Conf

Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------1 Capitolul I NO IUNI INTRODUCTIVE 1. Separa ia puterilor în stat. Sistemele de drept contemporane consacr , în marea lor majoritate, separa ia puterilor în stat, în eleas ca delimitarea, în cadrul activit ii statale, a func iilor legislativ , executiv i judec toreasc . Func ia legislativ este îndeplinit de Parlament, i const în adoptarea legilor. Func ia executiv are ca obiect organizarea aplic rii i aplicarea în concret a legilor i asigurarea bunei func ion ri a serviciilor publice, i este îndeplinit de administra ia public (Pre edinte, guvern, ministere, autorit i locale, institu ii publice, etc), iar func ia judec toreasc are ca obiect solu ionarea conflictelor ce se nasc în societate în leg tur cu activitatea de aplicare a legilor i este îndeplinit de instan ele judec tore ti în frunte cu Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. 2. No iunea de administra ie public are dou sensuri: a) Ansamblul autorit ilor sau organelor administrative care aplic legea (pre edinte, guvern, primar, prefect, consiliu local, poli ia, jandarmeria, etc), i b) Activitatea de aplicare a legii, în regim de putere public , în vederea satisfacerii intereselor generale ale societ ii (emiterea de acte administrative cum ar fi autoriza iile, respectiv efectuarea de opera iuni administrative cum sunt adeverin ele, certificatele, colectarea gunoiului, furnizarea apei potabile, etc.). 3. Serviciul public este în eles în doctrina de drept administrativ ca fiind o activitate organizat sau autorizat de o autoritate a administra iei publice, pentru a satisface nevoi sociale de interes public. Într-un prim sens, serviciul public desemneaz organul administrativ îns rcinat cu realizarea unei activit i de interes general, iar în al doilea se refer la activitatea de interes general desf urat de acel organ administrativ. Prin urmare, spre exemplu, prin serviciul public de ³poli ie´ în elegem atât poli ia ca institu ie, cât i activitatea de asigurare a ordinii i lini tii publice, prevenirea i urm rirea infrac iunilor. Singura defini ie legal a serviciului public o reg sim în Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ (art.2): activitatea organizat sau autorizat de o autoritate public , în scopul satisfacerii, dup caz, a unui interes public. 4. Dreptul administrativ cuprinde normele juridice ce reglementeaz organizarea i func ionarea administra iei publice, pe baza i în executarea legii. Izvoarele dreptului administrativ sunt Constitu ia, legile organice i ordinare, decretele preziden iale, actele administrative emise de Guvern i de alte autorit i centrale, actele administrative ale autorit ilor locale, conven iile interna ionale ratificate de statul român.

5. Raportul juridic administrativ este acel raport social, stabilit între dou autorit i administrative sau între o autoritate administrativ i persoane fizice sau juridice, care confer drepturi i impune obliga ii subiectelor între care se na te, i este reglementat de normele dreptului administrativ. Raporturi juridice administrative se pot na te din acte administrative individuale, acte administrative normative, fapte materiale juridice, i excep ional pe baza legii. 6. Principiile de baz aplicabile dreptului administrativ sunt: a) principiul legalit ii, conform c ruia activitatea autorit ilor administrative trebuie s se desf oare pe baza legii i în conformitate cu legea, urm rindu-se organizarea execut rii i executarea în concret a acesteia. În principiu, actele administrative nu pot contraveni sau modifica o lege, deoarece au o for juridic inferioar acesteia. Excep ia o constituie ordonan ele de urgen ale Guvernului, care, de i sunt acte administrative, pot modifica o lege. b) în dreptul administrativ, interesul public primeaz în fa a interesului privat. Explica ia st în faptul c interesele statului sunt interesele colectivit ii, deci trebuie s aib întâietate fa de cele ale individului. 7. Principii generale de organizare administrativ . 7.1. Centralizarea administrativ plaseaz în mâinile puterii centrale conducerea tuturor problemelor administrative. Într-un regim în care se aplic acest sistem de organizare administrativ , unit ile administrativteritoriale nu au personalitate juridic i r mân în strict dependen fa de puterea central , m rginindu-se s -i execute instruc iunile. Sistemului centraliz rii îi este specific controlul ierarhic, exercitat asupra activit ilor inferiorilor. În esen , controlul ierarhic este caracterizat prin faptul c : a) d dreptul superiorului ierarhic de a anula, abroga, revoca, i chiar uneori de a modifica actele inferiorului; b) poate fi exercitat oricând, fie din oficiu, fie la cerere (³recurs ierarhic´); c) nu trebuie prev zut expres de lege, ci decurge din organizarea centralizat ; d) prive te întreaga activitate a inferiorului ± acte, fapte, opera iuni materiale; e) vizeaz atât legalitatea cât i oportunitatea actelor administrative. Ca i exemplu de centralizare avem, în România, subordonarea unor institu ii centrale fa de un minister (Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este subordonat Ministerului Administra iei Publice, de pild ). 7.2. Deconcentrarea administrativ este o variant a centraliz rii, caracterizat prin faptul c reprezentan ii locali ai puterii centrale cap t unele drepturi de decizie proprii; în realitate, tot statul decide, îns nu de la nivelul autorit ii centrale, ci direct în unit ile administrativ-teritoriale. Organele centrale exercit în

continuare un control ierarhic asupra celor teritoriale. În România sunt deconcentrate serviciile exterioare ale ministerelor în teritoriu: Direc ii generale, inspectorate, agen ii, etc. 7.3. Descentralizarea administrativ este de dou tipuri. 7.3.1. Descentralizarea teritorial implic dreptul unei colectivit i locale, înglobat într-o colectivitate mai vast , care are dreptul de a se administra prin propriile mijloace. Organele descentralizate se bucur de Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------2 autonomie în gestionarea afacerilor locale, îns nu sunt independente. Asupra lor se exercit un control statal, numit tutel administrativ . Tutela administrativ se exercit , spre deosebire de controlul ierarhic, doar în cazurile prev zute expres de lege, numai de organele indicate expres de lege, i prive te doar legalitatea actelor administrative, nu i oportunitatea acestora. În România, tutela administrativ este jurisdic ionalizat , adic este redus doar la dreptul organului de control (prefectul) de a sesiza instan a de contencios administrativ. 7.3.2. Descentralizarea poate fi i pe servicii, atunci când este realizat prin scoaterea unui serviciu public din competen a organelor centrale i organizarea lui autonom , atribuirea de organe proprii i a unui patrimoniu distinct de autoritatea din care a fost desprins. 7.3.3. Recent, prin Legea-cadru a descentraliz rii nr.339/20041, au fost introduse principiile fundamentale i regulile generale, precum i cadrul institu ional pentru desf urarea procesului de descentralizare administrativ i financiar în România. În in elesul acestei reglement ri, prin descentralizare se în elege ³procesul transferului de autoritate si responsabilitate administrativa si financiara de la nivel central la nivel local´. Principiile pe baza c rora se desf oar procesul de descentralizare în Romania sunt: a) principiul subsidiarit ii; b) egalitatea cet enilor în fa a autorit ilor administra iei publice locale; c) garantarea calit ii serviciilor publice oferite cet enilor de c tre autorit ile administra iei publice, independent de locul de reziden al acestora; d) stimularea competi iei ca mijloc de cre tere a eficien ei serviciilor publice; e) exercitarea competen elor de c tre autorit ile administratiei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean; f) asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativ i descentralizarea financiar la nivelul fiecarei unit i administrativ-teritoriale; g) transparen a actului decizional bazat pe accesul cet enilor la informa ia public i participarea acestora la luarea deciziei; h) asigurarea descentralizarii financiare bazate pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unitatilor administrativteritoriale.

