design

Cuprins
Cuprins.............................................................................................................................................2
Cap. I Descrierea produsului din perspectiva raportului func ie – formă ț .......................................4
1.1 Istoric, clasificare, evolu ia designului ț ..................................................................................4
1.1.1 Istoria ceasurilor de mână...............................................................................................4
1.1.2 Clasificarea ceasurilor de mână......................................................................................6
1.1.3 volu ia designului ț .........................................................................................................!
1.2 "endin e i produse inovatoare# ț ș ...........................................................................................$
Cap. II %nali&a caracteristicilor designului i esteticii ș ..................................................................12
2.1 Caracteristici estetice...........................................................................................................12
2.2 valuarea elementelor esteticii ale mărcilor de produs pe 'a&a sc(emei de puncta)........14
2.2.1 *re&entarea mărcii de produs .......................................................................................14
2.2.2 valuarea elementelor esteticii pe 'a&a unei sc(eme de puncta)..................................1!
2.2.3. %cordarea puncta)ului de către fiecare evaluator ........................................................21
2.2.4. +ta'ilirea clasamentului din punct de vedere al valorii estetice al mărcilor alese.......22
Cap. III *romovarea imaginii vi&uale a firmei prin design i estetică ș ..........................................24
3.1 *romovarea prin pu'licitate ...............................................................................................24
3.2 *romovarea prin design am'iental......................................................................................2$

....................................................................................................................................................3,

....................................................................................................................................................3,
3.3 Conclu&ii..............................................................................................................................3,
2
Introducere
%m optat pentru anali&area valorii esteticii a ceasurilor de mâna dintr-un motiv e.trem de
simplu# nu poate trece o &i fără să ne aruncăm privirea, măcar o dată, către ceas. Drept urmare,
nu ne putem imagina e.isten/a, dacă nu ata0ăm alături 0i un ceas, indiferent de tipul sau de marca
acestuia.
+unt e.trem de multe mărci, pe care nu le putem cuprinde 1n cele trei capitole ale acestui
proiect, dar ne permitem să facem o anali&ă a valorii estetice a trei dintre acestea 0i anume#
"issot, "%2 3euer i 4ole.. ș
Ceasurile de mână sunt un accesoriu foarte important atât pentru 'ăr'a/i cât 0i pentru
femei. le sunt utili&ate atât pentru măsurarea timpului, cât 0i ca accesoriu de modă. %ceasta
1nsemnând că un ceas nu tre'uie să fie doar practic 0i func/ional, ci 0i estetic.
5ucrarea de'utea&ă cu un prim capitol - 6*re&entarea generală a ceasurilor de mână7 -
privire istorică, 1n care este pre&entată evolu/ia istorică a acestora. Cel de-al doilea capitol -
6%nali&a caracteristicilor designului i esteticii7 - pre&intă caracteristicile estetice ale ceasurilor ș
i evaluarea mărcilor ș "issot, "%2 3euer i 4ole. ș prin intermediul sc(emelor de puncta). 8n
ultimul capitol - 6*romovarea imaginii vi&uale a companiei prin design i estetică7 - am ș
pre&entat metodele de promovare ale celor 3 firme alese.

Siglă marca Tissot Siglă marca TAG Heuer

Siglă marca Rolex
3
Cap. I Descrierea produsului din perspectiva raportului funcție –
formă
1.1 Istoric, clasificare, evoluția designului
1.1.1 Istoria ceasurilor de mână
Ceasul este unul dintre cele mai vechi obiecte inventate de om, în încercarea lui de a
în elege i controla timpul. ț ș 9ă pre&entăm cele mai importante etape din istoria ceasului,
precum i câteva detalii inedite despre acest o'iect. ș
Calendarul precede ceasul 1n istorie, 1ntrucât nevoia de a 1mpăr i timpul 1n unită i mai mici ț ț
decât &ilele a apărut a'ia la civili&a ii mai riguros organi&ate. ț %stfel, cele mai vec(i ceasuri, cele
solare, au apărut acum !!!"#!!! de ani în $rientul %i&lociu i în A'rica de (ord. ș %cesta
era format dintr-un pilon, o construc ie 1naltă i su' ire sau, 1n cea mai primitivă formă, un 'ă ț ș ț ț
1nfipt 1n pământ. :ra era calculată 1n func ie de lungimea um'rei făcută de pilon. Construc ia ț ț
avea 1nsă mari nea)unsuri# nu func iona noaptea i când cerul era 1nnorat. ;ai târ&iu au apărut i ț ș ș
ceasuri solare de 'u&unar.
8n 1<,4 a fost inventat, 1n 2ermania, ceasul porta'il de către *eter 3enlein, pentru ca mai
târ&iu, 1n anul 1623, france&ul =lasie *ascal, matematician i filo&of, i-a legat pentru prima ș ș
oară ceasul porta'il de mână cu o sfoară.
Ceasurile au do'ândit minutar din 1<!!, când a fost inventat de >ost =urgi. *rima pendulă
inventată de C(ristian 3u?gens 1n 16<6 se 'a&a pe un mecanism 1m'unătă it i avea o eroare de ț ș
mai pu in de un minut pe &i. De asemenea, e.istau i modele de 'u&unar. ț ș
*entru 1nceput ceasurile de mână au fost un accesoriu folosit e.clusiv de femei, dar mai
târ&iu lucrurile s-au sc(im'at i astfel s-a a)uns la un nivel 1n care ceasul de mână a devenit ș
indispensa'il. *recum am specificat, pe lângă importan a conta'ili&ării timpului, a)ută mult la ț
vestimenta ia pe care o purtăm i dă un aer mult mai sofisticat i plăcut modului 1n care arătăm. ț ș ș
8n )urul anilor 1@,, era un lucru destul de )enant să ve&i un 'ăr'at care să poarte ceas, pentru că
era un accesoriu dedicat 1n mod special femeilor. 8n primul ră&'oi mondial 1nsă, moda s-a
sc(im'at i ceasurile de mână erau folosite foarte mult de solda i datorită faptului că erau ș ț
necesare pentru cuantificarea timpului.
"ot 1n perioada aceea au apărut i ceasurile care să re&iste la apă, datorită misiunilor pe ș
mare care erau 1n acel timp. De asemenea, ceasurile au devenit foarte importante i 1n armata ș
avia iei. %stă&i ma)oritatea ceasurilor care re&istă la apă diferă 1n re&isten a lor, 1ncepând de la ț ț
re&isten a la spălatul vaselor sau ma inii, până la o re&isten ă garantată la câ iva &eci de metri ț ș ț ț
4
su' apă. % e.istat o perioadă a ceasurilor de mână de tip non Auart& i acestea erau foarte la ș
modă. %ceste ceasuri au fost create 1n 1$<, fiind purtate până 1n )urul anilor 1$!,.
