of x

Digestiv Curs 1

Published on May 2016 | Categories: Types, Presentations | Downloads: 12 | Comments: 0
144 views

digestiv curs

Comments

Content

Semiologia aparatului
digestiv
CURS I
Mihaela Dimache

Obiective

 Semiologia cavităţii bucale
 Semiologia esofagului
 Semiologia stomacului şi duodenului

Semiologia cavităţii bucale şi
faringelui
● 20% din consultaţii
● modificări ale regiunii (adenopatii,
anomalii ale glandelor salivare, modificări
osoase)
● boli locale sau sistemice
● boli psihosomatice: “uscăciunea gurii”,
“senzaţie de arsură”
● manifestări obişnuite în SIDA

“Cavitatea bucală este o oglindă a
restului corpului”
W. Osler

Ce trebuie să ştiţi?
● Sa evaluati igiena/sa recomandati igiena
● Sa recunoasteti afectiunile
orale/dinţi/peridonţiu
● Sa recunoasteti leziunile cav. orale/adenopatii/
anomalii gl. salivare
● Sa cautati af. sistemice, sa recunoaşteţi af.
locale
● Manif orale ale b. sistemice
● Cand sa trimiti la stomatolog si cand sa amani

Cavitatea orală
● Buze
● Mucoasa bucala
● Limba
● Palatul dur si valul palatin
● Dinti
● Glande salivare

Rol
● poartă pentru alimente şi implicarea în
procesul de vorbire
● masticaţie (fragmentarea alimentelor şi
amestecarea cu saliva)
● iniţierea deglutiţiei prin generarea
peristalticii faringiene

Rol
● secreţia salivară -› compusă din apă, electroliţi,
proteine(amilaze, ribonucleaze, proteina R care
protejează vitamina B12, lipaze, lizozim, Ig A, Ig G,
IgM)
● rolul salivei:
• de a lubrefia cavitatea bucală
• începe procesul de digestie a hidrocarbonatelor
• alcalinizează conţinutul esofagian sau oral prin pHul său
alcalin
• rol antibacterian
• rol în acoperirea defectelor minore ale dinţilor

Rol

● absorbţia orală a unor medicamente
(nitroglicerina) -› folosite în doze mai mici,
deoarece ocolesc metabolizarea hepatică
iniţială
● rol gustativ prin existenţa papilelor
gustative majoritar la nivelul limbii
● rol în vorbire şi deci comunicare

Anatomia cavităţii bucale şi a limbii

Examenul laringoscopic

Limba
● Se insera pe hioid/m cel mai puternic
● Rol:
• Gust (p.fungiforme si circumvalate)
• masticaţie
• vorbire
• propulsarea alimentelor în faringe

Dinţii
● Smalt-cel mai calcificat tesut
● Dentina, pulpa, ciment
● Dentitia primara:20 dinti-6-30luni-6-

13ani
● Dentitia definitiva:32 dinti

Componentele dintelui

Dentiţia primară şi secundară

Glande salivare
● Parotide - reg ant a urechii -› canal Stenon
se varsa la nivelul primului molar sup
● Submandibulare - unghiul mandibulei -›
canal Wharton - de o parte si alta a
frenului lingual
● Sublinguale - în Wharton

Tulburări ale salivaţiei
● Exagerarea secreţiei salivare – două variante:
• ptialism (creşterea secreţiei salivare) -› în
◦ erupţia dentară la copil
◦ sarcină
◦ stomatite
◦ etilism cronic
◦ cancere locale, esofagite, reflux gastro-esofagian
◦ stenoze esofagiene, ulcer gastric
◦ intoxicaţii cu metale grele, parazitoze intestinale
• sialoree (secreţie salivară până la peste 12 l zilnic
obiectivată prin scurgerea salivei din gură)










sialoreea – apare în:
stomatite toxice (mercuriale, saturninice)
tabes
encefalită epidemică
turbare
după administrarea de pilocarpină
uneori în sarcină
boala Parkinson - scurgerea salivei din gură
nu este asociată cu creşterea secreţiei
salivare

Tulburări ale salivaţiei
● diminuarea (hiposalivaţia) sau absenţa secreţiei
salivare (asialia)
• senzaţia de uscăciune a gurii
• apar în:
◦ deshidratări masive
◦ intoxicaţie cu belladonă
◦ boli infecţioase acute
◦ sindrom Sjogren (caracterizat prin triada:
xerostomie,
xeroftalmie, poliartită
reumatoidă)
● Alterarea compoziţiei salivare

