Cbt in Social Phobia

Published on December 2016 | Categories: Documents | Downloads: 40 | Comments: 0 | Views: 601
of 21
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

I. Psihoterapia cognitiv comportamentală Psihoterapia cognitiv comportamentală (PCC) este o abordare terapeutică bazată pe principiul conform căruia emoţiile şi comportamentele dezadaptative pot fi modificate prin înlocuirea gândurilor distorsionate sau disfuncţionale cu gânduri mai realiste şi funcţionale. Pionierii în dezvoltarea acestei teorii sunt raţional'emotivă şi lbert !llis" care a dezvoltat în anii #$%& terapia aron (ec)" al cărui terapii cognitive a fost folosită la scară largă în

tratarea depresiei şi an*ietăţii. PCC a devenit tot mai populară începând din anii #$+&" când un număr tot mai mare de specialişti au a,uns la concluzia că procesele cognitive ale clienţilor ,oacă un rol esenţial în determinarea eficienţei tratamentului (-tric)land" .&&#). PCC tinde să fie de scurtă durată (deseori între #& şi .& de şedinţe) şi se focalizează asupra situaţiei în care se află clientul în prezent. Procesul terapeutic începe cu identificarea pattern'urilor de percepţii şi gânduri distorsionate care cauzează sau contribuie la problema clientului. aron (ec) a identificat câteva distorsionări cognitive" precum gândirea dihotomică (în termeni de /totul sau nimic0)" ma*imizarea şi minimizarea importanţei unui eveniment" suprageneralizarea" personalizarea" abstractizarea selectivă" inferenţele arbitrare şi gândurile automate. 1dată cu identificarea acestor stiluri de gândire disfuncţională" terapeutul îl va a,uta pe client să le înlocuiască cu unele mai adaptative. cest proces implică un repertoriu de tehnici specifice" precum auto'evaluarea" controlul gândurilor şi emoţiilor negative" evaluarea corectă atât a situaţiilor e*terne" cât şi a stării emoţionale resimţite de client în respectivele situaţii. Clientul va practica aceste tehnici singur" împreună cu terapeutul şi în situaţii reale (in vivo)" construindu'şi treptat încrederea în abilitatea lui de a face faţă situaţiilor dificile" eliminând pattern'urile de răspunsuri disfuncţionale (-tric)land" .&&#). 2n PCC" terapeutul" împreună cu clientul" încearcă să identifice acele gânduri care cauzează distresul şi utilizează tehnici comportamentale pentru a altera comportamentul disfuncţional determinat de gândurile negative. Clienţii pot avea anumite convingeri centrale" cunoscute sub denumirea de scheme cognitive" care sunt defectuoase şi care au un impact negativ asupra comportamentului şi funcţionării individului (3ord'4artin" .&&5). II. Tulburările anxioase. Anxietatea sau fobia socială 6illian (utler (#$7$ apud 8oldevici" .&##" p. #%$) arată că fobia reprezintă „o teamă exagerată şi persistentă faţă de un obiect sau de o situaţie care, de regulă, este ne1

periculoasă. Aceste fobii produc dorinţa iraţională a subiectului de a evita situaţiile respective, deşi clienţii realizează caracterul iraţional al fricii lor. Fobiile reprezintă frici cu caracter dezadaptativ care produc perturbări în viaţa obişnuită a subiecţilor. . Particularităţile tulburărilor an*ioase (8oldevici" .&##)9 (#) Prezenţa unei frici accentuate şi persistente manifestate în prezenţa sau anticiparea apariţiei unui obiect specific sau a unei situaţii care" pentru ma,oritatea oamenilor" nu are un caracter an*iogen: (.) !*punerea la stimulul care reprezintă obiectul fobiei provoacă o stare de an*ietate accentuată" care poate evolua până la intensitatea unui atac de panică: (5) -ubiectul recunoaşte faptul că teama sa este e*cesivă şi iraţională: (;) -ituaţia fobică este evitată sau suportată cu o an*ietate şi un disconfort e*cesiv de puternice: (%) <eacţiile de evitare a situaţiei an*iogene" precum şi disconfortul resimţit de subiect prezintă o influenţă negativă asupra vieţii cotidiene" sferei ocupaţionale" relaţionale şi sociale a individului" care suferă datorită problemei sale. !*istă ; feluri de simptome care împreună alcătuiesc ceea ce clinicienii au numit anxietate (8oldevici" .&##: =azdin" .&&&)9 (a) !imptome fiziologice sau somatice > ameţeală" transpiraţia palmelor" palpitaţii cardiace" gura uscată" tremor necontrolat" tensiune sau" dimpotrivă" slăbiciune musculară: (b) !imptome emoţionale > sentiment de frică şi vigilenţă: (c) !imptome cognitive > gri,i ireale că ceva rău se întâmplă sau că ceva rău este pe cale să se întâmple: (d) !imptome comportamentale > evitarea situaţiilor provocatoare de frică. -imptomele fiziologice" comportamentale şi subiective pot sau nu să fie asociate. Prin definiţie" fobia reprezintă o frică disproporţionată faţă de sursa care o produce" iar reacţiile > cum ar fi gri,a e*agerată sau reacţia de evitare > sunt inadecvate. 3obicii reacţionează deci în plan fiziologic" comportamental şi subiectiv şi aceste reacţii împiedică dispariţia simptomelor. 4ai e*act" reacţiile menţin problema pentru că sporesc starea afectivă negativă iniţială şi" chiar mai mult" produc noi simptome" cum ar fi an*ietatea anticipativă" aprehensiunea unui pericol şi frustrarea. <eacţiile subiective includ gânduri de tipul9 /o să'mi pierd controlul0" /o să leşin0" /tremur şi toată lumea va observa0 etc. n*ietatea de tip fobic determină individul să intre într'un cerc vicios ((utler" #$7$ apud 8oldevici" .&##). !vitarea menţine an*ietatea pentru că subiectul nu mai învaţă că 2

