GHID TEHNIC Privind Modalităţile de Investigare Şi Evaluare a Poluării Solului Şi Subsolului

GHID TEHNIC privind modalităţile de investigare şi evaluare a
poluării solului şi subsolului
1
CUPRIN
Introducere
Art. 1
1. Mediul geologic
2. Poluarea mediului geologic
3. Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic
4. Prejudicii aduse mediului geologic
5. Responsabilităi privind re!acerea mediului geologic
Art. 2
". #losar
Art. 4
$. Metode speci!ice geologice şi pedologice pentru investigarea şi evaluarea
poluării mediului geologic
%. Metode pedologice
&. Metode geologice
1'. Metode (idrogeologice
11. Metode geoc(imice
12. Metode geo!i)ice
13. Pac(et minimal obligatoriu de metode de investigare şi evaluare a poluării
mediului geologic
Art. 8
14. *ondul geoc(imic natural
Art. 5, 6, 7
15. +ondiii de reali)are şi !inanare a investigării şi evaluării poluării mediului
geologic
Art. 9, 10
1". Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel local, judeean
1$. Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel regional
1%. Reali)area inventarului siturilor contaminate la nivel central
Art. 12
1&. -testarea calităii şi competenei pro!esionale pentru e.ecutarea lucrărilor de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic
Art. 13
2'. /tapa de investigare şi evaluare prin anali)a şi interpretarea datelor e.istente
21. /tapa de investigare si evaluare preliminară
2
22. /tapa de investigare şi evaluare detaliată
Art. 14, 15
23. Raportul geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic
Art. 11, 14
24. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului 0n elaborarea şi
anali)area rapoartelor geologice de investigare şi evaluare a poluării mediului
geologic
25. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului privind deci)ia şi
noti!icarea 0ncadrării şi declarării )onei con!orm tipologiei contaminării
Art. 16, 17, 18, 19, 20, 21
2". -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului, obligaiile şi
responsabilităile operatorilor economici sau deinătorilor de teren şi ale autorităilor
administraiei publice locale privind reali)area etapele de investigarea şi evaluare a
mediului
2$. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului, obligaiile şi
responsabilităile operatorilor economici sau deinătorilor de teren şi ale autorităilor
administraiei publice locale privind reali)area activităilor de monitori)are a mediului
geologic
Art. 22, 23
2%. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului, obligaiile şi
responsabilităile operatorilor economici sau deinătorilor de teren şi ale autorităilor
administraiei publice locale privind deci)ia colaborarea a studiului evaluării de risc
Art. 24
2&. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului privind anali)a
raportului !inal de investigare şi evaluarea poluării, precum şi a studiului evaluării de
risc
Art. 25
3'. -tribuiile autorităilor competente pentru protecia mediului privind
!undamentarea, elaborarea şi emiterea asupra mediului geologic
Art. 26
31. +ondiiile generale de elaborare a studiului !e !e)abilitate şi a proiectului te(nic
pentru re!acerea mediului geologic
Art. 27
32. -tribuiile #ăr)ii 1aionale de Mediu
3
Introducere
Resursele naturale ale României şi politicile de industrializare anterioare anului
1990 au favorizat dezvoltarea activităţilor intens poluatoare din industriile extractivă,
metalurgică, chimică şi energetică !rmare a desfăşurării acestor activităţi, solul şi
su"solul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocar"uri, metale grele, su"stanţe
organice naturale şi sintetice s a, determinând #n timp apariţia şi extinderea siturilor
contaminate care afectează şi #n prezent sănătatea oamenilor şi mediul
!na din cheile de #nţelegere a pro"lemelor actuale cu privire la protecţia solului
constă #n aprecierea faptului că funcţiile şi folosinţele individuale ale solului sunt #n
competiţie, #n termeni de spaţiu, #ntre funcţiile ecologice, pe de o parte, şi funcţiile
tehnice$industriale, socio%economice şi culturale, pe de altă parte &rin această prismă se
disting următoarele tipuri de competiţii şi interacţiuni'
a (ompetiţie exclusivă % #ntre folosirea solului pentru infrastructură, ca sursă de
materii prime şi ca sursă de vestigii culturale şi geogene, pe de o parte, şi, pe de altă
parte, pentru producţia de "iomasă şi activităţi de filtrare, tamponare şi transformare
precum şi ca rezervă de gene
" Interacţiune intensă #ntre folosirea terenurilor pentru infrastructură şi dezvoltarea
acesteia şi folosirea terenurilor pentru agricultură şi păduri
c (ompetiţie #ntre cele trei folosinţe ecologice ale solului, unde contaminarea
solurilor agricole prin tratarea cu reziduuri şi nămol orăşenesc, dar şi printr%o intensă
folosire a #ngrăşămintelor chimice şi a su"stanţelor de protecţie a plantelor este #n conflict
cu celelalte funcţii ecologice, adăugându%se la contaminarea produsă datorită folosirii
terenurilor pentru infrastructură
)linierea legislatiei de mediu din România la cea a !niunii *uropene a impus ca o
necesitate ela"orarea unor reglementari care să vizeze'
% modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determina pentru
populatia umana si componentele ecosistemelor+
% metodele de investigare si evaluare a siturilor contaminate+
% asumarea responsa"ilitatilor in procesul de investigare si evaluare a siturilor
contaminate
In acest context, in tara noastra, s%au adoptat recent ,otararea de -uvern nr
1.0/$19110001 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si
su"solului In conformitate cu art 12 al acestei hotărâri de -uvern, s%a ela"orat prezentul
4
ghid tehnic care se apro"ă prin ordin comun al conducătorilor autorităţii pu"lice centrale
pentru protecţia mediului şi dezvoltare dura"ilă, autorităţii pu"lice centrale #n domeniile
economiei şi finanţelor şi autorităţii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii şi dezvoltării
rurale
3copul acestui ghid este de a descrie cadrul procedural pentru realizarea
investigării şi evaluării poluării solului şi su"solului -hidul expliciteaza prevederile legale
din ,- nr 1.0/$19110001, având #n vedere implementarea acestora la nivel local,
regional şi central, respectiv modul de #ndeplinire a o"ligatiilor$responsa"ilităţilor privind
investigarea şi evaluarea poluării solului şi su"solului ofera "azele tehnico%stiintifice de
cunoastere a mediului geologic, de cunoastere a fenomenelor de poluare in mediul
geologic si intelegere a efectelor de acesta şi prezinta metodele specifice geologice şi
pedologice recomandate de investigare a poluării mediului geologic
-hidul se adreseaza atat autoritatilor competente pentru protecţia mediului, cat si
detinatorilor sau utilizatorilor de terenuri contaminate, oferind nu numai informatii privind
procedurile si detaliile de desfasurare a acestora, dar si informatii tehnice privind
investigarea şi evaluarea poluării solului şi su"solului
-hidul este structurat pe capitole care urmăresc analiza articolelor din ,otărârea
de -uvern nr 1.0/$19110001 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi su"solului, iar fiecare capitol descrie şi detaliază prevederile unuia sau mai
multor articole, funcţie de conţinutul acestora
-hidul tehnic a fost ela"orat pe "aza experienţei europene adaptată condiţiilor
naturale$economice specifice româneşti şi completată cu experienţa românească #n
domeniul investigării şi evaluării poluării mediului geologic
5
Art. 1. &rezenta hotărâre reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi su"solului, #n scopul identificării pre4udiciilor aduse acestora şi sta"ilirii
responsa"ilităţilor pentru refacerea mediului geologic
!" #ediul geologi$
2n con!ormitate cu 3rdonana de 4rgenă nr. 1&552''5 privind protecia mediului,
aprobată prin 6egea nr. 2"552''", cu modi!icările şi completările ulterioare, mediul
geologic este de!init ca 7ansam"lul structurilor geologice de la suprafaţa pământului #n
adâncime' sol, ape su"terane, formaţiuni geologice5
8tructurile geologice generale de la nivelul supra!eei p9nă la ad9ncimile la care se
des!ăşoară activităile umane sau p9nă la ad9ncimile de la care acestea in!luenea)ă
semni!icativ şi direct de)voltarea umană, 0ntră 0n preocupările de cunoaştere a calităii şi
de protecie a mediului geologic.
!"!" olul
3olul repre)intă pătura super!icială de la supra!aa litos!erei, 0n grosime variabilă de
la c9iva cm p9nă la 2:3 m. /ste !ormat din trei !a)e; solidă, lic(idă şi ga)oasă. *a)a
soIidă este constituită dintr:o componentă minerală şi o componentă organică !ormată din
materie organică <(umus=, care conine viaa şi constituie, de !apt, ori)ontul superior al
solurilor urmat de un ori)ont de acumulare a argilei şi un ori)ont !ormat din material
parental.
2n !uncie de condiiile genetice şi de evoluia proceselor geoc(imice şi
biogeoc(imice s:au !ormat di!erite tipuri de soluri. 8olurile care apar pe teritoriul Rom9niei
sunt grupate 0n 1' clase şi 3& tipuri. 6a nivel naional este elaborată >arta solurilor din
Rom9nia, sc. 1 ; 2''.''' <I+P-=.
+ompo)iia şi modul de dispunere a elementelor componente ale solului determină
o serie de calităi sau proprietăi care in!luenea)ă reinerea şi migrarea poluanilor.
+aracteristicile principale !i)ico:c(imice sau biologice ale solurilor in!luenea)ă la
r9ndul lor comportarea poluanilor 0n sol.
Textura re!lectă proporia dintre particulele minerale cu di!erite dimensiuni <de la
',''2 la 2'' mm, respectiv; argilă ? ':',''2 mm, pra! ? ',''2:','2 mm, nisip !in ?','2:
',2' mm, nisip mijlociu ? ',2':',5' mm, nisip grosier ? ',5':2 mm, pietriş ? 2:2' mm,
bolovăniş ? 2':2'' mm=. @e obicei, la de!inirea te.turii unui sol se iau 0n considerare
numai ponderea argilei <pelitului=, pra!ului <aleuritului= şi nisipului <psamitului=. @in
6
combinarea acestor trei categorii de particule re)ultă di!erite clase te.turale 0n care, pe
ba)a anali)ei, se 0ncadrea)ă solurile.
+u valorile ponderilor acestor particule se construiesc diagrame ternare sectoriale
care permit 0ncadrearea unui anume sol investigat 0n una din categoriile menionate.
2ncadrarea optimă a te.turii unui sol se !ace după curba granulometrică, trasată pe ba)a
anali)elor granulometrice de laborator. Pentru evaluarea poluării solului este importantă
cunoaşterea variaiei te.turii pe pro!il.
Structura solului repre)intă proprietatea acestuia de a se des!ace 0n
agregate5!ragmente de di!erite !orme şi dimensiuni la o anumită umiditate, sub aciunea
unei !ore moderate.
8tructura solului <!orma, dimensiunile şi modul de aranjare a agregatelor= determină
0n mod direct poro)itatea solului şi indirect vite)a de pătrundere a apei, aerului şi
poluanilor 0n sol. 4neori substanele organice din sol, precum şi compuşii de !ier, aluminiu
şi calciu cimentea)ă !raciunile nisipoase, pră!oase şi argiloase 0n !ormaiuni stabile numite
agregate. 2n ast!el de soluri se 0nt9lnesc at9t pori necapilari, prin care sub in!luena
gravitaiei, apa şi poluanii se in!iltra)ă 0n sol, c9t şi pori capilari, 0n interiorul agregatelor,
care asigură reinerea apei şi poluanilor de către sol.
Densitatea aparentă a solului repre)intă masa unităii de volum, care include at9t
particulele individuale, c9t şi spaiul porilor. -cest indicator repre)intă raportul dintre masa
solului complet uscat şi volumul total de probă recoltată 0n structura naturală a solului.
6ensitatea solului repre)intă numai densitatea pării solide a solului. Aaloarea medie a
densităii solului este de 2,"5 g5cm
3
.
Poroitatea solului repre)intă totalitatea spaiilor libere dintre agregate şi din
interiorul agregatelor de sol. Porii capilari au dimensiuni de 1' B 5' C şi !avori)ea)ă
reinerea apei şi a poluanilor. Poro)itatea in!luenea)ă vite)a de in!iltraie a !luidelor şi
capacitatea de 0nmaga)inare a acestora 0n sol.
Per!ea"i#itatea solului repre)intă proprietatea acestora de a permite circulaia
!luidelor printre golurile particulelor solide. Pentru solurile saturate cu apă, vite)a de
pătrundere şi trecere a apei prin ele se calculea)ă cu 6egea @arsD <v 7 8
f
I, unde; v este
vite)a medie de curgere a apei, 0n m5s, 8
f
B coe!icientul de !iltraie, 0n m5s, I B gradientul
(idraulic=, iar pentru solurile saturate neacoperite cu un strat de apă, permeabilitatea se
consideră egală cu coe!icientul de !iltraie. 2n !uncie de clasa de permeabilitate <stabilită
!uncie de valoarea permeabilităii, considerată egală cu 8
f
,9 se disting; soluri
impermea"ile <argilă E 1'
:&
=, soluri foarte puţin permea"ile <praf E 1'
:$
=, soluri puţin
permea"ile :nisip fin E 1'
:4
=, soluri cu o permea"ilitate satisfăcătoare <nisip mi4lociu E 1'
:3
=,
7
soluri permea"ile <nisip grosier E 1'
:2
=, soluri cu o permea"ilitate "ună <pietriş E 1=, soluri
foarte permea"ile <"olovăniş E 1'=.
$eac%ia arată aciditatea sau alcalinitatea solului şi se măsoară cu ajutorul p>:ului.
-cesta este : log a
>
F . +onvenional p>:ul se determină 0n suspensie apoasă la un raport
sol;soluie de 1;25. Aaloarea p>%ul solului depinde de sc(imbul de ioni cu coloi)ii minerali
şi organici şi de pre)ena carbonailor de +a, 1a etc.
Poten%ia#u# de oxido&reducere <redo.= re!lectă natura proceselor ce se petrec 0n
sol, de o.idare sau reducere. Potenialul redo. varia)ă de la F %'' mA <media puternic
o.idant= la : 3oo mA<mediu puternic reducător=.
'ateria or(anic) sau (umusul, repre)intă componenta principală a solului cu rol 0n
asigurarea unei re)erve de elemente nutritive, re)ultate prin minerali)area ei sau prin
!enomenele de adsorbie la nivel coloidal. Materia organică 0mpreună cu argila sunt
componente de ba)ă ale comple.ului coloidal argilo:(umic, depo)itarul tuturor proceselor
de sc(imb cationic. -precierea coninutului de (umus se !ace 0n !uncie de te.tură .
Materia organică conine şi organisme vii.
+arbonaii, 0n principal +a+3
3
, apar numai la anumite tipuri de soluri şi in anumite
ori)onturi. +oninutul lor poate oscila intre 1G şi peste 3o:4oG. Pre)ena lor determină o
recie neutră:alcalină şi o capacitate sporită de tamponare, 0nsuşiri de!initorii pentru
re)istena solurilor la ageni poluani.
*a+acitatea de adsor"%ie ionică repre)intă proprietatea coloi)ilor solului
<comple.ul argilo:(umic= de a adsorbi la supra!aa lor di!erii ioni. @at !iind !aptul că,
particulele coloidale ale solului au sarcini electrice negative ele vor adsorbi ioni po)itivi
<cationi=. +ationii, adsorbii pot !i sc(imbai de către cationi din soluia solului, proces numit
sc(imb de cationi. Intre cationi predomină +a
2F
, Mg
2F
, 1a
F
, H
F
<ba)e=, dar sunt şi alte
elemente c(imice, printre care şi >
F
.
*a+acitatea tota#) de sc,i!" cationic repre)intă suma tuturor cationilor adsorbii
a unui sol <I=, !ormată, 0n principal, din cationi ba)ici şi (idrogen. Raportul 0ntre suma
cationilor ba)ici <8= şi capacitatea totală de sc(imb cationic <I= repre)intă gradul de
saturaie cu ba)e <A= şi se e.primă 0n G. 8olul are şi o capacitate de adsorbie anionică
reali)ată la supra!aa particulelor coloidale prin intermediul cationilor sau a particulelor
0ncărcate po)itiv.
*a+acitatea de ta!+onare este proprietatea solurilor de a se opune modi!icărilor
de p>. /a este generată de comple.ul argilo:(umic şi de sistemele carbonat de calciu:
bicarbonat de calciu:acid carbonic, !os!ai:acid !os!oric. +reşte puterea de tamponare de la
solurile nisipoase la cele argiloase, cu materie organică şi carbonai. 2nsuşirea are o
8
importană deosebit pentru aprecierea e!ectelor negative ale poluanilor asupra solurilor şi
celorlalte componente ale mediului.
Acti-itatea "io#o(ic) a solului este determinată de !auna şi microorganismele din
sol. Microorganismele din sol <proto)oare, alge, ciuperci, actinomicete, bacterii= e.ercită o
aciune multiplă asupra solului, distrug9nd 0n special activitatea en)imatică, care
in!luenea)ă evoluia elementelor din sol, şi activitatea simbiotică. @eşi, unele organisme
vii s:au dovedit dăunătoare pentru !ertilitatea solului şi productivitatea acestuia, marea
majoritate a organismelor vii din sol au o aciune generală po)itivă :"ioremedierea9
@in cele de mai sus re)ultă că solul este un corp viu cu 0nsuşiri de reinere a substanalor
şi elemantelor c(imice, inclusiv a celor poluante, dar şi de eliberare treptată, 0n urma
proceselor !i)ico:c(imice, a elementelor necesare nutriiei plantelor şi 0mpreună cu
acestea a elementelor poluante.
8olurile sunt un produs de alterare comple.ă. 8unt constituite din trei tipuri de
agregate ; sc(eletul solului, comple.ul de alterare şi (umusul.
3cheletul solului este alcătuit din granule minerale allogenice, nealterabile <cuar,
muscovit, am!iboli etc.= sau aduse pe cale eoliană.
(omplexul de alterare are o componentă insolubilă <minerale argiloase, o.i)i de !ier
şi de mangan= şi una solubilă <carbonai, sul!ai şi cloruri plus ga)e= 0n apa interstiială.
,umusul este materia organică intrată 0n descompunere şi are o constituie
comple.ă, !uncie de materiile vegetale sau animale din care provine, de aciunea
microorganismelor, de climat etc.
Pe verticală, 0n sol se separă trei ori)onturi;
: ori)ontul +, spre ba)ă, !ormat din roci slab alterateJ
: ori)ontul K, !ormat din comple.ul de alterare, constituind )ona de acumulareJ
: ori)ontul -, numit )onă de li.iviere, bogat 0n (umus, e.trem de a!9nat şi prin care
circulă rapid apa de in!iltraie.
@upă culoare, solurile se 0mpart 0n cerno)iomuri <soluri negre, bogate 0n
(umus=,crasno)iomuri <soluri roşii de tip lateritic sau terra rossa=, pod)olul <sol cenuşiu,
argilos de dealuri=, soluri brune de pădure etc.
@upă coninut, se deosebesc soluri de tip pedal!er <sol bogat 0n argilă şi o.i)i de !ier
0n ori)ontul K, categorie mai largă 0n care intră şi pod)olurile=, pedocal <soluri calcaroase,
pe supra!aa cărora se precipită +a+3
3
ca o pătură albă numită calic(e=, soloneuri şi
solonceacuri <soluri sărate, cu e!lorescene albe 0n perioadele uscate şi cu vegetaie tipică
de ierburi roşcate !ără !run)e mari=, serro)iomuri <soluri bogate 0n sc(elet nisipos= etc.
9
2ntr:o abordare geote(nică, solurile pot !i constituite din particule minerale, av9nd
următoarele dimensiuni <0n mm =;
-rgilă; E ',''5
Pra!; ',''5 B ','5
1isip !in; ','5 B ',25
1isip mijlociu; ',25 B ',5'
1isip mare; ',5' B 2
Pietriş mic; 2 B 2'
Pietriş mare; 2' B $'
Kolovăniş; L $'
!"%" &ormaţiuni geologi$e
8coara terestră este !ormată dintr:o varietate mare de tipuri de minerale şi roci. 2n
marea lor majoritate, mineralele sunt cristali)ate şi puine sunt amor!e sau necristali)ate
comprimate 0n structura şi te.tura lor.
Materiale constitutive ale corpurilor geologice sunt rocile. -cestea se pre)intă sub
!ormă generală ca agregate de minerale caracteri)ate nu numai prin paragene)e bine
de!inite, dar şi prin anumite relaii 0ntre componentele mineralogice e.primate in structura
si te.tura lor. Participarea la noi evenimente geologice duce la modi!icarea compo)iiei
mineralogice, a structurii şi te.turii iniiale.
8tructura repre)intă raporturile de !ormă, mărime, grad de cristalitate dintre di!erii
componeni ai rocii. Ie.tura priveşte modul de asociere al componentelor rocii şi de
distribuire 0n spaiu.
Rocile constituente ale scoarei terestre au origini şi naturi di!erite. -v9nd la ba)ă principiul
gene)ei, rocile pot !i clasi!icate 0n roci sedimentare, roci magmatice <eruptive= şi roci
metamor!ice <cristalo!iliene=.
$oci#e sedi!entare sunt depo)ite de substane cristali)ate sau amor!e, re)ultate
din distrugerea !i)ică şi c(imică a scoarei, a altor roci pree.istente şi a activităii
vieuitoarelor. Iau naştere 0n majoritatea ca)urilor 0n domeniul marin sau lacustru unde
sunt trans!ormate de !actorii e.ogeni. 8e 0nt9lnesc şi depo)ite sedimentare de origine
continentală 0n )one aride şi semiaride.
Rocile sedimentare se caracteri)ea)ă 0ndeosebi prin strati!icaia lor 0n interiorul
scoarei terestre şi !recvena variaiilor verticale şi laterale de !acies, aspecte care se
re!lectă 0n mor!ologia terestră <0n general structura aproape ori)ontală devine cutată 0n
ca)ul c9nd au intervenit mişcări orogenice=.
10
Mineralele principale care intră 0n componena structurilor sedimentare provin !ie prin
de)agregarea rocilor eruptive, metamor!ice sau sedimentare pree.istente, !ie prin procese
de alterare sau biologice, după depunerea sedimentelor.
2n general, rocile sedimentare sunt constituite din silicai, carbonai, sul!ai şi cloruri.
+lasi!icarea rocilor sedimentare are la ba)ă !ie criteriul granulometric, !ie c(imismul
acestora. @ouă mari grupe se individuali)ea)ă ; roci detritice şi roci de precipitare c(imică.
Rocile detritice <epiclastice= sunt de următoarele tipuri;
: psa!ite; necimentate <gro(otişuri, pietrişuri= şi cimentate <brecii şi conglomerate=J
: psamite; necimentate <nisipuri= şi cimentate <gresii=J
: aleurite; necimentate <pra!, m9luri= şi cimentate <loess şi aleurolite=J
: pelite; necimentate <pra! !in= şi cimentate < roci argiloase=.
Rocile de precipitare chimică cuprind depo)ite de origine organogenă şi
anorganogenă; alite, !erolite, silicalite, carbonatite, sul!atolite, (alogenite, !os!atolite,
sul!idite şi caustobiolite.
2n general, rocile sedimentare sunt cele mai !riabile şi mai puin re)istente la e!ectele
agenilor e.terni 0n comparaie cu cele magmatice şi metamor!ice, mai ales marnele,
argilele, nisipurile şi loessurile.
$oci#e !a(!atice .eru+ti-e/ s:au !ormat prin solidi!icarea unei topituri magmatice
alcătuite dintr:o soluie intratelurică de silicai cu compo)iie !oarte comple.ă. -cestea sunt
cele mai răsp9ndite roci din interiorul scoarei terestre şi repre)intă circa &'G din
materialul litos!erei.
Mineralele constitutive principale ale rocilor magmatice sunt; !eldspai, piro.eni,
am!iboli, cuar şi mice. Minerale constituente pre)intă 0nsuşiri !i)ico:c(imice variate care se
mani!estă 0n natura di!erită a rocilor eruptive. 2n !uncie de culoare, mineralele sunt
leucocrate sau albe <cuar etc.=, melanocrate sau colorate <piro.eni, am!iboli etc.=.
Procentul de minerale leucocrate caracteri)ea)ă aciditatea sau ba)icitatea rocilor.
Rocile eruptive acide <cum este granitul s.a.= conin cuar sau silice cristali)ată 0ntr:o
cantitate mai mare, au o te.tură masivă şi sunt !oarte re)istente la ero)iunea !actorilor
e.ogeni. Rocile eruptive "azice <diorit, gabrou, ba)alt s.a.= conin un procent ridicat de
minerale melanocrate, sunt dure, dar 0ntr:o măsură mai mică 0n comparaie cu rocile
silicioase.
@in punct de vedere al structurii, dintre rocile eruptive, rocile !in cristali)ate sunt mai
re)istente la aciunea !actorilor e.ogeni dec9t cele cu cristale mari care sunt mai e.puse
alterării c(imice şi ero)iunii.
11
@intre rocile eruptive tipice amintim; granitul, granodioritul, riolitul, dacitul, ande)itul,
gabroul, sienitul, mon)onitul, trac(itul, ba)altul, doleritul, dioritul, !anolitul, esse.itul,
peridotitul, piro.enitul, (orblenditul, carbonatitul, aplitul, lampro!irul s. a.
Rocile magmatice apar sub !ormă de batolite, lacolite şi !iloane situate la ad9ncimi
mai reduse. -ceste !orme sunt caracteristice rocilor intru)ive <abisale şi (ipoabisale=.
Iopiturile magmatice pot apărea la supra!ata scoarei sub !ormă de lavă prin
intermediul !enomenelor vulcanice <curgerile de lavă şi cenuşile vulcanice consolidate=.
$oci#e !eta!or0ice .crista#o0i#iene/ s:au !ormat prin trans!ormarea !i)ico:c(imică a
rocilor pree.istente <sedimentare şi eruptive= datorită sc(imbării condiiilor de temperatură,
presiune şi a c(imismului din interiorul scoarei sub )ona super!icială de alteraie şi
diagene)ă, provocate de mişcările tectonice <metamor!ism regional sau de geosinclinal=,
!ie de ascensiunea magmelor spre supra!aa păm9ntului <metamor!ism de contact termic=.
3 serie de alte categorii de metamor!ism cum sunt metasomato)a, metamor!ismul
termic, metamor!ismul dinamic, pirometamor!ismul, metamor!ismul (idrotermal,
metamor!ismul magmatic s. a., generea)ă roci care şi:au desăv9rşit caracterele c(imice,
mineralogice şi structurale 0n urma proceselor de adaptare petrecute 0n stare solidă.
Rocile generate de metamor!ismul regional sunt repre)entate prin şisturi cristaline,
iar cele re)ultate prin metamor!ism de contact, prin corneene.
+ele mai răsp9ndite roci metamor!ice sunt şisturile cristaline caracteri)ate prin
te.tură şistoasă care le con!eră des!acerea 0n planuri paralele de clivaj şi care sunt
!ormate prin dinamometamor!ismul <de geosinclinal= al rocilor eruptive <ortoşisturi= şi a
celor sedimentare <paraşisturi9
@intre tipurile de şisturi cristaline cele mai importante sunt; gnaisul, micaşisturile,
cuaritele, !ilitele, cloritoşisturile, sericitoşisturile, şisturile am!ibolice s. a.
#naisele şi cuaritele sunt cele mai re)istente la ero)iune. 1atura climatului
a!ectea)ă comportarea acestora !aă de ero)iune.
Structuri#e (eo#o(ice repre)intă modul de aranjare a rocilor 0n strate.
Rocile sedimentare, majoritatea rocilor metamor!ice şi o parte din rocile eruptive sunt
dispuse 0n strate.
*ormaiunile sedimentare pre)intă 0n general alternane de strate cu duritate di!erită.
@esc(iderea stratelor prin ero)iune depinde nu numai de particularităile proprii !iecărei
roci ci şi de contactul e.istent 0ntre di!erite ori)onturi şi modul cum se !ace trecerea de la
un strat la altul.
2n !uncie de dispo)iia stratelor de roci şi de relaiile lor cu elementele tectonice
structurile pot !i concordante sau dislocate.
12
3tructura concordantă este caracteristică prin dispo)iia ori)ontală sau uşor 0nclinată
a stratelor, acestea păstr9ndu:se nede!ormate 0n !orma lor primară 0n care s:au
sedimentat rocile <ba)ine sedimentare=. 3 variantă a acestei structuri o constituie structura
discordantă caracteri)ată prin suprapunerea a două ori)onturi de roci separate printr:un
plan de ero)iune care evidenia)ă !aptul că 0ntre !a)ele de sedimentare a celor două
ori)onturi a e.istat o perioadă de timp c9nd regiunea a !ost modelată de !actori e.ogeni.
3tructura dislocată repre)intă la originea ei o structură concordantă : ori)ontală care
a !ost deranjată de mişcările orogenice sau epirogenice, stratele nemaiav9nd po)iia
iniială din timpul sedimentării. 8tructura dislocată pre)intă două variante; !aliată şi cutată.
-cestea se recunosc după planurile de !alie sau a.ele cutelor.
*aliile sunt e.trem de !recvente 0n toate stratele de!ormate şi c(iar 0n stratele
necutate. -proape toate de!ormările pot !i considerate ca mişcări produse de:a lungul unor
plane de !or!ecare. /!ectele pot !i acoperite prin recristali)are sau sunt vi)ibile ca plane de
!or!ecare cu volum mare de de!ormare.
+9nd planele de !or!ecare sunt mici şi numeroase se vorbeşte de o de!ormare
plastică şi de cutare sau !le.urare. +9nd e.istă plane de !or!ecare mari, de!ormarea este
de rupere produc9nd !alii. 2n natură sunt pre)ente toate !ormele de tran)iie 0ntre cutare şi
!aliere.
Iipurile principale de !alii, !isuri şi cute cunoscute sunt; !alii normale, !alii de
0ncălecare, !alii de decroşare, !isuri paralele, !isuri de !or!ecare normale, cute concentrice,
cute concentrice şi !alii asociate, şariaje, e!ilări, cute disarmonice, structuri diapire şi de
prăbuşire, cute de clivaj şi de !or!ecare s. a.
&roprietăţile fizico%chimice ale rocilor reprezintă elemente de "ază #n caracterizarea
şi cunoaşterea calităţii şi a stării naturale a mediului geologic
/voluia structurii geologice la supra!aă este ilustrată printr:o tipologie mare de (ări,
reali)ate la diverse scări topogra!ice <(ări geologice, tectonice, metalogenetice,
(idrogeologice, geoc(imice, geo!i)ice s. a.=.
6a nivel naional este disponibilă (arta geologică a Rom9niei, sc. 1 ; 2''.''' <I#R=.
Pro+riet)%i#e roci#or10or!a%iuni#or (eo#o(ice. Roca componentă a !ormaiunii
geologice este un sistem tri!a)ic, constituită din !a)a solidă B sc(eletul mineral, !a)a lic(idă
B apa sub di!eritele ei !orme si !a)a ga)oasă B ga)e, vapori de apă etc. (omportarea
formaţiunilor geologice su" acţiunea solicitărilor, inclusiv a factorilor poluanţi, depinde de
raporturile existente #ntre aceste trei faze constitutive
Printre proprietăile care caracteri)ea)ă starea !i)ică a rocilor sunt; granulometria,
greutatea specifică, porozitatea, indicele golurilor, umiditatea, permea"ilitatea, gradul de
13
dezagregare, limitele de consistenţă, presiunea apei #n porii rocii, presiunea de infiltraţie,
tixotropia rocilor, coeficientul electroosmotic, sufoziunea, gradul şi capacitatea de
#ndesare, coeficientul de afânare etc.
;aza solidă B sc(eletul mineral poate !i caracteri)at de proprietăi structurale <masa
speci!ică, densitatea, anali)a granulometrică= şi de proprietăi !i)ice < greutatea speci!ică=.
Parametrii de soliditate ai rocilor depind de starea lor !i)ică şi se pot modi!ica 0n timp sau
sub aciunea !actorilor poluani.
;aza lichidă B apa are o mare in!luenă asupra materiei cu care vine 0n contact,
av9nd 0n vedere proprietăile sale !i)ico:c(imice şi !ormele pe care le 0mbracă; apă de
constituie, apă de legată prin !ore moleculare, apă gravitaională.
;aza gazoasă : golurile 0ntre particulele solide ale rocii sunt umplute cu aer, !uncie
de cantitatea de apă e.istentă 0n rocă, iar moleculele de aer port !i considerate ca
molecule independente 0ntr:o mişcare termică (aotică. @e obicei 0n aerul din porii rocii se
găsesc molecule de a)ot, vapori de apă, bio.id de carbon, ga) metan ş. a.
Procese de a#terare a roci#or. 3rice sc(imbare5de)ec(ilibru 0n mediul natural
geologic conduce la trans!ormări de ordin !i)ic, c(imic, biologic ale tuturor tipurilor de roci,
care, 0n timp, tind să se degrade)e, si se descompunăJ orice sc(imbare a mediului
geologic natural aduce şi un de)ec(ilibru5modi!icare 0n ecosistemul natural.
a= ;enomene de alterare fizică +ele mai mai 0nsemnate e!ecte de alterare !i)ică
sunt date de variaiile de temperatură, care produc de!ormări re)iduale di!ereniate 0n
masa de rocă prin cedarea coe)iunii dintre cristalele minerale sau granulele, respectiv
de)agregarea treptată a acestora. @e asemenea, sunt cunoscute şi fulguritele, care
repre)intă goluri cilindroide produse de descărcările electrice 0ntre atmos!eră şi sol.
6a limita dintre alterarea !i)ică şi cea c(imică se produc procese de levigare şi de
(idratare. <evigarea rocilor constă din di)olvarea cimentului sau a unei pări dintr:o rocă
compactă. ,idratarea mineralelor duce la creşterea volumului şi la scăderea durităii lor,
deci la scăderea re)istenei la alterare.
4n alt !enomen !i)ic care poate interveni 0n alterare este gravitaţia, care lărgeşte
!isurile pe pantele cu ung(i mai mare dec9t cel de repaus natural sau provoacă lăsarea
tavanelor golurilor subterane, mai rar, prăbuşirea tavanelor golurilor carstice.
"9 &rocese de alterare chimică@egradarea c(imică are e!ecte !oarte variate, !uncie
de climă şi natura !actorilor agresivi re)ultai prin des!ăşurarea activităilor antropice, dar şi
!uncie de susceptibilitatea rocilor de a reaciona c(imic.
Procesele de o.idare c(imică care au loc 0n mediul geologic sunt;
: =xidarea care a!ectea)ă mai ales sul!urile şi carbonaii de !ier.
14
: 3upraoxidarea anumitor o.i)i, aşa:)isele pălării de fier care se nasc 0n jurul )onelor
cu acumulari e.ploatabile de substante minerale solide
: (aolinizarea B procesul de descompunere a silicailor care pierd ioni de 1a, H, +a
şi se (idratea)ă trec9nd 0n silicai de aluminiu (idratai <de e.emplu, caolinitul=.
: <aterizarea B descompunerea silicailor aluminoşi (idratai 0n silice şi o.i)i de
aluminiu (idratai, !orm9nd lateritul.
: >erra rossa B procesul de alterare al calcarelor, respectiv de di)olvare a
carbonatului de calciu şi de !ormare a unor depo)ite re)iduale.
8olurile lateritice sau de terra rossa pot duce la concentrarea la supra!aă a o.i)ilor
de !ier depuşi din apa subterană adusă la supra!aă prin capilaritate şi evaporată.
Produsele insolubile de alterare c(imică constituie depozite reziduale :eluviale= care
pot răm9ne pe loc <ortoeluvii= sau pot !i spălate de apele de şiroire sau toreni şi
transportate la o oarecare distană <paraeluvii=.
2n )onele industriale pre)ena aci)ilor !ac ca rocile să dea rapid e!ecte de alterare,
care se controlea)ă, tipic, pe clădirile vec(i.
c9 &rocese de alterare "iologică *ormele de viaă mici, mai ales bacteriile au o
aciune distructivă de tip bioc(imic. -lterarea bioc(imică e.ercitată de bacterii !ace parte
integrantă din procesul lor de asimilare:desasimilare şi constituie un !actor important 0n
!ormarea solului.
*enomenele geologice amintite, des!ăşurate 0n timp geologic, pot produce concentraii
naturale de materiale solide, lic(ide sau ga)oase, cantonate 0n scoara terstră, 0n
apropierea supra!eei, sau 0n ad9ncime, 0n !orme şi cantităi care să permită valori!icarea
lor economică.
