Dictionar Pc

Scurt dictionar de calculatoare Alexandru Corlan^0 aprilie 1997 by 1.4in by -0.7in by 1in by -0.5in [Toate drepturile asupra acestui text sunt rezervate. Copierea este permisa pentru uz personal, dar distributia nu poat fi facuta decat cu aprobarea expresa a autorului.] cest text scurt cuprinde o lista de termeni folositi in limba!ul te"nic le#at de calculatoare si retele, mai des intalniti in conversatia obisnuita. $e cat posibil, acestia sunt explicati folosind notiuni din afara calculatoarelor, sau alti termeni #asiti in acelasi #losar. $ractic toate cuvintele de mai !os sunt ec"ivalente %mai mult sau mai putin fericite& ale unor cuvinte din limba en#leza. 'rept urmare, #losarul cuprinde termenul ori#inal intre paranteze patrate (brac)ets*. +nii termeni n-au putut fi tradusi si se #asesc doar in forma ori#inala. Termenii in limba en#leza apar si ei in dictionar, separat, cu o referinta la cei in limba romana %pentru a putea fi #asiti atunci cand textul pe care incercati sa-l descifrati este in en#leza&. ,emnul -- .. este folosit in sensul de --vezi si termenul care urmeaza, tot in acest #losar... $entru a mentine textul scurt, explicatiile la notiuni inrudite nu au fost, in #eneral, reluate. /xista doua cauze de confuzie in terminolo#ia calculatoarelor0 1. Termenii din calculatoare sunt supraincarcati, adica un cuv1nt cum ar fi -interfata (interface*. are sensuri precise dar diferite in contexte diferite si un sens diferit de cel pe care-l are in vorbirea obisnuita2 frecvent, termenii din calculatoare sunt termeni din vorbirea obisnuita folositi in alt sens %sau in alte sensuri&. 3. +nele cuvinte sau expresii, care desemneaza notiuni oarecum ezoterice, dar care -suna bine. sunt folosite fara a fi pe deplin intelese, iar semnificatia lor se dilueaza, a!un#1nd uneori c"iar sa devina antonime ale notiunilor initiale2 exemple sunt expresia -orientat pe obiecte (ob!ect oriented*. sau termenul de -"ac)er.2 totusi, in unele texte, sensul lor strict corect continua sa fie folosit si acesti termeni nu pot fi declarati indezirabili. cest fenomen de diluare este accentuat de utilizarea lor abuziva in diverse campanii publicitare. 4ista de termeni de mai !os cuprinde cateva din notiunile #enerale le#ate de functionarea calculatoarelor %procesor, memorie interna, periferie, soft5are, "ard5are, protocol& dar si o serie de termeni le#ati de aspectele practice ale utilizarii calculatoarelor si planificarii utilizarii lor in anul 1667, adica scurte descrieri ale firmelor si altor institutii influente in domeniu, ale tipurilor de ec"ipamente importante, ale c"estiunilor !uridice si strate#ice le#ate de calculatoare. 'in considerente de spatiu am evitat insa includerea numelui oricarei persoane. 0-& (smiley* Constructie care se foloseste in multe texte, dar in special in mesa!ele de posta electronica cu semnificatia de -e o #luma. sau mai exact, cu sensul ca ceea ce este scris, daca ar fi spus, ar fi spus zambind. $rivind cu capul aplecat pe stan#a,

observam ca sunt doi oc"i, un nas si un zambet. ,e folosesc si multe alte simboluri similare, cele mai frecvente %pe care le veti int1lni probabil& sunt0 0& --- z1mbet mai trist 0-&& --- r1s z#omotos 2-& --- semn cu oc"iul 0-% --- expresie trista 0-%% --- tristete mare 0-&7 --- limba scoasa 0-8 --- -n-am nimic de comentat. 9-o --- uimire 9-& --- inc1ntare

ACM ( ssociation for Computin# :ac"inery* ;r#anizatie internationala a unui mare numar de profesionisti din domeniul calculatoarelor, si in special din domeniul de soft5are. Cea mai mare or#anizatie de acest #en din lume.

adresa (address* <umar, serie de numere sau secventa de cuvinte care identifica unic o componenta intr-un calculator sau %mai relevant pentru utilizator& intr-o retea de calculatoare. /xemple0 • • • • • 301.4=.33.7 adresa de >$ a unui calculator pe reteaua >nternet %un fel de -numar de telefon al calculatorului in >nternet.&2 zpop?univermed-cd#m.ro adresa unei -cutii. de posta electronica2 univermed-cd#m.ro adresa %sau -numele. in acest caz& unui calculator de pe reteaua >nternet2 "ttp0@@555.univermed-cd#m.ro dresa unei pa#ini +niversitatii de :edicina -Carol 'avila. din Bucuresti&2 ftp0@@sunsite.unc.edu adresa unui server de ftp. de Aeb %pa#ina

administrarea sistemului (system administration* functia din centrul de calcul indeplinita de administratorul de sistem.

administrator de sistem (system administrator, -sysadmin.* Cunctie in cadrul centrului de calcul care consta in asi#urarea bunei functionari a calculatoarelor. Dezi si in#iner de sistem. >n #eneral, administrator de sistem este orice persoana care efectueaza acest oficiu. >n#iner de sistem este un in#iner de specialitatea corespunzatoare care rezolva problemele deosebite %uneori formidabile& care tin de administrarea si dezvoltarea sistemelor complexe.

ajutor ("elp* Comanda implementata in ma!oritatea aplicatiilor, care are drept efect afisarea unor lamuriri privitoare la modul de folosire a pr#ramului respectiv. +neori este implementat ca -a!utor contextual. (contextual "elp* adica afiseaza lamuriri specifice pentru stadiul problemei pe care tocmai o rezolvam cu pro#ramul respectiv sau pentru elementele care se observa pe ecran in acel moment.

analist (analyst* Cunctie traditionala in cadrul centrului de calcul cu or#anizare clasica. Cunctia de analist consta in analiza problemelor, adica in enuntarea functiilor pe care trebuie sa le execute aplicatia respectiva si a modului de implementare. nalistul nu era de re#ula specialist in calculatoare ci in domeniul pentru care se dezvolta aplicatia respectiva. /xemplu0 un cardiolo# trebuie sa faca analiza unei aplicatii de cardiolo#ie cum ar fi stocarea selectiva a electrocardio#ramelor. $e de alta parte, aplicatia ar fi implementata de in#ineri de sistem si de pro#ramatori.

analogic $roprietate a unui semnal %de obicei electric& care este reprezentat intr-un fel in care este posibil ca la un moment dat sa aiba orice valoare dintr-un interval dat. 'e exemplu, tensiunea electrica intre doi electrozi /CE la un pacient este un semnal analo#ic, pentru ca poate avea orice valoare intre -5mD si +5mD %sa zicem&. $rin contrast cu di#ital.

aplicatie (application* Componenta soft5are destinata rezolvarii unor probleme din afara calculatoarelor. 'e exemplu, un pro#ram de analiza statistica. ntonim0 soft5are de sistem.

plicatiile calculatoarelor se pot clasifica in aplicatii de prelucrarea datelor, care constau in a prezenta date obtinute din lumea reala %de exemplu, o serie de masuratori& intr-o alta forma decat cea initiala si aplicatii de modelare care constau in a descrie in calculator conceptia pe care o are cineva %un om& despre realitate2 calculatorul este folosit in acest caz pentru a determina care sunt consecintele teoretice ale conceptiei respective %pentru a vedea in ce masura ele se suprapun peste realitatea observabila&.

Apple Cirma din ,tatele +nite care a produs primele calculatoare personale. ctualmente fabrica o serie de calculatoare numite -:ac>ntos".. ceste calculatoare au un pret mediu %relativ dublu fata de preturile calculatoarelor $C de aceeasi putere& dar impreuna cu sistemul lor de operare traditional %-,ystem 7.& se caracterizeaza printro fiabilitate si o stabilitate foarte bune. $e de alta parte, pana de curand %166F& sistemele pple erau sisteme -proprietary.. ceasta situatie s-a imbunatatit recent odata cu introducerea de catre pple a unei versiuni a sistemului de operare 4inux pe masinile sale si odata cu adoptarea unor standarde. proximativ 10Gdin calculatoarele din lume sunt calculatoare :ac>ntos".

backbone Termen care desemneaza o infrastructura de ec"ipamente si instalatii destinate sa deserveasca pe termen lun# suprastructurile care se vor construi in !urul sau. 'e exemplu, folosit pentru a descrie o serie de cabluri instalate intr-o cladire sau intr-nu campus, la care se conecteaza ulterior calculatoare si alte ec"ipamente, in functie de nevoi. >n sens mai #eneral, sin. infrastructura.

backup $rocedura standard in cadrul administrarii sistemului de operare care consta in copierea periodica, de obicei pe o banda ma#netica, dar optional si pe alt mediu de stocare in masa a datelor utilizatorilor calculatorului sau retelei de calculatoare respective. ceata procedura este indispensabila evitarii catastrofelor privind pierderea datelor.

bait (byte* stricto sensu un numar de biti %de re#ula de la 3 la F4&2 in vorbirea curenta, 9 biti %fiind astfel sinonim cu octet&.

banda magnetica (tape* 'ispozitiv de stocare in masa sau mediul de stocare in masa corespunzator. /ste folosit in special pentru procedurile de bac)up.

bandwidth Hlar#ime de banda bit ; cantitate de informatie ec"ivalenta cu un raspuns -'a@<u. [Cara a pune la socoteala si intonatia 2-&]

boot (boot* ;peratiune executata la pornirea calculatorului, sub controlul initial al pro#ramului din I;:, prin care se aduce in memoria centrala, de obicei de pe discul fix sistemul de operare al calculatorului.

bps (bit per second* bit pe secunda, unitate de masura a vitezei de comunicatie.

browser $ro#ram de aplicatie care permite utilizatorului sau sa treaca in revista texte, adrese sau orice altfel de date.

browser de WWW bro5ser care permite trecerea in revista pa#inilor de A/B sau a altor colectii de date accesibile pe server-ele de pe >nternet. 'e exemplu, <etscape.

b te Hbait ba!a de date

(database* Colectie de date care respecta o structura si o or#anizare predefinita.