obiectul sau situaţia care îl sperie nu este deloc sau nu este atât de periculoasă pe cât îşi închipuie. lţi factori importanţi care întăresc simptomele sunt gândurile negative în legătură cu menţinerea an*ietăţii (/o să leşin0" /ceva e în neregulă cu mine0) sau în legătură cu anticiparea consecinţelor confruntării cu situaţia fobică. 3actorii e*terni" cum ar fi acţiunile celorlalţi care fac anumite lucruri în locul clienţilor pentru a'i scuti de confruntarea cu stimulii an*iogeni" menţin" la rândul lor" fobia. 2n absenţa tratamentului este necesară identificarea e*actă a acelor factori (condiţii) care menţin simptomul. n*ietatea sau fobia socială reprezintă una dintre cele mai mascate şi cele mai dificil de identificat tipuri de fobii. ceste fobii pot să guverneze şi chiar să distrugă viaţa unei persoane. desea" suntem conştienţi de faptul că viaţa este plină de dificultăţi şi obstacole" că trebuie să luptăm cu acestea" să fim fermecători" asertivi" luptători şi" deşi ştim bine aceste lucruri" suntem timizi" nesiguri" permanent depăşiţi de ceilalţi" iar e*istenţa noastră este lipsită de relaţii calde şi apropiate. ?e cele mai multe ori punem aceste probleme pe seama unor conflicte de natură inconştientă nerezolvate" conflicte care îşi au originea în copilărie sau pe seama defectelor altor persoane. Cu toate acestea" multe dintre problemele menţionate nu sunt altceva decât forme mascate de fobii sociale (8oldevici" .&##). 3obia socială" ca şi celelalte tipuri de fobii" declanşează modelul automat al comportamentului de evitare. ?acă respectiva situaţie nu poate fi evitată" subiectul devine supraîncordat şi an*ios. !*istă însă şi unele diferenţe între fobiile obişnuite şi fobia socială (ibidem)9   3obia socială este mascată şi" de regulă" mai dificil de identificat: 3obia socială produce" în afara reacţiei specifice de teamă" şi o serie de stări afective negative" cum ar fi culpabilitate" furie" resentimente sau depresie" care" la rândul lor" produc reacţii de evitare" fugă sau" uneori" chiar reacţii agresive:  Pentru că obiectul fobiei sociale sunt oameni şi nu obiecte sau situaţii" aceştia vor reacţiona" la rândul lor" la comportamentul subiectului" fapt ce complică şi mai mult situaţia" conducând la fenomenul /profeţiei îndeplinite0. ?e e*emplu" o persoană care se teme să fie respinsă nu interacţionează cu ceilalţi" iar aceştia încetează să fie interesaţi de ea: rezultatul este că persoana respectivă este respinsă. -tarea de disconfort pe care o trăieşte subiectul cu fobie socială se transmite şi celorlalţi" care a,ung să nu se mai simtă bine în compania acestuia.

3

Caracteristica esenţială a fobiei sociale constă" aşadar" în teama subiectului de a fi evaluat negativ de ceilalţi" care îi vor critica performanţele. @ermenul de performanţă are aici un sens foarte larg şi se referă la autocontrolul emoţional sau la e*ecutarea unor sarcini de rutină" cum ar fi mâncatul" vorbitul în public sau chiar semnarea unor documente în prezenţa altor persoane. Clientul care suferă de fobie socială este convins că se va comporta într'un mod inacceptabil şi că acest lucru va atrage respingerea din partea celorlalţi şi diminuarea stimei de sine. ?iagnosticul de fobie socială se pune doar atunci când e*punerea subiectului la situaţia respectivă provoacă apariţia imediată a unei an*ietăţi puternice" care perturbă în mod semnificativ desfăşurarea activităţilor cotidine" sfera ocupaţională şi viaţa socială şi creează persoanei un puternic disconfort psihic (8oldevici" .&##). 2n continuare vor fi descrise principalele forme ale fobiei sociale9 "A# $eama de a fi privit. -ubiecţii care suferă de această fobie au impresia" adesea fără o bază reală" că ceilalţi îi privesc insistent şi acest lucru le provoacă teama. apud 8oldevici" .&##). "%# $eama legată de faptul că ceilalţi îşi vor da seama că individul este nervos. ?e regulă" această fobie are un conţinut precis pentru că subiectul îşi manifestă nervozitatea prin manifestări neurofiziologice" cum ar fi tremorul mâinilor sau al vocii" paloare sau roşeaţă. ?e teamă că ceilalţi vor observa acest lucru" individul refuză mai ales invitaţiile unde se serveşte ceva de băut pentru că este convins că ceilalţi vor remarca faptul că îi tremură mâinile când ia ceaşca de cafea şi că inevitabilul se va produce9 cineva îl va întreba de ce este atât de nervos (4ar)s A 6elder" #$BB apud 3aravelli" Cucchi" Perone" -almoria" A Diviani" .&&#). "&# $eama că subiectul va fi „prins într-o relaţie apropiată. Persoanele care suferă de această fobie raţionalizează frecvent situaţia lor" spunându'şi /nu doresc să'mi asum vreo responsabilitate0 sau /dacă mi se întâmplă aceasta şi nu voi mai putea face ceea ce vreau eu să fac0 etc. 3ensterheim şi (aer (#$++ apud 8oldevici" .&##) consideră că aceasta reprezintă un fel de generalizare a claustrofobiei la relaţiile sociale" în sensul că subiectul generalizează teama de a fi prins în capcană şi la situaţiile sociale. "'# $eama de a fi „descoperit . Persoana se teme de faptul că ceilalţi îşi vor da seama de particularităţii sale" adică vor ghici cum este el cu adevărat şi vor a,unge să îl respingă. Enii indivizi nici măcar nu sunt conştienţi de acele particularităţi care i'ar putea face pe ceilalţi să nu îi agreeze" în timp ce altora respectivele trăsături le sunt 4 cest gen de fobie are drept consecinţă teama de a vorbi în public (3ernsterheim A (aer" #$++

clare (/ei vor descoperi că sunt incult" prost" plictisitor sau rău0). cest gen de fobie conduce la evitarea relaţiilor apropiate cu ceilalţi (3ernsterheim A (aer" #$++ apud 8oldevici" .&##). "(# $eama de sentimente negative. 2n această categorie intră tot felul de fobii care pot influenţa întregul stil de viaţă al subiectului. Cel mai frecvent se întâlneşte teama de reacţia de furie sau critică. -ubiectul se teme să e*prime astfel de sentimente şiFsau de faptul că alţii ar putea e*prima astfel de sentimente faţă de el. acest gen de fobie poate îmbrăca un aspect general sau particular" incluzând figuri investite cu autoritate" reprezentanţi ai se*ului opus sau persoane apropiate (3ernsterheim A (aer" #$++ apud 8oldevici" .&##). "F# $eama subiectului că nu va putea comunica cu ceilalţi include)  $eama că ceilalţi nu îl agreează pe subiect. distructiv. ceasta este poate cea mai răspândită fobie cu caracter interpersonal şi are un caracter deosebit de desea" când ceilalţi nu ne plac" avem tendinţa să reacţionăm prin intermediul unor sentimente de culpabilitate e*primate astfel9 /probabil că am făcut ceva rău0" /este ceva în neregulă cu mine0 (3ernsterheim A (aer" #$++ apud 8oldevici" .&##):  $eama de a părea ridicol. Enii subiecţi sunt cuprinşi de panică la gândul că ar putea face un lucru pe care ceilalţi l'ar putea considera ridicol şi adesea persoana în cauză se ,udecă mult prea aspru decât o fac cei din ,ur. Pentru că orice ar putea spune sau face un individ poate părea ridicol pentru altcineva" acesta va tinde să evite tot mai mult să se manifeste în public" devenind din ce în ce mai inhibat. stfel" acesta îşi va inhiba orice pornire creativă" se va refugia în convenţional" transformându'se într'o persoană plată şi plicticoasă (4ar)s A 6elder" #$BB apud 3aravelli" Cucchi" Perone" -almoria" A Diviani" .&&#):  $eama de a fi respins. ceastă fobie împiedică subiectul să intre în relaţii adecvate cu ceilalţi" având efecte asemănătoare cu cele ale fricii că ceilalţi nu îl agreează. -ubiectul devine e*cesiv de sensibil la reacţiile celor din ,ur şi a,unge adesea să îşi sacrifice propriile interese şi obiective. cesta interpretează cel mai mic semn de dezaprobare din partea alte persoane ca pe un semn de respingere" iar respingerea reprezintă o adevărată catastrofă pentru el (3ernsterheim A (aer" #$++ apud 8oldevici" .&##).

