c u p r i n s

C U P R I N S

GENERALITATI
ART.1.
ART.2.

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
PREVEDERI GENERALE

CAP.I. TIPURI PRINCIPALE DE LUCRARI DE APARARE
LA PODURI SI MATERIALE UTILIZATE
ART.3.
ART.4.
ART.5.

STRAPUNGERI DE COTURI
DIGURI LONGITUDINALE
DIGURI DE INCHIDERE SI TRAVERSE DE COMPARTIMENTARE
SI COLMATARE
ART.6.
EPIURI (PINTENI)
ART.7.
PRAGURI DE FUND SI BARAJE PENTRU RETINEREA
MATERIALELOR SOLIDE
CAP.II. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART.8.
ART.9.
ART.10.
ART.11.
ART.12.
ART.13.
ART.14.
ART.15.
ART.16.
ART.17.
ART.18.

CIMENTURI
AGREGATE
APA
ADITIVI
OTEL BETON
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE
PREPARAREA BETOANELOR
BETOANE
COFRAJE
ANROCAMENTE DIN PIATRA BRUTA
SALTELE DIN FASCINE
GABIOANE

CAP.III. CONDITII TEHNICE GENERALE LA EXECUTAREA
LUCRARILOR DE APARARE
ART.19.
ART.20.
ART.21.
ART.22.
ART.23.

CONTROLUL DE CALITATE AL MATERIALELOR LA FURNIZOR
CONTROLUL INTERN AL MATERIALELOR PE SANTIER
ELEMENTE GEOMETRICE SI TOLERANTE LA EXECUTIE
LUCRARI PREGATITOARE
LUCRARI DE BAZA

CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.24.
ART.25.

RECEPTIA PRELIMINARA
RECEPTIA FINALA

CAP.V. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA
EXECUTIEI LUCRARILOR
ART.26.

DESFIINTAREA SANTIERULUI

GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile
tehnice generale care trebuie sa fie indeplinite la pregatirea si
executia lucrarilor de corectii si regularizari de rauri impuse de
traseul proiectat al drumurilor.
Lucrarile de corectii si regularizari ale raurilor se
executa prin modificarea traseului in plan, a calibrarii
sectiunilor de scurgere si a profilului longitudinal, in vederea
unei albii stabile, cat mai uniforme si cu variatii cat mai mici
ale vitezei.
Aceste amenajari au caracter activ, influentand direct
scurgerea curentului dupa necesitatile impuse de lucrarile de arta
ce urmeaza a se realiza in albie sau limitrof acestuia.
Lucrarile de rectificare impun in general studierea unor
scheme complexe, fiind indicate in cazul albiilor instabile,
scurgerea facandu-se pe mai multe brate sau divagand de la un mal
la altul, provoaca meandre cu concavitati pronuntate si in
consecinta eroziuni si prabusiri ale malurilor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la
lucrarile hidrotehnice aferente autostrazilor, drumurilor publice
si platformelor pe care se afla constructii ce deservesc
transporturile aflate in vecinatatea unui curs de apa.
Nu se aplica la lucrarile hidrotehnice fluviale aflate
pe cursul Dunarii.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul trebuie sa aiba in vedere masurile
organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale
sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea

prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta la zi a
probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul caiet
de sarcini cu prescriptii tehnice generale, prin caietul de
sarcini cu prescriptii tehnice speciale si prin proiectul de
executie.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea
dirigintelui,
verificari
suplimentare
fata
de
prevederile
prezentului caiet de sarcini, ale caietului de sarcini cu
prescriptii tehnice speciale si ale proiectului.
2.5. Pe timpul executiei lucrarilor la apa antreprenorul
este obligat sa-si instaleze o mira hidrometrica proprie, in
amplasament, nivelul apei masurat fiind trecut
intr-un registru care se va tine la santier.
Pentru prognozarea viiturilor pe rauri si asigurarea
lucrarilor si utilajelor pe timpul executiei, santierul va tine
permanent legatura cu portul hidrometric cel mai apropiat.
La sfarsitul programului de lucru utilajele, cofrajele
si materialele care nu au fost puse in opera se vor asigura in
locuri ferite de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea
zonei ca urmare a cresterii rapide a nivelului apei pe albiile
raurilor.
De asemenea, materialele de masa vor fi aprovizionate in
ritmul introducerii lor in opera pentru a evita blocarea albiei si
antrenarea in cazul unor viituri.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la
prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pentru
rectificarile necesare.

CAPITOLUL I
TIPURI PRINCIPALE DE LUCRARI DE CORECTII
SI REGULARIZARI DE RAURI SI MATERIALE
UTILIZABILE
Corectia si regularizarea albiei unui curs de apa se
poate realiza prin urmatoarele tipuri de lucrari:
- strapungeri de coturi;
- diguri longitudinale;
- diguri de inchidere si traverse de compartimentare si
colmatare;
- epiuri (pinteni);
- praguri de fund si baraje pentru retinerea materialelor
solide.
ART.3. STRAPUNGERI DE COTURI

