Au dimensiuni mici
Au densitati mari
Sunt alcatuite din compusi chimici
mai grei
Au un numar mic de sateliti sau
lipsesc
Viteza mica de rotatie in jurul
axelor
1.
2.
3.
4.
5.
Au dimensiuni mari inafara de
Pluto
Au densitati mici
In componenta lor predomina
compusi chimici mai usori
Au un numar mare de sateliti
Viteza de rotatie in jurul axelor
este mare
DEZAGREGAREA
ROCILOR
PRODUCEREA
MATERIALELOR
INFLUENTA
SOARELUI
ASUPRA
PAMINTULUI
DINAMICA
ATMOSFEREI
RITMURILE
PROCESELOR BIOTICE
ETAPELE EVOLUTIEI GEOLOGICE
SI
PALEOGEOGRAFICE A PAMINTULUI
ETAPE:
ERE:
OROGENEZE:
arhaica
Mai multe
cicluri
orogenice
proterozoica
Paleozoicul timpuriu
Orogeneza
caledonica
Paleozoicul tardiv
Orogeneza
hercinica
Se formeaza platformele:
Europei de E,Americii de N
Siberiana,Tarima si Chineza
Australiana,Indiana,Braziliana
Arabo-Africana.
Apar geosferele externe ale
Pamintului:atmosfera,hidrosfera,
Biosfera,apare O2 liber
Se formeaza m-ntii;Scandinavi,
Scotiei,Altai,Salair,Saiani,
Appallashi,Tian-San,Ural,Vosgi,
Harz,Alpii Australieni.
Se formeaza Continentul de Sud
-Gondwana,iar in emisfera de
Nord-Laurasia.
ETAPE:
OROGENEZE
Orogeneza Kimmerica
Orogeneza Alpina
Se dezmembreaza continentele
Gondwana si Laurasia;se formeaza
depresiunea oceanelor Atlantic si
Indian;muntii:Verhoiansk,Cersk,
Ciukotka,sisteme montane:
Siera-Nevada,Stincosi,
Sihot-Alin,Indochinei.
Se formeaza briul de munti
Alpino-Hymalayan,muntii
Coastelor,Anzi,inelul de foc al
Pacificului.Inantropogen s-a produs
glaciatiunea-patru epoci glaciare:
Gunz,Mindel,Riss,Wurm;apare
omul.
1. Transporturile
2. Centralele termoelectrice
3. Fabrici si uzine
4. Poluarea prin intermediul
agriculturii
5. Poluarea sonora
Bazinul aerian
Masuri de protectie
1. Folosire benzinei fara plumb
2. Folosirea instalatiilor de
purificare a emisiilor la intreprinderi
si autovehicule
3. Folosirea unor tehnologii
nepoluante
4. Recuperarea reziduurilor
5. Sadirea perdelelor forestiere,
parcurilor
6. Depozitarea corecta a surselor
poluante
7. Folosirea metodei biologice de
combatere a daunatorilor in
agricultura.
Masuri de combatere
a zgomotelor
MASURI
MEDICALE
MASURI DE
ATENUARE,PRIN
UTILIZAREA
FACTORILOR DIN
MEDIU
Cunoasterea si
gospodarirea resurselor
de apa
Crearea de ploi
artificiale
Refolosirea apei uzate
Distilarea apei
SOLUTII PENTRU
REZOLVAREA
PROBLEMEI APEI
Desalinizarea apei
de mare
Econimisirea apei
Stocarea apei
Folosirea aisbergurilor
Variatia nivelului
apei
Densitatea retelei
hidrografice
Regimul de inghet
DE CLIMA
DEPINDE
Tipul de
alimentare
Volumul annual
al apei
DE RELIEF
DEPINDE
Directia riului
Activitatea riului
Caderea riului
Caracterul riului
APA POTABILA
IRIGATIA
CIMPURILOR
ADAPATUL
VITELOR
IN CALITATE
DE TRANSPORT
CURENT
ELECTRIC
IMPORTANTA
RIURILOR
UTILIZAREA LA
INTREPRINDERI
CRESTEREA
PASARILOR
PESCUIT
RECREATIE
CLASIFICAREA RIURILOR DUPA
ORIGINEA CUVETEI
Lacuri-starite
Vulcanice
BELEU
SEVAN
Relicte
Antropice
CASPICA
GHIDIGHICI
De baraj natural
Glaciare
SAREZ
LADOGA
Carstice
CEANI(RUSIA)
ISSIK-KUL
Eoliene
DESERTUL KALAHARI
Tectonice
Surse de poluare
a apelor
APELE DE
SUPRAFATA SI
SUBTERANE
APELE MARINE
SURSE DE POL.
DE PROVINIENTA
MARINA
SURSE DE POL.