Ceasurile Auart& au fost inventate 1n lve ia 1n 1$62, apoi )apone&ii producându-le i ei 1n ț ș
1$6$. %ceastă perioadă a fost una destul de critică pentru lve ia i %merica, deoarece au avut o ț ș
concuren a foarte mare din partea )apone&ilor i astfel 1n acea perioadă multe firme au ț ș
falimentat. Cu toate că elve ienii au continuat să cree&e i să scoată pe pia ă modelele lor ț ș ț
proprii, )apone&ii au reali&at un salt foarte important 1n această industrie prin faptul că au avut
mare succes firmele gigant ca +eiBo, Citi&en i altele care i-au făcut un renume glo'al, iar ș ș
pre ul acestora era foarte 'un privind raportul calitate-pre , alte companii mai mici a)ungând să ț ț
falimente&e din această cau&ă.
)*AS+RI ,* %-(. IST$RI)*
• 1@1,–1@12 *rimul ceas de mână recunoscut oficial, %'ra(am 5ouis =reguet
• 1@3@ 5ouis %udemars inventea&ă mecanismul de 1ntoarcere i fi.are cu coroană ș
• 1@6@ *ateB *(ilippe produce primul ceas de mână
• 1@!1 %aros Dennison de la ICC DInternational Catc( Compan?E reali&ea&ă carcasa
re&istentă la apă
• 1@@@ Cartier reali&ea&ă un ceas de damă cu 'ră ară din aur i diamante ț ș
• 1$14 *rimul ceas de mână cu alarmă este fa'ricat de terna
• 1$2, %udemars produce cel mai mic ceas cu repeti ie ț
• 1$23 ste inventat primul ceas de mână automatic de către >o(n 3ardFood
• 1$2< *ateB *(ilippe produce primul ceas de mână cu calendar perpetuu
• 1$2! ste reali&at primul ceas su'acvatic 4ole. :?ster
• 1$3, ste produs cel mai mic ceas de damă până 1n acel moment, su' formă de 'ag(etă
• 1$3, *rimul ceas antimagnetic este reali&at de "issot
• 1$33 5ongines este desemnat cronometru oficial la ;arele *remiu al =ra&iliei
• 1$36 :mega este cronometru oficial la >ocurile :limpice
• 1$4< 4ole. Date este primul ceas de mână cu afi a) pentru dată ș
• 1$46 %udemars *iguet reali&ea&ă cel mai su' ire ceas de mână din lume, care măsoară ț
1,64 mm
• 1$4! ste produs 4ole. +u'mariner, capa'il să re&iste la adâncimi de 3,,m
• 1$<3 ste reali&at primul ceas cu 'aterie, de către 5ips
• 1$<! 3amilton produce primul ceas electric
• 1$<! Ceas de mână ac/ionat de un motor electric, 3amilton Catc( Compan?, +G%
• 1$6, =ulova lansea&ă accutron, primul mecanism electric inventat de ;a. 3et&el
• 1$66 2irard-*erregau. de&voltă primul ceas mecanic de 1naltă frecven ă D+Fiss Huart& ț
;ovementE
<
• 1$6$ 2irard-*erregau. produce primul ceas cu Auart& de serie
• 1$6$ 5ongines produce primul ceas cu Auart& c?'ernetic
• 1$!2 5ongines pre&intă un ceas cu afi a) 5CD ș
• 1$@3 4ole. +ea DFeller a)unge la 122, m su' apă
• 1$@! "issot lansea&ă un ceas cu afi a) (i'rid, analog i digital ș ș
1.1.2 Clasificarea ceasurilor de mână
 )easuri analoage - sunt acele ceasuri clasice cu două lim'i Dorar i minutarE. ș
 )easuri digitale - cu afi a) 1n cifre pe un ecran digital. ș
 )easuri cu /uar0 - sunt ac ionate de 'aterie. ț
 )easuri mecanice - sunt acele ceasuri care func ionea&ă pe 'a&a unui mecanism clasic. ț
 )easuri automatice - acestea sunt ac ionate de un mecanism sensi'il la fiecare mi care a ț ș
mâinii i nu tre'uie 1ntors. ș
 )easuri lunare - au o desc(idere 1n cadran prin care se pot vi&iona fa&ele lunii.
 )easuri cronogra'e - cu func iune de oprire a ceasului i măsurare a timpului. ț ș
 )easuri cronometre - nu tre'uie confundate cu cele crongrafe, cu acurate e i func iuni ț ș ț
predefinite de un institut din lve ia. ț
 )easuri anti"magnetice - acestea re&istă ocurilor magnetice generate de motoarele ș
electrice.
 )easuri cu data - afi ea&ă pe cadran i data. ș ș
 )easuri cu calendar - afi ea&ă ora, data dar i &iua din saptamână i luna calendaristică. ș ș ș
 )easuri pentru scu'undari - asam'late i gândite special pentru cei a căror via ă depinde ș ț
de acurate ea ceasului folosit 1n apă. ț
 )easuri duale - afi ea&ă pe acela i ecran timpul din două &one diferite de pe glo'. ș ș
6
 )easuri re0istente la oc ș - nu suportă deteriorări la căderea de la 1< cm pe o suprafa ă dură. ț
 )easuri solare - sunt ac ionate prin energia solară, care poate fi 1nmaga&inată 1ntr-o 'aterie. ț
 )easuri re0istente la apă - 1n func ie de specifica ia producătorului pot re&ista până la ț ț
presiunea a 3 atmosfere.
1.1.3 Evoluția designului
Ceasurile de mână pe care le purtăm astă&i au trecut printr-o serie de modificări de-a lungul
istoriei i transformări de la ni te simple indicatoare mecanice, la 'i)uterii care ascund cele mai ș ș
noi te(nologii.
*rimele ceasuri au apărut acum multe secole i de ș
atunci te(nologia a avansat continuu i 1mpreună cu ea i ș ș
nevoia noastră de a măsura cu preci&ie uimitoare i fără ș
nicio 1ntrerupere timpul. De asta depinde adesea via a ț
noastră, i este pu in pro'a'il că se va sc(im'a ceva 1n ș ț
viitorul imediat apropiat din acest punct de vedere.
*entru a 1n elege 1nsă evolu ia ceasurilor de mână, ț ț
nu ar strica să ne 1ntoarcem pu in 1n trecut, 1ncă de pe ț
vremea când nu 1l purtam efectiv pe mână, ci mai degra'ă
1n 'u&unar legat atent cu un mic lăn i or de curea, pentru ț ș
a nu fi pierdut. 9e i fi surprin i să afla i poate că primele ț ș ț
ceasuri porta'ile nu se purtau 1nsă 1n 'u&unare, ci 1n )urul
gâtului ca un colier.
Gn ceas frumos era un sim'ol al elegan ei i al prosperită ii i adesea se fa'ricau din ț ș ț ș
metale pre ioase devenind astfel adevărate 'i)uterii decorative pentru persoana care le purta. ț
Ceasul de 'u&unar, cum vă spuneam, era la 1nceput considerat un element decorativ i pietrele ș
pre ioase sau metalele scumpe 1i 1mpodo'eau carcasa, făcându-l demn doar de 'u&unare regale ț
sau no'ile. ra mai degra'ă un accesoriu# a a cum purtăm noi astă&i un colier sau o curea i nu ș ș
era vă&ut ca o necesitate.
