ghid de nursing
Content
II I I I I I I I I I I I I I I
Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
Obiective - oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l. renal $i asupra altor Imbolnaviri - cunoa$terea volumului diurezei - efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa - urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul lichidian (intrari-ie$iri) Colectarea urine; pe 24 ore: - se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast - colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ziua urmatoare, la aceea$i ora - se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a urinei $i asupra procedeului ' Pentru 0 determinare corecta: - pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I urina, de la prima emisie, se arunca se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la ultima emisie II De retinut:
m
a a
m
-+-+-
a
m
a
m
a
m
a
m
a
1t c..
a
m
Z
-
a
m
a
m
a
Masurarea diurezei
m
~
'Ii
(I)
C
a
m
a
m
f::, :::l
-.I
Z
~
a
m
'''<:
~
a
a
m
a
m
a
m
~ ~ ~ f..,.:
l.U
f-;.
~
C
"
a
I!!
0-
.~.
(IJ
(IJ
m
a
m G
~
2 0
I1J
a
,"
i-.: l
'1-
a
!:!:!
:2
'-' Z
'"
'" a
m
a a
m
,"
I
-,
G
lJ..
a
m
~
l_
- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare ; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga, la urina colectata, cristale de timol - recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului, numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina, pentru a preveni descompunerea urinei - dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta conform cerinlelor - pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza urina din 24 ore \ - pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina. I!l Precizare: Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi }, Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore
I
" ~ z- ..
~ ~
a a a
-
" :;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.
a 'Ii C
a
.2
.
0
6 ..•.
,;.. c-,
I
&
<')
0 0
~
If iii . l'
. -,."', -,-
:;
I.
<')
t:.
.a:
C
Ii)
;!
0
~
0
0
I '" 0
D
D
0>
""
'"
'" '"
0
I
I I ~, ~
D
'" '"
I
'"
0 0
D
~
o _ ""
0
'"
0 0
'" 161
'" -
~_ hi
."
I
S~ :~~I
'~".'[~ ~q~
t ,"
.'
160
II
NOTAREA Notarea diurezei iN FOAIA DE TEMPERATURA oeterminarea calitativa a albuminei (proteinurie) MATERIAL acid sulfosalicilic TEHNICA: NECESAR: 20%. doua eprubete, stativ, solutie de Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui: - prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina $i zilei respective - spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la 100 ml de urina al foii de temperatura Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de aproximativ1500 ml.' ';, - se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina; -Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfosalicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor (comparatie); - se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu eprubeta martor.
Analiza urinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului. Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta, culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen fizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree, creatinina, clorurie, proteinurie etc.). ANALIZA SUMARA A URINEI
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza = negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina. In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv ++, foarte pozitiv +++). Se face cu reactivul Esbach $i eu albuminometrul Esbach = tub de sticia care are la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la partea inferioara de lil 1/21a 12. TEHNICA: - se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem . nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R". - se astupa tubul, apoi se agita bine prin rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu reactivul; - se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi - se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului precipitat direct In g%o. Oeterminarea puroiului
'l:
MATERIAL NECESAR - un cilindru gradat de 100 ml, urodensimetru, hartie de filtru (pentru .Indepartarea eventualei spume de la suprafata urinei). TEHNICA: - se toarna urina In cilindrul gradat; - se aspira spuma (daca exista)cu ajutorul hartiei de filtru; - se introduce urodensimetrul (sa pluteasca liber In urinal; . - se cite$te valoarea densitatii pe scara la cifra care corespunde pe menisc.. de 10,supxatataurlnoi." Densitatea normala = 1015 - 1025, Densitatea urinei 8ste influentata de regimul alimentar, de cantitatea de urina $i de capacitatea de concentratie $i dilutie a rinichilor. Reactia urinei
""N-~ ~l,.,,-Il
r~~~~.
b
.~~l
Alburnenornetru
I
I
Esbacil
a
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%. TEHNICA: - se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. . Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%;
_c
Urodensimetru
I
Determinarea caJitativa a glucozei
- se agita In forma de U. INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere. MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clema pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II. TEHNICA: - se toarna In eprubeta 5 rnl urina; - se adauga 2 ml reactiv;
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol. Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina . veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I Normal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina sau neutra. Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
162
L
- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
163
I I I I I I I I I I I I I I
~
I I I I I I I I I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara. INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de 10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru. DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
[-, I
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta; aceasta urina se arunca. 1.3. Din acest moment bolnavul timp de 100 sau 180 de minute. este rugat sa ramElna eu/cat
r--
Determinarea aeetonei
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac. TEHNICA: - peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva picaturi de reactiv; - se agita U$or, apoi - se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac. INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua lichide. Se face prin metoda Erlich. Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine un rezultat fals. TEHNICA: - se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din eprubete este martor); - intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich, - f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor. INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie, urobilinogenul este crescut. Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii: - culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+); culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++); . - culoarea ro$U aprins = (+++).
1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii" I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). " 2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i pentru examenul bacteriologic al urinei. 2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale. 3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genitourinare cu apa $; sapun. 3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul (recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin cateterism vezical). 3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 hematii/minut $i 1000 leucocite/minut.
2. Pregatirea materialului pentru reeoltarea urinei 3. Reeoltarea urinei
I
Determinarea urobilinogenului
I I
I
I I
--~
I
-
.,.--.-co
Seop:
Captarea
'."-
dejec~iilor fiziologice ~i patologice
--"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
Determinarea bilirubinei
'I
I I
Etape de execufie
I
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%. TEHNICA: se toarna 5-6 ml urina In eprubeta; ; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1 alcdofiodat. INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
-
- observarea caracterelor -. descoperirea
.-
fiziologice
si patologice ale dejec!ii/or
modificarilor
.. diagnosticului
_"
.
:.'......-
lor pa.. o /ogice in ved.erea stabilirii ../' t .... "_ _ ... ,_•..... ..
.
-
Pregatire
• materiale - prosoape, acoperitoare de flanela
Studiul cantitativ al elementelor testul Addis-Hamburger:
figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin
- paravan, mU$ama $i aleza - materiale pentru toaleta mainilor - manus; - plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i - tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri • pacient
Timpi de execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1. Pregatirea bolnavului
11.1.
I recomanda.
Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
L
- fizic, In functie de produsul captat
164
165
EXECUTIE Captarea materiilor fecale - se separa patul de restul salonului cu paravan - se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul - se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza - se dezbraca pacientul (parte a inferioara) - se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala - se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii - se efectueaza toaleta regiunii perianale - se Tndeparteaza bazinetul cu atentie - se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se Tndeparteaza din salon - se strang materialele folosite - se imbraca pacientul, se reface patul - se aerise$te salonul - se spala mainile pacientului - scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locuri special amenajate Notarea scaunelor Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, conventionale: - normal = I (Iinie vertic:ala) - moale ',/ (Iinie oblica) - diaree (apos) = - (Iinie orizontala) - mucus = X - puroi = P - sanguinolent = S - melena = M se face prin semne
....- i se asigUra scuipatori nevoie de rulaj pentru a se putea schimba la - dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta - se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare - se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilie $ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte - se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza - se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului - se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul - i se of era tavita renala $i/sau se sustine - se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura - i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei - se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte - se pastreaza varsatura pentru vizita medicului - se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja - se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare
.1'.7""
Captarea vilrsaturilor
I
~--
Aspira~ia gastrica
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub introdus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de aspiratie. Indicalii - sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual, este efectuata Tn urmatoarele cazuri: - obstructie intestinala (ocluzie) - ileus paralitic - preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale, gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee) ! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.) Precizare: In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastrica de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii: - obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului - hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali mari de sange Tn stomae - pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres Echipamentul necesar - carucior - sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen mic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl $i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen
Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase). Captarea urinei --.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod asemanator cu a bazinetelor - urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate la marginea patului - dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda $i se dezinfecteaza - se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol 3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator) - se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie, sa foloseasca recipientul dat
"--
I_
Captarea sputei
I I I I I I I I I I I I I II
.-.-_.,,'--~
166
167
7.
,I'
'""1
I I I I I I
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse de perfuzie. Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate, Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la capatul distal. - materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele, $orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .' i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul - material necesar pentru curatarea narilor - la nevole - lubrifiant - hidrosolubil - seringa de 20 ml - recipient pentru lichidul de aspiralie - hartie de turnesol pentru testarea aciditalii - pensa hemostatica - la nevoie - pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
i
r- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva - aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau intermitenta, In funcjie de recomandarea medicului Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta: - se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat posibil - IndFplirteaza rnaterialeie loloslte - Inregistreaza tehnica efectuata - monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra raporteaza rnedicului :;;i Ie
••
iii DE RETINUT:
Efectuarea manevrei
(I
'I I 'I
.1
I
(I
~
inainte de toate, asistenta: - explica pacientului scopul tubajului, explica manevra, Ii . !(t -yo ;" , ~ , , ca$tiga consimtamantul $i cooperarea - asigura izolarea pacientului - asigura pacientului 0 pozilie /,-.- \ // /-) ii \ cat mai confortabila $i re'Taxanta, " informeaza asupra duratei interventiei ,/ .'.j - Indeparteaza proteza dentara - daca exista - Intr-un recipient etichetat cu nume - roaga pacientul sa-$i sufle Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ ran,?,. fiecan:; nara 1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este 2, distanta de la nas la • necesar r extremrtatea Inferroara a • b tid "apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca are defect nazal I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la " stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja conlorm ligurii 19 - introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric) - verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din urmatoarele metode: - aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de turnesol - introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte a sondei In stomac
!)~;, :J~~'/l
i"( ,!
/
'.
.<~~,.
'?~':~A "\L;;.•.•f.... f. ,
I
I~'~
• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intraducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos dedit stomacul pacientului. ,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre aspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele eu un singur lumen. • Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii hlpertone ). • Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric. $i
=- ._.~~-~~~~
• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gastriea. • Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un creion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient. Promovarea
v
v
•
corHortului
- prevenirea lezarii mucoaselor " ." - securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele pacientului - lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, - pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia - ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei - eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor - modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
I
168
169
(,
1
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului. Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA
.j. •..••• • "'7':/,
CONTINUA
~----
Indicatii
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide (decompresiune) - In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau eliminate pe cale naturala - ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructie intestinala postoperatorie - pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de ileus mecanic - ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru decompresia tractului gastrointestinal - sonda lunga - Miller-Abbott
=
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele sisteme de aspiratie: - aspirator electric - trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia pleurala) In cazulln .care aparatura nu poale fi racordata la releaua de apa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante. Mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I. Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua tuburi de sticla, unul lung pana la fundul vasului, celalall scurt, numai pana sub nivelul dopului. Sorcanul astupat $i umplut cu apa este atarnat pe un stativ - cu gura In jos. Tubul i'~'" lung se racordeaza la sonda aspiratoare, iar cel scurt se racordeaza fa un tub de cauciuc sau plastic prevazul cu c1emaHoffman. Aces! tub \(N./ patrunde in al doilea borcan situat cu 1,5 m sub nivelul primului. Sistemul funclioneaza In felul urmator: se deschide Fig. 21 - Aparat improvizat pentru clema Hoffman iar apa Incepe realizarea vidului necesar sa curga in borcanul de jos, aspiratiei continue realizand 0 presiune negativa in borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: gazele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui! modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21). Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile, atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record sau alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10 minute. - Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
)/~11'//
Jh
Echipamentul necesar
3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
"~." ~.. ~ __ •..
>=
V
0.0
O'O.Cl -./
/'
"'~
\\
.~-_._-
- i- _,_~ _
,:7
II .c:r=~j/
I
\
J')
I I I I I I I
I I,
Fig.20 - Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un
balona$ de caucil::::: eu q .capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin, reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor peristaltice. - celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor. In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda duodenala Einhorn. - recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
I
170
1 I II
171
I I I I I I I I I I I I
Efectuarea manevrei
Pregatirea pacientului: - asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i fizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice - pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa curata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de lunga durata) . .. ..;: - informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt - introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal) - pentru introducerea sondei Tn profunzime mai mare, asistenta umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin modificarea pozijiei pacientului, astfel: - culcat pe partea dreapta 2 ore - culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi - culcat pe partea stanga 2 ore - asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara - cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla balona$ul - apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de aspirat - deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia - pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa (irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i micotice. Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni escarele intranazale.
Stomiile
DEFINIREA TERMENILOR Stoma stomie
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gaura gura sau
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi (stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organ cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua formajiuni - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie in vederea eliminarii conjinutului intestinal chirurgicala,
Anus artificial
lIeostomie
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri, astfel: - deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la nivelul pielii peretelui abdominal In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului. - deschiderea $i fixarea colonului la suprafala peretelui abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala. Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial creat (stoma) poate fi la nivelul colonului ascendent, transvers sau descendent. - nefrostomie = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi $i piele printr-o sonda, in vederea derivarii urinei in exterior - ureterostomie (directa) = aducerea ureterului la piele printr-o stoma (Fig. 22) - cistostomie = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma (cistostomie de derivajie temporara sau definitiva) __ uretrostomie.(perin€)ala) = aducerea uretffiila pielea'perineului tot printr-o stoma Precizare: - urostomiile interne nu Ie definim, deoarece nu constituie 0 problema de practica pentru asistentele medicale
Colostomie
Urostomie
IlIllDE RETINUT:
..'-
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale, lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian • aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral) .lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric • extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a Gastrostomie indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac • indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute • dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
Fig. 22 - Urete~os10rnie cutanata
I
.
1- crearea
unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
172
173
fNGRlJlREA Sus}inerea psihologica
PACIENTULUI
COL OS TOMIZA T
I>'
f--
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte? dorinlele, refularea, spaima etc. Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. , Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele de psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea pacientului. $ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei sale la noul mod de viala. Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $i Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia inevitabila. Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 incizie chirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao' obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezentate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea, aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient, atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data. In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii de persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.
,
l'
Conduita asistentei in practica de ingrijire
aparate: - pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t) A \ \\...0) sau deschlse III partea IIlfenoara ~_" III ~ pentru a permite golirea (Fig. 23) - fixarea pungilor se face cu un _ adeziv care se afla pe suprafata -de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii Unele pungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3 te care permit protejarea pielii In caz de iritatii sau alergii din cauza adezivului • aparat cu centura, tara adeziv: - este compus dintr-un inel (disc) pecare se fixeaza punga; inelul este prevazut cu doua urechiu$e In care se fixeaza centura. Dezavantajele acestui tip de aparat: Fig. 24 - Aparat colector la - nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomie fecale $i mirosuri - pot produce leziuni sub aparat - pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a eventraliei - sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat) - este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se fixeaza punga In primele zile din perioada postoperatorie asistenta: - panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cunoscuta (vezi tehnica pansamentului) - din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice - In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului evacuat -:-prot~jep.c~?atul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ p •........ ::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i cooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire . - asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-o pozitie confortabila -Imbraca manu$i (nesterile) - a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari - observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /' - gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere - Indeparteaza fin aparatul - spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
:~~~g~~
@, ~~ CJ)
Asigurarea - masuta sau tava pentru materiale echipamen- un lighean/vas cu apa calda tului necesar - fa$a sau prosoape de hartie . pentru ..-,-. p,lrat colector polrivit('p8nga colectoare) ' a ingrijirea -foarteci stomei - cana de masurat conlinutui - manu$i (nesterile) - crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei - deodorant daca e nevoie - recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese) Aparate colectoare Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- . I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
I I I I I I I I I I I I
:::J
174
175
~
I I I, I I I I I I I I I II ,I
I
I
- incurajeaza pacientul sa-$i priveasca stoma $i-i explica ce face - obselva culoarea $i aspectul stomei $i a pielii dimprejur (ro$eata, iritatii) ~ - $terge cu meticulozitate pielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A. Ridicareamembranei - aplica 0 crema protecprotectoare vedereafixarii in toare, care apoi se pungiicolectoare indeparteaza B. Adaptareapungiicolectoare - fixeaza aparatul nou pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei (Fig. 25 A $i 8) - se asigura ca pacientul se po ate simti cat mai conforlabil. COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)
- punga pentru pansamentul $i compresele \ folosite . - pansament pentru a acoperi colostomia Recomandari
"''''1
t':.