DE PROVINIENTA
TERESTRA
Apele uzate,
menajere
Eutrofizarea apei
Apele uzate cu
temeraturi ridicate
Apele uzate in
urma irigarii
terenurilor agricole
Eutrofizarea apei
Apele uzate
industriale
Apele uzate
radioactive
microorganismele
Depozitarea des.
inclusiv a celor
radioactive
Apele uzate menajere
Apele uzate provenite
de la navele fluviale
Apele uzate de
la zootehnie
Hidrocarburile
Exploatarea res.
minerale de pe
fundul marii
Ap. uzate rezultate in
urma precipit.cu dif.
substante nocive
Apele uzate
industriale
Transporturile marine
Apele scurse de pe
terenurile agricole
MASURILE DE PREVENIRE
A
POLUARII APELOR
Folosirea in agricultura a metodei
biologice de protectie a plantelor
Utilizarea in zootehnie a metodei uscate
de curatare a grajdurilor
Prezenta instalatiilor pentru colectarea
reziduurilor de hidrocarburi
Interzicerea depozitarii in bazinele
acvatice ale deseurilor si in primul rind
a celor radioactive
Inzestrarea intreprinderilor industriale
cu sisteme de circulatie inchisa a
apelor folosite in industrie
Epurarea prealabila a apelor uzate
menajere si industriale inainte de a fi
deversate in bazinele acvatice
FACTORII DE PEDOGENEZA
TIMPUL GEOLOGIC
ORGANISMELE
CLIMA
RELIEFUL
ROCA-MAMA
OMUL
VEGETATIA
Componentele solului
Proprietati de baza ale solului
Substanta anorganica
Fertilitatea
Apa
Culoarea
Substanta organica
Textura(compozitia
mecanica)
Gazele(aer)
Structura -nuciforma
-lamelara
-cubica
-prismatica
ZONELE NATURALE
TIPURI DE SOL
Deserturi arctice
Arctice,scheletice
Tundra
Turbos
Taigaua
Podzoluri
Paduri mixte
Podzoluri intelenite
Paduri de foioase
Cenusii si brune de padure
Stepe
Cernoziom
Stepe aride
Castanii
Deserturi temperate
Brune-cenusii de desert
Paduri si arbusti permanent verzi cu frunze tari de tip
mediteranean
Terra rosa
Paduri musonice
Rosii si galbene
Deserturi tropicale
Cenusii de desert
Savane
Brune,rosii de savana
Paduri ecuatoriale umede
Lateritice
Factorii de degradare a solurilor
Eroziunea provocata de apa si vint
Irigatia excesiva
Scoaterea din circuit a terenurilor
agricole prin amplasarea constructiilor
Defrisarea padurilor si lipsa fisiilor
de protectie pe cimpurilor
Pasunatul excesiv
Aratul incorect al solurilor pe
terenurile cu pante inclinate
Chimizarea incorecta
MASURI DE PROTECTIE A SOLURILOR
Irigatia corecta
Aratul transversal al versantilor
Folosirea ingrasamintelor organice in
locul celor chimice
Folosirea metodei biologice p/u protectia
culturilor de cimp
Recultivarea terenurilor supuse exploatarii
miniere si constructiilor
Plantarea fisiilor de protectie pe cimpuri
Agrotehnica diversificata
DENUMIRE
PUSTIURILE ARCTICE
TUNDRA
AMPLASAREA
Antarctida,i-le Oc.arctic,tarmul de
Nord al Eurasiei
In partile de N.ale continentelor in emisfera de
N,in cea de S pe insule
TIPUL CLIMEI
Arctic,oceanic si continental
Subarctica
VEGETATIA
Alge,mesteacanul pitic.O mare
parte este ocupata de
ghetari.Plantele sunt adaptate la
temperaturi joase
Mesteacan
pitic,salcie,muschi,licheni,afinul,merisorul.Pla
ntele sunt adaptate la insuficienta de
caldura,inghetul vesnic si vinturi puternice:ele
se astern la pamint,iarna se adapostesc sub
cuvertura de zapada,unele cresc sub forme de
pernute
LUMEA ANIMALA
Ursul polar,pinguinii.Adaptari la
conditiile de viata sunt:culoarea
alba,blana densa,stratul gros de
grasime
Reni,leming,vulpea polara,lupi,pasari,boul
moscat.Animalele se adapteaza la conditiile de
trai prin schimbarea coloritului blanii dupa
anotimpuri,blana densa,strat gros de grasime
SOLURILE
Scheletice,ghetari,deserturi arctice
Tundro-hleioase pe inghetul vesnic
ACTIVITATEA UMANA
Activitatea umana nu este,statii
stiintifice polare
Cresterea renilor,vinatul animalelor cu
blanuri pretioase,explorarile de petrol si gaze
naturale
PROBLEME
ECOLOGICE
Gauri in stratul de ozon deasupra
antarctidei
Miscorarea numarului de animale cu blanuri
pretioase,dereglarea stratului de vegetatie in
urma extragerii petrolului si gazelor naturale
DENUMIRE
SILVOTUNDRA
TAIGAUA
AMPLASAREA
In partile de nord ale continentelor in
emisfera de nord
Partea de nord a Americii de Nord si a Eurasiei
TIPUL CLIMEI
Subarctica
Temperat-continentala, continentala,excesiva
VEGETATIA
Mesteacan,brad,pin,zada,arbusti,
muschi
Mesteacan,brad,pin,zada,molid.Arborii sunt
putin pretentiosi fata de caldura;zada isi
leapada acele iarna,evaporarea se micsoreaza
ceea ce o apara de inghet;coniferele au frunze
sub forma de ace,sunt tari,evapora putina
apa,ele continua sa vegeteze si iarna la temp.
scazute
LUMEA ANIMALA
Ursul brun,veverita,iepurele alb,elanul.