● Alterarea compoziţiei salivare
• se întâlneşte în:
◦ uremie
◦ neoplazii gât, cap
◦ radioterapie
• frecvent saliva devine aderentă şi densă
● Bruxismul - scrâşnirea dinţilor în timpul
somnului
• frecvent în stări conflictuale sau nevroze
• poate determina dureri la nivelul maxilarelor sau
muşchilor feţei (în timpul zilei)

Faringele
● fonatie
● deglutitie
● respiratie
● Orofaringe/nasofaringe/hipofaringe
● Tesut limfatic - inel Waldayer: a palatine,
linguale, adenoide

Zonele funcţionale ale faringelui

Anatomia cavităţii orale şi faringelui

Anamneza
● Cand ati fost ultima oara la consult
stomatologic?
● Gingiile sangera?
● Aveti dureri, arsuri, neplaceri, “crescaturi”
in gura?
● Ati avut vreo problema dupa vreo
extractie?

Simptome
● Dureri
● Ulceratii
● Sangerari
● Bruxism (scrisnirea din dinti in
timpul somnului)
● Tumori
● halitoza

Mirosul gurii (halena)
● Halitoza (Mirosul neplăcut, fetid, putrid,
necaracteristic) -› 50% din adulţi
• 90% din cazuri - sursa mirosului = cavitatea orală:
◦ compuşi sulfurici volatili eliminaţi prin respiraţia
pacientului
şi în timpul vorbirii
◦ produşi de flora de fermentaţie anaerobă gram
negativă care colonizează faţa dorsală a limbii,
spaţiile peridentale, protezele
◦ Xerostomia agravează situaţia
• 10% - halena neplăcută are drept cauză

Halena
• 10% - alte determinări:
◦ leziuni la nivelul cavităţii bucale sau faringelui
(stomatite, angine ulcero-necrotice)
◦ leziuni esofagiene( diverticuli, stenoze
esofagiene)
◦ gastrice( stenoză pilorică, gastropareză)
◦ duodenale(stază duodenală)
◦ Bronşiectaziile, abcesele pulmonare, intoxicaţiile
cu metale grele şi scorbutul – pot determina
halitoză

Halena
● Mirosuri caracteristice
• diabet zaharat (miros de mere acre sau acetonă)
• ciroze hepatice ( miros dulceag sau de ficat crud
determinat de substanţele aromatice din intestin)
• uremie (miros de urină)
• fenilcetonurie ( miros de prosop ud)
• trimetilaminouria (miros de peşte)

● Falsele halitoze - halitoze pe care le simte
pacientul dar care nu sunt resimţite în realitate (la
nevrotici)

Simptome în bolile cavităţii bucofaringiene
● Durerea

Unde/cum/dureri asociate/durata/factori
favorizanti, calmanti/simpt asociate?
● Ulceraţii
• b sist, locale, inf, imuno, maligne, traume
• Fumat, alcool, obiceiuri sexuale, b venerice?
• Alte localizari, de cand, cite, cat dureaza,
durere?

Simptome
● Sangerari - b hematologice, inflamatie
locala, neoplasm, medicamente
● Tumori - durere,sialoree, ptialism, disfagie?
● Halitoza - comp de sulf-cav orala-90%, resp,
stomac, duoden
● Mirosuri caracteristice – DZ -› acetona, CH-›
foetor hepatic, IRC -› amoniac,trimetilaminuria -›
peste, aldehida -alcoolism, fecaloid - ocluzie,
migdale - intox cu cianuraK, usturoi - intox P

Modificările gustului
● pierderea gustului (ageuzia) – af inflam nas, boli
neurologice (T. cerebrale, leziuni trigemen, facial,
laringian)
● gust neplăcut – amar (af hepato-biliare), acru-acid (RGE,
stenoze pilorice), dulceag (DZ, intoxicaţii cu Pb), metalic
(proteze, nevroze, anemie Biermer); carii,
faringoamigdalite, bronşiectazii
● alterarea gustului (disgeuzia) – limba saburală, stenoza
pilorică, constipaţie cr, fumat, alcool, b neurologice
● hipergeuzia – graviditate, nevroză, antrenament
(degustători)
● parorexie (pervertirea gustului) – af neuro-psihice

