carte

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 67 | Comments: 0 | Views: 660
of 97
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content


BHAGAVAD-GITA
POEM
˘
A INDIAN
˘
A
TRADUCERE S
,
I NOTE
DE
Preotul IOAN MIH
˘
ALCESCU
Procesare s
,
i tehnoredactare L
A
T
E
X
Vlad S
,
ov˘ arel
Versiunea 1 ©ASEA 1¸ Martie :o1o
INTRODUCERE
Cuvântul Bhagavad însemneaz˘ a în limba sanscrit˘ a „Cel Prea Înalt“ sau „Sublim“, iar
Gita însemneaz˘ a „cântec“. Amândou˘ a la un loc însemneaz˘ a dar „Cântecul celui Prea
Înalt“ sau „al celui Sublim“.
Cel Prea Înalt sau Sublim, c˘ aruia a fost închinat acest cântec este Vis
,
nu, zeul
mântuitor, în întruparea sa în persoana lui Kris
,
na, sau a opta din cele zece avatare.
Bhagavad-Gita nu e oper˘ a de sine st˘ at˘ atoare, ci e numai un episod din celebra
poem˘ a epic˘ a Mahabharata, în care se descriu luptele fratricide dintre tribul Pandavilor
s
,
i al Kuravilor, urmas
,
ii lui Barata, zeul lunii.
Subiectul Bhagavad-Gitei îl formeaz˘ a descrierea clipelor, când os
,
tile învr˘ ajbite
stau fat
,
˘ a în fat
,
˘ a, gata de înc˘ aerare. Atunci Argiuna, c˘ apetenia Pandavilor, fu cuprins
de jale, privind la mult
,
imea vitejilor din ambele tabere protivnice s
,
i din cari mult
,
i
aveau s˘ a piar˘ a curând în lupt˘ a crâncen˘ a. Acest gând muè inima bunului rege, care era
gata s˘ a arunce armele, când conduc˘ atorul carului s˘ au de r˘ azboiu, care nu era altul decât
însus
,
zeul Kris
,
na, îmbr˘ acat în trup omenesc, îi însufl˘ a curaj de lupt˘ a s
,
i-l încredint
,
˘ a, c˘ a
biruint
,
a va fi de partea sa. Mai întâi o lung˘ a cuvântare, dup˘ a aceea ar˘ atarea slavei sale
dumnezees
,
ti în toat˘ a plin˘ atatea s
,
i groz˘ avia s
,
i apoi iar˘ as
,
o cuvântare mai scurt˘ a decât
cea dintâi, dar destul de lung˘ a, sunt mijloacele prin care zeul înfl˘ ac˘ areaz˘ a la lupt˘ a pe
regescul muritor.
Cele dou˘ a cuvânt˘ ari sunt o disertat
,
ie filosofic˘ a în care se împac˘ a cele dou˘ a sisteme
de cugetare rivale, care s’au cristalizat cu vremea în dou˘ a s
,
coli filosofice: sankya s
,
i
yoga.
Cel dintâi sust
,
inea, c˘ a omul se mântues
,
te prin cunoas
,
tere, cel de al doilea c˘ a la
mântuire se ajunge prin meditat
,
iune.
În spiritul celui dintâi, Kris
,
na spune lui Argiuna: P˘ arerea de r˘ au de cei mort
,
i, ca
s
,
i de cei cari au s˘ a moar˘ a, nu este întemeiat˘ a, c˘ aci eu s
,
i tu s
,
i tot
,
i am existat totdeauna
s
,
i vom exista deapururi. Precum în viat
,
˘ a, omul trece prin diferite faze, ca: copil˘ aria,
tineret
,
ea s
,
i b˘ atrânet
,
ea, tot astfel trece s
,
i dup˘ a moarte, c˘ aci murind, nu înceteaz˘ a de a
mai fi, ci numai se îmbrac˘ a într’alt trup. Ceeace exist˘ a cu adev˘ arat, trebue s˘ a existe
deapururi, iar ceeace nu exist˘ a cu adev˘ arat, nu exist˘ a niciodat˘ a. Prin urmare, nimeni
nu poate ucide pe altul, nici nu poate fi ucis. Sufletul se îmbrac˘ a cu un nou trup, cum
se îmbrac˘ a trupul cu ves
,
minte. Pentru celce se nas
,
te moartea este tot atât de sigur˘ a, ca
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
s
,
i nas
,
terea pentru celce moare. Nu plânge dar pe ceice au s˘ a moar˘ a, ci lupt˘ a, socotind
deopotriv˘ a pl˘ acerea s
,
i durerea, câs
,
tigul s
,
i paguba, biruint
,
a s
,
i înfrângerea.
În spiritul celui de al doilea sistem, Kris
,
na zice: Dac˘ a cunos
,
ti aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a
(yoga), es
,
ti liber de leg˘ aturile faptelor s
,
i orice lucru ît
,
i izbândes
,
te. Nici o piedic˘ a nu-t
,
i
poate sta în cale s
,
i numai put
,
in de vei fi pios în acest fel, scapi de mari primejdii s
,
i
es
,
ti statornic, pe când cei cari se conduc de cuvântul Vedelor nu pot fi statornici, c˘ aci
privesc întotdeauna la fructele faptelor. Vedele au deaface cu efectele celor trei însus
,
iri
ale lucrurilor, fiint
,
elor s
,
i faptelor (care sunt: bun˘ atatea, activitatea s
,
i întunerecul). Tu
fii mai presus de efectele celor trei însus
,
iri, nu purta grij˘ a de noi câs
,
tiguri nici de
p˘ astrarea a ceeace ai, ci fii concentrat asupra ta însut
,
i. Numai fapta, nu s
,
i fructul ei,
s˘ a-t
,
i fie la inim˘ a. Fii liber îns˘ a s
,
i de înclinarea spre nelucrare. Mai de pret, decât
fapta este adâncirea sufleteasc˘ a. Activeaz˘ a dar în adâncire sufleteasc˘ a. Cine leap˘ ad˘ a
toate dorint
,
ele inimii s
,
i este mult
,
umit prin sine însus
,
, are suflet statornic. Cine nu
se turbur˘ a în nefericire s
,
i nu dores
,
te nici o bucurie s
,
i nu e st˘ apânit de fric˘ a s
,
i de
mânie, este un înt
,
elept cu suflet statornic. Sufletul unui om este statornic, dac˘ a el îs
,
i
trage înapoi simt
,
urile din fat
,
a oric˘ arui lucru, cum îs
,
i trage broasca t
,
estoas˘ a membrele
sub carapace. Cine se ocup˘ a de celece cad sub simt
,
uri, simte înclinare spre ele, iar
din înclinare se nas
,
te pofta, iar din poft˘ a mânia, din mânie neputint
,
a de a deosebi
bine lucrurile, din aceasta confuziunea memoriei, apoi pierderea rat
,
iunii s
,
i în sfârs
,
it
complect˘ a desordine. Dimpotriv˘ a, cine se mis
,
c˘ a între lucrurile supuse simt
,
urilor cu
totul liber de ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire, dobândes
,
te linis
,
te sau as
,
a numita stare a lui Brahma,
iar cine r˘ amâne statornic în aceasta pân˘ a la sfârs
,
it, dobândes
,
te fericirea lui Brahma.
La întâmpinarea lui Argiuna, c˘ a, dac˘ a adâncirea sufleteasc˘ a e mai de pret, decât
fapta, pentru ce atunci îl îndeamn˘ a la lupt˘ a, Kris
,
na îi r˘ aspunde celece urmeaz˘ a s
,
i cu
aceasta împac˘ a cele dou˘ a sisteme de cugetare potrivnice:
Sunt dou˘ a feluri de adâncire sufleteasc˘ a sau de pietate ori de cucernicie: sub forma
cunos
,
tint
,
ei s
,
i sub forma faptei. Numai prin nelucrare nu ajunge nimeni la des˘ avârs
,
ire.
Nimeni nu poate sta nici o clip˘ a f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a ceva. Cine se abt
,
ine dela fapte, dar
gândes
,
te la cele sensuale, este un f˘ at
,
arnic. Dimpotriv˘ a, cine-s
,
i st˘ apânes
,
te simt
,
urile
s
,
i lucreaz˘ a desbr˘ acat de afecte, este cucernic. Acest fel de a lucra este mai bun decât
nelucrarea. F˘ ar˘ a s˘ a faci ceva nu t
,
i-ai putea p˘ astra nici m˘ acar viat
,
a. Lucreaz˘ a dar f˘ ar˘ a
ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire. Renunt
,
area la fapte s
,
i faptele izvorâte din pietate duc la fericire.
Cele de al doilea sunt mai de recomandat.
Care este adev˘ arata cucernicie, cum o înt
,
elege Kris
,
na, o spune el mai departe ast-
fel: Asupra mea cat˘ a s˘ a-t
,
i îndrept
,
i simt
,
urile s
,
i cugetarea. În mine s˘ a r˘ amâi s
,
i s˘ a lucrezi.
Eu sunt F˘ ac˘ atorul s
,
i Nimicitorul lumii. Eu sunt gustul apei, lumina soarelui s
,
i a lu-
nii, silaba sfânt˘ a a Vedelor, sunetul spat
,
iului, vigoarea omului, mireasma p˘ amântului,
¸
Bhagavad-Gita
str˘ alucirea focului. Eu sunt viat
,
a tuturor fiint
,
elor s
,
i asceza ascet
,
ilor. Eu sunt s˘ amânt
,
a
ves
,
nic˘ a a tuturor viet
,
uitoarelor. Fiint
,
ele, care sunt supuse însus
,
irilor de bun˘ atate, ac-
tivitate s
,
i întunerec, sunt toate din mine s
,
i în mine, dar eu nu sunt în ele. Toate sunt
înf˘ as
,
urate într’o am˘ agire dumnezeeasc˘ a, care purcede din cele trei însus
,
iri. Numai cei
care îs
,
i iau refugiul la mine, scap˘ a de aceast˘ a am˘ agire. Pe cel care m˘ a pret
,
uies
,
te mai
presus de orice, îl pret
,
uiesc s
,
i eu la fel. Cine r˘ amâne în mine, cunoas
,
te pe Brahma.
Cine moare cu gândul la mine, se contopes
,
te cu fiint
,
a mea. Deaceea, gândes
,
te-te la
mine în fiece clip˘ a. Ceilalt
,
i se întorc înapoi pe calea mort
,
ii. Oricine jertfes
,
te altor zei,
tot mie îmi jertfes
,
te, dar nu în forma cuvenit˘ a. Cine m˘ a caut˘ a pe mine, chiar dac˘ a ar
fi n˘ ascut din pântece de mam˘ a prih˘ anit, a aflat adev˘ arata cale. Nu prin citirea Vedelor,
ori prin poc˘ aint
,
˘ a, jertfe, sau prinoase ajunge cineva la mine, ci numai s
,
i numai prin
adorarea mea. As
,
a numai poate fi cineva una cu mine. În acest spirit s˘ a-s
,
i împlineasc˘ a
fiecare datoriile s
,
i s˘ a aduc˘ a jertfe, dar f˘ ar˘ a s˘ a-s
,
i fac˘ a socoteli de vreun fel de câs
,
tig,
f˘ ar˘ a ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire.
Acesta este fondul filosofic al Bhagavad-Gitei, c˘ aci povestirea, sau mai exact în-
ceputul povestirii luptelor dintre Pandavi s
,
i Kuravi, este numai un simplu prilej pentru
desf˘ as
,
urarea acestui fond, care este f˘ acut˘ a cu adev˘ arat˘ a m˘ aestrie s
,
i într’o des˘ avârs
,
it˘ a
form˘ a literar˘ a. Pentru aceste dou˘ a escelente însus
,
iri – de fond s
,
i de form˘ a – Bhagavad-
Gita este socotit˘ a ca o capodoper˘ a a literaturii mondiale, ca cea mai frumoas˘ a poem˘ a
filosofico-religioas˘ a a bogatei literaturi indiene. Wilhelm de Humbold a numit-o chiar
„cea mai frumoas˘ a, poate chiar singura poem˘ a cu adev˘ arat filosofic˘ a din toate litera-
turile (cunoscute) ale lumii“ s
,
i s’a crezut dator s˘ a mult
,
umeasc˘ a lui Dumnezeu c˘ a i-a
d˘ aruit atâtea zile, c˘ a a ajuns s˘ a citeasc˘ a s
,
i aceast˘ a poem˘ a.
Misticii au g˘ asit în ea s
,
i înt
,
elesuri ascunse, de o adâncime rar˘ a, ceeace face ca
Bhagavad-Gita s˘ a fie s
,
i una din capodoperile misticii mondiale.
În ce prives
,
te vechimea Bhagavad-Gitei, înv˘ at
,
atul sanscritolog german Garbe –
întemeindu-se pe constatarea de elemente eterogene nu destul de bine contopite în
alc˘ atuirea ei – coboar˘ a redact
,
iunea ei definitiv˘ a pân˘ a în veacul II dup˘ a Cristos, pe
când filosoful s
,
i sanscritologul Deussen o pune între anii ¸oo-:oo înainte de Cristos.
În limbile europene, Bhagavad-Gita a fost tradus˘ a întâia dat˘ a în limba st˘ apânito-
rilor Indiei, în englezes
,
te, de Wilkins, în 1¿8¸. Tot în englezes
,
te a mai fost tradus˘ a
dup˘ a aceea de I.C. Thomson, în 18¸¸, apoi de indianul Kashinat Trimbak Telang, în
18¿¸ s
,
i 18::, s
,
i în fine de I. Davies, în 188:.
În frant
,
uzes
,
te a fost tradus˘ a de Languinais, în 18¸:, de Eugen Burnouf, în 1861,
de Annie Besant et Bhagavan Bas, 1µ1o s
,
i de Em. Senart, în 1µ::.
În nemt
,
es
,
te au tradus-o: C.R.S. Peiper, în 18¸¸, I. Lorinser, în 18¸µ, R. Boxberger,
în 18¿o Franz Hartmann, în 18µ: s
,
i 1µo¿ (cu adnot˘ ari mistice), R. Garbe, în 18µ¸, Paul
¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Deussen, în 1µo¸ s
,
i 1µ11 s
,
i Leopold von Schröder, în 1µ::.
În românes
,
te a fost tradus˘ a în anul 1µ:6 de poetul D. Nanu, dup˘ a o edit
,
ie popular˘ a
a lui Burnouf. Traducerea de fat
,
˘ a este f˘ acut˘ a dup˘ a: Burnouf, Garbe, Deussen, Schröder
s
,
i dup˘ a Hartmann (în ce prives
,
te interpretarea mistic˘ a), iar notele explicative au fost
luate s
,
i din diferit
,
i alt
,
i autori. T
,
in s˘ a adaug c˘ a traducerea e gata de nou˘ a ani, dar abia
acum a putut fi dat˘ a la tipar. Fie ca ea s˘ a dea cititorului o cât mai exact˘ a idee de ceeace
este în original Bhagavad-Gita!
6 Januarie, 1µ¸:.
TRADUC
˘
ATORUL
0
I
i
DESCURAJAREA LUI ARGIUNA
Dritaras
,
tra
z
:
1. Istorises
,
te-mi, o Povestitorule
¸
, ce ispr˘ avi f˘ acut-au ai nos
,
tri s
,
i ai lui Pandu
¸
viteji, atunci când s’au adunat cu tot
,
ii în t
,
ara Kuravilor, ca s˘ a se r˘ azboiasc˘ a între
ei?
Povestitorul:
:. Când Duryodana
¸
a v˘ azut as
,
ezat˘ a în linie de b˘ atae os
,
tirea Pandavilor, apropia-
tus’a el, craiul, de dasc˘ alul
o
s˘ au s
,
i a gr˘ ait as
,
a:
¸. „Prives
,
te, Maestre, puternica os
,
tire a Pandavilor, preg˘ atit˘ a de lupt˘ a de c˘ atre
înt
,
eleptul t˘ au ucenic, de fiul lui Drupada
¡
.
i
Legenda, care st˘ a la temelia descrierii acestei lupte, spune c˘ a între tribul Kuravilor s
,
i al Pandavilor s’a
încins o lupt˘ a aprig˘ a pentru st˘ apânirea regatului Hastinapura, dup˘ ace regele Yudis
,
tira s
,
i-a pierdut, în jocul
la noroc, tronul, averea s
,
i sot
,
ia.
Os
,
tile potrivnice s’au întâlnit în Darmaks
,
etra, s
,
esul sfânt sau t
,
ara f˘ ag˘ aduit˘ a, care fusese mai nainte în
„st˘ apânirea înt
,
elept
,
ilor“.
Sâmburele legendei este de sigur istoric, misticii îns˘ a îl socotesc fictiv s
,
i atribue întregei opere caracter
mistic.
Dup˘ a ei, ar fi vorba, în acest capitol, de lupta între bine s
,
i r˘ au, care se d˘ a atât în sufletul fiec˘ arui om,
cât s
,
i în întreaga natur˘ a. Argiuna – care n’ar fi altceva decât omul în genere – este înconjurat în viat
,
a sa
p˘ amânteasc˘ a de o întreag˘ a oaste de iluziuni, pe care el cat˘ a s˘ a le înving˘ a, ca s˘ a poat˘ a ajunge la cunoas
,
terea
adev˘ aratei sale firi dumnezees
,
ti. Lupta împotriva iluziilor este grea, pentruc˘ a multe din ele îi sunt dragi s
,
i
el se simte legat de ele.
De oarece Darmaks
,
etra însemneaz˘ a „cunoas
,
tere de sine însus
,
“, lupta pentru st˘ apânirea s
,
esului sfânt sau
a t
,
˘ arii f˘ ag˘ aduite ar fi str˘ aduint
,
a omului de a ajunge la cunoas
,
terea de sine sau de a se ridica din starea de
p˘ acat la starea original˘ a de cur˘ at
,
ie moral˘ a, sau de a cuceri paradisul „t
,
ara înt
,
elepciunii“.
u
Dritaras
,
tra, regele din Barata, era orb s
,
i c˘ apetenia Kuravilor.
¸
Povestitorul este conduc˘ atorul carului de r˘ azboiu al lui Dritaras
,
tra.
¸
Pandu, dela care-s
,
i trag numele Pandavii, era fratele Iui Dritaras
,
tra. Când se începe lupta între urmas
,
ii
s˘ ai s
,
i ai lui Dritaras
,
tra, Pandu era deja mort.
¸
Duryodana era fiul cel mai mare al lui Dritaras
,
tra. Numele s˘ au însemneaz˘ a „pl˘ acere“.
b
Cu acest predicat este numit viteazul Drona, maestrul care deprinse cu arta r˘ azboiului pe fiii lui
Dritaras
,
tra.
¡
Drupada era rege în Pencala s
,
i socrul celor cinci fii ai lui Pandu, cari t
,
ineau – tot
,
i cinci – în c˘ as˘ atorie
pe fica sa Kris
,
na sau Draupadi. Fiul lui Drupada, de care e vorba aci, era Dristadyumna.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸. Sunt printre ei viteji, arcas
,
i iscusit
,
i, cari se pot m˘ asura în lupt˘ a cu Bima s
,
i cu
Argiuna
i
, iar Yuyudana
z
s
,
i Virata
¸
s
,
i Drupada au venit cu carele de r˘ azboiu.
¸. S
,
i Dris
,
taketu
¸
s
,
i Sekitana
¸
s
,
i viteazul craiu din Kasi
o
s
,
i Purujit
¡
s
,
i Kundibogia
s
,
i Saivya
S
, cel puternic ca un taur,
6. s
,
i curagiosul Yudamanyu
g
s
,
i vânjosul Uttamanya s
,
i feciorul lui Subadra
io
, s
,
i
tot
,
i feciorii Draupadii
ii
as
,
ijderea cu carele lor de r˘ azboiu
iz
.
¿. Ascult˘ a acum, ca s˘ a s
,
tii, tu, cel mai bun dintre cei de dou˘ a ori n˘ ascut
,
i, s
,
i numele
c˘ apeteniilor oastei noastre:
8. Mai întâi tu însut
,
i, apoi Bis
,
ma

s
,
i Karna

s
,
i Kripa

biruitorul în lupte, s
,
i As-
vataman
io
s
,
i Vicarna

s
,
i feciorul lui Somadata, cu carul lui pân˘ a acum nebiruit
în lupte,
µ. s
,
i mult
,
i alt
,
i viteji, gata s˘ a-s
,
i jertfiasc˘ a viat
,
a pentru mine, cu arme felurite s
,
i tot
,
i
cunosc˘ atori ai artei r˘ azboiului.
1o. Os
,
tirea noastr˘ a îns˘ a, condus˘ a de Bis
,
ma, nu este destul de tare, iar a celorlalt
,
i,
condus˘ a de Bima, e tare.
i
Bima s
,
i Argiuna sunt cei mai viteji dintre cei cinci fii ai lui Pandu. Numele celorlalt
,
i trei sunt:
Yudis
,
tira, cel mai în vârst˘ a, Nakula s
,
i Sahadeva, cei mai tineri. Bima însemneaz˘ a pentru mistici „hot˘ arâre“.
Duryodana „poft˘ a“ s
,
i Yudis
,
tira „resemnare“.
u
Yuyudana, fiul lui Satyaka.
¸
Virata era rege peste Matsya s
,
i aliat al fiilor lui Pandu.
¸
Dirs
,
taketu, rege peste Sedi.
¸
Sekitana era un print
,
.
b
Kasi este un alt nume al Benares-ului.
¡
Purugit era fratele lui Kuntibogia, care era rege peste Kunti.
B
Saivya, regele Sibi-lor.
¸
Yudamanyu s
,
i Uttamanya sunt doi r˘ azboinici pandavi, despre care nu se cunosc am˘ anunte.
ic
Fiul lui Subhadra este Abhimanya.
ii
Draupadi sau Kris
,
na, fica lui Drupada (vezi nota 7 din pag. 7), a avut cu fiecare din cei cinci b˘ arbat
,
i
ai ei mai mult
,
i fii, cari au luat parte cu tot
,
ii în acest r˘ azboiu.
iu
Numele tuturor vitejilor cari se lupt˘ a aci între ei înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a, dup˘ a mistici: puteri sufletes
,
ti, înclin˘ ari,
pofte, arte s
,
i s
,
tiint
,
e, unele în lupt˘ a cu altele, pentruc˘ a stau în serviciul omului, care la rându-i st˘ a în slujba
p˘ acatului. Carul de r˘ azboiu este, dup˘ a aceast˘ a t˘ alm˘ acire, trupul omenesc.

B˘ atrânul Bis
,
ma era unul din c˘ apeteniile Kuravilor, s
,
i totodat˘ a unchiul lui Dritaras
,
tra.

Karna era print
,
ul din Anga.

Cine era acest Kripa, ca s
,
i alt
,
i cât
,
iva dintre fruntas
,
ii Kuravilor, ale c˘ aror nume se amintesc mai departe,
nu ne-e cunoscut.
ib
Asvataman era fiul lui Drona, (vezi nota 6 din pag. ¡).

Vicarna este numele unuia din fiii lui Dritaras
,
tra, dar mai purta acest nume s
,
i un fiu al lui Karna.
8
Bhagavad-Gita
11. Strânget
,
i-v˘ a dar cu tot
,
ii în jurul lui Bis
,
ma, fiecare dup˘ a rânduiala felului de
arme cu care lupt˘ a“.
1:. Atunci b˘ atrânul c˘ apitan al Kuravilor – Bis
,
ma – umplu de bucurie inima craiului,
suflând în cornul s˘ au de scoici, care r˘ asun˘ a ca mugetul unui leu.
1¸. Alte cornuri de scoici, nenum˘ arat de multe, s
,
i tâmpine s
,
i tobe s
,
i goarne r˘ asunar˘ a
deodat˘ a s
,
i se f˘ acu o larm˘ a f˘ ar˘ a seam˘ an.
1¸. Tot atunci f˘ acur˘ a s˘ a r˘ asune ceres
,
tile lor cornuri s
,
i Kris
,
na s
,
i Argiuna, cari stau
într’un m˘ aret, car de r˘ azboiu, tras de patru cai albi
i
.
1¸. S
,
i Sburlitul (Kris
,
na) sufl˘ a în cornul numit „adun˘ ator de neamuri“
z
, iar Pr˘ adal-
nicul (Argiuna) în cel zis „d˘ aruit de zei“, în vreme ce groaznicul Pântece de lup
(Bima) sufl˘ a în marele corn, care spinteca v˘ azduhul ca un bucium.
16. Craiul Yudis
,
tira, feciorul lui Kunti, sufl˘ a în „cel nebiruit“, Nakula s
,
i Sahadeva
în „cel duios“ s
,
i „cel cu flori împodobit“.
1¿. Iar craiul din Kasi, vânjosul arcas
,
, s
,
i Sikandin
¸
, în strajnice care de r˘ azboiu, s
,
i
Dris
,
tagiumna s
,
i Virata s
,
i nebiruita odrasl˘ a a lui Satyaka
¸
,
18. Drupada s
,
i fiii Drupadii s
,
i fiul lui Subadra, Abimanyu, cel cu brat
,
e puternice,
tot
,
i din toate p˘ art
,
ile suflar˘ a, fiecare în parte, în cornurile lor.
1µ. Alarma sfâs
,
iè inimile cetas
,
ilor lui Dritaras
,
tra, când el f˘ acu s˘ a vuiasc˘ a cerul s
,
i
p˘ amântul.
:o. Când Argiuna, care avea pe steag o maimut
,
˘ a
¸
, v˘ azu pe p˘ artas
,
ii lui Dritaras
,
tra,
as
,
ezat
,
i în linie de b˘ atae s
,
i când s˘ aget
,
ile începur˘ a s˘ a zboare încoaci s
,
i încolo, îs
,
i
încord˘ a arcul s
,
i el, vl˘ astar al lui Pandu,
:1. s
,
i rosti, o St˘ apâne al p˘ amântului
o
, aceste cuvinte c˘ atre Kris
,
na:
i
Calul este simbolul puterii s
,
i al ascult˘ arii, iar culoarea alb˘ a închipues
,
te cur˘ at
,
ia moral˘ a. Ambele sim-
boale se potrivesc dar pentru Kris
,
na.
u
Dup˘ a legend˘ a, acest corn ar fi fost r˘ apit demonului Pansagiana.
¸
Sikandin este unul din fiii lui Drupada, care ucise în lupt˘ a pe Bis
,
ma.
¸
Adic˘ a Yuyudana.
¸
Maimut
,
a de pe steagul lui Argiuna – de care nu trebue s˘ a uit˘ am c˘ a înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a pe om în genere –
însemneaz˘ a, dup˘ a mistici, c˘ a omul a pierdut prin p˘ acat firea sa spiritual˘ a s
,
i s’a apropiat de cea animal˘ a, sau
c˘ a dup˘ a trup omul apart
,
ine regnului animalic, pe când dup˘ a suflet îs
,
i are obârs
,
ia în Dumnezeu.
b
Vocativul acesta, ca s
,
i Barata (versul ¬¸) s
,
i altele mai departe, se refer˘ a la Dritaras
,
tra, c˘ aruia Povesti-
torul îi istorises
,
te desf˘ as
,
urarea r˘ azboiului.
µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
::. „Opres
,
te carul meu de r˘ azboiu, o Neclintitule în mijloc între ambele os
,
tiri,
:¸. ca s˘ a v˘ ad bine pe ceice s’au rânduit aci cu gând de r˘ azboire s
,
i pe cel cu care m˘ a
voiu m˘ asura în lupta ce va începe;
:¸. s˘ a v˘ ad pe ceice s’au adunat s˘ a se h˘ art
,
uiasc˘ a cu noi, pentru a face pe plac fe-
ciorului lui Dritaras
,
tra (Duryodana)“.
Povestitorul:
:¸. Dup˘ a ce Pletosul (Argiuna) gr˘ ai astfel c˘ atre Sburlitul (Kris
,
na), o Barata, acesta
opri frumosul car în mijloc, între cele dou˘ a os
,
tiri
:6. s
,
i în fat
,
a lui Bis
,
ma, a lui Drona s
,
i a tuturor print
,
ilor, zise: „O, fiu al Pritei
i
,
prives
,
te colo pe Kuravii adunat
,
i în cete“.
:¿. Atunci v˘ azu fiul Pritei, p˘ arint
,
i s
,
i bunici, s
,
i dasc˘ ali, unchi, frat
,
i, fii, nepot
,
i s
,
i
prieteni,
:8. socri s
,
i rude în amândou˘ a os
,
tirile. Când v˘ azu fiul Kuntii toate aceste rude ale
sale, unele în fat
,
a altora ca dus
,
mani, fu cuprins de adânc˘ a jale s
,
i zise îndurerat:
Argiuna:
Când v˘ ad, o Kris
,
na, pe rudele mele stând fat
,
˘ a în fat
,
˘ a, gata s˘ a se încaiere,
:µ. m˘ adul˘ arile mi se moaie, gura mi se usuc˘ a, tot trupul îmi tremur˘ a s
,
i p˘ arul mi se
face m˘ aciuc˘ a,
¸o. arcul Gandiva îmi cade din mân˘ a s
,
i m˘ a cuprind fiori. Nu mai m˘ a pot t
,
ine pe
picioare s
,
i capul îmi vâjâe.
i
Argiuna este numit aci s
,
i în versul urm˘ ator fiu al Pritei, iar în versul ¬S fiu al Kuntei, pentruc˘ a mama
sa se numea atât Prita cât s
,
i Kunti.
1o
Bhagavad-Gita
¸1. V˘ ad s
,
i semne de r˘ au cobitoare, o P˘ arosule
i
s
,
i nu-mi pare nici o isprav˘ a s˘ a-mi
ucid rudele în lupt˘ a.
¸:. Nu râvnesc biruint
,
˘ a, o Kris
,
na, nici st˘ apânire s
,
i pl˘ aceri. La ce ne folosesc
st˘ apânirea s
,
i bog˘ at
,
ia s
,
i chiar viat
,
a, o Câs
,
tig˘ atorule de vaci?
¸¸. Acei pentru cari râvnesc st˘ apânire s
,
i bog˘ at
,
ii s
,
i pl˘ aceri stau gata s˘ a se r˘ azboiasc˘ a
cu mine s
,
i s˘ a-s
,
i piard˘ a viat
,
a s
,
i avutul,
¸¸. ei, cari îmi sunt dasc˘ ali, p˘ arint
,
i, fii, s
,
i bunici, unchi, socri, nepot
,
i, cumnat
,
i s
,
i
rude.
¸¸. Pe aces
,
tia nu-i pot ucide, o Madhusudana, chiar de ar fi s˘ a fiu eu ucis. Nu-
i pot ucide nici chiar pentru st˘ apânirea peste câte trele lumile, necum pentru
st˘ apânirea p˘ amânteasc˘ a.
¸6. Dac˘ a amucide pe partizanii lui Dritaras
,
tra, ce bucurie amputea simt
,
i, o Cercet˘ a-
torule de oameni, cu toate c˘ a ei vin armat
,
i împotriva noastr˘ a?
¸¿. Nu trebue deci s˘ a ucidem pe oamenii lui Dritaras
,
tra, cari sunt rudele noastre;
c˘ aci ce mult
,
umire am putea avea, o Madava, dac˘ a ne-am ucide rudele?
¸8. Chiar dac˘ a ei, orbit
,
i de l˘ acomie, nu v˘ ad ce vin˘ a gr˘ am˘ adim asupr˘ a-ne,
distrugându-ne semint
,
ia s
,
i cu ce p˘ acat ne înc˘ arc˘ am, f˘ acând sil˘ a prietenilor,
¸µ. cum s˘ a nu recunoas
,
tem noi, c˘ a trebue s˘ a fugim de un asemenea p˘ acat, când ne
d˘ am seama cât de mare vin˘ a este a ne ucide neamurile?
¸o. Dac˘ a se nimices
,
te o semint
,
ie, se nimicesc ves
,
nicele datorii ale semint
,
iei de a
aduce jertfe, s
,
i dac˘ a se nimicesc acestea, tot neamul e amenint
,
at de pieire.
¸1. Unde st˘ apânes
,
te lipsa de pietate, acolo femeile se depraveaz˘ a, o Kris
,
na, iar dac˘ a
femeile se depraveaz˘ a, se produce amestecarea castelor
z
, o Urmas
,
al lui Vris
,
ni.
i
Lui Kris
,
na i-se dau o sumedenie de apelative. Aci se numes
,
te „Pletos“; în versul urm˘ ator „Câs
,
tig˘ ator
de vaci“; în versul ¸¸ „Madhusudana“; în versul ¸¡ „Cercet˘ ator de oameni“; în versul ¸¡ „Madava“; în
versul 41 „Urmas
,
al lui Vris
,
ni“ etc.
u
Misticii pun în locul cuvintelor „amestecarea castelor“ „amestecarea celor buni cu cei r˘ ai“ s
,
i explic˘ a
depravarea moral˘ a ce decurge din depravarea femeii prin lipsa de pietate înv˘ at
,
ând, c˘ a femeia o reprezint˘ a
voint
,
a sau principiul generator din om.
11
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Amestecarea aceasta duce în iad s
,
i pe distrug˘ atorul semint
,
iei s
,
i semint
,
ia îns˘ as
,
,
c˘ aci str˘ amos
,
ii
i
cad din ceruri, dac˘ a înceteaz˘ a aducerea de jertfe.
¸¸. Prin aceste p˘ acate ale distrug˘ atorilor de familii s
,
i prin amestecarea castelor, ca
urmare a lor se nimicesc ves
,
nicele datorii ale neamurilor s
,
i ale semint
,
iilor.
¸¸. Dac˘ a datoriile semint
,
iilor sunt date uit˘ arii de c˘ atre oameni, atunci, o Cercet˘ a-
torule de oameni, aces
,
tia se pr˘ abus
,
esc în iad. As
,
a ne spune datina sfânt˘ a.
¸¸. Vai! Suntem gata s˘ a facem un mare p˘ acat, c˘ aci vrem s˘ a ne ucidem rudele din
cauza poftei de st˘ apânire s
,
i de pl˘ aceri.
¸6. Pe legea mea! Mi-ar fi mai pl˘ acut s˘ a m˘ a ucid˘ a oamenii lui Dritaras
,
tra, f˘ ar˘ a ca s˘ a
le fac ceva“.
Povestitorul:
¸¿. As
,
a gr˘ ai Argiuna, la începutul luptei. Dup˘ a aceea se as
,
ez˘ a jos în carul s˘ au, s
,
i
fr˘ amântat de gânduri, l˘ as˘ a s˘ a-i cad˘ a din mân˘ a s˘ ageata s
,
i arcul.
i
Prin „str˘ amos
,
i“ misticii înt
,
eleg aci sufletul omenesc. Dac˘ a sufletul omului nu primes
,
te într’una din
viet
,
ile sale p˘ amântes
,
ti hrana trebuitoare, pe care i-o d˘ a religiunea, atunci el e robit trupului, s
,
i în viat
,
a
urm˘ atoare se va întrupa într’o fiint
,
˘ a inferioar˘ a. Aceasta ar fi c˘ aderea din cer a str˘ amos
,
ilor.
1i
II
CUGETARE S
,
I RESEMNARE
i
Povestitorul:
1. Când Madhusudana
z
v˘ azu pe Argiuna as
,
a de cuprins dejjale, cu ochii plini de
lacr˘ ami s
,
i descurajat, îi zise:
:. Pentru ce, o Argiuna, es
,
ti coples
,
it de descurajare tocmai acum când e s˘ a dai în
l˘ aturi piedici din cale? Descurajarea e nedemn˘ a de cel nobil Ea închide cerul s
,
i
face de ocar˘ a
¸
.
¸. Fiu al Pritii, nu te l˘ asa învins de sl˘ abiciune, c˘ aci aceasta e nedemn de tine.
Arunc˘ a departe grija doborâtoare s
,
i ridic˘ a fruntea sus, Biruitorule al dus
,
manilor
t˘ ai.
Argiuna:
¸. Cum as
,
putea, o Madhusudana, s˘ a trag cu arcul în Bis
,
ma s
,
i în Drona, pe cari-i
pret
,
uesc atât de mult?
¸. Mai bine m˘ anânc pâine cers
,
it˘ a în toat˘ a lumea, decât s˘ a ucid pe aces
,
ti b˘ arbat
,
i
vrednici de cinste. Cu toate c˘ a ei râvnesc avutul nostru, totus
,
bucuria ce as
,
simt
,
i, dac˘ a i-as
,
ucide, ar fi p˘ atat˘ a de sânge.
6. Nu s
,
tiu, dac˘ a ar fi mai bine ca noi s˘ a-i învingem pe ei, sau ei pe noi, c˘ aci dac˘ a
am ucide pe cei cari ne stau împotriv˘ a, strâns
,
i în jurul lui Dritaras
,
tra, nici noi
n’am mai putea tr˘ ai
¸
.
i
Cu acest capitol se începe partea filosofic˘ a, urmat˘ a de aplicat
,
iuni morale s
,
i precepte religioase, a
Bhagavat-Gitei. Capitolul de fat
,
˘ a cuprinde principiile sistemelor filosofice Sanchya s
,
i Yoga, c˘ a adic˘ a, cu
ajutorul cunos
,
tint
,
ei, omul ajunge s˘ a se conving˘ a de vremelnicia s
,
i nimicnicia a tot ce este material s
,
i de
ves
,
nicia sufletului. Singur˘ a aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a duce la libertate s
,
i nemurire, care se des˘ avârs
,
esc în unirea cu
Dumnezeirea. Mistica este de aci înainte la largul ei.
u
Madhusudana însemneaz˘ a „înving˘ ator sau omorâtor al gigant
,
ilor“. Misticii învat
,
˘ a c˘ a fiecare om trebue
s˘ a fie un înving˘ ator asupra sa însus
,
, asupra înclin˘ arilor rele ale sufletului s˘ au, dar c˘ a aceast˘ a biruint
,
˘ a nu se
poate dobândì iar˘ a ajutorul harului dumnezeesc. Aci mistica indian˘ a se apropie de mistica cres
,
tin˘ a, care
învat
,
˘ a: „Dumnezeu e gata s˘ a ajute celorce se lupt˘ a s
,
i n˘ ad˘ ajduesc în harul s˘ au dup˘ a cum ne d˘ a s
,
i prilej de
lupt˘ a, ca s˘ a ies
,
im biruitori“ (Urmarea lui Isus).
¸
Teama s
,
i îndoiala s
,
i înc˘ a s
,
i mai mult descurajarea lipsesc de fericirea cereasc˘ a pe cel st˘ apânit de ele,
pentruc˘ a aceasta st˘ a în cunoas
,
terea adev˘ arului din orice suflet, zice mistica.
¸
Pentru cine cunoas
,
te s
,
i pret
,
ues
,
te numai viat
,
a trupeasc˘ a, ea nu mai are nici un rost când pl˘ acerile ei nu
mai pot fi gustate.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. Inima îmi este cuprins˘ a de jale s
,
i mintea mi se opres
,
te în loc, nes
,
tiind ce trebue
s˘ a fac. Te rog dar pe tine, spune-mi, ce s˘ a fac? Pov˘ at
,
ues
,
te-m˘ a, c˘ aci sunt ucenicul
t˘ au s
,
i-t
,
i stau la picioare.
8. Nu v˘ ad ce mi-ar putea ajuta s˘ a îndep˘ artez grija, care-mi turbur˘ a simt
,
urile, chiar
de as
,
fi eu singur st˘ apân peste tot p˘ amântul, ori de as
,
i sta mai pre sus de zei.
Povestitorul:
µ. As
,
a gr˘ ai Pletosul c˘ atre Sburlitul, spaima dus
,
manilor c˘ atre Câs
,
tig˘ atorul de vaci:
„Eu nu vreau s˘ a m˘ a lupt“ s
,
i a t˘ acut.
1o. Zâmbit-a prietenos Kris
,
na, s
,
i a spus, o Bharata, celui descurajat, aceste cuvinte
în mijlocul celor dou˘ a os
,
tiri.
Cel Prea Înalt:
11. „Tu jeles
,
ti pe cei ce nu sunt de jelit, cu toate c˘ a cuvintele ît
,
i sunt înt
,
elepte. Cel
înt
,
elept nu plânge nici pe mort
,
i nici pe vii.
1:. N’a fost timp în care eu s
,
i tu s
,
i tot
,
i aces
,
ti st˘ apânitori peste oameni s˘ a nu fi existat
s
,
i nu va fi nici un timp în care s˘ a încet˘ am de a exista
i
.
1¸. Precum sufletul, când este în trup, trece prin copil˘ arie, tineret
,
e s
,
i b˘ atrânet
,
e, tot
astfel se va îmbr˘ aca într’un nou trup. Înt
,
elept
,
ii s
,
tiu aceasta în chip sigur.
1¸. Numai alipirea de materie produce [în om], o fiu al Kuntii, frig s
,
i c˘ aldur˘ a,
pl˘ acere s
,
i durere. Acestea îns˘ a vin s
,
i se duc, c˘ aci sunt trec˘ atoare. Suport˘ a-le
pe toate cu r˘ abdare, o Barata.
1¸. B˘ arbatul care r˘ amâne neclintit în fat
,
a acestora, o Taurule între b˘ arbat
,
i, înt
,
eleptul
care r˘ amâne nep˘ as˘ ator la durere s
,
i pl˘ acere, acela e preg˘ atit pentru nemurire.
i
Adev˘ arata fiint
,
˘ a a omului – zic misticii – st˘ a în ceeace este dumnezeesc în el. Acesta este ves
,
nic
s
,
i neschimbat, nu se nas
,
te s
,
i nu moare, cum spune s
,
i Meister Eckhart: „În fiint
,
a sufletului putem vedea s
,
i
cunoas
,
te pe Dumnezeu s
,
i cu cât omul se apropie mai mult în aceast˘ a viat
,
˘ a de fiint
,
a sufletului prin cunos
,
tint
,
˘ a,
cu atât e mai aproape de cunoas
,
terea lui Dumnezeu. În tine însut
,
i este s
,
i s˘ al˘ as
,
lues
,
te adev˘ arul. Nimeni din
ceice-l caut˘ a în lucrurile din afar˘ a, nu-l g˘ ases
,
te. Pe Dumnezeu îl g˘ asesc cu toat˘ a sigurant
,
a în l˘ auntrul meu“.