Unit ile administrativ-teritoriale se administreaz în mod autonom de c tre consiliile locale, consiliile jude ene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care dispun de autoritate deliberativ , i de c tre presedin ii consiliilor jude ene i primari, care dispun de autoritate executiva pentru exercitarea competen elor lor. Autorit ile administra iei publice locale beneficiaz de dreptul la experiment, în exercitarea c ruia pot organiza, pe durat determinat , centre-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competen e de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel na ional prin legea descentraliz rii privind responsabilit ile locale. Capitolul al II-lea ORGANIZAREA I FUNC IONAREA ADMINISTRA IEI PUBLICE CENTRALE DIN ROMÂNIA Sec iunea I PRE EDINTELE ROMÂNIEI 1. Pre edintele Republicii este eful statului român. În acest curs univeristar vorm trata problematica institu iei preziden iale pe scurt, deoarece ea face obiectul de studiu detaliat al disciplinei dreptului constitu ional2. Dup forma de guvern mânt, în principiu statele pot fi monarhii, unde eful statului este desemnat pe via i cu aplicarea principiului ereditar, respectiv republici, unde eful statului este ales pe o perioad determinat , de corpul electoral, direct sau indirect (republica preziden ial sau semi-preziden ial ) fie de Parlament (republic parlamentar ). Din analiza doctrinar a formelor de guvern mânt din statele membre ale Uniunii Europene înainte de 2004, rezult faptul c republicile predomin (8 state) asupra monarhiilor (7 state), iar pre edintele statului în republici se apropie de statutul monarhului, în sensul c are atribu ii restrânse, în principal de reprezentare i de mediere, i ele sunt deseori condi ionate de interven ia altor autorit i publice (cu excep ia Fran ei, unde sistemul este semi-preziden ial)3. Pre edintele României este, al turi de Guvern, eful executivului, între cele dou autorit i publice neexistând raporturi de subordonare4. 2. Func iile Pre edintelui României sunt acelea de ef de stat ± în exercitarea c reia reprezint statul român în raporturile interne i externe, încheie tratate interna ionale, acrediteaz i recheam reprezentan ii diplomatici, etc; ca ef al executivului, al turi de Guvern, Pre edintele garanteaz independen a na ional , integritatea teritorial , exercit atribu ii în domeniul ap r rii ± comandant al for elor armate i pre edinte al 1 2 A se vedea, pentru dezvolt ri, Tudor Dr ganu, Drept constitu ional i institu ii politice, tratat elementar, vol.II, Editura Lumina

Lex, 1998, p.239 i urm; Ion Deleanu, Institu ii i proceduri constitu ionale, vol.II, Editura Servo Sat, Arad, 2001, p.333 i urm; Cristian Ionescu, Drept constitu ional i institu ii politice, vol.II, editura Lumina Lex, 2001, p.340 i urm; Ioan Muraru, Simina T n sescu, Drept constitu ional i institu ii politice, edi ia a X-a, Editura Lumina Lex, 2002, p.489 i urm. 3 A se vedea Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol.II, Editura All Beck, 2004, p.100. 4 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, edi ie actualizat , Editura Accent, Cluj Napoca, 2004, p.75. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------3 Consiliului Suprem de Ap rare a rii; este garantul Constitu iei i mediator1 între puterile statului, precum i între stat i societate (art.80 din Constitu ie)2. Constitu ia României reglementeaz un ef de stat cu atribu ii ce-l apropie de pre edintele dintr-o republic parlamentar , cu singura diferen c este ales direct de corpul electoral3. Aceast construc ie cosntitu ional este, din perspectiva a peste 15 ani de democra ie, discutabil , deoarece determin un clivaj între a tept rile corpului electoral de la institu ia preziden ial i mijloacele concrete de ac iune ale pre edintelui; aceast realitate nu a fost luat în considerare, din p cate, la revizuirea legii fundamentale din 2003, care nu a schimbat nimic în acest sens4. Pre edintele nu poate fi membru al unui partid politic dup dobândirea func iei ( i nici nu poate cumula o alt func ie public sau privat ), prin aceast prevedere încercându-se o pozi ionare neutr a institu iei fa de for ele politice, în m sur s -i confere posibilitatea de a- i exercita func ia de mediator sau de arbitraj între puterile statului i între acestea i societate. Pre edintele României se bucur de imunitate, în sensul c nu poate fi tras la r spundere juridic pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului5. 3. Alegerea Pre edintelui României. În conformitate cu art.81 din Constitu ie i Legea nr.370/2004 privind alegerea Pre edintelui României6, eful statului este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale aleg torilor înscri i în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candida i nu a întrunit aceasta majoritate, se organizeaz al doilea tur de scrutin, între primii doi candida i stabili i în ordinea num rului de voturi ob inute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a ob inut cel mai mare num r de voturi. Rezultatul alegerilor pentru func ia de Pre edinte al României este validat de Curtea Constitu ional .

Candidatul a c rui alegere a fost validat depune în fata Camerei Deputa ilor i a Senatului, în edin a comun , jur mântul de credin . 4. Mandatul Pre edintelui României este, începând cu alegerile din 2004, de 5 ani, i poate fi prelungit numai în caz de r zboi sau catastrof , prin lege organic . A a cum s-a precizat în doctrin , aici legea fundamental introduce un concept nedeterminat, cel de ³catastrof ´, i în consecin o putere discre ionar pentru Parlament de a decide prelungirea mandatului Pre edintelui7. Modificarea mandatului de la 4 ani la 5 ani se impunea în vederea decal rii alegerilor parlamentare de cele preziden iale i a desprinderii partidelor politice de ³locomotiva´ pe care candidatul la pre edin ie o reprezenta; pe de alt parte, astfel s-a urm rit p strarea unei continuit i a institu iei preziden iale. În Constitu ia revizuit s-a p strat prevederea conform c reia nici o persoan nu poate îndeplini func ia decât pentru cel mult doua mandate, care îns pot fi i succesive. Mandatul se exercit de la depunerea jur mântului pân la depunerea jur mântului de c tre noul pre edinte ales. 4. Atribu iile Pre edintelui României. Atribu iile efului statului român8 pot fi clasificate dup cum urmeaz : 4.1. Atribu ii în rela ia cu Guvernul (art.85-87 din Constitu ie): a) numirea Guvernului - Pre edintele României desemneaz un candidat pentru func ia de primministru i nume te Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. b) revocarea i numirea mini trilor în caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului, la propunerea primului-ministru. Dac îns prin propunerea de remaniere se schimb structura sau compozi ia politic a Guvernului, Pre edintele României va putea exercita aceast atribu ie numai pe baza aprob rii Parlamentului, acordat la propunerea primului-ministru. c) Consultarea Guvernului - Pre edintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente i de importan deosebit . d) Participarea la edin ele Guvernului. Pre edintele României poate lua parte la edin ele Guvernului în care se dezbat probleme de interes na ional privind politica extern , ap rarea rii, asigurarea ordinii publice i, la cererea primului-ministru, în alte situa ii. Pre edintele prezideaz edin ele Guvernului la care particip . 1 Aceast func ie nu poate fi interpretat în conota ia sa juridic (Dana Apostol Tofan, op.cit., p.103) ci doar ca o prerogativ moral . 2 A se vedea A. Iorgovan, Tratat...,op.cit., 2001, p.290; Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.76. 3 Pentru dezvolt ri, a se vedea Maria Vesma , Rolul i locul Pre edintelui României în sistemul autorit ilor publice ale statului român, în ³Revista de drept public´ nr.1/1998, p.69 i urm; Genoveva Vrabie, Rolul i func iile Pre edintelui româniei, în ³Revista de drept public´nr.2/1995, p.69 i urm; Dumitru Brezoianu, Drept administrativ român, Editura All Beck, 2004, p.30; Victor Duculescu, O tem de

dezbatere între oamenii politici i juri tii români: modificarea Constitu iei, în ´Juridica´ nr.7/2000, p.249 i urm. 4 Pentru argumente favorabile actualei construc ii constitu ionale a puterilor statului, a se vedea A. Iorgovan, Tratat....,op.cit., p.294 i urm. 5 Art.83 coroborat cu art.72 alin.1 din Constitu ie. A se vedea i Corneliu Turianu, Discu ie în leg tur cu eventuala modificare a reglement rii imunit ii parlamentare i a efului statului, în ³Dreptul´ nr.7/2001, p.30 i urm. 6 Publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004. 7 Florin Vasilescu, în Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, Constitu ia României comentat i adnotat , Editura Monitorul Oficial, 1992, p.188. 8 A se vedea, pentru o tratare a temei, I.Deleanu, Institu ii«, op.cit., p.352 i urm; Genoveva Vrabie, Atribu iile Pre edintelui României, în ³Studii de drept românesc´, nr.1-2/1996, p.3 i urm. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------4 4.2. Atribu ii în rela ia cu Parlamentul. a) Pre edintele adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale na iunii. În principiu, mesajele sunt facultative, dar uneori o astfel de problem este indicat chiar de legea fundamental : este cazul art.92, care impune adresarea unui mesaj de în tiin are a Parlamentului imediat dup ce Pre edintele ia, în calitatea sa de ef al for elor armate, m suri urgente pentru respingerea unei agresiuni armate contra rii1. Mesajul pre edintelui are rolul de a atrage aten ia asupra unor probleme, f r a avea vreun efect juridic asupra Parlamentului, care r mâne singurul abilitat s decid luarea unor m suri pe baza mesajului Sub aspectul formei de adresare a mesajului, doctrina apreciaz c el poate fi prezentat direct de c tre Pre edinte, printr-un consilier preziden ial sau printr-o scrisoare public 2. Credem îns c ar fi lips de respect pentru corpul legiuitor transmiterea unui mesaj prin intermediari, cu atât mai mult cu cât cele dou camere legiuitoare se reunesc în edin comun cu acest prilej3. Din jurispruden a Cur ii constitu ionale reiese foarte clar faptul c mesajul nu trebuie supus dezbaterii parlamentare, fiind doar un act politic al Pre edintelui4; evident c Parlamentul poate decide dezbaterea aspectelor sesizate prin mesaj, dac se consoder necesar. b) Dizolvarea Parlamentului. Dup consultarea pre edin ilor celor dou Camere i a liderilor grupurilor parlamentare, Pre edintele României poate s dizolve Parlamentul, dac acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare i numai dup respingerea a cel pu in