Măcămintele !ormate ast!el 0n urma proceselor geologice, de o varietate şi
comple.itate deosebită, sunt considerate resurse naturale geologice.
2!u#1acti-itatea antro+ic, de trans0or!ari3 0actor (eo#o(ic. 3dată cu progresul
te(nic şi de)voltarea economică, activităile antropice des!ăşurate aduc trans!ormări de
ordin geologic a căror amploare depinde nu numai de mărimea populaiei, c9t mai ales de
mijloacele te(nice de care se dispune.
@e)voltarea si e.tinderea activităilor antropice5aciunea omului asupra scoarei
terestre a condus la aparitia unui nou domeniu geologic denumit Geologia mediului. &rin
desfăşurarea activităţilor antropice, omul exercită o acţiune directă de eroziune, transport,
sedimentare si consum de masa geologica, dar şi o acţiune indirectă de transformare,
voită sau involuntară, a naturii$mediului geologic
15
*roziunea se mani!estă prin lucrările de debleiere 0n construcii, lucrări miniere 0n
subteran, la supra!aă, activitate de !oraj, precum şi prin aciunea de dragaj pe !undul
!luviilor, lacurilor şi a mării.
>ransportul este mani!estat prin e.ploatarea materiilor minerale, trans!ormarea lor
te(nologică5!lotaia şi mutarea amplasamentelor acestora.
3edimentarea se produce prin depo)itarea sterilului e.ploatat 0n (alde,
rambleierea golurilor miniere, cimentarea găurilor de sondă, e.ecutarea de !undaii şi
lucrări de construcii <baraje, diguri, construcii civile şi industriale=, depo)itarea deşeurilor
la supra!aă, 0n apă sau 0n spaii subterane. Ioate acestea duc la acumulări de !ormaiuni
antropogene din ce 0n ce mai variate şi de volum mai mare.
(onsumul de masa geologica se reali)ea)a prin e.ploatarea resurselor naturale
geologice, atat a utilului cat si a unor cantitati de steril.
*fectele necontrolate de om re)ultă din comple.itatea !enomenelor naturale care se
ec(ilibrea)ă dinamic şi 0n care, dacă intervenim, se pot produce sc(imbări necontrolate
< de e.emplu, e.ploatarea necontrolată a pietrişului de r9u, poluarea atmos!erei şi a apelor
continentale, scăderea nivelului apelor subterane 0n regiuni puternic industriali)ate au
determinat local tasări care au a!ectat construciile etc.=. Mediului geologic su!eră
modi!icări negative importante ca urmare a contaminării cu poluani, modi!icări ce conduc
0n !inal la reducerea sau 0ngrădirea domeniilor de !olosină şi la a!ectarea sănătăii umane
şi a ecosistemelor.
!"'" (pele subterane
Precipitaiile atmos!erice şi apele de supra!aă in!iltrate 0n sol, 0mpreună cu apele
provenite din condensarea vaporilor din subsol şi cu apele capilare !ormea)ă 0n masa
rocilor permeabile acumulări cunoscute ca ape subterane sau sisteme de acvi!ere
subterane. -pa care se acumulea)ă 0n roci ocupă porii acestora, !orm9nd strate de apă
subterană. 8tratul acvi!er repre)intă unitatea cea mai elementară a scării (idrogeologice,
caracteri)ată de o compo)iie litologică omogenă şi prin limite apropiate ale valorii
poro)ităii şi permeabilităii.
*uncie de modul de aşe)are şi condiiile (idrogeologice de acumulare, se
deosebesc două tipuri principale de strate acvi!ere; !reatice şi de ad9ncime <captive=.
8tratul acvi!er !reatic este considerat primul strat acvi!er cu nivel liber al apelor. 8tratele
acvi!ere de ad9ncime se a!lă 0ntre două strate impermeabile, iar )ona lor de alimentare se
a!lă la distană mare !aă de )ona de acumulare şi la cote !recvent ridicate.
+omportarea apei 0n roci depinde de caracteristicile (idrogeologice ale acestora;
16
*o!+oi%ia (ranu#o!etric) este repre)intă de coninutul 0n !raciuni, pe
dimensiuni, al granulelor ce constituie roca acvi!eră <maga)in=.
*a+acitatea de 4n!a(ainare 5i de cedare a a+ei su"terane de către o rocă
coe)ivă sau necoe)ivă depinde de volumul porilor şi de mărimea acestora.
@in punct de vedere al permea"ilităţii rocilor < proprietatea rocilor de a lăsa apa să
circule prin porii şi !isurile lor= se disting trei categorii;
• roci acvifere, care sunt roci poroase cu pori supracapilari <diametru, d L ',5'%
mm=J
• roci acviclude, care sunt roci cu pori capilari < ','''2 mm E d E',5'% mm= şi
subcapilari <d E','''2 mm=, prin care apa nu poate circula dec9t !oarte 0ncet şi
numai sub presiune <argile, marne etc.=J
• roci acvifuge, care sunt roci compacte, permeabile numai prin !isuri, ca de
e.emplu, rocile magmatice, metamor!ice şi rocile sedimentare compacte,
!isurate.
Rocile impermeabile sunt; argilele, gresiile compacte, marnele, iar rocile permeabile sunt
rocile granulare, roci compacte !isurate, roci care pre)intă !enomene de carst.
Procesu# de cur(ere a a+e#or su"terane constă 0n deplasarea acestora de la
)ona de alimentare către )ona de drenare.
Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic presupune cunoaşterea
elementelor (idrodinamice ale procesului de curgere a apelor subterane, respectiv;
suprafaţa piezometrică$nivelul piezometric, nivelul hidrostatic, #nălţimea stratului de apă,
direcţia curentului su"teran, gradientul de presiune$panta apei su"terane, de"itul stratului
acvifer, viteza reală efectivă a apei su"terane
6eoc,i!ia a+e#or su"terane se poate considera ca toate apele naturale, in
di!eritele lor stadii sunt de !apt roci !ormate de mineralul apa, >
2
3. -pele naturale nu sunt
niciodata pure. /le contin di!erite impuritati ga)oase sau di)olvate si macro si
microparticule.
-pele !ormea)a un grup cu o mare coerenta moleculara deoarece apa trece usor
de la o stare !i)ica la alta, in !unctie de conditiile termodinamice ce predomina in natura.
8e constata permanenta coe.istenta a !a)elor ga)oasa, lic(ida si solida.
Rocile pot contine solutii de saruri <cloruri si sul!ati de metale alcaline si de calciu
di)olvati= in cavitatile lor sau sub !orma de inclu)iuni microscoscopice sau macroscopice in
mineralele lor.
-pa subterana este o solutie apoasa continand in special bicarbonati, sul!uri si
cloruri ale metalelor alcalino:teroase si alcaline. +antitatea de materii di)olvate depinde de
17
mai multi !actori, intre care originea apei, componenta rocilor adiacente si a solului si
durata de timp in care apa s:a a!lat in contact cu mediul inconjurator.
-pele meteorice, pluviale, contin bio.id de carbon si mici cantitati de substante
di)olvate derivate din atmos!era. 6a intrarea in sol si !ormatiuni geologice ele incorporea)a
componenti bine solubili, anorganici si organici din sol. -pa subterana incarcata cu bio.id
de carbon este un agent de alterare puternic, capabil de a de)agrega aproape toate
mineralele si de a !orma noi compusi constand in carbonati, biocarbonati si sul!ati de
sodiu, potasiu, calciu si magne)iu, silicati alcalini solubili si silice libera in solutie
propriu)isa.
-lti compusi cum sunt aluminiul, !ierul sau silicea raman in cea mai mare parte
re)iduul insolubil. Aite)a descompunerii depinde de compo)itia c(imica si de proprietatile
!i)ice ale mineralelor din roca, cat si de temperatura.
-pele subterane insterstitiale contin substante ce au !ost pre)ente in solutie atunci
cand s:au depus stratele de sedimente imbibate in asemenea ape.
4n numar de cau)e !i)ice si c(imice determina trans!ormarea compo)itiei apelor
subterane care migrea)a prin sol si roci.
+oncentratiile se pot sc(imba din cau)a evaporarii, sc(imbului de cationi, adsorbtia,
o.idarea sul!urilor, precum si amestecarea cu alte ape. -cestea produc sc(imbari in
compo)itia c(imica a apelor subterane.
+ompo)itia apei subterane este !oarte variabila plecand de la apa de ploaie
aproape pura, la apele din i)voare, apele minerale sau apele din acvi!ere.
!")" istemul $ara$teristi$ mediului geologi$
-bordarea separată a investigării poluării solului, a !ormaiunilor geologice sau a
apelor subterane ar !i incorectă şi limitativă, datorită legăturilor e.trem de str9nse e.istente
0ntre aceste elemente ale mediului geologic.
-pa este elementul geologic comun pre)ent 0n aproape orice structură geologică, 0n
di!erite varietăi de e.istenă şi mani!estare.
8tructura geologică prin marea sa varietate de minerale şi roci de dimensiuni
granulometrice di!erite, e.istenă porilor sau a altor căi de circulaie, !alii etc., generea)ă
prin interconectare circulaia apei.
@e la supra!aa solului spre pro!un)ime se disting;
& ona nesaturat), 0n care porii sunt umplui parial cu apă, parial cu aer, !apt ce
permite coe.istena la acest nivel a !a)elor solidă, lic(idă şi ga)oasă. 6ic(idele ajunse 0n
18
)ona nesaturată se deplasea)ă preponderent după o componentă verticală descendentă.
8olul repre)intă partea superioară a )onei nesaturate 0n care au loc si procese biologice.
& ona saturat), 0n care porii sunt umplui 0n totalitate cu apă, iar componenta
dominantă de curgere a lic(idelor ajunse la acest nivel coincide cu direcia de curgere a
apei subterane. Mona saturată sau acvi!erul comportă o !a)ă solidă, imobilă, !ormată din
rocile maga)in, şi o !a)ă lic(idă, mobilă, respectiv apa subterană.
6inia de demarcaie dintre )ona nesaturată şi )ona saturată este trasată de nivelul
(idrostatic. @easupra nivelului (idrostatic este locali)at sistemul capilar <)ona capilară= 0n
care apa este absorbită 0n pori prin !enomenul de capilaritate.
8ubstratul sau culcuşul acvi!erelor este !ormat din roci impermeabile. @ispunerea
spaială a substratului determină direcia şi vite)a de curgere a apei subterane.
4rmărind con!iguraia !i)ică a mediului geologic, se constată că pre)ena poluării
0ntr:o anume )onă generea)ă riscuri importante la nivelul 0ntregului sistem. -st!el, dacă
solul este supus agresiunii unui poluant, 0ntotdeauna stratele acvi!ere subterane riscă să
!ie deopotrivă poluate5contaminate prin trans!erul poluantului de la supra!aa solului spre
ad9ncime. 2n mod reciproc, dacă un acvi!er este contaminat cu o substană poluantă de
cele mai multe ori, 0n timp, se ajunge şi la contaminarea solului prin vapori)area şi
ascensiunea capilară a apei subterane. +(iar dacă ast!el de cone.iuni sunt evidente 0ntre
toate elementele mediului, solul, subsolul B !ormaiunile geologice şi apa subterană
!ormea)ă un sistem !i)ic şi relaional conturat distinct 0n structura mediului geologic.
@eosebit de importantă pentru meninerea ec(ilibrului ecologic este capacitatea
solului de a !orma un tampon contra diverşilor poluani.
6e asemenea, este important de menţionat că sistemul sol$formaţiuni geologice%
ape su"terane tre"uie tratat şi analizat ca un tot unitar şi separat pe fiecare element al
său
!"*" Calitatea mediului geologi$
(alitatea mediului geologic este dată de cunoaşterea şi menţinerea condiţiilor de
existenţă a tuturor componentelor sale la starea naturală do"ândită #n momentul formării
şi mentinuta pe parcursul vieţii geologice
+ondiiile naturale ale e.istenei geologice sunt variate şi comple.e. Putem aminti;
structurile, te.turile sau matricea solurilor şi rocilor, coninuturile de minerale, tipurile
petrogra!ice, coninuturile de elemente c(imice ale solurilor şi rocilor, caracteristicile
petrogra!ice ale rocilor, dimensiunile şi aranjarea spaială a stratelor 0n structuri geologice,
19
elemente de tectonică şi microtectonică, c(imismul apelor subterane, aureolele
geoc(imice, litologia şi stratigra!ia s. a.
+ondiiile naturale, implicit calitatea mediului geologic, pot !i di!erite de la o regiune
la alta pentru acelaşi tip de element geologic anali)at, !uncie de condiiile iniiale de
!ormare.
6in acest punct de vedere pot exista condiţii naturale de calitate a mediului
geologic necorespunzătoare unor standarde generale de calitate sta"ilite de om, si care
nu pot fi modificate
Mediul geologic este ga)da unor activităi umane e.trem de dense la supra!aa
păm9ntului şi 0n )ona de mică ad9ncime sub supra!aa terestră, dar din ce 0n ce mai rare
la ad9ncimi de ordinul sutelor sau miilor de metri, ce a!ectea)ă negativ, distrug, consumă
sau poluea)ă mediul geologic care 0l străbat, gener9nd e!ecte negative locale, )onale sau
c(iar regionale asupra acestuia.
Mediul geologic poate !i supus periodic, pe supra!ee şi volume di!erite, unor
catastro!e naturale sau actiuni de tip (a)ard geologic natural sau antropic, care pot genera
sc(imbări ale condiiilor naturale initiale şi apariia şi instalarea unora noi.
%" Poluarea mediului geologi$
%"! (spe$te generale
Po#uarea !ediu#ui (eo#o(ic repre)intă modi!icarea proprietăilor !i)ice, c(imice şi
biologice ale mediului geologic, restr9ng9nd proprietăile de !olosire ale elementelor
constituente ale acestuia <sol, !ormaiuni geologice, acvi!er !reatic, acvi!ere de ad9ncime=.
Poluarea mediului geologic are ca agent principal de transport apa, pe 0ntregul
circuit global al acesteia; 0n atmos!eră <vapori şi precipitaii=, la nivelul supra!eei
topogra!ice <curgerea de supra!aă=, 0n ad9ncul (idrostructurilor <curgerea subterană=.
@egradarea sau deteriorarea calităii mediului geologic repre)intă toate !enomenele
şi procesele dăunătoare mediului geologic, cu meniunea că 0n acest g(id au !ost
e.ceptate !enomenele de ero)iune, alunecările de teren, salinitatea etc., !enomene care
a!ectea)ă şi ele calitatea mediului geologic
Po#uarea so#u#ui. Pe ba)a datelor !urni)ate de sistemul de monitoring al calităii
solurilor agricole din Romania se aprecia)ă că apro.imativ &'' mii (a de sol sunt poluate
c(imic, din care 2'' mii (a sunt e.cesiv poluate. Poluarea c(imică a solului se datorea)ă
0n special emisiilor din industria c(imică, siderurgică, de prelucrare a minereurilor
ne!eroase, centralele termice, !abricile de ciment, ra!inării, utili)area pesticielor, a irigaiilor
cu ape poluate, tra!icului auto etc.
20
&oluarea solului cu metale grele se datorea)ă ativităilor de e.tracie şi prelucrare a
minereurilor ne!eroase, de producie a aluminiului, 0ngrăşămintelor c(imice, cimentului,
arderii cărbunelui 0n termoentrale etc.
&oluarea solului cu fluor este evidentă pe amplasamentele !abricilor de substane
c(imice, de aluminiu, de ciment sau c(iar a centralelor termice, precum şi 0n 0mprejurimile
acestora.
&ul"erile sedimenta"ile provin de la termocentrale, de la !abricile de liani şi
a)bocimet, de la staiile de preparare uscată a substanelor nemetali!ere şi a sării geme
s.a.
&rodusele petroliere au a!ectat supra!ete semni!icative atat in )onele de e.ploatare
a )acamintelor de titei si ga)e cat si in jurul instalatiilor de petroc(imie si transport.
*xtracţia sării geme #n soluţie a determinat o poluare intensă a solului pe )eci de
(ectare cu saramură şi produse petroliere.
Reziduurile mena4ere şi industriale depo)itate necontrolat sau necorespun)ător
conduc de asemenea la poluarea solului.
&oluarea cu pesticide, nitrati şi produse de uz fitosanitar are o mare e.tindere in
agricultura.
Irigarea solurilor cu ape poluate <0n care se deversea)ă substane to.ice şi produse
petroliere= conduce la poluarea solului, av9nd consecine grave pentru sănătatea umană şi
a ecosistemlor.
6e4ecţiile animaliere, cele provenite de la păsări, precum şi nămolul de la staiile de
epurare răsp9ndite pe sol conduc la poluarea intensă a acestuia
Po#uarea su"so#u#ui 1 0or!a%iuni#or (eo#o(ice. &oluarea su"solului cu metale
grele se datorea)ă 0n principal activităilor de e.tracie şi prelucrare a minereurilor !eroase
şi ne!eroase, de e.tracie şi prelucrare a petrolului, de producie a aluminiului şi aluminei,
0ngrăşămintelor c(imice, cimentului etc. Mediul acid !avori)ea)ă solubilitatea metalelor
grele.
*xtracţia sării geme #n soluţie a determinat o poluare intensă a subsolului cu
saramură.
6epozitele de deşeuri mena4ere necorespun)ătoare au condus la poluarea
subsolului prin in!iltrarea levigatului 0n !ormaiunile geologice a!late 0n patul depo)itului.
6epozitele de deşeuri industriale şi din industria extractivă :halde, iazuri de
decantare, "ataluri etc9 necorespun)ătoare, au condus la o intensă poluare a !ormaiunile
geologice 0n care sunt amplasate.
21
Po#uarea a+e#or su"terane. 2n condiiile 0n care calitatea apelor constituie o
problemă prioritară pe plan mondial, iar singura sursă de ape nepoluate o repre)intă
re)ervele de ape subterane, meninerea acestei re)erve repre)intă o condiie vitală pentru
orice natiune. -pa subterană este o sursă bună de apă potabilă datorită si proprietăilor de
puri!icare ale solului. *enomenul de poluare apare uneori şi 0n ca)ul apelor subterane,
deşi acestea sunt mai protejate dec9t apele de la supra!aă.
+alitatea apelor constituie o componentă ecologică şi economică a sistemului de
gospodărire a surselor de apă.
Poluarea apei subterane este asociată unei multitudini de aspecte neplăcute cum ar
!i gustul, mirosul, culoarea, duritatea, e.istena unor organisme patogene sau a unor
substane to.ice, e.plo)ive sau in!lamabile.
Poluarea apei subterane duce la imposibilitatea utili)ării acvi!erului pentru perioade
!oarte lungi de timp, de ordinul deceniilor sau c(iar secolelor.
6estionarea +ro"#e!e#or de +o#uare a !ediu#ui (eo#o(ic : abordarea unei
probleme de poluare a mediului geologic, 0n special a apelor subterane, presupune;
1= culegerea şi tratarea in!ormaiilorJ
2= construirea şi !olosirea modelelor de progno)ă,
3= veri!icarea modului 0n care se reali)ea)ă progno)a.
+ulegerea şi tratarea in!ormaiilor presupune;
: identi!icarea sistemuluiJ
: 0nregistrarea in!ormaiilor numericeJ
: structurarea in!ormaiilor ne:numerice <calitative=J
: optimi)area in!ormaiilor şi a controlului.
-bordarea sc(ematica a problematici este pre)entata in !igura urmatoare;
22
%"%" ($tivităţi poluatoare pentru mediul geologi$
a/Acti-it)%i cu +oten%ia# de +o#uare a !ediu#ui (eo#o(ic, sunt pre)entate in
tabelul urmator;
Ramura
economică
-ctivitatea Principalele substane potenial poluatoare
din procesele activităii
Industria
e.tractivă
/.tragerea petrolului şi a ga)elor
naturale
Petrol brut, ga)e naturale, noroaie de
!oraj, materiale de cimentare
/.tragerea sării geme 0n soluie
şi recristali)area acesteia
8aramură şi !luind i)olant, vapori salini,
pra! de sare
Observaţii / investigaţii asupra
mediului geologic
Numerice
!idrogeologice"
!idrologice"
!idraulice" geo#i$ice"
c!imice%
&lte in#ormaţii
deţinute" buletine de
anali$' anterioare"
poluare sol
Nenumerice geologice"
litologice" structurale %
&nali$'
&nali$'
(nregistrare
(nterpretare date )i
in#ormaţii
*omportare +arametrii
,tructur'
23
-odelare
!idraulic'
-odelare dispersie poluanţi
-odelare progno$' poluare
-onitori$are poluare Optimi$are
investigaţii
Optimi$are
monitori$are
.e$ultate / observaţii
asupra mediului
geologic
-odelare
/.tragerea şi prepararea
substanelor minerale utile
metalice, nemetali!ere şi cărbuni
Minerale şi roci sterile, ape u)ate de mină
şi de la preparare, ape impuri!icate cu
minerale şi metale grele, aci)i, ba)e,
reactivi de !lotaie, de cianurare, de
amalgamare, de !loculare
Industria
metalurgică
!eroasă
8iderurgie 8uspensii minerale, cărbune, cenuşă,
cianuri, !enoli, ape acide
+ocserie *enoli, cianuri, amoniu
+onstrucii de maşini *enoli, cianuri, petrol, ape alcaline
Industria
metalurgică
ne!eroasă
4nităi industriale pentru
obinerea Pb, +u, Mn, +a, 1i etc.
8uspensii minerale, uleiuri, cianuri, aci)i,
metale grele, !luor
Industria
c(imică
anorganică
4nităi industriale pentru
obinerea clorului, sodei, aci)ilor,
pesticidelor anorganice
-ci)i, ba)e, metale grele
Industria
c(imică
organică
4nităi industriale pentru
!abricarea cauciucului
*enoli
4nităi industriale pentru
!abricarea polimerilor
*enoli, aci)i, mercur
4nităi industriale pentru
!abricarea detergenilor
-ci)i, detergeni
4nităi industriale pentru
prelucrarea petrolului
Petrol, !enoli, cre)oli, mercaptani, aci)i,
sul!uri, săruri minerale
4nităi industriale pentru
!abricarea coloranilor sintetici
Metale grele, re)iduuri periculoase
4nităi industriale pentru
!abricarea produselor !itosanitare
şi a pesticidelor organice
8ubstane periculoase
Industria
materialelor de
construcii
4nităi industriale pentru
!abricarea materialelor de
construcii
+iment, a)best, suspensii minerale, aci)i,
ba)e, carburani
@epo)ite de materiale de
construcii
Industria
energetică
+entrale termoelectrice -pe calde, cenuşă, )gură, pulberi
+entrale atomo electrice -pe calde, cenuşă, )gură, pulberi
Industria
pielăriei şi
te.tilă
4nităi industriale pentru
!abricarea esăturilor
-pe alcaline, carburani
Iopitorii -pe alcaline, carburani
4nităi industriale pentru
!abricarea v9sco)ei
-ci)i, ba)e, sul!uri, săruri
4nităi industriale pentru
!abricarea pielăriei
Ianin, crom, a)otai, amoniac, aci)i, ba)e
Industria
celulo)ei şi
4nităi industriale pentru
!abricarea celulo)ei şi (9rtiei
8uspensii, !ibre, sul!ai, sul!ii, !enoli, săruri
24
(9rtiei
Industria
lemnului
4nităi industriale pentru
!abricarea c(erestelei, gatere
Pulberi, uleiuri, carburani
4nităi industriale pentru
!abricarea mobilei
-ci)i, ba)e, uleiuri, acetone
Industria
alimentară
4nităi industriale pentru
!abricarea spirtului, alcoolului,
)a(ărului, uleiului, cărnii, peştelui
şi a altor produse alimentare
8uspensii, alcaloi)i vegetali,
microorganisme, para)ii etc.
8ervicii +urăătorii c(imice, servisuri
auto, spălătorii auto etc.
Percloretilenă, carburani, uleiuri,
detergeni etc.
-gricultură @epo)ite de deşeri re)ultate din
agricultură, )oote(nie, creşterea
păsărilor etc.
1itrai,
@epo)ite de 0ngrăşăminte
c(imice şi !ito(ormoni sintetici
2ngrăşăminte cu a)ot, cu !os!or, comple.e,
acetilenă, etilenă, carbamat etc.
@epo)ite de produse !itosanitare /rbicide, insecticide, !ungice etc.
8isteme de canali)are de!iciente 8curgeri de ape u)ate
Iransport -eroporturi, depouri etc.
-ctivitate
militară
Poligoane, aeroporturi, depo)ite
de armament şi muniie, !abrici
de armament şi muniie etc.
Instalaii
pentru
stocarea,
tratarea,
sortarea,
incinerarea sau
depo)itarea
substanelor,
deşeurilor
@epo)ite de deşeri municipale
@epo)ite de deşeri necontrolate
@epo)ite de deşeri rurale
@epo)ite de deşeri industriale
8taii de tratare, de trans!er,
sortare, stocare temporală a
deşeurilor
8tocarea şi depo)itarea
subterană a substanelor
periculoase
8taii de
epurare
8taii de epurare industriale 5
agricole
8taii de epurare orăşeneşti
@iverse @eversări accidentale şi
accidente ecologice
25
Propunerea de @irectivă a Parlamentului /uropean şi a +onsiliului privind cadrul
de protecţie a solului şi care amendează 6irectiva 000.$?2$(* contine o enumerare a
unor astfel de activitati in )nexa nr II % <ista activităţilor potenţial poluante'
1. -mplasamentele unde e.istă sau au e.istat substane periculoase 0n cantităi
egale cu sau 0n e.ces !aă de cele indicate 0n Partea 1 şi 2, coloana 2 din -ne.a I la
@irectiva &"5%25/+ <8eveso=.
2. -ctivităile listate 0n -ne.a I la @irectiva &"5"15/+.
3. -eroporturi.
4. Porturi.
5. *oste situri militare.
". 8taii de colectare sau alimentare cu produse petroliere.
$. +urăătorii uscate.
%. Instalaii miniere care nu cad sub incidena @irectivei &"5%25/+, inclusiv deşeuri
e.tractive aşa cum sunt de!inite 0n @irectiva 2''"5215/+.
&. @epo)itarea deşeurilor aşa cum sunt de!inite 0n @irectiva 1&&&5315/+.
1'. 8tatii de tratare a apelor u)ate.
11. +onducte pentru transportul substanelor periculoase.
"/Acti-it)%i cu i!+act se!ni0icati- asu+ra !ediu#ui, sunt pre)entate in;
: 3rdinul nr. 1$&%52''$ pentru aprobarea Procedurii de emitere a autori)aiei de
mediu, -ne.a nr. 1 @ <ista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului
: 3.4.#. nr. 15252''5, aprobată prin 6egea nr. %452''" privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, -ne.a nr. 1 @ (atagorii de activităţi industriale pentru care
este o"ligatorie o"ţinerea autorizaţiei integrate de mediu
: >.#. nr. "&&52''3, modi!icată şi completată prin >.#. nr. 1&'252''4 şi >.#. nr.
133&52''" privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici
volatili datorate utili)ării solvenilor organici volatili 0n anumite activităi şi instalaii, -ne.a
nr. 1 @ )ctivităţi şi instalaţii care utilizează solvenţi organici volatili cu conţinut de compuşi
organici volatili
%"'" urse de poluare a mediului geologi$
8ursele de poluare a mediului geologic pot !i locali)ate;
: la supra!aa solului5terenuluiJ
: 0n subteran; deasupra nivelelor apelor subterane sau sub nivelele apelor
subterane.
26
Pornind de la clasi!icare riguroasă a surselor de poluare a mediului geologic şi 0n
special a apei subterane reali)ată de 3!iciul de /valuări Ie(nologice al 8tatelor 4nite <48:
3I-=, sursele de poluare a mediului geologic se pot grupa 0n următoarele categorii
principale;
19 3urse de poluare datorate evacuării anumitor su"stanţe #n mediul geologic;
: in!iltraii de substane periculoase 0n subteran din !osele septice,
: in!iltrarea din puurile de injecie !olosite pentru descărcarea apelor u)ate,
: in!iltrarea apelor din irigaii la care s:a !olosit apă u)ată.
09 3urse de poluare datorate stocării, tratării, transferului, sortării sau depozitării
deşeurilor solide sau lichide'
: instalaii de tratare, stocare, trans!er, sortare
: depo)ite de deşeuri municipale5industriale,
: depo)ite de materiale re)ultate 0n urma e.cavaiilor din construcii sau din activităi
miniere,
: re)ervoare de stocare subterane sau supraterane <deversare, !isurare,
deteriorarea conductelor de legătură=,
: descărcarea 0n gropile de e.cavaii a deşeurilor de orice !el.
?9 3urse de poluare datorate transportului unor su"stanţe'
: conducte deteriorate5!isurate destinate transportului substanelor c(imice sau
apelor u)ate,
: deteriorarea ambalajelor unor produse c(imice şi 0mprăştierea coninutului
acestora pe sol 0n timpul transportului.
4= 3urse de poluare datorate utilizării necontrolate a #ngrăşămintelor chimice,
fitohormonilor sintetici, produselor fitosanitare'
: 0ngrăşăminte cu a)ot,
: 0ngrăşăminte de potasiu,
: 0ngrăşăminte comple.e şi mi.te,
: !ito(ormoni sintetici < acetilenă, cDcocel, etilenă, (idra)ida meleică, i)opropil:!enil
carbamat=,
: erbicide,
: insecticide,
: !ungicide, bactericide,
:insecticide.
29 3urse indirecte'
: irigaii,
27
: aplicarea produselor !itosanitare5 0ngrăşămintelor c(imice,
: depo)ite de deşeuri5re)iduuri animaliere5avicole,
: apele provenite din precipitaii pot polua solul prin spălarea şoselelor <sare,
pulberi cu metale grele=,
: spălarea şi di)olvarea poluanilor atmos!erici,
: poluare urbană,
: drenajul 0n )onele miniere5apele de mină.
A9 3urse de poluare datorate unor lucrări care favorizează descărcarea poluanţilor
#n su"teran'
: lucrări de !oraj e.ecutate necorespun)ător,
: e.cavaiile la supra!aa solului sau subterane care pot colecta ape u)ate provenite
din )onele urbane sau industriale.
19 3urse naturale de poluare a căror provenienţă este provocată de activităţi
umane'
: interaciunea dintre apele de supra!aă şi cele subterane <c9nd calitatea naturală a
apelor de supra!aă este modi!icată de om, necorespun)ător=,
: scurgeri naturale care transportă minerale di)olvate,
: intru)iunea apelor sărate 0n acvi!ere 0n vecinătatea mărilor, datorată unor lucrări
de pompare e!ectuate necorespun)ător.
%= 8urse de poluare datorate unor accidente industriale sau5si accidente de mediu
%")" Categorii+tipuri de poluanţi şi $ategorii+tipuri de poluare
Po#uan%ii repre)intă substanele introduse 0n mediul geologic ca urmare a
activităilor antropice care a!ectea)ă sănătatea umană şi mediul.
Po#uan%i or(anici
#rupa de poluani Principalii poluani Proprietăi comune
>idrocarburi
petroliere curente
Ken)ină, motorină,
combustibil pentru
0ncăl)ire, carburani
pentru aviaie, petrol brut
: mai uşori dec9t apa
: biodegradabili
: in general puin solubili
: volatili sau deinători ai unei !racii volatile
: v9sco)itate şi absorbie variabile
>idrocarburi grele +ombustibil greu,
gudroane de (uilă,
gudroane de petrol,
creo)ot
: densitate variabilă
: biodegradabilitate redusă
: solubilitate mică
: volatilitate mică
: v9sco)itate
: capacitate de absorbie, 0n general, ridicată
28
>idrocarburi
(alogenate
ali!atice
Iriclor etilenă, tetraclor
etilenă, diclormetan,
cloro!orm, bromo!orm
: densitate ridicată
: biodegradabilitate redusă
: relativ solubili
: volatili
: v9sco)itate mică
: capacitate de absorbie, 0n general, slabă
>idrocarburi
o.igenate
#licoli, alcooli, cetone,
!enoli, !urani, aditivi
pentru carburani
: !oarte solubili
: biodegradabili
: alte proprietăi variabile speci!ice
>alogenai ciclici Multe pesticide, P+K:uri,
pentaclor!enol
: volatilitate redusă
: nebiodegradabili sau !oarte puin
biodegradabili
Po#uan%i anor(anici
#rupa de poluani Principalii poluani 5comple. Proprietăi comune
Metale grele +r, +o, 1i, +u, Mn, -s, Mo, +d,
Ka, >g, Pb
: capacitatea de absorbie
: capacitatea de comple.are
: capacitatea de precipitare
-lte sustane
minerale
-ci)i, ba)e, săruri, cloruri,
nitrai
: capacitatea de absorbie
: capacitatea de comple.are
: capacitatea de precipitare
+ianuri comple.e
ale !ierului
>e.aciano!erit <!ericianura=,
(e.aciano!erat <!erocianura=
: 0n general, au stabilitate mare
: ionul de !erocianură este
aproape inert, motiv pentru care
este neto.ic, spre deosebire de
!ericianură
-lte cianuri -g<+1=
:
2
, +u<+1=
2:
3
, +d<+1=
2:
4
,
Mn<+1=
2:
4

: disocire
: concentraie de +1
:
liber
+ompuşii a)otului -moniac, a)otii, a)otai : capacitate de reinere 0n sol
: poate trece 0n amoniu 0n
contact cu apa
: poate !i o.idat de bacterii şi
trans!ormat 0n a)otii şi apoi
a)otai, care sunt substane
uşor solubile 0n apă, cu
proprietăi o.idante
*#asi0icarea +o#uan%i#or du+) ti+u# de risc +e care 4# +reint)3
: in!lamabili,
: coro)ivi,
29
: reactivi,
: to.ici,
: cancerigeni.
Ti+uri de +o#uare3
;uncţie de natura ei, poluarea mediului geologic poate !i;
: fizică, poluare termică <ape sau a!lueni cal)i sau reci=, poluare cu materiale
minerale sau organice 0n suspensie,
: chimică, poluare cu sustane minerale <aci)i, ba)e, săruri; cloruri, nitrai, metale
grele etc.= şi poluare cu sustane organice naturale şi sintetice <toi compuşii
c(imici apro.. 1'' ''' mentionai 0n literatura de specialitate=,
: "iologică, poluarea cu germeni patogeni; microorganisme, viruşi, bacterii.
;uncţie de originea ei, poluarea mediului geologic poate !i;
: punctiformă sau localizată, datorată deversării şi depo)itării necontrolate a unor
substane poluante, precum şi e.ploatării de!ectuoase a instalaiilor,
: lineară, care se mani!estă de:a lungul căilor terestre de transport, cursurilor de
apă, canalelor de evacuare a apelor u)ate etc.,
: difuză, care re)ultă 0n urma aplicării 0ngrăşămintelor şi produselor !itosanitare
sau prin poluarea masivă a atmos!erei.
;uncţie de caracterul ei$timp, poluarea mediului geologic poate !i;
: permanentă, 0ntreinută permament prin deversări sau des!ăşurarea activităilor
poluatoare, depo)itarea necontrolată a deşeurilor
: accidentală, datorată !isurării, spargerii conductelor de transport a
substanelor5(idrocarburilor, deversărilor accidentale,
: istorică, dacă datea)a de mai muli ani,
: actuală, dacă este re)ultatul unei activităi recente.
;uncţie de sectorul economic care generează poluarea mediului geologic pot !i
identi!icate;
: poluare domestică, depo)itarea deşeurilor domestice, re)ultate din servicii,
depo)ite necontrolate de deşeuri menajere, neetanşeitatea reelei de canali)are,
in!iltraii din !osele septice, nămolurile provenite de la staiile de epurare
orăşeneşti, apele pluviale care spală căile de transport, plat!ormele industriale
poluate, scurgerea necontrolată 0n sol a combustibului din re)ervoarele
0ngropate precum şi a uleiurilor u)ate etc.,
30
: poluare industrială, care poate avea multe cau)e, cele mai !recvente !iind legate
de depo)itarea deşeurilor industriale, de apele u)ate industriale şi de mină, de
redepunerile din atmos!eră,
: poluarea agricolă, !ormă de poluare di!u)ă, datorată 0n special utili)ării
necorespun)ătoare a sustanelor c(imice de sinte)ă 0n agricultură, respectiv
0ngrăşăminte, !ito(ormoni, produse !itisanitare,
: poluarea prin transport, care se mani!estă de:a lungul căilor de transport şi
comunicaie terestre, navale şi aeriene
Re!eriri la substantele poluante, periculoase se regasesc in;
1= 3.4.#. nr. 15252''5, aprobată prin 6egea nr. %452''" privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, -ne.a nr. 2 @ 3u"stanţe poluante relevante pentru a fi luate #n
considerare la sta"ilirea valorilor limită de emisie
2= >.#. nr. %'452''$ privind controlul asupra pericolelor de accidente majore 0n
care sunt implicate substane periculoase, -ne.a nr. 1, Partea I @ 3u"stanţe periculoase
nominalizate şi Partea a II:a @ (ategorii de su"stanţe şi preparate care nu sunt
nominalizate #n mod specific #n &artea I
%"*" Comportarea poluanţilor ,n mediul geologi$
@upă pătrunderea 0n mediul geologic, poluanii su!eră !enomene de transport, de
trans!ormare, de trans!er sau de acumulare şi !i.are. -ceste !enomene contribuie la
răsp9ndirea şi distribuia lor 0n elementele mediului geologic <sol, !ormaiuni geologice, ape
subterane= şi la modi!icarea structurii c(imice a mediului geologic.