5

III.

a!ele teoretice ale terapiei cognitiv"comportamentale #n ca!ul particular al comportamentului fobic Psihoterapia cognitiv'comportamentală a fobiilor îşi are originea în lucrările lui Golpe

(#$%7) referitoare la desensibilizarea sistematică şi se bazează pe supoziţia că atât comportamentul normal" cât şi cel anormal sunt învăţate. ?eci" dacă un comportament este învăţat" el poate fi şi dezvăţat. ceastă dezvăţare se realizează prin metoda e*punerii stfel subiectul se convinge că situaţia nu este progresive la stimulii care produc teama: cu alte cuvinte" subiectul" în loc să evite situaţiile an*iogene" se confruntă cu ele mod gradat. chiar atât de periculoasă. !*punerea sparge cercul vicios care menţine simptomul şi facilitează învăţarea noului comportament. Problema principală a terapeutului este să îl a,ute pe pacient să intre în situaţii în care" pentru el" sunt dezagreabile şi îi produc teamă. !*punerea este definită ca situaţia în cadrul căreia subiectul se confruntă cu un stimul pe care îl evita înainte pentru că îi era teamă (8oldevici" .&##). III.1. $iagnosticul %i caracteristicile esen&iale ale anxietă&ii sociale „Fobia * anxietatea socială se caracterizează printr-o teamă necontrolabilă şi insuportabilă a persoanelor fobice, legată de activităţi curente pe care se simt +enaţi să se producă în prezenţa altor persoane. (3riedmann" .&&&" p. #$;). Cele mai multe persoane cu an*ietate socială se simt nervoşi când trebuie să vorbească în faţa unei audienţe sau când trebuie să intre într'un grup de,a anga,at într'o conversaţie. Când se află în situaţiile sociale temute" ei pot începe să tremure" să le treacă unde de transpiraţii" să fie confuzi sau ameţiţi" să aibă palpitaţii cardiace şi uneori pot chiar să aibă un atac de panică limitat situaţional sau predispus situaţional. Persoanele cu an*ietate socială sunt siguri că cei din ,ur le observă starea de nervozitate şi îi analizează profund" considerându'i incapabili" proşti sau chiar Hnebuni0. !i pot evita chiar să mănânce sau să bea în public" de teamă că vor face gălăgie sau că vor da pe lângă farfurie. 2n 3igura nr. # sunt ilustrate principalele caracteristici ale an*ietăţii sociale pe baza cărora această tulburare poate fi diagnosticată.

'

(itua&ia) @rebuie să merg la o petrecere unde voi fi obligată să servesc o cupă de şampanie. *+n,uri negative automate) Ce va fi dacă îmi vor tremura mâinile şi voi scăpa paharulI -oncentrarea aten&iei asupra propriei persoane) imaginea sa tremurând din tot corpul" pierzându'şi controlul şi scăpând cupa de şampanie.

-omportamente ,e siguran&ă) ţine cupa de şampanie foarte strâns: încordează braţele: inspiră adânc: se mişcă foarte încet.

Anxietate) tremor: valuri de căldură: se simte ca paralizată: senzaţie de lipsă de aer: mintea parcă o /ia la fugă0.

.igura nr. 1. ?iagnostic an*ietate socială

,-ndurile negative automate @erapeutul va proceda astfel încât să aibă acces atât la gândurile automate care anticipează intrarea în situaţie" cât şi la cele care se manifestă chiar în timpul e*punerii la situaţie. ?e regulă" aceste gânduri au o tematică asemănătoare. !ste de dorit ca terapeutul să adreseze întrebări cu conţinut precis" legate chiar de momentul în care se manifestă gândurile negative respective" ca de e*emplu9 /atunci când au început să îţi tremure mâinile" ce gânduri ţi'au trecut prin minteI0. Conţinutul gândurilor negative automate nu este întotdeauna e*plicit" mai ales atunci când apar gânduri de tipul /ce va fi dacă voi transpiraI0" /ce se va întâmpla dacă mă voi înroşiI0" /ce va fi dacă mă voi bâlbâiI0etc. 2n aceste situaţii" terapeutul va trebuie să surprindă semnificaţia care se ascunde în spatele acestor simptome" semnificaţie care se referă atât la cum vor aprecia ceilalţi simptomele respective" cât şi la autoevaluările realizate de subiectul în cauză în raport cu imaginea de sine. !imptomele specifice anxietăţii 2n cazul fobiei sociale" simptomele an*ietăţii sunt rezultatul evaluărilor negative" ele fiind şi menţinute de către acestea" şi se pot manifesta atât în plan cognitiv" cât şi în plan somatic. -imptomele cele mai deran,ante pentru subiect sunt cele care sunt mai uşor observabile de către ceilalţi9 tremor" transpiraţii abundente" bâlbâială" spasme musculare" alterarea vocii" plâns sau senzaţia de /golire a minţii0. Pentru a surprinde cât mai mult detalii" terapeutul va trebui să adreseze clientului întrebări de tipul următor9 /atunci când te'ai simţit speriat în situaţia respectivă" ce simptome ai observatI0" /care au fost acele simptome care te'

/

au deran,at cel mai multI0" /dacă ceilalţi ar observa simptomele tale" ce ar însemna asta pentru tineI0. (videnţierea conţinutului procesărilor interioare referitoare la imaginea de sine !lementul esenţial al modelului cognitiv al fobiei sociale îl reprezintă ruminaţiile şi imaginile legate de concepţia despre sine ca obiect social. Primul pas în direcţia evidenţierii acestor procesări interioare îl reprezintă faptul că subiectul îşi îndreaptă atenţia asupra propriei persoane şi devine e*cesiv de conştient de sine. 2ntrebările adresate de terapeut pot fi următoarele9 /atunci când ai devenit dintr'o dată conştient de propria persoană" care au fost elementele pe care le'ai conştientizat mai multI0" /ţi'ai făcut vreo idee despre modul în care arătai în situaţia respectivăI0" /atunci când te'ai simţit speriat" care au fost simptomele pe care le'ai conştientizat mai multI0" /ai realizat cât de evidente erau simptomele tale pentru ceilalţiI0. Conţinutul procesărilor psihologice legate de imaginea de sine poate fi evidenţiat şi prin intermediul analizei comportamentelor de siguranţă. stfel" un fobic care îşi ascunde faţa este probabil îngri,orat de faptul că semnele an*ietăţii sale ar putea fi percepute de către ceilalţi. ?e foarte multe ori" preocupările şi temerile fobicului în legătură cu modul în care apare în faţa celorlalţi iau forma unei imagini pe care o construiesc din perspectiva unor observatori e*terni. 2n astfel de cazuri" terapeutul trebuie să îi ceară să descrie în detaliu imaginea pe care crede că o au ceilalţi în legătură cu el9 /poţi să îmi descrii imaginea pe care crezi că au avut'o în situaţia respectivăI0" /poţi să îmi descrii modul în care crezi că arătai atunci când te aflai în situaţia datăI0. .dentificarea comportamentelor de siguranţă ceste comportamente pot avea un caracter deschis" observabil de către ceilalţi sau un caracter mascat (de e*emplu" repetarea mentală a unor fraze înainte de a fi pronunţate cu voce tare). !*istă şi în acest caz anumite întrebări pe care terapeutul va trebui să se adreseze pentru a identifica natura comportamentelor de siguranţă9 /atunci când eşti convins că evenimentul de care te temi se va produce" faci ceva pentru a preveni catastrofaI0" /dacă nu ţi'ai luat măsuri (comportamente de siguranţă)" cât de mult crezi că evenimentul se va produceI0" /întreprinzi ceva pentru a'ţi controla simptomele" pentru a'ţi ameliora performanţele sau pentru a ascunde problema taI0" /faci ceva pentru a abate atenţia celorlalţi de la persoana taI0 etc.