dou solicit ri de investitur . În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur dat . De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Pre edintelui României i nici în timpul st rii de mobilizare, de r zboi, de asediu sau de urgen . i în acest domeniu Pre edintele este condi ionat în ac iunea sa de votul negativ al Parlamentului, prin urmare el nu poate dizolva Parlamentul în cazul unui alt tip de blocaj institu ional. Reglementarea restrictiv face ca aceast institu ie juridic a statului de drept, menit a rezolva situa ii politice de criz , are foarte pu ine anse de aplicare în practic . Pe de alt parte, pe parcursul mandatului guvernamental, dizolvarea poate fi decis numai cu participarea Guvernului, care trebuie s - i dea demisia pentru a declan a formarea unui nou Guvern. Toate aceste aspecte arat , în definitiv, pozi ia destul de ubred pe care Pre edintele o are în sistemul nostru constitu ional fa de Guvern i mai ales de Parlament, în flagrant contradic ie cu raportul dintre legitimtatea sa democratic , rezultat din alegere, i ce a corpului legiuitor sau a executivului. c) Pre edintele convoac Parlamentul nou ales în prima sesiune, i poate cere întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinar . Literatura de specialitate se exprim în sensul c poate fi convocat în sesiune extraordinar i numai o camer , dac sunt motive suficiente pentru aceast op iune5. De asemenea, trebuie remarcat c Parlamentul nu este convocat automat prin solicitarea Pre edintelui, i c pre edin i ai camerelor au competen a s convoace camerele în sesiune extraordinar , pe baza solicit rii Pre edintelui. Cât despre posibilitatea de a refuza întrunirea camerelor, în doctrin sunt criticate dispozi iile din Regulamentele celor dou camere, care permit respingerea ordinii de zi în orice situa ie i, în consecin , neîntrunirea în sesiune extraordinar 6. d) Pre edintele promulg legea, investind-o astfel cu formul executorie i obligând autorit ile publice s treac la aplicarea ei7. Prin promulgare Pre edintele autentific textul legii i atest regularitatea adopt rii sale8. Termenul în care se poate face promulgarea este de 20 de zile de la primirea legii. Tot în acest termen, Pre edintele poate retrimite, o singur dat , legea spre reexaminare corpului legiuitor, sau poate sesiza Curtea constitu ional în vederea verific rii constitu ionalit ii unor dispozi ii ale legii. În acest caz, exist dou solu ii: - fie legea este retrimis de Parlament spre promulgare sau sesizarea de neconstitu ionalitate este respins de Curtea constitu ional , caz în care Pre edintele este obligat s promulge legea în termen de 10 zile, - fie legea este modificat în sensul criticilor preziden iale i revine spre promulgare, caz în care acela i

termen de 10 zile se aplic ; - fie, în fine, sesizarea de neconstitu ionalitate este admis de Curte, caz în care demersul preziden ial a avut succes i legea va fi trimis Parlamentului spre punere de acord cu pozi ia Cur ii. 1 A se vedea T. Dr ganu, op.cit., p.244 ; Verginia Vedina , Drept administrativ i institu ii politicoadministrative, Editura Lumina Lex, 2002, p.256. 2 A se vedea Dana Apostol Tofan, op.cit., p.114; A. Iorgovan, Tratat....,op.cit., p.300. 3 Art.65 din Constitu ie. 4 Decizia nr.87/1994, publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, 292 din 14 octombrie 1994. 5 A. Iorgovan, Tratat....,op.cit., vol.I, p.303. 6 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.116. 7 A se vedea pentru dezvolt ri T. Dr ganu, Drept constitu ional«, p.239 i urm; I. Deleanu, Institu ii«, op.cit., p.314 i urm; C. Ionescu, op.cit., p.340 i urm. 8 I. Muraru, Simina T n sescu, op.cit., p.489; Victor Duculescu, Constan a C linoiu, Georgeta Duculescu, Constiti ia României ± compentat i adnotat , Editura Lumin Lex, 1997, p.251; Mihai Constantinescu, Ioan Vida, Promulgarea legii, în ³Dreptul´ nr.6/2000, p.9 i urm. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------5 Pre edintele poate sesiza cu privire la aceea i lege atât Curtea constitu ional , cât i Parlamentul, în primul caz cu aspecte de neconstitu ionalitate, iar în al doilea caz cu aspecte de oportunitate1. Este de remarcat c Pre edintele României nu are ini iativ legislativ , aceasta apar inând doar Guvernului, parlamentarilor sau unui num r de cet eni (art.74 din Constitu ie). 4.3. Atribu ii în rela ia cu corpul electoral. Dup consultarea Parlamentului, pre edintele poate cere poporului sa- i exprime, prin referendum, voin a cu privire la probleme de interes na ional2. Aceast atribu ie nu a fost înc exercitat de eful statului. Consultarea aleg torilor prin referendum semnific îmbinarea democra iei reprezentative cu procedee ale democra iei semi-directe3. Textul constitu ional a fost criticat deoarece are un caracter prea general, toate problemele importante militare, politice, economice, fiind de interes na ional4. Cu toate acestea, el poate deveni, la nivel informal, o arm de presiune asupra legislativului5. Legea nr.3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului6 vine s exemplifice câteva probleme care pot fi considerate de interes na ional: adoptarea unor m suri privind reforma i strategia de dezvoltare economic i social a rii; adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al propriet ii publice i private; b) organizarea administra iei publice locale, a teritoriului,

precum i regimul general privind autonomia local ; c) organizarea general a înv mântului; d) structura sistemului na ional de ap rare, organizarea armatei, participarea for elor armate la unele opera iuni interna ionale; e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte interna ionale pe durata nedeterminat sau pe o perioada mai mare de 10 ani; f) integrarea României în structurile europene i euroatlantice; g) regimul general al cultelor; h) reforma justi iei i combaterea corup iei. În ceea ce prive te consultarea Parlamentului înainte de organizarea referendumului, ea are menirea de a asocia corpul legiuitor la ini iativa preziden ial , necesar în vederea adopt rii ulterior a unei legi care s pun în practic voin a popular , tiut fiind faptul c referendumul nu are caracter legislativ iar Pre edintele nu are ini iativ legislativ . 4.4. Atribu ii în domeniul politicii externe7. a) Pre edintele încheie tratate interna ionale în numele României, negociate de Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate i acorduri interna ionale se încheie, se aprob sau se ratific potrivit procedurii stabilite prin lege. Dup cum s-a remarcat în doctrin , legea fundamental face distinc ie între tratatele interna ional mai importante, negociate de Guvern, i alte tratate, de importan mai redus , negociate de exper ii din ministere i semnate de mini tri sau aprobate de Guvern8. b) Pre edintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentan ii diplomatici ai României i aprob înfiin area, desfiin area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Decretele Pre edintelui de acreditare i rechemare a reprezentan ilor diplomatici trebuie contrasemnate de primul ministru, în conformitate cu art.100 alin.2 din Constitu ie. De asemenea, reprezentan ii diplomatici ai altor state sunt acredita i pe lâng Pre edintele României. Ei sunt supu i îns i unui vot consultativ în Parlament, în comisiile de specialitate ale celor dou Camere, cerin care la început a fost cutumiar dar acum este prev zut expres în Regulamentele de organizare i func ionare a Camerelor9. 4.5. Atribu ii în domeniul ap r rii. Pre edintele României este comandantul for elor armate i îndepline te func ia de pre edinte al Consiliului Suprem de Ap rare a rii10. El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea par ial sau total a for elor armate. Numai în cazuri excep ionale, hot rârea Pre edintelui se supune ulterior aprob rii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare; aceast prevedere ine seama i de faptul c numai Camerele reunite în edin comun pot hot rî declararea mobiliz rii totale sau par iale (art.65 alin.2 lit.c din Constitu ie). În caz de agresiune armat îndreptat impotriva rii, Pre edintele României ia m suri pentru respingerea agresiunii i le aduce neîntârziat la cuno tin a Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu

1 Dana Apostol Tofan, op.cit., vol.I, p.120. 2 Art.90 din Constitu ie. 3 Ioan Vida, Puterea executiv i administra ia public , Editura Monitorul Oficial, Bucure ti, 1994, p.63. 4 V. Duculescu, C. C linoiu, G. Duculescu, op.cit., p.278. 5 T. Dr ganu, Introducere în teoria i practica statului de drept, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1992, p.40. 6 Publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modific rile i complet rile aduse de: Ordonan a de urgen nr. 92/2003; Legea nr. 551/2003; Ordonan a de urgen nr. 99/2005. 7 Art.91 din Constitu ie. Pentru dezvolt ri, a se vedea Corneliu Liviu Popescu, Autorit ile publice competente s participe la elaborarea tratatelor interna ionale, în ³Dreptul´ nr.7/1996, p.42 i urm. 8 Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constitu iei, explica ii i comentarii, Editura Rosetti, Bucure ti, 2003, p.77. 9 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.130. 10 Consiliul Suprem de Ap rare a rii organizeaz i coordoneaz unitar activit ile care privesc ap rarea rii i securitatea na ional , participarea la men inerea securit ii interna ionale i la ap rarea colectiv în sistemele de alian militar , precum i la ac iuni de men inere sau de restabilire a p cii (art.119 din Constitu ie). El este format din pre edinte (Pre edintele României), vicepre edinte (primul ministru) 10 membri i un secretar ce este consilier preziden ial (Legea nr.415/2002 privind organizarea i func ionarea C.S.A.T.) fiind o autoritate central autonom . Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------6 se afl în sesiune, el se convoac de drept în 24 de ore de la declan area agresiunii. În caz de mobilizare sau de r zboi Parlamentul î i continu activitatea pe toat durata acestor st ri, iar dac nu se afl în sesiune, se convoac de drept în 24 de ore de la declararea lor1. 4.6. Atribu ii în situa ii excep ionale2. Pre edintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau sau starea de urgen în întreaga ar ori în unele unit i administrativ-teritoriale i solicit Parlamentului încuviin area m surii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dac Parlamentul nu se afl în sesiune, el se convoac de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea st rii de asediu sau a st rii de urgen i func ioneaz pe toat durata acestora. În acest context, trebuie amintit regimul juridic al st rii de asediu i de urgen , guvernat de Ordonan a de urgen nr.1/19993; în prezent nu avem o reglementare cadru a st rii de r zboi, deoarece art.6 din ordonan a

de urgen , care prevedea trecerea de la starea de urgen la starea de asediu i apoi la cea de r zboi a fost abrogat în 2004, prin urmare în acest domeniu se aplic doar conven iile interna ionale la care România este parte, i dispozi iile speciale disparate din legi speciale4. Starea de asediu i starea de urgen privesc situa ii de criz , ce impun m suri excep ionale, care se instituie în cazuri determinate de apari ia unor pericole grave la adresa ap r rii rii i securit ii na ionale, a democra iei constitu ionale, ori pentru prevenirea, limitarea sau înl turarea urm rilor unor dezastre (art.1). Starea de asediu reprezint ansamblul de m suri excep ionale de natur politic , militar , economic , social i de alta natur , aplicabile pe întreg teritoriul rii ori în unele unit i administrativteritoriale, instituite pentru adaptarea capacit ii de ap rare a rii la pericole grave, actuale sau iminente, care amenin suveranitatea, independen a, unitatea ori integritatea teritorial a statului. În cazul instituirii st rii de asediu se pot lua m suri excep ionale aplicabile pe întreg teritoriul rii ori în unele unit i administrativteritoriale (art.2). Starea de urgen reprezint ansamblul de m suri excep ionale de natur politic , economic i de ordine public aplicabile pe întreg teritoriul rii sau în unele unit i administrativ-teritoriale care se instituie în urm toarele situa ii (art.3): a) existen a unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea na ional ori func ionarea democra iei constitu ionale; b) iminen a producerii ori producerea unor calamit i care fac necesar prevenirea, limitarea sau înl turarea, dup caz, a urm rilor unor dezastre. Starea de asediu i starea de urgen pot fi instituite i men inute numai în m sura cerut de situa iile care le determin i cu respectarea obliga iilor asumate de România potrivit dreptului interna ional (art.31). Pe durata st rii de asediu i a st rii de urgen sunt interzise: a) limitarea dreptului la via , cu excep ia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de r zboi; b) tortura i pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante; c) condamnarea pentru infrac iuni neprev zute ca atare, potrivit dreptului na ional sau interna ional; d) restrângerea accesului liber la justi ie. 4.7. Atribu ii în rela ia cu Curtea Constitu ional . În primul rând, Pre edintele României nume te trei dintre judec torii Cur ii, iar în al doilea rând, el poate sesiza Curtea cu privire la neconstitu ionalitatea unei legi înainte de promulgare (art.142 i 146 din Constitu ie). Dac legea este declarat constitu ional de c tre Curte, Pre edintele este obligat s o promulge în termen de 10 de zile; dac , dimpotriv , legea este declarat neconstitu ional , ea se va întoarce la legiuitor pentru a fi pus în concordan cu opinia Cur ii constitu ionale. 4.8. Alte atribu ii. Pre edintele României îndepline te i urm toarele atribu ii5: a) confer decora ii i titluri de onoare; b) acorda gradele de mare al, de general i de amiral;

1 Art.92 din Constitu ie. 2 Art.93 din Constitu ie. 3 Publicat în ÄMonitorul Oficial al României´, partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobat i modificat prin Legea nr.453/2004, publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004. Aceast reglementare a fost adoptat , a a cum se arat în doctrin , sub presiunea unor evenimente ce puteau avea consecin e imprevizibile (ultima ³mineriad ´ ± precizarea ns., D.C.D.) - Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, op.cit., p.381, nu urmând calea fireasc , ce impunea adoptarea unei legi organice, pe cale parlamentar . Pentru o analiz din perspectiv constitu ional a reglement rii, a se vedea Ioan Poian , Ioan Lascu, Statul de drept i starea de necesitate, în ³Dreptul´ nr.10/1999, p.73-78. De asemenea, a se vedea i studiul lui Viorel Siserman, Starea de asediu i starea de urgen în România, în ³Studii de drept românesc´, nr.1/2002, p.131 i urm. 4 Este vorba de reglementarea unor atribu ii specifice ale autorit ilor publice pe timp de r zboi ± spre exemplu, Jandarmeria român , pe durata st rii de r zboi, se subordoneaz opera ional autorit ii militare na ionale la nivel strategic, îndeplinind, pe lâng atribu iile obi nuite, în calitate de component a for elor armate, i urm toarele atribu ii: a) execut paza, protec ia i ap rarea obiectivelor stabilite de autorit ile militare, altele decât cele la care se asigur paza militar în timp de pace; b) particip la descoperirea, capturarea sau la neutralizarea inamicului desantat ori debarcat pe teritoriul rii, în locurile de dispunere a unit ilor sau subunit ilor de jandarmi; c) particip la ap rarea unor localit i; d) asigur paza bunurilor apar inând domeniului public sau privat, în cazurile de evacuare impuse de ac iunile inamicului; e) particip la ac iunile de înl turare a efectelor loviturilor executate de c tre inamic din aer, cu mijloace d e nimicire în mas , incendiare sau clasice; f) execut , în cooperare cu alte for e abilitate, ac iuni pentru descoperirea, capturarea sau neutralizarea elementelor paramilitare care activeaz pe teritoriul na ional; g) particip la ac iuni de evacuare a popula iei, control i îndrumare a circula iei, de escortare a prizonierilor de r zboi i paz a acestora în obiective din zona interioar , de dirijare i îndrumare a refugia ilor, paz i ap rare a unor zone cu destina ie special ; h) particip la anun area i trimiterea la celelalte unit i ale Ministerului Administra iei i Internelor a personalului necesar pentru completarea acestora, în condi iile legii; i) coopereaz cu celelalte componente ale sistemului de ap rare i securitate na ional pentru asigurarea i protec ia mobiliz rii i particip la asigurarea punerii în aplicare a ordonan elor militare, potrivit legii; j) execut orice alte atribu ii i misiuni privind ap rarea rii, potrivit legii (art.22 din Legea nr.550/2004 privind organizarea i func ionarea jandarmeriei române). 5 Art.94 din Constitu ie. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------7

