free

Published on March 2017 | Categories: Documents | Downloads: 16 | Comments: 0 | Views: 315
of 30
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Argumentare şi gândire critică – subiecte date la examene

Argumentare şi gândire critică – examen (2.06.2009)
Se dă textul:
Nu există nici o lege care să le interzică, de pildă, cuplurilor de nudişti să adopte copii. De unde
putem vedea că societatea e dispusă să accepte că şi persoanele care au un alt stil de viaţă decat
majoritatea cetăţenilor pot creşte şi educa un copil. Dar dacă acceptă acest lucru, cu atât mai mult ar
trebui să îl accepte atunci când diferenţa nu ţine de stilul de viaţă al potenţialilor părinţi, ci doar de
orientarea lor sexuală. Nu există nici un pericol aici. Specialiştii au arătat că orientarea sexuală a
copiilor nu e influenţată de orientarea părinţilor. În plus, în ţările în care cuplurile formate din
persoane de acelaşi sex au avut dreptul să adopte copii s-a observat că educaţia acestora s-a
desfăşurat în condiţii bune. În schimb, în lipsa unei legi care să permită acest lucru, cuplurile
formate din persoane de acelaşi sex sunt discriminate, fiind lipsite de un drept pe care il au celelalte
cupluri. Dar alte mijloace de a elimina această discriminare, fără a modifica legile, nu există. Prin
urmare, ar trebui să li se permită prin lege şi cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex să
adopte copii.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text.
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului.
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte.
6) Evaluaţi critic argumentarea din text.
7) Construiţi o scurtă argumentare polemică, încercând să respingeţi teza argumentării din textul
analizat mai înainte.

Rezolvare:
Cerinta (1): Teza argumentarii este "Ar trebui sa li se permita prin lege si cuplurilor formate din
persoane de acelasi sex sa adopte copii.". Este vorba despre o argumentare monologala,
constructiva, cu teza actionala.
Cerinta (2): Textul poate fi impartit in urmatoarele afirmatii:
1) Legea nu le interzice cuplurilor de nudisti sa adopte copii.
2) Societatea e dispusa sa accepte ca si persoanele cu un stil de viata diferit de cel al majoritatii
cetatenilor pot creste si educa un copil (in conditii bune).
3) Societatea ar trebui sa accepte ca si parintii cu o orientare sexuala diferita de cea a majoritatii
cetatenilor pot creste si educa un copil (in conditii bune).
4) Cresterea copiilor adoptati de catre parinti de acelasi sex nu prezinta un pericol pentru societate
sau pentru educatia copiiilor.
5) Specialistii au aratat ca orientarea sexuala a copiilor nu e influentata de orientarea (sexuala a)
parintilor.
6) In tarile in care cuplurile formate din persoane de acelasi sex au avut dreptul sa adopte copii s-a
observat ca educatia acestora s-a desfasurat in conditii bune.
7) In lipsa unei legi care sa permita adoptiile pentru cupluri formate din persoane de acelasi sex,
acestea sunt discriminate.
8) In lipsa unei legi care sa permita adoptiile pentru cupluri formate din persoane de acelasi sex,
aceste cupluri nu beneficiaza de un drept de care se bucura cuplurile heterosexuale.
9) Nu avem alte alternative, in afara modificarii legilor, pentru a elimina discriminarea cuplurilor
homosexuale.
10) Ar trebui sa li se permita prin lege si cuplurilor formate din persoane de acelasi sex sa adopte
copii.
Indicatorii verbali ai argumentarii, in ordinea in care apar in text, sunt: "de unde putem vedea ca",
forma de gerunziu a verbului "a fi", in expresia "fiind lipsite de un drept (...)", "prin urmare".
Cerinta (3): Urmatoarele afirmatii sunt presupuse in cadrul argumentarii din textul analizat:
a) Cel putin unii nudisti au un stil de viata diferit de cel al majoritatii cetatenilor.
b) Orientarea sexuala nu determina un anumit stil de viata.
c) Daca societatea accepta ca a actiune se va desfasura in conditii bune, atunci nu trebuie sa o
interzica prin lege.

d) Daca un grup de persoane nu beneficiaza de aceleasi drepturi de care beneficiaza si celelalte
persoane, persoanele din grupul respectiv sunt discriminate.
e) Trebuie sa eliminam discriminarea.
Cerinta (4): Urmatoarea diagrama reprezinta macrostructura argumentativa a textului analizat:

Cerinta (5): Tehnicile de argumentare utilizate in text sunt urmatoarele:
- afirmatia (2) se sprijina pe (1) si (a) prin apel la un caz particular (cazul cuplurilor de nudisti);
- afirmatia (3) se sprijina pe (2) si (b) printr-o argumentare a fortiori (se considera ca un stil de viata
diferit conteaza mai mult, in discutiile privitoare la adoptii, decat orientarea sexuala);
- afirmatia (4) se sprijina, pe de o parte, pe (5), aici fiind utilizat apelul la autoritatea unor
specialisti, iar pe de alta parte se sprijina pe afirmatia (6), aici fiind utilizat un caz paralel (vorbim
despre modificarea legii in tarile in care nu sunt deocamdata permise adoptiile de catre cupluri
homosexuale);
- afirmatia (3) justifica teza argumentarii (10) prin apel la un principiu care nu a fost formulat
explicit in text, redat prin afirmatia (c);
- in trecerea de la (4) la (10) se argumenteaza prin apel la relatii cauzale (adoptia trebuie permisa de
lege pentru ca nu are efecte negative);
- pe de alta parte, afirmatia (10) este sustinuta de afirmatiile (7) si (9), impreuna cu presupozitia (e);
aceasta din urma exprima un principiu general presupus in argumentare, in timp ce (7) ne arata ca
principiul se aplica si la cazul luat in discutie, iar (9) e specifica tehnicii de argumentare numite
indeobste "eliminarea alternativelor";
- in fine, afirmatia (7) se sprijina pe afirmatiile (8) si (d), tehnica utilizata aici fiind din nou apelul la