0

III.2. 1o,elele cognitive ale anxietă&ii sociale 4odelul cognitiv elaborat de Clar) şi Gells (3igura nr. .) (#$$% apud 8oldevici" .&##) pentru fobia socială postulează faptul că aceasta este menţinută de o serie de factori9 (a) Convingerile de bază legate de autoevaluarea propriei persoane (/sunt o persoană plicticoasă0" /nimeni nu mă agreează0): (b) -upoziţii cu caracter condiţional (/dacă le voi arăta celorlalţi ce simt" ei vor considera că sunt incompetent0" /dacă nu mă voi e*prima corect" ceilalţi vor crede că sunt nebun0): (c) Prezenţa unor reguli rigide referitoare la performanţele personale (/trebuie întotdeauna şi cu orice preţ să par inteligent0" /nu trebuie niciodată să manifest vreun semn de an*ietate0).
(itua&ia socială

Activarea convingerilor ,isfunc&ionale

Perceperea pericolului social 2g+n,uri negative automate3

-onsi,erarea 2procesarea3 ego" ului ca obiect social

-omportamente ,e asigurare

(imptome somatice %i cognitive

.igura nr. 2. 4odelul cognitiv al fobiei sociale (Clar) A Gells" #$$% apud 8oldevici" .&##)

2n concluzie" putem afirma că modelul cognitiv al fobiei sociale implică următoarea secvenţă de evenimente9 situaţia socială activează convingerile şi supoziţiile disfuncţionale legate de posibilitatea unui eşec în ceea ce priveşte manifestarea unor performanţe potenţiale" iar implicaţiile eşecului anticipat de subiect generează o puternică stare de an*ietate. gânduri automate negative şi an*ietate legată de acestea. ceasta va conduce la perceperea situaţiei sociale ca pe o ameninţare care" la rândul ei" va genera ceste gânduri negative automate sunt urmate de procesări psihologice în legătură cu imaginea de sine" dar şi de anumite comportamente de siguranţă (Gells" #$$$ apud 8oldevici" .&##).

4

?ouă aspecte sunt importante în cazul an*ietăţii sociale" respectiv an*ietatea anticipativă şi analiza /post'mortem0. n*ietatea anticipativă apare înaintea confruntării cu naliza /post'mortem0 se referă la situaţia an*iogenă şi se referă la planificarea şi repetarea mentală a cea ce va trebui să spună" conţinutul acestor ruminaţii fiind întotdeauna negativ. analiza critică a propriului comportament în situaţia socială" analiză care nu face altceva decât să accentueze aspectele negative ale comportamentului ceea ce contribuie la întărirea evaluărilor şi convingerilor disfuncţionale. 2n momentul în care individul an*ios se e*pune unei situaţii de care se teme" acesta se concentrează automat asupra propriei persoane" analizându'se din perspectiva unui observator e*tern (Gells" Clar)" A hmad" #$$% apud 8oldevici" .&##). Jnformaţiile interne venite de la propriul organism oferă" de regulă" o imagine eronată în legătură cu modul în care subiectul apare în ochii celorlalţi. lt model cognitiv al fobiei sociale se focalizează pe e*pectanţe (@roKer A 6ilbert" #$7$ apud (arloK" Pincus" 8einrichs" A Choate" .&&5) sau pe scopurile interpersonale spre care ţinteşte individul şi încrederea scăzută în abilitatea lor de a le atinge ( modelul autoprezentării: LearM A =oKals)i" #$$% apud (arloK" Pincus" 8einrichs" A Choate" .&&5). uto'prezentarea este încercarea individului de a controla imaginea propriei persoane în faţa unui auditoriu real sau imaginat (-chlen)er" #$7& apud -chlen)er A LearM" #$7.). ceastă acţiune este utilizată pentru a genera o anumită imagine despre propria persoană" individul influenţând astfel modul în care este perceput şi tratat de către cei din ,ur. <eacţiile percepute" anticipate sau imaginate ale celor din ,ur reprezintă pentru individ un feedbac) referitor la succesul sau eşecul în a crea impresia dorită. ?acă ceilalţi reacţionează într'o manieră corespunzătoare cu impresia dorită" individul şi'a atins obiectivul cu succes: în caz contrar" individul a eşuat. Jmportanţa acestor reacţii ale celor din ,ur face distincţia între comportamentul specific auto'prezentării şi alte tipuri de comportamente. ?eşi ma,oritatea comportamentelor transmit anumite informaţii despre individ" nu toate comportamentele aparţin categoriei auto'prezentării (Nones A Pittman" #$7.: -chlen)er" #$7& apud -chlen)er A LearM" #$7.). !lementul esenţial al comportamentului de auto'prezentare este prezenţa unui scop > de a controla modul în care ceilalţi îl percep pe individ" ceea ce însemnă că reacţia celor din ,ur este un criteriu de evaluare al eficienţei comportamentului întreprins. Jndivizii se simt în siguranţă în situaţii sociale atunci când (a) nu au ca obiectiv să creeze o anumită imagine celorlalţi şi nu sunt preocupaţi de reacţiile evaluative ale celorlalţi sau când (b) încearcă să creeze o anumită imagine şi au încredere că vor reuşi. @otuşi" în ma,oritatea situaţiilor sociale indivizii nu au această siguranţă" deoarece" chiar dacă vor să creeze o anumită imagine (a) nu ştiu cum să o facă" (b) se gândesc că nu vor proiecta acele tipuri de 15