"S# (Ber)eley ,oft5are 'istribution* ,istem de operare, dezvoltat la +niv. Ber)eley, aflat sub o licenta oarecum asemanatoare %dar nu identica& licentei E<+. /ste o forma de +nix. Cunctioneaza si pe calculatoare cu ar"itectura de >B:-$C. fost primul sistem de operare care a implementat retele de calculatoare si te"nolo#ia de internet5or)in#, protocoalele TC$@>$ si alte te"nolo#ii din domeniu. /xperimentele respective au permis aparitia si dezvoltarea retelei >nternet.

cablu torsadat (t5isted pair, +T$* Te"nolo#ie de implementarea a /t"ernet care foloseste cate o perec"e de fire rasucite %torsadate& pentru a conecta fiecare calculator la un "ub. ceste fire, impreuna cu "ub-ul alcatuiesc impreuna mediul /t"ernet, analo# unui sin#ur cablu coaxial. Ciecare distanta de la "ub la fiecare calculator este de pana la 100m %la una din varietati&. si#ura o mai mare flexibilitate in amplasarea calculatoarelor decat cablul coaxial, dar este o solutie putin mai scumpa.

calculator (computer* un aparat dotat cel putin cu un procesor si cu memorie centrala, care prin prezenta acestor doua subansamble are proprietatea de a fi pro#ramabil. >n ordinea aproximativa a --intrarii in scena.., clasele de calculatoare sunt0 calculatoarele mainframe, supercalculatoarele, minicalculatoarele si, dupa aparitia microprocesoarelor, calculatoarele incluse, calculatoarele personale si statiile de lucru.

calculator inclus (embedded computer* Calculator care se #aseste montat in interiorul unui alt aparat, asi#urand functionarea acestuia. Calculatorul este format de exemplu dintr-un microprocesor si o cantitate de memorie I;: si I :, precum si niste dispozitive periferice specifice aparatului respectiv. 'e exemplu, intr-un ecocardio#raf modern exista un procesor %sau mai multe&, memorie I;: care stoc"eaza un sistem de operare specific eco#rafului, dispozitive periferice specifice0 cuplor pentru sonda, cuplor #rafic pentru ecran, cuplor pentru dispozitivele de comanda ale eco#rafului. ceste calculatoare incluse se #asesc in nenumarate ec"ipamente %telecomanda de la televizor, televizorul, aparatul cu microunde, comanda in!ectorului de la masina, monitorul de la pacient, unele serin#i automate, multe din telefoanele moderne, satelitii de telecomunicatii, rac"etele strate#ice, modulele Jolter solid state sau de

tensiune arteriala, toate masinile cu comanda pro#ram, si in #eneral in aproape orice lucru facut de om si care are un comportament mai complicat&. <umarul calculatoarelor incluse la ora actuala este probabil de ordinul a cateva zeci de miliarde %numarul tuturor microprocesoarelor cu aceasta destinatie produse vreodata a atins de curand 3000 de miliarde&.

calculator personal (personal computer* Calculator destinat utilizarii de catre o sin#ura persoana, in #eneral acasa. Dezi si statie de lucru. Cele mai raspandite calculatoare din aceasta cate#orie sunt astazi cele cu ar"itectura >B:-$C si cele din seriile :ac>ntos". C'-I;: (C'-I;:* mediu de stocare in masa cu o capacitate de circa F00 :b care se inscriptioneaza cu un aparat special sau -din fabrica., informatia pe care o contine nemaiputand fi modificata ulterior %de unde particula -I;:.&. Constituie o modalitate foarte fiabila si, pe termen lun#, foarte ieftina de stocare a unor volume mari de date. 'e asemenea se caracterizeaza printr-o portabilitatea deosebita, ma!oritatea calculatoarelor actuale putand sa citeasca aceste dispozitive. 'in aceasta cauza, stocarea pe C'-I;: a fost adoptata in cadrul standardului '>C;:-= pentru stocarea tuturor datelor di#itizate de ima#istica in cardiolo#ie.

ceas de sistem (system cloc)* 'ispozitiv intern al calculatorului care #enereaza un numar de impulsuri in fiecare secunda pentru sincronizarea activitatii circuitelor din procesor. 4a fiecare -bataie. a ceasului de sistem procesorul executa %in mare& cate o operatiune2 astfel, viteza cu care functioneaza procesorul este determinata intr-o buna masura de viteza ceasului de sistem. +n alt factor este complexitatea acestor instructiuni, care variaza de la procesor la procesor. <umarul de impulsuri pe secunda ale ceasului intern variaza la procesoarele moderne intre ==--FF milioane %la >ntel 49F& si 500 milioane %la unele procesoare '/C lp"a&.

ceas de timp real (real time cloc)* 'ispozitiv din interiorul calculatorului care tine socoteala datei si orei curente. >ntre doua opriri ale calculatorului aceasta informatie este stocata in I : static %vezi si C:;,&.

cla$iatura

()eyboard* 'ispozitiv care are aproximativ 100 de clape, prin care se introduc in calculator texte si comenzi. Claviatura care s-a impus in ultima vreme la ma!oritatea calculatoarelor de toate cate#oriile este claviatura calculatorului >B:-$C. 'ispunerea tastelor la claviatura de >B:-$C este rezultatul experientei a milioane de oameni pe parcursul a aproape 100 de ani, fiind expresia unui numar incredibil de mare de decizii !udicioase. $e de alta parte, ea in#lobeaza si unele deficiente de desi#n, care odata intrate in fluxul obisnuintei n-au mai putut fi excluse. ceasta are urmatoarele #rupuri de taste0 H0ptH0pt • Erupul principal, cu litere si cifre, care sunt replici ale claviaturii masinilor de scris. cest #rup prezinta, pe lan#a litere si cifre, o serie de taste importante, descrise in lista de mai !os. >n diverse pro#rame, oricareia dintre taste i se poate teoretic asocia orice semnificatie %nimic nu trebuie sa ne surprinda la o adica&, dar de re#ula obiceiurile sc"itate mai !os sunt respectate0 H0ptH0pt • /<T/I numita si I/T+I< care este ec"ivalentul -manetei de trecere la randul urmator. de la masina de scris2 se foloseste pentru a termina un rand sau nu para#raf, si pentru a confirma terminarea introducerii unei comenzi in calculator. Bara de spatiu care se foloseste pentru a introduce un spatiu intre cuvinte, dar uneori si ca o comanda -treci mai departe.. ,J>CT care este ec"ivalentul tastei de ridicare temporara %pe durata apasarii& a carului de litere mari la masina de scris C $, 4;CK este ec"ivalentul mecanismului de blocare a tastei ,J>CT in pozitia apasat %care face sa scriem ulterior numai cu litere ma!uscule, pana apasam pe C $, 4;CK din nou& Bac),pace este tasta cu care ster#em ultima litera scrisa CTI4 %numit si -control.& si 4T %numit si -meta.& sunt taste care adau#a inca doua serii de semnificatii literelor, si a caror functiei #enerica este de a transmite unele dintre comenzi calculatorului. stfel, exista comenzile CTI4- , CTI4-B, CTI4-L si de asemenea 4T- , 4T-B, 4T-L. ,emnificatia acestor comenzi depinde de aplicatia folosita.

• • •

• •

•

Tasta /,C folosita de obicei fie pentru ca prefix pentru diverse comenzi %formate din mai multe apasari pe taste& fie pentru a intrerupe executia unei alte comezi %in anumite aplicatii&

• •

Tastele de functii %C1--C13& se folosesc, uneori impreuna cu tastele ,"ift, Ctrl si lt pentru diverse comenzi Tastele de deplasare apar in doua #rupuri0 sa#eti (cursor )eys, arro5 )eys* si tastele >ns, 'el, /nd, Jome, $a#e+p, $a#e'o5n---acestea se folosesc de re#ula pentru deplasari de anver#ura mai mica sau mai mare prin colectiile de informatii sau comenzi optionale de pe ecran, cu exceptia tastei 'el care se foloseste pentru ster#erea unora din informatii %de obicei& Erupul de control al ecranului contine0 $rint ,creen %tipareste continutul ecranului in unele aplicatii&, ,croll 4oc) %opreste defilarea informatiilor pe ecran& si $ause %opreste executia aplicatiei curente&. Erupul numeric (numeric pad* se foloseste pentru a introduce numere si operatii matematice folosind o sin#ura m1na, procedeu care este mai rapid dec1t folosirea r1ndului cu cifre din partea de sus a #rupului principal.