Simptome
● Orodisfagia – dificultate în deglutiţie (timpul
buco-faringian) însoţită de durere
• abces, flegmon amigdalian
• angine acute
● Hemoragia – gingivală, din leziune situată în
cav bucală
• af hematologică primară (trombocitopenie,
leucemie)
• af hepatică (ciroza hepatică)
• ef advers trat (anticoagulant, antiagregant)
• af inflamatorie sau tumorală locală

Examen clinic







Lampa
Manusi
Apasator de limba
Feşe
Oglinda
Sistematizare

Examenul obiectiv
● Tehnică:
• bolnav în faţa unei surse de lumină( preferabil o lampă
frontală)
• examenul metodic:
◦ începând cu inspecţia obrajilor, buzelor, vestibulului,
limbii, gingiilor, boltei şi vălului palatin, planşeului bucal şi
faringelui
◦ urmează palparea endobucală cu mâna îmbrăcată în
mănuşă sterilă
◦ spatulă pentru examinarea gingiilor şi apăsarea limbii în
timp ce bolnavul pronunţă vocala A -› ridicarea vălului
palatin
◦ Se evaluează obligatoriu şi mirosul

Examenul buzelor
● Examinarea buzelor trebuie făcută atăt la
nivelul regiunii cutanate cât şi mucoase
● Se urmăresc modificările de culoare,
volum, conformaţie, prezenţa unor leziuni
sau erupţii etc.

Modificările de culoare
● palidă în anemii
● carminate în hepatite şi ciroze

hepatice
● roşii-violacee în policitemia vera
● cianotice în afecţiuni cardiace
(stenoza mitrală, insuficienţa
cardiacă etc.)

Modificările de volum
● Volumul buzelor - caracteristică individuală
şi de rasă -› orice modificare trebuie
considerată în context
● Este crescut în unele stări patologice:





acromegalie
edem alergic tip Quincke
mixedem
tumori (angioame, limfangioame)

● Buze care par subţiri si oarecum
inextensibile trebuie să sugereze
scleroderma

Leziuni şi formaţiuni
patologice
● herpesul labial - asociat frecvent cu cel nazal -›
pneumonie, meningită, catamenial
● impetigo (“pecingine”) - vezicule mici sau cruste
gălbui pe un fond eritematos/mai ales la copii,
(streptococică)
● leziuni determinate de sifilis:
• primar - şancru sifilitic-ulceraţie rosie, ovalară,
unică,
nedureroasă cu margini indurate asociată
cu adenopatie satelită
• secundar – sifilide (leziuni multiple roşietice)
• congenital - cicatrici liniare de la bărbie la buza
inferioară
● leziuni granulomatoase determinate de tuberculoză

● ragade (“zăbăluţa”) – fisuri sau ulceraţii profunde,
dureroase, la niv comisurilor bucale – infecţii
streptococice, hipovitaminoze B, carenţe de Fe
● chelozisul – fisuri şi cruste uscate la niv comisurilor
labiale + coloraţie roşie a buzelor şi limbii – în
hipovitaminoze B
● fuliginozităţi – cruste brun-negricioase aderente la
marginea liberă a buzelor -› boli grave (peritonite, febra
tifoidă, pneumonii)
● telangiectazii – angioame mici, roşii, multiple, care
dispar la presiune, loc la niv buzelor, cav bucale şi
oriunde la niv tract digestiv -› b. Rendu-Osler-Weber
● pigmentări melanice brun-maronii – multiple, aspect de
pistrui -› sdr. Peutz-Jeghers (polipoza intestinală) – autos
dom
● cancerul buzei – induraţie locală cu margini neregulate
(posibil ulcerată) sau ulceraţie cronică cu aspect murdar

Herpes simplex labial

Sindrom Rendu-Osler-Weber

Candidoză bucală cronică

Eritroplazia / leucoplazia
● E-Papule eritematoase, granulare,

sangerande
● L-placi albe, nedureroase, bine
delimitate
● Potential maligne

Examenul dinţilor
● anomalii de implantare (sifilisul congenital)
● modificări de volum şi aspect:
• macrodonţie
• microdonţie
• triada Hutchinson : incisivii superiori sunt mici, cu
marginea liberă în formă de semilună, implantaţi
mai rar, cu striaţii longitudinale şi transversale
( dinţii Hutchinson) asociaţi cu keratită interstiţială
şi surditate labirintică (sifilis congenital)
• caria dentară
• parodontoza (căderea spontană a dinţilor) scorbut ,DZ

Sifilis congenital

Gingivita necrotică acută

Hipertrofie gingivală

Hipertrofie gingivală

Hipertrofie gingivală

Leziuni herpetice ale cavităţii bucale

Mononucleoza infecţioasă

Sindrom Peutz-Jeghers

Sarcom Kaposi

Leziuni linguale

Faringita streptococică acută

Simptome şi semne orale
Ulcer aftos

Durere recurenta

L unica 0,5-2cm
maculopapulara, alba
cu margini rosii

Cauza?

