carte
Comments
Content
BHAGAVAD-GITA
POEM
˘
A INDIAN
˘
A
TRADUCERE S
,
I NOTE
DE
Preotul IOAN MIH
˘
ALCESCU
Procesare s
,
i tehnoredactare L
A
T
E
X
Vlad S
,
ov˘ arel
Versiunea 1 ©ASEA 1¸ Martie :o1o
INTRODUCERE
Cuvântul Bhagavad însemneaz˘ a în limba sanscrit˘ a „Cel Prea Înalt“ sau „Sublim“, iar
Gita însemneaz˘ a „cântec“. Amândou˘ a la un loc însemneaz˘ a dar „Cântecul celui Prea
Înalt“ sau „al celui Sublim“.
Cel Prea Înalt sau Sublim, c˘ aruia a fost închinat acest cântec este Vis
,
nu, zeul
mântuitor, în întruparea sa în persoana lui Kris
,
na, sau a opta din cele zece avatare.
Bhagavad-Gita nu e oper˘ a de sine st˘ at˘ atoare, ci e numai un episod din celebra
poem˘ a epic˘ a Mahabharata, în care se descriu luptele fratricide dintre tribul Pandavilor
s
,
i al Kuravilor, urmas
,
ii lui Barata, zeul lunii.
Subiectul Bhagavad-Gitei îl formeaz˘ a descrierea clipelor, când os
,
tile învr˘ ajbite
stau fat
,
˘ a în fat
,
˘ a, gata de înc˘ aerare. Atunci Argiuna, c˘ apetenia Pandavilor, fu cuprins
de jale, privind la mult
,
imea vitejilor din ambele tabere protivnice s
,
i din cari mult
,
i
aveau s˘ a piar˘ a curând în lupt˘ a crâncen˘ a. Acest gând muè inima bunului rege, care era
gata s˘ a arunce armele, când conduc˘ atorul carului s˘ au de r˘ azboiu, care nu era altul decât
însus
,
zeul Kris
,
na, îmbr˘ acat în trup omenesc, îi însufl˘ a curaj de lupt˘ a s
,
i-l încredint
,
˘ a, c˘ a
biruint
,
a va fi de partea sa. Mai întâi o lung˘ a cuvântare, dup˘ a aceea ar˘ atarea slavei sale
dumnezees
,
ti în toat˘ a plin˘ atatea s
,
i groz˘ avia s
,
i apoi iar˘ as
,
o cuvântare mai scurt˘ a decât
cea dintâi, dar destul de lung˘ a, sunt mijloacele prin care zeul înfl˘ ac˘ areaz˘ a la lupt˘ a pe
regescul muritor.
Cele dou˘ a cuvânt˘ ari sunt o disertat
,
ie filosofic˘ a în care se împac˘ a cele dou˘ a sisteme
de cugetare rivale, care s’au cristalizat cu vremea în dou˘ a s
,
coli filosofice: sankya s
,
i
yoga.
Cel dintâi sust
,
inea, c˘ a omul se mântues
,
te prin cunoas
,
tere, cel de al doilea c˘ a la
mântuire se ajunge prin meditat
,
iune.
În spiritul celui dintâi, Kris
,
na spune lui Argiuna: P˘ arerea de r˘ au de cei mort
,
i, ca
s
,
i de cei cari au s˘ a moar˘ a, nu este întemeiat˘ a, c˘ aci eu s
,
i tu s
,
i tot
,
i am existat totdeauna
s
,
i vom exista deapururi. Precum în viat
,
˘ a, omul trece prin diferite faze, ca: copil˘ aria,
tineret
,
ea s
,
i b˘ atrânet
,
ea, tot astfel trece s
,
i dup˘ a moarte, c˘ aci murind, nu înceteaz˘ a de a
mai fi, ci numai se îmbrac˘ a într’alt trup. Ceeace exist˘ a cu adev˘ arat, trebue s˘ a existe
deapururi, iar ceeace nu exist˘ a cu adev˘ arat, nu exist˘ a niciodat˘ a. Prin urmare, nimeni
nu poate ucide pe altul, nici nu poate fi ucis. Sufletul se îmbrac˘ a cu un nou trup, cum
se îmbrac˘ a trupul cu ves
,
minte. Pentru celce se nas
,
te moartea este tot atât de sigur˘ a, ca
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
s
,
i nas
,
terea pentru celce moare. Nu plânge dar pe ceice au s˘ a moar˘ a, ci lupt˘ a, socotind
deopotriv˘ a pl˘ acerea s
,
i durerea, câs
,
tigul s
,
i paguba, biruint
,
a s
,
i înfrângerea.
În spiritul celui de al doilea sistem, Kris
,
na zice: Dac˘ a cunos
,
ti aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a
(yoga), es
,
ti liber de leg˘ aturile faptelor s
,
i orice lucru ît
,
i izbândes
,
te. Nici o piedic˘ a nu-t
,
i
poate sta în cale s
,
i numai put
,
in de vei fi pios în acest fel, scapi de mari primejdii s
,
i
es
,
ti statornic, pe când cei cari se conduc de cuvântul Vedelor nu pot fi statornici, c˘ aci
privesc întotdeauna la fructele faptelor. Vedele au deaface cu efectele celor trei însus
,
iri
ale lucrurilor, fiint
,
elor s
,
i faptelor (care sunt: bun˘ atatea, activitatea s
,
i întunerecul). Tu
fii mai presus de efectele celor trei însus
,
iri, nu purta grij˘ a de noi câs
,
tiguri nici de
p˘ astrarea a ceeace ai, ci fii concentrat asupra ta însut
,
i. Numai fapta, nu s
,
i fructul ei,
s˘ a-t
,
i fie la inim˘ a. Fii liber îns˘ a s
,
i de înclinarea spre nelucrare. Mai de pret, decât
fapta este adâncirea sufleteasc˘ a. Activeaz˘ a dar în adâncire sufleteasc˘ a. Cine leap˘ ad˘ a
toate dorint
,
ele inimii s
,
i este mult
,
umit prin sine însus
,
, are suflet statornic. Cine nu
se turbur˘ a în nefericire s
,
i nu dores
,
te nici o bucurie s
,
i nu e st˘ apânit de fric˘ a s
,
i de
mânie, este un înt
,
elept cu suflet statornic. Sufletul unui om este statornic, dac˘ a el îs
,
i
trage înapoi simt
,
urile din fat
,
a oric˘ arui lucru, cum îs
,
i trage broasca t
,
estoas˘ a membrele
sub carapace. Cine se ocup˘ a de celece cad sub simt
,
uri, simte înclinare spre ele, iar
din înclinare se nas
,
te pofta, iar din poft˘ a mânia, din mânie neputint
,
a de a deosebi
bine lucrurile, din aceasta confuziunea memoriei, apoi pierderea rat
,
iunii s
,
i în sfârs
,
it
complect˘ a desordine. Dimpotriv˘ a, cine se mis
,
c˘ a între lucrurile supuse simt
,
urilor cu
totul liber de ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire, dobândes
,
te linis
,
te sau as
,
a numita stare a lui Brahma,
iar cine r˘ amâne statornic în aceasta pân˘ a la sfârs
,
it, dobândes
,
te fericirea lui Brahma.
La întâmpinarea lui Argiuna, c˘ a, dac˘ a adâncirea sufleteasc˘ a e mai de pret, decât
fapta, pentru ce atunci îl îndeamn˘ a la lupt˘ a, Kris
,
na îi r˘ aspunde celece urmeaz˘ a s
,
i cu
aceasta împac˘ a cele dou˘ a sisteme de cugetare potrivnice:
Sunt dou˘ a feluri de adâncire sufleteasc˘ a sau de pietate ori de cucernicie: sub forma
cunos
,
tint
,
ei s
,
i sub forma faptei. Numai prin nelucrare nu ajunge nimeni la des˘ avârs
,
ire.
Nimeni nu poate sta nici o clip˘ a f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a ceva. Cine se abt
,
ine dela fapte, dar
gândes
,
te la cele sensuale, este un f˘ at
,
arnic. Dimpotriv˘ a, cine-s
,
i st˘ apânes
,
te simt
,
urile
s
,
i lucreaz˘ a desbr˘ acat de afecte, este cucernic. Acest fel de a lucra este mai bun decât
nelucrarea. F˘ ar˘ a s˘ a faci ceva nu t
,
i-ai putea p˘ astra nici m˘ acar viat
,
a. Lucreaz˘ a dar f˘ ar˘ a
ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire. Renunt
,
area la fapte s
,
i faptele izvorâte din pietate duc la fericire.
Cele de al doilea sunt mai de recomandat.
Care este adev˘ arata cucernicie, cum o înt
,
elege Kris
,
na, o spune el mai departe ast-
fel: Asupra mea cat˘ a s˘ a-t
,
i îndrept
,
i simt
,
urile s
,
i cugetarea. În mine s˘ a r˘ amâi s
,
i s˘ a lucrezi.
Eu sunt F˘ ac˘ atorul s
,
i Nimicitorul lumii. Eu sunt gustul apei, lumina soarelui s
,
i a lu-
nii, silaba sfânt˘ a a Vedelor, sunetul spat
,
iului, vigoarea omului, mireasma p˘ amântului,
¸
Bhagavad-Gita
str˘ alucirea focului. Eu sunt viat
,
a tuturor fiint
,
elor s
,
i asceza ascet
,
ilor. Eu sunt s˘ amânt
,
a
ves
,
nic˘ a a tuturor viet
,
uitoarelor. Fiint
,
ele, care sunt supuse însus
,
irilor de bun˘ atate, ac-
tivitate s
,
i întunerec, sunt toate din mine s
,
i în mine, dar eu nu sunt în ele. Toate sunt
înf˘ as
,
urate într’o am˘ agire dumnezeeasc˘ a, care purcede din cele trei însus
,
iri. Numai cei
care îs
,
i iau refugiul la mine, scap˘ a de aceast˘ a am˘ agire. Pe cel care m˘ a pret
,
uies
,
te mai
presus de orice, îl pret
,
uiesc s
,
i eu la fel. Cine r˘ amâne în mine, cunoas
,
te pe Brahma.
Cine moare cu gândul la mine, se contopes
,
te cu fiint
,
a mea. Deaceea, gândes
,
te-te la
mine în fiece clip˘ a. Ceilalt
,
i se întorc înapoi pe calea mort
,
ii. Oricine jertfes
,
te altor zei,
tot mie îmi jertfes
,
te, dar nu în forma cuvenit˘ a. Cine m˘ a caut˘ a pe mine, chiar dac˘ a ar
fi n˘ ascut din pântece de mam˘ a prih˘ anit, a aflat adev˘ arata cale. Nu prin citirea Vedelor,
ori prin poc˘ aint
,
˘ a, jertfe, sau prinoase ajunge cineva la mine, ci numai s
,
i numai prin
adorarea mea. As
,
a numai poate fi cineva una cu mine. În acest spirit s˘ a-s
,
i împlineasc˘ a
fiecare datoriile s
,
i s˘ a aduc˘ a jertfe, dar f˘ ar˘ a s˘ a-s
,
i fac˘ a socoteli de vreun fel de câs
,
tig,
f˘ ar˘ a ur˘ a s
,
i f˘ ar˘ a p˘ artinire.
Acesta este fondul filosofic al Bhagavad-Gitei, c˘ aci povestirea, sau mai exact în-
ceputul povestirii luptelor dintre Pandavi s
,
i Kuravi, este numai un simplu prilej pentru
desf˘ as
,
urarea acestui fond, care este f˘ acut˘ a cu adev˘ arat˘ a m˘ aestrie s
,
i într’o des˘ avârs
,
it˘ a
form˘ a literar˘ a. Pentru aceste dou˘ a escelente însus
,
iri – de fond s
,
i de form˘ a – Bhagavad-
Gita este socotit˘ a ca o capodoper˘ a a literaturii mondiale, ca cea mai frumoas˘ a poem˘ a
filosofico-religioas˘ a a bogatei literaturi indiene. Wilhelm de Humbold a numit-o chiar
„cea mai frumoas˘ a, poate chiar singura poem˘ a cu adev˘ arat filosofic˘ a din toate litera-
turile (cunoscute) ale lumii“ s
,
i s’a crezut dator s˘ a mult
,
umeasc˘ a lui Dumnezeu c˘ a i-a
d˘ aruit atâtea zile, c˘ a a ajuns s˘ a citeasc˘ a s
,
i aceast˘ a poem˘ a.
Misticii au g˘ asit în ea s
,
i înt
,
elesuri ascunse, de o adâncime rar˘ a, ceeace face ca
Bhagavad-Gita s˘ a fie s
,
i una din capodoperile misticii mondiale.
În ce prives
,
te vechimea Bhagavad-Gitei, înv˘ at
,
atul sanscritolog german Garbe –
întemeindu-se pe constatarea de elemente eterogene nu destul de bine contopite în
alc˘ atuirea ei – coboar˘ a redact
,
iunea ei definitiv˘ a pân˘ a în veacul II dup˘ a Cristos, pe
când filosoful s
,
i sanscritologul Deussen o pune între anii ¸oo-:oo înainte de Cristos.
În limbile europene, Bhagavad-Gita a fost tradus˘ a întâia dat˘ a în limba st˘ apânito-
rilor Indiei, în englezes
,
te, de Wilkins, în 1¿8¸. Tot în englezes
,
te a mai fost tradus˘ a
dup˘ a aceea de I.C. Thomson, în 18¸¸, apoi de indianul Kashinat Trimbak Telang, în
18¿¸ s
,
i 18::, s
,
i în fine de I. Davies, în 188:.
În frant
,
uzes
,
te a fost tradus˘ a de Languinais, în 18¸:, de Eugen Burnouf, în 1861,
de Annie Besant et Bhagavan Bas, 1µ1o s
,
i de Em. Senart, în 1µ::.
În nemt
,
es
,
te au tradus-o: C.R.S. Peiper, în 18¸¸, I. Lorinser, în 18¸µ, R. Boxberger,
în 18¿o Franz Hartmann, în 18µ: s
,
i 1µo¿ (cu adnot˘ ari mistice), R. Garbe, în 18µ¸, Paul
¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Deussen, în 1µo¸ s
,
i 1µ11 s
,
i Leopold von Schröder, în 1µ::.
În românes
,
te a fost tradus˘ a în anul 1µ:6 de poetul D. Nanu, dup˘ a o edit
,
ie popular˘ a
a lui Burnouf. Traducerea de fat
,
˘ a este f˘ acut˘ a dup˘ a: Burnouf, Garbe, Deussen, Schröder
s
,
i dup˘ a Hartmann (în ce prives
,
te interpretarea mistic˘ a), iar notele explicative au fost
luate s
,
i din diferit
,
i alt
,
i autori. T
,
in s˘ a adaug c˘ a traducerea e gata de nou˘ a ani, dar abia
acum a putut fi dat˘ a la tipar. Fie ca ea s˘ a dea cititorului o cât mai exact˘ a idee de ceeace
este în original Bhagavad-Gita!
6 Januarie, 1µ¸:.
TRADUC
˘
ATORUL
0
I
i
DESCURAJAREA LUI ARGIUNA
Dritaras
,
tra
z
:
1. Istorises
,
te-mi, o Povestitorule
¸
, ce ispr˘ avi f˘ acut-au ai nos
,
tri s
,
i ai lui Pandu
¸
viteji, atunci când s’au adunat cu tot
,
ii în t
,
ara Kuravilor, ca s˘ a se r˘ azboiasc˘ a între
ei?
Povestitorul:
:. Când Duryodana
¸
a v˘ azut as
,
ezat˘ a în linie de b˘ atae os
,
tirea Pandavilor, apropia-
tus’a el, craiul, de dasc˘ alul
o
s˘ au s
,
i a gr˘ ait as
,
a:
¸. „Prives
,
te, Maestre, puternica os
,
tire a Pandavilor, preg˘ atit˘ a de lupt˘ a de c˘ atre
înt
,
eleptul t˘ au ucenic, de fiul lui Drupada
¡
.
i
Legenda, care st˘ a la temelia descrierii acestei lupte, spune c˘ a între tribul Kuravilor s
,
i al Pandavilor s’a
încins o lupt˘ a aprig˘ a pentru st˘ apânirea regatului Hastinapura, dup˘ ace regele Yudis
,
tira s
,
i-a pierdut, în jocul
la noroc, tronul, averea s
,
i sot
,
ia.
Os
,
tile potrivnice s’au întâlnit în Darmaks
,
etra, s
,
esul sfânt sau t
,
ara f˘ ag˘ aduit˘ a, care fusese mai nainte în
„st˘ apânirea înt
,
elept
,
ilor“.
Sâmburele legendei este de sigur istoric, misticii îns˘ a îl socotesc fictiv s
,
i atribue întregei opere caracter
mistic.
Dup˘ a ei, ar fi vorba, în acest capitol, de lupta între bine s
,
i r˘ au, care se d˘ a atât în sufletul fiec˘ arui om,
cât s
,
i în întreaga natur˘ a. Argiuna – care n’ar fi altceva decât omul în genere – este înconjurat în viat
,
a sa
p˘ amânteasc˘ a de o întreag˘ a oaste de iluziuni, pe care el cat˘ a s˘ a le înving˘ a, ca s˘ a poat˘ a ajunge la cunoas
,
terea
adev˘ aratei sale firi dumnezees
,
ti. Lupta împotriva iluziilor este grea, pentruc˘ a multe din ele îi sunt dragi s
,
i
el se simte legat de ele.
De oarece Darmaks
,
etra însemneaz˘ a „cunoas
,
tere de sine însus
,
“, lupta pentru st˘ apânirea s
,
esului sfânt sau
a t
,
˘ arii f˘ ag˘ aduite ar fi str˘ aduint
,
a omului de a ajunge la cunoas
,
terea de sine sau de a se ridica din starea de
p˘ acat la starea original˘ a de cur˘ at
,
ie moral˘ a, sau de a cuceri paradisul „t
,
ara înt
,
elepciunii“.
u
Dritaras
,
tra, regele din Barata, era orb s
,
i c˘ apetenia Kuravilor.
¸
Povestitorul este conduc˘ atorul carului de r˘ azboiu al lui Dritaras
,
tra.
¸
Pandu, dela care-s
,
i trag numele Pandavii, era fratele Iui Dritaras
,
tra. Când se începe lupta între urmas
,
ii
s˘ ai s
,
i ai lui Dritaras
,
tra, Pandu era deja mort.
¸
Duryodana era fiul cel mai mare al lui Dritaras
,
tra. Numele s˘ au însemneaz˘ a „pl˘ acere“.
b
Cu acest predicat este numit viteazul Drona, maestrul care deprinse cu arta r˘ azboiului pe fiii lui
Dritaras
,
tra.
¡
Drupada era rege în Pencala s
,
i socrul celor cinci fii ai lui Pandu, cari t
,
ineau – tot
,
i cinci – în c˘ as˘ atorie
pe fica sa Kris
,
na sau Draupadi. Fiul lui Drupada, de care e vorba aci, era Dristadyumna.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸. Sunt printre ei viteji, arcas
,
i iscusit
,
i, cari se pot m˘ asura în lupt˘ a cu Bima s
,
i cu
Argiuna
i
, iar Yuyudana
z
s
,
i Virata
¸
s
,
i Drupada au venit cu carele de r˘ azboiu.
¸. S
,
i Dris
,
taketu
¸
s
,
i Sekitana
¸
s
,
i viteazul craiu din Kasi
o
s
,
i Purujit
¡
s
,
i Kundibogia
s
,
i Saivya
S
, cel puternic ca un taur,
6. s
,
i curagiosul Yudamanyu
g
s
,
i vânjosul Uttamanya s
,
i feciorul lui Subadra
io
, s
,
i
tot
,
i feciorii Draupadii
ii
as
,
ijderea cu carele lor de r˘ azboiu
iz
.
¿. Ascult˘ a acum, ca s˘ a s
,
tii, tu, cel mai bun dintre cei de dou˘ a ori n˘ ascut
,
i, s
,
i numele
c˘ apeteniilor oastei noastre:
8. Mai întâi tu însut
,
i, apoi Bis
,
ma
i¸
s
,
i Karna
i¸
s
,
i Kripa
i¸
biruitorul în lupte, s
,
i As-
vataman
io
s
,
i Vicarna
i¡
s
,
i feciorul lui Somadata, cu carul lui pân˘ a acum nebiruit
în lupte,
µ. s
,
i mult
,
i alt
,
i viteji, gata s˘ a-s
,
i jertfiasc˘ a viat
,
a pentru mine, cu arme felurite s
,
i tot
,
i
cunosc˘ atori ai artei r˘ azboiului.
1o. Os
,
tirea noastr˘ a îns˘ a, condus˘ a de Bis
,
ma, nu este destul de tare, iar a celorlalt
,
i,
condus˘ a de Bima, e tare.
i
Bima s
,
i Argiuna sunt cei mai viteji dintre cei cinci fii ai lui Pandu. Numele celorlalt
,
i trei sunt:
Yudis
,
tira, cel mai în vârst˘ a, Nakula s
,
i Sahadeva, cei mai tineri. Bima însemneaz˘ a pentru mistici „hot˘ arâre“.
Duryodana „poft˘ a“ s
,
i Yudis
,
tira „resemnare“.
u
Yuyudana, fiul lui Satyaka.
¸
Virata era rege peste Matsya s
,
i aliat al fiilor lui Pandu.
¸
Dirs
,
taketu, rege peste Sedi.
¸
Sekitana era un print
,
.
b
Kasi este un alt nume al Benares-ului.
¡
Purugit era fratele lui Kuntibogia, care era rege peste Kunti.
B
Saivya, regele Sibi-lor.
¸
Yudamanyu s
,
i Uttamanya sunt doi r˘ azboinici pandavi, despre care nu se cunosc am˘ anunte.
ic
Fiul lui Subhadra este Abhimanya.
ii
Draupadi sau Kris
,
na, fica lui Drupada (vezi nota 7 din pag. 7), a avut cu fiecare din cei cinci b˘ arbat
,
i
ai ei mai mult
,
i fii, cari au luat parte cu tot
,
ii în acest r˘ azboiu.
iu
Numele tuturor vitejilor cari se lupt˘ a aci între ei înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a, dup˘ a mistici: puteri sufletes
,
ti, înclin˘ ari,
pofte, arte s
,
i s
,
tiint
,
e, unele în lupt˘ a cu altele, pentruc˘ a stau în serviciul omului, care la rându-i st˘ a în slujba
p˘ acatului. Carul de r˘ azboiu este, dup˘ a aceast˘ a t˘ alm˘ acire, trupul omenesc.
i¸
B˘ atrânul Bis
,
ma era unul din c˘ apeteniile Kuravilor, s
,
i totodat˘ a unchiul lui Dritaras
,
tra.
i¸
Karna era print
,
ul din Anga.
i¸
Cine era acest Kripa, ca s
,
i alt
,
i cât
,
iva dintre fruntas
,
ii Kuravilor, ale c˘ aror nume se amintesc mai departe,
nu ne-e cunoscut.
ib
Asvataman era fiul lui Drona, (vezi nota 6 din pag. ¡).
i¡
Vicarna este numele unuia din fiii lui Dritaras
,
tra, dar mai purta acest nume s
,
i un fiu al lui Karna.
8
Bhagavad-Gita
11. Strânget
,
i-v˘ a dar cu tot
,
ii în jurul lui Bis
,
ma, fiecare dup˘ a rânduiala felului de
arme cu care lupt˘ a“.
1:. Atunci b˘ atrânul c˘ apitan al Kuravilor – Bis
,
ma – umplu de bucurie inima craiului,
suflând în cornul s˘ au de scoici, care r˘ asun˘ a ca mugetul unui leu.
1¸. Alte cornuri de scoici, nenum˘ arat de multe, s
,
i tâmpine s
,
i tobe s
,
i goarne r˘ asunar˘ a
deodat˘ a s
,
i se f˘ acu o larm˘ a f˘ ar˘ a seam˘ an.
1¸. Tot atunci f˘ acur˘ a s˘ a r˘ asune ceres
,
tile lor cornuri s
,
i Kris
,
na s
,
i Argiuna, cari stau
într’un m˘ aret, car de r˘ azboiu, tras de patru cai albi
i
.
1¸. S
,
i Sburlitul (Kris
,
na) sufl˘ a în cornul numit „adun˘ ator de neamuri“
z
, iar Pr˘ adal-
nicul (Argiuna) în cel zis „d˘ aruit de zei“, în vreme ce groaznicul Pântece de lup
(Bima) sufl˘ a în marele corn, care spinteca v˘ azduhul ca un bucium.
16. Craiul Yudis
,
tira, feciorul lui Kunti, sufl˘ a în „cel nebiruit“, Nakula s
,
i Sahadeva
în „cel duios“ s
,
i „cel cu flori împodobit“.
1¿. Iar craiul din Kasi, vânjosul arcas
,
, s
,
i Sikandin
¸
, în strajnice care de r˘ azboiu, s
,
i
Dris
,
tagiumna s
,
i Virata s
,
i nebiruita odrasl˘ a a lui Satyaka
¸
,
18. Drupada s
,
i fiii Drupadii s
,
i fiul lui Subadra, Abimanyu, cel cu brat
,
e puternice,
tot
,
i din toate p˘ art
,
ile suflar˘ a, fiecare în parte, în cornurile lor.
1µ. Alarma sfâs
,
iè inimile cetas
,
ilor lui Dritaras
,
tra, când el f˘ acu s˘ a vuiasc˘ a cerul s
,
i
p˘ amântul.
:o. Când Argiuna, care avea pe steag o maimut
,
˘ a
¸
, v˘ azu pe p˘ artas
,
ii lui Dritaras
,
tra,
as
,
ezat
,
i în linie de b˘ atae s
,
i când s˘ aget
,
ile începur˘ a s˘ a zboare încoaci s
,
i încolo, îs
,
i
încord˘ a arcul s
,
i el, vl˘ astar al lui Pandu,
:1. s
,
i rosti, o St˘ apâne al p˘ amântului
o
, aceste cuvinte c˘ atre Kris
,
na:
i
Calul este simbolul puterii s
,
i al ascult˘ arii, iar culoarea alb˘ a închipues
,
te cur˘ at
,
ia moral˘ a. Ambele sim-
boale se potrivesc dar pentru Kris
,
na.
u
Dup˘ a legend˘ a, acest corn ar fi fost r˘ apit demonului Pansagiana.
¸
Sikandin este unul din fiii lui Drupada, care ucise în lupt˘ a pe Bis
,
ma.
¸
Adic˘ a Yuyudana.
¸
Maimut
,
a de pe steagul lui Argiuna – de care nu trebue s˘ a uit˘ am c˘ a înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a pe om în genere –
însemneaz˘ a, dup˘ a mistici, c˘ a omul a pierdut prin p˘ acat firea sa spiritual˘ a s
,
i s’a apropiat de cea animal˘ a, sau
c˘ a dup˘ a trup omul apart
,
ine regnului animalic, pe când dup˘ a suflet îs
,
i are obârs
,
ia în Dumnezeu.
b
Vocativul acesta, ca s
,
i Barata (versul ¬¸) s
,
i altele mai departe, se refer˘ a la Dritaras
,
tra, c˘ aruia Povesti-
torul îi istorises
,
te desf˘ as
,
urarea r˘ azboiului.
µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
::. „Opres
,
te carul meu de r˘ azboiu, o Neclintitule în mijloc între ambele os
,
tiri,
:¸. ca s˘ a v˘ ad bine pe ceice s’au rânduit aci cu gând de r˘ azboire s
,
i pe cel cu care m˘ a
voiu m˘ asura în lupta ce va începe;
:¸. s˘ a v˘ ad pe ceice s’au adunat s˘ a se h˘ art
,
uiasc˘ a cu noi, pentru a face pe plac fe-
ciorului lui Dritaras
,
tra (Duryodana)“.
Povestitorul:
:¸. Dup˘ a ce Pletosul (Argiuna) gr˘ ai astfel c˘ atre Sburlitul (Kris
,
na), o Barata, acesta
opri frumosul car în mijloc, între cele dou˘ a os
,
tiri
:6. s
,
i în fat
,
a lui Bis
,
ma, a lui Drona s
,
i a tuturor print
,
ilor, zise: „O, fiu al Pritei
i
,
prives
,
te colo pe Kuravii adunat
,
i în cete“.
:¿. Atunci v˘ azu fiul Pritei, p˘ arint
,
i s
,
i bunici, s
,
i dasc˘ ali, unchi, frat
,
i, fii, nepot
,
i s
,
i
prieteni,
:8. socri s
,
i rude în amândou˘ a os
,
tirile. Când v˘ azu fiul Kuntii toate aceste rude ale
sale, unele în fat
,
a altora ca dus
,
mani, fu cuprins de adânc˘ a jale s
,
i zise îndurerat:
Argiuna:
Când v˘ ad, o Kris
,
na, pe rudele mele stând fat
,
˘ a în fat
,
˘ a, gata s˘ a se încaiere,
:µ. m˘ adul˘ arile mi se moaie, gura mi se usuc˘ a, tot trupul îmi tremur˘ a s
,
i p˘ arul mi se
face m˘ aciuc˘ a,
¸o. arcul Gandiva îmi cade din mân˘ a s
,
i m˘ a cuprind fiori. Nu mai m˘ a pot t
,
ine pe
picioare s
,
i capul îmi vâjâe.
i
Argiuna este numit aci s
,
i în versul urm˘ ator fiu al Pritei, iar în versul ¬S fiu al Kuntei, pentruc˘ a mama
sa se numea atât Prita cât s
,
i Kunti.
1o
Bhagavad-Gita
¸1. V˘ ad s
,
i semne de r˘ au cobitoare, o P˘ arosule
i
s
,
i nu-mi pare nici o isprav˘ a s˘ a-mi
ucid rudele în lupt˘ a.
¸:. Nu râvnesc biruint
,
˘ a, o Kris
,
na, nici st˘ apânire s
,
i pl˘ aceri. La ce ne folosesc
st˘ apânirea s
,
i bog˘ at
,
ia s
,
i chiar viat
,
a, o Câs
,
tig˘ atorule de vaci?
¸¸. Acei pentru cari râvnesc st˘ apânire s
,
i bog˘ at
,
ii s
,
i pl˘ aceri stau gata s˘ a se r˘ azboiasc˘ a
cu mine s
,
i s˘ a-s
,
i piard˘ a viat
,
a s
,
i avutul,
¸¸. ei, cari îmi sunt dasc˘ ali, p˘ arint
,
i, fii, s
,
i bunici, unchi, socri, nepot
,
i, cumnat
,
i s
,
i
rude.
¸¸. Pe aces
,
tia nu-i pot ucide, o Madhusudana, chiar de ar fi s˘ a fiu eu ucis. Nu-
i pot ucide nici chiar pentru st˘ apânirea peste câte trele lumile, necum pentru
st˘ apânirea p˘ amânteasc˘ a.
¸6. Dac˘ a amucide pe partizanii lui Dritaras
,
tra, ce bucurie amputea simt
,
i, o Cercet˘ a-
torule de oameni, cu toate c˘ a ei vin armat
,
i împotriva noastr˘ a?
¸¿. Nu trebue deci s˘ a ucidem pe oamenii lui Dritaras
,
tra, cari sunt rudele noastre;
c˘ aci ce mult
,
umire am putea avea, o Madava, dac˘ a ne-am ucide rudele?
¸8. Chiar dac˘ a ei, orbit
,
i de l˘ acomie, nu v˘ ad ce vin˘ a gr˘ am˘ adim asupr˘ a-ne,
distrugându-ne semint
,
ia s
,
i cu ce p˘ acat ne înc˘ arc˘ am, f˘ acând sil˘ a prietenilor,
¸µ. cum s˘ a nu recunoas
,
tem noi, c˘ a trebue s˘ a fugim de un asemenea p˘ acat, când ne
d˘ am seama cât de mare vin˘ a este a ne ucide neamurile?
¸o. Dac˘ a se nimices
,
te o semint
,
ie, se nimicesc ves
,
nicele datorii ale semint
,
iei de a
aduce jertfe, s
,
i dac˘ a se nimicesc acestea, tot neamul e amenint
,
at de pieire.
¸1. Unde st˘ apânes
,
te lipsa de pietate, acolo femeile se depraveaz˘ a, o Kris
,
na, iar dac˘ a
femeile se depraveaz˘ a, se produce amestecarea castelor
z
, o Urmas
,
al lui Vris
,
ni.
i
Lui Kris
,
na i-se dau o sumedenie de apelative. Aci se numes
,
te „Pletos“; în versul urm˘ ator „Câs
,
tig˘ ator
de vaci“; în versul ¸¸ „Madhusudana“; în versul ¸¡ „Cercet˘ ator de oameni“; în versul ¸¡ „Madava“; în
versul 41 „Urmas
,
al lui Vris
,
ni“ etc.
u
Misticii pun în locul cuvintelor „amestecarea castelor“ „amestecarea celor buni cu cei r˘ ai“ s
,
i explic˘ a
depravarea moral˘ a ce decurge din depravarea femeii prin lipsa de pietate înv˘ at
,
ând, c˘ a femeia o reprezint˘ a
voint
,
a sau principiul generator din om.
11
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Amestecarea aceasta duce în iad s
,
i pe distrug˘ atorul semint
,
iei s
,
i semint
,
ia îns˘ as
,
,
c˘ aci str˘ amos
,
ii
i
cad din ceruri, dac˘ a înceteaz˘ a aducerea de jertfe.
¸¸. Prin aceste p˘ acate ale distrug˘ atorilor de familii s
,
i prin amestecarea castelor, ca
urmare a lor se nimicesc ves
,
nicele datorii ale neamurilor s
,
i ale semint
,
iilor.
¸¸. Dac˘ a datoriile semint
,
iilor sunt date uit˘ arii de c˘ atre oameni, atunci, o Cercet˘ a-
torule de oameni, aces
,
tia se pr˘ abus
,
esc în iad. As
,
a ne spune datina sfânt˘ a.