c) nume te în func ii publice, în condi iile prev zute de lege; de exemplu, Pre edintele nume te doi membri în Consiliul Na ional al Audiovizualului (art.11 alin.1 pct.2 din Legea nr.504/20021); de asemenea, Pre edintele nume te în func ie magistra ii (cu excep ia celor stagiari), în baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturi, la lucr rile c ruia eful statului poate participa oricând, caz în care le i prezideaz (art.134 alin.1 din Constitu ie). Pre edintele poate refuza numirea unor magistra i propu i de Consiliu, dar nu poate numi magistra i f r propunerea corespunz toare din partea acestui organ. d) acord gra ierea individual . e) propune numirea în unele func ii publice: este vorba, spre exemplu, de numirea directorilor serviciilor de informa ii, care se realizeaz de c tre Parlament la propunerea Pre edintelui (art.65 alin.2 lit.h din Constitu ie). 5. Actele Pre edintelui României. În exercitarea atribu iilor sale, Pre edintele emite decrete, care se public în Monitorul Oficial al României. Sanc iunea nepublic rii o constituie inexisten a decretului. Decretele sunt acte administrative individuale2, sau normative3, contestabile pe calea contenciosului administrativ. Unele decrete emise de Pre edintele României în exercitarea atribu iilor sale trebuie contrasemnate de primul-ministru (cele vizând atribu iile în domeniul politicii externe, al ap r rii, în cazul instituirii m surilor excep ionale i atunci când confer decora ii i titluri de onoare, acord gradele de mare al, de general i de amiral, acord gra ierea individual ). Contrasemnarea decretelor este o condi ie de legalitate a acestora, care poate antrena, în lips , nulitatea absolut a decretului4. Ea antreneaz , totodat , r spunderea primului ministru pentru con inutul decretului. În doctrin s-a observat c majoritatea decretelor trebuie constrasemnate, i c lipsa contrasemn rii constituie excep ia, i nu regula5. Al turi de decrete, care sunt actele juridice ale Pre edintelui, eful statului emite i acte politice, cum sunt mesajele adresate Parlamentului sau declara iile. 6. R spunderea Pre edintelui României este în principiu de dou feluri: politic ± prin suspendarea din func ie de c tre Parlament, urmat de demiterea din func ie prin referendum ± i penal ± declan at de punerea sub acuzare pentru ³înalt tr dare´ de c tre Parlament, i judecarea sa de c tre Curtea Suprem de Justi ie. În plus, institu ia preziden ial poate fi tras la r spundere în condi iile legii contenciosului administrativ, pentru decretele ilegale emise în exercitarea atribu iilor Pre edintelui. 6.1. R spunderea politic . În cazul s vâr irii unor fapte grave prin care încalc prevederile Constitu iei, Pre edintele României poate fi suspendat din func ie de Camera Deputa ilor i de Senat, în edin a comun , cu votul majorit ii deputa ilor i senatorilor, dup consultarea Cur ii Constitu ionale. Pre edintele are posibilitatea

de a da Parlamentului explica ii cu privire la faptele ce i se imput . Propunerea de suspendare din func ie poate fi ini iat de cel pu in o treime din num rul deputa ilor i senatorilor i se aduce, neîntârziat, la cuno tin a Pre edintelui. Dac propunerea de suspendare din func ie este aprobat , în cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Pre edintelui6. În cazul în care referendumul este favorabil demiterii, func ia de ef de stat devine vacant ; dimpotriv , dac solu ia este negativ , Pre edintele continu exercitarea mandatului. În doctrin se arat într-o opinie7 c votul negativ în cadrul referendumului constituie totodat un vot de blam adresat Parlamentului, care ar putea pune în discu ie dizolvarea legislativului. În ce ne prive te ne al tur m opiniei contrare8, i nu putem fi de acord cu aceast sus inere, atâta vreme cât Constitu ia nu o sus ine printr-un text expres. Legea nr.3/2000 privind organizarea i desf urarea referendumului dezvolt dispozi iile constitu ionale privind demiterea efului statului, precizând anumite aspecte tehnice de organizare a referendumului. Astfel, Curtea constitu ional este cea chemat s constate printr-un raport prezentat Parlamentului desf urarea referendumului în bune condi ii i rezultatele acestuia. M sura demiterii devine efectiv de la publicarea în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, a deciziei Cur ii constitu ionale de confirmare a rezultatului referendumului (art.45 alin.2 din Legea nr.3/2000), i nu de la data organiz rii referendumului, cum se apreciaz într-o opinie9. 6.2. Punerea sub acuzare pentru înalt tr dare. Camera Deputa ilor i Senatul, în edin comun , cu votul a cel pu in doua treimi din num rul deputa ilor i senatorilor, pot hot rî punerea sub acuzare a Pre edintelui României pentru înalt tr dare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi ini iat de majoritatea deputa ilor i senatorilor i se aduce, neîntârziat, la cuno tin a Pre edintelui României pentru a putea da explica ii cu privire la faptele ce i se imput . De la data punerii sub acuzare i pana la data demiterii Pre edintele este suspendat de 1 Legea nr.504/2002 a audiovizualului, publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modific rile i complet rile aduse de: Legea nr. 591/2002; Legea nr. 402/2003; Legea nr. 510/2004, Ordonan a de urgen nr. 123/2005. 2 A. Iorgovan, Tratat....,op.cit., vol.I, p.322; Emil B lan, Drept administrativ i procedur administrativ , Editura Universitar , 2002, p.71; Dana Apostol Tofan, op.cit., p.137. 3 În sensul c decretele pot fi i normative, a se vedea I.Deleanu, Institu ii«, op.cit., vol.II, p.361; Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.84. 4 Ioan Santai, Drept administrativ i tiin a administra iei, vol.I, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2002, p.170. 5 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.136. 6 Art. 95 din Constitu ie. 7 A. Iorgovan, Tratat....,op.cit., vol.I, p.332.

8 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.140. 9 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.140. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------8 drept. Competen a de judecat apar ine Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie. Pre edintele este demis de drept la data r mânerii definitive a hot rârii de condamnare. Sintagma ³înalt tr dare´ este un concept politico-juridic nedeterminat, deoarece nu este prev zut i definit în legisla ia noastr penal 1. Vom în elege prin urmare prin înalt tr dare abuzul de func ie i înc lcarea grav a intereselor poporului român. Probleme de aplicare a dispozi iilor constitu ionale vor ap rea îns cu prilejul judec rii unei astfel de fapte, instan a suprem fiind pus în situa ia s defineasc atât fapta cât i pedeapsa. 7. Vacan a i interimatul func iei de Pre edinte al României. Vacan a func iei de Pre edinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din func ie, de imposibilitate definitiv a exercit rii atribu iilor sau de deces. În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacan a func iei, constatat de Curtea Constitu ional prin decizie2, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Pre edinte. Pe parcursul perioadei în care func ia este vacant sau atunci când Pre edintele este suspendat din func ie ori se afl în imposibilitate temporar de a- i exercita atribu iile, interimatul se asigur , în ordine, de pre edintele Senatului sau de pre edintele Camerei Deputa ilor. Pre edintele interimar nu va putea îns adersa mesaje Parlamentului, nu va putea dizolva Parlamentul i nu va putea organiza referendum. De asemenea, dac persoana care asigur interimatul func iei de Pre edinte al României s vâr e te fapte grave, prin care se încalc prevederile Constitu iei, se aplic prevederile privind suspendarea din func ie, urmând ca cealalt persoan s devin pre edinte interimar. Constitu ia se opre te aici cu prevederile, fiind pu in probabil ca ambii efi ai camerelor legiuitoare s fie suspenda i succesiv sau în imposibilitate de a asigura interimatul. În doctrin se propune, totu i, pentru aceast situa ie, reglementarea prin Legea guvernului sau a institu iei preziden iale abilitatea primului ministru de asigura interimatul func iei preziden iale3. 8. Administra ia preziden ial , insistu ie public cu personalitate juridic , este compus din serviciile publice aflate în subordinea Pre edintelui României, care se organizeaz pe baza Legii nr.47/19944. În conformitate cu aceast reglementare, personalul administra iei preziden iale este format din persoane deta ate,