Trans+ortu# +o#uan%i#or ,n mediul geologi$ constă 0n deplasarea poluanilor 0n
sol, subsol la o distană de sursă. @eplasarea poluanilor se reali)ea)ă prin dispersia
acestora 0n sol, !ormaiuni geologice, ape subterane prin;
: difuzie, deplasarea moleculelor de poluant 0n toate direciile, !avori)ată de
gradientul de concentraie,
% advesţie, deplasarea pe ori)ontală a poluantului odată cu !luidul purtător, aer sau
apă, pe direcia de deplasare a !luidului.
Trans0or!area +o#uan%i#or 4n !ediu# (eo#o(ic constă 0n modi!icări structurale ale
acestora care au loc 0n sol, subsol, conduc9nd la trans!ormarea lor 0n ali compuşi prin;
: procese chimice; o.idare, reducere, neutrali)are, eliminare, substituie, fotoliză,
: procese "iologice; procese metabolice, descompunere bacterială.
Mediul geologic este un sistem tridimensional, tri!a)ic, !oarte comple., ca urmare şi
poluanii se pot dispersa tot tridimensional.
31
Pentru evaluarea corectă a poluării mediului geologic este necesar a !i cunoscut
modul de dispersie a poluanilor 0n mediul geologic, respectiv 0nelegerea proceselor de
trans!er a poluanilor dintr:o !a)ă 0n alta, tridimensional, dintr:un element al mediului
geologic 0n alt element al acestuia.
@istribuia5dispersia poluanilor 0n mediu poate !i caracteri)ată de !enomene de;
:trans!er solid:lic(id,
: trans!er lic(id:lic(id,
: trans!er lic(id:ga),
: bioacumulare <trans!er apă:alte lic(ide=.
Po#uarea !ediu#ui (eo#o(ic +rin trans0er de !as) se de)voltă 0n sisteme
eterogene, poluantul trecand dintr:o !a)ă 0n alta <apă:aer, aer:sol, apă:!ormaiune
geologică, aer:poluant, apă:poluant etc.= prin;
: evaporare5condensare,
: adsorbie5desorbie,
: solubili)are5precipitare, etc.
Ioate aceste trei categorii de !enomene <transport, trans!ormare, trans!er de masă=
se des!ăşoară simultan 0n mediul geologic.
-t9t procesele care se des!ăşoară 0n sistemele omogene, c9t şi cele care se
des!ăşoară 0n sistemele eterogene depind de;
: proprietăile poluantului,
: proprietăile solului, !ormaiunilor geologice, apelor subterane,
: proprietăile mediilor cu care poluantul vine 0n contact <mediul de transport,
mediul receptor=.
Pentru unii poluani solul repre)intă un mediu de transport <de e.emplu, poluanii
solubili 0n apă sunt transportai prin intermediul solului ca !actor de transport din precipitaii
0n acvi!er=.
Pentru ali poluani solul repre)intă un re)ervor <de e.emplu, pentru unele metale
grele care !ormea)ă compuşi greu solubili=.
%"-" Prin$ipalele $ara$teristi$i ale poluanţilor
Pro+rietati#e1caracteristici#e +o#uanti#or anor(anici
a9 Betalele grele, 0n accepiunea globală, convenională, a noiunii repre)intă o
parte a componenei anorganice a solului, ce cuprinde elemente c(imice cu caracter
electropo)itiv, care au 0n stare elementară densitatea mai mare decat 5 <*e, Mn, +u, Mn,
Pb, +d, +r, +o, 1i, >g=. Metalele grele sunt elemente c(imice comune tuturor solurilor, iar
abundena lor se situea)ă 0ntre domeniul procentelor <*e= şi cel al părilor per milion.
32
1ivelul general de coninut !oarte redus din sol şi plantă, precum şi rolul biologic al
majorităii acestor elemente c(imice au condus, de asemenea, la gruparea lor sub titlul
generic de NmicroelementeN.
2n anumite areale, coninutul acestor elemente c(imice din soluri este mai mare
dec9t limita ma.imă a intervalului de concentraie 0n care e!ectul lor asupra vegetaiei este
bane!ic sau nedăunător. 8e ajunge ast!el, 0n situaia ca elementele 0n cau)ă să contribuie
la in(ibarea nu numai a procesului normal de creştere şi de)voltare a plantelor, dar şi la
dereglarea !uncionalităii celorlalte componente ale mediului 0nconjurător. +au)a acestor
coninuturi !oarte mari din sol poate !i de natură geogenă, dar mai ales de natură
antropogenă. 2n această situaie a coninuturilor !oarte mari 0n ast!el de elemente c(imice
0n sol, se utili)ea)ă noiunea de Nmetale greleN.
+oninutul total al metalelor grele din sol eate !ormat din !raciunile legate de pările
componente ale solului <soluia solului, argila coloidală, o.i)ii liberi de *e şi Mn, materia
organică, reeaua cristalină a silicailor=.
Betalele grele sunt caracteri)ate prin următorii parametrii !i)ici ; masa atomică,
punctul de topire, punctul de !ierbere, ra)a metalică. Aalorile acestor parametrii !i)ici sunt
pre)entate 0n -ne.a ... B tab. 2.33. pag 3&, depoluare.
Proprietăile metalelor de adsorbie, comple.are şi precipitare sunt !oarte
importante de a !i cunoscute, av9nd 0n vedere necesitatea aplicării măsurilor de punere 0n
sigurană5i)olare a unui sit contaminat. Prin aceste procese poluanii anorganici se pot
trans!orma 0n compuşi neto.ici sau 0n compuşi !oarte to.ici.
)dsor"ţia este de!inită ca !enomenul prin care poluanii ajunşi 0n sol sunt !i.ai la
supra!aa particulelor solide care intră 0n compo)iia solului, iar a!initatea repre)intă
adsorbia selectivă a metalelor de către sol, !uncie de proprietăile acestuia şi de cele ale
metalelor. -!initatea principalelor metale pentru di!erite tipuri de sol este pre)entată 0n
-ne.a .... tab 2.3.4. pag 4' depoluare.
(omplexarea se mani!estă atunci c9nd un cation metalic interacionea)ă prin
legături covalente cu un anion anorganic sau cu un grup organic, sau anorganic.
8tabilitatea compuşilor ast!el !ormai este direct proporională cu valoarea p>:ului solului.
&recipitarea este !enomenul prin care metalele din soluie se depun la inter!aa
particulelor solide ale solului, acumul9ndu:se ast!el o nouă substană solidă. Precipitarea
metalelor 5 reinerea metalelor grele 0n sol depinde de p>:ul solului, al apei interstiiale şi
de concentraia soluiei 0n metale.
3 importană majoră 0n solubili)area metalelor grele din sol o are reacia

şi
potenialul redo.. Iransportul metalelor grele 0n sol se reali)ea)ă prin intermediul !a)ei
33
lic(ide. 2n plus, se mai poate reali)a, la intensităi mai reduse, şi prin intermediul
rădăcinilor plantelor şi a organismelor vii din sol. 6ucrările mecanice ale solului pot
constitui surse de ve(iculare a metalelor grele de la supra!aa solului către ori)onturile mai
pro!unde.
@in sol o anumită cantitate din !iecare metal greu este absorbită de către plantă, 0n
condiii normale, ca element de nutriie <*e, 1, +u, Mn= sau ca element pasiv <Pb, +d=.
+oncentraiile ridicate din sol, reali)ate ca e!ect al poluării, determină, 0n !uncie de
0nsuşirile c(imice ale solurilor, absorbia unor coninuturi ridicate 0n plante uneori la niveluri
to.ice, cu e!ecte negative pentru creşterea plantelor, pentru !ormarea recoltei şi ca
implicaiii nedorite asupra celorlali !actori de mediu.
/!ectele circuitelor pedogeoc(imice şi biogeoc(imice ale metalelor grele 0n natură
0şi pun amprenta 0n special 0n arealele puternic poluate ca urmare a emisiilor industriale.
-mintim numai e!ectele negative ale +d şi Pb.
"9 6istri"uţia elementelor chimice : )g, )s, Ca, Ce, Ci, (d, (e, (o, (r, (s, (u, -a,
-e, <i, ,g, Bn, Bo, D", Di, &", R", 3", 3e, 3n, 3r, >a, >i, >h, >l, !, E, F, G, Hn, Hr9 şi
regimul acestora ca poluani 0n mediul geologic sunt pre)entate 0n partea introductivă a
primului volum din -tlasului #eoc(imic al Rom9niei B Ka)inul Aăii Iisa, iniiat şi !inanat de
MM@@ şi M/*, 0n anul 2''$. Pentru cei interesai acest volum poate !i solicitat 5consultat
la Ministerului Mediului şi @e)voltării @urabile.
c9 ;luorul cunoscut 0n lumea c(imiştilor drept elementul care Ndistruge totN, se
găseşte 0n sol, 0n mod obişnuit, la nivelul )ecilor de mg5Og. Pe solurile poluate cu !luor
ordinul de mărime este de ordinul sutelor sau c(iar, miilor de mg5Og. 6imita ma.imă
admisă a !ost apraciată la 2oo mg5Og <HloOe, 1&%o=.
Poluarea cu !luor are loc, de regulă, 0n jurul unităilor industriale ale căror emisii
sunt 0ncarcate cu !luor <0n principal, u)ine pentru e.tragerea aluminiului din alumină, şi
pentru prepararea 0ngrăşămintelor !os!atice şi, secundar, unităi 0n care se produce sticla şi
ceramica=.
3 altă sursă a poluării cu !luor a solului poate !i aplicarea 0n sol a !os!oritelor brute
<conin pană la 5G !luor total=, a super!os!atului, 0n special simplu <p9nă la 1G !luor= sau a
!os!ogipsului <conine pana la "o mg5Og !luor=. Primele două se aplică ca surse de !os!or,
iar !os!ogipsul ca amendament pe solurile alcalice.
2ntr:un areal poluat cu !luor, e!ecte negative marcante se 0nregistre)ă la toate
componentale mediului 0nconjurător, dar 0n special la animalele rumegătoare <bovine,
ovine=. 4n e.emplu tipic pentru ara noastră o constituie Nca)ul Aalea +ălugăreascăN. 2n
perioadele de activitate internă ale acestui combinat no.ele emise pentru producerea
34
0ngrăşămintelor c(imice cu !os!or erau 0ncărcate, printre altele, cu !luor. +a urmare, s:a
inregistrat o contaminare a solului, vegetatiei şi aerului cu !luor apăr9nd episoade de
!luoro)ă la animale.
d9 Ditraţii repre)intă una din componentele a)otului mineral din sol, constituind, 0n
acelaşi timp, sursa principală de aprovi)ionare cu a)ot a poluanilor. -)otul nitric devine
poluant numai atunci cand coninutul său din sol depaşeşte necesarul de nutriie a
plantelor.
2n mod normal, 0n stratul arat al solurilor agricole, coninutul de nitrai oscilea)ă 0ntre
valori mai mici de 2o ppm, caracteristic solurilor ne!ertili)ate, la valori da 2o:4o ppm,
speci!ice solurilor !ertili)ate şi p9nă la valori de cca "o:$o ppm, 0nt9lnite 0n solurile
(orticole.
2n general, coninuturile mai mari de 1'' ppm , sunt considerate poluante. In
!uncie de natura solului, a plantelor cultivate, e!ectul poluant se poate mani!esta direct
asupra plantelor, asupra solului , asupra apei !reatice şi asupra consumatorilor <ani male,
oameni=.
@atorită mobilităii sale ridicate, ionul 13
3
circulă uşor odată cu apa descendentă
imbogăind 0n nitrai apa din p9n)a !reatică. *ertili)area neraională, cu ingraşăminte cu
a)ot, a constituit pentru ara noastră, o sursă majoră de poluare cu nitrai a solului şi apei
!reatice. 8urse majore da poluare cu nitrai sunt 0n mediul rural, intravilan, !iind datorate
!ertili)ării e.cesive cu a)ot a grădinilor de legume şi de gospodărirea nejudicioasă a
deşeurilor )oote(nice şi umane.
e9 (ianurile au solubilitate di!erită, ast!el; cianurile metalelor alcaline şi alcalino:
păm9ntoase sunt solubile 0n apăJ cianurile metalelor grele sunt insolubile, 0n general,
e.cepie cianura mercurică care este solubilă.
f9 (ompuşii azotului sunt pre)eni 0n mediul geologic sub !ormă de amoniac, a)otii,
a)otai, !iecare av9nd caracteristici speci!ice.
-moniacul este un ga) un ga) solubil, dar 0n anumite condiii de p> se
trans!ormă!ie 0n compus necombinat, !ie 0ntr:o !ormă ioni)ată. 2n sol amoniacul este
produs prin dscompunerea substanelor organice şi poate !i reşinut de că sol sau poate
trece 0n amoniu 0n contact cu apa sau poate !i o.idat de bacterii şi ast!el trece 0n a)otii şi
apoi 0n )otai.
-)otiii şi a)otaii metalelor alcaline sunt substane uşor solubile 0n apă.
g9 (lorurile sunt pre)ente 0n mediul gologic datorită capacităii lor mari de
di)olvabilitate, de e.emplu; clorura de sodiu are o capacitate de di)olvare de 2"G, iar
clorura de calciu, 4'G, la o temperatură a mediului geologic de 25
'
+.
35
Pro+riet)%i#e 1caracteristici#e +o#uan%i#or or(anici. Principalele caracteristici ale
poluanilor organici sunt ; solubilitatea, densitatea, v9sco)itatea, coe!icientul de partiie,
constanta >enrD, capacitatea de adsorbie pe cărbune activ şi bioegradabilitatea.
8olubilitatea, densitatea, v9sco)itatea, coe!icientul de partiie indică distribuia
pluanilor 0n mediul geologic, iar constanta >enrD, capacitatea de adsorbie pe cărbune
activ şi biodegradabilitatea indică posibilitatea de decontaminare5 criterii de alegere a
metodei de decontaminare.
@e!iniiile aceastor caracteristici se regăsesc 0n literatura de specialitate, iar mai jos
se de)voltă numai biodegradabilitatea, deoarece este !oarte importantă 0n aplicarea
tratării biologice ca metodă de decontaminare. Proprietăile5caracteristicile principalilor
poluani organici sunt pre)entate 0n -ne.a ... Btab 2.3.1. pag 3" depoluare.
Kiodegradabilitatea poluanilor organici se reali)ea)ă 0n condiii aerobe sau
anaerobe, !uncie de structura moleculară şi de condiiile de mediu. *uncie de potenialul
de degradare, poluanii orgnici pot !i;
: degradabili <capacitate mare de degradare biologică 0n diverse condiii aerobice=J
: persisteni <pot !i degradai, dar cu e!orturi!oarte mari, după un timp 0ndelungat=J
: nedegradabili.
a9 &esticidele sunt substane c(imice sau un amestec de substane c(imice,
predominant organice, cu rol po)itiv 0n combaterea bolilor şi daunătorilor plantelor, parial,
şi a animalelor. 8e apracia)ă că, !ără aplicarea acestora, pierderile provocate agriculturii,
pe plan mondial, ar !i de 35:4'G.
@at !iind !aptul că mare parte din aceste substane nu sunt consumate total,
cantităi mari de pesticide ajung 0n sol, acion9nd negativ at9t asupra acestuia c9t şi
asupra celorlalte componente ale mediului, de care solul este legat direct sau indirect. 8e
aprecia)ă că numai 3G din insecticidele sau !ungicidele administrate şi 5:4'G din erbicide
sunt consumate e!ectiv 0n procesul pentru care au !ost utili)ate.
Principalele procese 0n care pesticidele sunt implicate, se re!eră la absorbia de
către plante, absorbia de către coloi)ii solului, degradarea c(imică, descompunerea
microbiană, migrarea 0n ad9ncime. 6a acestea, se adaugă procesele ce se petrec la
supra!aa solului şi anume; volatili)area şi descompunerea c(imică.
Persistena re)iduurilor de pesticide 0n sol este di!erită, !iind !uncie de natura
c(imică a substanei şi secundar de natura solului sau de 0nsuşirile sale !i)ice, c(imice şi
biologice. Persistena poate !i cuanti!icată cu ajutorul parametrului numit Ntimp de
0njumătăireN .
36
@egradarea pesticidelor se petrece pe cale abiotică, prin intermediul di!eritelor tipuri
de reacie <(idroli)a, o.ido:reducere, !ormare de nitro)oderivai ş.a= şi pe cale biotică.
2n solurile din Rom9nia, 0n special 0n solurile cu !olosină legumicolă din diverse
pări ale ării, s:au determinat coninuturi ridicate de insecticide organoclorurate <@@I si
>+>= care 0ntrec cu mult valuarea de '.1 ppm, apreciată ca limită ma.imă admisă. Mai
mult, 0n organele comestibile ale unor legume cultivate pe ast!el de soluri <ceapă, salată
s.a.= s:au determinat coninuturi de >+> ec(ivalente, uneori, cu valorile determinate in sol.
"9 ,idrocar"uri naturale :tiţei9 -ctivitatea de e.tracie şi transport a ieiului este
0nsoită uneori, de accidente care contaminea)ă solul cu ast!el de produse. Pieiul modi!ică
radical proprietăile solului, at9t cele !i)ico:c(imice c9t şi cele biologice !orm9nd la
supra!aa solului o peliculă

impermeabilă care impiedică circulaia apei 0n sol şi sc(imbul
de ga)e dintre sol şi atmos!eră J se produce ast!el a!i.ierea rădăcinilor plantelor se
!avori)ea)ă procesele de reducere şi scade activitatea metabolică a bacteriilor.
Poluarea cu iei se poate produce la supra!aa solului sau 0n interiorul lui. In primul
ca), mişcarea tieiului se !ace descendent, iar 0n al doilea, cu predilecie, ascendent.
2n )onele de e.tracie a ieiului, poluarea este comple.ă pe l9ngă iei, apăr9nd şi
apa sărată provenită din )ăcăm9nt sau introdusă 0n acesta pentru a !acilita e.tracia.
4neori poluarea cu apa sărată este aşa de intensă 0nc9t solul se trans!ormă 0ntr:un
solonceac propriu:)is. In ast!el de situaii 0n care solul este puternic poluat cu iei şi apă
sărată, el devine practic neproductiv !iind scos complet din circuitul agricol.
2n !uncie de nivelul de incărcare al solului cu re)iduuri petroliere se aprecia)ă că la
un coninut de pană la '.4G Q solul este slab poluatJ de la '.4 la 1G : moderat poluat, de
la 1 la 5G :puternic poluat, de la 5 la 1'G : !oarte puternic poluat şi la peste 1'G :
e.cesiv de poluat.
2n cele ce urmea)ă sunt pre)entate o serie de tabele, stabilite de di!erite colective
de cercetare, privind evidenierea gradului de poluare a solului, cu limitele ma.ime
admisibile pentru di!erii poluani.
Iabel 1
1ivele de 0ncărcare a solului cu diversi poluanti <lista 3lande)ă=
- +oninut
normal K 6imite ma.ime
admisibile
+ 6imite de
urgenă
M
/
I
-
6
/
-rsen -s 5 2' 5'
Kariu Ka 2'' 4'' 2'''
+admiu +d 1 3 1'
+obalt +o 15 3' 2''
+rom +r 3' 1'' 4''
+upru +u 2' 1'' 4''
Mercur >g '.1 2 1'
37
Molibden Mo 2 1' 4'
Mangan Mn &'' 15'' 2$''
1ic(el 1i 2' 5' 3''
Plumb Pb 2' 1'' 1'''
8taniu 8n 2' 5' 3''
Minc Mn 1'' 3'' 15''
-rgint -g 2 2' 4'
8eleniu 8e 1 3 1'
8tibiu 8b 5 5' 3''
*lour * 5' 2'' $5'
+ian +n 1 1' 1''
Krom Kr 1' 5' 3''
+
3
M
P
4
8
I
3
R
#
-
1
I
+
I
Ken)en '.'1 '.5 5
/tiben)en '.'5 5 5'
Ioluen '.'5 3 3'
RDlen '.'5 5 5'
*enoli '.'2 1 1'
-romatici <total= '.1 $ $'
+
3
M
P
4
8
I
-
R
3
M
-
I
I
+
I
P
3
6
I
+
I
+
6
I
+
I
1a!talen '.1 5 5'
-utracen '.1 1' 1''
*enantren '.1 5 5'
6ouranten '.1 1' 1''
Piren '.1 1' 1''
Ken)oupriren '.'5 1 1'
Iotal compusi 1 2' 2''
+
3
M
P
4
8
I
3
R
#
-
1
I
+
I
+
6
3
R
I
1
-
I
I
+ompusi clorinati ali!atci '.1 5 5'
+lorben)en '.'5 1 1'
+lor!enoli '.'1 '.5 5
+ompusi aromatici policiclici clorinati '.'5 1 1'
Ki!enil policlorinate '.'5 1 1'
P
/
8
I
I
+
I
@
/
3rganoclorurate '.'1 '.1 5
Iran)ine '.'1 '.1 5
Re)iduri petroliere 1'' 1''' 5'''
Iabel 2
1ivele de 0ncărcare a solului cu diverşi poluani : I+P-
Poluantul
- +oninuturi
normale
K 6imite
admisibile
+ 6imite de
intervenie
obligatorie
M
e
t
a
l
e
-rsen -s 5 2' 5'
Kariu Ka 2'' 4'' 2'''
+admiu +d 1 3 1'
+obalt +o 15 3' 2''
+rom +r 3' 1'' 4''
+upru +u 2' 1'' 4''
Mercur >g '.1 2 1'
Molibden Mo 2 1' 4'
Mangan Mn &'' 15'' 2$''
1ic(el 1i 2' 5' 3''
Plumb Pb 2' 1'' 1'''
8taniu 8n 2' 5' 3''
Minc Mn 1'' 3'' 15''
38
-rgint -g 2 2' 4'
8eleniu 8e 1 3 1'
8tibiu 8b 5 5' 3''
P
o
l
u
a
n

i
o
r
g
a
n
i
c
i
*luor 5' 2'' $5'
+ianuri 1 1' 1''
Kromuri 1' 5' 3''
+
o
m
p
u
ş
i
a
r
o
m
a
t
i
c
i
Ken)en '.'1 '.5 5
/tilben)en '.'5 5 5'
Ioluen '.'5 3 3'
Rilen '.'5 5 5'
*enoli '.'2 1 1'
Iotal '.1 $ $'
+
o
m
p
u
ş
i

a
r
o
m
a
t
i
c
i
p
o
l
i
c
i
c
l
i
c
i
1a!talen '.1 5 5'
-ntracen '.1 1' 1''
*enantren '.1 5 5'
*luorantren '.1 1' 1''
Piren '.1 1' 1''
Ke)capiren '.'5 1 1'
Iotal 1 2' 2''
+
o
m
p
u
ş
i
o
r
g
a
n
i
c
i

c
l
o
r
i
n
a

i
+ompuşi ali!atici clorinai '.1 5 5'
+lorben)en '.'5 1 1'
+lor!enoli '.'1 '.5 5
+ompuşi aromatici
policicliciclorinai '.'5 1 1'
Ki!enoli policlorinate '.'5 1 1'
Pesticide
3rganoclorurate '.'1 '.1 5
Irie)ine '.'1 '.1 5
-li
poluani Re)iduri petroliere 1'' 1''' 5'''
%"." E/e$te ale poluării ,n mediul geologi$
/!ectele poluării mediului geologic se mani!estă prin;
: modi!icarea calităii !i)ico:c(imice şi biologice a soluluiJ
: modi!icarea calităii !i)ico:c(imice şi biologice a apelor subteraneJ
: modi!icarea calităii !i)ico:c(imice şi biologice a !ormaiunilor geologiceJ
: apariia 0n sol 5ape subterane5!ormaiuni geologice a unor acumulări de poluani
care devin la r9ndul lor surse de poluareJ
: apariia de restricii de utili)are a unor categorii de resurse naturale geologiceJ
: apariia de )one ale mediului geologic cu risc semni!icativ asupra sănătatii
mediului pentru care se pot institui restricii sau interdicii de acces si utili)areJ
: a!ectarea ecosistemelor terestre.
@in mediul geologic, unii poluanti cu to.icitate si mobilitate !oarte amre ajung in sol
<prin intermediul apelor subterane=, in apele de supra!ata, in aer, in plante. In aer ajung, de
39
regula, substante c(imice volatile, iar in apa substantele c(imice solubile. Plantele
asimilea)a si concentrea)a cea mai mare parte din substantele c(imice pre)ente in sol.
#ermenii patogeni ajung in mediul geologic ca urmare indepartarii si depo)itarii
neigienice a materiilor !ecale, a ingroparii de cadavre sau produse organice alterate. @in
sol acesti germeni trerc in ape si plante.
Para)itii pot !i pre)enti in sol ca urmare a unor conditii de salubritate de!ectoase.
'" Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologi$
In-esti(area este de!inită ca procesul de identi!icare a pre)enei poluanilor 0n
mediul geologic, delimitarea spaială a acestora, stabilirea concentraiei lor precum şi a
relaiei acestora cu matricea minerală şi structura mediului geologic.
-nsamblul metodelor utili)ate, speci!ice oricăror investigări 0n mediul geologic sunt
adaptate la problematica urmărită, dar şi la ad9ncimea la care se doreşte să ajungă
cunoaşterea mediului geologic.
Investigarea se !ocali)ea)ă pe cunoaşterea structurii geologice cercetate,
identi!ic9nd şi urmărind toate elementele caracteristice necesare caracteri)ării calităii
naturale a mediului geologic cercetat.
2n acelaşi timp investigarea va identi!ica toi poluanii e.isteni 0n arealul cercetat, va
identi!ica distribuia spaială a acestora, pe ori)ontală şi pe verticală, p9nă la limita
identi!icării condiiilor naturale nea!ectate, dar şi căile prin care acestia au ajuns 0n mediul
geologic. Relaia poluantului cu matricea minerală a rocilor, cu apa subterană, cu elemente
de tectonică şi stratigra!ie sunt elemente eseniale care trebuie desci!rate.
Ioate cele trei elemente ale sistemului mediului geologic, solul, apele subterane şi
!ormaiunile geologice sunt investigate cu acelaşi grad de comple.itate şi detaliere,
urmărindu:se integrarea şi sinte)a datelor de cunoaştere 0ntr:un tot unitar care să conducă
la 0nelegerea c9t mai bună a !enomenelor şi situaiilor investigate.
Investigarea se reali)ea)ă 0n con!ormitate cu gradul de detaliere al in!ormaiilor
urmărit, la scări topogra!ice de reali)are corespun)ătoare cunoaşterii in!ormative sau de
detaliu şi mare detaliu.
=rice investigare realizată conform prezentului ghid tehnic va tre"ui să răspundă
cunoaşterii totale, complexe şi complete a spaţiului geologic cercetat
7-a#uarea este de!inită ca orice metodă utili)ată pentru măsurarea, calcularea,
modelarea, progno)area sau estimarea pre)enei unui poluant 0n mediul geologic.
40
Metodele şi te(nicile de investigare a mediului geologic au !iecare 0n parte o serie
de limitări de cunoaştere. 3 categorie de limitare a cunoaşterii mediului geologic este dată
de densitatea punctelor de observare con!orm scării (ării.
@atele de observaie di!erite sunt supuse unor prelucrări matematice cu rol de
0mbunătăire a interpretării geologice.
Metodele de evaluare pot !i; prelucrări ale datelor primare 0n scop de !iltrare,
prelucrări statistice, programe de calcul pentru evidenierea unor aspecte speci!ice,
modelarea c9mpurilor !i)ice sau geoc(imice, modelări (idrogeologice, modelări ale
transportului poluanilor ş. a.
Re)ultatele investigării şi evaluării poluării mediului geologic sunt pre)entate prin
mijloace speci!ice cum sunt; (ări de di!erite tipuri, la di!erite scări, pro!ile, diagrame,
anali)e de laborator, anali)e !actoriale etc., 0nsoite de te.te interpretative.
="iectivul general al investigării si evaluarii mediului geologic este de identi!icare a
modi!icarilor si prejudiciilor aduse solului şi subsolului prin poluare.
="iectivele specifice ale investigării si evaluarii mediului geologic sunt cercetarea şi
caracteri)area )onei contaminate din punct de vedere ecologic, te(nic şi economic prin
lucrări de investigare pedologică 5 geologica 5 (idrogeologică 5 geoc(imică 5 geo!i)ică.
Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminării se reali)ea)ă prin;
a= metode speci!ice de investigare pedologicăJ
b= metode speci!ice de investigare geologicaJ
c= metode de investigare (idrogeologicăJ
d= metode speci!ice de investigare geoc(imicăJ
e= metode speci!ice de investigare geo!i)icăJ
0n !uncie de natura poluantului 5 tipul, 0ntinderea şi semni!icaia oricărei poluări e.istente
0n5 pe amplasament, comple.itatea structurii geologice.
)" Pre0udi$ii aduse mediului geologi$
Identi!icarea prejudiciilor aduse calităii mediului geologic se reali)ea)ă prin
cunoaşterea modi!icării indicatorilor care caracteri)ea)ă starea naturală şi calitatea
mediului geologic.
+ategoriile principale de indicatori sunt;
1 Indicatori fizici'
: te.tura
: structura
41
: compo)iia mineralogică
: poro)itatea
: permeabilitatea
: parametrii petro!i)ici <densitate, re)istivitate, susceptibilitate magnetică,
temperatură etc.=
: litologie
: vite)a de curgere a apei, s.a.
0 Indicatori chimici'
: p>:ul
: capacitate de tamponare
: procese redo.5sc(imbul ionic
: capacitatea de reinere5acumulare50ncărcare
: concentraii de elemente c(imice comune
: pre)ena şi concentraii de elemente c(imice străine
? Indicatori "iologici'
: !raciuni organice
: microorganisme
: activitate en)imatică
: activitate simbiotică
: ecosisteme terestre
. (onstatarea şi sta"ilirea depăşirilor valorilor indicatorilor prevăzute de normele
#n vigoare de calitate a solurilor şi apelor su"terane
/valuarea prejudiciilor aduse mediului geologic se reali)ea)ă at9t prin estimarea
volumelor mediului geologic a!ectate de modi!icarea unor indicatori de calitate, c9t şi prin
evaluarea costurilor de reducere a indicatorilor a!ectai c9t mai aproape de starea iniială
naturală.
2n acelaşi timp, ca o !inalitate a evaluării prejudiciilor, va !i aprecierea asupra
posibilităii de utili)are a terenurilor poluate sau a utili)ării acestora după depoluare.
*" Responsabilităţi privind re/a$erea mediului geologi$
Responsabilităile pentru re!acerea mediului geologic se stabilesc 0n con!ormitate
cu principiul poluatorul plăteşte
In con!ormitate cu particularitatile structurii economice romanesti aplicarea acestui
principiu a condus la urmatoarele variante de aplicare;
: responsabilitatea operatorilor economici privati
42
: responsabilitatea operatorilor economici de stat
: responsabilitatea institutiilor publice administrative locale
: responsabilitatea autoritatilor publice centrale
Modalitatile aplicarii acestor variante sunt pre)entate in ># 14'352''$, art 1&.
@eatlierile vor !i pre)entate in #(idul Ie(nic pentru aplicarea ># 14'352''$ in curs
de elaborare.
Art. 2. In #nţelesul prezentei hotărâri, expresiile şi termenii de mai 4os au următoarele
semnificaţii'
Acti-itate +o#uatoare 1 =rice activitate care determină schim"ări negative privind
caracteristicile naturale ale calităţii mediului geologic
*ur)%ire 8 ansam"lul lucrărilor efectuate #n vederea #ndepărtării parţiale sau totale a
poluantului sau poluanţilor şi a materialelor contaminate, fără tratare
De%in)tor de teren 8 persoană fizică sau 4uridică care deţine #n proprietate sau #n
folosinţă un teren #n "aza unui titlu vala"il
7-a#uare 8 orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea
sau estimarea prezenţei unui poluant #n mediul geologic
43
In-esti(are @ proces de identificare a prezenţei poluanţilor #n mediul geologic, delimitarea
spaţială a acestora, sta"ilirea concentraţiei lor, precum şi a relaţiei acestora cu matricea
minerală şi structura mediului geologic
$a+ort (eo#o(ic de in-esti(are 5i e-a#uare a +o#u)rii !ediu#ui (eo#o(ic @
documentaţie tehnică ela"orată de specialişti #n domeniul ştiinţelor geologice şi
pedologice, persoane fizice sau 4uridice, care cuprinde rezultatele etapelor de investigare
şi evaluare a poluării
$econstruc%ie eco#o(ic) 8 ansam"lul lucrărilor efectuate #n vederea aducerii unui sit,
după remedierea acestuia, cât mai aproape de starea naturală
$e0acerea !ediu#ui (eo#o(ic @ ansam"lul măsurilor de curăţire, remediere şi$sau
reconstrucţie ecologică
$e!ediere 8 ansam"lul lucrărilor efectuate #n vederea readucerii concentraţiilor
poluanţilor su" valorile pragului de alertă
Sit a"andonat % zonă definită geografic, delimitată #n suprafaţă şi #n adâncime, poluată cu
su"stanţe "iologice, chimice, părăsită de poluator
Sit conta!inat @ zonă definită geografic, delimitată #n suprafaţă şi adâncime, poluată cu
su"stanţe "iologice, chimice
Sit or0an % zonă definită geografic, delimitată #n suprafaţă şi adâncime, poluată cu
su"stanţe "iologice, chimice, al cărei poluator este necunoscut
-" Glosar + art % De/initii
6#osaru# se co!+#eteaa si se corecteaa du+a ter!inarea textu#ui9
G23(R + art"% 1 De/iniţii
(pe subterane 4
(utorităţi publi$e $entrale $ompetente : Ministerul Mediului şi @e)voltării @urabile şi
-genia 1aională pentru protecia Mediului
(utorităţi publi$e $ompetente pentru prote$ţia mediului B -genii regionale pentru
protecia mediului şi agenii locale pentru protecia mediului
Noti/i$are privind restri$ţia /olosinţei terenului $ontaminat 1 act te(nico:juridic prin
care se introduce restricia utili)ării5!olosinei terenului contaminat
Constru$ţie e$ologi$ă B procesul de creare arti!icială a unor ecosisteme 0n cadrul
(abitatului uman, 0n scopul sporirii con!ortului uman, sau producerii intensive de alimente,
sau pentru asigurarea siguranei sale biologice.
44
Contaminare 5poluare6 B ansamblul de procese acion9nd asupra caracteristicilor !i)ico:
c(imice şi biologice prin care condiiile de satre naturală a unui !actor de mediu au !ost
maodi!icate ca urmare a unorevenimente5aciuni antropice sau naturale.
Contaminare 5poluare6 $ontrolată B modi!icarea condiiilor de stare naturală a unui !actor
de mediu prin aciuni antropice, urmate de revenirea la condiiilec9t mai apropiat de starea
naturală iniială.
Contaminare 5poluare6 ne$ontrolată B contaminare <poluare= produsă ca urmare a unor
activităi poluatoare.
Contaminare 5poluare6 nesemni/i$ativă B contaminare necontrolată, cu modi!icări ale
parametrilor !i)ico:c(imici şi biologici care prin natura, distribuia spaială şi durata de timp
nu alterea)ă caracteristicile !uncionale ale !actorului de mediu.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativă B contaminare necontrolată, cu modi!icări ale
parametrilor !i)ico:c(imici şi biologici care prin natura, de)voltarea spaială şi durata de
e.istenă, modi!ică 0n sens negativ <alterea)ă= caracteristicile!uncionale ale !actorului de
mediu şi generea)ă risc asupra populaiei şi mediului.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativă $on/irmată B contaminare semni!icativă
investigată prin mijloace şi etapele prevă)ute 0n >.#. nr. 14'%52''$ privind modalităile de
investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.