Ulcer herpetic

Durere recurenta

Vezicule, papule

v. herpes

sancru

nedureros

L unica, margini
indurate

treponema

C scuamos

Ulceratie posibil
dureroasa

L unica indurata,
Fumatori, alcoolici
margini indurate,
neregulate, elevate pe
ol

Eritem
multiform

Ulcere multiple
dureroase, acute

Ulceratii multiple,
sangerande, pe o
baza
eritematoasa+pseudo
membrane

Droguri,infecţii

Simptome şi semne orale
eritroplakia

Placa rosie,
nedureroasa

Papule
eritematoase,
granulare,
sangerande

Potential
malign mare

leucoplakia

Placa alba
nedureroasa

Leziune
hiperkeratinizata,
alba, care nu poate
fi razuita

Fumat, alcool,
SIDA, barbati

mucocel

Tumefactie
nedureroasa
intermitenta a
buzei inf

L cistica ca un dom, Trauma duct
1-2 cm

candida

arsura

Pseudomembrane
albe ce pot fi
razuite lasand o
zona eritematoasa

AIDS, AB,
imunodepresie

Exemplu de redactare
● Buze cu aspect normal
● mucoasa bucala de culoare rosie, obisnuita fara
mase, leucoplakia, eritroplakia sau alte leziuni
● Dentitia este buna si cu stare de igiena corecta
● Limba este pe linia mediana si fara deviere
● Amigdalele absente; faringele pare normal
● Palatul aparent normal, fara tumori, ulcere etc.

Exemple
● Se observa aspect de
pseudomembrana, alba care poate fi
indepartata pe palatul dur si valul
palatin, precum si pe limba.Baza
ramane eritematoasa si sangera.
● Pe zona laterala stg a limbii se
observa o leziune ulcerata cu margini
indurate de 2/1 cm nedureroasa.

Semiologia esofagului

Fiziologia esofagului
● SES - inchide proximal esofagul in repaus,
inlaturand refluxul din esofag in faringe (in
laringe!), deschizandu-se la deglutitie,
eructatie, varsatura;
● SEI - inchide capatul distal, oprind refluxul
acid din stomac in esofag, deschizandu-se la
deglutitie, precum si tranzitoriu in absenta
acesteia
● Corpul esofagian - peristaltica esofagiana
primara si secundara

Manometrie esofagiană

Sindromul esofagian
● DISFAGIA
● DUREREA -› pirozis
● REGURGITATIA
– Simptome de insotire : tuse, dispnee,
scadere ponderala

Esofag
Simptome

• Disfagie
• Odinofagie
• Pirozis
• Durere
• Hematemeza/
• melenă

Semne fizice

Metode de explorare

• Esofagoscopie
• Examen Rx
• Ecoendoscopie
• CT/RMN
• Ph-metrie
• Manometrie
• Test Bernstein
• Bilitec

Disfagia
● D. oro-faringiana
● D. de transport
● D. eso-gastrica
● Nu intotdeauna leziunea este la

nivelul resimtit!

Disfagia
● Pentru solide – incompleta
● Pentru lichide si solide (totala)
● Pentru lichide - paradoxala

Cauzele disfagiei
● Af. Esofagiene - acalazia cardiei, spasmul
difuz; tumori benigne, maligne; stenoze
esofagiene benigne (postcaustice, peptice);
inel Schatzki, corpi straini, diverticuli
● Af de vecinatate - adenopatii, Ca bronhopulmonar, af cardiace, gusa plonjanta
● Af sistemice - neuro-musculare, scleroza in
placi, AVC, lupus, sclerodermie, DZ

Caracterele disfagiei
precizate de anamneză







La ce nivel se opreste mancarea?
Gradul disfagiei - ce se opreste?
Cand si cum a debutat disfagia?
Evolutia disfagiei? intermitenta sau progresiva?
Exista istoric de pirozis?
Exista istoric de ingestie de caustic,
medicamente fara apa, alimente nemestecate?
● Simptome de insotire: neuro, pulmonare etc