principii generale.
Cerinta (6): Din punct de vedere material, acceptabilitatea argumentarii depinde de acceptarea
urmatoarelor premise discutabile:
(a) - e discutabil ca practicarea nudismului duce la un anumit stil de viata;
(b) - se vorbeste uneori despre un stil de viata diferit, specific cuplurilor gay;
(c) - principiul este discutabil; s-ar putea replica spunand ca legea nu trebuie sa interzica o actiune
daca avem bune temeiuri sa credem ca se va desfasura in conditii bune, nu daca societatea crede ca
se va desfasura in conditii bune;
(d) - nu in toate cazurile in care un grup de persoane nu beneficiaza de aceleasi drepturi ca si alt
grup de persoane e vorba despre discriminare; varsta de pensionare minima este diferita in unele tari
pentru barbati si pentru femei, fara sa se considere ca este vorba de o discriminare in acest caz.
Se mai poate observa ca afirmatiile (5) si (6) ar trebui sa fie sprijinite prin referinte la
articole de specialitate si studii care prezintă într-un mod nepărtinitor observaţiile realizate şi
rezultatele obţinute.
Din punct de vedere formal, se poate observa ca in sustinerea afirmatiei (4) e implicata o
anumita generalizare, care slabeste forta argumentarii respective. Chiar daca acceptam ca orientarea
sexuala a copiilor nu e determinata de cea a parintilor, este acesta singurul efect negativ pe care ar
trebui sa-l luam in considerare? De altfel, afirmatia (4) e destul de ambigua. Chiar si dupa
dezambiguizarea din analiza precedenta, tot nu e limpede ce pericole sunt avute in vedere de
argumentator.
Cerinta (7): Ar putea fi invocate urmatoarele idei in cadrul unei argumentari polemice:
 cuplurile homosexuale nu au dreptul sa se casatoreasca, asa ca nu pot avea dreptul legal sa
adopte copii.
 societatea ii poate trata diferit pe copiii cu parinti homosexuali; chiar daca ar fi vorba tot
despre discriminare si prejudecati, e in interesul copiilor sa nu se confrunte cu astfel de
atitudini negative la o varsta frageda.
 chiar daca poate fi acceptata in mod principial teza (10), in unele societati din prezent (in
cea romaneasca, de pilda) poate fi respinsa introducerea efectiva a unei legi care sa permita
cuplurilor formate din persoane de acelasi sex sa adopte copii, aratand ca societatea nu este
pregatita pentru situatiile create prin modificarea legilor.
 chiar daca discriminarea nu poate fi eliminata pana la modificarea legilor, exista, totusi,
tehnici de reproducere asistata prin intermediul carora si cuplurile formate din persoane de
acelasi sex pot avea copii.

Argumentare şi gândire critică – examen (20.09.2009)

Se dă textul:
La noi, tinerii ar putea vota începând cu vârsta de 16 ani. Viaţa politică românească nu este atât de
complicată încât să nu poată fi înţeleasă şi la această vârstă. Căci dacă ne uităm la manualele care se
studiază în licee în clasa a X-a, vom vedea că textele acestora sunt mai dificile decât declaraţiile
publice ale politicienilor. Pe de alte parte, unii dintre tinerii de 16 ani pot să lucreze, iar în cazul
acesta vor plăti impozite. Cu ce drept le-am putea interzice să decidă ce se întâmplă cu banii publici
- mai ales că unele decizii îi pot afecta şi pe ei -, ştiind că o parte din aceştia sunt chiar banii lor?
Prin urmare, ei au acest drept şi sunt capabili să şi-l exercite. În alte ţări europene, tinerii au căpătat
deja dreptul de a vota de la 16 ani. De ce nu şi aici? Mai ales că apariţia acestei noi categorii de
votanţi ar putea avea ca efect revigorarea vieţii politice româneşti.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text.
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului.
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte.
6) Evaluaţi critic argumentarea din text.
7) Construiţi o scurtă argumentare polemică, incercând să respingeţi teza argumentării din textul
analizat mai înainte.

Argumentare şi gândire critică – examen (3.02.2010)

Se dă textul:
În ultimele ierni primăria n-a fost pregatită pentru căderile masive de zăpadă. Probabil că lucrurile
vor sta la fel şi iarna viitoare. Dar asta înseamnă că angajaţii primariei vor fi în continuare
incompetenţi. Iar în cazul acesta votul nostru în alegerile locale nu a avut nici o valoare, fiindca nu
a produs o schimbare semnificativă în bine. Concluzia care se impune e una singură – nu are nici un
rost să votăm la următoarele alegeri locale. E preferabil să te abţii de la vot în loc să girezi
incompetenţa.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text.
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului.
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte.
6) Evaluaţi critic argumentarea din text.
7) Construiţi o scurtă argumentare polemică, incercând să respingeţi teza argumentării din textul
analizat mai înainte.

Argumentare şi gândire critică – examen (17.05.2010)

Se dă următorul text:
Studenţii şi profesorii nu pot deveni cu adevărat prieteni, fiindcă între prieteni trebuie să existe
egalitate, iar studenţii nu au la început un statut egal cu cel al profesorilor, aceste diferenţe neputând
fi depăşite nici în timp. Prin urmare, studenţii şi profesorii nu ar trebui să încerce să se
împrietenească. Aceaşi idee reiese şi din faptul că, aşa cum într-un proces s-ar ridica suspiciunea de
imparţialitate dacă s-ar afla că judecătorul e prieten cu una dintre părţi, profesorii care încearcă să
fie prieteni cu unii studenţi riscă să fie acuzaţi de imparţialitate. În plus, în Evul Mediu, unii dintre
cei mai reputaţi pedagogi ai vremii s-au pronunţat împotriva prieteniei dintre dascăli şi elevii
acestora.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text. [0,5 p]
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte. [1,5 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Construiţi o scurtă argumentare polemică, încercând să respingeţi teza argumentării din textul
analizat mai înainte. [2 p.]
Un punct va fi acordat din oficiu.

Rezolvare:
1) Teza este: “Studenţii şi profesorii nu ar trebui să încerce să se împrietenească.”.
Este vorba, prin urmare, despre o argumentare cu teză acţională. În plus, se poate observa că se
argumentează în sprijinul tezei şi nu împotriva acesteia, ceea ce înseamnă că argumentarea este
constructivă şi nu polemică, iar argumentatorul şi auditoriul nu îşi schimbă rolurile pe parcursul
argumentării, de unde reiese că argumentarea este monologală.