/R/GAREA
- eliminare regulata Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma. Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia. Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga. Contraindicajii: • la persoanele In varsta cu stare generala alterata .Ia debi/i e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon e la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
II Atenlie
- prima clisma se poate .efectua. in a opta, a zecea zi postoperator $i numai daca exista recomandarea medicului - Inainte de inceperea primei clisme se verifica sensui traiectului intestinal, printr-un tU$eu de introducere a "colotipului" - perioada cea mai favorabila pentru clisma este in convalescen!a - intre 3 saptamani $i 2 luni dupa inteNentia chirurgicala - clisma se face la inteNal de 2-3 zile -Ia ore fixe, indiferent in ce perioada a zilei - recipientul umplut cu soIU!ie de irigat se fixeaza pe suport - pacientul se a$aza pe un scaun sau poate sa stea in picioare, in fat a chiuvetei de WC - extremitatea inferiora a sacului de drenaj seintroduce In .chiuveta WC-ului sau intr-un recipient colector (Fig. 28) - se elimina aerul din tubul irigatorului - se introduce colotipul in stoma prin extremitatea superioara a sacului de drenaj - la inceput se introduc in jur de 500 ml so/utie, apoi treptat pana la 1000 ml - solutia = apa curata calduta
111 (/
A
B
Fig. 21
A. Rasfrangerea sacuiuide drenaj $iinfa$urareapesfeinel B. Adaptareafa centuraa inefului (cu saculde drenaj)
Efectuarea irigaliei
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare ,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,. Echipament pentru irigaJje In cazul golirii $i spalarii intestinului prin irigatie pregatim: - irigator pentru colostomie, tub, adaptor (Fig. 26) - canula c%tip (speciala pentru clisma) - solutie (apa) calduta - vaselina pentru lubrifierea canulei - suport pentru irigator - sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza direct pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel pentru fix area sacului (fig. 27 A, B)
a
'''''1,
(
Realizarea uneiirigaliicu canula colotip
Fig. 26 -
Fig. 28
-Introducerea saculuide drenaj
in vasul
WC.ului
j
176
I
177
._-_.1
j
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului - In caz de colici se opre$te introducerea apei - se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15 minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle radioul, se Indeparteaza materialele folosile - stoma se acopera cu pansament $i comprese II Important: Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii explica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a execute singur.
r--Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i pentru a preveni inslalarea unei depresii. Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul: - sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale, sa-$i elibereze lrislelea vorbind
I I
,,>.1
.' r-'
REINTEGRAREA
PSIHO-SOCIALA
A PACIENTULUI
COLOSTOMIZAT pacientului pentru a
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa. Mentinerea unui mediu de igiena la standarde ridicate
Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie. Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei. Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice. Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga, aceasta trebuie imediat schimbata. Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa, pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau , In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la cO$.ul de gunoi. In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga colectoare, ci numai pansament absorbant
- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles - siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul. acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros neplacul de la nivelul stomei. Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient. Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa, mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl' produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din alimentalie. Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva problema mirosurilor. Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al orgrinismului. Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i "Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)". Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile $tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl' iminua. d .Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi. Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3ta faptu/ ca de o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia. Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei: privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative sau pozitive. alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl' reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este cineva care ma poate ajuta?" Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
I I I I,
Comunicarecf
'
'0 sarcina de baZEl' asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa a reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social. Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale. Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor. Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate, Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
o
178 179
I I I I I I I
II
I I I I
II
Regimul alimentar aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul vizitei la domiciliu,pentr a discuta cu familiadespreimportantasprijinului ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic. Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor abandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti, inclusivde membr i familieL Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, . asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata despre propriul tip de sto a. De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatie de colostomizat, face ca pacientul a capete sperante. In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de consistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza .excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu, necesitand purtarea constanta a unei aparaturi. Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis, cawpoatefi golita regulat. . . Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este .,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de piele dimprejur trebuie raportata. Curafenia personala ~l Imbracarea Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata (schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea. Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL
I I
I/JI
'II
I" ~.-;
EHminarea -'-.::;.~
,
ientul poate beneficia de un regim alimentar normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent. Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cunoasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera alimente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul important, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze. In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude. Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare, pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita bauturile reci. Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru mese. Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB' ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata. In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial, materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de absorblie a apei pate fi derivata. Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid, mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers sau descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
o data ce pa
Activitatea
o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara. Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua activitatile normale, incluzand lucruL Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se pot pierde sau fntarzie sosirea). Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul de sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul printr:.Qdiscutie.J.efer~toare revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala. la normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de retragere in sine $i de depresie. Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid, aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnerederea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
Exprimarea ,.sexualitaJil
P"';~: . .: .
t:-;;:.. ••..
I I I I
180
181
j
Dormitul
sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~ unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~ asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und, este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte ~i de dupa operati~. _ i .;'Q.. .": • :' ~ " ,. -tIngrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4 schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. q data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~ propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEj vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl pacientilor eu ileostomie.
•••••. •. ; • 'j} ..••
B/LANT LlGH/DlAN care vor trebui administrate.
C\J
1
Bifantul vizeaza
mentinerea
unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalile
Cl>
(I)
a;
{j
t-
'3
oct.r::
I-
...J
.l\l
ON
I-~
.
o o ,(")
(I)
o o ~
/.!
,.I,:.~,
OJ
o o
C\J C\J
o o
ro
(I)
.r:: .r::
o
lI\l
LO
Cl> u Cl>
c
o o
Cl>
iii
ltl
Cl>
c
.r::
('I (0 ,...
j
~ ,
.r::
o (")
o
~
J!? :0
'00
Q)
(I)
.c u
I
C
:5
l\l .;;: '(jj.
Urmarirea
bilan~ului lichidian
I
C
;:l U
I
I
.r:: .r::
to
Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~ din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale, atologice: pierde i p In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I
l
,... ,
(0
LO
o o
"E
Q)
.S Q3
:.0
W
.;: 'in:
.ltl
C
, "C
:J
ltl
(I)
C
'5. . .J! B
~Q)
.9? Iii
Iii
0..
~
ro
.!!!
:J
u
Iii
~
~)ro
'5. E
(I)
.<Ji
I-
0('1.
I-~.
...J 0 oct.r:: ..1., 0
I'
0
ltl >
cu'
.!:?
~
o
(")
I I I I I I I
11,1
(")
,o o ,-
o
o o (0
C\J C\J
o o
QJ
(I)
E
II DE RETINUT: -- Pentru fieeare grad peste suplimentara de 500 ml apa. - Se va nota, de asemenea, de de Imbibare. Se eslimeaza ca, pierde circa 500-700 ml apa. --'In.bilantechi)i,bral Intre inlran 37 grade Celsius, se va caleula
0 pierder
J
I
'1
.r:: to .r::
o
.
;:l l\l ;:l QJ
~
.,
i
clii u .- 0 c. Ol~ o 0 u
'l\l
Q)
cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradul printr-un pansament abundent 1mbibal, se poj ! $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J . • . I
!
.r::
.. 1;, ..... (0
~
I
g
I..
B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari bauturi =: 1000 alimente =: 1000 metabolism =: 300
.•..
(0
~}",.I:
o
:8 ~
_
o
I
..
.~ c
.;;:
....•. ~l,' E
:=
C
(-
m.,...• :::J
Tabelul1
.r:: .r::
to
';:
>\11
Iii
(0
------------.---.--------Perfuzii (vezi calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile)
----------------------.---Pierderi anormale - febra -vorna - diaree - fistule
leslrl urina =: 1000-1500 scaun =: 100 pierderi insensibile =: 800
.•.. ,
(0
Cl>::l
'l\l
'w '>
Cl>
()
Ol
I!
I
o o
o (")
o
~
'Co
U
~"S
'0 "L;" ~:JC
-=
•..
>
2'
E
Vl
'-.0 'O.......,ltl
~.~.s
(I)-Cl>
:'=::L.. o l\l .0 _
<tl
:J
<D(jj
E u
Iii
• ~
~ :a"w 2 i3 ~
u.2
.-(I)_c.EE_
'00 J!? ~
>
.'0 l\l
,
<tl
C
Q)
:u
Q)
E
0 E .- '6 0 cOoQ).!:w(jj
a-
Z
'c"w. co
Ol
)('0
~l?
o .-
• .M
182
83
I I I
I
•
(")
:J
o
Q.
~;
Jll'
OJ,
0'
=r'
:3 co-
(")
OJ,
:J
OJ
:3
-~
co co
(")
c ....,
:J
(f)
OJ,
Q.
~.
OJ
co
(f)
~... r::~--~
..
B..~&1iJj
(~$:°w
...
E .9,ccr"S '.;::-eenE -e(j)E'cE_.E
lLJ :::!
en
RN ;:j~
itct ~~
~()
'S'C:::!
~~
::;@
--lLJ
s:3
~~ ctct
c2(j)(j) ::lenu- ccr Q) u.en ''w. ccr;(ii ~ u - u_ ._'S c,ccr ~"S::~ EC~ ::l Q).!:!1 en'Vi .bgccro '~ e.'afE Q) >ca :;::.. '-eitt~o (j)NO> +=- ::l en- (j). ::l 't: '_ C/) 0 Q)"c; . en e.,ccr,ccr (j) (j)ii) ccr ''-'::l c.Q) .c'-e Q) E.!:
~c:(/).=
'S
ni r..
0
>Cti N
(j)
Q,)
if~ ,
,~
R 'C
::l •... ,ccr
'C
"E -...
U
c
ccr
;(0
II
::l
'5.
II
E
'a.
,ccr
U
:5
(j) ::l c
~
N "'> "
E
0
~ r..
U
0
'x
...• ~.
lea
(-
:e
c:
-
0 -...
(.)~ -J~
::;1'
::;~
0~ ~
t:::J
lLJ
:~ ~ ::)~
"-Q.)cou'-oen gsoe.i5
+=njctS .•.... ~ •..• _ ccr uen::l:5 ,ccr ~.5-e :=: O"C:>("(j Eccrccritt ::l (j)0 c:to-:J .•.... ccr ccr.S:'!(j) ouccre. cu •..•
.•....• b"'O
cc
ctS
'E
II
~ 0 co
0 ~
e.
;(0
'0
C. ccr
,ccr
U
'::l
::l
U
'6
ccr
.'::?
.._.
lea
'iii,
~ ::J II) r..
II)
'S" 0
(j)
.!:!1
J:!:! x
t5
'0
J:!:! x
0 t5 'E
a
(J:)
"-
(J:)
,.-
(j)
,ccr :-:::
'0
co
B
C1l
B
•... '-
co
0 'en ,ccr
S 0 '-
(j)
L{)
x
"'"II
,.x
0 0 0 0
en ea
r.. ea r.. ::J
(J:)
'E ..
N C1l
B
CO)
E ::l c
x
(J:)
,II
lea
c
III
.~ >eu.~
-e
c.~'m
(j) N (j)
U
.. ,...
'3
0 Ll.
..
'S
:E
u
'3
0 Ll.
i.LEE.b ::l (j),KJ
E •..
E •..
:i
0 Ll.
C1l
'E -...
'C
E ...
E.~Q.
,cc U
::l
e. o
.~.•.. -,;:..
U-c
c:
,
+=::l
U Ql
Ql
'0.
en
o.~
C:C1l
W
><
---- ---- --I
~
I
I
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte
I
I I I I I
spatele drept bratele pe langa corp $oldurile, gambele drept piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba - ~ezand - capul drept - spatele drept, rezemat - bratele sprijinite - coapsele orizontale - gambele verticale. - piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe podea
- cu/cat (c1inostatism)
-
I
I
I I I I
i
realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contractibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului. Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
I I
!'
I
I biologici Factori
I
I I I
I
_ - de,cubitdorsal (pe spate) _ ....•. . - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte) - decubit ventral (pe abdo en)
- Tipuri de mi~cari: '- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata
I
I
Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de pozitii; - adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$carilor, Ie coordoneaza; ..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane '.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate, Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea efortului fizic pe care II depune individul
I
~I.carl adecvate
corpului
de axul median al
Factori psihologici
:- Emolii/e:
I I I I
mi$cari de apropi mi$cari de segmente apropiate (brat, ant - rota/ie - mi$care realizata In segmentului care se deplase
- adduc/ie- f/exie/extensie- pronatia prin care palma prive$te in j inversa; la picior, palma prive ridicata - pronatie, invers fiind - pronalie/supina/ie circumduc/ie -
re fata de axul median al corpului propiere sau indepartare a doua brat, gamba-coapsa) ..., urul axului care trece pririlungul a' . ste mi$carea de rotatie amainii, s, iar supinatia este nli$carya te lateral, cu margineaexterna upinatia
pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul, teama temperamentul determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, gray
- Persona/itatea:
Factori sociologici
-
Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7 posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te
- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.
Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune un efort deosebit. Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului liber, In mi$care $i agrement.
mi$care co plexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia
- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia - active - executate de catre in ivid - pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta
- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate
persoana
de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului
ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu: contractia l'f;J$chilor pentru tinerea pozitiei corpuJui)
Manifestari de independen~a
I ......::r:::.~rt".i;-- __ ------------• ,~._ .• ---. •.
me
~
- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscular A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se a$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte
Postura adecvata (sau atitudinea)
- functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $; raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente ale corpului
I
187
186
r
-y ••.••.•. ~.
ordin sociologic Lipsa
- izolarea
Tensiune arteriala de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
I
cunoa~terii
- cunoa$terea
Puis "
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea efortului
lui, In lunclie de intensitatea
Manifestari
Oificultate de deplasare - a se ridica - a se a$eza - a merge
de dependen1=a
Interven~iile asistentei
pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei
mlScarll
Oiminuarea sauabsenfa
rnl~ril
Atonie musculara Atrofie musculara Hipertrofie musculara
.,
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii) - prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "'," .,~'.' - scaderea tonusului muscular
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie - planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii pacientului - invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare - educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I,
~.'r~~ .[.'\ ..
1 ,!t;;,;~
fizice
ale
.1esele copioase, surplusul de greutate
II. Dependenta in Isatisfacerea
sale Probleme de dependenta: 1. Imobilitate 2. Hiperactivitate 3. Necoordonarea mi~carilor 4. Postura inadecvata ,S;Circu,lafie inadecvata 6. Refuzul de a face activitali } 7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i 3
nella;;
- diminuarea
volumului mU$chiului, a contractibilitatii unui mU$chi
~------
- marireavolumului
,,,",,,
•••
'A.~
Contractura musculara Rassardonic (tetanos)
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor mU$chi care determina 0 pozitie inadecvata contractia mU$chilor masticatori determina trismus $i "rasul sardonic"
1. Imobilitatea
Aceasta reprezinta 0 diminuare sau restrictie a mi$carii, liind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice sau tunctionale.
10
Anchiloza Crampa
Surse de dificultate
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii - contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu - ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate $i integra) , "" .' ' '. - tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru ' mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de imobilitate Surse de ordin fizic
carie determina
imobilizarea
Escara de
,de~~l_,.
Diminuarea interesului
'.~_J!
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral) - alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse, iuxapi) - piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie continua) . -dezec~iIibre - durerlj!,a ~"'fl - tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
Surse de ordin psihologic
189
188
~'
'I I I I I I I I I I I I
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a activitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
- Interven~mE!asistentei
Pacient cu imobilitate OBIECTIVE
-
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE - planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii $i de capacitatea pacientului
Sursele de dif cultate
I .1,,~ I I I I I I I I ,I
Surse de ordin fizic
- dezechilibre endocrine - reactii medicamentoase, c Icoolism - seniiitate, tulburari de gan~ire - separatie, criza, pierdere - lipsa c~noa$terii de sine
Surse de ordin psihologic
~~
lipsa cunoa$terii
~"""'--..------=.,
,.' =--..
'
,--"
:'~!,
I
Pacientul sa aiba tonusul muscular $i fol1a musculara pastrata
-'
------~.--,..,,--~ ... ~-.-.
.~;~~.-f"'"---'-:~-
Manifestari de d. penden~a
Vorbire caracteristica Pacientul reactioneaza la toti stimulii Mi$cari caracteristice Spasme Ticuri - vorbe$te mull, precipital
Pacientul sa-$i menlina integritatea tegumentelor $i a activitalii articulare Pacientul sa-$i mentina funclia respiralorie Pacientulsa fie echllibrat psihic
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore* - maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc - efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore - invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa efeetueze exerertii musculare active
- stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli interni; ei determina reactii d n partea bolnavului
..::.:;'.-
- mi$cari rapide, frecvente ,! - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui brat sau ale unui picior - psihoza caracterizata printr
0
,
\'-'
- invata pacientul:' - sa faea exercitii de respiratie profunde - sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile - adminislreaza medicatia prescrisa de medic - pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici de Ingrijire - reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
0
stare
Manie
_ -'~r ..
stare de excitatie, in special, In
sfera afectivitatii- cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este _n.elini$tit, . " ,. ',. _, ". .". . tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
.1
Pacientul sa-$i menlina satisfacute celelalte nevoi fundamentale
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la pat eu cele neeesare
".<.:£':/":
Euforie
- buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
Q)
"0
Q)
0.
w
Q)
2 0lQ)
Cll c
....
:J "S
(,l
I~
~
.S? 'U.
Q)
)~2
Q)
Q)
:J
CJ)iE
.s=
'_ c
gU5 E
Q) Q)
Cll
o
0.
o
(j).
W ..J W
c.:l
<C
Qj .S .•...
:J
CJ) CJ)
u ";::
<lJ
o.~
UJ"O
.2
(~
C
•... co :Jc_
(ll :J •... "0
Cll
>C1l
~.
Q)
coS
U"O ~,
:J.SO
'E
0.
w
-- U5
E
~.-rr
Cll ~
:J Cll
'iii c
:J
Q)
.2 •.. "EO: o Cll > x .20(,l c Cll o > '-. (ii >.- 'iii C :J Q) •••
e
ale co Cd 8 Q)
Q)
::l
<t:
jjj
S ....
= .~
"S x
Q) Q) Q)
o
:E
E
C Q)
'N
Q)
o
o.:J
C 0.
.g
(ij
.... Z W ....
(j) <t
en
C Q) --:'0 (;)
Cll • o.UJ
(,lW
<lJ <lJ ••.. "00. 'Cll Q) Cll Cll
:6 o
(,l
........
<lJ.N
"0
C
(/lo
M
0')
!9~
'-. "S
"S
~ '5 0._
>Cll 0 U Cll
Q)0l
.= E :rr:i
Q)
~.$
Cll
N~ C
Q)
e: 0.