la cererea Pre edintelui României, din ministere i alte autorit i publice, precum i din persoane încadrate direct pe func iile sau posturile pe care urmeaz sa le îndeplineasc , ambele modalit i de angajare fiind discre ionare, numai pe baza încrederii acordate de Pre edintele României i cu condi ia semn rii unui angajament de loialitate stabilit prin regulamentul func ion rii Administra iei preziden iale. Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadr rii, precum i încetarea deta rii, eliberarea sau destituirea din func ie ori desfacerea contractului de munca, dup caz. Se desprinde foarte clar caracterul politic al acestei institu ii publice5. Func iile de conducere specifice din cadrul Administra iei preziden iale sunt cele de consilier prezidential6, cu rang de ministru, i consilier de stat, cu rang de secretar de stat. Numirea sau eliberarea din func ie a consilierilor prezidentiali se face de c tre Pre edintele României. Numirea sau eliberarea din celelalte func ii ale Administra iei preziden iale se face potrivit regulamentului de func ionare aprobat de Pre edintele României. Sec iunea a II-a GUVERNUL 1. Rolul i func iile Guvernului. Guvernul este definit în Legea nr.90/2001 privind organizarea i func ionarea Guvernului României i a ministerelor7 ca autoritatea public a puterii executive, care func ioneaz func ioneaz în baza votului de încredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit conducerea general a administra iei publice. Guvernul are rolul de a asigura func ionarea echilibrat i dezvoltarea sistemului na ional economic i social, precum i racordarea acestuia la sistemul economic mondial, în condi iile promov rii intereselor na ionale. Numirea Guvernului se face de Pre edintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Guvernul se organizeaz i func ioneaz în conformitate cu prevederile constitu ionale, având la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament. Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercit urm toarele func ii: 1 Pentru o analiz recent a conceptului, din perspectiva dreptului comparat, a se vedea Tudor Dr ganu, O infrac iune controversat : înalta tr dare, în ³Curierul judiciar´ nr.12/2003, p.89 i urm. 2 Art.146 lit.g din Constitu ie. 3 Dana Apostol Tofan, op.cit., p.108. 4 Republicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, 210 din 25 aprilie 2001, i modificat prin Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 176/2001, publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 839 din 27 decembrie 2001. 5 A se vedea i Verginia Vedina , Regimul juridic al func ionarilor publici din cadrul Administra iei preziden iale, în ³studii de drept românesc´ nr.1/2001, p.57 i urm.

6 Consilierul preziden ial pentru ap rare i siguran a na ional este membru în Consiliul Suprem de Ap rare a arii (art.3 din Legea nr.47/1994). 7 Publicat în ³Monitorul Oficial al României´, partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001. Pe data intr rii ei în vigoare a fost abrogat Legea nr. 37/1990 pentru organizarea i func ionarea Guvernului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 8 decembrie 1990, cu modific rile ulterioare, precum i orice alte dispozi ii contrare. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------9 a) func ia de strategie, prin care se asigur elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare; b) func ia de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i institu ional necesar în vederea realiz rii obiectivelor strategice; c) func ia de administrare a propriet ii statului, prin care se asigur administrarea propriet ii publice i private a statului, precum i gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; d) func ia de reprezentare, prin care se asigur , în numele statului român, reprezentarea pe plan intern i extern; e) func ia de autoritate de stat, prin care se asigur urm rirea i controlul aplic rii i respect rii reglement rilor în domeniul ap r rii, ordinii publice i siguran ei na ionale, precum i în domeniile economic i social i al func ion rii institu iilor i organismelor care î i desf oar activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului. 2. Componen a Guvernului În conformitate cu art.2 al Legii nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc urm toarele condi ii: a) au numai cet enia român i domiciliul în ar , b) se bucur de exerci iul drepturilor electorale, c) nu au suferit condamn ri penale i d) nu se g sesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prev zute la art. 4 alin. (1) din lege. Guvernul este alc tuit din primul-ministru i mini tri. Din Guvern pot face parte i mini tridelega i, cu îns rcin ri speciale pe lâng primul-ministru, prev zu i în lista Guvernului prezentat Parlamentului pentru acordarea votului de încredere. Art.4 din lege prevede incompatibilit ile func iei de membru al Guvernului: a) exercitarea altei func ii publice de autoritate, cu excep ia celei de deputat sau de senator; b) exercitarea unei func ii de reprezentare profesional salarizat în cadrul organiza iilor cu scop comercial; c) exercitarea de acte de

comer , cu excep ia vânz rii sau cump r rii de ac iuni ori alte titluri de valoare; d) exercitarea func iei de administrator ori de cenzor la societ ile comerciale sau de reprezentant al statului în adun rile generale ale unor asemenea societ i ori de membru al consiliilor de administra ie ale regiilor autonome, companiilor na ionale i societ ilor na ionale; e) exercitarea unei func ii publice în serviciul unei organiza ii str ine, cu excep ia acelor func ii prev zute în acordurile i conven iile la care România este parte. Constatarea st rii de incompatibilitate se face de primul-ministru, care va dispune m surile necesare pentru încetarea acesteia. 3. Încetarea func iei de membru al Guvernului. Func ia de membru al Guvernului înceteaz , în conformitate cu art.5 al legii, în urma demisiei1, a revoc rii2, a pierderii drepturilor electorale, a st rii de incompatibilitate, a decesului i a demiterii3. În cazul în care încetarea calit ii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilit ii, a decesului i în alte situa ii prev zute de lege, Pre edintele României, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta i declar vacant func ia de membru al Guvernului. Dac primul-ministru se afl în una dintre situa iile prev zute la art. 5 sau este în imposibilitate de a- i exercita atribu iile, Pre edintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca primministru interimar, pentru a îndeplini atribu iile primului-ministru, pân la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilit ii exercit rii atribu iilor, înceteaz dac primul-ministru î i reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de zile. Prevederile privind interimatul func iei de prim ministru al Guvernului se aplic în mod corespunz tor i celorlal i membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioad de cel mult 45 de zile. În acest caz, în untrul termenului de 45 de zile, primul-ministru va ini ia procedurile prev zute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului. Numirea în func ia de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului, se face de Pre edintele României, la propunerea primului-ministru. 4. Atribu iile Guvernului. În realizarea func iilor sale Guvernul îndepline te urm toarele atribu ii principale: a) exercit conducerea general a administra iei publice; b) ini iaz proiecte de lege i le supune spre adoptare Parlamentului; c) emite hot râri pentru organizarea execut rii legilor, ordonan e în temeiul unei legi speciale de abilitare i ordonan e de urgen potrivit Constitu iei; d) asigur executarea de c tre autorit ile administra iei publice a legilor i a celorlalte dispozi ii normative date în aplicarea acestora; 1 Demisia din func ia de membru al Guvernului se anun public, se prezint în scris primuluiministru i devine irevocabil din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii (art.6 al Legii nr.90/2001).

2 Revocarea din func ia de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamental i se face de Pre edintele României, prin decret, la propunerea primului-ministru (art.7 din lege) 3 În cazul în care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hot râre judec toreasc definitiv sau averea sa a fost declarat , în tot sau în parte, ca fiind dobândit în mod ilicit, printr-o hot râre judec toreasc irevocabil , el este demis de Pre edintele României, la propunerea primului-ministru (art.8 alin.2 din lege) Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------10 e) elaboreaz proiectele de lege a bugetului de stat i a bugetului asigur rilor sociale de stat i le supune spre adoptare Parlamentului; f) aprob strategiile i programele de dezvoltare economic a rii, pe ramuri i domenii de activitate; g) asigur realizarea politicii în domeniul social potrivit Programului de guvernare; h) asigur ap rarea ordinii de drept, a lini tii publice i siguran ei cet eanului, precum i a drepturilor i libert ilor cet enilor, în condi iile prev zute de lege; i) aduce la îndeplinire m surile adoptate, potrivit legii, pentru ap rarea rii, scop în care organizeaz i înzestreaz for ele armate; j) asigur realizarea politicii externe a rii i, în acest cadru, integrarea României în structurile europene i interna ionale; k) negociaz tratatele, acordurile i conven iile interna ionale care angajeaz statul român; negociaz i încheie, în condi iile legii, conven ii i alte în elegeri interna ionale la nivel guvernamental; l) conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa; m) asigur administrarea propriet ii publice i private a statului; n) acord i retrage cet enia român , în condi iile legii; aprob renun area la cet enia român , în acelea i condi ii; o) înfiin eaz , cu avizul Cur ii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa; p) coopereaz cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribu iilor sale; r) îndepline te orice alte atribu ii prev zute de lege sau care decurg din rolul i func iile Guvernului. Pentru rezolvarea unor probleme din competen a sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. În scopul elabor rii, integr rii, corel rii i monitoriz rii de politici Guvernul poate constitui consilii, comisii i comitete interministeriale. Modul de organizare i func ionare a acestor structuri i a serviciilor acestora se stabile te prin hot râre a Guvernului, în limita bugetului aprobat. 5. Primul-ministru. Primul-ministru îndepline te urm toarele atribu ii, cuprinse în art. 13-19 din Legea nr. 90/2001: conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribu iilor legale care le revin.