Contaminare 5poluare6 semni/i$ativă potenţială 4 contaminare semni!icativă investigată
nesistematic sau incomplet prin diverse mijloace şi etape 0nainte sau după aplicarea >.#.
nr. 14'%52''$.
Contaminarea 5poluarea6 mediului geologi$ 1 mediul geologic care a su!erit sc(imbari
ale carcateristicilor !i)ice, c(imice sau biologice ale starii naturale.
Delimitare spaţială B de completat de!iniia
Deţinător de teren 4 persoană !i)ică sau juridică care deine 0n proprietate sau 0n !olosină
un teren 0n ba)a unui titlu valabil.
Distrugeri ire$uperabile ale solului 4 producerea de e!ecte negative cu rol iremediabil
asupra solului.J
E$7ilibru e$ologi$ 1 ansamblul stărilor şi corelaiilor dintre elementele componente ale
unui sistem ecologic, care asigură meninerea structurii, !uncionarea şi dinamica sa.
7-a#uare 1 orice metodă utili)ată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, progno)area
sau estimarea pre)enei unui poluant 0n mediul geologic.
Evaluare de ris$ B este de!inită 0n legea mediului
45
E8pert 4 persoana !i)ică sau juridică competentă intr:un anumit domeniu, numită de un
organ de stat sau de pările interesate pentru a e!ectua o e.perti)ă.
E8perţi pentru investigaţii B persoane !i)ice sau juridice care e.ecută sarcinile, con!orm
acestei legi, posedă cunoştinele necesare de e.pert, atestate de autorităile publice
centrale competente, con!orm legislaiei 0n vigoare, pre)intă 0ncredere pentru ast!el de
sarcini şi dispun de ec(ipamentul corespun)ător, necesar .
GI B 8istem In!ormaional #eogra!ic
Gestionarea + Gospodărirea siturilor $ontaminate B !" ansamblul activităilor de
utili)are, conservare, protecie a resursei naturale de sol, pentru satis!acerea nevoilor
sociale şi economice, precum şi activitatea de prevenire şi combatere a aciunilor de
degradare sau contaminare a solului. %" activităile care, printr:un ansamblu de mijloace
te(nice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la utili)area,
conservarea, 5meninerea calităii5!unciilor solului pentru satis!acerea nevoilor sociale şi
economice şi la protecia 0mpotriva poluării acestei resurse naturale, precum şi la
combaterea aciunilor distructive ale apelor.
Identi/i$are poluanţi B de completat de!iniia
Probarea mediului geologi$+probă din mediul geologi$ B de completat de!iniia
Poluarea mediului geologi$ B de completat de!iniia
Terenuri a/e$tate B areale de terenuri, 0nregistrate cadastral5stabilite prin acte normative,
ale căror soluri sunt a!ectate de ero)iune, scăderea coninutului de materie organică şi
elemente nutritive, compactare, acidi!iere, salini)are, deşerti!icare, alunecări de teren.
Terenuri $ontaminate9
1.*,i!ic3
: proprietăi imobiliare 0n care sunt amplasate 0nstalaii scoase din u), precum şi alte
proprietăi imobiliare 0n care au !ost manipulate substane dăunătoare solului sau celorlalte
componente ale mediului, tratate, depo)itate sau 0ngropate deşeuri şi5sau re)iduuri,
respectiv !oste terenuri de degajare a deşeurilor şi5sau re)iduurilorJ
: proprietăile imobiliare care dein instalaii scoase din !olosină şi alte proprietăi
imobiliare 0n care au !ost manipulate substane dăunătoare solului, mediului 0nconjurătorJ
: orice alte areale de terenuri ale căror soluri sunt poluate c(imic datorită diverselor
activităi socio:economice şi sunt dăunătoare sănătăii, supravieuirii sau activităilor
oamenilor sau celorlalte organisme vii.
46
2. :io#o(ic 3 orice arie corespun)ătoare unei supra!ee de teren contaminată biologic sau
pe care a !ost sau este amplasată o sursă de poluare biologică.
3. $adioacti-3 -reale de terenuri sau proprietăi imobiliare poluate cu substane
radioactive, datorită diverselor activităi socio:economice din cadrul ciclului combustibilului
nuclear sau a altor activităi de cercetare, industriale, medicale, care !olosesc sau
generea)ă surse radioactive de mare activitate
Terenuri ameliorate 4 areale de terenuri cu soluri grav deteriorate, precis delimitate şi
de!inite, potrivit reglementărilor legislative 0n vigoare, care !ac sau trebuie să !acă obiectul
unor proiecte speciale de restaurare, reabilitare sau reconstrucie ecologică a solurilor,
terenurilor şi peisajului.
Terenuri degradate; areale de terenuri ale căror soluri pre)intă sc(imbări
dăunătoare5negative 0n caracteristicile lor !i)ice, c(imice sau biologice care a!ectea)ă
!unciile solului şi, prin aceasta, sănătatea, supravieuirea sau activităile oamenilor şi
celorlalte organisme vii.
Terenuri suspe$tate a /i $ontaminate9 $7imi$: biologi$
!"*,i!ic3 sunt perimetre 0n care s:au des!ăşurat activităi de depo)itare a deşeurilor
şi5sau re)iduurilor, precum şi perimetrele industriale suspectate de sc(imbări dăunătoare
asupra caracteristicilor !i)ice, c(imice sau biologice ale solului care duc la a!ectarea
dăunătoare a !unciilor solului şi, respectiv, a sănătăii, supravieuirii sau activităilor
oamenilor şi celorlalte organisme vii.
2. :io#o(ic3
: terenuri pe care sunt depo)itate deşeurile menajere sau )oote(nice, re)iduurile re)ultate
din industria alimentară şi care au 0ncărcătură microbiologică crescut0J
: terenurile a!ectate de apele re)iduale )oote(nice, nămolurile re)ultate de la staiile de
epurareJ
Terenuri suspe$tate de degradare+ a /i a/e$tate; areale de terenuri ale căror soluri
mani!estă tendine de sc(imbare dăunătoare5negative 0n caracteristicile lor !i)ice, c(imice
sau biologice care a!ectea)ă !unciilor solului şi, prin aceasta, sănătatea, supravieuirea
sau activităile oamenilor şi celorlalte organisme vii.
Raport geologi$ 1 documentaie te(nică elaborată de specialişti 0n domeniul ştiinelor
geologice şi pedologice, persoane !i)ice sau juridice, care cuprinde valorile indicatorilor
privind calitatea solului
Reabilitare e$ologi$ă 4 proces de recreere sau re!acere a unui ecosistem 0n urma unei
regresiuni ecologice, de către specialişti care dirijeajă procesul de re!acere 0n !orma
47
originală a structurilor şi !unciilor posedate anterior de ecosistemul dat sau de grupul de
ecosisteme.
Reabilitarea terenurilor degradate B lucrări de re!acere a terenurilor a!ectate de
ero)iune, stabilite 0n !uncie de cau)ele care au condus la apariia şi des!ăşurarea
proceselor de ero)iune.
Re$onstru$ţie e$ologi$ă B proces de reconstruire a unui nou tip de ecosistem ecologic
după distrugere şi5sau retrogresiunea ecologică a altuia.
Re$onstru$ţie e$o4pedologi$ă a terenurilor degradateB ansamblul lucrărilor e!ectuate
0n vederea aducerii unui teren a!ectat, după remedierea acestuia, c9t mai aproape de
starea naturală.
Re$uperare e$ologi$ă B stimularea proceselor spontane5regenerării naturale ,
des!ăşurarea lor 0n cadrul şi con!orm legităilor naturale, se des!ăşoară lent, implică
pre)ena obligatorie a unor !ragmente ale ecosistemelor e.istente anterior şi nu necesită
din partea oamenilor dec9t c(eltuieli minime şi un consum energetic redus.
Re/a$erea e$ologi$ă a terenurilor $ontaminate B ansamblul măsurilor de curăire,
remediere, reconstrucie ecologică.
Regenerare naturală B proces de redresare ecologică a cărui des!ăşurare se petrece !ără
intervenia omului <care durea)ă minim 2:3 ani, dar cel mai ades peste 2' ani=, dacă
des!ăşurarea sa are loc 0n condiii normale, naturale, de re!acere a structurilor şi !unciilor
unui ecosistem a!ectat de cau)e naturale sau antropice.
Relaţie $u matri$ea minerală B de completat de!iniia
Relaţie $u stru$tura geologi$ă B de completat de!iniia
Remediere e$ologi$ă : proces de vindecare a unor sisteme ecologice a!ectate grav de
impacte naturale i antropice !olosind 0n mod deliberat un comple. de mijloace !i)ice,
c(imice şi biologice.
Remedierea terenurilor degradate ;
:eliminarea sau reducerea cau)elor şi e!ectelor dăunătoare asupra terenurilor5soluluiJ
: previnirea sau reducerea migrării poluanilor !ără eliminarea poluanilor 0nşişi, respectiv,
asigurarea măsurilor de limitare a poluării solului şi celorlalte elemente ale mediuluiJ
: eliminarea sau reducerea sc(imbărilor dăunătoare asupra caracteristicile !i)ice, c(imice
sau biologice ale soluluiJ
48
: restabilirea !unciilor solului corespun)ător cu cerinele necesare asigurării utili)ării
durabile a solului.
Restaurarea e$ologi$ă B proces care constă 0n des!ăşurarea unor procese naturale sau
dirijate de om, procese care vi)ea)ă eliminarea consecinelor negative ale proceselorde
retrogresiune ecologică şi de re!acere a !uncionalităii ecosistemelor 0n curs de
degradare.Restaurarea ecologică 0mbracă di!erite !orme; regenerare naturală, recuperare
ecologică, reabilitare ecologică, reconstrucie ecologică, remediere ecologică, construcie
ecologică. -ctivităi de restaurare ecologică a mediului; re0mpădurirea, re!acerea
terenurilor degradate <stoparea ero)iunii, re!acerea terenurilor a!ectate de lucrări de
construire a căilor de comunicaie, a!ectate de lucrări d(idrite(nice, re!acerea terenurilor 0n
locul carierelor, terenuri a!ectate de e.ploatarea petrolieră=, recopertări cu vegetaie,
re!acerea bonităii terenurilor, biosolubili)area unor metale grele din minereuri sărace sau
steril,introducerea de noi specii de plante sau de animale.
Restri$ţii de utili;are+ limitări de /olosinţă sau stabilirea unor $ondiţii ,n $are pot /i
utili;ate terenurile 4 măsurile care previn deteriorarea caracteristicilor !i)ice, c(imice sau
biologice ale solului 0n scopul meninerii 0n !olosină durabilă a solului. @e stabilit prin
de!iniie cui se aplică restricia terenurilor, perimetrelor sau arealelor .
Retrogresiune e$ologi$ă 4 0nrăutăirea structurală şi !uncională a stării ecosistemelor 0n
urma unor impacte negative, provocate de cau)e naturale sau arti!iciale5antropice.
Ris$ ma0or 4 probabilitatea apariiei imediate sau 0nt9r)iate a unor pericole grave asupra
sănătăii oamenilor şi5sau mediului.
Ris$ natural 1 probabilitatea ca un anumit e!ect negativ al unui !enomen natural să se
producă 0ntr:o anumită perioadă de timp 0n anumite condiii.
$7imbări dăunătoare pentru sol 4 e!ectele dăunătoare sau nedorite ale diverselor
impacturi asupra !unciilor solului, capabile să provoace riscuri, pericole, de)avantaje sau
neplăceri apreciabile pentru societate.
Perimetre suspectate de vreo a!ectare; terenurile suspecte de sc(imbări dăunătoare
pentru calitatea solului.
istemul naţional de monitori;are a $alităţii medilui geologi$ : sistemul naional de
supraveg(ere, evaluare, progno)ă, averti)are şi intervenie operativă cu privire la starea
calităii mediului geologic
ol : stratul superior al crustei terestre, compus din particule minerale, materie organică,
apă, aer şi organisme vii. /ste inter!aa dintre păm9nt5supra!aa uscatului Ierrei, aer şi apă
şi gă)duieşte cea mai mare parte a bios!erei.
49
ol 4 corp <sistem= natural dinamic alcătuit din compuşi soli)i minerali şi organici, apă, aer
şi organi)me vii, care repre)intă un mediu pentru de)voltarea plantelor. +onstituie inter!aa
dintre scoara terestră, atmos!eră, (idros!eră şi bios!eră prin care se intermedia)ă
sc(imbul de substane şi energie 0ntre acestea.
tabilire $on$entraţii B de completat de!iniia
ubsol 1
tudiu e$o4pedologi$ 4 e!ectuare de anali)e şi cercetări privind calitatea solului şi
meninerea5e.ercitarea !unciilor solui !inali)ată prin 0ntocmirea unei documentaii te(nice
eco:pedologice pentru un anume teren5perimetru pe care s:a des!ăşurat, se des!ăşoară
sau se va des!ăşura o activitate agricolă, )oote(nică sau silvică cu impact asupra solului.
tudiu geologi$ 4
Titlu valabil 4 document care stabileşte dreptul de proprietate sau utili)are asupra
terenului, al unei persoane !i)ice sau juridice.
Utili;are durabilă B !olosirea resurselor regenerabile 0ntr:un mod şi o rată care să asigure
aceleaşi resurse generaiilor viitoare
Utili;ator de teren B persoana !i)ică sau juridică care utili)ea)ă un teren, 0n ba)a unui
titlu valabil.
<one de ris$ natural 1 arealul e.pus unui risc natural, delimitat 0n supra!aă şi 0n
ad9ncime.
Art. 4. :19 Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminării se realizează prin
metode specifice geologice şi pedologice
:09 Betodele prevăzute la alin :19 se sta"ilesc #n funcţie de caracteristicile geologice ale
formaţiunilor poluate, de natura poluantului şi distri"uţia acestuia #n suprafaţă şi #n plan
vertical
:?9 &achetul minimal o"ligatoriu de metode cuprinde investigarea geologică şi $ sau
hidrogeologică, geochimică şi geofizică
50
." #etode spe$i/i$e geologi$e şi pedologi$e pentru
investigarea şi evaluarea poluării mediului geologi$
Metodele speci!ice de investigare a mediului geologic vor !i adaptate obiectivului
investigării poluării. @in ansamblul acestora, investigatorul mediului geologic selectea)ă
metodele, te(nicile şi te(nologiile considerate de el ca cele mai e!iciente pentru
structura geologică care urmea)ă a !i investigată şi natura poluanilor urmării.
Pac(etul minimal obligatoriu de metode asigură cercetarea comple.ă a oricarui
amplasament şi obinerea tuturor in!ormaiilor necesare 0n procesul de investigare şi
evaluare.
In accepţiunea termenului generic de investigare geologică este inclusă si
investigarea pedologică, ca o metodă cu particularităţi şi specificitati proprii de o"ţinere
de informaţii şi interpretare, dar şi celelalte metode geochimice, geofizice,
hidrogeologice, petrografice, paleontologice, satelitare etc
Investigatorul mediului geologic răspunde privind calitatea şi corectitudinea
in!ormaiilor re)ultate 0n urma e.ecutării lucrărilor de investigare.
Investigarea şi evaluarea unei aceiasi suprafete dintr%un amplasament mare sau
a unui acelasi amplasament mic poate fi făcută printr%un program unitar şi complex de
metode realizate simultan 6ar, poate fi făcută şi separat, metodă cu metodă, dar nu
#ntr%un interval de timp mai mare de cca 0 ani
Intr%o asemenea situaţie va fi nevoie, la final, de o sinteză şi interpretare unitară
a datelor pentru ela"orarea documentaţiilor tehnice prevăzute
Responsabilitatea aplicării programelor de investigare revine titularului de
activitate sau deinătorului de teren prin modul 0n care sunt stabilite cu investigatorul
mediului geologic <prestator de servicii= condiiile de reali)are a lucrărilor de investigare
şi evaluare.
Betodele componente ale pachetului minimal o"ligatoriu sunt'
: metode pedologice,
: metode geologice,
: metode hidrogeologice,
: metode geochimice,
: metode geofizice
3rice alte tipuri de cercetări ale mediului geologic care pot aduce in!ormaii
complementare investigaiilor obinute prin pac(etul minimal obligatoriu pot !i reali)ate.
51
+apitolele urmatoare pre)inta aspecte generale, te(nico:stiinti!ice aplicative, ale
metodelor componente ale pac(etului minimal obligatoriu, pentru intelegerea comple.itatii
si di!icultatii investigarii mediului geologic.
)spectele de adaptare ale acestor metode la conditiile specifice impuse de
investigarea si evaluarea unei poluari in mediul geologic, in "aza recomandarilor
prezentului ghid tehnic, vor fi particularizate conform fiecarui o"iectiv cercetat
=" #etode pedologi$e
="!" $op şi obie$tive
8tudiile pedologice se reali)ea)ă 0n scopul cunoaşterii calitative şi cantitative a
calităii şi stării naturale a solului.
Pro!ilul de sol constituie unitatea elementară de ba)ă care permite studierea
ori)onturilor şi a caracteristicilor mor!ologice, !i)ice, c(imice şi biologice ale acestuia
precum şi aspectele sale de gene)ă şi de evoluie generală.
8tudiile pedologice au ca re)ultate;
: identi!icarea solurilor şi a unităilor de sol 0n amplasamentul investigat şi
caracteri)area mor!ologică, !i)ico:c(imică, dar şi din punct de vedere al !ertilităii şi
!unciunilorJ
: clasi!icarea solurilor dupa insusirile lor
: caracteri)area condiiilor de mediu ale amplasamentului 0n raport cu 0nvelişul de solJ
: identi!icarea şi caracteri)area condiiilor de acumulare, e.istentă, transport, migrare,
trans!er a poluanilor 0n solJ
: 0ntocmirea (ărilor de sol pe supra!aa amplasamentului, a unor (ări de corelaie
după ca), sau a (ărilor interpretativeJ
: 0ntocmirea unui raport pedologic.
="%" Reali;area studiilor pedologi$e
Reali)area studiilor pedologice pentru investigarea şi evaluarea poluării este
dependentă de scara de cercetare, corespun)ător gradului de detaliere dorit 0n
repre)entarea unităilor de sol şi investigarea şi evaluarea poluării. -ceastă cerină este
asigurată prin reali)area unui anumit volum de lucrări <pro!ile cercetate, observaii de
teren, recoltări de probe etc.= corespun)ător scării (ării.
Iipurile de cartări pedologice reali)ate sunt;
: cartări la scara mare 0ntre 1;5'.''', 1;25.''' sau 1;5.'''J
: cartari la scara de detaliu, mai mari dec9t 1;5.'''.
52
+artările la scara mare redau 0nvelişul de sol pe supra!ee restr9nse ca 0ntindere
evideniind di!erenele calitative dintre terenuri sub aspectul condiiilor naturale şi al
caracteristicilor lor de calitate.
+artările pedologice detaliate permit cunoaşterea şi re!lectarea 0n mod detaliat a
tuturor neuni!ormităilor, vulnerabilităilor şi anomaliilor 0nvelişului de sol. @e regulă aceste
cartări se e.ecută pe supra!ee mici.
8tudiile pedologice sunt abordate di!erit şi 0n raport cu gradul de !ragmentare a
relie!ului, apa !reatică, ero)iunea, tipul terenului <industrial, agricol ş.a.=, acoperirea cu
vegetaie sau construcii.
Reali)area studiilor pedologice comportă o etapă principală de colectare a datelor
de teren urmată de o a doua etapă de interpretare şi evaluare a datelor pedologice 0n
scopul urmărit.
="' Cole$tarea datelor
+olectarea in!ormaiilor pedologice implică parcurgerea unor etape 0n reali)area
lucrarilor de teren şi laborator;
: documentare şi pregătire ba)ă topogra!icăJ
: recunoaşterea pedologică a terenuluiJ
: studiul condiiilor naturale ale mediului geologic şi a terenuluiJ
: cartogra!ierea solurilor prin reali)area de itinerarii de lucru şi pro!ile de sol, şi alte
observaii de teren.
6a stabilirea numărului minim de pro!ile principale sau secundare la 1'' (a se are
0n vedere categoria de comple.itate a solului şi scara (ării. -st!el, pe un teren de
categoria I:a la scara (ării 1;25.''' se reali)ea)ă 1:2 pro!ile la 1'' (a timp ce la scară
mare, 1;2''' se reali)ea)ă 12 pro!ile.
@intr:un pro!il de sol se recomandă recoltarea in medie a " :1' probe.
Particularităile 0n recoltarea probelor sunt legate de tipul de anali)ă urmărit;
: anali)e !i)ico:c(imice de laborator, se selectea)ă şi se reali)ea)ă in !unctie de
obiectivele urmăriteJ
: recoltarea de probe de sol si determinări de teste <anali)e= !i)ico:c(imice 7in situ5 pe
solJ
: delimitarea unitatilor de sol.
8epararea unitatilor de sol are ca ba)ă principală criteriile de relie!, rocă parentală
şi apă !reatică. Printre elementele necesare 0ncadrării solului se numără şi tipul şi gradul
de poluare.
53
=")" Prelu$rarea şi interpretarea datelor
Prelucrarea şi interpretarea datelor de teren şi laborator parcurge următoarele
etape;
: sistemati)area, revi)uirea şi validarea observaiilor de teren şi de laboratorJ
: elaborarea (ărilor de soluri, sau a oricăror altor tipuri de (ări corelative şi
interpretative <(arta ero)iunii, (arta pedo!reatică, (arta litologică, (arta de sol:teren
ş.a.=. 8istemul rom9n de clasi!icare a solurilor conine1' clase. >ările depin)9nd de
scara, conin tip, subtip, varietate.
: elaborare de alte materiale documentare ajutătoare cum sunt pro!ilele
pedomor!ologice, sc(ie, blocuri diagrame, cartograme, imagini 3@J
: elaborarea (ărilor interpretative.
="*" Calitatea mediului geologi$ investigat
+alitatea solului investigat, pre)ena, concentraia si distribuia spaială a poluanilor
0n sol, căile de acces ale acestora, căile de migrare din sol, relaia solului cu celelalte doua
elemente ale mediului geologic, apa subterană şi !ormaiunile geologice, aprecieri privind
!unciile solului şi !olosinele acestuia sunt elemente obligatoriu de urmărit şi evideniat prin
selectarea modului de obinere a datelor de teren şi laborator a parametrilor şi indicatorilor
utili)ai, prelucrarea şi interpretarea acestora.
Pentru toate etapele de reali)are a investigaiei pedologice investigatorul este
obligat să aplice proceduri5măsuri de asigurare a calităii care vor !i pre)entate 0n raportul
pedologic.
="-" Elemente de $onţinut ale raportului pedologi$
Raportul pedologic va cuprinde printre altele;
: date generale <amplasament, condiii !i)ico:geogra!ice=J
: lucrări e!ectuateJ
: re)ultate obinuteJ
: solurile;
o tipuri si subtipuri de sol
o particularităi 0n raport cu condiiile naturale,
o ta.onomia solurilor,
o caracteri)area unităilor de solJ
: caracteri)area unităilor de teren ;
54
o !actori anomaliJ
: !olosinta terenurilor
: poluarea solului
o poluare actuala
o poluare istorica
o progno)a si evolutie
: interpretarea re)ultatelorJ
: programul de asigurare a calităiiJ
: conclu)ii.
>" #etode geologi$e
>"!" $op şi obie$tive
8tudiile geologice se reali)ea)ă 0n scopul cunoaşterii mediului geologic, a calităii şi
stării naturale, a pre)enei şi e!ectelor poluanilor asupra acestuia.
8tudiile geologice o!eră cadrul şi elementele de cunoaştere a mediului geologic pe
care se grevea)a re)ultatele tuturor celorlalte metode de investigare pedologice,
(idrogeologice, geoc(imice sau geo!i)ice.
>"%" Reali;area lu$rărilor geologi$e
-nsamblul de metode geologice vor !i adaptate la obiectivul de cercetare a poluării
şi calităii structurilor geologice la mică ad9ncime sub supra!aa terestră sau p9nă la
ad9ncimea dorită de investigatorul geologic.
+ategoriile principale de metode clasice geologice sunt;
/ cercetare geologică prin observare directă,
/ cercetare geologică prin lucrări miniere,
/ cercetare geologică prin !oraje,
/ anali)e de laborator.
>"%"!" Cer$etările geologi$e prin observare dire$tă
+ercetările geologice prin observare directă se e.ecută 0n;
/ desc(ideri naturale,
/ desc(ideri arti!iciale,
/ pe planuri !otogeologice şi imagini de teledetecie,
55
/ pe terenuri cu depo)ite neconsolidate şi slab consolidate.
*ercet)ri#e (eo#o(ice 4n desc,ideri natura#e
Reali)area lucrărilor este !uncie de gradul de detaliere al cercetării, de
comple.itatea structurii geologice, de condiii de accesabilitate <relie!, altitudine, soluri,
acoperire cu clădiri, acoperire cu vegetaie, ape de supra!aă, mlaştini etc.=.
Gradul de detaliere al lu$rărilor poate !i; de recunoaştere, de detaliu, de mare
detaliu.
*ercetarea (eo#o(ica de recunoa5tere identi!ică structura geologică, problemele
geologice precum şi pre)ena unor substane poluante 0n mediul geologic al perimetrului
investigat. 2n acelaşi timp acestea stabilesc necesitatea şi oportunitatea programării şi
proiectării lucrărilor de cercetare la un grad mai ridicat de detaliere 0n unele perimetre mai
restranse ca supra!aă sau 0n 0ntreaga supra!aă a amplasamentului cercetat.
+ercetarea de recunoaştere se e.ecută la scări de la 1;5'.''' p9nă la 1; 25.'''.
8e recomandă necesitatea unui număr de minimum 5 puncte de observaie 5 OmS pentru a
asigura o e!icienă şi calitate crescute a lucrărilor.
*ercetarea (eo#o(ica de deta#iu conturea)ă caracteristicile !undamentale privind
structura geologică şi petrogra!ia rocilor din amplasament.
6ucrările se e.ecută la scări de la 1; 25.''' p9nă la 1; 1'.'''. 8e apreci)a)ă că
este necesară reali)area de observaii 0n 2' : 4' puncte5Om
2
, !uncie de scara (ării.
+ercetarea de detaliu !ace posibilă cunoaşterea şi 0nelegerea problemelor
geologice. -ceasta se programea)ă pe ba)a unor premise, indicii şi in!ormaii privind
posibile poluări ale mediului geologic.
*ercetarea (eo#o(ica de !are deta#iu se e.ecută pentru creşterea gradului de
cunoaştere geologică a )onei 0n care s:a determinat o poluare semni!icativă sau pentru
clari!icarea la un grad crescut de certitudine a unor probleme de stratigra!ie, petrogra!ie şi
tectonice de care este legată poluarea identi!icată. -ceasta se e.ecută, de asemenea, 0n
)onele 0n care problemele geologice, stratigra!ice, petrogra!ice, tectonice, geoc(imice,
geo!i)ice trebuie cunoscute cu preci)ie 0n vederea stabilirii c9t mai e.acte a po)iiei,
dimensiunilor, compo)iiei şi caracteristicilor poluanilor 0ntr:o arie poluată semni!icativ.
6ucrările de cercetare de mare detaliu se e.ecută la scări cupinse 0ntre 1; 5.''' şi
1; 2.'''.
8e recomandă !uncie de scara (ării, e!ectuarea a minimum 125 B 15' puncte de
observaie5Om
2
.
56
Punctul de observaie se de!ineşte prin cuprinderea a minimum două din
următoarele elemente de cercetare; direcia şi 0nclinarea stratelor, direcia şi 0nclinarea
planelor de !oliaii, clivaje, lineaii, !racturi, !alii, direcia şi 0nclinarea !iloanelor etc.,
caracterul limitelor geologice, alcătuirea litologică, coninut paleontologic, descrierea
petrogra!ico:mineralogică, aprecieri asupra v9rstei geologice, observaii sedimentologice,
microtectonice, petrotectonice, metalogenetice, observaii paleogenetice, oro(idrogra!ice,
observaii pe depo)ite neconsolidate, pre)ena resurselor naturale, geologice, poluări
vi)ibile, surse de poluări, trasarea limitelor geologice 0ntre !ormaiuni 0n )one acoperite,
prelevarea de probe de mediu geologic, !otogra!ii ş. a.
Comple8itatea geologi$ă" #radul de comple.itate geologică a unui perimetru este
de!init de comple.itatea geologică a unităii structurale din care !ace parte perimetrul
respectiv. @upă gradul de comple.itate geologică o )onă poate !i simplă, complicată,
!oarte complicată şi de mare comple.itate.
Hona cu structură geologică simplă se caracteri)ea)ă prin număr mare de
!ormaiuni stratigra!ice sau petrogra!ice, uni!ormitate de !acies litologic <petrogra!ic=
uni!ormitate paleontologică sau mineralogică, strate ori)ontale sau monocline nea!ectate
de !alii, structuri magmatice intrusive sau e!i)ive simple.
Hona cu structură geologică complicată se caracteri)ea)ă prin constituie litologică
şi petrogra!ică variată, coninut paleontologic variat, strate ori)ontale sau monoclinale,
sedimentare sau metamor!ice a!ectate de !alii sau cutate 0n cute normale, corpuri
magmatice intrusive sau structuri vulcanice complicate.
Regiunea cu structură geologică foarte complicată se caracteri)ea)ă prin număr
mare de !ormaiuni stratigra!ice, sedimentare sau metamor!ice, structuri magmatice
<e.trusive sau intrusive= !oarte complicate, cu !aciesuri litologice sau petrogra!ice:
mineralogice !oarte variate, coninut paleontologic !ie redus, !ie bogat şi !oarte variat, cute
deversate şi !aliate, raporturi tectonice !oarte complicate, acumulări de resurse naturale
geologice de !orme şi dimensiuni di!erite cu variaii mari de !acies.
Regiunea cu structură geologică de mare complexitate este de!inită prin; număr
mare de !ormaiuni geologice din cele trei mari grupe de roci, metamor!ice, magmatice şi
sedimentare, număr mare de procese şi !enomene de trans!ormare a rocilor prin
metamor!ism de contact şi (idrotermal, suprapuneri ale )onelor de trans!ormare 0n timp şi
spaiu, unele !a)e tectono:magmatice cu cutări şi distro!isme suprapuse, mai multe
procese de metalogene)ă, )one cu )ăcăminte de resurse naturale geologice, cu
caracteristici di!erite, structuri geologice de mare comple.itate, sinclinale, anticlinale, cute,
cute sol)i, p9n)e de şariaj, 0ncălecări, !alii=.
57
Condiţii de a$$esibilitate" Reali)area cercetărilor geologice este dependentă şi de
condiiile de accesibilitate. @upă acest criteriu o )onă poate !i uşoară, grea, !oarte grea şi
de mare di!icultate.
Hona uşoară se caracteri)ea)ă prin di!erene de nivel ce pot ajunge la 2'' m sau
altitudini absolute ale crestelor ce ating 4'' m. 1u intră 0n această categorie regiunile cu
alunecări de teren, cele cu vegetaie bogată şi cele la care !ormaiunile super!iciale reduc
posibilitatea de cercetare.
Hona grea se caracteri)ea)ă prin di!erene de nivel de 2'' B "'' m sau altitudini
absolute ale crestelor cuprinse 0ntre 4'' B 1''' m. 8unt considerate regiuni grele şi
acelea 0n care relie!ul pre)intă pante mari, cuprind pe supra!aa lor alunecări de teren, sunt
acoperite parial cu vegetaie bogată sau !ormaiunile super!iciale reduc simitor
observaiile geologice directe.
Hona foarte grea se caracteri)ea)ă prin di!erene de nivel de peste "'' m sau
altitudinile absolute ale crestelor sunt de peste 1''' m. 8unt considerate regiuni !oarte
grele şi acelea 0n care relie!ul pre)intă pante !oarte mari, sunt acoperite 0n mare parte cu
vegetaie bogată, !ormaiunile super!iciale 0mpiedică semni!icativ observaiile geologice
directe.
Hona de mare dificultate se caracteri)ea)ă prin relie! puternic accidentat, grad
ridicat de i)olare, !ără drumuri, sau cu alunecări de teren de amploare, altitudini mari,
climă rece, precipitaii abundente, )one cu păduri, )one mlăştinoase, inundabile,
anotimpuri rebele.
Cer$etări geologi$e ,n des$7ideri arti/i$iale
6ucrările de cercetare geologice 0n desc(ideri arti!iciale e.istente sunt grupate dupa
gradul de detaliere al lucrarilor in aceleasi categorii mentionate anterior.
@in punct de vedere al obiectivelor urmărite şi al comple.ităii geologice, sunt
valabile aceleşi consideraii pre)entate anterior.
+orespun)ător gradului de di!icultate al e.ecuiei lucrărilor arti!iciale, acestea se
0mpart 0n;
/ lucrări uşoare; tranşee, şanuri, de)veliri, derocări e.ecutate la )i, puuri cu
ad9ncimi de p9nă la 5 m, galerii de p9nă la 25 mJ
/ lucrări grele; galerii de coastă, mai mult de 25 m, puuri 0ntre 5 şi 3' m
ad9ncimeJ
/ lucrări !oarte grele şi plane 0nclinate, suitori, galerii la dimensiuni mai mari dec9t
cele menionate anterior.
58
Cer$etări geologi$e prin /otogeologie şi teledete$ţie
6ucrările de prospeciuni !otogeologice şi teledetecie au ca scop evidenierea
deranjamentelor rupturale şi plicative, delimitarea !ormaiunilor geologice, stabilirea de
criterii de distribuie şi locali)are a acumulărilor de poluani 0n mediul geologic precum şi
progno)a )onelor de interes pentru poluări.
6ucrările se e.ecută prin interpretarea !otogeologică a !otogramelor din avion sau a
di!eritelor tipuri de imagini satelitare la di!erite scări. 8e utili)ea)ă ec(ipamente speci!ice
prelucrării şi interpretării acestui tip de in!ormaii.
+ontrolul şi completarea datelor geologice se e!ectuea)ă pe teren prin observare
directă 0n desc(ideri naturale şi arti!iciale.
6ucrările constau din elaborarea documentaiilor te(nice necesare, interpretarea de
laborator şi pe teren, pre)entarea re)ultatelor obinute.
Cer$etări geologi$e pe terenuri $u depo;ite ne$onsolidate şi slab $onsolidate
-cest gen de lucrări urmăresc continuarea şi determinarea parametrilor calitativi şi
cantitativi ai poluărilor 0n depo)ite slab consolidate şi neconsolidate <aluviuni, terase,
depo)ite de piemont, sedimente litorale, !ormaiuni vulcanogen:sedimentare=.
+ategoriile de lucrări sunt in!ormative şi detaliate. /le se pot e.ecuta separat sau
simultan pe acelaşi perimetru, !uncie de gradul de cunoaştere şi obiectivul urmărit.
6ucrările se reali)ea)ă !uncie de gradul de detaliere, printre altele identi!icarea de
a!lorimente şi descrierea acestora, recoltarea de probe in!ormative şlic sau brute,
determinarea parametrilor calitativi şi cantitativi pe probe şlic.
>"%"%" Cer$etari geologi$e prin lu$rari miniere si /ora0e
6ucrarile miniere si !orajele constituie atat lucrari au.iliare ale altor metode de
cercetare si prospectiune cat si lucrari de sine statatoare.
+a lucrari au.iliare acestea insotesc lucrarile geologice, (idrogeologice, geo!i)ice,
geoc(imice s.a. !iind utili)ate in scopul desci!rarii structurii geologice in adancime, in
scopul recoltarii de probe necesare anali)elor de laborator.
In cel de al doilea ca), acestea continua si adancesc cercetarile in )onele anomale,
indicate de celelalte metode de cercetare, pentru a stabili )onele !avorabile lucrarilor de
e.plorare.
6ucrarile miniere au avantajul ca prin ele se crea)a desc(ideri mari de teren,
permitand e!ectuarea de observatii litologice si tectonice direct asupra !ormatiunii in loc. -u
59
!ost deja amintite la capitolul precedent tipologia acestor lucrari. In toate tipurile de ast!el
de lucrari se reali)ea)a cartarea geologica a acestora si recoltari de probe.