.t !:?' ~ ~ Q)'
E
f
6
0.
w
::!
:E.:..;
Q)
.- :J CJ)0.0.
0.'Q) Q)
.••• .s=
c o
(,l
~.:J
(,l (/lo
~co
<Il
(,l CJ)
:J Cll
CJ)
:J
> a:
~ ~
i=z LIJ
~Q)UJ Ol~
Q).-
.•••Q) (/loX
E
. •... C
C Q)
<lJ :J •...0.
,..
>
"S
~Cll <lJ (,l 0..Q) "00 "Oc
C
Q)
E
Q)o.
I
E
Cll
(,l
'0.. ==- •...
Ol
'0
--Cll 0. f
Q)ro
I ';:
~~
'iii
I ,SO
"
'Cll Cll
'3 > c
,•.. =
::::l
::::l
>= u
III III
:;:
CD .- >= .•.. .2!
8
E ~
~ "iij
U •.•
w.!~
0.'>< U
=
'u
a..
c
CD
'l}l¥ > :i@
LIJ
:c.= o N
o
Q)
E.Q).S?
•.. 0 0.0.
=
~
iii
u CIl U._ .-u CD ..c ._
a..:;::
j
'E:C
o
=
CD III
0.
I
U5:Q:!= w'u c.2 'C Q.)
CL "0
=
Q)'e
>Cll
.'.
I"
:%> III
X
(ii'
-
> ~ :i"
CD
(ii'
N
nrc _. lIloen c o ..• ::::l't:l •.• _. o III nO'_. III III III o ::::l CD -lil 0' 0.
o
a.~
61:
en .
CD
<e,
n
CD
2:
(')"
- g-
:;'~
"<' » 5:£
'=-Ill
"CD
0.
:J
o
~ ~
m
"'C -Ill
(')
'0. Ill' 1ll"Q
~.~
<: m
, a
(ii' ::::l
C -0' 0' Vl
£:;
I
I
5'
C/l
3
:J
ie-S!: n CD o 3
III
C/l
Ill'
~.
50
CD 0.
Q
tl)c
~
Q, ~.
:J
5: CD
c'
CD
0. 00.
~ n o
Dr
o
o(fl
:J
o
:J III
co
~.
a.
III
c
III CD III
n C :J
c :J
n
en c:
.,
Ul
:J CD III
2
Z
m
::tl
-I
3~
,(ii'16 (') :J
g
o
'"J
CD
o Vl
Q
3
~.
Cii
~:
i' a.
CD
CD
~o.
ifg:
:! rm ~
< m z
:::I
CD CD CD
-, c:
:::I
.~
Il.l Ul
C'1
a., Ill' CD...,
~.<D
~
a.
:;;
::3,
~:
0"
~ :].
0
n' c:
c;'
Il.l
C"I'
Q ~. DJ co ...•. ~ 5'
"0 CD 0. ::0; C C
C/l;:;:
[~ CD
C Ill'
i -S
3
n
Q
u; -I
m
Z
-I
~ 3 III III n ro ~
CD
Ill' ::3. 0"
J!!
.iir
I»e ~
"0
»
"0 CD
CD
iii C'1
CD
3 0'
c
(i) en n :J. en
0. CD
:::I
~
I
n III
< o E
::l
'=-Cii III III iii
C/l III C
.,
;a.
2
III ::l
C
o s: -m
en Ill' n o ::l en c
CD
d z:
iii Ci)
3 ~
en
CD
cp;
j,
Ill'
~
'S!? c m rm
G)
:2.
~
------------I
I
3
m
..-
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a: - oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la complicalii pulmonare; - modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara (tetanos); ~. reacliei, con$ti~Fl:..e au incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~ s de pU$ca,in meningita); - masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul inferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita); - terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin extensie continua); - masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice); - examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
deformari ale membrelor Inferloa,re
- genu valgum - ~efOrmarj. in care genunc ii sunt. apropiali, iar p cioarele departate
- genu varum formari .. in care genunc ii sunt departali, in schimb "'"~Icioarele apropiat - picior stramb: - sprijinit pe a tepicior (ecvin) } .• - sprijinit pe calca; talus) I (. - sprijinit pe partea externa t:....,\ (varus) - sprijinit pe partea nterna (valgus) deformari ale $oldurilor pozi'ii Inadecvate
r\
.. ~
~--:'e ,
t.~.~
"'.
..
('
..
.,.'.
(
f
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
Surse de dificultate
Surse de ordin fizic lezari ale oaselor $i mu~chilor defecte de structura m;oasa durere, dispnee mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala ~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier) - sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos - opistotonus
Surse de ordin psihologie Surse de ordin sociologic Lipsa de cunoa~tere
;;o...?
- anxietate, stres .!'.' - situalie de criza, tulburari de gandire - condilii de munca inadecvate pozl'iI patognomonice
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
.~-{
- pleurostotonus
¥_~~~
'C'l"l.-w: •••.; -•••. ~~.
•
i~
r..-~I ~ .•..• , ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t
Manifestari
de dependen1=a
dificultate de schlmbare a pozl'iel tortlcolis batatura (clavus)
~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie, iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala, cat ~i din aceea a ge unchiului) - semi$ezand in pat pacientii cu dispnee) - decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate schimbasingur poziti ) - Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului - hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
'c,
I I I I' Ii I I I I I
oboseala musc~lara deformari ale coloanei vertebrale
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului, consecinla a activitatii excesive. prelungite - eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate posterioara) -Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale) - seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
194
95
I)
I' 'I I I I II I I I I I I I
- Interven~iile asistentei Pacient cu postura inadecvata
OBIECTIVE INTERVENTlltE SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE
Pacientul sa albapostura adecvata Pacientul sa alba 0 pozltie care sa favorizeze res piratla, circulatia sangelui, drenajul secretillor bron~ice Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi
- Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale diferitelor-segment alec~_ului "i" - folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea pozitiei anatomiee - instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii (dispnee) in pozitie semi$ezand - instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta posthemoragiea in ozitie Trendelenburg - instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj postural - folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-i limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele eomod pe podea - asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod .- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , , - - confectianat din"iuburi U$oare din metal (vopsite in alb) - a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv de ridicat prevazut cu ratite - calitatile somierei (partea principala a patului): - sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafata concava care.. imprima 0 pozitie obositoare i Tlpurl de paturi - pat simplu, cu somiera dintr-o singura bucata - pat simplu eu rezemator mobil, la care treimea cefalica a somierei poate fi .ridicata in pozitie oblica pana Ia 45° - pat cu somiera mobila - pat ortopedic - are eaFig_ 29-- Pat universal dranul somierei confee• tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel, pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii: semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc. - pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de bolnavi (Fig. 29) - pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila - pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de extensie - diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva (~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'" - pat Inchis cu piasa - pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore - verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cu schilllbarea pozitiei - Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re ..sC_h._Lrn._~. b~re a pozitiei - aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp - efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz) - invata pacientul are este pozitia adeevata
5. Circul~1:ia inadecvata
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale
nevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,. de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura
patu~ pacientului
.
Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea timpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati. Calitatile patului - sa fie comod - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.tc ....erintele de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire: -Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea pEtnala saltea 60 cm .
.,"
',~' .IC;t&••••..•• ~ ."
l;
J
,
196
197
I
I,
Accesoriile
patulu~
• salteaua:
- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza mai U$or - saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate (pentru prevenirea escarelor) .pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'" - una umpluta cu par de cal, iarba de mare - una din burete, material plastic sau puf pregatirea
Pregatirea ~~ schimbarea patului
patulul
pac/ent
fara
~ateriale
necesa.,re:
plic, doua fete de perna,
cear$af simp/u, c~ar$af ~uri, doua perM.
• etectuarea:
- se Indeparteaza optiera de langa pat .. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului - pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata, pemele, patura, 1m aturite corect - cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus - se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete
I I I I
~I
4
B
Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii active
• 5e executa.coljul
Dimensiunea spala U$or
lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime din lana moale, trebuie sa se poata
• pa.tura, confectionata
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi -Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic) doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama . - cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea - mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic, .curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$te numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m - aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza; va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat mU$amaua pentru a 0 acoperi perfect
din acela$i material ca $i restul lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur, cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egala de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langa saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea inferioara a salelei se introduce sub salte - se lasa apo; In jos partea de cear$af ridicata; se introduce sub saltea partea d cear$af care atarna sub arginea inferioara a saltelei (Fig. 32); cele/alte trei coltu i se fac dupa aceea$i proce uta - se introduce apoi ub sa/tea toata partea laterala cear$afului - fncepand de I colturile saltelei; se Intinde 'ne cear$aful - sa nu prezint cute. Daca este ne oie, se a$aza mU$amaua ransver"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i se acopera cu aleza.
I:
I~ I I -I,
Apoi:
- se a$aza eel de-I do ilea cear$af peste care s Intinde Fig. 32 - Executarea collului patura; marginea c ar$afului dinspre cap se rasfra ge peste patura. Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupra degetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat din cear$af cat $1din pat ra, astfel: - se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i patura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta
• taja de perna. - confectionata
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor
de perne,' rezem~tor de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active (Fig. 31 A, B)
I II
198
99
l'_"
__
'J
J:
il. tl
I
c'
- se introduce a cear$aful, cat $i p procedura descrisa Daca se folose$ introduce in plic, du - se a$aza pernele
e .•••
oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat tura, apoi se aranjeaza colturile folosind ai sus. , eplicul in loc de cear$af, atunci patura se a ce se indoaie in lungime. ntroduse in fete Ie de perna curate
I Schimbarea
I
lenjeriei cu pacientulin pat
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii"" care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat. Obiectivele pentr pacient $i asistenta: • pacientul sa prezi
- 0 stare de bine
• mediul inconjurator - evitarea curentilor de aer - asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete - asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe maini) • pacientul .~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'ra manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii, ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
ca
te:
Procedura
(execufia)
- confort fizic $i psi ic - stare de igiena pe manenta • pentru asistenta e te 0 ocazie de: , - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal) -de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele, sa-$i u$ureze stare sufleteasca - de a-I observa - de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile - de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare $i odihna Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea ",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole, 'se efectueaza de m i mulle ori pe zi. Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de posibilitalile de a-I ml$ca. Astfel: - cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui - cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand, schimbarea se ace in latime • materialulnecesar - acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • -paravan - sac de rufe - eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala pacientul dadi s-a urdarit Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii, impaturita in felul ur ator: -patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei, sub forma de armoni a - aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad. schimbarea se face In latimea patului) . - cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea lenjeriei se executa i latime)
I I I I I I I I I
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului $i necesita totdeauna doua asistente: - cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de sub patura - marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur • a$ezarea pacientului Tn decubit lateral spre marginea patului: - asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, ridiea U$or, iar mana stanga 0 introduce sub umerii lui, sprijinindu-i ."',.. I capul pe antebrat (Fig. 33 A) - apoi, cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage U$or perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat U$or in aceea$i directie (Fig. 33 H) - se a$aZa apoi in dreptul genundlilor. ,,paci?gtului, introduce mana stranga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza U$or gambele pe coapse
,I
I .,,'
'- ,
~,'"";
..•... ; .
•• I ~'
_yo:
din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului la Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei decubit lateral drept, sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor - pacientul se mentine acoperit - C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu mU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate
00
201
j
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat, mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte - se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i se a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I in regiunea omoplati1or $1sub genunchi
:',:,...~'.
• ATENTIE:
i
I:
I
I
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul este a$ezat cat mai eonfortabil.
.OBSERVATIE:
- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cear$afului.
'J"
e pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in deeubit lateral drept:
:J.'~
- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie - asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria murdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufe murdare, apoi: - deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB. asistente - apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta
SCrtlMBAREA ALEZEI: -' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
Id~
1I I I I I I
Ridicarea pacientul~i cu ajutorul umarului
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului
Este 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat, deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta etoda. Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente: - asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptul bazinului pacientul i - a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa metodele cunoscut - cele doua asisten e i$i apleaca coloana spre pacient (fara garbovire), incearca sa-$i largeasca b a de sustinere prin departarea picioare or, i$i flecteaza u$or genund~i1 - asistenta din part a dreapta i$i fixeaza umarul drept in axil dreapta a paeientului - asistenta din p rtea stanga fixeaza uma.rul ei stang in xila stanga a pacienFig, 34 A tului, astlel incat br tele pacientului sa se odihneasea pe spat Ie asistentelor - apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull sub coapsa pacient lui. -.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ ' ,supratata patului, ai sus de pacienl, ~ asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~ plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
• sehimbarea eear$afului de sub patura:
- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful folosit pana atunci - peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului - colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de 0 alta persoana - cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui, prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1, prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu ,~~~.?!.$gfulcurat , . - sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinspre cap peste patura - se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful deasupra degetelor de la picioarele pacientului Alta metoda, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se folose$te atunci cand:
v,
'-.:':':.-
:..:-~ {
.I,~
',.1 .'
, ~
fneepe rldiea•.•a
treptat coloana ve greutatea pe pici cefalica a patului. in momentul a$e tentele i~i flecteaz astfel coloana verte pacientul confortabil
acientului. ridieand
ebrala $i transferand rul at/at in partea arii pacientu/ui, asisdin nou genunehii, rala coboara $i a:;;aza (Fig. 34 B)
i::.- ~
:r"
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)
in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului; pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisa mai sus, Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara, a$aza ~i deruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:';./
AI »~D
\
r'
Fig, 34 B
Ridicarea pa, cientului cu ajutorul umarului
I:
202
203
f.
• 0,
I I I I I I I I. . ,"'"
.
'.,
lllw"""., •.
a,lta metOda~e coopereze
ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.u poa, te sa
(~ozi~iile :pacientu
lui: in: pat.::::>
Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, se apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc A
. ~:;-,;
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi: activit pasIva sau fortat~. ,~i.Jia. - e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezi rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta) - pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'-'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.--- pacientul are 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitia poate fi: -=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In 'meni-;:;~ - ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zele 'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)-- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei) - ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie = ~onditie esentiala atr::ltaI'nentului) - alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
I.
aetiva"
I
,~!JEJ
pasiva
.....
---
B
-,---:-:--
pozitia
forfata
I
Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
• DE RETINUl: baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'" sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand greutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B). • imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i ""prov'&a. tulburariIOeale'(fe' . _. necroze)
!"
suprafata dura a patulLJi;poate
circU-ratle" rJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare: p formarea trombozelor,
funcfionale $i de
I I
Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar
!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
de explorari lngrijiri
SP6'C;,.l!D':
de Lucretia litirca)
• NOlA:
- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala. Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia In h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i manoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
204
205
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Tipul de pozilie Caracteristici ~i manopere prin care Afecliuni le/situaliile care 0 impun Zonele ce pot fi explorate Observalii
se r~alizeaza
2
Decubit dorsal
3
4
-,~.---_.~-,-_."'---
• culcat pe sQate cu rala
5
rnsus:------.-.="fara perna
o
l\)
0'>
Pozilia Fowler
- dupa puncjie lombara - 'unele afecHuni ale coloanei vertebrale(supraaja tare) - cU oiperna subjire - anemii post-hem oragice - unele ,a~iuni cere! • brale ----- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji zlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici com?da) _ [email protected] fo[meaza c~ Iinla onzonlala un unghl de 3fJ=4O"Io realize.aza: - cOUii-numar mai mare ~ern~ • - cu rez.eroalor mobil - cusomi~r~ artieulCj,ta Ca paclentul. sa nu aluneee, 5,8, ~$aza sub re: glunea pOjJlllee 0 pem Indo/Ii:! sauun sui din patura l~velit lntr-un
Pozijie semisezand
Este pozijia cea mai , relaxata In mod normal, - capul previne eontraetarea - gatul mU$philor abdominali. - toracele anterior Est~- mai confortabi/a cu - plamanii genj'ilchii Indoili - sanii poz;,:e Fowler. Aceasta - InJma pozijie menlinuta timp - abdomenul Indeiungat poate cauza - extremitajile dureri lombare (se poate - zonele de palpare a introduce un sui subjire pulsului la nivelul coloanei lombare) Menjinerea Indelungatii a pozijiei neeesita masuri de prevenite a escarelor (colaci de cauciue; sub regiunea fesier~) $i altor complicajii. Pozitia este interzisa pacienjilor cu tulburari de deg!utijie, comatO$i/dr.
- .~e.$--a~.
. -' ~jiu~i
-Se
cardiace $i pulmonare --~d d I - pe~loa a e conva escenj.?-=-Unele categorii. de 0perat![ --=patienjilor varstnici -In pr/mOl alutor aat padenjilor eu tulburari resPi'':'ra'.:i-to~r:;';'ii-=-=-==-'~
2
cear$af rasucit la extremita)isi introdus sub saltea. Sub talpi se asaza un sprijinitor Pozijie $ezand
4
Pozilie semi~ezand
J
5
-----
- trunchiul formeaza cu rrIe'i1i5I~lfLi.!JieIioare ungbLdr:epL - p-acientu) are coa~e flectate Re: bazin si gam.!?ele 'sJJllLl(Ls.e.millexie pe.. 9..~P'?_g £ enunch" ddicati' "
~
un
Pacienji: - Tn stare grava
- capul
-gatul
de - spatele - toracele posterior pneumonii Intinse - plamanii - insuficienta cardiaca - Til erioada accese/or - sanii -axila de astm bron~ic - inima :. vars1DiQL
-aTSpneiclmcaz
~'.