"e(nologia a permis 1nsă, mic orarea acestuia tot mai mult i mai mult. Din păcate 1nsă, ș ș
ceasurile timpurii nu erau foarte e.acte i se pierdea mult timp de-a lungul &ilei. %stfel s-a ș
constatat necesitatea unei 1m'unătă iri te(nologice 1n acest sens. De atunci 1ncoace, industria ț
acestor ceasuri de mână a crescut 1n salturi mari, aproape la fel ca fiecare ramura a te(nologiei.
%ten ia acordată acurate ii te(nologice a dus la mic orarea ceasurilor 1ntr-atât, 1ncât au ț ț ș
1nceput să fie purtate pe 1nc(eietura mâinii. %'ia după acest moment, ceasurile de mână au
devenit atât de populare, 1ncât fiecare om avea unul.
!
.istă pe pia ă o multitudine de ț
producători i o mul ime de tipuri, de la ș ț ceasuri
ieftine până la cele pre ioase. Gnele ț
func ionea&ă 1n 'a&a unei 'aterii, altele sunt ț
mecanice i tre'uie 1ntoarse la câteva &ile, iar ș
unele sunt c(iar 1ncărcate solar prin e.punere la
ra&ele soarelui. ;odele produse de cei mai
cunoscu/i designeri pot a)unge să coste câteva
mii de dolari, 1n timp ce, cele mai ieftine pot fi
cumpărate la pre/uri deri&orii. lve/ia a fost
asociată din totdeauna cu fa'ricarea ceasurilor de calitate, 0i mul/i fa'rican/i 1ncearcă să se
folosească de acest fapt. Ceasurile marcate I+Fiss Catc(I Dceas elve/ianE tre'uie să
1ndeplinească anumite condi/ii 1n legătură cu locul produc/iei 0i asam'lării.
;a)oritatea ceasurilor moderne folosesc o 'aterie cu cristale din Auart&. Ceasurile
mecanice folosesc roti/e 0i arcuri care sunt 1ncântătoare 0i frumoase, dar care au nevoie de
1ngri)ire periodică.
:rice ceas de calitate are spatele care se 1nfiletea&ă 0i un mecanism de rotire pentru o mai
'ună protec/ie 1mpotriva apei 0i mi&eriei. %numite ceasuri au spatele dintr-un metal transparent
prin care pute/i vedea mecanismul.
;aterialele o'i0nuite pentru carcase includ o/el ino.ida'il, aur, argint, platină 0i titaniu.
"oate acestea sunt foarte dura'ile De.ceptând aurul care este destul de moaleE 0i dau o notă de
elegan ă distinctivă. Cristalele acrilice sunt mai ieftine 0i oferă o re&isten/ă mai 'ună la impact. ț
Cristalele de safir sunt alegerea pentru cele mai 'une ceasuri, datorită clarită/ii 0i a re&isten/ei la
&gâriere.
Gn ceas re&istent la apă poate fi foarte 'un 0i pentru 1not dar 0i pentru via/a de &i cu &i.
*entru scufundări, asigura/i-vă că este re&istent la presiune. : func/ie de cronograf este esen/ială
pentru un ceas sportiv. *entru călători, o alarmă este utilă dar 0i posi'ilitatea de a urmări
diferitele fuse orare. *ietrele valoroase pot acorda un plus de elegan ă unui ceas de calitate ț
superioară.
Curelele metalice segmentate, cu aspectul lor curat 0i neted, sunt o alegere destul de
populară. Curelele din piele conferă un aspect elegant inconfunda'il. Curelele din n?lon,
puternice 0i sigure, sunt cea mai 'ună alegere pentru ceasurile sportive.
@
1.2 Tendințe și produse inovatoare:
De curând au pătruns pe pia a europeană câteva modele e.traordinare de ceasuri, distinse ț
prin stil i design. 9-a i putea 1ntre'a# 6Ce poate fi nou i neo'i nuit la un ceasJ7. i 'ine ș ț ș ș
1ncepând de la lipsa 'inecunoscutelor minutare i până la transformarea 1ntr-un mic ro'ot mo'il ș
te(nologia nu 1ncetea&ă a ne surprinde. Ceasurile corespund tuturor tipurilor de 'ăr'a i ț . De la cei
care preferă simplitatea, până la cei sofistica i, to i 1 i vor găsi un model perfect personalită ii ț ț ș ț
lor.
8n continuare vă vom pre&enta câteva modele de ceasuri inovatoare#
)easul ,iesel cu diverse 'a ade ț
Cinci tipuri de cadrane 1n miniatură sunt dispuse
vertical i u or cur'ate, astfel 1ncât să se a e&e ș ș ș
conforta'il pe 1nc(eietura mâinii. Cutia din o el ț
ino.ida'il con ine pe partea din fa ă codurile de ț ț
aeroport pentru KL, 5%, *aris i "oB?o i este ata ată ș ș ș
unei curele de piele neagră.
)easul cu radar *lee(o 1apanese
Ceasul radar are un design inovator, inspirat de un ecran
radar.
%rcul e.tern repre&intă minutele, iar cel intern indică ora.
$
)easul 2%ore or 3ess4
;ore or 5ess oferă două modalită i de a o'serva ț
trecerea timpului# 1n )urul circumferin ei de ț
comunicare dintre cele două cuvinte 6cu unul mai mult,
cu unul mai pu in7. 4epre&intă o modalitatate ț
ec(ili'rată pentru o'servarea scurgeriii timpului din
vie ile noastre. ț
)easurile magnetice Abacus
Inova ia constă 1n lipsa clasicelor minutare i ț ș
pre&en a unei 'ilu e activate magnetic, care indică ț ț
ora corectă 1n momentul 1n care mâna este aflată
1ntr-o po&i ie ori&ontală. ț
)easul 56 )arbon
Creat de >o(n *s&enic&n?, ceasul M1NCar'on 2;",
este inspirat de Mormula 1 i este construit din fi'ră ș
de car'on, cristale +FarovsB?, cauciuc i metal. ș
1,
)easul Trans'ormer
ste un ceas destul de inovator i nemai1ntalnit din ș
punct de vedere al conceptului de design, 1ntrucât,
luat de la mână el devine un ro'ot mo'il.
)easul 7aper Sei8o
;odelul unic de design al acestui ceas electronic,
este re&ultatul com'inării te(nologiilor 6 inB7 i ș
6+eiBo pson7. 8mpreună, ele oferă o vastă
categorie de designuri posi'ile, inclu&ând
fle.i'ilitatea.
11
Cap. II Analia caracteristicilor designului !i esteticii
2.1 Caracteristici estetice
Munc/ia, forma, structura, linia, desenul, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, propor/ia,
armonia 0i contrastul, constituie categorii estetice cu a)utorul cărora se aprecia&ă, su' raport
estetic, mărfurile.