Bhagavad-Gita
16. Ceeace nu exist˘ a nu poate lua fiint
,
˘ a, ceea-ce are fiint
,
˘ a nu poate pieri. Deosebirea
dintre ceeace nu exist˘ a s
,
i ceeace exist˘ a o cunosc ceice cunosc adev˘ arul.
1¿. S˘ a s
,
tii c˘ a celce a f˘ acut lumea este ves
,
nic. Nimeni nu poate nimici ves
,
nicia.
18. Trupurile sunt vremelnice, iar celce însuflet
,
es
,
te trupul e ves
,
nic, netrec˘ ator s
,
i
nem˘ asurat; de aceea lupt˘ a-te, o Barata.
1µ. Cel care socotes
,
te c˘ a cineva ucide, ca s
,
i cel care socotes
,
te c˘ a cineva poate fi
ucis, nu cunoas
,
te adev˘ arul: nimeni nu ucide nici nu poate fi ucis.
:o. Nimeni nu se nas
,
te nici nu moare, n’a luat început s
,
i nici va lua cândva, ci
r˘ amâne în veci ceeace e din veci s
,
i nu e ucis, dac˘ a i se ucide trupul.
:1. Cum ar putea cineva ucide sau face s˘ a ucid˘ a, o fiu al Pritii, ceeace s
,
tie c˘ a nu
poate nimici, c˘ a e ves
,
nic, nen˘ ascut, netrec˘ ator?
::. Precum un om îs
,
i leap˘ ad˘ a hainele vechi s
,
i îmbrac˘ a altele nou˘ a, tot as
,
a leap˘ ad˘ a
sufletul trupul cel vechiu s
,
i îmbrac˘ a altul nou
i
.
:¸. Sabia nu r˘ anes
,
te sufletul, focul nul arde, apa nu-l înneac˘ a, vântul nu-l usuc˘ a.
:¸. El nu poate fi r˘ anit, nu poate fi ars, nu poate fi înnecat, nu poate fi uscat. Ves
,
nic,
de fat
,
˘ a în orice loc, nestr˘ amutat, nemis
,
cat s
,
i totdeauna acelas
,
este el
z
.
:¸. Nev˘ azut, f˘ ar˘ a întindere s
,
i neschimbat este în firea lui. Dac˘ a îi cunos
,
ti aceste
însus
,
iri, nu trebue s˘ a plângi pe nimeni.
:6. Dar s
,
i dac˘ a crezi, c˘ a el se nas
,
te din nou s
,
i moare, iar˘ as
,
i nu se cade s˘ a plângi pe
nimeni.
i
Aci se vede l˘ amurit ideea despre trecerea sufletelor dintr’un trupîntr’altul. Misticii o explic˘ a astfel:
La moarte, elementele materiale care alc˘ atuesc trupul se descompun, pentru a se asocia din nou s
,
i a forma
alte trupuri. Exist˘ a dar o continu˘ a trasformare a trupurilor. La rândul s˘ au, sufletul, p˘ ar˘ asind trupul, se în-
toarce, dup˘ a un oarecare timp de odihn˘ a, într’un nou trup. întruparea sau încorporarea se face incons
,
tient s
,
i
potrivit legilor sufletes
,
ti de mai multe ori, pân˘ ace sufletul ajunge la cons
,
tiint
,
a de sine. De acolea în colo se
întrupeaz˘ a când vrea.
u
Sufletul are trei feluri de însus
,
iri: animalice, omenes
,
ti s
,
i dumnezees
,
ti. Numai în virtutea celor dou˘ a din
urm˘ a, omul este o individualitate s
,
i are cons
,
tiint
,
˘ a de sine. Moartea atinge numai partea animal˘ a a sufletului.
O psihologie asem˘ an˘ atoare cu aceasta a misticii orientale se afl˘ a în urm˘ atorul text din Paracelsus: „Omul
are rat
,
iune îngereasc˘ a s
,
i animalic˘ a. Cea ves
,
nic˘ a este ves
,
nic˘ a s
,
i dela Dumnezeu s
,
i r˘ amâne în Dumnezeu.
Cea animalic˘ a este asemeni dela Dumnezeu s
,
i se afl˘ a în noi, dar nu e ves
,
nic˘ a, c˘ aci trupul moare s
,
i ea
moare odat˘ a cu el, de oarece nimic animalic nu r˘ amâne dup˘ a moarte. Moartea este încetarea a ceeace este
animalic˘ a în noi, nu a ceeace este ves
,
nic“.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:¿. Moartea pentru celce se nas
,
te s
,
i renas
,
terea pentru celce moare sunt cel mai sigur
lucru
i
. De aceea, nu trebue s˘ a te întristezi de ceeace nu se poate schimba.
:8. Începutul s
,
i sfârs
,
itul fiint
,
elor este nev˘ azut, numai viat
,
a lor trupeasc˘ a este v˘ azut˘ a.
De ce te plângi de aceasta?
:µ. Ca o minune prives
,
te unul sufletul, ca o minune îl trâmbit
,
eaz˘ a altul, ca o minune
aude al treilea vorbindu-se de el, dar niciunul din cei cari aud numai vorbindu-se
de el, nu-s
,
i poate da seama ce este.
¸o. În orice trup în care s˘ al˘ as
,
lues
,
te, el nu poate fi nimicit. De aceea, nu plânge pe
nici o fiint
,
˘ a, o Barata.
¸1. Nu sta la îndoial˘ a, ce trebue s˘ a faci fat
,
˘ a cu datoria de a te lupta, c˘ aci nimic nu
este mai de laud˘ a pentru un ostas
,
ca lupta f˘ at
,
is
,
˘ a.
¸:. Ostas
,
ii privesc o asemenea lupt˘ a ca o poart˘ a deschis˘ a a cerului, o fiu al Pritii,
¸¸. iar dac˘ a nu-t
,
i vei îndeplini aceast˘ a datorie sfânt˘ a, ît
,
i vei pierde drepturile s
,
i
cinstea s
,
i vei fi acoperit de rus
,
ine,
¸¸. s
,
i rus
,
inea va r˘ amâne asupra ta deapururi, iar pentru un om cinstit, rus
,
inea este
mai rea decât moartea,
¸¸. s
,
i vitejii cari mânuesc carele de r˘ azboiu vor crede, c˘ a tu de fric˘ a dai înapoi dela
lupt˘ a s
,
i vei fi dispret
,
uit de ei, cari pân˘ a acum te-au stimat.
¸6. As
,
ijderea s
,
i dus
,
manii te vor vorbi de r˘ au s
,
i se vor îndoi de vitejia ta. S
,
i ce ar
putea fi mai dureros decât aceasta?
¸¿. Dac˘ a vei fi ucis în lupt˘ a, vei dobândì cerul
z
, dac˘ a vei ies
,
i biruitor, vei fi st˘ apâ-
nitor pe p˘ amânt. Scoal˘ a dar, fiu al Kuntii, s
,
i pornes
,
te la lupt˘ a.
i
Misticii l˘ amuresc încarnarea asemânând-o cu asocierea s
,
i disocierea elementelor chimice din procesul
analizei s
,
i al sintezei. Precum acestea se combin˘ a întotdeauna din nou în acelas
,
fel dup˘ a orice separare a
lor, tot astfel s
,
i la încarnare, elementele s
,
i însus
,
irile sufletes
,
ti, posedate de om într’o viat
,
˘ a, se adun˘ a din nou
s
,
i formeaz˘ a un caracter asemenea cu cel din viat
,
a precedent˘ a, dar o nou˘ a individualitate.
u
Str˘ aduint
,
a sau lupta de a învinge patimile nu este nefolositoare omului nici chiar când el nu iese
biruitor, c˘ aci el moare cu cugetul împ˘ acat c˘ a s
,
i-a f˘ acut datoria s
,
i experient
,
a f˘ acut˘ a de el este ca un capital
bine plasat, cu care el începe o nou˘ a viat
,
˘ a.
10
Bhagavad-Gita
¸8. Preg˘ ates
,
te-te de lupt˘ a, net
,
inând seam˘ a nici de pl˘ acere, nici de durere, nici de
câs
,
tig, nici de pagub˘ a, nici de biruint
,
˘ a, nici de înfrângere
i
. As
,
a nu vei c˘ adea în
p˘ acat.
¸µ. T
,
i-am spus acestea din punctul de vedere al filosofiei Sankya
z
. Ascult˘ a acum
ce învat
,
˘ a s
,
i sistemul Yoga
¸
. Dac˘ a pe acesta t
,
i-l vei însus
,
i, prin meditat
,
ie, te vei
libera, o fiu al Pritii, de leg˘ aturile faptelor,
¸o. s
,
i nu va mai fi pentru tine nici o n˘ adejde de în˘ alt
,
are, nici putint
,
˘ a de c˘ adere (prin
peregrinarea sufletului). Cine îs
,
i însus
,
es
,
te cât de put
,
in din aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a,
scstpa de mare nevoie.
¸1. Înt
,
elepciunea, care r˘ amâne neschimbat˘ a, e una singur˘ a, pe când înv˘ at
,
˘ aturile nes-
tatorniciei sunt nesfârs
,
ite s
,
i felurite, o vl˘ astar al Kuravilor.
¸:. Vorbe frumoase au pe buze cei neînt
,
elept
,
i, cari se desf˘ ateaz˘ a de cuvintele Vedei
s
,
i zic, o fiu al Pritii, c˘ a nu e nimic mai de seam˘ a ca acelea.
¸¸. N˘ adejdea lor e c˘ a pot ajunge în cer prin fapte bune s
,
i cred c˘ a renas
,
terea e urmare
a faptelor
¸
sic˘ a p˘ astrarea datinelor religioase le aduce fericire în viat
,
a aceasta s
,
i
în cea viitoare.
¸¸. Cine se las˘ a am˘ agit de aces
,
tia, îs
,
i are privirile at
,
intite spre fericirea p˘ amânteasc˘ a
s
,
i cereasc˘ a, dar din înv˘ at
,
˘ atura care are în sine statornicie s
,
i se întemeiaz˘ a pe
adâncirea în sine însus
,
nu se va împ˘ art˘ as
,
i.
¸¸. Vedele se m˘ arginesc la cele trei însus
,
iri ale lucrurilor
¸
, tu îns˘ a, Argiuna, des-
bar˘ ate de aceste trei însus
,
iri. Desbar˘ a-te de contrazicerile firii s
,
i caut˘ a linis
,
tea
în adev˘ arul ves
,
nic, f˘ ar˘ a grij˘ a de cele materiale s
,
i cons
,
tient de tine însut
,
i.
¸6. Precum lacul, în care se adun˘ a ap˘ a din toate p˘ art
,
ile, poate fi de folos în multe
feluri, tot as
,
a s
,
i Vedele pentru brahmanul înarmat cu cunos
,
tint
,
˘ a.
i
Unicul mobil al faptelor omenes
,
ti, aprobat s
,
i recomandat de mistic˘ a, este iubirea lui Dumnezeu, pe
care o g˘ asim s
,
i în Urmarea lui Isus în aceste cuvinte: „Cine iubes
,
te pe Dumnezeu din toat˘ a inima, nu se
teme de moarte, nici de osând˘ a, nici de judecat˘ a, nici de iad, pen-truc˘ a iubirea des˘ avârs
,
it˘ a apropie pe om de
Dumnezeu“.
u
Sistem rat
,
ionalist de filosofie, dup˘ a care-cunos
,
tint
,
a este totul, deci s
,
i mântuirea sufletului se ajunge
tot prin cunos
,
tint
,
˘ a.
¸
Yoga este sistemul de filosofie mistic˘ a, dup˘ a care reflexiunea sau meditarea este lucrul de c˘ apetenie.
Pe t˘ arâmul pur religios, Yoga recomand˘ a unirea cu Dumnezeu s
,
i se siles
,
te s’o realizeze în viat
,
˘ a.
¸
În acest verset se combate punctul de vedere al direct
,
iunii filosofice numit˘ a karma, care, în opozit
,
ie
cu yoga, învat
,
˘ a c˘ a faptele au cea mai mare valoare s
,
i c˘ a deci s
,
i mântuirea se obt
,
ine prin fapte bune.
¸
Despre acestea se trateaz˘ a mai jos, în capitolul XIV.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¿. O îndeletnicire st˘ a în aceea ca s˘ a faci ceeace ea ît
,
i impune, iar nu s˘ a tragi foloase
din ea. Nu urm˘ arì folosul ce ai putea trage din faptele tale, dar nici nu te da lenei.
¸8. F˘ a ceeace ai de f˘ acut în cea mai deplin˘ a resemnare s
,
i nu te gândì la r˘ asplat˘ a,
o Biruitorule. Fii nep˘ as˘ ator în fericire, ca s
,
i în nefericire. Nep˘ asarea aceasta se
chiam˘ a yoga
i
.
¸µ. Fapta e cu mult mai pre jos decât c˘ autarea cunos
,
tint
,
ei, o Biruitorule. Caut˘ a-t
,
i
sc˘ aparea în cunos
,
tint
,
˘ a. Vai de ceice urm˘ aresc r˘ asplata!
¸o. Cine caut˘ a cunos
,
tint
,
a nu ia seama la faptele bune sau rele. Urm˘ ares
,
te dar
cunos
,
tint
,
a. Ea duce s
,
i la s˘ avârs
,
irea de fapte.
¸1. Înt
,
elept
,
ii, cari caut˘ a cunos
,
tint
,
a, renunt
,
˘ a la r˘ asplata faptelor s
,
i, liberat
,
i din
c˘ atus
,
ele renas
,
terilor, merg acolo unde nu e nici o suferint
,
˘ a.
¸:. Când sufletul va fi cunoscut haosul lumii atunci vei fi scârbit de ceeace pot
,
i
înv˘ at
,
a s
,
i ai înv˘ at
,
at din C˘ art
,
ile sfinte.
¸¸. S
,
i când cunos
,
tint
,
a ta se va împotrivi Scrierilor sfinte s
,
i va sta neclintit˘ a în
meditat
,
ie, atunci ai dobândit yoga.
Argiuna:
¸¸. Cum se poate cunoas
,
te, o Sburlitule, cel statornic în cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i neclintit
în meditat
,
ie? Cum vorbes
,
te cel nestr˘ amutat în cugetul s˘ au ? Cum st˘ a s
,
i cum
merge?
Cel Prea Înalt:
¸¸. Cine leap˘ ad˘ a toate pl˘ acerile inimii sale s
,
i g˘ ases
,
te mult
,
umirea numai în sine s
,
i
prin sine, acela poart˘ a numele de statornic în cunos
,
tint
,
˘ a.
¸6. Cine r˘ amâne nezdruncinat în suferint
,
˘ a s
,
i în bucurie, nest˘ apânit de patima fricii
s
,
i a mâniei, acela se numes
,
te nestr˘ amutat în cugetul s˘ au sau muni.
i
Aci yoga ia un înt
,
eles deosebit de cel obis
,
nuit, iar în versurile urm˘ atoare (¸p-¸¸) se pledeaz˘ a pentru
superioritatea ei fat
,
˘ a de fapt˘ a (karma).
18
Bhagavad-Gita
¸¿. Cine n’are nici o înclinare personal˘ a, cine în fericire nu simte mult
,
umire s
,
i în
nefericire nu simte p˘ arere de r˘ au, acela are cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a.
¸8. Cine îs
,
i întoarce simt
,
urile dela lucrurile din afar˘ a, cum îs
,
i strânge broasca
t
,
estoas˘ a m˘ adularele sub t
,
east˘ a, acela are cunos
,
tint
,
˘ a statornic˘ a.
¸µ. Lucrurile ce cad sub simt
,
uri n’au nici un farmec pentru cel care nu le dores
,
te.
Însus
,
gustul îl pierde celce renunt
,
˘ a cu totul la gustare.
6o. Câte odat˘ a, simt
,
urile înfuriate târ˘ asc cu ele chiar inima înt
,
eleptului, o fiu al
Kuntii.
61. Cine s
,
i-a învins simt
,
urile s
,
i se afund˘ a cu supunere în dumnezeirea mea s
,
i cine
le s
,
i conduce prin puterea dumnezeeasc˘ a, acela are cunos
,
tint
,
˘ a statornic˘ a.
6:. Cine dimpotriv˘ a se gândes
,
te la pl˘ acerile simt
,
urilor, îs
,
i va simt
,
i inima atras˘ a de
ele. Din aceast˘ a atract
,
iune se nas
,
te pofta, iar din poft˘ a patima.
6¸. Din patim˘ a se nas
,
te orbirea mint
,
ii, din orbirea mint
,
ii turburarea t
,
inerii de
minte, din turburarea t
,
inerii de minte pierderea cunos
,
tint
,
ei, iar când se pierde
cunos
,
tint
,
a s
,
i omul e pierdut
i
.
6¸. Cine îns˘ a prives
,
te lucrurile ce cad sub simt
,
uri cu simt
,
uri care s’au desbr˘ acat de
pl˘ acere s
,
i nepl˘ acere s
,
i are st˘ apânire de sine, acela dobândes
,
te pacea, pentruc˘ a
sufletul îi e linis
,
tit.
6¸. Pacea l˘ auntric˘ a îl scap˘ a de orice grij˘ a, c˘ aci inima celuice a dobândit pacea va
ajunge îndat˘ a la statornicie.
66. Cine nu se resigneaz˘ a n’ajunge la cunos
,
tint
,
˘ a, cine nu se resigneaz˘ a nu se
adânces
,
te în sine, cine nu se adânces
,
te în sine n’are pace, cine n’are pace de
unde ar putea avea bucurie?
6¿. Mintea celuice ascult˘ a de nestatornice simt
,
uri este purtat˘ a încoaci s
,
i încolo, ca
o corabie pe mare, b˘ atut˘ a de vânturi
z
.
i
Procesul c˘ aderii omului în robia patimilor, expus în versul acesta s
,
i în cel precedent, e descris astfel
de Urmarea lui Isus: „Mai întâi se nas
,
te în suflet cugetarea la un lucru oare care, dup˘ a aceea o puternic˘ a
închipuire, vine apoi pl˘ acerea s
,
i pofta cea rea s
,
i în sfârs
,
it cedarea“.
u
Aproape cu aceleas
,
i cuvinte zugr˘ aves
,
te Urmarea Iui Isus starea omului nestatornic: „Precum corabia
lipsit˘ a de cârm˘ a e purtat˘ a de valuri încoaci s
,
i încolo, tot as
,
a omul nestatornic, care nu r˘ amâne credincios
hot˘ arârii luate, e purtat într’o parte s
,
i într’alta de vântul p˘ arerilor“.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
68. De aceea, o Voinice, cine-s
,
i st˘ apânes
,
te simt
,
urile în fat
,
a lucrurilor ce cad sub
simt
,
uri, acela are cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a.
6µ. Noaptea tuturor fiint
,
elor este zi pentru celce are st˘ apânire de sine s
,
i ziualor este
noapte pentru el.
¿o. Precum apele se linis
,
tesc în nem˘ arginitul ocean, tot astfel se potolesc în el
poftele s
,
i gust˘ a pace. Nu tot as
,
a e cu cel mânat de pl˘ aceri.
¿1. Omul care se leap˘ ad˘ a de toate poftele s
,
i tr˘ aes
,
te f˘ ar˘ a dorint
,
e, f˘ ar˘ a pret
,
uire s
,
i f˘ ar˘ a
iubire de sine, acela dobândes
,
te pacea.
¿:. Aceasta însemneaz˘ a a tr˘ ai în Brahma, o fiu al Pritii. Cine a ajuns la aceasta, nu
mai este nelinis
,
tit. Cine st˘ arues
,
te în aceasta dobândes
,
te, când moare, nirvana
i
în Brahma.
i
Adic˘ a contopirea cu Divinitatea.
io
III
RESEMNAREA ÎN FAT
,
A FAPTELOR
i
Argiuna:
1. „Dac˘ a, dup˘ a p˘ arerea ta, o Cercet˘ atorule de oameni, cunos
,
tint
,
a pret
,
ues
,
te mai
mult decât fapta, pentru ce atunci m˘ a îndemni la o fapt˘ a as
,
a de crud˘ a?
:. Cuvintele tale cu dou˘ a înt
,
elesuri îmi uluesc mintea. Spune-mi hot˘ arât, care din
dou˘ a e drumul ce duce la mântuire?“
Cel Prea înalt:
¸. „Cum t
,
i-am spus deja, o Neprih˘ anitule, sunt în lumea aceasta dou˘ a c˘ ai ce duc
la des˘ avârs
,
ire: calea cunos
,
tint
,
ei, recomandat˘ a de sanchya s
,
i calea faptelor, re-
comandat˘ a de yoga
z
.
¸. Cine nu se apuc˘ a de nimic nu poate ajunge la odihna de veci. Cine nu face nimic
nu poate atinge des˘ avârs
,
irea.
¸. Nimeni nu poate exista nici m˘ acar o clip˘ a, f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a ceva, pentruc˘ a fiecare
este silit, chiar contra voint
,
ei de însus
,
irile firii sale, s˘ a fac˘ a ceva.
6. Cine împiedic˘ a organele simt
,
urilor s˘ a-s
,
i îndepliniasc˘ a funct
,
iunile s
,
i st˘ a în nelu-
crare, iar cu inima e lipit de lucrurile ce cad sub simt
,
uri, acela e nebun s
,
i se afl˘ a
pe o cale gres
,
it˘ a.
¿. Cine îns˘ a t
,
ine în frâu simt
,
urile, prin puterea rat
,
iunii, iar prin organele pip˘ aitului
face ceva, f˘ ar˘ a ca totus
,
s˘ a fie robit de ceeace face, acela e cu totul altfel.
8. Îndeplines
,
te ceeace trebue, c˘ aci fapta pret
,
ues
,
te mai mult decât nelucrarea. Îns˘ as
,
i
viat
,
a trupului n’ar fi cu putint
,
˘ a, dac˘ a n’ai face ceva
¸
.
i
În acest capitol se continu˘ a expunerea înv˘ at
,
˘ aturii, c˘ a mântuirea se dobândes
,
te prin fapte izvorâte din
meditat
,
ie sau din afundarea în Dumnezeu, sau din unirea mistic˘ a cu el, ceeace este acelas
,
lucru.
u
În realitate yoga nu recomand˘ a faptele, ci meditat
,
ia ca mijloc sigur pentru mântuire. Puterea mântu-
itoare a faptelor o propoveduia karma. Aci îns˘ a ne afl˘ am în fat
,
a unui sistem sincretist, a sistemului karma-
yoga, care pret
,
ues
,
te deopotriv˘ a s
,
i meditat
,
ia s
,
i faptele pornite din ea. Este întocmai înv˘ at
,
˘ atura despre mân-
tuire a bisericii nostre ortodoxe s
,
i a celei romano-catolice, c˘ a adic˘ a omul se mântues
,
te prin credint
,
˘ a s
,
i prin
fapte bune, în opozit
,
ie cu înv˘ at
,
˘ atura protestant˘ a, c˘ a mântuirea se obt
,
ine numai prin credint
,
˘ a (sola fide).
¸
„Dumnezeu nu vrea s˘ a fim nis
,
te netrebnici, cari s˘ a nu s
,
tim nimic, s˘ a nu putem nimic, s˘ a nu înt
,
elegem
nimic“, zice Paracelsus.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Chiar dac˘ a nu t
,
inem seam˘ a de faptele ce impune datoria de a aduce jertfe, lumea
tot r˘ amâne legat˘ a de fapte. De aceea, fiu al Kuntii, f˘ a fapte, dar nu-t
,
i lipi inima
de ele.
1o. Când Ziditorul a toate a f˘ acut pe oameni s
,
i le-a poruncit s˘ a aduc˘ a jertfe, le-a zis:
„Datorit˘ a jertfelor v˘ a vet
,
i îmmult
,
i. Ele v˘ a vor aduce împlinirea dorint
,
elor.
11. Prin jertfe venit
,
i voi în ajutorul zeilor s
,
i zeii într’al vostru. Ajutându-v˘ a unii pe
alt
,
ii, dobândit
,
i cea mai mare fericire.
1:. Dac˘ a venit
,
i în ajutorul zeilor prin jertfe, zeii v˘ a vor împlinì dorint
,
ele. Cine se
împ˘ art˘ as
,
es
,
te de cele d˘ aruite de ei, f˘ ar˘ a ca s˘ a le dea în schimb ceva, e un hot
,
.
1¸. Oamenii buni m˘ anânc˘ a numai ce r˘ amâne dela jertf˘ a s
,
i se cur˘ at
,
˘ a prin aceasta de
orice p˘ acat. Cei r˘ ai, cari g˘ atesc mânc˘ ari numai pentru ei, vor pieri.
1¸. Fiint
,
ele tr˘ aesc cu hran˘ a, hrana se face din ploae, ploaia se datores
,
te jertfei, jertfa
ia nas
,
tere din fapt˘ a.
1¸. Fapta izvor˘ as
,
te din cuvântul Vedelor, cuvântul Vedelor din Cel ves
,
nic; prin ur-
mare, atoate cuprinz˘ atorul cuvânt al Vedelor îs
,
i are temelia în jertf˘ a.
16. As
,
a se învârtes
,
te roata împrejur s
,
i cine n’o pune în mis
,
care aci jos, duce o viat
,
˘ a
tic˘ aloas˘ a, e juc˘ aria simt
,
urilor s
,
i în zadar tr˘ aes
,
te,
1¿. pe când omul care se bucur˘ a în sine, care simte mult
,
umire de sine s
,
i care se
îndestuleaz˘ a cu sine, nu mai are nimic de f˘ acut
i
.
18. Un asemenea om n’are în vedere nici un scop în ceeace face, nici un scop în
ceeace nu face s
,
i nu caut˘ a în nici o fiint
,
˘ a un punct de reazim pentru scopurile
sale.
1µ. F˘ a dar întotdeauna ceeace trebue s˘ a faci, dar desinteresat. Cine îs
,
i împlines
,
te
datoria desinteresat, ajunge cea mai înalt˘ a treapt˘ a de des˘ avârs
,
ire.
:o. Numai prin fapte au ajuns craiul Gianaka s
,
i alt
,
ii la des˘ avârs
,
ire. Lucreaz˘ a s
,
i tu,
ca s˘ a fii un îndemn pentru alt
,
ii la împlinirea datoriei,
:1. c˘ aci ce face omul cel mai sus pus, aceea fac s
,
i ceilalt
,
i oameni s
,
i de ce se conduce
el, de aceea se conduce s
,
i mult
,
imea.
i
Adev˘ aratul înt
,
elept zice îns˘ a cu autorul Urm˘ arii lui Isus: „În toate s
,
i mai pre sus de toate, sufletul
meu, odihnes
,
te-te deapururi în Dumnezeu, c˘ aci Dumnezeu este odihna de veci a sfint
,
ilor“.
ii
Bhagavad-Gita
::. Nu exist˘ a nimic în cele trei lumi, o fiu al Pritii, ce eu (ca Dumnezeu) as
,