Strapungerile de coturi sunt lucrari de corectii in
albiile naturale ale raurilor care prezinta in traseu bucle
pronuntate.
Prin aceste lucrari de corectie se creaza o albie unica
avand aceleasi viteze de scurgere, corespunzatoare debitelor de
diferite asigurari, din sectiunile amonte si aval fata de lucrarea
de corectie.
Strapungerile constau din realizarea unei noi albii prin
lucrari de excavatii cu utilaje terasiere si dragi si executia
unui dig de inchidere la capatul amonte al amenajarii.
ART.4. DIGURI LONGITUDINALE
Digurile longitudinale sunt de aparare a malurilor si de
dirijare.
4.1. Digurile de aparare constituie lucrari de fixare si
aparare a concavitatilor, utilizandu-se atunci cand linia
traseului de regularizare nu coincide cu linia malurilor. Acestea
se vor racorda cu malul in zonele stabile ale acestuia.
4.2. Digurile longitudinale de dirijare se utilizeaza
pentru atenuarea confluentei a doi curenti pana la realizarea
paralelismului lamelor de apa. Acestea se vor incastra cu capul
amonte in mal, capatul aval ramforsandu-se pentru marirea
rezistentei sau legandu-se cu malul printr-o traversa de
colmatare.
4.3. Digurile longitudinale se realizeaza din materiale
de cariera, avand un miez din piatra bruta nesortata sau materiale
locale si o protectie (carapace) din blocuri de piatra sau
elemente de beton prefabricat.
Corpul digurilor de dirijare amplasate in albia majora
poate fi si din gabioane sau din blocuri de beton articulate.
Digurile longitudinale se aseaza de regula pe saltele
elastice din fascine sau gabioane pe toata latimea amprizei sau
numai la piciorul amonte - aval.
ART.5. DIGURI DE INCHIDERE SI TRAVERSE DE
COMPARTIMENTARE SI COLMATARE
5.1. Acestea sunt constructii care bareaza albia de la
un mal la celalalt in vederea intreruperii totale sau partiale a
scurgerii apei pe un brat al raului. Se amplaseaza perpendicular
pe traseul de scurgere al apei cu incastrari adanci in maluri.
5.2. Traversele de compartimentare si colmatare se
incastreaza puternic in mal si se unesc cu digul longitudinal,
racordandu-si cotele coronamentului.
5.3. Alcatuirea constructiva a digurilor de inchidere

este similara digurilor longitudinale, respectiv din: anrocamente
din piatra bruta, blocuri de beton, gabioane si carcase, asezate
pe saltele din fascine sau din gabioane.
5.4. Traversele se realizeaza in aceleasi solutii
constructive ca digurile.
ART.6. EPIURI (PINTENI)
6.1. Acestea sunt lucrari transversale albiei care se
intind dinspre mal spre firul albiei pentru reducerea latimii
acesteia prin colmatarile ce se produc in timp intre epiuri.
Amplasarea lor se face pe baza studiilor pe model si a
precizarilor din proiect.
6.2. Epiurile pot fi submersibile, avand o inclinare a
coronamentului de la mal spre firul apei si insurmersibile, in
care caz coronamentul este orizontal.
6.3. Alcatuirea epiurilor este asemanatoare cu a
digurilor si a traverselor.
ART.7. PRAGURI DE FUND SI BARAJE PENTRU RETINEREA
MATERIALELOR SOLIDE
7.1. Acestea se utilizeaza:
- in zonele unde fundul albiei prezinta adancimi mari
datorita unor intense eroziuni;
- pentru apararea contra afuierii taluzelor, digurilor
longitudinale sau a capetelor epiurilor;
- pentru reducerea vitezei apei la cursurile de apa ce
transporta multe aluviuni. In acest caz se executa un profil
longitudinal in trepte, fiecare din acestea reprezentand un prag
de fund.
7.2. La albiile foarte late pragurile de fund se executa
numai pe anumite portiuni in vederea realizarii formei dorite a
sectiunii de scurgere a apei. Coronamentul pragurilor de fund se
stabileste la nivelul fundului albiei proiectate.
7.3. Cand pragurile de fund se prevad la o cota
superioara fundului albiei regularizate, in scopul retinerii
aluviunilor, acestea devin baraje de retinere a materialelor
solide, executandu-se in general pe cursuri de apa cu regim
torential.
7.4. Pragurile de fund sunt alcatuite din:
- materiale de cariera (piatra bruta nesortata si
sortata in corpul digului, blocuri de piatra in carapacea de
protectie a pragului);
- beton monolit si prefabricat in corpul pragului,
pintenilor si bazinelor de linistire; carapacea de protectie se
poate realiza si din blocuri prefabricate de beton;

- praguri cu alcatuire mixta din beton monolit sau
prefabricat (cutii) si materiale de cariera;
- unele praguri pot avea, conform proiectului, ecrane de
etansare sub corpul deversorului, care pot fi din palplanse
metalice, de beton sau din alte materiale. Aceste elemente de
fundare au si rolul de marire a stabilitatii in exploatare;
- saltelele elastice din fascine prevazute de regula la
piciorul aval al pragului, sau pe intreaga ampriza.