Munc/ia acestor produse intră 1ntr-un comple. al proprietă/ilor func/ionale 1n strânsă
corela/ie cu utilitatea. +e sta'ilesc raporturi 1ntre proprietă/ile func/ionale, forma produselor,
structura lor 0i materialele din care sunt e.ecutate. Molosirea corespun&ătoare a elementelor
decorative, linii, desen, ornament, culori, 1nfrumuse/ea&ă o'iectele care pot primi aprecierea
estetică.
Concordan/a 0i coe&iunea elementelor men/ionate, asocierea formei 0i func/iei, formea&ă
un ansam'lu armonios care reune0te toate eforturile depuse pentru reali&area estetică a
mărfurilor.
Morma este un element esen/ial 1n produc/ia 'unurilor de larg consum, fiind generată, 1n
primul rând, de structura materialului Dcompo&i/ieE, de func/ionalitate 0i utilitate. :'/inerea
formelor se reali&ea&ă prin modelare.
5inia delimitea&ă 0i circumscrie toate o'iectele vi&i'ile, producând o infinită diversitate de
forme. 5inia poate avea conota/ii multiple 1n func/ie de traiectorie, lungime, grosime, po&i/ie,
grupare, succesiune, amplasare. +e eviden/ia&ă, ca importan/ă 1n raport cu forma o'iectelor,
liniile drepte 0i liniile circulare.
Desenul este un concept estetic autonom, o consecin/ă a sc(i/ării liniilor 0i formării
conturului, care dau imaginea unei idei, a unui o'iect sau c(iar a unei persoane. l este opera/ia
de 'a&ă care construie0te, verifică, elimină sau adaugă.
+tilul are o semnifica/ie deose'it de cuprin&ătoare 0i cunoa0te interpretări din cele mai
variate. +ensurile stilului se diferen/ia&ă tipologic 1n func/ie de o serie de criterii#
 Din punct de vedere al apartenen/ei se vor'e0te despre un stil individual, na/ional
sau al epocii.
12
 Din punct de vedere al o'iectului se vor'e0te despre particularită/i de folosire a
mi)loacelor de e.presie literare, teatrale, mu&icale, picturale, sculpturale, ar(itectonice,
cinematografice.
%ceastă clasificare o implică 0i pe cea privind materialul folosit 1n fiecare ca& Dsunete,
cuvinte, linii, forme, culori etc.E, 1ntrucât se leagă de fiecare ramură sau gen creator 1n parte.
Din punct de vedere al comunicării, opera repre&intă stilistic, nu numai o construc/ie
unitară, o compo&i/ie i&'utită 1n sine, ci ea e.istă pentru a transmite un mesa), pentru a participa
la procesul general de comunicare, evident 1n modalitatea ei specifică.
Din perspectiva designului, ceasul digital
pre&intă o formă dreptung(iulară a cadranului, ceea
ce permite o mai 'ună vi&uali&area a cifrelor de pe
ecranul digital al ceasului. 8n ceea ce prive te ș
materialul din care este confec ionată cureaua, ț
siliconul nu este cea mai 'ună alegere, deoarece
acesta nu permite pielii să respire. Culoarea vie i ș
func iile pe care acest ceas le 1ndepline te, se ț ș
adresea&ă unei anumite categorii de vârstă i anume ș
cea a tinerilor. Gn avanta) 1l repre&intă faptul că
acesta nu tre'uie 1ntors, 1ntrucât, ceasul pre&intă 'aterie. Gn astfel de ceas poate fi purtat la o
inută sport, 1n detrimentul unei inute elegante. ț ț
Gn alt model de ceas, cu un design diferit fa ă de cel ț
pre&entat mai sus, este ceasul cu cadran rotund i curea de ș
piele care repre&intă o mai 'ună alternativă pentru curea. Gn
plus de imagine 1l repre&intă designul aparte al minutarului i ș
secundarului care pot avea diferite forme de la cele clasice la
cele minimaliste. Datorită materialului din care este
confec ionată cureaua, acest ceas conferă un plus de elegan ă ț ț
i rafinament. De asemenea, se poate remarca simetria ș
acestuia, ceea ce 1i conferă un stil clasic. Com'ina ia ț
culorilor negru cu auriu permite asortarea acestuia la o gamă
variată de culori ale
vestimenta iei. Gn ț
inconvenient poate fi repre&entat de faptul că acesta nu are cifre,
citirea acestuia fiind 1ngreunată.
8n privin a acestui ceas, remarcăm designul deose'it al ț
curelei de metal, conferindu-i un avanta) 1n vederea ac(i&i ionării ț
acestuia. 8n acela i timp materialul din care este confec ionată ș ț
cureaua nu este unul dura'il, deoarece se poate &gâria i o.ida 1n ș
13
scurt timp. De asemenea, 1n anotimpul rece, cureaua metalică pre&intă un de&avanta) deoarece
aceasta permite sc(im'ul rapid de temperatură, creând disconfort. Culoarea argintie permite
utili&area acestuia 1n diverse com'ina ii vestimentare. Cadranul rotund pre&intă cifre ceea ce ț
devine un avanta) pentru o citire mai rapidă.

2.2 Evaluarea elementelor esteticii ale mărcilor de produs pe baa sc!emei de
puncta"
2.2.1 "reentarea mărcii de produs
5irma Rolex
% fost 1nfin/ată 1n 1$,<, la 5ondra, de germanul 3ans Cilsdorf.
Ini/ial, compania s-a numit Cilsdorf O Davis, Davis fiind cumnatul
lui 3ans. 5a vremea aceea, ma)oritatea manufacturilor produceau
numai ceasuri de 'u&unar, deoarece te(nologia nu le permitea
reali&area de mecanisme atât de mici 1ncât să poată func/iona pe
ceasuri de mână. 8n 1$1,, Cilsdorf 10i sc(im'ă 'randul, devenind
4ole., un nume u0or de pronun/at 1n orice lim'ă. "ot atunci, trimite
primul mecanism la 0coala de orologie din lve/ia, mecanism care
avea să fie premiat. 8n 1$31 a fost inventat rotorul - o plăcu/ă de
metal care se mi0că li'er, prin for/a gravita/iei. %stfel apare 4ole.
*erpetual. +peciali0tii spun că ceea ce distinge un 4ole. de alte
ceasuri premium 1l repre&intă designul său deose'it, care poate fi
recunoscut de departe, fie pe un teren de 'asc(et, fie la o recep/ie de
clasă. De altfel, designul nu a evoluat aproape deloc de-a lungul
timpului. %stfel, dacă pui unul lângă altul un ceas Date)ust din 1$4@ cu unul din 2,,4 nu ve/i
o'serva prea multe diferen/e la e.terior. 8n interior
1nsă, pro'a'il că nu ve/i găsi o piesă care să poate fi
transferată de la unul la celălalt.