îndatorat s˘ a fac, nici nu este ceva de dobândit, pe care eu s˘ a nul fi dobândit s
,
i cu
toate acestea eu lucrez necontenit,
:¸. c˘ aci, de s’ar întâmpla vreodat˘ a ca eu s˘ a nu lucrez neobosit, oamenii ar urma
pilda mea, o fiu al Pritii.
:¸. Toate lumile ar c˘ adea în nelucrare, dac˘ a nu mi-as
,
împlini lucrul meu s
,
i m’as
,
face pricin˘ a de turburare s
,
i de pieire a f˘ apturilor
i
.
:¸. Precum cei nes
,
tiutori lucreaz˘ a în vederea unui interes, tot astfel cel s
,
tiutor cat˘ a
s˘ a lucreze desinteresat, ca s˘ a îndemne s
,
i pe alt
,
ii la aceasta, o Barata.
:6. Cel s
,
tiutor nu trebue s˘ a turbure în cugetul lor pe cei nes
,
tiutori, cari lucreaz˘ a
pentru interes, ci s˘ a-i îndemne s˘ a fac˘ a orice cu voie bun˘ a, lucrând el desinteresat.
:¿. Orice se s˘ avârs
,
es
,
te, se îndeplines
,
te prin jocul fort
,
elor naturii, dar omul, am˘ agit
de cons
,
tiint
,
a de sine, zice: Eu le-am f˘ acut.
:8. Cine cunoas
,
te îns˘ a adev˘ arul, o Voinice, face deosebire între natur˘ a s
,
i puterea
ce st˘ a la temelia mis
,
c˘ arilor s
,
i cine cunoas
,
te puterile care lucreaz˘ a în puteri s
,
i
forme, nu se t
,
ine legat de lucruri.
:µ. Am˘ agit
,
i de schimb˘ arile materiei, oamenii sunt orbit
,
i de ele, se lenevesc s
,
i nu le
cunosc firea. Cel s
,
tiutor nu se am˘ ages
,
te de acestea.
¸o. Închin˘ a-mi mie toate faptele tale, avându-t
,
i gândul îndreptat spre Spiritul cel
prea înalt, s
,
i atunci f˘ ar˘ a n˘ adejde s
,
i f˘ ar˘ a interes, vei lupta neînfricos
,
at.
¸1. Cine urmeaz˘ a cu credint
,
˘ a s
,
i f˘ ar˘ a s
,
ov˘ aire aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a a mea, poate ajunge
la mântuire chiar s
,
i prin fapte.
¸:. Cine este în îndoial˘ a s
,
i nu urmeaz˘ a aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a a mea, este un r˘ at˘ acit s
,
i
nebun s
,
i merge la pieire total˘ a.
¸¸. Înt
,
eleptul lucreaz˘ a potrivit firii sale. Toate fiint
,
ele urmeaz˘ a deasemeni firii lor.
La ce ar sluji s˘ a le împiedici?
i
„Dac˘ a numai o clip˘ a n’ar rosti Dumnezeu cuvântul s˘ au, cerul s
,
i p˘ amântul ar pieri. În luminoasa
oglind˘ a a ves
,
niciei, în ves
,
nica cons
,
tiint
,
˘ a de sine a Tat˘ alui, îs
,
i creaz˘ a El o icoan˘ a a sa îns˘ as
,
, pe Fiul s˘ au.
În aceast˘ a oglind˘ a se reflecteaz˘ a toate lucrurile s
,
i le putem recunoas
,
te, nu ca creaturi, ci ca Dumnezeu în
Dumnezeu“, (Eckhart).

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸. Fiecare organ al simt
,
urilor ori iubes
,
te ori ur˘ as
,
te lucrul ce are în fat
,
˘ a. Nu te pleca
nici înaintea iubirii nici a urii, c˘ aci amândou˘ a sunt vr˘ ajmas
,
ii cei mai vicleni ai
omului.
¸¸. Este mai bine s˘ a-t
,
i îndeplines
,
ti, chiar s
,
i mai r˘ au datoria ta decât mai bine pe a
altuia. Da, este mai bine s˘ a pieri îndeplinindu-t
,
i datoria, decât s˘ a tr˘ aes
,
ti s
,
i s˘ a n’o
îndeplines
,
ti.
Argiuna:
¸6. Dar ce îndeamn˘ a pe om, chiar contra voei sale, s
,
i parc˘ a-l împinge cu deasila s˘ a
fac˘ a r˘ au, urmas
,
al lui Vris
,
ni?
Cel Prea înalt:
¸¿. Pofta s
,
i mânia, care izvor˘ asc din patim˘ a. Învat
,
˘ a s˘ a cunos
,
ti pe aces
,
ti mistuitori s
,
i
pustiitori dus
,
mani.
¸8. Cum este focul înf˘ as
,
urat de fum, cum e oglinda acoperit˘ a de praf, cum e f˘ atul
închis de pântecele mamei, as
,
a este lumea înv˘ aluit˘ a de r˘ au
i
.
¸µ. Chiar s
,
tiint
,
a înt
,
eleptului este întunecat˘ a de acest vr˘ ajmas
,
neadormit, care ia
chipul poftei s
,
i e foc mistuitor, o fiu al Kuntii.
¸o. Organele simt
,
urilor, mintea s
,
i inima sunt culcus
,
ul lui
z
. De aci pornes
,
te de în-
tunec˘ a s
,
tiint
,
a s
,
i umbres
,
te sufletul.
¸1. De aceea, înainte de toate, st˘ apânes
,
te-t
,
i organele s
,
i alung˘ a dela tine r˘ aul, care
otr˘ aves
,
te cunos
,
tint
,
a s
,
i viat
,
a.
¸:. Simt
,
urile sunt bune, mai bune decât simt
,
urile este îns˘ a inima, mai bun˘ a decât
inima este mintea s
,
i mai bun decât mintea este sufletul.
¸¸. T
,
ine minte dar, c˘ a sufletul e mai bun decât inima, înt˘ ares
,
te-l prin Sufletul
suprem s
,
i combate, o Voinice, acel dus
,
man, care se ascunde în poft˘ a s
,
i e greu
de prins.
i
„Dac˘ a pe tine însut
,
i nu te pot
,
i face as
,
a cum ai vrea s˘ a fii, atunci cum vrei ca altul s˘ a fie dup˘ a placul
t˘ au?“ (Urmarea lui Isus).
u
„Toat˘ a lumea în cel r˘ au zace“, zice sfântul Evanghelist Ioan (I epistol˘ a ¸,
ip
).