Odinofagia
● Durere asociata cu deglutitia





SDE
“nutcraker esophagus”
cancer esofagian
ulcer esofagian

Durerea esofagiană
● Retrosternala
● Iradiere in tot toracele anterior,
mandibula, regiunea interscapulara
● Intensitate variabila (maxima in sdr.
Boerhave = perforatia esofagului)
● Caracter de constrictie, arsura
● Durata variabila
● Relatie cu masa / sau nu

Pirozisul
● Arsura retrosternala - iradiere spre
gat, epigastru
● Asociat cu gust acru, hipersalivatie
● Cauza - agresiunea acido-peptica
asupra mucoasei esofagiene din
cauza incompetentei SEI (boala de
reflux gastro-esofagian, hernia
hiatala)

Regurgitaţia
● Refluxul alimentelor sau/si a
secretiilor refluate din esofag in gura,
fara efort de varsatura sau greata
● Cauze: RGE, acalazia cardiei,
stenoze esofagiene

Ruminaţia
● Regurgitatie urmata de reinghitire,
devenita obicei
● Eructatia - eliminarea gazelor din
stomac -aerofagie, stenoza pilorica

Simptome de însoţire
● Tuse, dispnee paroxistica
nesezoniera, raguseala – RGE
● Scadere ponderala – N. esofagian,
stenoze esofagiene benigne vechi,
acalazie veche
● Hipersalivatie - RGE

Examen fizic

Explorări paraclinice
● Tranzit baritat - sulfat de bariu (sol.,
pasta)
● Ex endoscopic +/- biopsie, periaj
● Ecoendoscopie/CT
● Manometrie esofagiana
● pHmetrie esofagiana

Tulburări motorii
esofagiene






Acalazia cardiei
Spasm difuz esofagian
Esofagul “nutcraker”
Tulburari nespecifice de motilitate
Hipotensiunea SEI

Acalazia cardiei
● Acalazia cardiei este o tulburare
motorie de etiologie necunoscută,
caracterizată manometric prin
relaxare insuficientă sau absentă a
SEI şi dispariţia progresivă a
peristalticii esofagiene.

Fiziopatologie
● SEI nu se relaxeaza la deglutitie,
formand o bariera in fata alimentelor
-> dilatarea progresiva a esofagului
● Peristaltica esofagiana, la inceput
aperistaltica, apoi absenta agraveaza
staza

Simptome
● Disfagia - deseori paradoxala, evolutie
lunga, uneori capricioasa, agravata de stress
● Regurgitatii abundente cu cantitati mari de
saliva
● Durere retrosternala doar la inceputul bolii
● Pirozis - posibil prin fermentarea alimentelor
restante
● Simptome respiratorii, cardiace, scadere
ponderala

Elemente diagnostice pentru acalazia
cardiei
CRITERIU

MAJOR

MINOR (SUPORTIV)

Clinic

Disfagie ptr solide şi lichide

Regurgitaţie, durere
toracică

Radiologic

Aspect “cioc de pasăre”;
deschidere incompletă SEI;
absenţa peristalticii primare;
golire esofagiană întârziată

Esofag dilatat cu/fără
aspect pseudo-sigmoidian

Manometric

Relaxarea SEI absentă sau
insuficientă; absenţa
peristalticii în 2/3 inferioare

Presiune bazală SEI
crescută; presiune
intraesofagiană pozitivă

Endoscopic

Cardia trecută cu uşurinţă

Esofag dilatat; peristaltică
de mică amplitudine; SEI
contractat, care nu se
relaxează la insuflaţie

Spasmul difuz esofagian
● Durere intermitentă
● Disfagie pentru solide şi lichide
intermitentă

Diagnosticul diferenţial între acalazia cardiei şi
SDE
Criteriu

Acalazia cardiei

Spasm difuz esofagian

Clinic(simptom
major)

disfagie

durere

Rx

„cioc de pasăre”,
aperistaltică, golire
întârziată

Contracţii terţiare +/aspect „tirbuşon”

Manometric

Relaxare absentă sau
insuficientă a SEI
Absenţa peristalticii în
2/3 inferioare a
esofagului

Contracţii aperistaltice de
mare amplitudine,
multivârf, repetitive

Diverticuli esofagieni
● proximal – cricofaringianului -› D.
Zenker
● Mediu - de tractiune
● Distal - de pulsiune
● Simptome minime - disfagie, regurgitatii
● Complicatii: perforatie, diverticulita,
sangerari, ulcer