CAPITOLUL II
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART.8. CIMENTURI
8.1. La prepararea betoanelor hidrotehnice utilizate la
lucrarile de aparare care, conform precizarilor STAS 6102-86, sunt
in contact permanent sau periodic cu apa, se va utiliza unul din
urmatoarele
tipuri
de
ciment
care
trebuie
sa
corespunda
conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor
respective (vezi tabelul nr.1 si nr.2), precum si a normativului C
140/86 si a instructiunilor PE 713-83:
a. Ciment hidrotehnic:
. fara adaosuri: H 35 - conform STAS 3011/83
. cu adaosuri:
Hz 35 - conform STAS 3011/83
b. Ciment rezistent la sulfati:
. fara adaosuri: SR 35 - conform STAS 3011/83
. cu adaosuri:
SRA 35 - conform STAS 3011/83
CARACTERISTICILE FIZICE PENTRU TOATE SORTIMENTELE
Tabel nr.1
Caracteristici
Priza:
- inceputul prizei
- sfarsitul prizei
Constanta de volum:
- pe turte
- cu acele Le Chatelier

Finetea de macinare,
exprimata prin suprafata

Conditii de admisibilitate
- nu mai devreme de 1 h 30 min.
- nu mai tarziu de 10 h
- sa nu prezinte incovoieri sau
crapaturi de la margine catre
centru
- distanta la varful acelor sa nu
fie mai mare de 10 mm

specifica (Blaine) cm3/g
- min.

2500

Caldura de hidratare, la
7 zile j/g - max.

270

CARACTERISTICILE MECANICE PENTRU TOATE SORTIMENTELE
Tabel nr.2
Conditii de admisibilitate dupa:
Caracteristica

Rezistenta la intindere
N/mm2, min.
Rezistenta la compresiune
N/mm2, min.

7 zile

28 zile

4,0

5,5

20,0

35,0

8.2. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de
hartie, insotit de un certificat de calitate.
8.3. Cind cimentul expediat de furnizor este preluat de
o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea
catre utilizator sa elibereze un certificat de calitate in care se
va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare
- data sosirii in depozit
- numarul certificatului de calitate eliberat de
producator
- numarul avizului de utilizare dat de laborator
8.4. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la
o singura fabrica de ciment.
8.5. Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de
un singur tip de ciment este necesar a obtine aprobarea
beneficiarului in acest scop. In acest caz, fiecare tip de ciment
va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii indicate si
aprobate de catre diriginte.
8.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control
a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor si
a normativelor specifice (STAS 3011-83, C 170-87 si C 140-86).
8.7. In timpul transportului de la fabrica la statia de
betoane (sau depozit intermediar) a manipularii si depozitarii,
cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine (pamant, carbune, substante organice, var hidratat, cenusa
de termocentrala, etc.).
8.8. Depozitarea se va face in celule tip siloz

corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva
conditiilor meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat
pentru a asigura recunoasterea si controlul acestuia.
8.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60
de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturi
cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara
adaosuri.
8.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu
va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de
conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice
inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate
si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua,
fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor.
8.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii
cimentului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de
calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele
determinarilor efectuate in laborator.
ART.9. AGREGATE
9.1. Pentru prepararea betoanelor se vor
urmatoarele sorturi de agregate (conform STAS 1667-76):
a. Provenite din sfaramarea naturala a rocilor:
- nisip natural
0-7 sau 0-5 mm
- pietris
7-11 sau 5-63 mm
- piatra mare
71-125 sau 63-125 mm
- balast pentru betoane 0-31; 0-71; 0-40 sau 0-63 mm
b. Provenite din sfaramarea artificiala a rocilor:
- nisip de concasare 0-7 sau 0-5 mm
- piatra sparta
7-71 sau 5-63 mm
- piatra sparta mare 71-125 sau 63-125 mm

utiliza

9.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile,
adica nealterabile la aer, sapa sau inghet (STAS 9864-74).
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci
feldspatice sau sistoase.
9.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca
la efecte daunatoare asupra liantului utilizat la prepararea
betoanelor si mortarelor.
9.4. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua
(STAS 1667-76).
9.5. Agregatele nu trebuie sa contina impuritati

(resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri, particule de
argila, sulfati, sulfuri, carbune - 0,5 %, mica - 1 %, parti
levigabile).
9.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite
pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor
materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betonae se va
face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea
sunt corespunzatoare.
9.7. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate
pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in conditii
care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu
alte sorturi.
9.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii
agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de
calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registrul pentru incercari agregate)
rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
9.9. Metodele de verificare si incercare se fac conform
STAS 4606-80 si STAS 5440-70.
ART.10.

A P A

10.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice mentionate in STAS 790-84. Nu se
admite utilizarea apei de mare sau a apelor minerale.
10.2. Verificarea calitatii apei se face la inceperea
lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba
caracteristicile apei.
10.3. Se interzice utilizarea la prepararea betoanelor a
apei de mare sau a apei cu saruri minerale.
10.4. In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa
sa nu se polueze, materialele organice, uleiuri, argile, etc.
ART.11. ADITIVI
11.1. La prepararea betoanelor pentru lucrarile de
aparare se pot utiliza:
- un aditiv antrenor de aer;
aditiv
reducator
de
apa
pentru
imbunatatirea
lucrabilitatii;
in
anumite
cazuri
aditivi
acceleratori
sau
intarzietori de priza.
Toti aditivii propusi a se folosi la prepararea
betoanelor vor fi aprobate de catre beneficiar pe baza
incercarilor
preliminare
efectuate
in
momentul
stabilirii
compozitiei betonului.