•

•

client +n calculator sau un pro#ram care foloseste serviciile unui alt calculator sau pro#ram %de obicei in cadrul unei retele&. 'e exemplu, un calculator numit server are stocate pe disc o mare cantitate de fisiere. 'e pe un alt calculator, numit client, un utilizator trece in revista aceste fisiere si ale#e unul pentru a-l copia pe calculatorul client. >ntr-o utilizare mai ri#uroasa a termenului, server este pro#ramul de pe calculatorul -server. care raspunde la solicitarilor pe care le face pro#ramul de pe calculatorul utilizatorului, pro#ram numit -client., pentru a executa comenzile utilizatorului. Cele doua pro#rame, client si server, comunica pe baza unor re#uli de comunicare cuprinse intr-un protocol. $entru aplicatia descrisa mai sus, protocolul ar putea fi un protocol de ftp, clientul se numeste -client de ftp. iar server-ul -server. de ftp. $rin extensie, si calculatorul pe care functioneaza server-ul de ftp se numeste server de ftp %cand este in aceasta postura&.

clock ceas de sistem (system cloc)*, ceas de timp real (real time cloc)*. CM%S (C:;,* te"nolo#ie folosita pentru implementarea unor tipuri de memorie I :. >n !ar#onul calculatoarelor compatibile >B:-$C termenul desemneaza o componenta de I : static dotata cu un acumulator electric2 aceasta permite calculatorului sa tina minte data curenta si tipurile de periferice care sunt montate la el de la o pornire la alta.

coa&ial :ediu de comunicare care implementeaza protocolul /t"ernet si care consta intr-un cablu aflat intr-o camasa izolatoare care uneste calculatoarele din reteaua locala respectiva ce apar -ca mar#elele insirate pe ata.. /xista doua varietati0 coaxial subtire (t"in* care poate avea o lun#ime de pana la 150m si coaxial #ros (t"ic)*--pana la 500m.

communication media Hmediu de comunicare comanda (command* Cormula codificata prin cuvinte sau prin #esturi cu mous-ul sau prin taste de control %claviatura& care declanseaza o anumita actiune a calculatorului---in principiu dorita de utilizator.

communication speed Hviteza de comunicatie computer Hcalculator. computer network Hretea de calculatoare cone&iune (connection* ,tare in care doua pro#rame au posibilitatea de a comunica unul cu celalalt in conformitate cu un anumit protocol.

cracker +tilizator malevolent de pe retea %de re#ula de pe >nternet& care incearca sa dobandeasca prin diverse artificii drepturi de acces necuvenite pe un "ost, si eventual sa produca distru#eri pe acel "ost. Cie un spion, fie un infractor care incearca sa obtina informatii sau avanta!e, fie---cel mai adesea---un copil cu o relativa dexteritate in folosirea retelei, care este fascinat de ideea de a obtine un rezultat spectaculos %pentru el& ce-i da o iluzie copilareasca de putere si performanta personala %asa cum altuia, sa spar#a #eamul unei masini ii da iluzia ca intra, intr-un fel, in aceeasi cate#orie cu constructorul sau proprietarul masinii&.

>n vorbirea obisnuita s-a folosit uneori termenul de "ac)er in locul celui de crac)er spre a-i desemna pe acestia din urma. Colosirea, mai ales publica, a termenului de -"ac)er. pentru a desemna infractori sau alte persoane rau voitoare poate fi o insulta #ratuita la adresa unor comunitati distinse, influente, valoroase si foarte bine intentionate din lumea calculatoarelor si trebuie evitata.

cuplor interfata "ard5are cu un periferic. 'ispozitivul prin intermediul caruia procesorul controleaza un periferic %dispozitiv ce interpreteaza comenzile primite de la procesor ca si combinatii de biti si le transforma in combinatii de tensiuni variabile pentru producerea fenomenelor fizice specifice perifericului respectiv&.

database Hbaza de date data processing Hprelucrarea datelor date (data* >nformatii, provenind in senul strict din lumea externa calculatoarelor, destinate prelucrarii de catre un pro#ram.

#'C 'i#ital /Muipment Corporation. ; firma din ,tatele +nite care a detinut c1ndva o parte importanta din piata de minicalculatoare. ctualmente este a doua firma de minicalculatoare, statii de lucru si calculatoare personale din lume %dupa >B:&, fabric1nd si o serie importanta de microprocesoare performante % lp"a&. '>C;:-= ,tandard adoptat de ,ocietatea /uropeana de Cardiolo#ie, merican Colle#e of Cardiolo#y si cei mai importanti producatori pentru reprezentarea ima#inilor di#itizate din cardiolo#ie %ima#ini eco#rafice, an#io#rafice&.

digital

Care este reprezentat printr-un set de numere %privitor la un semnal sau o ima#ine&. >ntr-un sens mai lar#, un dispozitiv a carui functie este indeplinita prin manipularea unor numere.

digiti!are (di#itization* $roces de transformare a unui semnal analo#ic intr-unul di#ital. Dalabil si pentru ima#ini.

director (directory* Colectie de fisiere pe un mediu de stocare in masa din calculator. +n director este la randul sau un fisier %care contine in principiu numele altor fisiere&, deci poate fi si el referit dintr-un alt director.

disc (i& ("arddis), fixed dis)* 'ispozitiv ma#netic %materialul ma#netic este depus pe o suprafata dura, de exemplu din aluminiu& cu capacitate de stocare de la 40 [4a anul 1667, cam de la 400:o ]:o--1F Eo %dar si mai mult la calculatoarele mari&. 'iscul fix se #aseste in calculator si nu poate fi in mod obisnuit scos de acolo. $e el sunt stocate toate pro#ramele care au fost instalate in calculatorul respectiv si toate datele curente folosite de utilizatorii calculatorului. /c"ivaleaza oarecum cu -memoria de lun#a durata. a creierului uman.

discheta (dis)ette* dispozitiv ma#netic, in forma de disc intr-o camasa patrata, pe care se pot stoca in !ur de 1.5 :o2 disc"etele pot fi folosite pentru a transfera informatii de la un calculator la altul.

disc (le&ibil (floppy dis)* sin. disc"eta dispo!iti$ de stocare in masa (mass stora#e device* /c"ipamentul cu care se citesc %de catre calculator& si se scriu medii de stocare in masa0 discurile fixe, discurile C'-I;:, benzile, disc"etele si altele pe care se pot memora volume mai mari de date %unitati, zeci, sute de :o

sau mai mult& pentru termene mai indelun#ate decat pana la inc"iderea calculatorului. +neori folosit si pentru a desemna un mediu de stocare in masa.

dispo!iti$ peri(eric (perip"eral device* >n sens lar#, orice dispozitiv din calculator care este controlabil de catre procesor, in afara de procesor si memorie, adica unitatile de disc fix, imprimantele, unitatile de disc"ete, monitorul si altele. 'ispozitivele periferice sunt controlate de procesor prin intermediul unui cuplor numit si interfata.

documentatie (documentation* Totalitatea textelor care descriu functionarea si utilizarea unui pro#ram. >n #eneral, consta in instructiuni de instalare, un #"id al utilizatorului si eventual un manual al pro#ramatorului %cand este vorba de un sistem de operare pentru care se pot scrie pro#rame, sau de un pro#ram care implementeaza unul sau mai multe limba!e de pro#ramare&. >n functie de destinatia pro#ramului respectiv, documentatia mai poate include, fireste, si alte capitole sau volume.

domeniu (domain* Totalitatea "ost-urilor dintr-o portiune a retelei >nternet al caror nume este tinut pe acelasi -'omain <ame ,erver.. 'e exemplu, ro este domeniul Iomaniei, u) este domeniul :arii Britanii, pub.ro este domeniul retelei din +niversitate $olite"nica Bucuresti, univermed-cd#m.ro din +niversitatea de :edicina -Carol 'avila.. e-mail, electronic mail Hposta electronica 'thernet Te"nolo#ie de interconectare a calculatoarelor in cadrul unei retele locale, in care fiecare calculator poate emite mesa!e care sunt receptionate simultan de toate celelalte conectate cu acela %ca cei care stri#a sau emit -in eter.&. >n practica, implementat prin +T$ sau prin cablu coaxial. Toate calculatoarele conectate intre ele printr-un mediu /t"ernet alcatuiesc -o retea.. Ietelele pot fi conectate intre ele prin ec"ipamente ce indeplinesc functia numita -#ate5ay., te"nolo#ie numita internet5or)in# %interconectarea retelelor&. C"iar o retea locala poate fi formata din mai multe -retele. conectate prin -#ate5ay-uri.. Ca mediu de comunicare, /t"ernet permite viteze de comunicare de la 10 :bps la 100 :bps %o te"nolo#ie mai recenta numita -fast-/t"ernet.&.

(iabilitate (reliability* $roprietatea unui sistem de a functiona de o maniera in care ne putem baza pe el %are o probabilitate mica de a se defecta&.

(ibra optica (optical fibre* :ediu de comunicare axat fibre de sticla cu o anumita structura cristalina, care permit transferul foarte rapid al unor volume mari de date, c"iar la distante foarte mari. $ermite viteze de comunicatie de pana la F00 :bps. $oate fi folosita pentru conexiuni la foarte mare distanta %zeci de mii de )m&.

(ile Hfisier (irewall /c"ipament similar unui #ate5ay %vezi /t"ernet& care are insa proprietatea ca la nivelul sau se poate face un control foarte strict al accesului, implacabil la actiunea unui crac)er. /ste folosit pentru a asi#ura securitatea %in principiu absoluta a& datelor si ec"ipamentelor din reteaua locala pe care o conecteaza cu restul retelei >nternet.

(isier (file* +nitatea de or#anizare a datelor pe un dispozitiv de stocare in masa. /ste mai usor sa exemplificam aici, decat sa dam o definitie exacta %care ar implica multi termeni de specialitate prea abstracti&0 reprezentarea unei scrisori, a unei eco#radii, a datelor despre pacienti culese in cadrul unui studiu, a unui #rafic, a unui diapozitiv sau %daca s-a ales asa& a diapozitivelor dintr-o prezentare, a unei carti, etc. flopi. (floppy (dis)** sin. disc"eta (lopp disk Hdisc"eta )S) (Cree ,oft5are Coundation* ;r#anizatie a unui numar relativ mare de pro#ramatori, care are drept obiectiv dezvoltarea unei #ame lar#i de soft5are de sistem sau de aplicatie, care sa fie superior din punct de vedere te"nic alternativelor comerciale

dar care sa poata fi folosit fara a plati o taxa de licenta. ceste pro#rame sunt reunite in cadrul proiectului E<+. Cundamentarea !uridica ce permite utilizarea acestor pro#rame este exprimata in licenta E<+. C,C a fost fondat in urma cu aproximativ 30 de ani, dar soft5are-ul dezvoltat in cadrul acestui proiect au dobandit o raspandire si o recunoastere internationala abia in ultimii =--4 ani odata ce au fost completate cu sistemul de operare 4inux.