Hernia hiatală
● herniere a unei portiuni a stomacului
in torace prin hiatusul esofagian
● Tipuri: de alunecare,
paraesofagiene,
mixte
● Simptome: RGE, sangerari, crize
anginoase, durere la aplecare

Tipuri de hernie hiatală

Refluxul gastroesofagian
● Pirozis, hipersalivatie
● Complicatii: esofagita peptica,
ulcer, stenoza peptica, esofag
Barrett, adenocarcinom esofagian
● Investigatii: pH metrie, test
Bernstein, motilitate, RX,
endoscopie

RGE - fiziopatologie

RGE fiziologic

RGE patologic

Stenoze esofagiene
benigne
● Etiol: ingestie caustic, RGE, infectii cu
candida, sonda de aspiratie,
postoperatorii
● Simpt: disfagie lent sau rapid instalata
de gravitate variabila
● Investigatii: Rx, Endo
● Trat: dilatare endoscopica sau
chirurgie

Cancerul esofagian
● Crestere a incidentei
adenocarcinomului -explicat prin
cresterea incidentei RGE si esofagului
Barrett si scaderii inf cu Hp
● Disfagie rapid progresiva (6-12 sapt)
insotita de semne de impregnatie
maligna: scadere ponderala, anemie,
anorexie

Indicaţii
● depistarea,
supravegherea
malignităţii!

Epidemiologia – ce ne
furnizează
● Tendinţele incidenţei în lume
● Definirea ariilor geografice cu risc

mare
● Definirea grupelor de risc
● Unde ne aflăm noi?

Consecinţe
● Impactul profesiei medicale asupra
sănătăţii
● Avem controlul?
● Modificarea mediului socio-economic
sau utilizarea celui mai sofisticat
tratament?
● Grupuri de risc
● Necesitatea unor programe de
screening!

Cunoaşterea tendinţelor
epidemiologice
● Orientarea cercetării
● Stabilirea politicilor sanitare
● Stratificarea urgenţelor

Cancerul esofagian –
unitar?
● Cancer scuamos

● Adenocarcinom

Cancer scuamos

Cancer scuamos
● Cel mai frecvent cancer esofagian la
nivel global
● Mare variabilitate geografică - ”Asian
esophageal cancer belt”
● Zone cu risc maxim: > 100/100.000
loc. China, India, Marea Caspică - Iran,
Nordul Franţei
● SUA, Europa - < 4/100.000 loc
● Romania - < 2/100.000 loc

Cancer scuamos
● Frecvenţa Ca scuamos creşte cu
vârsta - cu fiecare decadă după
40ani
● B>F
• Cu excepţia Iranului - aproape egal
• Sdr. Plummer –Vinson -› Ca
proximal - femei

Tendinţe
● Uşoară scădere a incidenţei în ţările
dezvoltate
● Constantă în marea majoritate
● Cedează în faţa adenocarcinomului
esofagian

Factori de risc
● Fumat
 pipă, ţigară, mestecat
tutun
 risc x 2N – 15

ţigări/zi

 efect cumulativ
 hidrocarburi aromatice,
lactone esteri
● Alcool
 N-nitroso, tanini,
acetaldehidă,
micotoxine, uretani

Factori de risc
● Gastrectomie
anterioară moderat crescut

● Cancer al gâtului şi
capului -› screening

Factori de risc
● Stenoze caustice după 20 ani
● Tiloza - 90% - AD

Factori de risc
● Acalazia - după 15 ani de retenţie cronică

Screening?
● Arii geografice cu risc: > 60/100.
000 loc

● Grupe de risc

Adenocarcinomul esofagian
● Creştere impresionantă a incidenţei
● Începutul unei epidemii?
● În ultimele 3 decade

Tendinţe – adenocarcinom
esofagian

Esofag Barrett

Factori de risc pentru adenoC
esofagian – E. Barrett
● Esofagul Barrett - metaplazia
intestinală specializată
● 30-125 x N risc
● Condiţie comună -› 7-9/1000
● >10% din BRGE
● Frecvent nediagnosticat

Esofag Barrett
● Studii clinice: 80/100 000
● Studii necroptice - 376/100 000
● Multe cazuri – nediagnosticate
● Bărbaţi albi, >50, uneori fumători,
obezi