IV
RESEMNAREA ÎN FAT
,
A CUNOS
,
TINT
,
EI
i
Cel Prea înalt:
1. Aceast˘ a ves
,
nic˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a, numit˘ a yoga, am împ˘ art˘ as
,
it-o eu lui Vivasvant
z
.
Acesta a împ˘ art˘ as
,
it-o lui Manu
¸
, iar Manu lui Iks
,
vaku
¸
.
:. În felul acesta a trecut din generat
,
ie în generat
,
ie s
,
i a ajuns pân˘ a la vechii înt
,
elept
,
i
reges
,
ti, iar dup˘ a aceea s’a pierdut cu trecerea vremii, o Biruitorule.
¸. Ast˘ azi ît
,
i împ˘ art˘ as
,
esc t
,
ie aceast˘ a str˘ aveche înv˘ at
,
˘ atur˘ a a yogei, pentruc˘ a tu es
,
ti
închin˘ atorul s
,
i prietenul meu. De aceea, ît
,
i încredint
,
ez aceast˘ a adânc˘ a tain˘ a.
Argiuna:
¸. Tu te-ai n˘ ascut mai pe urm˘ a, iar Vivasvant mai nainte, cum s˘ a înt
,
eleg dar cu-
vântul t˘ au, c˘ a tu ai propoveduit cel dintâi aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a?
Cel Prea Înalt:
¸. De nenum˘ arate ori, ne-am n˘ ascut pân˘ a acum s
,
i eu s
,
i tu. Eu cunosc nas
,
terile
mele, dar tu nu le cunos
,
ti pe ale tale, o Biruitorule.
6. Des
,
i din fire eu sunt nen˘ ascut s
,
i ves
,
nic s
,
i st˘ apân al tuturor f˘ apturilor, totus
,
,
pentruc˘ a îmi st˘ apânesc firea dup˘ a voint
,
˘ a, m˘ a nasc când vreau în lumea materiei.
¿. Fiecare dat˘ a, când legile sunt c˘ alcate în picioare s
,
i domnes
,
te nelegiuirea, eu m˘ a
nasc în chip omenesc
¸
.
i
Numai cunoas
,
terea de sine însus
,
, care se dobândes
,
te prin luminarea intern˘ a, împ˘ art˘ as
,
it˘ a de fiint
,
a
dumnezeeasc˘ a întrupat˘ a de nenum˘ arate ori pentru mântuirea omului, numai aceea scap˘ a pe om de am˘ agirea
eului, îi d˘ a libertatea spiritual˘ a s
,
i-l unes
,
te cu Dumnezeirea. Pentru o asemenea cunoas
,
tere faptele nu sunt o
piedic˘ a.
u
Zeul soarelui.
¸
Manu este numele generic a i¸ înt
,
elept
,
i, cari au mântuit lumea în cele i¸ perioade ale creat
,
iunii,
numite, dup˘ a numele lor, manvantara.
¸
Iks
,
vaku este dat aci ca întemeietorul yogei.
¸
Înv˘ at
,
˘ atura despre întruparea Dumnezeirii pentru mântuirea omului se g˘ ases
,
te s
,
i în brahmanism s
,
i în
budism, dar în vis
,
nuism e capital˘ a. Aci Vis
,
nu se întrupeaz˘ a de io ori. Cea mai însemnat˘ a din întrup˘ arile
sale este cea f˘ acut˘ a în persoana lui Kris
,
na.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8. În fiecare perioad˘ a a viet
,
ii lumii, eu m˘ a nasc pentru ocrotirea celor buni s
,
i
pieirea celor r˘ ai s
,
i pentru înt˘ arirea piet˘ at
,
ii.
µ. Dumnezeeasc˘ a este nas
,
terea mea, dumnezeesc s
,
i lucrul meu. Cine cunoas
,
te
aceasta cu adev˘ arat, acela nu se va nas
,
te iar˘ as
,
dup˘ a ce va muri, ci se va uni
cu mine, o Argiuna.
1o. Mult
,
i sunt, cari – desb˘ arat
,
i de patimi, de fric˘ a, de ur˘ a, gândind la mine, c˘ atând
sc˘ aparea în mine cur˘ at
,
it
,
i prin practicarea cunos
,
tint
,
ei – se contopesc în fiint
,
a
mea
i
.
11. S
,
i în m˘ asura în care se întorc c˘ atre mine, în aceeas
,
m˘ asur˘ a îi iubesc s
,
i eu s
,
i as
,
a
sunt pretutindeni oameni cari umbl˘ a în c˘ aile mele.
1:. R˘ asplata faptelor o urm˘ aresc oamenii s
,
i pentru aceasta se închin˘ a zeilor, c˘ aci
iute se arat˘ a în lumea muritorilor r˘ asplata ce urmeaz˘ a faptelor.
1¸. Eu am f˘ acut cele patru caste s
,
i le-am împ˘ art
,
it privilegiile s
,
i îndatoririle. T
,
ine
minte, eu, Cel neschimbat, sunt F˘ ac˘ atorul tuturor.
1¸. Faptele pe mine nu m˘ a prih˘ anesc, pentruc˘ a nu caut r˘ asplat˘ a pentru ele. Cine m˘ a
cunoas
,
te astfel, nu e înc˘ atus
,
at de fapte.
1¸. Înaintas
,
ii, cari au dorit mântuirea, as
,
a au lucrat. Lucreaz˘ a s
,
i tu cum au lucrat
înaintas
,
ii.
16. Ce este „a lucra“ s
,
i ce „a nu lucra“? Iat˘ a o întrebare la care nici înt
,
elept
,
ii nu pot
r˘ aspunde. Ît
,
i voiu l˘ amurì dar acea lucrare, a c˘ arei cunoas
,
tere izb˘ aves
,
te de r˘ au.
1¿. Cat˘ a s˘ a înt
,
elegi lucrarea s
,
i nelucrarea s
,
i ceeace se întâmpl˘ a din pricina nelu-
cr˘ arii. Fiint
,
a lucr˘ arii e greu de înt
,
eles.
18. Cine vede în nelucrare lucrarea s
,
i în lucrare nelucrarea, acela este un înt
,
elept
între oameni, un resignat, unul care îndeplines
,
te toate lucr˘ arile.
1µ. Cine n’are nici o pl˘ acere s
,
i nici o dorint
,
˘ a în tot ce face s
,
i ale c˘ arui fapte sunt
trecute prin focul cunoas
,
terii, acela este numit de cei cunosc˘ atori înt
,
elept.
i
Cufundarea în Dumnezeire se g˘ ases
,
te s
,
i în cuvintele Mântuitorului: „Celce m˘ anânc˘ a trupul meu s
,
i bea
sângele meu, acela petrece în mine s
,
i eu în el“ (Ioan 6,
¸¸
). Cufundarea în Dumnezeire nu este cufundarea
în neant, ci ies
,
irea din existent
,
a vremelnic˘ a, trec˘ atoare s
,
i intrarea în existent
,
a ves
,
nic˘ a, netrec˘ atoare. „Când
Dumnezeu Tat˘ al a dat nas
,
tere tuturor f˘ apturilor, mi-a dat nas
,
tere s
,
i mie, am purces din el deodat˘ a cu toate
f˘ apturile s
,
i am r˘ amas totus
,
în el. Astfel noi, oamenii, suntem unicul s˘ au fiu, pe care Tat˘ al l-a n˘ ascut din
veci“, zice Meister Eckhart.
i0
Bhagavad-Gita
:o. Cine s’a desbr˘ acat de dorint
,
a de r˘ asplat˘ a a faptelor s
,
i e totdeauna mult
,
umit s
,
i
nu trage n˘ adejde, acela, chiar dac˘ a face ceva, e ca s
,
i cum n’ar face nimic.
:1. Desbr˘ acat de orice dorint
,
˘ a, cu gândurile înfrânate, departe de tot ce leag˘ a de
viat
,
˘ a, unul ca acesta face numai cu trupul ceeace face s
,
i, des
,
ì lucreaz˘ a, nu
p˘ ac˘ atues
,
te.
::. Acesta e mult
,
umit cu ceeace-i aduce întâmplarea, st˘ a mai presus de contrazicer-
ile viet
,
ii, nu e st˘ apânit de iubirea de sine, e nep˘ as˘ ator în fericire s
,
i în nefericire
s
,
i, des
,
ì lucreaz˘ a, nu cade în vin˘ a.
:¸. Pentru el, care n’are nici un interes, care e liber s
,
i cu gândul la adev˘ arata
cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i care orice fapt˘ a o prives
,
te ca o jertf˘ a, nu exist˘ a fapt˘ a.
:¸. Brahma este ofranda sa, Brahma jertfa sa, lui Brahma îi aduce olocaust s
,
i în
Brahma se va contopì el, a c˘ arui meditat
,
ie este fapta lui Brahma.
:¸. Unii dintre pios
,
i cinstesc jertfa ca ceva adus zeilor, alt
,
ii dimpotriv˘ a aduc jertf˘ a
îns˘ as
,
jertfa, jertfind în focul lui Brahma (renunt
,
˘ a la ea).
:6. Alt
,
ii jertfesc auzul s
,
i celelalte simt
,
uri în focul renunt
,
˘ arii de sine, pe când iar˘ as
,
i
alt
,
ii jertfesc în focul simt
,
urilor cele auzite s
,
i alte lucruri ce cad sub simt
,
uri.
:¿. Alt
,
ii jertfesc toate funct
,
iunile simt
,
urilor s
,
i ale suflului de viat
,
˘ a în focul mistic
al înfrân˘ arii de sine, care este aprins de cunos
,
tint
,
˘ a.
:8. Alt
,
ii aduc jertf˘ a avutul lor, sau jertfesc postind sau meditând sau studiind Vedele
sau c˘ autând cunos
,
tint
,
a.
:µ. Alt
,
ii jertfesc expirat
,
ia inspirat
,
iei sau inspirat
,
ia expirat
,
iei, reducând expirat
,
ia s
,
i
inspirat
,
ia cu gândul de a ajunge s˘ a fie cu totul st˘ apâni pe respirat
,
ie
i
.
¸o. Alt
,
ii practic˘ a cump˘ atarea s
,
i jertfesc viat
,
a viet
,
ii. Tot
,
i aces
,
tia se exerciteaz˘ a în
jertfire s
,
i prin jertfirea lor îns˘ as
,
i se s
,
terg s
,
i p˘ acatele lor.
¸1. Cine gust˘ a cu acest gând resturile de jertf˘ a, se cufund˘ a în ves
,
nicul Brahma.
Celce nu jertfes
,
te, nu dobândes
,
te nici m˘ acar lumea aceasta, cu atât mai put
,
in pe
cealalt˘ a, o tu cel mai bun dintre Kuravi.
i
Aceste exercit
,
ii sunt începutul minunatelor probe de r˘ abdare s
,
i de st˘ apânire de sine pe care le dau
fachirii.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Sunt multe feluri de jertfe care se aduc lui Brahma celce este pretutindeni. S˘ a
s
,
tii, c˘ a toate pornesc din fapt˘ a. Dac˘ a vei cunoas
,
te aceasta, te vei mântuì.
¸¸. Mai bun˘ a decât jertfa material˘ a este jertfa care const˘ a din cunoas
,
tere, o
Biruitorule al vr˘ ajmas
,
ilor. Toate jertfele la un loc s
,
i deodat˘ a le aduce, o fiu
al Pritii, cine are cunos
,
tint
,
˘ a.
¸¸. Dobândes
,
ti aceast˘ a s
,
tiint
,
˘ a, dac˘ a te as
,
ezi la picioarele înv˘ at
,
˘ atorului, îi pui în-
treb˘ ari s
,
i-l slujes
,
ti. Înt
,
elept
,
ii, care cunosc adev˘ arul, conduc la cunoas
,
terea ade-
v˘ arului.
¸¸. Când vei cunoas
,
te adev˘ arul, nu vei mai fi chinuit de îndoieli,
i
o fiu al lui Pandu,
c˘ aci vei vedea toate f˘ ar˘ a deosebire în tine însut
,
i s
,
i prin tine în mine.
¸6. Chiar de ai fi omul cel mai înc˘ arcat de p˘ acate, dac˘ a cunos
,
ti adev˘ arul, plutes
,
ti
peste marea r˘ at˘ acirilor, f˘ ar˘ a team˘ a de primejdie.
¸¿. Precum focul material preface în cenus
,
˘ a lemnul aprins, o Argiuna, tot as
,
a pref-
ace faptele în cenus
,
˘ a focul cunos
,
tint
,
ei.
¸8. Nu este pe p˘ amânt alt mijloc de cur˘ at
,
ire, care s˘ a fie asemenea cunos
,
tint
,
ei s
,
i
aceasta o afl˘ a cu vremea în sine însus
,
celce se des˘ avârs
,
es
,
te în meditat
,
ie (yoga).
¸µ. Credinciosul ajunge la cunos
,
tint
,
˘ a, dac˘ a o râvnes
,
te numai pe ea s
,
i dac˘ a-s
,
i în-
frâneaz˘ a simt
,
urile. Când a dobândit s
,
tiint
,
a, va trece în scurt˘ a vreme la pacea de
veci.
¸o. Nes
,
tiutorul s
,
i necredinciosul, fiind st˘ apânit
,
i de îndoial˘ a, vor pieri. Nici lumea
aceasta nici pe cealalt˘ a n’o dobândes
,
te s
,
i nici o bucurie n’are, cel chinuit de
îndoial˘ a.
¸1. Faptele nu sunt o piedec˘ a pentru celce le jertfes
,
te meditat
,
iei s
,
i sf˘ arâm˘ a îndoiala
prin lumina cunos
,
tint
,
ei s
,
i e st˘ apân pe sine însus
,
, o Pr˘ adalnicule.
¸:. De aceea, o Barata, taie, cu sabia cunos
,
tint
,
ei, îndoiala ale c˘ arei r˘ ad˘ acini sunt
nes
,
tiint
,
a s
,
i care-t
,
i turbur˘ a inima, deprinde-te cu meditat
,
ia s
,
i aibi curaj.
i
„S
,
i vet
,
i cunoas
,
te adev˘ arul s
,
i adev˘ arul v˘ a va face liberi“ (Ioan S,
¸¬
).
i8
V
RENUNT
,
AREA LA FAPTE S
,
I S
˘
AVÂRS
,
IREA DE FAPTE
i
Argiuna:
1. O Kris
,
na, tu prfcpovedues
,
ti renunt
,
area la fapte s
,
i în acelas
,
timp s˘ avârs
,
irea de
fapte. Spune-mi l˘ amurit, care din amândou˘ a e mai bun˘ a?
Cel Prea înalt:
:. Atât renunt
,
area la fapte cât s
,
i s˘ avârs
,
irea de fapte duc la mântuire. Dintre amân-
dou˘ a îns˘ a mai bun˘ a este s˘ avârs
,
irea de fapte.
¸. Acela renunt
,
˘ a cu adev˘ arat la fapte, care nu ur˘ as
,
te s
,
i nu poftes
,
te, c˘ aci, dac˘ a în
sufletul lui nu e nici o patim˘ a, lesne se poate desface de leg˘ aturile existent
,
ei.
¸. Numai cei nes
,
tiutori vorbesc de cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i fapte ca de dou˘ a lucruri deosebite.
Cine are una, o are s
,
i pe cealalt˘ a.
¸. T
,
inta care se ajunge prin cunos
,
tint
,
˘ a, se ajunge s
,
i prin fapt˘ a. Cunos
,
tint
,
a s
,
i fapta
sunt în fond una
z
. Cine s
,
tie aceasta, este pe calea cea dreapt˘ a.
6. Renunt
,
area este grea, o Voinice, pentru celce nu s’a lep˘ adat de sine, pe când
înt
,
eleptul care s’a lep˘ adat de sine ajunge us
,
or la Brahma.
¿. Pentru celce cu inim˘ a curat˘ a s’a lep˘ adat de sine s
,
i are st˘ apânire de sine s
,
i-s
,
i în-
frâneaz˘ a simt
,
urile s
,
i se simte una cu tot ce exist˘ a, faptele nu sunt nici o piedec˘ a.
8. Cine se leap˘ ad˘ a de sine s
,
i cunoas
,
te adev˘ arul, îs
,
i d˘ a seama, c˘ a nu el este celce
s˘ avârs
,
es
,
te o fapt˘ a oare care. S
,
i dac˘ a el vede s
,
i aude s
,
i pip˘ ae s
,
i miroase, dac˘ a
m˘ anânc˘ a s
,
i merge s
,
i doarme s
,
i respir˘ a,
i
Faptele la care trebue s˘ a renunt
,
˘ am sunt toate cele care decurg din nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i din poftele trupes
,
ti.
Ele sunt rele. Faptele pe care trebue s˘ a le s˘ avârs
,
im sunt cele pe care ni le dicteaz˘ a mintea luminat˘ a de
cunoas
,
terea adev˘ arului unirii tainice a omului cu Dumnezeirea.
u
Raportul ce se stabiles
,
te aci între cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i fapte este acelas
,
ca cel dintre credint
,
˘ a s
,
i faptele bune,
dup˘ a înv˘ at
,
˘ atura cres
,
tin˘ a: credint
,
a adev˘ arat˘ a nu se poate s˘ a nu se arate prin fapte bune. Deosebirea este numai
c˘ a, pe când cunos
,
tint
,
a este un element sufletesc pur intelectual, care n’are întotdeauna în sine puterea de a
duce la s˘ avârs
,
irea faptei, credint
,
a este produsul colabor˘ arii intelectului cu voint
,
a s
,
i cu sentimentul s
,
i nu se
poate s˘ a r˘ amân˘ a numai teorie, f˘ ar˘ a s˘ a se traduc˘ a în fapte.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. dac˘ a vorbes
,
te s
,
i las˘ a s˘ a i-se fac˘ a sau face însus
,
ceva, dac˘ a închide s
,
i deschide
ochii, îs
,
i d˘ a seama c˘ a numai organele simt
,
urilor sale se îndeletnicesc cu lumea
simt
,
urilor.
1o. Cine face toate faptele sale în numele lui Brahma s
,
i nu se gândes
,
te la r˘ asplat˘ a,
acela nu se p˘ ateaz˘ a de p˘ acat
i
, cum nu se p˘ ateaz˘ a foaia nuf˘ arului de ap˘ a.
11. Sfint
,
ii (yoghii), cari renunt
,
˘ a la r˘ asplat˘ a, pentru a-s
,
i p˘ astra sufletul curat,
s˘ avârs
,
esc faptele numai cu trupul, cu inima s
,
i cu mintea.
1:. Celce se leap˘ ad˘ a de sine, renunt
,
˘ a la r˘ asplata faptelor s
,
i dobândes
,
te pacea ne-
trec˘ atoare. Celce nu se leap˘ ad˘ a de sine, lucreaz˘ a sub imboldul poftelor, t
,
ine la
r˘ asplat˘ a s
,
i e înc˘ atus
,
at de fapte.
1¸. Sufletul cons
,
tient de sine s˘ al˘ as
,
lues
,
te, vesel s
,
i st˘ apân peste simt
,
uri, în cetatea cu
nou˘ a port
,
i (trupul) nef˘ acând sau îndemnând s˘ a se fac˘ a ceva.
1¸. St˘ apânul lumii nu creaz˘ a nici f˘ aptuirea nici faptele, nici leg˘ atura dintre fapt˘ a s
,
i
r˘ asplat˘ a, ci acestea le face firea proprie fiec˘ arei fiint
,
e.
1¸. Cel atot puternic nu e cauza nici a faptelor bune nici a celor rele ale cuiva, ci
întunecarea cunos
,
tint
,
ei de c˘ atre necunos
,
tint
,
˘ a este cauza pentru care r˘ at˘ acesc
f˘ apturile
z
.
16. Celor în cari aceast˘ a nes
,
tiint
,
˘ a este înl˘ aturat˘ a de cunos
,
tint
,
a sufletului, li se de-
scopere adev˘ arul, prin cunoas
,
terea de sine îns
,
is
,
i
¸
s
,
i ea le lumineaz˘ a ca soarele.
1¿. Cine cunoas
,
te aceasta s
,
i se face una cu ea s
,
i r˘ amâne neclintit în ea s
,
i o prives
,
te
ca cea mai înalt˘ a t
,
int˘ a, acela merge acolo unde nu mai este întoarcere s
,
i p˘ acatele
îi sunt s
,
terse prin aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a.
18. Înt
,
eleptul înzestrat cu aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a vede una s
,
i aceeas
,
în înv˘ at
,
atul s
,
i smer-
itul brahman, în bou, în elefant s
,
i chiar s
,
i în câine s
,
i în mânc˘ atorul de carne de
câine (svapaka).
i
„A mânca, a bea, a priveghea, a dormi, a lucra, a se odihni s
,
i a îndeplini celelalte trebuint
,
e fires
,
ti este
o mare povar˘ a pentru omul pios, care dores
,
te s˘ a fie liber s
,
i deslegat de orice p˘ acat“, (Urmarea lui Isus).
u
Aci, ca s
,
i în versul precedent, se înl˘ atur˘ a predestinat
,
ia absolut˘ a s
,
i se ap˘ ar˘ a liberul arbitru.
¸
„Ferice de cel pe care-l învat
,
˘ a înt
,
elepciunea potrivit cu fiint
,
a ei, iar nu prin imagini trec˘ atoare s
,
i prin
cuvinte“, (Urmarea lui Isus).
¸o
Bhagavad-Gita
1µ. Ceice s’au deprins s˘ a vad˘ a acelas
,
lucru în tot ce exist˘ a, cuceresc lumea chiar în
viat
,
a lor p˘ amânteasc˘ a, c˘ aci neprih˘ anitul Brahma se afl˘ a deopotriv˘ a în toate
i
, de
aceea s
,
i ei se afl˘ a în Brahma.
:o. Nu te da cu totul bucuriei, când t
,
i-se întâmpl˘ a ceva pl˘ acut
z
. Dac˘ a cunos
,
ti pe
Brahma s
,
i r˘ amâi neclintit în aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a te afli în Brahma.
:1. Cel al c˘ arui suflet nu e robit de lumea din afar˘ a, g˘ ases
,
te în sine însus
,
ceeace-l
face fericit s
,
i dac˘ a se las˘ a din tot sufletul în voia lui Brahma, dobândes
,
te feri-
cirea netrec˘ atoare.
::. Toate bucuriile, care r˘ asar din venirea în atingere cu lumea, sunt un izvor de
suferint
,
˘ a
¸
s
,
i au început s
,
i sfârs
,
it, o fiu al Kuntii. Înt
,
eleptul nu se bucur˘ a de ele.
:¸. Cine s
,
tie chiar aci pe p˘ amânt s˘ a se desbere de leg˘ aturile trupului, de pl˘ acere s
,
i
de mânie, este cucernic s
,
i fericit.
:¸. Cine g˘ ases
,
te în sine bucuria, mult
,
umirea s
,
i lumina, este un yoghi, e una cu
Brahma s
,
i ajunge la topirea sa în Brahma (nirvana)
¸
.
:¸. Topirea în Brahma o ajung înt
,
elept
,
ii, dac˘ a s’au cur˘ at
,
it de p˘ acate, au lep˘ adat
îndoiala, sunt st˘ apâni peste ei îns
,
is
,
i s
,
i le pare bine de bun˘ astarea tuturor fiint
,
elor.
:6. Cine st˘ a mai presus de pl˘ acere s
,
i de mânie, îs
,
i t
,
ine gândurile în frâu s
,
i se
cunoas
,
te pe sine însus
,
, ajunge la topirea în Brahma.
:¿. Cine nu se las˘ a înrâurit de lumea din afar˘ a s
,
i-s
,
i îndreapt˘ a privirile între
sprîncene, cine-s
,
i potrives
,
te inspirat
,
ia s
,
i expirat
,
ia s
,
i respir˘ a pe nas,
:8. cine-s
,
i st˘ apânes
,
te, ca un sfânt, simt
,
urile, inima s
,
i mintea s
,
i râvnes
,
te numai mân-
tuirea, ca cea mai înalt˘ a t
,
int˘ a s
,
i se desface de orice dorint
,
e, temeri s
,
i patimi,
acela e mântuit de veci.
i
Concept
,
iunea panteist˘ a din brahmanism se întâlnes
,
te adesea s
,
i în Bhagavad-Gita, cum e d. p. aci.
u
„Socotes
,
te-te ca un oaspete s
,
i c˘ al˘ ator pe p˘ amânt s
,
i nu lua seama la treburile lumii“, (Urmarea lui
Isus).
¸
„Siles
,
te-te s˘ a-t
,
i dep˘ artezi inima de dragostea c˘ atre cele v˘ azute s
,
i s˘ a te înalt
,
i c˘ atre cele nev˘ azute; c˘ aci
cei cari ascult˘ a de simt
,
uri îs
,
i p˘ ateaz˘ a cugetul s
,
i pierd harul lui Dumnezeu“, (Urmarea lui Isus).
¸
Nirvana este în kris
,
naism ceva deosebit de ceeace este în budism. Acolo este nimicire, stingere, aci e
ceva pozitiv: starea de fericire ce simte sufletul unit cu Dumnezeirea.
¸1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:µ. Cine m˘ a recunoas
,
te pe mine ca primitorul tuturor jertfelor s
,
i al poc˘ aint
,
ei, ca
pe St˘ apânul tuturor lumilor s
,
i prietenul a tot ce viaz˘ a, acela intr˘ a în odihna de
veci
i
.
i
„Aceasta este viat
,
a de veci: s˘ a te cunoasc˘ a pe tine, unicul Dumnezeu adev˘ arat s
,
i pe acel pe care tu l-ai
trimis, pe Isus Cristos“ (Ioan i¡,
¸
).
¸i
VI
PRACTICAREA ST
˘
APÂNIRE DE SINE
i
Cel Prea Înalt:
1. Cine-s
,
i îndeplines
,
te datoria, f˘ ar˘ a s˘ a se gândiasc˘ a la r˘ asplat˘ a, este un renunt
,
˘ ator,
este un sfânt; nu tot as
,
a cel ce nu aduce jertfe s
,
i nu lucreaz˘ a.
:. Ceeace se chiam˘ a renunt
,
are, este adev˘ arata sfint
,
enie, c˘ aci nimeni nu se poate
numi sfânt, o fiu al lui Pandu, dac˘ a nu renunt
,
˘ a la dorint
,
ele sale.
¸. Pentru piosul care vrea s˘ a ajung˘ a sfânt, calea este s˘ avârs
,
irea de fapte, iar dup˘ a
ce s’a f˘ acut sfânt, calea este ohihna,
¸. c˘ aci, când cineva nu mai are leg˘ aturi cu lumea simt
,
urilor s
,
i cu faptele, când a
renunt
,
at la toate dorint
,
ele
z
, atunci s’a ridicat la treapta de sfânt.
¸. Fiecare s˘ a se st˘ apâniasc˘ a pe sine prin sine însus
,
s
,
i s˘ a nu se înjosiasc˘ a, de oarece
fiecare îs
,
i este prietenul sau dus
,
manul s˘ au însus
,
.
6. Prietenul s˘ au însus
,
îs
,
i este atunci când s’a învins pe sine prin sine; cât timp îns˘ a
dureaz˘ a înc˘ a dus
,
m˘ ania a ceeace în el nu este el însus
,
, îs
,
i este dus
,
manul s˘ au
însus
,
.
¿. Sufletul celui care s’a învins pe sine s
,
i a ajuns la odihn˘ a este mult
,
umit cu sine
însus
,
s
,
i nu e turburat nici de frig nici de c˘ aldur˘ a, nici de pl˘ acere nici de suferint
,
˘ a,
nici de cinste nici de ocar˘ a.
8. Cine caut˘ a mult
,
umire numai în cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i st˘ a mai presus de lucruri s
,
i-s
,
i
st˘ apânes
,
te simt
,
urile, se chiam˘ a sfânt resignat (yoghi). Cu nep˘ asare prives
,
te
acesta la bulg˘ ari de p˘ amânt, la pietre s
,
i la aur.
µ. El r˘ amâne neschimbat fat
,
˘ a de prieteni s
,
i de tovar˘ as
,
i, de indiferent
,
i s
,
i de pro-
tivnici, de dus
,
mani s
,
i de rude, de buni s
,
i de r˘ ai. Dup˘ a aceasta îl cunos
,
ti.
1o. Sfântul se cade s˘ a petreac˘ a neîncetat în singur˘ atate, s˘ a fie st˘ apân pe simt
,
irile
inimii sale, f˘ ar˘ a s˘ a as
,
tepte ceva, nici s˘ a aib˘ a ceva.
i
Des˘ avârs
,
ita st˘ apânire de sine este acelas
,
lucru cu sfint
,
enia. Se expune idealul sfint
,
eniei kris
,
naiste,
care st˘ a într’o mult
,
ime de privat
,
iuni trupes
,
ti s
,
i în meditat
,
iune. Sfint
,
enia nu se poate ajunge în cursul unei
singure viet
,
i, ci prin str˘ aduint
,
a mai multor viet
,
i consecutive.
u
„Scopul viet
,
ii noastre ar trebui s˘ a fie: biruint
,
a asupra noastr˘ a îns
,
ine, câs
,
tigarea zilnic˘ a a unei cât mai
mari st˘ apâniri peste noi îns
,
ine s
,
i sporirea în bine“, (Urmarea lui Isus).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. Într’un loc curat s˘ a-s
,
i fac˘ a un scaun, nu prea înalt nici prea jos, acoperit cu o
p˘ atur˘ a, cu o blan˘ a de c˘ aprioar˘ a s
,
i cu iarb˘ a kus
,
a.
1:. Acolo s˘ a-s
,
i concentreze mintea asupra unui punct, s˘ a opriasc˘ a mersul gândurilor
s
,
i al simt
,
urilor, s˘ a se as
,
eze pe scaun s
,
i s˘ a se exerciteze în meditat
,
ie, pentru a-s
,
i
curat
,
i sufletul.
1¸. Cu trunchiul, gâtul s
,
i capul într’una nemis
,
cat, s˘ a priviasc˘ a necontenit la vârful
nasului, f˘ ar˘ a s˘ a se uite înl˘ aturi.
1¸. În cea mai deplin˘ a linis
,
te sufleteasc˘ a s
,
i f˘ ar˘ a nici o team˘ a, neclintit în juruint
,
a de
ucenic de brahman, st˘ apân peste voint
,
a sa s
,
i cugetând la mine, s˘ a se exerciteze
în meditare, cufundat în mine.
1¸. Petrecând totdeauna astfel
i
s
,
i st˘ apânindu-s
,
i simt
,
urile, sfântul dobândes
,
te odi-
hna de veci, al c˘ arei punct culminant este nirvana.
16. De meditare nu se împ˘ art˘ as
,
es
,
te nici celce m˘ anânc˘ a mult nici celce nu m˘ anânc˘ a
de loc. As
,
ijderea, nici celce doarme prea mult nici celce veghiaz˘ a necontenit, o
Argiuna.
1¿. Cine e îns˘ a cump˘ atat în mâncare s
,
i în odihn˘ a, în plimbare s
,
i în lucru, în somn s
,
i
în veghe, se împ˘ art˘ as
,
es
,
te de meditat
,
ia potolitoare de suferint
,
e
z
.
18. Cine îs
,
i înfrâneaz˘ a cugetarea s
,
i se gândes
,
te numai la eul s˘ au superior s
,
i nu mai
dores
,
te nici o pl˘ acere, acela poart˘ a numele de ucenic de sfânt.
1µ. Ca o f˘ aclie a c˘ arei flac˘ ar˘ a nu pâlpâe, pentruc˘ a e as
,
ezat˘ a la loc ad˘ apostit, as
,
a este
sfântul care-s
,
i st˘ apânes
,
te gândurile s
,
i s
,
i-a resemnat sufletul.
:o. Ajungerea gândirii la deplin˘ a linis
,
te, prin adâncirea în meditat
,
ie, aflarea
mult
,
umirii numai în sine, dup˘ a ce eul a fost privit numai prin eu,
:1. gustarea acelei pl˘ aceri f˘ ar˘ a margini, numai cu mintea înt
,
eleas˘ a s
,
i mai presus de
simt
,
uri, cum s
,
i st˘ aruirea în aceast˘ a stare, f˘ ar˘ a abatere dela adev˘ arul ves
,
nic,
::. atingerea a ceeace m˘ arturises
,
te cugetul c˘ a e tot ce poate fi mai înalt s
,
i mai bun,
cum s
,
i st˘ aruirea în aceasta neclintit de nici o suferint
,
˘ a,
i
Cu totul altfel este în cres
,
tinism. Aci „calea c˘ atre Dumnezeu trece prin us
,
a dragostei“, cum zice
Angelus Silesius.
u
Versul acesta s
,
i cel precedent arat˘ a, c˘ a meditarea cerut˘ a de Kris
,
na, ca condit
,
iune pentru mântuire, nu
esclude satisfacerea trebuint
,
elor fires
,
ti ale trupului, ci recomand˘ a numai t
,
inerea c˘ aii de mijloc.
¸¸
Bhagavad-Gita
:¸. aceast˘ a stare de în˘ alt
,
are, în care suferint
,
a nu se mai poate atinge
i
, s˘ a s
,
tii c˘ a
poart˘ a numele de yoga. Acestei yoga se cade s˘ a i-se dedea fiecare cu hot˘ arâre s
,
i
cu st˘ aruint
,
˘ a.
:¸. Renunt
,
ând f˘ ar˘ a deosebire la toate pl˘ acerile ce izvor˘ asc din dorint
,
˘ a, în˘ abus
,
ind
prin voint
,
˘ a cons
,
tient˘ a organele simt
,
urilor,
:¸. se ajunge treptat-treptat la odihn˘ a, la potolirea simt
,
urilor s
,
i a inimii s
,
i, dac˘ a se
st˘ arue în aceasta, la a nu mai gândi nimic.
:6. Când nestatornica, schimb˘ atoarea inim˘ a vrea s˘ a ia câmpii, trebue silit˘ a s
,
i adus˘ a
la ascultare fat
,
˘ a de suflet.
:¿. Sfântul, care s
,
i-a adus inima la ascultare, gust˘ a cea mai înalt˘ a fericire, c˘ aci nici
o patim˘ a nu-l mai fr˘ amânt˘ a
z
s
,
i e unit cu neprih˘ anitul Brahma.
:8. În felul acesta purtând grij˘ a de sufletul s˘ au, sfântul se cur˘ at
,
˘ a de p˘ acat s
,
i se bucur˘ a
de nem˘ arginita fericire a unirii cu Brahma.
:µ. Acel al c˘ arui suflet s’a unit, prin meditat
,
iune, cu Brahma, vede sufletul s˘ au în
toate fiint
,
ele s
,
i toate fiint
,
ele în sufletul s˘ au s
,
i în tot locul aceeas
,
fiint
,
˘ a.
¸o. Pe cel care m˘ a vede pe mine în toate lucrurile s
,
i toate lucrurile în mine, nu-l
voiu p˘ ar˘ asi nici eu pe el nici el pe mine.
¸1. Cine m˘ a recunoas
,
te în orice fiint
,
˘ a s
,
i tinde spre unirea cu mine
¸
, acela locues
,
te
în mine, oricare ar fi starea în care s’ar afla.
¸:. Cine vede în orice lucru aceeas
,
esent
,
˘ a s
,
i nu se nelinis
,
tes
,
te dac˘ a e fericit sau
nefericit, acela e sfânt pe deplin (yoghi).
i
„Atunci simt
,
urile amut
,
esc, voint
,
a sufletului s
,
i voint
,
a lui Dumnezeu se contopesc, s
,
i se îmbr˘ at
,
is
,
eaz˘ a cu
dragoste în armonie des˘ avârs
,
it˘ a. Atunci sufletul nu mai poate s˘ avârs
,
i decât lucrurile lui Dumnezeu, pentruc˘ a
în el nu mai tr˘ aes
,
te nimic altceva decât Dumnezeu. Atunci se d˘ a drumul unei s˘ aget
,
i, a c˘ arei durere nu se
simte. Atunci se deschide curata s
,
i limpedea fântân˘ a a leacurilor harului, care lumineaz˘ a ochiul l˘ auntric,
ca s˘ a simt˘ a cu nespus˘ a pl˘ acere mângâierea cercet˘ arii lui Dumnezeu, în care se g˘ asesc cu prisosint
,
˘ a bunuri
spirituale, de care nu s’a auzit vreodat˘ a, nici nu s’au propoveduit, nici nu s’au scris în vre o carte“, (Meister
Eckhart).
u
„Cine r˘ amâne neclintit în bucurie ca s
,
i în durere, nu e departe de a fi asemenea cu Dumnezeu“,
(Angelus Silesius).
¸
„Dac˘ a te-ai lep˘ adat cu totul de tine s
,
i te-ai dat lui Dumnezeu, atunci ceeace faci s
,
i ceeace simt
,
i nu
este al t˘ au, ci al Dumnezeului t˘ au, c˘ aruia te-ai încredint
,
at, dup˘ a cum cuvântul nu este al celui ce-l aude, ci
al celui ce-l rostes
,
te“, (Meister Eckhart).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
¸¸. Yoga pe care o propovedues
,
ti tu, o Madhusudana, c˘ a ar sta în indiferent
,
˘ a, nu
poate avea durat˘ a sigur˘ a din pricina nestatorniciei inimii,
¸¸. c˘ aci schimb˘ atoare, furtunoas˘ a, silnic˘ a s
,
i caprit
,
ioas˘ a e inima, o Kris
,
na, s
,
i t
,
inerea
ei în frâu e tot as
,
a de greu de adus la îndeplinire ca s
,
i a pune frâu vântului.
Cel Prea înalt:
¸¸. F˘ ar˘ a îndoial˘ a, Viteazule, e greu sa t
,
ii în frâu inima
i
, pentruc˘ a e nestatornic˘ a,
totus
,
, prin deprindere s
,
i renunt
,
are se poate domoli, o fiu al Kuntii.
¸6. S
,
tiu c˘ a sfint
,
enia cu anevoie se ajunge de cel care n’are st˘ apânire de sine, dar
cine e st˘ apân pe sine însus
,
, o poate ajunge, dac˘ a o caut˘ a cu tot dinadinsul.
Argiuna:
¸¿. Ce se întâmpl˘ a, o Kris
,
na, cu cel care are credint
,
˘ a, dar nu se poate st˘ apâni, a
c˘ arui inim˘ a e nestatornic˘ a în renunt
,
are s
,
i care n’a ajuns la des˘ avârs
,
ire?
¸8. Nu va pierde el s
,
i lumea aceasta s
,
i pe cea viitoare s
,
i nu se va risipi ca un nor
gonit de vânt, pentruc˘ a a r˘ at˘ acit în nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i în nesigurant
,
˘ a pe calea ce duce la
Brahma, o Puternice?
¸µ. Aceast˘ a îndoial˘ a cat˘ a s˘ a mi-o împr˘ as
,
tii tu cu totul, o Kris
,
na, c˘ aci nimeni afar˘ a
de tine n’ar putea s’o împr˘ as
,
tie.
Cel Prea Înalt:
¸o. Unul ca acela nu piere, o fiu al Pritii, nici in lumea aceasta nici în cealalt˘ a, c˘ aci
nu poate pieri nimeni care a f˘ acut ceva bun,
i
„Începutul tuturor ispitelor este s
,
ov˘ airea sufletului s
,
i put
,
ina încredere în Dumnezeu“, (Urmarea lui
Isus).
¸0
Bhagavad-Gita
¸1. ci va intra în cerul celor drept
,
i s
,
i va petrece acolo mult
,
i ani; dup˘ a aceea se va
nas
,
te din nou într’o cas˘ a de om bun s
,
i fericit;
¸:. sau se va nas
,
te în familia unor înt
,
elept
,
i yoghi, ceeace e cel mai greu lucru de
ajuns în aceast˘ a lume.
¸¸. Atunci el va dobândì aceeas
,
înt
,
elegere pe care a avut-o în viat
,
a de mai nainte, o
favorit al Kuravilor, s
,
i de acolo va porni mai departe pe calea des˘ avârs
,
irii.
¸¸. În virtutea str˘ aduint
,
elor sale de mai nainte, va fi înclinat, chiar contra voei sale,
s˘ a cunoasc˘ a yoga s
,
i va trece dela vorb˘ a la fapt˘ a.
¸¸. S
,
i dac˘ a va continua cu hot˘ arâre, se va curat
,
i de p˘ acate ca un sfânt s
,
i, dup˘ a ce se
va l˘ amurì pe deplin prin mai multe nas
,
teri, va merge în sfârs
,
it pe calea cea prea
înalt˘ a.
¸6. Yoghi st˘ a mai presus de ascet
,
i, mai presus de cei cari au numai mult˘ a
cunos
,
tint
,
a
i
, mai presus chiar decât cei cari fac fapte bune. Fii dar yoghi, o
Argiuna.
¸¿. Dintre tot
,
i yoghii mi-e mai drag cel care se cufund˘ a în mine cu sufletul s˘ au
z
s
,
i
m˘ a ador˘ a cu credint
,
˘ a.
i
„Cu cât cineva s
,
tie mai mult despre Dumnezeu, cu atât se încrede mai mult în Dumnezeu s
,
i petrece în
el, în s˘ alas
,
urile lui“, (Paracelsus).
u
„Precum sufletul este cu ochiul ochiu s
,
i cu urechea ureche, tot astfel s
,
i cu Dumnezeu este Dumnezeu.
El se unes
,
te cu fiecare putere dumnezeeasc˘ a, cum sunt în Dumnezeu acele puteri s
,
i Dumnezeu se unes
,
te cu
sufletul, ca fiecare putere a sufletului. Ambele firi se contopesc s
,
i sufletul înceteaz˘ a s˘ a mai fiint
,
eze, când îs
,
i
atinge cea mai înalt˘ a form˘ a de existent
,
˘ a“, (Meister Eckhart).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸8
VII
PRACTICAREA CUNOS
,
TINT
,
EI
i
Cel Prea înalt:
1. Dac˘ a tu, o fiu al Pritii, te supui mie în spirit s
,
i, întemeindu-te pe mine, te dai
meditat
,
iei, m˘ a vei cunoas
,
te sigur s
,
i deplin. Ascult˘ a acum, anume în ce fel.
:. Ît
,
i voiu împ˘ art˘ as
,
i acum acea cunos
,
tint
,
˘ a, acea s
,
tiint
,
˘ a des˘ avârs
,
it˘ a, dincolo de care
nu mai r˘ amâne nimic de cunoscut aci jos pe p˘ amânt.
¸. Dintr’o mie de oameni abia dac˘ a e unul care caut˘ a des˘ avârs
,
irea s
,
i dintre cei cari
caut˘ a des˘ avârs
,
irea s
,
i o ating, abia dac˘ a e unul care m˘ a cunoas
,
te într’adev˘ ar.
¸. P˘ amântul, apa, focul, aerul s
,
i eterul, simt
,
imântul, cunos
,
tint
,
a s
,
i cons
,
tiint
,
a indi-
vidual˘ a alc˘ atuesc firea mea, împ˘ art
,
it˘ a în opt.
¸. Trebue s˘ a s
,
tii îns˘ a, o Puternicule, c˘ a eu mai am o fire deosebit˘ a de aceasta, o fire
superioar˘ a, care e suflet viu s
,
i însuflet
,
es
,
te întreaga lume.
6. Aceste dou˘ a firi ale mele sunt pântecele de mam˘ a al tuturor fiint
,
elor; ia bine
seama, eu sunt izvorul din care t
,
âs
,
nes
,
te s
,
i în care se întoarce toat˘ a lumea
fiint
,
elor
z
.
¿. Nimic nu e mai presus de mine, o Pr˘ adalnicule. Cum atârn˘ a de at
,
˘ a m˘ arg˘ aritarele,
as
,
a atârn˘ a lumea de mine.
8. Eu sunt gustul apei, o fiu al Kuntii, str˘ alucirea lumii s
,
i a soarelui, silaba sfânt˘ a
(om) a Vedelor, sunetul eterului, vigoarea b˘ arbat
,
ilor.
µ. Eu sunt mirosul pl˘ acut al p˘ amântului, lucirea focului, viat
,
a tuturor fiint
,
elor, as-
ceza ascet
,
ilor.
1o. Eu sunt, s’o s
,
tii, o fiu al Pritii, s˘ amânt
,
a ves
,
nic˘ a a tuturor viet˘ at
,
ilor, înt
,
elepciunea
înt
,
elept
,
ilor, fala celor falnici
¸
.
i
Kris
,
na descopere fiint
,
a sa dumnezeeasc˘ a, pe care nici un muritor n’a putut-o cunoas
,
te.
u
„Toate lucrurile sunt în Dumnezeu s
,
i dela Dumnezeu, c˘ aci afar˘ a de el s
,
i f˘ ar˘ a de el nu este nimic.
Ceeace sunt în realitate f˘ apturile, sunt în Dumnezeu, de aceea de fapt numai Dumnezeu exist˘ a. Dac˘ a ar lua
cineva f˘ apturilor fiint
,
a dat˘ a lor de Dumnezeu, ele n’ar mai fi nimic“, (Meister Eckhart).
¸
„Sunt diferite daruri, dar acelas
,
Dumnezeu, care e totul în toate“, (I Corinteni i¬,
6
).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. Eu sunt t˘ aria celor tari, liber˘ a de orice poft˘ a s
,
i patim˘ a, eu sunt, taur al lui Barata,
iubirea din fiint
,
e, care nu se împotrives
,
te nici unei legi.
1:. Toate cele trei st˘ ari: a bun˘ at˘ at
,
ii, a act
,
iunii s
,
i a întunerecului din mine purced; s˘ a
s
,
tii aceasta. Nu eu sunt din ele, ci ele din mine
i
.
1¸. Aceste trei st˘ ari ale însus
,
irilor tuturor lucrurilor orbesc lumea de nu m˘ a cunoas
,
te
pe mine, care sunt mai presus de ea s
,
i ves
,
nic.
1¸. Aceasta este acea din mine n˘ ascut˘ a s
,
i din însus
,
irile lucrurilor alc˘ atuit˘ a am˘ agire
(maya), care cu greu poate fi înfrânt˘ a. Numai cine îs
,
i ia refugiul la mine poate
s’o biruie.
1¸. Nu se refugiaz˘ a la mine îns˘ a f˘ ac˘ atorii de rele, p˘ atimas
,
ii s
,
i cei robit
,
i materiei,
cari, orbit
,
i de am˘ agirea cunoas
,
terii, îs
,
i pun încrederea în firile dr˘ aces
,
ti.
16. Sunt patru feluri de oameni buni cari m˘ a cinstesc, o Argiuna: cel ap˘ asat, cel
setos de cunos
,
tint
,
˘ a, cel doritor de bine s
,
i cel înt
,
elept.
1¿. Dintre aces
,
tia, înt
,
eleptul este cel mai de seam˘ a, pentruc˘ a e în totdeauna smerit
s
,
i cu gândul la Cel unul singur. De aceea, el m˘ a s
,
i iubes
,
te mai mult decât orice
s
,
i eu îl iubesc pe el.
18. Buni sunt tot
,
i aces
,
ti oameni, dar înt
,
eleptul este ca eul meu însus
,
, zic eu, pen-
truc˘ a, cu sufletul lui smerit, n˘ ad˘ ajdues
,
te în mine ca ultim˘ a sc˘ apare.
1µ. Înt
,
eleptul, dup˘ a ce se nas
,
te de mai multe ori, se topes
,
te în mine. „Lumea aceasta
este Vasudeva (Kris
,
na)“, îs
,
i zice un asemenea om greu de g˘ asit.
:o. Alt
,
ii, a c˘ aror cunos
,
tint
,
˘ a este întunecat˘ a, când de o pl˘ acere când de alta, îs
,
i iau
refugiul la alt
,
i zei, silit
,
i când de o nevoie când de alta a firii lor.
:1. Eu sunt celce dau credint
,
˘ a nestr˘ amutat˘ a ori cui vrea s˘ a cinstiasc˘ a pe zei sub
orice form˘ a.
::. Înarmat cu aceast˘ a credint
,
˘ a, unul ca acesta caut˘ a s˘ a înduplece pe un zeu s
,
i
dobândes
,
te dela el împlinirea dorint
,
elor, care de fapt pornes
,
te dela mine.
i
Dumnezeu st˘ a mai presus de natur˘ a. Natura nu este Dumnezeu, ci manifestarea puterii dumnezees
,
ti.
Raportul dintre natur˘ a s
,
i Dumnezeu se expune mai departe, în capitolul XIV.
¸o
Bhagavad-Gita
:¸. R˘ asplata acestor oameni cu mintea m˘ arginit˘ a este mic˘ a; ceice cinstesc pe zei se
duc la zei
i
, cine m˘ a cinstes
,
te pe mine, vine la mine.
:¸. M˘ arginit
,
ii aceia socotesc c˘ a eu as
,
fi numai cel f˘ ar˘ a form˘ a, care a luat form˘ a;
prea înalta, nemuritoarea, neasem˘ anata mea fiint
,
˘ a ei n’o cunosc.
:¸. Nu oricine m˘ a poate cunoas
,
te pe mine cel înv˘ aluit în vraja misterului. Aceast˘ a
lume îns
,
el˘ atoare nu m˘ a cunoas
,
te pe mine, cel nen˘ ascut, cel ves
,
nic.
:6. Eu cunosc toate fiint
,
ele, o Argiuna: pe celece au fost, pe celece sunt s
,
i pe celece
vor fi, pe mine îns˘ a nu m˘ a cunoas
,
te nici una.
:¿. Toate fiint
,
ele lumii create cad în gres
,
al˘ a din pricina orbirii ce r˘ aspândesc pofta
s
,
i ura, o Barata.
:8. Oameni cari pun cap˘ at r˘ aului prin fapte pioase scap˘ a de am˘ agirea contrazicerilor
s
,
i m˘ a cinstesc pe mine cu nestr˘ amutare.
:µ. Cei cari caut˘ a sc˘ aparea în mine s
,
i râvnesc izb˘ avirea de b˘ atrânet
,
e s
,
i de moarte,
ajung la cunoas
,
terea principiului creator (Brahman), a eului propriu s
,
i a oric˘ arui
lucru.
¸o. Cine m˘ a cunoas
,
te pe mine ca Cel de fat
,
˘ a în fiint
,
e, în zei s
,
i în jertfe, m˘ a va
cunoas
,
te în duhu-i smerit s
,
i când se va sfârs
,
i.
i
Zeii (devas) sunt, dup˘ a concept
,
iunea indian˘ a, inteligent
,
e superioare, bune sau rele. Ei au viat
,
˘ a foarte
lung˘ a, dar nu sunt nemuritori, c˘ aci înceteaz˘ a de a mai exista odat˘ a cu sfârs
,
itul fiec˘ arei perioade (manvantara)
din istoria lumii. Dumnezeirea, care este unic˘ a, e mai presus de zei. Ea singur˘ a e ves
,
nic˘ a. „Dumnezeu nu
e absolutul. Absolutul, not
,
iunea cea mai general˘ a, care cuprinde în sine s
,
i pe Dumnezeu, poart˘ a numele de
Dumnezeire“, zice Meister Eckhart.
¸1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸i
VIII
L
˘
ASAREA IN VOIA SPIRITULUI SUPREM
i
Argiuna:
1. Ce este acel principiu creator (Brahman), ce este eul propriu s
,
i ce este lucrul, o
prea înalte spirit, s
,
i ce este a fi de fat
,
˘ a în fiint
,
e s
,
i în zei?
:. S
,
i cum poate cineva, care e îmbr˘ acat în trup, s˘ a fie de fat
,
˘ a în jertfe, o Madhusu-
dana, s
,
i cum pot ceice se înfrâneaz˘ a s˘ a te cunoasc˘ a pe tine, când se sfârs
,
es
,
te cu
ei?
Cel Prea Înalt:
¸. Principiul creator este existent
,
a suprem˘ a s
,
i netrec˘ atoare; eul propriu este firea
fiec˘ aruia s
,
i lucru se chiam˘ a jertfa, care este esent
,
a s
,
i începutul tuturor fiint
,
elor.
¸. Starea mea de fat
,
˘ a în fiint
,
e este firea mea material˘ a, starea de fat
,
˘ a în zei este
subiectul cunosc˘ ator, starea de fat
,
˘ a în jertfe este eul meu îmbr˘ acat în trup, o tu
cel mai nobil dintre cei întrupat
,
i.
¸. Cine se gândes
,
te la mine în cel din urm˘ a ceas
,
când se desparte de trup, se
cufund˘ a în fiint
,
a mea. Despre aceasta nu mai e nici o îndoial˘ a;
6. c˘ aci la cine gândes
,
te cineva în clipa din urm˘ a, când se desparte de trup, în acela
se cufund˘ a, o fiu al Kuntii, fiint
,
a sa pref˘ acându-se în fiint
,
a aceluia
z
.
¿. De aceea, îndreapt˘ a-t
,
i gândurile întotdeauna spre mine s
,
i lupt˘ a [împlinindu-t
,
i
datoria]. Dac˘ a-t
,
i îndrept
,
i simt
,
urile s
,
i mintea spre mine, te vei topì în mine, cu
sigurant
,
˘ a.
8. Cine gândes
,
te, cu mintea smerit˘ a prin studiu s
,
i meditat
,
ie neîmpr˘ as
,
tiat˘ a, la
supremul, cerescul eu al cunos
,
tint
,
ei (Purus
,
a), acela se topes
,
te în el, o fiu al
Pritii.
i
Kris
,
na se identific˘ a pe sine cu Spiritul suprem, cu Dumnezeirea s
,
i descrie calea pe care muritorii pot
ajunge la nemurire, adic˘ a cum poate s˘ a se scape cineva de reîncarn˘ ari s
,
i cum se poate cufunda în fiint
,
a
suprem˘ a.
u
Ceeace cuget˘ a s
,
i simte omul în cele din urm˘ a clipe de viat
,
˘ a p˘ amânteasc˘ a, imprim˘ a desigur o anume
direct
,
iune sufletului desp˘ art
,
it de trup. Dac˘ a gândirea s
,
i simt
,
irea sa sunt îndreptate spre spiritele superioare
s
,
i bune, sufletul s˘ au va intra în leg˘ atur˘ a cu acele spirite. Dac˘ a sunt îndreptate spre spiritele rele, cu acelea
va avea de aface. Dac˘ a sunt îndreptate spre Spiritul suprem, se va întoarce la el.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Cine gândes
,
te la cel f˘ ar˘ a început s
,
i f˘ ar˘ a sfârs
,
it, la atoate st˘ apânitorul, la cel
necuprins cu mintea, la atot t
,
iitorul, care nu poate fi nici într’un chip înf˘ at
,
is
,
at s
,
i
care lumineaz˘ a în întunerec ca soarele,
1o. cine se gândes
,
te la el, în ceasul mort
,
ii, cu gând neclintit, smerit s
,
i înt˘ arit prin
venerare s
,
i meditat
,
ie s
,
i cu simt
,
urile adunate, acela se cufund˘ a în spiritul suprem,
dumnezeesc
i
.
11. Am s˘ a-t
,
i descriu pe scurt calea pe care cunosc˘ atorii Vedelor o numesc calea
nemuririi, pe care merg ceice se înfrâneaz˘ a s
,
i sunt f˘ ar˘ a patimi s
,
i pe care s
,
i-o
aleg ceice se dedic˘ a viet
,
ii sfinte.
1:. Cine închide toate us
,
ile simt
,
urilor
z
, îs
,
i st˘ apânes
,
te inima, îs
,
i t
,
ine respirat
,
ia s
,
i
ajunge astfel la statornicie în meditat
,
ie,
1¸. cine moare rostind silaba om
¸
, care închipues
,
te pe unicul s
,
i ves
,
nicul principiu
al creat
,
iunii s
,
i se gândes
,
te la mine, când se desparte de trup, acela merge pe
calea cea dreapt˘ a.
1¸. Cine gândes
,
te necontenit la mine s
,
i nu-s
,
i îndreapt˘ a gândurile spre altceva
¸
, este
un înt
,
elept pios s
,
i pentru unul ca acesta eu sunt lesne de ajuns, o fiu al Pritii.
1¸. Cei cari au ajuns la mine, nu se mai nasc din nou în acest s˘ alas
,
trec˘ ator al
durerilor, c˘ aci au atins des˘ avârs
,
irea cea mai înalt˘ a.
16. Toate lumile, pân˘ a la lumea principiului creator, se întorc din nou la obârs
,
ia
lor
¸
, o Argiuna, cine îns˘ a se cufund˘ a în mine nu se mai nas
,
te din nou.
i
„Cine are în sine pe Fiul lui Dumnezeu, are viat
,
a, s
,
i cine n’are pe Fiul lui Dumnezeu în sine, n’are
adev˘ arata viat
,
˘ a“, (Ioan ¸,
¬o
).
u
Ceeace se percepe cu simt
,
urile prives
,
te numai pe omul din afar˘ a, pe omul trupesc, iar nu pe omul
l˘ auntric sau sufletesc. Cine vrea s˘ a sporiasc˘ a în cele sufletes
,
ti, s˘ a petreac˘ a mai mult în acestea.
¸
Silaba om simbolizeaz˘ a adev˘ arata existent
,
˘ a, fiint
,
˘ a s
,
i slav˘ a a Dumnezeirii. Pentru a o putea rosti în
ceasul mort
,
ii, mistica învat
,
˘ a c˘ a omul trebue s˘ a fi ajuns la adev˘ arata existent
,
˘ a s
,
i s˘ a se fi deprins s˘ a simt˘ a în
sine slava dumnezeeasc˘ a.
¸
Aceasta nu însemneaz˘ a, c˘ a omul nu trebuie s˘ a aib˘ a nici o alt˘ a îndeletnicire, ci precum orice ar face,
el nu uit˘ a c˘ a tr˘ aes
,
te s
,
i are cons
,
tiint
,
˘ a de sine, tot astfel, dac˘ a e pios, gândul s˘ au e necontenit îndreptat spre
Dumnezeu. Aceasta o recomand˘ a s
,
i sfântul apostol Pavel, când zice: „Ori de mâncat
,
i, ori de bet
,
i, ori altceva
de facet
,
i, toate spre slava lui Dumnezeu s˘ a le facet
,
i“, cum s
,
i autorul Urm˘ arii lui Isus prin cuvintele: „Dac˘ a
nu-t
,
i pot
,
i aduna gândurile s
,
i simt
,
urile f˘ ar˘ a întrerupere, f˘ a-o în tot cazul de dou˘ a ori pe zi: dimineat
,
a s
,
i
seara“.
¸
Lumile sau împ˘ ar˘ at
,
iile spiritelor sunt, dup˘ a credint
,
a indic˘ a, în num˘ ar de s
,
apte. Cele din urm˘ a trei se
numesc ale lui Brahma. Nici una din ele nu este ves
,
nic˘ a, ci dureaz˘ a cât o manvantar˘ a.
¸¸
Bhagavad-Gita
1¿. Cei cari s
,
tiu, c˘ a o zi a lui Brahma are o mie de perioade cosmice
i
s
,
i noaptea lui
as
,
ijderea, s
,
tiu într’adev˘ ar ce e ziua s
,
i noaptea.
18. În zorii zilei purced din cel nev˘ azut toate cele v˘ azute, iar în amurg se întorc din
nou în el
z
.
1µ. Acest nesfârs
,
it s
,
ir de fiint
,
e, care se urmeaz˘ a unele pe altele, piere când vine
noaptea, o fiu al Pritii, s
,
i începe din nou când se ives
,
te ziua, îns˘ a nu prin voia
lor;
:o. dar acea substant
,
˘ a, superioar˘ a, a Celui nev˘ azut s
,
i ca s
,
i el nev˘ azut˘ a s
,
i ves
,
nic˘ a,
nu piere ca lucrurile create
¸
.
:1. Aceast˘ a substant
,
˘ a simpl˘ a, care se numes
,
te Ves
,
nicie s
,
i care e descris˘ a ca scop
final, la care cine ajunge nu se mai întoarce, este locuint
,
a mea suprem˘ a.
::. Ea este, o fiu al Pritii, supremul subiect al cunos
,
tint
,
ei (Purus
,
a), la care se ajunge
numai prin cucernicie. În el se cuprind toate fiint
,
ele s
,
i prin el s’a f˘ acut întreaga
lume.
:¸. Ît
,
i voiu spune acum, o Barata, vremea în care murind înt
,
elept
,
ii se nasc din nou
sau nu se mai renasc.
:¸. Se întorc în Brahma înt
,
elept
,
ii pios
,
i, cari mor în timpul ars
,
it
,
ei dogoritoare, ziua,
în jum˘ atatea luminoas˘ a a lunii, în cele s
,
ase luni, cât soarele merge spre miaz˘ a
noapte
¸
. Aceast˘ a cale se chiam˘ a a zeilor.
:¸. Ajung în împ˘ ar˘ at
,
ia luminii lunii s
,
i trebue s˘ a se nasc˘ a din nou înt
,
elept
,
ii, cari mor
când e timpul cet
,
os, noaptea, în jum˘ atatea întunecoas˘ a a lunii, în cele s
,
ase luni
cât soarele merge spre miaz˘ azi
¸
. Aceasta se cheam˘ a calea str˘ amos
,
ilor.
i
O perioad˘ a cosmic˘ a sau o viat
,
˘ a a lumii era socotit˘ a c˘ a are ¸.¸¬o de ani solari. O mie de asemenea
perioade fac ¸.¸¬o.ooo de ani, care e lungimea unei zile a lui Brahma. Noaptea fiind considerat˘ a egal˘ a cu
ziua, o zi s
,
i o noapte a lui Brahma fac S.6¸o.ooo de ani.
u
Credint
,
a c˘ a lumea ia nas
,
tere în fiecare dimineat
,
˘ a a zilei lui Brahma din îns˘ as
,
fiint
,
a lui s
,
i c˘ a seara se
întoarce în el sau se nimices
,
te, este o mos
,
tenire din perioada brahmanic˘ a a religiunii indiene.
¸
În ves
,
nicie, în voint
,
a ves
,
nic˘ a, a existat o natur˘ a, dar a existat numai ca spirit s
,
i nu s
,
i-a manifestat fiint
,
a
decât în oglinda voint
,
ei, adic˘ a în înt
,
elepciunea ves
,
nic˘ a, (Iacob Böhme).
¸
Dup˘ a mistici, ars
,
it
,
a ar însemna c˘ aldura dragostei, lumina ar fi lumina cunos
,
tint
,
ei, soarele de asemeni
soarele înt
,
elepciunii, iar luna ar închipuì inteligent
,
a care merge sporind.
¸
Ca s
,
i în versul precedent, misticii v˘ ad aci în ceat
,
˘ a r˘ at˘ acirea, în noapte nes
,
tiint
,
a, în luna jum˘ atate
sl˘ abirea cons
,
tiint
,
ei, în mergerea soarelui spre miaz˘ azi sc˘ aderea înt
,
elepciunii. Aceast˘ a interpretare s’ar
referi nu numai la om, ca individ, ci s
,
i la omenire în genere: în perioada de aur din viat
,
a omenirii, soarele
înt
,
elepciunii st˘ a foarte sus, în cea actual˘ a st˘ a foarte jos,
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:6. Aceste dou˘ a c˘ ai, una luminoas˘ a, cealalt˘ a întunecoas˘ a, sunt din veci pentru lumea
viet
,
uitoarelor. Una duce acolo de unde nu mai e întoarcere (nirvana), cealalt˘ a
duce iar˘ as
,
în lume.
:¿. Orice înt
,
elept, care cunoas
,
te aceste dou˘ a c˘ ai, nu se poate r˘ at˘ aci, o fiu al Pritii.
De aceea, o Argiuna, îndeletnices
,
te-te deapururi cu meditat
,
iunea.
:8. Înt
,
eleptul, care s
,
tie aceasta, dobândes
,
te mai mult decât ceeace se f˘ ag˘ adues
,
te
celorce citesc Vedele, aduc jertfe, practic˘ a asceza s
,
i dau milostenie. El ajunge la
Fiint
,
a suprem˘ a.
¸0
IX
PRACTICAREA S
,
TIINT
,
EI ÎMP
˘
AR
˘
ATES
,
TI
S
,
I A TAINEI ÎMP
˘
AR
˘
ATES
,
TI
i
Cel Prea Înalt:
1. T
,
ie, care m˘ a ascult
,
i cu luare aminte, am s˘ a-t
,
i descoper cea mai mare tain˘ a s
,
i
anume o cunos
,
tint
,
˘ a însot
,
it˘ a de s
,
tiint
,
˘ a
z
, pe care, dac˘ a o ai, vei fi izb˘ avit de r˘ au.
:. S
,
tiint
,
a împ˘ ar˘ ateasc˘ a, tain˘ a împ˘ ar˘ ateasc˘ a este acest prea înalt mijloc de cur˘ at
,
ire,
us
,
or de priceput sfânt, us
,
or de îndeplinit s
,
i netrec˘ ator.
¸. Oamenii, cari nu cred aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a, o Înving˘ ator al dus
,
manilor, n’ajung la
mine, ci se întorc înapoi pe calea mort
,
ii s
,
i a peregrin˘ arii sufletelor.
¸. Întreag˘ a aceast˘ a lume s’a desf˘ as
,
urat din mine cel atotsimplu. Toate fiint
,
ele sunt
cuprinse în mine dar eu în ele nu.
¸. S
,
i totus
,
fiint
,
ele nu sunt cuprinse în eul meu dumnezeesc. Aceasta este marea
tain˘ a dumnezeeasc˘ a; Eu cuprind toate fiint
,
ele, dar nu sunt cuprins în ele, c˘ aci
eu sunt f˘ ac˘ atorul lor
¸
.
6. Precum vântul se simte în tot locul, dar e îngr˘ adit de spat
,
iu, tot as
,
a sunt în mine
toate fiint
,
ele. Aceasta cat˘ a s˘ a iei bine seama.
¿. Toate fiint
,
ele se întorc înapoi în substant
,
a mea, când se încheie o perioad˘ a cos-
mic˘ a (kalpa) s
,
i le produc din nou la începutul unei noi perioade.
8. Sprijinit pe firea mea material˘ a, eu dau din nou viat
,
˘ a la toat˘ a sumedenia de
fiint
,
e, f˘ ar˘ a voia lor, ci numai prin puterea mea.
µ. Totus
,
, aceste lucruri nu-mi iau din timp, o Pr˘ adalnicule, ci stau cu totul linis
,
tit
s
,
i n’am de aface cu lucrurile
¸
.
i
S
,
tiint
,
a s
,
i taina împ˘ ar˘ ateasc˘ a, care se descopere aci sunt c˘ a Kris
,
na sau Dumnezeirea cuprinde în sine
toate fiint
,
ele, dar nu e cuprins de ele, pentruc˘ a el le-a creat. Cine cunoas
,
te aceasta s
,
i tr˘ aes
,
te corespunz˘ ator
se va uni de veci cu Dumnezeirea.
u
Mult
,
i socotesc ca cea mai înalt˘ a cunos
,
tint
,
˘ a satisfacerea curiosit˘ at
,
ii lor. Adev˘ arata cunoas
,
tere a ade-
v˘ arului st˘ a în aceea c˘ a adev˘ arul este în noi îns
,
ine s
,
i c˘ a la aflarea lui se ajunge prin credint
,
˘ a. Unii vor s˘ a
priviasc˘ a s
,
i s˘ a înt
,
eleag˘ a lucrurile ves
,
nice s
,
i dumnezees
,
ti s
,
i s˘ a stea în lumina ves
,
niciei, în timp ce inima lor
se sbate între ieri s
,
i azi, între timp s
,
i spat
,
iu“, (Meister Eckhart).
¸
Aceste cuvinte exprim˘ a concept
,
ia despre un Dumnezeu personal s
,
i creator al lumii. Cu aceasta
kris
,
naismul s
,
i vis
,
nuismul în genere se ridic˘ a cu mult deasupra panteismului brahmanic, des
,
ì nu se des-
face cu totul de c˘ atus
,
ele lui.
¸
Fiindc˘ a Dumnezeu este autorul legilor universale, el nu este supus nici unei legi.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. Pentruc˘ a vreau, firea mea produce toate celece se mis
,
c˘ a s
,
i celece nu se mis
,
c˘ a.
Aceasta e pricina, o fiu al Kuntii, pentru care lumea viet˘ at
,
ilor nu st˘ a pe loc.
11. Cei slabi de minte nu m˘ a iau în seam˘ a când m˘ a îmbrac in trup
i
, pentruc˘ a nu
cunosc fiint
,
a mea de St˘ apân al lumii.
1:. N˘ adejdea, faptele s
,
i s
,
tiint
,
a lor sunt des
,
erte, pentruc˘ a au în vedere prostes
,
te firea
demonilor, care este nedumnezeeasc˘ a s
,
i am˘ agitoare.
1¸. Oamenii cu mintea luminat˘ a îns˘ a se încred în mine, o fiu al Pritii, în firea mea
dumnezeeasc˘ a s
,
i ador˘ a cu spirit statornic ceeace au cunoscut ca obârs
,
ie ves
,
nic˘ a
a tuturor fiint
,
elor.
1¸. Aces
,
tia m˘ a sl˘ avesc f˘ ar˘ a încetare s
,
i se str˘ aduesc c˘ atre mine, m˘ a cinstesc cu
credint
,
˘ a s
,
i se roag˘ a mie cu smerenie.
1¸. Alt
,
ii m˘ a cinstesc prin jertfa cunos
,
tiint
,
ei lor pe mine cel atotsimplu s
,
i care totus
,
m˘ a întind în toate p˘ art
,
ile, în felurite chipuri.
16. Eu sunt jertfa, jertfa zeilor s
,
i a manilor. Eu sunt sucul plantei, rug˘ aciunea, untul
de sacrificiu, focul sacrificiului s
,
i ceeace se sacrific˘ a
z
.
1¿. Eu sunt tat˘ al, mama, îngrijitorul s
,
i ziditorul acestei lumi
¸
. Eu sunt obiectul
cunos
,
tint
,
ei, cur˘ at
,
ia, silaba om, Rig-Veda, Sama-Veda, s
,
i Yagiur-Veda.
18. Eu sunt calea, nutritorul, st˘ apânul, martorul, s˘ al˘ as
,
luirea, sc˘ aparea, prietenul, în-
ceputul s
,
i sfârs
,
itul, spat
,
iul s
,
i ad˘ apostul s
,
i s˘ amânt
,
a ves
,
nic˘ a.
1µ. Eu înc˘ alzesc (ca soarele), eu opresc s
,
i dau ploaia, eu sunt nemurirea s
,
i moartea,
eu sunt existent
,
a s
,
i neexistent
,
a.
:o. Pe mine m˘ a roag˘ a s˘ a le deschid calea la cer cunosc˘ atorii celor trei Vede s
,
i b˘ au-
torii de soma, cari s’au desb˘ arat de r˘ au s
,
i aduc jertfe. Aces
,
tia ajung în lumea
sfânt˘ a a c˘ apeteniei zeilor s
,
i gust˘ a în cer bucuria cereasc˘ a a zeilor.
:1. Dup˘ a ce au gustat destul timp bucuriile lumii ceres
,
ti, când puterea faptelor lor
bune s’a sfârs
,
it, se întorc din nou în lumea muritorilor. Aci, urmând rânduelilor
celor trei Vede s
,
i dorint
,
ei lor, mor din nou s
,
i se renasc.
i
S
,
i despre Cuvântul lui Dumnezeu întrupat în Isus Cristos zice sfântul Ioan Evanghelistul: „În lume
era s
,
i lumea printr’însul s’a f˘ acut s
,
i lumea pe dânsul nu l-a cunoscut“, (Ioan i,
io
).
u
Dumnezeu este viat
,
a s
,
i lumina lumii. „Dela el, prin el s
,
i pentru el sunt toate“, (Romani ii,
¸6
).
¸
Compar˘ a psalmul po.
¸8
Bhagavad-Gita
::. Cine îns˘ a m˘ a ador˘ a pe mine s
,
i nu se gândes
,
te la nimic altceva, dobândes
,
te prin
mine împ˘ ar˘ at
,
ia de veci.
:¸. Chiar s
,
i cei cari jertfesc altor zei s
,
i-i ador˘ a cu credint
,
˘ a, tot pe mine m˘ a ador˘ a, o
fiu al Kuntii, dar f˘ ar˘ a s˘ a s
,
tie,
:¸. c˘ aci eu primesc toate jertfele, eu sunt domnul jertfelor, dar asemenea oameni nu
m˘ a cunosc într’adev˘ ar s
,
i de aceea se întorc din nou în lumea materiei.
:¸. Cine cinstes
,
te pe zei, se duce la zei; cine cinstes
,
te pe str˘ amos
,
i, se duce la
str˘ amos
,
i; cine cinstes
,
te pe demoni, se duce la demoni; cine m˘ a cinstes
,
te pe
mine, vine la mine.
:6. Dac˘ a cineva îmi aduce ca prinos o frunz˘ a, o floare, un fruct, ap˘ a, dar din toat˘ a
inima, s
,
i cu umilint
,
˘ a, le primesc cu pl˘ acere
i
.
:¿. Orice faci, orice m˘ anânci, orice jertfes
,
ti s
,
i orice d˘ arues
,
ti sau ît
,
i impui ca în-
frânare, adu-le mie ca prinos, o fiu al Kuntii.
:8. În acest chip vei sc˘ apa de urm˘ arile bune ori rele ale faptelor s
,
i te vei uni cu
mine, fie c˘ a te ai lep˘ adat de fapte ori te ai legat de ele.
:µ. Eu sunt acelas
,
pentru toate fiint
,
ele, nu ur˘ asc pe nimeni s
,
i nu prefer pe nimeni,
ceice m˘ a cinstesc îns˘ a sunt în mine s
,
i eu în ei.
¸o. Chiar dac˘ a unul cu purtare foarte rea m˘ a cinstes
,
te pe mine s
,
i nimic afar˘ a de
mine, va fi socotit ca bun, fiindc˘ a s’a hot˘ arât pentru adev˘ ar.
¸1. Acesta se va îndrepta s
,
i va dobândì pacea de veci. Fii încredint
,
at, o fiu al Kuntii,
c˘ a cine m˘ a ador˘ a pe mine cu adev˘ arat, nu va pieri,
¸:. C˘ aci cine caut˘ a sc˘ apare la mine, o fiu al Pritii, chiar dac˘ a e z˘ amislit în p˘ acate,
sau e femeie, sau negut
,
˘ ator, sau slug˘ a, se afl˘ a pe calea cea dreapt˘ a.
¸¸. Cu atât mai mult brahmanii sfint
,
i s
,
i regii înt
,
elept
,
i. Pentruc˘ a te afli în aceast˘ a
lume trec˘ atoare s
,
i plin˘ a de ispite, ador˘ a-m˘ a pe mine.
¸¸. Îndreapt˘ a-t
,
i gândul spre mine, înalt
,
˘ a-t
,
i inima c˘ atre mine, jertfes
,
te-mi mie,
ador˘ a-m˘ a s
,
i astfel, plecându-te mie s
,
i pret
,
uindu-m˘ a mai mult decât orice, te
vei topì în mine.
i
„Adev˘ ar zic vou˘ a, c˘ a cel ce va da un pahar de ap˘ a în numele meu, nu-s
,
i va pierde plata“ (Matei io,
¸¬
).
¸µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸o
X
VRAJA DESF
˘
AS
,
UR
˘
ARII PUTERII
i
1. Ascult˘ a mai departe, o Puternicule, prea înalta înv˘ at
,
˘ atur˘ a ce vreau s˘ a-t
,
i
împ˘ art˘ as
,
esc, pentruc˘ a te iubesc s
,
i vreau s˘ a te mântues
,
ti.
:. Nici cetele zeilor, nici marii înt
,
elept
,
i nu cunosc obârs
,
ia mea, c˘ aci eu sunt în-
ceputul zeilor s
,
i al înt
,
elept
,
ilor.
¸. Cine m˘ a cunoas
,
te pe mine ca Cel nen˘ ascut s
,
i f˘ ar˘ a început, ca pe puternicul
St˘ apân al lumii, tr˘ aes
,
te între oameni f˘ ar˘ a s˘ a r˘ at˘ aciasc˘ a s
,
i se cur˘ at
,
˘ a de p˘ acat.
¸. Mintea, cunos
,
tint
,
a, chibzuint
,
˘ a, r˘ abdarea, iubirea de adev˘ ar, st˘ apânirea de sine,
linis
,
tea, pl˘ acerea, durerea, existent
,
a, frica s
,
i curajul,
¸. nevinov˘ at
,
ia, sângele rece, mult
,
umirea, înfrânarea, d˘ arnicia, cinstea s
,
i rus
,
inea,
toate aceste însus
,
iri ale fiint
,
elor purced dela mine.
6. Din fiint
,
a mea sunt cei s
,
apte mari înt
,
elept
,
i mai vechi de cât lumea s
,
i cei patru
Mani sunt fiii mei spirituali, iar fiint
,
ele sunt creatura lor.
¿. Cine cunoas
,
te într’adev˘ ar aceast˘ a desf˘ as
,
urare a puterii mele s
,
i puterea mea de
vraj˘ a, a atins o înalt˘ a treapt˘ a a meditat
,
iei. Aceasta e sigur.
8. Eu sunt începutul lumilor
z
. Din mine îs
,
i ia fiint
,
a tot ce exist˘ a. Înt
,
elept
,
ii s
,
tiu
aceasta s
,
i m˘ a cinstesc cu dragoste s
,
i smerenie.
µ. Ei cuget˘ a necontenit la mine, viat
,
a lor e închinat˘ a mie; între ei se încurajeaz˘ a s
,
i
pe mine m˘ a laud˘ a necontenit, de aceea sunt mult
,
umit
,
i s
,
i fericit
,
i.
1o. Celorce se las˘ a în voia mea cu dragoste s
,
i m˘ a ador˘ a cu suflet nef˘ at
,
arnic, le
d˘ aruesc adâncimea cunos
,
tint
,
ei prin care ajung la mine,
11. s
,
i comp˘ atimindu-i m˘ a s˘ al˘ as
,
luesc în sufletul lor s
,
i cu facla cunos
,
tint
,
ei împr˘ as
,
tiu
întunerecul nes
,
tiint
,
ei.
i
Kris
,
na, ca Dumnezeirea îns˘ as
,
, este acel care prin desf˘ as
,
urarea sa în timp s
,
i în spat
,
iu produce tot ce
exist˘ a. El este începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul tuturor fiint
,
elor. Tot ce este puternic s
,
i bun s
,
i frumos s
,
i de
seam˘ a este o parte din puterea sa întreaga lume a vet
,
uitoarelor e o parte din fiint
,
a sa.
u
„La început era Cuvântul. . . Toate printr’însul s’au f˘ acut s
,
i f˘ ar˘ a de dânsul nimic nu s’a f˘ acut din câte
s’au f˘ acut“, (Ioan i,
i
)
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
1:. Tu es
,
ti supremul Brahma, prea înalta locuint
,
˘ a, cel mai bun mijloc de cur˘ at
,
ire, o
Doamne! Ves
,
nicul, cerescul suflet al totului, Tat˘ al zeilor, Cel nen˘ ascut, Cel ce
este în tot locul.
1¸. As
,
a te numesc tot
,
i înt
,
elept
,
ii s
,
i însus
,
Narada, dumnezeescul înt
,
elept, dimpreun˘ a
cu Asita s
,
i cu Bevala s
,
i cu Vyasa
i
, precum tu însut
,
i mi-ai spus.
1¸. Cred c˘ a toate acestea sunt adev˘ arate, o P˘ arosule, dar nici zeii nici demonii nu
pricep, o sfinte, obârs
,
ia ta.
1¸. Numai tu singur te cunos
,
ti prin propria ta putere, o Fiint
,
˘ a prea înalt˘ a, F˘ ac˘ ator al
lumilor, St˘ apân al totului, Dumnezeu al Dumnezeilor, atott
,
iitorule.
16. L˘ amures
,
te-mi f˘ ar˘ a înconjur ceres
,
tile tale desf˘ as
,
ur˘ ari de puteri, de care este
p˘ atruns˘ a s
,
i f˘ acut˘ a lumea.
1¿. Cum te-as
,
putea eu cunoas
,
te numai cu mintea mea, o Tainicule, s
,
i în ce form˘ a
de existent
,
˘ a te as
,
putea pricepe, Sfinte?
18. L˘ amures
,
te-mi chiar mai mult s
,
i mai cu deam˘ anuntul puterea ta magic˘ a s
,
i
desf˘ as
,
urarea puterii tale, o St˘ apân al lumilor, c˘ aci cuvintele tale sunt mai dulci
decât ambrozia.
Cel Prea Înalt:
1µ. Ei bine! t
,
i le voiu l˘ amurì, c˘ aci ceres
,
ti sunt desf˘ as
,
ur˘ arile mele, s
,
i numai în tr˘ as˘ a-
turi generale t
,
i-le voiu ar˘ ata, pentruc˘ a f˘ ar˘ a margini e m˘ arirea mea.
:o. Eu sunt, o Pletosule, sufletul ce s˘ al˘ as
,
lues
,
te în inima fiec˘ arei f˘ apturi. Eu sunt
începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul tuturor fiint
,
elor
z
.
:1. Eu sunt Vis
,
nu între Adityas
¸
, soarele str˘ alucitor între stele, M˘ arici între M˘ arut
,
i
¸
,
luna între luceferi.
i
Câte patru sunt înt
,
elept
,
i renumit
,
i din vremurile mai vechi.
u
„Eu sunt Alfa s
,
i Omega, începutul s
,
i sfârs
,
itul, Cel ce a fost, este s
,
i va fi“, (Apocalips, ¬¬,