Aprobarea aditivilor folositi trebuie sa aiba la baza
rezultatele
probelor
caracteristicilor
fizico-mecanice
ale
betonului ca produs finit: marca, impermeabilitatea ceruta, gradul
de rezistenta la inghet-dezghet, comportarea la agresivitatea
mediului, curgerea lenta, etc.
11.2. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de
certificatul de calitate eliberat de producator.
11.3. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in
ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de umiditate).
11.4. Ca aditiv mixt plastifiant-antrenor de aer se
utilizeaza aditivul "Disan A" care trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 8624-80.
ART.12. OTEL BETON
12.1. Armaturile pentru betoane vor trebui sa respecte
conditiile din STAS 438/1 - 89, in vederea asigurarii calitatii
lucrarilor.
12.2. La livrare, otelul beton va fi insotit de
certificatul de calitate emis de producator.
12.3. Otelul beton se va depozita si pastra in conditii
prin care sa se evite favorizarea corodarii si murdaririi cu
pamant sau alte materiale.
ART.13. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE
DE PREPARAREA BETOANELOR
Materialele destinate prepararii betoanelor pentru
lucrarile de aparare sunt supuse la incercari preliminare de
informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura
si fregventa sunt date in tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Fregventa minima
Mate
-rialul

Actiunea,procesul
de verificare sau
caractersticile ce

Metode de
determinare

se verifica

conform
STAS
La aproviz.
materialelor
in:
.depozit de
rezerva
.statii de
betoane

1

2

3

Examinarea datelor inscrise in
certificatul de
calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot
aprovizionat

Parte levigabila

O proba la max.
500 mc pentru
fie-care sursa

Inainte de
utilizarea
materia lului

4

5

-

-

AGREGATE

Humus
Corpuri straine:
-argila in buc.
-argila aderenta
-continut carbune
si mica

Granulozitatea
sorturilor

La schimbarea
sursei
In cazul in
care se observa
prezenta lor

O proba la max.
500 mc pt.
fiecare sort si
fie-care sursa

O proba pe
sch.pt. fiecare centrala de betonare
Ori de cate
ori apar
factori de
impurificare
(pt. fiecare
centrala de
beton)
O proba pe
sch. si sort
si ori de
cate ori apar
factori care
pot mo-difica
granulozitatea
(pt. fiecare
centrala de
beton)

1667-76

1667-76

1667-76

1667-76

Aspectul si forma
granulelor

1

2
Echivalentul de
nisip

Umiditatea

O proba la max.
500 mc pt.
fiecare sort si
sursa

-

1667-76

3

4

5

O proba la max.
500 mc pt.
fiecare sursa

-

730-89

-

Examinarea datelor inscrise in
certif.de calitate sau certif.
de garantie

La fiecare lot
aprovizionat

Constanta de volum

O determinare
la fiecare lot

O proba pe
sch. si sort
si ori de
cate se observa o
schimbare
data de conditiile
meteorologice

-

CIMENTUL

1667-76

-

aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. la 100
t pe o proba
medie
Tipul de priza

Rezistente mecanice la 2 (7) zile

Rezistente mecanice la 28 zile

Prelevarea la
contraprobe care
se pastraza min.
45 zile (pastra-te
in cutii me-talice
sau pungi de
polietilena
sigilate

1

ADITIVI

O determinare
la fiecare lot
aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. la 100
t pe o proba
medie
O proba la 100
t sau la fiecare siloz in
care s-a depozitat lotul
aprovizionat
O proba la 100
t sau la fiecare siloz in
care s-a depozitat lotul
aprovizionat
La fiecare lot
aproviz. probele se iau
impreuna cu
delegatul
beneficiarului
care va sigila
contraproba

2

3

Starea de conservare numai daca sa depasit termenul
de depo-zitare sau
au in- tervenit
factori
de alterare

O determinare
la fiecare lot
aproviz. sau la
fiecare siloz
in care s-a
depozitat lotul
aprovi-zionat
(pe o proba
medie)

Examinarea datelor inscrise in
certificatul de

La fiecare lot
de aprovizio-

-

1077-80

-

1077-67

-

227/6-86

-

227/6-86

-

3011-83

4
Doua determinari
pe siloz
(sus si
jos)

5

227/1-89

calitate
Densitatea
solutiei

A P A

nare

-

Compozitia chimica
-

OTEL

Confruntarea datelor inscrise in
certificatul de
calitate

O proba la
fiecare
sarja preparata
O proba la
inceperea
lucrarilor
pentru
fiecare
sursa

-

2386-79

790-84

La fiecare lot
aprovizionat
-

-

ART.14. BETOANE
14.1. Incercari preliminare
In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a
fi utilizat la executia lucrarilor hidrotehnice de aparare,
antreprenorul va lua masuri ca prin laboratorul propriu sau un alt
laborator de specialitate sa fie efectuate incercarile preliminare
necesare. Dotarea laboratorului va fi asigurata corespunzator
determinarilor ce trebuie efectuate, atat la inceperea lucrarilor,
cat si pe parcursul executiei.
Din
incercarile
preliminare
trebuie
sa
rezulte
variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea
ei la conditiile santierului pastrand caracteristicile betonului
in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si
rezistentele mecanice aratate in tabelele de mai jos.

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT
DETERMINAREA

INCERCAREA
SE EFECTUEA-

CARACTERISTICII

VALOAREA

ZA CF.STAS

1 ... 5

1759-88

Lucrabilitatea
- prin metoda tasarii
- prin metoda gradului de
compactare

126-145

Densitatea aparenta kh/mc

2400±40

Continutul de aer oclus % vol.