- Tn vederea examinarii pacientuiui, poz;lia sezanet; realizeaza expansiun~a completa a p1anlini/or si permite 0 mai buna examinare a partii superioare a corpui~i. punct de vedere fizic s-arputea sa nu poata sta In aceasta pozilie; ei vor ti asezati in decubit dorsal cu extremitatea cefaHca a somierei ridicata. Pacienti; cu insuficienta cardiaca In cursul acceselor de dispnee nocturna, se a~aza de mai multe ori la marginea patului cu picioarele atarnate; sub talpi se a~aza un taburet
• Pozilia ~ realizeaza:
- prin ritficarea Partii cefalice a' somierei articulate (cu ajutorul manivelei) - cu sprijinitorul de perne - sau se ,vor pune 4-5 perne a$ezate In trepte; capul se ~ sprijini cu a perna mic'ii - sub brat~le pacientului se poate .a~eza cate 0 perna; pentru a Impiediea alunecarea, se procedeaza td fel ca ~i In
j
~(glanda tiroida)
rioare
T
-
r:J5
------------2 cazul pozi;lei ~ezand" ': semi3 4 5
""--::--
",
• in fotoliu:
,
- pacientul este a~ezat confortabil, trebuie bine imbracat ~iacoperit cu patura ~.
~---o
co
N
Decubit lateral
.1
._E..Qate .JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii staf}g:. -.!:!lenin.'=Cu ..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra- .£i!~~p-e 0 sin- toracice guraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale f1ectate U$Qf - saumembrul inferior care este in contact cu suprafata pp.tului intins 'lai'C'eialalt indoit - spateIe smj"n"t cu 0 perna sau un sui sau cu rezematbare',specla e. . , leurale. Se mai impune: - in cursul efectuiirii toaJe..tei - schimbarii lenjeriei - administrarii elismelOI ~i supozitoarelor -:. masurarii temperaturii pe eale rec!ala -pentru . punclia lomcursul sondajului duodenal ' ::-drenajului postural
- inima (decubit lateral stang) - pozitia este ideala - pentru a auzi murmurul cu sonor redus
vitaiT
,~
.
~,
,
bara 1-=-1;'
L
1
• Pentru a impiedica aparitia escarelor - intre .genunchi $i maleole se introduc inele de vata - sub trohanterul mare, un colac de caucluc imbracat • Varstnicii, adinamicii vor fi intor~i la intervale regulat~ de 1-2-3 ore pentruJwevenirea complicatiil<;ii' • Daca~9acientul are un membrL' inferior: - parafizat - fracturat - dureros. - operar acesta.,va fi menlinut In cursulmanoperei de Intoarcere de catre asistenta $oi a~ezat pe un suport pregatit in prealabil.
---I
-+----_
'1
..
~
3
4
I\)
o
:0
" '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie., lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din ,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"I "-Serealizeazaprin: ' rale . -;!!arcarea"'eXf~rbitallLQlsanernii Cl:.cute tale a lli!1.Ylui J . . ..:.entru autotransfuzii .~-;;;-.:::;j ::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo. extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe. te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni. =-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa interpoatepune Q pema SlIblire venlii ginecologice - ~~ protejeaia ea~ul pa- ...,dupa rahianestezie , cientl!.~-: pentru a favoriza drezata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile .Ratull,!i . respiratorii superioa@ - pentruevitarea alu. necar/i depe. masa de Q~J1.e.o-paeientul este fixat In chingi~sau reze. matoarespecialede umar Pozitie procli\(a., - oblica cu capul mai sus -._------- ~ (Trendelenburg inversat)
fWtia.(decli:i8.) Trendelerll)urg
5
-=rn
- favorizeaza 0 buna circulatie pentru centrii vitali - In decubit lateral 5e a~aza atunci cand este pericolde aspiratie a secretiilor'
l;" ~
.,
~'
-
Decubit ventral
-----
- ~c~pe ab.~omen - capul iiilr-o Q?rte pe perna subtire • -
0
- este pozitia de noapte pentru sugari ~i copii mici
~
II
.•..Eo. 'Cll :J
>(o.~ -s
@'(i).
>CO
Q)
I
••••
~:s .~
Q) • ..!..
f
2
e'
,af
e
::JQ)
(1)
(I)
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.
(1)
:='(i).
C/}.
15
Q)
(I)
Q)
(J)
,2
~
':5 )~
~._~
'iii O:JQ) U
a. ,-'
L()
••• Q)"o
c.~
i....
0 -
c.~
'E-
Cll >"S e QJCll"'Cll roQJuffi
3 ~ .~.E Q).-:J
Q)
Q)CllQ) 0> ~ E 'Cll
c Cll
lQ. u
:J".;:j.
~
>CU
~E.no. o.Cll~8
.~
.~.
.9!..
'E'~ ~
1? ru
x •••
a. ~ Q) CllQ) >«f U ':J e Cll
c I
Q)
0 ~
co
o~O)eu.£12
a. Cll:=
><U ~'i::
eu
a.
"'.;
.
,.pot tj: • active • pasive
- Ie executa paci ntul singur - sunt efectuate c ajutorul asistentei. Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii: • adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparate g,ipsate etc. . ~ !:'"':..
Cll ,_ QJ:O (I) QJ ~ (1)
Cll QJ
otc'
o..n E
C (5 0
(1) """(i).,=t::Jffi'!:: ~ 'Cll QJ ~ 0 :J g.roo.ceCllg~
E--fl.",
Q).E.~ CD 0 en 6 ~ -0' ";;
QJuo.QJo
o
Indicafli
E
:J
a.
I
l"Oe
QJ
I 0 ~o.:J Ulo.l~
I E I ~
~
Principii de respectat
~ 'r: QJ
0>
-.rl
IQJ
,(1)
Q)
e (1)QJ Ole E
ro
13
~
N
o~~
12
~l(l) U
(1) e 0 I
'~ g
~ m~
QJ
~~ ~~
e
X._ -
C'?IQJ::J QJ Cll
2 (-I ,-0 =' .-I \
ro . .Q
e e
QJ QJ QJ 8
~~ ~~I
= a5
~
w
c'-
~l~\~~.ol'~ :I~ r~lS::J
~I~~~{ ~ i~
e >
0 QJ
~1-2
.8
'!::'S
QJ
,Cll"S
,21
:;j "S
U
(I)
:J ~ ~
- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivita pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis $i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare • a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cu picioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat mal mare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata Motivatie Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare. Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a efectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,
I I I I I,
L
~
I
'mE
c u
u ~ QJ
:!J
ill
0.
(1) a.
x
c
<-
CD
C:
"'0
6
E
<!!
QJ
. ,
C\J
I
•.
:J
</) Q)
>ro
e._ Cll..2
ro
E
.0 Q) ,(1) (1) c.. .u.- CO
C/}. ~
:E. ro .. ro (I)
.$
I
QJ
....., CO I ~ >
>
~ro ~
"U Q) •.• ::J
I ~
Q)
Mi$cari pasive mai frecvente: 1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi 2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {' 3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodele descrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
C/}.
ro x.~
ID
Q)
'Cll ~ -
c
<Ii
~
"5
N ~ Cll
tll "0
c.
.S
+=
Cll t
-g
0
@
Cll1 "0
~~i
~'l :J -; :- Q)
U QJ ••• Cll ~
'S
QJ
QJI
QJ C/}.
QJ Cll; :="0 ~
:;-.
-, ~ .D
(.) <0
••• .n
";
E
-5 <= 0)1I
CO
QJ ,!:: 0>
8 'r: ,!:: "0 .0 .8 ~ CD ~
::=.
It~
0. 0 ~.;:
~
crl
~
~ Cll ~
0 3
'C
0;:;-
c E
.s:
~
rn
Cll °E
Cll ~
U
_
ctS
E
2
~
Q)
co C "0
w
Q)
~ .n E
Q)
E!~
I
!!l _Cll Cll."O ctS
(1)
Q) U Cll I
:J .•..
-0
I\ a
(1)
I QJ
I'iii
0>
c..
0.
I
::J::J 0\
,(I) q.U)
Q)::J
en 'e 15'
QJ ._-
=::::J QJ 0 E .n' e (I) O!"" ::J QJ I (1)1
1
0
en Q) o..~Q)
I
IE(/)
'"0 I
wl::J
U I
U I
0
U)\1,-e 101\.-
~'I
'-I
wi E
(I) .0 c...;; e ,CIl QJ E Cll,.c"O ro w.o'... U
:J
'u
~
w ~
(1)::J
E(/)O
~
lEI
U';',~
Q) ro
, .'' '~f "'
'OJ a
~lJ,~~ a ,r~nll
c(_~_
e I Q) 0l::J
QJ ••• '" (1) ::Ji E U ~~, (1)1 I' I 0 N
0
;:.
,~",/, r=
----.o_~,
. f
.. ' "-:.," .','., .•.. :: :. ~
~'I~1\
~f~'
":.;;t!1
,
:~llil\~" ci: ~ l~l
211
It
01-
~I C) ~(1)
~,!
',."
n II
~" B
I I I I' I I I
•
Fig, 36 A $i 8
Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral
210
,/
~
I'
:;
I I
Din aceasta P-Q.. ilie:
-----:
~,. '.--, permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul acesteia, imbrali$and-o. c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se 'executa de catre doua asistente: asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a . pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c. I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie $ezand, cu 0 singura mi$care. . • Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .' 'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
- isistenta in fala-, eLlre membrul aflat di.nsp.re satefnbr.u.,'inferior .~ t ' .. e plasat mai trece 9 s.. atea c.or. ului ei mcj in .. rn,..•. $1 mtoarce TffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$i ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B) Readucerea In decublt dorsal Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" - ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pacientului ,.' .'. - asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul sub axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe antebral ' - cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului - cu mainile ramas libere ele intorcpacientul Vom exemplific trei metode: a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient - plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma celuilalt - bralul dinspre ramane liber mentul ridicari - celalalt brat, peste umarul plaseaza man (palma) intre omoplatii aces uia - pentru a ridica pacientul, asistenta i$i bascueaza greutatea corpului di spre piciorul plasat in fal spre piciorul piasa! mai in spate,' flectand genunchii in a ela$i timp - cu bralul liber i$i fixeaza ca punct de s rijin (contra_ greutate) mar inea patului In felul acest , centrul de greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'anseaza greutatea pac:ientului (Fig. 37) b) Ridicarea din de ubit dorsal in pozilie $ezand s poate face $i in fe/ul urmator: - asistenta se $aza la marginea patului - cu mana dinsp e extremitatea distala a patul i prinde regiunea axilara a acientului, iar cu cealalta m na iI imbrali$easa din spa e, sprijinindu-i cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38 Ridicareadin decubit Paclentul aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie. ;;ezand
-, 1
14:'~
I, I I I I I I I I I
._-~-----
i.
,
I
.-
f'
Ridicarea pe perna
I
Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie
~ezand
Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna) se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0 parte $i de alta a patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului - r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $i plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a, a patului fiind plasat mai in spate) - rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza) - introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientului cu palma in sus - cealalta mana 0 introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc -, i$i flecteazii genunchii - la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, fblosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caire usura efortul de ridicare cele doua persoane . daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39) - tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa $i de catre 0 singura asistenta daca pacientui poate sa se ajute f1~cta~2u-$~, Qen.u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",supratala pafulul (Fig. 40 A, B)
.
,.,
A
B
Fig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0 singura persoana
•.
212
213
"'-/
Schimbarea din pozifja ~ezand, in decubit dorsal In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Or schimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal, folosind forta membrelor inferioare. principii de respectat Mobilizarea se facel In functie de: - natura bolii - starea generala - tipulde reactiVita a pacientului etc. - perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condiliei musculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, marindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului (cre~terea .frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'.ra, . diaforeza) - exerciliile se fac I~ainte de mese - pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$care cu exerci!ii de respi a!ie - de asemenea, tre uie planificat impreuna cu pacientul exercilii pentru relaxare. • Observalie:
- Ip
1
Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal
- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat, precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic - executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei Pregatiri
lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;care impus (halat, papucl, fotoliu, carje) • Pregatirea materi
III OBSERVATIE:
- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpului asistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului (transferand greutatea prin Impingere). II IMPORTANT DE RETINUT: - explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptaji de la el - urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla Intr-o pozi!ie confortabila.
Fig. 42 - Masurareif. cu goniometru a gradului d$ flexie a articulaliei
"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!;
..,
i
••••• ~ I,. "•
I I I I I I I I, I
Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile ce pOl~apareadin 'Cauza imobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei.' .,'
,----.:.....I
..!' ':';; .. ~..;•.••.
.
,,~~. lui:
Obiectivele urmarite
- normalizarea tonusului muscular - mentinerea mobilita!ii articulare - asigurarea starii de bine $i independenla pacientului - stimularea metabolismului - favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate sa urineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patului decat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet) - stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor
• Pregatirea padent
'-".-'1'
- asistenta il inform aza: procede-u, scop etc. - ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia). De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulaliei cu goniometrul (Fig. 2) Tipuri de mi~cari $i modalitali de mobilizare Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!ie de afec!iunea $i star pacientului; mobilizarease face progresiv, crescand treptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu: - mi$carea capului mi$cari pasive $i active - mi;-;careadegetelo , incheieturilor (mainii, gleznei)
214
15
I I I
('
~
.~~ .',:1
T,
---4
j,I.,
IJ"~.
,<
I I I I
"; .. 'k--... .. l
"'.e . -'.
"
.
.
.
.
.
,
.
_,
:L .
'pronatie
.fiexie hiperextensie
I"ffi.'.
•. ,',1
', ~":
'.'
:
-".";
:.~exte. , nsie ,"
.
,"
_I
I I I I 'I" .~ I I I
_ t;:"
. i:r"
.
".'-:'
abducjie , adducjie
gletne
43 A - Mi$cilri' pasive $i active•.
abducjie adduclie
Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active
mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i ,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~i flexie)i e~~ns~.e;.p.a e ... '.9ie.;,~.r.. ~strt'm~ . p pozltla de .ecublt . ':.!H '. ,. •.
~;"I ~:'
"
.'!!l1P.2!1Cl'1t..
A$ezarea .. ' in poziJie
.
..•..•.. -;,.
.."...... ..
.;;.
':',
Urmeaza:
Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. De as~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44) Vom dezvolla ultimele doua model/italide mobilizare: ~ezand, 1. Modalilatea de a$ezare a la marginea pacientului in pozitie $ezand, la patului marginea patu/ui - asistenta se a$aZa la marginea • j patu/ui cu picioarele departate $i ': cu genunchii f1ectali - introduce 0 manala spatele pa. . cientului sub ombplat iar cealalta 1 _ L~al1a; sub regiunea poplitee
";ii. (}"
;
- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupa metodele cunoscute .1' '1:f'. - a$ezarea in poziti $ezand - in mod activ, d~ mar multe ori pe zi (crescfmdu"se nu arul de minute) .. . '",' . .rl'; - a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, in fotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i - ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:
, :. ,"':, i:;ii' ',.
i
216
L.
Fig. 44 - Masaj circular
217
Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbrati~and gatul asistentei sau al asistentului (vezi Fig. 45) o data cu ridicarea pacientului in pozitie ~ezand, sa face rotarea membrelor inferioare int~~u~ 1!lIghi de 90" ~i se urmare~te pozitia corecta a coloanei acestuia 2. Metoda se poate realiza $i in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile. In acest caz: - pozitia asistentei este aceea$i, doar ca: - a~aza bratele pacientului peste abdomen - membrul inferior dinspre asistenta iI trece peste celalalt din partea opusa - apoi, asistenta a$aza 0 mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus (Fig. 46)
- asistenta rid~'a pacientul fn picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta - 11 acopera cu pI dul - sub picioare, s poate a$eza un scaunel Cang~ezarea Jnfotoliu ~e face de catre doua asi tente, acestea se situeaza de 0 p rte $i de alta a pacientului care sta fn pozilie ~ezftnd pe margin a patului. -introduc mana e langa pacient sub axila acestu a ~i-I ridica in picioare (Fig. 47) - apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu ~i-I acopera
I
II
I I
I
I
I~
Ridicarea in pozilie ortostatidi
• De relinut:
- prima a$ezare a pacientului fn pozitie $ezand, la marginea patului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in pozilie cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului atent pacientul, Sa se masoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,..., - fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi A$ezarea pacientului In fotoliu: - asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de marginea patului - pune un pled pe fotoliu - imbraca pacientul cu halat $i ciorapi - aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa metoda cunoscuta - asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub axilele acestuia . - pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
.......,.
~
A~ezarea in fotoliu
Dupa ce pacien ul este a~ezat fn pozilie $ezand, pe arginea patulUi, asistenta de lang. pacient sta cu spatele la pat, spri ina pacientul de sub ambele axile $i I ridica (FiQ.48). Se poate mentine, a prima hdicare in aceasta pozitie, ateva minute. in cazul fn care pade tul poate sa fie pJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fn axila, de catre doua asistente. o alta metoda losita frecvent, cu bune rezultate, e te urmatoarea: ,,- asistenta se a~ za, fn fala pacientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d, la marginea patului ' - fixeaza. cu genun hii ei, genunchii pacientului iar cu m inile 11 prinde de sub axile - pacientul se pr nde de umerii asistentei sau de ga ul acesteia - prin impingere fn genunchii pacientului, centrul de reutate al asistentei coboara, cres and astfe/ fOrla de ridicare a pacient lui (Fig. 49)
I I I I I I
Fig, 49 - Ridicarea in poziJie ortostatica prin impinge rea cu genunchii
II
~
218
219
Transporti.fl
pacient;ilor
I I I I I
Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de hemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;< • "'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~ - evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului - transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa externare etc. ' I _ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in altul etc.