¸¸. Vai! Suntem gata s˘ a facem un mare p˘ acat, c˘ aci vrem s˘ a ne ucidem rudele din
cauza poftei de st˘ apânire s
,
i de pl˘ aceri.
¸6. Pe legea mea! Mi-ar fi mai pl˘ acut s˘ a m˘ a ucid˘ a oamenii lui Dritaras
,
tra, f˘ ar˘ a ca s˘ a
le fac ceva“.
Povestitorul:
¸¿. As
,
a gr˘ ai Argiuna, la începutul luptei. Dup˘ a aceea se as
,
ez˘ a jos în carul s˘ au, s
,
i
fr˘ amântat de gânduri, l˘ as˘ a s˘ a-i cad˘ a din mân˘ a s˘ ageata s
,
i arcul.
i
Prin „str˘ amos
,
i“ misticii înt
,
eleg aci sufletul omenesc. Dac˘ a sufletul omului nu primes
,
te într’una din
viet
,
ile sale p˘ amântes
,
ti hrana trebuitoare, pe care i-o d˘ a religiunea, atunci el e robit trupului, s
,
i în viat
,
a
urm˘ atoare se va întrupa într’o fiint
,
˘ a inferioar˘ a. Aceasta ar fi c˘ aderea din cer a str˘ amos
,
ilor.
1i
II
CUGETARE S
,
I RESEMNARE
i
Povestitorul:
1. Când Madhusudana
z
v˘ azu pe Argiuna as
,
a de cuprins dejjale, cu ochii plini de
lacr˘ ami s
,
i descurajat, îi zise:
:. Pentru ce, o Argiuna, es
,
ti coples
,
it de descurajare tocmai acum când e s˘ a dai în
l˘ aturi piedici din cale? Descurajarea e nedemn˘ a de cel nobil Ea închide cerul s
,
i
face de ocar˘ a
¸
.
¸. Fiu al Pritii, nu te l˘ asa învins de sl˘ abiciune, c˘ aci aceasta e nedemn de tine.
Arunc˘ a departe grija doborâtoare s
,
i ridic˘ a fruntea sus, Biruitorule al dus
,
manilor
t˘ ai.
Argiuna:
¸. Cum as
,
putea, o Madhusudana, s˘ a trag cu arcul în Bis
,
ma s
,
i în Drona, pe cari-i
pret
,
uesc atât de mult?
¸. Mai bine m˘ anânc pâine cers
,
it˘ a în toat˘ a lumea, decât s˘ a ucid pe aces
,
ti b˘ arbat
,
i
vrednici de cinste. Cu toate c˘ a ei râvnesc avutul nostru, totus
,
bucuria ce as
,
simt
,
i, dac˘ a i-as
,
ucide, ar fi p˘ atat˘ a de sânge.
6. Nu s
,
tiu, dac˘ a ar fi mai bine ca noi s˘ a-i învingem pe ei, sau ei pe noi, c˘ aci dac˘ a
am ucide pe cei cari ne stau împotriv˘ a, strâns
,
i în jurul lui Dritaras
,
tra, nici noi
n’am mai putea tr˘ ai
¸
.
i
Cu acest capitol se începe partea filosofic˘ a, urmat˘ a de aplicat
,
iuni morale s
,
i precepte religioase, a
Bhagavat-Gitei. Capitolul de fat
,
˘ a cuprinde principiile sistemelor filosofice Sanchya s
,
i Yoga, c˘ a adic˘ a, cu
ajutorul cunos
,
tint
,
ei, omul ajunge s˘ a se conving˘ a de vremelnicia s
,
i nimicnicia a tot ce este material s
,
i de
ves
,
nicia sufletului. Singur˘ a aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a duce la libertate s
,
i nemurire, care se des˘ avârs
,
esc în unirea cu
Dumnezeirea. Mistica este de aci înainte la largul ei.
u
Madhusudana însemneaz˘ a „înving˘ ator sau omorâtor al gigant
,
ilor“. Misticii învat
,
˘ a c˘ a fiecare om trebue
s˘ a fie un înving˘ ator asupra sa însus
,
, asupra înclin˘ arilor rele ale sufletului s˘ au, dar c˘ a aceast˘ a biruint
,
˘ a nu se
poate dobândì iar˘ a ajutorul harului dumnezeesc. Aci mistica indian˘ a se apropie de mistica cres
,
tin˘ a, care
învat
,
˘ a: „Dumnezeu e gata s˘ a ajute celorce se lupt˘ a s
,
i n˘ ad˘ ajduesc în harul s˘ au dup˘ a cum ne d˘ a s
,
i prilej de
lupt˘ a, ca s˘ a ies
,
im biruitori“ (Urmarea lui Isus).
¸
Teama s
,
i îndoiala s
,
i înc˘ a s
,
i mai mult descurajarea lipsesc de fericirea cereasc˘ a pe cel st˘ apânit de ele,
pentruc˘ a aceasta st˘ a în cunoas
,
terea adev˘ arului din orice suflet, zice mistica.
¸
Pentru cine cunoas
,
te s
,
i pret
,
ues
,
te numai viat
,
a trupeasc˘ a, ea nu mai are nici un rost când pl˘ acerile ei nu
mai pot fi gustate.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. Inima îmi este cuprins˘ a de jale s
,
i mintea mi se opres
,
te în loc, nes
,
tiind ce trebue
s˘ a fac. Te rog dar pe tine, spune-mi, ce s˘ a fac? Pov˘ at
,
ues
,
te-m˘ a, c˘ aci sunt ucenicul
t˘ au s
,
i-t
,
i stau la picioare.
8. Nu v˘ ad ce mi-ar putea ajuta s˘ a îndep˘ artez grija, care-mi turbur˘ a simt
,
urile, chiar
de as
,
fi eu singur st˘ apân peste tot p˘ amântul, ori de as
,
i sta mai pre sus de zei.
Povestitorul:
µ. As
,
a gr˘ ai Pletosul c˘ atre Sburlitul, spaima dus
,
manilor c˘ atre Câs
,
tig˘ atorul de vaci:
„Eu nu vreau s˘ a m˘ a lupt“ s
,
i a t˘ acut.
1o. Zâmbit-a prietenos Kris
,
na, s
,
i a spus, o Bharata, celui descurajat, aceste cuvinte
în mijlocul celor dou˘ a os
,
tiri.
Cel Prea Înalt:
11. „Tu jeles
,
ti pe cei ce nu sunt de jelit, cu toate c˘ a cuvintele ît
,
i sunt înt
,
elepte. Cel
înt
,
elept nu plânge nici pe mort
,
i nici pe vii.
1:. N’a fost timp în care eu s
,
i tu s
,
i tot
,
i aces
,
ti st˘ apânitori peste oameni s˘ a nu fi existat
s
,
i nu va fi nici un timp în care s˘ a încet˘ am de a exista
i
.
1¸. Precum sufletul, când este în trup, trece prin copil˘ arie, tineret
,
e s
,
i b˘ atrânet
,
e, tot
astfel se va îmbr˘ aca într’un nou trup. Înt
,
elept
,
ii s
,
tiu aceasta în chip sigur.
1¸. Numai alipirea de materie produce [în om], o fiu al Kuntii, frig s
,
i c˘ aldur˘ a,
pl˘ acere s
,
i durere. Acestea îns˘ a vin s
,
i se duc, c˘ aci sunt trec˘ atoare. Suport˘ a-le
pe toate cu r˘ abdare, o Barata.
1¸. B˘ arbatul care r˘ amâne neclintit în fat
,
a acestora, o Taurule între b˘ arbat
,
i, înt
,
eleptul
care r˘ amâne nep˘ as˘ ator la durere s
,
i pl˘ acere, acela e preg˘ atit pentru nemurire.
i
Adev˘ arata fiint
,
˘ a a omului – zic misticii – st˘ a în ceeace este dumnezeesc în el. Acesta este ves
,
nic
s
,
i neschimbat, nu se nas
,
te s
,
i nu moare, cum spune s
,
i Meister Eckhart: „În fiint
,
a sufletului putem vedea s
,
i
cunoas
,
te pe Dumnezeu s
,
i cu cât omul se apropie mai mult în aceast˘ a viat
,
˘ a de fiint
,
a sufletului prin cunos
,
tint
,
˘ a,
cu atât e mai aproape de cunoas
,
terea lui Dumnezeu. În tine însut
,
i este s
,
i s˘ al˘ as
,
lues
,
te adev˘ arul. Nimeni din
ceice-l caut˘ a în lucrurile din afar˘ a, nu-l g˘ ases
,
te. Pe Dumnezeu îl g˘ asesc cu toat˘ a sigurant
,
a în l˘ auntrul meu“.
1¸
Bhagavad-Gita
16. Ceeace nu exist˘ a nu poate lua fiint
,
˘ a, ceea-ce are fiint
,
˘ a nu poate pieri. Deosebirea
dintre ceeace nu exist˘ a s
,
i ceeace exist˘ a o cunosc ceice cunosc adev˘ arul.
1¿. S˘ a s
,
tii c˘ a celce a f˘ acut lumea este ves
,
nic. Nimeni nu poate nimici ves
,
nicia.
18. Trupurile sunt vremelnice, iar celce însuflet
,
es
,
te trupul e ves
,
nic, netrec˘ ator s
,
i
nem˘ asurat; de aceea lupt˘ a-te, o Barata.
1µ. Cel care socotes
,
te c˘ a cineva ucide, ca s
,
i cel care socotes
,
te c˘ a cineva poate fi
ucis, nu cunoas
,
te adev˘ arul: nimeni nu ucide nici nu poate fi ucis.
:o. Nimeni nu se nas
,
te nici nu moare, n’a luat început s
,
i nici va lua cândva, ci
r˘ amâne în veci ceeace e din veci s
,
i nu e ucis, dac˘ a i se ucide trupul.
:1. Cum ar putea cineva ucide sau face s˘ a ucid˘ a, o fiu al Pritii, ceeace s
,
tie c˘ a nu
poate nimici, c˘ a e ves
,
nic, nen˘ ascut, netrec˘ ator?
::. Precum un om îs
,
i leap˘ ad˘ a hainele vechi s
,
i îmbrac˘ a altele nou˘ a, tot as
,
a leap˘ ad˘ a
sufletul trupul cel vechiu s
,
i îmbrac˘ a altul nou
i
.
:¸. Sabia nu r˘ anes
,
te sufletul, focul nul arde, apa nu-l înneac˘ a, vântul nu-l usuc˘ a.
:¸. El nu poate fi r˘ anit, nu poate fi ars, nu poate fi înnecat, nu poate fi uscat. Ves
,
nic,
de fat
,
˘ a în orice loc, nestr˘ amutat, nemis
,
cat s
,
i totdeauna acelas
,
este el
z
.
:¸. Nev˘ azut, f˘ ar˘ a întindere s
,
i neschimbat este în firea lui. Dac˘ a îi cunos
,
ti aceste
însus
,
iri, nu trebue s˘ a plângi pe nimeni.
:6. Dar s
,
i dac˘ a crezi, c˘ a el se nas
,
te din nou s
,
i moare, iar˘ as
,
i nu se cade s˘ a plângi pe
nimeni.
i
Aci se vede l˘ amurit ideea despre trecerea sufletelor dintr’un trupîntr’altul. Misticii o explic˘ a astfel:
La moarte, elementele materiale care alc˘ atuesc trupul se descompun, pentru a se asocia din nou s
,
i a forma
alte trupuri. Exist˘ a dar o continu˘ a trasformare a trupurilor. La rândul s˘ au, sufletul, p˘ ar˘ asind trupul, se în-
toarce, dup˘ a un oarecare timp de odihn˘ a, într’un nou trup. întruparea sau încorporarea se face incons
,
tient s
,
i
potrivit legilor sufletes
,
ti de mai multe ori, pân˘ ace sufletul ajunge la cons
,
tiint
,
a de sine. De acolea în colo se
întrupeaz˘ a când vrea.
u
Sufletul are trei feluri de însus
,
iri: animalice, omenes
,
ti s
,
i dumnezees
,
ti. Numai în virtutea celor dou˘ a din
urm˘ a, omul este o individualitate s
,
i are cons
,
tiint
,
˘ a de sine. Moartea atinge numai partea animal˘ a a sufletului.
O psihologie asem˘ an˘ atoare cu aceasta a misticii orientale se afl˘ a în urm˘ atorul text din Paracelsus: „Omul
are rat
,
iune îngereasc˘ a s
,
i animalic˘ a. Cea ves
,
nic˘ a este ves
,
nic˘ a s
,
i dela Dumnezeu s
,
i r˘ amâne în Dumnezeu.
Cea animalic˘ a este asemeni dela Dumnezeu s
,
i se afl˘ a în noi, dar nu e ves
,
nic˘ a, c˘ aci trupul moare s
,
i ea
moare odat˘ a cu el, de oarece nimic animalic nu r˘ amâne dup˘ a moarte. Moartea este încetarea a ceeace este
animalic˘ a în noi, nu a ceeace este ves
,
nic“.
1¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:¿. Moartea pentru celce se nas
,
te s
,
i renas
,
terea pentru celce moare sunt cel mai sigur
lucru
i
. De aceea, nu trebue s˘ a te întristezi de ceeace nu se poate schimba.
:8. Începutul s
,
i sfârs
,
itul fiint
,
elor este nev˘ azut, numai viat
,
a lor trupeasc˘ a este v˘ azut˘ a.
De ce te plângi de aceasta?
:µ. Ca o minune prives
,
te unul sufletul, ca o minune îl trâmbit
,
eaz˘ a altul, ca o minune
aude al treilea vorbindu-se de el, dar niciunul din cei cari aud numai vorbindu-se
de el, nu-s
,
i poate da seama ce este.
¸o. În orice trup în care s˘ al˘ as
,
lues
,
te, el nu poate fi nimicit. De aceea, nu plânge pe
nici o fiint
,
˘ a, o Barata.
¸1. Nu sta la îndoial˘ a, ce trebue s˘ a faci fat
,
˘ a cu datoria de a te lupta, c˘ aci nimic nu
este mai de laud˘ a pentru un ostas
,
ca lupta f˘ at
,
is
,
˘ a.
¸:. Ostas
,
ii privesc o asemenea lupt˘ a ca o poart˘ a deschis˘ a a cerului, o fiu al Pritii,
¸¸. iar dac˘ a nu-t
,
i vei îndeplini aceast˘ a datorie sfânt˘ a, ît
,
i vei pierde drepturile s
,
i
cinstea s
,
i vei fi acoperit de rus
,
ine,
¸¸. s
,
i rus
,
inea va r˘ amâne asupra ta deapururi, iar pentru un om cinstit, rus
,
inea este
mai rea decât moartea,
¸¸. s
,
i vitejii cari mânuesc carele de r˘ azboiu vor crede, c˘ a tu de fric˘ a dai înapoi dela
lupt˘ a s
,
i vei fi dispret
,
uit de ei, cari pân˘ a acum te-au stimat.
¸6. As
,
ijderea s
,
i dus
,
manii te vor vorbi de r˘ au s
,
i se vor îndoi de vitejia ta. S
,
i ce ar
putea fi mai dureros decât aceasta?
¸¿. Dac˘ a vei fi ucis în lupt˘ a, vei dobândì cerul
z
, dac˘ a vei ies
,
i biruitor, vei fi st˘ apâ-
nitor pe p˘ amânt. Scoal˘ a dar, fiu al Kuntii, s
,
i pornes
,
te la lupt˘ a.
i
Misticii l˘ amuresc încarnarea asemânând-o cu asocierea s
,
i disocierea elementelor chimice din procesul
analizei s
,
i al sintezei. Precum acestea se combin˘ a întotdeauna din nou în acelas
,
fel dup˘ a orice separare a
lor, tot astfel s
,
i la încarnare, elementele s
,
i însus
,
irile sufletes
,
ti, posedate de om într’o viat
,
˘ a, se adun˘ a din nou
s
,
i formeaz˘ a un caracter asemenea cu cel din viat
,
a precedent˘ a, dar o nou˘ a individualitate.
u
Str˘ aduint
,
a sau lupta de a învinge patimile nu este nefolositoare omului nici chiar când el nu iese
biruitor, c˘ aci el moare cu cugetul împ˘ acat c˘ a s
,
i-a f˘ acut datoria s
,
i experient
,
a f˘ acut˘ a de el este ca un capital
bine plasat, cu care el începe o nou˘ a viat
,
˘ a.
10
Bhagavad-Gita
¸8. Preg˘ ates
,
te-te de lupt˘ a, net
,
inând seam˘ a nici de pl˘ acere, nici de durere, nici de
câs
,
tig, nici de pagub˘ a, nici de biruint
,
˘ a, nici de înfrângere
i
. As
,
a nu vei c˘ adea în
p˘ acat.
¸µ. T
,
i-am spus acestea din punctul de vedere al filosofiei Sankya
z
. Ascult˘ a acum
ce învat
,
˘ a s
,
i sistemul Yoga
¸
. Dac˘ a pe acesta t
,
i-l vei însus
,
i, prin meditat
,
ie, te vei
libera, o fiu al Pritii, de leg˘ aturile faptelor,
¸o. s
,
i nu va mai fi pentru tine nici o n˘ adejde de în˘ alt
,
are, nici putint
,
˘ a de c˘ adere (prin
peregrinarea sufletului). Cine îs
,
i însus
,
es
,
te cât de put
,
in din aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a,
scstpa de mare nevoie.
¸1. Înt
,
elepciunea, care r˘ amâne neschimbat˘ a, e una singur˘ a, pe când înv˘ at
,
˘ aturile nes-
tatorniciei sunt nesfârs
,
ite s
,
i felurite, o vl˘ astar al Kuravilor.
¸:. Vorbe frumoase au pe buze cei neînt
,
elept
,
i, cari se desf˘ ateaz˘ a de cuvintele Vedei
s
,
i zic, o fiu al Pritii, c˘ a nu e nimic mai de seam˘ a ca acelea.
¸¸. N˘ adejdea lor e c˘ a pot ajunge în cer prin fapte bune s
,
i cred c˘ a renas
,
terea e urmare
a faptelor
¸
sic˘ a p˘ astrarea datinelor religioase le aduce fericire în viat
,
a aceasta s
,
i
în cea viitoare.
¸¸. Cine se las˘ a am˘ agit de aces
,
tia, îs
,
i are privirile at
,
intite spre fericirea p˘ amânteasc˘ a
s
,
i cereasc˘ a, dar din înv˘ at
,
˘ atura care are în sine statornicie s
,
i se întemeiaz˘ a pe
adâncirea în sine însus
,
nu se va împ˘ art˘ as
,
i.
¸¸. Vedele se m˘ arginesc la cele trei însus
,
iri ale lucrurilor
¸
, tu îns˘ a, Argiuna, des-
bar˘ ate de aceste trei însus
,
iri. Desbar˘ a-te de contrazicerile firii s
,
i caut˘ a linis
,
tea
în adev˘ arul ves
,
nic, f˘ ar˘ a grij˘ a de cele materiale s
,
i cons
,
tient de tine însut
,
i.
¸6. Precum lacul, în care se adun˘ a ap˘ a din toate p˘ art
,
ile, poate fi de folos în multe
feluri, tot as
,
a s
,
i Vedele pentru brahmanul înarmat cu cunos
,
tint
,
˘ a.
i
Unicul mobil al faptelor omenes
,
ti, aprobat s
,
i recomandat de mistic˘ a, este iubirea lui Dumnezeu, pe
care o g˘ asim s
,
i în Urmarea lui Isus în aceste cuvinte: „Cine iubes
,
te pe Dumnezeu din toat˘ a inima, nu se
teme de moarte, nici de osând˘ a, nici de judecat˘ a, nici de iad, pen-truc˘ a iubirea des˘ avârs
,
it˘ a apropie pe om de
Dumnezeu“.
u
Sistem rat
,
ionalist de filosofie, dup˘ a care-cunos
,
tint
,
a este totul, deci s
,
i mântuirea sufletului se ajunge
tot prin cunos
,
tint
,
˘ a.
¸
Yoga este sistemul de filosofie mistic˘ a, dup˘ a care reflexiunea sau meditarea este lucrul de c˘ apetenie.
Pe t˘ arâmul pur religios, Yoga recomand˘ a unirea cu Dumnezeu s
,
i se siles
,
te s’o realizeze în viat
,
˘ a.
¸
În acest verset se combate punctul de vedere al direct
,
iunii filosofice numit˘ a karma, care, în opozit
,
ie
cu yoga, învat
,
˘ a c˘ a faptele au cea mai mare valoare s
,
i c˘ a deci s
,
i mântuirea se obt
,
ine prin fapte bune.
¸
Despre acestea se trateaz˘ a mai jos, în capitolul XIV.
1¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¿. O îndeletnicire st˘ a în aceea ca s˘ a faci ceeace ea ît
,
i impune, iar nu s˘ a tragi foloase
din ea. Nu urm˘ arì folosul ce ai putea trage din faptele tale, dar nici nu te da lenei.
¸8. F˘ a ceeace ai de f˘ acut în cea mai deplin˘ a resemnare s
,
i nu te gândì la r˘ asplat˘ a,
o Biruitorule. Fii nep˘ as˘ ator în fericire, ca s
,
i în nefericire. Nep˘ asarea aceasta se
chiam˘ a yoga
i
.
¸µ. Fapta e cu mult mai pre jos decât c˘ autarea cunos
,
tint
,
ei, o Biruitorule. Caut˘ a-t
,
i
sc˘ aparea în cunos
,
tint
,
˘ a. Vai de ceice urm˘ aresc r˘ asplata!
¸o. Cine caut˘ a cunos
,
tint
,
a nu ia seama la faptele bune sau rele. Urm˘ ares
,
te dar
cunos
,
tint
,
a. Ea duce s
,
i la s˘ avârs
,
irea de fapte.
¸1. Înt
,
elept
,
ii, cari caut˘ a cunos
,
tint
,
a, renunt
,
˘ a la r˘ asplata faptelor s
,
i, liberat
,
i din
c˘ atus
,
ele renas
,
terilor, merg acolo unde nu e nici o suferint
,
˘ a.
¸:. Când sufletul va fi cunoscut haosul lumii atunci vei fi scârbit de ceeace pot
,
i
înv˘ at
,
a s
,
i ai înv˘ at
,
at din C˘ art
,
ile sfinte.
¸¸. S
,
i când cunos
,
tint
,
a ta se va împotrivi Scrierilor sfinte s
,
i va sta neclintit˘ a în
meditat
,
ie, atunci ai dobândit yoga.
Argiuna:
¸¸. Cum se poate cunoas
,
te, o Sburlitule, cel statornic în cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i neclintit
în meditat
,
ie? Cum vorbes
,
te cel nestr˘ amutat în cugetul s˘ au ? Cum st˘ a s
,
i cum
merge?
Cel Prea Înalt:
¸¸. Cine leap˘ ad˘ a toate pl˘ acerile inimii sale s
,
i g˘ ases
,
te mult
,
umirea numai în sine s
,
i
prin sine, acela poart˘ a numele de statornic în cunos
,
tint
,
˘ a.
¸6. Cine r˘ amâne nezdruncinat în suferint
,
˘ a s
,
i în bucurie, nest˘ apânit de patima fricii
s
,
i a mâniei, acela se numes
,
te nestr˘ amutat în cugetul s˘ au sau muni.
i
Aci yoga ia un înt
,
eles deosebit de cel obis
,
nuit, iar în versurile urm˘ atoare (¸p-¸¸) se pledeaz˘ a pentru
superioritatea ei fat
,
˘ a de fapt˘ a (karma).
18
Bhagavad-Gita
¸¿. Cine n’are nici o înclinare personal˘ a, cine în fericire nu simte mult
,
umire s
,
i în
nefericire nu simte p˘ arere de r˘ au, acela are cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a.
¸8. Cine îs
,
i întoarce simt
,
urile dela lucrurile din afar˘ a, cum îs
,
i strânge broasca
t
,
estoas˘ a m˘ adularele sub t
,
east˘ a, acela are cunos
,
tint
,
˘ a statornic˘ a.
¸µ. Lucrurile ce cad sub simt
,
uri n’au nici un farmec pentru cel care nu le dores
,
te.
Însus
,
gustul îl pierde celce renunt
,
˘ a cu totul la gustare.
6o. Câte odat˘ a, simt
,
urile înfuriate târ˘ asc cu ele chiar inima înt
,
eleptului, o fiu al
Kuntii.
61. Cine s
,
i-a învins simt
,
urile s
,
i se afund˘ a cu supunere în dumnezeirea mea s
,
i cine
le s
,
i conduce prin puterea dumnezeeasc˘ a, acela are cunos
,
tint
,
˘ a statornic˘ a.
6:. Cine dimpotriv˘ a se gândes
,
te la pl˘ acerile simt
,
urilor, îs
,
i va simt
,
i inima atras˘ a de
ele. Din aceast˘ a atract
,
iune se nas
,
te pofta, iar din poft˘ a patima.
6¸. Din patim˘ a se nas
,
te orbirea mint
,
ii, din orbirea mint
,
ii turburarea t
,
inerii de
minte, din turburarea t
,
inerii de minte pierderea cunos
,
tint
,
ei, iar când se pierde
cunos
,
tint
,
a s
,
i omul e pierdut
i
.
6¸. Cine îns˘ a prives
,
te lucrurile ce cad sub simt
,
uri cu simt
,
uri care s’au desbr˘ acat de
pl˘ acere s
,
i nepl˘ acere s
,
i are st˘ apânire de sine, acela dobândes
,
te pacea, pentruc˘ a
sufletul îi e linis
,
tit.
6¸. Pacea l˘ auntric˘ a îl scap˘ a de orice grij˘ a, c˘ aci inima celuice a dobândit pacea va
ajunge îndat˘ a la statornicie.
66. Cine nu se resigneaz˘ a n’ajunge la cunos
,
tint
,
˘ a, cine nu se resigneaz˘ a nu se
adânces
,
te în sine, cine nu se adânces
,
te în sine n’are pace, cine n’are pace de
unde ar putea avea bucurie?
6¿. Mintea celuice ascult˘ a de nestatornice simt
,
uri este purtat˘ a încoaci s
,
i încolo, ca
o corabie pe mare, b˘ atut˘ a de vânturi
z
.
i
Procesul c˘ aderii omului în robia patimilor, expus în versul acesta s
,
i în cel precedent, e descris astfel
de Urmarea lui Isus: „Mai întâi se nas
,
te în suflet cugetarea la un lucru oare care, dup˘ a aceea o puternic˘ a
închipuire, vine apoi pl˘ acerea s
,
i pofta cea rea s
,
i în sfârs
,
it cedarea“.
u
Aproape cu aceleas
,
i cuvinte zugr˘ aves
,
te Urmarea Iui Isus starea omului nestatornic: „Precum corabia
lipsit˘ a de cârm˘ a e purtat˘ a de valuri încoaci s
,
i încolo, tot as
,
a omul nestatornic, care nu r˘ amâne credincios
hot˘ arârii luate, e purtat într’o parte s
,
i într’alta de vântul p˘ arerilor“.
1µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
68. De aceea, o Voinice, cine-s
,
i st˘ apânes
,
te simt
,
urile în fat
,
a lucrurilor ce cad sub
simt
,
uri, acela are cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a.
6µ. Noaptea tuturor fiint
,
elor este zi pentru celce are st˘ apânire de sine s
,
i ziualor este
noapte pentru el.
¿o. Precum apele se linis
,
tesc în nem˘ arginitul ocean, tot astfel se potolesc în el
poftele s
,
i gust˘ a pace. Nu tot as
,
a e cu cel mânat de pl˘ aceri.
¿1. Omul care se leap˘ ad˘ a de toate poftele s
,
i tr˘ aes
,
te f˘ ar˘ a dorint
,
e, f˘ ar˘ a pret
,
uire s
,
i f˘ ar˘ a
iubire de sine, acela dobândes
,
te pacea.
¿:. Aceasta însemneaz˘ a a tr˘ ai în Brahma, o fiu al Pritii. Cine a ajuns la aceasta, nu
mai este nelinis
,
tit. Cine st˘ arues
,
te în aceasta dobândes
,
te, când moare, nirvana
i
în Brahma.
i
Adic˘ a contopirea cu Divinitatea.
io
III
RESEMNAREA ÎN FAT
,
A FAPTELOR
i
Argiuna:
1. „Dac˘ a, dup˘ a p˘ arerea ta, o Cercet˘ atorule de oameni, cunos
,
tint
,
a pret
,
ues
,
te mai
mult decât fapta, pentru ce atunci m˘ a îndemni la o fapt˘ a as
,
a de crud˘ a?
:. Cuvintele tale cu dou˘ a înt
,
elesuri îmi uluesc mintea. Spune-mi hot˘ arât, care din
dou˘ a e drumul ce duce la mântuire?“
Cel Prea înalt:
¸. „Cum t
,
i-am spus deja, o Neprih˘ anitule, sunt în lumea aceasta dou˘ a c˘ ai ce duc
la des˘ avârs
,
ire: calea cunos
,
tint
,
ei, recomandat˘ a de sanchya s
,
i calea faptelor, re-
comandat˘ a de yoga
z
.
¸. Cine nu se apuc˘ a de nimic nu poate ajunge la odihna de veci. Cine nu face nimic
nu poate atinge des˘ avârs
,
irea.
¸. Nimeni nu poate exista nici m˘ acar o clip˘ a, f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a ceva, pentruc˘ a fiecare
este silit, chiar contra voint
,
ei de însus
,
irile firii sale, s˘ a fac˘ a ceva.
6. Cine împiedic˘ a organele simt
,
urilor s˘ a-s
,
i îndepliniasc˘ a funct
,
iunile s
,
i st˘ a în nelu-
crare, iar cu inima e lipit de lucrurile ce cad sub simt
,
uri, acela e nebun s
,
i se afl˘ a
pe o cale gres
,
it˘ a.
¿. Cine îns˘ a t
,
ine în frâu simt
,
urile, prin puterea rat
,
iunii, iar prin organele pip˘ aitului
face ceva, f˘ ar˘ a ca totus
,
s˘ a fie robit de ceeace face, acela e cu totul altfel.
8. Îndeplines
,
te ceeace trebue, c˘ aci fapta pret
,
ues
,
te mai mult decât nelucrarea. Îns˘ as
,
i
viat
,
a trupului n’ar fi cu putint
,
˘ a, dac˘ a n’ai face ceva
¸
.
i
În acest capitol se continu˘ a expunerea înv˘ at
,
˘ aturii, c˘ a mântuirea se dobândes
,
te prin fapte izvorâte din
meditat
,
ie sau din afundarea în Dumnezeu, sau din unirea mistic˘ a cu el, ceeace este acelas
,
lucru.
u
În realitate yoga nu recomand˘ a faptele, ci meditat
,
ia ca mijloc sigur pentru mântuire. Puterea mântu-
itoare a faptelor o propoveduia karma. Aci îns˘ a ne afl˘ am în fat
,
a unui sistem sincretist, a sistemului karma-
yoga, care pret
,
ues
,
te deopotriv˘ a s
,
i meditat
,
ia s
,
i faptele pornite din ea. Este întocmai înv˘ at
,
˘ atura despre mân-
tuire a bisericii nostre ortodoxe s
,
i a celei romano-catolice, c˘ a adic˘ a omul se mântues
,
te prin credint
,
˘ a s
,
i prin
fapte bune, în opozit
,
ie cu înv˘ at
,
˘ atura protestant˘ a, c˘ a mântuirea se obt
,
ine numai prin credint
,
˘ a (sola fide).
¸
„Dumnezeu nu vrea s˘ a fim nis
,
te netrebnici, cari s˘ a nu s
,
tim nimic, s˘ a nu putem nimic, s˘ a nu înt
,
elegem
nimic“, zice Paracelsus.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Chiar dac˘ a nu t
,
inem seam˘ a de faptele ce impune datoria de a aduce jertfe, lumea
tot r˘ amâne legat˘ a de fapte. De aceea, fiu al Kuntii, f˘ a fapte, dar nu-t
,
i lipi inima
de ele.
1o. Când Ziditorul a toate a f˘ acut pe oameni s
,
i le-a poruncit s˘ a aduc˘ a jertfe, le-a zis:
„Datorit˘ a jertfelor v˘ a vet
,
i îmmult
,
i. Ele v˘ a vor aduce împlinirea dorint
,
elor.
11. Prin jertfe venit
,
i voi în ajutorul zeilor s
,
i zeii într’al vostru. Ajutându-v˘ a unii pe
alt
,
ii, dobândit
,
i cea mai mare fericire.
1:. Dac˘ a venit
,
i în ajutorul zeilor prin jertfe, zeii v˘ a vor împlinì dorint
,
ele. Cine se
împ˘ art˘ as
,
es
,
te de cele d˘ aruite de ei, f˘ ar˘ a ca s˘ a le dea în schimb ceva, e un hot
,
.
1¸. Oamenii buni m˘ anânc˘ a numai ce r˘ amâne dela jertf˘ a s
,
i se cur˘ at
,
˘ a prin aceasta de
orice p˘ acat. Cei r˘ ai, cari g˘ atesc mânc˘ ari numai pentru ei, vor pieri.
1¸. Fiint
,
ele tr˘ aesc cu hran˘ a, hrana se face din ploae, ploaia se datores
,
te jertfei, jertfa
ia nas
,
tere din fapt˘ a.
1¸. Fapta izvor˘ as
,
te din cuvântul Vedelor, cuvântul Vedelor din Cel ves
,
nic; prin ur-
mare, atoate cuprinz˘ atorul cuvânt al Vedelor îs
,
i are temelia în jertf˘ a.
16. As
,
a se învârtes
,
te roata împrejur s
,
i cine n’o pune în mis
,
care aci jos, duce o viat
,
˘ a
tic˘ aloas˘ a, e juc˘ aria simt
,
urilor s
,
i în zadar tr˘ aes
,
te,
1¿. pe când omul care se bucur˘ a în sine, care simte mult
,
umire de sine s
,
i care se
îndestuleaz˘ a cu sine, nu mai are nimic de f˘ acut
i
.
