fisa proiect+memoriu tehnic+borderou+caiet sarcini+faze det.+progr. de control al calitatii
Content
FISA PROIECTULUI
Obiectul:
Construire doua case cuplate regim
de inaltime P+E
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS
ROXANA-MARIA
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca,
jud. Cluj, CF nr.307786
Faza:
Proiect Tehnic + Detalii de Executie
(P.T.+D.E.)
Proiectant general:
SC I ART SRL
str. Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca,
jud. Cluj.
Proiectant de rezistenta:
SC I ART SRL
str. Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca,
jud. Cluj.
BORDEROU
A. Piese scrise
Fisa proiectului
Borderou
Memoriu tehnic
Programul de control al calitatii lucrarilor de rezistenta
Faze determinante
Caiet de sarcini
B. Piese desenate
Nr.crt
NR.
PLANSA
DENUMIRE PLANSA
1
PLAN FUNDATII. DETALII
R.01
2
PLAN COFRAJ PLANSEU COTA +2.90
R.02
3
PLAN ARMARE INFERIOARA PLANSEU COTA +2.90
R.03
4
PLAN ARMARE SUPERIOARA PLANSEU COTA +2.90
R.04
5
PLAN COFRAJ-ARMARE GRINZI COTA +2.90
R.05
6
PLAN COFRAJ CENTURI SI GRINZI COTA +5.60
R.06
7
PLAN COFRAJ-ARMARE GRINZI COTA +5.60
R.07
8
PLAN COFRAJ-ARMARE STALPI SI SAMBURI
R.08
9
PLAN COFRAJ-ARMARE SCARI INTERIOARE
R.09
10
PLANSEU DE LEMN
R.10
11
PLAN SARPANTA
R.11
Intocmit
ing. M. Stanus
MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA
1. Generalitati
Prezenta documentatie tehnica contine partea de rezistenta faza PT+DE a proiectului
“Construire doua case cuplate regim de inaltime P+E”, din str. Borhanciului, f.n., ClujNapoca, jud. Cluj, beneficiari fiind OROS MARIUS-ALIN si OROS ROXANA-MARIA.
Partea de rezistenta a proiectului s-a elaborat pe baza temei de arhitectura intocmita de
S.C. I ART S.R.L.
2. Descrierea structurii
Incadrarea constructiei in grupe si categorii conform Normativelor in vigoare:
Conform Normativului P100–2013 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor,
cladirea proiectata este amplasata in zona seismica de calcul avand valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,10g si perioada de control (colt) a spectrului de
raspuns Tc=0,7sec. Categoria de importanţă a constructiei este “C” (Construcţie de importanţă
normală, conform H.G. nr.261, O.G. nr.2 /1994). Constructia se incadreaza in clasa a III-a de
importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri – cladiri de tip curent care nu apartin
celorlalte categorii(γI=1.00). Conform aceluiasi normativ, din punct de vedere al structurii de
rezistenta, structura proiectata este de tip structura pe zidarie portanta. Constructia a fost
proiectata astfel incat sa se incadreze in clasa de ductilitate medie M.
Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament:
Pentru determinarea condiţiilor de construire s-a intocmit un studiu geotehnic elaborate
de catre geolog Pompei Nistor. Poziţia forajului şi stratificaţia respectiva sunt prezentate în
documentaţia de specialitate anexată. Nu s-au constatat fenomene de instabilitate a terenului.
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament. In forajul F1 stratificatia este alcatuita
din:
-
Sol vegetal, pe intervalul -0,00 - -0.70 ,
-
Argila cafenie-galbena, plastic vartoasa de la -0.70 la -4.00.
Apa subterana nu s-a interceptat.
Descrierea solutiei constructive
Din punct de vedere structural cladirea are o structura de rezistenta alcatuita din fundatii
de suprafata continui, structura pe zidarie portanta, planseu din beton armat monolit peste parter
si planseu de lemn peste etaj. Acoperisul este realizat in varianta de sarpanta de lemn care
descarca partial pe planseul de lemn si structura din beton armat de peste etaj, prin intermediul
talpilor de lemn.
Fundatiile. Sub stalpi sunt realizate in varianta de fundatii izolate rigide, cu bloc din
beton simplu si cuzinet armat, legate ortogonal de fundatiile continui. Sub peretii portanti din
zidarie sunt realizate ca fundatii continui legate ortogonal pe ambele directii.
Beton: - C12/15 – in egalizari
- C16/20 – beton armat
Armatura: PC52, OB37
Peretii. Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie de caramida cu goluri verticale cu
greutate max. 1100kg/mc, cu grosimea de 25cm. Peretii despartitori interiori sunt realizati din
zidarie de caramida cu goluri verticale, cu grosimi de 25cm si 30cm, care descarca direct pe
fundatiile continui si respectiv 10cm.
Zidarie: - caramida cu goluri verticale Porotherm
Mortar: - M10
Planseele. Planseul peste parter este realizat din beton armat monolit cu grinzi si centuri.
Grosimea placii este de 13cm, iar in zona balconului de 14cm. Pentru pozitionarea corecta a
armaturii superioare, in planseu se vor monta distantieri („‟capre‟‟) 1Ø10/mp din PC52. Placa pe
sol va fi realizata din beton armat de 10cm, armata cu o plasa sudata Ø6/100x100 pe mijloc.
Finisajul va cuprinde: o sapa autonivelanta, din beton simplu, de maxim 4 cm grosime, apoi se
va monta un polistiren extrudat de 4cm peste care va fi aplicata pardoseala.
Planseul peste etaj este realizat pe structura din lemn. Grinzile din lemn vor avea
sectiunea de 15x20 dispuse la distanta ca in detaliile din proiect. Stratificatia finisajului va fi: la
interior tavan din gips carton, intre grinzi se va monta vata minerala cu grosime 20cm care va
asigura termoizolatia necesara, iar peste grinzi se vor monta dulapi continui cu grosime maxima
de 5cm . Toate elementele din lemn ale constructiei vor fi tratate ignifug, fungicid si antiseptic.
Lemnul pentru elementele structurale va avea umiditate de 12%, clasa I(de exploatare) si
C1(clasa de calitate).
Beton: - C20/25 – in placi, grinzi si centuri
Armatura: - PC52 si OB37
Lemn: - de rasinoase, clasa de calitatea C1 si clasa de exploatare I, umiditate max. 12%.
Stalpii si samburii. Sunt realizati din beton armat monolit. Dimensiunile stalpilor sunt
de 35x30 sau 30x30 pe toata inaltimea lor, iar a samburilor variaza intre 30x30 si 25x25.
Beton: - C20/25 – in stalpi si samburi
Armatura: - PC52 si OB37
Acoperisul este realizat in varianta de sarpanta de lemn, cu invelitoare din tigla
ceramica, cu greutate maxima 40kg/mp. Suportul tiglei va fi din sipci si contrasipci si astereala
continua de maxim 2.0cm, care vor descarca pe capriori.
Structura invelitorii este alcatuita din capriori de lemn ce reazema pe pane din lemn si
cosoroabele perimetrale. Dimensiunile cosoroabelor sunt de 15x22cm, respectiv 15x10 si sunt
fixate de grinzile de beton prin intermediul unor tije filetate inglobate in grinzile de beton
aferente. Toate elementele din lemn ale constructiei vor fi tratate ignifug, fungicid si antiseptic.
Lemnul pentru elementele structurale va avea umiditate de 12%, clasa I(de exploatare) si
C1(clasa de calitate).
3. Materiale folosite
Betoane:
C8/10
in egalizari;
C12/15
in blocurile de fundatie;
C16/20
in cuzineti si grinzi de fundatie;
C20/25
in suprastructura.
Otel:
OB37
armaturi constructive si de rezistenta;
PC52
armaturi de rezistenta.
Caramizi:
cu goluri verticale, densitate max. 900kg/mc;
Mortar:
M10;
Hidroizolaţii
materiale bituminoase stratificate sub pereti, material
plastic termosudabil pe pereti si sub pardoseli;
Termoizolatie:
polistiren expandat γmin = 15 daN/m³ la pereti, respectiv
γmin= 30 daN/m³ sub pardoseli.