*orajele amplasate pe ba)a datelor geologice, geo!i)ice si geoc(imice se sapa pe
adancimi variabile de la cativa metri pana la mii de metri.
@upa obiectivele urmarite se disting;
: !oraje de cercetare; servesc ca lucrari au.iliare pentru completarea datelor
geologice in )onele acoperite si se e.ecuta in mod obisnuit la adancimi de 5:15m si
numai e.ceptional pana la 5'mJ acestea se utili)ea)a si in cercetarea poluarii
mediului geologicJ
: !oraje structuraleJ
: !oraje de re!erinta.
Punctele de !oraj se amplasea)a !unctie de obiective, particularitatile structurii
geologice sau a gradului de cunoastere preconi)at.
8aparea gaurilor de sonda se !ace vertical, inclinat sau ori)ontal. @in aceiasi locatie se pot
!ora mai multe gauri.
Paralel cu e.ecutarea gauriilor de sonda se !ace si cercetarea acestora in scopul
re)olvarii mai multor obiective intre care mentionam stabilirea pro!ilului litologic, a po)itiei
si grosimii stratelor sau corpurilor minerali)ate, identi!icarea unor acumulari de substante
minerale utile sau identi!icarea poluantilor, corelarea di!eritelor !ormatiuni, identi!icarea
nivelelor (idrostatice si a acvi!erelor s.a.
Ioate observatiile din !oraje care stau la stabilirii conditiilor geologice in care se
gaseste o poluare a mediului geologic se obtin prin intermediul carotajului mecanic si al
masuratorilor geo!i)ice in gaura de sonda <carotaj geo!i)ic=.
+arotajul mecanic se reali)ea)a in scopul e.tragerii probelor <carotelor=. Poate sa aiba
un caracter continuu sau intermitent. 8e urmareste ca pro!ilul stratigra!ic al gaurii de sonda
sa nu pre)inte discontinuitati. 8e recoltea)a probe si din noroiul de !oraj sau de pe sita
vibratoare.
Masuratorile geo!i)ice in gaura de sonda pot indica limite geologice, grosimea stratelor,
repere de corelare, !alii etc, permitand corelari geologice pe distante mari. Mai mult
investigatii geo!i)ice e.perimentale pot conduce in unele ca)uri la intocmirea unor curbe
de variatie etalon pe ba)a carora se poate !ace interpretarea cantitativa a diagra!iilor
geo!i)ice si estimarea continutului intr:un anumit element util sau poluant.
>"%"'" (nali;e de laborator
60
-nali)ele de laborator care se e.ecuta pe probe din mediul geologic de orice natura sau
provenienta sunt in principal de 2 categorii;
• anali)e geoc(imice, descrise in detaliu la capitolul metode geoc(imiceJ
• anali)e geologice.In acesta categorie pot intra;
o determinari !i)ico:mecanice pentru roci <roci coerente=, materiale de
contructii, materiale re!ractare <argile=, agregate naturale <roci necoerente,
coe)ive si necoe)ive=J
o determinari mineralogice si petrogra!ice, cum sunt microscopie optica,
di!ractie de ra.e R, anali)a termodi!erentiala.
8e mai e.ecuta;
• determinari petro!i)iceJ
• anali)e geocronologice.
8copul anali)elor geologice este identi!icarea compo)itiei mineralogice si petrogra!ice,
elemente esentiale pentru cunoasterea matricei geologice in care este cantonata o
poluare subterana.
!?" #etode 7idrogeologi$e
!?"!" $op şi obie$tive
+ercetarea (idrologica are ca scop general determinarea e.istentei apelor
subterane, a conditiilor de )acamant a acestora, a calitatii lor !i)ice si c(imice, in vederea
!olosirii sau ca mijloc de investigatie pentru urmarirea unor substante in mediul geologic.
Poluarea solului şi subsolului are ca agent principal de transport apa, pe 0ntregul circuit
global al acesteia; 0n atmos!eră <vapori şi precipitaii=, la nivelul supra!eei topogra!ice
<curgerea de supra!aă=, 0n ad9ncul (idrostructurilor <curgerea subterană=.
2n condiiile unei cone.iuni permanente a apelor din atmos!eră cu cele de la supra!aă
şi din subteran, investigarea hidrogeologică pentru evaluarea poluării solului şi subsolului
vi)ea)ă, 0ntr:o succesiune obligatorie;
• Relaţia apelor su"terane cu apele de suprafaţă+
• Hona nesaturată a acviferelor freatice+
• )cviferele freatice şi cele de adâncime
Recomandările şi criterii metodologice pentru pachetul minimal o"ligatoriu de
investigare hidrogeologică vor !i structurate pe aceste obiective, urm9nd succesiunea
obligatorie a reali)ării acesteia, succesiune care asigură succesul şi e!iciena lucrărilor
e.ecutate.
61
Recomandarea de criterii şi indicatori de evaluare a poluării, vizând tipurile de poluanţi,
pentru investigare hidrogeologică se structurea)ă 0n !uncie de tipurile de poluani şi de
sursele poluate şi au ca obiectiv principal adecvarea metodelor de investigare şi prelucrare
a datelor 0n !uncie de speci!icul poluării solului şi subsolului.
!?"%" Investigarea 7idrogeologi$ă
Investigarea (idrogeologică reali)ată 0n scopul evaluării poluării solului şi subsolului
trebuie să ină seamă de cone.iunile (idrodinamice ale sistemelor 0n care se deplasea)ă
apa, agent principal al trans!erului poluanilor.
!?"%"!"Relaţia apelor subterane $u apele de supra/aţă
*actorii naturali care controlea)ă alimentarea şi regimul apelor subterane pot !i
grupai 0n trei categorii; !actori climaticiJ !actori (idrologiciJ !actori geologici.
;actorii climatici <temperatura, precipitaiile atmos!erice, evapotranspiraia,
umiditatea aerului etc.= sunt responsabili 0n principal de alimentarea acvi!erelor. In!luena
lor asupra regimului apelor subterane scade cu ad9ncimea acvi!erelor şi cu distana !aă
de domeniile de alimentare de la supra!aă. -ciunea !actorilor climatici asupra scurgerii
subterane este 7intermediatăT de vegetaie, sol, scurgerea de supra!aă şi caracteristicile
(idro:!i)ice ale !ormaiunilor geologice 0n care se de)voltă acvi!erele.
*actorii climatici in!luenea)ă direct şi imediat regimul cursurilor de apă de
supra!aă. /!ectul !actorilor climatici asupra regimului cursurilor de apă de supra!aă se
transmite apelor subterane cu un decalaj, uneori considerabil, determinat de !actorii
geologici <tipul !ormaiunilor, e.tinderea acvi!erelor, structura spaială a acestora=.
;actorii hidrologici <curgerea super!icială pe versani, curgerea totală din reeaua
(idrogra!ică, apele stagnate de supra!aă etc.= in!luenea)ă alimentarea şi regimul apelor
subterane, at9t prin elementele de bilan ale ba)inului (idrogra!ic asociat acvi!erelor, c9t şi
prin tipul legăturilor (idraulice dintre acvi!ere şi reeaua (idrogra!ică. +one.iunile
(idrodinamice 0ntre apele de supra!aă şi cele subterane sunt intermediate de !actorii
geologici.
*actorii climatici şi cei (idrologici sunt utili)ai pentru progno)a unor elemente
(idrogeologice cum ar !i; bilanul acvi!erelor, debitul scurgerii subterane, perioada de
epui)are a acvi!erelor etc.=.
;actorii geologici sunt repre)entai prin litologia !ormaiunilor 0n care sunt acumulate
acvi!erele, e.tinderea şi structura spaială a acestora. Pentru acvi!erele de ad9ncime cu
domenii de alimentare şi descărcare subterane, in!luena !actorilor geologici asupra
62
alimentării şi regimului apelor subterane este predominantă, contribuia celorlali !actori
!iind nesemni!icativă. 2n ca)ul acvi!erelor !reatice, a!late 0n legătură (idraulică cu reeaua
(idrogra!ică, ponderea tuturor !actorilor naturali este apro.imativ egală.
/valuarea preliminară a relaiei apelor subterane cu apele de supra!aă se ba)ea)ă
pe un număr minim de parametri ai curgerii de supra!aă, obinui prin investiii minime 0n
lucrările de investigare.
Parametrii curgerii totale a reelei (idrogra!ice utili)ai pentru evaluarea relaiei
apelor de supra!aă cu cele subterane se determină 0n staiiile (idrometrice şi sunt;
a. >idrogra!ul nivelului apelor de supra!ată
b. >idrogra!ul debitelor scurgerii totale
c. +ota talvegului
d. +alitatea apei;
i. +oncentraiile !luidelor miscibile
ii. +oncentraiile !luidelor nemiscibile; mai uşoare ca apa sau mai grele
ca apa
Măsurarea nivelurilor apelor de supra!aă şi a debitelor trebuie reali)ată pe intervale
de timp ce depăşesc un an (idrologic, pentru etapa de investigare şi evaluare preliminară,
iar pentru cea de investigare şi evaluare detaliată sunt necesare perioade de minimum 5
ani.
/valuarea calităii apelor de supra!aă trebuie reali)ată periodic iar probarea trebuie
adaptată tipurilor de poluani posibili <!luide miscibile, imiscibile, mai uşoare5grele dec9t
apa=.
Relaiile (idrodinamice 0ntre apele de supra!aă şi cele subterane se ba)ea)ă pe
compararea nivelurilor apelor de supra!aă cu cota nivelurilor pie)ometrice ale acvi!erelor
iar trans!erul de apă se poate evalua din !orma hidrografului de"itelor scurgerii totale.
!?"%"%" <ona nesaturată şi ;ona saturată
Hona nesaturată <de aerare5vadoasă= a acvi!erelor !reatice este sediul unor intense
!enomene de trans!er a apei subterane, preponderent pe verticală Uin!iltrare<
r
I
=,
evapotranspiraie<
r
E
=, ilustrate in !igura urmatoare.
+aracteristicile acestei )one determină vite)a de deplasare a poluanilor de la
sursele de supra!aă <concentrate5di!u)e= spre acvi!ere unde vite)ele de deplasare cresc
mult.
63
Hona saturată este un !iltru puternic pentru accesul poluanilor 0n subteran şi de
aceea este necesară cunoaşterea caracteristicilor acesteia;
• #rosime
• Matricea minerală
i. #ranulo)itate
ii. Poro)itate
iii. Permeabilitate
• !luide pre)ente 0n )ona nesaturată
i. #a)eJ
ii. *luide miscibile
iii. *luide nemiscibile; mai uşoare ca apa sau mai grele ca apa
• interaciune !luide : teren acvi!er
1. 4miditate5grad de saturare
2. Iensiunea inter!acială
3. Presiunea capilară
<ucrările de investigare si parametri utilizati, neceare pentru determinarea acestor
caracteristici sunt;
64
0
o
n
a

d
e

a
e
r
a
r
e

&
c
c
v
i
#
e
r

#
r
e
a
t
i
c
s
Q
W ∆
0
X
0
X r
E
r
E
r
I
r
I
r
I
S
e
I
e
I
1+ma2
1+min
Componentele bilanţului apei pentru zona vadoasă (de aerare) şi acvierul reatic!
• fora4e de cercetare, cu ad9ncime 0n general redusă 0n !uncie de grosimea
)onei de aerare <0n general, sub 1'm=J
• pro"area succesiunii litologice traversate pentru determinarea
caracteristicilor matricii minerale şi a interaciunii !luide:teren acvi!er.
• prelevarea de pro"e de fluide <ga)e, apă şi alte !luide asociate
• masuratori geoelectrice pentru evalurea grosimii şi umidităii )onei
nesaturate.
#rosimea )onei nesaturate, dacă este su!icient de mare si alcătuită din terenuri cu
granulaie !ină şi permeabilitate mică, cu un de!icit de umiditate semni!icativ, poate asigura
o reducere a vulnerabilităii la poluare a acvi!erelor.
@eterminarea grosimii )onei nesaturate se !ace 0n !orajele de cercetare şi cu
ajutorul investigaiilor geo!i)ice şi al determinărilor de laborator pentru umiditate.
+aracteristicile matricei minerale se sinteti)ea)ă 0n valoarea coeficientului de
permea"ilitate pentru a cărui evaluare este necesară parametri)area caracteristicilor
spaiului poros, caracteristici determinate de granulozitatea terenurilor.
&ermea"ilitatea este o caracteristică intrinsecă a !ormaiunilor geologice
dependentă de dimensiunea şi forma golurilor prin care se pot deplasa !luidele. +u c9t
este mai mare diametrul porilor < d = cu at9t re)istena mediului la curgerea !luidelor este
mai mică iar permeabilitatea !ormaiunilor geologice este mai mare.
&ermea"ilitatea se cuanti!ică prin intermediul coeficientului de permea"ilitate <8
p
= .
3edimentele granulare neconsolidate pre)intă o largă gamă de valori ale
coe!icientului de permeabilitate, de la 10
%A
darcJ pentru argile p9nă la 10
?
darcJ pentru
pietrişuri bine sortate.
Aaloarea coe!icientului de permeabilitate este 0n !uncie de desc(iderea porilor. +u
c9t granulo)itatea sedimentelor este mai !ină şi drept consecină dimensiunea porilor mai
redusă, creşte supra!aa de contact a !luidelor cu particulele solide şi re)istena la curgere,
permeabilitatea reduc9ndu:se.
8edimentele bine sortate au coe!icientul de permeabilitate proporional cu
dimensiunea granulelor. Pentru depo)itele nisipoase aluvionare neconsolidate, care intră
0n categoria sedimentelor cu o sortare bună, au !ost observate c9teva caracteristici
generale <Masc( V @ennD, 1&&"=;
• coe!icientul de permeabilitate este proporional cu mediana dimensiunii
granulelorJ pentru un diametru median dat, permeabilitatea scade o dată cu
creşterea a"aterii standard a dimensiunii particulelor <acest lucru se e.plică prin
creşterea neomogenităii şi umplerea porilor mari cu granule !ine=J
65
• sedimentele grosiere au o mai pronunată reducere a permeabilităii la creşterea
a"aterii standard.
8edimentele cu o distri"uţie "imodală a diametrelor granulelor au o permeabilitate
mai mică dec9t cele cu o distri"uţie unimodală <datorită caracterului neomogen=.
Parametrii statistici cu care este corelată permeabilitatea !iind calculai numai pe ba)a
dimensiunii granulelor <forma granulelor nu este luată 0n considerare=, este puin probabil
ca aceste caracteristici să !ie valabile pentru orice nisipuri aluvionare.
&ermea"ilitatea rocilor este determinată de;
• dimensiunea şi !orma porilor !ormai o dată cu consolidarea sedimentelor
<poro)itatea primară=J
• dimensiunea şi !orma porilor !ormai după consolidarea sedimentelor
<poro)itatea secundară= prin !isurarea rocilor şi procesele de di)olvare.
Rocile sedimentare clastice au o permeabilitate primară similară cu cea a
sedimentelor neconsolidate, dar puin redusă datorită proceselor de cimentare şi
compactare care au loc 0n procesul de diagene)ă. Permeabilitatea primară este
condiionată de structurile de sedimentare cum ar !i stratificaţia, care ampli!ică ani)otropia
depo)itelor.
Rocile cristaline, de origină magmatică sau metamor!ică, au o permeabilitate
primară redusă. Poro)itatea primară a acestor roci este !oarte redusă, ast!el că !luidele au
!oarte puini pori prin care să circule. /.cepie de la această regulă !ac rocile e!u)ive cu o
poro)itate primara ridicată. Permeabilitatea secundară a rocilor cristaline este datorată
proceselor de !isurare. +reşterea permeabilităii secundare este datorată numărului şi
dimensiunilor !racturilor dar şi proceselor de di)olvare care se declanşea)ă o dată cu
circulaia !luidelor prin !isuri.
Rocile de precipitaţie chimică <calcarul, dolomitul, gipsul, sarea gemă= au
permeabilitate datorată 0n principal proceselor de di)olvare ce se produc la circulaia
!luidelor pe !isuri.
&rocesele de alterare e.ogenă contribuie la creşterea permeabilităii tuturor tipurilor
de roci. 1umărul, dimensiunea porilor, desc(iderea !isurilor cresc 0n procesele de alterare
a rocilor conduc9nd la o creştere a permeabilităii acestora.
;luidele din )ona nesaturată sunt de o mare varietate; ga)e, apă şi diverse !luide
miscibile cu sau nemiscibile care sunt mai uşoare dec9t apa sau mai grele.
Probarea acestor !luide se reali)ea)ă cu te(nici şi aparate speciale, !luidele !iind
recoltate 0n mediu nesaturat, mediu care pune probleme speciale legate de cantiatea de
fluid disponibilă şi de potenţialul de sucţiune.
66
!?"%"'" ($vi/erele /reati$e şi $ele de ad@n$ime
-cvi!erele in cea mai comple.a varianta sunt sisteme tri!a)ice <aerFapaFmatrice minerala=
in care apa este !luidul care 7udaT matricea minerala deoarece aceasta contine apa c(iar
daca numai la o saturatie remanenta inainte de a veni in contact cu !luidele imiscibile de
tipul petrolului. 6a saturatia remanenta, apa se concentrea)a la contactul dintre granulele
minerale !ormand !ine particule care le acopera si care nu participa la curgere.
,idrostructurile sunt constituite dintr:un ansamblu !init de terenuri di!ereniate după
caracteristicile lor geologice <v9rstă, litologie, structură etc.= şi comportamentul lor 0n raport
cu apa <permeabile, impermeabile=, conectate printr:o legătură (idraulică permanentă.
+omple.itatea structurilor geologice şi varietatea condiiilor (idrodinamice este
determinată de;
• !ormele de dispo)iie spaială a rocilor <strate ori)ontale sau 0nclinate, domuri,
!iloane etc.= şi a !ormelor structurale <cute, sinclinale, anticlinale etc.=J
• distribuia spaială a parametrilor (idrogeologici <poro)itate, permeabilitate etc.=J
• condiiile de alimentare şi drenaj ale !ormaiunilor permeabile.
<ucrări de investigare şi parametri utilizati
Investigarea acvi!erelor trebuie să de:a răspuns la o serie comple.ă de 0ntrebări
care vi)ea)ă;
a. +omponentele (idrostructurii şi relaiile 0ntre acvi!ere
i. 1umăr de acvi!ere
ii. Iipuri de acvi!ere
1. cu nivel liber
2. sub presiune
iii. #rosimi ecrane semipermeabile
iv. @i!erente de sarcină pie)ometrică
b. +aracteristici (idro!i)ice ale terenurilor
v. Matricea minerală
3. #ranulo)itateJ
4. Poro)itate
5. Permeabilitate
vi. interaciune !luide : teren acvi!er
". +onductivitate (idraulică
$. @i!u)ivitate (idraulică
%. @ispersie (idrodinamică
67
&. I)oterme de sorbie
c. @inamica apelor subterane
vii. 8pectru (idrodinamic
viii. Aite)e de curgere
d. +alitatea apei subterane şi a !luidelor asociate
i.. !luide pre)ente
1'. #a)eJ
11. *luide miscibile
12. *luide nemiscibile; mai uşoare ca apa sau mai
grele ca apa
6ucrările necesare pentru investigarea (idrogeologică sunt urmatoarele;
• ;ora4e hidrogeologice de e.plorare <pentru identi!icarea intervalelor acvi!ere şi a
cotei nivelurilor pie)ometrice=
• -rupuri de pompare constituite dintr:un fora4 hidrogeologic cu diametru mai
mare de 11 inc( şi unu <in etapa de e.plorare preliminară= sau două <0n etapa de
cercetare detaliată=, piezometreJ
• >este hidrodinamice <0n regim tran)itoriu şi stabili)at= e.ecutate 0n grupurile de
pompare.
• &relevări de pro"e de apă din acvi!erele desc(ise
Iestările (idrodinamice şi prelevările de probe trebuie să !ie reali)ate separat pentru
!iecare acvi!er prin mai multe !oraje sau un singur !oraj care asigură i)olarea per!ectă 0n
timpul testelor a acvi!erelor traversate.
!?"%")" 2u$rari 7idrogeologi$e de inventariere
6ucrarile (idrogeologice de inventariere au ca scop inventarierea tuturor ivirilor de ape
subterane intr:o anumita )ona.
#radul de detaliere considerat este;
: de recunoastere; reali)ata la scari mai mici de 1;25.'''J
: detaliata; reali)ata la scara 1;25.'''J presupune minim 3 elemente pentru !iecare
punct de observatie si ma.imum 3 puncte de observatie (idrogeologica 5 OmSJ
: !oarte detaliata; reali)ata la scara 1;1'.''' sau mai mare, acesta presupune
minimum 4 elemente pentru !iecare punct de observatie si cel putin 4 puncte de
observatie 5 OmS.
Reali)area lucrarilor este conditionata de comple.itatea (idrogeologica si conditiile de
accesibilitate si mor!ologice.
68
Pentru punctul de observatie (idrogeologica sunt necesare;
: elemente (idrogeologiceJ
: elemente geologice ale rocii maga)inJ
: elemente mor!ologiceJ
: elemente !i)ico:geologice.
:
!?"'" Prelu$rare şi interpretare date 7idrogeologi$e
!?"'"!" Cara$teristi$i ale interaţiunii /luide 4 matri$e minerală
Mobilitatea apelor subterane 0n spaiul poros cu con!iguraia structurală speci!ică
!iecărui tip de teren permeabil este condiionată de două caracteristici elementare;
• umiditatea terenurilor permeabileJ
• tensiunea interfacială la supra!aa de separaie !luid5aer sau !luid5rocă.
• presiunea capilară
#radul de mobilitate al apei este direct proporional cu umiditatea terenurilor,
mobilitatea ma.imă a apei subterane 0ntr:un anumit teren permeabil !iind atinsă c9nd
spaiul poros este saturat.
>ensiunea interfacială este responsabilă de toată gama de fenomene de
capilaritate din vecinătatea supra!eei libere a acvi!erelor şi din )ona de aerare, şi
condiionea)ă mobilitatea apelor subterane şi a !luidelor miscibile şi imiscibile pre)ente 0n
acvi!ere.
&resiunea capilară este componenta esenială a potenialului responsabil de
deplasarea !luidelor 0n )ona nesaturată. 2n modelele matematice ale curgerii apei 0n )ona
nesaturată corelaţia presiunii capilare cu umiditatea !ormaiunilor permeabile este
esenială.
Ierenurile 0n stare naturală sau de drenaj pre)intă stări de umiditate !oarte di!erite.
2n )ona de aerare starea de umiditate depinde 0n principal de condiiile meteorologice şi de
in!iltrare. 4miditatea ma.imă se 0nregistrea)ă 0n acvi!ere, acolo unde !ormaiunile
permeabile sunt saturate cu apă.
!?"'"%" Componentele 7idrostru$turii şi relaţiile ,ntre a$vi/ere
In-esti(area ,idro(eo#o(ic) +re#i!inar) trebuie să stabilească dacă sunt unul
sau mai multe acvi!ere 0n )ona cercetatată şi dacă acestea comunică 0ntre ele sau cu
apele de supra!aă prin relaii (idrodinamice directe sau prin drenană.
1eomogenitatea şi ani)otropia conductivităii (idraulice precum şi di!erenele de
presiune 0ntre acvi!erele (idrostructurilor determină apariia !enomenului de drenanţă.
69
6renanţa este trans!erul pe verticală al apei subterane prin strate cu conductivitate
(idraulică redusă <semipermeabile= 0ntre ori)onturile acvi!ere ale unei (idrostructuri.
Pentru a da răspuns la aceste 0ntrebări, 0n !orajele (idrogeologice e.ecuate trebuie
să se măsoare cotele nivelurilor pie)ometrice ale acvi!erelor, grosimile ecranelor
semipermeabile şi să se determine conductivitatea (idraulică a acestora.
!?"'"'" Carateristi$ile 7idro/i;i$e ale terenurilor
+aracteristicile (idro!i)ice ale terenurilor acvi!ere sunt aceleaşi cu cele ale )onei
nesaturate şi se determină 0n laborator sau prin testele (idrodinamice reali)ate 0n grupurile
de pompare. *ormaiunile permeabile 0n care sunt acumulate acvi!erele sunt saturate şi 0n
acestă situaie parametrii eseniali pentru estimarea migraiei poluanilor sunt cei ai
interaciunii !luide:matrice minerală;
• conductivitate (idraulică
• di!u)ivitate (idraulică
• dispersie (idrodinamică
• i)oterme de sorbie
*onducti-itatea ,idrau#ic) <8= este un parametru global al capacităii de circulaie
a apei subterane prin terenurile permeabile. +onductivitatea (idraulică a acvi!erelor
depinde 0n principal de porozitate şi de caracteristicile apei <v9sco)itate, greutate volumică
etc.=. +onductivităile (idraulice ale !ormaiunilor geologice saturate pre)entate in tabelul
urmator sunt 0n !uncie de granulo)itatea depo)itelor şi au un domeniu de variaie larg, de
la 1 p9nă la 1'
:"
cm5sec.
70
Dis+ersia ,idrodina!ic). Procesul de advecţie nu poate !i separat de cel de
di!u)ie moleculară a contaminantului, motiv pentru care este de!init coe!icientul
dispersiei (idrodinamice < "= care le cuanti!ică pe ambele.
(oeficientul de dispersie hidrodinamică e.primă suprafaţa pe care se W0mprăştieT
contaminantul 0n unitatea de timp sub e!ectul difuziei şi dispersiei
Ealori medii ale conductivităţii hidraulice şi ale coeficientului de
permea"ilitate
#
r
u
p
a
+aracteri)area rocii
+onductivitatea
(idraulică < # =
pentru ape cu
minerali)aie redusă
la C t
0
20 =
+oe!icientul de
permeabilitate < p
#
=
Um5)iX Ucm5secX cm
2
darcD
I $oci cu
+er!ea"i#itate 0oarte
!are <bolovănişuri şi
pietrişuri cu nisipuri
grosiere, calcare
puternic carsti!iate şi
roci intens !isurate=
1000 100 ÷
şi mai
mare
16 " 1 12 " 0 ÷ 5
6
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
⋅
÷ ×
1160 116 ÷
II $oci cu
+er!ea"i#itate !are
<bolovănişuri şi
pietrişuri colmatate cu
nisip !in, nisipuri
grosiere, roci
carsti!iate şi !isurate=
100 10 ÷
12 " 0
012 " 0 ÷
6
7
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
⋅
÷ ×
116 6 " 11 ÷
III $oci +er!ea"i#e
<bolovănişuri şi
pietrişuri colmatate cu
nisip !in şi parial cu
argilă, nisipuri mijlocii
şi !ine, roci slab
carsti!iate şi puin
!isurate=
10 1÷
2
3
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
×
÷ ×
7
8
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
⋅
÷ ×
6 " 11 6 " 1 ÷
IA $oci s#a" +er!ea"i#e
<nisipuri !ăinoase,
nisipuri argiloase, roci
cu !isuraie !ină,
loessuri etc.=
0 " 1 1 " 0 ÷ 3
4
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
×
÷ ×
8
9
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
⋅
÷ ×
16 " 1 12 " 0 ÷
A $oci 0oarte s#a"
+er!ea"i#e <argile
nisipoase, pra!uri, roci
!oarte slab !isurate=
1 " 0 001 " 0 ÷ 4
6
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
×
÷ ×
8
9
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
⋅
÷ ×
1
3
10 2 " 1
10 2 " 1
−
−
×
÷ ×
AI $oci +ractic
i!+er!ea"i#e <argile,
marne, roci masive=
001 " 0 <
6
10 2 " 1
−
× <
11
10 2 " 1
−
× <
3
10 2 " 1
−
× <
71
Procesul de dispersie hidrodinamică conduce la deplasarea prin advecţie a masei
de !luid miscibil şi la uni!ormi)area distribuiei concentraiei <pentru reducerea gradientului
de concentraie=, prin 0mprăştierea !luidului miscibil 0ntr:un volum mai mare de apă <prin
difuzie=.
Ioter!e de sor"%ie. 8ubstanele di)olvate 0n apă sunt supuse unui mare număr
de procese care au ca e!ect 0ndepărtarea lor din apă. /le pot !i !i.ate prin sor"ţie de
granulele minerale ale terenurilor 0n care sunt acumulate acvi!erele, fixate de carbonul
organic din apă, precipitate 0n reacie cu diverşi compuşi din apă, degradate biotic sau
abiotic.
/!ectul proceselor c(imice asupra transportului contaminantului este determinat de
compo)iia c(imică a apelor subterane, de condiiile de presiune şi temperatură şi au ca
e!ect reducerea concentraiei !luidului miscibil <contaminantului= sau degradarea lui p9nă
la dispariie
&rocesele "iochimice sunt de o mare importană 0n degradarea moleculelor
organice di)olvate 0n apele subterane, mecanismele lor !iind condiionate 0n principal de
viteza de filtrare a apelor subterane şi de factorul de retardare al contaminailor
Procesele de sor"ţie includ adsor"ţia, chemosor"ţia şi a"sor"ţia care au ca e!ect;
• #ndepărtarea din soluie a !luidului miscibil prin partiionarea lui 0ntre !a)a
solidă de care răm9ne !i.at şi cea lichidă cu care continuă deplasareaJ
• #ncetinirea <retardarea= deplasării !luidului miscibil.
Procesele de sorbie pot !i de două tipuri;
• staţionare atunci c9nd reacia de !i.are este su!icient de rapidă 0n raport cu
vite)a de curgere a apei pentru ca substana !i.ată <!luidul miscibil= să intre
0n ec(ilibru cu cea care !i.ea)ă <sorbantul, adică substratul solid=J
• cinetice, atunci c9nd reaciile de !i.are sunt lente 0n raport cu vite)a de
curgere a apei, !a)a !i.ată neajung9nd 0n ec(ilibru cu cea sorbantă.
3or"ţia este determinată e.perimental prin măsurarea cantităii din !luid care este
!i.ată de un anumit sediment, sol sau rocă. +apacitatea de sorbie este determinată şi de
concentraia !luidului miscibil. Re)ultatul e.perimentului este repre)entat sub !orma unei
diagrame binare rectangulare <izotermă de sor"ţie= 0n care pe o a.ă este repre)entată
concentraia !luidului iar pe cealaltă cantitatea !i.ată prin sorbie pe substratul solid.
!?"'")" Dinami$a apelor subterane
@inamica apelor subterane este e.primată prin intermediul spectrului (idrodinamic a
cărei reali)are se ba)ea)ă pe niveluri pie)ometrice măsurate 0n;
72
• !oraje (idrogeologice de cercetare
• pie)ometreJ
• puuri utili)ate pentru alimentări cu apăJ
• !oraje de captare
@ireciile de curgere şi vite)ele de curgere care se estimea)ă pe ba)a gradienilor
(idraulici, conductivităilor (idraulice şi poro)ităilor e!ective ale !ormaiunilor acvi!er sunt
eseniale pentru evaluarea proceselor de migrare ale poluanilor şi proiectare a metodelor
de remediere .
!?")" Calitatea apelor subterane şi a /luidelor aso$iate
+aliatea apelor subterane şi a !luidelor asociate, poluante sau nu, se determină prin
prelevarea de probe din lucrările reali)ate <!oraje (idrogeologice, puuri, pie)ometre etc.= şi
anali)a lor !i)ico:c(imică 0n laboratoarele atestate.
8tabilirea gradului de poluare se aprecia)ă prin compararea cu nivelurile
concentraiilor de atenie sau intervenie, dar si cu nivelele de !ond geoc(imic natural al
apelor subterane.
4n model de progno)ă a poluării apelor subterane trebuie să 0nglobe)e;
: curgerea 0n mediu poros, 0n regim saturatJ
: curgerea 0n mediu poros, 0n regim nesaturatJ
: modelarea matematică a dispersiei agenilor poluani 0n mediu poros.
@atorită interin!luenei dintre !reatic şi apele de supra!aă e.istă o interdependenă
şi din punct de vedere al calităii apelor. -pele de supra!aă repre)intă condiii de !rontieră
pentru domeniul !reatic, at9t din punct de vedere (idraulic, c9t şi din punct de vedere al
concentraiei poluantului.
3biectivele investigării poluării apelor subterane sunt;
1= estimarea rapidă a probabilităii de curgere accidentală a poluantului spre un pu
de pompareJ
2= de!inirea in!luenei unor poluani pre)eni sau inevitabili 0n puuri, 0n special ca o
!uncie de regimurile de pompareJ
3= de!inirea )onelor sensibile la poluare 0n scopul optimi)ării amplasării de noi
puuriJ
4= obinerea unui model la scară mare ca un suport cantitativ de progno)ă şi
conducereJ
5= in!ormarea prin simple vi)uali)ări privind evoluia poluării.
73
8copul cercetărilor este ca pornind de la studiul e.perimental, pe modele, de la
e.periene e!ectuate Nin situN, pe ba)a re)olvării matematice a problemei curgerii !luidelor
0n medii poroase şi a problemei dispersiei, să se elabore)e modele de progno)ă pentru
ca)uri reale de poluare.
Poluarea apei subterane poate !i de tip continuu sau accidental şi se poate datora
unor poluani industriali, agricoli, sanitari.
Poluarea agricolă este datorată apei de irigaie sau din ploaie, care transportă
mineralele, sarea, ierbicidele, pesticidele, 0ngrăşămintele, spre apa subterană. 3
observare atentă a poluanilor admisibili arată că cea mai !recventă şi cea mai periculoasă
!ormă a poluării apelor subterane este cea cu substane miscibile cu apa.
Irebuie să se ină seama de !aptul că mişcarea !luidelor este uneori bine descrisă
prin neglijarea e!ectelor de combinare <este e.emplul studiilor la scară mare şi, de
asemenea, al mişcării poluantului prin căi pre!ereniale, 0n special c9nd cantitatea de
poluant este !oarte mică dar to.icitatea este mare=.
/.istă ca)uri 0n care !enomenul de dispersie nu poate !i neglijat. -st!el problemele
de poluare a apelor subterane sunt de două tipuri; convective <advective= şi dispersive.
!?")"!" Interpretarea anali;elor $7imi$e şi evaluarea $alităţii apelor subterane
)naliza sărurilor conţinute #n apele su"terane" 4n buletin de anali)e a coninutului
de substane c(imice conine, 0n general, concentraia anionilor şi cationilor identi!icai, 0n
mg 5 l. /valuarea calităii apei anali)ate constă 0n ;
: veri!icarea corectitudinii anali)ei c(imice pe ba)a ec(ilibrului 0ntre anionii şi cationii
identi!icaiJ
: calculul durităii apeiJ
: clasi!icarea apei subterane pe ba)a indicilor lui PalmerJ
:comparaii c(imice ba)ate pe !ormula ionică.
Re)ultatele unei anali)e c(imice sunt acceptabile dacă di!erena dintre suma
anionilor şi cationilor <e.primată 0n mval5l= repre)intă mai puin de 2 G din suma tuturor
ionilor <0n mval5l=;
Y 7 :r
)
@ r
(
$ r
)
K r
(
9 L 1'' E 2 G
unde' r
)
este suma coninutului 0n miliec(ivaleni a tuturor anionilor coninuiJ
r
(
: suma coninutului 0n miliec(ivaleni a tuturor cationilor coninui.
6uritatea apei este determinată de concentraia 0n săruri de calciu şi magne)iu a
acesteia.
74
8e notea)ă; @I : duritatea totală <dată de coninutul total de ioni de calciu şi
magne)iu=J @P : duritatea permanentă <dată de coninutul de sul!ai şi cloruri de calciu şi
magne)iu=J @t : duritatea temporară <dată de (idrocarbonaii de calciu şi magne)iu=.
@uritatea apei se e.primă 0n grade de duritate;
: grade germane UZ( X 1 mval +a <Mg= 51 litru ? 2,% Z(.
3 apă cu un coninut de 1 miliec(ivalent de +a sau Mg la un litru de apă, are
duritatea de 2, % Z( <grade (idrotimetrice=.
: grade !rance)e 1Z( ? 1, $& grade !rance)eJ
: grade engle)e 1Z( ? 1, 25 grade engle)eJ
: grade americane 1Z( ? 1, '4 grade americane.
8e mai poate de!ini duritatea de 1Z( ca !iind duritatea unei ape cu un coninut de
mg 5l de o.id de calciu <+a3=.
!?")"%" Clasi/i$area apelor subterane pe ba;a indi$ilor lui P(2#ER
3ta"ilirea echili"rului salin. /c(ilibrul salin al substanelor di)olvate 0n apă se
stabileşte prin combinarea <0nsumarea= grupelor de reacie, e.primate prin valoarea
capacităii de reacie.