18. Un asemenea om n’are în vedere nici un scop în ceeace face, nici un scop în
ceeace nu face s
,
i nu caut˘ a în nici o fiint
,
˘ a un punct de reazim pentru scopurile
sale.
1µ. F˘ a dar întotdeauna ceeace trebue s˘ a faci, dar desinteresat. Cine îs
,
i împlines
,
te
datoria desinteresat, ajunge cea mai înalt˘ a treapt˘ a de des˘ avârs
,
ire.
:o. Numai prin fapte au ajuns craiul Gianaka s
,
i alt
,
ii la des˘ avârs
,
ire. Lucreaz˘ a s
,
i tu,
ca s˘ a fii un îndemn pentru alt
,
ii la împlinirea datoriei,
:1. c˘ aci ce face omul cel mai sus pus, aceea fac s
,
i ceilalt
,
i oameni s
,
i de ce se conduce
el, de aceea se conduce s
,
i mult
,
imea.
i
Adev˘ aratul înt
,
elept zice îns˘ a cu autorul Urm˘ arii lui Isus: „În toate s
,
i mai pre sus de toate, sufletul
meu, odihnes
,
te-te deapururi în Dumnezeu, c˘ aci Dumnezeu este odihna de veci a sfint
,
ilor“.
ii
Bhagavad-Gita
::. Nu exist˘ a nimic în cele trei lumi, o fiu al Pritii, ce eu (ca Dumnezeu) as
,
fi
îndatorat s˘ a fac, nici nu este ceva de dobândit, pe care eu s˘ a nul fi dobândit s
,
i cu
toate acestea eu lucrez necontenit,
:¸. c˘ aci, de s’ar întâmpla vreodat˘ a ca eu s˘ a nu lucrez neobosit, oamenii ar urma
pilda mea, o fiu al Pritii.
:¸. Toate lumile ar c˘ adea în nelucrare, dac˘ a nu mi-as
,
împlini lucrul meu s
,
i m’as
,
face pricin˘ a de turburare s
,
i de pieire a f˘ apturilor
i
.
:¸. Precum cei nes
,
tiutori lucreaz˘ a în vederea unui interes, tot astfel cel s
,
tiutor cat˘ a
s˘ a lucreze desinteresat, ca s˘ a îndemne s
,
i pe alt
,
ii la aceasta, o Barata.
:6. Cel s
,
tiutor nu trebue s˘ a turbure în cugetul lor pe cei nes
,
tiutori, cari lucreaz˘ a
pentru interes, ci s˘ a-i îndemne s˘ a fac˘ a orice cu voie bun˘ a, lucrând el desinteresat.
:¿. Orice se s˘ avârs
,
es
,
te, se îndeplines
,
te prin jocul fort
,
elor naturii, dar omul, am˘ agit
de cons
,
tiint
,
a de sine, zice: Eu le-am f˘ acut.
:8. Cine cunoas
,
te îns˘ a adev˘ arul, o Voinice, face deosebire între natur˘ a s
,
i puterea
ce st˘ a la temelia mis
,
c˘ arilor s
,
i cine cunoas
,
te puterile care lucreaz˘ a în puteri s
,
i
forme, nu se t
,
ine legat de lucruri.
:µ. Am˘ agit
,
i de schimb˘ arile materiei, oamenii sunt orbit
,
i de ele, se lenevesc s
,
i nu le
cunosc firea. Cel s
,
tiutor nu se am˘ ages
,
te de acestea.
¸o. Închin˘ a-mi mie toate faptele tale, avându-t
,
i gândul îndreptat spre Spiritul cel
prea înalt, s
,
i atunci f˘ ar˘ a n˘ adejde s
,
i f˘ ar˘ a interes, vei lupta neînfricos
,
at.
¸1. Cine urmeaz˘ a cu credint
,
˘ a s
,
i f˘ ar˘ a s
,
ov˘ aire aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a a mea, poate ajunge
la mântuire chiar s
,
i prin fapte.
¸:. Cine este în îndoial˘ a s
,
i nu urmeaz˘ a aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a a mea, este un r˘ at˘ acit s
,
i
nebun s
,
i merge la pieire total˘ a.
¸¸. Înt
,
eleptul lucreaz˘ a potrivit firii sale. Toate fiint
,
ele urmeaz˘ a deasemeni firii lor.
La ce ar sluji s˘ a le împiedici?
i
„Dac˘ a numai o clip˘ a n’ar rosti Dumnezeu cuvântul s˘ au, cerul s
,
i p˘ amântul ar pieri. În luminoasa
oglind˘ a a ves
,
niciei, în ves
,
nica cons
,
tiint
,
˘ a de sine a Tat˘ alui, îs
,
i creaz˘ a El o icoan˘ a a sa îns˘ as
,
, pe Fiul s˘ au.
În aceast˘ a oglind˘ a se reflecteaz˘ a toate lucrurile s
,
i le putem recunoas
,
te, nu ca creaturi, ci ca Dumnezeu în
Dumnezeu“, (Eckhart).
i¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸. Fiecare organ al simt
,
urilor ori iubes
,
te ori ur˘ as
,
te lucrul ce are în fat
,
˘ a. Nu te pleca
nici înaintea iubirii nici a urii, c˘ aci amândou˘ a sunt vr˘ ajmas
,
ii cei mai vicleni ai
omului.
¸¸. Este mai bine s˘ a-t
,
i îndeplines
,
ti, chiar s
,
i mai r˘ au datoria ta decât mai bine pe a
altuia. Da, este mai bine s˘ a pieri îndeplinindu-t
,
i datoria, decât s˘ a tr˘ aes
,
ti s
,
i s˘ a n’o
îndeplines
,
ti.
Argiuna:
¸6. Dar ce îndeamn˘ a pe om, chiar contra voei sale, s
,
i parc˘ a-l împinge cu deasila s˘ a
fac˘ a r˘ au, urmas
,
al lui Vris
,
ni?
Cel Prea înalt:
¸¿. Pofta s
,
i mânia, care izvor˘ asc din patim˘ a. Învat
,
˘ a s˘ a cunos
,
ti pe aces
,
ti mistuitori s
,
i
pustiitori dus
,
mani.
¸8. Cum este focul înf˘ as
,
urat de fum, cum e oglinda acoperit˘ a de praf, cum e f˘ atul
închis de pântecele mamei, as
,
a este lumea înv˘ aluit˘ a de r˘ au
i
.
¸µ. Chiar s
,
tiint
,
a înt
,
eleptului este întunecat˘ a de acest vr˘ ajmas
,
neadormit, care ia
chipul poftei s
,
i e foc mistuitor, o fiu al Kuntii.
¸o. Organele simt
,
urilor, mintea s
,
i inima sunt culcus
,
ul lui
z
. De aci pornes
,
te de în-
tunec˘ a s
,
tiint
,
a s
,
i umbres
,
te sufletul.
¸1. De aceea, înainte de toate, st˘ apânes
,
te-t
,
i organele s
,
i alung˘ a dela tine r˘ aul, care
otr˘ aves
,
te cunos
,
tint
,
a s
,
i viat
,
a.
¸:. Simt
,
urile sunt bune, mai bune decât simt
,
urile este îns˘ a inima, mai bun˘ a decât
inima este mintea s
,
i mai bun decât mintea este sufletul.
¸¸. T
,
ine minte dar, c˘ a sufletul e mai bun decât inima, înt˘ ares
,
te-l prin Sufletul
suprem s
,
i combate, o Voinice, acel dus
,
man, care se ascunde în poft˘ a s
,
i e greu
de prins.
i
„Dac˘ a pe tine însut
,
i nu te pot
,
i face as
,
a cum ai vrea s˘ a fii, atunci cum vrei ca altul s˘ a fie dup˘ a placul
t˘ au?“ (Urmarea lui Isus).
u
„Toat˘ a lumea în cel r˘ au zace“, zice sfântul Evanghelist Ioan (I epistol˘ a ¸,
ip
).
i¸
IV
RESEMNAREA ÎN FAT
,
A CUNOS
,
TINT
,
EI
i
Cel Prea înalt:
1. Aceast˘ a ves
,
nic˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a, numit˘ a yoga, am împ˘ art˘ as
,
it-o eu lui Vivasvant
z
.
Acesta a împ˘ art˘ as
,
it-o lui Manu
¸
, iar Manu lui Iks
,
vaku
¸
.
:. În felul acesta a trecut din generat
,
ie în generat
,
ie s
,
i a ajuns pân˘ a la vechii înt
,
elept
,
i
reges
,
ti, iar dup˘ a aceea s’a pierdut cu trecerea vremii, o Biruitorule.
¸. Ast˘ azi ît
,
i împ˘ art˘ as
,
esc t
,
ie aceast˘ a str˘ aveche înv˘ at
,
˘ atur˘ a a yogei, pentruc˘ a tu es
,
ti
închin˘ atorul s
,
i prietenul meu. De aceea, ît
,
i încredint
,
ez aceast˘ a adânc˘ a tain˘ a.
Argiuna:
¸. Tu te-ai n˘ ascut mai pe urm˘ a, iar Vivasvant mai nainte, cum s˘ a înt
,
eleg dar cu-
vântul t˘ au, c˘ a tu ai propoveduit cel dintâi aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a?
Cel Prea Înalt:
¸. De nenum˘ arate ori, ne-am n˘ ascut pân˘ a acum s
,
i eu s
,
i tu. Eu cunosc nas
,
terile
mele, dar tu nu le cunos
,
ti pe ale tale, o Biruitorule.
6. Des
,
i din fire eu sunt nen˘ ascut s
,
i ves
,
nic s
,
i st˘ apân al tuturor f˘ apturilor, totus
,
,
pentruc˘ a îmi st˘ apânesc firea dup˘ a voint
,
˘ a, m˘ a nasc când vreau în lumea materiei.
¿. Fiecare dat˘ a, când legile sunt c˘ alcate în picioare s
,
i domnes
,
te nelegiuirea, eu m˘ a
nasc în chip omenesc
¸
.
i
Numai cunoas
,
terea de sine însus
,
, care se dobândes
,
te prin luminarea intern˘ a, împ˘ art˘ as
,
it˘ a de fiint
,
a
dumnezeeasc˘ a întrupat˘ a de nenum˘ arate ori pentru mântuirea omului, numai aceea scap˘ a pe om de am˘ agirea
eului, îi d˘ a libertatea spiritual˘ a s
,
i-l unes
,
te cu Dumnezeirea. Pentru o asemenea cunoas
,
tere faptele nu sunt o
piedic˘ a.
u
Zeul soarelui.
¸
Manu este numele generic a i¸ înt
,
elept
,
i, cari au mântuit lumea în cele i¸ perioade ale creat
,
iunii,
numite, dup˘ a numele lor, manvantara.
¸
Iks
,
vaku este dat aci ca întemeietorul yogei.
¸
Înv˘ at
,
˘ atura despre întruparea Dumnezeirii pentru mântuirea omului se g˘ ases
,
te s
,
i în brahmanism s
,
i în
budism, dar în vis
,
nuism e capital˘ a. Aci Vis
,
nu se întrupeaz˘ a de io ori. Cea mai însemnat˘ a din întrup˘ arile
sale este cea f˘ acut˘ a în persoana lui Kris
,
na.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8. În fiecare perioad˘ a a viet
,
ii lumii, eu m˘ a nasc pentru ocrotirea celor buni s
,
i
pieirea celor r˘ ai s
,
i pentru înt˘ arirea piet˘ at
,
ii.
µ. Dumnezeeasc˘ a este nas
,
terea mea, dumnezeesc s
,
i lucrul meu. Cine cunoas
,
te
aceasta cu adev˘ arat, acela nu se va nas
,
te iar˘ as
,
dup˘ a ce va muri, ci se va uni
cu mine, o Argiuna.
1o. Mult
,
i sunt, cari – desb˘ arat
,
i de patimi, de fric˘ a, de ur˘ a, gândind la mine, c˘ atând
sc˘ aparea în mine cur˘ at
,
it
,
i prin practicarea cunos
,
tint
,
ei – se contopesc în fiint
,
a
mea
i
.
11. S
,
i în m˘ asura în care se întorc c˘ atre mine, în aceeas
,
m˘ asur˘ a îi iubesc s
,
i eu s
,
i as
,
a
sunt pretutindeni oameni cari umbl˘ a în c˘ aile mele.
1:. R˘ asplata faptelor o urm˘ aresc oamenii s
,
i pentru aceasta se închin˘ a zeilor, c˘ aci
iute se arat˘ a în lumea muritorilor r˘ asplata ce urmeaz˘ a faptelor.
1¸. Eu am f˘ acut cele patru caste s
,
i le-am împ˘ art
,
it privilegiile s
,
i îndatoririle. T
,
ine
minte, eu, Cel neschimbat, sunt F˘ ac˘ atorul tuturor.
1¸. Faptele pe mine nu m˘ a prih˘ anesc, pentruc˘ a nu caut r˘ asplat˘ a pentru ele. Cine m˘ a
cunoas
,
te astfel, nu e înc˘ atus
,
at de fapte.
1¸. Înaintas
,
ii, cari au dorit mântuirea, as
,
a au lucrat. Lucreaz˘ a s
,
i tu cum au lucrat
înaintas
,
ii.
16. Ce este „a lucra“ s
,
i ce „a nu lucra“? Iat˘ a o întrebare la care nici înt
,
elept
,
ii nu pot
r˘ aspunde. Ît
,
i voiu l˘ amurì dar acea lucrare, a c˘ arei cunoas
,
tere izb˘ aves
,
te de r˘ au.
1¿. Cat˘ a s˘ a înt
,
elegi lucrarea s
,
i nelucrarea s
,
i ceeace se întâmpl˘ a din pricina nelu-
cr˘ arii. Fiint
,
a lucr˘ arii e greu de înt
,
eles.
18. Cine vede în nelucrare lucrarea s
,
i în lucrare nelucrarea, acela este un înt
,
elept
între oameni, un resignat, unul care îndeplines
,
te toate lucr˘ arile.
1µ. Cine n’are nici o pl˘ acere s
,
i nici o dorint
,
˘ a în tot ce face s
,
i ale c˘ arui fapte sunt
trecute prin focul cunoas
,
terii, acela este numit de cei cunosc˘ atori înt
,
elept.
i
Cufundarea în Dumnezeire se g˘ ases
,
te s
,
i în cuvintele Mântuitorului: „Celce m˘ anânc˘ a trupul meu s
,
i bea
sângele meu, acela petrece în mine s
,
i eu în el“ (Ioan 6,
¸¸
). Cufundarea în Dumnezeire nu este cufundarea
în neant, ci ies
,
irea din existent
,
a vremelnic˘ a, trec˘ atoare s
,
i intrarea în existent
,
a ves
,
nic˘ a, netrec˘ atoare. „Când
Dumnezeu Tat˘ al a dat nas
,
tere tuturor f˘ apturilor, mi-a dat nas
,
tere s
,
i mie, am purces din el deodat˘ a cu toate
f˘ apturile s
,
i am r˘ amas totus
,
în el. Astfel noi, oamenii, suntem unicul s˘ au fiu, pe care Tat˘ al l-a n˘ ascut din
veci“, zice Meister Eckhart.
i0
Bhagavad-Gita
:o. Cine s’a desbr˘ acat de dorint
,
a de r˘ asplat˘ a a faptelor s
,
i e totdeauna mult
,
umit s
,
i
nu trage n˘ adejde, acela, chiar dac˘ a face ceva, e ca s
,
i cum n’ar face nimic.
:1. Desbr˘ acat de orice dorint
,
˘ a, cu gândurile înfrânate, departe de tot ce leag˘ a de
viat
,
˘ a, unul ca acesta face numai cu trupul ceeace face s
,
i, des
,
ì lucreaz˘ a, nu
p˘ ac˘ atues
,
te.
::. Acesta e mult
,
umit cu ceeace-i aduce întâmplarea, st˘ a mai presus de contrazicer-
ile viet
,
ii, nu e st˘ apânit de iubirea de sine, e nep˘ as˘ ator în fericire s
,
i în nefericire
s
,
i, des
,
ì lucreaz˘ a, nu cade în vin˘ a.
:¸. Pentru el, care n’are nici un interes, care e liber s
,
i cu gândul la adev˘ arata
cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i care orice fapt˘ a o prives
,
te ca o jertf˘ a, nu exist˘ a fapt˘ a.
:¸. Brahma este ofranda sa, Brahma jertfa sa, lui Brahma îi aduce olocaust s
,
i în
Brahma se va contopì el, a c˘ arui meditat
,
ie este fapta lui Brahma.
:¸. Unii dintre pios
,
i cinstesc jertfa ca ceva adus zeilor, alt
,
ii dimpotriv˘ a aduc jertf˘ a
îns˘ as
,
jertfa, jertfind în focul lui Brahma (renunt
,
˘ a la ea).
:6. Alt
,
ii jertfesc auzul s
,
i celelalte simt
,
uri în focul renunt
,
˘ arii de sine, pe când iar˘ as
,
i
alt
,
ii jertfesc în focul simt
,
urilor cele auzite s
,
i alte lucruri ce cad sub simt
,
uri.
:¿. Alt
,
ii jertfesc toate funct
,
iunile simt
,
urilor s
,
i ale suflului de viat
,
˘ a în focul mistic
al înfrân˘ arii de sine, care este aprins de cunos
,
tint
,
˘ a.
:8. Alt
,
ii aduc jertf˘ a avutul lor, sau jertfesc postind sau meditând sau studiind Vedele
sau c˘ autând cunos
,
tint
,
a.
:µ. Alt
,
ii jertfesc expirat
,
ia inspirat
,
iei sau inspirat
,
ia expirat
,
iei, reducând expirat
,
ia s
,
i
inspirat
,
ia cu gândul de a ajunge s˘ a fie cu totul st˘ apâni pe respirat
,
ie
i
.
¸o. Alt
,
ii practic˘ a cump˘ atarea s
,
i jertfesc viat
,
a viet
,
ii. Tot
,
i aces
,
tia se exerciteaz˘ a în
jertfire s
,
i prin jertfirea lor îns˘ as
,
i se s
,
terg s
,
i p˘ acatele lor.
¸1. Cine gust˘ a cu acest gând resturile de jertf˘ a, se cufund˘ a în ves
,
nicul Brahma.
Celce nu jertfes
,
te, nu dobândes
,
te nici m˘ acar lumea aceasta, cu atât mai put
,
in pe
cealalt˘ a, o tu cel mai bun dintre Kuravi.
i
Aceste exercit
,
ii sunt începutul minunatelor probe de r˘ abdare s
,
i de st˘ apânire de sine pe care le dau
fachirii.
i¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Sunt multe feluri de jertfe care se aduc lui Brahma celce este pretutindeni. S˘ a
s
,
tii, c˘ a toate pornesc din fapt˘ a. Dac˘ a vei cunoas
,
te aceasta, te vei mântuì.
¸¸. Mai bun˘ a decât jertfa material˘ a este jertfa care const˘ a din cunoas
,
tere, o
Biruitorule al vr˘ ajmas
,
ilor. Toate jertfele la un loc s
,
i deodat˘ a le aduce, o fiu
al Pritii, cine are cunos
,
tint
,
˘ a.
¸¸. Dobândes
,
ti aceast˘ a s
,
tiint
,
˘ a, dac˘ a te as
,
ezi la picioarele înv˘ at
,
˘ atorului, îi pui în-
treb˘ ari s
,
i-l slujes
,
ti. Înt
,
elept
,
ii, care cunosc adev˘ arul, conduc la cunoas
,
terea ade-
v˘ arului.
¸¸. Când vei cunoas
,
te adev˘ arul, nu vei mai fi chinuit de îndoieli,
i
o fiu al lui Pandu,
c˘ aci vei vedea toate f˘ ar˘ a deosebire în tine însut
,
i s
,
i prin tine în mine.
¸6. Chiar de ai fi omul cel mai înc˘ arcat de p˘ acate, dac˘ a cunos
,
ti adev˘ arul, plutes
,
ti
peste marea r˘ at˘ acirilor, f˘ ar˘ a team˘ a de primejdie.
¸¿. Precum focul material preface în cenus
,
˘ a lemnul aprins, o Argiuna, tot as
,
a pref-
ace faptele în cenus
,
˘ a focul cunos
,
tint
,
ei.
¸8. Nu este pe p˘ amânt alt mijloc de cur˘ at
,
ire, care s˘ a fie asemenea cunos
,
tint
,
ei s
,
i
aceasta o afl˘ a cu vremea în sine însus
,
celce se des˘ avârs
,
es
,
te în meditat
,
ie (yoga).
¸µ. Credinciosul ajunge la cunos
,
tint
,
˘ a, dac˘ a o râvnes
,
te numai pe ea s
,
i dac˘ a-s
,
i în-
frâneaz˘ a simt
,
urile. Când a dobândit s
,
tiint
,
a, va trece în scurt˘ a vreme la pacea de
veci.
¸o. Nes
,
tiutorul s
,
i necredinciosul, fiind st˘ apânit
,
i de îndoial˘ a, vor pieri. Nici lumea
aceasta nici pe cealalt˘ a n’o dobândes
,
te s
,
i nici o bucurie n’are, cel chinuit de
îndoial˘ a.
¸1. Faptele nu sunt o piedec˘ a pentru celce le jertfes
,
te meditat
,
iei s
,
i sf˘ arâm˘ a îndoiala
prin lumina cunos
,
tint
,
ei s
,
i e st˘ apân pe sine însus
,
, o Pr˘ adalnicule.
¸:. De aceea, o Barata, taie, cu sabia cunos
,
tint
,
ei, îndoiala ale c˘ arei r˘ ad˘ acini sunt
nes
,
tiint
,
a s
,
i care-t
,
i turbur˘ a inima, deprinde-te cu meditat
,
ia s
,
i aibi curaj.
i
„S
,
i vet
,
i cunoas
,
te adev˘ arul s
,
i adev˘ arul v˘ a va face liberi“ (Ioan S,
¸¬
).
i8
V
RENUNT
,
AREA LA FAPTE S
,
I S
˘
AVÂRS
,
IREA DE FAPTE
i
Argiuna:
1. O Kris
,
na, tu prfcpovedues
,
ti renunt
,
area la fapte s
,
i în acelas
,
timp s˘ avârs
,
irea de
fapte. Spune-mi l˘ amurit, care din amândou˘ a e mai bun˘ a?
Cel Prea înalt:
:. Atât renunt
,
area la fapte cât s
,
i s˘ avârs
,
irea de fapte duc la mântuire. Dintre amân-
dou˘ a îns˘ a mai bun˘ a este s˘ avârs
,
irea de fapte.
¸. Acela renunt
,
˘ a cu adev˘ arat la fapte, care nu ur˘ as
,
te s
,
i nu poftes
,
te, c˘ aci, dac˘ a în
sufletul lui nu e nici o patim˘ a, lesne se poate desface de leg˘ aturile existent
,
ei.
¸. Numai cei nes
,
tiutori vorbesc de cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i fapte ca de dou˘ a lucruri deosebite.
Cine are una, o are s
,
i pe cealalt˘ a.
¸. T
,
inta care se ajunge prin cunos
,
tint
,
˘ a, se ajunge s
,
i prin fapt˘ a. Cunos
,
tint
,
a s
,
i fapta
sunt în fond una
z
. Cine s
,
tie aceasta, este pe calea cea dreapt˘ a.
6. Renunt
,
area este grea, o Voinice, pentru celce nu s’a lep˘ adat de sine, pe când
înt
,
eleptul care s’a lep˘ adat de sine ajunge us
,
or la Brahma.
¿. Pentru celce cu inim˘ a curat˘ a s’a lep˘ adat de sine s
,
i are st˘ apânire de sine s
,
i-s
,
i în-
frâneaz˘ a simt
,
urile s
,
i se simte una cu tot ce exist˘ a, faptele nu sunt nici o piedec˘ a.
8. Cine se leap˘ ad˘ a de sine s
,
i cunoas
,
te adev˘ arul, îs
,
i d˘ a seama, c˘ a nu el este celce
s˘ avârs
,
es
,
te o fapt˘ a oare care. S
,
i dac˘ a el vede s
,
i aude s
,
i pip˘ ae s
,
i miroase, dac˘ a
m˘ anânc˘ a s
,
i merge s
,
i doarme s
,
i respir˘ a,
i
Faptele la care trebue s˘ a renunt
,
˘ am sunt toate cele care decurg din nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i din poftele trupes
,
ti.
Ele sunt rele. Faptele pe care trebue s˘ a le s˘ avârs
,
im sunt cele pe care ni le dicteaz˘ a mintea luminat˘ a de
cunoas
,
terea adev˘ arului unirii tainice a omului cu Dumnezeirea.
u
Raportul ce se stabiles
,
te aci între cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i fapte este acelas
,
ca cel dintre credint
,
˘ a s
,
i faptele bune,
dup˘ a înv˘ at
,
˘ atura cres
,
tin˘ a: credint
,
a adev˘ arat˘ a nu se poate s˘ a nu se arate prin fapte bune. Deosebirea este numai
c˘ a, pe când cunos
,
tint
,
a este un element sufletesc pur intelectual, care n’are întotdeauna în sine puterea de a
duce la s˘ avârs
,
irea faptei, credint
,
a este produsul colabor˘ arii intelectului cu voint
,
a s
,
i cu sentimentul s
,
i nu se
poate s˘ a r˘ amân˘ a numai teorie, f˘ ar˘ a s˘ a se traduc˘ a în fapte.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. dac˘ a vorbes
,
te s
,
i las˘ a s˘ a i-se fac˘ a sau face însus
,
ceva, dac˘ a închide s
,
i deschide
ochii, îs
,
i d˘ a seama c˘ a numai organele simt
,
urilor sale se îndeletnicesc cu lumea
simt
,
urilor.
1o. Cine face toate faptele sale în numele lui Brahma s
,
i nu se gândes
,
te la r˘ asplat˘ a,
acela nu se p˘ ateaz˘ a de p˘ acat
i
, cum nu se p˘ ateaz˘ a foaia nuf˘ arului de ap˘ a.
11. Sfint
,
ii (yoghii), cari renunt
,
˘ a la r˘ asplat˘ a, pentru a-s
,
i p˘ astra sufletul curat,
s˘ avârs
,
esc faptele numai cu trupul, cu inima s
,
i cu mintea.
1:. Celce se leap˘ ad˘ a de sine, renunt
,
˘ a la r˘ asplata faptelor s
,
i dobândes
,
te pacea ne-
trec˘ atoare. Celce nu se leap˘ ad˘ a de sine, lucreaz˘ a sub imboldul poftelor, t
,
ine la
r˘ asplat˘ a s
,
i e înc˘ atus
,
at de fapte.
1¸. Sufletul cons
,
tient de sine s˘ al˘ as
,
lues
,
te, vesel s
,
i st˘ apân peste simt
,
uri, în cetatea cu
nou˘ a port
,
i (trupul) nef˘ acând sau îndemnând s˘ a se fac˘ a ceva.
1¸. St˘ apânul lumii nu creaz˘ a nici f˘ aptuirea nici faptele, nici leg˘ atura dintre fapt˘ a s
,
i
r˘ asplat˘ a, ci acestea le face firea proprie fiec˘ arei fiint
,
e.
1¸. Cel atot puternic nu e cauza nici a faptelor bune nici a celor rele ale cuiva, ci
întunecarea cunos
,
tint
,
ei de c˘ atre necunos
,
tint
,
˘ a este cauza pentru care r˘ at˘ acesc
f˘ apturile
z
.
16. Celor în cari aceast˘ a nes
,
tiint
,
˘ a este înl˘ aturat˘ a de cunos
,
tint
,
a sufletului, li se de-
scopere adev˘ arul, prin cunoas
,
terea de sine îns
,
is
,
i
¸
s
,
i ea le lumineaz˘ a ca soarele.
1¿. Cine cunoas
,
te aceasta s
,
i se face una cu ea s
,
i r˘ amâne neclintit în ea s
,
i o prives
,
te
ca cea mai înalt˘ a t
,
int˘ a, acela merge acolo unde nu mai este întoarcere s
,
i p˘ acatele
îi sunt s
,
terse prin aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a.
18. Înt
,
eleptul înzestrat cu aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a vede una s
,
i aceeas
,
în înv˘ at
,
atul s
,
i smer-
itul brahman, în bou, în elefant s
,
i chiar s
,
i în câine s
,
i în mânc˘ atorul de carne de
câine (svapaka).
i
„A mânca, a bea, a priveghea, a dormi, a lucra, a se odihni s
,
i a îndeplini celelalte trebuint
,
e fires
,
ti este
o mare povar˘ a pentru omul pios, care dores
,
te s˘ a fie liber s
,
i deslegat de orice p˘ acat“, (Urmarea lui Isus).
u
Aci, ca s
,
i în versul precedent, se înl˘ atur˘ a predestinat
,
ia absolut˘ a s
,
i se ap˘ ar˘ a liberul arbitru.
¸
„Ferice de cel pe care-l învat
,
˘ a înt
,
elepciunea potrivit cu fiint
,
a ei, iar nu prin imagini trec˘ atoare s
,
i prin
cuvinte“, (Urmarea lui Isus).
¸o
Bhagavad-Gita
1µ. Ceice s’au deprins s˘ a vad˘ a acelas
,
lucru în tot ce exist˘ a, cuceresc lumea chiar în
viat
,
a lor p˘ amânteasc˘ a, c˘ aci neprih˘ anitul Brahma se afl˘ a deopotriv˘ a în toate
i
, de
aceea s
,
i ei se afl˘ a în Brahma.
:o. Nu te da cu totul bucuriei, când t
,
i-se întâmpl˘ a ceva pl˘ acut
z
. Dac˘ a cunos
,
ti pe
Brahma s
,
i r˘ amâi neclintit în aceast˘ a cunos
,
tint
,
˘ a te afli în Brahma.
:1. Cel al c˘ arui suflet nu e robit de lumea din afar˘ a, g˘ ases
,
te în sine însus
,
ceeace-l
face fericit s
,
i dac˘ a se las˘ a din tot sufletul în voia lui Brahma, dobândes
,
te feri-
cirea netrec˘ atoare.
::. Toate bucuriile, care r˘ asar din venirea în atingere cu lumea, sunt un izvor de
suferint
,
˘ a
¸
s
,
i au început s
,
i sfârs
,
it, o fiu al Kuntii. Înt
,
eleptul nu se bucur˘ a de ele.
:¸. Cine s
,
tie chiar aci pe p˘ amânt s˘ a se desbere de leg˘ aturile trupului, de pl˘ acere s
,
i
de mânie, este cucernic s
,
i fericit.
:¸. Cine g˘ ases
,
te în sine bucuria, mult
,
umirea s
,
i lumina, este un yoghi, e una cu
Brahma s
,
i ajunge la topirea sa în Brahma (nirvana)
¸
.
:¸. Topirea în Brahma o ajung înt
,
elept
,
ii, dac˘ a s’au cur˘ at
,
it de p˘ acate, au lep˘ adat
îndoiala, sunt st˘ apâni peste ei îns
,
is
,
i s
,
i le pare bine de bun˘ astarea tuturor fiint
,
elor.
:6. Cine st˘ a mai presus de pl˘ acere s
,
i de mânie, îs
,
i t
,
ine gândurile în frâu s
,
i se
cunoas
,
te pe sine însus
,
, ajunge la topirea în Brahma.
:¿. Cine nu se las˘ a înrâurit de lumea din afar˘ a s
,
i-s
,
i îndreapt˘ a privirile între
sprîncene, cine-s
,
i potrives
,
te inspirat
,
ia s
,
i expirat
,
ia s
,
i respir˘ a pe nas,
:8. cine-s
,
i st˘ apânes
,
te, ca un sfânt, simt
,
urile, inima s
,
i mintea s
,
i râvnes
,
te numai mân-
tuirea, ca cea mai înalt˘ a t
,
int˘ a s
,
i se desface de orice dorint
,
e, temeri s
,
i patimi,
acela e mântuit de veci.
i
Concept
,
iunea panteist˘ a din brahmanism se întâlnes
,
te adesea s
,
i în Bhagavad-Gita, cum e d. p. aci.
u
„Socotes
,
te-te ca un oaspete s
,
i c˘ al˘ ator pe p˘ amânt s
,
i nu lua seama la treburile lumii“, (Urmarea lui
Isus).
¸
„Siles
,
te-te s˘ a-t
,
i dep˘ artezi inima de dragostea c˘ atre cele v˘ azute s
,
i s˘ a te înalt
,
i c˘ atre cele nev˘ azute; c˘ aci
cei cari ascult˘ a de simt
,
uri îs
,
i p˘ ateaz˘ a cugetul s
,
i pierd harul lui Dumnezeu“, (Urmarea lui Isus).
¸
Nirvana este în kris
,
naism ceva deosebit de ceeace este în budism. Acolo este nimicire, stingere, aci e
ceva pozitiv: starea de fericire ce simte sufletul unit cu Dumnezeirea.
¸1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:µ. Cine m˘ a recunoas
,
te pe mine ca primitorul tuturor jertfelor s
,
i al poc˘ aint
,
ei, ca
pe St˘ apânul tuturor lumilor s
,
i prietenul a tot ce viaz˘ a, acela intr˘ a în odihna de
veci
i
.
i
„Aceasta este viat
,
a de veci: s˘ a te cunoasc˘ a pe tine, unicul Dumnezeu adev˘ arat s
,
i pe acel pe care tu l-ai
trimis, pe Isus Cristos“ (Ioan i¡,
¸
).
¸i
VI
PRACTICAREA ST
˘
APÂNIRE DE SINE
i
Cel Prea Înalt:
1. Cine-s
,
i îndeplines
,
te datoria, f˘ ar˘ a s˘ a se gândiasc˘ a la r˘ asplat˘ a, este un renunt
,
˘ ator,
este un sfânt; nu tot as
,
a cel ce nu aduce jertfe s
,
i nu lucreaz˘ a.