2) Textul poate fi împărţit în afirmaţii după cum urmează:
Studenţii şi profesorii nu pot deveni cu adevărat prieteni 1/, fiindcă /între prieteni trebuie să existe
egalitate 2/, iar /studenţii nu au la început un statut egal cu cel al profesorilor 3/, /aceste diferenţe
neputând fi depăşite nici în timp 4/. Prin urmare, /studenţii şi profesorii nu ar trebui să încerce să se
împrietenească 5/. Aceaşi idee reiese şi din faptul că, aşa cum /într-un proces s-ar ridica suspiciunea
de imparţialitate dacă s-ar afla că judecătorul e prieten cu una dintre părţi 6/, /profesorii care
încearcă să fie prieteni cu unii studenţi riscă să fie acuzaţi de imparţialitate 7/. În plus, /în Evul
Mediu, unii dintre cei mai reputaţi pedagogi ai vremii s-au pronunţat împotriva prieteniei dintre
dascăli şi elevii acestora. 8/
Indicatorii verbali ai argumentării sunt expresiile: „fiindcă”, „prin urmare” şi „aceeaşi idee reiese şi
din faptul că”.
3) Următoarele afirmaţii sunt presupuse în cadrul acestei argumentări:
(a) Cei care nu pot deveni prieteni nu trebuie să încerce să se împrietenească.
(b) Între studenţi şi profesori nu poate exista egalitate.
(c) Profesorii nu trebuie să rişte să fie acuzaţi de imparţialitate.
(d) Dacă specialiştii se pronunţă împotriva unui lucru, nu trebuie să încercăm să îl facem.

4) Macrostructura argumentativă a argumentării pe care o analizăm ar putea fi reprezentată în felul
următor:

5) Tehnicile argumentative utilizate în textul analizat sunt următoarele:
 Afirmaţia 5 se sprijina pe 1 si a prin apel la un principiu general, reprezentat de afirmaţia a.
 Afirmaţia 1 se sprijină pe 2 şi b tot prin apel la un principiu general, reprezentat de 2.
 Afirmaţia b se sprijină pe 3 şi 4 prin apel la relaţii cauzale (interacţiunile dintre profesori şi
elevi nu ar putea avea ca efect modificarea statutului acestora până într-acolo încât aceştia să
fie egali).
 5 se sprijină pe 7 şi d prin apel la relaţii cauzale (este vorba despre un efect nedorit al
încercării profesorilor de a se împrieteni cu studenţii).
 7 se sprijină pe 6 prin apel la analogie.
 5 se sprijină pe 8 şi d în virtutea apelului la autoritate (aşa cum reiese explicit din d).
6) Din perspectivă formală, primul argument (cel care cuprinde afirmaţiile 1, 2, 3, 4, a şi b) este cel
mai puternic, întrucât în cadrul acestuia sunt utilizate raţionamente deductive. Al doilea argument
(cel care cuprinde afirmaţiile 6, 7 şi c) cuprinde o analogie, ceea ce face ca legătura dintre premisa 7
şi susţinerea acesteia să fie ceva mai slabă. La fel stau lucrurile şi în cazul ultimului argument (care
cuprinde afirmaţiile 8 şi d). În acest din urmă caz s-ar putea ridica suspiciunea că apelul la autoritate
este sofistic, întrucât este invocată autoritatea unor specialişti dintr-o perioadă îndepărtată de zilele

noastre. Autoritatea pedagogilor respectivi ar putea să nu mai fie valabilă în prezent. În plus, opinia
invocată priveşte un alt caz decât cel aflat în discuţie – relaţiile dintre dascăli şi elevi şi nu relaţiile
dintre profesori şi studenţi. Astfel, s-ar putea considera că în ultimul argument apare şi un sofism de
relevanţă (ignoratio elenchi).
Din perspectivă materială, acceptabilitatea argumentelor oferite depinde în principal de
acceptabilitatea următoarelor premise discutabile:
(2) - prietenii nu sunt egali în toate privinţele; în plus, s-ar putea susţine că prietenii nu trebuie să
neapărat să fie egali în privinţa cunoştinţelor şi a abilităţilor intelectuale (acestea constituind cea
mai semnificativă „lipsă de egalitate” dintre profesori şi studenţi)
(3) - acceptarea acestei idei depinde de ce anume se înţelege prin expresia „egalitate”
(4) - poate că diferenţele de statut dintre studenţi şi profesori pot fi, totuşi depăşite în timp, mai ales
după ce persoanele respective nu mai au acest statut social; dar persoanele în cauză, având în vedere
acest lucru, ar putea să înceapă să se împrietenească înainte de această schimbare a statutului de
student şi, respectiv, profesor;
(c) – e discutabil că suspiciunea de imparţialitate, mai ales dacă priveşte o persoană care nu şi-a
pierdut imparţialitatea e un efect care trebuie să fie evitat cu orice chip;

7) În cadrul unei argumentări polemice privind teza argumentării analizată aici ar putea fi invocate
urmatoarele idei:
 o lume în care oamenii s-ar raporta unii la alţii ca potenţiali prieteni ar fi mai bună decât o
lume în care oamenii exclud de la bun început posibilitatea de a deveni prieteni cu unii
dintre semenii lor;
 un anumit tip de prietenie (cea care produce o emulaţie intelectuală) este importantă, dacă
nu chiar indispensabilă, pentru buna funcţionare a unei comunităţi academice;
 nici măcar relaţiile ierarhice dintr-o companie nu exclud posibilitatea unei prietenii între şefi
şi angajaţii acestora;
 etc.

Argumentare şi gândire critică – examen (18.06.2010)

Se dă textul:
Nimeni nu ar trebui să aducă pe lume un copil. Mai devreme sau mai târziu, orice om trebuie să
moară, iar moartea este privită de majoritatea oamenilor drept ceva îngrozitor. Ca atare, fiecare
copil adus pe lume este condamnat să trăiască o experienţă îngrozitoare. În plus, moartea este certă,
în timp ce bucuriile vieţii sunt nesigure, de unde reiese că nu avem nici o garanţie că un copil adus
pe lume se va bucura de viaţă suficient de mult încât răul pe care-l reprezintă pentru el experienţa
morţii să fie compensat de un bine mai mare. Dar e evident că nu trebuie să-i facem nimănui un rău
care nu este compensat de un bine mai mare. Pe de altă parte, dacă oamenii ar înceta să aducă pe
lume noi oameni, degradarea planetei ar înceta, iar natura ar putea să-şi reia cursul firesc.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text. [1 p.]
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două argumente diferite în sprijinul tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Argumentare şi gândire critică – examen (20.09.2010)

Se dă textul următor:
Ar trebui să îi reclamăm pe vecinii care îşi agresează verbal copiii. În primul rând, toţi cetăţenii au o
răspundere cu privire la ceea ce li se întâmplă celor mici, iar o astfel de răspundere îţi cere să şi
acţionezi. În al doilea rând, dacă nu vom interveni, agresiunile verbale ar putea fi urmate de
agresiuni fizice, aşa cum se poate întâmpla şi în cazul infracţiunii de furt, când hoţul ajunge să
sustragă obiecte tot mai valoroase. Şi chiar dacă părinţii respectivi se vor limita la jigniri, ţipete şi
înjurături, efectele psihologice ale unui asemenea tratament asupra unui copil pot fi foarte serioase.
În fine, să nu uităm că o reclamaţie poate fi înregistrată foarte uşor, printr-un simplu apel telefonic.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării din text. [1 p.]
4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate în text, oferind justificări pentru fiecare caz în
parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două argumente diferite împotriva tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]

Un punct se acordă din oficiu. Timp de lucru: 2 ore.