Veverita,iepurele alb,elanul, risul, hermelina,
cerbul canadian,bizonul.Unele animale iarna
hiberneaza,deoarece este greu sa-si gaseasca
hrana;gainusa de alun in noptile cu
temperaturi scazute se coboara din copac si se
ingroapa in zapada;unele animale au blana
deasa
SOLURILE
Tundro-hleioase slab podzolite de
padure
Podzolice,inghetate de taiga
ACTIVITATEA
UMANA
Cresterea renilor,vinatul animalelor cu
blanuri pretioase,explorarile de petrol
si gaze naturale
Explorarea lemnului,vinatul,pe alocuri
gospodarii agricole,extragerea petrolului si
gazelor naturale
PROBLEME
ECOLOGICE
Miscorarea numarului de animale cu
blanuri pretioase,dereglarea stratului
de vegetatie in urma extragerii
petrolului si gazelor naturale
Taierea excesiva a padurilor,poluarea
riurilor,incendiile,desecarea mlastinilor
DENUMIRE
PADURILE MIXTE
PADURILE DE FOIOASE
AMPLASAREA
Partea de est a Americii de nord,a
Europei de Est,Sudul Americii de
Sud,Noua Zeelanda,Sudul
Siberiei de Vest
Partea de est a Americii de nord,a Europei de
vest si Centrala,i-la Tasmania
TIPUL CLIMEI
Temperatcontinentala,continentala
Temperat-continentala,musonica
VEGETATIA
Paduri de conifere,arbori cu
frunza lata
Tei,artar,ulm,frasin,carpen,platan.In anotimpul
rece,datorita temperaturilor scazute,arborii isi
pierd frunzele,deci evaporarea se micsoreaza si
in asa fel arborii sunt mai rezistenti
Alternarea vegetatiei de
stepa cu sectoarele de
padure
Graminee,pelin.Plantele se adapteaza la insuf.de
umezeala:limbul frunzei se rasuceste p/u a
micsora evaporarea
LUMEA ANIMALA
Lupul,vulpea,iepurele,rozat
oarele,bursucul
Tistarul sobolanii,marmota,chitcanul,dihorele de
stepa,culanul,antilopa-saiga.Anima;lele rozatoare
vara din cauza caldurii traiesc in vizuini,iarna
hiberneaza,la fel hiberneaza bursucul si
cirtita;unele animale isi schimba blana,unele
pasari au culoare protectoare,in anotimpul rece
unele pasari migreaza in tarile calde
SOLURILE
Cenusii de
padure,cernoziom
Cernoziom,castanii
ACTIVITATEA UMANA
Vegetatia naturala s-a
pastrat in
rezervatii,gospodariile
agricole se specializeaza in
cresterea cerealelor,sfeclei
de zahar,legumelor.
Rezervatii,gospodariile agricole se specializeaza
in cresterea cerealelor,sfeclei de
zahar,legumelor,floarea soarelui.
PADURI SI ARBUSTI PERMANENT
VERZI CU FRUNZE TARI DE
MEDITERANEAN
AMPLASAREA
Asia Centrala si Mijlocie
Tarmurile Marii Mediterane,Sudul
Peninsulei California,Sudul Africii si
Australiei,America de Sud
TIPUL CLIMEI
Continentala,continentalaexcesiva
Subtropicala,mediteraneana
VEGETATIA
Nisipuri,tarcircuri,sacsaulul,spin
ul camilei
Paduri si arbusti permanent verzi cu frunzele
tari.Plante adaptate la per.uscata a
verii:frunze groasa,adeseori
stralucitoare,acoperite cu perisori si spini,p/u
micsorarea evaporarii
LUMEA ANIMALA
Rozatoare,antilopajeiran,antilopa –saigac,culanul
Iepuri,capre si berbeci de munte.Traiesc
animale rezistente la lipsa de apa,fiind
acoperite cusolzi prin care nu evapora apa
SOLURILE
Brune-cenusii de semidesert si
brune cenusii de desert
Terra rosa
ACTIVITATEA UMANA
Cresterea animalelor pe
pasuni,gospodarii agricole pe
teritorii irigate
China de Est,Sud-Estul S.U.A
Estul Australiei,Sudul Braziliei
Africa,Sud-Vestul Americii de Sud,Australia
Centrala,peninsula Arabica,Sud-Vestul
Americii de Nord
TIPUL CLIMEI
Subtropicala mediteraneana
Subtropicala musonica
VEGETATIA
Paduri vesnic verzi si cu frunza
cazatoare,varietate mare de
specii de arbori
Cactusi,agave,velvicia,aloea,ierburi
efemere,pepenele rosu
salbatic.Adaptari:plantele au sist.radicular
bine dezvoltat ce le permite sa suga apa de la
adincimi mari,frunzele multor plante sunt
inguste,mici,deseori inlocuite cu spini
LUMEA ANIMALA
Ursul
himalayan,panda,leopardul,gib
onul,macaca
Antilopa,camila,reptile,sacal,hiena,vulpea.Ad
aptari:se intilnesc animale rezistente la foame
si sete si care in cautarea apei parcurg
distante mari.Corpul acoperit cu solzi prin
care nu evapora apa,unele animale sunt
active noaptea iar ziua duc o viata pasiva,se
ingroapa in nisip.
SOLURILE
Rosii si galbene
Nisipoase,cenusii-brune,de desert.