(tp +n protocol de aplicatie care asi#ura transferul fisierelor intre calculatoare conectate in retele ce folosesc protocolul TC$@>$. Dezi si client pentru un exemplu.

(urni!or de ser$icii *nternet (>,$, >nternet ,ervice $rovider* ;r#anizatie comerciala sau non-comerciala care ofera clientilor sai %alte or#anizatii, sau persoane& posibilitatea accesului de la distanta %prin conectarea la >,$ a calculatoarelor sau retelelor locale ale clientului folosind diverse medii de comunicatie& la reteaua >nternet. ceste or#anizatii mentin in functiune instalatii de ec"ipamente complexe, care asi#ura conectivitatea controlata a numarului mare %de obicei de la sute la milioane& de calculatoare pe care le deservesc. >n Iomania exista mai multi furnizori de servicii >nternet0 Io/du<et, /u<et, ,print, >C>, Cundatia ,oros, Kappa si altii.

ga!da ("ost* un calculator este numit -#azda. c1nd este conectat intr-o retea. E, Eb, Eo (#i#aoctet* Circa 1.000.000.000 de octeti, aproximativ informatia cuprinsa intr-o biblioteca avand 30 de rafturi cu cate 50 de carti a cate =00--400 de pa#ini fiecare %numai text, fara ima#ini&. /xact 1.07=.741.934 octeti 0-&.

gigaoctet E, octet +,- .icence Hlicenta E<+

%t"e& E<+ pro!ect Hproiectul E<+ hacker $ersoana pasionata sau fascinata de rezolvarea unor probleme caracterizate prin complexitate[Termenul de complexitate este folosit aici in sensul de C;:$4/N>T T/], practic intotdeauna le#ate de calculatoare. >n special, termenul se foloseste pentru a desemna membrul uneia din comunitatile de pro#ramatori si@sau administratori de sistem care isi exercita profesia cu mare pasiune, comunitati ce se formeaza de obicei in universitati, institute de cercetari, firme de calculatoare sau de inalta te"nolo#ie. ceste comunitati prezinta din punct de vedere antropolo#ic fenomene de enculturatie specifice, destul de similare %si destul de bine studiate&. Termenul a fost initial folosit pentru a desemna comunitatea de cercetatori dintr-un anumit laborator %laboratorul de inteli#enta artificiala de la :>T&. +neori, termenul este folosit pentru a desemna pur si simplu un pro#ramator sau un administrator de sistem foarte pasionat. Cateodata termenul este folosit #resit %vezi crac)er&. "ard, "ard5are $arte fizica %palpabila& a unui calculator, adica procesorul, memoria si periferia. Cunctionarea calculatorului presupune si existenta unor componente soft5are.

help Ha!utor host H#azda. /0M. ,tandardul de reprezentare a documentelor, care este conform cu ,E:4, ce se foloseste pentru toate documentele stocate pe AAA. <umele este acronimul de la -JyperText :ar)up 4an#ua#e.. Colosind JT:4 se pot reprezenta documente care contin texte, referinte la alte documente inrudite---referinte ce apar pe ecran ca niste --butoane.. ce pot selectate cu a!utorul unui maus pentru a a!un#e la acele documente---ima#ini, filme, secvente sonore, elemente de interactiune cu utilizatorul, etc.

http protocolul de comunicatie folosit pentru accesul cu bro5ser-e de AAA %pro#rame client& la server-e de AAA pe >nternet.

hub 'ispozitiv folosit impreuna cu cable torsadate pentru a implementa unele retele /t"ernet.

*"M >nternational Bussiness :ac"ines. Cea mai mare corporatie din lumea calculatoarelor %cu o cifra anuala de afaceri de 90--100 mld. O&. >n perioada 16F0-1695 detinatorul unui cvasimonopol international asupra tuturor tipurilor de calculatoare. >n urma, probabil, a amenintarilor cu le#ea antitrust din ,tatele +nit, la inceputul anilor .90 >B: a proiectat un calculator personal numit >B:-$C, folosind un microprocesor de la >ntel al carui proiect a fost publicat---putand fi replicat de orice intreprindere sau persoana fara a plati o taxa de licenta. ceasta a dus la aparitia industriei de calculatoare compatibile >B:-$C, in care >B: mai are doar un rol secundar. $e de alta parte, monopolul >B: in calculatoare mainframe si rolul important in piata de minicalculatoare s-au accentuat substantial in ultimii ani. >B: poseda un numar mare de institute de cercetare foarte avansate, unde au fost dezvoltate cele mai multe concepte fundamentale din calculatoare %procesor, multe din tipurile de memorie centrala, conceptul de sistem de operare, disc fix, floppy disc, baza de date&. >B: produce impreuna cu pple si cu :otorola o serie de microprocesoare importante numite $o5er-$C si %sin#ura& o serie de calculatoare cu aceste procesoare. >B:-$C (>B: $ersonal Computer* Calculator proiectat la >B:, desi#n care a devenit structura standard pentru o clasa lar#a de calculatoare numite -compatibile >B:-$C. sau -clone >B:-$C.. <umeric, aceste calculatoare reprezinta astazi cca 90Gdin toate calculatoarele existente %fiind instalate de ordinul a 300 de milioane de bucati&. 'esi fabricate de nenumarate firme, ele sunt aproape identice din punct de vedere functional. plicatiile $C-urilor au avut un impact important in propa#area utilizarii si in acceptarea calculatoarelor in viata de zi cu zi, dar nu la fel de importante---in industrie, cercetare, medicina si alte domenii---in raport cu celelalte cate#orii de calculatoare %mainframe, minicalculatoare, statii de lucru, calculatoare incluse&. ;data cu atin#erea unor niveluri de performanta comparabile cu ale statiilor de lucru %de unde si denumirea de -$C 5or)station.& si odata cu aparitia pe aceste calculatoare a unor sisteme de operare destinate initial pentru statii de lucru %in special sisteme desc"ise compatibile +nix& importanta aplicatiilor calculatoarelor compatibile >B:-$C este in crestere.

*''' >nternational /lectric and /lectronic /n#ineers. ,ocietatea profesionala a in#inerilor electronisti. ceasta or#anizatie are o subsocietate importanta numita -Computer ,ociety.. 'e asemenea, este un corp foarte important de elaborare si validare a unor standarde. +n exemplu de standard >/// este /t"ernet.

imprimanta (printer* 'ispozitiv periferic cu care se realizeaza tiparirea informatiilor %texte sau ima#ini& provenite din calculator. Cele mai noi te"nolo#ii folosite sunt cele -cu !et de cerneala. %mai ieftina dar mai putin precisa& si -cu laser. %mai scumpa dar mai precisa&.

inginer de sistem (system en#ineer* Cunctiune standard in centrul de calcul care consta in rezolvarea problemelor complexe ce apar atunci cand un numar mai mare de utilizatori incearca sa rezolve un numar de probleme pe calculatoare mari sau pe retele locale de calculatoare de oarecare intindere. >n#ineria de sistem este arta %ce apeleaza la unele stiinte& de a rezolva problemele ce apar cand diverse componente interactioneaza de o maniera complexa intr-un sistem.

instalare (installation* ;peratiune prin care o aplicatie este transferata de pe suportul sau de distributie %disc"eta, C'-I;:& pe discul fix, si este confi#urata %daca este cazul& sa functioneze impreuna cu celelalte aplicatii si pro#rame de sistem de pe calculatorul respectiv.

instructiune (instruction* +na din comenzile care alcatuiesc un pro#ram, exprimata in forma de text. Termenul folosit este de comanda cand este adresata calculatorului pentru a fi executata pe loc si de instructiune atunci cand mai multe comenzi sunt reprezentate in forma textuala pentru a fi executate %-rulate.& in succesiune sau cu repetitie. :ai multe instructiuni alcatuiesc un pro#ram. Compunerea pro#ramelor, din secvente de instructiuni, reprezinta mi!locul prin care se poate obtine un supliment de productivitate---ce se poate in principiu repeta la nesfarsit---in utilizarea calculatoarelor.

*ntel Companie din ,tatele +nite in cadrul careia a fost inventat micropocesorul. $roduce o #ama lar#a de componente pentru calculatoare, in special o serie de microprocesoare cu care sunt dotate toate calculatoarele >B:-$C si compatibile0 909F, 9019F, 9039F, 90=9F, 9049F, $entium, $entium $ro si $entium >> %primele 4 din serie au stat la baza calculatoarelor compatibile >B:-$C din anii 1693--1663 si nu se mai folosesc actualmente in aceste tipuri de calculatoare&.

inter(ata (interface* >n sens "ard5are, sinonim cu cuplor. >n sens soft5are, -interfata cu utilizatorul. este acea parte a unei aplicatii care realizeaza interactiunea cu utilizatorul %preia comenzile acestuia, eventual datele de la utilizator si prezinta rezultatele&. /ste foarte importanta pentru a asi#ura o utilizare facila.

intranet <otiune care desemneaza de obicei un server de documente JT:4 accesibile numai din interiorul unei or#anizatii %si clientii acestui server de la la nivelul or#anizatiei, de obicei bro5ser-e de AAA folosite insa numai local&. +n intranet poate fi implementat si pe o retea locala neconectata la >nternet, dar si pe o retea metropolitana %: <, de exemplu a administratiei locale& sau c"iar A < %de exemplu, reteaua unei firme cu filiale in multe orase&. ceste retele pot sa fie sau nu conectate la >nternet, termenul de intranet desemneaza folosire datelor in interiorul retelei. +neori termenul este folosit pentru a desemna utilizarea similara a unui server de ftp, sau c"iar posta electronica.

internet Ietea formata din mai multor retele. Dezi explicatiile de la /t"ernet.