3-5 %

5479-88

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT
Valoarea N/mm2

Marca/
Clasa

DENUMIREA

la incercarea
preliminara
. Rezistenta la compresiune determinata pe
o serie de 6 epruvete
cubice cu l = 200 mm
- la varsta de 7 zile
minim
- la varsta de 28 zile
minim
- la varsta de 90 zile
minim

la incercarea
de control

BH 400/BcH 30
BH 350/BcH 25
BH 300/BcH 22,5

34
29
25

31
26,5
22,5

BH 400/BcH 30
BH 350/BcH 25
BH 300/BcH 22,5

44,5
39
34

40
35
30

BH
BH
BH
BH
BH
BH
BH
BH
BH

100/BcH
150/BcH
200/BcH
250/BcH
300/BcH
350/BcH
400/BcH
450/BcH
500/BcH

7,5
10
15
20
22,5
25
30
35
40

10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0

Betoanele hidrotehnice trebuie sa indeplineasca conditii
de impermeabilitate conform STAS 3519-76, stabilite pe epruvete cu
inaltimea de 200 mm.
Raportul dintre presiunea apei in mH20 si
grosimea constructiei sau a zonei exterioare care
asigura impermeabilitatea in cazul constructiilor
masive (gradient de presiune) in m

Gradul de
impermeabilitate
la 90 zile

5

P 4

de la 5,1 la 8

P 6

de la 8,1 la 12

P 8

12

P 12

Aceste grade de impermeabilitate se vor stabili si la
alte varste (20,60 sau 180 zile), in baza cerintei proiectantului,
pewntru cazurile termene scurte de executie, utilizarea betonului
armat prefabricat, turnarea betonului la temperaturi scazute,
lucrari cu volum mic.
Betonul hidrotehnice intarit trebuie sa aiba rezistenta
la inghet-dezghet, exprimata in grade de gelivitate conform STAS
3518-89.
Numarul ciclurilor naturale de
inghet-dezghet
Conditii climatice
50

50

Gradul de gelivitate
Temperatura medie
sub -5C

G 50

G 100

Idem, intre
-5 ... -10C

G 100

G 150

14.2. Compozitia betonului
Compozitia betonului hidrotehnic va fi astfel alcatuita
incat in conditiile unui dozaj minim de ciment cu materialele
indicate in Cap.II sa asigure realizarea caracteristicilor
necesare in ceea ce priveste lucrabilitate, densitatea si
rezistentele mecanice ale betonului intarit indicate la art.13.1.
Stabilirea compozitiei betonului se va face:
- la intrarea in functiune a statiei de betoane
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara
reexaminarea compoxitiei utilizate
La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta
prevederile din proiect si ale caietului de sarcini speciale
referitor la:
- marca (clasa) betonului
- tipul de ciment
- natura agregatelor
Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment in
functie de marca betonului, raportul A/C (apa-ciment) si de
granulozitatea agregatelor.

In tabelul urmator se prezinta valorile limita privind
granulozitatea agregatelor.
Granulozitate

Limita

Treceri in % prin ciurul sau sita cu diametru de:

0,2

1

3

7(8)

16

25

31

40

max

8

27

42

60

83

100

-

-

min

2

8

20

35

63

95

-

-

max

7

25

40

55

76

-

100

-

min

2

7

17

31

55

-

95

-

max

7

25

40

55

76

86

-

100

min

2

7

17

31

55

68

-

95

0-25

0-31,5

0-40

14.3. Prepararea betonului
Prepararea betonului se face in statia de betoane.
Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau
instalatie care produce si livreaza beton fiind dotata cu una sau
mai multe centale de beton.
Distanta maxima intre statia de betonae si punctul de
lucru va corespunde unui timp de transport al betonului de maximum
45 minite.
Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe
o platforma betonata, amenajata cu scurgerea apelor
- silozuri d ciment, marcate, avand capacitatea corelata
cu capacitatea de productie a statiei
- instalatii pentru spalarea agregatului
- centrala de beton in buna stare de functionare
- buncare de descarcare a betonului preparat
- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor,
buncarelor si mijloacelor de transport
- laborator amenajat si dotat corespunzator
- dotari privind protectia muncii si PSI
Antreprenorul va prezenta Comisiei de atestare, numita
pentru a verifica indeplinirea conditiilor prevazute mai sus,
lista reglajelor de efectuat la centrala de beton, care va
controla in special:
- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor
volumetrice
- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare
(deschidere-inchidere) a agregatelor si cimentului

- starea malaxoarelor, in special uzura paletilor
- automatismul functionarii
Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton.
14.4. Experimentarea prepararii betonului in statie
Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul este
obligat sa faca aceasta experimentare pentru a verifica daca
reteta betonului stabilita in laborator permite atingerea
caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Incercarile
trebuiesc
repetate
pana
la
obtinerea
rezultatelor satisfacatoare privind:
- lucrabilitatea
- continutul in aer
- omogenitatea betonului
- rezistenta la compresiune si la incovoiere
In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare,
incercarea de verificare a omogenitatii se va face pentru ambele
malaxoare. Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata
minima de malaxare, care sa asigure o buna omogenizare a
betonului. Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6
amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile
aratate la stabilirea compozitiei betonului.
14.5. Prepararea propriu-zisa a betonului
- Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de
dozare si malaxare cu functionare automata cu urmatoarele
caracteristici:
a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate:
- pe sorturi
± 5 %
- pe agregatul total
± 2 %
- ciment
± 3 %
- apa de amestecare
± 1 %
- apa totala
± 3 %
- aditivi
± 5 %
b. Inregistrarea cantaririlor
c. Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare
(in special pe santierele mari)
d. Dozarea aditivilor - idem, dozarea apei
Mijloacele de dozare vor fi verificate saptamanal prin
procedee operative, procedandu-se in cazul abaterilor amintite mai
sus conform Normativului C 140-86 pct.5.20.
- Amestecarea betonului se va face utilizand betoniere
cu amestec format sau cu cadere libera.