Argumentare şi gândire critică – examen (16.05.2011)

Se dă următorul text:
În oraşul nostru nu ar trebui să fie permisă o campanie publicitară stradală pentru drepturile
animalelor care utilizează imagini cu oameni dezbrăcaţi. În primul rând, nuditatea poate stârni un
scandal public, iar legea interzice activităţile care provoacă scandal public. În al doilea rând,
campania nu ar fi eficientă, atenţia publicului fiind distrasă de imaginile respective de la subiectul
propriu-zis - drepturile animalelor. În fine, dacă vom permite acum desfăşurarea unei asemenea
campanii, atunci în curând oamenii vor demonstra dezbrăcaţi pe străzi, aşa cum s-a întâmplat în
unele ţări africane. Iar de aici şi până la haos social nu mai e decât un pas. Dar e limpede că orice
duce într-o asemenea direcţie nu trebuie să fie permis într-o societate care îşi propune să fie
civilizată.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
4) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării. [1 p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două scurte argumente împotriva tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Argumentare si gandire critica – examen 02.06.2011

Se da textul:
Studenţii care copiaza la examene reuşesc, de obicei, să promoveze. Datorită lor, rata de promovare
va fi mai ridicată, iar facultatea va primi o finanţare mai mare. Pe de altă parte, dacă ar fi rău să
copiezi, atunci ar trebui să înveţi pe de rost informaţiile cerute la examen. Iar dacă examenul ar
consta în reproducerea informaţiilor, scopul învăţării ar fi memorarea. În acest caz, învăţarea nu ar
mai fi centrată pe formarea de abilităţi. Dar atunci profesorii s-ar contrazice, fiindcă tot ei spun că
esenţială e formarea de abilităţi. Prin urmare, nu poate fi rău să copiezi. De altfel, cei mai mulţi
dintre profesorii care condamnă copiatul la examene au copiat şi ei, pe vremea când erau studenţi.
Cerinte:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
4) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării. [1 p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două scurte argumente în sprijinul tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]

Raspunsuri
2)
Studenţii care copiaza la examene reuşesc, de obicei, să promoveze. [1] Datorită lor, rata de
promovare va fi mai ridicată, [2] iar facultatea va primi o finanţare mai mare. [3] Pe de altă parte,
dacă ar fi rău să copiezi, atunci ar trebui să înveţi pe de rost informaţiile cerute la examen. [4] Iar
dacă examenul ar consta în reproducerea informaţiilor, scopul învăţării ar fi memorarea. [5] În acest
caz, învăţarea nu ar mai fi centrată pe formarea de abilităţi. [6] Dar atunci profesorii s-ar contrazice,
[7] fiindcă tot ei spun că esenţială e formarea de abilităţi. [8] Prin urmare, nu poate fi rău să copiezi.
[9] De altfel, cei mai mulţi dintre profesorii care condamnă copiatul la examene au copiat şi ei, pe
vremea când erau studenţi.[10]
Explicitari:

(2) Datorita studentilor care copiaza la examene rata de promovare va fi mai ridicata.
(3) Datorita studentilor care copiaza la examene facultatea va primi o finantare mai mare.
(6) Daca scopul invatarii ar fi memorarea, atunci invatarea nu ar mai fi centrata pe formarea de
abilitati.
(7) Daca invatarea nu ar mai fi centrata pe formarea de abilitati, atunci profesorii s-ar contrazice.
(8) Profesorii spun ca formarea de abilitati e esentiala (in invatare).
1) Argumentarea este monologala, constructiva, cu teza evaluativa. Teza este “Nu poate fi rau sa
copiezi.”. Inteleasa in mod literal, teza este factuala (se spune ca e imposibil un anumit lucru), dar
autorul textului pare sa intentioneze sa sustina ca “nu e rau sa copiezi”.
4) Afirmatii presupuse:
(a) Finantarea acordata facultatilor depinde de rata de promovare a studentilor.
(b) O actiune a unui student care are ca efect o finantare mai mare pentru facultate nu poate fi rea.
(c) Daca ar fi rau sa copiezi, atunci profesorii (cei care sustin ca e rau sa copiezi) s-ar contrazice.
3)

1

8

2

a
)
3

4

5

b
)

6

c
)

7

10

9
5) si 6)
Textul contine trei argumente principale. In cadrul primului argument se face apel la relatii cauzale
pentru sustinerea afirmatiei (3). Aceasta afirmatie depinde de o premisa subinteleasa (a), pentru care
ar trebui sa fie oferite informatii suplimentare. Ultimul pas al argumentarii contine apelul la un
principiu subinteles (b), dar discutabil. Al doilea argument e realizat utilizand tehnica reducerii la
absurd. Acest argument e mai puternic decat primul, dar si el depinde de acceptarea unei idei
discutabile – cea potrivit careia daca li se cere studentilor sa memoreze anumite informatii, atunci
invatarea nu va mai fi centrata pe formarea de abilitati (6). In fine, al treilea argument e de fapt un
sofism ad hominem de tip tu quoque. Faptul ca unele dintre persoanele care sustin ca e rau sa
copiezi au facut, la randul lor, acest lucru nu e relevant pentru teza aflata in discutie.
7) Pentru sustinerea tezei (“nu e rau sa copiezi la un examen”) ar putea fi, de pilda, utilizata o
distinctie conceptuala: cea intre copiatul care ar putea fi considerat “furt intelectual” (incluzand aici
si copiatul de la colegi) si copiatul destinat, pur si simplu, reproducerii unor informatii existente, cu

indicarea sursei acestora. S-ar putea sustine, in acest fel, ca doar copiatul inteles ca furt intelectual
ar putea fi ceva rau, dar nu si copiatul inteles in al doilea sens. Un alt argument ar putea fi oferit
facand apel la principiul “O actiune care nu afecteaza negativ o alta persoana nu poate fi imorala.”.