:. Ceeace se chiam˘ a renunt
,
are, este adev˘ arata sfint
,
enie, c˘ aci nimeni nu se poate
numi sfânt, o fiu al lui Pandu, dac˘ a nu renunt
,
˘ a la dorint
,
ele sale.
¸. Pentru piosul care vrea s˘ a ajung˘ a sfânt, calea este s˘ avârs
,
irea de fapte, iar dup˘ a
ce s’a f˘ acut sfânt, calea este ohihna,
¸. c˘ aci, când cineva nu mai are leg˘ aturi cu lumea simt
,
urilor s
,
i cu faptele, când a
renunt
,
at la toate dorint
,
ele
z
, atunci s’a ridicat la treapta de sfânt.
¸. Fiecare s˘ a se st˘ apâniasc˘ a pe sine prin sine însus
,
s
,
i s˘ a nu se înjosiasc˘ a, de oarece
fiecare îs
,
i este prietenul sau dus
,
manul s˘ au însus
,
.
6. Prietenul s˘ au însus
,
îs
,
i este atunci când s’a învins pe sine prin sine; cât timp îns˘ a
dureaz˘ a înc˘ a dus
,
m˘ ania a ceeace în el nu este el însus
,
, îs
,
i este dus
,
manul s˘ au
însus
,
.
¿. Sufletul celui care s’a învins pe sine s
,
i a ajuns la odihn˘ a este mult
,
umit cu sine
însus
,
s
,
i nu e turburat nici de frig nici de c˘ aldur˘ a, nici de pl˘ acere nici de suferint
,
˘ a,
nici de cinste nici de ocar˘ a.
8. Cine caut˘ a mult
,
umire numai în cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i st˘ a mai presus de lucruri s
,
i-s
,
i
st˘ apânes
,
te simt
,
urile, se chiam˘ a sfânt resignat (yoghi). Cu nep˘ asare prives
,
te
acesta la bulg˘ ari de p˘ amânt, la pietre s
,
i la aur.
µ. El r˘ amâne neschimbat fat
,
˘ a de prieteni s
,
i de tovar˘ as
,
i, de indiferent
,
i s
,
i de pro-
tivnici, de dus
,
mani s
,
i de rude, de buni s
,
i de r˘ ai. Dup˘ a aceasta îl cunos
,
ti.
1o. Sfântul se cade s˘ a petreac˘ a neîncetat în singur˘ atate, s˘ a fie st˘ apân pe simt
,
irile
inimii sale, f˘ ar˘ a s˘ a as
,
tepte ceva, nici s˘ a aib˘ a ceva.
i
Des˘ avârs
,
ita st˘ apânire de sine este acelas
,
lucru cu sfint
,
enia. Se expune idealul sfint
,
eniei kris
,
naiste,
care st˘ a într’o mult
,
ime de privat
,
iuni trupes
,
ti s
,
i în meditat
,
iune. Sfint
,
enia nu se poate ajunge în cursul unei
singure viet
,
i, ci prin str˘ aduint
,
a mai multor viet
,
i consecutive.
u
„Scopul viet
,
ii noastre ar trebui s˘ a fie: biruint
,
a asupra noastr˘ a îns
,
ine, câs
,
tigarea zilnic˘ a a unei cât mai
mari st˘ apâniri peste noi îns
,
ine s
,
i sporirea în bine“, (Urmarea lui Isus).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. Într’un loc curat s˘ a-s
,
i fac˘ a un scaun, nu prea înalt nici prea jos, acoperit cu o
p˘ atur˘ a, cu o blan˘ a de c˘ aprioar˘ a s
,
i cu iarb˘ a kus
,
a.
1:. Acolo s˘ a-s
,
i concentreze mintea asupra unui punct, s˘ a opriasc˘ a mersul gândurilor
s
,
i al simt
,
urilor, s˘ a se as
,
eze pe scaun s
,
i s˘ a se exerciteze în meditat
,
ie, pentru a-s
,
i
curat
,
i sufletul.
1¸. Cu trunchiul, gâtul s
,
i capul într’una nemis
,
cat, s˘ a priviasc˘ a necontenit la vârful
nasului, f˘ ar˘ a s˘ a se uite înl˘ aturi.
1¸. În cea mai deplin˘ a linis
,
te sufleteasc˘ a s
,
i f˘ ar˘ a nici o team˘ a, neclintit în juruint
,
a de
ucenic de brahman, st˘ apân peste voint
,
a sa s
,
i cugetând la mine, s˘ a se exerciteze
în meditare, cufundat în mine.
1¸. Petrecând totdeauna astfel
i
s
,
i st˘ apânindu-s
,
i simt
,
urile, sfântul dobândes
,
te odi-
hna de veci, al c˘ arei punct culminant este nirvana.
16. De meditare nu se împ˘ art˘ as
,
es
,
te nici celce m˘ anânc˘ a mult nici celce nu m˘ anânc˘ a
de loc. As
,
ijderea, nici celce doarme prea mult nici celce veghiaz˘ a necontenit, o
Argiuna.
1¿. Cine e îns˘ a cump˘ atat în mâncare s
,
i în odihn˘ a, în plimbare s
,
i în lucru, în somn s
,
i
în veghe, se împ˘ art˘ as
,
es
,
te de meditat
,
ia potolitoare de suferint
,
e
z
.
18. Cine îs
,
i înfrâneaz˘ a cugetarea s
,
i se gândes
,
te numai la eul s˘ au superior s
,
i nu mai
dores
,
te nici o pl˘ acere, acela poart˘ a numele de ucenic de sfânt.
1µ. Ca o f˘ aclie a c˘ arei flac˘ ar˘ a nu pâlpâe, pentruc˘ a e as
,
ezat˘ a la loc ad˘ apostit, as
,
a este
sfântul care-s
,
i st˘ apânes
,
te gândurile s
,
i s
,
i-a resemnat sufletul.
:o. Ajungerea gândirii la deplin˘ a linis
,
te, prin adâncirea în meditat
,
ie, aflarea
mult
,
umirii numai în sine, dup˘ a ce eul a fost privit numai prin eu,
:1. gustarea acelei pl˘ aceri f˘ ar˘ a margini, numai cu mintea înt
,
eleas˘ a s
,
i mai presus de
simt
,
uri, cum s
,
i st˘ aruirea în aceast˘ a stare, f˘ ar˘ a abatere dela adev˘ arul ves
,
nic,
::. atingerea a ceeace m˘ arturises
,
te cugetul c˘ a e tot ce poate fi mai înalt s
,
i mai bun,
cum s
,
i st˘ aruirea în aceasta neclintit de nici o suferint
,
˘ a,
i
Cu totul altfel este în cres
,
tinism. Aci „calea c˘ atre Dumnezeu trece prin us
,
a dragostei“, cum zice
Angelus Silesius.
u
Versul acesta s
,
i cel precedent arat˘ a, c˘ a meditarea cerut˘ a de Kris
,
na, ca condit
,
iune pentru mântuire, nu
esclude satisfacerea trebuint
,
elor fires
,
ti ale trupului, ci recomand˘ a numai t
,
inerea c˘ aii de mijloc.
¸¸
Bhagavad-Gita
:¸. aceast˘ a stare de în˘ alt
,
are, în care suferint
,
a nu se mai poate atinge
i
, s˘ a s
,
tii c˘ a
poart˘ a numele de yoga. Acestei yoga se cade s˘ a i-se dedea fiecare cu hot˘ arâre s
,
i
cu st˘ aruint
,
˘ a.
:¸. Renunt
,
ând f˘ ar˘ a deosebire la toate pl˘ acerile ce izvor˘ asc din dorint
,
˘ a, în˘ abus
,
ind
prin voint
,
˘ a cons
,
tient˘ a organele simt
,
urilor,
:¸. se ajunge treptat-treptat la odihn˘ a, la potolirea simt
,
urilor s
,
i a inimii s
,
i, dac˘ a se
st˘ arue în aceasta, la a nu mai gândi nimic.
:6. Când nestatornica, schimb˘ atoarea inim˘ a vrea s˘ a ia câmpii, trebue silit˘ a s
,
i adus˘ a
la ascultare fat
,
˘ a de suflet.
:¿. Sfântul, care s
,
i-a adus inima la ascultare, gust˘ a cea mai înalt˘ a fericire, c˘ aci nici
o patim˘ a nu-l mai fr˘ amânt˘ a
z
s
,
i e unit cu neprih˘ anitul Brahma.
:8. În felul acesta purtând grij˘ a de sufletul s˘ au, sfântul se cur˘ at
,
˘ a de p˘ acat s
,
i se bucur˘ a
de nem˘ arginita fericire a unirii cu Brahma.
:µ. Acel al c˘ arui suflet s’a unit, prin meditat
,
iune, cu Brahma, vede sufletul s˘ au în
toate fiint
,
ele s
,
i toate fiint
,
ele în sufletul s˘ au s
,
i în tot locul aceeas
,
fiint
,
˘ a.
¸o. Pe cel care m˘ a vede pe mine în toate lucrurile s
,
i toate lucrurile în mine, nu-l
voiu p˘ ar˘ asi nici eu pe el nici el pe mine.
¸1. Cine m˘ a recunoas
,
te în orice fiint
,
˘ a s
,
i tinde spre unirea cu mine
¸
, acela locues
,
te
în mine, oricare ar fi starea în care s’ar afla.
¸:. Cine vede în orice lucru aceeas
,
esent
,
˘ a s
,
i nu se nelinis
,
tes
,
te dac˘ a e fericit sau
nefericit, acela e sfânt pe deplin (yoghi).
i
„Atunci simt
,
urile amut
,
esc, voint
,
a sufletului s
,
i voint
,
a lui Dumnezeu se contopesc, s
,
i se îmbr˘ at
,
is
,
eaz˘ a cu
dragoste în armonie des˘ avârs
,
it˘ a. Atunci sufletul nu mai poate s˘ avârs
,
i decât lucrurile lui Dumnezeu, pentruc˘ a
în el nu mai tr˘ aes
,
te nimic altceva decât Dumnezeu. Atunci se d˘ a drumul unei s˘ aget
,
i, a c˘ arei durere nu se
simte. Atunci se deschide curata s
,
i limpedea fântân˘ a a leacurilor harului, care lumineaz˘ a ochiul l˘ auntric,
ca s˘ a simt˘ a cu nespus˘ a pl˘ acere mângâierea cercet˘ arii lui Dumnezeu, în care se g˘ asesc cu prisosint
,
˘ a bunuri
spirituale, de care nu s’a auzit vreodat˘ a, nici nu s’au propoveduit, nici nu s’au scris în vre o carte“, (Meister
Eckhart).
u
„Cine r˘ amâne neclintit în bucurie ca s
,
i în durere, nu e departe de a fi asemenea cu Dumnezeu“,
(Angelus Silesius).
¸
„Dac˘ a te-ai lep˘ adat cu totul de tine s
,
i te-ai dat lui Dumnezeu, atunci ceeace faci s
,
i ceeace simt
,
i nu
este al t˘ au, ci al Dumnezeului t˘ au, c˘ aruia te-ai încredint
,
at, dup˘ a cum cuvântul nu este al celui ce-l aude, ci
al celui ce-l rostes
,
te“, (Meister Eckhart).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
¸¸. Yoga pe care o propovedues
,
ti tu, o Madhusudana, c˘ a ar sta în indiferent
,
˘ a, nu
poate avea durat˘ a sigur˘ a din pricina nestatorniciei inimii,
¸¸. c˘ aci schimb˘ atoare, furtunoas˘ a, silnic˘ a s
,
i caprit
,
ioas˘ a e inima, o Kris
,
na, s
,
i t
,
inerea
ei în frâu e tot as
,
a de greu de adus la îndeplinire ca s
,
i a pune frâu vântului.
Cel Prea înalt:
¸¸. F˘ ar˘ a îndoial˘ a, Viteazule, e greu sa t
,
ii în frâu inima
i
, pentruc˘ a e nestatornic˘ a,
totus
,
, prin deprindere s
,
i renunt
,
are se poate domoli, o fiu al Kuntii.
¸6. S
,
tiu c˘ a sfint
,
enia cu anevoie se ajunge de cel care n’are st˘ apânire de sine, dar
cine e st˘ apân pe sine însus
,
, o poate ajunge, dac˘ a o caut˘ a cu tot dinadinsul.
Argiuna:
¸¿. Ce se întâmpl˘ a, o Kris
,
na, cu cel care are credint
,
˘ a, dar nu se poate st˘ apâni, a
c˘ arui inim˘ a e nestatornic˘ a în renunt
,
are s
,
i care n’a ajuns la des˘ avârs
,
ire?
¸8. Nu va pierde el s
,
i lumea aceasta s
,
i pe cea viitoare s
,
i nu se va risipi ca un nor
gonit de vânt, pentruc˘ a a r˘ at˘ acit în nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i în nesigurant
,
˘ a pe calea ce duce la
Brahma, o Puternice?
¸µ. Aceast˘ a îndoial˘ a cat˘ a s˘ a mi-o împr˘ as
,
tii tu cu totul, o Kris
,
na, c˘ aci nimeni afar˘ a
de tine n’ar putea s’o împr˘ as
,
tie.
Cel Prea Înalt:
¸o. Unul ca acela nu piere, o fiu al Pritii, nici in lumea aceasta nici în cealalt˘ a, c˘ aci
nu poate pieri nimeni care a f˘ acut ceva bun,
i
„Începutul tuturor ispitelor este s
,
ov˘ airea sufletului s
,
i put
,
ina încredere în Dumnezeu“, (Urmarea lui
Isus).
¸0
Bhagavad-Gita
¸1. ci va intra în cerul celor drept
,
i s
,
i va petrece acolo mult
,
i ani; dup˘ a aceea se va
nas
,
te din nou într’o cas˘ a de om bun s
,
i fericit;
¸:. sau se va nas
,
te în familia unor înt
,
elept
,
i yoghi, ceeace e cel mai greu lucru de
ajuns în aceast˘ a lume.
¸¸. Atunci el va dobândì aceeas
,
înt
,
elegere pe care a avut-o în viat
,
a de mai nainte, o
favorit al Kuravilor, s
,
i de acolo va porni mai departe pe calea des˘ avârs
,
irii.
¸¸. În virtutea str˘ aduint
,
elor sale de mai nainte, va fi înclinat, chiar contra voei sale,
s˘ a cunoasc˘ a yoga s
,
i va trece dela vorb˘ a la fapt˘ a.
¸¸. S
,
i dac˘ a va continua cu hot˘ arâre, se va curat
,
i de p˘ acate ca un sfânt s
,
i, dup˘ a ce se
va l˘ amurì pe deplin prin mai multe nas
,
teri, va merge în sfârs
,
it pe calea cea prea
înalt˘ a.
¸6. Yoghi st˘ a mai presus de ascet
,
i, mai presus de cei cari au numai mult˘ a
cunos
,
tint
,
a
i
, mai presus chiar decât cei cari fac fapte bune. Fii dar yoghi, o
Argiuna.
¸¿. Dintre tot
,
i yoghii mi-e mai drag cel care se cufund˘ a în mine cu sufletul s˘ au
z
s
,
i
m˘ a ador˘ a cu credint
,
˘ a.
i
„Cu cât cineva s
,
tie mai mult despre Dumnezeu, cu atât se încrede mai mult în Dumnezeu s
,
i petrece în
el, în s˘ alas
,
urile lui“, (Paracelsus).
u
„Precum sufletul este cu ochiul ochiu s
,
i cu urechea ureche, tot astfel s
,
i cu Dumnezeu este Dumnezeu.
El se unes
,
te cu fiecare putere dumnezeeasc˘ a, cum sunt în Dumnezeu acele puteri s
,
i Dumnezeu se unes
,
te cu
sufletul, ca fiecare putere a sufletului. Ambele firi se contopesc s
,
i sufletul înceteaz˘ a s˘ a mai fiint
,
eze, când îs
,
i
atinge cea mai înalt˘ a form˘ a de existent
,
˘ a“, (Meister Eckhart).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸8
VII
PRACTICAREA CUNOS
,
TINT
,
EI
i
Cel Prea înalt:
1. Dac˘ a tu, o fiu al Pritii, te supui mie în spirit s
,
i, întemeindu-te pe mine, te dai
meditat
,
iei, m˘ a vei cunoas
,
te sigur s
,
i deplin. Ascult˘ a acum, anume în ce fel.
:. Ît
,
i voiu împ˘ art˘ as
,
i acum acea cunos
,
tint
,
˘ a, acea s
,
tiint
,
˘ a des˘ avârs
,
it˘ a, dincolo de care
nu mai r˘ amâne nimic de cunoscut aci jos pe p˘ amânt.
¸. Dintr’o mie de oameni abia dac˘ a e unul care caut˘ a des˘ avârs
,
irea s
,
i dintre cei cari
caut˘ a des˘ avârs
,
irea s
,
i o ating, abia dac˘ a e unul care m˘ a cunoas
,
te într’adev˘ ar.
¸. P˘ amântul, apa, focul, aerul s
,
i eterul, simt
,
imântul, cunos
,
tint
,
a s
,
i cons
,
tiint
,
a indi-
vidual˘ a alc˘ atuesc firea mea, împ˘ art
,
it˘ a în opt.
¸. Trebue s˘ a s
,
tii îns˘ a, o Puternicule, c˘ a eu mai am o fire deosebit˘ a de aceasta, o fire
superioar˘ a, care e suflet viu s
,
i însuflet
,
es
,
te întreaga lume.
6. Aceste dou˘ a firi ale mele sunt pântecele de mam˘ a al tuturor fiint
,
elor; ia bine
seama, eu sunt izvorul din care t
,
âs
,
nes
,
te s
,
i în care se întoarce toat˘ a lumea
fiint
,
elor
z
.
¿. Nimic nu e mai presus de mine, o Pr˘ adalnicule. Cum atârn˘ a de at
,
˘ a m˘ arg˘ aritarele,
as
,
a atârn˘ a lumea de mine.
8. Eu sunt gustul apei, o fiu al Kuntii, str˘ alucirea lumii s
,
i a soarelui, silaba sfânt˘ a
(om) a Vedelor, sunetul eterului, vigoarea b˘ arbat
,
ilor.
µ. Eu sunt mirosul pl˘ acut al p˘ amântului, lucirea focului, viat
,
a tuturor fiint
,
elor, as-
ceza ascet
,
ilor.
1o. Eu sunt, s’o s
,
tii, o fiu al Pritii, s˘ amânt
,
a ves
,
nic˘ a a tuturor viet˘ at
,
ilor, înt
,
elepciunea
înt
,
elept
,
ilor, fala celor falnici
¸
.
i
Kris
,
na descopere fiint
,
a sa dumnezeeasc˘ a, pe care nici un muritor n’a putut-o cunoas
,
te.
u
„Toate lucrurile sunt în Dumnezeu s
,
i dela Dumnezeu, c˘ aci afar˘ a de el s
,
i f˘ ar˘ a de el nu este nimic.
Ceeace sunt în realitate f˘ apturile, sunt în Dumnezeu, de aceea de fapt numai Dumnezeu exist˘ a. Dac˘ a ar lua
cineva f˘ apturilor fiint
,
a dat˘ a lor de Dumnezeu, ele n’ar mai fi nimic“, (Meister Eckhart).
¸
„Sunt diferite daruri, dar acelas
,
Dumnezeu, care e totul în toate“, (I Corinteni i¬,
6
).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. Eu sunt t˘ aria celor tari, liber˘ a de orice poft˘ a s
,
i patim˘ a, eu sunt, taur al lui Barata,
iubirea din fiint
,
e, care nu se împotrives
,
te nici unei legi.
1:. Toate cele trei st˘ ari: a bun˘ at˘ at
,
ii, a act
,
iunii s
,
i a întunerecului din mine purced; s˘ a
s
,
tii aceasta. Nu eu sunt din ele, ci ele din mine
i
.
1¸. Aceste trei st˘ ari ale însus
,
irilor tuturor lucrurilor orbesc lumea de nu m˘ a cunoas
,
te
pe mine, care sunt mai presus de ea s
,
i ves
,
nic.
1¸. Aceasta este acea din mine n˘ ascut˘ a s
,
i din însus
,
irile lucrurilor alc˘ atuit˘ a am˘ agire
(maya), care cu greu poate fi înfrânt˘ a. Numai cine îs
,
i ia refugiul la mine poate
s’o biruie.
1¸. Nu se refugiaz˘ a la mine îns˘ a f˘ ac˘ atorii de rele, p˘ atimas
,
ii s
,
i cei robit
,
i materiei,
cari, orbit
,
i de am˘ agirea cunoas
,
terii, îs
,
i pun încrederea în firile dr˘ aces
,
ti.
16. Sunt patru feluri de oameni buni cari m˘ a cinstesc, o Argiuna: cel ap˘ asat, cel
setos de cunos
,
tint
,
˘ a, cel doritor de bine s
,
i cel înt
,
elept.
1¿. Dintre aces
,
tia, înt
,
eleptul este cel mai de seam˘ a, pentruc˘ a e în totdeauna smerit
s
,
i cu gândul la Cel unul singur. De aceea, el m˘ a s
,
i iubes
,
te mai mult decât orice
s
,
i eu îl iubesc pe el.
18. Buni sunt tot
,
i aces
,
ti oameni, dar înt
,
eleptul este ca eul meu însus
,
, zic eu, pen-
truc˘ a, cu sufletul lui smerit, n˘ ad˘ ajdues
,
te în mine ca ultim˘ a sc˘ apare.
1µ. Înt
,
eleptul, dup˘ a ce se nas
,
te de mai multe ori, se topes
,
te în mine. „Lumea aceasta
este Vasudeva (Kris
,
na)“, îs
,
i zice un asemenea om greu de g˘ asit.
:o. Alt
,
ii, a c˘ aror cunos
,
tint
,
˘ a este întunecat˘ a, când de o pl˘ acere când de alta, îs
,
i iau
refugiul la alt
,
i zei, silit
,
i când de o nevoie când de alta a firii lor.
:1. Eu sunt celce dau credint
,
˘ a nestr˘ amutat˘ a ori cui vrea s˘ a cinstiasc˘ a pe zei sub
orice form˘ a.
::. Înarmat cu aceast˘ a credint
,
˘ a, unul ca acesta caut˘ a s˘ a înduplece pe un zeu s
,
i
dobândes
,
te dela el împlinirea dorint
,
elor, care de fapt pornes
,
te dela mine.
i
Dumnezeu st˘ a mai presus de natur˘ a. Natura nu este Dumnezeu, ci manifestarea puterii dumnezees
,
ti.
Raportul dintre natur˘ a s
,
i Dumnezeu se expune mai departe, în capitolul XIV.
¸o
Bhagavad-Gita
:¸. R˘ asplata acestor oameni cu mintea m˘ arginit˘ a este mic˘ a; ceice cinstesc pe zei se
duc la zei
i
, cine m˘ a cinstes
,
te pe mine, vine la mine.
:¸. M˘ arginit
,
ii aceia socotesc c˘ a eu as
,
fi numai cel f˘ ar˘ a form˘ a, care a luat form˘ a;
prea înalta, nemuritoarea, neasem˘ anata mea fiint
,
˘ a ei n’o cunosc.
:¸. Nu oricine m˘ a poate cunoas
,
te pe mine cel înv˘ aluit în vraja misterului. Aceast˘ a
lume îns
,
el˘ atoare nu m˘ a cunoas
,
te pe mine, cel nen˘ ascut, cel ves
,
nic.
:6. Eu cunosc toate fiint
,
ele, o Argiuna: pe celece au fost, pe celece sunt s
,
i pe celece
vor fi, pe mine îns˘ a nu m˘ a cunoas
,
te nici una.
:¿. Toate fiint
,
ele lumii create cad în gres
,
al˘ a din pricina orbirii ce r˘ aspândesc pofta
s
,
i ura, o Barata.
:8. Oameni cari pun cap˘ at r˘ aului prin fapte pioase scap˘ a de am˘ agirea contrazicerilor
s
,
i m˘ a cinstesc pe mine cu nestr˘ amutare.
:µ. Cei cari caut˘ a sc˘ aparea în mine s
,
i râvnesc izb˘ avirea de b˘ atrânet
,
e s
,
i de moarte,
ajung la cunoas
,
terea principiului creator (Brahman), a eului propriu s
,
i a oric˘ arui
lucru.
¸o. Cine m˘ a cunoas
,
te pe mine ca Cel de fat
,
˘ a în fiint
,
e, în zei s
,
i în jertfe, m˘ a va
cunoas
,
te în duhu-i smerit s
,
i când se va sfârs
,
i.
i
Zeii (devas) sunt, dup˘ a concept
,
iunea indian˘ a, inteligent
,
e superioare, bune sau rele. Ei au viat
,
˘ a foarte
lung˘ a, dar nu sunt nemuritori, c˘ aci înceteaz˘ a de a mai exista odat˘ a cu sfârs
,
itul fiec˘ arei perioade (manvantara)
din istoria lumii. Dumnezeirea, care este unic˘ a, e mai presus de zei. Ea singur˘ a e ves
,
nic˘ a. „Dumnezeu nu
e absolutul. Absolutul, not
,
iunea cea mai general˘ a, care cuprinde în sine s
,
i pe Dumnezeu, poart˘ a numele de
Dumnezeire“, zice Meister Eckhart.
¸1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸i
VIII
L
˘
ASAREA IN VOIA SPIRITULUI SUPREM
i
Argiuna:
1. Ce este acel principiu creator (Brahman), ce este eul propriu s
,
i ce este lucrul, o
prea înalte spirit, s
,
i ce este a fi de fat
,
˘ a în fiint
,
e s
,
i în zei?
:. S
,
i cum poate cineva, care e îmbr˘ acat în trup, s˘ a fie de fat
,
˘ a în jertfe, o Madhusu-
dana, s
,
i cum pot ceice se înfrâneaz˘ a s˘ a te cunoasc˘ a pe tine, când se sfârs
,
es
,
te cu
ei?
Cel Prea Înalt:
¸. Principiul creator este existent
,
a suprem˘ a s
,
i netrec˘ atoare; eul propriu este firea
fiec˘ aruia s
,
i lucru se chiam˘ a jertfa, care este esent
,
a s
,
i începutul tuturor fiint
,
elor.
¸. Starea mea de fat
,
˘ a în fiint
,
e este firea mea material˘ a, starea de fat
,
˘ a în zei este
subiectul cunosc˘ ator, starea de fat
,
˘ a în jertfe este eul meu îmbr˘ acat în trup, o tu
cel mai nobil dintre cei întrupat
,
i.
¸. Cine se gândes
,
te la mine în cel din urm˘ a ceas
,
când se desparte de trup, se
cufund˘ a în fiint
,
a mea. Despre aceasta nu mai e nici o îndoial˘ a;
6. c˘ aci la cine gândes
,
te cineva în clipa din urm˘ a, când se desparte de trup, în acela
se cufund˘ a, o fiu al Kuntii, fiint
,
a sa pref˘ acându-se în fiint
,
a aceluia
z
.
¿. De aceea, îndreapt˘ a-t
,
i gândurile întotdeauna spre mine s
,
i lupt˘ a [împlinindu-t
,
i
datoria]. Dac˘ a-t
,
i îndrept
,
i simt
,
urile s
,
i mintea spre mine, te vei topì în mine, cu
sigurant
,
˘ a.
8. Cine gândes
,
te, cu mintea smerit˘ a prin studiu s
,
i meditat
,
ie neîmpr˘ as
,
tiat˘ a, la
supremul, cerescul eu al cunos
,
tint
,
ei (Purus
,
a), acela se topes
,
te în el, o fiu al
Pritii.
i
Kris
,
na se identific˘ a pe sine cu Spiritul suprem, cu Dumnezeirea s
,
i descrie calea pe care muritorii pot
ajunge la nemurire, adic˘ a cum poate s˘ a se scape cineva de reîncarn˘ ari s
,
i cum se poate cufunda în fiint
,
a
suprem˘ a.
u
Ceeace cuget˘ a s
,
i simte omul în cele din urm˘ a clipe de viat
,
˘ a p˘ amânteasc˘ a, imprim˘ a desigur o anume
direct
,
iune sufletului desp˘ art
,
it de trup. Dac˘ a gândirea s
,
i simt
,
irea sa sunt îndreptate spre spiritele superioare
s
,
i bune, sufletul s˘ au va intra în leg˘ atur˘ a cu acele spirite. Dac˘ a sunt îndreptate spre spiritele rele, cu acelea
va avea de aface. Dac˘ a sunt îndreptate spre Spiritul suprem, se va întoarce la el.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Cine gândes
,
te la cel f˘ ar˘ a început s
,
i f˘ ar˘ a sfârs
,
it, la atoate st˘ apânitorul, la cel
necuprins cu mintea, la atot t
,
iitorul, care nu poate fi nici într’un chip înf˘ at
,
is
,
at s
,
i
care lumineaz˘ a în întunerec ca soarele,
1o. cine se gândes
,
te la el, în ceasul mort
,
ii, cu gând neclintit, smerit s
,
i înt˘ arit prin
venerare s
,
i meditat
,
ie s
,
i cu simt
,
urile adunate, acela se cufund˘ a în spiritul suprem,
dumnezeesc
i
.
11. Am s˘ a-t
,
i descriu pe scurt calea pe care cunosc˘ atorii Vedelor o numesc calea
nemuririi, pe care merg ceice se înfrâneaz˘ a s
,
i sunt f˘ ar˘ a patimi s
,
i pe care s
,
i-o
aleg ceice se dedic˘ a viet
,
ii sfinte.
1:. Cine închide toate us
,
ile simt
,
urilor
z
, îs
,
i st˘ apânes
,
te inima, îs
,
i t
,
ine respirat
,
ia s
,
i
ajunge astfel la statornicie în meditat
,
ie,
1¸. cine moare rostind silaba om
¸
, care închipues
,
te pe unicul s
,
i ves
,
nicul principiu
al creat
,
iunii s
,
i se gândes
,
te la mine, când se desparte de trup, acela merge pe
calea cea dreapt˘ a.
1¸. Cine gândes
,
te necontenit la mine s
,
i nu-s
,
i îndreapt˘ a gândurile spre altceva
¸
, este
un înt
,
elept pios s
,
i pentru unul ca acesta eu sunt lesne de ajuns, o fiu al Pritii.
1¸. Cei cari au ajuns la mine, nu se mai nasc din nou în acest s˘ alas
,
trec˘ ator al
durerilor, c˘ aci au atins des˘ avârs
,
irea cea mai înalt˘ a.
16. Toate lumile, pân˘ a la lumea principiului creator, se întorc din nou la obârs
,
ia
lor
¸
, o Argiuna, cine îns˘ a se cufund˘ a în mine nu se mai nas
,
te din nou.
i
„Cine are în sine pe Fiul lui Dumnezeu, are viat
,
a, s
,
i cine n’are pe Fiul lui Dumnezeu în sine, n’are
adev˘ arata viat
,
˘ a“, (Ioan ¸,
¬o
).
u
Ceeace se percepe cu simt
,
urile prives
,
te numai pe omul din afar˘ a, pe omul trupesc, iar nu pe omul
l˘ auntric sau sufletesc. Cine vrea s˘ a sporiasc˘ a în cele sufletes
,
ti, s˘ a petreac˘ a mai mult în acestea.
¸
Silaba om simbolizeaz˘ a adev˘ arata existent
,
˘ a, fiint
,
˘ a s
,
i slav˘ a a Dumnezeirii. Pentru a o putea rosti în
ceasul mort
,
ii, mistica învat
,
˘ a c˘ a omul trebue s˘ a fi ajuns la adev˘ arata existent
,
˘ a s
,
i s˘ a se fi deprins s˘ a simt˘ a în
sine slava dumnezeeasc˘ a.
¸
Aceasta nu însemneaz˘ a, c˘ a omul nu trebuie s˘ a aib˘ a nici o alt˘ a îndeletnicire, ci precum orice ar face,
el nu uit˘ a c˘ a tr˘ aes
,
te s
,
i are cons
,
tiint
,
˘ a de sine, tot astfel, dac˘ a e pios, gândul s˘ au e necontenit îndreptat spre
Dumnezeu. Aceasta o recomand˘ a s
,
i sfântul apostol Pavel, când zice: „Ori de mâncat
,
i, ori de bet
,
i, ori altceva
de facet
,
i, toate spre slava lui Dumnezeu s˘ a le facet
,
i“, cum s
,
i autorul Urm˘ arii lui Isus prin cuvintele: „Dac˘ a
nu-t
,
i pot
,
i aduna gândurile s
,
i simt
,
urile f˘ ar˘ a întrerupere, f˘ a-o în tot cazul de dou˘ a ori pe zi: dimineat
,
a s
,
i
seara“.
¸
Lumile sau împ˘ ar˘ at
,
iile spiritelor sunt, dup˘ a credint
,
a indic˘ a, în num˘ ar de s
,
apte. Cele din urm˘ a trei se
numesc ale lui Brahma. Nici una din ele nu este ves
,
nic˘ a, ci dureaz˘ a cât o manvantar˘ a.
¸¸
Bhagavad-Gita
1¿. Cei cari s
,
tiu, c˘ a o zi a lui Brahma are o mie de perioade cosmice
i
s
,
i noaptea lui
as
,
ijderea, s
,
tiu într’adev˘ ar ce e ziua s
,
i noaptea.
18. În zorii zilei purced din cel nev˘ azut toate cele v˘ azute, iar în amurg se întorc din
nou în el
z
.
1µ. Acest nesfârs
,
it s
,
ir de fiint
,
e, care se urmeaz˘ a unele pe altele, piere când vine
noaptea, o fiu al Pritii, s
,
i începe din nou când se ives
,
te ziua, îns˘ a nu prin voia
lor;
:o. dar acea substant
,
˘ a, superioar˘ a, a Celui nev˘ azut s
,
i ca s
,
i el nev˘ azut˘ a s
,
i ves
,
nic˘ a,
nu piere ca lucrurile create
¸
.