Ordinea
introducerii
materialelor
componente
in
betoniera, ca si durata de amestecare se va majora dupa caz
pentru:
- utilizarea de aditivi sau adaosuri
- perioade de timp friguros
- utilizare de agregate cu granule mai mari de 31 mm
- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare sub 5 cm)
La terminarea schimbului sau la intreruperea prepararii
betonului mai mult de o ora se va spala in mod obligatoriu toba
betonierei cu jet puternic de apa.
- Transportul betonului se va face cu autoagitatoare (la
betoane cu tasarea peste 5 cm) si cu autobasculante cu bena,
amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 cm).
Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu se
permite pierderea laptelui de ciment.
14.6. Masuri speciale in cazul conditiilor
meteorologice nefavorabile
Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi
intrerupte cand:
- temperatura aerului scade sub +5C
- ploua intens, fapt ce poate conduce la degradarea
suprafetei betonate
- la temperaturi exterioare peste 30C si umiditatea
aerului sub 40% se vor lua masuri de racirea apei si protejare a
suprafetei de beton
Atunci cand temperatura aerului este peste +20C si
uniditatea relativa sub 50 % se vor lua masuri pentru mentinerea
umiditatii suprafetei betonului slab.
- In perioadele de timp friguros se poate prevedea
utilizarea de acceleratori de priza si/sau de intarire, numai cu
avizul unui laborator de specialitate si sub controlul competent
al santierului.
14.7. Controlul betonului pus in opera
Controlul betonului pus in opera se face in conformitate
cu prevederile STAS 1275-88 si 1759-88, mentionate mai jos:
Actiunea sau procedeul de
verificare
Examinarea documentului de
transport

Fregventa
minima
la fiecare
transport

Prevederea

-

Lucrabilitate
Temperatura (pt.intervalul 5C
si 25C)

la fiecare
schimb
la fiecare 2
ore

1759/88
-

Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete cubice
- la 7 zile
3 epruv.cubice/
sch. la max.300
mc beton

1275/88

- la 20 zile
idem
Determinarea rezistentei la
incovoiere pe epruvete
prismatice la 28 zile

2 epruv.prism./
sch. sau la
max.300 mc
beton

Lucrabilitatea (pt.intervalul
5C si 25C)

3 determinari
la fiecare
transport

1275/88

-

Rezultatele incercarilor pe cuburi sau prisme la 28 zile
vor fi analizate in doua etape, grupate lunar si pe tronsoane de
lucrare.
Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se
efectueaza conform reglementarilor in vigoare.
Interpretarea rezultatelor se face statistic pe baza
formulelor si tabelelor din STAS.
ART.15. COFRAJE
15.1. Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel
alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si
gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce
urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj ±4 mm, pentru
latime ±3 mm);
b. sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea
laptelui de ciment;
c.
sa
fie
stabile
si
rezistente
sub
actiunea
incarcarilor ce apar in procesul de executie.
15.2. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse
pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri.
15.3. Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje

acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in
contact cu betonul.
ART.16. ANROCAMENTE DIN PIATRA BRUTA
16.1. Anrocamentele din piatra bruta utilizate la
lucrarile de aparare a terasamentelor de drum in zona podurilor,
provin din roci magmatice, metamorfice sau roci sedimentare.
16.2. Rocile trebuie sa fie: (conform STAS 667-90)
- fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau
mecanica;
- cu structura omogena compacta;
- lipsite de pirita sau saruri solubile;
- fara silice microcristalina sau amorfa.
16.3. Caracteristicile fizice ale rocii de provenienta
(densitate, compactitate, porozitate totala, densitate in gramada
si volumul cu goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau
documentelor tehnice normative de produs in vigoare, pentru roca
respectiva.
16.4. Forma anrocamentelor din piatra bruta este
neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana.
Rezistenta pietrei se determina conform STAS 667-90.
ART.17. SALTELE DIN FASCINE
Saltelele de fascine se confectioneaza din carnati de
fascine de 15-20 cm diametru, unii formand gratarul inferior si
superior asezati la 1 m distanta de ax in ax, iar altii asezanduse joantiv, in cruce, intre cele doua gratare punandu-se umplutura
de lestare.
Pentru confectionarea fascinelor, nuielele trebuie sa
fie din saltele, plop sau anin, taiate proaspat, astfel ca sa se
poata realiza saltele elastice si eventual sa poata vegeta. Se
recomanda ca nuielele sa se recolteze numai in perioada
1 octombrie - 1 mai, adica atunci cand seva nu circula in nuiele.
ART.18. GABIOANE
18.1.
Gabioanele
sunt
cutii
paralelipipedice
sau
cilindrice cu pereti din plasa de sarma umplute cu piatra bruta.
Gabioanele sunt alcatuite din:
- cadrul metalic (scheletul)
- peretii sau invelisul (plase de sarma)
- umplutura (piatra)
Materialele
utilizate
la
alcatuirea
elementelor
componente sunt:
- barele de otel