Argumentare şi gândire critică – examen (18.09.2011)

Se dă următorul text:
Ideile filosofice nu pot fi înţelese cu adevărat de către un adolescent, fiindca multe dintre ele sunt
extrem de abstracte. Or, unii dintre cei mai reputaţi psihologi susţin că gândirea abstracta nu e pe
deplin dezvoltată nici la vârsta de 18 ani. Reiese că elevii de liceu nu se aleg cu mare lucru de la
orele de filosofie, aşa că dacă orele respective nu ar fi obligatorii, educaţia lor nu ar avea de suferit.
Pe de altă parte, dacă orele de filosofie din liceu nu ar mai fi obligatorii, ar fi economisiţi bani
publici cheltuiţi pentru salariile profesorilor de filosofie. Ar trebui, aşadar, ca filosofia să nu mai fie
o disciplină obligatorie de studiu în liceu. Sistemul educaţional din Anglia e mult mai bine pus la
punct decât al nostru, iar acolo filosofia nu e obligatorie în liceu. În fine, n-ar trebui să uităm că
liceeni din România au un program mult prea încărcat.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
4) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării. [1 p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două scurte argumente împotriva tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]
Un punct va fi acordat din oficiu.

Argumentare şi gândire critică – examen (21.05.2012) - subiect şi sugestii
de rezolvare

Se dă următorul text:
O ţigară electronică e mai puţin periculoasă pentru sănătate decât o ţigară obişnuită./1/ Potrivit
studiilor, /2/ ţigara obişnuită conţine în jur de 600 de ingrediente, prin a căror ardere sunt produse
circa 4000 de substanţe chimice diferite, dintre care unele sunt extrem de nocive/3/. Lichidul folosit
într-o ţigară electronică are doar 4-5 ingrediente, iar compoziţia chimică a acestuia nu se schimbă
atunci când lichidul respectiv e transformat în vapori/4/. De asemenea, de la apariţia ţigărilor
electronice şi până în prezent nici o persoană nu a murit datorită acestora./5/ [(a) – In aceeasi
perioada, oamenii au murit datorita fumatului tigarilor obisnuite]. În plus, lăsând la o parte investiţia
iniţială, e mai ieftin să fumezi ţigări electronice decât să fumezi ţigări obişnuite/6/, iar satisfacţia de
a fuma rămâne aceeaşi/7/. [(b) Daca doua produse iti produc aceeasi satisfactie, atunci e preferabil
produsul mai ieftin.] [(c) Produsele care sunt mai putin periculoase pentru sanatate sunt preferabile
fata de cele mai periculoase.] Prin urmare, ţigările electronice sunt preferabile ţigărilor obişnuite./8/

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
Teza este: Ţigările electronice sunt preferabile ţigărilor obişnuite. Argumentarea este monologală,
pozitivă, cu teză evaluativă .
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
Vezi mai sus.
3) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]

4) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării. [1 p.]
Vezi mai sus.
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1 p.]
(1), (c) → (7) - Se face apel la principiul exprimat de presupozitia c)
(5), (6), (b) → (7) – Se face apel la principiul exprimat de presupozitia b)
(4), (a) → (1) – Apel la relatii cauzale, in cadrul unei comparatii. Ideea argumentului este ca
utilizarea tigarilor electronice nu are efectele pe care le are fumatul tigarilor obisnuite.
(2), (3) → (1) – Nu e clar ce tehnica de argumentare este utilizata.
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi
care vi se par mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
Trecerea de la (2), (3) la (1) este discutabila. Printre cele 4-5 ingrediente prezenta in solutia folosita

in cazul tigarilor electronice s-ar putea gasi un ingredient extrem de nociv care nu e prezent in
tigarile obisnuite.
Afirmatiile
7) Oferiţi două scurte argumente împotriva tezei susţinute în textul analizat. [2 p.]

Un punct va fi acordat din oficiu

Argumentare şi gândire critică – examen (5.06.2013)

Se dă următorul text:
Intervenţia din aceste zile a forţelor de ordine împotriva manifestanţilor din Istanbul este
nejustificată. În primul rând, nici o intervenţie poliţienească împotriva unor cetăţeni care nu încalcă
legea nu este justificată. În al doilea, în cazul unor manifestaţii din Bucureşti intervenţii
asemănătoare au fost inacceptabile, după cum au spus majoritatea românilor. În al treilea, într-o
imagine care a circulat online s-a putut vedea cum un poliţist acţiona împotriva unui copil mic, care
flutura un steag turcesc. Această intervenţie nu ar putea fi justificată în nici un chip, întrucât copilul
respectiv nu ameninţa pe nimeni. În fine, deja în data de 31 mai, prestigioasa organizaţie Amnesty
International condamna intervenţia forţelor de ordine din Istanbul. Ca atare, trebuie să protestăm
împotriva acţiunilor poliţiei turce, fiindcă dacă nu luăm acum atitudine faţă de aceste acte
poliţieneşti nejustificate, atunci efectul va fi că libertatea oamenilor de pretutindeni va fi pusă în
pericol.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.

[0,5]

2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.

[1]

3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării.

[1]

4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Vi se pare că identificaţi în text vreo exprimare ambiguă sau
utilizarea unor mijloace persuasive extra-raţionale? Dintre argumentele oferite, care vi se par mai
puternice şi care mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele?

[1,5]

7) Indiferent de opinia pe care o împărtăşiţi, oferiţi două scurte argumente împotriva afirmaţiei:
Intervenţia forţelor de ordine împotriva manifestanţilor din Istanbul este nejustificată.