imagini care să producă răspunsuri dezirabile din partea celorlalţi" (c) se gândesc că nu vor proiecta cantitatea de imagine pe care o doresc (de e*emplu" se gândesc că vor fi văzuţi ca uşor competenţi" dar ei vor să fie consideraţi e*trem de competenţi) sau (d) cred că va avea loc un anumit eveniment de natură să lezeze imaginea lor publică (de e*emplu" vor eşua la un e*amen după ce s'au lăudat cu abilităţile pe care le au). Prin urmare" conform acestui model" aceste condiţii ar trebui să genereze an*ietate socială (-chlen)er A LearM" #$7.). III.3. Tehnici psihoterapeutice propriu"!ise utili!ate #n tratamentul anxietă&ii sociale ( ) (xplicarea naturii modelului cognitiv al fobiei sociale @erapeutul va utiliza tehnica descoperirii diri,ate pentru a'l determina pe pacient să înţeleagă esenţa modelului cognitiv al fobiei sociale. -e va insista în special asupra comportamentelor de siguranţă şi asupra efectului concentrării atenţiei pe simptome şi performanţe în cadrul cercului vicios care contribuie la menţinerea tulburării. ceastă tehnică este preferabilă metodei didactice prin intermediul căreia terapeutul încearcă să îi e*plice clientului natura fobiei sale" deoarece acesta din urmă este convins că are argumente suficiente pentru a susţine că temerile sale de evaluare negativă sunt întemeiate. 1 serie de întrebări adresate de către terapeut au rolul de a demonstra faptul că ma,oritatea autoevaluărilor negative realizate de către pacient au la bază informaţii cu conţinut interceptiv (8oldevici" .&##)9 (#) Ce dovezi ai că ceilalţi de uită la tineI (.) 2ntreprinzi ceva pentru a schimba situaţia (a schimba modul în care ceilalţi gândesc despre tine)I (5) Ce se întâmplă cu performanţele tale atunci când declanşezi comportamentele de siguranţăI (;) ?acă te'ai concentra mai puţin asupra propriei persoane în situaţiile sociale" crezi că acest lucru te'ar a,uta mai multI 2n ce mod crezi că te'ar a,utaI (() /tilizarea experimentelor în sfera comportamentală pentru a ilustra diversele componente ale modelului cognitiv al fobiei sociale ceste e*perimente sunt utilizate de către terapeut pentru a'i demonstra clientului rolul comportamentelor de siguranţă asupra simptomelor fizice" performanţelor în sfera socială" precum şi asupra centrării e*cesive pe propria persoană. @erapeutul va solicita clientului să se e*pună situaţiei psihosociale de care se teme în două variante9 (a) cu declanşarea 11

comportamentelor de siguranţă şi (b) în absenţa acestora. ?e asemenea" i se poate cere să realizeze o performanţă socială menţinând atenţia concentrată asupra propriei lui persoane şi fără a se concentra e*cesiv asupra sa" ci mai mult asupra mediului încon,urător. !fectele concentrării atenţiei asupra intensităţii simptomelor şi asupra nivelului performanţelor vor fi astfel demonstrate. -pecialiştii în PCC a fobiei sociale sunt de părere că la aceşti clienţi sunt importante achiziţionarea unor deprinderi de comutare a atenţiei spre e*terior" renunţarea la comportamentele de siguranţă înainte de a trece la tehnicile de e*punere" precum şi modificarea convingerilor negative" disfuncţionale. stfel" clientul va fi solicitat să manifeste comportamentul inacceptabil în prezenţa altora şi apoi să observe reacţia acestora. ?e e*emplu" unui subiect care se teme că îi vor tremura mâinile şi va scăpa din mână paharul i se va cere să îl scape în mod deliberat. ?e cele mai multe ori" subiectul în cauză va constata cu surprindere că ceilalţi nici nu observa ce se petrece. 2n etapele iniţiale ale terapiei este indicat ca terapeutul să îl însoţească pe pacient în diverse situaţii pentru a se asigura că e*perimentele au finalitatea dorită (ibidem). (C) 0elaxarea <ela*area îi a,ută pe clienţi să fie atenţi şi să controleze nivelul activării fiziologice resimţită fie în timpul unei situaţii an*iogene" fie în anticiparea acesteia. !*istă mai multe abordări ale rela*ării" dar ma,oritatea derivă lucrările lui Golpe (#$%7) şi (ernstein şi (or)ovec (#$+5). stfel" clienţii învaţă să se rela*eze prin intermediul unor e*erciţii ce implică diferite grupe musculare" e*ersate mai întâi în cadrul şedinţelor" apoi ca sarcini pentru acasă. <ela*area pentru an*ietatea socială nu este atât de eficientă dacă nu este /aplicată0. 2n rela*area aplicată" clienţii iniţial învaţă să se focalizeze asupra senzaţiilor fiziologice ale an*ietăţii" după care învaţă să se rela*eze rapid în timp ce se anga,ează în activităţile zilnice. ?upă această etapă" clienţii sunt învăţaţi să aplice deprinderile de rela*are în situaţiile an*iogene. stfel" rela*area aplicată combină rela*area cu e*punerea pentru a a,uta indivizii să facă faţă situaţiilor an*iogene (8eimberg" .&&.). (?) 1odificarea procesării interioare referitoare la concepţia şi imaginea de sine Elterior familiarizării cu principiile modelului cognitiv al fobiei sociale" urmează modificarea conţinutului ruminaţiilor interioare legate de concepţia şi imaginea de sine. Conţinutul acestor ruminaţii este utilizat de către subiect ca material principal pentru e*tragerea unor concluzii despre modul în care acesta este evaluat de către alte persoane. Principala strategie de abordare a acestei probleme constă în confruntarea clientului cu ego'ul său observabil prin intermediul unor înregistrări audio şi video. Oici această metodă nu este lipsită de dificultăţi" clientul acuzând calitatea înregistrărilor ori susţin că simptomele 12

înregistrate nu au fost atât de severe cum sunt de obicei" negând astfel veridicitatea feedbac)' ului. Practica a dovedit că este eficientă şi utilizarea unor formule sugestive utilizare în starea de rela*are" formule ce au menirea să destructureze convingerile negative pe care le nutreşte clientul în legătură cu propria persoană (de e*emplu" /chiar dacă îmi tremură mâinile" acest lucru este mai dificil de observat de către ceilalţi0" /eu par calm" chiar dacă nu mă simt astfel0 etc.) (8oldevici" .&##). (!) $e2nici de restructurare a convingerilor şi g-ndurilor negative "te2nici de reatribuire verbală# 6ândurile negative şi autoevaluările cu conţinut negativ trebuie disputate pentru a se infirma gradul lor de veridicitate. -trategia de combatere a gândurilor şi convingerilor negative constă în strângerea dovezilor împotriva acestora. Clientul trebuie ghidat în aşa fel încât să se convingă de faptul că dovezile pe care le are în legătură cu adevărul evaluărilor sale negative referitoare la propria persoană provin de fapt din informaţii cu caracter subiectiv şi nu din informaţii ce ţin de realitatea e*terioară. stfel" pentru gândul negativ automat /!i consideră că sunt plictisitor0" întrebările terapeutului ar putea fi următoarele9 /ce dovezi ai că acest lucru este adevăratI0" /supoziţia ta este bazată pe fapte reale sau citeşti cumva gândurile celorlalţiI0" /dacă unele persoane consideră că este plictisitor şi altele nu" cine crezi că are dreptateI0" /care sunt particularităţile psihice care fac ca cineva să fie plictisitorI0" /crezi că deţii aceste caracteristiciI0 etc. (ibidem). (3) 1etoda celor trei coloane ceastă metodă poate fi folosită pentru a facilita procesul de infirmare a convingerilor şi gândurilor negative automate. J se va cere subiectului să împartă foaia de hârtie în trei coloane9
'ovezi bazate pe informaţii interioare care susţin g-ndurile negative 'ovezi bazate pe informaţii exterioare care susţin g-ndurile negative &ontraargumente împotriva acestor g-nduri

2n cadrul primelor şedinţe aceste formulare vor fi completate împreună cu terapeutul care îi va e*plica clientului ce înseamnă dovezi interioare (/mă simt în centrul atenţiei0) sau e*terioare (/unii oameni mă privesc0). 3işa respectivă va fi utilizată de către terapeut pentru a demonstra rolul procesărilor interioare ale subiectului cu privire la propria persoană în desprinderea unor concluzii legate de situaţiile sociale. Pe măsură ce terapia progresează" se va acorda o atenţie sporită informaţiilor e*terne care pot să infirme convingerile negative (ibidem).