ACTIVITATEA UMANA
Agricultura de subzistenta si de
plantatii
Cresterea animalelor de pasuni,se cultiva
curmalul si alte culturi pe terenuri irigate si
in oaze,extractia minereurilor utile
PROBLEME ECOLOGICE
Eroziunea
solurilor,despadurirea,inundatii
Salinizarea in urma irigatiei solurilor
DENUMIRE
SAVANELE
PADURILE
VARABILE UMEDE
AMPLASAREA
Africa,America de Sud,Australia,peninsulele India si Indochina
Sud-Estul
Chinei,peninsula
Indochina si
India,America Centrala
si de Sud,Africa
Centrala,Nordul si
Nord-Estul Australiei
TIPUL CLIMEI
Subecuatoriala,tropicala
Subecuatoriala,tropical
a
VEGETATIA
Invelis ierbos,salcimi,baobabi,copaci cu tulpina in forma de
sticla,eucalipti.Adaptari:plantele s-au adaptat diferit la
conditiile de mediu;ierburile se usuca in anotimpul uscat,unele
specii au ghimpi de protectie,altele isi pierd frunzele in
anotimpul uscat,baobabul in perioada umeda aduna apa in
tulpina,iar in perioada uscata isi leapada frunzele ca sa nu
evapore apa
Eucalipti,tecul,arborele
de sal
LUMEA
ANIMALA
Antilope,zebre,bivoli,rinoceri,girafe,elefanti,lei,hipopotami,croc
odili.Adaptari:amfibienii si reptilele in perioada
uscata,animalele migreaza spre bazinele de apa,unele au culoare
protectoare
Elefanti,bivoli,mistreti
de
padure,sarpi,maimute
SOLURILE
Brune-rosii de savana
Rosii si galbene
ACTIVITATEA
UMANA
Cresterea animalelor de pasuni,se cultiva
cereale,cafea,cacao,trestia de zahar
Cresterea animalelor de
pasuni,se cultiva
cereale,cafea,cacao,trest
ia de zahar
PROBLEME
Pasunatul excesiv,eroziunea si deflatia,desertizarea
Pasunatul
DENUMIRE
PADURILE ECUATORIALE UMEDE
AMPLASAREA
Africa Centrala,Amazonia-America de Sud,P-la Malaca,Arhipelagul Indonezian
TIPUL CLIMEI
Ecuatoriala
VEGETATIA
Paduri foarte bogate dupa componenta de specii(70-200specii de plante pe
0.25ha) cu multe etaje.Palmierul de ulei,ferigi arborescente,arborele de
cafea,arborele de ciocolata,abanosul,ceiba
Adaptari:adaptarea plantelor-cresterea etajata a vegetatiei
LUMEA ANIMALA
Okapi,tapirul,maimutele,leopardul,hipopotamul pitic,mistretul de
padure,reptilele,lenesii,amfibienii.
Adaptari:adaptarea la mediul arboricol este uns din particularitatile faunei.
SOLURILE
Rosii-galbene lateritice
ACTIVITATEA UMANA
Taierea speciilor pretioase de arbori,colectarea cauciucului natural,agricultura
de subzistenta
PROBLEME ECOLOGICE
Despadurirea,eroziunea solului pe terenurile agricole,micsorarea biodiversitatii
speciilor
NIVELUL DE DEZVOLTARE
SOCIAL-ECONIMICA
Repartitia pe sectoare de activitate ale economiei a
resurselor umane de munca
Produsul national brut
Nivelul de scolarizare a populatiei si de pregatire a
cadrelor de specialisti de inalta calificare
pentru economia nationala
Nivelul de trai al populatiei
Structura economiei si a unor ramuri aparte ale ei
Caracterul sistemului national de invatamint
Asortimentul si calitatea productiei
Venitul national
Nivelul de dotare a ramurilor economiei cu tehnica
si tehnologii moderne
Productia globala industriala si agricola
Volumul si structura comertului exterior
Ponderea in productia industriala si
agricola mondiala
Boston,New York,
Philadelphia,
Washington,Baltimore
Chicago-Pittsburg
S.U.A
45
Chicago,Detroit,
Cleveland,Buffalo
California(San-San)
S.U.A
28
San-Francisco,
Los Angeles,San Diego
Rheinstard(German)
Germania
30
Duisburg,Dortmund,
Koln,Essen,Dusseldorf
Sud-Coreean
Republica Coreea
22
Seul,Inchon
RELIGIILE
MONDIALE
UNIVERSALE
CRESTINA
ISLANDA,
NORVEGIA,
SUEDIA,
MAREA BRITANIE,
DANEMARCA
CATOLICISMUL
FRANTA,
GERMANIA,
ANIMISMUL
INDIA
AFRICA
TURCIA,
EGIPT
IUDAISM
SAMANISMUL
ARABIA SAUDITA
PAKISTAN,
ISRAEL
ASIA
BULGARIA,
ROMANIA
PROSTENTATISM
ITALIA,SPANIA,
IRLANDA
BUDISMUL
MONGOLIA,CHINA,
NEPAL,INDIA
TRIBALE
HINDUISM
ISLAMICA
SUNNISM
ORTODOXISM
MOLDOVA,
UCRAINA,RUSIA,
NATIONALE
SIISM
SINTOISM
IRAN,IRAK
JAPONIA
CONFUCIANISM
CHINA
MIGRATIUNILE
POPULATIEI
Modul de
desfasurare
organizate
fortate
spontane
Aria geografica
internationale
intracontinentale
interne
intercontinentale
Sat-oras
Motive
economic
familiar
politic
religios
repatriere
ecologic
Durata
definitive
temporare
pendulare
cart
sezoniere
STRUCTURA
ECONOMIEI
MONDIALE
Sectorul primar
AGRICULTURA
INDUSTRIA
EXTRACTIVA
SILVICULTURA
PESCUITUL
Sectorul secundar
INDUSTRIA
CONSTRUCTIILE
TRANSPORTUL
Sectorul tertiar
(sectorul serviciilor)
De productie
sociala
Centrale de calcul
Birouri de constructie
Invatamintul,Stiinta
Cultura
Unitati financiare
Institutii de cercetari
stiintifice si de proiectari
Ocrotirea sanatatii
Transportul de pasageri
Sportul,comertul
DENUMIREA
RAMURII
PRINCIPIILE DE
AMPLASARE
SCURTA
CARACTERISTICA
EXEMPLE
Necesita cantitati mari de
combustibil:carbune,deseurile de
la prelucrarea
lemnului,turba,pacura,gaze
naturale,sisturi
bituminoase.Totodata ele
consuma si mari cantitati de
apa.Constructia lor nu necesita
cheltuieli prea mari si ele pot fi
date rapid in exploatare,dar
consumul de combustibil ridica
pretul de cost al productiei de
energie electrica
Pe tarmul riurilor
Rhin,Oder,Chiba(Japon
ia)-4.4mil kW,
Kendal(R.A.S)-4.0mil
kW
Hidrocentralele necesita mari
investitii pentru constructie,se
construiesc timp indelungat,dar
exploatarea lor este cu mul mai
ieftina.Au dezavantajul fluctuatie
productiei in functie de variatiile
de debit al riurilor.