*e la 1nceputul celui de-al doilea ră&'oi
mondial, renumele 4ole. era atât de mare 1ncât
pilo/ii 4o?al %ir Morce 0i-au dat lefurile pe luni
1ntregi pentru a cumpăra unul, 1n locul ceasurilor
oferite gratuit de guvern. %ceastă modă a epui&at
complet stocul de :?ster *erpetuals din %nglia. Ca
recuno0tin/ă, orice pri&onier de ră&'oi căruia 1i fusese
14
confiscat ceasul 1n ră&'oi nu tre'uia decât să scrie la 2eneva 0i primea un nou ceas, gratuit. De
acest lucru au 'eneficiat 0i infateri0tii americani 0i astfel avea să 1nceapă povestea de dragoste
1ntre 4ole. 0i +G%.
5irma Tissot
Din 1@<3 până astă&i, "issot i-a surprins i 1ncântant ș ș
continuu clien ii săi, prin produsele sale inovatoare. +piritul lor ț
inovator a condus firma din ora ul elve ian >ura din 5e 5ocle 1n care ș ț
a fost fondată , la o pre&en ă 1n 1<, de ări. De la primul ceas de ț ț
'u&unar apărut 1n 1@<3, la revolu ionara atingere a ecranului ceasului ț
"-"ouc(, "issot a produs o serie de premiere 1n ceea ce prive te ș
te(nologia, materialele i designul. ș
8ncă din prima &i, "issot a fost destinat să 1 i ducă inova iile ș ț
cu mult peste grani ele lve iei. 8n 1@<@, fiul fondatorului, C(arles – ț ț
mile "issot, a părăsit 5e 5ocle pentru 4usia, i a vândut cu succes ș
ceasurile sale de 'u&unar cu capac 1n imperiul său mare i influent. ș
.pansiunea interna ională a devenit din ce 1n ce mai puternică i ț ș
"issot este astă&i liderul 1n industria produc iei de ceasuri elve iene, ț ț
1n număr de unită i. ț
Miind vândut 1n 16 ,,, de puncte de vân&are de-a
lungul a < continente, produsele "issot, oferă o largă
selec ie de ceasuri pentru a se potrivi diverselor ț
nevoi func ionale i gusturi. ț ș
De-a lungul anilor, diverse personalită i au avut ț
ceasuri "issot, inclusiv actri a +ara( =ern(ardt, ț
cântărea a Carmen ;iranda, lvis *resle?, 2race ț
Pell? i Kelson ;andela. Mot'alistul ;ic(ael ș
:Fen, Danica *atricB, femeia ofer Ind?Car i ș ș
campionul mondial al ;otor2*, KicB? 3a?den sunt
ferici ii am'asadori ai "issot, astă&i. ț
1<
5irma TAG Heuer
Istoria "%2 3euer se 1ntinde de la cronometrele
sfâr itului de secol QIQ, la primul cronograf pentru ș
avioane i automo'ile 1n 1$11 i până la statutul de ș ș
cronometror al celor mai rapide curse de ma ini din lume ș
1n anii 2,,,. "otul a inceput 1n 1@6,, când douard 3euer,
care pre uia preci&ia i materialele inovatoare mai mult ț ș
decât orice, a desc(is la doar 2, de ani primul său atelier 1n
+t. Imier, oră elul elve ian al primelor fa'rici de ș ț
orologerie. Kouă ani mai târ&iu el primea patentul pentru
primul mecanism cu coroană la ceasuri de 'u&unar.
8n 1@@2 "%2 devine una dintre primele firme care
1ncep să producă cronografe, iar 1@@6 e anul unei inven ii ț
ma)ore# faimosul pinion oscilant pentru cronografe
mecanice, folosit i a&i de marile 'randuri elve iene. *este ș ț
al i trei ani 3euer câ tigă medalia de argint la .po&i ia ț ș ț
Gniversală de la *aris pentru colec ia de cronografe de ț
'u&unar, iar 1n 1$11 patenta I"ime of "ripI, primul cronograf de 'ord.
Ceasurile 3euer au devenit 1n scurt timp 'ine cunoscute datorită calită/ii reali&ării lor 0i a
preci&iei lor deose'ite. De aceea nu a durat mult până ca 3euer, profitând de preci&ia ceasurilor
sale, să găsească o ni0ă proprie 1n domeniul evenimentelor sportive.
;arca "%2 3euer se 'ucură de o lungă tradi/ie de inova/ii te(nologice pentru piese de
preci&ie, care includ cronografele 0i ceasurile etan0e. 4eflectând această tradi/ie, marca "%2
3euer este de multă vreme asociată 1n mod strâns cu lumea sporturilor de competi/ie, asigurând
servicii de măsurare a timpului pentru )ocuri olimpice, cupe mondiale de sc(i ale MI+,
campionate de Mormula 1 ale MI%, precum 0i alte evenimente sportive interna/ionale ma)ore, 0i
aceasta de)a de la începuturile secolului 99.
8n plus, "%2 3euer continuă să câ0tige numero:i adep;i printre entu0ia:tii sportului
din toată lumea. ,e"a lungul întregii sale istorii TAG Heuer :i"a construit pas cu pas
reputa;ia, ba0ată pe în;elegerea designului :i a inova;iei, păstr<ndu":i tradi;ia sa de
producător de 'runte de ceasuri de sport :i de cronogra'e prestigioase.
16
2.2.2 Evaluarea elementelor esteticii pe #aa unei sc$eme de puncta%
Caracteristicile estetice pe 'a&a cărora se face evaluarea sunt#
• Mormă
• :rnament
• Culoare
• Desen
• 5inie
+e acordă un număr ma.im de puncte dintr-un total de 2,, fiecărei caracteristici estetice 1n
func/ie de importan/a pe care acesta o are pentru valoarea estetică a produsului.
"a'elul 1# *uncta)ul caracteristicilor estetice
)aracteristici estetice 7uncta& maxim
3inia 4
5orma 4
)uloare 4
%aterial 4
,esen 4
Total =!
1!
a> 7re0entarea i evaluarea ceasului de m<nă ș Rolex $?ster 7erpetual 3ad?",ate&ust
7earlmaster
Rolex Oyster Perpetual Lady-Datejust Pearlmaster este un ceas
de damă cu mecanism de reglare automat. ste confec/ionat 1n
totalitate din aur gal'en. Mormă# are un diametru de 2@ mm 0i o
1năl/ime de 1, mm. Carcasa este confec/ionată din aur gal'en 0i sticla
de safir, cadranul este de culoare al'astră 0i fără cifre.
1@
b> 7re0entarea i evaluarea ceasului de m<nă Tissot ș 7R) 6!!
)hronograph
Ceasul Tissot PRC 100 Chronograph este un ceas de damă.
Carcasa este confec/ionată din o/el, setat cu diamante, iar diametrul este
de 2$.! mm. *re&intă re&isten ă la &gârieturi datorită sticlei de safir. ț
=ră/ara este din material de piele, de culoare al'ă 0i foarte conforta'ilă.