13

(6) .dentificarea şi analizarea distorsionărilor cognitive Cele mai frecvent întâlnite distorsionări cognitive în cazul fobiei sociale sunt citirea gândurilor" ghicirea viitorului" catastrofarea şi personalizarea. ?e asemenea" clienţii au tendinţa de a proiecta asupra celorlalţi propriile lor evaluări negative (/eu cred că sunt un prost şi asta înseamnă că şi ceilalţi cred acelaşi lucru0) (ibidem). (8) Formulele sugestive de autoîncura+are 1dată cu identificarea şi validarea gândurilor şi convingerilor raţionale alternative" acestea pot fi transformate în sugestii şi autosugestii care să fie utilizate de către pacient cu scopul de a preveni activarea concentrării atenţiei spre interior" precum şi a ruminaţiilor cu conţinut negativ legat de propria persoană. subiectului (ibidem). (J) $e2nica definirii precise a temerilor vând în vedere că multe dintre temerile clienţilor an*ioşi au un caracter vag şi imprecis (de e*emplu" teama de a se comporta stupid" de a'şi pierde autocontrolul" de a nu se putea e*prima corect etc.)" terapeutul trebuie să vină în spri,inul clientului în definirea e*actă a naturii acestor frici. @emerile precis şi concret formulate vor fi mult mai uşor de combătut prin intermediul diverselor metode de contraargumentare (ibidem). (N) Antrenamentul deprinderilor sociale ceastă metodă se bazează pe ideea că indivizii cu an*ietate socială prezintă comportamente defensive (de e*emplu" nu realizează contact vizual cu ceilalţi" nu reuşesc să iniţieze sau să menţină o conversaţie) ceea ce va atrage reacţii negative din partea celorlalţi" cauzând astfel interacţiuni sociale ce îi provoacă individului mai multă an*ietate şi le va percepe ca pe nişte pedepse. Cele mai comune tehnici ale antrenamentului deprinderilor sociale include modelarea terapeutului" e*ersarea unor comportamente" feedbac)'ul corectiv" întărirea socială şi rezolvarea unor sarcini inter'şedinţe (8eimberg" .&&.). (=) 'escoperirea unor contraargumente alternative 6ăsirea unor contraargumente la gândurile şi convingerile negative reprezintă un proces care nu este întotdeauna uşor de realizat pentru clientul an*ios datorită dificultăţilor pe care le are în a recepţiona informaţiile contrare opiniilor sale. !l va fi ghidat de către terapeut să găsească contraargumente în cadrul unor scenarii ipotetice în care este vorba despre comportamentul altor persoane (Gells" #$$$ apud 8oldevici" .&##). ceste formule vor contribui la reducerea an*ietăţii şi la menţinerea ei în nişte limite care nu afectează viaţa şi performanţele

14

(L) (xerciţii de încălcare a regulilor excesiv de rigide de conduită Clienţii cu fobie socială au" de regulă" norme e*cesiv de rigide în ceea ce priveşte comportamentele sociale. ceste reguli au un caracter mai general" depăşind cadrul situaţiilor considerate an*iogene şi consideră că dacă nu ies din cadrele rigide ale acestor reguli" se vor simţi în siguranţă. Enul dintre obiectivele terapiei este să îl a,ute pe client să îşi lărgească cadrele de referinţă în care se mişcă şi acest lucru se realizează prin intermediul practicării unor comportamente riscante sau considerate chiar ridicole. -copul acestor e*erciţii este de a'i demonstra clientului că încălcarea convenţiilor sociale este în general acceptată şi nu înseamnă prea mare lucru pentru ceilalţi (8oldevici" .&##). (4) 1odificarea convingerilor negative 2n afara metodelor cunoscute de combatere a convingerilor şi gândurilor automate ale persoanelor cu an*ietate socială" se pot utiliza alte două metode9  3urnalul elementelor pozitive serveşte la acumularea dovezilor care să contribuie la combaterea şi înlocuirea convingerilor negative cu convingeri raţionale şi întărirea acestora din urmă. Prin această metodă clientului i se cere să noteze într'un ,urnal toate e*perienţele care contrazic convingerile negative şi le susţin pe cele pozitive.  !trategii interpersonale. 2n cazul fobiei sociale" convingerile eronate cu privire la sine şi la ceilalţi influenţează stilul subiectului de a interacţiona cu cei din ,ur şi acest stil" la rândul său" perpetuează convingerile negative. stfel" în cadrul şedinţelor de psihoterapie se pot e*ersa aceste interacţiuni sociale prin intermediul ,ocurilor de rol9 iniţierea unei conversaţii" refuzul unei solicitări" acceptarea criticii" adresarea şi acceptarea complimentelor" acceptarea unor discuţii în contradictoriu etc. (ibidem). I6. 7ficien&a psihoterapiei cognitiv comportamentale #n tratarea anxietă&ii sociale Pe lângă persoanele ce pot fi diagnosticate cu an*ietate socială" e*istă şi persoane care nu îndeplinesc tabloul clinic al acestei tulburări" dar care au competenţe sociale deficitare şi an*ietate situaţională care le cauzează dificultăţi sau chiar handicapuri în vieţile lor familiale sau socio'profesionale. ceastă perspectivă indică e*istenţa unui continuum de la timiditate la an*ietate socială generalizată şi tulburare de personalitate evitantă (<apee A 8eimberg" #$$+ apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5). 2n ultimii .& de ani s'au dezvoltat câteva tratamente psihologice eficiente în tratarea fobiei sociale" în special fuziunea dintre abordarea comportamentală şi cea cognitivă" transformându'se în psihoterapia cognitiv