[2]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Sugestii de rezolvare
Analiza textului argumentativ:
(1) Interventia din aceste zile a fortelor de ordine impotriva manifestantilor din Istanbul e
nejustificata
(2) Nici o interventie politieneasca impotriva unor cetateni care nu incalca legea nu este justificata.
(a) Manifestantii din Istanbul nu incalcau legea.
(3) In cazul unor manifestatii din Bucuresti, interventii asemanatoare cu cea a fortelor de ordine din
Istanbul au fost inacceptabile (adica nejustificate).
(4) Majoritatea romanilor au spus ca interventiile din Bucuresti sunt inacceptabile.
(5) Intr-o imagine care a circulat online s-a putut vedea...
(b) In cadrul interventiei fortelor de ordine din Istanbul, un politist a actionat impotriva unui copil...
(6) Interventia politistului in cazul respectiv (mentionat la (b)) a fost nejustificata.
(7) Copilul impotriva caruia actiona politistul nu ameninta pe nimeni.
(c) Interventia politiei impotriva unei persoane care nu ameninta pe nimeni e nejustificata.
(8) In data de 31 mai, prestigioasa organizatie Amnesty International a condamnat interventia
fortelor de ordine din Istanbul.
(9) Trebuie sa protestam impotriva actiunilor politiei turce din Istanbul.
(10) Daca nu vom protesta impotriva interventiei nejustificate a politiei turce din Istanbul, efectul
va fi ca libertatea oamenilor de pretutindeni va fi pusa in pericol.
Teza este afirmatia de la punctul (9). Este vorba despre o argumentare monologala, constructiva, cu
teza actionala. Indicatori verbali ai argumentarii: "intrucat", "ca atare", "fiindca".
Macrostructura argumentarii, precum si tehnicile utilizate sunt scoase in evidenta in diagrama
urmatoare:

Evaluarea argumentarii:
 Din punct de vedere material, premisele (a), (c) si (10) sunt discutabile.
 Din punct de vedere formal, generalizarea pe baza unui singur exemplu (in trecerea de la (b) si
(6) la (1)) nu produce argumente puternice, iar utilizarea internetului ca sursa de informare (in
trecerea de la (5) la (b)) poate fi usor criticata.
 Trecerea de la (4) la (3) se face printr-un sofism.
 De asemenea, formularea de la (8) este ambigua, nefiind clar ce anume a condamnat organizatia
Amnesty International - interventia politiei sau brutalitatea acestei interventii, iar la (10) nu este
limpede in ce sens se vorbeste despre "libertatea oamenilor de pretutindeni".
 Expresii precum "interventie politieneasca" si "impotriva manifestantilor" sunt de natura sa
induca opinia sustinuta in argumentare prin mijloace extra-rationale.
 Dintre argumentele oferite, analogia de la punctul (3) pare sa sustina mai bine afirmatia de la (1)
decat exemplul de la (b)-(6) si chiar si decat apelul la un principiu general de la (2)-(a).
Argumentul prin care e sustinuta teza (9) nu este unul prea convingator, dat fiind ca legatura
cauzala dintre lipsa unui protest fata de interventia politiei din Istanbul si punerea in pericol a
"libertatii oamenilor de pretutindeni" nu e nicidecum evidenta.

Argumentare şi gândire critică – examen (10.09.2013)

Se dă următorul text:
Câinii vagabonzi din Bucureşti ar trebui să fie eutanasiaţi. S-a dovedit în mai multe cazuri că aceşti
câini sunt periculoşi, aşa că nu mai trebuie să îi lăsăm să umble liberi pe străzile capitalei. De altfel,
în nici un oraş civilizat nu întâlneşti câini vagabonzi pe stradă. Iar dacă suntem de acord că nu
trebuie să avem câini pe stradă, singurele soluţii posibile sunt fie să îi ţinem închişi într-un spaţiu
adecvat, fie să îi eutanasiem. Dar prima variantă presupune costuri pe care nu le putem acoperi nici
ca indivizi, nici ca societate. Prin urmare, rămâne soluţia eutanasiei. Ar mai trebui adăugat un lucru.
Pentru mulţi dintre câinii aflaţi acum pe străzi o moarte blândă ar fi mai bună decât o viaţă chinuită,
trăită în frig şi fără hrană suficientă, lipsită de tratament medical şi de afecţiune. Efectele eutanasiei
sunt şi din acest punct de vedere preferabile lipsei oricărei intervenţii.
Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.

[0,5]

2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.

[1]

3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării.

[1]

4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Vi se pare că identificaţi în text vreo exprimare ambiguă sau
utilizarea unor mijloace persuasive extra-raţionale? Dintre argumentele oferite, care vi se par mai
puternice şi care mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele?

[1,5]

7) Indiferent de opinia pe care o împărtăşiţi, oferiţi două scurte argumente împotriva tezei
argumentării precedente.

[2]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Argumentare şi gândire critică – examen (7.02.2014)

Se dă următorul text:
Schimbarea traseelor troleelor care circulau prin centrul oraşului datorită semimaratonului de ieri
reprezintă o dovadă de incompetenţă. Unchiul meu, care se ocupă de organizarea unor evenimente
asemănătoare, a spus şi el acelaşi lucru. În plus, modificarea respectivă nu a fost anunţată din timp,
iar traseele au fost deviate mai multe ore decât era necesar. Competiţia sportivă s-a încheiat la
prânz, dar troleibuzele nu au circulat prin centrul Bucureştiului până seara. Dacă nu reacţionăm faţă
de incompetenţa edililor, atunci vom avea de suferit pe viitor. Prin urmare, instituţiile vinovate ar
trebui trase la răspundere.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior. [0,5 p.]
2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării. [1 p.]
3) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2
p.]
4) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării. [1 p.]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1 p.]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Vi se pare că identificaţi vreo exprimare ambiguă în text?
Dintre argumentele oferite, care vi se par mai puternice şi care vi se par mai slabe? Puteţi
recunoaşte vreun sofism printre ele? [1,5 p.]
7) Oferiţi două scurte argumente împotriva tezei următoare:
Statul Român ar trebui să nu mai subvenţioneze integral studiile superioare. [2 p.]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Argumentare şi gândire critică – examen (6.06.2014)

Se dă următorul text:
Nu cred că e o idee bună să las o persoană care nu are tatuaje să-mi facă un tatuaj. În primul rând,
dacă un om nu are tatuaje, ar putea să creadă că e o prostie să te tatuezi, iar eu nu vreau să am de a
face cu oameni care cred că fac lucruri prosteşti. În al doilea rând, cei care se pricep la tatuaje
exersează de obicei pe ei înşişi. De unde reiese că dacă cineva nu are nici un tatuaj, probabil nu se
pricepe prea bine să facă tatuaje şi atunci ar putea să nu îmi facă un tatuaj aşa cum mi-aş dori. În
fine, a avea tatuaje înseamnă a adopta un anumit stil de viaţă, iar un om care nu a adoptat acest stil
de viaţă nu va pune prea mult suflet în ceea ce face. Nu cred, de pildă, că ar fi o idee bună să te laşi
pe mâna unui chirurg care nu pune suflet în ceea ce face. Prin urmare, nu ar fi, în genere, o idee
bună să apelezi la serviciile unei persoane care nu pune suflet în ce face. Iar concluzia o poate trage
oricine.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.

[0,5]

2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.

[1]

3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării.