Fluviile:Volga,Dunarea,
Enisei,Parana,Nil.
Cele mai mari
centrale:Itapu 12.6mil
kW,
Grand Colee-9.8 mil
Kw.
In apropierea bazei de
combustibil
ELECTROENERGETICA
-Centralele termoelectrice
functioneaza pe baza
combustibilului.Ele produc
circa 62% din totalul de
energie.
De-a lungul riurilor
navigabil
Linga consumator
Prezenta fluviilor cu
debit mare
Hidrocentralele,produc circa
20% din totalul de energie.
Linga consumator
In regiunile unde lipsesc
Centralele nuclearoelectrice.Lor le revine-17.5%din
totalul de energie.
METALURGICA
Siderurgia
Neferoaselor
alte surse de energie
Linga sursele de apa
potabila
Folosesc drept surse
energetice metalele
radioactive.Necesita
utilaje si masuri
costisitoare de
securitate,legate de
depozitarea deseurilor
radioactive.
In apropierea bazei de
Minereuri cu continut
materie prima sau de
carbune cocsificabil
ridicat de metal,minereuri
cu un continut scazut de
metal
Cele mai mari
sunt:Fucushim-8.2
mil.kW(Japonia),Dunkerq
ue-5.7mil.kW,Lyon4.3mil.kW(Franta).
Ucraina,S.U.A,China,
Rusia,Kazahstan,
Germania.
S.U.A,Franta,
Jamaica,Guineea.
Linga sursele de energie
Metale neferoase usoare
electrica ieftina
consuma cantitati mari de
energie electrica
In porturile mari
Materia prima,carbunele
maritime
sunt aduse pe cale
maritima cu nave
specializate de capacitate
mare.
Japonia,litoralul
Oceanului Atlantic al
S.U.A,Franta,Italia,
uzinele noi din Marea
Britanie.
CONSTRUCTOARE DE
MASINI
Industria de automobile
Prezenta centrelor mari
Orientate spre centrele
stiintifice
Linga baza de materie
prima
Prezenta resurselor
umane de munca
calificate
mari stiintifice
sunt:electronica,electroteh
nica robotilor,mecanica de
precizie.
Industria grea:utilaje
pentru industria
miniera,de extragere si de
prelucrare a
petrolului,utilajului
siderurgic,textil si
masinilor-unelte
Ramura constructoare
de masini in ce mai mare
parte cere brate de munca
calificate.
Briul industrial al
Pacificului din Japonia,
Nord – estul S.U.A, Rhur
Germania, Ural – Rusia,
Donbas – Ucraina.
Detroit, Yoko – hama,
Paris, Stuttgart, Lyon,
Londra, Torino,
Seul,Wolfsburg
Prezenta pietei de
Este localizata in
desfacere
Linga baza de materie
prima
orasele mari.
Japonia, S.U.A,
Germania, Franta Italia,
Republica Coreea
Prezenta resurselor
Aeronautica
Constructii navale
umane calificate de
munca.
In regiuni cu conditii
climatice favorabile.
Prezenta spatiilor largi
largi pentru poligoane de
experimentare.
Include problema
avioanelor, elicopterelor
rachetelor si aparatelor
cosmice.
Este una din subramurile
cele mai moderne, dar si
una din cele mai
pretentioase. Piata de
desfaceri a productiei este
relativ restrinsa, deoarece
pretul avioanelor este
ridicat.
Prezenta porturilor cu
In stuctura productiei
ape adinci si spatii libere.