reprezint Guvernul în rela iile acestuia cu Parlamentul, Pre edintele României, Curtea Suprem de Justi ie, Curtea Constitu ional , Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorit i i institu ii publice, partidele i alian ele politice, sindicatele, cu alte organiza ii neguvernamentale, precum i în rela iile interna ionale. exercit toate atribu iile care deriv din calitatea de vicepre edintele Consiliului Suprem de Ap rare a rii. nume te i elibereaz din func ie: a) conduc torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excep ia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, b) secretarul general i secretarii generali adjunc i ai Guvernului, în cazul utiliz rii acestor func ii; c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru; d) secretarii de stat; e) alte persoane care îndeplinesc func ii publice, în cazurile prev zute de lege. prezint Camerei Deputa ilor i Senatului rapoarte i declara ii cu privire la politica Guvernului i r spunde la întreb rile ori interpel rile care îi sunt adresate de c tre deputa i sau senatori. Primulministru poate desemna un membru al Guvernului s r spund la întreb rile i interpel rile adresate Guvernului de c tre deputa i sau senatori, în func ie de domeniul de activitate ce formeaz obiectul interpel rii. contrasemneaz decretele emise de Pre edintele României, în cazul în care Constitu ia prevede obligativitatea contrasemn rii acestora. în scopul rezolv rii unor probleme operative primul-ministru poate constitui, prin decizie, consilii, comisii i comitete interministeriale. primul-ministru îndepline te orice alte atribu ii prev zute în Constitu ie i de lege sau care decurg din rolul i func iile Guvernului. În îndeplinirea atribu iilor ce îi revin primul-ministru emite decizii, în condi iile legii. 6. Organizarea aparatului de lucru al Guvernului Aparatul de lucru al Guvernului este alc tuit din aparatul de lucru al primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente i alte asemenea structuri organizatorice cu atribu ii specifice stabilite prin hot râre a Guvernului. Aparatul de lucru al primului-ministru este alc tuit din: a) corpul de consilieri ai primuluiministru; b) corpul de control al primului-ministru; c) aparatul tehnic al corpului de consilieri; d) cabinetul primului-ministru; Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------11 e) cancelaria primului-ministru; f) compartimentul cu probleme speciale; g) compartimentul documente secrete; h) compartimentul care asigur protocolul primului-ministru. Activitatea corpului de consilieri i a aparatului tehnic al acestuia este coordonat de unul dintre

consilieri, desemnat prin decizie a primului-ministru. Atribu iile aparatului de lucru al primului-ministru se stabilesc prin decizie a acestuia. (4) Personalului din aparatul de lucru al primului ministru nu i se aplic prevederile legii privind statutul func ionarului public. Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai mul i secretari generali adjunc i, care pot avea rang de secretar de stat, numi i prin decizie a primului-ministru. Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului i asigur derularea opera iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice i tehnice ale activit ii Guvernului, precum i reprezentarea Guvernului în fa a instan elor judec tore ti. Organizarea i atribu iile Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin hot râre a Guvernului. Secretariatului General al Guvernului îi pot fi date în coordonare sau trecute în subordine organe de specialitate ale administra iei publice centrale, cu excep ia ministerel Guvernul aprob proiectul bugetului propriu, care se include în bugetul de stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau, dup caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite. Secretariatul general al Guvernului asigur , prin aparatul propriu, continuitatea derul rii opera iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de leg tur i stabilitate al guvern rii. Departamentul este o structur organizatoric f r personalitate juridic i f r unit i în subordine, subordonat primului-ministru, având rolul de coordonare i sintez în domenii de interes general, în conformitate cu atribu iile Guvernului. Departamentul este condus de un demnitar. În exercitarea atribu iilor ce îi revin conduc torul departamentului emite ordine cu caracter individual. Înfiin area, modul de organizare i func ionare, precum i atribu iile departamentului se aprob prin hot râre a Guvernului. 7. Func ionarea Guvernului i actele acestuia. edin ele Guvernului se convoac i sunt conduse de primul-ministru. Pre edintele României poate lua parte la edin ele Guvernului în care se dezbat probleme de interes na ional privind politica extern , ap rarea rii, asigurarea ordinii publice i, la cererea primului-ministru, în alte situa ii. Pre edintele României prezideaz edin ele Guvernului la care particip . Guvernul se întrune te s pt mânal sau ori de câte ori este nevoie. În cadrul edin elor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne i externe a rii, precum i aspecte privind conducerea general a administra iei publice, adoptându-se m surile corespunz toare. La edin ele Guvernului pot participa, în calitate de invita i, conduc tori ai unor organe de specialitate din

subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autorit i administrative autonome, precum i orice alte persoane a c ror prezen se apreciaz a fi util , la solicitarea primului-ministru. Dezbaterile din edin ele Guvernului i modul de adoptare a actelor acestuia, precum i a oric ror alte m suri stabilite, se înregistreaz pe band magnetic i se consemneaz în stenograma edin ei, certificat de secretarul general al Guvernului. În exercitarea atribu iilor sale Guvernul adopt hot râri i ordonan e. Hot rârile se emit pentru organizarea execut rii legilor. Ordonan ele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare sau, în cazuri excep ionale, ordonan e de urgen , potrivit art. 114 alin. (4) din Constitu ie. Membrii Guvernului pot propune proiecte de hot râri i de ordonan e; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, în vederea exercit rii dreptului de ini iativ legislativ a acestuia. Metodologia de elaborare i înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aprob prin hot râre a Guvernului. În cazul încet rii mandatului s u, în condi iile prev zute de Constitu ie, pân la depunerea jur mântului de c tre membrii noului Guvern, Guvernul continu s îndeplineasc numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, f r a promova politici noi. În aceast perioad Guvernul nu poate emite ordonan e i nu poate ini ia proiecte de lege. Guvernul adopt hot râri i ordonan e în prezen a majorit ii membrilor s i. Hot rârile i ordonan ele se adopt prin consens. Dac nu se realizeaz consensul, hot r te primul-ministru. Prevederile referitoare la cvorum i majoritate sunt aplicabile i în cazul documentelor i al altor m suri dezb tute în Guvern. Hot rârile i ordonan ele Guvernului se semneaz de primul-ministru, se contrasemneaz de mini trii care au obliga ia punerii lor în executare i se public în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nepublicarea atrage inexisten a hot rârii sau a ordonan ei. Hot rârile care au caracter militar se comunic numai institu iilor interesate. În realizarea func iei sale de conducere general a administra iei publice Guvernul exercit controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de specialitate din subordinea sa, precum i asupra prefec ilor. În exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul s anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de autorit ile administra iei publice din subordinea sa, precum i ale prefec ilor. Guvernul se afl în raporturi de colaborare cu autorit ile administrative autonome. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------12