:1. Aceast˘ a substant
,
˘ a simpl˘ a, care se numes
,
te Ves
,
nicie s
,
i care e descris˘ a ca scop
final, la care cine ajunge nu se mai întoarce, este locuint
,
a mea suprem˘ a.
::. Ea este, o fiu al Pritii, supremul subiect al cunos
,
tint
,
ei (Purus
,
a), la care se ajunge
numai prin cucernicie. În el se cuprind toate fiint
,
ele s
,
i prin el s’a f˘ acut întreaga
lume.
:¸. Ît
,
i voiu spune acum, o Barata, vremea în care murind înt
,
elept
,
ii se nasc din nou
sau nu se mai renasc.
:¸. Se întorc în Brahma înt
,
elept
,
ii pios
,
i, cari mor în timpul ars
,
it
,
ei dogoritoare, ziua,
în jum˘ atatea luminoas˘ a a lunii, în cele s
,
ase luni, cât soarele merge spre miaz˘ a
noapte
¸
. Aceast˘ a cale se chiam˘ a a zeilor.
:¸. Ajung în împ˘ ar˘ at
,
ia luminii lunii s
,
i trebue s˘ a se nasc˘ a din nou înt
,
elept
,
ii, cari mor
când e timpul cet
,
os, noaptea, în jum˘ atatea întunecoas˘ a a lunii, în cele s
,
ase luni
cât soarele merge spre miaz˘ azi
¸
. Aceasta se cheam˘ a calea str˘ amos
,
ilor.
i
O perioad˘ a cosmic˘ a sau o viat
,
˘ a a lumii era socotit˘ a c˘ a are ¸.¸¬o de ani solari. O mie de asemenea
perioade fac ¸.¸¬o.ooo de ani, care e lungimea unei zile a lui Brahma. Noaptea fiind considerat˘ a egal˘ a cu
ziua, o zi s
,
i o noapte a lui Brahma fac S.6¸o.ooo de ani.
u
Credint
,
a c˘ a lumea ia nas
,
tere în fiecare dimineat
,
˘ a a zilei lui Brahma din îns˘ as
,
fiint
,
a lui s
,
i c˘ a seara se
întoarce în el sau se nimices
,
te, este o mos
,
tenire din perioada brahmanic˘ a a religiunii indiene.
¸
În ves
,
nicie, în voint
,
a ves
,
nic˘ a, a existat o natur˘ a, dar a existat numai ca spirit s
,
i nu s
,
i-a manifestat fiint
,
a
decât în oglinda voint
,
ei, adic˘ a în înt
,
elepciunea ves
,
nic˘ a, (Iacob Böhme).
¸
Dup˘ a mistici, ars
,
it
,
a ar însemna c˘ aldura dragostei, lumina ar fi lumina cunos
,
tint
,
ei, soarele de asemeni
soarele înt
,
elepciunii, iar luna ar închipuì inteligent
,
a care merge sporind.
¸
Ca s
,
i în versul precedent, misticii v˘ ad aci în ceat
,
˘ a r˘ at˘ acirea, în noapte nes
,
tiint
,
a, în luna jum˘ atate
sl˘ abirea cons
,
tiint
,
ei, în mergerea soarelui spre miaz˘ azi sc˘ aderea înt
,
elepciunii. Aceast˘ a interpretare s’ar
referi nu numai la om, ca individ, ci s
,
i la omenire în genere: în perioada de aur din viat
,
a omenirii, soarele
înt
,
elepciunii st˘ a foarte sus, în cea actual˘ a st˘ a foarte jos,
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:6. Aceste dou˘ a c˘ ai, una luminoas˘ a, cealalt˘ a întunecoas˘ a, sunt din veci pentru lumea
viet
,
uitoarelor. Una duce acolo de unde nu mai e întoarcere (nirvana), cealalt˘ a
duce iar˘ as
,
în lume.
:¿. Orice înt
,
elept, care cunoas
,
te aceste dou˘ a c˘ ai, nu se poate r˘ at˘ aci, o fiu al Pritii.
De aceea, o Argiuna, îndeletnices
,
te-te deapururi cu meditat
,
iunea.
:8. Înt
,
eleptul, care s
,
tie aceasta, dobândes
,
te mai mult decât ceeace se f˘ ag˘ adues
,
te
celorce citesc Vedele, aduc jertfe, practic˘ a asceza s
,
i dau milostenie. El ajunge la
Fiint
,
a suprem˘ a.
¸0
IX
PRACTICAREA S
,
TIINT
,
EI ÎMP
˘
AR
˘
ATES
,
TI
S
,
I A TAINEI ÎMP
˘
AR
˘
ATES
,
TI
i
Cel Prea Înalt:
1. T
,
ie, care m˘ a ascult
,
i cu luare aminte, am s˘ a-t
,
i descoper cea mai mare tain˘ a s
,
i
anume o cunos
,
tint
,
˘ a însot
,
it˘ a de s
,
tiint
,
˘ a
z
, pe care, dac˘ a o ai, vei fi izb˘ avit de r˘ au.
:. S
,
tiint
,
a împ˘ ar˘ ateasc˘ a, tain˘ a împ˘ ar˘ ateasc˘ a este acest prea înalt mijloc de cur˘ at
,
ire,
us
,
or de priceput sfânt, us
,
or de îndeplinit s
,
i netrec˘ ator.
¸. Oamenii, cari nu cred aceast˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a, o Înving˘ ator al dus
,
manilor, n’ajung la
mine, ci se întorc înapoi pe calea mort
,
ii s
,
i a peregrin˘ arii sufletelor.
¸. Întreag˘ a aceast˘ a lume s’a desf˘ as
,
urat din mine cel atotsimplu. Toate fiint
,
ele sunt
cuprinse în mine dar eu în ele nu.
¸. S
,
i totus
,
fiint
,
ele nu sunt cuprinse în eul meu dumnezeesc. Aceasta este marea
tain˘ a dumnezeeasc˘ a; Eu cuprind toate fiint
,
ele, dar nu sunt cuprins în ele, c˘ aci
eu sunt f˘ ac˘ atorul lor
¸
.
6. Precum vântul se simte în tot locul, dar e îngr˘ adit de spat
,
iu, tot as
,
a sunt în mine
toate fiint
,
ele. Aceasta cat˘ a s˘ a iei bine seama.
¿. Toate fiint
,
ele se întorc înapoi în substant
,
a mea, când se încheie o perioad˘ a cos-
mic˘ a (kalpa) s
,
i le produc din nou la începutul unei noi perioade.
8. Sprijinit pe firea mea material˘ a, eu dau din nou viat
,
˘ a la toat˘ a sumedenia de
fiint
,
e, f˘ ar˘ a voia lor, ci numai prin puterea mea.
µ. Totus
,
, aceste lucruri nu-mi iau din timp, o Pr˘ adalnicule, ci stau cu totul linis
,
tit
s
,
i n’am de aface cu lucrurile
¸
.
i
S
,
tiint
,
a s
,
i taina împ˘ ar˘ ateasc˘ a, care se descopere aci sunt c˘ a Kris
,
na sau Dumnezeirea cuprinde în sine
toate fiint
,
ele, dar nu e cuprins de ele, pentruc˘ a el le-a creat. Cine cunoas
,
te aceasta s
,
i tr˘ aes
,
te corespunz˘ ator
se va uni de veci cu Dumnezeirea.
u
Mult
,
i socotesc ca cea mai înalt˘ a cunos
,
tint
,
˘ a satisfacerea curiosit˘ at
,
ii lor. Adev˘ arata cunoas
,
tere a ade-
v˘ arului st˘ a în aceea c˘ a adev˘ arul este în noi îns
,
ine s
,
i c˘ a la aflarea lui se ajunge prin credint
,
˘ a. Unii vor s˘ a
priviasc˘ a s
,
i s˘ a înt
,
eleag˘ a lucrurile ves
,
nice s
,
i dumnezees
,
ti s
,
i s˘ a stea în lumina ves
,
niciei, în timp ce inima lor
se sbate între ieri s
,
i azi, între timp s
,
i spat
,
iu“, (Meister Eckhart).
¸
Aceste cuvinte exprim˘ a concept
,
ia despre un Dumnezeu personal s
,
i creator al lumii. Cu aceasta
kris
,
naismul s
,
i vis
,
nuismul în genere se ridic˘ a cu mult deasupra panteismului brahmanic, des
,
ì nu se des-
face cu totul de c˘ atus
,
ele lui.
¸
Fiindc˘ a Dumnezeu este autorul legilor universale, el nu este supus nici unei legi.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. Pentruc˘ a vreau, firea mea produce toate celece se mis
,
c˘ a s
,
i celece nu se mis
,
c˘ a.
Aceasta e pricina, o fiu al Kuntii, pentru care lumea viet˘ at
,
ilor nu st˘ a pe loc.
11. Cei slabi de minte nu m˘ a iau în seam˘ a când m˘ a îmbrac in trup
i
, pentruc˘ a nu
cunosc fiint
,
a mea de St˘ apân al lumii.
1:. N˘ adejdea, faptele s
,
i s
,
tiint
,
a lor sunt des
,
erte, pentruc˘ a au în vedere prostes
,
te firea
demonilor, care este nedumnezeeasc˘ a s
,
i am˘ agitoare.
1¸. Oamenii cu mintea luminat˘ a îns˘ a se încred în mine, o fiu al Pritii, în firea mea
dumnezeeasc˘ a s
,
i ador˘ a cu spirit statornic ceeace au cunoscut ca obârs
,
ie ves
,
nic˘ a
a tuturor fiint
,
elor.
1¸. Aces
,
tia m˘ a sl˘ avesc f˘ ar˘ a încetare s
,
i se str˘ aduesc c˘ atre mine, m˘ a cinstesc cu
credint
,
˘ a s
,
i se roag˘ a mie cu smerenie.
1¸. Alt
,
ii m˘ a cinstesc prin jertfa cunos
,
tiint
,
ei lor pe mine cel atotsimplu s
,
i care totus
,
m˘ a întind în toate p˘ art
,
ile, în felurite chipuri.
16. Eu sunt jertfa, jertfa zeilor s
,
i a manilor. Eu sunt sucul plantei, rug˘ aciunea, untul
de sacrificiu, focul sacrificiului s
,
i ceeace se sacrific˘ a
z
.
1¿. Eu sunt tat˘ al, mama, îngrijitorul s
,
i ziditorul acestei lumi
¸
. Eu sunt obiectul
cunos
,
tint
,
ei, cur˘ at
,
ia, silaba om, Rig-Veda, Sama-Veda, s
,
i Yagiur-Veda.
18. Eu sunt calea, nutritorul, st˘ apânul, martorul, s˘ al˘ as
,
luirea, sc˘ aparea, prietenul, în-
ceputul s
,
i sfârs
,
itul, spat
,
iul s
,
i ad˘ apostul s
,
i s˘ amânt
,
a ves
,
nic˘ a.
1µ. Eu înc˘ alzesc (ca soarele), eu opresc s
,
i dau ploaia, eu sunt nemurirea s
,
i moartea,
eu sunt existent
,
a s
,
i neexistent
,
a.
:o. Pe mine m˘ a roag˘ a s˘ a le deschid calea la cer cunosc˘ atorii celor trei Vede s
,
i b˘ au-
torii de soma, cari s’au desb˘ arat de r˘ au s
,
i aduc jertfe. Aces
,
tia ajung în lumea
sfânt˘ a a c˘ apeteniei zeilor s
,
i gust˘ a în cer bucuria cereasc˘ a a zeilor.
:1. Dup˘ a ce au gustat destul timp bucuriile lumii ceres
,
ti, când puterea faptelor lor
bune s’a sfârs
,
it, se întorc din nou în lumea muritorilor. Aci, urmând rânduelilor
celor trei Vede s
,
i dorint
,
ei lor, mor din nou s
,
i se renasc.
i
S
,
i despre Cuvântul lui Dumnezeu întrupat în Isus Cristos zice sfântul Ioan Evanghelistul: „În lume
era s
,
i lumea printr’însul s’a f˘ acut s
,
i lumea pe dânsul nu l-a cunoscut“, (Ioan i,
io
).
u
Dumnezeu este viat
,
a s
,
i lumina lumii. „Dela el, prin el s
,
i pentru el sunt toate“, (Romani ii,
¸6
).
¸
Compar˘ a psalmul po.
¸8
Bhagavad-Gita
::. Cine îns˘ a m˘ a ador˘ a pe mine s
,
i nu se gândes
,
te la nimic altceva, dobândes
,
te prin
mine împ˘ ar˘ at
,
ia de veci.
:¸. Chiar s
,
i cei cari jertfesc altor zei s
,
i-i ador˘ a cu credint
,
˘ a, tot pe mine m˘ a ador˘ a, o
fiu al Kuntii, dar f˘ ar˘ a s˘ a s
,
tie,
:¸. c˘ aci eu primesc toate jertfele, eu sunt domnul jertfelor, dar asemenea oameni nu
m˘ a cunosc într’adev˘ ar s
,
i de aceea se întorc din nou în lumea materiei.
:¸. Cine cinstes
,
te pe zei, se duce la zei; cine cinstes
,
te pe str˘ amos
,
i, se duce la
str˘ amos
,
i; cine cinstes
,
te pe demoni, se duce la demoni; cine m˘ a cinstes
,
te pe
mine, vine la mine.
:6. Dac˘ a cineva îmi aduce ca prinos o frunz˘ a, o floare, un fruct, ap˘ a, dar din toat˘ a
inima, s
,
i cu umilint
,
˘ a, le primesc cu pl˘ acere
i
.
:¿. Orice faci, orice m˘ anânci, orice jertfes
,
ti s
,
i orice d˘ arues
,
ti sau ît
,
i impui ca în-
frânare, adu-le mie ca prinos, o fiu al Kuntii.
:8. În acest chip vei sc˘ apa de urm˘ arile bune ori rele ale faptelor s
,
i te vei uni cu
mine, fie c˘ a te ai lep˘ adat de fapte ori te ai legat de ele.
:µ. Eu sunt acelas
,
pentru toate fiint
,
ele, nu ur˘ asc pe nimeni s
,
i nu prefer pe nimeni,
ceice m˘ a cinstesc îns˘ a sunt în mine s
,
i eu în ei.
¸o. Chiar dac˘ a unul cu purtare foarte rea m˘ a cinstes
,
te pe mine s
,
i nimic afar˘ a de
mine, va fi socotit ca bun, fiindc˘ a s’a hot˘ arât pentru adev˘ ar.
¸1. Acesta se va îndrepta s
,
i va dobândì pacea de veci. Fii încredint
,
at, o fiu al Kuntii,
c˘ a cine m˘ a ador˘ a pe mine cu adev˘ arat, nu va pieri,
¸:. C˘ aci cine caut˘ a sc˘ apare la mine, o fiu al Pritii, chiar dac˘ a e z˘ amislit în p˘ acate,
sau e femeie, sau negut
,
˘ ator, sau slug˘ a, se afl˘ a pe calea cea dreapt˘ a.
¸¸. Cu atât mai mult brahmanii sfint
,
i s
,
i regii înt
,
elept
,
i. Pentruc˘ a te afli în aceast˘ a
lume trec˘ atoare s
,
i plin˘ a de ispite, ador˘ a-m˘ a pe mine.
¸¸. Îndreapt˘ a-t
,
i gândul spre mine, înalt
,
˘ a-t
,
i inima c˘ atre mine, jertfes
,
te-mi mie,
ador˘ a-m˘ a s
,
i astfel, plecându-te mie s
,
i pret
,
uindu-m˘ a mai mult decât orice, te
vei topì în mine.
i
„Adev˘ ar zic vou˘ a, c˘ a cel ce va da un pahar de ap˘ a în numele meu, nu-s
,
i va pierde plata“ (Matei io,
¸¬
).
¸µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸o
X
VRAJA DESF
˘
AS
,
UR
˘
ARII PUTERII
i
1. Ascult˘ a mai departe, o Puternicule, prea înalta înv˘ at
,
˘ atur˘ a ce vreau s˘ a-t
,
i
împ˘ art˘ as
,
esc, pentruc˘ a te iubesc s
,
i vreau s˘ a te mântues
,
ti.
:. Nici cetele zeilor, nici marii înt
,
elept
,
i nu cunosc obârs
,
ia mea, c˘ aci eu sunt în-
ceputul zeilor s
,
i al înt
,
elept
,
ilor.
¸. Cine m˘ a cunoas
,
te pe mine ca Cel nen˘ ascut s
,
i f˘ ar˘ a început, ca pe puternicul
St˘ apân al lumii, tr˘ aes
,
te între oameni f˘ ar˘ a s˘ a r˘ at˘ aciasc˘ a s
,
i se cur˘ at
,
˘ a de p˘ acat.
¸. Mintea, cunos
,
tint
,
a, chibzuint
,
˘ a, r˘ abdarea, iubirea de adev˘ ar, st˘ apânirea de sine,
linis
,
tea, pl˘ acerea, durerea, existent
,
a, frica s
,
i curajul,
¸. nevinov˘ at
,
ia, sângele rece, mult
,
umirea, înfrânarea, d˘ arnicia, cinstea s
,
i rus
,
inea,
toate aceste însus
,
iri ale fiint
,
elor purced dela mine.
6. Din fiint
,
a mea sunt cei s
,
apte mari înt
,
elept
,
i mai vechi de cât lumea s
,
i cei patru
Mani sunt fiii mei spirituali, iar fiint
,
ele sunt creatura lor.
¿. Cine cunoas
,
te într’adev˘ ar aceast˘ a desf˘ as
,
urare a puterii mele s
,
i puterea mea de
vraj˘ a, a atins o înalt˘ a treapt˘ a a meditat
,
iei. Aceasta e sigur.
8. Eu sunt începutul lumilor
z
. Din mine îs
,
i ia fiint
,
a tot ce exist˘ a. Înt
,
elept
,
ii s
,
tiu
aceasta s
,
i m˘ a cinstesc cu dragoste s
,
i smerenie.
µ. Ei cuget˘ a necontenit la mine, viat
,
a lor e închinat˘ a mie; între ei se încurajeaz˘ a s
,
i
pe mine m˘ a laud˘ a necontenit, de aceea sunt mult
,
umit
,
i s
,
i fericit
,
i.
1o. Celorce se las˘ a în voia mea cu dragoste s
,
i m˘ a ador˘ a cu suflet nef˘ at
,
arnic, le
d˘ aruesc adâncimea cunos
,
tint
,
ei prin care ajung la mine,
11. s
,
i comp˘ atimindu-i m˘ a s˘ al˘ as
,
luesc în sufletul lor s
,
i cu facla cunos
,
tint
,
ei împr˘ as
,
tiu
întunerecul nes
,
tiint
,
ei.
i
Kris
,
na, ca Dumnezeirea îns˘ as
,
, este acel care prin desf˘ as
,
urarea sa în timp s
,
i în spat
,
iu produce tot ce
exist˘ a. El este începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul tuturor fiint
,
elor. Tot ce este puternic s
,
i bun s
,
i frumos s
,
i de
seam˘ a este o parte din puterea sa întreaga lume a vet
,
uitoarelor e o parte din fiint
,
a sa.
u
„La început era Cuvântul. . . Toate printr’însul s’au f˘ acut s
,
i f˘ ar˘ a de dânsul nimic nu s’a f˘ acut din câte
s’au f˘ acut“, (Ioan i,
i
)
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Argiuna:
1:. Tu es
,
ti supremul Brahma, prea înalta locuint
,
˘ a, cel mai bun mijloc de cur˘ at
,
ire, o
Doamne! Ves
,
nicul, cerescul suflet al totului, Tat˘ al zeilor, Cel nen˘ ascut, Cel ce
este în tot locul.
1¸. As
,
a te numesc tot
,
i înt
,
elept
,
ii s
,
i însus
,
Narada, dumnezeescul înt
,
elept, dimpreun˘ a
cu Asita s
,
i cu Bevala s
,
i cu Vyasa
i
, precum tu însut
,
i mi-ai spus.
1¸. Cred c˘ a toate acestea sunt adev˘ arate, o P˘ arosule, dar nici zeii nici demonii nu
pricep, o sfinte, obârs
,
ia ta.
1¸. Numai tu singur te cunos
,
ti prin propria ta putere, o Fiint
,
˘ a prea înalt˘ a, F˘ ac˘ ator al
lumilor, St˘ apân al totului, Dumnezeu al Dumnezeilor, atott
,
iitorule.
16. L˘ amures
,
te-mi f˘ ar˘ a înconjur ceres
,
tile tale desf˘ as
,
ur˘ ari de puteri, de care este
p˘ atruns˘ a s
,
i f˘ acut˘ a lumea.
1¿. Cum te-as
,
putea eu cunoas
,
te numai cu mintea mea, o Tainicule, s
,
i în ce form˘ a
de existent
,
˘ a te as
,
putea pricepe, Sfinte?
18. L˘ amures
,
te-mi chiar mai mult s
,
i mai cu deam˘ anuntul puterea ta magic˘ a s
,
i
desf˘ as
,
urarea puterii tale, o St˘ apân al lumilor, c˘ aci cuvintele tale sunt mai dulci
decât ambrozia.
Cel Prea Înalt:
1µ. Ei bine! t
,
i le voiu l˘ amurì, c˘ aci ceres
,
ti sunt desf˘ as
,
ur˘ arile mele, s
,
i numai în tr˘ as˘ a-
turi generale t
,
i-le voiu ar˘ ata, pentruc˘ a f˘ ar˘ a margini e m˘ arirea mea.
:o. Eu sunt, o Pletosule, sufletul ce s˘ al˘ as
,
lues
,
te în inima fiec˘ arei f˘ apturi. Eu sunt
începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul tuturor fiint
,
elor
z
.
:1. Eu sunt Vis
,
nu între Adityas
¸
, soarele str˘ alucitor între stele, M˘ arici între M˘ arut
,
i
¸
,
luna între luceferi.
i
Câte patru sunt înt
,
elept
,
i renumit
,
i din vremurile mai vechi.
u
„Eu sunt Alfa s
,
i Omega, începutul s
,
i sfârs
,
itul, Cel ce a fost, este s
,
i va fi“, (Apocalips, ¬¬,
i¸
).
¸
Vis
,
nu e o personificare a soarelui s
,
i Adityas sunt zeit˘ at
,
i ale luminii.
¸
M˘ arut
,
i sunt zeit˘ at
,
i ale furtunii s
,
i M˘ arici e una dintre ele.
¸i
Bhagavad-Gita
::. Eu sunt Sama-Veda între Vede
¸
, Vasava
o
între zei, inteligent
,
a între organele
simt
,
urilor, spiritul în fiint
,
e.
:¸. Eu sunt Sancara
i
între Rudras
,
i, Kuvera între Yaks
,
as
,
i s
,
i Raks
,
as
,
i
z
, Pavaka între
Vasus
,
i
¸
, zeescul munte Meru
¸
între munt
,
i.
:¸. Între preot
,
i, sunt cel dintâi, Vrihaspati
¸
, o fiu al Pritii, între conduc˘ atorii de os
,
ti
sunt Skanda
o
între ape oceanul.
:¸. Între marii înt
,
elept
,
i eu sunt Brigu
¡
, între cuvinte silaba om
S
, între prinoase res-
ignarea, între munt
,
i Himalaya.
:6. Între pomi, eu sunt smochinul sfânt
g
, între înt
,
elept
,
ii dumnezees
,
ti Narada
io
,
între gandarvas Citrarata
ii
, între ascet
,
i Kapila
iz
.
:¿. Între cai, eu sunt Uccaihs
,
ravas
i¸
, care s’a n˘ ascut odat˘ a cu amarila
i¸
, între
elefant
,
i Airasvata
i¸
, între oameni împ˘ aratul.
:8. Între arme, eu sunt tr˘ asnetul
io
, între vaci Kamaduk
i¡
, între amant
,
i Kandarpa
iS
,
între târâtoare Vasuki
ig
.
¸
Sama-Veda era folosit˘ a în cult, de aceea, din acest punct de vedere, avea întâietate fat
,
˘ a de celelalte
Vede.
b
Vasava este un alt nume a lui Indra, zeul suprem al atmosferei.
i
Rudras
,
ii sunt divinit˘ at
,
i ale furtunii, subordonate lui Indra; Sankara sau Siva este c˘ apetenia lor.
u
Yaks
,
as
,
ii s
,
i Raks
,
as
,
ii sunt genii r˘ auf˘ ac˘ atoare; Kuvera, unul dintre ei, era zeul bog˘ at
,
iilor.
¸
Vasus
,
ii erau zei inferiori.
¸
Muntele credint
,
ei s
,
i al lumii, în jurul c˘ aruia sunt as
,
ezate cele ¡ insule ale lumii s
,
i se învârtesc stelele.
¸
Marele preot, domnul rug˘ aciunii, preotul între zei.
b
Zeul r˘ azboiului.
¡
Cel mai mare înt
,
elept.
B
Cuvântul mistic care t
,
inea locul numelui Divinit˘ at
,
ii supreme, Brahma.
¸
Pomul viet
,
ii.
ic
Un semizeu.
ii
C˘ apetenia gandarvilor, adic˘ a a geniilor cari erau privit
,
i ca muzicant
,
i ceres
,
ti.
iu
Un cunoscut filosof, întemeietorul sistemului Sanchya.
i¸
Calul lui Indra, simbolul puterii, ies
,
it din unda m˘ arii, când zeii au b˘ atut marea, cum se bate laptele în
putineiu.
i¸
B˘ autura nemuririi, ambrozia.
i¸
Elefantul lui Indra, simbolul înt
,
elepciunii s
,
i al m˘ aririi fizice, ies
,
it din mare, ca s
,
i calul aceluias
,
zeu.
ib
Arma lui Indra.
i¡
Vaca cereasc˘ a, simbolul fertilit˘ at
,
ii, acea care împlines
,
te orice dorint
,
˘ a.
iB
Zeul dragostei.
i¸
Regele s
,
erpilor, simbolul s
,
tiint
,
ei.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:µ. Între s
,
erpi, eu sunt Ananta
zo
, între mons
,
trii marini Varuna
zi
, între str˘ amos
,
i
Aryaman
i
, între judec˘ atori Yama
z
.
¸o. Între daityas, eu sunt Prahlada
¸
, între ceice num˘ ar˘ a sunt timpul, între fiarele
p˘ adurii leul, între pas˘ ari vulturul.
¸1. Eu sunt vântul
¸
între lucrurile care cur˘ at
,
˘ a. Rama
¸
între viteji, delfinul între ani-
malele m˘ arii, Gangele
o
între râuri.
¸:. Eu sunt începutul, mijlocul s
,
i sfârs
,
itul f˘ apturilor, cunoas
,
terea eului suprem între
cunos
,
tint
,
e, teza celor ce disput˘ a.
¸¸. Între litere eu sunt a, s
,
i înt
,
elesul în compunerea cuvintelor; eu sunt timpul ce nu
trece, atoatet
,
iitorul, care e de fat
,
˘ a pretutindeni.
¸¸. Eu sunt moartea care secer˘ a totul s
,
i n˘ asc˘ atorul a tot ce se nas
,
te; între zeit
,
e eu
sunt cinstea, frumuset
,
ea, slava, t
,
inerea de minte, înt
,
elepciunea, statornicia s
,
i
r˘ abdarea.
¸¸. Între imnele din Sama-Veda, eu sunt Brihatsaman
¡
, între versuri sunt gayatri
S
,
între luni Margas
,
irs
,
a
g
s
,
i între anotimpuri prim˘ avara.
¸6. Între ceice îns
,
eal˘ a, eu sunt jocul cu zaruri s
,
i str˘ alucirea lucrurilor lucitoare; eu
sunt biruint
,
a, hot˘ arârea s
,
i bun˘ atatea celor buni.
¸¿. Între fiii lui Vris
,
ni, eu sunt Vasudeva
io
, între Pandavi, Pr˘ adalnicul
ii
, între sfint
,
i
Viasa
iz
, între înv˘ at
,
at
,
i Us
,
ana
i¸
.
uc
Un s
,
arpe mitic, cu o mie de capete, simbolul inteligent
,
ei.
ui
Vechiul zeu vedic al cerului s
,
i apoi al oceanului, patria mons
,
trilor marini.
i
Cel dintâi dintre str˘ amos
,
i, Adam.
u
Zeul infernului, judec˘ atorul mort
,
ilor.
¸
Regele magilor, fiul demonicului urias
,
Hiranyakasipu.
¸
Simbolul timpului care macin˘ a tot, edax rerum.
¸
Un viteaz legendar, privit ca o întrupare a lui Kris
,
na.
b
Râul sfânt, simbolul ves
,
niciei.
¡
Unul din cele mai însemnate imne ale Sama-Vedei.
B
Cea mai însemnat˘ a form˘ a de vers din Rig-Veda.
¸
Cea dintâi lun˘ a a anului s
,
i cea în care se culegeau fructele.
ic
Un alt nume a lui Kris
,
na ca zeu al lumii.
ii
Argiuna.
iu
Celebrul autor (mitic) al Mahabharatei.
i¸
Un mare poet s
,
i sfânt din vremurile de demult, pomenit deja în Rig-Veda.
¸¸
Bhagavad-Gita
¸8. Eu sunt nuiaua dasc˘ alului, viclenia înving˘ atorului, t˘ acerea între taine, s
,
tiint
,
˘ a
între s
,
tiutori.
¸µ. Ceeace este pentru toate viet˘ at
,
ile s˘ amânt
,
a, aceea sunt eu, o Argiuna; nimic din
tot ce se mis
,
c˘ a s
,
i din ce nu se mis
,
c˘ a, nu fiint
,
eaz˘ a f˘ ar˘ a mine.
¸o. Nesfârs
,
it˘ a este cereasca desf˘ as
,
urare a puterilor mele, o Biruitorule, s
,
i t
,
i-am dat
numai câteva pilde de ceeace ea este.
¸1. Tot ce este puternic s
,
i bun, frumos s
,
i de seam˘ a, tot, s˘ a s
,
tii, este o parte din
puterea mea.
¸:. Dar la ce-t
,
i foloses
,
te toat˘ a aceast˘ a felurit˘ a s
,
tiint
,
˘ a, o Argiuna? Întreaga lume a
viet
,
uitoarelor este o parte din fiint
,
a mea
i
.
i
Aci întâlnim iar˘ as
,
panteismul, de care autorul p˘ area c˘ a s’a desb˘ arat în capitolul precedent.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸0
XI
DESCOPERIREA PERSONALIT
˘
AT
,
II LUI DUMNEZEU
i
Argiuna:
1. Sunt acum cu totul luminat, pentruc˘ a ai binevoit s˘ a-mi descoperi aceast˘ a prea
înalt˘ a înv˘ at
,
˘ atur˘ a mistic˘ a despre suprema cunoas
,
tere de sine.
:. Mi-ai spus cu deam˘ anuntul despre începutul s
,
i sfârs
,
itul lucrurilor s
,
i despre
des˘ avârs
,
irea ta netrec˘ atoare, o fiint
,
˘ a cu ochi de nuf˘ ar.
¸. Mi-ai descris astfel fiint
,
a ta, o prea înalte St˘ apâne, f˘ a acum s˘ a v˘ ad dumnezeescul
t˘ au chip, o Spirit prea înalt.
¸. Dac˘ a crezi c˘ a este cu putint
,
˘ a s˘ a-l v˘ ad, St˘ apâne, atunci arat˘ a-mi, Doamne al
meditat
,
iei, pururelnicul t˘ au eu.
Cel Prea Înalt:
¸. Prives
,
te, fiu al Pritii, sutele s
,
i miile mele de chipuri felurite s
,
i ceres
,
ti, care se
arat˘ a în tot felul de colori s
,
i forme.
6. Vezi pe Adityas, Vasus, Rudras, As
,
vini s
,
i Marut
,
i, iat˘ a, o Barata, multe chipuri
minunate v˘ azute mai’nainte.
¿. Iat˘ a aci de fat
,
˘ a, în trupul meu, o Pletosule, întreaga lume a celorce se mis
,
c˘ a s
,
i a
celorce nu se mis
,
c˘ a. E tot ce tu vrei s˘ a vezi.
8. Cu ochiul t˘ au p˘ amântesc îns˘ a nu m˘ a pot
,
i vedea, ît
,
i voiu da dar un ochiu ceresc.
Cu acela vei vedea suprema mea fire mistic˘ a.
Povestitorul:
µ. Dup˘ a ce a gr˘ ait astfel, Hari
z
, St˘ apânul marei puteri magice, a ar˘ atat feciorului
Pritii supremul s˘ au chip dumnezeesc,
i
În acest capitol se descrie ar˘ atarea în form˘ a material˘ a a lui Hari sau Kris
,
na. Chipul lui este îngrozitor
s
,
i se aseam˘ an˘ a foarte mult cu acela în care este înf˘ at
,
is
,
at fiorosul Siva, zeul distrugerii.
u
Hari este un alt nume al lui Kris
,
na.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. cel cu multe guri s
,
i ochi, cu multe priviri minunate, cu mult˘ a podoab˘ a cereasc˘ a,
cu multe s
,
i de multe feluri arme ceres
,
ti,
11. cu cununi s
,
i ves
,
tminte ceres
,
ti acoperit, cu miresme ceres
,
ti uns, Fiint
,
a care
cuprinde în sine totul, nesfârs
,
it˘ a, cu fet
,
e întoarse c˘ atre toate p˘ art
,
ile.
1:. Dac˘ a ar luminà deodat˘ a o mie de sori pe cer, str˘ alucirea lor abia ar fi asemenea
cu aceea a marei Fiint
,
e.
