GEOGRAFIA REPREZENTARE GRAFICA

Published on February 2017 | Categories: Documents | Downloads: 78 | Comments: 0 | Views: 588
of 108
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Materie
interplanetara
dispersata

meteoritii

asteroizii

SISTEMUL
SOLAR
Planete
cu
sateliti

Soarele

comete

Caracteristicele planetelor
Planete de tip terestru

Planete gigantice
JUPITER,SATURN,
URANUS,
NEPTUN,PLUTO

MERCUR,VENUS,
PAMINT,MARTE
1.
2.
3.
4.
5.

Au dimensiuni mici
Au densitati mari
Sunt alcatuite din compusi chimici
mai grei
Au un numar mic de sateliti sau
lipsesc
Viteza mica de rotatie in jurul
axelor

1.
2.
3.
4.
5.

Au dimensiuni mari inafara de
Pluto
Au densitati mici
In componenta lor predomina
compusi chimici mai usori
Au un numar mare de sateliti
Viteza de rotatie in jurul axelor
este mare

DEZAGREGAREA
ROCILOR

PRODUCEREA
MATERIALELOR

INFLUENTA
SOARELUI
ASUPRA
PAMINTULUI
DINAMICA
ATMOSFEREI
RITMURILE
PROCESELOR BIOTICE

Structura
soarelui

Interiorul soarelui

Atmosfera solara

Fotosfera-se produc
pete solare

Cromosfera-se produc
protuberante solare

Coroana solara-se
formeaza vintul solar

Modificarea
Modificareatemp.
temp.
aerului
aeruluiinindecursul
decursul
zilei
zileilalauna
unasisiaceeasi
aceeasi
latitudine
latitudine

Succesiune
Succesiunezilelor
zilelor
sisinoptilor
noptilor

CONSECINTELE
CONSECINTELE
MISCARII
MISCARII
DE
DE
ROTATIE
ROTATIE

Abaterea
Abatereacorpurilor
corpurilor
ininmisc.orizontala
misc.orizontala
spre
spredreapta
dreaptaininemisf.
emisf.
dedeN.
N.sisispre
sprestinga
stinga
ininemisfera
emisferadedeS.S.

Variatia
Variatiaorei
orei
pepeglob
glob

Turtirea
Turtireapamintului
pamintului
lalapoli
polisisibombarea
bombarea
lalaecuator
ecuator

Consecintele
miscarii
de revolutie

O zona calda

Formarea
zonelor
de
caldura

Incalzirea
neuniforma a
suprafetei Pam.
in decursul
anului

Doua zone
temperate

Doua zone reci

Formarea
anotimpurilor
si succesiunea
lor

Durata inegala
a zilelor si a
noptilor in
cursul unui an,
la una si aceasi
latitudine

Proprietatile fizice ale pamintului

Caldura interna a Pamintului

Masa si densitatea

Gravitatia terestra

Magnetismul terestru

Invelisurile
pamintului

EXTERNE

litosfera

atmosfera

biosfera

hidrosfera

INTERNE

Scoarta terestra

Mantaua

Nucleul

continentala

superioara

extern

oceanica

inferioara

intern

Tipuri de roci dupa geneza
Magmatice
Intruzive

Efuzive
granitul,gabro

bazaltul,adezitul

Sedimentare
Neorganice

Organogene
Detritice

creta,calcarul
nisipul,argila

Chimice
ghipsul,sarea
Metamorfice
Marmura,gnais

MISCARILE
TECTONICE
ALE
SCOARTEI
TERESTRE

oscilatorii

actuale

orogenice

neotectonice

de cutare

seismice

disjunctive

tipurile de
cutremure
dupa cauzele
ce le provoaca

dupa
adincimea
focarului
seismele pot fi;

de ridicare
de coborire
In sens orizontal

Olanda,Belgia,
Cimpia La-Plata,
Sudul Rep.Moldova

Scandinavia,Islanda,
Scotia,Uralul de
Nord

In sens orizontal
si vertical

anticlinale,
sinclinale

•cutremure de •Superficiale(10km
•Normale(10-60km
prabusire
•cutremure vulcanice •Intermediare
•cutremure tectonice
•(60-300km)
•Adinci(300-800km

fracturi,flexuri
falii,decrosari,asociatii de

ETAPELE EVOLUTIEI GEOLOGICE
SI
PALEOGEOGRAFICE A PAMINTULUI
ETAPE:

ERE:

OROGENEZE:

arhaica
Mai multe
cicluri
orogenice
proterozoica

Paleozoicul timpuriu

Orogeneza
caledonica

Paleozoicul tardiv

Orogeneza
hercinica

Se formeaza platformele:
Europei de E,Americii de N
Siberiana,Tarima si Chineza
Australiana,Indiana,Braziliana
Arabo-Africana.
Apar geosferele externe ale
Pamintului:atmosfera,hidrosfera,
Biosfera,apare O2 liber

Se formeaza m-ntii;Scandinavi,
Scotiei,Altai,Salair,Saiani,
Appallashi,Tian-San,Ural,Vosgi,
Harz,Alpii Australieni.
Se formeaza Continentul de Sud
-Gondwana,iar in emisfera de
Nord-Laurasia.

ETAPE:

OROGENEZE

Orogeneza Kimmerica

Orogeneza Alpina

Se dezmembreaza continentele
Gondwana si Laurasia;se formeaza
depresiunea oceanelor Atlantic si
Indian;muntii:Verhoiansk,Cersk,
Ciukotka,sisteme montane:
Siera-Nevada,Stincosi,
Sihot-Alin,Indochinei.

Se formeaza briul de munti
Alpino-Hymalayan,muntii
Coastelor,Anzi,inelul de foc al
Pacificului.Inantropogen s-a produs
glaciatiunea-patru epoci glaciare:
Gunz,Mindel,Riss,Wurm;apare
omul.

vulcanii

Stinsi

partile componente
ACONGOUA
ELBURUS

Activi

ETNA
VEZUVIU
HEKLA
KRAKATAU

MUNTII
MUNTII

DUPA
DUPAINALTIME
INALTIME

JOSI(pina
JOSI(pinalala1000m)
1000m)

MIJLOCII(de
MIJLOCII(delala1000
1000lala2000m)
2000m)

Baranga
Baranga

INALTI(peste
INALTI(peste2000m)
2000m)

Ural
Ural

Alpi
Alpi

DUPA
DUPAVIRSTA
VIRSTA

TINERI
TINERI

BATRINI(VECHI)
BATRINI(VECHI)

Carpati
Carpati

Scandinavi
Scandinavi

DUPA
DUPAGENEZA
GENEZA

TECTONICI
TECTONICI

VULCANICI
VULCANICI

CUTATI
CUTATI

MICSTI
MICSTI

Vezuviu
Vezuviu

Himalaya
Himalaya

DE
DETIP
TIPBLOC
BLOC

Altai
Altai

Kilimanjaro
Kilimanjaro

Caucaz
Caucaz

CIMPIILE
DUPA INALTIME
joase

inalte
MARILE CIMPII
AMERICANE

PRECASPICA
DUPA CARACTERUL
SUPRAFETEI
netede

deluroase
SIBERIEI DE VEST

EUROPEI DE EST

DUPA GENEZA
erozionale

acumulative
fluviale

fluviale
AMAZON

eoliene

marine
glaciare

CIMPIILE SAHARIENE
lacustre
PANONICA
marine
MAREA CIMPIE CHINEZA

Germano-Polona
Bazinul Parizian
Bazinul Londonez

Cimpile modelate
prin actiunea mai
multor agenti
•Riuri
•Vint
•Ghetari
•Valuri

Tipuri de relief

Agentii morfo-genetici

Procesele geo-morfologice

Forme de relief

Relief de pluviodenudare

-apa de precipitatii
-apa de siroaie
-riuri semipermanente

-eroziunea torentiala
-acumulare
-eroziunea superficiala

-ravene
-torenti
-piemonturi

Relief gravitational

-gravitatia
-apa de infiltratie
-coeziunea rocilor

-prabusiri,alunecari
-sufoziune si tasare,retragerea
versantilor

-alunecari de teren,padine,gavane
-glacisuri de eroziune
-versanti,torenti noroiosi