4. Organizare de santier
Lucrarile se vor desfasura pe terenul beneficiarului. Nu se va utiliza domeniul public
pentru depozitarea materialelor, parcare utilaje sau alte scopuri. Pamantul excavat va fi
transportat la groapa de imprumut, iar molozul si alte deseuri la groapa de gunoi conform
contractului cu o firma de salubritate.
In timpul executiei vor fi folosite utilaje de mica mecanizare, precum si utilaje mobile:
excavator, automacara, pompa de beton, etc.)
La constructie se vor folosi urmatoarele materiale:
Caramida cu goluri – depozitate in incinta;
Otel-beton – livrate ca semifabricate;
Material lemnos – livrate ca semifabricate;
Beton – livrat cu autobetoniera si turnat cu pompa in suprastructura si cu jgheab in
fundatii;
Materiale de finisaj – livrate pe parcursul executiei;
Santierul va fi dotat cu urmatoarele obiective:
Pachet de incendiu
Robinet de apa
Tablou electric
WC ecologic
Vestiar muncitori
Depozit materiale marunte
Tarc pentru materiale
Poarta auto
Poarta pietoni.
In timpul executiei vor fi respectate toate masurile de protectia muncii si siguranta la
incendiu.
5. Incheiere
Executia va decurge in conformitate cu legea 10/95 pe baza de detalii cu respectarea
stricta a prevederilor din proiect si legislatia tehnica in vigoare. Totodata vor fi respectate toate
masurile NTS si PSI in vigoare.
In afara de fazele determinante, proiectantul va efectua controale pe santier la fazele
indicate in programul pentru controlul calitatii lucrarilor de rezistenta existent in documentatie.
La solicitarea beneficiarului sau constructorului se pot stabili si alte faze unde participarea va fi
pe baza de contract de asistenta tehnica. Inaintea turnarii betonului in fundatii se va chema
obligatoriu proiectantul geotehnic pentru receptia terenului de fundare.
Orice modificare fata de proiect se va face cu acordul proiectantului si cu viza
verificatorului de proiect atestat.
Constructia se incadreaza in categoria “C”, conform Legii nr. 453/2001 si Ord. MLPAT
31/N/95 aprobat de H.G. 766/97. Clasa de importanta va fi II cf. P100-2006.
Inceperea lucrarilor se va anunta de catre beneficiar, cu minim 5 (cinci) zile inainte, la
Primaria Municipiului Cluj-Napoca si cu minim 10 (zece) zile inainte la ISC Cluj.
La proiectare s-au adoptat urmatoarele ipoteze:
Zona de zapada: So,k =1,5 kN/mp pe IMR -50 ani cf.CR 1-1-3-2012
Zona de vant : v=35 m/s; p= 0.5kPa pentru IMR -50ani cf. CR-1-1-4-2012
Zona seismica: ag=0,10g; Tc=0,7s pentru IMR=100 ani conform P100-1/2013
Incarcari normate utile si normate din finisaj folosite in calcul:
-planseu cota +2.90: -utila=150kg/mp; finisaj=150kg/mp; pereti despartitori=150kg/mp;
-planseu cota +5.60: -utila=75kg/mp(pod necirculabil); finisaj=65kg/mp;
-scari de acces intre nivele: -utila=300kg/mp; finisaj=max.140kg/mp;
Proiectul de rezistenta se va verifica la cerinta „A1” (rezistenta si stabilitate) de catre un
verificator tehnic autorizat MLPAT (MLPTL).
Intocmit
ing. M.Stanus
Programul de control al calitatii lucrarilor de rezistenta
Nr.
Crt.
Lucrari ce se controleaza, se
verifica sau se receptioneaza
Document scris ce se incheie
P.V. = proces-verbal
P.V.R. = P.V. receptie calitativa
P.V.L.A. = P.V. lucrari ascunse
P.V.C.F.D.= P.V. de control a
lucrarilor in faze determinante
P.V.L.A.
Cine participa
B – beneficiar
E – executant
P – proiectant
I – Inspector
G - geotehnician
B, E, G
1.
Verificarea terenului de
fundare
2.
Verificarea sapaturilor
inaintea executarii fundatiilor
P.V.L.A.
B, E
3.
Verificarea armaturilor din
cuzineti si mustatile ptr stalpi
si samburi
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
4.
Verificarea cofrajului si
armaturii din planseul,
centurile si grinzile
de la cota +2.90
5.
6.
Verificarea cofrajului si
armaturii din centurile si
grinzile de la cota +5.60
Verificarea planseului de lemn
de la cota +5.60(inclusiv
dispunerea exacta si fixarea
grinzilor de lemn in beton si
intre ele)
7.
Verificarea sarpantei
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
P.V.L.A.
B, E
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
Obs.
Toate
panourile se
vor verifica
Baza legislativa:
Legea nr.10 - 1995 – privind calitatea in constructii (M.O. nr. 12 – 1995);
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii (aprobat prin H.G. nr. 272 –
1994 – M.O. nr. 193 – 1994);
Procedura privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si
stabilitatea constructiilor (aprobata de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 31/N din 2 octombrie 1995 –
aparuta in Buletinul constructiilor nr. 4/1996);
Normativ C56-85 pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
(aparut in Buletinul constructiilor nr. 1-2/1986).
Factori implicati:
In cuprinsul programului se fac urmatoarele notatii:
I.Inspectoratul Constructii Cluj;
B. Beneficiar;
E. Executantul structurii;
P. Proiectant;
G. Geotehnician.
Alte elemente:
Executantul (antreprenorul) are obligatia de a anunta cu 10 zile inainte fazele determinante,
in primul rand la Inspectoratul in Constructii, cat si la ceilalti factori;
La receptia lucrarii, un exemplar din prezentul program, impreuna cu actele intocmite se vor
atasa la cartea tehnica a constructiei.
Intocmit,
ing. M. Stanus
Program de faze determinante
Obiectul:
“Construire doua case cuplate regim de inaltime P+E”
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca, jud. Cluj.
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS ROXANA-MARIA
Proiectant
general:
SC I ART SRL
Programul de faze determinante:
1.
2.
3.
4.
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in fundatii;
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in planseu cota +2.90;
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in grinzi si centuri cota +5.60;
Stadiul fizic premergator confectionarii sarpantei;
Proiectantul va fi anuntat cu minim 5 (cinci) zile inaintea fiecarei faze determinante.
Inspectoratul de Stat in Constructii va fi anuntat prin fax sau telefonic, pentru asigurarea
prezentei unui inspector la fiecare faza determinanta, cu minim 10 (zece) zile inainte.
Intocmit
Ing. Stanus Mihai
Accept
OROS MARIUS ALIN si OROS ROXANA-MARIA
Verificator tehnic
Diriginte de santier
CAIET DE SARCINI
Obiectul:
Construire doua case cuplate regim
de inaltime P+E
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS
ROXANA-MARIA
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca,
jud. Cluj, CF nr.307786
LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
Consideratii generale:
Constructorul are obligatia de a cunoaste, aplica si respecta prevederile din prescriptiile
tehnice în viguare la data aplicarii proiectului, prescriptii referitoare la modul de preparare si
punere în lucru a betonului, executarea lucrarilor de metal, precum si metodologia de
receptionare a lucrarilor sau respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.
Acte si normative obligatorii:
-sunt prezentate codurile de proiectare si executie, cuprinzând STAS-uri, normative si
instructiuni
Calitatea materialelor:
-Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa de documentatiile de executie si în
conformitate cu prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la diverse probe atunci când
"lnvestitorul" sau "Consultantul" le solicita. În cazul în care loturile de materiale nu îndeplinesc
conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau
sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta Investitorul, Furnizorul si Organele pentru
Controlul Calitatii Produselor.
Reteaua utilitatilor publice:
-Antreprenorul are obligatia de a obtine toate informatiile de la serviciul utilitatilor
publice, privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscute Investitorului si Consultantului.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator·a utilitatilor respective.
Inspectia Consultantului si a Investitorului:
- Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe
Consultant si pe Investitor, pentru ca ei sa-si îndeplineasca în mod corespunzator inspectia pe
santier, ori de câte ori acestia solicita în timpul derularii contractului.