- plase de sarma
- piatra
18.2. Barele din otel beton OB 37 care alcatuiesc
scheletul au diametrul de 10-18 mm - ca elemente de rezistenta si
ca elemente de consolidare - bare  6-8 mm.
Barele pot fi din otel simplu sau din otel zincat.
18.3. Plasa metalica de sarma serveste la realizarea
peretilor sau invelisului gabionului.
Plasa poate fi din:
- sarma zincata sau galvanizata
- sarma arsa de 2-4 mm grosime, avand ochiuri patrate
(romboidale) sau hexagonale de 4-8 cm.
18.4. Piatra din umplutura gabioanelor este o piatra
bruta din cariera sau din balastiera (bolovani de rau).
Se recomanda ca diametrul mediu al pietrei sa fie de 0,30-0,35 m,
cu greutate medie de 30-70 kg/buc.
In caz particular, piatra marunta se poate aseza in
mijlocul cutiei constituind miezul umpluturii.

CAPITOLUL III
CONDITII TEHNICE GENERALE LA EXECUTAREA
LUCRARILOR DE CORECTII SI REGULARIZARI DE
RAURI
ART.19. CONTROLUL DE CALITATE AL MATERIALELOR
LA FURNIZOR
19.1. In cazul lucrarilor de corectii si regularizari de
rauri care necesita volum mai mare de lucrari si deci cantitati
sporite de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la
furnizor in vederea verificarii calitatii si cantitatii fiecarui
sortiment ce urmeaza a fi livrat.
Se va urmari ca fiecare lot de livrare sa fie insotit de
un certificat de calitate al materialului, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare, prin care producatorul garanteaza
caracteristicile de calitate conditionat de regulile in ce
priveste transportul, manipularea si depozitarea materialelor.
ART.20. CONTROLUL INTERN AL MATERIALELOR PE SANTIER
20.1. Controlul intern al materialelor livrate la
santier este o obligatie permanenta a antreprenorului. Aceasta se
face sub autoritatea sefului de santier, a tuturor esaloanelor de
executie.
20.2. Antreprenorul are obligatia sa asigure efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor pentru materialele care vor

fi puse in opera in cadrul, fie a laboratorului propriu
santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine evidenta la
zi a probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul
caiet de sarcini, prin caietul de prescriptii tehnice speciale si
a proiectului.
Daca dirigintele de santier constata ca sunt necesare
verificari suplimentare fata de caietele de sarcini si ale
proiectului, antreprenorul este obligat sa le efectueze.
ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE SI TOLERANTE LA EXECUTIE
21.1. Trasarea lucrarii se va face in prezenta
beneficiarului, predandu-se antreprenorului cu proces verbal
reperii de nivelment si planimetrici care se vor conserva
corespunzator pe durata executiei.
21.2.
Dimensiunile
geometrice
ale
elementelor
constructive din compunerea apararilor de mal se vor respecta
intocmai pentru a corespunde cerintelor din exploatare.
21.3. La preparare betoanelor abaterile limita la
dozarea volumetrica a componentelor vor fi:
± 5 % pentru agregate
± 3 % pentru ciment si apa
± 5 % pentru aditivi
21.4. Abaterile limita admisibile pentru elementele de
beton si beton armat se vor prescrie prin proiect, cu respectarea
prevederilor Normativelor C 140-86 si C 21-85.
La elementele prefabricate se va tine seama si de
prevederile STAS 6657/1-89 si 7721-90.
21.5. Pentru categorii de lucrari cu caracter deosebit
sub aspectul complexitatii si solutiilor abordate, prin proiect se
vor prevedea si alte abateri limita admise decat cele prevazute in
reglementarile tehnice aratate mai sus.
21.6. Se va acorda atentie deosebita respectarii a
dimensiunilor minime prescrise pentru piatra bruta din lucrarile
de corectii si regularizari de rauri.
21.7. Cea mai mare dimensiune a blocurilor de piatra
care alcatuiesc miezul digurilor de dirijare sau a pragurilor de
fund nu va trebui sa depaseasca de 3 ori dimensiunea pietrei celei
mai mici folosita in lucrare.
Pentru fiecare categorie de piatra folosita se admite o
toleranta de 10 % pentru elementele inferioare celei mai mici
dimensiuni care definesc categoria respectiva.
Daca G1 reprezinta greutatea minima si G2 greutatea
maxima a anrocamentelor din categoria de piatra analizata, cel
putin 50 % din elemente vor trebui sa aiba o greutatea superioara
fata de (G1 + G2) x 0,5.