Prezenta resurselor
umane de munca
calificata.
navale a crescut ponderea
navelor comerciale si a
scazut ponderea navelor
de pasageri. A crescut
capacitatea navelor pina
la 200-500 mii tone.A
sporit viteza de transport
si operatiile de incarcaredescarcare
S.U.A ( California ),
Franta Marea Britanie,
Italia, Germania, Rusia,
Polonia, Japonia,
Romania
Japonia(Yokohama,Osaka
,Kobe),
Republica Coreea(Seul),
Franta(Marsilia),
China(Shanghai),
SUA(New Orlean),
Italia(Genova),
Germania(Hamburg)
Industria electrotehnica si electronica
Mecanica de precizie
Resurse umane de
Este orintata spre
munca calificate
Prezenta institutiilor
de cercetari stiintifice
Prezenta pietei de
desfacere
centrele mari urbane
Aceasta ramura
produce:aparataj
electrotehnic,utilaj
cibernetic si
electronic,calculatoare,a
paratura de inalta
precizie si
electromedicala,roboti
industriali,casetofoane,t
elevizoare,aparate de
telefon electronice
Resurse umane de
Aceasta ramura a
munca calificate
Prezenta institutiilor
de cercetari stiintifice
Prezenta pietei de
desfacere
capatat o dezvoltare
mare in statele inalt
dezvoltate si cele recent
industrializate
Se evidentiaza
producerea:ceasornicelo
r,aparatelor de
filmat,instrumentelor
medicinale,masinilor de
cusut,masinilor de
dactilografiat
Osaka(Japonia),
New York(S.U.A),
Stutgart(Germania),
Shanghai(China),
Moscova(Rusia),
Singapore,Republica
Coreea.
S.U.A,Japonia,
Germania,Franta,
MareaBritanie,
Republica
Coreea,Taiwan,
Hong-Kong,Singapore
INDUSTRIA
FORESTIERA SI DE
PRELUCRARE A
LEMNULUI
Prezenta surselor de materi
Industria cherestelei este cea
prima
mai importanta subramura a
industriei lemnului
Piata de desfacere a
Repartizarea industriei mobilei
productiei
este legata de marile centre
urbane,cunoscute prin traditii si
prin inalta calificare a resurselor
umane ed munca.
Linga surse de energie
Hirtia si celuloza se obtin din
electrica
Prezenta surselor de apa
lemnul de rasinoase,foioase,desi
se mai utilizeaza:iarba
alfa,stuf,bambus,iuta,papirus,pai
e,trestia de zahar
Prezentasurselor de materie
Prelucrarea primara a materiei
prima
prime(bumbac,lina,in,iuta,piei)
Linga piata de consum
Productia de filatura
INDUSTRIA USOARA
teseturi,confectii si
tricotaje,incaltaminte,covoare
Centre ale industriei
textile:Shanghai,Beijing
,Tokyo,Osaka,Bombay,
Delhi
Paris,Lyon,Lille,Ivanov
o,Londra,Livepool
Incaltaminte:China,
Franta,India
Covoare:Iran,Turcia
INDUSTRIA ALIMENTARA
In apropierea de
Materiile prime nerentabile
sursele de materie
prima
pentru transportare la distante
mari sau usor alterabile
Linga piata de
Ramurile care folosesc
consum
materii prime care pot fi
transportaresi care se
pastreaza timp indelungat
Producatori de
carne:China,S.U.A,Brazilia,
Germania,Franta
Producatori de
lapte:India,S.U.A,Pakistan,
Rusia,Germania
Brinzeturi:S.U.A,Franta,Ger
mania,Italia,Olanda
De unt:India,Pakistan,S.U.A,
Franta,Germania
De
vinuri:Italia,Franta,Spania,S.
U.A,Argentina,Germania,
De
zahar:Brazilia,India,China,
S.U.A,Thailanda,Cuba,Mexic
COMPONENTA
PE RAMURI A
ENERGETICII
Industria
combustibililor
Electroenergetica
Petrol
Termocentrale
Gaze naturale
Hidrocentrale
Carbune
Centrale
nuclearoelectrice
Carbune si sisturi
bituminoase
Alte tipuri de
centrale
Eoliene
Geotermice
Heliocentrale
Mareomotrice
FACTORII DE DEZVOLTARE SI
REPARTITIE
A
AGRICULTURII
naturali
tehnici
social-economici
Relieful
Mecanizarea
Tipurile de relatii
agrare
Solul
Automatizarea
Resursele umane
de munca utilizate
Clima
Chimizarea
Reteaua hidrografica
Irigatia
Pescuitul
OCEANUL
REGIUNEA
TARILE
PRODUCTIA,
mil.tone
Pacific
N-W
JAPONIA,RUSIA,
CHINA,S.U.A,
CANADA
JAPONIA-6.8,
RUSIA-4.1,
CHINA-36.5,
S.U.A-5.6
Atlantic
N-E,S-E,N-W
NORVEGIA,
ISLANDA,
FRANTA,
POLONIA,RUSIA
NORVEGIA-2.8
Pacific
Centrala-E
PERU,CHILE,
S.U.A
PERU-9.5
CHILE-7.6
Indian
Intre Asia de Sud si
Australia
INDIA,
INDONEZIA,
AUSTRALIA
INDIA-5.3,
INDONEZIA-4.4
Transporturile
si comunicatiile
ACVATICE
maritim
AERIAN
fluvial
TERESTRE
TELECOMUNICATIILE
Feroviar
Telegraf
Auto
Telefon
Prin conducte
Televiziune
Electronic
Radio
Internet
Avantajele(+) si dezavantajele(-)diferitor tipuri de transport
Tipul de transport
+
-
Feroviar
Transportarea unei cantitati de marfa la
Cheltuieli mari la constructia cailor
distante mari
Preturile relativ mici a transportului
Transport relativ pur ecologic
ferate
Adesea marfurile nu sunt aduse direct
la consumator
Autorutier
Flexibil si rapid la transportarea
Transportarea pe distante mici si e
marfurilor si pasagerilor
costisitor
Unul din principalii poluatori ai
mediului inconjurator
Maritim
Asigurarea comertului international,in
Viteza mica de transport,dependenta
special al marfurilor
Cel mai ieftin tip de transport
inalta fata de numarul si inzestrarea
navelor si a porturilor
Fluvial
Favorizeaza in folosirea altor tipuri de
Viteza mica de transport
transport
Poate fi folosit atit in interiorul tarii cit si