Screening sau supraveghere?
- screening ● 10% din pop. – RGE
● 10% din RGE – Barrett
● Nu există caracteristici clinice
orientative
pentru suspiciunea de Barrett
- sensibilitate la acid mai scăzută
● Screening - Imposibil practic

Screening sau supraveghere?
- supraveghere endoscopică ● Practică acceptată şi recomandată larg
● Nu există date directe - scade
morbiditatea şi mortalitatea
● Date indirecte - Adenocarcinomul dgn
prin screening - precoce, prognostic mai
bun
● 85% din cei cu displazie severă - nu
dezvoltă
AC

Ca
scuamo
s

adenocarcinom

Tendinţe Iaşi
● 1976-2000
● 49% Ca scuamos
● 51% adenocarcinom
● Repartiţie păstrată în toate cincinalele
!

Stabilitate?
● CCR - în creştere
● Modificarea stilului de viaţă
● Factori de risc comuni pentru ccr şi
RGE, EB, Adenocarcinomul esofagian
● Proporţia scuamos/AdenoC ?

Semiologia stomacului şi
duodenului

Stomacul







Rezervor
Triturare
Celulele principale -› pepsinogen
Celulele parietale -› HCl, F.I.
Celulele G antrale -› gastrina
Secretie de mucus

Semiologia stomacului





Particularităţi ale anamnezei
Varsta: 25-45 UD / >50 C. gastric
Sex: B -› UD, Cg
Boli ce pot simula o af gastrică: IC, pancr.,
colecistite etc
● Boli ce favorizează af. gastrice: Hep, CH, BPOC,
CPC, AINS
● AHC - UD, Cg
● Cond de viaţă: fumatul, surmenaj, mese nereg –
UD; cond precare, mediu rural - Cg

Simptome







Durere epigastrica
Greata, varsaturi
Dispepsie, indigestie
Hematemeza, melena
Anorexie, scadere ponderala
Tulburari de tranzit

Helicobacter pylori

Sindrom dispeptic gastric
● Dis - tulburare/pepsis – digestie +
Absenta oricarei leziuni: Rx, EDS -› N
● Regim alim, stress, alcool, H.pylori
● Simptome:
• dispepsie gastrica hiperstenica sau
dureroasa: durere nesist, usoara cu pofta de
mancare normala
• hipostenica sau flatulenta: anorexie
selectiva, scadere ponderala, flatulenţa

Sindrom gastritic
● inflamatie ac sau cr a mucoasei gastrice
● Gastrita Ac : inf gen, toxici, agresiune
termica, medicamente, alergii, alcool
● Simpt: durere continua, exacerbata de
alimente + greturi, varsaturi, anorexie,
cefalee, +/- febra
● Ex clinic: N sau sensibilitate a
epigastrului, stare gen alterata

Gastrita acută

● Virusuri, bacterii (H. pylori)
● Simptome: varsaturi, dureri
epigastrice, plenitudine
● Droguri, prod chimici

Gastrită acută hemoragică produsă de AINS

Gastrita cronică
● Clinic - dispepsie; Morfopat: infiltrat inflamat
+ /-atrofie glandulară; Funct: modif secretorii
+ motorii
● Etiol: inf, toxice, reflux duod-gastric, alcool
● Clasif morfopat:
• gastrită de tip A (a. Biermer)
• gastrită tip B (H. pylori)
• gastrită tip reflux (reflux duodeno-gastric)
• alte gastrite – alcool, uremie, HT portală etc.

Gastrite cronice - clasificare
● gastrită tip A (caract A. Biermer)
• gastrita fundica cu respectarea antrului
• dg endo acceptat
• atrofia mucoasei oxintice - secr acida nula gastrinemie crescuta
• imunodistructie locala (Ac anti-celulă parietală şi FI)

● gastrită tip B (asociată inf Hp)





multifocala
secr acida N sau scazuta
gastrinemie normala
Ac absenti/fara manif autoimune

Stomac Watermelon – A. feriprivă

Simptome gastrite cronice
● Sdr. Dispeptic
● Sdr pseudo-ulceros
● Sdr. Anemic
● Asimpt
● Explorări:
• Endoscopie + bio!
• Rx - val redusa
• Studiul aciditatii gastrice