1¸. Atunci v˘ azu urmas
,
ul lui Pandu în trupul Dumnezeului Dumnezeilor întreaga
lume, care e atât de felurit˘ a în înf˘ at
,
is
,
˘ arile ei, ca s
,
i cum ar fi fost un singur lucru.
1¸. Cuprins de mirare, cu p˘ arul zburlit, Câs
,
tig˘ atorul de avut
,
ii îs
,
i plec˘ a încet capul
înaintea zeului, îs
,
i împreun˘ a mâinile s
,
i zise:
Argiuna:
1¸. În trupul t˘ au, o Zeu, v˘ ad pe tot
,
i Dumnezeii,
V˘ ad ceata nesfârs
,
it˘ a, a tot ce are viat
,
˘ a,
V˘ ad pe Brahma st˘ apânul, s
,
ezând pe flori de nuf˘ ar
i
,
Cu chip de s
,
arpe genii s
,
i pe tot
,
i înt
,
elept
,
ii.
16. Te v˘ ad cu mii de brat
,
e s
,
i guri s
,
i ochi s
,
i piepturi,
Cu chip ce n’are margini s
,
i nici asem˘ anare,
F˘ ar’ de început s
,
i mijloc s
,
i f˘ ar˘ a de sfârs
,
it,
O Zeu atotputernic s
,
i atotcuprinz˘ ator!
1¿. Pe cap tu port
,
i coroan˘ a, în mâini ai disc s
,
i ghioag˘ a,
Din care se revars˘ a ocean de str˘ alucire.
Orbit sunt de lumina-t
,
i cu-a soarelui la fel
S
,
i care totul umple cu splendorile ei
18. Tu es
,
ti Cel unul singur s
,
i t
,
inta cunos
,
tint
,
ei,
Tu es
,
ti cârmaciul lumii s
,
i sufletul ei es
,
ti.
Ca p˘ azitorul ves
,
nic al ves
,
nicilor legi,
Ca sufletul a toate s
,
i ves
,
nic te cunosc.
i
Nuf˘ arul este simbolul evolut
,
iei.
¸8
Bhagavad-Gita
1µ. Nici început, nici mijloc s
,
i nici sfârs
,
it având,
Cu brat
,
e f˘ ar˘ a num˘ ar, puteri nem˘ arginite,
Ca ochi soare s
,
i lun˘ a, cu luminoas˘ a gur˘ a,
De-a ta c˘ aldur˘ a, Vis
,
nu, p˘ atruns˘ a-i firea toat˘ a.
:o. Totul în lumea ’ntreag˘ a s
,
i toate-a lumii p˘ art
,
i
De tine, o zeu, sunt pline. De tine unul singur.
Cele trei lumi cuprinse-s de groaz˘ a când s’arat˘ a
M˘ aret
,
, înfricos
,
at, Prea Înalte, chipul t˘ au.
:1. În cete nesfârs
,
ite, sfielnice, supuse
Se apropie tot
,
i zeii de tronul t˘ au ceresc,
Iar sfint
,
ii s
,
i ’nt
,
elept
,
ii, strigând: „M˘ arire t
,
ie“
În ne’ntrecute imne, cântând, te pream˘ aresc.
::. As
,
vinii s
,
i M˘ arut
,
ii, Rudras
,
ii s
,
i Vasut
,
ii,
Tot
,
i zeii laolalt˘ a, tot
,
i Manii, Sadhyas
,
ii,
Spre tine îs
,
i înalt
,
˘ a privirile cu spaim˘ a
S
,
i ’nfiorat
,
i de groaz˘ a le pleac˘ a Adhityas
,
ii.
:¸. S
,
i de-al t˘ au trup gigantic cu brat
,
e, piepturi multe,
Cu ochi f˘ ar˘ a de num˘ ar s
,
i coapse s
,
i picioare,
Cu guri s
,
i dint
,
i puternici s
,
i pântece ’nfoiate
F˘ aptura se ’nfior˘ a s
,
i eu sunt prins de tremur.
:¸. Înalt pân˘ a la ceruri te v˘ ad, o Pream˘ arite,
Cu ochii t˘ ai de par˘ a m˘ a umpli de cutremur,
Cu gura ta din care t
,
âs
,
nesc deapururi fl˘ ac˘ ari,
Odihna mea s
,
i pacea, o Vis
,
nu, faci s˘ a piar˘ a.
:¸. C˘ aci râsul t˘ au e rânjet cumplit ce d˘ a fiori
De moarte cui te vede s
,
i gura ta-i vulcanul
Ce ves
,
nic vars˘ a fl˘ ac˘ ari. De robul t˘ au, o rege,
Al lumii ’ntregi st˘ apân, îndur˘ a-te s
,
i-l iart˘ a.
:6. Fiii lui Dritaras
,
tra ’n tine-s
,
i g˘ asesc moartea
S
,
i mândra ost˘ as
,
ime din regi alc˘ atuit˘ a,
Din Bis
,
ma, Drona, Karna s
,
i-a oastei noastre floare,
Din ceice-s mai de frunte printre vitejii nos
,
tri.
¸µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
:¿. Gâtlejul t˘ au teribil s
,
i dint
,
ii t˘ ai de tigru
Îi fac ca s˘ a dispar˘ a ca într’un vârtej de mare.
Din ei pe unii-i v˘ ad chiar, cu m˘ adul˘ ari stâlcite,
Cum spânzur˘ a în aer, în golul dintre dint
,
ii-t
,
i.
:8. Cum apa’n m˘ ari se duce de râuri s˘ alt˘ atoare
S
,
i’n goan˘ a nebuneasc˘ a se’ntrece s˘ a se scurg˘ a,
As
,
a’n al t˘ au gâtlej de par˘ a arz˘ atoare
Se pr˘ av˘ alesc vitejii os
,
tirii noastre mândre.
:µ. Ca musculit
,
a, care pieirea s
,
i-o g˘ ases
,
te
În flac˘ ara luminii spre care se avânt˘ a,
As
,
a lumile toate alearg˘ a cu pas
,
i repezi
Spre-al t˘ au gâtlej n˘ apraznic, ce toate le înghite.
¸o. Ale tale guri de foc sorb viat
,
a cu nesat
,
Din tot ce-i însuflet
,
it, iar lumina ce ’mpr˘ as
,
tii,
Ca s
,
i razele ce vers
,
i, în scrum preface totul.
Vis
,
nu, as
,
a-i privirea ta. Deaceea es
,
ti tu zeu cumplit.
¸1. O chip atât de groaznic, spune mie; Cine es
,
ti?
C˘ aci în fat
,
a ta m˘ a plec, fii mie îndur˘ ator!
S
,
i s˘ a te cunosc râvnesc peste fire de aprins,
Dar în felul cum te-ar˘ at
,
i, n’as
,
putea s˘ a te pricep.
Cel Prea Înalt:
¸:. Hei! Eu sunt timpul, care, în mersul lui nainte,
Sf˘ arâm˘ a tot în cale s
,
i ’n primul rând pe om.
Din tot
,
i vitejii cari îi vezi pe-aceste câmpuri
Niciunu-afar’de tine, nu va sc˘ apa cu viat
,
˘ a.
¸¸. Aibi dar curaj s
,
i lupt˘ a cu ’ncredere ’nainte,
Dus
,
manul nu va ’nvinge, biruitor es
,
ti tu.
Al meu brat
,
este care îl culc˘ a la p˘ amânt,
Iar tu es
,
ti numai arma cu care-i doborât.
0o
Bhagavad-Gita
¸¸. Pe Bis
,
ma, Drona, Karna, ca s
,
i pe Yayagrata
S
,
i pe ceilalt
,
i protivnici, eu i-am ucis deja.
P˘ as
,
es
,
te dar nainte s
,
i nu te ’nfricos
,
a.
Tot
,
i vor c˘ adea ’n t
,
˘ arân˘ a. Victoria-i a ta.
Povestitorul:
¸¸. Când purt˘ atorul de cunun˘ a, Argiuna, auzi aceste cuvinte din gura Pletosului, îs
,
i
împreun˘ a mâinile, îs
,
i plec˘ a us
,
or capul s
,
i, plin de spaim˘ a s
,
i de respect, zise c˘ atre
Kris
,
na:
Argiuna:
¸6. E foarte drept, o Kris
,
na, ca lumea s˘ a tresalte
De mare bucurie în fat
,
a slavei tale,
Ca demonii s˘ a fug˘ a cu groaz˘ a dinainte-t
,
i,
Iar sfint
,
ii s˘ a se plece cu-adânc˘ a mult
,
umire.
¸¿. C˘ aci t
,
ie se cuvine s˘ a te sl˘ avim deapururi
Mai mult chiar ca pe Brahma, din care-au ies
,
it toate.
Pe tine, nesfârs
,
itul, care cuprinzi pe toate
S
,
i es
,
ti dup˘ a voint
,
˘ a, sau, dac˘ a vrei, nu es
,
ti.
¸8. Mai ’nalt decât tot
,
i zeii, din creatori întâiul,
A lumii s
,
i-a s
,
tiint
,
ei comoar˘ a nesecat˘ a,
Hotar al existent
,
ei, tu cel f˘ ar˘ a hotare,
Cu chipuri nesfârs
,
ite, f˘ acut-ai tot ce este.
¸µ. Tu es
,
ti Varuna, Vayu, s
,
i Agni, Yama, luna,
Tu ai chemat la viat
,
˘ a pe om s
,
i orice fiint
,
˘ a.
Deaceea totu-t
,
i cânt˘ a, în coruri nesfârs
,
ite,
M˘ arire, mult
,
umire, cerescule P˘ arinte.
¸o. M˘ arire aduce t
,
ie adâncul s
,
i’n˘ alt
,
imea
S
,
i cerul s
,
i p˘ amântul. M˘ arire t
,
ie, Doamne!
T˘ aria ta-i nespus˘ a, puterea uimitoare,
As
,
a c˘ a tu es
,
ti totul s
,
i toate sunt în tine.
01
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸1. În marea-mi nes
,
tiint
,
˘ a, t
,
i-am zis ades’ prieten,
S
,
i Kris
,
na s
,
i Yadava, ca ori s
,
i care zeu,
Recunoscând m˘ arirea-t
,
i de cel mai mare zeu
Cu mintea mea ’ncâlcit˘ a sau inima-mi us
,
oar˘ a.
¸:. Dac˘ a cumva gres
,
it-am s
,
i cinstea nu t
,
i-am dat,
Când am glumit cu alt
,
ii, când am s
,
ezut la mas˘ a,
Când am fost la plimbare, ori când acas˘ a stat-am,
Te rog cu umilint
,
˘ a, iertare-mi d˘ arues
,
te.
¸¸. P˘ arinte a toat˘ a lumea, st˘ apâne al viet
,
ii,
Izvor de ’nt
,
elepciune, ocean de cunos
,
tint
,
˘ a!
Asemenea cu tine nu-i nimeni pe-aste lumi
S
,
i cu a ta putere nimic nu se m˘ asoar˘ a.
¸¸. M˘ a plec dar înainte-t
,
i, m˘ a cuceresc în totul,
M˘ a rog cu umilint
,
˘ a de mila ta cea mare:
Îndur˘ a-te de mine ca mama de-a sa fic˘ a,
Ca prietenul de prieten, c’amantul de-a sa drag˘ a.
¸¸. Acum sunt încântat, c˘ a sufletu-mi putu z˘ ari
A ta divin˘ a fat
,
˘ a, cum n’a visat vreodat˘ a.
Dar ceeace am v˘ azut, grozav m’a ’nfricos
,
at
S
,
i as
,
vrea s˘ a v˘ ad acum s
,
i chipul t˘ au pl˘ acut.
¸6. S˘ a-t
,
i v˘ ad pe cap cununa s
,
i’n mân˘ a toroipanul
S
,
i discul aurit purtând ca rege al tuturora.
As
,
a mi-te arat˘ a, St˘ apâne a toat˘ a firea,
Cu chipul blând de tat˘ a, cu inima senin˘ a.
Cel Prea Înalt:
¸¿. Chipul meu cel prea sl˘ avit, o Argiuna îl v˘ azus
,
i
De m˘ arire ’nconjurat, în lumin˘ a ’nf˘ as
,
urat,
Cu vr˘ ajile lui toate, lumea oglindind în el,
Cum dintre vii niciunul nu l-a mai v˘ azut.
0i
Bhagavad-Gita
¸8. Nici al Vedei cititor, nici cel mai bun jertfitor,
Nici celce gândes
,
te adânc s
,
i nici omul milostiv,
Cum nici cel mai sfânt ascet n’au v˘ azut cu ochii lor
Ce v˘ azus
,
i tu, muritor, prin harul meu cel nespus.
¸µ. Gones
,
te fric’ acuma s
,
i nu pierde curajul,
C˘ a m˘ a v˘ azus
,
i în chipul care pe om sp˘ aimânt˘ a,
C˘ aci iat˘ a vreau ca iar˘ as
,
s˘ a m˘ a ’nf˘ at
,
is
,
ez t
,
ie
În forma care place f˘ apturii tale s
,
ubrezi.
Povestitorul:
¸o. Dup˘ ace Vasudeva gr˘ ai astfel c˘ atre Argiuna, i-se arat˘ a din nou cu chipul s˘ au
blând s
,
i marele Spirit mângâe astfel pe celce se înfricos
,
ase.
Argiuna:
¸1. Pentruc˘ a te v˘ ad iar˘ as
,
în chipul t˘ au omenesc s
,
i blând, iat˘ a m’am linis
,
tit s
,
i mi-am
venit în fire, o Cercet˘ atorule de oameni.
Cel Prea Înalt:
¸:. Chipul în care tu m’ai v˘ azut e greu de v˘ azut. Zeii îns
,
is
,
i doresc s˘ a m˘ a vad˘ a cu
acel chip.
¸¸. Nu prin citirea Vedelor, nici prin ascez˘ a, prin milostenie sau prin jertfe poate
ajunge cineva s˘ a m˘ a vad˘ a cum m’ai v˘ azut tu
i
.
¸¸. Cine îns˘ a m˘ a cinstes
,
te numai pe mine s
,
i se las˘ a cu totul în voia mea, o Argiuna,
poate s˘ a m˘ a cunoasc˘ a cum sunt eu în fiint
,
a mea s
,
i s˘ a se cufunde în mine, o
Spaima dus
,
manilor.
¸¸. Cine face lucrurile mele, m˘ a cinstes
,
te mai mult decât orice s
,
i m˘ a ador˘ a. Cine se
leap˘ ad˘ a de lume s
,
i iubes
,
te toate fiint
,
ele, acela vine la mine, o urmas
,
a lui Pandu.
i
Aceasta însemneaz˘ a, c˘ a Dumnezeu nu poate fi cunoscut în chip corespunz˘ ator decât prin descoperire
dumnezeeasc˘ a.
0¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
0¸
XII
ADORAREA LUI DUMNEZEU
i
Argiuna:
1. Care din aceste dou˘ a categorii de oameni va ajunge mai repede la unirea cu tine:
cei cari te cinstesc prin fapte s
,
i-t
,
i slujesc, ori cei cari te privesc ca Fiint
,
a ves
,
nic˘ a
s
,
i necunoscut˘ a s
,
i tind c˘ atre tine?
z
Cel Prea Înalt:
:. Cine se adânces
,
te cu duhul în mine s
,
i-mi slujes
,
te astfel f˘ ar˘ a întrerupere, p˘ atruns
de cea mai vie credint
,
˘ a, acela e cel mai aproape de mine.
¸. Cine îns˘ a ador˘ a ves
,
nicia, nev˘ azutul, necunoscutul, ceeace e în tot locul,
nep˘ atrunsul, prea înnaltul, ceeace nu se schimb˘ a,
¸. cine-s
,
i st˘ apânes
,
te organele simt
,
urilor, este indiferent fat
,
˘ a de tot ce i-se întâmpl˘ a
s
,
i se bucur˘ a de fericirea oric˘ arei fiint
,
e, acela ajunge cu sigurant
,
˘ a la mine.
¸. Mai mare de cât aceasta este st˘ aruint
,
a celor ce-s
,
i îndreapt˘ a inima spre Cel ne-
cunoscut, c˘ aci numai cu greu poate fi ajuns Cel necunoscut de ceice sunt în
trup.
6. Cine se gândes
,
te la mine în toate faptele sale
¸
, prives
,
te la mine ca la cea mai
înalt˘ a t
,
int˘ a a lui, se adânces
,
te în mine prin meditat
,
ie, îmi slujes
,
te numai mie din
toat˘ a inima,
¿. pe unul ca acesta îl voiu izb˘ avi, o fiu al Pritii, din oceanul mort
,
ii s
,
i al perigrin˘ arii
sufletelor.
8. Îndreapt˘ a-t
,
i dar spre mine gândul, adânces
,
te-t
,
i spiritul în mine s
,
i te vei s˘ al˘ as
,
lui
în mine, când vei pleca de pe p˘ amânt. Nu te îndoi de aceasta.
i
În acest capitol se arat˘ a felul practic în care omul poate adora pe Dumnezeu.
u
Aceeas
,
întrebare, care s’a mai pus de câteva ori: dac˘ a adic˘ a omul se mântues
,
te prin fapte ori prin
meditat
,
ie. Aci numai se mai îndulces
,
te, c˘ aci se întreab˘ a, cine va ajunge mai repede la mântuire: ceice fac
fapte bune, sau ceice se dedau meditat
,
iei?
¸
„Nu este deajuns ca lucrurile din afar˘ a s˘ a ne fie o piedic˘ a, ci trebue s˘ a folosim toate lucrurile pentru
mântuirea noastr˘ a, oricât de straniu s
,
i nepotrivit ar p˘ area aceasta. În acest mes
,
tes
,
ug trebue s˘ a progres˘ am
necontenit s
,
i niciodat˘ a s˘ a n’ajungem la sfârs
,
it“, (Meister Eckhart).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Dac˘ a nu-t
,
i pot
,
i adâncì într’una spiritul în mine, caut˘ a atunci, o Pr˘ adalnicule, cel
put
,
in cât pot
,
i mai des s˘ a te dedai meditat
,
iei.
1o. Dac˘ a nici aceasta n’o pot
,
i, caut˘ a s˘ a lucrezi în spiritul meu, c˘ aci s
,
i dac˘ a faci fapte
bune în numele meu, ajungi la des˘ avârs
,
ire.
11. Dac˘ a în sfârs
,
it nici aceasta n’o pot
,
i face, înfrâneaz˘ a-t
,
i sufletul
i
s
,
i renunt
,
˘ a cel
put
,
in la r˘ asplata faptelor,
1:. c˘ aci mai presus de s˘ avârs
,
irea de fapte bune st˘ a cunos
,
tint
,
a, mai presus de
cunos
,
tint
,
˘ a meditat
,
ia s
,
i mai presus de meditat
,
ie renunt
,
area la r˘ asplata faptelor,
iar dela renunt
,
are pân˘ a la pacea deplin˘ a e numai un pas.
1¸. Cine nu ur˘ as
,
te nici o vietate, e prietenos s
,
i comp˘ atimitor, desbr˘ acat de egoism
s
,
i de mândrie, neschimbat în fericire s
,
i nefericire, r˘ abd˘ ator,
1¸. mult
,
umit, totdeauna smerit, cu suflet potolit s
,
i voe neclintit˘ a, gândind la mine
cu mintea s
,
i cu inima s
,
i mie afierosit, acela îmi e prieten
z
.
1¸. Celce nu turbur˘ a pe alt
,
ii nici nu e turburat de nimeni, celce st˘ a mai presus de
bucurie, de necaz s
,
i de fric˘ a, acela e prietenul meu.
16. Cine nu ia seama la lume s
,
i, curat, cinstit, cu încredere, nedescurajat, neur-
m˘ arind alt scop, se las˘ a în voia mea, acela e prietenul meu.
1¿. Cine nici nu se bucur˘ a nici nu ur˘ as
,
te, nu se întristeaz˘ a nici nu dores
,
te s
,
i se
leap˘ ad˘ a de tot ce poate fi pl˘ acut sau nepl˘ acut, acela e prietenul meu.
18. Cine socotes
,
te deopotriv˘ a pe dus
,
man ca s
,
i pe prieten
¸
, cine e indiferent fat
,
˘ a de
frig s
,
i de c˘ aldur˘ a, de cinste s
,
i de necinste s
,
i nu-i robit de nimic,
1µ. cine e nep˘ as˘ ator în fat
,
a criticii ca s
,
i a laudei, cine-i linis
,
tit s
,
i mult
,
umit de orice
i-se întâmpl˘ a, f˘ ar˘ a s˘ alas
,
, cu credint
,
˘ a tare s
,
i resignat, acela e prietenul meu.
:o. Cine bea din aceast˘ a ambrozie, pe care o dau eu, s
,
i m˘ a cinstes
,
te st˘ aruitor s
,
i cu
credint
,
˘ a, acela e mai nainte de tot
,
i prietenul meu.
i
„Cea mai bun˘ a poc˘ aint
,
˘ a este adev˘ arata des˘ avârs
,
ire a voint
,
ii s
,
i întoarcerea la Dumnezeu“, (Meister
Eckhart).
u
„Cea dintâi s
,
i cea mai mare porunc˘ a a Legii este: s˘ a iubes
,
ti pe Domnul Dumnezeul t˘ au din toat˘ a inima,
din tot sufletul s
,
i din tot cugetul t˘ au“, (Matei ¬¬,
¸¡−¸S
).
¸
„Nu stat
,
i împotriv˘ a celui r˘ au“, (Matei ¸,
¸p
).
00
XIII
DEOSEBIREA DINTRE SPIRIT S
,
I CORP
i
1. Corpul acesta, o fiu al Kuntii, se cheam˘ a loc, vas, pântece de mam˘ a, iar ceeace
are în el cons
,
tiint
,
˘ a se chiam˘ a de cei s
,
tiutori cunosc˘ ator al locului, al vasului, al
pântecelui de mam˘ a, sau spirit.
:. O Barata, s˘ a s
,
tii c˘ a eu, spiritul, sunt în toate lucrurile. Adev˘ arata cunos
,
tint
,
˘ a este
cunoas
,
terea spiritului s
,
i a corpului sau a materiei
z
.
¸. Ascult˘ a dela mine pe scurt ce este corpul sau materia, ce fel este, ce însus
,
iri are
s
,
i de unde vine, cum s
,
i ce este spiritul s
,
i care e puterea lui.
¸. Toate acestea au fost adesea cântate cu deam˘ anuntul de înt
,
elept
,
i într’unele din
imnele vedice s
,
i expuse temeinic s
,
i limpede în versurile Brahmasutrei.
¸. Elementele materiale, cons
,
tiint
,
a individual˘ a, rat
,
iunea s
,
i fiint
,
a nemanifestat˘ a,
cele zece organe ale simt
,
urilor
¸
, organul spiritului s
,
i cele cinci percept
,
iuni ale
simt
,
urilor,
6. dorint
,
a, ura, pl˘ acerea, durerea, simt
,
irea, cons
,
tiint
,
a s
,
i voint
,
a sunt pe scurt ceeace
se numes
,
te corp, materie sau natur˘ a s
,
i schimb˘ atoarele lui forme.
¿. Modestia, sinceritatea, nevinov˘ at
,
ia, r˘ abdarea, dreptatea, respectul fat
,
˘ a de cei
mai mari, cur˘ at
,
ia statornicia, st˘ apânirea de sine,
8. renunt
,
area la cele materiale, desb˘ ararea de cons
,
tiint
,
a de sine, linis
,
tea sufleteasc˘ a
în suferint
,
˘ a, nas
,
terea, moartea, b˘ atrânet
,
ea, boala,
µ. nealipirea de lume, nealipirea de sot
,
ie, de fiu, de patrie s
,
i de cele asemenea,
nepierderea cump˘ atului în împrejur˘ ari fericite ca s
,
i în cele nefericite,
1o. adorarea mea statornic˘ a, f˘ ar˘ a a mai adora pe altcineva, singur˘ atatea, nec˘ autarea
prieteniei oamenilor s
,
i a petrecerilor,
i
Aci facem cunos
,
tint
,
˘ a cu o bun˘ a parte din fizica, psihologia, teoria cunos
,
tint
,
ei s
,
i metafizica indian˘ a,
întru cât vin în atingere cu problema mântuirii s
,
i din punctul de vedere al acesteea privite.
u
Cunoas
,
terea spiritului s
,
i a materiei în unul s
,
i acelas
,
timp, cum s
,
i a raportului dintre ele merit˘ a
într’adev˘ ar numele de cunos
,
tint
,
˘ a adev˘ arat˘ a sau s
,
tiint
,
˘ a.
¸
Psihologia indian˘ a este foarte complicat˘ a. Organele simt
,
urilor, în num˘ ar de zece, se împart în dou˘ a:
organe de intuit
,
ie s
,
i organe de act
,
iune. La cele dintâi se num˘ ar˘ a: v˘ azul, auzul, mirosul, gustul s
,
i simt
,
irea.
La cele de al doilea se socotesc: cuvântul, apucatul, mersul, des
,
ertarea pântecelui s
,
i z˘ amislirea. Mai presus
de acestea st˘ a, ca organ central, simt
,
ul intern (manas).
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
11. statornicia în cunoas
,
terea Eului suprem s
,
i pret
,
uirea ca scop a cunoas
,
terii ade-
v˘ arului, acestea se numesc s
,
tiint
,
˘ a sau cunos
,
tint
,
˘ a, iar contrariul lor nes
,
tiint
,
˘ a.
1:. Ît
,
i voiu spune acum ce trebue s˘ a cunoasc˘ a cineva peste acestea, ca s˘ a poat˘ a
dobândì nemurirea. Trebue s˘ a cunoasc˘ a pe supremul Brahma (Parabrahma), cel
f˘ ar˘ a de început s
,
i care nu e numit nici existent
,
˘ a, nici neexistent
,
˘ a,
1¸. ale c˘ arui mâini s
,
i picioare, ochi, capete s
,
i guri sunt în tot locul, aud s
,
i v˘ ad totul
s
,
i care cuprinde în sine lumea în care s˘ al˘ as
,
lues
,
te.
1¸. El str˘ aluces
,
te în puterea tuturor simt
,
urilor s
,
i totus
,
e mai presus de simt
,
uri, nu e
legat de nimic s
,
i totus
,
poart˘ a în sine totul, n’are însus
,
irile naturii s
,
i totus
,
gust˘ a
s
,
i se bucur˘ a de însus
,
irile firii sale,
1¸. este mai presus de fiint
,
e s
,
i locues
,
te în toate, este mis
,
cat s
,
i nemis
,
cat totodat˘ a.
Fiind prea spiritual, nu poate fi cunoscut, e departe s
,
i totus
,
i aproape
i
.
16. Nu e împ˘ art
,
it în fiint
,
e, dar lucreaz˘ a ca s
,
i cum ar fi împ˘ art
,
it. E cunoscut ca t
,
iitorul
tuturor lucrurilor, distrug˘ atorul s
,
i produc˘ atorul lor din nou.
1¿. Este lumina corpurilor luminoase s
,
i mai presus de întunerec. El este cunos
,
tint
,
a,
cunosc˘ atorul s
,
i obiectul adev˘ aratei cunos
,
tint
,
e, care e în inima tuturor.
18. Cu aceasta t
,
i-am ar˘ atat ce este corpul sau materia, cunos
,
tint
,
a s
,
i cunos
,
tint
,
a mai
înalt˘ a sau supracunos
,
tint
,
a. Cine m˘ a ador˘ a pe mine s
,
i cunoas
,
te aceasta, va fi una
cu mine.
1µ. S˘ a s
,
tii, c˘ a atât fiint
,
a materiei cât s
,
i spiritul sunt f˘ ar˘ a început. As
,
ijderea s˘ a s
,
tii,
c˘ a varietatea formelor s
,
i a însus
,
irilor materiei provine din materie.
:o. În act
,
iunea felurit˘ a a organelor, prin care natura lucreaz˘ a s
,
i produce, st˘ a cauza
fenomenelor, iar spiritul este pricina c˘ a simt
,
im pl˘ acere s
,
i durere.
:1. Spiritul care lucreaz˘ a în natura material˘ a se serves
,
te de însus
,
irile ce provin
din firea fiint
,
elor. Unirea spiritului cu însus
,
irile materiei este cauza producerii
binelui s
,
i a r˘ aului.
::. Privitor, Îng˘ aduitor, T
,
iitor, St˘ apân s
,
i Eu suprem, sunt numele ce se dau prea înal-
tului Spirit al lumii. El este puterea z˘ amislitoare s
,
i roditoare, principiul suprem
în întreaga natur˘ a.
i
„Dumnezeu s˘ al˘ as
,
lues
,
te într’o lumin˘ a c˘ atre care nu duce nici un drum. Cine n’are în sine aceast˘ a
lumin˘ a, acela nu-l va vedea niciodat˘ a“, zice Angelus Silesius.
08
Bhagavad-Gita
:¸. Cine înt
,
elege astfel spiritul s
,
i materia cu însus
,
irile ei, nu se va mai renas
,
te.
:¸. Unii ajung prin contemplat
,
iune l˘ auntric˘ a la privirea sufletului, alt
,
ii ajung s˘ a-l
cunoasc˘ a prin cugetare adânc˘ a s
,
i iar˘ as
,
alt
,
ii prin practicarea faptelor bune.
:¸. Alt
,
ii în sfârs
,
it, cari n’ajung la cunos
,
tint
,
˘ a pe aceste c˘ ai, aud adev˘ arul dela alt
,
ii
s
,
i-l pret
,
uesc. S
,
i aces
,
tia se izb˘ avesc de moarte, dac˘ a se t
,
in de ceeace au auzit.
:6. Ori unde ia nas
,
tere o fiint
,
˘ a, fie mis
,
c˘ atoare fie nemis
,
c˘ atoare, s˘ a s
,
tii c˘ a se face
prin unirea spiritului cu materia, o Barata.
:¿. Cine vede în toate lucrurile trec˘ atoare pe zeul suprem, cel unic, cel ves
,
nic, acela
vede bine;
:8. c˘ aci, v˘ azând c˘ a s˘ al˘ as
,
lues
,
te pretutindeni Dumnezeul unic, nu se va r˘ anì el pe el
însus
,
, s
,
i astfel va merge pe calea cea dreapt˘ a
i
.
:µ. Vede bine s
,
i cel care îs
,
i d˘ a seama, c˘ a tot ce se produce în natur˘ a, se face de
natur˘ a s
,
i c˘ a sufletul n’are aci nici un amestec.
¸o. Cine îns˘ a înt
,
elege, c˘ a felurimea acestor dou˘ a categorii de lucruri st˘ a în unitate
s
,
i c˘ a-s
,
i are obârs
,
ia numai în Cel unul singur, acela intr˘ a în Brahma.
¸1. Sufletul suprem al lumii, care este f˘ ar˘ a început s
,
i n’are nici una din însus
,
irile
materiei, nu lucreaz˘ a singur s
,
i nu-s
,
i prih˘ anes
,
te cur˘ at
,
ia lui dumnezeeasc˘ a, dac˘ a
se întrupeaz˘ a, o fiu al Kuntii.
¸:. Precum eterul, care se g˘ ases
,
te în toate corpurile, nu se pâng˘ ares
,
te, mult
,
˘ amit˘ a
spiritualit˘ at
,
ii lui, tot astfel nu se pâng˘ ares
,
te Sufletul dumnezeesc de corpurile în
care intr˘ a.
¸¸. Cum lumineaz˘ a soarele toat˘ a lumea, as
,
a lumineaz˘ a spiritul materia, o Barata.
¸¸. Cine cunoas
,
te, cu ochiul cunos
,
tint
,
ei deosebirea dintre spirit s
,
i materie
z
, ca s
,
i
calea pentru izb˘ avirea fiint
,
elor din leg˘ aturile materiei, acela se topes
,
te în cel
Prea Înalt.
i
În versul acesta s
,
i în cel precedent se cuprinde temelia mistic˘ a s
,
i filosofic˘ a a moralei altruiste indiene.
u
Fiint
,
a materiei este tot as
,
a de misterioas˘ a s
,
i anevoie de cunoscut ca s
,
i a spiritului. Tot ce se cunoas
,
te
de s
,
tiint
,
ele experimentale s
,
i de observat
,
ie despre materie se reduce numai la însus
,
irile ei. Plecând dela
aceast˘ a constatare, filosofia indian˘ a – s
,
i mistica în deosebi – învat
,
˘ a, c˘ a spiritul, materia s
,
i fort
,
a sau energia,
sunt în ultima analiz˘ a numai forme de manifestare a ceva superior s
,
i unic, care poart˘ a numele de, akasa =
camera memorial˘ a a naturii“.
0µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸o
XIV
CELE TREI ÎNSUS
,
IRI ALE LUCRURILOR
i
Cel Prea Înalt:
1. Ca culme, ît
,
i voiu descoperi acum marele adev˘ ar, s
,
tiint
,
a cea mai înalt˘ a dintre
toate s
,
tiint
,
ele
z
, prin a c˘ arei cunoas
,
tere sfint
,
ii au trecut de aci la des˘ avârs
,
irea
deplin˘ a.
:. Sprijinit
,
i pe aceast˘ a s
,
tiint
,
˘ a s
,
i contopindu-se cu fiint
,
a mea, aces
,
tia nu se vor mai
renas
,
te la o nou˘ a creare a lumii, nici nu se vor teme de sfârs
,
itul lumii.
¸. Pântecele meu z˘ amislitor este materia. În ea îmi pun eu s˘ amânt
,
a din care se nasc
toate fiint
,
ele, o Barata.
¸. Ori care ar îi formele pe care le au trupurile p˘ amântes
,
ti, materia este pântecele
din care ele se nasc, iar eu sunt tat˘ al z˘ amislitor.
¸. Sattva, ragias s
,
i tamas sunt cele trei însus
,
iri ce decurg din materie s
,
i prin care
Spiritul
¸
ves
,
nic e legat de corp, cât timp e întrupat.