Relief fluvial

-apa riurilor si a fluviilor

-eroziunea fluviala
-transport si acumulare fluviala

-vai,terase,lunci,canioane
-cimpii aluviale,chei
-forme de modelare ciclica

Relief litoral

-miscarea apelor oceanice

-abraziune marina
-acumulare litorala

-forme de eroziune
-faleze,tarmuri

Relief fluvio-marin

-apa fluviilor
-apa marilor

-acumularea fluvio-marina
-eroziune datorita mareelor

-delte
-estuare,limane

Relief eolian(desertic)

-schimbari termice
-vint
-apa din precipitatii

-dezagregarea
-deflatie
-acumulare eoliana
-eroziune torentiala

-hamade
-erguri
-dune,pedimente
-ueduri,depresiuni de acumulare

Relief gaciar-montan

-gheata
-zapada
-inghet-dezghet

-eroziune glaciara
-acumulare glaciara
--dezagregare,procese nivale

-vai glaciare
-circuri
-morene

Relief glaciar de calota

-ghetarul de calota
-oscilatiile climei in cuaternar

-eroziune,transport si acumulare
glaciara

-morene si drumlinuri
-depresiuni lacustre
-cimpii fluvio-glaciare,fiorduri

Relief carstic

-dizolvare

-procese de eroziune si acumulare
subterana

-forme carstice

Relief biogen

-actiunea plantelor si animalelor

-dizolvare
-acumulare biogena

-scoarta de alterare,atoli de corali
-musuroaie de furnici
-constructiile termitelor

Relief antropic

-actiunea omului

-exploatare si constructie antropica

-mine,cariere,halde,terase antropice
-baraje,canale,drumuri

UNITATI TAXONOMICE

TREPTE SI TIPURI DE RELIEF

Megarelief

1.

Macrorelief

Munti

2.

Blocuri continentale
Bazine oceanice

Podisuri
Cimpii
Abruptul continental
Fose abisale
Dorsale medio-oceanice

Mezorelief

Vai intramontane
Siruri morenaice
Piemonturi
Vulcani submarini
Canioane si delte submarine

Microrelief

Estuare
Delte
Dune
Doline
Terase
Ravene

Alte gaze 0.48%
Bioxid de carbon
0.48%

Azot 78,09%

Oxigen
20,95%

Factorii de poluare

1. Transporturile
2. Centralele termoelectrice
3. Fabrici si uzine
4. Poluarea prin intermediul
agriculturii
5. Poluarea sonora

Bazinul aerian

Masuri de protectie

1. Folosire benzinei fara plumb
2. Folosirea instalatiilor de
purificare a emisiilor la intreprinderi
si autovehicule
3. Folosirea unor tehnologii
nepoluante
4. Recuperarea reziduurilor
5. Sadirea perdelelor forestiere,
parcurilor
6. Depozitarea corecta a surselor
poluante
7. Folosirea metodei biologice de
combatere a daunatorilor in
agricultura.

Masuri de combatere
a zgomotelor

MASURI
MEDICALE

MASURI DE
ATENUARE,PRIN
UTILIZAREA
FACTORILOR DIN
MEDIU

MASURI TEHNICE

CLASIFICAREA PRECIPI
PRECIPI
CLASIFICAREA
-TATIILOR ATMOSFERICE
ATMOSFERICE
-TATIILOR

DURATA SI
SI INTENSITATE
INTENSITATE
DURATA

De lunga
lunga durata
durata
De

Torentiale
Torentiale

Burnite
Burnite

STAREA DE
DE AGREGARE
AGREGARE
STAREA

Lichide
Lichide

Solide
Solide

Mixte
Mixte

ploaia
ploaia

zapada
zapada

burnita
burnita

grindina
grindina

lapovita
lapovita

GENEZA
GENEZA

De convectie
convectie
De

Frontale
Frontale

Ororgrafice
Ororgrafice

PRECIPITATII
ATMOSFERICE

DIRECT
DIN
AERUL SATURAT

DIN
NORI

PLOAIE

GRINDINA

ZAPADA

CEATA

ROUA

CHICIURA

BRUMA

PRINCIPALELE
CARACTERITICI

CICLON

Conditiile
de
formare

C se formeaza datorita

A se formeaza datorita

miscarii ascendente a aerului
pe verticala si miscarii
convergente pe orizontala

miscarii descendente a aerului
pe verticala si miscarii
divergente pe orizontala

Presiunea
in
centru
Deplasarea
aerului

Influenta
asupra
vremii

scazuta

In emisfera de N aerul se
misca contrar acelor de
ceasornic,iar in emisfera de Sdupa acele de ceasornic

ANTICICLON

ridicata

In emisfera de N aerul se
misca dupa acele de
ceasornic,iar in emisfera de Scontrar acelor de ceasornic

C aduce incalzire vremii iarna A aduce vreme calda vara si
si racorirea ei vara,vinturi
puternice,precipitatii
atmosferice,innorare maxima

rece iarna,vinturi slabe,vreme
senina,lipsa de precipitatii

Tipurile de vint

permanente

polare

de vest

alizee

periodice

musonii

brizele

locale

crivatul

suhovei

foehnul

DENUMIRE VINTULUI

REPARTITIA PE GLOB

DIRECTIA

POLARE

Antarctida,Arctica

NE si SE

DE VEST

Latitudinile temperate,intre 4060lat.N si S

SV,V

ALIZEE

Tropice

NE spre SV
SE spre NV

MUSONII

Tarmul de est al Asiei,Nordul
Oceanului Indian,Asia de Sud

Vara-dinspre ocean spre
continent
Iarna-dinspre continent spre
ocean

BRIZA DE MARE

Tarmul riurilor
mari,mari,lacuri

Ziua-dinspre mare spre
uscat
Noaptea-dinspre uscat spre
mare

BRIZA DE MUNTE

In regiunile montane

Ziua-dinspre vai spre culmi
Noaptea-dinspre culmi spre
vai

FOEHNUL

Regiunile
muntoase,Alpi,Pamir

Din munti spre vai

CRIVATUL

Europa de Est(inclusiv R.M)

NE spre SV

FACTORII
CLIMATOGENI

F.radiativi

Unghiul de cadere a razelor
solare pe suprafata Pamintului
Latitudinea
geografica

F.dinamici

Durata dominatiei diferitor
tipuri de mase de aer

Vinturile

Fronturile atmosferice

F.fizico-geografici

Pozitia geografica

Curentii oceanici

Relieful

Vegetatia

Apropierea de oceane

Lacuri,fluvii

Cicloanele
si anticicloanele

ZONELE
CLIMATICE
ZONA
CALDA

POZITIA
GEOGRAFICA
0-30lat N si S

TIPUL DE
CLIMA

REGIUNI
CLIMATICE

POZITIA
GEOGRAFICA

ecuatorial

----------------------

0-5grade

subecuatorial

----------------------

5-12grade

de desert
tropical
ZONA
TEMPERATA

30-60lat N si S

umeda

12-30grade

mediteraneana
subtropical

continentala

30-40grade

musonica
oceanica
temperat

continentala
continentalaexcesiva

40-60grade

musonica
ZONA
RECE

60-90lat N si S

subpolara

----------------------

60-66grade27min

polara

----------------------

66grade27min90grade

Zona
climaterica

Masele de aer
vara
Masele
de aer

Polara

Vinturi dominante

Vinturi

iarna
Masele
de aer

Vinturi

Polare

Polare cu
directia NE in
emisfera de N si
SE in emisfera de
S

Polare

Polare cu directia
NE in emisfera de
N si SE in emisfera
de S

Subpolara

Temperate

De Vest

Polare

Polare cu directia
NE in emisfera de
N si SE in emisfera
de S

Temperata

Temperate

De Vest

Temperate

De Vest

Subtropicala

Tropicale

Alizee

Temperate

De Vest

Tropicale

Alizee

Tropicale

Alizee

Ecuatoriale

Alizee

Tropicale

Alizee

Ecuatoriale

Alizee

Ecuatoriale

Alizee

Tropicala
Subecuatoriala
Ecuatoriala

Partile componente ale
hidrosferei si ponderea lor in %
Oceanul planetar
97,5%

Apele din atmosfera
0.001%

mari

golfuri

Vaporii de apa

oceane

strimtori

Norii

Pecipitatiile
Apele uscatului
2.4%
Apele subterane

Riuri

Lacuri

Mlastini

Ghetari

Lacuri de acumulare,canale

Dinamica apelor
in ocean

Miscari ondulatorii

Valurile eoliene

Valuri de origine
seismica

Miscari ritmice

Miscari de translatie
marina

Mareele
(flux si reflux)