Gastrita Menetrier (pliuri
gigante)
• Exudativa, gastrop cu pierdere de proteine
• sdr dispeptic+edeme+ascita+hipoproteinemie
• caract: cresterea grosimii mucoasei la 2-5mm
(hist)/pliuri hipertrofice cerebriforme,
serpuitoare (endo)
• Dg: EDS + bio
• Stare precanceroasa - necesita supraveghere

Ulcerul
• UG sau UD: pierdere de subst. ce
afecteaza mucoasa, submucoasa,
uneori si stratului muscular
• dezechilibru dintre factorii de
agresiune si factorii de protectie
• Ereditatea, 0I, fumatul, AINS
• H. pylori

Simptomatologie
• Durerea
• Localizare: epigastru
• I-/caract - variabila: crampa, arsura, distensie
(dispare dupa HDS!!)
• Ritmicitate; DUPA MESE LA:10-30’-›U cardiei/12h-›U Micii C/3-4h-›antro-piloric/4-6h(foame dur)UD – “mica periodicitate”
• Periodicitate: primavara/toamna – “marea
period”
• Absenta durere la sculare/ameliorare la alcaline

Simptome U
● Varsaturi - amelioreaza
durerea/alimentare
● Rare in U necomplicat/frecvente in SP
● Pirozis, greturi, eructatii
● Pofta de mancare – N sau crescuta
● Constipatia

Examene paraclinice
● Secretie gastrica acida - H-›UD / h-›UG
● Ex radiologic baritat
• s. directe: nisa - imagine de aditie, plus de
substanta spre care converg pliurile si cu
motilitatea din jur pastrata
• s. indirecte: incizura spastica, spasm
piloric, Hperist, scurtarea bulbului, imagine
deformata “de trifoi” a bulbului
● EDS - lipsa de subst / permite bio

Ulcer gastric - EDS

Complicaţii U







HDS: melena sau hematemeza
Stenoza pilorica
Perforatia
Penetratia
Periviscerita
Ca gastric (pentru UG)

Hemoragia digestivă
superioară
● Hematemeza
● Melena

Sindromul insuficienţei
evacuatorii gastrice
• Complex de semne clinice si paraclinice
sec unui obstacol in calea golirii
stomacului
• Obstacol: funct (spasm); org.-benigna(U,
Htrofie); maligna(Ca g, pancreatic)
• S: varsatura abundenta tardiva, ranceda,
(alim ingerate cu 24-48h inainte), satietate
• Plenitudine,scadere ponderala,eructatii,
pirozis

Sindrom peritoneal acut
• Peritonita ac = invazia bacteriană sau chimică a
marii cav peritoneale
• Et: perforatia unui organ visceral (UG,UD, apend
ac, Ca), ruptura unei colectii, rana penetranta,
propagarea unei inf, interv chir/obstr.
• Simpt: debut brusc
• Durere - localizata initial la nivelul org. perf. -> gen
• I-mare,continua cu exacerbari -> liniste
inselatoare!
• Greturi, sughit, varsaturi, oprire tranzit

Examen clinic + paraclinic
• facies peritoneal
• I abdomen - imobil, excavat -> bombat
• Pa - aparare, Blumberg +contractura (!
stari grave toxice, opiacee)
• Pe - disparitia matitatii hepatice, zone de
matitate
• A-liniste
• Rx pe gol: pneumoperitoneu; Leucocitoza
cu neutrofilie

Cancerul gastric
• cel mai frecvent Ca digestiv
• B>F; 50-60 ani
• Stari precanceroase: polipi,
Menetrier, atrofia gastrica, UG,
stomac operat
• AHC
• Morfopat: adenocarcinoame 95%
• Vegetant, ulcerat, infiltrativ

Simptomatologie + ex.
obiectiv
• In stadii precoce: necaract - anorexie
selectiva, jena epigastrica, greturi, balonari
• Tardiv: durere continua cu exacerbari,
anorexie, scadere ponderala rapida si
marcata, varsaturi in zat de cafea care nu
amelioreaza durerea
• Obiectiv: teg. palide galbui ca paiul,
casexie, edeme, febra, tumora epigastrica,
hepatomegalie
• Adenopatie supraclav. stg - Virchow Troisier

Examene paraclinice
• Rx - imagine lacunara, de aditie (nisa
malignă) sau rigiditate
• Nisa maligna: mare, cu baza de
implantare larga, neregulata, pliurile
se opresc “in maciuca” departe de ea
• EDS + bio
• Citologia oarba/ aciditate scazuta
• Hb, VSH

Sponsor Documents


Recommended

No recommend documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close