15

comportamentală" aceasta fiind alegerea cea mai frecventă a specialiştilor când vine vorba de an*ietatea socială (3edoroff A @aMlor" .&&#: 3es)e A Chambless" #$$%: 6ould et al." #$$+: 8eimberg" .&&.: <odebaugh et al" .&&;: @aMlor" #$$B apud (uc)ner" .&&7). 3aza cognitivă a tratamentului fobiei sociale constă în evaluarea şi discutarea gândurilor automate din diverse situaţii sociale şi înlocuirea gândurilor negative cu unele pozitive" înlocuirea realizată prin izolarea şi disputarea schemelor cognitive. 3aza comportamentală reprezintă de fapt implementarea deprinderilor sociale învăţate şi e*ersate în cadrul şedinţelor" aceste e*perimente comportamentale fiind propuse pentru a infirma schemele cognitive dezadaptative. <eferitor la eficienţa tehnicilor comportamentale" studiile au obţinut rezultate diferite. stfel" 4arzillier şi colab. (#$+B apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) au concluzionat pe baza rezultatelor obţinute eficienţa superioară a desensibilizării sistematice şi a ,ocului de rol" pe când un alt studiu ((utler et al." #$7; apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) a prezentat e*punerea in vivo ca fiind o metodă superioară în tratarea an*ietăţii sociale" rezultatele obţinute prin această tehnică fiind păstrate pe termen lung (1P-ullivan A 4ar)s" #$$& apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5). 2ntr'un alt studiu (-haK" #$+$) s'a demonstrat că e*punerea imaginară (in vitro) este similară ,ocului de rol" fiind astfel la fel de eficientă în tratarea fobiei sociale. Primele studii ce au evaluat eficienţa terapiei cognitive în an*ietatea socială au împărtăşit rezultate pozitive în momentul comparării acestei abordări cu alte forme terapeutice (=anter A 6oldfried" #$+$: !mmel)amp et al." #$7%: Nerremalm et al." #$7B apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5). 2n cadrul unui studiu (-travins)M et al." #$7.) s'a realizat un folloK'up după B luni" dar nu s'au descoperit diferenţe semnificative între rezultatele obţinute prin restructurare cognitivă şi cele obţinute prin terapie comportamentală. lte două studii ((utler et al." #$7;: 4attic) et al." #$7$ apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) au descoperit că fuziunea celor două abordări terapeutice este superioară utilizării e*clusive a e*punerii. La fel" 8eimberg şi colab. (#$$&" #$$5 apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) au demonstrat" în cadrul unui folloK'up după B ani" că utilizarea PCC în cadrul unui grup este mai eficientă decât terapia suportivă. Conform unor studii comparative" PCC produce rezultate superioare altor tratamente psihosociale. 2ntr'o meta'analiză ce compara eficienţa PCC" antrenamentului deprinderilor sociale" e*punerea" restructurarea cognitivă cu cea a placebo'ului" doar în cazul PCC a rezultat o mărime a efectului semnificativ mai mare decât a tratamentului placebo (@aMlor" #$$B apud (uc)ner" .&&7). 4ai mult" se pare că rezultatele obţinute prin PCC sunt de lungă 1'

durată" acest lucru fiind evidenţiat de îmbunătăţirea calităţii vieţii raportată în interviurile folloK'up (!ng et al." .&&#: -afren et al." #$$+ apud (uc)ner" .&&7). Psihoterapia comportamentală şi cea cognitivă sunt cele mai studiate intervenţii psihologice pentru an*ietatea socială generalizată şi specifică" dar studiile ştiinţifice (Cottrau*" Oote" lbuisson et al." .&&& apud Cottrau*" .&&%) şi meta'analizele (8eimberg A (ec)er" .&&. apud Cottrau*" .&&%) subliniază eficienţa fuziunii celor două abordări sub eticheta de psihoterapie cognitiv comportamentală. Patru meta'analize s'au focalizat e*clusiv asupra tratamentului an*ietăţii sociale (3ederoff A @aMlor" .&&#: 3es)e A Chambless" #$$%: 6ould et al." #$$+: @aMlor" #$$B apud 8eimberg" .&&.)" fiecare comparând diverse tipuri de PCC între ele. 2ntre aceste meta' analize e*istă un acord asupra eficienţei terapiei cognitiv comportamentale ca tratament al fobiei sociale. -'a comparat în aceste studii eficienţa utilizării e*clusive a e*punerii versus e*punerea împreună cu restructurarea cognitivă" descoperindu'se că între aceste două condiţii nu este diferenţe semnificative" modificările produse de fiecare dintre ele fiind echivalente. 2n cazul acestor patru studii s'au condus interviuri folloK'up" indicându'se o mărime a efectului relativ egală cu mărimea efectului obţinută imediat după încheierea tratamentului. Concluzia acestei comparaţii" dar şi a altor studii realizate în acest sens" ne indică faptul că rezultatele obţinute cu a,utorul PCC sunt durabile (Chambless A 6illis" #$$5)" clienţii prezentând chiar îmbunătăţiri după încheierea terapiei. şadar" conform literaturii de specialitate" PCC este unul dintre cele mai eficiente tratamente în cazul an*ietăţii sociale deoarece îl învaţă pe client despre originile reacţiilor an*ioase" dar îl învaţă şi tehnici specifice pentru diminuarea acestei an*ietăţi (Chambless A 8ope" #$$B: 8eimberg" #$$#: 8eimberg A Nuster" #$$%: @urner" (iedel" CooleM" GoodM" A 4esser" #$$; apud (randon A 8erbert" .&&5). Enul dintre aspectele ce asigură eficacitatea PCC este utilizarea sarcinilor pe care clienţii le au de completat inter'şedinţe care îi a,ută să practice interacţiuni sociale pozitive care duc la creşterea încrederii şi a sentimentului de autoeficacitate în situaţii sociale. -e consideră că ,ocul de rol îndeplineşte aceeaşi funcţie" recomandându'se şi utilizarea ,ocului de rol îndreptat spre pozitiv (positive'biased)" în care terapeutul îi asigură clientului o finalitate pozitivă pentru interacţiunile sociale folosite în cadrul şedinţelor.

1/

I6.1. .actori asocia&i cu re!ultatele P-- pentru anxietatea socială Enele studii au încercat şi au reuşit să identifice câţiva predictori ai rezultatelor obţinute prin PCC în tratarea fobiei sociale9 severitatea simptomelor pretratament (1tto et al." .&&& apud 8eimberg" .&&.)" frecvenţa gândurilor negative în timpul interacţiunilor sociale (Chambless et al." #$$+: -afren et al." #$$+ apud 8eimberg" .&&.)" e*pectanţele clienţilor faţă de efectele terapiei (ibidem) şi rezolvarea sarcinilor inter'şedinţe propuse de către terapeut (!delman A Chambless" #$$%: Leung A 8eimberg" #$$B apud 8eimberg" .&&.). I6.2. 8imitele P-- #n tratarea anxietă&ii sociale Cu toate că e*istă multe studii ce confirmă eficienţa PCC în tratarea an*ietăţii sociale" mecanismele ce stau la baza acestui tratament nu sunt încă foarte bine cunoscute (6ould" (uc)minster" Pollac)" 1tto" A Qap" #$$+ apud 4oscovitch" 8ofmann" -uva)" A Jn' lbon" .&&%). !*istă şi studii în care rezultatele nu au fost semnificative" e*istând anumite avanta,e limitate pentru unii clienţi" deoarece anumiţi factori cognitivi au împiedicat o recuperare totală chiar şi după utilizarea e*punerii sau clienţii nu prezintă reduceri semnificative ale simptomelor la terminarea tratamentului (6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5: 8eimberg et al." #$$7 apud 4oscovitch" 8ofmann" -uva)" A Jn' lbon" .&&%). Psihoterapia cognitiv comportamentală nu este eficientă în cazul tuturor clienţilor" în special în cazul celor cu tulburări cognitive severe (clienţi cu leziuni traumatice ale creierului sau cei cu tulburări organice ale creierului)" dar şi în cazul acelor indivizi care nu sunt dispuşi să îşi asume un rol activ în procesul terapeutic (3ord'4artin" .&&5). <eferitor la an*ietatea socială situaţională" !mmel)amp şi -choling (#$$5 apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) au arătat că nu e*istă diferenţe între utilizarea terapiei cognitive înaintea sau după terapia comportamentală sau fuziunea celor două abordări. Pentru an*ietatea socială generalizată" s'a recomandat utilizarea terapiei cognitive înaintea terapiei comportamentale" cazul contrar sau fuziunea celor două abordări fiind mai puţin eficientă (-choling A !mmel)amp" #$$5 apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5: Cotteau* et al." .&&&). 2n general" rezultatele cercetărilor au arătat că e*punerea" fie că este folosită singură" fie că este integrată în PCC" reprezintă o parte critică a tratamentului fobiei sociale. ceastă idee o confirmă şi o meta'analiză (3res)e A Chambless" #$$% apud 6riez" 3aravelli" Outt" A Cohar" .&&5) unde s'a constatat că măsurătorile cognitive nu sunt mai semnificativ influenţate de utilizarea PCC comparativ cu e*punerea" ceea ce indică faptul că e*punerea 10