Dupa primirea documentatiei tehnico-economice de la beneficiar, constuctorul va trece la
analiza si definitivarea conceptiei organizatorice a lucrarilor de constructii-montaj sub aspectele
urmatoare:
-delimitarea si împrejmuirea zonei respective;
-delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulatie
pentru salariati si persoane straine, a materialelor de constuctii, a zonelor de lucru pentm utilaje
si a zonelor de depozitare precum si a zonelor de repaos pentru personalul din executie;
-stabilirea necesarului global de materiale, precum si a fluxului calendaristic de
aprovizionare pe fiecare categorie în parte de material, în strânsa corelatie cu graficul de
executie a lucrarii;
-stabilirea necesarului global de forta de munca, precum si a ritmului de acces a
personalului la lucrare pentm evitarea aglomerarii inutile sau a pierderilor tehnologice de timp;
-strânsa corelatie cu ordinea de executie a lucrarilor se stabileste necesarul de utilaje de
constructie.
-functie de categoria de lucrari ce urmeaza a se executa se stabilesc formatiile de lucru pe
meserii, precum si modul în care urmeaza sa se desfasoare executia.
-echipele de meseriasi cu calificare corespunzatoare trebuie dotate cu toate sculele,
materialele si echipamentul necesar.
-seful de santier trebuie sa aiba posibilitatea supravegherii în permanenta a lucrarilor pentru
asigurarea unei calitati corespunzatoare a acestora, respectarea dozajelor si a consumurilor
specifice materiale, precum si efectuarea tuturor operatiilor prevazute a se executa.
Trasarea:
-trasarea lucrarilor se va face în conformitate cu prevederile STAS 982/1/15,
respectându-se tolerantele admisibile de trasare în plan.
-receptionarea lucrarilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.
-trasarea axelor sau verificarea si materializarea axelor structurii existente se va executa
in conformitate cu prevederile, "îndrumatorului privind executarea trasarii de detaliu în
constructii"
-la receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:
-modul de alcatuire a reperelor de natura sa asigure stabilitatea acestora;
-amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor.
1.
Sapaturi, terasamente si fundatii:
Prescriptiile tehnice care stau la baza executarii lucrarilor:
GE 028 -1997
publicat in BC 11/1998
C29 –1985
publicat in BC 8/1986
C169 –1988
publicat in BC 5/1988
NP001–1996
publicat in BC 7/1996
P7–2000
publicat in BC 7/2001
NP112 - 2007
GP014–1997
publicat in BC 12/1998
ST015–1997
Publicat in BC 9/1998
GE026 –1997
publicat in BC 5/1998
C61– 974
publicat in BC 4/1975
NP074 - 2007
NE012 -1999
publicat in BC 8,9,10 /1999
NE012–1:2007
Toate sapaturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile si forma exacta
precizata in plansele de specialitate, astfel în cât aceea sa necesite un volum minim de
umplutura.
Sapaturile vor fi executate respectându-se prevederile din "Normativul privind
executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile si
industriale" - indicativ C.169-88, cap.1, 2, 3 si 4.
Receptia lucrarilor de terasamente se va executa în conformitate cu prevederile
normativelor C.169/88 si C.56/1985. La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se va
verifica pozitia, dimensiunile si coteIe de nivel realizate fata de prevederile proiectului si se va
întocmi un proces verbal de lucrari ascunse.
Turnarea blocurilor de fundare se va efectua in conformitate cu codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton simplu si beton armat indicativ NE 012 - 99, dupa ce in prealabil
s-a incheiat proces verbal de receptie a terenului de fundare si sunt asigurate conditiile tehnice:
acces la gropi, stabilitatea malurilor, cofraje, etc.
Umpluturile din jurul constructiei se vor executa din pamanturile rezultate in urma
sapaturilor. In cazul PUCM se vor realiza pamanturi stabilizate prin degresare cu nisip.
Controlul realizarii umpluturilor se va face in conformitate cu STAS 1913/13 – 83.
2.
Cofraje si sustineri
Lucrarile se vor desfasura cu respectarea urmatoarelor prescriptii
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
C 11-1974
publicat in BC 4 / 1975
C 41 -1986
publicat in BC 7 / 1986
C162-1973
publicat in BC 7 / 1974
Ele trebuie sa fie stabile, rezistente, sa asigure forma, dimensiunile, gradul de finisare
dorit. Prin alcatuire se va urmarii incadrarea in tolerantele admise a elementelor de beton.
Tehnologia de montare va fi astfel conceputa ca sa permita armarea corecta si o decofrare fara
degradarea betonului. Se vor folosi distantieri care sa nu afecteze durabilitatea betonului.
3.
Armarea betonului
Prescriptiile tehnice care guverneaza lucrarile, sunt:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
ST009 -1996
publicat in BC 11 / 1997
C 28 -1983
publicat in BC 7 / 1983
P 59 -1986
publicat in BC 10 / 1986
C 156 -1989
publicat in BC 1 / 1991
NE013-2002
ST043 –2001
publicat in BC 12/2002
ST042-2002
publicat in BC 12/2002
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
Tipurile de otel utilizate vor fi cele standardizate cf. STAS10107/0 - 90 sau alte
reglementari specificari, iar cele importate vor fi agrementate. Calitatea va fi certificata de
furnizor, iar conditiile de calitate vor fi cele cuprinse in STAS 438/1-89 438/2-91; 438/3,4-98.
Inlocuirea tipurilor de armatura prevazute in proiect se va face numai cu avizul proiectantului.
Fasonarea, inadirea, montarea armaturilor va fi conform proiectului cu respectarea conditiilor de
calitate. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele PC52 cu Ø > 25mm
se vor fasona la cald.
4.
Preparea betonului, transportul si punerea in opera
Principalele prescriptii tehnice dupa care se desfasoara lucrarile sunt:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
NE012-1:2007
C16-1984
publicat in BC 6/1986
C155-1989
publicat in BC 2/1991
C237 -1992
publicat in BC 1/1993
C238 – 92
publicat in BC 1/1993
C248-1993
publicat in BC 2/1994
La punerea in opera a betonului se vor respecta urmatoarele normative:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
NE012-1:2007
Obligatoriu se vor consulta standardele insirate in cap.2 din NE012 – 99 si punctul 2
din NE012-1:2007.
Verificarea calitatii betonului intarit se face de catre executant, corp de control
independent sau investitor de la caz la caz, dar numai apeland la laboratoare autorizate in
conformitate cu Ord. MLPAT 31/N/95 si HG 776/97.
Metodele folosite vor fi cele cuprinse in urmatoarele normative:
C56-1985
publicat in BC 1-2/1986
C26-1985
publicat in BC 8/1985 si BC 2/1987
C54-1981
publicat in BC 2/1982
C117-1970
publicat in BC 9/1970
C200-1981
publicat in BC 6/1982
NE012-1:2007
capitolul 2
Precizari privind executarea lucrarilor de betonare:
-Pregatirea turnarii betonului: aceasta operatie comporta efectuarea urmatoarelor
verificari si îndeplinirea urmatoarelor conditii:
- sunt realizate în mod corespunzator operatiile pregatitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, piese înglobate), iar utilajele si
dotarile necesare sunt în stare de functiune;
- formatiile de lucru sunt stabilite si instruite în ceea ce priveste tehnologia de executie,
tehnica securitatii muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si arrnaturi, în functie de
situatia respectiva;
- daca suprafetele de beton turnat anterior si întarit sunt corespunzator curatate de
pojghita de lapte de ciment.
- daca acestea nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara
asigurarii bunei legaturi între betoane;
- daca sunt asigurate conditiile corespunzatoare de desfasurare normala a lucrarilor si de
protectie ulterioara a lui;
.
- daca s-au luat masuri corespunzatoare de dirijare a apelor provenite din precipitatii,
pentru a se evita acumularea lor în incinta sau în jurul lucrarilor (pamânturi sensibile la umezire,
etc.).
-Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru, în maximum 15 min., betonul trebuie
sa fie pus în lucrare. In cazul în care durata transportului este mai mica de 1 ora, se poate admite
un interval de max. 30 min. De regula, betonarea se face fara întreruperi, însa atunci când acest
acest lucru nu este posibil, se creaza rosturi de lucru. Din mijlocul de transport, betonul se
descarca prin jgheaburi direct în cofraj. Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se încadreze
în limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte scgregari.
-Inaltimea maxima de cadere libera abetonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m.
În timpul turnarii betonului se va avea glija sa se evite deformarea sau deplasarea
arrnaturilor fata de pozitia prevazuta în proiect. Daca totusi asemenea defecte se constata, ele
trebuie remediate pe loc, în mod operativ si se continua turnarea.
Betonul se toarna uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm înaltime, iar turnarea stratului urmator, se face înainte de începerea
prizei din stratul turnat anterior.
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de
constructie care se betoneaza si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.
Se va avea grija sa se realizeze înglobarea completa a arrnaturilor în beton si sa se
respecte prevederile proiectului si în ceeea ce priveste grosimea stratului de acoperire.
Este interzisa circulatia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armaturi, pe
cofraje sau pe zonele cu beton proaspat turnat; aceasta operatie se face în timpul betonarii numai
pe punti special amenajate sau pe podine care nu reazema pe armaturi. Durata maxima admisa a
întreruperilor în timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de începere a prizei betonului.
Când totusi nu dispunem de determinari de laborator în acest scop, aceasta durata se considera
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore în cazul celor
fara adaos. Daca întreruperea betonarii este mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea corespunzatoare a suprafetelor rosturilor.
Compactarea betonului:
-aceasta operatiune se face mecanic cu vibratoare de interior – previbratoare, în functie
de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre LI si Ls) si de tipul de vibrator folosit, durata de
vibrare optima este de 5 - 30 s. Ea se poate stabili prin determinari de proba efectuate cu prima
sarja de beton care se pune în opera.
Vibrarea se considera terminata atunci când:
- betonul nu se mai taseaza;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
- suprafata betonului devine orizontal si usor lucioasa.
Distanta maxima între doua introduceri succesive ale vibratomlui este de 1m , ea
putându-se reduce în functie de desimea armaturilor si caracteristicile sectiunii. Grosimea
stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar
la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm în stratul anterior
compactat.
Tratarea betonului dupa turnare:
-se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentm a se reduce
deforrnatiile de contractie si pentru a se asigura conditii favorabile întaririi acestuia. Betonul
proaspat turnat trebuie protejat de vânt si actiunea razelor solare timp min. 24 h.
Protejarea elementelor de beton dupa turnare se face prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, dupa 1 - 12 h de la turnare si se va repeta la intervale de 2 - 6
h. astfel încât suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
- aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale:
Suprafetele de beton proaspat trebuie, de asemenea, protejate în timpul ploilor, cu folii de
polietilena sau prelate, atât timp cât exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Obligatoriu se vor consulta standardele insirate in cap.2 din NE012 – 99 si punctul 2
din NE012-1:2007.Compozitia betonului va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta
si durabilitatea acesteia sa fie asigurate conform Codului de practica. Principalele cerinte cum ar
fi clasa de rezistenta, clasa de expunere, clasa de consistenta, gradul de impermeabilitate, gradul
de gelivitate, tipul de ciment, raportul A/C, granulozitatea agregatului, vor fi indicate in proiect.
Tipul de ciment se va alege tinand cont de rezistenta caracteristica necesara a betonului,
viteza de dezvoltare a rezistentei, conditii de executie si tehnologia adoptata, conditii de
expunere a structurii. Controlul calitatii cimentului se va face la aprovizionare inclusiv prin
verificarea certificatului emis de furnizor, si inainte de utilizare.
Agregatele vor avea densitatea aparenta cuprinsa intre 2001 2500 kg/mc. Ele trebuie
sa respecte cerintele tehnologice cuprinse in standarde. Producerea agregatelor se va face in
statii atestate de ISC.
Apa de amestec utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din retea publica sau
din alta sursa dar indeplinind conditiile din STAS 790/84.
In unele cazuri in compozitia betonului intra obligatoriu si aditivi. Stabilirea tipului de
aditiv se va face dupa caz de proiectant, executant, sau furnizor de betoane. Alta tipuri de adaos,
cum ar fi cele pentru imbunatatirea lucrabilitatii, realizarea gradului de impermeabilitate,
protectia la agenti agresivi, se vor adauga in cantitati de max. 5% substanta uscata.Betonul se
va prepara in statii conduse de personal atestat de ISC.
5.
Lucrari de zidarie
Lucrarile de zidarie interioare si exterioare se vor realiza prin respectarea conditiilor
indicate in STAS 10104 - 83 si STAS 10109/1 - 82 privind alcatuirea elementelor de zidarie. Se
vor respecta cu strictete prescriptiile normativului P2-85 din BC11 / 1985 privind alcatuirea,
calculul si executarea structurilor de zidarie. Mortarele se vor prepara conform normativului
C17 - 82 din BC1 / 1983, BC4 / 1985 si BC6 / 1988.
Se vor mai respecta prescriptiile din:
MP007-1999
publicat in BC 8 /2000
C14-1982
publicat in BC 9 /1982
C14/1-1994
publicat in BC 11 /1994
P42-1971
publicat in BC 5/1971
P113-1981
publicat in BC 3/1982
P113/1-1994
publicat in BC 11/1994
C193-1979
publicat in BC 9/1979
C197-1989
publicat in BC 9/1989
C226-1987
publicat in BC 7/1987
C235-1991
publicat in BC 3/1992
GP053-2000
publicat in BC 12 /2001
6.
Calitatea lucrarilor
Sistemul calitatii in constructii va fi intemeiat pe legea nr.10 / 1995 respectiv HG776 /
1997 cu implicarea tuturor factorilor prevazuti de lege. Lucrarile de constructie se vor desfasura
cu respectarea intocmai a proiectului si nivelul de calitate stabilite prin prescriptiile de
specialitate.
Executia si controlul lucrarilor se vor efectua de catre constructor prin fise tehnologice
care vor cuprinde precizarea obiectivului fisei, utilajele folosite, materiale folosite, fazele de
executie detalii de asigurare a calitatii, masuri in cazul conditiilor climatice deosebite,
formatiuni de lucru , modul de supraveghere, programul de control pe faze, masuri PSI si NTS.
Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
C26-1985
publicat in BC 8 /1985, BC2/1987
C54-1981
publicat in BC 2 /1982
P130-1999
publicat in BC 2 /2000
C150-1999
publicat in BC 7 /2000
C1801988
publicat in BC2 /1988
C181-1988
publicat in BC 11 /1987
C200-1981
C204-1980
C205-1981
C220-1985
C222-1985
C231-1989
C236-1991
C244-1993
C247-1993
publicat in BC 6/1981
publicat in BC5/1981
publicat in BC1/1982
publicat in BC 9/1985
publicat in BC 11/1985
publicat in BC 1/1989
publicat in BC 3/1992
publicat in BC 9/1993
publicat in BC 12/1993
Fazele proceselor de executie vor fi urmarite de catre investitor prin directorul de
santier autorizat si responsabilul tehnic cu executia atestat, si vor fi consemnate in proces verbal
de receptie calitativa dupa cum urmeaza:
la terminarea sapaturilor
la terminarea cofrajelor
la terminarea armarilor
la betonari
la decofrare
inainte si dupa montarea elementelor din lemn
Receptia structurii se va face pe baza urmatoarelor documente:
certificate de calitate a materialelor
agremente tehnice pentru materiale importate
procese verbale de receptie calitativa pentru lucrari
constatari facute de organe de control a calitatii
procese verbale de remediere
condica de betoane
buletin unic pentru calitatea betoanelor
verificari de dimensiuni si de gabarit
Concluziile vor fi consemnate in proces verbal cu sau fara obiectiuni sau se vor
respinge. In timpul executiei constructorul va respecta in mod obligatoriu metodologia din
prescriptiile tehnice de specialitate si manualul calitatii avizat si aprobat de ISC.
Intocmit
ing. M. Stanus
Obiectul:
Construire doua case cuplate regim
de inaltime P+E
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS
ROXANA-MARIA
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca,
jud. Cluj, CF nr.307786
Faza:
Proiect Tehnic + Detalii de Executie
(P.T.+D.E.)