0he *nternet ; anumita retea planetara, care conecteaza un numar de calculatoare aflat in crestere exponentiala %actualmente de ordinul a 100 de milioane&, formata din nenumarate retele /t"ernet care comunica folosind protocolul TC$@>$. >nitial, a fost o retea A < care conecta niste universitati din ,tatele +nite.

internetworking te"nolo#ia de interconectare a mai multe retele intre ele. Dezi explicatiile de la /t"ernet.

*1 TC$@>$ *S1 (>nternet ,ervice $rovider* Hfurnizor de servicii >nternet K, Ko, Kb, ), )b ()ilooctet* 1.034 de octeti, volumul de date dintr-o !umatate de pa#ina de carte.

ke board Hclaviatura kilooctet K .A, Hlocal area net5or) largime de banda (band5idt"* limita maxima a vitezei de comunicatie printr-un canal de comunicatie2 se foloseste atunci ca in sensul de resursa %capacitate, masura in care se poate asi#ura comunicatia pentru toate aplicatiile---mai corect conexiunile---care folosesc canalul&.

leased line Hlinie %telefonica& inc"iriata licence Hlicenta licenta

(licence* Conditie contractuala pentru folosirea unui pro#ram %sau a unui desi#n&. >mportanta in primul rand pentru utilizarea pro#ramelor de calculator, fie pro#rame de sistem, fie pro#rame de aplicatie. flarea exacta a conditiilor de licenta specifice fiecarui pro#ram pe care intentionam sa-l folosim este foarte importanta in planificarea utilizarii calculatoarelor. Cele mai raspandite cate#orii de licente %cu diverse variatii in interiorul cate#oriei& sunt0 • 4icenta comerciala limitata. +tilizatorul are dreptul sa folosesca o sin#ura copie a pro#ramului, pe un sin#ur calculator, pentru o durata limitata %de exemplu, un an& dupa care trebuie sa renunte la folosirea acelui pro#ram. ceasta modalitate este putin raspandita, numai la pro#rame cu un numar restrans de utilizatori, sau pro#rame -de anver#ura.. 4icenta comerciala -definitiva.. +tilizatorul are dreptul sa foloseasca o sin#ura copie a pro#ramului, pe un sin#ur calculator, pe o durata oricat de lun#a. Copierea pro#ramului pe un alt calculator, desi accesibila te"nic utilizatorului, presupune plata unei noi licente. ceasta modalitate este proprie ma!oritatii pro#ramelor comerciale %produse in #eneral de firme ca :icrosoft, >B:, pple, Computer ssociates, <ovell, Corel, dobe, Borland si multe altele& de pe calculatoarele compatibile $C si :ac>ntos", sau de pe statiile de lucru. 4icenta comerciala -s"are5are.. +tilizatorul poate folosi oricate copii ale pro#ramului fara a plati nici o taxa de licenta, dar numai pentru un timp limitat, sau pe timp nelimitat daca utilizatorul este necomercial. 'upa =0 de zile, sau 60 de zile, utilizatorul trebuie fie sa plateasca o licenta similara celei -definitive. fie sa renunte la a mai folosi pro#ramul. ceasta licenta este considerata de unii a fi -mai corecta. deoarece utilizatorul -stie ce cumpara.. /ste licenta care prote!eaza de exemplu utilitare foarte populare cum sunt -p)zip. sau -ar!.. >ncalcarea prevederilor unei licente comerciale este asimilata in codul penal al ma!oritatii tarilor %mai recent si in al Iomaniei& cu diverse varietati ale infractiunii de furt si se pedepseste cu amenda sau inc"isoare. Companiile de soft5are au format asociatii %cum ar fi Bussiness ,oft5are ssociates, care desc"ide un oficiu si in Iomania---format de :icrosoft, <ovell si alte firme& care sa urmareasca in !ustitie pe cei care incalca aceste licente. • 4icenta -public domain.. +nele pro#rame sunt declarate de autorii lor a fi -in domeniul public.. Cu alte cuvinte, dreptul de a folosi, vinde, copia, si modifica aceste pro#rame este nein#radit. >n speta, aceasta licenta permite efectuarea unei modificari minime la un pro#ram si plasarea rezultatului sub orice licenta %de obicei comerciala&. 'in acest motiv probabil, aceasta forma este relativ putin folosita. 4icenta E<+ pune pro#ramele respective in conditii !uridice de utilizare similare conditiilor de licenta ale descoperirilor stiintifice. >n speta, pro#ramele

•

•

•

aflate sub licenta E<+ pot fi folosite fara a plati nici o taxa de licenta de catre orice utilizator. +tilizatorul are dreptul sa copieze pro#ramele respective si sa le foloseasca pe oricate calculatoare si le poate de asemenea distribui. +tilizatorul este obli#at insa, daca distribuie pro#ramul, sa o faca tot sub licenta E<+ si impreuna cu -sursa pro#ramului. adica acea forma in care pro#ramul poate fi modificat %adaptat sau imbunatatit& de catre un alt utilizator. cest tip de licenta, introdus de C,C, acopera o clasa importanta de pro#rame care includ proiectul E<+, sistemul de operare 4inux, o implementare a sistemului de interfata cu utilizatorul N Aindo5, pro#ramul TeN si altele.

.imbaj de programare (pro#rammin# lan#ua#e* Colectie de re#uli sintactice si semantice privind reprezentarea pro#ramelor in forma textuala. 4imba!ele de pro#ramare pot fi -universale. %datorita formei lor #enerale, orice problema se poate descrie in oricare dintre ele---ce-i drept mai indirect& sau -dedicate. %care se pot folosi numai pentru probleme de specialitate---de exemplu, pentru descrierea modelelor de circuite electrice&. 'e asemenea, pot fi de nivel inalt %mai apropiate ca forma de vorbirea obisnuita& sau de nivel !os %mai apropiate ca forma de limba!ul codificat al procesorului&. linie %telefonica& comutata (s5itc"ed line* 4inie telefonica obisnuita, folosita si pentru comunicatiile prin voce. 4e#atura intre apelant si apelat se face ca urmare a apelului telefonic de catre niste comutatoare %automate& din centralele telefonice si dureaza doar pe durata convorbirii. 'eseori sunt folosite pentru comunicatii intre doua calculatoare %cuplate la telefoanele respective prin intermediul cate unui modem& la viteze de pana la 39000bps %in Bucuresti cam pana la 6F00bps 0-%&. linie %telefonica& inc"iriata (leased line* 4inie telefonica ce asi#ura conexiunea permanenta intre abonati %intre doua puncte din teritoriul deservit de compania de telefonie respectiva&. si#ura viteze de comunicatie de la 6F00bps in sus.

.inu& ,istem de operare similar cu +nix aflat in intre#ime sub licenta E<+. $ro#ramele care alcatuiesc sistemul de operare 4inux si aplicatiile sale au fost dezvoltate prin diverse proiecte de cercetare din ultimii 30--35 de ani ale unor universitati %Ber)eley, Carne#ie-:ellon, ,tanford, :>T& sau ale unor institute de cercetari %de ex. ><I> &,

prin proiectul E<+, si prin efortul unui mare numar %cateva mii& de pro#ramatori independenti. ;data cu recenta extindere exploziva a retelei de calculatoare >nternet, toate aceste proiecte au putut fi inte#rate intr-un sistem unitar, in !urul unui nucleu dezvoltat la universitatea din Jelsin)i.

local area network Hretea locala %de calculatoare& :, :b, :o (me#aoctet* Circa 1.000.000 de octeti, informatia cuprinsa intr-o carte de =--400 de pa#ini %fara desene&. :ai precis, 1.049.57F de octeti. /ste cea mai folosita unitate pentru masurarea capacitatii de memorare a memoriei centrale, discurilor fixe, disc"etelor si altor dispozitive de stocare in masa.

Mac*ntosh ,erie de calculatoare personale simpatice, produse de firma pple. Dersiunile mai noi cu $o5er$C %>B:& se numesc $o5er-:ac si sunt de forta unei statii de lucru performante.

main memor Hmemorie centrala. main(rame (mainframe* Calculator de foarte mare capacitate %dar nu neaparat de foarte mare viteza& care poate fi folosit de mii de utilizatori simultan, care alcatuieste de obicei, c"iar sin#ur, infrastructura unei corporatii sau or#anizatii medii sau mari, sau care rezolva o problema ma!ora cum ar fi controlul traficului intr-o #ara, sau un recensamant. 'atorita caracterului critic al problemelor pe care le rezolva, mainframe-urile au o fiabilitate cu totul deosebita. >n unele aplicatii, ele sunt formate din trei sau mai multe calculatoare care se pot inlocui reciproc in caz de defectiune. $iata acestor calculatoare a sta#nat in perioada 1690--1665, dar cunoaste recent o reinvi#orare importanta.