Curenti maritimi

Dupa temperatura

Calzi

Neutri

Reci

Dupa geneza

De deriva

De scurgere

OCEANUL

SUPRA
FATA
(mil km)

ADINCIMEA
medie
(m)

maxima
(m)

CURENTII
OCEANICI
Pozitia
geografica a
depresiunilor

Depresiuni

1

PACIFIC

179.36

4100

11521

0-20grade lat
N,
142 grade
longE

Filipineza

Perului,KuroShiwo;Australiei
de
Est,Californiei,Pa
cificului de Nord

2

ATLANTIC

93.36

3700

9210

20grade lat
N,
73grade
long.V

Fosa Puerto
Rico

Golfului,Braziliei,
FalklandCanaric,
Benguelei

3

INDIAN

74.91

3900

7450

12grade
lat.S,
116grade
long.E

Fosa Jawa

Australiei de
Vest,Somaliei,Cap
ului,Mozambiculu
i

4

ARCTIC

13.1

1500

5450

84grade lat
N,
12grade
long.E

Groapa
Nansen

Norvegie,groenlan
dei de Vest

salinitatea

culoarea

presiunea

PROPRIETATI CHIMICE
SI FIZICE ALE APELOR
OCEANICE

transparenta

densitatea

temperatura

RESURSELE
OCEANULUI
PLANETAR

Apa marina

Resursele minerale

Resurse energetice

Resursele biologice

Extractia si folosirea
elementelor chimice
(75elemente)

Extractia petrolului
si a gazelor naturale
de pe self

Folosirea energiei
curentilor maritimi,
mareelor,mareelor,
valurilor

Animalele marine,
peste,crabi,crevete,
calmari,moluste

Desalinizarea

Extractia minereurilo
utile solide

Plantele marine:
algele

Riurile

Tipul de alimentare

Variatia nivelului apei in decursul anului

Amazon

Pluviala

Nivel ridicat in tot cursul anului

Volga

Mixta

Primavara

Enisei

Mixta

Primavara

Gange

Pluviala

Vara

Dunarea

Mixta

Primavara

Sirdaria

Glaciara

Vara

Cunoasterea si
gospodarirea resurselor
de apa
Crearea de ploi
artificiale

Refolosirea apei uzate

Distilarea apei

SOLUTII PENTRU
REZOLVAREA
PROBLEMEI APEI

Desalinizarea apei
de mare

Econimisirea apei

Stocarea apei

Folosirea aisbergurilor

Variatia nivelului
apei

Densitatea retelei
hidrografice

Regimul de inghet
DE CLIMA
DEPINDE

Tipul de
alimentare

Volumul annual
al apei

DE RELIEF
DEPINDE

Directia riului

Activitatea riului

Caderea riului

Caracterul riului

APA POTABILA
IRIGATIA
CIMPURILOR

ADAPATUL
VITELOR

IN CALITATE
DE TRANSPORT

CURENT
ELECTRIC
IMPORTANTA
RIURILOR

UTILIZAREA LA
INTREPRINDERI

CRESTEREA
PASARILOR

PESCUIT

RECREATIE

CLASIFICAREA RIURILOR DUPA
ORIGINEA CUVETEI

Lacuri-starite

Vulcanice

BELEU

SEVAN
Relicte

Antropice

CASPICA

GHIDIGHICI
De baraj natural

Glaciare

SAREZ

LADOGA
Carstice

CEANI(RUSIA)

ISSIK-KUL
Eoliene

DESERTUL KALAHARI

Tectonice

Surse de poluare
a apelor

APELE DE
SUPRAFATA SI
SUBTERANE

APELE MARINE

SURSE DE POL.
DE PROVINIENTA
MARINA

SURSE DE POL.
DE PROVINIENTA
TERESTRA

Apele uzate,
menajere

Eutrofizarea apei

Apele uzate cu
temeraturi ridicate

Apele uzate in
urma irigarii
terenurilor agricole

Eutrofizarea apei

Apele uzate
industriale

Apele uzate
radioactive

microorganismele

Depozitarea des.
inclusiv a celor
radioactive

Apele uzate menajere

Apele uzate provenite
de la navele fluviale

Apele uzate de
la zootehnie

Hidrocarburile

Exploatarea res.
minerale de pe
fundul marii

Ap. uzate rezultate in
urma precipit.cu dif.
substante nocive

Apele uzate
industriale

Transporturile marine

Apele scurse de pe
terenurile agricole

MASURILE DE PREVENIRE
A
POLUARII APELOR

Folosirea in agricultura a metodei
biologice de protectie a plantelor

Utilizarea in zootehnie a metodei uscate
de curatare a grajdurilor

Prezenta instalatiilor pentru colectarea
reziduurilor de hidrocarburi

Interzicerea depozitarii in bazinele
acvatice ale deseurilor si in primul rind
a celor radioactive

Inzestrarea intreprinderilor industriale
cu sisteme de circulatie inchisa a
apelor folosite in industrie

Epurarea prealabila a apelor uzate
menajere si industriale inainte de a fi
deversate in bazinele acvatice

FACTORII DE PEDOGENEZA
TIMPUL GEOLOGIC

ORGANISMELE

CLIMA

RELIEFUL

ROCA-MAMA

OMUL

VEGETATIA

Componentele solului

Proprietati de baza ale solului

Substanta anorganica

Fertilitatea

Apa

Culoarea

Substanta organica

Textura(compozitia

mecanica)
Gazele(aer)

Structura -nuciforma

-lamelara
-cubica
-prismatica

ZONELE NATURALE

TIPURI DE SOL

Deserturi arctice

Arctice,scheletice

Tundra

Turbos

Taigaua

Podzoluri

Paduri mixte

Podzoluri intelenite

Paduri de foioase

Cenusii si brune de padure

Stepe

Cernoziom

Stepe aride

Castanii

Deserturi temperate

Brune-cenusii de desert

Paduri si arbusti permanent verzi cu frunze tari de tip
mediteranean

Terra rosa

Paduri musonice

Rosii si galbene

Deserturi tropicale

Cenusii de desert

Savane

Brune,rosii de savana

Paduri ecuatoriale umede

Lateritice

Factorii de degradare a solurilor

Eroziunea provocata de apa si vint

Irigatia excesiva

Scoaterea din circuit a terenurilor
agricole prin amplasarea constructiilor

Defrisarea padurilor si lipsa fisiilor
de protectie pe cimpurilor

Pasunatul excesiv

Aratul incorect al solurilor pe
terenurile cu pante inclinate

Chimizarea incorecta

MASURI DE PROTECTIE A SOLURILOR
Irigatia corecta
Aratul transversal al versantilor
Folosirea ingrasamintelor organice in
locul celor chimice
Folosirea metodei biologice p/u protectia
culturilor de cimp
Recultivarea terenurilor supuse exploatarii
miniere si constructiilor
Plantarea fisiilor de protectie pe cimpuri
Agrotehnica diversificata

DENUMIRE

PUSTIURILE ARCTICE

TUNDRA

AMPLASAREA

Antarctida,i-le Oc.arctic,tarmul de
Nord al Eurasiei

In partile de N.ale continentelor in emisfera de
N,in cea de S pe insule

TIPUL CLIMEI

Arctic,oceanic si continental

Subarctica

VEGETATIA

Alge,mesteacanul pitic.O mare
parte este ocupata de
ghetari.Plantele sunt adaptate la
temperaturi joase

Mesteacan
pitic,salcie,muschi,licheni,afinul,merisorul.Pla
ntele sunt adaptate la insuficienta de
caldura,inghetul vesnic si vinturi puternice:ele
se astern la pamint,iarna se adapostesc sub
cuvertura de zapada,unele cresc sub forme de
pernute

LUMEA ANIMALA

Ursul polar,pinguinii.Adaptari la
conditiile de viata sunt:culoarea
alba,blana densa,stratul gros de
grasime

Reni,leming,vulpea polara,lupi,pasari,boul
moscat.Animalele se adapteaza la conditiile de
trai prin schimbarea coloritului blanii dupa
anotimpuri,blana densa,strat gros de grasime

SOLURILE

Scheletice,ghetari,deserturi arctice

Tundro-hleioase pe inghetul vesnic

ACTIVITATEA UMANA

Activitatea umana nu este,statii
stiintifice polare

Cresterea renilor,vinatul animalelor cu
blanuri pretioase,explorarile de petrol si gaze
naturale

PROBLEME
ECOLOGICE

Gauri in stratul de ozon deasupra
antarctidei

Miscorarea numarului de animale cu blanuri
pretioase,dereglarea stratului de vegetatie in
urma extragerii petrolului si gazelor naturale

DENUMIRE

SILVOTUNDRA

TAIGAUA

AMPLASAREA

In partile de nord ale continentelor in
emisfera de nord

Partea de nord a Americii de Nord si a Eurasiei

TIPUL CLIMEI

Subarctica

Temperat-continentala, continentala,excesiva

VEGETATIA

Mesteacan,brad,pin,zada,arbusti,
muschi

Mesteacan,brad,pin,zada,molid.Arborii sunt
putin pretentiosi fata de caldura;zada isi
leapada acele iarna,evaporarea se micsoreaza
ceea ce o apara de inghet;coniferele au frunze
sub forma de ace,sunt tari,evapora putina
apa,ele continua sa vegeteze si iarna la temp.
scazute

LUMEA ANIMALA

Ursul brun,veverita,iepurele alb,elanul.