6. Dintre acestea, sattva (bun˘ atate, lumin˘ a, veselie), care este luminoas˘ a s
,
i curat˘ a,
pentruc˘ a are fire nep˘ atat˘ a, leag˘ a prin leg˘ atura fericirii s
,
i a cunos
,
tint
,
ei.
¿. Ragias (patim˘ a, poft˘ a, foc) este prin firea ei patim˘ a s
,
i se nas
,
te din patim˘ a s
,
i
leag˘ a sufletul, s’o s
,
tii, prin fapte, o fiu al Kuntii.
i
Origina materiei este Dumnezeirea s
,
i toate lucrurile p˘ amântes
,
ti sunt din materie. Materia are trei
însus
,
iri, c˘ arora este supus s
,
i spiritul cât timp este legat de trup. Dup˘ a cum sufletul lucreaz˘ a sub imperiul
uneea sau alteea din aceste trei însus
,
iri, avem trei feluri de fapte. Numai cine se ridic˘ a mai presus de aceste
însus
,
iri, prin anume acte morale s
,
i practici mistice s
,
i se cufund˘ a în Dumnezeire, numai acela scap˘ a de
renas
,
teri s
,
i devine nemuritor. Dumnezeirea st˘ a mai presus de aceste însus
,
iri. Ea nu e nici bun˘ a nici rea.
Lumea zeilor are cea mai înalt˘ a însus
,
ire, bun˘ atatea; a spiritelor are însus
,
irea mijlocie, patima; iar lumea
p˘ amânteasc˘ a are însus
,
irea cea mai de jos, întunerecul.
u
Precum pentru cunoas
,
terea lucrurilor materiale este nevoie de experient
,
˘ a, tot astfel s
,
i pentru
cunoas
,
terea celor spirituale nu este deajuns speculat
,
iunea, ci trebue s
,
i experient
,
˘ a, trebue un organ prin care
s˘ a se aduc˘ a la îndeplinire. Aceasta este cunos
,
tint
,
a spiritual˘ a. Cine este lipsit de aceast˘ a facultate sufleteasc˘ a
nu se poate în˘ alt
,
a la cunoas
,
terea lui Dumnezeu s
,
i a lucrurilor spirituale.
¸
„Sufletul este f˘ ar˘ a întindere s
,
i imaterial. El p˘ atrunde trupul s
,
i se afl˘ a r˘ aspândit deopotriv˘ a, întreg s
,
i
nedesp˘ art
,
it, în toate p˘ art
,
ile trupului“, zice Meister Eckhart. „Sufletul – zice acelas
,
– este substant
,
a rat
,
ional˘ a
s
,
i activ˘ a. Totus
,
nu se poate zice: sufletul meu face aceasta sau aceea, c˘ aci sufletul numai dimpreun˘ a cu
trupul constitue pe om. Sufletul este îns˘ a puterea superioar˘ a, iar nu trupul, care f˘ ar˘ a suflet e lipsit de viat
,
˘ a“.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8. Tamas (întunerec, jale, prostie) izvor˘ as
,
te din nes
,
tiint
,
˘ a s
,
i amet
,
es
,
te sufletele în-
trupate. Ea leag˘ a sufletul prin nes
,
tiint
,
˘ a, prin lene s
,
i prin nepricepere.
µ. Sattva aduce dup˘ a sine pl˘ acere, ragias fapte, o Barata, pe când tamas
îmbrobodes
,
te cons
,
tiint
,
a s
,
i duce la orbire.
1o. Când ragias s
,
i tamas sunt n˘ abus
,
ite, domnes
,
te în lume sattva. Când apun ragias
s
,
i sattva, st˘ apânes
,
te tamas, iar când dispar tamas s
,
i sattva, e la putere ragias.
11. Când prin toate us
,
ile simt
,
urilor p˘ atrunde în trup lumina cunos
,
tint
,
ei, atunci s˘ a
s
,
tii, c˘ a sattva st˘ apânes
,
te.
1:. L˘ acomia, înc˘ ap˘ at
,
ânarea, neastâmp˘ arul, nelinis
,
tea s
,
i pofta sunt patimile ce se
v˘ ad, când troneaz˘ a ragias.
1¸. Întunecarea mint
,
ii, trând˘ avia, nep˘ asarea, neghiobia s
,
i îndoiala se arat˘ a, când
domnes
,
te tamas.
1¸. Când se desparte de trup un suflet, în care a dictat sattva, acela ajunge în lumea
neprih˘ anit˘ a a marilor înt
,
elept
,
i.
1¸. Când moare cineva, care în viat
,
˘ a s’a condus de ragias, se nas
,
te din nou în lumea
oamenilor legat
,
i de fapte; iar când moare unul, care s’a condus în viat
,
˘ a de tamas,
se nas
,
te din nou în rândul netrebnicilor
i
.
16. Road˘ a unei fapte bune are însus
,
irea de sattva s
,
i e neprih˘ anit˘ a; road˘ a produs˘ a de
ragias este suferint
,
a, iar cea produs˘ a de tamas este nes
,
tiint
,
a.
1¿. Din sattva ia nas
,
tere s
,
tiint
,
a, din ragias pofta, iar din tamas lipsa de chibzuint
,
˘ a,
am˘ agirea de sine s
,
i nes
,
tiint
,
a.
18. Cei cari au însus
,
irea sattva se înalt
,
˘ a, cei cari o au pe cea de ragias r˘ amân în
mijloc, iar cei atins
,
i de urâta însus
,
ire tamas cad mai jos
z
.
i
În deplin˘ a armonie cu cuvintele lui Eckhart: „Nu unitatea originar˘ a, ci cea restabilit˘ a dup˘ a c˘ adere,
este tipul cel adev˘ arat al creat
,
iunii“, mistica indian˘ a învat
,
˘ a, c˘ a ideile de p˘ acat original s
,
i de reîncarnare
a sufletelor sunt o condit
,
iune neap˘ arat necesar˘ a pentru desf˘ as
,
urarea individualit˘ at
,
ii omenes
,
ti. Numai prin
c˘ aderea în p˘ acat a întregei omeniri, a putut omul, ca individ, s˘ a cunoasc˘ a întunerecul sufletesc, s˘ a se os-
teneasc˘ a s˘ a-l birue prin lumina din sânul s˘ au s
,
i s˘ a ajung˘ a astfel un pret
,
ios colaborator al lui Dumnezeu.
Trebuia dar ca el, omul, s˘ a cad˘ a sub st˘ apânia materiei, pentru ca s˘ a poat˘ a cunoas
,
te legile de care ea se
conduce s
,
i s˘ a învet
,
e astfel cum s˘ a fie domn al naturii. Pentru înf˘ aptuirea acestei str˘ alucite biruint
,
e nu este
deajuns o singur˘ a viat
,
˘ a pe p˘ amânt, ci e nevoie de un întreg s
,
ir de încarn˘ ari pe diferite planete.
u
Fiecare lucru tinde s˘ a se întoarc˘ a la obârs
,
ie. Spiritul tinde în sus s
,
i-s
,
i g˘ ases
,
te odihn˘ a în Dumnezeu;
pasiunile tind la satisfacerea lor pe care o g˘ asesc în act
,
iune; iar ceeace este material tinde c˘ atre p˘ amânt.
¸i
Bhagavad-Gita
1µ. Cine cunoas
,
te, c˘ a în el lucreaz˘ a numai cele trei însus
,
iri ale lucrurilor s
,
i-s
,
i d˘ a
seama s
,
i de ceeace este mai presus de aceste însus
,
iri, acela se contopes
,
te cu
fiint
,
a mea.
:o. Sufletul întrupat, care se desface de aceste trei însus
,
iri, nedesp˘ art
,
ite de trup,
scap˘ a de renas
,
tere, de moarte, de b˘ atrânet
,
e s
,
i de suferint
,
˘ a s
,
i devine nemuritor.
Argiuna:
:1. Dup˘ a ce poate fi cunoscut, o St˘ apâne, cel care s’a desb˘ arat de aceste trei însus
,
iri
ale lucrurilor? Ce fel e purtarea lui s
,
i cum ajunge s˘ a se desfac˘ a de aceste trei
însus
,
iri ale firii sale?
Cel Prea Înalt:
::. Cine nu ur˘ as
,
te s
,
tiint
,
a, faptele s
,
i prostia, când le are, s
,
i nu le dores
,
te când îi
lipsesc;
:¸. cine nu se turbur˘ a de prezent
,
a acestor trei însus
,
iri, ci st˘ a de o parte s
,
i le prives
,
te
cu nep˘ asare s
,
i ca s
,
i cum nici n’ar fi s
,
i-s
,
i zice: „Ele îs
,
i merg drumul lor“
i
;
:¸. cine pret
,
ues
,
te deopotriv˘ a pl˘ acerea s
,
i durerea, bulg˘ arele de p˘ amânt, piatra s
,
i au-
rul, lucrurile vrednice de iubire ca s
,
i cele vrednice de ur˘ a, cine st˘ a neclintit în
hot˘ arârile sale s
,
i nu e mis
,
cat nici de laud˘ a nici de hul˘ a;
:¸. cine nu caut˘ a cinste s
,
i nu se teme de necinste; cine st˘ a indiferent între prieteni
s
,
i dus
,
mani s
,
i renunt
,
˘ a la orice îndeletnicire personal˘ a
z
, acela se cheam˘ a biruitor
al firii.
:6. Cine m˘ a cinstes
,
te în chip statornic numai pe mine s
,
i a învins cele trei însus
,
iri, e
vrednic de împ˘ art˘ as
,
ire cu Brahma;
:¿. c˘ aci eu sunt locuint
,
a pururelnic˘ a a lui Brahma, comoara nemuririi ves
,
nice, a
legii neschimb˘ atoare s
,
i a fericirii depline.
i
Un asemenea om s’a desbr˘ acat de personalitate sau e mai presus de ea s
,
i nu mai este el cel care
gândes
,
te, voes
,
te s
,
i lucreaz˘ a, ci – cum zice sfântul apostol Pavel – Duhul lui Dumnezeu lucreaz˘ a prin el, (I
Corinteni ¬,
¬
).
u
„Este o nebunie a vâna onoruri lumes
,
ti s
,
i a tinde s˘ a te ridici mai sus decât alt
,
ii. înt
,
elept
,
ii se mult
,
umesc
s˘ a nu fie cunoscut
,
i“, (Urmarea lui Isus).
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸
XV
DESPRE SPIRITUL SUPREM
i
1. Se zice, c˘ a smochinul sfânt
z
îs
,
i are r˘ ad˘ acinile în cer, iar ramurile i-se întind pe
p˘ amânt. Cine pricepe noima acestei asem˘ an˘ ari s
,
i cunoas
,
te acest pom, pricepe s
,
i
rostul Vedelor.
:. În sus s
,
i în jos se întind cr˘ acile lui, a c˘ aror sev˘ a sunt cele trei însus
,
iri ale lu-
crurilor; cr˘ acile sunt lucrurile materiale; r˘ ad˘ acinile se t
,
in prin faptele pe care le
fac oamenii.
¸. Înf˘ at
,
is
,
area sa nu poate fi cunoscut˘ a pe p˘ amânt, precumnici începutul s
,
i sfârs
,
itul,
fiint
,
a s
,
i structura lui. Cine izbutes
,
te s˘ a taie cu sabia duhului acest pom s
,
i puter-
nicele lui r˘ ad˘ acini,
¸. acela g˘ ases
,
te locul de unde nu se mai întorc ceice au ajuns acolo, vreau s˘ a zic,
izvorul f˘ ar˘ a început din care curge întreaga viat
,
˘ a.
¸. Cine nu e robit de mândrie s
,
i de am˘ agire, cine a învins înclinarea spre r˘ au, cine
se las˘ a cu totul în voia Spiritului suprem s
,
i nu mai are nici o poft˘ a, nici nu e
turburat de acele dou˘ a lucruri protivnice, care se chiam˘ a pl˘ acere s
,
i suferint
,
˘ a,
acela a sc˘ apat de r˘ at˘ acire s
,
i merge în locul cel prea înalt
¸
.
6. Acolo nu lumineaz˘ a nici soarele, nici luna, nici focul; cine ajunge acolo nu mai
vine înapoi; acolo-i locuint
,
a mea.
i
Tot ce este lume este manifestarea fiint
,
ei sau puterii Spiritului suprem, care este nu numai creatorul,
ci s
,
i pronietorul totului. Nu ori cine îns˘ a cunoas
,
te aceasta, ci numai cei înt
,
elept
,
i, a c˘ aror minte este luminat˘ a
de Dumnezeire.
u
Misticii v˘ ad în misticul smochin sfânt icoana viet
,
ii omenes
,
ti. R˘ as˘ arit din lumin˘ a, spiritul omenesc, e
legat de materie s
,
i prin aceasta robit întunerecului, cât timp este unit cu trupul. El se ridic˘ a îns˘ a treptat din
aceast˘ a stare, prin evolut
,
iune s
,
i reîncarnare, c˘ atre cons
,
tiint
,
a obârs
,
iei sale superioare. Ceeace t
,
ine spiritul
legat de p˘ amânt s
,
i-l constrânge s˘ a se renasc˘ a adesea sunt faptele pe care el le s˘ avârs
,
es
,
te dimpreun˘ a cu trupul
în chip cons
,
tient s
,
i de bun˘ atate.
¸
Scopul moralei inspirate de religiunea lui Kris
,
na – de altfel ca s
,
i al celei brahmanice s
,
i budiste – nu
este numai de a face pe om bun, moral, virtuos, ci de a-l conduce la complecta lep˘ adare de sine, de eul
s˘ au, fie acesta considerat bun sau r˘ au, nu import˘ a, s
,
i de a trezi în el viat
,
a dumnezeeasc˘ a, cons
,
tiint
,
a c˘ a în el
tr˘ aes
,
te Dumnezeu, c˘ a el este, sau mai exact, poate fi, una cu Dumnezeu.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. O nemuritoare p˘ articic˘ a din mine
i
s’a pref˘ acut în lumea viet˘ at
,
ilor în suflet indi-
vidual s
,
i trage la sine cele cinci simt
,
uri s
,
i voint
,
a, care t
,
in de materie.
8. Când aceast˘ a p˘ articic˘ a a Spiritului suprem intr˘ a într’un trup sau iese din el, ia
cu sine sufletul individual, cum ia vântul mirosul florilor pe care le atinge.
µ. Punând st˘ apânire pe ureche, ochiu, simt
,
, miros s
,
i gust, ca s
,
i pe inim˘ a, p˘ articica
aceea înfiripeaz˘ a o leg˘ atur˘ a între ea s
,
i lumea material˘ a.
1o. Cei orbit
,
i n’o v˘ ad când se duce sau vine, ori când ia parte la existent
,
˘ a, fiind
unit˘ a cu însus
,
irile lucrurilor; cei cari au ochiul cunos
,
tint
,
ei o v˘ ad îns˘ a.
11. Înt
,
elept
,
ii pios
,
i o v˘ ad cum s˘ al˘ as
,
lues
,
te în ei dac˘ a îs
,
i dau osteneala, dar cei cu
suflet nepreg˘ atit n’o v˘ ad, ori cât s’ar str˘ adui.
1:. Str˘ alucirea din soare, care lumineaz˘ a toat˘ a lumea, ca s
,
i cea din lun˘ a s
,
i foc, este
a mea.
1¸. P˘ atrunzând în p˘ amânt, eu t
,
in toate fiint
,
ele prin puterea mea; eu fac s˘ a aib˘ a viat
,
˘ a
plantele, eu dau sucul Somei
z
.
1¸. Ca foc, eu p˘ atrund în trupul viet
,
uitoarelor s
,
i, ajutat de inspirare s
,
i expirare, fac
s˘ a se mistue cele patru feluri de hran˘ a
¸
.
1¸. Tronul meu e în inima fiec˘ aruia. Dela mine pornesc t
,
inerea de minte, cunos
,
tint
,
a
s
,
i rat
,
iunea. Despre mine vorbesc Vedele. Eu sunt autorul Vedantei s
,
i cunosc˘ a-
torul Vedei.
16. În lume sunt dou˘ a feluri de substant
,
˘ a: trec˘ atoare s
,
i netrec˘ atoare
¸
. Cea trec˘ atoare
cuprinde în sine toate fiint
,
ele, cea netrec˘ atoare este St˘ apânul totului.
i
Aceast˘ a p˘ articic˘ a dumnezeeasc˘ a este ceeace formeaz˘ a individualitatea spiritual˘ a a fiec˘ arui om. Divini-
tatea este dar fat
,
˘ a de totalitatea oamenilor ceeace este persoana autorului fat
,
˘ a de diferitele roluri pe care el
le joac˘ a: una s
,
i aceeas
,
în realitate, diferit˘ a în aparent
,
˘ a, ca mod de manifestare.
u
De vremece totul este f˘ acut de Spiritul suprem s
,
i este o manifestare a lui, urmeaz˘ a c˘ a tot ce e f˘ acut
are viat
,
˘ a s
,
i cons
,
tiint
,
˘ a într’un anumit grad. La minerale, viat
,
a s
,
i cons
,
tiint
,
a se arat˘ a prin atract
,
iune, coeziune,
afinitatea chimic˘ a, etc.; la plante se arat˘ a prin preferint
,
a lor pentru anumite elemente nutritive s
,
i prin unele
mis
,
c˘ ari de con-tract
,
iune, etc.; la animale se arat˘ a prin toate manifest˘ arile viet
,
ii zise animalice s
,
i instinctive,
iar la om, pe lâng˘ a acestea, s
,
i prin rat
,
iune s
,
i cons
,
tiint
,
˘ a mai desvoltat˘ a.
¸
Acestea sunt: ceeace se bea, ceeace se linge, ceea ce se mestec˘ a s
,
i ceeace se înghite.
¸
Trec˘ atoare sau divizibil˘ a este lumea material˘ a, care are trei însus
,
iri: nume, caracter s
,
i form˘ a. Netrec˘ a-
toare sau indivizibile sunt: existent
,
a, rat
,
iunea s
,
i fericirea. As
,
a socotes
,
te înt
,
elepciunea indic˘ a.
¸0
Bhagavad-Gita
1¿. E îns˘ a o alt˘ a substant
,
˘ a s
,
i mai înalt˘ a, Spiritul suprem al lumii, care, ca St˘ apânul
ves
,
nic, str˘ abate s
,
i t
,
ine câte trele lumile.
18. Pentruc˘ a eu stau mai pre sus de ceeace este trec˘ ator, ca s
,
i de ceeace este ne-
trec˘ ator, pentru c˘ a sunt Cel Prea Înalt, de aceea sunt cinstit de oameni s
,
i de Vede
ca Spiritul suprem.
1µ. Cine m˘ a cunoas
,
te într’adev˘ ar ca cea mai înalt˘ a existent
,
˘ a, acela s
,
tie toate s
,
i m˘ a
ador˘ a în virtutea atots
,
tiint
,
ei sale, o Barata.
:o. Cu aceasta t
,
i-am descoperit înv˘ at
,
˘ atura cu totul tainic˘ a, o Neprih˘ anitule. Cine
s
,
tie aceasta, e înt
,
elept s
,
i a ajuns ceeace trebuia s˘ a ajung˘ a, o Barata.
¸¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸8
XVI
ACT
,
IUNEA ZEILOR S
,
I A DEMONILOR
i
Cel Prea înalt:
1. Neînfricos
,
area, cur˘ at
,
ia inimii, cunos
,
tint
,
a, resignarea, statornicia, d˘ arnicia, în-
frânarea, jertfirea de sine, meditarea, asceza, spiritul de dreptate,
:. crut
,
area, iubirea de adev˘ ar, blândet
,
ea, renunt
,
area, linis
,
tea sufleteasc˘ a, comp˘ a-
timirea cu toate fiint
,
ele, înfrânarea poftelor, bun˘ atatea, modestia, statornicia,
¸. t˘ aria, r˘ abdarea, st˘ aruint
,
a, cur˘ at
,
ia, nevinov˘ at
,
ia, neîncrederea în sine
z
, acestea
sunt, o Barata, partea celuice s’a n˘ ascut pentru viat
,
a dumnezeeasc˘ a.
¸. F˘ at
,
˘ arnicia, mândria, îngâmfarea, mânia, asprimea s
,
i nes
,
tiint
,
a sunt partea celor
n˘ ascut
,
i pentru viat
,
a demonic˘ a, o fiu al Pritii.
¸. Viat
,
a dumnezeeasc˘ a duce la mântuire, cea demonic˘ a duce la robie. Nu te în-
trista, Barata, c˘ aci tu es
,
ti n˘ ascut pentru viat
,
a dumnezeeasc˘ a.
6. Sunt dou˘ a feluri de firi în aceast˘ a lume: dumnezeeasc˘ a s
,
i demonic˘ a
¸
. Despre
cea dumnezeeasc˘ a t
,
i-am vorbit destul, s˘ a-t
,
i vorbesc acum despre cea demonic˘ a.
¿. Oamenii cu fire demonic˘ a nu s
,
tiu nici ce trebue s˘ a fac˘ a nici ce s˘ a nu fac˘ a.
Cur˘ at
,
ie, dreptate s
,
i adev˘ ar nu se g˘ asesc la ei.
8. Socotint
,
a lor e c˘ a în lume nu este nici adev˘ ar, nici dreptate, nici Dumnezeu, ci
c˘ a ea s’a produs numai de întâmplare s
,
i are ca scop gustarea pl˘ acerilor
¸
.
µ. St˘ aruind în aceast˘ a socotint
,
˘ a, pr˘ ap˘ adit
,
ii aces
,
tia cu minte întunecat˘ a, cu privirile
urâte, sunt dus
,
manii omenirii s
,
i conrup˘ atorii lumii.
i
Cuprinsul acestui capitol se reduce la o însus
,
ire a faptelor bune ale oamenilor, care se consider˘ a ca
s˘ avârs
,
ite dup˘ a inspirat
,
ia din partea spiritelor bune s
,
i superioare, s
,
i a faptelor rele, ca inspirate de genii s
,
i de
duhurile rele de tot felul.
u
Toate însus
,
irile enum˘ arate pân˘ a aci sunt st˘ ari sufletes
,
ti ale omului spiritual, care, prin exercitare, se
prefac cu timpul în reale puteri spirituale. Cele urm˘ atoare sunt st˘ ari sufletes
,
ti ale omului animalic, care de
asemeni, prin exercitare, se transform˘ a în puteri demonice.
¸
Firea omeneasc˘ a nu e pomenit˘ a aci, pentruc˘ a ea n’are o not˘ a caracteristic˘ a, ci devine sau dum-
nezeeasc˘ a sau demonic˘ a, dup˘ a cum foloses
,
te însus
,
irile bune sau rele ale sufletului.
¸
De aci s
,
i pân˘ a la sfârs
,
it se arat˘ a felul de viat
,
˘ a s
,
i de gândire al celor târât
,
i de undele murdare ale
materialismului s
,
i hedonismului, care au avut de sigur tributari din destul s
,
i în vechea Indie, ca s
,
i la noi
ast˘ azi.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
1o. Dedat
,
i la pl˘ aceri f˘ ar˘ a sat
,
iu, vicleni, îngâmfat
,
i s
,
i pros
,
ti, orbit
,
i s
,
i r˘ at˘ acit
,
i, viat
,
a lor
este un izvor de murd˘ arii.
11. Îs
,
i croesc tot felul de planuri nebunes
,
ti s
,
i socotind împlinirea poftelor lor ca cel
mai înalt ideal, cred c˘ a s
,
i-au atins cu aceasta t
,
inta viet
,
ii.
1:. Legat
,
i de mii de n˘ adejdi
i
, robit
,
i de pofte s
,
i de mânie, se str˘ aduesc s˘ a adune
avut
,
ii pe orice c˘ ai, ca s˘ a-s
,
i poat˘ a îndestula poftele.
1¸. Ei îs
,
i zic: „Azi mi-am împlinit cutare poft˘ a, mâine îmi voiu împlini alta. Acest
lucru e al meu, cel˘ alalt trebue s˘ a fie asemeni al meu.
1¸. Pe acest dus
,
man l-am r˘ apus, îi voiu r˘ apune s
,
i pe ceilalt
,
i. Mare, tare, priceput,
norocos mai sunt!
1¸. Sunt bogat, nobil. Cine mai e ca mine? Voiu aduce jertfe, voiu fi darnic, voiu
petrece“. As
,
a vorbesc aces
,
ti orbi de nes
,
tiint
,
˘ a.
16. Mânat
,
i încoace s
,
i încolo de tot felul de gânduri, prins
,
i în mreaja r˘ at˘ acirii s
,
i
slujind pl˘ acerilor, se pr˘ abus
,
esc în fundul iadului
z
.
1¿. Înfumurat
,
i, înc˘ ap˘ at
,
ânat
,
i, st˘ apânit
,
i de prostie s
,
i de ideea c˘ a sunt bogat
,
i, aduc
jertfe, care sunt jertfe numai cu numele, c˘ aci nu le fac dup˘ a rânduial˘ a s
,
i de
aceea n’au nici o valoare.
18. Iubitori de sine, samavolnici, îngâmfat
,
i, vân˘ atori de pl˘ aceri, mânios
,
i, aces
,
ti
nelegiuit
,
i m˘ a ur˘ asc atât în fiint
,
a lor cât s
,
i într’a altora.
1µ. Pe aces
,
ti nesuferit
,
i, josnici, dispret
,
uit
,
i oameni, pe aces
,
ti nelegiuit
,
i s
,
i pâng˘ arit
,
i
îi arunc în brat
,
ele demonilor
¸
.
:o. Dup˘ a ce ajung într’un demonic pântece de mam˘ a, aces
,
ti netrebnici se renasc
necontenit, nu mai ajung la mine s
,
i merg pe drumul pieirii, o fiu al Kuntii.
i
„Înt
,
eleptul caut˘ a un singur lucru: bunul suprem, pe când cel f˘ ar˘ a minte se sbate dup˘ a tot felul de
lucruri s
,
i acelea mici“, (Angelus Silesius).
u
„Iadul este o stare l˘ auntric˘ a s
,
i cine are iadul în sine, îl poart˘ a în tot locul. În iad arde înd˘ ar˘ atnicia, adic˘ a
neantul, cons
,
tiint
,
a lipsei de fericire, la atingerea c˘ areea s’a împotrivit în timpul viet
,
ii“, (Meister Eckhart).
¸
Fiecare merge în cotro îl mân˘ a felul viet
,
ii sufletes
,
ti sau, cu alte cuvinte, urmeaz˘ a legii gravitat
,
iunii
spirituale, adic˘ a se simte atras spre fiint
,
a sau puterea cu care are afinitate sufleteasc˘ a: cei buni spre oamenii
înt
,
elept
,
i, virtuos
,
i s
,
i spre spiritele superioare, spre Dumnezeire; cei r˘ ai spre oamenii r˘ ai, vit
,
ios
,
i, spre spiritele
inferioare, r˘ auf˘ ac˘ atoare.
8o
Bhagavad-Gita
:1. Întreit˘ a este poarta iadului, care duce sufletul la pieire prin poft˘ a, prin mânie s
,
i
prin zgârcenie
i
. De aceea feres
,
te-te de aceste trei rele.
::. Cine s’a izb˘ avit de aceste trei port
,
i ale întunerecului, o fiu al Kuntii, acela lu-
creaz˘ a la mântuirea sufletului s˘ au s
,
i se afl˘ a pe calea cea bun˘ a.
:¸. Cine se leap˘ ad˘ a de poruncile legii s
,
i se conduce numai de pl˘ acerile sale,
n’ajunge la des˘ avârs
,
ire s
,
i fericire s
,
i nu se afl˘ a pe calea mântuirii.
:¸. De aceea, legea s˘ a fie c˘ al˘ auza ta în ceeace trebue s˘ a faci s
,
i în ceeace trebue s˘ a
nu faci. Ceeace porunces
,
te legea, aceea f˘ a în viat
,
a ta p˘ amânteasc˘ a.
i
Pofta, mânia s
,
i sgârcenia sunt înf˘ at
,
is
,
ate ca p˘ acate capitale, ca izvorul din care pornesc celelalte p˘ acate.
81
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
8i
XVII
CELE TREI FELURI DE CREDINT
,
˘
A
i
Argiuna:
1. Ce e cu aceia, o Kris
,
na, cari nu t
,
in poruncile legii, dar se închin˘ a cu credint
,
˘ a?
Ce însus
,
ire au aces
,
tia: sattva, ragias sau tamas?
Cel Prea Înalt:
:. Credint
,
a sufletelor întrupate este de trei feluri s
,
i fiecare fel corespunde unui
anume fel de a fi al oamenilor, care poate fi: sau cinstit s
,
i deschis, sau pofticios
s
,
i iubitor de sine, sau prostesc s
,
i dobitocesc.
¸. Credint
,
a fiec˘ aruia, o Barata, se potrives
,
te cu firea sa intim˘ a
z
. Ceeace iubes
,
te
omul, aceea este s
,
i crede el.
¸. Oamenii cu însus
,
irea sattva cinstesc pe zei, cei cu însus
,
irea ragias cinstesc pe
semizei s
,
i demoni, iar cei cu însus
,
irea tamas cinstesc pe str˘ amos
,
i s
,
i genii.
¸. Cei cari se supun de bun˘ a voie la poc˘ aint
,
˘ a aspr˘ a, dar care nu e conform˘ a cu
legea dumnezeeasc˘ a, s
,
i sunt f˘ at
,
arnici, iubitori de sine s
,
i de pl˘ aceri, p˘ atimas
,
i s
,
i
silnici,
6. sunt nis
,
te nesocotit
,
i, cari chinuesc elementele din trupul lor s
,
i pe mine care
locuesc în trupul lor
¸
. Soarta lor, s˘ a s
,
tii, e la fel cu a demonilor.
i
Potrivit celor trei însus
,
iri ale tuturor lucrurilor s
,
i fiint
,
elor: sattva, ragias s
,
i tamas, s
,
i credint
,
a este
de asemeni de trei feluri, dup˘ a insus
,
irea ce o are celce o profeseaz˘ a. La fel este s
,
i cu poc˘ aint
,
a, jertfa s
,
i
milostenia.
u
Credint
,
a este imagina cea mai des˘ avârs
,
it˘ a a viet
,
ii spirituale, de aceea ea variaz˘ a dela om la om, dup˘ a
individualitatea fiec˘ aruia. Meister Eckhart o numes
,
te: „mis
,
carea sufletului, care tinde la desfacerea de tot
ce este creat s
,
i la unirea din nou cu Dumnezeu“.
¸
Cu toate c˘ a scopul nu este unicul element în judecarea valorii unei act
,
iuni, el este totus
,
lucrul de
c˘ apetenie. Ori cât de bun˘ a ar p˘ area o act
,
iune s
,
i chiar dac˘ a n’ar fi nimic de obiectat în privint
,
a celorlalte
criterii pentru judecarea ei, ea este rea, dac˘ a scopul nu e bun, cum de altfel e adev˘ arat, c˘ a s
,
i dac˘ a scopul e
bun, dar mijloacele pentru atingerea lui sunt rele, fapta e deasemeni rea. Potrivit acestei norme, poc˘ aint
,
a,
care nu se face în vederea unui scop înalt spiritual, ori cât de aspr˘ a ar fi, n’are nici o valoare moral˘ a, ci e
tortur˘ a f˘ ar˘ a nici un rost ori scuz˘ a.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿. De trei feluri e hrana ce place fiec˘ aruia s
,
i tot as
,
a s
,
i jertfa ce fiecare aduce,
poc˘ aint
,
a ce face s
,
i milostenia ce împarte. Ascult˘ a cum se deosibes
,
te una de
alta.
8. Oamenilor cu însus
,
irea sattva le plac alimentele care sporesc puterea de viat
,
˘ a,
vigoarea, puterea de munc˘ a, s˘ an˘ atatea, buna stare, linis
,
tea sufleteasc˘ a s
,
i care
sunt gustoase, unsuroase sau tari.
µ. Alimentele iut
,
i, acre, s˘ arate, care ard, ustur˘ a, produc dureri, turbur˘ ari s
,
i boal˘ a,
plac oamenilor cu însus
,
irea ragias.
1o. Alimentele st˘ atute, care s
,
i-au pierdut gustul, care miros greu, care au r˘ amas din
alt˘ a zi sau au fost aruncate, ori nu pot fi aduse jertf˘ a, plac oamenilor cu însus
,
irea
tamas.
11. O jertf˘ a
i
, adus˘ a, potrivit rânduelilor legii, de cineva care nu urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a,
ci a adus-o din cons
,
tiint
,
a datoriei, are însus
,
irea sattva.
1:. Dimpotriv˘ a, o jertf˘ a adus˘ a cu gând de r˘ asplat˘ a sau din f˘ at
,
˘ arnicie ori din înfumu-
rare, are însus
,
irea ragias.
1¸. Jertfa care nu se aduce dup˘ a rânduelile legii, f˘ ar˘ a s˘ a se împart˘ a bucate, f˘ ar˘ a s˘ a
se rostiasc˘ a cuvintele Vedei, f˘ ar˘ a s˘ a se dea zeilor partea lor s
,
i f˘ ar˘ a credint
,
˘ a, are
însus
,
irea tamas.
1¸. Cinstirea zeilor, a preot
,
ilor, a dasc˘ alilor s
,
i a înt
,
elept
,
ilor, unit˘ a cu cur˘ at
,
ie drep-
tate, castitate s
,
i bun˘ atate, face ceeace se numes
,
te poc˘ aint
,
˘ a trupeasc˘ a.
1¸. Cuvintele care nu sup˘ ar˘ a, care sunt adev˘ arate, prietenoase s
,
i folositoare, dim-
preun˘ a cu studiul Vedelor, fac poc˘ aint
,
a cu cuvântul.
16. Veselia inimii, blândet
,
ea, t˘ acerea, st˘ apânirea de sine s
,
i cur˘ at
,
ia voint
,
ei, fac
poc˘ aint
,
a cu duhul.