ART.22. LUCRARI PREGATITOARE
22.1. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se
fac lucrari pregatitoare care sa respecte prevederile din
proiectul de organizare de santier (daca exista) sau se vor lua
unele masuri organizatorice si tehnologice corespunzatoare crearii
unui front de lucru pentru viitoarea lucrare hidrotehnica.
Astfel se vor amenaja in cadrul santierului ateliere,
birouri, locuri de securitate si higiena, unele lucrari provizorii
necesare intr-o faza anterioara (de exemplu mici debarcadere
provizorii necesare aprovizionarii cu materiale sau planuri
inclinate).
22.2. Se vor amenaja drumuri de acces in santier, precum
si drumuri de circulatie in interiorul acestuia.
Proiectul de organizare de santier va cuprinde si
elementele necesare pentru trasare si programul de executie a
lucrarilor.
De asemenea, antreprenorul va prezenta o documentatie
care sa cuprinda date asupra carierei de piatra folosita pentru
lucrarile hidrotehnice.
Documentatia va fi insotita de probele corespunzatoare
pentru dovedirea atat a volumului necesar de zacamant, cat si
natura si calitatea rocii care vor corespunde cu prevederile din
proiect si cu cele din caietul de prescriptii speciale.
Se vor amenaja de asemenea platforme neinundabile pe
care se vor construi magazii si depozite de stocare a materialelor
precum si laboratoare de incercari.
Antreprenorul va face verificari ale fundului albiei in
zona lucrarilor de corectie sau regularizari ale raului, in
vederea stabilirii concordantei cu prevederile din proiect
referitoare la modificarile morfologice din albie.
Orice nepotrivire a datelor cu cele din proiect vor fi
sesizate beneficiarului.
ART.23. LUCRARI DE BAZA
23.1.
Strapungerile
de
coturi
se
face
in baza
urmatoarelor operatii: sapaturi cu utilaje terasiere, dragaje si
realizarea digurilor de inchidere amonte.
Sapaturile cu utilaje terasiere se executa respectand
traseul si dimensiunile sectiunii transversale proiectate.
Pentru scurgerea apelor pluviale, se vor executa santuri
si rigole cu debusare in aval.
Dragajele se vor face in sectoarele cu sapaturi adanci
si volume mari care justifica folosirea unui astfel de utilaj.
Tehnologia de dragare cu cupe sau prin absorbtie-refulare se
defineste prin proiect, fiind dependenta de volumul total,

conditiile locale topohidrografice si sursele de alimentare cu
combustibil sau energie electrica. Materialul rezultat din dragaj
se poate utiliza conform precizarilor din proiect - pentru
umplerea albiei ce se paraseste sau la diguri de protectie contra
inundatiilor.
Digurile de inchidere amonte a traseului ce se paraseste
se executa la profilul din proiect, realizarea miezului, fara
carapace, neramanand descoperita pe un tronson mai mare de 20 m
pentru evitarea spalarii materialului din miez.
Saltelele de fascine se vor scufunda obligatoriu sub
nivelul minim al apei.
23.2. La digurile longitudinale si de inchidere,
traversele de compartimentare si colmatare, epiurile si pragurile
de fund ce se executa din anrocamente de piatra, se vor respecta
intru-totul sorturile prevazute in proiect, dimensiunile si
pantele taluzelor.
Inainte de punerea in opera se va alcatui granulometria
fiecarui strat care alcatuieste lucrarea respectiva, respectanduse conditiile prevazute la art.21.6.
Punerea in opera se va face pe baza tehnologiei
conventite la intocmirea proiectului impreuna cu antreprenorul,
neadmitandu-se improvizatii ce pot conduce la rabatul calitatii si
deci a sigurantei in exploatare.
Saltelele de fascine, ca element suport al digurilor si
traverselor se vor confectiona, transporta si lesta in amplasament
in conditiile prevazute de proiect si in caietul de prescriptii
speciale.
Acestea se vor asigura la lestare cu cable ancorate la
mal si in curentul apei, conform prevederilor proiectului.
Tronsoanele saltelelor vor trebui sa se suprapuna, conform
planselor proiectului, in vederea realizarii continuitatii.
Saltelele de piatra din gabioane se vor confectiona
direct in amplasament, pe suprafete plane, in perioadele in care
nivelul apei este scazut. Saltelele se executa pe tronsoane de 512 m din cadre de otel beton  6-12 mm, pe care se monteaza plasa
de sarma dublu zincata cu ochiuri de 6x8 cm sau 8x10 cm si
diametrul sarmei de 2,4 mm, respectiv 3,4 mm. Ochiurile plasei au
forma hexagonala si sunt intoarse de doua ori (dublu torsionate).
23.3. Gabioanele se pot confectiona pe santier sau la
poligonul de prefabricate, respectandu-se tehnologia prevazuta in
proiect. Pentru protectia contra coroziunii barele metalice si
plasa de sarma se vor vopsi cu o pelicula de citan, iar cutia
umpluta se acopera cu mortar de ciment, aplicat eventual prin
torcretare.
In vederea cresterii rezistentei gabioanelor la impactul
cu corpurile plutitoare, stratul de beton aplicat pe fetele expuse
se poate arma cu o plasa sudata  4-6 mm.

Ochiurile impletiturii trebuie sa fie hexagonale, iar
diametrul si calitatea sarmei corespunzatoare.
23.4. Blocurile de beton se vor confectiona la poligonul
de prefabricate sau pe santier, respectandu-se marca betonului
prescris si dimensiunile din proiect.
Transportul si punerea in opera se va face in baza
tehnologiei
anterior
conveniti,
evitandu-se
spargerea
sau
degradarea blocurilor.

CAPITOLUL IV
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.24. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate
lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini si a normativului pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor C 56-85.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de
prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate
ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,
diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de
receptie preliminara.
ART.25. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de
garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor
legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

CAPITOLUL V
DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA
EXECUTIEI LUCRARILOR
ART.26. DESFIINTAREA SANTIERULUI
Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru
desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va
dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii de
santier proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in

vederea redarii in folosinta anterioara a terenului pe care s-au
aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele
surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere de
reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va
asigura de asemenea curatirea locului din ampriza lucrarilor
executate atat la uscat, cat si in albie.