Veverita,iepurele alb,elanul, risul, hermelina,
cerbul canadian,bizonul.Unele animale iarna
hiberneaza,deoarece este greu sa-si gaseasca
hrana;gainusa de alun in noptile cu
temperaturi scazute se coboara din copac si se
ingroapa in zapada;unele animale au blana
deasa

SOLURILE

Tundro-hleioase slab podzolite de
padure

Podzolice,inghetate de taiga

ACTIVITATEA
UMANA

Cresterea renilor,vinatul animalelor cu
blanuri pretioase,explorarile de petrol
si gaze naturale

Explorarea lemnului,vinatul,pe alocuri
gospodarii agricole,extragerea petrolului si
gazelor naturale

PROBLEME
ECOLOGICE

Miscorarea numarului de animale cu
blanuri pretioase,dereglarea stratului
de vegetatie in urma extragerii
petrolului si gazelor naturale

Taierea excesiva a padurilor,poluarea
riurilor,incendiile,desecarea mlastinilor

DENUMIRE

PADURILE MIXTE

PADURILE DE FOIOASE

AMPLASAREA

Partea de est a Americii de nord,a
Europei de Est,Sudul Americii de
Sud,Noua Zeelanda,Sudul
Siberiei de Vest

Partea de est a Americii de nord,a Europei de
vest si Centrala,i-la Tasmania

TIPUL CLIMEI

Temperatcontinentala,continentala

Temperat-continentala,musonica

VEGETATIA

Paduri de conifere,arbori cu
frunza lata

Tei,artar,ulm,frasin,carpen,platan.In anotimpul
rece,datorita temperaturilor scazute,arborii isi
pierd frunzele,deci evaporarea se micsoreaza si
in asa fel arborii sunt mai rezistenti

LUMEA ANIMALA

Veverita,jderul,ondatra,elanul,cer
bul nobil,caprioara,lupul

Cerbii,caprioara,mistretul,lupul,pisica
salbatica,veverita,pasari.Unele animale iarna
hiberneaza;unele pasari in anotimpul rece
migreaza

SOLURILE

Podzolice-intelenite

Cenusii si brune de padure

ACTIVITATEA UMANA

Padurile se folosesc ca teritorii
p/u gospodarii agricole,in
emisfera de N sunt multe orase
mari

Cea mai mare parte din paduri sunt folosite p/u
gospodarii agricole,in emisfera de N sunt multe
orase mari

PROBLEME
ECOLOGICE

Secatuirea solurilor,folosirea
ingrasamintelor,problemele
teritoriilor urbanizate

Secatuirea solurilor,folosirea
ingrasamintelor,problemele teritoriilor
urbanizate

DENUMIRE

SILVOSTEPA

STEPA

AMPLASAREA

Eurasia,America de Nord

Eurasia,partea centrala a Americii de Nord si
America de Sud

TIPUL CLIMEI

Temperatcontinentala,contunentala,c
ontinentala-excesiva

Temperatcontinentala,contunentala,continentalaexcesiva,subtropical-continentala

VEGETATIA

Alternarea vegetatiei de
stepa cu sectoarele de
padure

Graminee,pelin.Plantele se adapteaza la insuf.de
umezeala:limbul frunzei se rasuceste p/u a
micsora evaporarea

LUMEA ANIMALA

Lupul,vulpea,iepurele,rozat
oarele,bursucul

Tistarul sobolanii,marmota,chitcanul,dihorele de
stepa,culanul,antilopa-saiga.Anima;lele rozatoare
vara din cauza caldurii traiesc in vizuini,iarna
hiberneaza,la fel hiberneaza bursucul si
cirtita;unele animale isi schimba blana,unele
pasari au culoare protectoare,in anotimpul rece
unele pasari migreaza in tarile calde

SOLURILE

Cenusii de
padure,cernoziom

Cernoziom,castanii

ACTIVITATEA UMANA

Vegetatia naturala s-a
pastrat in
rezervatii,gospodariile
agricole se specializeaza in
cresterea cerealelor,sfeclei
de zahar,legumelor.

Rezervatii,gospodariile agricole se specializeaza
in cresterea cerealelor,sfeclei de
zahar,legumelor,floarea soarelui.

PROBLEME ECOLOGICE

Eroziunea solului,problema
pastrarii animalelor
rare,inamolirea riurilor
mici.

Eroziunea solului,problema pastrarii animalelor
rare,inamolirea riurilor mici.

DENUMIRE

SEMIDESERTURI SI
DESERTURI DIN BRIUL
TEMPERAT

PADURI SI ARBUSTI PERMANENT
VERZI CU FRUNZE TARI DE
MEDITERANEAN

AMPLASAREA

Asia Centrala si Mijlocie

Tarmurile Marii Mediterane,Sudul
Peninsulei California,Sudul Africii si
Australiei,America de Sud

TIPUL CLIMEI

Continentala,continentalaexcesiva

Subtropicala,mediteraneana

VEGETATIA

Nisipuri,tarcircuri,sacsaulul,spin
ul camilei

Paduri si arbusti permanent verzi cu frunzele
tari.Plante adaptate la per.uscata a
verii:frunze groasa,adeseori
stralucitoare,acoperite cu perisori si spini,p/u
micsorarea evaporarii

LUMEA ANIMALA

Rozatoare,antilopajeiran,antilopa –saigac,culanul

Iepuri,capre si berbeci de munte.Traiesc
animale rezistente la lipsa de apa,fiind
acoperite cusolzi prin care nu evapora apa

SOLURILE

Brune-cenusii de semidesert si
brune cenusii de desert

Terra rosa

ACTIVITATEA UMANA

Cresterea animalelor pe
pasuni,gospodarii agricole pe
teritorii irigate

Agricultura ,sunt multe orase mari

PROBLEME ECOLOGICE

Eroziunea in urma
irigatiei,salinizarea solurilor

Eroziunea solurilor,problemele teritoriilor
urbanizate

DENUMIRE

PADURI SUBTROPICALE
UMEDE

PUSTIURILE SUBTROPICALE SI
TROPICALE

AMPLASAREA

China de Est,Sud-Estul S.U.A
Estul Australiei,Sudul Braziliei

Africa,Sud-Vestul Americii de Sud,Australia
Centrala,peninsula Arabica,Sud-Vestul
Americii de Nord

TIPUL CLIMEI

Subtropicala mediteraneana

Subtropicala musonica

VEGETATIA

Paduri vesnic verzi si cu frunza
cazatoare,varietate mare de
specii de arbori

Cactusi,agave,velvicia,aloea,ierburi
efemere,pepenele rosu
salbatic.Adaptari:plantele au sist.radicular
bine dezvoltat ce le permite sa suga apa de la
adincimi mari,frunzele multor plante sunt
inguste,mici,deseori inlocuite cu spini

LUMEA ANIMALA

Ursul
himalayan,panda,leopardul,gib
onul,macaca

Antilopa,camila,reptile,sacal,hiena,vulpea.Ad
aptari:se intilnesc animale rezistente la foame
si sete si care in cautarea apei parcurg
distante mari.Corpul acoperit cu solzi prin
care nu evapora apa,unele animale sunt
active noaptea iar ziua duc o viata pasiva,se
ingroapa in nisip.