,j. •
A~ezarea pacientului pe targa
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie sa vada unde merge) ~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus. cu capul inainte. De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot timPLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j" ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat. - in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
Execufia:
--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului - a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate -iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient - prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe antebrat - a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut - a treia: susline membrele inferioare Prima persoana comanda miscarile: 1. ridica deodata pacientul. 2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi 3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in poz!tie or'izontala sub pacient I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile inverse
Categorii de pacienli care trebuie transportali
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r noare " ",' - inconstienti, somnol nti,obnubilati - astenici, adinamici, u tulburari deechilibry, - febrili, operati - cu insuficienta cardi pulmonara grava
infe-
1-'
I I I I I
Mijloacele de transport
- P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului, de distanta, transportul s face cu:' . '. ~': . - brancarda (farga) . - carucior - fotoliu Si pat rulant - cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta - cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)
I
, ,
---
PozitiiJe
In funetie de afecfiune,
pacientij pot avea' Urmatoarele
pozitii:
Pregatiri
. 61:0
targa se acopera c. 0 patura Si cu un cearsaf; la nev.'oie, se c.<~at()I5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '.. ,'","'~--'
-'1'-
Transportul cu targa • Pregatirea targii
pacientului • Tndecubit dorsal: pe targa in - pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap functie de: -accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte• , afactiune ", ...• 4mJ,le sau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi •.•...
- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asaza o perna - leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se a$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0 esarfa - accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe ;nferioare ridicate e TnpoziJie $ezand: - pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor -Ieziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele
..
.-.i'1!:-
• Pregatirea pacientu
- se informeaza atat pului transportului $i I - se explicaproceeul instruieste pacientul - in cazul in care p drenuri etc. se vor lua pe un suport - a ap sondelor etc. in functi Nu se penseaza d - in caz de varsaturi - se pregateste docu
i
'. .' "
pacientul cat si apat1inatorii asupra scocului unde va fi transportat asezarii pe targa Si ev~ntual se m poate colabora . cientul are instalate 0 perfuzie, sonde, masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventual atului de perfuzie; fixarea sau pensarea de durata Si conditiile de transport enul toracic la pacientii ventilati tavita renal a entat~a pacientului
221
I
e in pozifie semi$ezand: - accidentatii toraco-pulmonar - pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie - accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cu genunchii flectati • in decubit lateral: - pacientii In stare de coma * in decubit ventral: . .,•••. - pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor sa a~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat al traumatizatului - cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere e in decubit semiventra/: - pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru a preveni acumularea $i aspirareasecretiilor )' • in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°: - accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . ' - in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare de sange in organele vitale . ," , • in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15°: - accidentatii eu fracturi ale bazei craniului ".
Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoane care executa tehnica I urmatorii timpi: - cele trei persoan se a$aza Janga marginea patului; fiecare I$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata - toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele sub pacient: - prima, sub c afa $i umeri - a doua,subegiunea lombara,'~$ezut - a treia, sub oapse $i gambe - apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, " apropie cat mai ult ca sa-I poata strange - i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflat In fata) $i se Indr apta spre targa - langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacientul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat In decubit dorsal - cele trei persoanell$i retrag bratele
Ii
II Nota:
:~
"
$i se -~-~
bolnavii .psihici agitati se ca!meaza medicarnentos transporta imobilizati
?~~".:4i . :~i!~;ii" II OB3~RVATII:,
IlIMPOHTAN;i": Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lor coloana,;vertetiral,"L'
iii DE RETINUT:
.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatA dura; se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti • In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare, chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu .•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe." ,•.. , -~.•.•.,
Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului. Trt!lh$p6riul,i:cu\ patul rulant este fo ma ideal a de transport; la cele patru picioar~,::j:Jatyrii!~: sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU, oricare' P'Cit, pb~i~deveni astfe' rulant. Prin (jtiliza~~a i1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spus mereu din pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fi transportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar la servicii,J1 primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci ea de necesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or,.sa'm.FBxiste praguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
t
-'
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimea meselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pe masa ~i invers. A~ezarea pe carucior - caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pe capatul distal al patului (Ia picioarele patului) , - rotile caruciorului trebuie blocate ' Pregatirea pacientului
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI - paciefltul va fi pregati~din timp pentru transport i; i se comunica mijloeul de transport ,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei drumului ~i mijloacelor e transport - i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului $i 'urinei
i/-
I I I I I I I I I I
"
222
,'j
1':.:,.
_I
1\
11 I I I
,;
1
.J~
I I :1 I I
I I I I
- i se asigura maxi um de confort, pozitia paqientUlui va fi cat mai comoda - pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va fi lnsotit de asistenta, u documentatia necesara - asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pe drum in acordarea p imului ajutor. Ea supravegheaza pacientul lndeaproape, pe totimpul transportului " '", . .:.:. predarea pacientul i 5e face "de"catre"asisterita ta riiedicul de garda al institutiei un e a fost transportal. . Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langa pacient pana va fi a plasat in patullui.
• Important
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$te fluxul sanguin in creier). Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$i amintesc precis continutul visului cu detalii. In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc. Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura fnaintarii in noapte l$i pierde,pifl calitatea de.sornn profund $i din perioada de sarnn J-:~~ rapid. • ',., ';"" ' Variatiile In produce rea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru a se mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului somn-veghe.
Mijlocul de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilor infeetio$i,
.! ,~
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
aiologici
"
.Somnul
.,. este
bale dupii f(zilei muncii istovitoare, Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ... Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...• (W. Sh:,akespeare)
0
~ '
5. NEVOIA DE A D RMI SIA SEODIHN • ~ - . "f \ ".,
Definit;ie . ,
i
- Varsta Nevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta: - copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand sestabilizeaza -: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor diurne) - Necesita!i proprii organismului Exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~i puterea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna $i sarnn ,...Activt1atea' activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn "ilregenerator
Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1u!ui a obtina randamentul s maxim.
I. independenta
i
satisfacerea
,neva;;
o
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $i odihnei. ODIHNA este perioada In care se r fac structu,H1-e alterate ale organismului, se .compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf,l",se .trailsP9-daprodu$ii f~ati In timpul efol1uli.Ii, fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . . , SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe. Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene. In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiunii artElriaJe. pore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate. S Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $i mai reduse in eel diurn. Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1asie sau orrodox~ $i somnul paradoxal cu activitate rapida corticala . Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant,cu ii,upctie In cre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. .i
- Deprinderi legate de somn Samnul l$i are reguH1esale; ritualul sau, de care esie necesar sa. sa tinaseama~."'eu1c!!reaJ<1a'CtTha$i'ora;'SOmnul nocturri; confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:' lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii, pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul. - Ri/mul veghe-somn - Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile funcliei veghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza In ture. Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat eel diurn,
;.-:"0 ••
24
i....
225
j
r
- Capacitatea de a te destinde Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica $i psihica favorizeaza instalarea somhului; daea nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu mare greutate. Psihologic'
.... f
i.
I
I
Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $i judicios alternata reJax~re~i '. i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i !i~p. liber, care sa permita refacerea timp I.ber :; fOl1el flzlce $1 a cap Itatll Intelectuale. Exemplu: vacanla 'elevilor.
I
,'~
- Anxietatea, teama, nelini$tea: Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care'l "'_ produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $i cantitatea somnului. - Programul de activitate: ". . Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacerea nevoii de a dormi, ate odhni. . ' Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara. organismului. . - Locul de odlhna: Confortul, numarul de persoane cu care 1m parte camera, intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $i somnul.
ModalitaJi folosite pentru odihna, ~i relaxare
j"
Sociologic
- Din mijloacele de de indere $i odihna, de mare varietate $i complexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $i posibilitalii pacient,y'ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=i de$tinderii ~inu contrib e la mentinerea sanatalii. -Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitali fizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale, ~ctivitali fizice u$oare, P •cute.
;Jn~~,\~~n~ile asistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii '; .... dea dorm., p 5e od.hm
;.1.
Intervenlii
,1 .'. i'
,
:;Manifestari
Somnul
de independen~a~l.
persoanel . .' ,",' . - me....•.....••. •• di.l.iilenecesare somnUI~i' respectand dorinlele. $i deprinderile .... n•i.~.~,.Cn • '.t ....•..... ..•.. ..... O'., - observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt In raport cu necesitalile organismului $i r')iuncadepusa - Ii 8,?,plica h~cesitatea mentinerii unei ieti ordonate, cu un program stabilit - IIlilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin discUlii,:'cf~qJonstralii,material documentar ::,,"; .
',',
".
::.!; ~: "
".
G..'-'
:.,..
~.'''':'';;'i-
- Durata - In functie de varsta: nou-nascut: 16-20 ore 1 an: 14-16 ore 3 ani: 10-14 ore 5-11 ani: 9-13 ore adolescent: 12-14 ore adult: 7-9 ore persoane varstnice: 6-8 ore - Calitatea . """" " .~ ~, - Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara Intreruperi, adoarme cu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar Ia sfar$itul h..inii 10-a, a organizarea este ca la adult. . - vise agreabile, placute - Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadelede activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. - Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed, programarea judicioasa In raport cu activitatea depusa $i necesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativ asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs
:~i~.~~ 1'11., ;l7!ependenta in s';ltisfacerea
i~. ( :;~):i'.
neva;;
Daca, aceast~ i nevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme de depend~nta:i . 1. Insomnia; 2. Hipersomnle 3. Incornoditate - Disconfort 4. Otioseala, .
I I I I I I I I
~
5:~I'~~,"~sau !~:~::iane~le2.i lncap::~;;d;:
31
~'I
\'
l
DE ORDI~ Fizic Psihic Social ~.i !ipsa cunoa~terii
;c:.. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, sur enajul
Perioade de repaus
- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza, pierdere, separare
t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$terii de
. i cre$terea stimulilor senzo iali In locuinta
227
sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, ~i nu numai
226
I I I
11I
Prezentam patru probleme de j:fependenta: Nelini~te
1
'I
I I I I I I I
Somn perturbat
1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmi
sau de a tie odihni dormind , .'
,}--~
Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire, manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ie indeparteze. Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.e un obiect sa!J, un fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica sa se odihneasca. Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua, manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somn intrerupt, superficial. PacienUi nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i ca nu au dormit toata noaptea. Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenlia este diminuata, are gesturi nesigure. Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura extremitatilor.
,
anifestari
!!i'
-f"
"
"
~'.
ConftJzie
' .' oJ~.
;
- Numarul de ore Ore insuficiente d somn - durata totala de6 or~ _ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimi eata '; " - Insomnii termin 'e- dupa nu mai poate ado mi
- Calitatea somn lui
0
Iritabilitate
,
adormire normaJa,se treze$te $i
sentiment de depresie tristete Diminuare a puterii de concentrare Oboseala
Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10F intrerupt, agitat, superficial ! -Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe, care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1hul octum; trezirile n dureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;. acest~ treziri pot fi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;' - Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana la instaurarea somn lui _, .' - Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales la cei care se culca la ore timpurii. "
'r" '.' .' ",;.,
-
.
- Interven~me asistentei
Padentcu insomnie
-
Alrpiri in
timpul zilei
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie de durata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor de somn noctu'm; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul de noapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de somn ( Isa insomnie). Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€'$te muse din somn, "neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~ ••. ,~, ••••. • ...-, Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $i incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are privirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspunde la intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme. Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramane in pat timp indelu gat in cautarea somnului. Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, mai acientul se treze$te brusc din somn, se ridica in $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca sa fuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientul adoarme.
frecvent la copii;
IOBIECTIV
Pacientul sa beneficieze, de somn' , corespunzator cantitativ ~i calitativ
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE
invala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii respiratorii G~H~Va inute Inaint.ed~ m =~. ~ :-' ofera'paclemulLii 0 cana cu laptE;'1:ald'inainte de culcare, 6 bare calda -Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din pat c~1tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce . din nou - identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie - observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului - administreaza tratamentul medicamentos - observa efectul acestuia asupra organismului
I
II I I
~
CO$maruri Somnambulism
CUIC".l:::, '.
II
I
,
Apatie Pavor nocturn
J
I
228
229
2. Hipersomnie - ore excesive desorrin, prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii somnului
Manifestari de dependen~a
Somn modificat
., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea
"I
- Interven~iiII asistentei -
Patient cu'hipersomnie
'OBIECTIV,
- Peste 10 ore, la adult, Si 12 ore, la copil (se exclud conditiile particulare de oboseala dupa eforturi excesiV8',.convalescenta sau insomnii, care necesita 0 recuperaredes~nin) ,,'
- Calitatea somnu/ui " ;
Pacientul sa Asistenta medica/a: , ben~fic.i~ze, . -. identific~,- prin di:S'jU. au pa?ientul sau familia, cauza tiil~ de un numaFI hlpersommel; . de ored~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuare a factorilor somn c'o~es. cauzatori p~nzii!6,r:.. varstel;,. "
'r. : ; ,
I
INTERVENTIILE
AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
I I I
I,
- Se diferentiaza de somnul normalprin'profUrizimei durata, bruschetea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depind de natura Si localizarea afectiunii cauzale. SomnolenJa (accese de somn diurn) - Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare,poate raspunde cu oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, ad9arr;ne. Poate dura zile, saptamani, poate fi urmata d,e i.nversari.a)e~tmului . nictemeral. ::' ,.' . - Hipersomnie continua, mai profunda; paate fi. trezit pentru scurta vreme prin E5<titatii violente, pas'rand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni ani. Functiile vitale sunt diminuate - Necesitatea subita de somn, precedata depierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi Si in pHna activitate. Somnul este ,su!df.Jrficial~,Intr-etaiat, de treziri, .vise.~de~;;:lgreabil~ ",reaGtii •... vegetative, transpiratii, bufeuri. - Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.
.c~eeaza.un c1im~t ~: !ncred~r.e, inc~r~jeaza ~i lini~te~te paclentul pentru a-SI re apata echlhbrul pSlhlC - observa Si noteaza oate schimbarile care survin In starea pacientului - administreaza tratam ntul medicamentos
~
Pacientu!<sa fie activ, cooAArant
:~:,r'l:1"~
, ;'\ i~c
j','(~";
; .~:\
letargia
- identifica care sunt a tivita.tile agreate de padent ~ elaboreaza impreun cu pacientul un program de activitate, care sa corespund starii pacientului ~i posibilitatilor 'organismului - observa somnul, ca1ltatea acestuia, raportul intre starea de !,~I .~ghe $i somn " ~Yn; " ~,~
I:
',\,t;., Disconfort:
de neplacere
enza~ie de jena,
:)
zica !;ii psihica
dependen~a
)
Narcolepsia
~.
J
Stare de disconfort Diaforeza Dureri musculare ,"
Imposibilitatea paciertului de ase comporta Iini~tit $i adec~at situatiei -Star~~;'li;;~
mentine calm $i a se
d~ ~oiJ buna, "de ~~hni;~'
.' ="
'~-I
r
Comportament verbal ~i nonverbal Oboseala
- Stare neplacuta de incomoditate
- Stare de epuizare musculara Si nervoasa, pe care bolnavul acuza.
0
Transpiratie abundenta ~are determina starea de disconfort Pozitia incoinoda detertnina contraclari musculare prelungile, dureroase pentru pacie~t
Inactivitate
- Starea permanenta de somn, pe care 0 resimte pacientul, diminueaza posibi!itatea efectuarii unor activitati fizice.
230
I I I I" I I I I
.~!
I
Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
Obiective - oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l. renal $i asupra altor Imbolnaviri - cunoa$terea volumului diurezei - efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa - urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul lichidian (intrari-ie$iri) Colectarea urine; pe 24 ore: - se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast - colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ziua urmatoare, la aceea$i ora - se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a urinei $i asupra procedeului ' Pentru 0 determinare corecta: - pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I urina, de la prima emisie, se arunca se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la ultima emisie II De retinut:
m
a a
m
-+-+-
a
m
a
m
a
m
a
m
a
1t c..
a
m
Z
-
a
m
a
m
a
Masurarea diurezei
m
~
'Ii
(I)
C
a
m
a
m
f::, :::l
-.I
Z
~
a
m
'''<:
~
a
a
m
a
m
a
m
~ ~ ~ f..,.:
l.U
f-;.
~
C
"
a
I!!
0-
.~.
(IJ
(IJ
m
a
m G
~
2 0
I1J
a
,"
i-.: l
'1-
a
!:!:!
:2
'-' Z
'"
'" a
m
a a
m
,"
I
-,
G
lJ..
a
m
~
l_
- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare ; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga, la urina colectata, cristale de timol - recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului, numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina, pentru a preveni descompunerea urinei - dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfecta conform cerinlelor - pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza urina din 24 ore \ - pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina. I!l Precizare: Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi }, Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore
I
" ~ z- ..
~ ~
a a a
-
" :;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.
a 'Ii C
a
.2
.
0
6 ..•.
,;.. c-,
I
&
<')
0 0
~
If iii . l'
. -,."', -,-
:;
I.