#rupele de reacie se combină numai 0n limitele valorii capacităii de reacie. -st!el,
indicii de delimitare <39 şi de alcalinitate <)9 <procent:ec(ivalentul sărurilor !ormate=,
denumii indicii Palmer, se calculea)ă !uncie de valorile capacităilor de reacie ale
grupelor de reacie.
+lasele de ape. +aracteri)area apelor !uncie de indicii P-6M/R
+lasa Indicii *ormula +aracteri)area apelor
I 3
1
, )
1
, )
0
:)
?
9 a M c ape alcaline moi, asociate rocilor cristaline
şi )ăcămintelor petoliere
II 3
1
, )
0
:)
?
9 a 7 c ape de tip intermediar
III 3
1
, 3
0
, )
1
:)
0
9 a N c
a M c K d
ape dure, asociate rocilor sedimentare
IA 3
1
, 3
0
:)
?
9 a 7 c K d ape cu compo)iie apropriată de a apelor
marine sau !reatice din regiuni secetoase
A 3
1
, 3
0
, 3
?
:)
?
9 a N c K d ape acide, asociate )ăcămintelor de
minereuri, cu concentraii ridicate de ioni de
(idrogen şi metale grele
!?"*" Elemente de $ontinut ale raportului 7idrogeologi$
Raportul (idrogeologic va cuprinde printre altele;
75
 @ate generale <amplasament, conditii !i)ico:geogra!ice=J
 6ucrari e!ectuateJ
 Re)ultate obtinute;
o apele subterane;
: )ona nesaturata si )ona saturataJ
: caracteri)area acvi!erelorJ
: caracteri)area !i)ico:c(imice:geologiceJ
: calitatea apelor subterane si a !luidelor asociateJ
: dinamica apelor subteraneJ
: poluarea apelor subteraneJ
: !olosinta apelor subterane.
 Interpretarea re)ultatelorJ
 Programul de asigurare a calitatiiJ
 Prelucrari matematice, modelari (idrodinamiceJ
 +onclu)ii.
!!" #etode geo$7imi$e
!!"!" $op şi obie$tive
Metodele geoc(imice au ca obiectiv identi!icarea şi studierea aureolelor de
dispersie primară şi secundară a elementelor ce se !ormea)ă 0n jurul unor acumulări de
substane minerale <elemente=.
-ureolele geoc(imice de dispersie primară şi secundară sunt puse 0n evidenă de
valorile anomale <anomalii geoc(imice= ale concentraiei elementelor c(imice sau
compuşilor organici din mediul geologic sau unele medii naturale; sol, roci, aluviuni, plante
şi ape.
Poluările 0n mediul geologic sunt generatoare de aureole geoc(imice.
!!"%" Reali;area studiilor geo$7imi$e
!!"%"!" (spe$te spe$i/i$e generale
Reali)area studiilor geoc(imice este condiionată de o serie de !actori;
: metoda geoc(imică utili)ată şi natura probei recoltate, anali)ate şi interpretateJ
: gradul de detaliere al cercetării şi gabaritul reelei de probare !olositJ
: comple.itatea geologică, condiiile de accesibilitate ale terenului şi di!icultăile 0n
e.ecutarea lucrării.
76
După metoda de teren ,n /a;a de a$7i;iţie date se individuali)ea)ă următoarele metode;
pedogeoc(imice, litogeoc(imice, (idrogeoc(imice, biogeoc(imice şi geobotanice.
Metoda pedogeoc(imică studia)ă aureolele de dispersie secundară ce repre)intă
)one de concentraii ridicate !aă de !ondul natural a elementelor din soluri, depo)ite
eluvio:deluviale, coluviale, aluviale, eoliene. Materialul cercetat este solul sau !ormaiunile
secundare re)iduale.
Metoda litogeoc(imică are ca obiect aureolele de dispersie primară a elementelor
indicatoare tipomor!e din rocile din jurul corpurilor de minereu. Materialul cercetat este
roca. Probele se colectea)ă din a!lorimente, desc(ideri arti!iciale, carote ale !orajelor.
+aracterul prospeciunii litogeoc(imice este numai de detaliu, av9nd ca !inalitate
identi!icarea de acumulări geoc(imice ce nu a!lorea)ă a!late sub nivelul de ero)iuneJ
urmărirea e.tinderii acumulărilor geoc(imice 0n a!ara limitelor cunoscute prin alte lucrari
sau observaii directeJ inventarierea )onelor de 0mbogăire 0n jurul acumulărilorJ
identi!icarea de )one susceptibile de a pre)enta un interes economic.
Metoda (idrogeoc(imică se ba)ea)ă pe evidenierea 0n apele de supra!aă a unor
0mbogăiri 0n coninutul unor elemente ca urmare a traversării unor )one
minerali)ate5poluate, aureole de dispersie primare. Probele se recoltea)a din ape de
supra!aă şi subterane, densitatea punctelor de colectare variind 0n !uncie de de)voltarea
reelei (idrogra!ice, !recvena i)voarelor, !9nt9ni, ş.a.
Metoda biogeoc(imică evidenia)ă acumularea de către plante a di!eritelor
elemente c(imice 0ntre care şi a microelementelor ce conin indicatori ai acumulărilor
metali!ere. Materialul cercetat este repre)entat de !run)e de !oioase, ace de brad, pin,
molid, ramuri, scoară, rădăcini.
Metoda geobotanică studia)ă plantele indicatoare şi sc(imbările !i)iologice şi
mor!ologice provocate 0n vegetaie de pre)ena 0n sol a unor concentraii metali!ere
ridicate.
După gradul de detaliere, e.ecuia metodelor geoc(imice este asemănătoare cu a celor
geologice. 4rmătoarele categorii de lucrari geoc(imice sunt stabilite;
: cercetare geoc(imică regională se e.ecută la scara 1;5'.''' şi are ca obiectiv
studierea caracteristicilor geoc(imice regionale, evidenierea aureolelor de dispersie a
unor c9mpuri metali!ere, evidenierea particularităilor metalogenetice. 8e colectea)ă
simultan, la ec(idistane variabile <1'':5'' m= probe de apă, sol, rocă sau material
coluvial, din depo)ite aluviale pe traseul reelei (idrogra!ice şi pe culmi.
: cercetare geoc(imică in!ormativă se e.ecută la scara 1;25.''' B 1;1'.''' şi are
ca obiectiv evidenierea )onelor anomale 0n e.tinderea unor )ăcăminte cunoscute 0n )one
77
noi, şi stabilirea legilor generale de distribuie a acestora. 8e reali)ea)ă probarea
pedogeoc(imică, litogeoc(imica şi (idrogeoc(imică.
: cercetare geoc(imică de detaliu se e.ecută la scara 1;5''' B 1;2''' şi are ca
obiectiv evidenierea şi conturarea aureolelor de dispersie primară şi secundară generate
de )ăcăminte şi corpuri de minereu sau de poluari ale mediului geologic. 8e utili)ea)ă
toate tipurile de metode geoc(imice. 3bservaiile şi probarea se !ac pe trasee orientate,
distana 0ntre pro!ile şi distana 0ntre punctele de observaie5probare !iind determinată de
obiectivul urmărit.
: cercetarea geoc(imică de mare detaliu se e.ecută la scare 1;1''' B 1;5'' şi are
ca obiectiv investigarea pe direcie si 0n pro!un)ime prin intermediul aureolelor de dispersie
primară a unor corpuri distincte de minereu sau poluari ale mediului geologic. 8e utili)ea)ă
probarea litogeoc(imică 0n desc(ideri arti!iciale.
#abaritul de lucru, !uncie de metoda geoc(imică utili)ată şi gradul de detaliere este
pre)entat 0n tabelul urmator;
Iip de
lucrare
Mediu
probat
@etaliu 8cara Reeaua @ensitate
probe5Om
2
6itologică
de
8upra!aă
roci din
a!loriment
e
Regional 1;1.'''.''' Pro!ile pe văi,
creste sau pro!ile
orientate
',1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' %:3'
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 15':5''
!oarte mare
detaliu
1;2.''' 2'''
6itologică
8ubteran
roci din
lucrări
miniere
!oarte mare
detaliu
1;1''' *uncie de
accesibilitatea
lucrărilor
3'':1.'''
1;5'' 4'':2.'''
-luviale aluviuni Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''52'':2''51'' 1':5'
Pedologic
ă
sol Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''52'':2''51'' 1':125
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 1''52':5'51' 5'':2.'''
!oarte mare
detaliu
1;2.''' 2'55 1'.'''
Kiogeoc(i
mică
plante Regional 1;1.'''.''' 1'.'''52.''' ',5
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
2.'''51.''':
1.'''55''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 5''55'':4''51'' 4:25
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 2''54':1''52' 125:5''
>idrogeo
c(imică
de
supra!aă
ape de
supra!aă
Regional 1;1.'''.''' *uncie de
de)voltarea reelei
(idrogra!ice
','1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',1:',5
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' 2:5
78
mare detaliu 1;1'.''', 1;5.''' 3':125
>idrogeo
c(imică
de
subteran
şi5sau
geoterma
le
i)voare
sau ape
din !oraje
Regional 1;1.'''.''' *uncie de
!recvena i)voarelor
sau !orajelor
','1
Regional 1;2''.''',
1;1''.'''
',5:2
@etaliu 1;5'.''', 1;25.''' %
După gradul de $omple8itate geologi$ă, criteriile de evaluare a condiiilor de lucru au
departajat structură geologică simplă, complicată sau !oarte complicată.
Dupa $onditiile de a$$esibilitate in perimetru lucrarile geoc(imice sunt grupate in trei
categorii; usoare, grele si !oarte grele.
4nitatea de ba)a in evaluarea lucrarilor de teren este punctul de observatie5probare.
!!"%"%" (spe$te spe$i/i$e ale prospe$ţiunii geo$7imi$e privind probarea
Reeaua de probare se !i.ea)ă 0n !uncie de metoda de investigare aleasă, de tipul
de poluare, de sursa de poluare, de condiiile geologice, (idrogeologice, geote(nice ale
)onei contaminate 5 posibil a !i contaminată cu substanele utili)ate 0n instalaiile de pe
amplasamentul investigat.
Recoltarea probelor 5probarea geoc(imică se reali)ea)ă di!ereniat 0n !uncie de
natura poluării sau posibilei poluări 5contaminări, ast!el;
a= 0n ariile 5site:urile posibil a !i poluate 5contaminate, probele de sol se iau din
decapări de supra!aă sau prin săpături de mică ad9ncime 0n stratul a!lat deasupra
nivelului apei subterane.
b= 0n ariile 5site:urile 0n care poluarea 5contaminarea a !ost con!irmată, se pot
e.ecuta !oraje suplimentare 0n scopul asigurării unei reele mai dense de probare pentru a
estima 0ntinderea )onei poluate şi gradul de poluare.
c= 0n ariile 5 site:urile poluate 5 contaminate cu (idrocarburi, recoltările de sol se
completea)ă cu veri!icări asupra (idrocarburilor volatile din stratul superior de sol, !olosind
aparatură de detecie a ga)elor.
d= 0n ariile 5 site:urile acoperite cu vegetaie, pe care urmea)ă să !ie locali)at un
amplasament, se recoltea)ă un număr mic de probe de sol din !oraje sau de la ad9ncimi
mici situate deasupra nivelului apelor subterane necesare veri!icării dacă )ona este un site
remediat 0n urma unei poluări a solului. Probele de sol, după ca), se vor completa cu
probe de ape subterane sau din apele de la supra!aă pentru veri!icarea e.istenei unei
eventuale poluări produse 0n urma des!ăşurării unei activităi 0n amonte, care ar putea
pătrunde 5migra 0n structura geologică a amplasamentului
79
Probele geoc(imice 5 geologice 5 c(imice 5 !i)ice se anali)ea)ă 0n laboratoare
autori)ate 5 atestate con!orm sistemelor nationale sau europene de autori)are5atestare.
-nali)a probelor se reali)ea)ă pentru toate substanele utili)ate 0n activitatea
des!ăşurată pe amplasamentul investigat, posibil poluatoare 5 potenial poluatoare.
Re)ultatele anali)elor vor !i ane.ate la raportul de investigare şi evaluare care se
0naintea)ă autorităilor competente de mediu.
@atele şi in!ormaiile obinute 0n cadrul investigării iniiale se evaluea)ă 0n scopul
identi!icării pericolelor pe care le comportă orice poluare semni!icativă a solului, subsolului,
apelor subterane din amplasament.
3biectivul evaluării datelor este de a identi!ica domeniile de incertitudine, de a
recunoaşte !orma tendinelor, anomaliilor şi omisiunilor din cadrul datelor şi 0n !inal
interpretarea acestora. 2n ca)ul incertitudinilor se reali)ea)ă probări suplimentare pentru
clari!icarea acestora.
/valuarea pericolelor se reali)ea)ă pe ba)a următoarelor criterii;
a= comparare cu valori de prag 5 valori de !ond natural pentru soluri 5 ape subterane,
altele dec9t cele din amplasamentJ
b= migrarea poluanilor 0n a!ara amplasamentuluiJ
c= e.puneri generatoare de pericol pentru sănătatea umană <acut, cronic,
necancerigen, cancerigen, mutagen, 0n !uncie de to.icitatea poluantului, ane.ă=J
d= daune provocate sistemelor subterane <reele de cabluri, conducte, structuri, etc.J
!= căile de e.punere la pericol <sursă, traseu, intă=J
g= to.icitatea poluantului <do)ă, răspuns=J
Progno)area migrării poluanilor 0n sol şi subsol se reali)ea)ă pe ba)a dispersiei 0n
timp a poluanilor.
'etodo#o(ia de +ro"are (eoc,i!ic) 3
a= punctele de prelevare vor !i repre)entate prin probe de aluviuni , sol, vegetaie şi
ape de supra!aăJ
: probele de aluviuni sunt prelevate din !racia aluvionară a cursurilor de ape cu
granulaia mai mică de ',2 mm, !iecare probă repre)ent9nd cumulul !raciei prelevate din 5
: $ puncte de probare dispuse pe un interval de cca. 5' : 1'' m. -cestea se prelevea)ă 0n
scopul obinerii unui mare număr de in!ormaii cu un număr restr9ns de probe şi cu un
grad mare de sigurană pe supra!ee 0ntinseJ
:probele de sol sunt prelevate de la ad9ncimi optime cuprinse 0ntre ',25m si ',4'm
0n !uncie de mărimea supra!eei potenial poluate şi a surselor de poluare. 1umărul minim
80
al punctelor de prelevare a probelor de sol trebui să !ie de; 4 puncte de probare51''' m
2
, %
puncte de probare55''' m
2
, 15 puncte de probare51'''' m
2
J

:probele de vegetaie sunt prelevate concomitent cu probele de sol din aceleaşi
puncteJ
:probele de ape de supra!aă vor !i prelevate concomitent cu cele de aluviuni, din
aceleaşi puncte. Probele de ape vor !i prelevate c! pct. 2.4 din ane.a III a 3rdinului
1%451&&$.
b= amplasarea punctelor de prelevare a probelor se va reali)a ast!el;
:pe toate direciile cardinale, in jurul unor surse de poluani atmos!erici, av9nd grijă
ca distanele !aă de surse p9nă la care se prelevea)ă probe de sol, să !ie mai mari pe
direcia v9nturilor dominante,
:pe !iecare direcie in jurul surselor de poluare, cel puin c9te un punct de prelevare
a probelor pe !iecare categorie de !olosină a solurilor <arabil, păşune, !9neaă, vii, live)i,
etc.=J
c= probarea se !ace 0n !uncie de;
:aprecierea posibilităii contribuiei mai multor surse la poluarea potenială a solului
0n )ona de probareJ
:in!luena relie!ului la distribuia poluanilor in solJ
:condiii (idrogeologice, (idrologice şi climatice speci!ice )onei de probare
:depo)itarea temporară a materiilor prime conin9nd substane periculoase şi 5 sau
a deşeurilor periculoaseJ
d= pentru !iecare probă se 0ntocmeşte o !işă 0n care se consemnea)ă următoarele
date;
:numărul probeiJ
:ad9ncimea de prelevareJ
:coordonatele punctelor de probare determinate cu aparate de tip #P8J
:conte.tul geomor!ologicJ
:descrierea macroscopică a probei
:alte date privind amplasarea punctelor de probare <localităi, lucrări miniere,
depo)ite de deşeuri municipale sau industriale etc.=J
!işe care se centrali)ea)ă intr:o ane.ă şi se ataşea)ă la raportul !inal de evaluare.
-tunci c9nd este necesară stabilirea ad9ncimii de pătrundere a poluantului
prelevarea probelor se va reali)a din straturi mai ad9nci prin !oraje şi puuri.
Pentru !iecare !oraj sau pu se va 0ntocmi o !işă 0n care vor !i consemnate
următoarele date;
81
: litologia traversatăJ
: ad9ncimea !orajului şi ad9ncimea acvi!eruluiJ
: coordonatele punctelor de amplasare a !orajelor şi puurilor determinate cu
aparate de tip #P8J
: descrierea macroscopică a probeiJ
: alte date.
8e prelevea)a probe din acvi!erul 0nt9lnit 0n !oraj sau 0n pu.
*unctie de gradul de detaliere al lucrarii si conditiile de accesibilitate a terenului.
lucrarile geoc(imice se e.ecuta pe pro!ile orientate sau reali)ate con!orm cailor de acces
sau prin reali)area unor probari aleatorii.
!!"%"'" (spe$te spe$i/i$e ale prospe$ţiunii geo$7imi$e privind anali;ele de
laborator
/!iciena practică a oricărei metode de cercetare a !actorilor de mediu depinde 0n
mare măsură de e.istena unei metode analitice corespun)ătoare. Metoda utili)ată trebuie
să !ie su!icient de sensibilă pentru a do)a elementele e.istente 0n concentraii !oarte mici
<ppm sau ppb=, trebuie să !ie su!icient de e.actă pentru ca şansele de a pierde o arie
poluată importantă să !ie neglijabile şi trebuie să !ie economică pentru ca un număr mare
de probe să poată !i anali)ate.
2n toate tipurile metodologie de anali)ă a elementelor pre)ente sub !ormă de urme
sunt implicate patru etape;
/ pregătirea probei pentru transport, depo)itare şi anali)areJ
/ descompunerea <de)agregarea= probei pentru ca elementul
determinat să !ie adus sub !ormă liberă J
/ separarea elementului de determinat de ali constituieni ce pot
inter!era 0n determinările ulterioareJ
/ estimarea cantităii de element pre)ent 0n probă
Pre()tirea +ro"e#or
Probele din mediile naturale ce a!lorea)ă, 0naintea anali)ării lor, reclamă o pregătire
iniială prin care se urmăresc următoarele aspecte ;
aducerea probei sub !ormă uşor de transportat şi depo)itatJ
omogeni)area probei 0n vederea diminuării variaiilor din interiorul eiJ
eventuala separare preliminară a elementelor constituiente !uncie de ocurena lor
0n di!erite minerale.
82
Iratamentele aplicate trebuie ast!el concepute 0nc9t să se evite contaminarea
probelor. +u c9t etapele de preparare şi manipulare a probelor s9nt mai puine, cu at9t
şansele de contaminare şi de erori analitice mari, s9nt mai reduse.
3 primă operaie 0naintea transportării probelor, este eliminarea apei, 0n special din
probele clastice şi organice, component care acionea)ă activ 0n procesele ulterioare
prelevării probelor. Probele umede deprecia)ă (9rtia de ambalat, sacii de p9n)ă şi
corodea)ă cutiile metalice J materialul clastic umed nu poate !i sitat sau pulveri)at, iar
probele ce necesită c9ntăriri 0naintea anali)ei, trebuie obligatoriu uscate.
Probele de sol sau plante, sunt uscate de obicei la soare sau uscătoare amenajate
0n condiii de teren. Irebuie avut 0n vedere că probele ce urmea)ă a !i anali)ate pentru
metale uşor e.tractibile sau componeni similari, nu necesită uscare, pentru a nu se
modi!ica !orma sub care sunt prinse.
Probele de roci, sunt )drobite iniial 0n concasoare cu !ălci care pot introduce mici
coninuturi de *e, Mn, +r şi elemente !eroaliate similare, aspect de care trebuie să se ină
seama la evaluarea determinărilor e!ectuate. -duse prin concasare la dimensiuni mai mici
de ',1 cm, probele se pulveri)ea)[ p9n[ la \E '.'" mm 0n mori oscilante <pulveri)atoare=
ec(ipate cu mojare <cuve= din di!erite materiale;
: oel, care poate contamina proba cu Mn, Mo, +r,A, 1i sau alte elemente asociate
lor,
: carbură de ]ol!ram care introduce ^, 0n cantităi 0nsă neglijabileJ
: !ontă care contaminea)ă cu *e, Mn şi +r.
Posibilele contaminări 0n procesul de preparare a probelor de roci pentru anali)ă
trebuiesc 0nlăturate sau, dacă nu pot !i evitate, trebuie determinate cu preci)ie pentru a se
ine seama de ele la evaluarea anali)elor.
8olurile şi sedimentele de r9u sunt sitate 0naintea anali)ei din următoarele motive;
: separarea !ragmentelor de rocă, resturi organice sau din alte materiale !ără
importană analiticăJ
: obinerea unor probe omogene, !in granulate, care pot !i 0mpărită convenabil 0n
mai multe probe repre)entative.
@eoarece pentru prelucrarea 0n continuare a probelor pentru di!erite tipuri de
anali)ă sunt utili)ate poriuni mici, dintr:un volum mare de rocă pulveri)ată, sol sau
sediment, se cere multă atenie pentru asigurarea repre)entativităii probei. Relaiile dintre
dimensiunea particulelor, coninutul 0n elemente şi volumul de material necesar pentru
preci)ia analitică sunt discutate 0n lucrări de specialitate care menionea)ă obligativitatea
83
s!ertuirii probelor ulterior unei omogeni)ări atente care să elimine separarea gravitaională
a mineralelor ce apare inerent 0n timpul transportului probelor.
Dea(re(area +ro"e#or
#eoc(imistul investigator, trebuie să aleagă o metodă de de)agregare a probelor
prin care să se obină un contrast optim 0ntre !ondul geoc(imic şi valorile anomale ale
setului de date geoc(imice.
2n unele metode de prospeciuni <drenaj, aluvionare, stream:sediments= contrastul
poate !i 0nbunătăit prin e.tracia selectivă numai a unor anumite !orme ale elementului
cercetat dar, 0n general, este pre!erată toată cantitatea de probă. . 2n general termenii
5total5 Ouşor extracti"il5 O extracti"il la cald5 Oextracti"il la rece5 sunt e.presii larg utili)ate 0n
cercetarea geologică a căror semni!icaie este urmatoarea;
O>otal5 se re!eră la descompunerea prin !u)iune sau tratament cu acid !ierbinte
concentrat prin care, de obicei, sunt e.trase %':1''G din metalele grele din majoritatea
probelor. -cest termen poate !i utili)at la anali)ele spectrale 0n emisie, !luorescenă 0n
ra)e R , activare cu neutroni si I.+.P. , care determină cantitativ coninutul total de metal
e.istent 0n majoritatea materialelor naturale.
O*xtracti"il la cald5 se re!eră la elemente care se e.trag prin tratare cu aci)i <'.1:11=
la cald.
O*xtracti"il la rece5 se re!eră 0n general la tratarea cu soluii tampon <p> 4:&=
combinate uneori şi cu ageni de comple.are ca diti)ona sau *6>) la temperatura
mediului ambiant.
-v9ndu:se 0n vedere multitudinea tratamentelor posibile, nu poate !i adoptată o
nomenclatură clară şi din acest motiv procedura speci!ică de de)agregare utili)ată trebuie
menionată de !iecare dată şi c9t mai amănunit posibil.
Principalele metode de de)agregare a rocilor sunt următoarele;
: volatili)area 0n arc electric <spectogra!ia de emisie=
: !u)iunea cu sare organică <H>83
4
, 1a
2
+3
3
, 1a
2
3
2
boratul sau metaboratul de 6i
şi 1a=, atacul cu aci)i <>13
3
, >+l3
4
, >+l, >
2
83
4
, >*=J 0n general, aci)ii o.idai sunt
utili)ai pentru descompunerea sul!urilor şi materialelor organice, aci)ii neo.idani sunt
utili)ai pentru descompunerea o.i)ilor de *e şi Mn, iar >+l3
4
pare să pună 0n libertatea
cele mai ridicate proporii de elemente urmă.
: atacul cu agenii de e.tragere apoşi slabiJ
84
Deter!inarea cantit)%ii de e#e!ent
2n tabelul următor sunt pre)entate principalele metode de anali)ă precum şi
elementele pentru care s9nt indicate a se aplica 0n practica cercetărilor de mediu;
7#e!ent
*o#ori!etrie
S+ecto!etrie de
e!isie
I*P
.'S, 27S/
A"sor"%ie
ato!ic)
;#ourescen)
4n rae <
Desc)rcare
4n arc
P#as!)
-ur R
-rgint R R R R
-rsen R R
Kariu R R
Keriliu R R R R
Kismut R R R
Kor R R
+admiu R R R R
+rom R R R R
+obalt R R R R
+u R R R R
*ier R R R R
*luor R
6itiu R R R
Mangan R R R R R
Mercur R R
Molibden R R R R
1ic(el R R R R R
1iobiu R R
Platină R R
Plumb R R R
Rubidiu R R
8eleniu R R
8taniu R R R R
8troniu R R R R
8ul! R R
Iantal R R
I(oriu R R
Iitan R R R R R
Iungsten R R
4raniu R
Aanadiu R R R R R
!!"%")" Prelu$rarea si interpretarea datelor
@escrierea detaliată calitativă şi cantitativă a )onei contaminate cuprinde
următoarele;
1= agenii poluatori 5 contaminani e.isteni pe amplasamentJ
85
2= concentraiile poluanilor şi distribuia acestora 0n sol, subsol sau ape
subterane,
3= sursele de contaminani <locali)area=J
4= mobilitatea contaminanilorJ
5= posibile căi de e.tindere viitoare ale poluanilor in!luenate de
condiiile geologice şi (idrogeologice ale )onei,
"= impacturi ecologice care au e.istat pe )ona respectivă, cau)e 5 surseJ
$= posibile evoluii ale )onei contaminate 0n condiii e.treme naturale
<inundaii, cutremure etc.=.
-vand in vedere cantitatea mare de date analitice pe care cercetarea geoc(imica le
ac(i)itionea)a prin lucrarile de teren si laborator, prelucrarile matematice cele mai u)ual
utili)ate sunt;
: prelucrari statistice asupra volumului de anali)e de care se dispune
: modelari ale dispersiei geoc(imice si transportului geoc(imic in mediul
geologic
: modelari ale trans!ormarilor geoc(imice intre di!erite componente de mediu;
apa subterana B sol B !ormatiuni geologice B ape de supra!ata B vegetatie.
!!"%"*" Elemente de $ontinut al raportului geo$7imi$
Raportul geoc(imic poate contine printre altele;
: introducere
: cadrul geo:mor!ologic general
: cadrul geologic general
: lucrari de teren si laborator e!ectuate
: re)ultate obtinute
: distributia geoc(imica regionala si locala a elementelor
: surse de poluare a mediului geologic
: caracteristici geoc(imice a poluantilor
: prelucrari de date geoc(imice
: interpretarea datelor
: program de asigurare a calitatii
: conclu)ii.
!%" #etode geo/i;i$e
!%"!" $op şi obie$tive
86
+unoscute mai ales pentru succesul lor 0n cercetarea geologică convenională şi
descoperirea de )ăcăminte, metodele geo!i)ice sunt utili)ate din ce 0n ce mai mult 0n
strategiile şi programele de protecie a mediului. -ceastă direcie de activitate a impus
termenul de -eofizică am"ientală.
-plicarea comple.ă şi complementară a uneia sau mai multor metode, 0nsoită de
mijloace moderne de anali)ă numerică a datelor de observaie, permite integrarea
in!ormaiilor directe 0n imagini bi: sau tridimensionale de tipul 7tomogra!iiT ale subsolului,
care vi)uali)ea)ă structura internă a )onelor investigate, evideniind neomogenitatea
acestora.
4tili)area modelelor de cercetare geo!i)ică 0n cercetarea mediului geologic cu
aspecte de cunoaştere a stării !i)ico:c(imice naturale sau antropice şi a evaluării şi
prevenirii riscului conduce la obinerea de in!ormaii globale la gradul de detaliere dorit.
+u aplicaie directă la cunoaşterea şi monitori)area calităii mediului geologic,
precum şi la prevenirea riscului de accidente 0n mediul geologic sunt identi!icate
următoarele posibilităi de utili)are;
: cunoaşterea structurii şi calităii mediului geologic,
: cunoaşterea neomogenităilor care pot deveni elemente generatoare de risc de
accidente de mediu geologic,
: cunoaşterea neomogenităilor 0n mediul geologic, generate de pre)ena unor
poluani antropici şi5sau naturali.
!%"%" #etode: te7nologii: te7ni$i geo/i;i$e
-eofizica aplicată se constituie #ntr%un ansam"lu de metode de măsurare a
parametrilor fizici ai pamântului :câmpuri naturale sau provocate cum sunt' magnetic,
electric, termic, radioactiv, seismic şa9 dintre care cele mai importante cu rol de
cunoaştere a structurii interne a su"solului #n zona apropiată de suprafaţă sunt cele
electrometrice, seismice, georadar la care se adauga după necesităţi aplicative,
teledetecţia, magnetismul, radiometria, termometria sau gravimetria In fora4e, pentru
cunoaşterea variaţiilor factorilor fizico%chimici ai rocilor, se utilizează carota4ul geofizic
3 serie de caracteristici !ac ca aceste metode să !ie mai avantajoase !aă de alte
practici de investigare a mediului geologic <!oraje, lucrari miniere, anali)e pe probe= at9t 0n
!a)a de cercetare regională, in!ormativă, c9t şi de detaliu sau mare detaliu; se e.ecută
rapid cu aparatură portabilă de 0naltă re)oluieJ sunt repetabileJ investigaiile sunt continue,
acoperind supra!ee şi volume mari de rocă, ad9ncimile de investigaie variind de la
metodă la metodă sau de la o te(nologie la alta, acoperă intervalul ' : 2''m, interval de
87
impact major al activităilor umaneJ preul de cost este redus 0n comparaie cu alte tipuri de
lucrări de investigaie a mediului geologic.
+aracterul de repetabilitate rapidă şi uşoară a măsurătorilor 0nsoit de
reproductibilitatea !oarte bună a acestora con!eră ansamblului te(nicilor geo!i)ice
caracterul de instrument adecvat şi potrivit pentru monitori)are spaio:temporară a
subsolului şi volumelor investigate.
*iecare metodă geo!i)ică are avantaje şi limitări speci!ice. 4tili)area a doua sau mai
multe metode geo!i)ice 0n vederea reali)ării unei anali)e integrate a datelor reduce gradul
de ambiguitate 0n interpretare.
+unoaşterea generală a geologiei şi a condiiilor locale de aplicare a metodelor
geo!i)ice este absolut necesară pentru o proiectare optimă a activităii de ac(i)iie a
datelor de teren şi evident la interpretarea datelor geo!i)ice obinute.
-legerea metodelor geo!i)ice 0n general este determinată de distribuia spaială a
)onelor contaminate, tipul contaminantului, caracteristicile pedologice şi (idrogeologice ale
)onei studiate.
/.periena acumulată pe plan mondial şi naional recomandă aplicarea metodelor
electrice şi elecromagnetice alături de cele magnetice şi radiometrice 0n investigarea,
evaluarea şi monitori)area poluării solului şi subsolului.
*ercet)ri#e (eoe#ectrice <electrice şi electromagnetice= se ba)ea)ă pe studierea
distribuiei la supra!aă sau 0n ad9ncime a c9mpurilor electromagnetice naturale sau
arti!iciale <provocate= 0n scopul obinerii de in!ormaii privitoare la constituia şi structura
subsolului, asupra !enomenelor !i)ico:c(imice care au loc in acestea.
Modi!icarea distribuiei c9mpurilor electromagnetice 0n spaiu şi timp este cau)ată 0n
principal de di!erenierea din punct de vedere electric a rocilor şi obiectelor ce intră 0n
alcătuirea subsolului mani!estată 0n re)stivitate <_= sau 0n inversul ei, conductivitate
electrică <`=, 0n permitivitate <Y= , permeabilitate <a= şi 0n activitatea electroc(imică naturală
sau provocată.
Aarietatea !oarte mare a metodelor şi te(nicilor de măsurare elaborate determinată
de natura c9mpului elecromagnetic studiat, de modul de introducere 0n mediul geologic, de
semni!icaia parametrilor !i)ici şi convenionali măsurai sau stabilii prin calcul, con!eră
acestora un vast domeniu de aplicare şi re)olvare a di!eritelor probleme de geologie şi
geo!i)ică ambientală.
Principalele metode cunoscute pot !i amintite;
• metoda polari)aiei naturaleJ
• metoda sondajelor geomagneticeJ
88
• metoda curentilor teluriciJ
• metoda magnetometrica <sondaje şi pro!ilare magnetotelurică=J
• metoda -* M-#,
• metoda curenilor vagabon)i,
• metoda re)istivităiilor <pro!ilare şi sondaje electrice=,
• metoda corpului 0ncărcat,
• metoda raportului căderilor de potenial,
• metoda liniilor ec(ipoteniale,
• metoda polari)aiei induse,
• metoda stabilirii c9mpului,
• metoda seismoelectrică,
• metoda !enomenelor electromagnetice tran)itorii,
• metoda sondajului de !recvenă,
• metoda electromagnetică inductivă,
• metoda electromagnetică conductivă,
• metoda radiotransparenei <umbrei=,
• metoda radiopro!ilării,
• metoda georadar.
*ercetari#e !a(netice se ba)ea)ă pe măsurarea variatilor c9mpului geomagnetic
la supra!aă păm9ntului in vederea locali)ării anomaliilor magnetice, a eterogenităiilor 0n
distribuia proprietăilor magnetice ale diverselor !ormaiuni geologice, cau)ate posibil si de
!enomene de poluare.
*ercetarea (ra-i!etric) repre)intă ansamblul procedeelor de investigare a
distribuiei maselor 0n mediul geologic, ba)ate pe studiul anomaliilor c9mpului gravităiiJ
masuratorile gravimetrice ale variatiilor campului gravitational sunt determinate de atracia
graviaională produsă de !ormaiunile geologice.
*ercetarea radio!etric) se ba)ea)ă pe măsurarea campului radioactiv natural
generat de coninuturile de elemente radioactive din roci. 6a acesta se adaugă 0n pre)ent
e!ectele de lungă durată ale contaminărilor produse de acidente nucleare tip +ernob9l. 8e
e!ectuea)ă 0n principal măsurători de radiaie gamma la care se adaugă măsurători beta
sau al!a.
*ercetarea seis!o!etric) cuprinde metodele de cercetare a mediului geologic
ba)ate pe studiul propagării prin roci a undelor elastice provocate arti!icial. 4ndele elastice
89
generate la supra!aa pamantului, pătrund 0n sol 0nt9lnind inter!ee 0ntre strate cu
impedană acustică <bv= di!erită, se re!electă şi 5sau se re!ractă după care se 0ntorc la
supra!aă şi sunt captate de traducători speciali <geo= conectai la o statie de inregistrare.
#etodele geo/i;i$e de $er$etare a găurilor de sondă conin aplicarea pentru
studiul pro!ilului geologic al sondei, a metodelor geo!i)ice ba)ate pe măsurarea de:a
lungul găurii de !oraj a unor parametrii !i)ici ai rocilor; re)istivitate electrică, radioactivitate,
activitate electroc(imică, susceptibilitate magnetică, vite)a de propagare a undelor elastice
ş.a.
Principalele metode sunt; carotajul electric, carotajul radioactiv, carotajul acustic,
carotajul magnetic, carotajul gravimetric, carotajul termic, !iecare dintre ele pre)ent9nd
variante metodologice.
!%"'" Gradul de detaliere a lu$rărilor geo/i;i$e
#radul de detaliere al lucrarilor geo!i)ice se reali)ea)a 0n con!ormitate cu
obiectivele urmărite, cu comple.itatea geologica a terenului si cu gradul de accesibilitate al
supra!etei.
Reali)area lucrarilor geo!i)ice este asemanatoare cu cea a lucrarilor pedologice
sau geologice. In majoritatea lucrarilor de cercetare comple.a masuratorilor geo!i)ice se
reali)ea)a pe aceleasi puncte pe care se !ac observatiile geologice sau5si probarea
geoc(imica.