in relatiile externe
Dependenta de regimul acvatic al
Cel mai rapid tip de transport in interiorul
Preturile relativ inalte a transportarii
tarii si pe liniile
internationale,transportatrea la cele mai
mari distante
Este cel mai recent,modern si universal
marfurilor si pasagerilor
Efectul negativ asupra atmosferei
Aerian
fluviului
Pretul mare de cost al lucrarilor
ingineresti de adincire a albiei riurilor
Prin conducte
Telecomunicatii
Transportarea ieftina si rapida a
Scurgerea petrolului si a gazelor
anumitor tipuri de marfa la distante
mari
naturale este periculos pentru
mediul inconjurator
Transmiterea unei marfi speciale
Preturile inalte pentru utilajul prin
la distante mari-informatia
cablu si fara cablu
Turismul
Dupa modul
de organizare
Dupa importanta
intern
interregional
international
intraregional
In jurul lumii
neorganizat
organizat
grup
intracontinental
grup
individual
individual
intercontinental
Dupa intensitatea
torentelor de turisti
Dupa durata
De lunga durata
permanent
De scurta durata
sezonier
iarna
vara
intersezonier
Dupa obiectivele
principale
Dupa virsta
copii
maturi
tineret
pensionari
cultural
De afaceri
cosmic
ecologic
religios
festivalier
etnic
rural
artizanal
De intremare a
sanatatii
stiintific
De munte
balnear
Plaja-sanatorial
De aventura
calatoriia
Dupa modul
de circulatie
aerian
feroviar
Pe jos
autorutier
sport
Dupa arealele
de raspindire
Maritim,fluvial
Cu bicicleta
maritim
montan
rural
urban
Principalele forme
de relatii economice internationale
Deplasarea resurselor umane
de munca
Colaborarea
stiintifico-tehnica
Exportul
de capital
Prestarea
serviciilor
Constructia in comun
a obiectivelor mari economice
pe baza de recompensa
Comertul
exterior
Relatiile
financiar-bancar
Pozitia insulara
in Europa de
Vest si caile ce
duc din Europa
spre America
de Nord
Linia de tarm
dantelata,riur
i cu debit
mare usor
unite prin
canale
Cea mai mare flota
comerciala-putere
pe mare
Amplasarea
aproape a
resurselor de
carbune si
minereului de
fier
Monopolul
industrial
mondial
Solul si clima
putin favorabile
pentru
dezvoltarea
culturilor
cerealiere
Predomionarea
comertului si
industriei asupra
agriculturii si orasului
ANGLIA
-prima tara a
capitalismului industrial
Epuizarea
timpurie a
resurselor
naturale
asupra satului
Formarea
imperiului colonial
mondial
Investirea colosala a
capitalului peste
hotare
Obtinerea unor
supraenituri din
diferite surse
Dependenta puternica de
materie prima si produsele
alimentare de import
Primul razboi mondial
Datoriile fata de S.U.A si pierderea
prioritatii financiare
Slabirea controlului asupra dominioanelor
Inrautatirea situatiei pe piata
mondiala
Al doilea razboi mondial
Scaderea continua a ponderii specifice in productia
industriala mondiala si in comertul exterior
Intensificarea miscarii de eliberare nationala in colonii.
Crearea noilor state din fostele colonii ale Angliei.
Secolul al XXI-lea secolul Asiei
•Se formeaza un nou centru de putereIndia,Pakistan
America de
Nord23%
•Se realizeaza programa de elaborare a
armamentului nuclear in
tarile:Israel,Iran,China,R.P.D. Coreeana.
Europa fara
C.S.I 23%
C.
S.
I4
Asia fara C.S.I38%
ca
eri %
Am ina 8
t
La
si Au
O str
ce a
an lia
ia
1%
Afr
ic
%
a3
%
•Tendinta spre suprematie politica se
consolideaza pe realizari economice
•Din cei 10 lideri dupa marimea PIB-ului
3tari sunt ale acestei
regiuni:China,Japonia,India
Primele 10 tari ale lumii dupa marimea PIB-ului 2004,trln.dolari
SUA
1
10990
2
CHINA
6449
3
JAPONIA
3582
4
NDIA
3033
5
6
GERMANIA
MAREA BRITANIE
2271
1666
7
FRANTA
1661
8
ITALIA
1550
9
BRAZILIA
1375
10
RUSIA
1282
Pozitia economicogeografiaca
Economia
Populatia
China este o tara antica si unul
Este un stat puternic industrial-agrar cu un nivel mediu de dezvoltare
Tara cu cel mai
din principalele focare de
civilizatie
O importanta mare o are
iesirea larga la Oceanul Pacific ce
ii ofera posibilitatea de a
intretine relatii comerciale cu
diferite regiuni si tari din lume
Este important faptul ca navele
maritime pot patrunde in
interiorul tarii pe fluviul ChangJiang pe o distanta de 1000km
O buna parte a hotarelor este
marcata de lanturi de munti
inalti,deseori slab accesibili ce
impiedica in mare parte
intretinerea legaturilor
economice cu statele vecine
Nu tot teritoriul Chinei are o
pozitie geografica favorabila fata
de caile de comunicatii de
importanta
internationala.Sectorul de Vest
este indepartat de litoralul
maritim
O importanta deosebita in
pozitia geografica a Chinei o are
vecinatatea cu Japonia,cu state
recent industrializate din Asia de
Est si Sud-Est
economica
Economia ei imbina atit elemente ale economiei centralizatplanificate,cit si ale celei de piata
Printre statele mari ale lumii,China inregistreaza cele mai inalte
ritmuri de crestere economica,insa dupa indicii pe locuitor tara nu a
atins un nivel inlt al calitatii vietii populatiei.