MA, Hmetropolitan area net5or)

mass storage de$ice Hdispozitiv de stocare in masa maus (mouse* 'ispozitiv prin deplasarea caruia se poate indica calculatorului deplasarea unui cursor pe ecran, pentru a indica diverse entitati reprezentate acolo sau pentru a desena.

mediu de comunicare (communication media* :i!loc prin care se poate realiza fizic comunicare intre doua calculatoare. Cele mai folosite medii terestre sunt0 cablul coaxial, fibra optica, cablul torsadat, linia telefonica comutata, linia telefonica inc"iriata. ,e mai folosesc trasmisii radio directe, prin satelit, prin fascicul laser %intre calculatoare intre care exista vizibilitate directa& si alte mi!loace. Dezi si /t"ernet.

mediu de stocare (stora#e media* ,uport al informatiei, in #eneral termenul fiind folosit in sens de suport amovibil %care se poate deplasa de la un calculator la altul, sau care se poate depozita separat de calculator&. >n speta disc"eta, disc fix, C'-I;:, banda ma#netica %si multe altele&. +neori, in locul acestui termen se foloseste dispozitiv de stocare %in masa daca are capacitate mai mare& care alteori desemneaza aparatul cu care se scrie si se citeste pe mediul de stocare. Termenul de --mediu de stocare.. se foloseste si pentru a desemna -cate#oria de dispozitive de stocare. de un anumit tip sau de o anumita natura.

megaoctet :, octet memorie (memory* stricto sensu, orice dispozitiv capabil sa pastreze informatie codificata binar care sa poata fi citita %sa declanseze un proces pornind de la codurile respective& ulterior2 deseori sinonim cu memorie centrala.

memorie centrala (main memory* ; componenta a calculatorului care stoc"eaza date si pro#rame, codificate in combinatii de valori binare. :emoria este alcatuita practic din niste

structuri microscopice care au proprietatea ca pot fi incarcate sau nu cu electroni. ,tarea de incarcare poate fi -citita. electronic de un dispozitiv extern memoriei--adica transformata in combinatii de semnale electrice ' @<+---si modificata %-scrisa.& din exterior, dar se pastreaza in lipsa acestor actiuni. Continutul memoriei centrale se pierde la oprirea calculatorului %sau cand este sters in mod explicit&. Capacitatea de stocare a memorie centrale se masoara in octeti (octet*---sinonim[>n vorbirea informala, la anul de #ratie 1667 ] cu baiti (byte* sau, mai adesea, in multiplul :o sau :b % 1.000.000 octeti&.

memorie secundara (secondary memory* dispozitivele de stocare a datelor si pro#ramelor dintr-un calculator, mai lente decat memoria centrala. >n mod obisnuit, sinonim cu disc fix, dar poate desemna si disc"eta sau C'-I;:-ul.

metropolitan area network Hretea metropolitana microcalculator (microcomputer* >n principiu, calculator cu un sin#ur utilizator %prin contrast cu minicomputer, si cu mainframe&. :ai putin folosit in ziua de azi.

microprocesor (microprocessor* $rocesor realizat intr-o sin#ura componenta %procesoarele din calculatoarele mainframe si din unele microcalculatoare erau traditional realizate din mai multe componente conectate intre ele&. ctualmente, principalul mod de constructie a procesoarelor.

Microso(t +nul din cei mai mari producatori de soft5are din lume %probabil pe locul >> ca cifra de afaceri din soft5are, dupa >B:& si cel mai mare producator de soft5are pentru calculatoare personale. Dezi si :,-Aindo5s, Aindo5s-65, Aindo5s-<T, :,-';,.

migrare

(mi#ration* $rocedura, deseori costisitoare, de a sc"imba platforma folosita de un utilizator. Dezi si stabilitate.

minicalculator (minicomputer* Calculator mai mic decat un mainframe, dar care are in principiu aceleasi aplicatii. 'e obicei are 3--100 de utilizatori.

modelare (modelin#* plicatie a calculatoarelor care consta in reprezentarea in calculator a unei explicatii date de cineva realitatii %model al realitatii& in scopul explorarii consecintelor teoretice ale acelei explicatii.

modem (modem* 'ispozitiv periferic care conecteaza calculatorul la unele din mediile de comunicatie %de exemplu, la o linie telefonica&. <umele vine de la --modulare@demodulare...

monitor (monitor* parat similar unui televizor care afiseza rezultatele prelucrarii sau datele folosite de un calculator.

mouse Hmaus :,-';, ,istem de operare simplu, produs de :icrosoft de la inceputul anilor .90, pentru calculatoare personale cu ar"itectura >B:-$C. 'atorita unor limitari in desi#n-ul sau initial, odata cu cresterea deosebita a capacitatii acestor tipuri de calculatoare, dupa 1660 a fost necesara mi#rarea ma!oritatii utilizatorilor sai catre alte sisteme de operare. :,-Aindo5s /xtensie #rafica a sistemului de operare :,-';,, produsa de :icrosoft %aproximativ din 1697&, foarte populara printre utilizatorii calculatoarelor cu ar"itectura >B:-$C, pentru care s-au dezvoltat un mare numar de aplicatii---in

special de uz personal. Dersiunile sale mai recente, care elimina unele din limitarile :,-Aindo5s, sunt Aindo5s-<T %aparut aproximativ in 1663& Aindo5s-65 %din 1665 0-&&.

network Hretea %de calculatoare& ,etscape Cel mai raspandit bro5ser de AAA, disponibil pe un numar mare de platforme.

netware ,istem de operare dezvoltat de firma <ovell, destinat conectarii unor calculatoare care folosesc sistemul de operare :,-';, sau :,-Aindo5s intr-o retea locala.

octet (octet* 9 biti, cantitatea de memorie necesara stocarii informatiei ec"ivalente unui caracter %litera, cifra, semn special&. re urmatorii multiplii, foarte folositi0 Ko %)ilooctet&, sin. Kb %)ilobyte& 1.034 octeti2 :o %me#aoctet&, sin. :b. %me#abyte& 1034 Ko2 Eo %#i#aoctet& sin. Eb %#i#abyte& 1034 :o2 T %Teraoctet& sin. Tb %terabyte& 1034 Eb. off-line Corma de realizare a unei operatiuni intre client si server la care rezolvarea unei solicitari este amanata pana la realizarea ulterioara a conexiunii. +n protocol specific acestui mod de comunicare este ++C$. /ste o forma de comunicare mai putin rapida dar mai economica, si preferabila si atunci cand timpul de raspuns al serverului este oricum mare. Termenul mai este folosit si pentru a desemna absenta conexiunii la un moment dat. on-line Corma de realizare a unei operatiuni intre client si server la care conexiunea este prezenta dinainte de emiterea solicitarii si pana dupa executarea ei. /ste specifica

operating s stem Hsistem de operare open s stem

Hsistem desc"is optical (iber Hfibra optica ;,@3 ,istem de operare pentru calculatoare cu ar"itectura >B:-$C, produs de >B:, capabil sa execute, pe lan#a aplicatiile dezvoltate special pentru ;,@3, atat aplicatiile de :,-';, cat si aplicatiile de :,-Aindo5s.

pagina de Web 'ocument JT:4 care poate fi citit de pe alte calculatoare. Termenul de pa#ina de Aeb desemneaza in principiu partea de inceput %introducerea, tabla de materii& de la care se poate a!un#e urmand referintele %numite si "iperlin)-uri& la toate documentele JT:4 de pe server-ul care o contine, precum si la documente inrudite de pe alte server-e.

paralela (parallel* :odalitate de comunicatie prin care un numar de biti %de exemplu 9& sunt transmisi simultan pe mai multe fire ce formeaza un cablu. Cel mai adesea folosita pentru le#aturi pe distante foarte scurte %in interiorul calculatorului sau de la calculator la imprimanta&.

parola (pass5ord* Combinatie de litere, cifre si alte semne cunoscuta de obicei numai de un utilizator, care este solicitata si verificata de calculator pentru a permite accesul utilizatorului la folosirea anumitor resurse.

password Hparola peri(eric (perip"eral* forma prescurtata pentru dispozitiv periferic.

peri(erie

(perip"ery* totalitatea dispozitivelor periferice ale unui calculator.

peripheral de$ice Hdispozitiv periferic plat(orma (platform* +n set de componente "ard5are si soft5are necesare pentru a folosi o aplicatie data %de exemplu, un pro#ram&.

portabilitate (portability* $roprietatea unui pro#ram, sau a altor resurse %se foloseste uneori si pentru o dexteritate a utilizatorului& de a functiona pe multiple platforme.

posta electronica (e-mail, electronic mail* plicatie cu extindere mare in special pe >nternet, care permite compunerea si transmiterea unor mesa!e scrise, la care se pot atasa ima#ini, filme, documente complexe, sunete, intre oricare doi utilizatori ai unor calculatoare conectate la retea. Transmiterea se face off-line. Constituie un mediu foarte util si foarte folosit de comunicare, asi#urand un volum si o precizie a interactiunii intre utilizatori incomparabil mai mare decat alte mi!loace.

111 $rotocol de comunicatie on-line, folosit mult pentru comunicarea pe o linie telefonica comutata intre un calculator izolat si un furnizor de servicii >nternet.

prelucrarea datelor (data processin#* Cate#orie de aplicatii care consta in transformarea datelor din lumea reala, prin contrast cu modelarea %vezi aplicatie&.

printer Himprimanta procesor

(processor* componenta electronica definitorie pentru functionarea calculatorului, care -executa. pro#ramele aflate in memoria centrala. $rocesorul este un dispozitiv foarte complex, alcatuit in esenta din cca 1.000.000 de comutatoare electronice, conectate intre ele intr-un mod anume. $rin executia pro#ramelor se intele#e urmatorul proces0 secvente succesive de biti din memorie, numite -cuvinte., sunt aplicate pe -intrarile. procesorului. cestea produc o succesiune de comutari in circuitele sale interne, comutari care se reflecta in cele din urma, in mod mecanic [in sensul de -determinist.---fenomenele care au loc fiind electrice si cuantice ] in modificarea continutului memoriei si activarea dispozitivelor periferice. Cuvintele de memorie aplicate la intrarile procesorului [Termenul este de fapt impropriu, dar este folosit pentru simplificarea expunerii ] sunt codurile unor instructiuni care alcatuiesc un pro#ram. cesta0 fie este nu pro#ram din I;:, fie a a!uns in memorie din memoria secundara in timpul secventei de boot, fie a fost adus in memorie de sistemul de operare tot din memoria secundara. ceste coduri alcatuiesc impreuna pro#ramele executabile. /fectele parcur#erii succesive a procesorului de catre aceste coduri apar macroscopic[termenul este informal] ca reactii ale calculatorului la folosirea claviaturii, maus-ului, reactii care se pot observa pe monitor, pe imprimanta sau in modificarea continutului memoriei centrale sau secundare. Diteza cu care se executa instructiunile din pro#ramul masina este proportionala cu frecventa ceasului de sistem, fiind la calculatoarele personale moderne de 100--=00 :Jz %adica, viteze de ordinul a 100--=00.000.000 operatii pe secunda&. /xista zeci de tipuri de procesoare, unele dintre ele aparand in serii de modele, tot mai perfectionate %cate un model nou la fiecare 3--= ani&. ceste serii de modele sunt mentionate la firmele producatoare de procesoare mai raspandite0 >ntel, :otorola, ,un microsystems, >B:.