@in punctul de vedere al gradului de detaliere masuratorile geo!i)ice pot !i;
: de recunoastere, reali)ate la scari 1;5'.''' sau 1;25.'''
: de detaliu sau mare detaliu, reali)ate la scari 1;1'.''', 1;2.''', 1;1.''' sau
mai mici, pe supra!ete mici, limitate.
Masuratorile geo!i)ice se e.ecuta de regula pe pro!ile care alcatuiesc retele
rectangulare sau neregulate. Pasul pe pro!ile varia)a !unctie de obiectivul urmarit si
comple.itatea geologica.
Masuratorile geo!i)ice pot !i e.ecutate si in puncte de masurare distribuite neregulat
pe supra!ata investigata cu respectarea insa a numarului de puncte de masura 5 unitatea
de supra!ata, corespun)ator scarii de investigare.
!%")" Elemente spe$i/i$e de $alitate a mediului geologi$ investigat
prin mi0loa$e geo/i;i$e
1eomogenităile !i)ico:c(imice generate de slăbirea re)istenei rocilor,
deranjamente şi modi!icări tectonice şi structurale, pre)ena apei 0n mişcare <in!iltraii=,
90
tasări neuni!orme, de!ormări ale stratelor, permeabilităi şi poro)ităi di!erite, litologie
di!erită, componentă mineralogică di!erită, componentă c(imică di!erită, pre)ena golurilor
sau cavernelor, pre)ena unor construcii 0ngropate, pre)ena unor poluani de natură
petrolieră sau c(imică 0n porii rocilor, 0n soluii interstiiale sau 0n acvi!ere, pot !i identi!icate
0n timp real, evaluate cu preci)ie şi interpretate 0n termeni !i)ico:geologici.
-st!el pot !i cunoscute structura internă a unor obiective miniere sau industriale de
tipul (aldelor, ia)urilor de decantare <surse de poluare= şi a )onei lor e.terioare de
in!luenă <laterale şi 0n ad9ncime= e.istena unor caverne, goluri, camere sau tuneluri
0ngropate, )onele de in!iltrare a unor poluări de la supra!aă, căi şi direcii de migrare,
transport al poluanilor 0n mediul geologic, uneori compo)iia şi concentraia poluanilor,
po)iia şi e.tinderea planelor de alunecare care produc mişcări de teren, !racturi geologice,
)one de re)istene di!erite date de componente litologice di!erite, pre)ena apei, poro)ităii,
permeabilităi di!erite 0n interiorul (aldelor, pereii şi paturile ia)urilor de decantare şi
batalurilor, calitatea şi structura geologică de detaliu imediat sub supra!aă 0n )one de
aciune şi inter!erenă a activitailor umane, !undaiile, structura şi calitatea solului ş.a.
-nomaliile geo!i)ice care re!lectă pre)ena unor neomogenităi 0n mediul subteran sau 0n
volumele de roci investigate indică locurile 0n care specialiştii geologi pot interveni 0n !a)e
ulterioare imediate cu mijloace de investigare directe de tip !oraje, lucrări miniere uşoare,
probare, pentru cunoaşterea şi evaluarea directă a surselor anomale.
@inamica şi evoluia )onelor cu neomogenităi şi !enomenelor subterane <active sau
staionare= sunt urmărite 0n timp real printr:un monitoring geo!i)ic e.ecutat la gradul de
detaliere dorit de investigator, permi9nd cunoaşterea rapidă şi e!icientă a distribuiei
spaiale a )onelor de risc 0n mediul geologic, !acilit9nd ast!el luarea unor măsuri urgente
de prevenire, stopare sau diminuare a e!ectelor.
Prin investigare şi monitoring geo!i)ic pot !i identi!icate, locali)ate şi urmărite 0n timp
real evoluiile interne ale unor ast!el de )one periculoase 0n care apar !enomene geolgice
posibil generatoare de accidente, put9ndu:se !ormula inclusiv o apreciere temporară a
vite)ei de)voltării lor 0n interior şi spre e.terior.
Prin aplicarea monitoringului geo!i)ic distribuia spaială şi evoluia spaial:
temporară a unei poluări subterane cu produse petroliere sau c(imice, organice sau
anorganice, poate !i cunoscută şi supraveg(eată.
Prin investigare şi monitoring geo!i)ic, calitatea mediului geologic, şi implicit a
apelor subterane poate !i, de asemenea, cunoscută şi controlată.
@e)voltările te(nologice 0n domeniul metodologiilor speci!ice de investigaie geo!i)ică
aplicabile ca te(nici de monitori)are 0n domeniul ac(i)iiei datelor de observaie de teren şi
91
0n cel al prelucrării computeri)ate pot !i anali)ate, adaptate la condiiile speci!ice locale de
aplicare şi 0n !inal recomandate ca metode optime de monitori)are pentru !iecare situaie
speci!ică de aplicare.
/.empli!ic9nd condiiile aplicative ale metodelor geo!i)ice amintim;
/ cercetarea gravimetrică, care poate !i utili)ată la investigarea )onelor cu potenial
(idrogeologic ridicat, 0n care !aliile pot repre)enta principala cale de migrare a poluanilorJ
/ cercetarea electromagnetică, este utili)ată la investigarea )onelor !avorabile
acumulării apelor subteraneJ dacă contaminarea a produs modi!icarea conductivităii
electrice sunt locali)ate şi preci)ate )onele de poluareJ
/ 0n regiuni aride sau greu accesibile se recomandă aeroelectrometria, permi9nd
locali)area penelor de poluare cu dimensiuni mariJ
/ grosimea penelor de poluare poate !i determinată cu metoda electromagnetică A6*
<EerJ <oP ;reguenciJ=J
/ metoda radio:magneto:telurică, permite obinerea unor imagini spaiale ale penelor
de poluare,
/ aplicabilitatea metodelor electrice la studiul contaminării mediului geologic este
condiionată de corelaia dintre variaiile de re)istivitate electrică şi caracteristicile c(imice
ale !luidelorJ
/ metoda re)istivităilor aparente conduce la obinerea unui model 3@ al )onelor
contaminate.
!%"*" Elemente de $ontinut al raportului geo/i;i$
Raportul geo!i)ic va cuprinde printre altele;
• date generale <amplasament, conditii !i)ico:geogra!ice=
• lucrari e.ecutate
• prelucrari ale datelor geo!i)ice
• re)ultate obtinute;
o date petro!i)ice
o caracteri)area geo!i)ica a structurilor geologice
o caracteri)area geo!i)ica a )onelor poluate
• interpretarea re)ultatelor
• programul de asigurare a calitatii
• conclu)ii.
92
!'" Pa$7etul minimal obligatoriu de metode de investigare
a poluării mediului geologi$
2ntr:o accepiune generală investigarea geologică include toate tipurile speci!ice de
investigare corespun)ătoare domeniilor componente ale studiului Păm9ntului; geologice,
(idrogeologice, paleontologice, geo!i)ice, geoc(imice, pedologice ş.a.
*iecare din metodele de investigare are propriile posibilităi, inte şi obiective,
propriile avantaje dar şi limitări speci!ice.
8uccesul metodelor geologice 0n ansamblu pentru investigarea şi evaluarea poluării
mediului geologic este determinat de alegerea strategiei optime de aplicare a diverselor
metode 0n acord cu scopul urmărit şi condiiile de teren.
4tili)area a două sau mai multe metode este necesară 0n vederea acoperirii tuturor
domeniilor de cunoaştere de interes, a reali)ării unei anali)e integrate a datelor şi pentru
reducerea gradului de ambiguitate 0n interpretare. 2n acelaşi timp 0ntregul sistem al
mediului geologic sol : ape subterane : !ormaiuni geologice, trebuie investigat at9t 0n
ansamblul său, c9t şi componentă cu componentă.
-ceste considerente au stat la ba)a stabilirii pac(etului minimal obligatoriu de
metode pentru investigarea şi evaluarea contaminării.
'etode#e co!+onente a#e +ac,etu#ui !ini!a# o"#i(atoriu sunt;
/ metode pedologice, pentru cunoaşterea structurii şi calităii soluluiJ
/ metode geologice, pentru cunoaşterea structurii geologiceJ
/ metode hidrogeologice, pentru cunoaşterea acvi!erelor şi a calităii acestoraJ
/ metode geochimice, pentru cunoaşterea distribuiei elementelor c(imice 0n mediul
geologic, a identi!icării, stabilirii concentraiilor şi distribuiei poluanilorJ
/ metode geofizice, pentru cunoaşterea şi distribuia spaiala a structurii geologice a
)onelor contaminate.
Investigarea poluării mediului geologic se poate reali)a simultan cu toate metodele
prevă)ute 0n pac(tul minimal obligatoriu.
2n acelaşi timp, investigaiile pot !i !ăcute separat pentru !iecare metodă, urmate de
sinte)a şi corelarea datelor, 0n raportul geologic. -v9nd 0n vedere posibila pre)enă şi
evoluie a !enomenelor !i)ice 0n subsol se recomandă ca investigaiile separate să nu
depăşească intervalul de 2 ani.
Pac(etul minimal obligatoriu de metode se reali)ea)ă con!orm gradului de detaliere
dorit, stabilit pentru !iecare etapă de investigare.
93
Pac(etul minimal obligatoriu de metode asigură ast!el investigarea comple.ă şi
completă a oricărei poluări a mediului geologic, asigură cunoaşterea necesară
!undamentării deci)iilor autorităilor de mediu.
Art. 8. :19 *valuarea intensităţii poluării #ntr%un sit contaminat se efectuează prin
comparaţie cu fondul natural din zonele adiacente şi valorile de prag de alertă şi prag de
intervenţie
:09 Ealorile de fond natural se sta"ilesc #n funcţie de zonă şi formaţiunea geologică
existentă
:?9 Ealorile de prag de alertă şi prag de intervenţie sunt prevăzute #n reglementările
specifice
!)" &ond geo$7imi$ natural
!)"!" &ondul geo$7imi$
;ondul geochimic al unor !ormaiuni geologice, a păturii de sol, a nivelelor de apă
!reatică, a apelor de supra!aă sau al altui mediu geologic:geoc(imic <cum este stream:
sedimentul, apa de supra!ata sau vegetatia=, poate !i estimat ca !iind valoarea medie a
unei populaii de date numerice <continuturile de elemente c(imice determinate in probele
de mediu geologic prelevate dintr:un areal oarecare= ş. a. distribuite normal sau lognormal,
!uncie de modelul de distribuie. -nali)ele privind valoarea de Qfond geochimic5 0ntr:o arie
omogenă geologic constau 0n calcularea !recvenei de apariie a di!eritelor coninuturi
elementare semnalate prin anali)e !i)ico:c(imice
94
2n marea lor majoritate, distribuiile naturale sunt normale sau lognormale. Preci)am
0nsă !aptul că distribuia normală a coninuturilor elementare sau a logaritmilor lor,
repre)intă doar o apro.imare convenabilă a regularităilor observate 0n modelul unei
distribuii de date numerice . 1ici una din aceste legi <relaii= nu pot !i con!orme <identice=
cu legile de distribuie a coninuturilor 0n asociaiile naturale J totuşi se poate admite că, 0n
anumite condiii, valorile de !ond şi prag anomal obinute prin calcule statistice pot !i
interpretate ca !iind convenabile pentru scopuri practice de interpretare a modelelor de
distribuie normală sau lognormală.
+urba distribuiei normale are !orma de clopot cu un ma.im 0n punctul R
mediu
şi este
simetrică !aă de verticala R7R
mediu .
Aaloarea R7 R
mediu
, care corespunde celei mai
!recvente valori a variabilei aleatoare R
0
, datorită simetriei distribuiei, coincide cu
mediana. +orespondena dintre medie şi mediană repre)intă cea mai importantă
caracteristică a distribuiei normale deoarece poate e.tinde de!iniia !ondului geoc(imic (
0
ca !iind valoarea medie a clasei cu !recvena cea mai ridicată dintr:o populaie de date
omogene.
!)"%" Praguri geo$7imi$e anomale
4tili)9nd aspectele de variabilitate aleatoare a valorilor de !ond, pot !i selectate
valorile de prag geochimic peste care !luctuaiile !ondului vor avea semni!icaia unei
anomalii geoc(imice, suger9ndu:se ast!el posibilitatea apariiei unor contaminări, poluări,
arii minerali)ate sau aureole geoc(imice.
2n general, 0n geoc(imia aplicată, se utili)ea)ă ca valori de prag geoc(imic,
semnal9nd procese de 0mbogăire elementară <contaminări, poluare, etc.= de di!erite
intensităi, următoarele coninuturi; pragul 1 7 R
mediu
K 1 3 :/.,1?S9+ pragul 0 7 R
mediu
K03
:91,10S9 şi pragul ? 7 R
mediu
K?3 :99,0S9 #n care R
mediu
7valoarea medie a populaţiei
distri"uite normal, 37 a"aterea standard, iar valorile procentuale repre)intă numărul de
probe e.primate 0n procente, din 0ntreaga variabilitate a setului de date, care sunt incluse
sau sunt delimitate de cele trei valori de prag anomal.
Menionăm că, valoarea de !ond geoc(imic, este caracteristică !iecărei populaii de
date numerice motiv pentru care, 0n toate programele de evaluare a !actorilor de mediu şi
separat, pentru !iecare populaie geoc(imică <!actor de mediu probat= vor !i stabilii
parametrii statistici de mediu: 0ondu# (eoc,i!ic 5i +ra(uri#e ano!a#e caracteristici
perimetrului ce urmea)ă a !i investigat.
95
2n mod practic, pentru determinarea valorilor de !ond geoc(imic şi prag anomal,
utili)abili pentru stabilirea gradului de poluare a unuia sau mai muli !actori de mediu dintr:
un perimetru evident poluat ,ce urmea)ă a !i investigat, se procedea)ă ast!el; din !actorul
de mediu supus investingărilor de mediu <sol, apă, vegetaie, sedimente= se vor preleva
cca 15 : 2' probe dintr:un areal evident nepoluat, adiacent )onei poluate şi constituit
petrogra!ic din !ormaiuni geologice similare cu !ormaiunile perimetrului poluatJ toate
probele vor !i anali)ate cantitativ pentru elementele sau compuşii poluani, iar re)ultatele
0nregistrate vor !i prelucrate statistic stabilindu:se valorile de !ond geoc(imic şi praguri
anomale, de di!erite intensităi, caracteristice perimetrului nepoluatJ valorile obinute vor !i
utili)ate, prin comparatie, 0n interpretarea aspectelor de distribuie elementară din
perimetrul evident poluat .
!)"'" Aariere geo$7imi$e
6ibertatea de mişcare a elementelor c(imice antrenate 0n procesul de dispersie
secundară similare proceselor de poluare este condiionată de o serie de obstacole de
natură mecanică, !i)ico:c(imică sau biologică ce !avori)ea)ă precipitarea, depunerea şi
concentrarea elementelor sub !ormă de acumulări locale. )ceste o"stacole, denumite
Q"ariere geochimice5, apar de o"icei #n zonele unde se produce o schim"are a vitezei de
deplasare a apelor sau a curenţilor de aer, a concentraţiei soluţiilor, a potenţialului de
oxido%reducere şi a p,%ului, a condiţiilor "iologice locale etc
+oncentrarea masivă de elemente c(imice ce poate avea loc 0n timpul proceselor
de poluare se produce şi ca urmare sc(imbărilor bruşte a condiiilor !i)ico:c(imice ale
mediului pe o distană de timp relativ scurtă. +9nd această sc(imbare are loc 0n mod
treptat, se reali)ea)ă o concentrare mai scă)ută şi pe )one mai e.tinse.
-spectele de dispersie secundară a elementelor 0n mediul primar şi secundar sunt
condiionate de următoarele tipuri de bariere ;
:ariere#e !ecanice se !ormea)ă 0n condiiile sc(imbării bruşte a vite)ei de
deplasare a apelor super!iciale, a curenilor de aer sau !uncie de aspectul !ormelor de
relie!. 2n aceste condiii, pot avea loc acumulări aluvionare de metale grele cu de)voltarea
unor aureolelor mecanice 0n !actorii de mediu sol şi ape.
:ariere#e 0iico&c,i!ice sunt condiionate 0n special de sc(imbarea rapidă a
condiiilor de p>, de o.idare sau de reducere c(imică a !actorilor de mediu 0n care are loc
dispersia. Principalele bariere !i)ico:c(imice sunt următoarele;
Carierele de oxigen: care determină acumularea *e, Mn, +o, 8J sunt generate de
sc(imbarea mediilor reducătoare 0n contact cu apele o.igenate sau cu aerul.
96
Carierele sulfhidrice care determină acumularea A, *e, +o, 1i, -s, -g, >g, +u, Pb,
Mn, 4J se !ormea)ă 0n apele subterane caracteri)ate prin condiii de o.idare scă)ută şi
printr:un aport important de (idrogen sul!urat provenit din degajări de ga)e de natură
vulcanică sau organică.
Carierele de sulfaţi şi car"onaţi se !ormea)ă 0n )onele de 0nt9lnire a apelor bogate
0n sul!ai şi carbonai, cu ape ce conin cantităi ridicate de +a, 8r, Ka.
Carierele alcaline, condiionea)ă concentrarea elementelor +a, Mg, 8r, A, +r, Mn,
*e, +o, 1i, +u, Pb MnJ apar 0n )onele de 0nlocuire rapidă a soluiilor acide cu soluii neutre
sau slab alcaline.
Carierele acide sunt mai puin 0nt9lnite şi sunt sesi)abile mai ales 0n ca)ul 8i care
este aproape singurul element mai puin solubil 0n ape acide dec9t 0n ape neutre sau
acaline.
Carierele de evaporaţie pot asigura anumite concentrări 0n )onele cu !enomene de
evaporare intensă, provoc9nd precipitarea unor săruri uşor sau greu solubile de 6i, Mg, 8,
+l, H, +a, 8r .
Carierele de adsor"ţie se !ormea)ă la nivelul rocilor bogate 0n adsorbani de tipul
mineralelor secundare argiloase, a suspensiilor coloidale sau a depunerilor aluviale,
datorită puterii de atragere şi reinere a diverşilor cationi 0n apropierea )ăcămintelor de
sul!uriJ asemenea bariere pot determina 0mbogăiri secundare 0n Mg, P, 8, H, +a, A, +o,
1i, +u, Mn, -s, Mo, >g, Pb, 4.
:ariere#e "io#o(ice sunt repre)entate prin capacitatea vegetaiei terestre şi
acvatice, precum şi a organismelor, de a asimila, a reine sau de a redistribui 0n cadrul
ciclului geoc(imic o serie de elemente c(imice eliberate 0n urma proceselor de alterare a
rocilor şi minereurilor.
2n general, barierele geoc(imice nu acionea)ă i)olat, 0n cele mai multe situaii !iind
vorba de e!ectul combinat al mai multor tipuri de bariere. -st!el, bariera !ormată de apele
cu p> alcalin poate coincide cu bariera de o.igen, precipit9nd 0n acelaşi timp at9t
carbonai, c9t şi (idro.i)i de *e, +u, Pb, Mn, etc. @e asemenea, 0n ori)onturile de (umus
ale solurilor pot aciona simultan at9t barierele !i)ico:c(imice de adsorbie, c9t şi barierele
biologice, reali)9ndu:se concentraii c(imice ridicate de elemente minore.
!)")" Praguri de alertă şi praguri de intervenţie: $on/orm 3rdinului
.*-+!>>. pentru aprobarea $e(#e!ent)rii +ri-ind e-a#uarea +o#u)rii
!ediu#ui
97
Pre)enta reglementare de!ineşte semni!icaia şi stabileşte dispo)iiile re!eritoare la
pragurile de alertă şi la pragurile de intervenie pentru poluanii din aer, apă şi sol.
2n 0nelesul respectivului ordin;
: pragul de alertă repre)intă concentraii de poluani 0n aer, apă, sol sau 0n
emisii5evacuări, care au rolul de a averti)a autorităile competente asupra unui impact
potenial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitori)ări suplimentare
şi5sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii5evacuări.
: pragul de intervenţie repre)intă concentraii de poluani 0n aer, apă, sol sau 0n
emisii5evacuări, la care autorităile competente vor dispune e.ecutarea studiilor de
evaluare a riscului şi reducerea concentraiilor de poluani din emisii5evacuări.
@ispo)iiile re!eritoare la pragurile de alertă sunt următoarele;
a= pragurile de alertă averti)ea)ă autorităile competente asupra e.istenei, 0ntr:o
anumită situaie, a unei poluări poteniale 0n aer, apă sau solJ
b= c9nd concentraia unuia sau mai multor poluani depăşeşte un prag de alertă,
autorităile competente pot dispune, dacă se consideră necesar, o monitori)are
suplimentară asigurată de către titularii activităilor potenial responsabile de poluare, !ie
prin sisteme proprii, !ie prin unităi speciali)ate. 2n acelaşi timp, autorităile competente vor
solicita şi vor urmări introducerea unor măsuri de reducere a concentraiilor de poluani din
emisii5evacuări.
Pragurile de intervenie sunt pragurile de poluare la care autorităile competente;
a= aprecia)ă oportunitatea şi solicită, dacă este necesar, e.ecutarea studiilor de
evaluare a risculuiJ
b= investig(ea)ă consecinele poluării asupra mediuluiJ
c= impun reducerea poluării, ast!el 0nc9t concentraiile de poluani 0n
emisii5evacuări să scadă la valorile prevă)ute de reglementările 0n vigoare.
Pragurile de alertă şi pragurile de intervenie pentru concentraiile agenilor poluani
0n soluri sunt pre)entate in tabelele urmatoare;
Iabelul nr. 1
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n sol
+ompuşi anorganici
<mg5Og substană uscată=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alertă5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
element normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
98
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. Metale;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-ntimoniu <8b= 5 12,5 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-rgint <-g= 2 1' 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-rsen <-s= 5 15 25 25 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Kariu <Ka= 2'' 4'' 1.''' "25 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Keriliu <Ke= 1 2 $,5 5 15
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Kor solubil <K= 1 2 5 3 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+admiu <+d= 1 3 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+obalt <+o= 15 3' 1'' 5' 25'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+rom <+r=;
+rom total 3' 1'' 3'' 3'' "''
+rom (e.avalent 1 4 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+upru <+u= 2' 1'' 25' 2'' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Mangan <Mn= &'' 1.5'' 2.''' 2.5'' 4.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Mercur <>g= ',1 1 4 2 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Molibden <Mo= 2 5 15 1' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1ic(el <1i= 2' $5 2'' 15' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Plumb <Pb= 2' 5' 25' 1'' 1.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8eleniu <8e= 1 3 1' 5 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8taniu <8n= 2' 35 1'' 5' 3''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ialiu <Il= ',1 ',5 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Aanadiu <A= 5' 1'' 2'' 2'' 4''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Minc <Mn= 1'' 3'' $'' "'' 1.5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. -lte elemente;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+ianuri <libere= E1 5 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+ianuri <comple.e= E5 1'' 2'' 25' 5''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
99
8ul!ocianai E',1 1' 2' 2' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*luor <*= : 15' 5'' 3'' 1'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Krom <Kr= : 5' 1'' 1'' 3''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul! <elementar= : 4'' 5.''' 1.''' 2'.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul!uri : 2'' 4'' 1.''' 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ul!ai : 2.''' 5.''' 1'.''' 5'.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 2
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
>idrocarburi aromatice şi poliaromatice, (idrocarburi din petrol
<mg5Og substană uscată=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alertă5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1 2 3 4 5 "
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. >idrocarburi aromatice mononucleare;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)en E','1 ',25 ',5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
/tilben)en E','5 5 1' 1' 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ioluen E','5 15 3' 3' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Rilen E','5 $,5 15 15 25
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. >idro.ilben)eni;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*enol E','2 5 1' 1' 4'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+atec(ol E','5 5 1' 1' 2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Resorcină E','5 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
>idroc(inonă E','5 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+resol E','5 2,5 5 5 1'
100
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal (idrocarburi
aromatice <>-= E',5 25 5' 5' 15'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
III. >idrocarburi
aromatice polinucleare
<>-P=;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
-ntracene E','5 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)oantracen E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)o!luoranten E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)operilen E','2 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Ken)opiren E','2 2 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
+(risen E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*luoranten E','2 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Indeno <1,2,3= piren E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1a!talină E','2 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
*enantren E','5 2 5 5 5'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Piren E',5 5 1' 1' 1''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal >-P; E',1 $,5 25 15 15'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
IA. >idrocarburi din petrol;
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Iotal (idrocarburi
din petrol E1'' 2'' 1.''' 5'' 2.'''
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 3
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
+ompuşi organici organoclorurai
<mg5Og substană uscată=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alertă5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
I. +lorben)eni,
101
clor!enoli;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal clorben)eni E',1 5 1' 1' 3'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal clor!enoli E','2 2,5 5 5 1'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. Ki!enili
policlorurai;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P#K 2% E','''1 ',''2 ','1 ','1 ','5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 52 E','''1 ',''2 ','1 ','1 ','5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 1'1 E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 11% E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 13% E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 153 E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
P+K 1%' E','''4 ','1 ','4 ','4 ',2'
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal bi!enili
policlorurai E','1 ',25 1 1 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
III. Policlordiben)dione
<P+@@=,
policlordiben)!urani
<P+@*=;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal P+@@ E','''1 ','''1 ','''1 ',''1 ',''1
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal P+@* E','''1 ','''1 ','''1 ',''1 ',''1
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iabelul nr. 4
A-63RI @/ R/*/RI1Pc
pentru urme de elemente c(imice 0n soluri
Pesticide organoclorurate şi tria)inice
<mg5Og substană uscată=
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Praguri de alertă5 Praguri de intervenie5
4rme de Aalori Iipuri de !olosine Iipuri de !olosine
poluant normale :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
8ensibile Mai puin 8ensibile Mai puin
sensibile sensibile
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
1. Pesticide
organoclorurate;
102
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
84M- @@I E',15 ',5 1,5 1 4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@I E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@/ E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
@@@ E','5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
>+> E',''5 ',25 ',$5 ',5 2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
al!a :>+> E',''2 ',1 ',3 ',2 ',%
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
beta :>+> E',''1 ','5 ',15 ',1 ',4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
gama :>+> E','''1 ','2 ','5 ','5 ',2
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
delta :>+> E',''1 ','5 ',15 ',1' ',4
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal pesticide
organoclorurate; E',2 1 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
II. Iria)inice;
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Iotal tria)ină E',1 1 2 2 5
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Importanta poluarii solurilor cu substante c(imice si alti agenti poluanti care nu sunt
inclusi in ane.a reglementarii va !i apreciata de catre autoritatile competente pe ba)a unor
studii e!ectuate de catre unitati speciali)ate.
Reglementarea privind poluarea solurilor se re!eră at9t la !olosina sensibilă, c9t şi
la cea mai puin sensibilă a terenurilor, identi!icate după cum urmea)ă;
a= !olosina sensibilă a terenurilor este repre)entată de utili)area acestora pentru
)one re)ideniale şi de agrement, 0n scopuri agricole, ca arii protejate sau )one sanitare cu
regim de restricii, precum şi supra!eele de terenuri prevă)ute pentru ast!el de utili)ări 0n
viitorJ
b= !olosina mai puin sensibilă a terenurilor include toate utili)ările industriale şi
comerciale e.istente, precum şi supra!eele de terenuri prevă)ute pentru ast!el de utili)ări
0n viitorJ
c= 0n ca)ul 0n care e.istă incertitudini asupra 0ncadrării unei !olosine de teren, se
vor considera concentraiile pragurilor de alertă şi de intervenie pentru !olosinele
sensibile ale terenurilor.
Reglementarea privind evaluarea poluarii apelor de supra!ata si apelor subterane
se re!era la pragurile de alerta si pragurile de interventie care sunt de!inite ast!el;
103
a= depasirile concentratiilor ma.ime admise de poluanti, preva)ute de
reglementarile in vigoare repre)inta pragurile de interventie pentru poluarea
apelor de supra!ata si subterane precum si pentru evacuarile de ape u)ate
b= pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in apele de supra!ata sau
subterane precum si evacuarile de ape u)ate repre)inta $'G din pragurile de
interventie ale acelor poluanti
c= importanta poluarii apelor de supra!ata si subterane precum si a evacuarilor
de ape u)ate cu substante c(imice si alti agenti poluanti, care nu sunt inscrisi
in reglementarile legale e.istente vor !i estimate prin studii e!ectuate de
institutii speciali)ate si costul acestora va !i suportat de catre unitatea
poluatoare.
Art. 5. :19 Investigarea şi evaluarea poluării solului şi su"solului reprezintă o"ligaţia şi
responsa"ilitatea operatorului economic sau deţinătorului de teren care a desfăşurat sau
desfăşoară activităţi poluatoare sau potenţial poluatoare pentru mediul geologic
:09 Investigarea şi evaluarea poluării solului şi su"solului se realizează #n următoarele
cazuri'
a9 la constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru
mediu+
"9 la ela"orarea "ilanţului de mediu+
c9 la sta"ilirea o"ligaţiilor de mediu, #n cazul schim"ării statutului 4uridic al terenurilor pe
care s%a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului+
d9 la identificarea unei surse potenţial poluatoare a solului şi su"solului+
e9 periodic, pentru urmărirea evoluţiei #n timp a siturilor contaminate a căror remediere se
realizează prin atenuare naturală, "ioremediere sau metode de remediere de lungă
durată+
f9 la monitorizarea siturilor după #ncheierea programelor sau proiectelor de curăţire,
remediere şi$sau reconstrucţie ecologică+
g9 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, după #ndepărtarea sursei
şi poluanţilor deversaţi #n mediul geologic
104
Art. 6. <a #ncetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activităţii
sau a destinaţiei terenului, operatorul economic sau deţinătorul de teren este o"ligat să
realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic
Art. 7. :19 ;inanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic este
suportată de operatorul economic sau deţinătorul de teren, #n cazul poluărilor actuale şi
istorice
:09 &entru situri contaminate orfane şi a"andonate aparţinând domeniului pu"lic al statului,
lucrările de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la "ugetul
de stat, prin "ugetele autorităţilor care le administrează sau din ;onduri 3tructurale şi de
(oeziune, prin proiecte apro"ate spre finanţare #n conformitate cu regulile de
implementare a acestor fonduri
!*" Condiţii de reali;are şi /inanţare a investigării şi
evaluării poluării mediului geologi$
Investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic repre)inta obligatia si
responsabilitatea detinatorului de teren, care a des!asurat activitati poluatoare pentru
mediul geologic.
In acelasi timp, repre)inta obligatia si responsabilitatea detinatorului de teren care
des!asoara activitati poluatoare pentru mediul geologic.
@aca terenul potential poluat este inc(iriat, concesionat sau dat spre !olosinta unui
operator economic sub orice !orma, acesta are obligatia si responsabilitatea investigarii si
evaluarii mediului geologic.
In acelasi timp daca pe un teren initial nepoluat operatorul economic a des!asurat
sau des!asoara activitati poluatoare pentru mediul geologic acesta are obligatia si
responsabilitatea de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.
*inantarea lucrarilor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic
repre)inta una dintre obligatiile si responsabilitatile operatorului economic sau detinatorului
de teren care a des!asurat ori des!asoara activitati poluatoare sau potential poluatoare
pentru mediul geologic, in conditiile anali)ate.
8ituatiile in care se reali)ea)a investigarea si evaluarea mediului geologic sunt
urmatoarele;
105
1 la constatarea unei poluari potential periculoase pentru sanatatea oamenilor si
pentru mediu
-ceasta constatare trebuie !acuta sau insusita de catre autoritatea competenta
pentru protectia mediului pe ba)a unor in!ormatii preliminare care sa conduca la ipote)a
sau certitudinea ca poluarea in cau)a este cantonata si in 5 in sol si subsol.
-utoritatea pentru protectia mediului va dispune si conduce o investigare si o
evaluare graduala con!orm etapi)arilor preva)ute.
0 la ela"orarea "ilantului de mediu
6a reali)area bilantului de mediu nivel I, continutul cadru al Raportului cu privire la
bilantul de mediu nivel I, capitolul 5, calitatea solului, va !i adaptat cerintelor din
recomandarile etapei de anali)a documentara a investigarii si evaluarii.
&entru realizarea "ilantului de mediu nivel II prevederile =rdinului nr 1/.$1991 al
B)&B din 01091991, anexa )?, cap 0 recomandari privind prelevarea pro"elor, 01
&ro"e de sol, 00 &relevarea pro"elor din ape su"terane, 0? 3tudiul gazelor si al
vaporilor din sol, 0. colectarea de pro"e din ape de suprafata @ referirile la pro"e de
sedimente, precum si )nexa ) ?1 se a"roga
Investigarea solului si su"solului in cadrul "ilantului de nivel II se realizeaza in
conformitate cu prevederile de continut ale etapei de investigare si evaluare preliminare
&entru evaluarea poluarii mediului, prevederile =rdinului nr 12A$1991 al B)&&B
din ?111991, )nexa 1, cap ?, art 10, art 11, art 10, (ap 2, art 19 se a"roga
Investigarea poluarii solului, subsolului si a apelor subterane se reali)ea)a in
con!ormitate cu prevederile ># 14'%52''$.
Promovarea obiectivelor de re!acere a mediului se reali)ea)a in con!ormitate cu
prevederile ># 14'352''$.
Persoanele !i)ice sau juridice atestate pentru reali)area de bilantului de mediu ca
evaluatori principali in domeniul 7industria e.tractivaT sunt indreptatite sa reali)e)e o ast!el
de investigatie.
Investigarea din bilantul nivel II reali)ata con!orm prevederilor de continut ale etapei
de investigare si evaluare preliminara a poluarii mediului geologic poate !i considerata de
catre autoritatea de mediu in urma anali)ei pe care o va e!ectua asupra cerintelor de
continut si de reali)are a acesteia ca etapa reali)ata de investigare si evaluare preliminara
a unui amplasament con!orm prevederilor ># 14'%52''$.
? la sta"ilirea o"ligatiilor de mediu, in cazul schim"arii statutului 4uridic al terenurilor
pe care s%a desfasurat o activitate cu impact semnificativ asupra mediului
106
6a sc(imbarea statutului juridic al terenurilor care necesita stabilirea obligatiilor de
mediu re!eritoare la sol si subsol se reali)ea)a investigarea si evaluarea poluarii mediului
geologic al amplasamantului con!orm prevederilor etapei preliminare. 3bligatia si
responsabilitatea reali)arii acesteia o are detinatorul initial de teren care are intentia de
sc(imbare juridica.
Reali)area acestei investigatii se !ace !ie la intitativa detinatorului de teren, !ie la
solicitarea autoritatii de mediu care anali)ea)a obligatiile de mediu.
. la identificarea unei surse potential poluatoare a solului si su"solului
-ceasta identi!icare trebuie !acuta sau insusita de catre autoritatea de mediu pe
ba)a in!ormatiilor preliminare care sa conduca la ipote)a sau certitudinea e.istentei
!enomenelor sau5si e!ectelor de poluare in mediul geologic.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului va dispune si conduce o
investigare si evaluare con!orm etapi)arilor preva)ute.
2 periodic pentru urmarirea evolutiei in timp a siturilor contaminate a caror remediere
se realizeaza prin atenuare naturala, "ioremediere sau metode de remediere de
lunga durata
Reali)area acestei investigatii se !ace la solicitarea autoritatii de mediu. /a poate !i
preva)uta in autori)atia de mediu, programe de con!ormare sau acord de mediu sau poate
!i solicitata ori de cate ori este nevoie. -ceasta investigare are un caracter de
monitori)are.8e recomanda reali)area la gradul de detaliere preva)ut de investigare
preliminara. -utoritatea competenta pentru protectia mediului va stabili insa componentele
mediului geologic a caror evolutie se va urmari in timp, precum si )onele din situl
contaminat care vor !i monitori)ate.
A la monitorizarea siturilor dupa incheierea programelor sau proiectelor de curatire,
remediere si$sau reconstructie ecologica
-ceasta investigare va !i preva)uta in etapele de monitori)are ale proiectelor sau
programelor de curatire, remediere si5sau reconstructie ecologica ca o etapa obligatorie si
distincta. 8e va stabili continutul monitori)arii si elementele geologice monitori)ate.
Investigarea ca instrument de monitori)are se va reali)a la gradul de detaliere preva)ut de
etapa preliminara. 3bligatiile si responsabilitatile privind monitori)area vor !i preva)ute in
proiect.