<')
t:.
.a:
C
Ii)
;!
0
~
0
0
I '" 0
D
D
0>
""
'"
'" '"
0
I
I I ~, ~
D
'" '"
I
'"
0 0
D
~
o _ ""
0
'"
0 0
'" 161
'" -
~_ hi
."
I
S~ :~~I
'~".'[~ ~q~
t ,"
.'
160
II
NOTAREA Notarea diurezei iN FOAIA DE TEMPERATURA oeterminarea calitativa a albuminei (proteinurie) MATERIAL acid sulfosalicilic TEHNICA: NECESAR: 20%. doua eprubete, stativ, solutie de Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui: - prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina $i zilei respective - spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la 100 ml de urina al foii de temperatura Cantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este de aproximativ1500 ml.' ';, - se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina; -Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfosalicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor (comparatie); - se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu eprubeta martor.
Analiza urinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului. Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta, culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elemente figurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examen fizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree, creatinina, clorurie, proteinurie etc.). ANALIZA SUMARA A URINEI
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza = negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina. In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv ++, foarte pozitiv +++). Se face cu reactivul Esbach $i eu albuminometrul Esbach = tub de sticia care are la partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iar fa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat la partea inferioara de lil 1/21a 12. TEHNICA: - se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem . nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R". - se astupa tubul, apoi se agita bine prin rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eu reactivul; - se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi - se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului precipitat direct In g%o. Oeterminarea puroiului
'l:
MATERIAL NECESAR - un cilindru gradat de 100 ml, urodensimetru, hartie de filtru (pentru .Indepartarea eventualei spume de la suprafata urinei). TEHNICA: - se toarna urina In cilindrul gradat; - se aspira spuma (daca exista)cu ajutorul hartiei de filtru; - se introduce urodensimetrul (sa pluteasca liber In urinal; . - se cite$te valoarea densitatii pe scara la cifra care corespunde pe menisc.. de 10,supxatataurlnoi." Densitatea normala = 1015 - 1025, Densitatea urinei 8ste influentata de regimul alimentar, de cantitatea de urina $i de capacitatea de concentratie $i dilutie a rinichilor. Reactia urinei
""N-~ ~l,.,,-Il
r~~~~.
b
.~~l
Alburnenornetru
I
I
Esbacil
a
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%. TEHNICA: - se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. . Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%;
_c
Urodensimetru
I
Determinarea caJitativa a glucozei
- se agita In forma de U. INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere. MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clema pentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II. TEHNICA: - se toarna In eprubeta 5 rnl urina; - se adauga 2 ml reactiv;
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol. Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina . veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. I Normal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina sau neutra. Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
162
L
- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
163
I I I I I I I I I I I I I I
~
I I I I I I I I I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului din eprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara. INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de 10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru. DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
[-, I
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta; aceasta urina se arunca. 1.3. Din acest moment bolnavul timp de 100 sau 180 de minute. este rugat sa ramElna eu/cat
r--
Determinarea aeetonei
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac. TEHNICA: - peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva picaturi de reactiv; - se agita U$or, apoi - se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac. INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doua lichide. Se face prin metoda Erlich. Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine un rezultat fals. TEHNICA: - se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din eprubete este martor); - intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich, - f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor. INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie, urobilinogenul este crescut. Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii: - culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+); culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++); . - culoarea ro$U aprins = (+++).
1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavul bea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii" I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). " 2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i pentru examenul bacteriologic al urinei. 2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale. 3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genitourinare cu apa $; sapun. 3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul (recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin cateterism vezical). 3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timp Intre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 hematii/minut $i 1000 leucocite/minut.
2. Pregatirea materialului pentru reeoltarea urinei 3. Reeoltarea urinei
I
Determinarea urobilinogenului
I I
I
I I
--~
I
-
.,.--.-co
Seop:
Captarea
'."-
dejec~iilor fiziologice ~i patologice
--"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
Determinarea bilirubinei
'I
I I
Etape de execufie
I
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%. TEHNICA: se toarna 5-6 ml urina In eprubeta; ; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1 alcdofiodat. INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita de separare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
-
- observarea caracterelor -. descoperirea
.-
fiziologice
si patologice ale dejec!ii/or
modificarilor
.. diagnosticului
_"
.
:.'......-
lor pa.. o /ogice in ved.erea stabilirii ../' t .... "_ _ ... ,_•..... ..
.
-
Pregatire
• materiale - prosoape, acoperitoare de flanela
Studiul cantitativ al elementelor testul Addis-Hamburger:
figurate $i al cilindrilor din urina S8 face prin
- paravan, mU$ama $i aleza - materiale pentru toaleta mainilor - manus; - plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i - tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri • pacient
Timpi de execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1. Pregatirea bolnavului
11.1.
I recomanda.
Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;se regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
L
- fizic, In functie de produsul captat
164
165
EXECUTIE Captarea materiilor fecale - se separa patul de restul salonului cu paravan - se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul - se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza - se dezbraca pacientul (parte a inferioara) - se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala - se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii - se efectueaza toaleta regiunii perianale - se Tndeparteaza bazinetul cu atentie - se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i se Tndeparteaza din salon - se strang materialele folosite - se imbraca pacientul, se reface patul - se aerise$te salonul - se spala mainile pacientului - scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locuri special amenajate Notarea scaunelor Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, conventionale: - normal = I (Iinie vertic:ala) - moale ',/ (Iinie oblica) - diaree (apos) = - (Iinie orizontala) - mucus = X - puroi = P - sanguinolent = S - melena = M se face prin semne
....- i se asigUra scuipatori nevoie de rulaj pentru a se putea schimba la - dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii speciale, tinute Tn solutie dezinfectanta - se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare - se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilie $ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte - se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza - se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului - se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul - i se of era tavita renala $i/sau se sustine - se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura - i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei - se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte - se pastreaza varsatura pentru vizita medicului - se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja - se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare
.1'.7""
Captarea vilrsaturilor
I
~--
Aspira~ia gastrica
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tub introdus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre de aspiratie. Indicalii - sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual, este efectuata Tn urmatoarele cazuri: - obstructie intestinala (ocluzie) - ileus paralitic - preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale, gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee) ! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.) Precizare: In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastrica de evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii: - obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului - hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitali mari de sange Tn stomae - pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres Echipamentul necesar - carucior - sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumen mic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl $i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen
Daca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase). Captarea urinei --.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in mod asemanator cu a bazinetelor - urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate la marginea patului - dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda $i se dezinfecteaza - se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol 3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutie dezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator) - se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie, sa foloseasca recipientul dat
"--
I_
Captarea sputei
I I I I I I I I I I I I I II
.-.-_.,,'--~
166
167
7.
,I'
'""1
I I I I I I
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din truse de perfuzie. Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate, Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de la capatul distal. - materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele, $orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .' i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul - material necesar pentru curatarea narilor - la nevole - lubrifiant - hidrosolubil - seringa de 20 ml - recipient pentru lichidul de aspiralie - hartie de turnesol pentru testarea aciditalii - pensa hemostatica - la nevoie - pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
i
r- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva - aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau intermitenta, In funcjie de recomandarea medicului Dupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta: - se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe cat posibil - IndFplirteaza rnaterialeie loloslte - Inregistreaza tehnica efectuata - monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra raporteaza rnedicului :;;i Ie
••
iii DE RETINUT:
Efectuarea manevrei
(I
'I I 'I
.1
I
(I
~
inainte de toate, asistenta: - explica pacientului scopul tubajului, explica manevra, Ii . !(t -yo ;" , ~ , , ca$tiga consimtamantul $i cooperarea - asigura izolarea pacientului - asigura pacientului 0 pozilie /,-.- \ // /-) ii \ cat mai confortabila $i re'Taxanta, " informeaza asupra duratei interventiei ,/ .'.j - Indeparteaza proteza dentara - daca exista - Intr-un recipient etichetat cu nume - roaga pacientul sa-$i sufle Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ ran,?,. fiecan:; nara 1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este 2, distanta de la nas la • necesar r extremrtatea Inferroara a • b tid "apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca are defect nazal I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la " stomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanja conlorm ligurii 19 - introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric) - verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una din urmatoarele metode: - aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie de turnesol - introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, in timp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorul unui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corecte a sondei In stomac
!)~;, :J~~'/l
i"( ,!
/
'.
.<~~,.
'?~':~A "\L;;.•.•f.... f. ,
I
I~'~
• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intraducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai jos dedit stomacul pacientului. ,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intre aspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondele eu un singur lumen. • Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prin Introducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc solulii hlpertone ). • Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate ealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric. $i
=- ._.~~-~~~~
• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 ore a sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gastriea. • Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un creion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient. Promovarea
v
v
•
corHortului
- prevenirea lezarii mucoaselor " ." - securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaa ajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu preseze mucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainele pacientului - lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, - pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientului bomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia - ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveni uscaciunea lor din cauza prezenlei sondei - eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea de lubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor - modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiunii exercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
I
168
169
(,
1
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului. Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA
.j. •..••• • "'7':/,
CONTINUA
~----
Indicatii
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a preveni distensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide (decompresiune) - In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructia intestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite sau eliminate pe cale naturala - ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicale pe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $i tensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produce ruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructie intestinala postoperatorie - pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz de ileus mecanic - ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentru decompresia tractului gastrointestinal - sonda lunga - Miller-Abbott
=
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarele sisteme de aspiratie: - aspirator electric - trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie de intensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiralia pleurala) In cazulln .care aparatura nu poale fi racordata la releaua de apa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante. Mecanisme improvizate pe principiul vaselor comunicante Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I. Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua tuburi de sticla, unul lung pana la fundul vasului, celalall scurt, numai pana sub nivelul dopului. Sorcanul astupat $i umplut cu apa este atarnat pe un stativ - cu gura In jos. Tubul i'~'" lung se racordeaza la sonda aspiratoare, iar cel scurt se racordeaza fa un tub de cauciuc sau plastic prevazul cu c1emaHoffman. Aces! tub \(N./ patrunde in al doilea borcan situat cu 1,5 m sub nivelul primului. Sistemul funclioneaza In felul urmator: se deschide Fig. 21 - Aparat improvizat pentru clema Hoffman iar apa Incepe realizarea vidului necesar sa curga in borcanul de jos, aspiratiei continue realizand 0 presiune negativa in borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralie asupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: gazele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspirator trebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui! modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elor de pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient in altul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21). Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile, atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record sau alt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10 minute. - Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentru aspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
)/~11'//
Jh
Echipamentul necesar
3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
"~." ~.. ~ __ •..
>=
V
0.0
O'O.Cl -./
/'
"'~
\\
.~-_._-
- i- _,_~ _
,:7
II .c:r=~j/
I
\
J')
I I I I I I I
I I,
Fig.20 - Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un
balona$ de caucil::::: eu q .capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumen Salonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin, reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilor peristaltice. - celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o oliva metalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor. In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sonda duodenala Einhorn. - recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeaza o presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului din recipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
I
170
1 I II
171
I I I I I I I I I I I I
Efectuarea manevrei
Pregatirea pacientului: - asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $i fizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice - pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa curata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind de lunga durata) . .. ..;: - informeaza paeie'ntul asupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt - introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i la tubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal) - pentru introducerea sondei Tn profunzime mai mare, asistenta umfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul va Tnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintare este de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prin modificarea pozijiei pacientului, astfel: - culcat pe partea dreapta 2 ore - culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi - culcat pe partea stanga 2 ore - asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelor marcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara - cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumfla balona$ul - apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul de aspirat - deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia - pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa (irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $i micotice. Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveni escarele intranazale.
Stomiile
DEFINIREA TERMENILOR Stoma stomie
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gaura gura sau
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi (stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organ cavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre doua formajiuni - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie in vederea eliminarii conjinutului intestinal chirurgicala,
Anus artificial
lIeostomie
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri, astfel: - deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire la nivelul pielii peretelui abdominal In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului. - deschiderea $i fixarea colonului la suprafala peretelui abdominal, printr-o intervenlie chirurgicala. Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificial creat (stoma) poate fi la nivelul colonului ascendent, transvers sau descendent. - nefrostomie = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi $i piele printr-o sonda, in vederea derivarii urinei in exterior - ureterostomie (directa) = aducerea ureterului la piele printr-o stoma (Fig. 22) - cistostomie = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma (cistostomie de derivajie temporara sau definitiva) __ uretrostomie.(perin€)ala) = aducerea uretffiila pielea'perineului tot printr-o stoma Precizare: - urostomiile interne nu Ie definim, deoarece nu constituie 0 problema de practica pentru asistentele medicale
Colostomie
Urostomie
IlIllDE RETINUT:
..'-
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale, lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian • aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $i mineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral) .lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric • extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru a Gastrostomie indeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac • indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sa se faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute • dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face pe ealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
Fig. 22 - Urete~os10rnie cutanata
I
.
1- crearea
unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Cel mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
172
173
fNGRlJlREA Sus}inerea psihologica
PACIENTULUI
COL OS TOMIZA T
I>'
f--
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacient daca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezinta un pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte? dorinlele, refularea, spaima etc. Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere care sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. , Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele de psihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitatea pacientului. $ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer mic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familiei sale la noul mod de viala. Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $i operatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I va impiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $i Incuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situalia inevitabila. Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 incizie chirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao' obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Ii poate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezentate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea, aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient, atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data. In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistenta asigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fi educal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi mii de persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.
,
l'
Conduita asistentei in practica de ingrijire
aparate: - pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t) A \ \\...0) sau deschlse III partea IIlfenoara ~_" III ~ pentru a permite golirea (Fig. 23) - fixarea pungilor se face cu un _ adeziv care se afla pe suprafata -de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii Unele pungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3 te care permit protejarea pielii In caz de iritatii sau alergii din cauza adezivului • aparat cu centura, tara adeziv: - este compus dintr-un inel (disc) pecare se fixeaza punga; inelul este prevazut cu doua urechiu$e In care se fixeaza centura. Dezavantajele acestui tip de aparat: Fig. 24 - Aparat colector la - nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomie fecale $i mirosuri - pot produce leziuni sub aparat - pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i a eventraliei - sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat) - este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care se fixeaza punga In primele zile din perioada postoperatorie asistenta: - panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cunoscuta (vezi tehnica pansamentului) - din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice - In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/ica permeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueaza un scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar de la prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunului evacuat -:-prot~jep.c~?atul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ p •........ ::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $i cooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire . - asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-o pozitie confortabila -Imbraca manu$i (nesterile) - a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru a proteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari - observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /' - gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere - Indeparteaza fin aparatul - spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i. sapun neutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
:~~~g~~
@, ~~ CJ)
Asigurarea - masuta sau tava pentru materiale echipamen- un lighean/vas cu apa calda tului necesar - fa$a sau prosoape de hartie . pentru ..-,-. p,lrat colector polrivit('p8nga colectoare) ' a ingrijirea -foarteci stomei - cana de masurat conlinutui - manu$i (nesterile) - crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei - deodorant daca e nevoie - recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese) Aparate colectoare Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cu centura. Alegerea tipului de material colector este In functie de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie, personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- . I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
I I I I I I I I I I I I
:::J
174
175
~
I I I, I I I I I I I I I II ,I
I
I
- incurajeaza pacientul sa-$i priveasca stoma $i-i explica ce face - obselva culoarea $i aspectul stomei $i a pielii dimprejur (ro$eata, iritatii) ~ - $terge cu meticulozitate pielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A. Ridicareamembranei - aplica 0 crema protecprotectoare vedereafixarii in toare, care apoi se pungiicolectoare indeparteaza B. Adaptareapungiicolectoare - fixeaza aparatul nou pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei (Fig. 25 A $i 8) - se asigura ca pacientul se po ate simti cat mai conforlabil. COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)
- punga pentru pansamentul $i compresele \ folosite . - pansament pentru a acoperi colostomia Recomandari
"''''1
t':.