1$
)aracteristici estetice 7uncta& individual $bserva ii ț
3inia 2 C(iar dacă liniile
folosite 1n designul ceasului
sunt supuse legilor
propor/iilor, care determină
armonia, au cea mai mică
valoare ornamentală
5orma 1 Ku iese cu nimic 1n
eviden ă fa ă de alte produse ț ț
asemănătoare
)uloare 3 Culoarea folosită este
una preten ioasa, care nu ț
poate fi purtată decât la o
inută elegantă ț
%aterial 4 ;arialul folosit este
specific 'i)uteriilor, ceea ce 1i
conferă acestuia un plus de
elegan ă ț
,esen 3 Desenul este 'ine
reali&at
Total 13
c> 7re0entarea i evaluarea ceasului de m<nă TAG Heuer ș
3in8
Ceasul TAG euer Lin! este un ceas de damă. Carcasa este
confec ionată din o el ino.ida'il i este re&istent la apă. 2eamul este ț ț ș
din sticlă de safir ceea ce 1l face re&istent la &gârieturi.
=ră ara este tot din o el ino.ida'il iar mecanismul acestuia este ț ț
de tip Auart&. Munc ii data i cronograf. ț ș
2,
)aracteristici estetice 7uncta& individual $bserva ii ț
3inia 2 5iniile folosite 1n
designul ceasului devin
ornamentale, dar liniile frânte
folosite par nelini tite ș
5orma 1 De0i forma produsului
este armonioasă 0i corelată cu
compo&i/ia, aceasta nu
pre&intă niciun element de
diferen/iere de alte produse
asemănătoare
)uloare 3 legantă
%aterial 3 Des 1ntâlnit la alte
produse asemănătoare, i c(iar ș
dacă acesta are o te.tură
frumoasă, nu reu e te să se ș ș
eviden ie&e ț
,esen 2 =ine reali&at
Total 11
2.2.3. Acordarea puncta%ului de către fiecare evaluator
aE Denumire produs# Rolex Oyster Perpetual Lady-Datejust Pearlmaster
'E Denumire produs# Ceasul Tissot PRC 100 Chronograph
21
)aracteristici estetice 7uncta& individual $bserva ii ț
3inia 2 .presivă
5orma 1 Ku iese cu nimic 1n
eviden/ă fa/ă de alte produse
asemănătoare.
)uloare 2 ste o culoare rece care
nu iese cu nimic 1n eviden ă ț
%aterial 1 ;aterialul este unul
comun pentru ma)oritatea
ceasurilor
,esen 3 ste unul simplu dar care
1i dă o notă de elegan ă ț
Total $
)aracteristici 7uncta&
evaluator 6
7uncta&
evaluator =
7uncta&
evaluator @
7uncta& mediu
3inia 2 3 2 2,3
5orma 1 2 2 1,6
)uloare 3 3 4 3,3
%aterial 4 3 4 3,6
,esen 3 3 2 2,6
Total 13 14 14 13,4
cE Denumire produs# Ceasul TAG euer Lin!
2.2.&. 'ta#ilirea clasamentului din punct de vedere al valorii estetice al mărcilor
alese
22
)aracteristici 7uncta&
evaluator 6
7uncta&
evaluator =
7uncta&
evaluator @
7uncta& mediu
3inia 2 2 2 2
5orma 1 1 1 1
)uloare 4 3 4 3,6
%aterial 2 3 2 2,3
,esen 2 2 3 2,3
Total 13 11 12 11,2
)aracteristici 7uncta&
evaluator 6
7uncta&
evaluator =
7uncta&
evaluator @
7uncta& mediu
3inia 2 1 1 1,3
5orma 1 2 2 1,6
)uloare 2 3 2 2,3
%aterial 2 1 1 1,3
,esen 2 3 3 2,6
Total $ 1, $ $,1
23
3ocul I
13,4 pct
3ocul II
11,2 pct
3ocul III
$,1 pct
Cap. III "romovarea imaginii viuale a firmei prin design !i estetică
#.1 $romovarea prin publicitate
8ntrucât ceasul de mână i-a depă it de mult condi ia i func ia tradi ională de indicare i ș ș ț ș ț ț ș
măsurare a trecerii timpului i e.istând pe pia ă su' o mare diversitate de modele i versiuni ce ș ț ș
diferă 1n func ie de o multitudine de aspecte, producătorii de astfel de piese tre'uie să aducă ț
1ncontinuu ceva nou i inedit pe pia ă, 1n scopul men inerii interesului poten ialilor clien i i ș ț ț ț ț ș
totodată al cotei de pia ă. ț
Concuren a acer'ă de pe pia a comercială interna ională 1i 1mpinge pe producători la ț ț ț
adoptarea de noi strategii pentru a- i men ine sau cre te cifra de afaceri. *entru acest lucru, cel ș ț ș
mai potrivit instrument utili&at este repre&entat de elementul de inova ie, 1nso it de creativitate i ț ț ș
originalitate. Concomitent cu acestea un rol important 1l )oacă pre ul sta'ilit ca ec(ili'ru 1ntre ț
calitatea e.ecu iei ceasului i reputa ia 'randului ce 1l confec ionea&ă. ț ș ț ț
;arile companii creatoare de ceasuri de mână de lu. nu 1 i permit să piardă cota de pia ă ș ț
1n defavoarea micilor firme din ce 1n ce mai numeroase ce câ tigă teren prin pre urile scă&ute, ș ț
corelate cu produse ce 1ndeplinesc tot mai frecvent un număr mai mare de func ii i criterii, ț ș
prin&ând din urmă i aliniându-se cu numeroase ceasuri clasice sau tradi ionale ale firmelor ș ț
prestigioase. De aceea, 'randurile mari investesc sume de 'ani semnificative pentru a fi
1ntotdeauna cu un pas 1nainte, pentru a aduce pe pia ă produse cât mai atractive prin inova ie i ț ț ș
originalitate sau prin calitate i pre io&itatea materialelor din care sunt confec ionate. ș ț ț
24
Rolex
Cele mai multe firme de ceasuri caută să- i ș
promove&e produsele prin intermediul
personalită ilor din diverse sporturi Dtenis, golf, ț
ec(ita ie, curse de ma iniE. 5umea sportivă ț ș
oferind un mediu de validare i e.tindere ș
e.traordinar pentru această piesă de o calitate
fără precedent.
3ans Cilsdorf, fondatorul 4ole., a dat o
lovitură de maestru 1n 1$2! când a ec(ipat-o pe
tânăra engle&oaică ;ercedes 2leit&e, ce urma să traverse&e Canalul ;anecii 1not, cu un 4ole.