SOLURILE

Rosii si galbene

Nisipoase,cenusii-brune,de desert.

ACTIVITATEA UMANA

Agricultura de subzistenta si de
plantatii

Cresterea animalelor de pasuni,se cultiva
curmalul si alte culturi pe terenuri irigate si
in oaze,extractia minereurilor utile

PROBLEME ECOLOGICE

Eroziunea
solurilor,despadurirea,inundatii

Salinizarea in urma irigatiei solurilor

DENUMIRE

SAVANELE

PADURILE
VARABILE UMEDE

AMPLASAREA

Africa,America de Sud,Australia,peninsulele India si Indochina

Sud-Estul
Chinei,peninsula
Indochina si
India,America Centrala
si de Sud,Africa
Centrala,Nordul si
Nord-Estul Australiei

TIPUL CLIMEI

Subecuatoriala,tropicala

Subecuatoriala,tropical
a

VEGETATIA

Invelis ierbos,salcimi,baobabi,copaci cu tulpina in forma de
sticla,eucalipti.Adaptari:plantele s-au adaptat diferit la
conditiile de mediu;ierburile se usuca in anotimpul uscat,unele
specii au ghimpi de protectie,altele isi pierd frunzele in
anotimpul uscat,baobabul in perioada umeda aduna apa in
tulpina,iar in perioada uscata isi leapada frunzele ca sa nu
evapore apa

Eucalipti,tecul,arborele
de sal

LUMEA
ANIMALA

Antilope,zebre,bivoli,rinoceri,girafe,elefanti,lei,hipopotami,croc
odili.Adaptari:amfibienii si reptilele in perioada
uscata,animalele migreaza spre bazinele de apa,unele au culoare
protectoare

Elefanti,bivoli,mistreti
de
padure,sarpi,maimute

SOLURILE

Brune-rosii de savana

Rosii si galbene

ACTIVITATEA
UMANA

Cresterea animalelor de pasuni,se cultiva
cereale,cafea,cacao,trestia de zahar

Cresterea animalelor de
pasuni,se cultiva
cereale,cafea,cacao,trest
ia de zahar

PROBLEME

Pasunatul excesiv,eroziunea si deflatia,desertizarea

Pasunatul

DENUMIRE

PADURILE ECUATORIALE UMEDE

AMPLASAREA

Africa Centrala,Amazonia-America de Sud,P-la Malaca,Arhipelagul Indonezian

TIPUL CLIMEI

Ecuatoriala

VEGETATIA

Paduri foarte bogate dupa componenta de specii(70-200specii de plante pe
0.25ha) cu multe etaje.Palmierul de ulei,ferigi arborescente,arborele de
cafea,arborele de ciocolata,abanosul,ceiba
Adaptari:adaptarea plantelor-cresterea etajata a vegetatiei

LUMEA ANIMALA

Okapi,tapirul,maimutele,leopardul,hipopotamul pitic,mistretul de
padure,reptilele,lenesii,amfibienii.
Adaptari:adaptarea la mediul arboricol este uns din particularitatile faunei.

SOLURILE

Rosii-galbene lateritice

ACTIVITATEA UMANA

Taierea speciilor pretioase de arbori,colectarea cauciucului natural,agricultura
de subzistenta

PROBLEME ECOLOGICE

Despadurirea,eroziunea solului pe terenurile agricole,micsorarea biodiversitatii
speciilor

NIVELUL DE DEZVOLTARE
SOCIAL-ECONIMICA

Repartitia pe sectoare de activitate ale economiei a
resurselor umane de munca

Produsul national brut

Nivelul de scolarizare a populatiei si de pregatire a
cadrelor de specialisti de inalta calificare
pentru economia nationala

Nivelul de trai al populatiei

Structura economiei si a unor ramuri aparte ale ei

Caracterul sistemului national de invatamint

Asortimentul si calitatea productiei

Venitul national

Nivelul de dotare a ramurilor economiei cu tehnica
si tehnologii moderne

Productia globala industriala si agricola

Volumul si structura comertului exterior

Ponderea in productia industriala si
agricola mondiala

Speranta de viata la nastere

FAMILIILE
LINGVISTICE

Indoeuropeana

Romanica

Rominii,spaniolii,
Portughezii,italienii,
francezii

Slava

Rusii,ucrainenii,
bulgarii,slovenii

Bielorusii,sirbii,
croatii,polonezii

Nemtii,englezii,
norvegienii

Semitohamita

Uralica

Turca

Chinezii,tibetanii
butanii

Egiptenii,sirienii
evreii

Ugrofina

Cazahii,iacutii,
uzbecii

Turcii,azerbaijenii,
turcmenii,

Tatarii,
baschirii

Mongola

Germanica

Americanii,suedezii
austriecii

Sinotibetana

Altaica

Mongolii,calmicii
buriantii

Coreiana

Islandezii,danezii,
olandezii

coreenii

Japoneza

japonezii

Finlandezii,estonienii,
ungurii

DENUMIREA
MEGAPOLISULUI

TARA

NUMARUL DE
LOCUITORI(mil)

AGLOMERATII
COMPONENTE

Tocaido

Japonia

70

Tokyo,Yokohama,Osaka,
Kobe,Kyoto

Boswash

S.U.A

50

Boston,New York,
Philadelphia,
Washington,Baltimore

Chicago-Pittsburg

S.U.A

45

Chicago,Detroit,
Cleveland,Buffalo

California(San-San)

S.U.A

28

San-Francisco,
Los Angeles,San Diego

Rheinstard(German)

Germania

30

Duisburg,Dortmund,
Koln,Essen,Dusseldorf

Sud-Coreean

Republica Coreea

22

Seul,Inchon

RELIGIILE
MONDIALE

UNIVERSALE

CRESTINA

ISLANDA,
NORVEGIA,
SUEDIA,

MAREA BRITANIE,
DANEMARCA

CATOLICISMUL

FRANTA,
GERMANIA,

ANIMISMUL

INDIA

AFRICA

TURCIA,
EGIPT

IUDAISM

SAMANISMUL

ARABIA SAUDITA
PAKISTAN,

ISRAEL

ASIA

BULGARIA,
ROMANIA

PROSTENTATISM

ITALIA,SPANIA,
IRLANDA

BUDISMUL

MONGOLIA,CHINA,
NEPAL,INDIA

TRIBALE

HINDUISM

ISLAMICA

SUNNISM

ORTODOXISM

MOLDOVA,
UCRAINA,RUSIA,

NATIONALE

SIISM

SINTOISM

IRAN,IRAK

JAPONIA

CONFUCIANISM

CHINA

MIGRATIUNILE
POPULATIEI
Modul de
desfasurare

organizate

fortate

spontane

Aria geografica

internationale

intracontinentale

interne

intercontinentale

Sat-oras

Motive

economic

familiar

politic

religios

repatriere

ecologic

Durata

definitive

temporare

pendulare

cart

sezoniere

STRUCTURA
ECONOMIEI
MONDIALE

Sectorul primar

AGRICULTURA

INDUSTRIA
EXTRACTIVA

SILVICULTURA

PESCUITUL

Sectorul secundar

INDUSTRIA

CONSTRUCTIILE

TRANSPORTUL

Sectorul tertiar
(sectorul serviciilor)

De productie

sociala

Centrale de calcul
Birouri de constructie

Invatamintul,Stiinta
Cultura

Unitati financiare
Institutii de cercetari
stiintifice si de proiectari

Ocrotirea sanatatii
Transportul de pasageri
Sportul,comertul

DENUMIREA
RAMURII

PRINCIPIILE DE
AMPLASARE

SCURTA
CARACTERISTICA

EXEMPLE

Necesita cantitati mari de
combustibil:carbune,deseurile de
la prelucrarea
lemnului,turba,pacura,gaze
naturale,sisturi
bituminoase.Totodata ele
consuma si mari cantitati de
apa.Constructia lor nu necesita
cheltuieli prea mari si ele pot fi
date rapid in exploatare,dar
consumul de combustibil ridica
pretul de cost al productiei de
energie electrica

Pe tarmul riurilor
Rhin,Oder,Chiba(Japon
ia)-4.4mil kW,
Kendal(R.A.S)-4.0mil
kW

Hidrocentralele necesita mari
investitii pentru constructie,se
construiesc timp indelungat,dar
exploatarea lor este cu mul mai
ieftina.Au dezavantajul fluctuatie
productiei in functie de variatiile
de debit al riurilor.