/R/GAREA
- eliminare regulata Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru ca pacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma. Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caci ingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia. Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga. Contraindicajii: • la persoanele In varsta cu stare generala alterata .Ia debi/i e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colon e la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
II Atenlie
- prima clisma se poate .efectua. in a opta, a zecea zi postoperator $i numai daca exista recomandarea medicului - Inainte de inceperea primei clisme se verifica sensui traiectului intestinal, printr-un tU$eu de introducere a "colotipului" - perioada cea mai favorabila pentru clisma este in convalescen!a - intre 3 saptamani $i 2 luni dupa inteNentia chirurgicala - clisma se face la inteNal de 2-3 zile -Ia ore fixe, indiferent in ce perioada a zilei - recipientul umplut cu soIU!ie de irigat se fixeaza pe suport - pacientul se a$aza pe un scaun sau poate sa stea in picioare, in fat a chiuvetei de WC - extremitatea inferiora a sacului de drenaj seintroduce In .chiuveta WC-ului sau intr-un recipient colector (Fig. 28) - se elimina aerul din tubul irigatorului - se introduce colotipul in stoma prin extremitatea superioara a sacului de drenaj - la inceput se introduc in jur de 500 ml so/utie, apoi treptat pana la 1000 ml - solutia = apa curata calduta
111 (/
A
B
Fig. 21
A. Rasfrangerea sacuiuide drenaj $iinfa$urareapesfeinel B. Adaptareafa centuraa inefului (cu saculde drenaj)
Efectuarea irigaliei
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare ,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,. Echipament pentru irigaJje In cazul golirii $i spalarii intestinului prin irigatie pregatim: - irigator pentru colostomie, tub, adaptor (Fig. 26) - canula c%tip (speciala pentru clisma) - solutie (apa) calduta - vaselina pentru lubrifierea canulei - suport pentru irigator - sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza direct pe piele - sau un sac de drenaj cu un inel pentru fix area sacului (fig. 27 A, B)
a
'''''1,
(
Realizarea uneiirigaliicu canula colotip
Fig. 26 -
Fig. 28
-Introducerea saculuide drenaj
in vasul
WC.ului
j
176
I
177
._-_.1
j
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului - In caz de colici se opre$te introducerea apei - se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15 minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculle radioul, se Indeparteaza materialele folosile - stoma se acopera cu pansament $i comprese II Important: Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Ii explica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a execute singur.
r--Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislenta lrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $i pentru a preveni inslalarea unei depresii. Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul: - sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale, sa-$i elibereze lrislelea vorbind
I I
,,>.1
.' r-'
REINTEGRAREA
PSIHO-SOCIALA
A PACIENTULUI
COLOSTOMIZAT pacientului pentru a
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa. Mentinerea unui mediu de igiena la standarde ridicate
Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie. Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei. Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice. Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga, aceasta trebuie imediat schimbata. Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa, pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau , In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la cO$.ul de gunoi. In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga colectoare, ci numai pansament absorbant
- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles - siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul. acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros neplacul de la nivelul stomei. Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient. Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa, mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl' produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din alimentalie. Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva problema mirosurilor. Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al orgrinismului. Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i "Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)". Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile $tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl' iminua. d .Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi. Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3ta faptu/ ca de o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia. Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei: privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative sau pozitive. alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl' reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este cineva care ma poate ajuta?" Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
I I I I,
Comunicarecf
'
'0 sarcina de baZEl' asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sa a reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social. Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale. Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor. Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate, Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
o
178 179
I I I I I I I
II
I I I I
II
Regimul alimentar aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul vizitei la domiciliu,pentr a discuta cu familiadespreimportantasprijinului ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic. Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor abandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti, inclusivde membr i familieL Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, . asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata despre propriul tip de sto a. De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatie de colostomizat, face ca pacientul a capete sperante. In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de consistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza .excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu, necesitand purtarea constanta a unei aparaturi. Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis, cawpoatefi golita regulat. . . Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este .,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de piele dimprejur trebuie raportata. Curafenia personala ~l Imbracarea Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata (schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea. Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL
I I
I/JI
'II
I" ~.-;
EHminarea -'-.::;.~
,
ientul poate beneficia de un regim alimentar normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent. Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cunoasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera alimente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul important, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze. In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude. Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare, pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita bauturile reci. Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru mese. Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB' ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata. In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial, materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de absorblie a apei pate fi derivata. Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid, mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers sau descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
o data ce pa
Activitatea
o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara. Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua activitatile normale, incluzand lucruL Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se pot pierde sau fntarzie sosirea). Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul de sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul printr:.Qdiscutie.J.efer~toare revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala. la normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de retragere in sine $i de depresie. Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid, aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnerederea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
Exprimarea ,.sexualitaJil
P"';~: . .: .
t:-;;:.. ••..
I I I I
180
181
j
Dormitul
sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~ unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~ asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und, este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte ~i de dupa operati~. _ i .;'Q.. .": • :' ~ " ,. -tIngrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4 schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. q data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~ propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEj vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl pacientilor eu ileostomie.
•••••. •. ; • 'j} ..••
B/LANT LlGH/DlAN care vor trebui administrate.
C\J
1
Bifantul vizeaza
mentinerea
unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalile
Cl>
(I)
a;
{j
t-
'3
oct.r::
I-
...J
.l\l
ON
I-~
.
o o ,(")
(I)
o o ~
/.!
,.I,:.~,
OJ
o o
C\J C\J
o o
ro
(I)
.r:: .r::
o
lI\l
LO
Cl> u Cl>
c
o o
Cl>
iii
ltl
Cl>
c
.r::
('I (0 ,...
j
~ ,
.r::
o (")
o
~
J!? :0
'00
Q)
(I)
.c u
I
C
:5
l\l .;;: '(jj.
Urmarirea
bilan~ului lichidian
I
C
;:l U
I
I
.r:: .r::
to
Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~ din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale, atologice: pierde i p In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I
l
,... ,
(0
LO
o o
"E
Q)
.S Q3
:.0
W
.;: 'in:
.ltl
C
, "C
:J
ltl
(I)
C
'5. . .J! B
~Q)
.9? Iii
Iii
0..
~
ro
.!!!
:J
u
Iii
~
~)ro
'5. E
(I)
.<Ji
I-
0('1.
I-~.
...J 0 oct.r:: ..1., 0
I'
0
ltl >
cu'
.!:?
~
o
(")
I I I I I I I
11,1
(")
,o o ,-
o
o o (0
C\J C\J
o o
QJ
(I)
E
II DE RETINUT: -- Pentru fieeare grad peste suplimentara de 500 ml apa. - Se va nota, de asemenea, de de Imbibare. Se eslimeaza ca, pierde circa 500-700 ml apa. --'In.bilantechi)i,bral Intre inlran 37 grade Celsius, se va caleula
0 pierder
J
I
'1
.r:: to .r::
o
.
;:l l\l ;:l QJ
~
.,
i
clii u .- 0 c. Ol~ o 0 u
'l\l
Q)
cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradul printr-un pansament abundent 1mbibal, se poj ! $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J . • . I
!
.r::
.. 1;, ..... (0
~
I
g
I..
B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari bauturi =: 1000 alimente =: 1000 metabolism =: 300
.•..
(0
~}",.I:
o
:8 ~
_
o
I
..
.~ c
.;;:
....•. ~l,' E
:=
C
(-
m.,...• :::J
Tabelul1
.r:: .r::
to
';:
>\11
Iii
(0
------------.---.--------Perfuzii (vezi calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile)
----------------------.---Pierderi anormale - febra -vorna - diaree - fistule
leslrl urina =: 1000-1500 scaun =: 100 pierderi insensibile =: 800
.•.. ,
(0
Cl>::l
'l\l
'w '>
Cl>
()
Ol
I!
I
o o
o (")
o
~
'Co
U
~"S
'0 "L;" ~:JC
-=
•..
>
2'
E
Vl
'-.0 'O.......,ltl
~.~.s
(I)-Cl>
:'=::L.. o l\l .0 _
<tl
:J
<D(jj
E u
Iii
• ~
~ :a"w 2 i3 ~
u.2
.-(I)_c.EE_
'00 J!? ~
>
.'0 l\l
,
<tl
C
Q)
:u
Q)
E
0 E .- '6 0 cOoQ).!:w(jj
a-
Z
'c"w. co
Ol
)('0
~l?
o .-
• .M
182
83
I I I
I
•
(")
:J
o
Q.
~;
Jll'
OJ,
0'
=r'
:3 co-
(")
OJ,
:J
OJ
:3
-~
co co
(")
c ....,
:J
(f)
OJ,
Q.
~.
OJ
co
(f)
~... r::~--~
..
B..~&1iJj
(~$:°w
...
E .9,ccr"S '.;::-eenE -e(j)E'cE_.E
lLJ :::!
en
RN ;:j~
itct ~~
~()
'S'C:::!
~~
::;@
--lLJ
s:3
~~ ctct
c2(j)(j) ::lenu- ccr Q) u.en ''w. ccr;(ii ~ u - u_ ._'S c,ccr ~"S::~ EC~ ::l Q).!:!1 en'Vi .bgccro '~ e.'afE Q) >ca :;::.. '-eitt~o (j)NO> +=- ::l en- (j). ::l 't: '_ C/) 0 Q)"c; . en e.,ccr,ccr (j) (j)ii) ccr ''-'::l c.Q) .c'-e Q) E.!:
~c:(/).=
'S
ni r..
0
>Cti N
(j)
Q,)
if~ ,
,~
R 'C
::l •... ,ccr
'C
"E -...
U
c
ccr
;(0
II
::l
'5.
II
E
'a.
,ccr
U
:5
(j) ::l c
~
N "'> "
E
0
~ r..
U
0
'x
...• ~.
lea
(-
:e
c:
-
0 -...
(.)~ -J~
::;1'
::;~
0~ ~
t:::J
lLJ
:~ ~ ::)~
"-Q.)cou'-oen gsoe.i5
+=njctS .•.... ~ •..• _ ccr uen::l:5 ,ccr ~.5-e :=: O"C:>("(j Eccrccritt ::l (j)0 c:to-:J .•.... ccr ccr.S:'!(j) ouccre. cu •..•
.•....• b"'O
cc
ctS
'E
II
~ 0 co
0 ~
e.
;(0
'0
C. ccr
,ccr
U
'::l
::l
U
'6
ccr
.'::?
.._.
lea
'iii,
~ ::J II) r..
II)
'S" 0
(j)
.!:!1
J:!:! x
t5
'0
J:!:! x
0 t5 'E
a
(J:)
"-
(J:)
,.-
(j)
,ccr :-:::
'0
co
B
C1l
B
•... '-
co
0 'en ,ccr
S 0 '-
(j)
L{)
x
"'"II
,.x
0 0 0 0
en ea
r.. ea r.. ::J
(J:)
'E ..
N C1l
B
CO)
E ::l c
x
(J:)
,II
lea
c
III
.~ >eu.~
-e
c.~'m
(j) N (j)
U
.. ,...
'3
0 Ll.
..
'S
:E
u
'3
0 Ll.
i.LEE.b ::l (j),KJ
E •..
E •..
:i
0 Ll.
C1l
'E -...
'C
E ...
E.~Q.
,cc U
::l
e. o
.~.•.. -,;:..
U-c
c:
,
+=::l
U Ql
Ql
'0.
en
o.~
C:C1l
W
><
---- ---- --I
~
I
I
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte
I
I I I I I
spatele drept bratele pe langa corp $oldurile, gambele drept piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba - ~ezand - capul drept - spatele drept, rezemat - bratele sprijinite - coapsele orizontale - gambele verticale. - piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe podea
- cu/cat (c1inostatism)
-
I
I
I I I I
i
realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contractibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului. Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
I I
!'
I
I biologici Factori
I
I I I
I
_ - de,cubitdorsal (pe spate) _ ....•. . - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte) - decubit ventral (pe abdo en)
- Tipuri de mi~cari: '- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata
I
I
Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putin coordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza in varsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul de pozitii; - adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$carilor, Ie coordoneaza; ..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane '.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate, Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitatea efortului fizic pe care II depune individul
I
~I.carl adecvate
corpului
de axul median al
Factori psihologici
:- Emolii/e:
I I I I
mi$cari de apropi mi$cari de segmente apropiate (brat, ant - rota/ie - mi$care realizata In segmentului care se deplase
- adduc/ie- f/exie/extensie- pronatia prin care palma prive$te in j inversa; la picior, palma prive ridicata - pronatie, invers fiind - pronalie/supina/ie circumduc/ie -
re fata de axul median al corpului propiere sau indepartare a doua brat, gamba-coapsa) ..., urul axului care trece pririlungul a' . ste mi$carea de rotatie amainii, s, iar supinatia este nli$carya te lateral, cu margineaexterna upinatia
pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $i tensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul, teama temperamentul determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, gray
- Persona/itatea:
Factori sociologici
-
Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7 posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te
- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitati
ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-I compenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.
Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamente pentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depune un efort deosebit. Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpului liber, In mi$care $i agrement.
mi$care co plexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia
- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia - active - executate de catre in ivid - pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 alta
- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legate
persoana
de obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiului
ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu: contractia l'f;J$chilor pentru tinerea pozitiei corpuJui)
Manifestari de independen~a
I ......::r:::.~rt".i;-- __ ------------• ,~._ .• ---. •.
me
~
- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscular A. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a se a$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte
Postura adecvata (sau atitudinea)
- functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $i coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $; raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente ale corpului
I
187
186
r
-y ••.••.•. ~.
ordin sociologic Lipsa
- izolarea
Tensiune arteriala de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
I
cunoa~terii
- cunoa$terea
Puis "
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea efortului
lui, In lunclie de intensitatea
Manifestari
Oificultate de deplasare - a se ridica - a se a$eza - a merge
de dependen1=a
Interven~iile asistentei
pe~~r~ ~en1=inerea independen1=ei
mlScarll
Oiminuarea sauabsenfa
rnl~ril
Atonie musculara Atrofie musculara Hipertrofie musculara
.,
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii) - prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "'," .,~'.' - scaderea tonusului muscular
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie - planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii pacientului - invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare - educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I,
~.'r~~ .[.'\ ..
1 ,!t;;,;~
fizice
ale
.1esele copioase, surplusul de greutate
II. Dependenta in Isatisfacerea
sale Probleme de dependenta: 1. Imobilitate 2. Hiperactivitate 3. Necoordonarea mi~carilor 4. Postura inadecvata ,S;Circu,lafie inadecvata 6. Refuzul de a face activitali } 7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i 3
nella;;
- diminuarea
volumului mU$chiului, a contractibilitatii unui mU$chi
~------
- marireavolumului
,,,",,,
•••
'A.~
Contractura musculara Rassardonic (tetanos)
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multor mU$chi care determina 0 pozitie inadecvata contractia mU$chilor masticatori determina trismus $i "rasul sardonic"
1. Imobilitatea
Aceasta reprezinta 0 diminuare sau restrictie a mi$carii, liind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ ice sau tunctionale.
10
Anchiloza Crampa
Surse de dificultate
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii - contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau a mai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu - ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate $i integra) , "" .' ' '. - tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru ' mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari de imobilitate Surse de ordin fizic
carie determina
imobilizarea
Escara de
,de~~l_,.
Diminuarea interesului
'.~_J!
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral) - alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse, iuxapi) - piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensie continua) . -dezec~iIibre - durerlj!,a ~"'fl - tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
Surse de ordin psihologic
189
188
~'
'I I I I I I I I I I I I
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a activitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
- Interven~mE!asistentei
Pacient cu imobilitate OBIECTIVE
-
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE - planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii $i de capacitatea pacientului
Sursele de dif cultate
I .1,,~ I I I I I I I I ,I
Surse de ordin fizic
- dezechilibre endocrine - reactii medicamentoase, c Icoolism - seniiitate, tulburari de gan~ire - separatie, criza, pierdere - lipsa c~noa$terii de sine
Surse de ordin psihologic
~~
lipsa cunoa$terii
~"""'--..------=.,
,.' =--..
'
,--"
:'~!,
I
Pacientul sa aiba tonusul muscular $i fol1a musculara pastrata
-'
------~.--,..,,--~ ... ~-.-.
.~;~~.-f"'"---'-:~-
Manifestari de d. penden~a
Vorbire caracteristica Pacientul reactioneaza la toti stimulii Mi$cari caracteristice Spasme Ticuri - vorbe$te mull, precipital
Pacientul sa-$i menlina integritatea tegumentelor $i a activitalii articulare Pacientul sa-$i mentina funclia respiralorie Pacientulsa fie echllibrat psihic
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore* - maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc - efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore - invata pacientul care esle postura adecvata $i cum sa efeetueze exerertii musculare active
- stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimuli interni; ei determina reactii d n partea bolnavului
..::.:;'.-
- mi$cari rapide, frecvente ,! - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unui brat sau ale unui picior - psihoza caracterizata printr
0
,
\'-'
- invata pacientul:' - sa faea exercitii de respiratie profunde - sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile - adminislreaza medicatia prescrisa de medic - pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici de Ingrijire - reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este trecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
0
stare
Manie
_ -'~r ..
stare de excitatie, in special, In
sfera afectivitatii- cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este _n.elini$tit, . " ,. ',. _, ". .". . tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
.1
Pacientul sa-$i menlina satisfacute celelalte nevoi fundamentale
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te la pat eu cele neeesare
".<.:£':/":
Euforie
- buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
Q)
"0
Q)
0.
w
Q)
2 0lQ)
Cll c
....
:J "S
(,l
I~
~
.S? 'U.
Q)
)~2
Q)
Q)
:J
CJ)iE
.s=
'_ c
gU5 E
Q) Q)
Cll
o
0.
o
(j).
W ..J W
c.:l
<C
Qj .S .•...
:J
CJ) CJ)
u ";::
<lJ
o.~
UJ"O
.2
(~
C
•... co :Jc_
(ll :J •... "0
Cll
>C1l
~.
Q)
coS
U"O ~,
:J.SO
'E
0.
w
-- U5
E
~.-rr
Cll ~
:J Cll
'iii c
:J
Q)
.2 •.. "EO: o Cll > x .20(,l c Cll o > '-. (ii >.- 'iii C :J Q) •••
e
ale co Cd 8 Q)
Q)
::l
<t:
jjj
S ....
= .~
"S x
Q) Q) Q)
o
:E
E
C Q)
'N
Q)
o
o.:J
C 0.
.g
(ij
.... Z W ....
(j) <t
en
C Q) --:'0 (;)
Cll • o.UJ
(,lW
<lJ <lJ ••.. "00. 'Cll Q) Cll Cll
:6 o
(,l
........