:?ster. De i se aflase su' apă timp de peste 1, ore, ceasul a continuat să arate ora cu preci&ie, ș
dovadă a re&isten ei la apă i a solidită ii ne1ndoielnice. ț ș ț
De atunci, progresele ceasului :?ster vor fi legate 1n mod intrinsec de sportivi care vor
e.cela 1n noi discipline pentru acele vremuri, ca de e.emplu sporturile aviatice, cursele de
ma ini sau alpinismul# 1n 1$33 +teFart =lacBer &'oară deasupra verestuluiR 1n 1$4!, pilotul ș
C(ucB Leager devine primul om care sparge 'ariera sunetuluiR 1n 1$3<, +ir ;alcolm Camp'ell
'ate recordul de vite&ă terestră 1n 'olidul sau =lue'ird, atingând 3,1 mp( D4@4 BmN(ER 1n 1$<3,
e.pedi ia condusă de +ir >o(n 3unt, +ir dmund 3illar? i "ensing Korga? cucere te pentru ț ș ș
prima dată verestul. *rin reali&ările lor, aceste personalită i e.trem de vi&i'ile, eviden ia&ă ț ț
calită ile te(nice ale modelului :?ster. ț
De-a lungul anilor, se vor adăuga noi discipline sportive. %stă&i, 4ole. este implicat 1n
cinci sporturi principale# gol"# ya$hting# tenis# e$hita ie i $urse auto ț ș . "oate aceste discipline
com'ină preci&ia i re&isten a i cer participan ilor să- i depă ească limitele. ș ț ș ț ș ș
:dată cu reu0ita remarca'ilă a 1notătoarei
;ercedes 2leit&e 1n 1$2!, 4ole. a continuat tradi/ia
asocierii 'randului cu persoane e.cep/ionale din artă 0i
sport# am'asadorii 4ole.. ;ul/i dintre e.ploratorii,
sportivii 0i arti0tii lumii repre&intă ceasurile 4ole.,
1mpărtă0ind vi&iunea 4ole.# efortul constant pentru
perfec/ionare. Câ/iva dintre am'asadorii 4ole. sunt
me&&o-soprana de origine italiană Cecilia =artoli, ric
Clapton, *lacido Domingo, campioana la călărie
Kadine Capellmann, e.ploratorii +ir dmund 3illar? 0i d 9iesturs Dconsiderat unul dintre cei
mai puternici alpini0ti de altitudine 1naltă din lumeE, )ucătorul de golf >acB Cilliam KicBlaus
2<
Dconsiderat unul dintre cei mai 'uni )ucători de golf din toate timpurileE, )ucătorii de tenis 4oger
Mederer 0i %nd? 4oddicB, pilotul de competi/ii auto +ir >acBie +teFart, sBiorul 3ermann ;aier 0i
mul/i al/ii.
Tissot
8n ca&ul firmei "issot, strategia folosită de aceasta este promovarea ceasurilor prin crearea
de edi ii limitate dedicate unor personalită i din sport. ;ai e.act, ceasul de mână sport 64acing ț ț
– "ouc(7 ce face parte din colec ia 6"ouc(7 a ceasurilor de mână "issot este dedicat ț
'asc(et'alistului profesionist france& "on? *arBer.
%cest star de talie mondială al 'asc(etului a fost repre&entantul pentru o perioadă scurtă al
ceasului ce 1i poartă numele, 1n scopul cre terii atractivită ii produsului, acapararea de clien i noi ș ț ț
din rândul pasiona ilor de 'asc(et i implicit cre terea cotei de pia ă i a cifrei de afaceri a ț ș ș ț ș
firmei ce a 1ntreprins această strategie. %cest ceas unic, pe lângă func iile comple.e pe care le ț
oferă i celelalte ceasuri din aceea i colec ie, pre&intă anumite caracteristici distincte ce 1l ș ș ț
asocia&ă cu starul i cu repre&entantul acestei edi ii limitate "on? *arBer. %ceste caracteristici ș ț
prin care el 1 i pune amprenta asupra ceasului sunt repre&entate de imaginea sugestivă a acestuia, ș
numele starului i semnătura lui fiind gravate pe spatele carcasei. ș
=asc(et'alistul "on? *arBer este am'asadorul firmei "issot alături de 1ncă @ staruri din
sport cărora le este dedicată câte o edi ie limitată a ceasurilor de mână confec ionate de acest ț ț
'rand i anume# sportivi din (ocBei, curse de motociclete, curse de ma ini i fot'al. ș ș ș
26
TAG Heuer
*restigiu, performan/ă, te(nologie de avangardă 0i fia'ilitate a'solută# aceste patru
principii au caracteri&at filosofia lui "%2 3euer de la crearea firmei 1n 1@6,. ,e la această dată
spiritul îndră0ne :i inovativ al 'irmei, dedicarea ei pentru măsurarea cu o mare preci0ie a ț
unor 'ragmente in'inite0imale de timp :i căutarea excelen;ei în designul :i 'abrica;ia
propriilor produse constituie însu:i su'letul lui TAG Heuer.
De la primul său 'revet de mecanism de cronogra' în 6AA= :i p<nă la introducerea, în
=!!B, a unui nou mecanism automat revolu ionar C%onaco DB>, TAG Heuer continuă să 'ie ț
în 'runtea unora dintre cele mai spectaculoase inova;ii în istoria orologeriei.
Ca 1n orice organi&a/ie comercială, "%2 3euer tre'uie să crească cota de pia/ă 0i volumul
de vân&ări pentru a- i prote)a viitorul ș . .istă, de asemenea, o a treia cerin/ă i anume aceea de a ș
asigura satisfac ia clientului ț R 1n/elegerea nevoilor clien/ilor, oferindu-le o gamă de produse de
e.cep ie ț , 1ncura)ându-i să vise&e 1n lumea unică a "%2 3euer# aceasta este o provocare
constantă pentru ec(ipele de marBeting.
Crearea 0i motivare asunt cele mai potrivite canale de distri'u/ie Dfiliale sau agen/iiE,
construirea unei politici de tarifare uniforme, e.ecutarea strategiei comerciale 1n )urul lumii,
promovarea produselor, anali&a re&ultatelor de vân&ări, 0i urmărirea tendin/elor 1n stil 0i gust de a
furni&a informa/ii pertinente pentru designeri# toate acestea sunt activită/i care contri'uie la
cre0terea 'randului.
=randul i-a legat numele de sport 1ncă de la 1nceputurile sale# ș
a primit primul patent pentru mecanism cu cronograf 1n 1@@2, a
participat la >ocurile :limpice ale anilor S2,. 8n timp, inova iile ț
avangardiste au devenit modele de lu., adică ceasuri din aur de 1@P,
placate cu aur, o el sau titan i pietre pre ioase. ț ș ț
Mirma a cola'orat cu Merrari, iar acum e partener ;c5aren i ș
cronometror oficial al MI% M1 Corld C(ampions(ip. Dar ceasurile
"%2 3euer au preferat dintotdeauna vite&ele mari# pilotul >uan-
;anuel Mangio a purtat la mână un model "%2, pe când conducea un
;ercedes-=en& +54 1ntr-una dintre cele mai dure curse, ;ille
;iglia, din 1$<<.