Fluviile:Volga,Dunarea,
Enisei,Parana,Nil.
Cele mai mari
centrale:Itapu 12.6mil
kW,
Grand Colee-9.8 mil
Kw.

In apropierea bazei de

combustibil
ELECTROENERGETICA
-Centralele termoelectrice
functioneaza pe baza
combustibilului.Ele produc
circa 62% din totalul de
energie.

De-a lungul riurilor

navigabil
Linga consumator

Prezenta fluviilor cu

debit mare
Hidrocentralele,produc circa
20% din totalul de energie.

Linga consumator
In regiunile unde lipsesc

Centralele nuclearoelectrice.Lor le revine-17.5%din
totalul de energie.

METALURGICA
Siderurgia
Neferoaselor

alte surse de energie
Linga sursele de apa
potabila

Folosesc drept surse
energetice metalele
radioactive.Necesita
utilaje si masuri
costisitoare de
securitate,legate de
depozitarea deseurilor
radioactive.

In apropierea bazei de

Minereuri cu continut

materie prima sau de
carbune cocsificabil

ridicat de metal,minereuri
cu un continut scazut de
metal

Cele mai mari
sunt:Fucushim-8.2
mil.kW(Japonia),Dunkerq
ue-5.7mil.kW,Lyon4.3mil.kW(Franta).

Ucraina,S.U.A,China,
Rusia,Kazahstan,
Germania.

S.U.A,Franta,
Jamaica,Guineea.
Linga sursele de energie

Metale neferoase usoare

electrica ieftina

consuma cantitati mari de
energie electrica

In porturile mari

Materia prima,carbunele

maritime

sunt aduse pe cale
maritima cu nave
specializate de capacitate
mare.

Japonia,litoralul
Oceanului Atlantic al
S.U.A,Franta,Italia,
uzinele noi din Marea
Britanie.

CONSTRUCTOARE DE
MASINI

Industria de automobile

Prezenta centrelor mari

Orientate spre centrele

stiintifice
Linga baza de materie
prima
Prezenta resurselor
umane de munca
calificate

mari stiintifice
sunt:electronica,electroteh
nica robotilor,mecanica de
precizie.
Industria grea:utilaje
pentru industria
miniera,de extragere si de
prelucrare a
petrolului,utilajului
siderurgic,textil si
masinilor-unelte
Ramura constructoare
de masini in ce mai mare
parte cere brate de munca
calificate.

Briul industrial al
Pacificului din Japonia,
Nord – estul S.U.A, Rhur
Germania, Ural – Rusia,
Donbas – Ucraina.
Detroit, Yoko – hama,
Paris, Stuttgart, Lyon,
Londra, Torino,
Seul,Wolfsburg

Prezenta pietei de

Este localizata in

desfacere
Linga baza de materie
prima

orasele mari.

Japonia, S.U.A,
Germania, Franta Italia,
Republica Coreea

Prezenta resurselor

Aeronautica

Constructii navale

umane calificate de
munca.
In regiuni cu conditii
climatice favorabile.
Prezenta spatiilor largi
largi pentru poligoane de
experimentare.

Include problema
avioanelor, elicopterelor
rachetelor si aparatelor
cosmice.
Este una din subramurile
cele mai moderne, dar si
una din cele mai
pretentioase. Piata de
desfaceri a productiei este
relativ restrinsa, deoarece
pretul avioanelor este
ridicat.

Prezenta porturilor cu

In stuctura productiei

ape adinci si spatii libere.
Prezenta resurselor
umane de munca
calificata.

navale a crescut ponderea
navelor comerciale si a
scazut ponderea navelor
de pasageri. A crescut
capacitatea navelor pina
la 200-500 mii tone.A
sporit viteza de transport
si operatiile de incarcaredescarcare

S.U.A ( California ),
Franta Marea Britanie,
Italia, Germania, Rusia,
Polonia, Japonia,
Romania

Japonia(Yokohama,Osaka
,Kobe),
Republica Coreea(Seul),
Franta(Marsilia),
China(Shanghai),
SUA(New Orlean),
Italia(Genova),
Germania(Hamburg)

Industria electrotehnica si electronica

Mecanica de precizie

Resurse umane de

Este orintata spre

munca calificate
Prezenta institutiilor
de cercetari stiintifice
Prezenta pietei de
desfacere

centrele mari urbane
Aceasta ramura
produce:aparataj
electrotehnic,utilaj
cibernetic si
electronic,calculatoare,a
paratura de inalta
precizie si
electromedicala,roboti
industriali,casetofoane,t
elevizoare,aparate de
telefon electronice

Resurse umane de

Aceasta ramura a

munca calificate
Prezenta institutiilor
de cercetari stiintifice
Prezenta pietei de
desfacere

capatat o dezvoltare
mare in statele inalt
dezvoltate si cele recent
industrializate
Se evidentiaza
producerea:ceasornicelo
r,aparatelor de
filmat,instrumentelor
medicinale,masinilor de
cusut,masinilor de
dactilografiat

Osaka(Japonia),
New York(S.U.A),
Stutgart(Germania),
Shanghai(China),
Moscova(Rusia),
Singapore,Republica
Coreea.

S.U.A,Japonia,
Germania,Franta,
MareaBritanie,
Republica
Coreea,Taiwan,
Hong-Kong,Singapore

INDUSTRIA
FORESTIERA SI DE
PRELUCRARE A
LEMNULUI

Prezenta surselor de materi

Industria cherestelei este cea

prima

mai importanta subramura a
industriei lemnului

Piata de desfacere a

Repartizarea industriei mobilei

productiei

este legata de marile centre
urbane,cunoscute prin traditii si
prin inalta calificare a resurselor
umane ed munca.

Linga surse de energie

Hirtia si celuloza se obtin din

electrica
Prezenta surselor de apa

lemnul de rasinoase,foioase,desi
se mai utilizeaza:iarba
alfa,stuf,bambus,iuta,papirus,pai
e,trestia de zahar

Prezentasurselor de materie

Prelucrarea primara a materiei

prima

prime(bumbac,lina,in,iuta,piei)

Linga piata de consum

Productia de filatura

INDUSTRIA USOARA
teseturi,confectii si
tricotaje,incaltaminte,covoare

S.U.A,Japonia,,Canada,
China,Brazilia,India,Fin
landa,Rusia
New York,Chicago,
Paris,Milano,
Bucuresti,Oslo,
Munchen
S.U.A,
China,Japonia,Canada,
Germania,Finlanda,
Suedia,Franta

Centre ale industriei
textile:Shanghai,Beijing
,Tokyo,Osaka,Bombay,
Delhi
Paris,Lyon,Lille,Ivanov
o,Londra,Livepool
Incaltaminte:China,
Franta,India
Covoare:Iran,Turcia

INDUSTRIA ALIMENTARA

In apropierea de

Materiile prime nerentabile

sursele de materie
prima

pentru transportare la distante
mari sau usor alterabile

Linga piata de

Ramurile care folosesc

consum

materii prime care pot fi
transportaresi care se
pastreaza timp indelungat

Producatori de
carne:China,S.U.A,Brazilia,
Germania,Franta
Producatori de
lapte:India,S.U.A,Pakistan,
Rusia,Germania

Brinzeturi:S.U.A,Franta,Ger
mania,Italia,Olanda
De unt:India,Pakistan,S.U.A,
Franta,Germania
De
vinuri:Italia,Franta,Spania,S.
U.A,Argentina,Germania,
De
zahar:Brazilia,India,China,
S.U.A,Thailanda,Cuba,Mexic