).
¸
Vis
,
nu e o personificare a soarelui s
,
i Adityas sunt zeit˘ at
,
i ale luminii.
¸
M˘ arut
,
i sunt zeit˘ at
,
i ale furtunii s
,
i M˘ arici e una dintre ele.
¸i
Bhagavad-Gita
::. Eu sunt Sama-Veda între Vede
¸
, Vasava
o
între zei, inteligent
,
a între organele
simt
,
urilor, spiritul în fiint
,
e.
:¸. Eu sunt Sancara
i
între Rudras
,
i, Kuvera între Yaks
,
as
,
i s
,
i Raks
,
as
,
i
z
, Pavaka între
Vasus
,
i
¸
, zeescul munte Meru
¸
între munt
,
i.
:¸. Între preot
,
i, sunt cel dintâi, Vrihaspati
¸
, o fiu al Pritii, între conduc˘ atorii de os
,
ti
sunt Skanda
o
între ape oceanul.
:¸. Între marii înt
,
elept
,
i eu sunt Brigu
¡
, între cuvinte silaba om
S
, între prinoase res-
ignarea, între munt
,
i Himalaya.
:6. Între pomi, eu sunt smochinul sfânt
g
, între înt
,
elept
,
ii dumnezees
,
ti Narada
io
,
între gandarvas Citrarata
ii
, între ascet
,
i Kapila
iz
.
:¿. Între cai, eu sunt Uccaihs
,
ravas

, care s’a n˘ ascut odat˘ a cu amarila

, între
elefant
,
i Airasvata

, între oameni împ˘ aratul.
:8. Între arme, eu sunt tr˘ asnetul
io
, între vaci Kamaduk

, între amant
,
i Kandarpa
iS
,
între târâtoare Vasuki
ig
.
¸
Sama-Veda era folosit˘ a în cult, de aceea, din acest punct de vedere, avea întâietate fat
,
˘ a de celelalte
Vede.
b
Vasava este un alt nume a lui Indra, zeul suprem al atmosferei.
i
Rudras
,
ii sunt divinit˘ at
,
i ale furtunii, subordonate lui Indra; Sankara sau Siva este c˘ apetenia lor.
u
Yaks
,
as
,
ii s
,
i Raks
,
as
,
ii sunt genii r˘ auf˘ ac˘ atoare; Kuvera, unul dintre ei, era zeul bog˘ at
,
iilor.
¸
Vasus
,
ii erau zei inferiori.
¸
Muntele credint
,
ei s
,
i al lumii, în jurul c˘ aruia sunt as
,
ezate cele ¡ insule ale lumii s
,
i se învârtesc stelele.
¸
Marele preot, domnul rug˘ aciunii, preotul între zei.
b
Zeul r˘ azboiului.
¡
Cel mai mare înt
,
elept.
B
Cuvântul mistic care t
,
inea locul numelui Divinit˘ at
,
ii supreme, Brahma.
¸
Pomul viet
,
ii.
ic
Un semizeu.
ii
C˘ apetenia gandarvilor, adic˘ a a geniilor cari erau privit
,
i ca muzicant
,
i ceres
,
ti.
iu
Un cunoscut filosof, întemeietorul sistemului Sanchya.

Calul lui Indra, simbolul puterii, ies
,
it din unda m˘ arii, când zeii au b˘ atut marea, cum se bate laptele în
putineiu.

B˘ autura nemuririi, ambrozia.

Elefantul lui Indra, simbolul înt
,
elepciunii s
,
i al m˘ aririi fizice, ies
,
it din mare, ca s
,
i calul aceluias
,
zeu.
ib
Arma lui Indra.

Vaca cereasc˘ a, simbolul fertilit˘ at
,
ii, acea care împlines
,
te orice dorint
,
˘ a.
iB
Zeul dragostei.

Regele s
,
erpilor, simbolul s
,
tiint
,
ei.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:µ. Între s
,
erpi, eu sunt Ananta
zo
, între mons
,
trii marini Varuna
zi
, între str˘ amos
,
i
Aryaman
i
, între judec˘ atori Yama
z
.
¸o. Între daityas, eu sunt Prahlada
¸
, între ceice num˘ ar˘ a sunt timpul, între fiarele
p˘ adurii leul, între pas˘ ari vulturul.
¸1. Eu sunt vântul
¸
între lucrurile care cur˘ at
,
˘ a. Rama
¸
între viteji, delfinul între ani-
malele m˘ arii, Gangele
o
între râuri.
¸:. Eu sunt începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul f˘ apturilor, cunoas
,
terea eului suprem între
cunos
,
tint
,
e, teza celor ce disput˘ a.
¸¸. Între litere eu sunt a, s
,
i înt
,
elesul în compunerea cuvintelor; eu sunt timpul ce nu
trece, atoatet
,
iitorul, care e de fat
,
˘ a pretutindeni.
¸¸. Eu sunt moartea care secer˘ a totul s
,
i n˘ asc˘ atorul a tot ce se nas
,
te; între zeit
,
e eu
sunt cinstea, frumuset
,
ea, slava, t
,
inerea de minte, înt
,
elepciunea, statornicia s
,
i
r˘ abdarea.
¸¸. Între imnele din Sama-Veda, eu sunt Brihatsaman
¡
, între versuri sunt gayatri
S
,
între luni Margas
,
irs
,
a
g
s
,
i între anotimpuri prim˘ avara.
¸6. Între ceice îns
,
eal˘ a, eu sunt jocul cu zaruri s
,
i str˘ alucirea lucrurilor lucitoare; eu
sunt biruint
,
a, hot˘ arârea s
,
i bun˘ atatea celor buni.
¸¿. Între fiii lui Vris
,
ni, eu sunt Vasudeva
io
, între Pandavi, Pr˘ adalnicul
ii
, între sfint
,
i
Viasa
iz
, între înv˘ at
,
at
,
i Us
,
ana

.
uc
Un s
,
arpe mitic, cu o mie de capete, simbolul inteligent
,
ei.
ui
Vechiul zeu vedic al cerului s
,
i apoi al oceanului, patria mons
,
trilor marini.
i
Cel dintâi dintre str˘ amos
,
i, Adam.
u
Zeul infernului, judec˘ atorul mort
,
ilor.
¸
Regele magilor, fiul demonicului urias
,
Hiranyakasipu.
¸
Simbolul timpului care macin˘ a tot, edax rerum.
¸
Un viteaz legendar, privit ca o întrupare a lui Kris
,
na.
b
Râul sfânt, simbolul ves
,
niciei.
¡
Unul din cele mai însemnate imne ale Sama-Vedei.
B
Cea mai însemnat˘ a form˘ a de vers din Rig-Veda.
¸
Cea dintâi lun˘ a a anului s
,
i cea în care se culegeau fructele.
ic
Un alt nume a lui Kris
,
na ca zeu al lumii.
ii
Argiuna.
iu
Celebrul autor (mitic) al Mahabharatei.