De la >o +iffert la Mernando %lonso, de la +cuderia Merrari la
9odafone ;c5aren ;ercedes, de la MI% Mormula :ne "imeBeeping până la 5e ;ans,
partenariatul istoric al lui "%2 3euer cu evenimentele cele mai măre/e, mai impresionante 0i
2!
mai rapide, cu ec(ipe 0i conducători 1n cursa de automo'ile, rămâne neegalat 1n lumea ceasurilor
0i a cronometrării.
%ceste partenariate unice i-au permis lui "%2 3euer să cree&e unele dintre cele mai mitice
0i lu.oase ceasuri, inspirate din cursele de automo'ile, precum "%2 3euer Carrera, ;onaco,
"%2 3euer Mormula 1 sau "%2 3euer +54 pentru ;ercedes-=en&.a 1,
5egende automo'ilistice precum >uan-;anuel Mangio, >o +iffert, >acB? IcB., mmerson
Mittipaldi, Cla? 4ega&&oni, 4onnie *eterson, ;ario %ndretti, KiBBi 5auda, >od? +c(ecBter,
2illes 9illeneuve, %lain *rost, %?rton +enna, Kigel ;ansell, ;iBa 3TBBinen, David Coult(ard,
>uan *a'lo ;onto?a 0i Pimi 4TiBBUnen au apar/inut incompara'ilei ec(ipe a lui "%2 3euerV
de am'asadori itineran/i de Mormula 1. 8mpreună, ace0ti 0oferi de cursă legendari au câ0tigat 2$@
2rand *ri.-uri 0i 2< de Campionate ;ondiale de M1. 5eFis 3amilton a intrat 1n galeria
prestigioasă a campionilor de Mormula 1 din familia "%2 3euer i a devenit am'asador al ș
'randului 1n anul 2,,3.
De asemenea printre am'asadorii din lumea sportului se numără i cel mai 'un )ucător de ș
golf din lume "iger Coods i )ucătoarea de tenis ;aria +(arapova. ș
%cestor legende sportive li se alătură 1ncă două nume mari din lumea cinematografică de
data aceasta# Cameron Dia& care este cea mai nouă repre&entantă a ceasurilor 'randului dar i ș
actorul 5eonardo DiCaprio, acesta din urmă detronându-l pe =rad *itt din func ia sa de ț
am'asador al 'randului, pe care acesta a ocupat-o timp de cinci ani.
2@
#.2 $romovarea prin design ambiental
%ce ti mari producători 1n eleg că pentru a- i păstra imaginea tre'uie să men ină nivelul ș ț ș ț
a teptărilor clien ilor cât mai ridicat, iar ei pot face asta nu numai prin calitatea produselor lor ș ț
cât i prin calitatea serviciilor pe care au posi'ilitatea să le promove&e 1n maga&inele de ș
desfacere.
;aga&inele lor devin astfel un loc de
recreere pentru cliet, un loc unde acesta se
poate rela.a, servi o cafea, unde se poate sim i ț
cu adevărat 'ine, pentru că ace ti mari ș
producători tiu re eta succesului# să- i facă ș ț ș
clien ii să se simtă importan i, 'ine, să le ț ț
satisfacă dorin ele dar 1n acela i timp să 1i i ț ș ș
surprindă, determinând astfel clientul prin
calitatea serviciilor să 1n eleagă calitatea ț
produselor maga&inului.
: astfel de politică de 6răsfă are7 a ț
clientului o practică mai ales 'inecunoscutele
'randuri 4ole., "issot, "%2 3euer 1n ale căror maga&ine po i intra doar pe 'a&ă de programare ț
i doar câteva persoane 1n maga&in 1n acela i timp, asta, ca să facă clientul să se simtă 'ine, ș ș
conforta'il i lini tit. ș ș
De i aceste 'randuri respectă acelea i ș ș
standarde 1n privin a satisfacerii clientului, i, ț ș
1n esen ă sunt acelea i, 1ntotdeauna po i face ț ș ț
diferen a dintre ele# 1n maga&inele "issot, ț
spre e.emplu, domină mu&ica clasică, pe
când la 4ole. i "%2 3euer cea de rela.are. ș
Cel mai mare lider 1n ceasuri de mână
de lu., 4ole. a fost sim'olul pre-eminent de
perfoman ă i prestigiu de peste un secol. Cu ț ș
sediul 1n 2eneva, lve ia, cu 2@ de filiale 1n ț
1ntreaga lume i 'a&ându-se pe 4,,, de ș
ceasornicari 1n peste 1,, de ări, 4ole. ț
continuă să 1 i e.tindă lunga istorie de reali&are i de inovare. ș ș
2$


#.# Concluii

8n pre&ent func/ionarea ceasului dictea&ă tempo-ul vie/ii oamenilor - ei au devenit servitorii
conceptului de timp, pe care c(iar ei l-au creat, 0i de care sunt 1nfrico0a/i, precum MranBenstein
de propriul monstru. 8ntr-o societate li'eră 0i sănătoasă o asemenea dominare a func/iilor omului
de către ceas ori altă ma0inărie nu ar intra 1n discu/ie. Dominarea omului de către propria crea/ie
este c(iar mai ridicolă decât dominarea omului de către om. "impul mecanic 10i va redo'ândi
adevărata func/ie, aceea de mi)loc de coordonare i referin/ă, iar oamenii se vor 1ntoarce la o ș
vedere ec(ili'rată a vie/ii eli'erate de venerarea ceasului. 5i'ertatea a'solută implică eli'erarea
de tirania a'strac/iilor, atât cât 0i de conducătorii umani.
Dacă până acum nu am acordat o importan ă a a de mare ac(i&i ionării unui ceas tre'uie ț ș ț
să ne gândim că ceasurile fac parte din gardero'a oricărei persoane care vrea să se afirme,
indiferent de profesie, statut social etc.
;ulte ceasuri sunt considerate a fi adevărate 'i)uterii ale orologiei i nu numai. Măcând un ș
)oc de cuvinte, putem spune că unele ceasuri se remarcă drept verita'ile 'i)uterii, prin simpla
lor construc ie, 1n timp ce alte ceasuri sunt construite asemenea unor 'i)uterii. ț
Ceasurile sunt de asemenea un cadou perfect pentru cei dragi indiferent de vârsta acestora
ei se vor 'ucura când vor desc(ide cutia i vor vedea un ceas care să le repre&inte din plin ș
personalitatea.
3,
%stfel, indiferent de vârstă, ocupa ie, gen sau preferin e vestimentare, ceasurile de mână ț ț
au fost i vor rămâne un accesoriu care are un impact deose'it de mare pentru felul cum o ș
persoana se pre&intă 1n pu'lic. Mie că avem un ceas de firmă, cu pre uri de mii de euro, fie că ț
avem ceasuri ieftine, acestea reu esc să aducă prin designul lor acela i aport po&itiv ș ș
vestimenta iei unei persoane. Gn ceas cu un design atrăgător, fie el că este din plastic sau metal, ț
că este 1n formă rotundă, pătrată sau ovală, este un accesoriu indispensa'il.
31