<lJ.N
"0
C
(/lo
M
0')
!9~
'-. "S
"S
~ '5 0._
>Cll 0 U Cll
Q)0l
.= E :rr:i
Q)
~.$
Cll
N~ C
Q)
e: 0.
.t !:?' ~ ~ Q)'
E
f
6
0.
w
::!
:E.:..;
Q)
.- :J CJ)0.0.
0.'Q) Q)
.••• .s=
c o
(,l
~.:J
(,l (/lo
~co
<Il
(,l CJ)
:J Cll
CJ)
:J
> a:
~ ~
i=z LIJ
~Q)UJ Ol~
Q).-
.•••Q) (/loX
E
. •... C
C Q)
<lJ :J •...0.
,..
>
"S
~Cll <lJ (,l 0..Q) "00 "Oc
C
Q)
E
Q)o.
I
E
Cll
(,l
'0.. ==- •...
Ol
'0
--Cll 0. f
Q)ro
I ';:
~~
'iii
I ,SO
"
'Cll Cll
'3 > c
,•.. =
::::l
::::l
>= u
III III
:;:
CD .- >= .•.. .2!
8
E ~
~ "iij
U •.•
w.!~
0.'>< U
=
'u
a..
c
CD
'l}l¥ > :i@
LIJ
:c.= o N
o
Q)
E.Q).S?
•.. 0 0.0.
=
~
iii
u CIl U._ .-u CD ..c ._
a..:;::
j
'E:C
o
=
CD III
0.
I
U5:Q:!= w'u c.2 'C Q.)
CL "0
=
Q)'e
>Cll
.'.
I"
:%> III
X
(ii'
-
> ~ :i"
CD
(ii'
N
nrc _. lIloen c o ..• ::::l't:l •.• _. o III nO'_. III III III o ::::l CD -lil 0' 0.
o
a.~
61:
en .
CD
<e,
n
CD
2:
(')"
- g-
:;'~
"<' » 5:£
'=-Ill
"CD
0.
:J
o
~ ~
m
"'C -Ill
(')
'0. Ill' 1ll"Q
~.~
<: m
, a
(ii' ::::l
C -0' 0' Vl
£:;
I
I
5'
C/l
3
:J
ie-S!: n CD o 3
III
C/l
Ill'
~.
50
CD 0.
Q
tl)c
~
Q, ~.
:J
5: CD
c'
CD
0. 00.
~ n o
Dr
o
o(fl
:J
o
:J III
co
~.
a.
III
c
III CD III
n C :J
c :J
n
en c:
.,
Ul
:J CD III
2
Z
m
::tl
-I
3~
,(ii'16 (') :J
g
o
'"J
CD
o Vl
Q
3
~.
Cii
~:
i' a.
CD
CD
~o.
ifg:
:! rm ~
< m z
:::I
CD CD CD
-, c:
:::I
.~
Il.l Ul
C'1
a., Ill' CD...,
~.<D
~
a.
:;;
::3,
~:
0"
~ :].
0
n' c:
c;'
Il.l
C"I'
Q ~. DJ co ...•. ~ 5'
"0 CD 0. ::0; C C
C/l;:;:
[~ CD
C Ill'
i -S
3
n
Q
u; -I
m
Z
-I
~ 3 III III n ro ~
CD
Ill' ::3. 0"
J!!
.iir
I»e ~
"0
»
"0 CD
CD
iii C'1
CD
3 0'
c
(i) en n :J. en
0. CD
:::I
~
I
n III
< o E
::l
'=-Cii III III iii
C/l III C
.,
;a.
2
III ::l
C
o s: -m
en Ill' n o ::l en c
CD
d z:
iii Ci)
3 ~
en
CD
cp;
j,
Ill'
~
'S!? c m rm
G)
:2.
~
------------I
I
3
m
..-
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a: - oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus la alterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. la complicalii pulmonare; - modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara (tetanos); ~. reacliei, con$ti~Fl:..e au incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~ s de pU$ca,in meningita); - masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrul inferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita); - terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prin extensie continua); - masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice); - examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
deformari ale membrelor Inferloa,re
- genu valgum - ~efOrmarj. in care genunc ii sunt. apropiali, iar p cioarele departate
- genu varum formari .. in care genunc ii sunt departali, in schimb "'"~Icioarele apropiat - picior stramb: - sprijinit pe a tepicior (ecvin) } .• - sprijinit pe calca; talus) I (. - sprijinit pe partea externa t:....,\ (varus) - sprijinit pe partea nterna (valgus) deformari ale $oldurilor pozi'ii Inadecvate
r\
.. ~
~--:'e ,
t.~.~
"'.
..
('
..
.,.'.
(
f
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
Surse de dificultate
Surse de ordin fizic lezari ale oaselor $i mu~chilor defecte de structura m;oasa durere, dispnee mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala ~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cu genunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientul sprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioare mai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier) - sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos - opistotonus
Surse de ordin psihologie Surse de ordin sociologic Lipsa de cunoa~tere
;;o...?
- anxietate, stres .!'.' - situalie de criza, tulburari de gandire - condilii de munca inadecvate pozl'iI patognomonice
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
.~-{
- pleurostotonus
¥_~~~
'C'l"l.-w: •••.; -•••. ~~.
•
i~
r..-~I ~ .•..• , ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t
Manifestari
de dependen1=a
dificultate de schlmbare a pozl'iel tortlcolis batatura (clavus)
~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie, iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala, cat ~i din aceea a ge unchiului) - semi$ezand in pat pacientii cu dispnee) - decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoate schimbasingur poziti ) - Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului - hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
'c,
I I I I' Ii I I I I I
oboseala musc~lara deformari ale coloanei vertebrale
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului, consecinla a activitatii excesive. prelungite - eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitate posterioara) -Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale) - seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
194
95
I)
I' 'I I I I II I I I I I I I
- Interven~iile asistentei Pacient cu postura inadecvata
OBIECTIVE INTERVENTlltE SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE
Pacientul sa albapostura adecvata Pacientul sa alba 0 pozltie care sa favorizeze res piratla, circulatia sangelui, drenajul secretillor bron~ice Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi
- Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee ale diferitelor-segment alec~_ului "i" - folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinerea pozitiei anatomiee - instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii (dispnee) in pozitie semi$ezand - instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acuta posthemoragiea in ozitie Trendelenburg - instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenaj postural - folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-i limiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioarele eomod pe podea - asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod .- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , , - - confectianat din"iuburi U$oare din metal (vopsite in alb) - a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitiv de ridicat prevazut cu ratite - calitatile somierei (partea principala a patului): - sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica, elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutatea pacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafata concava care.. imprima 0 pozitie obositoare i Tlpurl de paturi - pat simplu, cu somiera dintr-o singura bucata - pat simplu eu rezemator mobil, la care treimea cefalica a somierei poate fi .ridicata in pozitie oblica pana Ia 45° - pat cu somiera mobila - pat ortopedic - are eaFig_ 29-- Pat universal dranul somierei confee• tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel, pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii: semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc. - pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor de bolnavi (Fig. 29) - pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila - pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale de extensie - diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva (~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'" - pat Inchis cu piasa - pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cu dispozitive de siguranta
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore - verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cu schilllbarea pozitiei - Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re ..sC_h._Lrn._~. b~re a pozitiei - aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp - efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz) - invata pacientul are este pozitia adeevata
5. Circul~1:ia inadecvata
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta ale
nevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,. de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura
patu~ pacientului
.
Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritatea timpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati. Calitatile patului - sa fie comod - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.tc ....erintele de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire: -Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea pEtnala saltea 60 cm .
.,"
',~' .IC;t&••••..•• ~ ."
l;
J
,
196
197
I
I,
Accesoriile
patulu~
• salteaua:
- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucali din burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteaza mai U$or - saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sau aer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul ca permit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate (pentru prevenirea escarelor) .pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'" - una umpluta cu par de cal, iarba de mare - una din burete, material plastic sau puf pregatirea
Pregatirea ~~ schimbarea patului
patulul
pac/ent
fara
~ateriale
necesa.,re:
plic, doua fete de perna,
cear$af simp/u, c~ar$af ~uri, doua perM.
• etectuarea:
- se Indeparteaza optiera de langa pat .. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului - pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata, pemele, patura, 1m aturite corect - cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intinde o parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus - se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete
I I I I
~I
4
B
Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii active
• 5e executa.coljul
Dimensiunea spala U$or
lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime din lana moale, trebuie sa se poata
• pa.tura, confectionata
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi -Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic) doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama . - cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x 1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea - mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic, .curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$te numai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m - aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza; va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decat mU$amaua pentru a 0 acoperi perfect
din acela$i material ca $i restul lenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur, cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana de langa pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egala de la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langa saltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub marginea inferioara a salelei se introduce sub salte - se lasa apo; In jos partea de cear$af ridicata; se introduce sub saltea partea d cear$af care atarna sub arginea inferioara a saltelei (Fig. 32); cele/alte trei coltu i se fac dupa aceea$i proce uta - se introduce apoi ub sa/tea toata partea laterala cear$afului - fncepand de I colturile saltelei; se Intinde 'ne cear$aful - sa nu prezint cute. Daca este ne oie, se a$aza mU$amaua ransver"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i se acopera cu aleza.
I:
I~ I I -I,
Apoi:
- se a$aza eel de-I do ilea cear$af peste care s Intinde Fig. 32 - Executarea collului patura; marginea c ar$afului dinspre cap se rasfra ge peste patura. Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupra degetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat din cear$af cat $1din pat ra, astfel: - se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $i patura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta
• taja de perna. - confectionata
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor
de perne,' rezem~tor de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; mese adaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active (Fig. 31 A, B)
I II
198
99
l'_"
__
'J
J:
il. tl
I
c'
- se introduce a cear$aful, cat $i p procedura descrisa Daca se folose$ introduce in plic, du - se a$aza pernele
e .•••
oj sub capatul de la picioare al saltelei, atat tura, apoi se aranjeaza colturile folosind ai sus. , eplicul in loc de cear$af, atunci patura se a ce se indoaie in lungime. ntroduse in fete Ie de perna curate
I Schimbarea
I
lenjeriei cu pacientulin pat
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii"" care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat. Obiectivele pentr pacient $i asistenta: • pacientul sa prezi
- 0 stare de bine
• mediul inconjurator - evitarea curentilor de aer - asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete - asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe maini) • pacientul .~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'ra manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii, ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
ca
te:
Procedura
(execufia)
- confort fizic $i psi ic - stare de igiena pe manenta • pentru asistenta e te 0 ocazie de: , - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal) -de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele, sa-$i u$ureze stare sufleteasca - de a-I observa - de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile - de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare $i odihna Observafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea ",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole, 'se efectueaza de m i mulle ori pe zi. Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i de posibilitalile de a-I ml$ca. Astfel: - cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui - cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand, schimbarea se ace in latime • materialulnecesar - acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • -paravan - sac de rufe - eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala pacientul dadi s-a urdarit Lenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii, impaturita in felul ur ator: -patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei, sub forma de armoni a - aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadi schimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad. schimbarea se face In latimea patului) . - cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjeriei patului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarea lenjeriei se executa i latime)
I I I I I I I I I
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliA in acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului $i necesita totdeauna doua asistente: - cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului de sub patura - marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur • a$ezarea pacientului Tn decubit lateral spre marginea patului: - asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, ridiea U$or, iar mana stanga 0 introduce sub umerii lui, sprijinindu-i ."',.. I capul pe antebrat (Fig. 33 A) - apoi, cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage U$or perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat U$or in aceea$i directie (Fig. 33 H) - se a$aZa apoi in dreptul genundlilor. ,,paci?gtului, introduce mana stranga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza U$or gambele pe coapse
,I
I .,,'
'- ,
~,'"";
..•... ; .
•• I ~'
_yo:
din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului la Intoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjeriei decubit lateral drept, sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor - pacientul se mentine acoperit - C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cu mU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate
00
201
j
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat, mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte - se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~i se a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi se aduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-I in regiunea omoplati1or $1sub genunchi
:',:,...~'.
• ATENTIE:
i
I:
I
I
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientul este a$ezat cat mai eonfortabil.
.OBSERVATIE:
- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cear$afului.
'J"
e pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii in deeubit lateral drept:
:J.'~
- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupa aceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stang aducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie - asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeria murdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufe murdare, apoi: - deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB. asistente - apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta
SCrtlMBAREA ALEZEI: -' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
Id~
1I I I I I I
Ridicarea pacientul~i cu ajutorul umarului
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umarului
Este 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat, deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta etoda. Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente: - asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptul bazinului pacientul i - a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupa metodele cunoscut - cele doua asisten e i$i apleaca coloana spre pacient (fara garbovire), incearca sa-$i largeasca b a de sustinere prin departarea picioare or, i$i flecteaza u$or genund~i1 - asistenta din part a dreapta i$i fixeaza umarul drept in axil dreapta a paeientului - asistenta din p rtea stanga fixeaza uma.rul ei stang in xila stanga a pacienFig, 34 A tului, astlel incat br tele pacientului sa se odihneasea pe spat Ie asistentelor - apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de la membrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mull sub coapsa pacient lui. -.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ ' ,supratata patului, ai sus de pacienl, ~ asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~ plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
• sehimbarea eear$afului de sub patura:
- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i se a:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$aful folosit pana atunci - peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturit anterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului - colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de 0 alta persoana - cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui, prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1, prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeaza cear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu ,~~~.?!.$gfulcurat , . - sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinspre cap peste patura - se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful deasupra degetelor de la picioarele pacientului Alta metoda, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se folose$te atunci cand:
v,
'-.:':':.-
:..:-~ {
.I,~
',.1 .'
, ~
fneepe rldiea•.•a
treptat coloana ve greutatea pe pici cefalica a patului. in momentul a$e tentele i~i flecteaz astfel coloana verte pacientul confortabil
acientului. ridieand
ebrala $i transferand rul at/at in partea arii pacientu/ui, asisdin nou genunehii, rala coboara $i a:;;aza (Fig. 34 B)
i::.- ~
:r"
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)
in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului; pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisa mai sus, Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara, a$aza ~i deruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:';./
AI »~D
\
r'
Fig, 34 B
Ridicarea pa, cientului cu ajutorul umarului
I:
202
203
f.
• 0,
I I I I I I I I. . ,"'"
.
'.,
lllw"""., •.
a,lta metOda~e coopereze
ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.u poa, te sa
(~ozi~iile :pacientu
lui: in: pat.::::>
Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, se apleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc A
. ~:;-,;
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi: activit pasIva sau fortat~. ,~i.Jia. - e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezi rrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta) - pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'-'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.--- pacientul are 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitia poate fi: -=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In 'meni-;:;~ - ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zele 'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)-- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatii prevenirea emboliei In cazul tromboflebitei) - ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie = ~onditie esentiala atr::ltaI'nentului) - alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
I.
aetiva"
I
,~!JEJ
pasiva
.....
---
B
-,---:-:--
pozitia
forfata
I
Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
• DE RETINUl: baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din partea cefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat mai aproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'" sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. La comanda unei din asistante, se efectueaza ridicarea pacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferand greutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B). • imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i ""prov'&a. tulburariIOeale'(fe' . _. necroze)
!"
suprafata dura a patulLJi;poate
circU-ratle" rJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare: p formarea trombozelor,
funcfionale $i de
I I
Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar
!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
de explorari lngrijiri
SP6'C;,.l!D':
de Lucretia litirca)
• NOlA:
- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,d spatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'lt coloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala. Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia In h~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $i manoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
204
205
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Tipul de pozilie Caracteristici ~i manopere prin care Afecliuni le/situaliile care 0 impun Zonele ce pot fi explorate Observalii
se r~alizeaza
2
Decubit dorsal
3
4
-,~.---_.~-,-_."'---
• culcat pe sQate cu rala
5
rnsus:------.-.="fara perna
o
l\)
0'>
Pozilia Fowler
- dupa puncjie lombara - 'unele afecHuni ale coloanei vertebrale(supraaja tare) - cU oiperna subjire - anemii post-hem oragice - unele ,a~iuni cere! • brale ----- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji zlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici com?da) _ [email protected] fo[meaza c~ Iinla onzonlala un unghl de 3fJ=4O"Io realize.aza: - cOUii-numar mai mare ~ern~ • - cu rez.eroalor mobil - cusomi~r~ artieulCj,ta Ca paclentul. sa nu aluneee, 5,8, ~$aza sub re: glunea pOjJlllee 0 pem Indo/Ii:! sauun sui din patura l~velit lntr-un
Pozijie semisezand
Este pozijia cea mai , relaxata In mod normal, - capul previne eontraetarea - gatul mU$philor abdominali. - toracele anterior Est~- mai confortabi/a cu - plamanii genj'ilchii Indoili - sanii poz;,:e Fowler. Aceasta - InJma pozijie menlinuta timp - abdomenul Indeiungat poate cauza - extremitajile dureri lombare (se poate - zonele de palpare a introduce un sui subjire pulsului la nivelul coloanei lombare) Menjinerea Indelungatii a pozijiei neeesita masuri de prevenite a escarelor (colaci de cauciue; sub regiunea fesier~) $i altor complicajii. Pozitia este interzisa pacienjilor cu tulburari de deg!utijie, comatO$i/dr.
- .~e.$--a~.
. -' ~jiu~i
-Se
cardiace $i pulmonare --~d d I - pe~loa a e conva escenj.?-=-Unele categorii. de 0perat