program (pro#ram* ,ecventa de instructiuni %vezi si comanda&, exprimate in forma textuala, destinate a fi executate de un calculator. Ci#ura 1 prezinta un exemplu, in limba!ul de pro#ramare 4isp. $ro#ramarea calculatorului poate fi facuta de pro#ramatori profesionisti, dar poate fi facuta, pe o scara mai restransa, si de utilizatori mai avansati. +tilizarea calculatoarelor prin scrierea de pro#rame poate creste productivitatea prelucrarii datelor sau modelarii de mii de ori, mai ales cand acel proces presupune repetarea unor proceduri asupra unei cantitati mari de date. $ro#ramele, impreuna cu documentatia, alcatuiesc componenta soft a calculatorului si se impart in pro#rame de sistem si de aplicatie.

%defun Basett %& %princ P>ntroduceti lun#imea intervalului QT in ms0 P& %setM Mt %read&& %princ P>ntroduceti lun#imea intervalului II in s0 P&

%setM rr %read&& %setM Mtc %@ Mt %sMrt rr&&& %format nil P>ntervalul QT corectat are0 R msP Mtc& &

Ci#ura 10 $ro#ram pentru calculul intervalului QT corectat folosind contestata formula a lui Bazett

programator (pro#rammer* >n sensul clasic, functia din centrul de calcul care se ocupa cu traducerea solutiei oferite de analist intr-un pro#ram, scris intr-un limba! de pro#ramare. Cu timpul, limba!ele de pro#ramare devenind mai usor de invatat, functia de pro#ramator a fost preluata de multi dintre analisti, termenul a!un#and astazi sa desemneze pe oricine scrie pro#rame %ma!oritatea dintre acestia fiind in principal analisti sau in#ineri de sistem&. Cunctia de pro#ramator pur si simplu tinde sa dispara.

programming language Hlimba! de pro#ramare proiectul +,(E<+ is <ot +nix[ cesta este un exemplu de -acronim recursiv.. lte exemple sunt0 pine %$ine is not /lm&, /lle %/lle loo)s li)e emacs&. /ste de asemenea o #luma deoarece E<+ nu difera de +nix decat intr-un anumit sens, oarecum ezoteric2 aceeasi relatie exista intre pine si elm sau intre elle si emacs. ]* $roiect al C,C de construire a unui sistem de operare si a unei colectii de aplicatii care sa poata fi folosita fara taxe de licenta---mai exactu sub licenta E<+---si, mai ales, care sa fie accesibila oricui in text sursa asa incat --oricine sa poata intele#e in oricat de mare detaliu cum este construit si cum functioneaza un sistem de operare de mare performanta... Dezi si +nix, 4inux.

protocol (protocol* Colectie de re#uli %prestabilite& care sunt respectate de doua calculatoare sau pro#rame pentru a comunica intre ele. >n sens mai lar#---respectate de orice doua enetitati care comunica.

$entru a ilustra acest concept sa examinam comunicarea verbala intre doua persoane. >n primul rand, intre cei doi trebuie sa existe un mediu de comunicare %aerul---la o distanta suficient de mica&. 'aca de exemplu unul dintre ei se afla in apa---nu vor putea comunica. poi, fiecare emite si receptioneaza sunete cu frecventa cuprinsa intre 1000 si 5000Jz. ceste sunete fac parte dintr-un alfabet limitat de sunete articulate. $entru a putea comunica, sunetele trebuie sa fie combinate in constructii %cuvinte& dintr-un set limitat %limba respectiva&, acelasi pentru emitator si receptor. >ar o alta conditie este sa vorbeasca pe rand. Cuvintele trebuiesc sa respecte anumite re#uli sintactice si trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pentru amandoi participantii la comunicare. >ata ca avem o conventie formata din mai multe niveluri, care trebuiesc toate respectate pentru a obtine o comunicare0 un nivel fizic %aerul&, unul le#at de natura semnalului %sunete 1000--5000Jz& unul -de transport. %cuvantul&, unul de aplicatie %limba!ul cu sintaxa si semantica lui&. Conditii similare trebuiesc respectate si la calculatoare, existand si aici diverse ierarhii de protocoale care incep cu mediul de comunicare %ce fire, cum sa fie dispuse&, cu re#uli ce privesc semnalele care circula %ce tensiune electrica au, ce frecventa, in ce succesiune apar&, cu modul in care sunt impac"etate mesa!ele transmise si apoi cu semnificatia continutului mesa!elor functie de aplicatia comunicarii respective. >erar"iile de protocoale mentionate in acest #losar sunt0 TC$@>$, ++C$, $$$, ,4>$.

2AM (I :, Iandom ccess :emory* o varietate %cea mai folosita& de memorie centrala. +neori, termenul este folosit ca sinonim al celui de -memorie centrala..

2AM static un tip de memorie I : care consuma putin curent electric si se foloseste cu o baterie electrica pentru a stoca unele date de la o pornire a calculatorului la alta %de obicei de 3--4Kb&.

reliabilit Hfiabilitate retea de calculatoare (computer net5or)* >nstalatie formata din cel putin doua calculatoare conectate intre ele printr-un mediu de comunicare oarecare.

retea locala (local area net5or), 4 <* Ietea care conecteaza calculatoare aflate in interiorul unei cladiri sau al unui #rup de cladiri. 'e exemplu, reteaua dintr-un spital.

retea metropolitana (metropolitann area net5or), : <* Ietea ce conecteaza calculatoare aflate pe intinderea unui oras. 'e exemplu, reteaua universitatilor din Bucuresti.

retea cu intindere larga (5ide area net5or), A <* Ietea ce conecteaza calculatoare aflate pe o zona #eo#rafica mai mare decat un oras. 'e exemplu, >nternet.

2o'du,et -Ieteaua educatiei nationale., cel mai mare furnizor de servicii >nternet din Iomania, care conecteaza aproximativ 90 de retele ale unor institutii de invatamant, cercetare si altor or#anizatii.

2%M (I;:, Iead ;nly :emory* o varietate de memorie centrala, al carei continut nu poate fi modificat din exterior si se pastreaza si dupa inc"iderea calculatorului. 'e obicei are o capacitate limitata %de exemplu, F4Ko&. >n mod obisnuit, memoria I;: contine nu pro#ram care lanseaza secventa de boot.

secondar memor Hmemorie secundara securitate (security* 'omeniu al administrarii de sistem care consta in doua cate#orii de activitati0 prevenirea efectelor dezastrelor ce pot duce la pierderea datelor %vezi si bac)up& si prevenirea accesului neautorizat al unor persoane din afara retelei administrate %vezi crac)er, fire5all&.

seriala (serial* Caracterul unei conexiuni de a efectua transferul datelor bit cu bit. $ractic, toate le#aturile care se fac la distante de peste 10m sunt seriale.

ser$er Calculator sau pro#ram care asi#ura servicii %executa solicitarile& unui client.

S+M. --,tandard Eeneralized :ar)up 4an#ua#e... ,tandardul international %>,;& de reprezentare a documentelor %in vederea transmiterii lor si in vederea stocarii pe termen lun#&. Dezi si JT:4 %un format foarte popular de reprezentare conform cu ,E:4&.

sistem de operare (operatin# system* Colectie de pro#rame de sistem %vezi soft5are de sistem& care simplifica utilizarea calculatorului, atat de catre utilizator cat si de catre pro#ramele de aplicatie. >n #eneral, notiunea---mult folosita---de platforma se refera fie la un tip de calculator cand e vorba de platforma unui sistem de operare, fie la un sistem de operare cand e vorba de o aplicatie. +nele sisteme de operare mai folosesc si pentru a face posibila utilizarea unor calculatoare de cate#orii diferite %calculatoare personale, statii de lucru, minicalculatoare, mainframe& si de tipuri diferite in acelasi fel, asi#urand in acest mod portabilitatea cunostintelor si deprinderilor in utilizarea calculatoarelor. ceste sisteme de operare se mai numesc si --sisteme de operare multiplatforma... /xemple de sisteme de operare multiplatforma sunt sistemele de operare +nix %care functioneaza pe toate tipurile de calculatoare, de la calculatoare personale la supercomputer-e& ele facand aceste masini sa apara utilizatorului ca foarte asemanatoare. ,in#urul sistem de operare care functioneaza identic pe toate tipurile raspandite de calculatoare personale si de statii de lucru este 4inux. +n alt sistem de operare --multiplatforma.., care functioneaza pe o #ama mai limitata de calculatoare este Aindo5s <T.

sistem deschis

(open system* ,istem de pro#rame sau desi#n de "ard5are, dar de obicei sistem de operare la care exista o documentatie accesibila public ce descrie toate componentele sistemului, in cel mai mic detaliu. cest fapt permite intele#erea si exploatarea extensiva a sistemului de catre %sau cu a!utorul a& orice specialist in dezvoltarea aplicatiilor. ; trasatura importanta a unui sistem desc"is este sa fie bazat pe standarde. ntonim0 sistem -proprietary.. sistem -proprietary. ,istem %soft5are sau "ard5are, dar in #eneral este vorba de un sistem de operare& ale carui principii de functionare sau mod de implementare tinute secrete de persoana sau firma care l-a creat. ceasta asi#ura pentru producatorul respectiv un avanta! in raport cu alti producatori de soft5are %in cazul sistemelor de operare&2 de asemenea face dificila pentru utilizatori mi#rarea catre aplicatii produse de altcineva---din cauza ca datele utilizatorului respectiv sunt codificate intr-un format nedocumentat, accesibil in #eneral numai aplicatiilor acelui producator. ntonim0 sistem -desc"is..

site Termen informal care desemneaza un server pe >nternet, cel mai adesea un server de documente JT:4.