Guvernul nume te câte un prefect în fiecare jude i în municipiul Bucure ti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. În aceast calitate prefectul r spunde de aplicarea politicii Guvernului în unit ile administrativ-teritoriale, având obliga ia de a asigura executarea actelor Guvernului, precum i pe cele ale ministerelor i celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor. Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unit ile administrativteritoriale i exercit controlul asupra legalit ii actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului jude ean i ale pre edintelui consiliului jude ean. Guvernul organizeaz , prin Regia Autonom "Administra ia Patrimoniului Protocolului de Stat" i prin Regia Autonom "Locato"1, administrarea bunurilor proprietate public i privat a statului, destinate unor ac iuni de reprezentare i protocol ale Camerei Deputa ilor, Senatului, Pre edintelui României i Guvernului2. Organizarea i func ionarea ministerelor 1. Preliminarii. Ministerele sunt organe de specialitate ale administra iei publice centrale care realizeaz politica guvernamental în domeniile de activitate ale acestora. Ministerele se organizeaz i func ioneaz numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constitu iei i Legii nr.90/2001. Organizarea i func ionarea ministerelor privind ap rarea na ional i ordinea public sunt reglementate prin legi speciale. Restul ministerelor pot fi înfiin ate prin hot râre de Guvern, dup aprobarea lor de c tre Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare i întregii liste a Guvernului, la învestitur . Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înfiin area, desfiin area sau, dup caz, divizarea ori comasarea unor ministere3. În caz de remaniere guvernamental sau de vacan a func iei Pre edintele României, la propunerea primului-ministru, revoc i nume te mini trii, cu respectarea prevederilor art. 7-10 din lege. Ministerele au personalitate juridic i au sediul în municipiul Bucure ti. 2. Organizarea ministerelor Rolul, func iile, atribu iile, structura organizatoric i num rul de posturi ale ministerelor se stabilesc în raport cu importan a, volumul, complexitatea i specificul activit ii desf urate i se aprob prin hot râre a Guvernului. În fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, cu personal propriu, c ruia nu i se aplic prevederile legii privind statutul func ionarului public. În func ie de natura atribu iilor unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate compartimente în str in tate, stabilite prin hot râre a Guvernului. Înfiin area, desfiin area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice i oficiilor consulare se aprob de Pre edintele României, la propunerea Guvernului. Ministerele pot înfiin a în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Cur ii de Conturi, i pot avea în subordinea lor servicii publice, care func ioneaz în unit ile administrativ-teritoriale. Înfiin area sau

desfiin area serviciilor publice ³descentralizate´4 ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unit ile administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatoric , num rul i încadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor i func iile de conducere ale acestora se aprob prin ordin al ministrului, respectiv al conduc torului organului de specialitate în subordinea c ruia aceste servicii sau organe î i desf oar activitatea. Ministrul nume te i elibereaz din func ie conduc torii organelor de specialitate din subordinea ministerului. Conduc torii serviciilor publice descentralizate se numesc i se elibereaz din func ie de c tre ministru, cu avizul consultativ al prefectului. Atribu iile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare i func ionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului. 3. Conducerea ministerelor Conducerea ministerelor se exercit de mini tri. Ministrul reprezint ministerul în raporturile cu celelalte autorit i publice, cu persoanele juridice i fizice din ar i din str in tate, precum i în justi ie. În exercitarea atribu iilor ce îi revin ministrul emite ordine i instruc iuni, în condi iile legii. Art.37 din lege prevede c în activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mul i secretari de stat, potrivit hot rârii Guvernului de organizare i func ionare a ministerului. Secretarii de stat exercit atribu iile delegate de c tre ministru. Secretarul general al ministerului este func ionar public de carier , numit prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigur stabilitatea func ion rii ministerului, continuitatea conducerii i realizarea leg turilor func ionale între structurile ministerului. Principalele atribu ii i responsabilit i ale 1 În conformitate cu art. 33 alin.2 din lege, Secretariatul General al Guvernului îndepline te atribu iile de minister de resort fa de Regia Autonom "Administra ia Patrimoniului Protocolului de Stat" i fa de Regia Autonom "Locato". 2 Normativele de cheltuieli pentru ac iunile de protocol ale Guvernului se aprob prin hot râre a acestuia (art.33 alin.4 din lege) 3 În astfel de situa ii prevederile art. 36 din lege se aplic în mod corespunz tor, adic se cere aprobarea Parlamentului. 4 Serviciile publice din teritoriu ale ministerelor nu sunt, în fapt, descentralizate, ci doar desconcentrate, deoarece ele func ioneaz în strict dependen de minister. Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------13 secretarului general sunt urm toarele: a) coordoneaz buna func ionare a compartimentelor i activit ilor cu

caracter func ional din cadrul ministerului i asigur leg tura operativ dintre ministru i conduc torii tuturor compartimentelor din minister i unit ile subordonate; b) colaboreaz cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum i cu secretarii jude elor i cu directorii generali de prefectur , în probleme de interes comun; c) prime te i transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative ini iate de minister i asigur avizarea actelor normative primite de la al i ini iatori; d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative ini iate de minister, pentru a fi discutate în edin a Guvernului; e) urm re te i asigur finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care au fost ini iate de minister; f) monitorizeaz i controleaz elaborarea raport rilor periodice, prev zute de reglement rile în vigoare; g) coordoneaz întregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a politicilor de personal i principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul compartimentelor; h) Secretarul general al ministerului poate îndeplini i alte îns rcin ri prev zute de regulamentul de organizare i func ionare a ministerului ori încredin ate de ministru. În realizarea atribu iilor ce îi revin secretarul general poate fi ajutat de unul sau doi adjunc i. Secretarii generali adjunc i sunt func ionari publici de carier , numi i prin concurs sau examen. În cazul în care ministrul, din diferite motive, nu î i poate exercita atribu iile curente, va desemna secretarul de stat care exercit aceste atribu ii, în tiin ându-l pe primul-ministru despre aceasta. Pe lâng ministru func ioneaz , ca organ consultativ, colegiul ministerului. Componen a i regulamentul de func ionare a colegiului ministerului se aprob prin ordin al ministrului. Colegiul ministerului se întrune te, la cererea i sub pre edin ia ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului. 4. Atribu iile generale ale mini trilor Mini trii îndeplinesc în domeniul lor de activitate urm toarele atribu ii generale: a) organizeaz , coordoneaz i controleaz aplicarea legilor, ordonan elor i hot rârilor Guvernului, a ordinelor i instruc iunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate i a principiului autonomiei locale a institu iilor publice i a agen ilor economici; b) ini iaz i avizeaz proiecte de lege, ordonan e, hot râri ale Guvernului, în condi iile stabilite prin metodologia aprobat de Guvern; c) ac ioneaz pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrat celei de dezvoltare economico-social a Guvernului; d) fundamenteaz i elaboreaz propuneri pentru bugetul anual, pe care le înainteaz Guvernului; e) urm resc proiectarea i realizarea investi iilor din sistemul ministerului, în baza bugetului aprobat; f) reprezint interesele statului în diferite organe i organisme

interna ionale, în conformitate cu acordurile i conven iile la care România este parte i cu alte în elegeri stabilite în acest scop, i dezvolt rela ii de colaborare cu organe i organiza ii similare din alte state i cu organiza ii interna ionale ce intereseaz domeniul lor de activitate; g) ini iaz i negociaz , din împuternicirea Pre edintelui României sau a Guvernului, în condi iile legii, încheierea de conven ii, acorduri i alte în elegeri interna ionale sau propun întocmirea formelor de aderare la cele existente; h) urm resc i controleaz aplicarea conven iilor i acordurilor interna ionale la care România este parte i iau m suri pentru realizarea condi iilor în vederea integr rii în structurile europene sau în alte organisme interna ionale; i) coordoneaz i urm resc elaborarea i implementarea de politici i strategii în domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului; j) avizeaz , în condi iile legii, înfiin area organismelor neguvernamentale i coopereaz cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create; k) colaboreaz cu institu iile de specialitate pentru formarea i perfec ionarea preg tirii profesionale a personalului din sistemul lor; l) aprob , dup caz, editarea publica iilor de specialitate i informare. Mini trii îndeplinesc în domeniul lor de activitate i alte atribu ii specifice stabilite prin acte normative. Mini trii î i îndeplinesc atribu iile ce le revin folosind aparatul propriu al ministerelor, precum i prin institu iile aflate în subordonarea, coordonarea sau autoritatea ministerelor. Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hot râre a Guvernului, nume te i elibereaz din func ie personalul acestuia. Statele de func ii ale ministerelor se aprob de mini tri, în limita num rului de posturi aprobate prin hot râre a Guvernului. Guvernul poate aproba modific rile ulterioare în structura ministerelor, a organelor de specialitate, a serviciilor publice descentralizate i a institu iilor subordonate acestora numai în limita aloca iilor bugetare. În conformitate cu art. 56 al legii, Guvernul poate dispune prin hot râre modific ri în organizarea i func ionarea ministerelor, precum i transferul unor activit i de la un minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului. Autorit ile centrale de specialitate a) Autorit ile centrale de specialitate, altele decât ministerele. Aceste autorit i sunt organizate i func ioneaz în subordinea subordinea Guvernului sau a unui minister. Înfiin area lor a fost determinat fie de necesitatea desf ur rii unei activit i coordonate i unitare în rezolvarea unor probleme de specialitate, fie de volumul mai restrâns de activitate care nu reclama organizarea unui minister. Este vorba de Oficiul pentru Protec ia Consumatorului, Comisia Na ional de Statistic , Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, etc.

Conf. dr. Dacian Dragos, Asist drd. Ana Ranta ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar 2011/2012 Cap. I ± Introducere. Administratia centrala. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------__