[1]

4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Vi se pare că identificaţi în text vreo exprimare ambiguă sau
utilizarea unor mijloace persuasive extra-raţionale? Dintre argumentele oferite, care vi se par mai
puternice şi care mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele?

[1,5]

7) Indiferent de opinia pe care o împărtăşiţi, oferiţi două scurte argumente împotriva afirmaţiei:
Nu ar trebui să apelăm la serviciile unei persoane care nu pune suflet în ceea ce face.

[2]

Un punct va fi acordat din oficiu.

Sugestii cu privire la rezolvare
1) Intreaga formulare ("Nu cred ca e o idee buna ...") nu poate fi teza argumentarii. Nu argumentam,
in mod obisnuit, pentru a convinge pe altcineva ca nu impartasim o anumita opinie.
Teza poate fi identificata in doua feluri:
(a) E o idee buna sa las o persoana care nu are tatuaje sa-mi faca un tatuaj. (caz in care
argumentarea e polemica)
(b) Nu e o idee buna ... (caz in care argumentarea e constructiva)
- (a) si (b) sunt propozitii evaluative ("o idee buna");
- argumentarea e monologala;
2) Segmentarea textului:
(1) Nu e o idee buna sa las o persoana care nu are tatuaje sa-mi faca un tatuaj.
(2) Daca un om nu are tatuaje, atunci acel om ar putea sa creada ca e o prostie sa te tatuezi.
(3) Nu vreau sa am de a face cu oameni care cred despre mine ca fac lucruri prostesti.
(4) Cei care se pricep la tatuaje exerseaza de obicei pe ei insisi.
(5) Daca o persoana nu are nici un tatuaj, probabil nu se pricepe foarte bine sa faca tatuaje.
(6) O persoana care nu are tatuaje ar putea sa nu imi faca un tatuaj asa cum mi-as dori.
(7) A avea tatuaje inseamna a adopta un anumit stil de viata.
(8) Un om care nu a adoptat stilul de viata al celor care se tatueaza nu va pune prea mult suflet in
ceea ce face, atunci cand realizeaza un tatuaj.
(9) Nu e o idee buna sa te lasi pe mana unui chirurg care nu pune suflet in ceea ce face.
(10) Nu e o idee buna sa apelezi la serviciile unei persoane care nu pune suflet in ceea ce face.
- Indicatori verbali ai argumentarii: "de unde reiese ca", "atunci" (nu e utilizat intr-un conditional),
"prin urmare", "concluzia o poate trage oricine" (pentru ca expresia imi arata ca din ceea ce s-a spus
mai inainte decurge, dupa parerea argumentatorului, o concluzie).
3) Afirmatii presupuse in argumentare:
Textul contine trei argumente. O afirmatie mai importanta presupusa in cadrul primului argument
[alcatuit din (2), si (3), folosite impreuna pentru a sustine (1)] este:
(a) Nu e o idee buna sa las un om cu care nu vreau sa am de a face sa-mi faca un tatuaj.
Pentru al doilea argument [alcatuit din (4), (5) si (6)], cea mai importanta afirmatie presupusa este:
(b) Nu e o idee buna sa ma las tatuat(a) de o persoana care ar putea sa nu imi faca un tatuaj asa cum
mi-as dori.

In fine, pentru al treilea argument [alcatuit din (7), (8), (9) si (10)]:
(c) Un om care nu are tatuaje nu a adoptat stilul de viata al celor care se tatueaza.
Cu cat analiza rationamentelor implicate in argumentele respective e mai detaliata, cu atat pot fi
identificate mai multe afirmatii presupuse in argumentare ("Eu vreau sa ma tatuez", "Un om care nu
are tatuaje ar putea sa creada despre mine ca fac un lucru prostesc", "Daca o persoana nu are
tatuaje, aceasta nu a exersat (pe ea insasi).", "Cei care nu exerseaza (pe ei insisi) nu se pricep foarte
bine sa faca tatuaje.", "Cei care nu se pricep ar putea sa nu imi faca un tatuaj asa cum mi-as dori",
"Un om care nu are tatuaje nu va pune suflet in ceea ce face, atunci cand realizeaza un tatuaj", "A
cere cuiva sa iti faca un tatuaj inseamna sa apelezi la serviciile persoanei respective"). Pe noi ne
intereseaza insa sa identificam acele afirmatii presupuse in argumentare care ar ridica probleme din
perspectiva evaluarii critice a argumentarii respective.
4) Pe scurt, diagrama poate fi construita tinand cont de urmatoarele:
(i) - (2), (3) si (a) sustin impreuna, printr-o argumentare cuplata, teza (1);
(ii) - (4) o sustine pe (5), iar (5) o sustine pe (6);
(iii) - (6) si (b) sustin teza impreuna, printr-o argumentare cuplata, teza (1);
(iv) - (7) o sustine pe (c);
(v) - (9) o sustine pe (10);
(vi) - (c), (8) si (10) sustin teza (1) impreuna, printr-o argumentare cuplata;
Intr-o reprezentare grafica:

5) Tehnici de argumentare:
- Pentru (i), s-ar putea spune ca tehnica de argumentare folosita e apelul la un principiu general
(simplificand un pic lucrurile, principiul potrivit caruia nu ar fi o idee buna sa am de a face cu
oameni care cred despre mine ca fac lucruri prostesti);
- Pentru (ii), s-ar putea spune ca in trecerile succesive de la (4) la (5) si de la (5) la (6) sunt utilizate
rationamente inductive, menite sa scoata in evidenta anumite relatii cauzale (care este efectul
nedorit pe care l-as putea obtine apeland la o persoana fara tatuaje pentru un tatuaj);
- Argumentul (iii), care reprezinta ultimul pas in formularea celui de-al doilea argument, include
apelul la un principiu, exprimat de (b);
- Trecerea de la (iv) ar putea fi considerata sofistica. Chiar daca ar fi adevarat ca oamenii care au
tatuaje adopta un anumit stil de viata, de aici nu reiese ca oamenii care nu au tatuaje nu ar adopta
stilul de viata respectiv. Nu e limpede ce se intelege aici prin cuvantul "inseamna".
- La (v) este vorba despre o generalizare pe baza unui caz. Si aici ar putea fi formulat reprosul ca
argumentatorul foloseste o generalizare pripita. In lipsa lui (10), am fi putut considera ca
argumentatorul apeleaza la o analogie, iar in acest caz i-am fi putut reprosa ca utilizeaza o falsa
analogie (nu spunem despre un chirurg care nu si-a facut operatii chirurgicale ca nu pune suflet in
ceea ce face);
- In (vi) este din nou vorba despre apelul la un principiu, exprimat de (10), (c) si (8) servind la a
arata ca principiul respectiv se aplica in cazul despre care discutam.
6) Evaluare:
- Primul argument pare sa contina o trecere nejustificata de la cazul in care o persoana "ar putea sa
creada ca x e o prostie" la cazul in care o persoana crede ca x e o prostie. Fiecare dintre cele trei
afirmatii e discutabila, cea mai usor de atacat fiind, probabil, (2). Expresia "a avea de a face" este
ambigua. Putem distinge intre "a avea de a face cu o persoana sub aspect strict profesional" si "a
avea de a face cu altcineva in cadrul unei relatii persoanale". Principiul utilizat poate justifica
optiunea de a nu avea relatii personale apropiate cu cei care nu ne respecta, dar exista situatii in
care, dat fiind caracterul strict profesional al relatiei, daca persoana cu care interactionam nu isi
exprima in mod explicit vreo opinie lipsita de respect la adresa noastra, parerea personala a acesteia
despre noi nu are nici o importanta.
- Chiar daca contine rationamente inductive, care sunt, prin natura lor, ceva mai slabe decat
rationamentele deductive, al doilea argument pare a fi cel mai puternic dintre cele trei.
- Ultimul argument este cel mai slab dintre cele trei. Pe de o parte, in sustinerea unor teze folosite in
cadrul sau [(c) si (10)] par sa fie utilizate sofisme. Pe de alta parte, principiul la care se face apel in
cadrul acestui argument este discutabil (nu poate fi sustinut convingator apeland la considerente
morale, iar pentru a-l sustine din considerente practice ar trebui sa aratam ca o persoana care "nu
pune suflet in ceea ce face" nu produce rezultate la fel de bune ca si un specialist cu o calificare
similara care "pune suflet in ceea ce face". Chiar daca argumentarea nu ar fi sofistica, teza (7), de
care depinde intregul argument, este discutabila. De asemenea, ideea ca un om care nu are tatuaje
nu pune suflet in ceea ce face atunci cand realizeaza tatuaje e usor de respins utilizand cazuri

paralele (nu spunem despre un antreprenor de pompe funebre care nu a suferit un deces in familie
ca nu pune suflet in ceea ce face, de pilda).
- Intreaga argumentare nu pare, totusi, sa fie foarte convingatoare, mai ales daca ne gandim, pentru
contrast, la o argumentare in cadrul careia am fi fost convinsi ca a apela la o persoana care nu are
tatuaje pentru un tatuaj ar prezenta riscuri pentru sanatatea noastra.
7) Toate tehnicile specifice argumentarilor polemice studiate pot fi utilizate pentru a respinge
afirmatia respectiva [se poate observa ca aceasta e o afirmatie ceva mai tare decat (10), fiind o
propozitie actionala ("nu trebuie"), in timp ce (10) este evaluativa].
a) Cazuri paralele: Putem gasi destule situatii in care nu consideram ca nu trebuie sa apelam la
serviciile unei persoane, desi am putea fi convinsi ca aceasta nu "pune suflet" in ceea ce face:
apelam la serviciile unui farmacist, chiar daca acesta nu dovedeste insufletire, ceea ce asteptam din
partea unui functionar public este sa ne informeze corect si sa ne serveasca prompt si nu sa puna
suflet in munca sa etc.
b) Reducere la absurd: E usor de imaginat situatia in care, daca ne-am ghida dupa regula "Nu ar
trebui sa apelam la serviciile unei persoane care nu pune suflet in ceea ce face.", nu am mai putea
beneficia de numeroase servicii publice si private, caz in care ne-ar fi mult mai greu sau chiar
imposibil sa atingem singuri toate scopurile pe care le urmarim.
c) Utilizarea unor distinctii conceptuale: Am putea distinge aici intre cazurile pentru care regula
respectiva e valabila - cele in care atitudinea implicata a persoanei la ale carei servicii apelam este
esentiala pentru serviciile respective (cum ar fi cazul, poate, cu serviciile religioase) si cazurile in
care o asemenea atitudine nu este esentiala. De asemenea, am putea distinge intre “a nu pune suflet”
in sensul de mai sus (persoana nu se implica in ceea ce face) si ”a nu pune suflet” in sensul de a nu
iti face intr-un mod profesionist treaba, acceptand afirmatia aflata in discutie in acest al doilea sens,
dar respingand-o pentru cazul in care expresia “a nu pune suflet” e luata in primul sens.
Impotriva tezei de aici pot fi formulate, bineinteles, si alte argumente.

Argumentare şi gândire critică – examen (15.09.2014)

Se dă următorul text:
Doamna Macovei s-a exprimat public în favoarea scoaterii orelor de religie din programele şcolare.
Prin urmare, dacă va fi aleasă în funcţia de preşedinte al ţării, în şcolile din România nu vor mai
exista ore de religie. Dar lipsa religiei din şcoli va dăuna spiritului poporului român, ştiut fiind că
noi suntem un popor credincios. Or, o persoană care dăunează spiritului poporului român nu trebuie
să ocupe funcţia de preşedinte. La toate acestea se adaugă şi faptul că mulţi dintre guvernanţii
actuali au spus că doamna Macovei nu ar fi potrivită pentru funcţia de preşedinte. În concluzie, ar
trebui să nu o votăm pe Monica Macovei la următorele alegeri prezidenţiale.

Cerinţe:
1) Identificaţi teza şi tipul de argumentare din textul anterior.

[0,5]

2) Împărţiţi textul în afirmaţii distincte, marcând indicatorii verbali ai argumentării.

[1]

3) Identificaţi afirmaţiile presupuse în cadrul argumentării.

[1]

4) Analizaţi, folosind o diagramă Beardsley-Thomas, macrostructura argumentativă a textului. [2]
5) Identificaţi tehnicile de argumentare utilizate, oferind justificări pentru fiecare caz în parte. [1]
6) Evaluaţi critic întreaga argumentare. Vi se pare că identificaţi în text vreo exprimare ambiguă sau
utilizarea unor mijloace persuasive extra-raţionale? Dintre argumentele oferite, care vi se par mai
puternice şi care mai slabe? Puteţi recunoaşte vreun sofism printre ele?

[1,5]

7) Indiferent de opinia pe care o împărtăşiţi, oferiţi două scurte argumente împotriva afirmaţiei:
Lipsa religiei din şcoli ar dauna spiritului poporului român.

[2]
Un punct va fi acordat din oficiu.

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close