S.*1 ,erial 4in) >nternet $rotocol, protocol care implementeaza le#aturi >$ peste un mediu de comunicare serial.

stabilitate (stability* Calitatea unui pro#ram sau a unui desi#n "ard5are, in sensul unei platforme, de a nu se modifica in timp sau de a nu disparea de pe piata, obli#and toti utilizatorii sa mi#reze catre o platforma noua.

standard Colectie de re#uli, publicata si oficializata de o or#anizatie nationala % <,> in ,+ , >I, in Iomania de exemplu& sau internationala de standardizare %>,;-->nternational ,tandards ;r#anisation, >///& privind o maniera de rezolvare sau de prezentare a solutiei unei probleme. +neori, termenul este folosit informal pentru a desemna o trasatura a unor produse %platforme& mai lar# raspandite, dar care de fapt nu implementeaza nici unui standard.

+n exemplu de standard este '>C;:-=, un standard pentru stocarea si transmiterea ima#inilor di#itizate din cardiolo#ie. soft, soft5are Termen #eneric care desemneaza pro#ramele si documentatia. <u suportul lor fizic %disc"ete, "artie& ci informatia in sine. 4a inceput %anii .50& acest termen desemna numai sistemul de operare al calculatorului, dar ulterior a fost %pe drept cuvant& extins la tot ce nu este palpabil intr-un calculator.

so(tware de sistem (system soft5are* Componenta soft5are %pro#ram& destinata rezolvarii unor probleme care tin de calculator---cum ar fi realizarea efectiva a comunicatiilor indiferent de natura lor, alocarea spatiului in memoria centrala sau pe discul fix, asi#urarea securitatii datelor indiferent de natura lor. ntonim0 soft5are de aplicatie.

statie de lucru (5or)station* Calculator de capacitate mai mare decat a unui calculator personal, si de obicei cu performante deosebite intr-o anumita privinta %cel mai adesea #rafica, alteori viteza de comunicatie pe retea, capacitate de a executa cu performante deosebite o anumita clasa de aplicatii&. proape toate statiile de lucru functioneaza cu un sistem de operare +nix. ,tatiile de lucru cele mai raspandite sunt0 ,parc,tation---produs de ,un microsystems, care ruleaza o versiune de +nix numita ,olaris sau alta numita ,un;,, sau 4inux, seria de statii de la Je5lett$ac)ard, care ruleaza J$-+N sau 4inux, I>,C@F000 si $o5erI>,C de la >B:, cu sistemul de operare >N, sistemele cu procesor lp"a de la '/C sau de la alti producatori, care pot functiona cu 'i#ital-+N, 4inux, ;,C@1, ;penD:, sau Aindo5s-<T si o multime de alte calculatoare cu functii si mai specializate %cu este ,E>S>rix de la ,ilicon #rap"ics pentru #rafica&. Iecent, termenul este tot mai des folosit pentru a desemna un calculator care este folosit de o sin#ura persoana, dar considerabil mai performant decat un calculator personal obisnuit, de obicei un calculator rapid cu ar"itectura de >B:-$C si cu un sistem de operare +nix sau similar adaptat la aceasta ar"itectura %4inux, ,olaris, ,C;, <ext,tep&. +neori termenul este folosit si pentru $C-uri cu alte sisteme de operare %;,@3 5or)station, <T 5or)station, Aindo5s 5or)station si c"iar ';,5or)station 0-&&. >n #eneral, sensul de --5or)station.. su#ereaza un calculator --de folosit intr-un scop profesional.. in vreme ce termenul de --calculator personal.. semnifica --de folosit acasa, sau in timpul liber...

Sun micros stems $roducator foarte important de statii de lucru, compania care a introdus aceasta cate#orie de calculatoare %asa cum >B: a introdus mainframe-urile iar pple a introdus calculatoarele personale&.

supercalculator (supercomputer* Termen #eneric care desemneaza calculatoare cu viteza de calcul foarte mare, in special in ce priveste operatiile matematice. ceste calculatoare au de obicei mai multe procesoare %de la cateva zeci la cateva mii& care executa simultan aceeasi operatie pe volume imense de date. ,e folosesc pentru modelarea unor fenomene cum sunt cele atmosferice, oceanice, exploziile nucleare, procese economice si altele. Cu astfel de calculatoare s-a putut rezolva problema /CE inversa si unul dintre ele incearca sa-l invin#a actualmente pe domnul Kasparov la sa". Cei mai mari producatori sunt firmele Cray Iesearc", Cray Computers si a fost T"in)in# :ac"ines. :ai sunt produse de >B: si >ntel. ,istemul de operare este de obicei un +nix.

switched line Hlinie %telefonica& comutata s sadmin Hadministrator de sistem s stem administrator Hadministrator de sistem s stem administration Hadministrarea sistemelor s stem engineer Hin#iner de sistem s stem so(tware Hsoft5are de sistem streamer ; cate#orie de unitati de citire si inscriptionare a benzilor ma#netice.

tape Hbanda ma#netica TC$@>$ >erar"ia de protocoale care realizeaza comunicarea pe >nternet. TC$ inseamna -Transmission Control $rotocol. iar >$ inseamna ->nternet $rotocol..

terminal 'ispozitiv periferic dotat cu claviatura si ecran ce se conecteaza la un calculator constituind un post de lucru. 4a calculatoarele >B:-$C exista de obicei un sin#ur -terminal. inte#rat in calculatorul respectiv. <otiunea este importanta pentru ca putem transforma calculatorul nostru, temporar, intr-un terminal al altui calculator--folosind anumite aplicatii %telnet& permitand mai multor persoane aflate pe retea sa lucreze simultan pe un sin#ur calculator %unde se afla, de exemplu, pro#rame sau date importante pentru toti&. /ste de asemenea una din modalitatile importante de conectare la un furnizor de servicii >nternet.

telnet $rotocol %si aplicatie& care permite unui calculator %client& sa se comporte ca terminal al altui calculator %server&. >n #eneral acesta din urma trebuie sa functioneze sub un sistem de operare +nix.

twisted pair Hcablu torsadat user Hutilizator -ni& ,istem de operare dezvoltat initial la Bell 4aboratories in anii .70, ulterior perfectionat la numeroase universitati %mai ales la Ber)eley---vezi si B,'& de diverse firme %>B:, ,un :icrosystems si Je5lett $ac)ard in special& si de alte institutii. ctualmente, cel mai raspandit sistem de operare in mediile stiintifice, universitare si in industrie, precum si cel mai raspandit sistem de operare pe calculatoarele cu ar"itecturi mai complexe decat >B:-$C. 'iversele versiuni de +nix de pe calculatoare diferite poarta nume diferite.

>ntrucat Bell 4aboratories era un institut de cercetari al TTT %compania americana de telefoane& sub sistemul de operare +nix s-au dezvoltat cele mai avansate aplicatii de telecomunicatii, initial pentru centrale telefonice. +lterior, a devenit sistemul de operare pe baza caruia s-a dezvoltat reteaua >nternet. ctualmente ma!oritatea server-elor conectate la >nternet ruleaza +nix. ,istemul de operare +nix sta la baza standardului pentru sisteme de operare, numit $;,>N %care este un standard >///&. Cea mai recenta dezvoltare in acest domeniul este sistemul de operare 4inux. Dezi si N Aindo5.

utili!ator (user* Cel care foloseste o aplicatie. -01 Hcablu torsadat %uns"ielded t5isted pair& --C1 -+nix to +nix Co$y.. protocol de comunicatie folosit initial pentru a conecta doua sisteme +nix, de obicei pe linii comutate. ctualmente se foloseste frecvent si pentru a conecta un calculator sub un alt sistem de operare cu un server +nix folosind un telefon obisnuit. cest protocol asi#ura o implementare foarte eficienta de posta electronica pe linii comutate.

$ite!a de comunicatie (communication speed* <umarul de biti pe secunda transferate printr-o conexiune.

WA, H5ide area net5or) Web Colectie de documente reprezentate in formatul JT:4, aflate pe servere Aeb de pe >nternet, care sunt referite unele de altele permitand unui utilizator sa a!un#a pe acel server si la acel document de care nevoie folosind un bro5ser Aeb.

Web page

Hpa#ina de Aeb wide area network Hretea de intindere mare Windows :,-Aindo5s Aindo5s-65 Dersiune recenta a sistemului de operare :,-Aindo5s. Aindo5s-<T Dersiune mai avansata a sistemului de operare :,-Aindo5s dezvoltata de :icrosoft aproximativ din anul 1663.

workstation Hstatie de lucru WWW Aorld Aide Aeb---vezi Aeb. 3 Window ,istem de ferestre standard, dezvoltat la :>T in colaborare cu '/C, ce permite, pe lan#a realizarea interfete #rafice cu utilizatorul, accesul #rafic la aplicatiile unui calculator de pe retea de pe oricare alt calculator %care are N Aindo5&. /ste modalitatea obisnuita de realizare a aplicatiilor #rafice in +nix.