Proiectant general:
SC I ART SRL
str. Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca,
jud. Cluj.
Proiectant de rezistenta:
SC I ART SRL
str. Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca,
jud. Cluj.
BORDEROU
A. Piese scrise
Fisa proiectului
Borderou
Memoriu tehnic
Programul de control al calitatii lucrarilor de rezistenta
Faze determinante
Caiet de sarcini
B. Piese desenate
Nr.crt
NR.
PLANSA
DENUMIRE PLANSA
1
PLAN FUNDATII. DETALII
R.01
2
PLAN COFRAJ PLANSEU COTA +2.90
R.02
3
PLAN ARMARE INFERIOARA PLANSEU COTA +2.90
R.03
4
PLAN ARMARE SUPERIOARA PLANSEU COTA +2.90
R.04
5
PLAN COFRAJ-ARMARE GRINZI COTA +2.90
R.05
6
PLAN COFRAJ CENTURI SI GRINZI COTA +5.60
R.06
7
PLAN COFRAJ-ARMARE GRINZI COTA +5.60
R.07
8
PLAN COFRAJ-ARMARE STALPI SI SAMBURI
R.08
9
PLAN COFRAJ-ARMARE SCARI INTERIOARE
R.09
10
PLANSEU DE LEMN
R.10
11
PLAN SARPANTA
R.11
Intocmit
ing. M. Stanus
MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA
1. Generalitati
Prezenta documentatie tehnica contine partea de rezistenta faza PT+DE a proiectului
“Construire doua case cuplate regim de inaltime P+E”, din str. Borhanciului, f.n., ClujNapoca, jud. Cluj, beneficiari fiind OROS MARIUS-ALIN si OROS ROXANA-MARIA.
Partea de rezistenta a proiectului s-a elaborat pe baza temei de arhitectura intocmita de
S.C. I ART S.R.L.
2. Descrierea structurii
Incadrarea constructiei in grupe si categorii conform Normativelor in vigoare:
Conform Normativului P100–2013 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor,
cladirea proiectata este amplasata in zona seismica de calcul avand valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,10g si perioada de control (colt) a spectrului de
raspuns Tc=0,7sec. Categoria de importanţă a constructiei este “C” (Construcţie de importanţă
normală, conform H.G. nr.261, O.G. nr.2 /1994). Constructia se incadreaza in clasa a III-a de
importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri – cladiri de tip curent care nu apartin
celorlalte categorii(γI=1.00). Conform aceluiasi normativ, din punct de vedere al structurii de
rezistenta, structura proiectata este de tip structura pe zidarie portanta. Constructia a fost
proiectata astfel incat sa se incadreze in clasa de ductilitate medie M.
Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament:
Pentru determinarea condiţiilor de construire s-a intocmit un studiu geotehnic elaborate
de catre geolog Pompei Nistor. Poziţia forajului şi stratificaţia respectiva sunt prezentate în
documentaţia de specialitate anexată. Nu s-au constatat fenomene de instabilitate a terenului.
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament. In forajul F1 stratificatia este alcatuita
din:
-
Sol vegetal, pe intervalul -0,00 - -0.70 ,
-
Argila cafenie-galbena, plastic vartoasa de la -0.70 la -4.00.
Apa subterana nu s-a interceptat.
Descrierea solutiei constructive
Din punct de vedere structural cladirea are o structura de rezistenta alcatuita din fundatii
de suprafata continui, structura pe zidarie portanta, planseu din beton armat monolit peste parter
si planseu de lemn peste etaj. Acoperisul este realizat in varianta de sarpanta de lemn care
descarca partial pe planseul de lemn si structura din beton armat de peste etaj, prin intermediul
talpilor de lemn.
Fundatiile. Sub stalpi sunt realizate in varianta de fundatii izolate rigide, cu bloc din
beton simplu si cuzinet armat, legate ortogonal de fundatiile continui. Sub peretii portanti din
zidarie sunt realizate ca fundatii continui legate ortogonal pe ambele directii.
Beton: - C12/15 – in egalizari
- C16/20 – beton armat
Armatura: PC52, OB37
Peretii. Inchiderile exterioare se vor realiza din zidarie de caramida cu goluri verticale cu
greutate max. 1100kg/mc, cu grosimea de 25cm. Peretii despartitori interiori sunt realizati din
zidarie de caramida cu goluri verticale, cu grosimi de 25cm si 30cm, care descarca direct pe
fundatiile continui si respectiv 10cm.
Zidarie: - caramida cu goluri verticale Porotherm
Mortar: - M10
Planseele. Planseul peste parter este realizat din beton armat monolit cu grinzi si centuri.
Grosimea placii este de 13cm, iar in zona balconului de 14cm. Pentru pozitionarea corecta a
armaturii superioare, in planseu se vor monta distantieri („‟capre‟‟) 1Ø10/mp din PC52. Placa pe
sol va fi realizata din beton armat de 10cm, armata cu o plasa sudata Ø6/100x100 pe mijloc.
Finisajul va cuprinde: o sapa autonivelanta, din beton simplu, de maxim 4 cm grosime, apoi se
va monta un polistiren extrudat de 4cm peste care va fi aplicata pardoseala.
Planseul peste etaj este realizat pe structura din lemn. Grinzile din lemn vor avea
sectiunea de 15x20 dispuse la distanta ca in detaliile din proiect. Stratificatia finisajului va fi: la
interior tavan din gips carton, intre grinzi se va monta vata minerala cu grosime 20cm care va
asigura termoizolatia necesara, iar peste grinzi se vor monta dulapi continui cu grosime maxima
de 5cm . Toate elementele din lemn ale constructiei vor fi tratate ignifug, fungicid si antiseptic.
Lemnul pentru elementele structurale va avea umiditate de 12%, clasa I(de exploatare) si
C1(clasa de calitate).
Beton: - C20/25 – in placi, grinzi si centuri
Armatura: - PC52 si OB37
Lemn: - de rasinoase, clasa de calitatea C1 si clasa de exploatare I, umiditate max. 12%.
Stalpii si samburii. Sunt realizati din beton armat monolit. Dimensiunile stalpilor sunt
de 35x30 sau 30x30 pe toata inaltimea lor, iar a samburilor variaza intre 30x30 si 25x25.
Beton: - C20/25 – in stalpi si samburi
Armatura: - PC52 si OB37
Acoperisul este realizat in varianta de sarpanta de lemn, cu invelitoare din tigla
ceramica, cu greutate maxima 40kg/mp. Suportul tiglei va fi din sipci si contrasipci si astereala
continua de maxim 2.0cm, care vor descarca pe capriori.
Structura invelitorii este alcatuita din capriori de lemn ce reazema pe pane din lemn si
cosoroabele perimetrale. Dimensiunile cosoroabelor sunt de 15x22cm, respectiv 15x10 si sunt
fixate de grinzile de beton prin intermediul unor tije filetate inglobate in grinzile de beton
aferente. Toate elementele din lemn ale constructiei vor fi tratate ignifug, fungicid si antiseptic.
Lemnul pentru elementele structurale va avea umiditate de 12%, clasa I(de exploatare) si
C1(clasa de calitate).
3. Materiale folosite
Betoane:
C8/10
in egalizari;
C12/15
in blocurile de fundatie;
C16/20
in cuzineti si grinzi de fundatie;
C20/25
in suprastructura.
Otel:
OB37
armaturi constructive si de rezistenta;
PC52
armaturi de rezistenta.
Caramizi:
cu goluri verticale, densitate max. 900kg/mc;
Mortar:
M10;
Hidroizolaţii
materiale bituminoase stratificate sub pereti, material
plastic termosudabil pe pereti si sub pardoseli;
Termoizolatie:
polistiren expandat γmin = 15 daN/m³ la pereti, respectiv
γmin= 30 daN/m³ sub pardoseli.
4. Organizare de santier
Lucrarile se vor desfasura pe terenul beneficiarului. Nu se va utiliza domeniul public
pentru depozitarea materialelor, parcare utilaje sau alte scopuri. Pamantul excavat va fi
transportat la groapa de imprumut, iar molozul si alte deseuri la groapa de gunoi conform
contractului cu o firma de salubritate.