are un efect cognitiv. Cu toate acestea" terapia cognitivă este necesară în special în cazul acelor clienţi care nu pot intra direct într'o terapie de grup. 1bţinerea anga,amentului din partea clienţilor cu an*ietate socială în terapia cognitiv comportamentală reprezintă un proces dificil" având în vedere că e*punerea la situaţiile an*iogene este o componentă centrală a acestei terapii" iar pentru clienţi acest lucru este negativ şi înfricoşător (8eimberg A (ec)er" .&&.: 8ope et al." .&&&: 8ope et al." .&&B apud (uc)ner" .&&7). 4ai mult" dat fiind faptul că evitarea este caracteristica principală a ma,orităţii tulburărilor an*ioase" inclusiv a an*ietăţii sociale ( merican PsMchiatric ssociation" #$$; apud (uc)ner" .&&7)" nu este un lucru surprinzător că ma,oritatea clienţilor preferă să evite o formă de tratament în care trebuie să îşi confrunte temerile. 6. -onclu!ie !ste foarte important să li se amintească clienţilor că toată lumea are recăderi" prin urmare trebuie să se aştepte şi la unele perioade mai dificile" însă nu trebuie să cadă în capcana de a crede că după o astfel de abatere trebuie să o ia de la zero. ?in contră" ei trebuie să se folosească de uneltele achiziţionate pe parcursul terapiei care să îi a,ute să facă faţă complicaţiilor vieţii. 4ai mult" clienţii trebuie îndemnaţi să practice e*erciţiile zilnic şi să îşi dezvolte o puternică reţea de suport social. 3ie că este vorba de familie" prieteni sau colegi" este bine să ai pe cineva cu cine să poată vorbi atunci când ai nevoie > despre ce se întâmplă în viaţa şi despre scopurile lor" pentru ventila, emoţional. ?e multe ori problemele par mult mai grave decât sunt în realitate atunci când încercăm să le facem faţă singuri" însă în momentul în care le povestim cuiva" reuşim să auzim mai clar elementele problemei şi să avem o perspectivă mai realistă asupra lor (http9FFKKK.psMchologMtools.orgFsocial'an*ietM' disorder'social'phobia.html). Enul dintre obiectivele terapiei este ca clientul să capete încrederea că va putea să îşi rezolve problemele singur. @erapeutul va accentua acest obiectiv" plasând gradat responsabilitatea pe umerii pacientului" devenind tot mai puţin directiv şi mărind intervalul dintre şedinţele de psihoterapie (8oldevici" .&##).

14

ibliografie

(arloK" ?. 8." Pincus" ?. (." 8einrichs" O." A Choate" 4. L. (.&&5). Nohn GileM A -ons" Jnc." pp. #.7'#5#.

n*ietM ?isorders. 2n

Geiner" J. (. 4andboo5 of 6s7c2olog7. 8olume 9 &linical 6s7c2olog7 . OeK NerseM9 (randon" . 6. A 8erbert" N. ?. (.&&5). PreliminarM PsMchometric !valuation of a OeK -elf' !fficacM -cape and Jts <elationship to @reatment 1utcome in -ocial ?isorder. &ognitive $2erap7 and 0esearc2" .+(%)" %5+'%%%. (uc)ner" N. ?. (.&&7). <andomized Pilot -tudM of 4otivation !nhancement @herapM to n*ietM. (lectronic Jncrease Etilization of Cognitive'(ehavioral @herapM for -ocial $2eses, $reatises and 'isertations. Chambless" ?. L. A 6illis" 4. 4. (#$$5). Cognitive @herapM of of &onsulting and &linical 6s7c2olog7" B#(.)" .;7'.B&. Cottrau*" N. (.&&%). <ecent developments in research and treatment for social phobia (social an*ietM disorder). &urrent :pinion in 6s7c2iatr7. 3aravelli" C." Cucchi" @." Perone" ." -almoria" <." A Diviani" (. (.&&#). -ocial Phobia. 2n 6riez" !. N. L." 3aravelli" C." Outt" ?." A Cohar" N. (!ds.) Anxiet7 'isorders. An introduction to &linical 1anagement and 0esearc2. E=9 Nohn GileM A -ons" Ltd" pp. #5+'#%%. 3ord'4artin" P. (.&&5). Cognitive'behavioral therapM. 2n @hac)erM" !. A 8arris" 4. $2e ,ale (nc7clopedia of 1intal 'isorders "8olume ;#. E- 9 @he 6ale 6roup" Jnc. 3riedmann" C. (.&&&). 6si2iatrie. Constanţa9 !* Ponto. 6riez" !. N. L." 3aravelli" C." Outt" ?." A Cohar" N. (.&&5). Anxiet7 'isorders. An .ntroduction to &linical 1anagement and 0esearc2. E=9 Nohn GileM A -ons Ldt. 8eimberg" <. 6. (.&&.). Cognitive'(ehavioral @herapM for -ocial n*ietM ?isorder9 Current -tatus and 3uture ?irections. !ociet7 of %iological 6s7c2iatr7" %#" #&#'#&7. 8oldevici" J. (.&##). $ratat de psi2oterapie cognitiv-comportamentală. (ucureşti9 !ditura @rei. =azdin" . !. (.&&&). (nc7clopedia of ps7c2olog7 "8olume ;#. E- 9 1*ford EniversitM Press. n*ietM ?isorders. 3ournal n*ietM

25

4oscovitch" ?.

." 8ofmann" -. 6." -uva)" 4. =." A Jn' lbon" @. (.&&%). 4ediation of n*ietM and ?epression ?uring @reatment of -ocial Phobia. 3ournal of n*ietM and -elf'Presentation9

Changes in

&onsulting and &linical 6s7c2olog7" +5(%)" $;%'$%.. -chlen)er" (. <. A LearM" 4. <. (#$7.). -ocial Conceptualization and 4odel. 6s7c2ological %ulletin" $.(5)" B;#'BB$. -tric)land" (. (.&&#). $2e ,ale (nc7clopedia of 6s7c2olog7 "second edition#. E- 9 @he 6ale 6roup" Jnc. http9FFKKK.psMchologMtools.orgFsocial'an*ietM'disorder'social'phobia.html

21

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close