Economia se bazeaza pe:
mare numar de
populatie de pe glob
Promoveaza
politica demografica
de micsorare a
natalitatii
Nr.de populatie
constituie 1.3mlrd.
Peste60 mil.de
pers. Sunt apte de
munca
E o tara
neomogene sub
aspect etnic60gr.etnice
Chinezii
constituie~92% din
populatie
Exista mari
contraste in
repartizarea
teritoriala a
pop.~90%de pop.e
concentrata pe
1/3din ter. Tarii din
partea de est
E o tara slab
urbanizata~36%din
totalul populatiei
Carbune
Petrol
Minereu de fier
Otel
Industria usoara
Electroenergetica
Ingrasaminte chimice
Clima favorabila musonica cu precipitatii abundente
Cartea de vizita a tarii este determinata de industria grea si
agricultura
Ramurile,Factorii
Agricultura
Extractiva-prezenta materiei prime
Cultura
Cresterea
Energetica-consumatorul
plantelor
animalelor
Metalurgica-carbune,minereu de
fier
Constructoare de masini-porturi
maritime,orase mari
Chimica-consumatorul,piata interna
Textila-consumatorul,piata interna
Problema
Cauzele aparitiei
Caile de solutionare
Mentinerea pacii pe
Pamint
Goana inarmarii, experimentarea
Armamentului nuclear; conflictele
militare locale si regionale.
Solutionarea pe cale pasnica si
politica a relatiilor internationale;
Semnarea acordurilor
internationale de reducere a
arsenalului militar; reducere
cheltuielilor in scopuri militare;
demilitarizarea economiei.
Ecologica
Despadurirea; desertificarea; degradarea
solulu; poluarea apelor si
atmosferei;schimbarea clime; distrugerea
stratului de ozon; ploile acide;disparitia
speciilor rare de plante si animale.
Folosirea tehnologiilor fara deseuri;
reimpadurirea;crearea rezervatiilor
naturale; rezolvarea problemei
energetice si trecerea la agricultura
moderna in statele in curs de
dezvoltare.
Demografica
Sporul natural mare in statele in curs de
dezvoltarea, suprapopularea unor
teritorii pe Glob; ,,Presiunea umana’’
asupra Mediului geografic; ,,Exsplozia
urbana’’ in statele in curs de dezvoltare;
somaju; procesul de imbatrinire in statele
inalt dezvoltate; depopularea, etc.
Promovarea cosecventa a politicii
demografice; imbunatatirea
conditiilor socialeconomice ale vietii
Populatiei; valorificarea unor noi
suprafete si resurse.
Problema
Cauzele aparitiei
Caile de solutionare
Alimentara
Circa 1mlrd.de oameni sufera de foame
pe glob;cresterea rapida a populatiei in
tarile in curs de dezvoltare conduce la
reducerea suprafetei de terenuri
agricole pe locuitor;productivitatea
agriculturii tarilor in curs de dezvoltare
este scazuta datorita caracterului
extensiv
Reforma agrara indreptata spre
lichidarea vechilor forme de
proprietate si relatii agrare;folosirea
pe larg a realizarilor stiintei si
tehnicii in domeniul
agriculturii;sporirea productivitatii
biologice a
lacurilor,marilor,oceanelor;ajutorul
economic acordat celor ce sufera de
foame
Ritmurile inalte de extractie si consum
al resurselor minerale si de combustibil;
Rezervele limitate ale multor tipuri de
materii prime minerale, de petrol si
gaze naturale; asigurarea neuniforma
cu resurse naturale a unor regiunio si
Tari ale lumii.
Elaborarea noilor tehnologii care ar
permite economisirea energiei,
combustibililor si materiei prime la
o unitate de productie; folosirea
deseurilor si metalelor uzate pentru
obtinerea metalelor si altor produse;
Folosirea surselor netraditionale de
energie.
Energetica si a
asigurarii cu materii
prime
Problema
Cauzele aparitiei
Caile de solutionare
Inapoierea
economica a
statelor in curs de
dezvoltare
Cresterea datoriilor fata de tarile inalt
dezvoltate; veniturile scazute ale
populatiei; nivelul scazut al medicinei si
invatamintului; speranta de viata la nastere
este scazuta.
Infapturirea transformarilor
social-economice radicale in toate
sferele vietii si activitatii nmane,
folosind pe larg realizarile
progresului stiintifico-tehnic;
stabilirea unei ordini
economiceinternationale, in care
relatiile comerciale ale tarilor in
cursde dezvoltare cu cele puternic
dezvoltate sa devina achitabile;
reducerea cheltuielilor militare in
statele dezvoltate si folosirea
mijloacelor economisite pentru
ajutorarea statelor sarace.
Pro b l e m e l e
Oceanului Planetar
Poluarea apelor; micsorarea productivitatii
biologice; valorificarea nerationala a
resusrselor minerale si energetice.
Folosirea rationala a resurselor
oceanului; reglementarea juridica
a protectiei Oceanului Planetar.
Probleme globale ale omenirii.Despaduririle si desertificarea