COMPONENTA
PE RAMURI A
ENERGETICII

Industria
combustibililor

Electroenergetica

Petrol

Termocentrale

Gaze naturale

Hidrocentrale

Carbune

Centrale
nuclearoelectrice

Carbune si sisturi
bituminoase

Alte tipuri de
centrale

Eoliene

Geotermice

Heliocentrale

Mareomotrice

FACTORII DE DEZVOLTARE SI
REPARTITIE
A
AGRICULTURII

naturali

tehnici

social-economici

Relieful

Mecanizarea

Tipurile de relatii
agrare

Solul

Automatizarea

Resursele umane
de munca utilizate

Clima

Chimizarea

Reteaua hidrografica

Irigatia

Pescuitul
OCEANUL

REGIUNEA

TARILE

PRODUCTIA,
mil.tone

Pacific

N-W

JAPONIA,RUSIA,
CHINA,S.U.A,
CANADA

JAPONIA-6.8,
RUSIA-4.1,
CHINA-36.5,
S.U.A-5.6

Atlantic

N-E,S-E,N-W

NORVEGIA,
ISLANDA,
FRANTA,
POLONIA,RUSIA

NORVEGIA-2.8

Pacific

Centrala-E

PERU,CHILE,
S.U.A

PERU-9.5
CHILE-7.6

Indian

Intre Asia de Sud si
Australia

INDIA,
INDONEZIA,
AUSTRALIA

INDIA-5.3,
INDONEZIA-4.4

Transporturile
si comunicatiile

ACVATICE

maritim

AERIAN

fluvial

TERESTRE

TELECOMUNICATIILE

Feroviar

Telegraf

Auto

Telefon

Prin conducte

Televiziune

Electronic

Radio

Internet

Avantajele(+) si dezavantajele(-)diferitor tipuri de transport
Tipul de transport

+

-

Feroviar

Transportarea unei cantitati de marfa la

Cheltuieli mari la constructia cailor

distante mari
Preturile relativ mici a transportului
Transport relativ pur ecologic

ferate
Adesea marfurile nu sunt aduse direct
la consumator

Autorutier

Flexibil si rapid la transportarea

Transportarea pe distante mici si e

marfurilor si pasagerilor

costisitor
Unul din principalii poluatori ai
mediului inconjurator

Maritim

Asigurarea comertului international,in

Viteza mica de transport,dependenta

special al marfurilor
Cel mai ieftin tip de transport

inalta fata de numarul si inzestrarea
navelor si a porturilor

Fluvial

Favorizeaza in folosirea altor tipuri de

Viteza mica de transport

transport
Poate fi folosit atit in interiorul tarii cit si
in relatiile externe

Dependenta de regimul acvatic al

Cel mai rapid tip de transport in interiorul

Preturile relativ inalte a transportarii

tarii si pe liniile
internationale,transportatrea la cele mai
mari distante
Este cel mai recent,modern si universal

marfurilor si pasagerilor
Efectul negativ asupra atmosferei

Aerian

fluviului
Pretul mare de cost al lucrarilor
ingineresti de adincire a albiei riurilor

Prin conducte

Telecomunicatii

Transportarea ieftina si rapida a

Scurgerea petrolului si a gazelor

anumitor tipuri de marfa la distante
mari

naturale este periculos pentru
mediul inconjurator

Transmiterea unei marfi speciale

Preturile inalte pentru utilajul prin

la distante mari-informatia

cablu si fara cablu

Turismul
Dupa modul
de organizare

Dupa importanta

intern
interregional

international

intraregional

In jurul lumii

neorganizat

organizat

grup

intracontinental

grup

individual

individual

intercontinental
Dupa intensitatea
torentelor de turisti

Dupa durata
De lunga durata

permanent

De scurta durata

sezonier

iarna

vara

intersezonier
Dupa obiectivele
principale

Dupa virsta
copii

maturi

tineret

pensionari

cultural

De afaceri

cosmic

ecologic

religios

festivalier

etnic

rural
artizanal
De intremare a
sanatatii

stiintific
De munte

balnear

Plaja-sanatorial
De aventura

calatoriia
Dupa modul
de circulatie

aerian

feroviar

Pe jos

autorutier

sport
Dupa arealele
de raspindire

Maritim,fluvial

Cu bicicleta

maritim

montan

rural

urban

Principalele forme
de relatii economice internationale

Deplasarea resurselor umane
de munca

Colaborarea
stiintifico-tehnica

Exportul
de capital

Prestarea
serviciilor

Constructia in comun
a obiectivelor mari economice
pe baza de recompensa

Comertul
exterior

Relatiile
financiar-bancar

Pozitia insulara
in Europa de
Vest si caile ce
duc din Europa
spre America
de Nord

Linia de tarm
dantelata,riur
i cu debit
mare usor
unite prin
canale

Cea mai mare flota
comerciala-putere
pe mare

Amplasarea
aproape a
resurselor de
carbune si
minereului de
fier

Monopolul
industrial
mondial

Solul si clima
putin favorabile
pentru
dezvoltarea
culturilor
cerealiere

Predomionarea
comertului si
industriei asupra
agriculturii si orasului

ANGLIA
-prima tara a
capitalismului industrial

Epuizarea
timpurie a
resurselor
naturale

asupra satului
Formarea
imperiului colonial
mondial

Investirea colosala a
capitalului peste
hotare

Obtinerea unor
supraenituri din
diferite surse

Dependenta puternica de
materie prima si produsele
alimentare de import

Primul razboi mondial
Datoriile fata de S.U.A si pierderea
prioritatii financiare

Slabirea controlului asupra dominioanelor

Inrautatirea situatiei pe piata
mondiala

Al doilea razboi mondial
Scaderea continua a ponderii specifice in productia
industriala mondiala si in comertul exterior

Intensificarea miscarii de eliberare nationala in colonii.
Crearea noilor state din fostele colonii ale Angliei.

Secolul al XXI-lea secolul Asiei
•Se formeaza un nou centru de putereIndia,Pakistan
America de
Nord23%

•Se realizeaza programa de elaborare a
armamentului nuclear in
tarile:Israel,Iran,China,R.P.D. Coreeana.

Europa fara
C.S.I 23%

C.
S.
I4

Asia fara C.S.I38%

ca
eri %
Am ina 8
t
La
si Au
O str
ce a
an lia
ia
1%

Afr
ic

%

a3

%

•Tendinta spre suprematie politica se
consolideaza pe realizari economice
•Din cei 10 lideri dupa marimea PIB-ului
3tari sunt ale acestei
regiuni:China,Japonia,India

Primele 10 tari ale lumii dupa marimea PIB-ului 2004,trln.dolari
SUA
1
10990

2

CHINA

6449

3

JAPONIA

3582

4

NDIA

3033

5
6

GERMANIA
MAREA BRITANIE

2271
1666

7

FRANTA

1661

8

ITALIA

1550

9

BRAZILIA

1375

10

RUSIA

1282

Pozitia economicogeografiaca

Economia

Populatia

China este o tara antica si unul

Este un stat puternic industrial-agrar cu un nivel mediu de dezvoltare

Tara cu cel mai

din principalele focare de
civilizatie
O importanta mare o are
iesirea larga la Oceanul Pacific ce
ii ofera posibilitatea de a
intretine relatii comerciale cu
diferite regiuni si tari din lume
Este important faptul ca navele
maritime pot patrunde in
interiorul tarii pe fluviul ChangJiang pe o distanta de 1000km
O buna parte a hotarelor este
marcata de lanturi de munti
inalti,deseori slab accesibili ce
impiedica in mare parte
intretinerea legaturilor
economice cu statele vecine
Nu tot teritoriul Chinei are o
pozitie geografica favorabila fata
de caile de comunicatii de
importanta
internationala.Sectorul de Vest
este indepartat de litoralul
maritim
O importanta deosebita in
pozitia geografica a Chinei o are
vecinatatea cu Japonia,cu state
recent industrializate din Asia de
Est si Sud-Est

economica
Economia ei imbina atit elemente ale economiei centralizatplanificate,cit si ale celei de piata
Printre statele mari ale lumii,China inregistreaza cele mai inalte
ritmuri de crestere economica,insa dupa indicii pe locuitor tara nu a
atins un nivel inlt al calitatii vietii populatiei.
Economia se bazeaza pe:

mare numar de
populatie de pe glob
Promoveaza
politica demografica
de micsorare a
natalitatii
Nr.de populatie
constituie 1.3mlrd.
Peste60 mil.de
pers. Sunt apte de
munca
E o tara
neomogene sub
aspect etnic60gr.etnice
Chinezii
constituie~92% din
populatie
Exista mari
contraste in
repartizarea
teritoriala a
pop.~90%de pop.e
concentrata pe
1/3din ter. Tarii din
partea de est
E o tara slab
urbanizata~36%din
totalul populatiei

Carbune
Petrol
Minereu de fier
Otel
Industria usoara
Electroenergetica
Ingrasaminte chimice
Clima favorabila musonica cu precipitatii abundente

Cartea de vizita a tarii este determinata de industria grea si

agricultura

Ramurile,Factorii

Agricultura

Extractiva-prezenta materiei prime

Cultura

Cresterea

Energetica-consumatorul

plantelor

animalelor

Metalurgica-carbune,minereu de

fier
Constructoare de masini-porturi
maritime,orase mari
Chimica-consumatorul,piata interna
Textila-consumatorul,piata interna

Problema

Cauzele aparitiei

Caile de solutionare

Mentinerea pacii pe
Pamint

Goana inarmarii, experimentarea
Armamentului nuclear; conflictele
militare locale si regionale.