In timpul executiei vor fi folosite utilaje de mica mecanizare, precum si utilaje mobile:
excavator, automacara, pompa de beton, etc.)
La constructie se vor folosi urmatoarele materiale:
Caramida cu goluri – depozitate in incinta;
Otel-beton – livrate ca semifabricate;
Material lemnos – livrate ca semifabricate;
Beton – livrat cu autobetoniera si turnat cu pompa in suprastructura si cu jgheab in
fundatii;
Materiale de finisaj – livrate pe parcursul executiei;
Santierul va fi dotat cu urmatoarele obiective:
Pachet de incendiu
Robinet de apa
Tablou electric
WC ecologic
Vestiar muncitori
Depozit materiale marunte
Tarc pentru materiale
Poarta auto
Poarta pietoni.
In timpul executiei vor fi respectate toate masurile de protectia muncii si siguranta la
incendiu.
5. Incheiere
Executia va decurge in conformitate cu legea 10/95 pe baza de detalii cu respectarea
stricta a prevederilor din proiect si legislatia tehnica in vigoare. Totodata vor fi respectate toate
masurile NTS si PSI in vigoare.
In afara de fazele determinante, proiectantul va efectua controale pe santier la fazele
indicate in programul pentru controlul calitatii lucrarilor de rezistenta existent in documentatie.
La solicitarea beneficiarului sau constructorului se pot stabili si alte faze unde participarea va fi
pe baza de contract de asistenta tehnica. Inaintea turnarii betonului in fundatii se va chema
obligatoriu proiectantul geotehnic pentru receptia terenului de fundare.
Orice modificare fata de proiect se va face cu acordul proiectantului si cu viza
verificatorului de proiect atestat.
Constructia se incadreaza in categoria “C”, conform Legii nr. 453/2001 si Ord. MLPAT
31/N/95 aprobat de H.G. 766/97. Clasa de importanta va fi II cf. P100-2006.
Inceperea lucrarilor se va anunta de catre beneficiar, cu minim 5 (cinci) zile inainte, la
Primaria Municipiului Cluj-Napoca si cu minim 10 (zece) zile inainte la ISC Cluj.
La proiectare s-au adoptat urmatoarele ipoteze:
Zona de zapada: So,k =1,5 kN/mp pe IMR -50 ani cf.CR 1-1-3-2012
Zona de vant : v=35 m/s; p= 0.5kPa pentru IMR -50ani cf. CR-1-1-4-2012
Zona seismica: ag=0,10g; Tc=0,7s pentru IMR=100 ani conform P100-1/2013
Incarcari normate utile si normate din finisaj folosite in calcul:
-planseu cota +2.90: -utila=150kg/mp; finisaj=150kg/mp; pereti despartitori=150kg/mp;
-planseu cota +5.60: -utila=75kg/mp(pod necirculabil); finisaj=65kg/mp;
-scari de acces intre nivele: -utila=300kg/mp; finisaj=max.140kg/mp;
Proiectul de rezistenta se va verifica la cerinta „A1” (rezistenta si stabilitate) de catre un
verificator tehnic autorizat MLPAT (MLPTL).
Intocmit
ing. M.Stanus
Programul de control al calitatii lucrarilor de rezistenta
Nr.
Crt.
Lucrari ce se controleaza, se
verifica sau se receptioneaza
Document scris ce se incheie
P.V. = proces-verbal
P.V.R. = P.V. receptie calitativa
P.V.L.A. = P.V. lucrari ascunse
P.V.C.F.D.= P.V. de control a
lucrarilor in faze determinante
P.V.L.A.
Cine participa
B – beneficiar
E – executant
P – proiectant
I – Inspector
G - geotehnician
B, E, G
1.
Verificarea terenului de
fundare
2.
Verificarea sapaturilor
inaintea executarii fundatiilor
P.V.L.A.
B, E
3.
Verificarea armaturilor din
cuzineti si mustatile ptr stalpi
si samburi
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
4.
Verificarea cofrajului si
armaturii din planseul,
centurile si grinzile
de la cota +2.90
5.
6.
Verificarea cofrajului si
armaturii din centurile si
grinzile de la cota +5.60
Verificarea planseului de lemn
de la cota +5.60(inclusiv
dispunerea exacta si fixarea
grinzilor de lemn in beton si
intre ele)
7.
Verificarea sarpantei
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
P.V.L.A.
B, E
P.V.C.F.D.
B, E, P, I
Obs.
Toate
panourile se
vor verifica
Baza legislativa:
Legea nr.10 - 1995 – privind calitatea in constructii (M.O. nr. 12 – 1995);
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii (aprobat prin H.G. nr. 272 –
1994 – M.O. nr. 193 – 1994);
Procedura privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si
stabilitatea constructiilor (aprobata de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 31/N din 2 octombrie 1995 –
aparuta in Buletinul constructiilor nr. 4/1996);
Normativ C56-85 pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
(aparut in Buletinul constructiilor nr. 1-2/1986).
Factori implicati:
In cuprinsul programului se fac urmatoarele notatii:
I.Inspectoratul Constructii Cluj;
B. Beneficiar;
E. Executantul structurii;
P. Proiectant;
G. Geotehnician.
Alte elemente:
Executantul (antreprenorul) are obligatia de a anunta cu 10 zile inainte fazele determinante,
in primul rand la Inspectoratul in Constructii, cat si la ceilalti factori;
La receptia lucrarii, un exemplar din prezentul program, impreuna cu actele intocmite se vor
atasa la cartea tehnica a constructiei.
Intocmit,
ing. M. Stanus
Program de faze determinante
Obiectul:
“Construire doua case cuplate regim de inaltime P+E”
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca, jud. Cluj.
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS ROXANA-MARIA
Proiectant
general:
SC I ART SRL
Programul de faze determinante:
1.
2.
3.
4.
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in fundatii;
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in planseu cota +2.90;
Stadiul fizic premergator turnarii betonului in grinzi si centuri cota +5.60;
Stadiul fizic premergator confectionarii sarpantei;
Proiectantul va fi anuntat cu minim 5 (cinci) zile inaintea fiecarei faze determinante.
Inspectoratul de Stat in Constructii va fi anuntat prin fax sau telefonic, pentru asigurarea
prezentei unui inspector la fiecare faza determinanta, cu minim 10 (zece) zile inainte.
Intocmit
Ing. Stanus Mihai
Accept
OROS MARIUS ALIN si OROS ROXANA-MARIA
Verificator tehnic
Diriginte de santier
CAIET DE SARCINI
Obiectul:
Construire doua case cuplate regim
de inaltime P+E
Beneficiar:
OROS MARIUS-ALIN si OROS
ROXANA-MARIA
Amplasament:
Str. Borhanciului, f.n., Cluj-Napoca,
jud. Cluj, CF nr.307786
LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
Consideratii generale:
Constructorul are obligatia de a cunoaste, aplica si respecta prevederile din prescriptiile
tehnice în viguare la data aplicarii proiectului, prescriptii referitoare la modul de preparare si
punere în lucru a betonului, executarea lucrarilor de metal, precum si metodologia de
receptionare a lucrarilor sau respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.
Acte si normative obligatorii:
-sunt prezentate codurile de proiectare si executie, cuprinzând STAS-uri, normative si
instructiuni
Calitatea materialelor:
-Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa de documentatiile de executie si în
conformitate cu prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la diverse probe atunci când
"lnvestitorul" sau "Consultantul" le solicita. În cazul în care loturile de materiale nu îndeplinesc
conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau
sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta Investitorul, Furnizorul si Organele pentru
Controlul Calitatii Produselor.
Reteaua utilitatilor publice:
-Antreprenorul are obligatia de a obtine toate informatiile de la serviciul utilitatilor
publice, privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscute Investitorului si Consultantului.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator·a utilitatilor respective.
Inspectia Consultantului si a Investitorului:
- Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe
Consultant si pe Investitor, pentru ca ei sa-si îndeplineasca în mod corespunzator inspectia pe
santier, ori de câte ori acestia solicita în timpul derularii contractului.