Un mare poet s
,
i sfânt din vremurile de demult, pomenit deja în Rig-Veda.
¸¸
Bhagavad-Gita
¸8. Eu sunt nuiaua dasc˘ alului, viclenia înving˘ atorului, t˘ acerea între taine, s
,
tiint
,
˘ a
între s
,
tiutori.
¸µ. Ceeace este pentru toate viet˘ at
,
ile s˘ amânt
,
a, aceea sunt eu, o Argiuna; nimic din
tot ce se mis
,
c˘ a s
,
i din ce nu se mis
,
c˘ a, nu fiint
,
eaz˘ a f˘ ar˘ a mine.
¸o. Nesfârs
,
it˘ a este cereasca desf˘ as
,
urare a puterilor mele, o Biruitorule, s
,
i t
,
i-am dat
numai câteva pilde de ceeace ea este.
¸1. Tot ce este puternic s
,
i bun, frumos s
,
i de seam˘ a, tot, s˘ a s
,
tii, este o parte din
puterea mea.
¸:. Dar la ce-t
,
i foloses
,
te toat˘ a aceast˘ a felurit˘ a s
,
tiint
,
˘ a, o Argiuna? Întreaga lume a
viet
,
uitoarelor este o parte din fiint
,
a mea
i
.
i
Aci întâlnim iar˘ as
,
panteismul, de care autorul p˘ area c˘ a s’a desb˘ arat în capitolul precedent.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸0
XI
DESCOPERIREA PERSONALIT
˘
AT
,
II LUI DUMNEZEU
i
Argiuna:
1. Sunt acum cu totul luminat, pentruc˘ a ai binevoit s˘ a-mi descoperi aceast˘ a prea
înalt˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a mistic˘ a despre suprema cunoas
,
tere de sine.
:. Mi-ai spus cu deam˘ anuntul despre începutul s
,
i sfârs
,
itul lucrurilor s
,
i despre
des˘ avârs
,
irea ta netrec˘ atoare, o fiint
,
˘ a cu ochi de nuf˘ ar.
¸. Mi-ai descris astfel fiint
,
a ta, o prea înalte St˘ apâne, f˘ a acum s˘ a v˘ ad dumnezeescul
t˘ au chip, o Spirit prea înalt.
¸. Dac˘ a crezi c˘ a este cu putint
,
˘ a s˘ a-l v˘ ad, St˘ apâne, atunci arat˘ a-mi, Doamne al
meditat
,
iei, pururelnicul t˘ au eu.
Cel Prea Înalt:
¸. Prives
,
te, fiu al Pritii, sutele s
,
i miile mele de chipuri felurite s
,
i ceres
,
ti, care se
arat˘ a în tot felul de colori s
,
i forme.
6. Vezi pe Adityas, Vasus, Rudras, As
,
vini s
,
i Marut
,
i, iat˘ a, o Barata, multe chipuri
minunate v˘ azute mai’nainte.
¿. Iat˘ a aci de fat
,
˘ a, în trupul meu, o Pletosule, întreaga lume a celorce se mis
,
c˘ a s
,
i a
celorce nu se mis
,
c˘ a. E tot ce tu vrei s˘ a vezi.
8. Cu ochiul t˘ au p˘ amântesc îns˘ a nu m˘ a pot
,
i vedea, ît
,
i voiu da dar un ochiu ceresc.
Cu acela vei vedea suprema mea fire mistic˘ a.
Povestitorul:
µ. Dup˘ a ce a gr˘ ait astfel, Hari
z
, St˘ apânul marei puteri magice, a ar˘ atat feciorului
Pritii supremul s˘ au chip dumnezeesc,
i
În acest capitol se descrie ar˘ atarea în form˘ a material˘ a a lui Hari sau Kris
,
na. Chipul lui este îngrozitor
s
,
i se aseam˘ an˘ a foarte mult cu acela în care este înf˘ at
,
is
,
at fiorosul Siva, zeul distrugerii.
u
Hari este un alt nume al lui Kris
,
na.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. cel cu multe guri s
,
i ochi, cu multe priviri minunate, cu mult˘ a podoab˘ a cereasc˘ a,
cu multe s
,
i de multe feluri arme ceres
,
ti,
11. cu cununi s
,
i ves
,
tminte ceres
,
ti acoperit, cu miresme ceres
,
ti uns, Fiint
,
a care
cuprinde în sine totul, nesfârs
,
it˘ a, cu fet
,
e întoarse c˘ atre toate p˘ art
,
ile.
1:. Dac˘ a ar luminà deodat˘ a o mie de sori pe cer, str˘ alucirea lor abia ar fi asemenea
cu aceea a marei Fiint
,
e.
1¸. Atunci v˘ azu urmas
,
ul lui Pandu în trupul Dumnezeului Dumnezeilor întreaga
lume, care e atât de felurit˘ a în înf˘ at
,
is
,
˘ arile ei, ca s
,
i cum ar fi fost un singur lucru.
1¸. Cuprins de mirare, cu p˘ arul zburlit, Câs
,
tig˘ atorul de avut
,
ii îs
,
i plec˘ a încet capul
înaintea zeului, îs
,
i împreun˘ a mâinile s
,
i zise:
Argiuna:
1¸. În trupul t˘ au, o Zeu, v˘ ad pe tot
,
i Dumnezeii,
V˘ ad ceata nesfârs
,
it˘ a, a tot ce are viat
,
˘ a,
V˘ ad pe Brahma st˘ apânul, s
,
ezând pe flori de nuf˘ ar
i
,
Cu chip de s
,
arpe genii s
,
i pe tot
,
i înt
,
elept
,
ii.
16. Te v˘ ad cu mii de brat
,
e s
,
i guri s
,
i ochi s
,
i piepturi,
Cu chip ce n’are margini s
,
i nici asem˘ anare,
F˘ ar’ de început s
,
i mijloc s
,
i f˘ ar˘ a de sfârs
,
it,
O Zeu atotputernic s
,
i atotcuprinz˘ ator!
1¿. Pe cap tu port
,
i coroan˘ a, în mâini ai disc s
,
i ghioag˘ a,
Din care se revars˘ a ocean de str˘ alucire.
Orbit sunt de lumina-t
,
i cu-a soarelui la fel
S
,
i care totul umple cu splendorile ei
18. Tu es
,
ti Cel unul singur s
,
i t
,
inta cunos
,
tint
,
ei,
Tu es
,
ti cârmaciul lumii s
,
i sufletul ei es
,
ti.
Ca p˘ azitorul ves
,
nic al ves
,
nicilor legi,
Ca sufletul a toate s
,
i ves
,
nic te cunosc.
i
Nuf˘ arul este simbolul evolut
,
iei.
¸8
Bhagavad-Gita
1µ. Nici început, nici mijloc s
,
i nici sfârs
,
it având,
Cu brat
,
e f˘ ar˘ a num˘ ar, puteri nem˘ arginite,
Ca ochi soare s
,
i lun˘ a, cu luminoas˘ a gur˘ a,
De-a ta c˘ aldur˘ a, Vis
,
nu, p˘ atruns˘ a-i firea toat˘ a.
:o. Totul în lumea ’ntreag˘ a s
,
i toate-a lumii p˘ art
,
i
De tine, o zeu, sunt pline. De tine unul singur.
Cele trei lumi cuprinse-s de groaz˘ a când s’arat˘ a
M˘ aret
,
, înfricos
,
at, Prea Înalte, chipul t˘ au.
:1. În cete nesfârs
,
ite, sfielnice, supuse
Se apropie tot
,
i zeii de tronul t˘ au ceresc,
Iar sfint
,
ii s
,
i ’nt
,
elept
,
ii, strigând: „M˘ arire t
,
ie“
În ne’ntrecute imne, cântând, te pream˘ aresc.
::. As
,
vinii s
,
i M˘ arut
,
ii, Rudras
,
ii s
,
i Vasut
,
ii,
Tot
,
i zeii laolalt˘ a, tot
,
i Manii, Sadhyas
,
ii,
Spre tine îs
,
i înalt
,
˘ a privirile cu spaim˘ a
S
,
i ’nfiorat
,
i de groaz˘ a le pleac˘ a Adhityas
,
ii.
:¸. S
,
i de-al t˘ au trup gigantic cu brat
,
e, piepturi multe,
Cu ochi f˘ ar˘ a de num˘ ar s
,
i coapse s
,
i picioare,
Cu guri s
,
i dint
,
i puternici s
,
i pântece ’nfoiate
F˘ aptura se ’nfior˘ a s
,
i eu sunt prins de tremur.
:¸. Înalt pân˘ a la ceruri te v˘ ad, o Pream˘ arite,
Cu ochii t˘ ai de par˘ a m˘ a umpli de cutremur,
Cu gura ta din care t
,
âs
,
nesc deapururi fl˘ ac˘ ari,
Odihna mea s
,
i pacea, o Vis
,
nu, faci s˘ a piar˘ a.
:¸. C˘ aci râsul t˘ au e rânjet cumplit ce d˘ a fiori
De moarte cui te vede s
,
i gura ta-i vulcanul
Ce ves
,
nic vars˘ a fl˘ ac˘ ari. De robul t˘ au, o rege,
Al lumii ’ntregi st˘ apân, îndur˘ a-te s
,
i-l iart˘ a.
:6. Fiii lui Dritaras
,
tra ’n tine-s
,
i g˘ asesc moartea
S
,
i mândra ost˘ as
,
ime din regi alc˘ atuit˘ a,
Din Bis
,
ma, Drona, Karna s
,
i-a oastei noastre floare,
Din ceice-s mai de frunte printre vitejii nos
,
tri.
¸µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:¿. Gâtlejul t˘ au teribil s
,
i dint
,
ii t˘ ai de tigru
Îi fac ca s˘ a dispar˘ a ca într’un vârtej de mare.
Din ei pe unii-i v˘ ad chiar, cu m˘ adul˘ ari stâlcite,
Cum spânzur˘ a în aer, în golul dintre dint
,
ii-t
,
i.
:8. Cum apa’n m˘ ari se duce de râuri s˘ alt˘ atoare
S
,
i’n goan˘ a nebuneasc˘ a se’ntrece s˘ a se scurg˘ a,
As
,
a’n al t˘ au gâtlej de par˘ a arz˘ atoare
Se pr˘ av˘ alesc vitejii os
,
tirii noastre mândre.
:µ. Ca musculit
,
a, care pieirea s
,
i-o g˘ ases
,
te
În flac˘ ara luminii spre care se avânt˘ a,
As
,
a lumile toate alearg˘ a cu pas
,
i repezi
Spre-al t˘ au gâtlej n˘ apraznic, ce toate le înghite.
¸o. Ale tale guri de foc sorb viat
,
a cu nesat
,
Din tot ce-i însuflet
,
it, iar lumina ce ’mpr˘ as
,
tii,
Ca s
,
i razele ce vers
,
i, în scrum preface totul.
Vis
,
nu, as
,
a-i privirea ta. Deaceea es
,
ti tu zeu cumplit.
¸1. O chip atât de groaznic, spune mie; Cine es
,
ti?
C˘ aci în fat
,
a ta m˘ a plec, fii mie îndur˘ ator!
S
,
i s˘ a te cunosc râvnesc peste fire de aprins,
Dar în felul cum te-ar˘ at
,
i, n’as
,
putea s˘ a te pricep.
Cel Prea Înalt:
¸:. Hei! Eu sunt timpul, care, în mersul lui nainte,
Sf˘ arâm˘ a tot în cale s
,
i ’n primul rând pe om.
Din tot
,
i vitejii cari îi vezi pe-aceste câmpuri
Niciunu-afar’de tine, nu va sc˘ apa cu viat
,
˘ a.
¸¸. Aibi dar curaj s
,
i lupt˘ a cu ’ncredere ’nainte,
Dus
,
manul nu va ’nvinge, biruitor es
,
ti tu.
Al meu brat
,
este care îl culc˘ a la p˘ amânt,
Iar tu es
,
ti numai arma cu care-i doborât.
0o
Bhagavad-Gita
¸¸. Pe Bis
,
ma, Drona, Karna, ca s
,
i pe Yayagrata
S
,
i pe ceilalt
,
i protivnici, eu i-am ucis deja.
P˘ as
,
es
,
te dar nainte s
,
i nu te ’nfricos
,
a.
Tot
,
i vor c˘ adea ’n t
,
˘ arân˘ a. Victoria-i a ta.
Povestitorul:
¸¸. Când purt˘ atorul de cunun˘ a, Argiuna, auzi aceste cuvinte din gura Pletosului, îs
,
i
împreun˘ a mâinile, îs
,
i plec˘ a us
,
or capul s
,
i, plin de spaim˘ a s
,
i de respect, zise c˘ atre
Kris
,
na:
Argiuna:
¸6. E foarte drept, o Kris
,
na, ca lumea s˘ a tresalte
De mare bucurie în fat
,
a slavei tale,
Ca demonii s˘ a fug˘ a cu groaz˘ a dinainte-t
,
i,
Iar sfint
,
ii s˘ a se plece cu-adânc˘ a mult
,
umire.
¸¿. C˘ aci t
,
ie se cuvine s˘ a te sl˘ avim deapururi
Mai mult chiar ca pe Brahma, din care-au ies
,
it toate.
Pe tine, nesfârs
,
itul, care cuprinzi pe toate
S
,
i es
,
ti dup˘ a voint
,
˘ a, sau, dac˘ a vrei, nu es
,
ti.
¸8. Mai ’nalt decât tot
,
i zeii, din creatori întâiul,
A lumii s
,
i-a s
,
tiint
,
ei comoar˘ a nesecat˘ a,
Hotar al existent
,
ei, tu cel f˘ ar˘ a hotare,
Cu chipuri nesfârs
,
ite, f˘ acut-ai tot ce este.
¸µ. Tu es
,
ti Varuna, Vayu, s
,
i Agni, Yama, luna,
Tu ai chemat la viat
,
˘ a pe om s
,
i orice fiint
,
˘ a.
Deaceea totu-t
,
i cânt˘ a, în coruri nesfârs
,
ite,
M˘ arire, mult
,
umire, cerescule P˘ arinte.
¸o. M˘ arire aduce t
,
ie adâncul s
,
i’n˘ alt
,
imea
S
,
i cerul s
,
i p˘ amântul. M˘ arire t
,
ie, Doamne!
T˘ aria ta-i nespus˘ a, puterea uimitoare,
As
,
a c˘ a tu es
,
ti totul s
,
i toate sunt în tine.
01
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸1. În marea-mi nes
,
tiint
,
˘ a, t
,
i-am zis ades’ prieten,
S
,
i Kris
,
na s
,
i Yadava, ca ori s
,
i care zeu,
Recunoscând m˘ arirea-t
,
i de cel mai mare zeu
Cu mintea mea ’ncâlcit˘ a sau inima-mi us
,
oar˘ a.
¸:. Dac˘ a cumva gres
,
it-am s
,
i cinstea nu t
,
i-am dat,
Când am glumit cu alt
,
ii, când am s
,
ezut la mas˘ a,
Când am fost la plimbare, ori când acas˘ a stat-am,
Te rog cu umilint
,
˘ a, iertare-mi d˘ arues
,
te.
¸¸. P˘ arinte a toat˘ a lumea, st˘ apâne al viet
,
ii,
Izvor de ’nt
,
elepciune, ocean de cunos
,
tint
,
˘ a!
Asemenea cu tine nu-i nimeni pe-aste lumi
S
,
i cu a ta putere nimic nu se m˘ asoar˘ a.
¸¸. M˘ a plec dar înainte-t
,
i, m˘ a cuceresc în totul,
M˘ a rog cu umilint
,
˘ a de mila ta cea mare:
Îndur˘ a-te de mine ca mama de-a sa fic˘ a,
Ca prietenul de prieten, c’amantul de-a sa drag˘ a.
¸¸. Acum sunt încântat, c˘ a sufletu-mi putu z˘ ari
A ta divin˘ a fat
,
˘ a, cum n’a visat vreodat˘ a.
Dar ceeace am v˘ azut, grozav m’a ’nfricos
,
at
S
,
i as
,
vrea s˘ a v˘ ad acum s
,
i chipul t˘ au pl˘ acut.
¸6. S˘ a-t
,
i v˘ ad pe cap cununa s
,
i’n mân˘ a toroipanul
S
,
i discul aurit purtând ca rege al tuturora.
As
,
a mi-te arat˘ a, St˘ apâne a toat˘ a firea,
Cu chipul blând de tat˘ a, cu inima senin˘ a.
Cel Prea Înalt:
¸¿. Chipul meu cel prea sl˘ avit, o Argiuna îl v˘ azus
,
i
De m˘ arire ’nconjurat, în lumin˘ a ’nf˘ as
,
urat,
Cu vr˘ ajile lui toate, lumea oglindind în el,
Cum dintre vii niciunul nu l-a mai v˘ azut.
0i
Bhagavad-Gita
¸8. Nici al Vedei cititor, nici cel mai bun jertfitor,
Nici celce gândes
,
te adânc s
,
i nici omul milostiv,
Cum nici cel mai sfânt ascet n’au v˘ azut cu ochii lor
Ce v˘ azus
,
i tu, muritor, prin harul meu cel nespus.
¸µ. Gones
,
te fric’ acuma s
,
i nu pierde curajul,
C˘ a m˘ a v˘ azus
,
i în chipul care pe om sp˘ aimânt˘ a,
C˘ aci iat˘ a vreau ca iar˘ as
,
s˘ a m˘ a ’nf˘ at
,
is
,
ez t
,
ie
În forma care place f˘ apturii tale s
,
ubrezi.
Povestitorul:
¸o. Dup˘ ace Vasudeva gr˘ ai astfel c˘ atre Argiuna, i-se arat˘ a din nou cu chipul s˘ au
blând s
,
i marele Spirit mângâe astfel pe celce se înfricos
,
ase.
Argiuna:
¸1. Pentruc˘ a te v˘ ad iar˘ as
,
în chipul t˘ au omenesc s
,
i blând, iat˘ a m’am linis
,
tit s
,
i mi-am
venit în fire, o Cercet˘ atorule de oameni.
Cel Prea Înalt:
¸:. Chipul în care tu m’ai v˘ azut e greu de v˘ azut. Zeii îns
,
is
,
i doresc s˘ a m˘ a vad˘ a cu
acel chip.
¸¸. Nu prin citirea Vedelor, nici prin ascez˘ a, prin milostenie sau prin jertfe poate
ajunge cineva s˘ a m˘ a vad˘ a cum m’ai v˘ azut tu
i
.
¸¸. Cine îns˘ a m˘ a cinstes
,
te numai pe mine s
,
i se las˘ a cu totul în voia mea, o Argiuna,
poate s˘ a m˘ a cunoasc˘ a cum sunt eu în fiint
,
a mea s
,
i s˘ a se cufunde în mine, o
Spaima dus
,
manilor.
¸¸. Cine face lucrurile mele, m˘ a cinstes
,
te mai mult decât orice s
,
i m˘ a ador˘ a. Cine se
leap˘ ad˘ a de lume s
,
i iubes
,
te toate fiint
,
ele, acela vine la mine, o urmas
,
a lui Pandu.
i
Aceasta însemneaz˘ a, c˘ a Dumnezeu nu poate fi cunoscut în chip corespunz˘ ator decât prin descoperire
dumnezeeasc˘ a.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu

XII
ADORAREA LUI DUMNEZEU
i
Argiuna:
1. Care din aceste dou˘ a categorii de oameni va ajunge mai repede la unirea cu tine:
cei cari te cinstesc prin fapte s
,
i-t
,
i slujesc, ori cei cari te privesc ca Fiint
,
a ves
,
nic˘ a
s
,
i necunoscut˘ a s
,
i tind c˘ atre tine?
z
Cel Prea Înalt:
:. Cine se adânces
,
te cu duhul în mine s
,
i-mi slujes
,
te astfel f˘ ar˘ a întrerupere, p˘ atruns
de cea mai vie credint
,
˘ a, acela e cel mai aproape de mine.
¸. Cine îns˘ a ador˘ a ves
,
nicia, nev˘ azutul, necunoscutul, ceeace e în tot locul,
nep˘ atrunsul, prea înnaltul, ceeace nu se schimb˘ a,
¸. cine-s
,
i st˘ apânes
,
te organele simt
,
urilor, este indiferent fat
,
˘ a de tot ce i-se întâmpl˘ a
s
,
i se bucur˘ a de fericirea oric˘ arei fiint
,
e, acela ajunge cu sigurant
,
˘ a la mine.
¸. Mai mare de cât aceasta este st˘ aruint
,
a celor ce-s
,
i îndreapt˘ a inima spre Cel ne-
cunoscut, c˘ aci numai cu greu poate fi ajuns Cel necunoscut de ceice sunt în
trup.
6. Cine se gândes
,
te la mine în toate faptele sale
¸
, prives
,
te la mine ca la cea mai
înalt˘ a t
,
int˘ a a lui, se adânces
,
te în mine prin meditat
,
ie, îmi slujes
,
te numai mie din
toat˘ a inima,
¿. pe unul ca acesta îl voiu izb˘ avi, o fiu al Pritii, din oceanul mort
,
ii s
,
i al perigrin˘ arii
sufletelor.
8. Îndreapt˘ a-t
,
i dar spre mine gândul, adânces
,
te-t
,
i spiritul în mine s
,
i te vei s˘ al˘ as
,
lui
în mine, când vei pleca de pe p˘ amânt. Nu te îndoi de aceasta.
i
În acest capitol se arat˘ a felul practic în care omul poate adora pe Dumnezeu.
u
Aceeas
,
întrebare, care s’a mai pus de câteva ori: dac˘ a adic˘ a omul se mântues
,
te prin fapte ori prin
meditat
,
ie. Aci numai se mai îndulces
,
te, c˘ aci se întreab˘ a, cine va ajunge mai repede la mântuire: ceice fac
fapte bune, sau ceice se dedau meditat
,
iei?
¸
„Nu este deajuns ca lucrurile din afar˘ a s˘ a ne fie o piedic˘ a, ci trebue s˘ a folosim toate lucrurile pentru
mântuirea noastr˘ a, oricât de straniu s
,
i nepotrivit ar p˘ area aceasta. În acest mes
,
tes
,
ug trebue s˘ a progres˘ am
necontenit s
,
i niciodat˘ a s˘ a n’ajungem la sfârs
,
it“, (Meister Eckhart).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Dac˘ a nu-t
,
i pot
,
i adâncì într’una spiritul în mine, caut˘ a atunci, o Pr˘ adalnicule, cel
put
,
in cât pot
,
i mai des s˘ a te dedai meditat
,
iei.
1o. Dac˘ a nici aceasta n’o pot
,
i, caut˘ a s˘ a lucrezi în spiritul meu, c˘ aci s
,
i dac˘ a faci fapte
bune în numele meu, ajungi la des˘ avârs
,
ire.
11. Dac˘ a în sfârs
,
it nici aceasta n’o pot
,
i face, înfrâneaz˘ a-t
,
i sufletul
i
s
,
i renunt
,
˘ a cel
put
,
in la r˘ asplata faptelor,
1:. c˘ aci mai presus de s˘ avârs
,
irea de fapte bune st˘ a cunos
,
tint
,
a, mai presus de
cunos
,
tint
,
˘ a meditat
,
ia s
,
i mai presus de meditat
,
ie renunt
,
area la r˘ asplata faptelor,
iar dela renunt
,
are pân˘ a la pacea deplin˘ a e numai un pas.
1¸. Cine nu ur˘ as
,
te nici o vietate, e prietenos s
,
i comp˘ atimitor, desbr˘ acat de egoism
s
,
i de mândrie, neschimbat în fericire s
,
i nefericire, r˘ abd˘ ator,
1¸. mult
,
umit, totdeauna smerit, cu suflet potolit s
,
i voe neclintit˘ a, gândind la mine
cu mintea s
,
i cu inima s
,
i mie afierosit, acela îmi e prieten
z
.
1¸. Celce nu turbur˘ a pe alt
,
ii nici nu e turburat de nimeni, celce st˘ a mai presus de
bucurie, de necaz s
,
i de fric˘ a, acela e prietenul meu.
16. Cine nu ia seama la lume s
,
i, curat, cinstit, cu încredere, nedescurajat, neur-
m˘ arind alt scop, se las˘ a în voia mea, acela e prietenul meu.
1¿. Cine nici nu se bucur˘ a nici nu ur˘ as
,
te, nu se întristeaz˘ a nici nu dores
,
te s
,
i se
leap˘ ad˘ a de tot ce poate fi pl˘ acut sau nepl˘ acut, acela e prietenul meu.
18. Cine socotes
,
te deopotriv˘ a pe dus
,
man ca s
,
i pe prieten
¸
, cine e indiferent fat
,
˘ a de
frig s
,
i de c˘ aldur˘ a, de cinste s
,
i de necinste s
,
i nu-i robit de nimic,
1µ. cine e nep˘ as˘ ator în fat
,
a criticii ca s
,
i a laudei, cine-i linis
,
tit s
,
i mult
,
umit de orice
i-se întâmpl˘ a, f˘ ar˘ a s˘ alas
,
, cu credint
,
˘ a tare s
,
i resignat, acela e prietenul meu.
:o. Cine bea din aceast˘ a ambrozie, pe care o dau eu, s
,
i m˘ a cinstes
,
te st˘ aruitor s
,
i cu
credint
,
˘ a, acela e mai nainte de tot
,
i prietenul meu.
i
„Cea mai bun˘ a poc˘ aint
,
˘ a este adev˘ arata des˘ avârs
,
ire a voint
,
ii s
,
i întoarcerea la Dumnezeu“, (Meister
Eckhart).
u
„Cea dintâi s
,
i cea mai mare porunc˘ a a Legii este: s˘ a iubes
,
ti pe Domnul Dumnezeul t˘ au din toat˘ a inima,
din tot sufletul s
,
i din tot cugetul t˘ au“, (Matei ¬¬,
¸¡−¸S
).
¸
„Nu stat
,
i împotriv˘ a celui r˘ au“, (Matei ¸,
¸p
).
00
XIII
DEOSEBIREA DINTRE SPIRIT S
,
I CORP
i
1. Corpul acesta, o fiu al Kuntii, se cheam˘ a loc, vas, pântece de mam˘ a, iar ceeace
are în el cons
,
tiint
,
˘ a se chiam˘ a de cei s
,
tiutori cunosc˘ ator al locului, al vasului, al
pântecelui de mam˘ a, sau spirit.
:. O Barata, s˘ a s
,
tii c˘ a eu, spiritul, sunt în toate lucrurile. Adev˘ arata cunos
,
tint
,
˘ a este
cunoas
,
terea spiritului s
,
i a corpului sau a materiei
z
.
¸. Ascult˘ a dela mine pe scurt ce este corpul sau materia, ce fel este, ce însus
,
iri are
s
,
i de unde vine, cum s
,
i ce este spiritul s
,
i care e puterea lui.
¸. Toate acestea au fost adesea cântate cu deam˘ anuntul de înt
,
elept
,
i într’unele din
imnele vedice s
,
i expuse temeinic s
,
i limpede în versurile Brahmasutrei.
¸. Elementele materiale, cons
,
tiint
,
a individual˘ a, rat
,
iunea s
,
i fiint
,
a nemanifestat˘ a,
cele zece organe ale simt
,
urilor
¸
, organul spiritului s
,
i cele cinci percept
,
iuni ale
simt
,
urilor,
6. dorint
,
a, ura, pl˘ acerea, durerea, simt
,
irea, cons
,
tiint
,
a s
,
i voint
,
a sunt pe scurt ceeace
se numes
,
te corp, materie sau natur˘ a s
,
i schimb˘ atoarele lui forme.
¿. Modestia, sinceritatea, nevinov˘ at
,
ia, r˘ abdarea, dreptatea, respectul fat
,
˘ a de cei
mai mari, cur˘ at
,
ia statornicia, st˘ apânirea de sine,
8. renunt
,
area la cele materiale, desb˘ ararea de cons
,
tiint
,
a de sine, linis
,
tea sufleteasc˘ a
în suferint
,
˘ a, nas
,
terea, moartea, b˘ atrânet
,
ea, boala,
µ. nealipirea de lume, nealipirea de sot
,
ie, de fiu, de patrie s
,
i de cele asemenea,
nepierderea cump˘ atului în împrejur˘ ari fericite ca s
,
i în cele nefericite,
1o. adorarea mea statornic˘ a, f˘ ar˘ a a mai adora pe altcineva, singur˘ atatea, nec˘ autarea
prieteniei oamenilor s
,
i a petrecerilor,
i
Aci facem cunos
,
tint
,
˘ a cu o bun˘ a parte din fizica, psihologia, teoria cunos
,
tint
,
ei s
,
i metafizica indian˘ a,
întru cât vin în atingere cu problema mântuirii s
,
i din punctul de vedere al acesteea privite.
u
Cunoas
,
terea spiritului s
,
i a materiei în unul s
,
i acelas
,
timp, cum s
,
i a raportului dintre ele merit˘ a
într’adev˘ ar numele de cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a sau s
,
tiint
,
˘ a.
¸
Psihologia indian˘ a este foarte complicat˘ a. Organele simt
,
urilor, în num˘ ar de zece, se împart în dou˘ a:
organe de intuit
,
ie s
,
i organe de act
,
iune. La cele dintâi se num˘ ar˘ a: v˘ azul, auzul, mirosul, gustul s
,
i simt
,
irea.
La cele de al doilea se socotesc: cuvântul, apucatul, mersul, des
,
ertarea pântecelui s
,
i z˘ amislirea. Mai presus
de acestea st˘ a, ca organ central, simt
,
ul intern (manas).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. statornicia în cunoas
,
terea Eului suprem s
,
i pret
,
uirea ca scop a cunoas
,
terii ade-
v˘ arului, acestea se numesc s
,
tiint
,
˘ a sau cunos
,
tint
,
˘ a, iar contrariul lor nes
,
tiint
,
˘ a.
1:. Ît
,
i voiu spune acum ce trebue s˘ a cunoasc˘ a cineva peste acestea, ca s˘ a poat˘ a
dobândì nemurirea. Trebue s˘ a cunoasc˘ a pe supremul Brahma (Parabrahma), cel
f˘ ar˘ a de început s
,
i care nu e numit nici existent
,
˘ a, nici neexistent
,
˘ a,
1¸. ale c˘ arui mâini s
,
i picioare, ochi, capete s
,
i guri sunt în tot locul, aud s
,
i v˘ ad totul
s
,
i care cuprinde în sine lumea în care s˘ al˘ as
,
lues
,
te.
1¸. El str˘ aluces
,
te în puterea tuturor simt
,
urilor s
,
i totus
,
e mai presus de simt
,
uri, nu e
legat de nimic s
,
i totus
,
poart˘ a în sine totul, n’are însus
,
irile naturii s
,
i totus
,
gust˘ a
s
,
i se bucur˘ a de însus
,
irile firii sale,
1¸. este mai presus de fiint
,
e s
,
i locues
,
te în toate, este mis
,
cat s
,
i nemis
,
cat totodat˘ a.
Fiind prea spiritual, nu poate fi cunoscut, e departe s
,
i totus
,
i aproape
i
.
16. Nu e împ˘ art
,
it în fiint
,
e, dar lucreaz˘ a ca s
,
i cum ar fi împ˘ art
,
it. E cunoscut ca t
,
iitorul
tuturor lucrurilor, distrug˘ atorul s
,
i produc˘ atorul lor din nou.
1¿. Este lumina corpurilor luminoase s
,
i mai presus de întunerec. El este cunos
,
tint
,
a,
cunosc˘ atorul s
,
i obiectul adev˘ aratei cunos
,
tint
,
e, care e în inima tuturor.
18. Cu aceasta t
,
i-am ar˘ atat ce este corpul sau materia, cunos
,
tint
,
a s
,
i cunos
,
tint
,
a mai
înalt˘ a sau supracunos
,
tint
,
a. Cine m˘ a ador˘ a pe mine s
,
i cunoas
,
te aceasta, va fi una
cu mine.
1µ. S˘ a s
,
tii, c˘ a atât fiint
,
a materiei cât s
,
i spiritul sunt f˘ ar˘ a început. As
,
ijderea s˘ a s
,
tii,
c˘ a varietatea formelor s
,
i a însus
,
irilor materiei provine din materie.
:o. În act
,
iunea felurit˘ a a organelor, prin care natura lucreaz˘ a s
,
i produce, st˘ a cauza
fenomenelor, iar spiritul este pricina c˘ a simt
,
im pl˘ acere s
,
i durere.
:1. Spiritul care lucreaz˘ a în natura material˘ a se serves
,
te de însus
,
irile ce provin
din firea fiint
,
elor. Unirea spiritului cu însus
,
irile materiei este cauza producerii
binelui s
,
i a r˘ aului.
::. Privitor, Îng˘ aduitor, T
,
iitor, St˘ apân s
,
i Eu suprem, sunt numele ce se dau prea înal-
tului Spirit al lumii. El este puterea z˘ amislitoare s
,
i roditoare, principiul suprem
în întreaga natur˘ a.
i
„Dumnezeu s˘ al˘ as
,
lues
,
te într’o lumin˘ a c˘ atre care nu duce nici un drum. Cine n’are în sine aceast˘ a
lumin˘ a, acela nu-l va vedea niciodat˘ a“, zice Angelus Silesius.
08
Bhagavad-Gita
:¸. Cine înt
,
elege astfel spiritul s
,
i materia cu însus
,
irile ei, nu se va mai renas
,
te.
:¸. Unii ajung prin contemplat
,
iune l˘ auntric˘ a la privirea sufletului, alt
,
ii ajung s˘ a-l
cunoasc˘ a prin cugetare adânc˘ a s
,
i iar˘ as
,
alt
,
ii prin practicarea faptelor bune.
:¸. Alt
,
ii în sfârs
,
it, cari n’ajung la cunos
,
tint
,
˘ a pe aceste c˘ ai, aud adev˘ arul dela alt
,
ii
s
,
i-l pret
,
uesc. S
,
i aces
,
tia se izb˘ avesc de moarte, dac˘ a se t
,
in de ceeace au auzit.
:6. Ori unde ia nas
,
tere o fiint
,
˘ a, fie mis
,
c˘ atoare fie nemis
,
c˘ atoare, s˘ a s
,
tii c˘ a se face
prin unirea spiritului cu materia, o Barata.
:¿. Cine vede în toate lucrurile trec˘ atoare pe zeul suprem, cel unic, cel ves
,
nic, acela
vede bine;
:8. c˘ aci, v˘ azând c˘ a s˘ al˘ as
,
lues
,
te pretutindeni Dumnezeul unic, nu se va r˘ anì el pe el
însus
,
, s
,
i astfel va merge pe calea cea dreapt˘ a
i
.
:µ. Vede bine s
,
i cel care îs
,
i d˘ a seama, c˘ a tot ce se produce în natur˘ a, se face de
natur˘ a s
,
i c˘ a sufletul n’are aci nici un amestec.
¸o. Cine îns˘ a înt
,
elege, c˘ a felurimea acestor dou˘ a categorii de lucruri st˘ a în unitate
s
,
i c˘ a-s
,
i are obârs
,
ia numai în Cel unul singur, acela intr˘ a în Brahma.
¸1. Sufletul suprem al lumii, care este f˘ ar˘ a început s
,
i n’are nici una din însus
,
irile
materiei, nu lucreaz˘ a singur s
,
i nu-s
,
i prih˘ anes
,
te cur˘ at
,
ia lui dumnezeeasc˘ a, dac˘ a
se întrupeaz˘ a, o fiu al Kuntii.
¸:. Precum eterul, care se g˘ ases
,
te în toate corpurile, nu se pâng˘ ares
,
te, mult
,
˘ amit˘ a
spiritualit˘ at
,
ii lui, tot astfel nu se pâng˘ ares
,
te Sufletul dumnezeesc de corpurile în
care intr˘ a.
¸¸. Cum lumineaz˘ a soarele toat˘ a lumea, as
,
a lumineaz˘ a spiritul materia, o Barata.
¸¸. Cine cunoas
,
te, cu ochiul cunos
,
tint
,
ei deosebirea dintre spirit s
,
i materie
z
, ca s
,
i
calea pentru izb˘ avirea fiint
,
elor din leg˘ aturile materiei, acela se topes
,
te în cel
Prea Înalt.
i
În versul acesta s
,
i în cel precedent se cuprinde temelia mistic˘ a s
,
i filosofic˘ a a moralei altruiste indiene.
u
Fiint
,
a materiei este tot as
,
a de misterioas˘ a s
,
i anevoie de cunoscut ca s
,
i a spiritului. Tot ce se cunoas
,
te
de s
,
tiint
,
ele experimentale s
,
i de observat
,
ie despre materie se reduce numai la însus
,
irile ei. Plecând dela
aceast˘ a constatare, filosofia indian˘ a – s
,
i mistica în deosebi – învat
,
˘ a, c˘ a spiritul, materia s
,
i fort
,
a sau energia,
sunt în ultima analiz˘ a numai forme de manifestare a ceva superior s
,
i unic, care poart˘ a numele de, akasa =
camera memorial˘ a a naturii“.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸o
XIV
CELE TREI ÎNSUS
,
IRI ALE LUCRURILOR
i
Cel Prea Înalt:
1. Ca culme, ît
,
i voiu descoperi acum marele adev˘ ar, s
,
tiint
,
a cea mai înalt˘ a dintre
toate s
,
tiint
,
ele
z
, prin a c˘ arei cunoas
,
tere sfint
,
ii au trecut de aci la des˘ avârs
,
irea
deplin˘ a.
:. Sprijinit
,
i pe aceast˘ a s
,
tiint
,
˘ a s
,
i contopindu-se cu fiint
,
a mea, aces
,
tia nu se vor mai
renas
,
te la o nou˘ a creare a lumii, nici nu se vor teme de sfârs
,
itul lumii.
¸. Pântecele meu z˘ amislitor este materia. În ea îmi pun eu s˘ amânt
,
a din care se nasc
toate fiint
,
ele, o Barata.
¸. Ori care ar îi formele pe care le au trupurile p˘ amântes
,
ti, materia este pântecele
din care ele se nasc, iar eu sunt tat˘ al z˘ amislitor.
¸. Sattva, ragias s
,
i tamas sunt cele trei însus
,
iri ce decurg din materie s
,
i prin care
Spiritul
¸
ves
,
nic e legat de corp, cât timp e întrupat.
6. Dintre acestea, sattva (bun˘ atate, lumin˘ a, veselie), care este luminoas˘ a s
,
i curat˘ a,
pentruc˘ a are fire nep˘ atat˘ a, leag˘ a prin leg˘ atura fericirii s
,
i a cunos
,
tint
,
ei.
¿. Ragias (patim˘ a, poft˘ a, foc) este prin firea ei patim˘ a s
,
i se nas
,
te din patim˘ a s
,
i
leag˘ a sufletul, s’o s
,
tii, prin fapte, o fiu al Kuntii.
i
Origina materiei este Dumnezeirea s
,
i toate lucrurile p˘ amântes
,
ti sunt din materie. Materia are trei
însus
,
iri, c˘ arora este supus s
,
i spiritul cât timp este legat de trup. Dup˘ a cum sufletul lucreaz˘ a sub imperiul
uneea sau alteea din aceste trei însus
,
iri, avem trei feluri de fapte. Numai cine se ridic˘ a mai presus de aceste
însus
,
iri, prin anume acte morale s
,
i practici mistice s
,
i se cufund˘ a în Dumnezeire, numai acela scap˘ a de
renas
,
teri s
,
i devine nemuritor. Dumnezeirea st˘ a mai presus de aceste însus
,
iri. Ea nu e nici bun˘ a nici rea.
Lumea zeilor are cea mai înalt˘ a însus
,
ire, bun˘ atatea; a spiritelor are însus
,
irea mijlocie, patima; iar lumea
p˘ amânteasc˘ a are însus
,
irea cea mai de jos, întunerecul.
u
Precum pentru cunoas
,
terea lucrurilor materiale este nevoie de experient
,
˘ a, tot astfel s
,
i pentru
cunoas
,
terea celor spirituale nu este deajuns speculat
,
iunea, ci trebue s
,
i experient
,
˘ a, trebue un organ prin care
s˘ a se aduc˘ a la îndeplinire. Aceasta este cunos
,
tint
,
a spiritual˘ a. Cine este lipsit de aceast˘ a facultate sufleteasc˘ a
nu se poate în˘ alt
,
a la cunoas
,
terea lui Dumnezeu s
,
i a lucrurilor spirituale.
¸
„Sufletul este f˘ ar˘ a întindere s
,
i imaterial. El p˘ atrunde trupul s
,
i se afl˘ a r˘ aspândit deopotriv˘ a, întreg s
,
i
nedesp˘ art
,
it, în toate p˘ art
,
ile trupului“, zice Meister Eckhart. „Sufletul – zice acelas
,
– este substant
,
a rat
,
ional˘ a
s
,
i activ˘ a. Totus
,
nu se poate zice: sufletul meu face aceasta sau aceea, c˘ aci sufletul numai dimpreun˘ a cu
trupul constitue pe om. Sufletul este îns˘ a puterea superioar˘ a, iar nu trupul, care f˘ ar˘ a suflet e lipsit de viat
,
˘ a“.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8. Tamas (întunerec, jale, prostie) izvor˘ as
,
te din nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i amet
,
es
,
te sufletele în-
trupate. Ea leag˘ a sufletul prin nes
,
tiint
,
˘ a, prin lene s
,
i prin nepricepere.
µ. Sattva aduce dup˘ a sine pl˘ acere, ragias fapte, o Barata, pe când tamas
îmbrobodes
,
te cons
,
tiint
,
a s
,
i duce la orbire.
1o. Când ragias s
,
i tamas sunt n˘ abus
,
ite, domnes
,
te în lume sattva. Când apun ragias
s
,
i sattva, st˘ apânes
,
te tamas, iar când dispar tamas s
,
i sattva, e la putere ragias.
11. Când prin toate us
,
ile simt
,
urilor p˘ atrunde în trup lumina cunos
,
tint
,
ei, atunci s˘ a
s
,
tii, c˘ a sattva st˘ apânes
,
te.
1:. L˘ acomia, înc˘ ap˘ at
,
ânarea, neastâmp˘ arul, nelinis
,
tea s
,
i pofta sunt patimile ce se
v˘ ad, când troneaz˘ a ragias.
1¸. Întunecarea mint
,
ii, trând˘ avia, nep˘ asarea, neghiobia s
,
i îndoiala se arat˘ a, când
domnes
,
te tamas.
1¸. Când se desparte de trup un suflet, în care a dictat sattva, acela ajunge în lumea
neprih˘ anit˘ a a marilor înt
,
elept
,
i.
1¸. Când moare cineva, care în viat
,
˘ a s’a condus de ragias, se nas
,
te din nou în lumea
oamenilor legat
,
i de fapte; iar când moare unul, care s’a condus în viat
,
˘ a de tamas,
se nas
,
te din nou în rândul netrebnicilor
i
.
16. Road˘ a unei fapte bune are însus
,
irea de sattva s
,
i e neprih˘ anit˘ a; road˘ a produs˘ a de
ragias este suferint
,
a, iar cea produs˘ a de tamas este nes
,
tiint
,
a.
1¿. Din sattva ia nas
,
tere s
,
tiint
,
a, din ragias pofta, iar din tamas lipsa de chibzuint
,
˘ a,
am˘ agirea de sine s
,
i nes
,
tiint
,
a.
18. Cei cari au însus
,
irea sattva se înalt
,
˘ a, cei cari o au pe cea de ragias r˘ amân în
mijloc, iar cei atins
,
i de urâta însus
,
ire tamas cad mai jos
z
.
i
În deplin˘ a armonie cu cuvintele lui Eckhart: „Nu unitatea originar˘ a, ci cea restabilit˘ a dup˘ a c˘ adere,
este tipul cel adev˘ arat al creat
,
iunii“, mistica indian˘ a învat
,
˘ a, c˘ a ideile de p˘ acat original s
,
i de reîncarnare
a sufletelor sunt o condit
,
iune neap˘ arat necesar˘ a pentru desf˘ as
,
urarea individualit˘ at
,
ii omenes
,
ti. Numai prin
c˘ aderea în p˘ acat a întregei omeniri, a putut omul, ca individ, s˘ a cunoasc˘ a întunerecul sufletesc, s˘ a se os-
teneasc˘ a s˘ a-l birue prin lumina din sânul s˘ au s
,
i s˘ a ajung˘ a astfel un pret
,
ios colaborator al lui Dumnezeu.
Trebuia dar ca el, omul, s˘ a cad˘ a sub st˘ apânia materiei, pentru ca s˘ a poat˘ a cunoas
,
te legile de care ea se
conduce s
,
i s˘ a învet
,
e astfel cum s˘ a fie domn al naturii. Pentru înf˘ aptuirea acestei str˘ alucite biruint
,
e nu este
deajuns o singur˘ a viat
,
˘ a pe p˘ amânt, ci e nevoie de un întreg s
,
ir de încarn˘ ari pe diferite planete.
u
Fiecare lucru tinde s˘ a se întoarc˘ a la obârs
,
ie. Spiritul tinde în sus s
,
i-s
,
i g˘ ases
,
te odihn˘ a în Dumnezeu;
pasiunile tind la satisfacerea lor pe care o g˘ asesc în act
,
iune; iar ceeace este material tinde c˘ atre p˘ amânt.
¸i
Bhagavad-Gita
1µ. Cine cunoas
,
te, c˘ a în el lucreaz˘ a numai cele trei însus
,
iri ale lucrurilor s
,
i-s
,
i d˘ a
seama s
,
i de ceeace este mai presus de aceste însus
,
iri, acela se contopes
,
te cu
fiint
,
a mea.
:o. Sufletul întrupat, care se desface de aceste trei însus
,
iri, nedesp˘ art
,
ite de trup,
scap˘ a de renas
,
tere, de moarte, de b˘ atrânet
,
e s
,
i de suferint
,
˘ a s
,
i devine nemuritor.
Argiuna:
:1. Dup˘ a ce poate fi cunoscut, o St˘ apâne, cel care s’a desb˘ arat de aceste trei însus
,
iri
ale lucrurilor? Ce fel e purtarea lui s
,
i cum ajunge s˘ a se desfac˘ a de aceste trei
însus
,
iri ale firii sale?
Cel Prea Înalt:
::. Cine nu ur˘ as
,
te s
,
tiint
,
a, faptele s
,
i prostia, când le are, s
,
i nu le dores
,
te când îi
lipsesc;
:¸. cine nu se turbur˘ a de prezent
,
a acestor trei însus
,
iri, ci st˘ a de o parte s
,
i le prives
,
te
cu nep˘ asare s
,
i ca s
,
i cum nici n’ar fi s
,
i-s
,
i zice: „Ele îs
,
i merg drumul lor“
i
;
:¸. cine pret
,
ues
,
te deopotriv˘ a pl˘ acerea s
,
i durerea, bulg˘ arele de p˘ amânt, piatra s
,
i au-
rul, lucrurile vrednice de iubire ca s
,
i cele vrednice de ur˘ a, cine st˘ a neclintit în
hot˘ arârile sale s
,
i nu e mis
,
cat nici de laud˘ a nici de hul˘ a;
:¸. cine nu caut˘ a cinste s
,
i nu se teme de necinste; cine st˘ a indiferent între prieteni
s
,
i dus
,
mani s
,
i renunt
,
˘ a la orice îndeletnicire personal˘ a
z
, acela se cheam˘ a biruitor
al firii.
:6. Cine m˘ a cinstes
,
te în chip statornic numai pe mine s
,
i a învins cele trei însus
,
iri, e
vrednic de împ˘ art˘ as
,
ire cu Brahma;
:¿. c˘ aci eu sunt locuint
,
a pururelnic˘ a a lui Brahma, comoara nemuririi ves
,
nice, a
legii neschimb˘ atoare s
,
i a fericirii depline.
i
Un asemenea om s’a desbr˘ acat de personalitate sau e mai presus de ea s
,
i nu mai este el cel care
gândes
,
te, voes
,
te s
,
i lucreaz˘ a, ci – cum zice sfântul apostol Pavel – Duhul lui Dumnezeu lucreaz˘ a prin el, (I
Corinteni ¬,
¬
).
u
„Este o nebunie a vâna onoruri lumes
,
ti s
,
i a tinde s˘ a te ridici mai sus decât alt
,
ii. înt
,
elept
,
ii se mult
,
umesc
s˘ a nu fie cunoscut
,
i“, (Urmarea lui Isus).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸
XV
DESPRE SPIRITUL SUPREM
i
1. Se zice, c˘ a smochinul sfânt
z
îs
,
i are r˘ ad˘ acinile în cer, iar ramurile i-se întind pe
p˘ amânt. Cine pricepe noima acestei asem˘ an˘ ari s
,
i cunoas
,
te acest pom, pricepe s
,
i
rostul Vedelor.
:. În sus s
,
i în jos se întind cr˘ acile lui, a c˘ aror sev˘ a sunt cele trei însus
,
iri ale lu-
crurilor; cr˘ acile sunt lucrurile materiale; r˘ ad˘ acinile se t
,
in prin faptele pe care le
fac oamenii.
¸. Înf˘ at
,
is
,
area sa nu poate fi cunoscut˘ a pe p˘ amânt, precumnici începutul s
,
i sfârs
,
itul,
fiint
,
a s
,
i structura lui. Cine izbutes
,
te s˘ a taie cu sabia duhului acest pom s
,
i puter-
nicele lui r˘ ad˘ acini,
¸. acela g˘ ases
,
te locul de unde nu se mai întorc ceice au ajuns acolo, vreau s˘ a zic,
izvorul f˘ ar˘ a început din care curge întreaga viat
,
˘ a.
¸. Cine nu e robit de mândrie s
,
i de am˘ agire, cine a învins înclinarea spre r˘ au, cine
se las˘ a cu totul în voia Spiritului suprem s
,
i nu mai are nici o poft˘ a, nici nu e
turburat de acele dou˘ a lucruri protivnice, care se chiam˘ a pl˘ acere s
,
i suferint
,
˘ a,
acela a sc˘ apat de r˘ at˘ acire s
,
i merge în locul cel prea înalt
¸
.
6. Acolo nu lumineaz˘ a nici soarele, nici luna, nici focul; cine ajunge acolo nu mai
vine înapoi; acolo-i locuint
,
a mea.
i
Tot ce este lume este manifestarea fiint
,
ei sau puterii Spiritului suprem, care este nu numai creatorul,
ci s
,
i pronietorul totului. Nu ori cine îns˘ a cunoas
,
te aceasta, ci numai cei înt
,
elept
,
i, a c˘ aror minte este luminat˘ a
de Dumnezeire.
u
Misticii v˘ ad în misticul smochin sfânt icoana viet
,
ii omenes
,
ti. R˘ as˘ arit din lumin˘ a, spiritul omenesc, e
legat de materie s
,
i prin aceasta robit întunerecului, cât timp este unit cu trupul. El se ridic˘ a îns˘ a treptat din
aceast˘ a stare, prin evolut
,
iune s
,
i reîncarnare, c˘ atre cons
,
tiint
,
a obârs
,
iei sale superioare. Ceeace t
,
ine spiritul
legat de p˘ amânt s
,
i-l constrânge s˘ a se renasc˘ a adesea sunt faptele pe care el le s˘ avârs
,
es
,
te dimpreun˘ a cu trupul
în chip cons
,
tient s
,
i de bun˘ atate.
¸
Scopul moralei inspirate de religiunea lui Kris
,
na – de altfel ca s
,
i al celei brahmanice s
,
i budiste – nu
este numai de a face pe om bun, moral, virtuos, ci de a-l conduce la complecta lep˘ adare de sine, de eul
s˘ au, fie acesta considerat bun sau r˘ au, nu import˘ a, s
,
i de a trezi în el viat
,
a dumnezeeasc˘ a, cons
,
tiint
,
a c˘ a în el
tr˘ aes
,
te Dumnezeu, c˘ a el este, sau mai exact, poate fi, una cu Dumnezeu.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. O nemuritoare p˘ articic˘ a din mine
i
s’a pref˘ acut în lumea viet˘ at
,
ilor în suflet indi-
vidual s
,
i trage la sine cele cinci simt
,
uri s
,
i voint
,
a, care t
,
in de materie.
8. Când aceast˘ a p˘ articic˘ a a Spiritului suprem intr˘ a într’un trup sau iese din el, ia
cu sine sufletul individual, cum ia vântul mirosul florilor pe care le atinge.
µ. Punând st˘ apânire pe ureche, ochiu, simt
,
, miros s
,
i gust, ca s
,
i pe inim˘ a, p˘ articica
aceea înfiripeaz˘ a o leg˘ atur˘ a între ea s
,
i lumea material˘ a.
1o. Cei orbit
,
i n’o v˘ ad când se duce sau vine, ori când ia parte la existent
,
˘ a, fiind
unit˘ a cu însus
,
irile lucrurilor; cei cari au ochiul cunos
,
tint
,
ei o v˘ ad îns˘ a.
11. Înt
,
elept
,
ii pios
,
i o v˘ ad cum s˘ al˘ as
,
lues
,
te în ei dac˘ a îs
,
i dau osteneala, dar cei cu
suflet nepreg˘ atit n’o v˘ ad, ori cât s’ar str˘ adui.
1:. Str˘ alucirea din soare, care lumineaz˘ a toat˘ a lumea, ca s
,
i cea din lun˘ a s
,
i foc, este
a mea.
1¸. P˘ atrunzând în p˘ amânt, eu t
,
in toate fiint
,
ele prin puterea mea; eu fac s˘ a aib˘ a viat
,
˘ a
plantele, eu dau sucul Somei
z
.
1¸. Ca foc, eu p˘ atrund în trupul viet
,
uitoarelor s
,
i, ajutat de inspirare s
,
i expirare, fac
s˘ a se mistue cele patru feluri de hran˘ a
¸
.
1¸. Tronul meu e în inima fiec˘ aruia. Dela mine pornesc t
,
inerea de minte, cunos
,
tint
,
a
s
,
i rat
,
iunea. Despre mine vorbesc Vedele. Eu sunt autorul Vedantei s
,
i cunosc˘ a-
torul Vedei.
16. În lume sunt dou˘ a feluri de substant
,
˘ a: trec˘ atoare s
,
i netrec˘ atoare
¸
. Cea trec˘ atoare
cuprinde în sine toate fiint
,
ele, cea netrec˘ atoare este St˘ apânul totului.
i
Aceast˘ a p˘ articic˘ a dumnezeeasc˘ a este ceeace formeaz˘ a individualitatea spiritual˘ a a fiec˘ arui om. Divini-
tatea este dar fat
,
˘ a de totalitatea oamenilor ceeace este persoana autorului fat
,
˘ a de diferitele roluri pe care el
le joac˘ a: una s
,
i aceeas
,
în realitate, diferit˘ a în aparent
,
˘ a, ca mod de manifestare.
u
De vremece totul este f˘ acut de Spiritul suprem s
,
i este o manifestare a lui, urmeaz˘ a c˘ a tot ce e f˘ acut
are viat
,
˘ a s
,
i cons
,
tiint
,
˘ a într’un anumit grad. La minerale, viat
,
a s
,
i cons
,
tiint
,
a se arat˘ a prin atract
,
iune, coeziune,
afinitatea chimic˘ a, etc.; la plante se arat˘ a prin preferint
,
a lor pentru anumite elemente nutritive s
,
i prin unele
mis
,
c˘ ari de con-tract
,
iune, etc.; la animale se arat˘ a prin toate manifest˘ arile viet
,
ii zise animalice s
,
i instinctive,
iar la om, pe lâng˘ a acestea, s
,
i prin rat
,
iune s
,
i cons
,
tiint
,
˘ a mai desvoltat˘ a.
¸
Acestea sunt: ceeace se bea, ceeace se linge, ceea ce se mestec˘ a s
,
i ceeace se înghite.
¸
Trec˘ atoare sau divizibil˘ a este lumea material˘ a, care are trei însus
,
iri: nume, caracter s
,
i form˘ a. Netrec˘ a-
toare sau indivizibile sunt: existent
,
a, rat
,
iunea s
,
i fericirea. As
,
a socotes
,
te înt
,
elepciunea indic˘ a.
¸0
Bhagavad-Gita
1¿. E îns˘ a o alt˘ a substant
,
˘ a s
,
i mai înalt˘ a, Spiritul suprem al lumii, care, ca St˘ apânul
ves
,
nic, str˘ abate s
,
i t
,
ine câte trele lumile.
18. Pentruc˘ a eu stau mai pre sus de ceeace este trec˘ ator, ca s
,
i de ceeace este ne-
trec˘ ator, pentru c˘ a sunt Cel Prea Înalt, de aceea sunt cinstit de oameni s
,
i de Vede
ca Spiritul suprem.
1µ. Cine m˘ a cunoas
,
te într’adev˘ ar ca cea mai înalt˘ a existent
,
˘ a, acela s
,
tie toate s
,
i m˘ a
ador˘ a în virtutea atots
,
tiint
,
ei sale, o Barata.
:o. Cu aceasta t
,
i-am descoperit înv˘ at
,
˘ atura cu totul tainic˘ a, o Neprih˘ anitule. Cine
s
,
tie aceasta, e înt
,
elept s
,
i a ajuns ceeace trebuia s˘ a ajung˘ a, o Barata.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸8
XVI
ACT
,
IUNEA ZEILOR S
,
I A DEMONILOR
i
Cel Prea înalt:
1. Neînfricos
,
area, cur˘ at
,
ia inimii, cunos
,
tint
,
a, resignarea, statornicia, d˘ arnicia, în-
frânarea, jertfirea de sine, meditarea, asceza, spiritul de dreptate,
:. crut
,
area, iubirea de adev˘ ar, blândet
,
ea, renunt
,
area, linis
,
tea sufleteasc˘ a, comp˘ a-
timirea cu toate fiint
,
ele, înfrânarea poftelor, bun˘ atatea, modestia, statornicia,
¸. t˘ aria, r˘ abdarea, st˘ aruint
,
a, cur˘ at
,
ia, nevinov˘ at
,
ia, neîncrederea în sine
z
, acestea
sunt, o Barata, partea celuice s’a n˘ ascut pentru viat
,
a dumnezeeasc˘ a.
¸. F˘ at
,
˘ arnicia, mândria, îngâmfarea, mânia, asprimea s
,
i nes
,
tiint
,
a sunt partea celor
n˘ ascut
,
i pentru viat
,
a demonic˘ a, o fiu al Pritii.
¸. Viat
,
a dumnezeeasc˘ a duce la mântuire, cea demonic˘ a duce la robie. Nu te în-
trista, Barata, c˘ aci tu es
,
ti n˘ ascut pentru viat
,
a dumnezeeasc˘ a.
6. Sunt dou˘ a feluri de firi în aceast˘ a lume: dumnezeeasc˘ a s
,
i demonic˘ a
¸
. Despre
cea dumnezeeasc˘ a t
,
i-am vorbit destul, s˘ a-t
,
i vorbesc acum despre cea demonic˘ a.
¿. Oamenii cu fire demonic˘ a nu s
,
tiu nici ce trebue s˘ a fac˘ a nici ce s˘ a nu fac˘ a.
Cur˘ at
,
ie, dreptate s
,
i adev˘ ar nu se g˘ asesc la ei.
8. Socotint
,
a lor e c˘ a în lume nu este nici adev˘ ar, nici dreptate, nici Dumnezeu, ci
c˘ a ea s’a produs numai de întâmplare s
,
i are ca scop gustarea pl˘ acerilor
¸
.
µ. St˘ aruind în aceast˘ a socotint
,
˘ a, pr˘ ap˘ adit
,
ii aces
,
tia cu minte întunecat˘ a, cu privirile
urâte, sunt dus
,
manii omenirii s
,
i conrup˘ atorii lumii.
i
Cuprinsul acestui capitol se reduce la o însus
,
ire a faptelor bune ale oamenilor, care se consider˘ a ca
s˘ avârs
,
ite dup˘ a inspirat
,
ia din partea spiritelor bune s
,
i superioare, s
,
i a faptelor rele, ca inspirate de genii s
,
i de
duhurile rele de tot felul.
u
Toate însus
,
irile enum˘ arate pân˘ a aci sunt st˘ ari sufletes
,
ti ale omului spiritual, care, prin exercitare, se
prefac cu timpul în reale puteri spirituale. Cele urm˘ atoare sunt st˘ ari sufletes
,
ti ale omului animalic, care de
asemeni, prin exercitare, se transform˘ a în puteri demonice.
¸
Firea omeneasc˘ a nu e pomenit˘ a aci, pentruc˘ a ea n’are o not˘ a caracteristic˘ a, ci devine sau dum-
nezeeasc˘ a sau demonic˘ a, dup˘ a cum foloses
,
te însus
,
irile bune sau rele ale sufletului.
¸
De aci s
,
i pân˘ a la sfârs
,
it se arat˘ a felul de viat
,
˘ a s
,
i de gândire al celor târât
,
i de undele murdare ale
materialismului s
,
i hedonismului, care au avut de sigur tributari din destul s
,
i în vechea Indie, ca s
,
i la noi
ast˘ azi.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. Dedat
,
i la pl˘ aceri f˘ ar˘ a sat
,
iu, vicleni, îngâmfat
,
i s
,
i pros
,
ti, orbit
,
i s
,
i r˘ at˘ acit
,
i, viat
,
a lor
este un izvor de murd˘ arii.
11. Îs
,
i croesc tot felul de planuri nebunes
,
ti s
,
i socotind împlinirea poftelor lor ca cel
mai înalt ideal, cred c˘ a s
,
i-au atins cu aceasta t
,
inta viet
,
ii.
1:. Legat
,
i de mii de n˘ adejdi
i
, robit
,
i de pofte s
,
i de mânie, se str˘ aduesc s˘ a adune
avut
,
ii pe orice c˘ ai, ca s˘ a-s
,
i poat˘ a îndestula poftele.
1¸. Ei îs
,
i zic: „Azi mi-am împlinit cutare poft˘ a, mâine îmi voiu împlini alta. Acest
lucru e al meu, cel˘ alalt trebue s˘ a fie asemeni al meu.
1¸. Pe acest dus
,
man l-am r˘ apus, îi voiu r˘ apune s
,
i pe ceilalt
,
i. Mare, tare, priceput,
norocos mai sunt!
1¸. Sunt bogat, nobil. Cine mai e ca mine? Voiu aduce jertfe, voiu fi darnic, voiu
petrece“. As
,
a vorbesc aces
,
ti orbi de nes
,
tiint
,
˘ a.
16. Mânat
,
i încoace s
,
i încolo de tot felul de gânduri, prins
,
i în mreaja r˘ at˘ acirii s
,
i
slujind pl˘ acerilor, se pr˘ abus
,
esc în fundul iadului
z
.
1¿. Înfumurat
,
i, înc˘ ap˘ at
,
ânat
,
i, st˘ apânit
,
i de prostie s
,
i de ideea c˘ a sunt bogat
,
i, aduc
jertfe, care sunt jertfe numai cu numele, c˘ aci nu le fac dup˘ a rânduial˘ a s
,
i de
aceea n’au nici o valoare.
18. Iubitori de sine, samavolnici, îngâmfat
,
i, vân˘ atori de pl˘ aceri, mânios
,
i, aces
,
ti
nelegiuit
,
i m˘ a ur˘ asc atât în fiint
,
a lor cât s
,
i într’a altora.
1µ. Pe aces
,
ti nesuferit
,
i, josnici, dispret
,
uit
,
i oameni, pe aces
,
ti nelegiuit
,
i s
,
i pâng˘ arit
,
i
îi arunc în brat
,
ele demonilor
¸
.
:o. Dup˘ a ce ajung într’un demonic pântece de mam˘ a, aces
,
ti netrebnici se renasc
necontenit, nu mai ajung la mine s
,
i merg pe drumul pieirii, o fiu al Kuntii.
i
„Înt
,
eleptul caut˘ a un singur lucru: bunul suprem, pe când cel f˘ ar˘ a minte se sbate dup˘ a tot felul de
lucruri s
,
i acelea mici“, (Angelus Silesius).
u
„Iadul este o stare l˘ auntric˘ a s
,
i cine are iadul în sine, îl poart˘ a în tot locul. În iad arde înd˘ ar˘ atnicia, adic˘ a
neantul, cons
,
tiint
,
a lipsei de fericire, la atingerea c˘ areea s’a împotrivit în timpul viet
,
ii“, (Meister Eckhart).
¸
Fiecare merge în cotro îl mân˘ a felul viet
,
ii sufletes
,
ti sau, cu alte cuvinte, urmeaz˘ a legii gravitat
,
iunii
spirituale, adic˘ a se simte atras spre fiint
,
a sau puterea cu care are afinitate sufleteasc˘ a: cei buni spre oamenii
înt
,
elept
,
i, virtuos
,
i s
,
i spre spiritele superioare, spre Dumnezeire; cei r˘ ai spre oamenii r˘ ai, vit
,
ios
,
i, spre spiritele
inferioare, r˘ auf˘ ac˘ atoare.
8o
Bhagavad-Gita
:1. Întreit˘ a este poarta iadului, care duce sufletul la pieire prin poft˘ a, prin mânie s
,
i
prin zgârcenie
i
. De aceea feres
,
te-te de aceste trei rele.
::. Cine s’a izb˘ avit de aceste trei port
,
i ale întunerecului, o fiu al Kuntii, acela lu-
creaz˘ a la mântuirea sufletului s˘ au s
,
i se afl˘ a pe calea cea bun˘ a.
:¸. Cine se leap˘ ad˘ a de poruncile legii s
,
i se conduce numai de pl˘ acerile sale,
n’ajunge la des˘ avârs
,
ire s
,
i fericire s
,
i nu se afl˘ a pe calea mântuirii.
:¸. De aceea, legea s˘ a fie c˘ al˘ auza ta în ceeace trebue s˘ a faci s
,
i în ceeace trebue s˘ a
nu faci. Ceeace porunces
,
te legea, aceea f˘ a în viat
,
a ta p˘ amânteasc˘ a.
i
Pofta, mânia s
,
i sgârcenia sunt înf˘ at
,
is
,
ate ca p˘ acate capitale, ca izvorul din care pornesc celelalte p˘ acate.
81
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8i
XVII
CELE TREI FELURI DE CREDINT
,
˘
A
i
Argiuna:
1. Ce e cu aceia, o Kris
,
na, cari nu t
,
in poruncile legii, dar se închin˘ a cu credint
,
˘ a?
Ce însus
,
ire au aces
,
tia: sattva, ragias sau tamas?
Cel Prea Înalt:
:. Credint
,
a sufletelor întrupate este de trei feluri s
,
i fiecare fel corespunde unui
anume fel de a fi al oamenilor, care poate fi: sau cinstit s
,
i deschis, sau pofticios
s
,
i iubitor de sine, sau prostesc s
,
i dobitocesc.
¸. Credint
,
a fiec˘ aruia, o Barata, se potrives
,
te cu firea sa intim˘ a
z
. Ceeace iubes
,
te
omul, aceea este s
,
i crede el.
¸. Oamenii cu însus
,
irea sattva cinstesc pe zei, cei cu însus
,
irea ragias cinstesc pe
semizei s
,
i demoni, iar cei cu însus
,
irea tamas cinstesc pe str˘ amos
,
i s
,
i genii.
¸. Cei cari se supun de bun˘ a voie la poc˘ aint
,
˘ a aspr˘ a, dar care nu e conform˘ a cu
legea dumnezeeasc˘ a, s
,
i sunt f˘ at
,
arnici, iubitori de sine s
,
i de pl˘ aceri, p˘ atimas
,
i s
,
i
silnici,
6. sunt nis
,
te nesocotit
,
i, cari chinuesc elementele din trupul lor s
,
i pe mine care
locuesc în trupul lor
¸
. Soarta lor, s˘ a s
,
tii, e la fel cu a demonilor.
i
Potrivit celor trei însus
,
iri ale tuturor lucrurilor s
,
i fiint
,
elor: sattva, ragias s
,
i tamas, s
,
i credint
,
a este
de asemeni de trei feluri, dup˘ a insus
,
irea ce o are celce o profeseaz˘ a. La fel este s
,
i cu poc˘ aint
,
a, jertfa s
,
i
milostenia.
u
Credint
,
a este imagina cea mai des˘ avârs
,
it˘ a a viet
,
ii spirituale, de aceea ea variaz˘ a dela om la om, dup˘ a
individualitatea fiec˘ aruia. Meister Eckhart o numes
,
te: „mis
,
carea sufletului, care tinde la desfacerea de tot
ce este creat s
,
i la unirea din nou cu Dumnezeu“.
¸
Cu toate c˘ a scopul nu este unicul element în judecarea valorii unei act
,
iuni, el este totus
,
lucrul de
c˘ apetenie. Ori cât de bun˘ a ar p˘ area o act
,
iune s
,
i chiar dac˘ a n’ar fi nimic de obiectat în privint
,
a celorlalte
criterii pentru judecarea ei, ea este rea, dac˘ a scopul nu e bun, cum de altfel e adev˘ arat, c˘ a s
,
i dac˘ a scopul e
bun, dar mijloacele pentru atingerea lui sunt rele, fapta e deasemeni rea. Potrivit acestei norme, poc˘ aint
,
a,
care nu se face în vederea unui scop înalt spiritual, ori cât de aspr˘ a ar fi, n’are nici o valoare moral˘ a, ci e
tortur˘ a f˘ ar˘ a nici un rost ori scuz˘ a.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. De trei feluri e hrana ce place fiec˘ aruia s
,
i tot as
,
a s
,
i jertfa ce fiecare aduce,
poc˘ aint
,
a ce face s
,
i milostenia ce împarte. Ascult˘ a cum se deosibes
,
te una de
alta.
8. Oamenilor cu însus
,
irea sattva le plac alimentele care sporesc puterea de viat
,
˘ a,
vigoarea, puterea de munc˘ a, s˘ an˘ atatea, buna stare, linis
,
tea sufleteasc˘ a s
,
i care
sunt gustoase, unsuroase sau tari.
µ. Alimentele iut
,
i, acre, s˘ arate, care ard, ustur˘ a, produc dureri, turbur˘ ari s
,
i boal˘ a,
plac oamenilor cu însus
,
irea ragias.
1o. Alimentele st˘ atute, care s
,
i-au pierdut gustul, care miros greu, care au r˘ amas din
alt˘ a zi sau au fost aruncate, ori nu pot fi aduse jertf˘ a, plac oamenilor cu însus
,
irea
tamas.
11. O jertf˘ a
i
, adus˘ a, potrivit rânduelilor legii, de cineva care nu urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a,
ci a adus-o din cons
,
tiint
,
a datoriei, are însus
,
irea sattva.
1:. Dimpotriv˘ a, o jertf˘ a adus˘ a cu gând de r˘ asplat˘ a sau din f˘ at
,
˘ arnicie ori din înfumu-
rare, are însus
,
irea ragias.
1¸. Jertfa care nu se aduce dup˘ a rânduelile legii, f˘ ar˘ a s˘ a se împart˘ a bucate, f˘ ar˘ a s˘ a
se rostiasc˘ a cuvintele Vedei, f˘ ar˘ a s˘ a se dea zeilor partea lor s
,
i f˘ ar˘ a credint
,
˘ a, are
însus
,
irea tamas.
1¸. Cinstirea zeilor, a preot
,
ilor, a dasc˘ alilor s
,
i a înt
,
elept
,
ilor, unit˘ a cu cur˘ at
,
ie drep-
tate, castitate s
,
i bun˘ atate, face ceeace se numes
,
te poc˘ aint
,
˘ a trupeasc˘ a.
1¸. Cuvintele care nu sup˘ ar˘ a, care sunt adev˘ arate, prietenoase s
,
i folositoare, dim-
preun˘ a cu studiul Vedelor, fac poc˘ aint
,
a cu cuvântul.
16. Veselia inimii, blândet
,
ea, t˘ acerea, st˘ apânirea de sine s
,
i cur˘ at
,
ia voint
,
ei, fac
poc˘ aint
,
a cu duhul.
1¿. Aceast˘ a întreit˘ a poc˘ aint
,
˘ a, f˘ acut˘ a cu credint
,
˘ a de oameni cari nu caut˘ a r˘ asplat˘ a s
,
i
cinstesc pe zei, are însus
,
irea sattva.
18. Poc˘ aint
,
a, care se face pentru a dobândì nume bun, cinste sau laud˘ a, sau care
pornes
,
te din f˘ at
,
˘ arnicie, are însus
,
irea ragias s
,
i este nestatornic˘ a s
,
i flus
,
turatic˘ a.
i
Misticii iau cuvântul jertf˘ a în înt
,
elesul de „fapt˘ a“ s
,
i anume orice fapt˘ a care se s˘ avârs
,
es
,
te din dragoste
c˘ atre Dumnezeu.