Solutionarea pe cale pasnica si
politica a relatiilor internationale;
Semnarea acordurilor
internationale de reducere a
arsenalului militar; reducere
cheltuielilor in scopuri militare;
demilitarizarea economiei.

Ecologica

Despadurirea; desertificarea; degradarea
solulu; poluarea apelor si
atmosferei;schimbarea clime; distrugerea
stratului de ozon; ploile acide;disparitia
speciilor rare de plante si animale.

Folosirea tehnologiilor fara deseuri;
reimpadurirea;crearea rezervatiilor
naturale; rezolvarea problemei
energetice si trecerea la agricultura
moderna in statele in curs de
dezvoltare.

Demografica

Sporul natural mare in statele in curs de
dezvoltarea, suprapopularea unor
teritorii pe Glob; ,,Presiunea umana’’
asupra Mediului geografic; ,,Exsplozia
urbana’’ in statele in curs de dezvoltare;
somaju; procesul de imbatrinire in statele
inalt dezvoltate; depopularea, etc.

Promovarea cosecventa a politicii
demografice; imbunatatirea
conditiilor socialeconomice ale vietii
Populatiei; valorificarea unor noi
suprafete si resurse.

Problema

Cauzele aparitiei

Caile de solutionare

Alimentara

Circa 1mlrd.de oameni sufera de foame
pe glob;cresterea rapida a populatiei in
tarile in curs de dezvoltare conduce la
reducerea suprafetei de terenuri
agricole pe locuitor;productivitatea
agriculturii tarilor in curs de dezvoltare
este scazuta datorita caracterului
extensiv

Reforma agrara indreptata spre
lichidarea vechilor forme de
proprietate si relatii agrare;folosirea
pe larg a realizarilor stiintei si
tehnicii in domeniul
agriculturii;sporirea productivitatii
biologice a
lacurilor,marilor,oceanelor;ajutorul
economic acordat celor ce sufera de
foame

Ritmurile inalte de extractie si consum
al resurselor minerale si de combustibil;
Rezervele limitate ale multor tipuri de
materii prime minerale, de petrol si
gaze naturale; asigurarea neuniforma
cu resurse naturale a unor regiunio si
Tari ale lumii.

Elaborarea noilor tehnologii care ar
permite economisirea energiei,
combustibililor si materiei prime la
o unitate de productie; folosirea
deseurilor si metalelor uzate pentru
obtinerea metalelor si altor produse;
Folosirea surselor netraditionale de
energie.

Energetica si a
asigurarii cu materii
prime

Problema

Cauzele aparitiei

Caile de solutionare

Inapoierea
economica a
statelor in curs de
dezvoltare

Cresterea datoriilor fata de tarile inalt
dezvoltate; veniturile scazute ale
populatiei; nivelul scazut al medicinei si
invatamintului; speranta de viata la nastere
este scazuta.

Infapturirea transformarilor
social-economice radicale in toate
sferele vietii si activitatii nmane,
folosind pe larg realizarile
progresului stiintifico-tehnic;
stabilirea unei ordini
economiceinternationale, in care
relatiile comerciale ale tarilor in
cursde dezvoltare cu cele puternic
dezvoltate sa devina achitabile;
reducerea cheltuielilor militare in
statele dezvoltate si folosirea
mijloacelor economisite pentru
ajutorarea statelor sarace.

Pro b l e m e l e
Oceanului Planetar

Poluarea apelor; micsorarea productivitatii
biologice; valorificarea nerationala a
resusrselor minerale si energetice.

Folosirea rationala a resurselor
oceanului; reglementarea juridica
a protectiei Oceanului Planetar.

Probleme globale ale omenirii.Despaduririle si desertificarea

Cauzele despaduririi
Constructia localitatilor,
Soselelor, cailor ferate.

Incendiile

Extinderea agriculturii de subzistenta

Utilkizarea lemnului
Ca combustibil

Poluarea atmosferica
(ploi acide)

Companiile multinationale care au achizitionat suprafete intinse cu padure,
Pentru diverse alte utilizari

Dezvoltarea activitatilor de extragere
a materiilor prime pentru export

Consecintele despaduririi

Modificarea climei

Disparitia unor substante de
baza pentru medicamente.

Disparitia habitatului faunei.

Distrugerea asezarilor populatiei
bastinase

Scaderea ponderii speciilor
valoroase de lemn

Scaderea fertilitatii solului,
Expunerea la eroziunea si
Alunicarii de teren

Reducerea cantitatii de O2 din
atmosfera si cresterea celei de
CO2

Transformarea peisajukuiprin explotarile
minerale si construirea lacurilor
de acumulare.

Cauzele desertificarii
Modificari climatice

Temperaturi mai ridicate;
Evaporatie mai mare;
Condensare scazuta;
Precipitatii mai putine;
Precipitatii neregulate;
Secete prelungite;

Reducerea covorului
vegetal protector

Disparitia
vegetatiei

Numar excesiv de
animale

Cresterea populatiei
prin:
Spor natural
ridicat
Imigranti,refugiati

Suprapasunat

Incapacitatea vegetatiei
de a se reface

Expunerea solului
actiunii vinturilor
si precipitatiilor

Solicitarea a tot mai mult
teren pentru
culturi.Terenuri lasate tot
mai putin timp in repaus

Fertilitate scazuta a
solurilor

Absenta
vegetatiei
naturale

Cerere sporita de surse de
energie

Despaduriri

Risc
crescut
de
eroziune
a
solurilor

Consecintele
desertificarii

Deteriorarea starii de sanatate a
populatiei si aparitia epidemilor

Reducerea rezistentei ecosistemelor
Fata de variabilitatea climatica

Scaderea productivitatii solurilor si
Saracirea covorului vegetal

Deteriorarea comportamentului social;
Favorizarea conflictelor

Scaderea productieialimentare si
Favorizarea aparitiei foametei

Abandonarea asezarilor si cresterea
migratiei

Combaterea despaduririlor si
a desertificarii

Protejarea padurii de incendii

Combaterea exploatarii intensive a padurii

Inlocuirea agriculturii extensive cu cea moderna

Controlul folosirii abuzive a irigantilor,pesticidelor

Diminuarea contaminarii cu metale grele,poluanti

Impiedicarea intrroducerii necontrolate a speciilor
invazive,a suprapasunatului

Protejarea ariilor forestiere existente,care nu
au fost inca degradate

Folosirea controlata a lemnului pentru foc si pentru
prelucrarea industriala

Impadurirea terenurilor

Degradarea mediului

Procese de inmlastinire

Procese de salinizarre

Razboaie,conflicte armate

Procese de eroziune

Cutremure

Procese de deplasare in masa a
rocilor pe versanti

Incendii

Procese de degradare antropica

Dezvoltarea tehnicii
Urbanizarea
Explozia demografica
Consumurile mari de materie prima

Exploatarea
Exploatareaintensa
intensaa a
resurselor
resurselornaturale
naturale

Migratiile
Migratiilemasive
masive
ale
alepopulatiei
populatiei

Ritmurile
Ritmurileinalte
inalte
ale
aleurbanizarii
urbanizarii
Consecintele
Consecinteledezvoltarii
dezvoltarii
industriale
asupra
industriale asupra
mediului
mediuluigeografic
geografic

Intensificarea
Intensificarea
relatiilor
relatiiloreconomice
economice

Poluarea
Poluareamediului
mediului
cucuemanatii
emanatiidedenoxe
noxe

Schimbarile
Schimbarileinin
peisajul
peisajulgeografic
geografic

Hazarde

tehnogene

Accidente la
exploatarile miniere
si petroliere

Acc.industriale si
nucleare

antropice

Incendiile
Razboaiele

naturale

Endogene

Vulcanii,cutremurele
de pamint

Exogene

Biologice,hidrice

Acc.legate de
mijloacele de transport

Astrofizice,climatice

Ruperea digurilor
marine,si la construc
tiile hidrotehnice

Geomorfologice

Va multumesc mult pentru atentie….

…THE END…

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close