Dupa primirea documentatiei tehnico-economice de la beneficiar, constuctorul va trece la
analiza si definitivarea conceptiei organizatorice a lucrarilor de constructii-montaj sub aspectele
urmatoare:
-delimitarea si împrejmuirea zonei respective;
-delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulatie
pentru salariati si persoane straine, a materialelor de constuctii, a zonelor de lucru pentm utilaje
si a zonelor de depozitare precum si a zonelor de repaos pentru personalul din executie;
-stabilirea necesarului global de materiale, precum si a fluxului calendaristic de
aprovizionare pe fiecare categorie în parte de material, în strânsa corelatie cu graficul de
executie a lucrarii;
-stabilirea necesarului global de forta de munca, precum si a ritmului de acces a
personalului la lucrare pentm evitarea aglomerarii inutile sau a pierderilor tehnologice de timp;
-strânsa corelatie cu ordinea de executie a lucrarilor se stabileste necesarul de utilaje de
constructie.
-functie de categoria de lucrari ce urmeaza a se executa se stabilesc formatiile de lucru pe
meserii, precum si modul în care urmeaza sa se desfasoare executia.
-echipele de meseriasi cu calificare corespunzatoare trebuie dotate cu toate sculele,
materialele si echipamentul necesar.
-seful de santier trebuie sa aiba posibilitatea supravegherii în permanenta a lucrarilor pentru
asigurarea unei calitati corespunzatoare a acestora, respectarea dozajelor si a consumurilor
specifice materiale, precum si efectuarea tuturor operatiilor prevazute a se executa.
Trasarea:
-trasarea lucrarilor se va face în conformitate cu prevederile STAS 982/1/15,
respectându-se tolerantele admisibile de trasare în plan.
-receptionarea lucrarilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.
-trasarea axelor sau verificarea si materializarea axelor structurii existente se va executa
in conformitate cu prevederile, "îndrumatorului privind executarea trasarii de detaliu în
constructii"
-la receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:
-modul de alcatuire a reperelor de natura sa asigure stabilitatea acestora;
-amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor.
1.
Sapaturi, terasamente si fundatii:
Prescriptiile tehnice care stau la baza executarii lucrarilor:
GE 028 -1997
publicat in BC 11/1998
C29 –1985
publicat in BC 8/1986
C169 –1988
publicat in BC 5/1988
NP001–1996
publicat in BC 7/1996
P7–2000
publicat in BC 7/2001
NP112 - 2007
GP014–1997
publicat in BC 12/1998
ST015–1997
Publicat in BC 9/1998
GE026 –1997
publicat in BC 5/1998
C61– 974
publicat in BC 4/1975
NP074 - 2007
NE012 -1999
publicat in BC 8,9,10 /1999
NE012–1:2007
Toate sapaturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile si forma exacta
precizata in plansele de specialitate, astfel în cât aceea sa necesite un volum minim de
umplutura.
Sapaturile vor fi executate respectându-se prevederile din "Normativul privind
executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile si
industriale" - indicativ C.169-88, cap.1, 2, 3 si 4.
Receptia lucrarilor de terasamente se va executa în conformitate cu prevederile
normativelor C.169/88 si C.56/1985. La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se va
verifica pozitia, dimensiunile si coteIe de nivel realizate fata de prevederile proiectului si se va
întocmi un proces verbal de lucrari ascunse.
Turnarea blocurilor de fundare se va efectua in conformitate cu codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton simplu si beton armat indicativ NE 012 - 99, dupa ce in prealabil
s-a incheiat proces verbal de receptie a terenului de fundare si sunt asigurate conditiile tehnice:
acces la gropi, stabilitatea malurilor, cofraje, etc.
Umpluturile din jurul constructiei se vor executa din pamanturile rezultate in urma
sapaturilor. In cazul PUCM se vor realiza pamanturi stabilizate prin degresare cu nisip.
Controlul realizarii umpluturilor se va face in conformitate cu STAS 1913/13 – 83.
2.
Cofraje si sustineri
Lucrarile se vor desfasura cu respectarea urmatoarelor prescriptii
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
C 11-1974
publicat in BC 4 / 1975
C 41 -1986
publicat in BC 7 / 1986
C162-1973
publicat in BC 7 / 1974
Ele trebuie sa fie stabile, rezistente, sa asigure forma, dimensiunile, gradul de finisare
dorit. Prin alcatuire se va urmarii incadrarea in tolerantele admise a elementelor de beton.
Tehnologia de montare va fi astfel conceputa ca sa permita armarea corecta si o decofrare fara
degradarea betonului. Se vor folosi distantieri care sa nu afecteze durabilitatea betonului.
3.
Armarea betonului
Prescriptiile tehnice care guverneaza lucrarile, sunt:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
ST009 -1996
publicat in BC 11 / 1997
C 28 -1983
publicat in BC 7 / 1983
P 59 -1986
publicat in BC 10 / 1986
C 156 -1989
publicat in BC 1 / 1991
NE013-2002
ST043 –2001
publicat in BC 12/2002
ST042-2002
publicat in BC 12/2002
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
Tipurile de otel utilizate vor fi cele standardizate cf. STAS10107/0 - 90 sau alte
reglementari specificari, iar cele importate vor fi agrementate. Calitatea va fi certificata de
furnizor, iar conditiile de calitate vor fi cele cuprinse in STAS 438/1-89 438/2-91; 438/3,4-98.
Inlocuirea tipurilor de armatura prevazute in proiect se va face numai cu avizul proiectantului.
Fasonarea, inadirea, montarea armaturilor va fi conform proiectului cu respectarea conditiilor de
calitate. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele PC52 cu Ø > 25mm
se vor fasona la cald.
4.
Preparea betonului, transportul si punerea in opera
Principalele prescriptii tehnice dupa care se desfasoara lucrarile sunt:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
NE012-1:2007
C16-1984
publicat in BC 6/1986
C155-1989
publicat in BC 2/1991
C237 -1992
publicat in BC 1/1993
C238 – 92
publicat in BC 1/1993
C248-1993
publicat in BC 2/1994
La punerea in opera a betonului se vor respecta urmatoarele normative:
NE012-1999
publicat in BC 8,9,10/1999
NE012-1:2007
Obligatoriu se vor consulta standardele insirate in cap.2 din NE012 – 99 si punctul 2
din NE012-1:2007.
Verificarea calitatii betonului intarit se face de catre executant, corp de control
independent sau investitor de la caz la caz, dar numai apeland la laboratoare autorizate in
conformitate cu Ord. MLPAT 31/N/95 si HG 776/97.
Metodele folosite vor fi cele cuprinse in urmatoarele normative:
C56-1985
publicat in BC 1-2/1986
C26-1985
publicat in BC 8/1985 si BC 2/1987
C54-1981
publicat in BC 2/1982
C117-1970
publicat in BC 9/1970
C200-1981
publicat in BC 6/1982
NE012-1:2007
capitolul 2
Precizari privind executarea lucrarilor de betonare:
-Pregatirea turnarii betonului: aceasta operatie comporta efectuarea urmatoarelor
verificari si îndeplinirea urmatoarelor conditii:
- sunt realizate în mod corespunzator operatiile pregatitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, piese înglobate), iar utilajele si
dotarile necesare sunt în stare de functiune;
- formatiile de lucru sunt stabilite si instruite în ceea ce priveste tehnologia de executie,
tehnica securitatii muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si arrnaturi, în functie de
situatia respectiva;
- daca suprafetele de beton turnat anterior si întarit sunt corespunzator curatate de
pojghita de lapte de ciment.
- daca acestea nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara
asigurarii bunei legaturi între betoane;
- daca sunt asigurate conditiile corespunzatoare de desfasurare normala a lucrarilor si de
protectie ulterioara a lui;
.
- daca s-au luat masuri corespunzatoare de dirijare a apelor provenite din precipitatii,
pentru a se evita acumularea lor în incinta sau în jurul lucrarilor (pamânturi sensibile la umezire,
etc.).
-Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru, în maximum 15 min., betonul trebuie
sa fie pus în lucrare. In cazul în care durata transportului este mai mica de 1 ora, se poate admite
un interval de max. 30 min. De regula, betonarea se face fara întreruperi, însa atunci când acest
acest lucru nu este posibil, se creaza rosturi de lucru. Din mijlocul de transport, betonul se
descarca prin jgheaburi direct în cofraj. Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se încadreze
în limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte scgregari.
-Inaltimea maxima de cadere libera abetonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m.
În timpul turnarii betonului se va avea glija sa se evite deformarea sau deplasarea
arrnaturilor fata de pozitia prevazuta în proiect. Daca totusi asemenea defecte se constata, ele
trebuie remediate pe loc, în mod operativ si se continua turnarea.
Betonul se toarna uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm înaltime, iar turnarea stratului urmator, se face înainte de începerea
prizei din stratul turnat anterior.
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de
constructie care se betoneaza si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.
Se va avea grija sa se realizeze înglobarea completa a arrnaturilor în beton si sa se
respecte prevederile proiectului si în ceeea ce priveste grosimea stratului de acoperire.
Este interzisa circulatia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armaturi, pe
cofraje sau pe zonele cu beton proaspat turnat; aceasta operatie se face în timpul betonarii numai
pe punti special amenajate sau pe podine care nu reazema pe armaturi. Durata maxima admisa a
întreruperilor în timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de începere a prizei betonului.
Când totusi nu dispunem de determinari de laborator în acest scop, aceasta durata se considera
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore în cazul celor
fara adaos. Daca întreruperea betonarii este mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea corespunzatoare a suprafetelor rosturilor.
Compactarea betonului:
-aceasta operatiune se face mecanic cu vibratoare de interior – previbratoare, în functie
de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre LI si Ls) si de tipul de vibrator folosit, durata de
vibrare optima este de 5 - 30 s. Ea se poate stabili prin determinari de proba efectuate cu prima
sarja de beton care se pune în opera.
Vibrarea se considera terminata atunci când:
- betonul nu se mai taseaza;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului;
- suprafata betonului devine orizontal si usor lucioasa.
Distanta maxima între doua introduceri succesive ale vibratomlui este de 1m , ea
putându-se reduce în functie de desimea armaturilor si caracteristicile sectiunii. Grosimea
stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar
la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm în stratul anterior
compactat.
Tratarea betonului dupa turnare:
-se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare, pentm a se reduce
deforrnatiile de contractie si pentru a se asigura conditii favorabile întaririi acestuia. Betonul
proaspat turnat trebuie protejat de vânt si actiunea razelor solare timp min. 24 h.
Protejarea elementelor de beton dupa turnare se face prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, dupa 1 - 12 h de la turnare si se va repeta la intervale de 2 - 6
h. astfel încât suprafata betonului sa se mentina permanent umeda;
- aplicarea de pelicule de protectie, pe baza de prescriptii speciale:
Suprafetele de beton proaspat trebuie, de asemenea, protejate în timpul ploilor, cu folii de
polietilena sau prelate, atât timp cât exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Obligatoriu se vor consulta standardele insirate in cap.2 din NE012 – 99 si punctul 2
din NE012-1:2007.Compozitia betonului va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta
si durabilitatea acesteia sa fie asigurate conform Codului de practica. Principalele cerinte cum ar
fi clasa de rezistenta, clasa de expunere, clasa de consistenta, gradul de impermeabilitate, gradul
de gelivitate, tipul de ciment, raportul A/C, granulozitatea agregatului, vor fi indicate in proiect.
Tipul de ciment se va alege tinand cont de rezistenta caracteristica necesara a betonului,
viteza de dezvoltare a rezistentei, conditii de executie si tehnologia adoptata, conditii de
expunere a structurii. Controlul calitatii cimentului se va face la aprovizionare inclusiv prin
verificarea certificatului emis de furnizor, si inainte de utilizare.
Agregatele vor avea densitatea aparenta cuprinsa intre 2001 2500 kg/mc. Ele trebuie
sa respecte cerintele tehnologice cuprinse in standarde. Producerea agregatelor se va face in
statii atestate de ISC.
Apa de amestec utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din retea publica sau
din alta sursa dar indeplinind conditiile din STAS 790/84.
In unele cazuri in compozitia betonului intra obligatoriu si aditivi. Stabilirea tipului de
aditiv se va face dupa caz de proiectant, executant, sau furnizor de betoane. Alta tipuri de adaos,
cum ar fi cele pentru imbunatatirea lucrabilitatii, realizarea gradului de impermeabilitate,
protectia la agenti agresivi, se vor adauga in cantitati de max. 5% substanta uscata.Betonul se
va prepara in statii conduse de personal atestat de ISC.
5.
Lucrari de zidarie
Lucrarile de zidarie interioare si exterioare se vor realiza prin respectarea conditiilor
indicate in STAS 10104 - 83 si STAS 10109/1 - 82 privind alcatuirea elementelor de zidarie. Se
vor respecta cu strictete prescriptiile normativului P2-85 din BC11 / 1985 privind alcatuirea,
calculul si executarea structurilor de zidarie. Mortarele se vor prepara conform normativului
C17 - 82 din BC1 / 1983, BC4 / 1985 si BC6 / 1988.
Se vor mai respecta prescriptiile din:
MP007-1999
publicat in BC 8 /2000
C14-1982
publicat in BC 9 /1982
C14/1-1994
publicat in BC 11 /1994
P42-1971
publicat in BC 5/1971
P113-1981
publicat in BC 3/1982
P113/1-1994
publicat in BC 11/1994
C193-1979
publicat in BC 9/1979
C197-1989
publicat in BC 9/1989
C226-1987
publicat in BC 7/1987
C235-1991
publicat in BC 3/1992
GP053-2000
publicat in BC 12 /2001
6.
Calitatea lucrarilor
Sistemul calitatii in constructii va fi intemeiat pe legea nr.10 / 1995 respectiv HG776 /
1997 cu implicarea tuturor factorilor prevazuti de lege. Lucrarile de constructie se vor desfasura
cu respectarea intocmai a proiectului si nivelul de calitate stabilite prin prescriptiile de
specialitate.
Executia si controlul lucrarilor se vor efectua de catre constructor prin fise tehnologice
care vor cuprinde precizarea obiectivului fisei, utilajele folosite, materiale folosite, fazele de
executie detalii de asigurare a calitatii, masuri in cazul conditiilor climatice deosebite,
formatiuni de lucru , modul de supraveghere, programul de control pe faze, masuri PSI si NTS.
Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
C26-1985
publicat in BC 8 /1985, BC2/1987
C54-1981
publicat in BC 2 /1982
P130-1999
publicat in BC 2 /2000
C150-1999
publicat in BC 7 /2000
C1801988
publicat in BC2 /1988
C181-1988
publicat in BC 11 /1987
C200-1981
C204-1980
C205-1981
C220-1985
C222-1985
C231-1989
C236-1991
C244-1993
C247-1993
publicat in BC 6/1981
publicat in BC5/1981
publicat in BC1/1982
publicat in BC 9/1985
publicat in BC 11/1985
publicat in BC 1/1989
publicat in BC 3/1992
publicat in BC 9/1993
publicat in BC 12/1993
Fazele proceselor de executie vor fi urmarite de catre investitor prin directorul de
santier autorizat si responsabilul tehnic cu executia atestat, si vor fi consemnate in proces verbal
de receptie calitativa dupa cum urmeaza:
la terminarea sapaturilor
la terminarea cofrajelor
la terminarea armarilor
la betonari
la decofrare
inainte si dupa montarea elementelor din lemn
Receptia structurii se va face pe baza urmatoarelor documente:
certificate de calitate a materialelor
agremente tehnice pentru materiale importate
procese verbale de receptie calitativa pentru lucrari
constatari facute de organe de control a calitatii
procese verbale de remediere
condica de betoane
buletin unic pentru calitatea betoanelor
verificari de dimensiuni si de gabarit
Concluziile vor fi consemnate in proces verbal cu sau fara obiectiuni sau se vor
respinge. In timpul executiei constructorul va respecta in mod obligatoriu metodologia din
prescriptiile tehnice de specialitate si manualul calitatii avizat si aprobat de ISC.
Intocmit
ing. M. Stanus