Bhagavad-Gita
1µ. Poc˘ aint
,
a, care se face cu hot˘ arârea oarb˘ a de a se chinui singur sau pentru a
întrece pe altul, are însus
,
irea tamas.
:o. Milostenia, care se face din cons
,
tiint
,
˘ a, la timpul, locul s
,
i c˘ atre persoana potriv-
it˘ a, f˘ ar˘ a gând de r˘ asplat˘ a, are însus
,
irea sattva.
:1. Dimpotriv˘ a, milostenia, care se face în schimbul unui serviciu sau în vederea
unui viitor câs
,
tig, are însus
,
irea ragias.
::. Milostenia, care se face la timp, loc s
,
i c˘ atre persoan˘ a nepotrivit˘ a, sau dispret
,
uind
ceeace d˘ a, are însus
,
irea tamas.
:¸. Om, tat, sat sunt cele trei nume ale lui Brahma s
,
i prin puterea lor s’au produs în
vremile trecute preot
,
ii, Vedele s
,
i jertfele.
:¸. De aceea, adoratorii lui Brahma, aduc jerf˘ a, dau milostenie sau fac poc˘ aint
,
˘ a,
rostesc silaba om.
:¸. Tat (acesta, adic˘ a Brahma) se rostes
,
te la ori ce jertf˘ a, poc˘ aint
,
˘ a sau milostenie,
f˘ acute f˘ ar˘ a gând de câs
,
tig de ceice doresc mântuirea.
:6. Sat (existent
,
˘ a, bun˘ atate) se întrebuint
,
eaz˘ a pentru a ar˘ ata realitatea s
,
i bun˘ atatea
(lui Brahma). El se întrebuint
,
eaz˘ a, o fiu al Pritii, s
,
i pentru o fapt˘ a de laud˘ a.
:¿. Sat se zice s
,
i st˘ aruint
,
a în aducerea de jertfe, în facerea poc˘ aint
,
ei s
,
i în împ˘ art
,
irea
milosteniei. Asemeni se zice sat s
,
i la ceeace serves
,
te acestui scop (jertf˘ a,
poc˘ aint
,
˘ a, milostenie).
:8. Ceeace se face f˘ ar˘ a credint
,
˘ a când cineva aduce jertf˘ a, sau se poc˘ aes
,
te, ori d˘ a
milostenie se chiam˘ a, fiu al Pritii, asat (neexistent, nu bun) s
,
i n’are nici o val-
oare
i
nici în viat
,
˘ a nici dup˘ a moarte.
i
De aceea se poate zice, c˘ a credint
,
a sfint
,
es
,
te faptele, dar numai credint
,
a adev˘ arat˘ a.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
80
XVIII
LEP
˘
ADAREA DE SINE CARE DUCE LA MÂNTUIRE
i
Argiuna:
1. Fiint
,
a înfrân˘ arii s
,
i a renunt
,
˘ arii as
,
vrea s’o s
,
tiu, o Pletosule. Aceasta învat
,
˘ a-m˘ a,
te rog.
Cel Prea Înalt:
:. Prin infrânare înt
,
eleg înt
,
elept
,
ii renunt
,
area la s˘ avârs
,
irea de fapte bune în ved-
erea r˘ aspl˘ at
,
ii, iar prin renunt
,
are înt
,
eleg neurm˘ arirea nici unei r˘ aspl˘ at
,
i pentru
s˘ avârs
,
irea de fapte bune.
¸. Unii înt
,
elept
,
i învat
,
˘ a, c˘ a ar trebui s˘ a se renunt
,
e cu totul la fapte, ca la un p˘ acat,
alt
,
ii sust
,
in c˘ a nu trebue s˘ a se renunt
,
e la jertfe, la poc˘ aint
,
˘ a s
,
i la milostenie, ca
fapte bune
z
.
¸. Ascult˘ a acum p˘ arerea mea asupra renunt
,
˘ arii, tu cel mai bun dintre Baratas, c˘ aci
renunt
,
area, o Tigrule între oameni, este de trei feluri:
¸. La jertfe, poc˘ aint
,
˘ a s
,
i milostenie nu trebue s˘ a se renunt
,
e
¸
, ci ele trebue practicate,
pentruc˘ a servesc la cur˘ at
,
irea înt
,
elept
,
ilor;
6. dar trebue f˘ acute f˘ ar˘ a gând de r˘ asplat˘ a s
,
i f˘ ar˘ a a fi legat de ele. Aceasta este, o
fiu al Pritii, p˘ arerea mea limpede s
,
i neschimbat˘ a.
¿. La ceeace porunces
,
te datoria nu trebue renunt
,
at. Cine renunt
,
˘ a, o face din
neghiobie s
,
i o astfel de renunt
,
are are însus
,
irea tamas.
8. Renunt
,
area la ceva ce ar putea produce durere sau de teama de prea mare oste-
neal˘ a, are însus
,
irea ragias s
,
i nu-s
,
i ajunge t
,
inta.
i
Sub acest titlu se dau o mult
,
ime de înv˘ at
,
˘ aturi s
,
i sfaturi morale de mare important
,
˘ a. Se poate zice c˘ a
aceasta este partea eminamente practic˘ a a întregei lucr˘ ari.
u
Iar˘ as
,
ves
,
nica întrebare: dac˘ a mântuirea se obt
,
ine prin fapte, ori prin meditat
,
ie.
¸
S
,
i aci, ca s
,
i în tot cursul lucr˘ arii, autorul se siles
,
te s˘ a ia o pozit
,
ie de mijloc între sistemele yoga s
,
i
karma, s˘ a le împace pe amândou˘ a.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Dac˘ a, o Argiuna, se s˘ avârs
,
es
,
te o fapt˘ a din convingerea c˘ a trebue f˘ acut˘ a s
,
i nu se
urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a, nici nu pornes
,
te din vreun interes, o asemenea renunt
,
are are
însus
,
irea sattva
i
.
1o. A nu se feri de fapta nepl˘ acut˘ a s
,
i a nu t
,
ine la cea pl˘ acut˘ a, acesta este semnul
dup˘ a care se cunoas
,
te înt
,
eleptul, care are însus
,
irea sattva s
,
i cel ce renunt
,
˘ a f˘ ar˘ a
nici o îndoial˘ a.
11. Nici un om nu poate, cât tr˘ aes
,
te în trup p˘ amântesc, s˘ a renunt
,
e cu totul la fapte;
cine renunt
,
˘ a îns˘ a la r˘ asplata faptelor, merit˘ a numele de renunt
,
˘ ator.
1:. R˘ asplata de dup˘ a moarte a faptelor celorce nu renunt
,
˘ a este de trei feluri: pl˘ acut˘ a,
nepl˘ acut˘ a s
,
i o amestec˘ atur˘ a de pl˘ acut cu nepl˘ acut
z
.
1¸. Afl˘ a dela mine, o Voinice, cele cinci condit
,
iuni ce trebue îndeplinite pentru
s˘ avârs
,
irea ori c˘ arei fapte:
1¸. Prilejul pentru s˘ avârs
,
irea faptei, s˘ avârs
,
itorul, mijlocul de s˘ avârs
,
ire, fapta îns˘ as
,
s
,
i participarea zeilor,
1¸. ori care ar fi fapta pe care o s˘ avârs
,
es
,
te omul, fie prin încordare trupeasc˘ a, fie
cu cuvântul sau cu gândul, fie c˘ a e bun˘ a ori rea, se s˘ avârs
,
es
,
te numai datorit˘ a
acestor cinci factori.
16. Cine se socotes
,
te numai pe sine de s˘ avârs
,
itor al unei fapte, c˘ aci sunt s
,
i de
aces
,
tia, n’are cunos
,
tint
,
˘ a deplin˘ a s
,
i e un n˘ at˘ ar˘ au
¸
.
1¿. Cine nu e orbit de iubirea de sine s
,
i n’are cunos
,
tint
,
a turburat˘ a, nu ucide s
,
i nu e
p˘ atat, chiar dac˘ a ar ucide toat˘ a lumea.
18. Cunos
,
tint
,
a, ceeace se cunoas
,
te s
,
i celce cunoas
,
te sunt întreitul îmbold pentru
s˘ avârs
,
irea unei fapte; mijlocul de s˘ avârs
,
ire, fapta s
,
i s˘ avârs
,
itorul sunt cele trei
elemente ale s˘ avârs
,
irii.
i
Potrivit spiritului general al înv˘ at
,
˘ aturii din întreaga lucrare, înt
,
eleptul nu poate dori nimic, pentruc˘ a el
are în sine tot ce-i trebue s
,
i nu poate renunt
,
a la nimic, pentruc˘ a eul s˘ au, cu însus
,
irile lui, e neexistent.
u
Aceasta se poate asem˘ ana cu cele trei st˘ ari ale sufletelor dup˘ a moarte, cum le înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a biserica
romano-catolic˘ a, adic˘ a starea de fericire, în raiu, starea de nefericire, în iad s
,
i starea de purificare, în focul
cur˘ at
,
itor.
¸
Pentruc˘ a nu face deosebire între adev˘ arata sa fiint
,
˘ a spiritual˘ a s
,
i puterile sufletes
,
ti s
,
i fizice, cu care
aceea st˘ a în leg˘ atur˘ a în el.
88
Bhagavad-Gita
1µ. Cunos
,
tint
,
a, fapta s
,
i f˘ aptuitorul pot fi de trei feluri, potrivit celor trei însus
,
iri ale
lucrurilor. Cum anume, ascult˘ a dela mine:
:o. Cunos
,
tint
,
a, prin care se cunoas
,
te Fiint
,
a etern˘ a în toate fiint
,
ele, Cel neîmp˘ art
,
it
în ceeace este împ˘ art
,
it, are însus
,
irea sattva.
:1. Cunos
,
tint
,
a, care crede c˘ a vede, în feluritele fiint
,
e, substant
,
e deosebite, are
însus
,
irea ragias.
::. Cunos
,
tint
,
a, care socotes
,
te fie care lucru în parte ca totul, ca fiint
,
ând el singur
s
,
i nu-s
,
i d˘ a seama de adev˘ arata cauz˘ a a totului, care nu cunoas
,
te adev˘ arul s
,
i e
m˘ arginit˘ a, are însus
,
irea tamas.
:¸. Fapta s˘ avârs
,
it˘ a f˘ ar˘ a pornire, f˘ ar˘ a iubire, f˘ ar˘ a ur˘ a, de cineva care nu caut˘ a r˘ as-
plat˘ a, are însus
,
irea sattva.
:¸. Fapta, s˘ avârs
,
it˘ a de cineva care urm˘ ares
,
te împlinirea unei dorint
,
e sau de unul
care e plin de îngâmfare, are însus
,
irea ragias.
:¸. Fapta, s˘ avârs
,
it˘ a orbes
,
te, f˘ ar˘ a privire la urm˘ arile bune sau rele ce poate avea, are
însus
,
irea tamas.
:6. F˘ aptuitorul, care nu e pornit sau st˘ apânit de egoism, care e statornic s
,
i energic
s
,
i nu e muncit de gândul izbânzii sau al neizbânzii, are însus
,
irea sattva.
:¿. F˘ aptuitorul, care e p˘ atimas
,
s
,
i urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a pentru fapta sa, care e poftitor,
gata s˘ a fac˘ a pagub˘ a altuia, necurat la gând s
,
i înclinat spre bucurie sau întristare,
are însus
,
irea ragias.
:8. F˘ aptuitorul, care e f˘ ar˘ a devotament, cu gânduri josnice, înd˘ ar˘ atnic, f˘ at
,
arnic,
nep˘ as˘ ator, lenes
,
, mic la suflet, îndoelnic, are însus
,
irea tamas.
:µ. Ascult˘ a acum s
,
i întreita împ˘ art
,
ire a lucr˘ arii rat
,
iunii s
,
i a st˘ aruint
,
ii, dup˘ a cele trei
însus
,
iri ale lucrurilor, pe care t
,
i-o voiu ar˘ ata în am˘ anunte, o Pr˘ adalnicule.
¸o. Rat
,
iunea, care s
,
tie timpul potrivit când s˘ a înceap˘ a s
,
i când s˘ a înceteze, când
s˘ a lucreze s
,
i când nu, când s˘ a priviasc˘ a s
,
i când nu, s
,
i care cunoas
,
te ceeace
osândes
,
te s
,
i ce mântues
,
te, se zice c˘ a are însus
,
irea sattva, o fiu al Pritii.
¸1. Rat
,
iunea, care nu cunoas
,
te l˘ amurit ce e drept s
,
i ce nedrept, ce trebue f˘ acut s
,
i ce
nu, se chiam˘ a c˘ a are însus
,
irea ragias.

Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Rat
,
iunea, care, înv˘ aluit˘ a în întunerec, socotes
,
te ca drept ceeace-i nedrept s
,
i vede
toate lucrurile pe dos, are însus
,
irea tamas.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care sunt t
,
inute în ascultare s
,
i supunere neclintit˘ a b˘ at˘ aile inimii,
respirat
,
ia s
,
i simt
,
urile
i
, se zice c˘ a are însus
,
irea sattva, o fiu al Pritii.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care cineva t
,
ine cu patim˘ a la ceeace este bun, pl˘ acut s
,
i folositor,
dar numai pentru r˘ asplat˘ a, are însus
,
irea ragias, o Argiuna.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care un orbit la minte t
,
ine la somn, team˘ a, grij˘ a, desn˘ adejde s
,
i
us
,
ur˘ atate, are însus
,
irea tamas.
¸6. Ascult˘ a acum dela mine, o taur al lui Barata, s
,
i întreitul fel de bucurie s
,
i anume
ceeace face bucuria s
,
i alung˘ a întristarea:
¸¿. Ceeace la început are gust de fiere
z
, iar la sfârs
,
it de ambrozie, bucuria care
izvor˘ as
,
te din voios
,
ia inimii s
,
i a cugetului, are însus
,
irea sattva.
¸8. Ceeace la început are gust de ambrozie, pentruc˘ a place simt
,
urilor, iar la sfârs
,
it
de fiere, o astfel de bucurie are însus
,
irea ragias.
¸µ. Bucuria, care orbes
,
te dela început s
,
i pân˘ a la sfârs
,
it s
,
i are la temelie somnul,
trând˘ avia s
,
i neghiobia, are însus
,
irea tamas.
¸o. Nu e nimic nici pe p˘ amânt nici în cer, care s˘ a nu aib˘ a una din aceste trei însus
,
iri
ale lucrurilor materiale.
¸1. Îndatoririle brahmanilor, ale ostas
,
ilor, ale plugarilor s
,
i ale servitorilor sunt
împ˘ art
,
ite dup˘ a însu s
,
irile firii fiec˘ arora.
¸:. Îndatoririle brahmanului izvor˘ asc din firea lui s
,
i sunt: linis
,
te sufleteasc˘ a,
st˘ apânire de sine, poc˘ aint
,
˘ a, cur˘ at
,
ie, r˘ abdare s
,
i spirit drept, cunoas
,
terea adev˘ aru-
lui, s
,
tiint
,
˘ a, s
,
i practicarea rânduelilor religioase.
¸¸. Îndatoririle ostas
,
ului, care decurg din firea lui sunt: vitejie, energie, statornicie,
curaj s
,
i st˘ aruint
,
˘ a în lupt˘ a, d˘ arnicie s
,
i înf˘ at
,
is
,
are de st˘ apân, hot˘ arâre s
,
i noblet
,
e.
¸¸. Îndatoririle plugarului, care izvor˘ asc din firea lui sunt: lucrarea p˘ amântului,
cres
,
terea vitelor s
,
i negot
,
ul.
i
Prin aceasta se face dovada, c˘ a spiritul st˘ apânes
,
te în noi materia, as
,
a cum se cuvine, c˘ aci contrariul
este spre paguba noastr˘ a.
u
„Cât timp simt
,
i durere în inima ta, fie s
,
i din cauza p˘ acatului, te afli în chinuri, es
,
ti aproape s˘ a nas
,
ti.
Dup˘ a ce ai n˘ ascut, durerea înceteaz˘ a s
,
i începe bucuria deplin˘ a“, (Meister Eckhart).
µo
Bhagavad-Gita
¸¸. Cine se simte mult
,
umit cu ceeace face, ori ce ar fi aceea
i
, acela ajunge la
des˘ avârs
,
ire. Iat˘ a cum se ajunge la des˘ avârs
,
ire:
¸6. Omul, care cinstes
,
te s
,
i iubes
,
te pe Celce este începutul tuturor lucrurilor s
,
i se afl˘ a
în toate, care-s
,
i iubes
,
te îndatorirea pus˘ a lui de fire, acela ajunge la des˘ avârs
,
ire.
¸¿. Mai bine e ca fie care s˘ a-s
,
i împliniasc˘ a îndatorirea sa, chiar dac˘ a n’ar face-
o destul de bine
z
, decât s˘ a împliniasc˘ a foarte bine îndatorirea altuia. Cine îs
,
i
împlines
,
te îndatorirea pus˘ a lui de fire, nu p˘ ac˘ atues
,
te.
¸8. Împlines
,
te-t
,
i datoria pe care t
,
i-o impune firea, chiar dac˘ a t
,
i-e greu s’o faci, c˘ aci
ori ce lucrare este însot
,
it˘ a de nepl˘ aceri ca focul de fum
¸
.
¸µ. Cine nu e alipit de lume în cugetul s˘ au, cine a ajuns la deplina st˘ apânire de
sine s
,
i nu e rob nici unei pofte, acela a ajuns prin renunt
,
are la cea mai înalt˘ a
des˘ avârs
,
ire a nelucr˘ arii
¸
.
¸o. Cine a ajuns la des˘ avârs
,
ire, a ajuns la Brahma. Ascult˘ a acum, o fiu al Kuntii,
s˘ a-t
,
i spun pe scurt care este cel mai înalt punct al s
,
tiint
,
ei:
¸1. Cine are inim˘ a curat˘ a, se înfrâneaz˘ a necontenit, nu ascult˘ a de glasuri din afar˘ a
sau din n˘ auntru, renunt
,
˘ a la tot ce e sensual s
,
i leap˘ ad˘ a orice patim˘ a s
,
i ur˘ a;
¸:. cine iubes
,
te singur˘ atatea, se hr˘ anes
,
te cu alimente us
,
oare, îs
,
i st˘ apânes
,
te limba,
trupul s
,
i gân durile, socotes
,
te întotdeauna practicarea meditat
,
iunii ca cel mai de
seam˘ a lucru s
,
i n’are nici o patim˘ a;
¸¸. cine nu e robit de iubirea de sine, de samavolnicie, de mândrie, de pofte, de
mânie, de iubirea alor s˘ ai, acela poate fi una cu Brahma.
¸¸. Cine e una cu Brahma, are suflet vesel, nu se întristeaz˘ a niciodat˘ a s
,
i nu dores
,
te
nimic. Unul ca acela prives
,
te deopotriv˘ a toate fiint
,
ele s
,
i socotes
,
te cinstirea mea
ca lucrul cel mai de seam˘ a.
i
Nu e nimic r˘ au afar˘ a de voint
,
a rea, care se arat˘ a prin p˘ acat.
u
Cine urmeaz˘ a legii firii lui nu p˘ ac˘ atues
,
te. Omui îns˘ a are dou˘ a firii: animal˘ a s
,
i spiritual˘ a. Dac˘ a urmeaz˘ a
celei animale, el p˘ ac˘ atues
,
te, pentruc˘ a aceasta îi este dat˘ a numai ca suport pentru cea spiritual˘ a, este numai
pentru o vreme a sa s
,
i numai în vederea celei superioare, îi este dat˘ a ca s’o supuie, iar nu s˘ a i-se supun˘ a ei,
este animalul s˘ au de munc˘ a, iar nu conduc˘ atorul s˘ au.
¸
„Cine e drept în cugetul s˘ au nu trebue s˘ a doreasc˘ a, s˘ a scape cu totul de înclinarea spre r˘ au, c˘ aci f˘ ar˘ a
de aceasta, omul ar s
,
ov˘ ai în toate lucrurile s
,
i faptele sale, ar fi prea sigur de sine s
,
i ar fi lipsit de onorurile
luptei s
,
i de înv˘ at
,
˘ amintele biruint
,
ei“, (Meister Eckhart).
¸
Aceasta însemneaz˘ a, c˘ a pentru a fi singur, omul n’are nevoie s˘ a fug˘ a de societate, s˘ a se retrag˘ a în
pustie, ci, sufletes
,
te, poate fi singur, dac˘ a vrea, chiar în mijlocul celei mai g˘ al˘ agioase mult
,
imi.
µ1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸. Cinstindu-m˘ a, m˘ a cunoas
,
te pe mine, m˘ arirea mea s
,
i cine sunt eu dup˘ a fiint
,
˘ a, iar
dac˘ a m’a cunoscut dup˘ a fiint
,
˘ a, intr˘ a numai decât în fiint
,
a mea.
¸6. S˘ avârs
,
ind apoi toate faptele sale cu gândul la mine, ajunge prin harul meu,
scopul s˘ au netrec˘ ator.
¸¿. S˘ avârs
,
ind toate faptele tale cu gândul la mine, privindu-m˘ a pe mine ca cea mai
înalt˘ a t
,
int˘ a, trebue, ajutat de cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i renunt
,
are, s˘ a te gândes
,
ti la mine în
orice clip˘ a.
¸8. Dac˘ a te gândes
,
ti la mine, vei învinge, cu harul meu, toate piedicile
i
, iar dac˘ a
din înd˘ ar˘ atnicie, nu ascult
,
i de mine, vei pieri.
¸µ. Dac˘ a te înd˘ ar˘ atnices
,
ti în p˘ arerea ta s
,
i-t
,
i propui s˘ a nu mai lupt
,
i, hot˘ arârea-t
,
i este
zadarnic˘ a, pentruc˘ a îns˘ as
,
i natura te va sili s˘ a lupt
,
i.
6o. Dac˘ a îns˘ a, vei fi silit de datoria ce-t
,
i impune firea, s˘ a faci ceeace, în orbirea ta
nu vrei s˘ a faci, atunci vei face-o, o fiu al Kuntii, împotriva voei tale.
61. St˘ apânul tuturor fiint
,
elor locues
,
te, o Argiuna, în inimile tuturor s
,
i produce, prin
atotputernicia sa, toate lucrurile dup˘ a legi neschimbate.
6:. La el caut˘ a-t
,
i sc˘ aparea cu toat˘ a fiint
,
a ta, o Barata, s
,
i vei ajunge, cu harul s˘ au
z
,
la odihna deplin˘ a s
,
i la locul de veci.
6¸. Cu aceasta t
,
i-am descoperit înv˘ at
,
˘ atura care e mai tainic˘ a decât taina. Cuget˘ a la
ea adânc s
,
i f˘ a apoi cum vei vrea
¸
.
6¸. Ascult˘ a acum mai departe s
,
i cuvântul meu, cel mai tainic din toate, c˘ aci te
iubesc în chip deosebit s
,
i vreau s˘ a-t
,
i spun ceeace ajut˘ a la mântuirea ta.
6¸. Cuget˘ a la mine, roag˘ a-te mie, jertfes
,
te mie, pleac˘ a voint
,
a ta înaintea mea s
,
i vei
ajunge la mine. Ît
,
i f˘ ag˘ aduesc aceasta, pentruc˘ a te iubesc.
66. Las˘ a la o parte orice formalitate, vino la mine, ca la singurul loc de sc˘ apare s
,
i
eu te voiu izb˘ avi de tot r˘ aul. Nu te turbura.
i
„Cu darul lui Dumnezeu sunt ceeace sunt“, zice dumnezeescul Pavel (I Corinteni i¸,
io
).
u
„F˘ ar˘ a de mine nu putet
,
i face nimic“, (Ioan i¸,¸).
¸
Adev˘ arata libertate a voint
,
ei, aceea care corespunde firii noastre spirituale, nu st˘ a în a face r˘ aul, adic˘ a
în a asculta de înclin˘ arile josnice, animalice ale firii noastre, ci în a ne ridica mai presus de ele s
,
i a urma
îndemnurile spiritului.
µi
Bhagavad-Gita
6¿. Acest cuvânt nu trebuie s˘ a-l descoperi vreodat˘ a celorce nu fac poc˘ aint
,
˘ a, nu sunt
pios
,
i s
,
i ascult˘ atori, cum nici celorce cârtesc împotriva mea.
68. Cine îns˘ a va dest˘ ainui aceast˘ a suprem˘ a tain˘ a celorce m˘ a cinstesc pe mine, acela
îmi d˘ a prin aceasta cea mai mare cinstire s
,
i va veni la mine f˘ ar˘ a îndoial˘ a
i
.
6µ. Nu e nimeni între oameni, care s˘ a-mi arate o mai mare dragoste decât unul ca
acesta s
,
i nimeni altul pe lume nu-mi va fi mai drag ca el.
¿o. Cine va citi aceast˘ a convorbire dintre noi amândoi, îmi va aduce jertfa
cunos
,
tint
,
ei. As
,
a poruncesc eu.
¿1. As
,
ijderea s
,
i cel care o va asculta cu credint
,
˘ a s
,
i f˘ ar˘ a rea voint
,
˘ a, va dobândì, dup˘ a
ies
,
irea din trup, lumea celor fericit
,
i.
¿:. Ai ascultat tu, o fiu al Pritii, cu toat˘ a luarea aminte celece t
,
i-am spus? A dis-
p˘ arut acum îngrijorarea ce te cuprinsese din cauza nes
,
tiint
,
ei, o Câs
,
tig˘ atorule de
bunuri?
Argiuna:
¿¸. Orbirea s’a împr˘ as
,
tiat, înv˘ at
,
˘ atura ce mi-ai dat am primit-o prin harul t˘ au, o
Neprih˘ anitule. Acum sunt hot˘ arât s
,
i nefr˘ amântat de îndoial˘ a s
,
i voiu face dup˘ a
cuvântul t˘ au.
Povestitorul:
¿¸. Aceasta este minunata convorbire dintre Vasudeva s
,
i nobilul fiu al Pritii. Când
am auzit-o, mi s’a sburlit p˘ arul.
¿¸. Mult
,
˘ amit˘ a lui Viasa
z
am putut auzi aceast˘ a tain˘ a a tainelor, înv˘ at
,
˘ atura despre
meditat
,
ie (yoga), as
,
a cum a predat-o însus
,
Kris
,
na, Domnul meditat
,
iei.
¿6. F˘ ar˘ a încetare m˘ a bucur, o rege, ori de câte ori îmi aduc aminte de aceast˘ a min-
unat˘ a s
,
i sfânt˘ a convorbire dintre Kris
,
na s
,
i Argiuna.
i
„Venit
,
i la mine tot
,
i cei ostenit
,
i s
,
i împov˘ arat
,
i, s
,
i eu v˘ a voiu odihni“ (Matei ii,
¬S
).
u
În capitolul IV, versul i, e dat Iks
,
vacu ca autor al yoghei, aci e Viasa.
µ¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿¿. Aducându-mi aminte necontenit de aceast˘ a minunat˘ a ar˘ atare a lui Hari (Vis
,
nu),
m˘ a umplu de nespus˘ a uimire s
,
i m˘ a simt nespus de fericit.
¿8. Unde este Kris
,
na, Domnul meditat
,
iei, s
,
i fiul Pritii, cel purt˘ ator de arc, acolo e
mântuirie, biruint
,
˘ a s
,
i fericire neschimbat˘ a. As
,
a cred.
– SFÂRS
,
IT –
µ¸
Indice
Abhimanya, 8
Abimanyu, 9
Anga, 8
Argiuna, 3, 4, 7–10, 12, 13, 17, 18, 21,
24–26, 28, 29, 34, 36, 37, 40,
41, 43, 44, 46, 52, 54, 55, 57,
58, 61–63, 65, 73, 83, 87, 88,
90, 92, 93, 95
Asvataman, 8
Barata, 3, 7, 9, 10, 14–16, 23, 28, 40, 41,
45, 57, 67, 69, 71, 72, 77, 79,
83, 87, 90, 92
Bas, Bhagavan, 5
Benares, 8
Besant, Annie, 5
Bis
,
ma, 8, 9
Bis
,
ma, 8–10, 13, 59, 61
Bima, 8, 9
Boxberger, R., 5
Brahma, 4, 5, 20, 27–31, 35, 36, 44, 45,
52, 53, 58, 61, 67–69, 73, 85,
91
Brahman, 41, 43
Burnouf, Eugen, 5, 6
Cristos, 5, 32, 48
Darmaks
,
etra, 7
Davies, I., 5
Deussen, Paul, 6
deva, 41
Dirs
,
taketu, 8
Draupadi, 7, 8
Dris
,
taketu, 8
Dristadyumna, 7
Dritaras
,
tra, 7–9
Dritaras
,
tra, 7, 9–13, 59
Drona, 7, 8, 10, 13, 59, 61
Drupada, 7–9
Drupadi, 9
Dumnezeu, 5, 9, 13–15, 17, 21–23, 26,
31, 32, 34–37, 39–41, 44, 47,
48, 52, 58, 63, 65, 66, 68, 69,
71–73, 75, 79, 83, 84, 92, 95
Duryodana, 7, 8, 10
Eckhart, Meister, 14, 23, 26, 35, 37, 39,
41, 47, 65, 66, 71, 72, 80, 83,
90, 91
Garbe, R., 5, 6
Hari, 57, 94
Hartmann, Franz, 5, 6
Hastinapura, 7
Humbold, Wilhelm, 5
Iks
,
vacu, 93
Iks
,
vaku, 25
95
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Iks
,
vaku, 25
Karna, 8, 59, 61
Kasi, 8, 9
Kris
,
na, 7–9, 11, 25, 34, 39, 43, 47, 51, 54,
57, 75
Kris
,
na, 3, 4, 9–11, 14, 29, 36, 40, 61, 62,
83, 93, 94
Kripa, 8
Kundibogia, 8
Kunti, 8–10, 14, 16, 19, 22, 24, 31, 36,
39, 43, 48, 49, 67, 69, 71, 80,
81, 91, 92
Kuntibogia, 8
Kuru, 3, 5, 7–10, 17, 27, 37
Languinais, 5
Lorinser, I., 5
Madava, 11
Madhusudana, 11, 13, 36, 43
Mahabharata, 3
Manu, 25
Matsya, 8
maya, 40
Nakula, 8, 9
Nanu, D., 6
Pandu, 3, 5, 7–9, 28, 33, 54, 58, 63
Pansagiana, 9
Paracelsus, 15, 21, 37
Peiper, C.R.S., 5
Pencala, 7
Prita, 10, 13, 15–17, 20, 23, 28, 36, 39,
43–46, 48, 49, 53, 57, 65, 79,
85, 87, 89, 90, 93, 94
Purujit, 8
Sahadeva, 8, 9
Saivya, 8
Sanchya, 13, 53
Satyaka, 8, 9
Schröder, Leopold von, 6
Sedi, 8
Sekitana, 8
Senart, Em., 5
Sibi, 8
Somadata, 8
Subadra, 8, 9
Subhadra, 8
Telang, Kashinat Trimbak, 5
Thomson, I.C., 5
Uttamanya, 8
Vasudeva, 40, 54, 63, 93
Veda, 4, 5, 17, 22, 27, 39, 44, 46, 48, 53,
63, 75–77, 84, 85
Sama, 53, 54
Vis
,
nu, 25, 52
Vis
,
nu, 3, 52, 59, 60, 94
Viasa, 54, 93
Vicarna, 8
Virata, 8, 9
Vivasvant, 25
Vris
,
ni, 11
Vris
,
ni, 11, 24, 54
Yoga, 13, 17, 36
Yudis
,
tira, 7, 8
Yudis
,
tira, 9
Yuyudana, 8, 9
µ0
TABLA DE MATERIE
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸
Descurajarea lui Argiuna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿
Cugetare s
,
i resemnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1¸
Resemnarea în fat
,
a faptelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :1
Resemnarea în fat
,
a cunos
,
tint
,
ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :¸
Renunt
,
area la fapte s
,
i s˘ avârs
,
irea de fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :µ
Practicarea st˘ apânire de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¸
Practicarea cunos
,
tint
,
ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸µ
L˘ asarea în voia spiritului suprem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¸
Practicarea s
,
tiint
,
ei împ˘ ar˘ at
,
es
,
ti s
,
i a tainei împ˘ ar˘ at
,
es
,
ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¿
Vraja desf˘ as
,
ur˘ arii puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸1
Descoperirea personalit˘ at
,
ii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¿
Adorarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6¸
Deosebirea dintre spirit s
,
i corp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6¿
Cele trei însus
,
iri ale lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿1
Despre spiritul suprem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿¸
Act
,
iunea zeilor s
,
i a demonilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿µ
Cele trei feluri de credint
,
˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8¸
Lep˘ adarea de sine care duce la mântuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8¿

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close