1¿. Aceast˘ a întreit˘ a poc˘ aint
,
˘ a, f˘ acut˘ a cu credint
,
˘ a de oameni cari nu caut˘ a r˘ asplat˘ a s
,
i
cinstesc pe zei, are însus
,
irea sattva.
18. Poc˘ aint
,
a, care se face pentru a dobândì nume bun, cinste sau laud˘ a, sau care
pornes
,
te din f˘ at
,
˘ arnicie, are însus
,
irea ragias s
,
i este nestatornic˘ a s
,
i flus
,
turatic˘ a.
i
Misticii iau cuvântul jertf˘ a în înt
,
elesul de „fapt˘ a“ s
,
i anume orice fapt˘ a care se s˘ avârs
,
es
,
te din dragoste
c˘ atre Dumnezeu.
8¸
Bhagavad-Gita
1µ. Poc˘ aint
,
a, care se face cu hot˘ arârea oarb˘ a de a se chinui singur sau pentru a
întrece pe altul, are însus
,
irea tamas.
:o. Milostenia, care se face din cons
,
tiint
,
˘ a, la timpul, locul s
,
i c˘ atre persoana potriv-
it˘ a, f˘ ar˘ a gând de r˘ asplat˘ a, are însus
,
irea sattva.
:1. Dimpotriv˘ a, milostenia, care se face în schimbul unui serviciu sau în vederea
unui viitor câs
,
tig, are însus
,
irea ragias.
::. Milostenia, care se face la timp, loc s
,
i c˘ atre persoan˘ a nepotrivit˘ a, sau dispret
,
uind
ceeace d˘ a, are însus
,
irea tamas.
:¸. Om, tat, sat sunt cele trei nume ale lui Brahma s
,
i prin puterea lor s’au produs în
vremile trecute preot
,
ii, Vedele s
,
i jertfele.
:¸. De aceea, adoratorii lui Brahma, aduc jerf˘ a, dau milostenie sau fac poc˘ aint
,
˘ a,
rostesc silaba om.
:¸. Tat (acesta, adic˘ a Brahma) se rostes
,
te la ori ce jertf˘ a, poc˘ aint
,
˘ a sau milostenie,
f˘ acute f˘ ar˘ a gând de câs
,
tig de ceice doresc mântuirea.
:6. Sat (existent
,
˘ a, bun˘ atate) se întrebuint
,
eaz˘ a pentru a ar˘ ata realitatea s
,
i bun˘ atatea
(lui Brahma). El se întrebuint
,
eaz˘ a, o fiu al Pritii, s
,
i pentru o fapt˘ a de laud˘ a.
:¿. Sat se zice s
,
i st˘ aruint
,
a în aducerea de jertfe, în facerea poc˘ aint
,
ei s
,
i în împ˘ art
,
irea
milosteniei. Asemeni se zice sat s
,
i la ceeace serves
,
te acestui scop (jertf˘ a,
poc˘ aint
,
˘ a, milostenie).
:8. Ceeace se face f˘ ar˘ a credint
,
˘ a când cineva aduce jertf˘ a, sau se poc˘ aes
,
te, ori d˘ a
milostenie se chiam˘ a, fiu al Pritii, asat (neexistent, nu bun) s
,
i n’are nici o val-
oare
i
nici în viat
,
˘ a nici dup˘ a moarte.
i
De aceea se poate zice, c˘ a credint
,
a sfint
,
es
,
te faptele, dar numai credint
,
a adev˘ arat˘ a.
8¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
80
XVIII
LEP
˘
ADAREA DE SINE CARE DUCE LA MÂNTUIRE
i
Argiuna:
1. Fiint
,
a înfrân˘ arii s
,
i a renunt
,
˘ arii as
,
vrea s’o s
,
tiu, o Pletosule. Aceasta învat
,
˘ a-m˘ a,
te rog.
Cel Prea Înalt:
:. Prin infrânare înt
,
eleg înt
,
elept
,
ii renunt
,
area la s˘ avârs
,
irea de fapte bune în ved-
erea r˘ aspl˘ at
,
ii, iar prin renunt
,
are înt
,
eleg neurm˘ arirea nici unei r˘ aspl˘ at
,
i pentru
s˘ avârs
,
irea de fapte bune.
¸. Unii înt
,
elept
,
i învat
,
˘ a, c˘ a ar trebui s˘ a se renunt
,
e cu totul la fapte, ca la un p˘ acat,
alt
,
ii sust
,
in c˘ a nu trebue s˘ a se renunt
,
e la jertfe, la poc˘ aint
,
˘ a s
,
i la milostenie, ca
fapte bune
z
.
¸. Ascult˘ a acum p˘ arerea mea asupra renunt
,
˘ arii, tu cel mai bun dintre Baratas, c˘ aci
renunt
,
area, o Tigrule între oameni, este de trei feluri:
¸. La jertfe, poc˘ aint
,
˘ a s
,
i milostenie nu trebue s˘ a se renunt
,
e
¸
, ci ele trebue practicate,
pentruc˘ a servesc la cur˘ at
,
irea înt
,
elept
,
ilor;
6. dar trebue f˘ acute f˘ ar˘ a gând de r˘ asplat˘ a s
,
i f˘ ar˘ a a fi legat de ele. Aceasta este, o
fiu al Pritii, p˘ arerea mea limpede s
,
i neschimbat˘ a.
¿. La ceeace porunces
,
te datoria nu trebue renunt
,
at. Cine renunt
,
˘ a, o face din
neghiobie s
,
i o astfel de renunt
,
are are însus
,
irea tamas.
8. Renunt
,
area la ceva ce ar putea produce durere sau de teama de prea mare oste-
neal˘ a, are însus
,
irea ragias s
,
i nu-s
,
i ajunge t
,
inta.
i
Sub acest titlu se dau o mult
,
ime de înv˘ at
,
˘ aturi s
,
i sfaturi morale de mare important
,
˘ a. Se poate zice c˘ a
aceasta este partea eminamente practic˘ a a întregei lucr˘ ari.
u
Iar˘ as
,
ves
,
nica întrebare: dac˘ a mântuirea se obt
,
ine prin fapte, ori prin meditat
,
ie.
¸
S
,
i aci, ca s
,
i în tot cursul lucr˘ arii, autorul se siles
,
te s˘ a ia o pozit
,
ie de mijloc între sistemele yoga s
,
i
karma, s˘ a le împace pe amândou˘ a.
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
µ. Dac˘ a, o Argiuna, se s˘ avârs
,
es
,
te o fapt˘ a din convingerea c˘ a trebue f˘ acut˘ a s
,
i nu se
urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a, nici nu pornes
,
te din vreun interes, o asemenea renunt
,
are are
însus
,
irea sattva
i
.
1o. A nu se feri de fapta nepl˘ acut˘ a s
,
i a nu t
,
ine la cea pl˘ acut˘ a, acesta este semnul
dup˘ a care se cunoas
,
te înt
,
eleptul, care are însus
,
irea sattva s
,
i cel ce renunt
,
˘ a f˘ ar˘ a
nici o îndoial˘ a.
11. Nici un om nu poate, cât tr˘ aes
,
te în trup p˘ amântesc, s˘ a renunt
,
e cu totul la fapte;
cine renunt
,
˘ a îns˘ a la r˘ asplata faptelor, merit˘ a numele de renunt
,
˘ ator.
1:. R˘ asplata de dup˘ a moarte a faptelor celorce nu renunt
,
˘ a este de trei feluri: pl˘ acut˘ a,
nepl˘ acut˘ a s
,
i o amestec˘ atur˘ a de pl˘ acut cu nepl˘ acut
z
.
1¸. Afl˘ a dela mine, o Voinice, cele cinci condit
,
iuni ce trebue îndeplinite pentru
s˘ avârs
,
irea ori c˘ arei fapte:
1¸. Prilejul pentru s˘ avârs
,
irea faptei, s˘ avârs
,
itorul, mijlocul de s˘ avârs
,
ire, fapta îns˘ as
,
s
,
i participarea zeilor,
1¸. ori care ar fi fapta pe care o s˘ avârs
,
es
,
te omul, fie prin încordare trupeasc˘ a, fie
cu cuvântul sau cu gândul, fie c˘ a e bun˘ a ori rea, se s˘ avârs
,
es
,
te numai datorit˘ a
acestor cinci factori.
16. Cine se socotes
,
te numai pe sine de s˘ avârs
,
itor al unei fapte, c˘ aci sunt s
,
i de
aces
,
tia, n’are cunos
,
tint
,
˘ a deplin˘ a s
,
i e un n˘ at˘ ar˘ au
¸
.
1¿. Cine nu e orbit de iubirea de sine s
,
i n’are cunos
,
tint
,
a turburat˘ a, nu ucide s
,
i nu e
p˘ atat, chiar dac˘ a ar ucide toat˘ a lumea.
18. Cunos
,
tint
,
a, ceeace se cunoas
,
te s
,
i celce cunoas
,
te sunt întreitul îmbold pentru
s˘ avârs
,
irea unei fapte; mijlocul de s˘ avârs
,
ire, fapta s
,
i s˘ avârs
,
itorul sunt cele trei
elemente ale s˘ avârs
,
irii.
i
Potrivit spiritului general al înv˘ at
,
˘ aturii din întreaga lucrare, înt
,
eleptul nu poate dori nimic, pentruc˘ a el
are în sine tot ce-i trebue s
,
i nu poate renunt
,
a la nimic, pentruc˘ a eul s˘ au, cu însus
,
irile lui, e neexistent.
u
Aceasta se poate asem˘ ana cu cele trei st˘ ari ale sufletelor dup˘ a moarte, cum le înf˘ at
,
is
,
eaz˘ a biserica
romano-catolic˘ a, adic˘ a starea de fericire, în raiu, starea de nefericire, în iad s
,
i starea de purificare, în focul
cur˘ at
,
itor.
¸
Pentruc˘ a nu face deosebire între adev˘ arata sa fiint
,
˘ a spiritual˘ a s
,
i puterile sufletes
,
ti s
,
i fizice, cu care
aceea st˘ a în leg˘ atur˘ a în el.
88
Bhagavad-Gita
1µ. Cunos
,
tint
,
a, fapta s
,
i f˘ aptuitorul pot fi de trei feluri, potrivit celor trei însus
,
iri ale
lucrurilor. Cum anume, ascult˘ a dela mine:
:o. Cunos
,
tint
,
a, prin care se cunoas
,
te Fiint
,
a etern˘ a în toate fiint
,
ele, Cel neîmp˘ art
,
it
în ceeace este împ˘ art
,
it, are însus
,
irea sattva.
:1. Cunos
,
tint
,
a, care crede c˘ a vede, în feluritele fiint
,
e, substant
,
e deosebite, are
însus
,
irea ragias.
::. Cunos
,
tint
,
a, care socotes
,
te fie care lucru în parte ca totul, ca fiint
,
ând el singur
s
,
i nu-s
,
i d˘ a seama de adev˘ arata cauz˘ a a totului, care nu cunoas
,
te adev˘ arul s
,
i e
m˘ arginit˘ a, are însus
,
irea tamas.
:¸. Fapta s˘ avârs
,
it˘ a f˘ ar˘ a pornire, f˘ ar˘ a iubire, f˘ ar˘ a ur˘ a, de cineva care nu caut˘ a r˘ as-
plat˘ a, are însus
,
irea sattva.
:¸. Fapta, s˘ avârs
,
it˘ a de cineva care urm˘ ares
,
te împlinirea unei dorint
,
e sau de unul
care e plin de îngâmfare, are însus
,
irea ragias.
:¸. Fapta, s˘ avârs
,
it˘ a orbes
,
te, f˘ ar˘ a privire la urm˘ arile bune sau rele ce poate avea, are
însus
,
irea tamas.
:6. F˘ aptuitorul, care nu e pornit sau st˘ apânit de egoism, care e statornic s
,
i energic
s
,
i nu e muncit de gândul izbânzii sau al neizbânzii, are însus
,
irea sattva.
:¿. F˘ aptuitorul, care e p˘ atimas
,
s
,
i urm˘ ares
,
te r˘ asplat˘ a pentru fapta sa, care e poftitor,
gata s˘ a fac˘ a pagub˘ a altuia, necurat la gând s
,
i înclinat spre bucurie sau întristare,
are însus
,
irea ragias.
:8. F˘ aptuitorul, care e f˘ ar˘ a devotament, cu gânduri josnice, înd˘ ar˘ atnic, f˘ at
,
arnic,
nep˘ as˘ ator, lenes
,
, mic la suflet, îndoelnic, are însus
,
irea tamas.
:µ. Ascult˘ a acum s
,
i întreita împ˘ art
,
ire a lucr˘ arii rat
,
iunii s
,
i a st˘ aruint
,
ii, dup˘ a cele trei
însus
,
iri ale lucrurilor, pe care t
,
i-o voiu ar˘ ata în am˘ anunte, o Pr˘ adalnicule.
¸o. Rat
,
iunea, care s
,
tie timpul potrivit când s˘ a înceap˘ a s
,
i când s˘ a înceteze, când
s˘ a lucreze s
,
i când nu, când s˘ a priviasc˘ a s
,
i când nu, s
,
i care cunoas
,
te ceeace
osândes
,
te s
,
i ce mântues
,
te, se zice c˘ a are însus
,
irea sattva, o fiu al Pritii.
¸1. Rat
,
iunea, care nu cunoas
,
te l˘ amurit ce e drept s
,
i ce nedrept, ce trebue f˘ acut s
,
i ce
nu, se chiam˘ a c˘ a are însus
,
irea ragias.
8µ
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸:. Rat
,
iunea, care, înv˘ aluit˘ a în întunerec, socotes
,
te ca drept ceeace-i nedrept s
,
i vede
toate lucrurile pe dos, are însus
,
irea tamas.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care sunt t
,
inute în ascultare s
,
i supunere neclintit˘ a b˘ at˘ aile inimii,
respirat
,
ia s
,
i simt
,
urile
i
, se zice c˘ a are însus
,
irea sattva, o fiu al Pritii.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care cineva t
,
ine cu patim˘ a la ceeace este bun, pl˘ acut s
,
i folositor,
dar numai pentru r˘ asplat˘ a, are însus
,
irea ragias, o Argiuna.
¸¸. St˘ aruint
,
a, prin care un orbit la minte t
,
ine la somn, team˘ a, grij˘ a, desn˘ adejde s
,
i
us
,
ur˘ atate, are însus
,
irea tamas.
¸6. Ascult˘ a acum dela mine, o taur al lui Barata, s
,
i întreitul fel de bucurie s
,
i anume
ceeace face bucuria s
,
i alung˘ a întristarea:
¸¿. Ceeace la început are gust de fiere
z
, iar la sfârs
,
it de ambrozie, bucuria care
izvor˘ as
,
te din voios
,
ia inimii s
,
i a cugetului, are însus
,
irea sattva.
¸8. Ceeace la început are gust de ambrozie, pentruc˘ a place simt
,
urilor, iar la sfârs
,
it
de fiere, o astfel de bucurie are însus
,
irea ragias.
¸µ. Bucuria, care orbes
,
te dela început s
,
i pân˘ a la sfârs
,
it s
,
i are la temelie somnul,
trând˘ avia s
,
i neghiobia, are însus
,
irea tamas.
¸o. Nu e nimic nici pe p˘ amânt nici în cer, care s˘ a nu aib˘ a una din aceste trei însus
,
iri
ale lucrurilor materiale.
¸1. Îndatoririle brahmanilor, ale ostas
,
ilor, ale plugarilor s
,
i ale servitorilor sunt
împ˘ art
,
ite dup˘ a însu s
,
irile firii fiec˘ arora.
¸:. Îndatoririle brahmanului izvor˘ asc din firea lui s
,
i sunt: linis
,
te sufleteasc˘ a,
st˘ apânire de sine, poc˘ aint
,
˘ a, cur˘ at
,
ie, r˘ abdare s
,
i spirit drept, cunoas
,
terea adev˘ aru-
lui, s
,
tiint
,
˘ a, s
,
i practicarea rânduelilor religioase.
¸¸. Îndatoririle ostas
,
ului, care decurg din firea lui sunt: vitejie, energie, statornicie,
curaj s
,
i st˘ aruint
,
˘ a în lupt˘ a, d˘ arnicie s
,
i înf˘ at
,
is
,
are de st˘ apân, hot˘ arâre s
,
i noblet
,
e.
¸¸. Îndatoririle plugarului, care izvor˘ asc din firea lui sunt: lucrarea p˘ amântului,
cres
,
terea vitelor s
,
i negot
,
ul.
i
Prin aceasta se face dovada, c˘ a spiritul st˘ apânes
,
te în noi materia, as
,
a cum se cuvine, c˘ aci contrariul
este spre paguba noastr˘ a.
u
„Cât timp simt
,
i durere în inima ta, fie s
,
i din cauza p˘ acatului, te afli în chinuri, es
,
ti aproape s˘ a nas
,
ti.
Dup˘ a ce ai n˘ ascut, durerea înceteaz˘ a s
,
i începe bucuria deplin˘ a“, (Meister Eckhart).
µo
Bhagavad-Gita
¸¸. Cine se simte mult
,
umit cu ceeace face, ori ce ar fi aceea
i
, acela ajunge la
des˘ avârs
,
ire. Iat˘ a cum se ajunge la des˘ avârs
,
ire:
¸6. Omul, care cinstes
,
te s
,
i iubes
,
te pe Celce este începutul tuturor lucrurilor s
,
i se afl˘ a
în toate, care-s
,
i iubes
,
te îndatorirea pus˘ a lui de fire, acela ajunge la des˘ avârs
,
ire.
¸¿. Mai bine e ca fie care s˘ a-s
,
i împliniasc˘ a îndatorirea sa, chiar dac˘ a n’ar face-
o destul de bine
z
, decât s˘ a împliniasc˘ a foarte bine îndatorirea altuia. Cine îs
,
i
împlines
,
te îndatorirea pus˘ a lui de fire, nu p˘ ac˘ atues
,
te.
¸8. Împlines
,
te-t
,
i datoria pe care t
,
i-o impune firea, chiar dac˘ a t
,
i-e greu s’o faci, c˘ aci
ori ce lucrare este însot
,
it˘ a de nepl˘ aceri ca focul de fum
¸
.
¸µ. Cine nu e alipit de lume în cugetul s˘ au, cine a ajuns la deplina st˘ apânire de
sine s
,
i nu e rob nici unei pofte, acela a ajuns prin renunt
,
are la cea mai înalt˘ a
des˘ avârs
,
ire a nelucr˘ arii
¸
.
¸o. Cine a ajuns la des˘ avârs
,
ire, a ajuns la Brahma. Ascult˘ a acum, o fiu al Kuntii,
s˘ a-t
,
i spun pe scurt care este cel mai înalt punct al s
,
tiint
,
ei:
¸1. Cine are inim˘ a curat˘ a, se înfrâneaz˘ a necontenit, nu ascult˘ a de glasuri din afar˘ a
sau din n˘ auntru, renunt
,
˘ a la tot ce e sensual s
,
i leap˘ ad˘ a orice patim˘ a s
,
i ur˘ a;
¸:. cine iubes
,
te singur˘ atatea, se hr˘ anes
,
te cu alimente us
,
oare, îs
,
i st˘ apânes
,
te limba,
trupul s
,
i gân durile, socotes
,
te întotdeauna practicarea meditat
,
iunii ca cel mai de
seam˘ a lucru s
,
i n’are nici o patim˘ a;
¸¸. cine nu e robit de iubirea de sine, de samavolnicie, de mândrie, de pofte, de
mânie, de iubirea alor s˘ ai, acela poate fi una cu Brahma.
¸¸. Cine e una cu Brahma, are suflet vesel, nu se întristeaz˘ a niciodat˘ a s
,
i nu dores
,
te
nimic. Unul ca acela prives
,
te deopotriv˘ a toate fiint
,
ele s
,
i socotes
,
te cinstirea mea
ca lucrul cel mai de seam˘ a.
i
Nu e nimic r˘ au afar˘ a de voint
,
a rea, care se arat˘ a prin p˘ acat.
u
Cine urmeaz˘ a legii firii lui nu p˘ ac˘ atues
,
te. Omui îns˘ a are dou˘ a firii: animal˘ a s
,
i spiritual˘ a. Dac˘ a urmeaz˘ a
celei animale, el p˘ ac˘ atues
,
te, pentruc˘ a aceasta îi este dat˘ a numai ca suport pentru cea spiritual˘ a, este numai
pentru o vreme a sa s
,
i numai în vederea celei superioare, îi este dat˘ a ca s’o supuie, iar nu s˘ a i-se supun˘ a ei,
este animalul s˘ au de munc˘ a, iar nu conduc˘ atorul s˘ au.
¸
„Cine e drept în cugetul s˘ au nu trebue s˘ a doreasc˘ a, s˘ a scape cu totul de înclinarea spre r˘ au, c˘ aci f˘ ar˘ a
de aceasta, omul ar s
,
ov˘ ai în toate lucrurile s
,
i faptele sale, ar fi prea sigur de sine s
,
i ar fi lipsit de onorurile
luptei s
,
i de înv˘ at
,
˘ amintele biruint
,
ei“, (Meister Eckhart).
¸
Aceasta însemneaz˘ a, c˘ a pentru a fi singur, omul n’are nevoie s˘ a fug˘ a de societate, s˘ a se retrag˘ a în
pustie, ci, sufletes
,
te, poate fi singur, dac˘ a vrea, chiar în mijlocul celei mai g˘ al˘ agioase mult
,
imi.
µ1
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¸¸. Cinstindu-m˘ a, m˘ a cunoas
,
te pe mine, m˘ arirea mea s
,
i cine sunt eu dup˘ a fiint
,
˘ a, iar
dac˘ a m’a cunoscut dup˘ a fiint
,
˘ a, intr˘ a numai decât în fiint
,
a mea.
¸6. S˘ avârs
,
ind apoi toate faptele sale cu gândul la mine, ajunge prin harul meu,
scopul s˘ au netrec˘ ator.
¸¿. S˘ avârs
,
ind toate faptele tale cu gândul la mine, privindu-m˘ a pe mine ca cea mai
înalt˘ a t
,
int˘ a, trebue, ajutat de cunos
,
tint
,
˘ a s
,
i renunt
,
are, s˘ a te gândes
,
ti la mine în
orice clip˘ a.
¸8. Dac˘ a te gândes
,
ti la mine, vei învinge, cu harul meu, toate piedicile
i
, iar dac˘ a
din înd˘ ar˘ atnicie, nu ascult
,
i de mine, vei pieri.
¸µ. Dac˘ a te înd˘ ar˘ atnices
,
ti în p˘ arerea ta s
,
i-t
,
i propui s˘ a nu mai lupt
,
i, hot˘ arârea-t
,
i este
zadarnic˘ a, pentruc˘ a îns˘ as
,
i natura te va sili s˘ a lupt
,
i.
6o. Dac˘ a îns˘ a, vei fi silit de datoria ce-t
,
i impune firea, s˘ a faci ceeace, în orbirea ta
nu vrei s˘ a faci, atunci vei face-o, o fiu al Kuntii, împotriva voei tale.
61. St˘ apânul tuturor fiint
,
elor locues
,
te, o Argiuna, în inimile tuturor s
,
i produce, prin
atotputernicia sa, toate lucrurile dup˘ a legi neschimbate.
6:. La el caut˘ a-t
,
i sc˘ aparea cu toat˘ a fiint
,
a ta, o Barata, s
,
i vei ajunge, cu harul s˘ au
z
,
la odihna deplin˘ a s
,
i la locul de veci.
6¸. Cu aceasta t
,
i-am descoperit înv˘ at
,
˘ atura care e mai tainic˘ a decât taina. Cuget˘ a la
ea adânc s
,
i f˘ a apoi cum vei vrea
¸
.
6¸. Ascult˘ a acum mai departe s
,
i cuvântul meu, cel mai tainic din toate, c˘ aci te
iubesc în chip deosebit s
,
i vreau s˘ a-t
,
i spun ceeace ajut˘ a la mântuirea ta.
6¸. Cuget˘ a la mine, roag˘ a-te mie, jertfes
,
te mie, pleac˘ a voint
,
a ta înaintea mea s
,
i vei
ajunge la mine. Ît
,
i f˘ ag˘ aduesc aceasta, pentruc˘ a te iubesc.
66. Las˘ a la o parte orice formalitate, vino la mine, ca la singurul loc de sc˘ apare s
,
i
eu te voiu izb˘ avi de tot r˘ aul. Nu te turbura.
i
„Cu darul lui Dumnezeu sunt ceeace sunt“, zice dumnezeescul Pavel (I Corinteni i¸,
io
).
u
„F˘ ar˘ a de mine nu putet
,
i face nimic“, (Ioan i¸,¸).
¸
Adev˘ arata libertate a voint
,
ei, aceea care corespunde firii noastre spirituale, nu st˘ a în a face r˘ aul, adic˘ a
în a asculta de înclin˘ arile josnice, animalice ale firii noastre, ci în a ne ridica mai presus de ele s
,
i a urma
îndemnurile spiritului.
µi
Bhagavad-Gita
6¿. Acest cuvânt nu trebuie s˘ a-l descoperi vreodat˘ a celorce nu fac poc˘ aint
,
˘ a, nu sunt
pios
,
i s
,
i ascult˘ atori, cum nici celorce cârtesc împotriva mea.
68. Cine îns˘ a va dest˘ ainui aceast˘ a suprem˘ a tain˘ a celorce m˘ a cinstesc pe mine, acela
îmi d˘ a prin aceasta cea mai mare cinstire s
,
i va veni la mine f˘ ar˘ a îndoial˘ a
i
.
6µ. Nu e nimeni între oameni, care s˘ a-mi arate o mai mare dragoste decât unul ca
acesta s
,
i nimeni altul pe lume nu-mi va fi mai drag ca el.
¿o. Cine va citi aceast˘ a convorbire dintre noi amândoi, îmi va aduce jertfa
cunos
,
tint
,
ei. As
,
a poruncesc eu.
¿1. As
,
ijderea s
,
i cel care o va asculta cu credint
,
˘ a s
,
i f˘ ar˘ a rea voint
,
˘ a, va dobândì, dup˘ a
ies
,
irea din trup, lumea celor fericit
,
i.
¿:. Ai ascultat tu, o fiu al Pritii, cu toat˘ a luarea aminte celece t
,
i-am spus? A dis-
p˘ arut acum îngrijorarea ce te cuprinsese din cauza nes
,
tiint
,
ei, o Câs
,
tig˘ atorule de
bunuri?
Argiuna:
¿¸. Orbirea s’a împr˘ as
,
tiat, înv˘ at
,
˘ atura ce mi-ai dat am primit-o prin harul t˘ au, o
Neprih˘ anitule. Acum sunt hot˘ arât s
,
i nefr˘ amântat de îndoial˘ a s
,
i voiu face dup˘ a
cuvântul t˘ au.
Povestitorul:
¿¸. Aceasta este minunata convorbire dintre Vasudeva s
,
i nobilul fiu al Pritii. Când
am auzit-o, mi s’a sburlit p˘ arul.
¿¸. Mult
,
˘ amit˘ a lui Viasa
z
am putut auzi aceast˘ a tain˘ a a tainelor, înv˘ at
,
˘ atura despre
meditat
,
ie (yoga), as
,
a cum a predat-o însus
,
Kris
,
na, Domnul meditat
,
iei.
¿6. F˘ ar˘ a încetare m˘ a bucur, o rege, ori de câte ori îmi aduc aminte de aceast˘ a min-
unat˘ a s
,
i sfânt˘ a convorbire dintre Kris
,
na s
,
i Argiuna.
i
„Venit
,
i la mine tot
,
i cei ostenit
,
i s
,
i împov˘ arat
,
i, s
,
i eu v˘ a voiu odihni“ (Matei ii,
¬S
).
u
În capitolul IV, versul i, e dat Iks
,
vacu ca autor al yoghei, aci e Viasa.
µ¸
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
¿¿. Aducându-mi aminte necontenit de aceast˘ a minunat˘ a ar˘ atare a lui Hari (Vis
,
nu),
m˘ a umplu de nespus˘ a uimire s
,
i m˘ a simt nespus de fericit.
¿8. Unde este Kris
,
na, Domnul meditat
,
iei, s
,
i fiul Pritii, cel purt˘ ator de arc, acolo e
mântuirie, biruint
,
˘ a s
,
i fericire neschimbat˘ a. As
,
a cred.
– SFÂRS
,
IT –
µ¸
Indice
Abhimanya, 8
Abimanyu, 9
Anga, 8
Argiuna, 3, 4, 7–10, 12, 13, 17, 18, 21,
24–26, 28, 29, 34, 36, 37, 40,
41, 43, 44, 46, 52, 54, 55, 57,
58, 61–63, 65, 73, 83, 87, 88,
90, 92, 93, 95
Asvataman, 8
Barata, 3, 7, 9, 10, 14–16, 23, 28, 40, 41,
45, 57, 67, 69, 71, 72, 77, 79,
83, 87, 90, 92
Bas, Bhagavan, 5
Benares, 8
Besant, Annie, 5
Bis
,
ma, 8, 9
Bis
,
ma, 8–10, 13, 59, 61
Bima, 8, 9
Boxberger, R., 5
Brahma, 4, 5, 20, 27–31, 35, 36, 44, 45,
52, 53, 58, 61, 67–69, 73, 85,
91
Brahman, 41, 43
Burnouf, Eugen, 5, 6
Cristos, 5, 32, 48
Darmaks
,
etra, 7
Davies, I., 5
Deussen, Paul, 6
deva, 41
Dirs
,
taketu, 8
Draupadi, 7, 8
Dris
,
taketu, 8
Dristadyumna, 7
Dritaras
,
tra, 7–9
Dritaras
,
tra, 7, 9–13, 59
Drona, 7, 8, 10, 13, 59, 61
Drupada, 7–9
Drupadi, 9
Dumnezeu, 5, 9, 13–15, 17, 21–23, 26,
31, 32, 34–37, 39–41, 44, 47,
48, 52, 58, 63, 65, 66, 68, 69,
71–73, 75, 79, 83, 84, 92, 95
Duryodana, 7, 8, 10
Eckhart, Meister, 14, 23, 26, 35, 37, 39,
41, 47, 65, 66, 71, 72, 80, 83,
90, 91
Garbe, R., 5, 6
Hari, 57, 94
Hartmann, Franz, 5, 6
Hastinapura, 7
Humbold, Wilhelm, 5
Iks
,
vacu, 93
Iks
,
vaku, 25
95
Preotul Ioan Mih˘ alcescu
Iks
,
vaku, 25
Karna, 8, 59, 61
Kasi, 8, 9
Kris
,
na, 7–9, 11, 25, 34, 39, 43, 47, 51, 54,
57, 75
Kris
,
na, 3, 4, 9–11, 14, 29, 36, 40, 61, 62,
83, 93, 94
Kripa, 8
Kundibogia, 8
Kunti, 8–10, 14, 16, 19, 22, 24, 31, 36,
39, 43, 48, 49, 67, 69, 71, 80,
81, 91, 92
Kuntibogia, 8
Kuru, 3, 5, 7–10, 17, 27, 37
Languinais, 5
Lorinser, I., 5
Madava, 11
Madhusudana, 11, 13, 36, 43
Mahabharata, 3
Manu, 25
Matsya, 8
maya, 40
Nakula, 8, 9
Nanu, D., 6
Pandu, 3, 5, 7–9, 28, 33, 54, 58, 63
Pansagiana, 9
Paracelsus, 15, 21, 37
Peiper, C.R.S., 5
Pencala, 7
Prita, 10, 13, 15–17, 20, 23, 28, 36, 39,
43–46, 48, 49, 53, 57, 65, 79,
85, 87, 89, 90, 93, 94
Purujit, 8
Sahadeva, 8, 9
Saivya, 8
Sanchya, 13, 53
Satyaka, 8, 9
Schröder, Leopold von, 6
Sedi, 8
Sekitana, 8
Senart, Em., 5
Sibi, 8
Somadata, 8
Subadra, 8, 9
Subhadra, 8
Telang, Kashinat Trimbak, 5
Thomson, I.C., 5
Uttamanya, 8
Vasudeva, 40, 54, 63, 93
Veda, 4, 5, 17, 22, 27, 39, 44, 46, 48, 53,
63, 75–77, 84, 85
Sama, 53, 54
Vis
,
nu, 25, 52
Vis
,
nu, 3, 52, 59, 60, 94
Viasa, 54, 93
Vicarna, 8
Virata, 8, 9
Vivasvant, 25
Vris
,
ni, 11
Vris
,
ni, 11, 24, 54
Yoga, 13, 17, 36
Yudis
,
tira, 7, 8
Yudis
,
tira, 9
Yuyudana, 8, 9
µ0
TABLA DE MATERIE
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸
Descurajarea lui Argiuna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿
Cugetare s
,
i resemnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1¸
Resemnarea în fat
,
a faptelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :1
Resemnarea în fat
,
a cunos
,
tint
,
ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :¸
Renunt
,
area la fapte s
,
i s˘ avârs
,
irea de fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :µ
Practicarea st˘ apânire de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¸
Practicarea cunos
,
tint
,
ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸µ
L˘ asarea în voia spiritului suprem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¸
Practicarea s
,
tiint
,
ei împ˘ ar˘ at
,
es
,
ti s
,
i a tainei împ˘ ar˘ at
,
es
,
ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¿
Vraja desf˘ as
,
ur˘ arii puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸1
Descoperirea personalit˘ at
,
ii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸¿
Adorarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6¸
Deosebirea dintre spirit s
,
i corp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6¿
Cele trei însus
,
iri ale lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿1
Despre spiritul suprem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿¸
Act
,
iunea zeilor s
,
i a demonilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¿µ
Cele trei feluri de credint
,
˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8¸
Lep˘ adarea de sine care duce la mântuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8¿
Sponsor Documents