1 la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului dupa indepartarea
sursei poluantilor deversati in mediul geologic
Reali)area acestei investigatii se !ace la solicitarea autoritatilor de mediu care
gestionea)a urmarile accidentului.
107
@aca dupa indepartarea sursei si poluantilor deversati la supra!ata, este apreciata
e.tinderea semni!icativa a poluarii in subsol precum si e.istenta unui risc privind populatia
si mediul, autoritatea de mediu dispune o investigare si o evaluare con!orm etapei
preliminare preva)ute si dupa ca) a celei de detaliu, con!orm pre)entei reglementari.
3bligatia si responsabilitatea reali)arii investigatiei si evaluarii mediului geologic in
aceasta situatie revine responsabilului producerii accidentului con!orm principiului
poluatorul plateste.
/ la incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schim"area activitatii
sau a destinatiei terenului
-ceasta investigare se reali)ea)a la solicitarea autoritatii de mediu ca o
componenta a documentatiilor te(nice de mediu preva)ute sa !ie reali)ate in aceste
situatii.
Investigarea si evaluarea se va reali)a in con!ormitate cu prevederile stabilite
pentru reali)area bilantului de mediu nivel II.
Art. 9
.1/=peratorul economic sau deţinătorul de teren este o"ligat să completeze şi să
transmită chestionarele prevăzute #n anexele nr 1 şi 0, la solicitarea autorităţii competente
pentru protecţia mediului, #n termen de ? luni de la primirea acestora
.2/Identificarea preliminară a siturilor contaminate se realizează de către )genţia
Daţională pentru &rotecţia Bediului, prin instituţiile #n su"ordine, pe "aza chestionarele
prevăzute #n anexele nr 1 şi 0, a documentaţiei existente pentru actul de reglementare
emis şi a rapoartelor anuale efectuate de =ficiul de 3tudii &edologice şi )grochimice, #n
termen de 2 luni de la intrarea #n vigoare a prezentei hotărâri
Art. 10
.1/3e apro"ă prin ordin comun al conducătorilor autorităţii pu"lice centrale pentru protecţia
mediului şi dezvoltare dura"ilă, autorităţii pu"lice centrale #n domeniile economiei şi
finanţelor şi autorităţii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, #n
termen de 9 luni de la data intrării #n vigoare a prezentei hotărâri, următoarele'
a/lista siturilor contaminate istoric, orfane, a"andonate+
"/lista siturilor contaminate actual
108
.2/<istele prevăzute la alin :19 se actualizează anual
Identi!icarea preliminara a siturilor contaminate repre)inta etapa intiala de reali)are
a inventarului national si se reali)ea)a de catre -gentia 1aională pentru Protecia
Mediului.
-gentia 1aională pentru Protecia Mediului solicita instututiilor din subordine, -PM:
uri si -RPM:uri di!u)area c(estionarelor 1 si 2.
!-" Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
lo$al: 0udeţean
a= -PM stabileşte lista agenilor economici destinatari ai c(estionarului nr. 1 lu9nd
0n considerare;
: operatorii economici cu activităi care au posibil impact semni!icativ de mediu şi
impact semni!icativ de mediu, con!orm 3rdinului nr.1$&%52''$ pentru aprobarea Procedurii
de emitere a autori)atiei de mediu, -ne.a nr 1 B 6ista activitatilor cu impact semni!icativ
asupra mediului si 34# nr 15252''5 aprobata prin 6egea nr %452''" privind prevenirea si
controlul integrat al poluarii, -ne.a nr 1 B categorii de activitati industriale pentru care este
obligatorie obtinerea autori)atiei integrate de mediu.J
: operatorii economici şi tipologia activităilor acestora de pe ra)a judeului, la
momentul anului 1&%&, din toate sectoarele de activitate potenial poluatoare, industrie,
agricultură, )oote(nie, transporturi, servicii, activităi militareJ
: trans!ormările care au avut loc 0n perioada 1&&':2''% 0n sectoarele economice
posibil poluatoareJ trans!ormări de societăi, privati)ări, sc(imbări de proprietate, 0nc(ideri
de activităi, sistări de activităi, abandonări de terenuri, etcJ
: in!ormaii privind posibile contaminări ale unor terenuri, re)ultate 0n urma
activităilor de reglementare de mediu <bilanuri de mediu nivel I şi II, autori)aii de mediu,
programe de con!ormare=, sau ale inspeciilor comisariatului judeean al #MJ
b= -PM de!initivea)ă lista judeeană a agenilor economici destinatari ai
c(estionarului nr. 1 0n colaborare cu comisariatul judeean al #MJ
c= -PM di!u)ea)ă c(estionarul nr. 1 la toi agenii economici din lista judeeană
elaboratăJ
d= -PM di!u)ea)ă c(estionarul nr. 2 la toate administraiile locale, primăriile
orăşeneşti şi comunale de pe ra)a judeuluiJ
e= -PM reali)ea)ă evidena c(estionarelor di!u)ate şi a c(estionarelor primiteJ
109
!= -PM reali)ea)ă veri!icarea coninutului c(estionarelor şi solicită după ca),
completări ale acestoraJ
g= -PM elaborea)ă după ca), pe ba)a in!ormaiilor deinute, completări ale unora
din rubricile c(estionarelor. +ompletările se vor e!ectua 0n documentul 71otă de
completareW ataşată c(estionaruluiJ
(= -PM selectea)ă c(estionarele şi notele de completare considerate complete şi
corect 0ntocmite pe ba)a in!ormaiilor e.istente. 8e reali)ea)ă listele acestora 0n ordine
al!abetică con!orm 0ntrebării nr. 1, din c(estionarele nr. 1 şi 2J
i= 6istele 0mpreună cu c(estionarele şi notele de completare se transmit -RPM la
primul termen solicitatJ
j= -PM continuă activităile de di!u)are c(estionare, veri!icare, completare
transmi9nd -RPM la termenele solicitate următoarele liste de completare şi c(estionare
validate, p9nă la epui)area listelor de operatori economici şi autorităi locale de pe ra)a
judeuluiJ
O= -PM solicită +d al #M e!ectuarea unui control tematic pentru nerespectarea art .
& <1=.
!." Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
regional
-RPM stabileşte lista agenilor economici destinatari ai c(estionarului nr. 1 a!lai 0n
jurisdicia sa de reglementare de mediu. Pentru de!initivarea listei colaborea)ă după ca),
cu comisariatele judeene ale #MJ
-RPM di!u)ea)ă c(estionarul nr.1 la agenii economici din lista elaboratăJ
-RPM reali)ea)ă evidena c(estionarelor di!u)ate şi a c(estionarelor primiteJ
-RPM elaborea)ă după ca), pe ba)a in!ormaiilor deinute completări ale unora din
rubricile c(estionarelor. +ompletările se vor e!ectua 0n documentul 71otă de completareW
ataşată c(estionaruluiJ
-RPM primeşte de la -PM:urile judeelor din jurisdicia sa listele pentru
c(estionarele nr.1 şi nr. 2 0mpreună cu c(estionarele şi notele de completare respectiveJ
-RPM veri!ică coninutul listelor, coninutul c(estionarelor şi coninutul notelor de
completare primite de la !iecare judeJ
-RPM elimină din listele primite c(estionarele 0mpreună cu notele de completare
care 0n urma anali)ei !ăcute sunt considerate incomplete, greşit 0ntocmite sau conin9nd
in!ormaii greşiteJ
110
-RPM include 0n lista validată cu agenii economici pentru !iecare jude, agenii
economici din jurisdicia sa de competenă de la care a primit c(estionare şi, după ca), s:
au 0ntocmit şi note de completareJ
-RPM reali)ea)ă 0n continuare următoarea anali)ă a listei !inale reali)ate;
: elimină din listă c(estionarele considerate că nu conin in!ormaii re!eritoare la
poluarea solului şi subsolului şi că nu e.istă suspiciuni privind o asemenea situaieJ
: c(estionarele rămase vor !i 0mpărite 0n categorii av9nd ca şi criteriu de
departajare tipologia contaminării con!orm de!iniiilor din art. ";
: contaminare controlatăJ
: contaminare nesemni!icativăJ
: contaminare semni!icativă potenialăJ
: contaminare semni!icativă con!irmatăJ
-RPM va trans!era datele din c(estionare şi notele de completare a!erente
sistemati)ate con!orm etapei anterioare de anali)ă, 0n !işele de caracteri)are a sitului
contaminat, con!orm modelului ane.at, pe !ormat electronicJ
: vor re)ulta ast!el pentru !iecare jude, separat pentru agenii economici şi separat
pentru autorităi administrative locale, 0n ordinea al!abetică con!orm punctului 1 din
c(estionare, următoarele liste de situri contaminate, care au !iecare !ise de caracteri)are a
sitului;
• 6ista nr. 1 : lista siturilor cu contaminare controlatăJ
• 6ista nr. 2 : lista siturilor cu contaminare nesemni!icativăJ
• 6ista nr. 3 : lista siturilor cu contaminare semni!icativă potenialăJ
• 6ista nr. 4 : lista siturilor cu contaminare semni!icativă con!irmatăJ
: -RPM reali)ea)ă 0n continuare o nouă anali)ă a !iselor de caracteri)are a sitului
din listele siturilor cu contaminare semni!icativă potenială şi con!irmată evideniind pentru
!iecare sit aspectele de;
: sit contaminat istoric, cu deinătorJ
: sit contaminat istoric, or!anJ
: sit contaminat istoric, abandonatJ
: sit contaminat, actualJ
-spectele menionate se 0nscriu pe listele respective care se 0ntocmesc, pentru
!iecare po)iieJ
-RPM transmite cele 4 liste şi !işele corespun)ătoare 0ntocmite la -1PM. 6istele
siturilor cu contaminare semni!icativă potenială şi con!irmată vor cuprinde şi re!eririle de
contaminare istorică, or!ană, abandonată sau actuală menionate anteriorJ
111
-RPM 0napoia)ă -PM:urilor c(estionarele nevalidate solicit9nd completările şi
veri!icările necesareJ
-RPM solicită -PM:urilor din aria de jurisdicie 0naintarea c(estionarelor noi
0mpreună cu notele de completare după ca), şi a celor necompletate la termenele
restabiliteJ
-RPM continuă după ca) procedura de di!u)are c(estionare, solicitări de
completări, anali)e, validări la c(estionarele nevalidate iniial, de la agenii economici din
jurisdicia proprieJ
: datele noi obinute vor !i anali)ate, validate, prelucrate şi transmise -1PM prin
aceeaşi procedură, la termenele solicitate.
&I(
de $ara$teri;are a sitului $ontaminat
M3@46 - +(estionarul de inventariere si 1ota de completare
M3@46 K Investigarea preliminara
M3@46 + Investigarea detaliata
M3@46 @ /valuarea de risc
M3@46 / Monitori)area
M3@46 * Proiecte de re!acere a mediului geologic
112
M3@46 # *olosinte 5 4tili)ari
M3@46 > Reglementari de mediu
M3@46 I Inc(eierea supraveg(erii, introducerea in circuitul
nerestrictiv de utili)are
!=" Reali;area inventarului siturilor $ontaminate la nivel
$entral
-1PM creea)ă şi gestionea)ă so!tul necesar reali)ării ba)ei de date a siturilor
contaminate care să cuprindă datele naionale con!orm modelului din !işa de caracteri)are
a sitului contaminat, pentru !iecare judet din jurisdicia sa.
-1PM primeşte de la !iecare -RPM listele 0ntocmite con!orm procedurii 0mpreună
cu !işele a!erenteJ
-1PM veri!ică listele şi !işele primite ast!el;
: dacă !işele sunt 0ntocmite corectJ
: dacă coninutul rubricilor este corect şi complet !ormulatJ
: dacă listele sunt 0n ordinea al!abetică solicitatăJ
: dacă sunt !ăcute adnotările solicitateJ
: dacă 0mpăririle pe categorii de contaminări sunt corect !ăcuteJ
: dacă adnotările solicitate sunt corect !ăcuteJ
-1PM solicită -PM:urilor, după ca), completări sau clari!icări a in!ormaiilor primite
pe care le operea)ă 0n datele primite iniialJ
-1PM acceptă sau invalidea)ă după ca) !işele şi5sau po)iii din listele primite de la
-RPMJ
113
-1PM reali)ea)ă ba)a de date a siturilor contaminate cu in!ormaiile primite de la
toate -RPM:urile, la primul termen solicitatJ
/ pentru !iecare din siturile cuprinse 0n !işele de caracteri)areJ la validarea !inală a
acestora se va stabili un cod numeric de identi!icare a sitului după !ormatul;
R3 Regiune dude 6ista 1,2,3,4 1r. de ordine din lista respectivă
-1PM reali)ea)ă 0n ba)a tuturor in!ormaiilor deinute numai din listele nr. 3 si nr.4;
: o propunere de listă cu situri contaminate istoric cu deinatorJ
: o propunere de listă cu situri contaminate, istoric, or!aneJ
: o propunere de listă cu situri contaminate istoric abandonateJ
: o propunere de listă cu situri contaminate actualJ
: listele elaborate vor menine structura de coninut şi organi)are iniială primită de
la -RPM:uri cu completările necesareJ
: pentru !iecare po)iie a listei se vor 0nscrie următoarele in!ormaii;
: nr. curentJ
: denumire sitJ
: codul numeric de identi!icareJ
: judeulJ
: regiunea de de)voltare.
-1PM va transmite MM@@ propunerile de liste elaborate impreuna cu ba)a de date
coninand !isele de caracteri)are ale acestoraJ
-1PM va solicta anual -PM:urilor şi -RPM:urilor completările de in!ormaii pentru
reactuali)area propunerilor de liste transmise la MM@@.
-1PM va transmite anual catre MM@@ pana la s!arsitul lunii septembrie al !iecarui
an, propunerile de actuali)are anuala a listelor.
MM@@ veri!ica listele si !isele primite si validea)a continutul acetora.
MM@@ intocmeste separat lista siturilor contaminate istoric, or!ane, abandoanate si
lista siturilor contaminate actual.
MM@@ intocmeste ordinul comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului si de)voltare durabila, autoritatii publice centrale in domeniile economiei
si !inantelor si autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si de)voltarii rurale, pentru
aprobarea celor doua liste si il pre)inta pentru aprobare.
6istele aprobate se actuali)ea)a anual in ba)a propunerilor primite de la -1PM.
114
-utoritatea publica centrala pentru protectia mediului in ba)a competentelor
detinute reali)ea)a de cate ori este nevoie la nivel local, regional sau national anali)e ale
problematicilor siturilor contaminate sau cone.e acestora, impreuna cu unitatile din
subordine, cu alte structuri implicate in studiul contaminarilor sau al mediului geologic
precum si in gestionarea terenurilor respective, consultanti romani, structuri de specialitate
sau consultanti europeni, orice organisme sau persoane interesate.
Art. 12. :19 <ucrările de investigare se execută de persoane fizice sau 4uridice, posesoare
ale unui document de calificare care atestă calitatea şi competenţa de specialist$firmă
specializată #n domeniul ştiinţelor geologice şi pedologice
:09 Răspunderea privind calitatea şi corectitudinea informaţiilor rezultate #n urma lucrărilor
de investigare revine executanţilor acestora
!>" (testarea $alităţii şi $ompetenţei pro/esionale pentru
e8e$utarea lu$rărilor de investigare şi evaluare a poluării
mediului geologi$
6ucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic sunt impartite in trei
categorii <etape= in !unctie de comple.itatea de ac(i)itie si continut al in!ormatiilor si
utili)area acestora;
• anali)a si interpretarea datelor e.istente
• investigarea si evaluarea preliminara
• investigarea si evaluarea detaliata
+orespun)ator comple.itatii !iecarei etape este nevoie de un anumit nivel de competenta
pro!esionala care sa permita reali)area cerintelor preva)ute. In acelasi timp corespun)ator
competentei pro!esionale trebuie sa e.iste si sa !ie mani!estata o responsabilitate asupra
115
activitatii, re)ultatelor obtinute, modului de utili)are a acestora precum si asupra
consecintelor pe care le generea)a utili)area re)ultatelor.
6ucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic se e.ecuta de persoane
!i)ice sau juridice posesoare ale unui document de cali!icare care atesta caliatea si
competenta de specialist sau !irma speciali)ata in domeniul stiintelor geologice si
pedologice in urmatoarele conditii;
Etapa de anali;a si interpretare a datelor e8istente poate !i reali)ata de persoane !i)ice
sau juridice.
Persoana !i)ica trebuie sa ateste calitatea de absolvent de studii superioare, cu licenta
<diploma= in domeniul stiintelor geologice sau pedologice sau sa aibe o pregatire
postuniversitara de masterat sau doctorat in unul din aceste domenii, inc(eiata sau in curs
de des!asurare.
Persoana juridica trebuie sa ateste componenta de personal cu studii superioare pregatit
in conditiile mentionate pentru persoane !i)ice.
Persoanele !i)ice si juridice vor pre)enta autoritatii competente pentru protectia mediului
angajamente pe propria raspundere privind competenta de specialist, insotite de copii ale
diplomelor mentionate pentru atestarea calitatii de specialist, impreuna cu documentatia
care va !i elaborata.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului poate reali)a etapa de anali)a si
interpretare a datelor e.istente, pe ba)a in!ormatiilor detinute de autoritatile de mediu
precum si, in ba)a e.istentei unei structuri organi)atorice pentru sol subsol si a unei
personal de specialitate pregatit in conditiile mentionate pentru persoane !i)ice.
Persoanele !i)ice si juridice abilitate pentru e.ecutarea investigatiilor preliminare sau
detaliate pot reali)a si aceasta etapa.
Etapa de investigare si evaluare preliminara poate !i reali)ata de persoane !i)ice si
juridice. Pot e.ecuta aceasta etapa de investigatie urmatoarele categorii;
: persoane !i)ice si juridice atestate ca e.pert principal, elaborator de studii de impact
de mediu sau5si de bilanturi de mediu pentru domeniul nr 2, in conditiile de atestare
preva)ute de ordinul MM#- &$%52''3 modi!icat si completat prin ordinul MM#-
&$52''4.
@omeniul te(nic nr 2 7industria e.tractivaTinclude activitatile de investigare si
evaluare a poluarii mediului geologic
116
: Persoane !i)ice si juridice atestate pentru intocmirea de documentatii si 5sau
e.ecutia de lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are, corespun)ator art 2$ si
31 punctele a, sau a si b, sau b, din ordinul nr 122 din 14 iunie 2''" privind
aprobarea Metodologiei de atestare a competentelor te(nice a persoanelor juridice
care intocmesc documentatiile si 5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica, lucrari
de e.ploatare a petrolului si a resurselor minerale si de e.perti)are, precum si a
persoanelor !i)ice care intocmesc documentatii si sau e.ecuta lucrari de cercetare
geologica si de e.perti)are, emis de -gentia 1ationala pentru Resurse Minerale.
@omeniile te(nice mentionate la art 2$ si art 31, punctele a si b includ activitati de
investigare si evaluare a poluarii mediului geologic.
: Persoane juridice, care sunt inregistrate con!orm legii si sunt speciali)ate in
des!asurarea unor ast!el de activitati sau se organi)ea)a in acest scop <cod +-/1
nr. 3&''=
Persoanele juridice a!late in aceasta categorie vor pre)enta autoritatii de mediu
angajament pe propria raspundere privind competenta de speciali)are si de organi)are
insotite de copii dupa diplomele care atesta calitatea de specialist, impreuna cu
documentatia care va !i elaborata.
Etapa de investigare si evaluare detaliata poate !i reali)ata numai de persoane juridice.
Pentru persoanele juridice care intocmesc documentatiile cu caracter te(nico:
geologic si5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are a contaminarilor in
mediul geologic in etapa de investigare si evaluare detaliata, care intra sub incidenta >#
14'%52''$, atestarea este obligatorie con!orm conditiilor si prevederilor art 31, punctul a,
sau a si b sau b din 3rdinul nr. 122 din 14 iunie 2''" privind aprobarea Metodologiei de
atestare a competentelor te(nice a persoanelor juridice care intocmesc documentatiile
si 5sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica, lucrari de e.ploatare a petrolului si a
resurselor minerale si de e.perti)are, precum si a persoanelor !i)ice care intocmesc
documentatii si sau e.ecuta lucrari de cercetare geologica si de e.perti)are, emis de
-gentia 1ationala pentru Resurse Minerale.
@omeniile te(nice mentionate la art 2$ si art 31, punctele a si b includ activitati de
investigare si evaluare a poluarii mediului geologic.
Raspunderea privind calitatea si corectiudinea in!ormatiilor re)ultate in urma
lucrarilor de investigare si evaluare revine in totalitate e.ecutantiilor acestora pentru
oricare dintre etapele mentionate.
117
Art. 13
Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic pentru amplasament şi zonele
adiacente parcurg următoarele etape'
a/ analiza şi interpretarea datelor existente+
"/ investigarea şi evaluarea preliminară+
c/ investigarea şi evaluarea detaliată
%?" Etapa de investigare şi evaluare prin anali;a şi
interpretarea datelor e8istente
/tapa de anali)ă şi interpretare a datelor e.istente este considerată o etapă
preliminară 0n investigarea şi evaluarea unui sit potenial contaminat.
Realizarea acesteia se "azează numai pe colectarea, sinteza şi interpretarea
datelor existente despre un amplasament, date de diverse categorii şi aflate #n posi"ile
locuri diferite Du sunt colectate informaţii noi prin lucrări de teren sau la"orator #n această
etapă
/tapa de anali)ă şi interpretare a datelor e.istente este considerată orice selectie şi
anali)ă de in!ormaii care conduce la !undamentarea deci)iei de e.ecutare sau ne.ecutare
a unei investigaii şi evaluări preliminare sau la includerea unui sit in etapele de anali)ă
pentru reali)area inventarului national al siturilor contaminate.
/tapa de anali)ă şi interpretare a datelor e.istente poate !i reali)ată la;
118
: solicitarea autorităilor de mediu
: la iniiativa operatorului economic sau a deinătorului de terenJ
: la iniiativa unui ter interesat de problematica contaminării respective.
/tapa de anali)ă şi interpretare a datelor e.istente poate !i reali)ată de către;
: operatorul economic sau deinătorul de teren, la iniiativa acestuia sau la
solicitarea autorităilor de mediuJ
: autoritatea competenta pentru protectia mediului
: elaboratorul unor etape ulterioare de investigare şi evaluare preliminara sau
detaliataJ
: o entitate teră care doreşte să semnale)e o poluareJ
: 0n condiiile de cali!icare si competenta prevă)ute la art. 1& al pre)entului #(id
te(nic.
In!ormaiile pre)entate 0n etapa de anali)ă şi interpretare a datelor e.istente pot
avea următoarele !orme de pre)entare;
: documentaie te(nicăJ
: c(estionar con!orm ane.elor nr. 1 şi nr. 2 din ># 14'%52''$ plus notă de
completare
: capitol 0n Raportul geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului
geologic.
+ategoriile de in!ormaii relevante, recomandate, care trebuie colectate pre)entate
si anali)ate pentru amplasament şi pentru )onele adiacente sunt următoarele;
: istoricul activităilorJ
: activităi 0nc(ise, activităi 0n des!ăşurareJ
: procese industriale 0nc(eiate şi 0n curs de des!ăşurareJ
: !lu.uri te(nologice, te(nologii, ec(ipamenteJ
: !lu.uri te(nologice, te(nologii, ec(ipamente po)iionate 0n sol şi subsol; stare
te(nică, condiii de po)iionareJ
: in!rastructuri de utilităi po)iionate pe şi 0n sol subsol B condiii de po)iionare,
stare te(nicăJ
: materii prime, substane c(imice, 0ndeosebi substane c(imice periculoase
utili)ate B mod de gestionare, ecoto.icitate, periculo)itateJ
: deşeuri solide şi lic(ide B mod de gestionareJ
: gradul de acoperire al supra!eei şi tipul de acoperireJ
: studii geote(nice, studii (idrogeologice, studii pedologice sau alte categorii de
studii vec(i e.istenteJ
119
: planuri de sistemati)are, urbanistice, de amplasament, te(nologice, topogra!iceJ
: documente !otogra!ice, date de teledetecieJ
: documentaii te(nice privind starea mediului, evaluări, studii de impact, bilanuri
de mediuJ
: autori)aii de mediu, de gospodărire a apelorJ
: re)ultate ale programelor de monitori)are sol, subsol, ape de supra!aăJ
: rapoarte de inspecie ale #ăr)ii de Mediu sau a altor autorităiJ
: incidente de mediu, accidente de mediu noi sau vec(i, inclusiv in urma
ra)boiului
: sisteme de asigurare a calităii şi mediuluiJ
: securitate ecologică, sigurana instalaiilorJ
: accesul şi accesul neautori)atJ
: managementul de mediu al unităii.
3 serie de in!ormaii generale asupra amplasamentului vor !i, de asemenea,
anali)ate;
: geomor!ologia )oneiJ
: geologia, (idrogeologia şi caracteristicile soluluiJ
: reeaua (idrogra!ică, ape de supra!aăJ
: date climaticeJ
: arii protejate, natura 2'''J
: activităi şi !olosine actuale 0n )onele adiacente.
3 condiie importantă şi obligatorie 0n procesul de colectare şi anali)ă a in!ormaiilor
este vi)itarea amplasamentului.
-nali)a şi interpretarea datelor e.istente are ca scop;
a= identi!icarea unor surse poteniale sau certe de poluare a mediului geologicJ
b= identi!icarea unor substane c(imice, posibile sau certe de a !i deversate 0n mediul
geologicJ
c= identi!icarea de concentraii evideniate 0n mediul geologic de contaminani provenii din
sursele identi!icateJ
d= identi!icarea unor arii ale amplasamentului posibil sau cert poluate cu substane
provenite din sursele de pe amplasamentJ
e= identi!icarea unor e!ecte produse de poteniale sau certe poluări ale mediului geologicJ
!= identi!icarea depăşirilor condiiilor de calitate prevă)ute 0n 3rdinul $5"51&&$J
g= identi!icare de pericol <risc= de contaminare a solului şi subsoluluiJ
120
(= identi!icarea de pericole pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Răspunsurile la problematicile menionate 0n paragra!ul anterior !undamentea)ă
deci)ia de 0ncadrare a sitului con!orm clasi!icările menionate la art 1$, 1%.
Răspunsurile po)itive la cel puin 3 dintre problematicile menionate la paragra!ul
anterior !undamentea)ă deci)ia de cercetare a sitului prin etapa de investigare şi evaluare
preliminară.
%!" Etapa de investigarea şi evaluare preliminară
/tapa de investigare şi evaluare preliminară a poluării mediului geologic este
considerată ca o etapă in!ormativă de recunoaştere 0n investigarea şi evaluarea unui sit
potenial contaminat.
-ceasta este o investigare comple.ă prin sumul de metode aplicate, care vi)ea)ă
cunoaşterea la gradul de detaliere prevă)ut, a elementelor care să permită identi!icarea şi
caracteri)area poluării, cunoaşterea calităii mediului geologic, evaluarea pericolelor
poteniale 0n !iecare din elementele sistemului mediului geologic, sol, !ormaiuni geologice,
ape subterane.
Reali)area acesteia se ba)ea)ă pe colectarea de noi in!ormaii asupra
amplasamentului, obinute cu ajutorul metodelor care !ormea)ă pac(etul minimal
obligatoriu.
Pentru !iecare dintre metodele pedologică, geologică, (idrogeologică, geoc(imică,
sau geo!i)ică, activităile speci!ice se reali)ea)ă prin adaptare la obiectivul urmărit,
comple.itatea mediului geologic şi gradul de di!icultatea al terenului.
Responsabilitatea şi modalitatea de reali)are a acestei adaptări revine
investigatorului5e.ecutantului.
3biectivul principal al etapei de investigare şi evaluare preliminare este de a o!eri
autorităii competente de mediu toate in!ormaiile necesare !undamentării deci)iei de
continuare a investigaiei sau de oprire a acesteia.
+ondiiile de reali)are a etapei de investigare şi evaluare preliminară au 0n vedere
următoarele recomandări;
• reali)area unei reele topogra!ice comune de măsurători şi probare pe
amplasament. Reeaua trebuie să !ie !le.ibilă, să permită acoperirea
amplasamentului dar şi a )onelor adiacente, să permită e.tinderea 0n ca) de
necesitate. Reeaua va ine cont de gradul de acoperire al perimetrului.
Reeaua va permite !ie reali)area de măsurători5probare pe pro!ile
121
individuali)ate, !ie reali)area de măsurători5probari sistematice in retele
rectangulare sau dreptung(iulare sau cu distribuii aleatorii.
/ste obligatoriu ca in masura speci!icităii, măsurătorile sau probările sa se
suprapuna pe aceleaşi puncte topogra!ice. *ace e.cepie de la această regulă cercetarea
(idrogeologică, dependentă de accesul la apă. Punctele de observaie5probare
(idrogeologică vor !i investigate şi prin celelalte metode.
Reeaua trebuie să perimită detalieri la scări mai mici utili)abile 0n etapa de
investigare şi evaluare detaliată.
Pe aceiaşi reea topogra!ică trebuie reali)ate toate etapele de lucru 0n teren care se
vor des!ăşura pe amplasament.
: 2n mod obişnuit, observaiile5măsurătorile5probările se reali)ea)ă pe pro!ile.
@istana 0ntre pro!ile este corespun)ătoare scării (ării recomandate 0n etapa
preliminară;
8c 1;5'.''' 5'' m 0ntre pro!ileJ
8c 1;25.''' 25' m 0ntre pro!ile
8c 1;1'.''' 1'' m 0ntre pro!ile
8c 1;5.''' 5' m 0ntre pro!ile
@e:a lungul !iecărui pro!il, densitatea punctelor de observaie poate varia de la
ec(idistana 0ntre pro!ile la o ec(idistană de 2:4 ori mai mica. @eci)ia asupra pasului de
observaie5măsurare5probare pe pro!il o are e.ecutantul lucrarii şi o stabileşte 0n !uncie de
comple.itatea geologică.
Pro!ilele se amplasea)ă de obicei perpendicular pe structurile geologice..
: corespun)ător dimensiunilor sitului, reelele topogra!ice de lucru
recomandate 0n etapa de investigare şi evaluare preliminară sunt;
o pentru megasituri scara 1;5'.''' sau 1;25.'''
o pentru situri medii si mici scara 1;1'.''' sau 1;5.'''
: 0n ca)ul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie5măsurare5probare şi va
avea 0n vedere respectarea densităii de puncte corespun)ător scării (ării;
8c 1;5'.''' & puncte5Om
2
J
8c 1;25.''' 25 puncte5Om
2
J
8c 1;1'.''' 1'' puncte5Om
2
J
8c 1;5.''' & puncte51'' m
2
J
: metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu vor urmări
următoarele obiective principale;
122
o metoda pedologică; pre)entarea 0nvelişului de sol, evidenierea
condiiilor naturale şi a caracteristicilor de calitate, semnalarea
vulnerabilităii şi anomaliilor 0n sol.
o metoda geologică; identi!ică structura geologică generală,
vulnerabilităi ale structurii geologice, particularităi petrogra!ice şi
structurale, pre)ena unor substane poluante 0n mediul geologic.
+ercetările pot !i reali)ate 0n desc(ideri naturale sau arti!iciale.
o metoda (idrogeologică; identi!ică e.istena apelor subterane, a
acvi!erului !reatic, a caracteristicilor acestuia şi a depo)itelor care il
cantonea)ă, a calităii !i)ice şi c(imice, a e.itenei poluării 0n acvi!er
sau a pericolului poluării acvi!erului.
o metoda geoc(imică; identi!ica principalele elemente c(imice şi
coninuturile lor, care caracteri)ea)ă mediul geologic natural, identi!ică
poluani 0n mediul geologic <sol, apă subterană, !ormaiuni geologice=
şi concentraiile acestora, identi!ică )onele cu anomalii geoc(imice.
o metoda geo!i)ică; are rolul de a identi!ica printr:o singură metodă de
investigaie, electrometrică, pre)ena anomaliilor care pot !i generate
de pre)ena poluanilor 0n mediul geologic precum şi aprecieri privind
distribuia spaială a acestora. 2n acelaşi timp măsurătorile
electrometrice o!eră in!ormaii care con!irmă şi completea)ă datele de
cunoaştere privind structura geologică pe amplasament.
: prelucrările datelor de teren pentru !iecare dintre metodele e.ecutate vor !i 0n
corelaie cu densitatea de in!ormaie reali)ată şi cu metodele practicate
pentru această etapă. -cestea vor avea ca obiectiv 0mbunătăirea
interpretării geologice pentru evidenierea c9t mai completă şi comple.ă a
obiectivelor urmărite prin !iecare metodăJ
: pre)entare re)ultatelor se !ace prin mijloace speci!ice pre)entării re)ultatelor
investigaiilor geologice pentru !iecare metodă 0n parte <(ări, seciuni,
diagrame, tabele, etc.=. Interpretarea re)ultatelor se !ace pentru !iecare
metodă 0n parte c9t şi integrat pentru toate metodele aplicate, pe măsura
e.ecutării lor.
: Pentru !iecare metodă 0n parte, e.ecutantul lucrării trebuie să elabore)e sau
să deină, să aplice şi să pre)inte 0n raportul geologic, manualul5procedura
de asigurare a calităii pentru măsurătorile de teren5prelucrări date5laborator.
123
: Pentru !iecare dintre metode, investigaiile de teren pot !i reali)ate prin studii,
separate !inali)ate cu rapoarte separate, elaborate con!orm coninutului
cadru recomandat.
Rapoartele separate pentru fiecare metodă #n parte nu se #naintează pentru
analiză autorităţii competente de mediu
: 3dată cu reali)area ultimei etape de investigaie, bene!iciarul va avea 0n
vedere elaborarea unei sinte)e a datelor şi a unei interpretări integrate
precum şi elaborarea raportului geologic 0n con!ormitate cu coninutul cadru
recomandat.
Raportul geologic va trebui să conină at9t pre)entarea completă a
re)ultatelor obinute prin !iecare metodă, c9t şi pre)entarea suprapusă,
complementara a datelor precum şi interpretarea integrată a acestora cu
accentuarea obiectivelor evideniate complementar şi con!irmate prin mai multe
metode.
: Re)ultatele Raportului geologic de investigare şi evaluare preliminară a
poluării mediului geologic trebuie să o!ere autorităii competente pentru
protecia mediului in!ormaiile necesare !undamentarii deci)iei de continuare
sau stopare a investigatiilor. Pot !i mentionate 3 categorii de ast!el de
in!ormatii;
Catgoria I 5$unoaştere a poluării69
o @acă e.istă poluareJ
o +ine sunt poluantii
o #ama de concentraii ale poluanilor, valori ma.imeJ
o 4nde este cantonată poluarea, sol, acvi!er !reatic, !ormaiuni
geologiceJ
o /ste aceeaşi poluare 0n !iecare din elementele sistemului mediului
geologic sau este di!erităJ
o Poluarea migrea)ă 0n mediul geologice +are sunt vectorii de migraree
Mobilitatea poluanilorJ migrări e.terioareJ
o +are sunt căile prin care poluanii au ajuns 0n mediul geologicJ
o +are sunt căile prin care poluanii pot părăsi mediul geologice Pinte
sau receptoriJ
o 8unt e!ecte vi)ibile sau5şi presupuse ale pre)enei poluanilor din
mediul geologic asupra omului sau mediuluie
124
o +are sunt sursele de poluare certe sau presupuse pentru mediul
geologic <inclusiv accidente de mediu=J cantitati de poluanti
o +are sunt căile legate de surse, certe sau presupuse, prin care
poluanii au putut sau posibil intra 0n mediul geologice
o Intrarea poluanilor 0n mediul geologic este stopată <vec(e= sau este
activăe
o 4nde, c9t şi care sunt )onele anomale care indică concentrarea
poluanilore
o +are sunt caracteristicile pre)enei poluări 0n mediul geologic <e..
poluare di!u)ă, dispersă, concentrată pe elemente geologice cum sunt
paleovăile, etc.=J
o +are este ad9ncimea la care a ajuns poluareae +are este ad9ncimea
presupusă ca ar !i ajuns poluareae.
Categoria II 5$unoasterea $alitatii mediului geologi$69
o +are este structura mediului geologic; tipuri de roci, !ormaiuni
litologice.
o -d9ncimea nivelului (idrostaticJ
o +aracteristicile rocii maga)inJ
o /lemente (idrogeologiceJ
o /lemente !i)ico:c(imice:geologice ale structurii geologice şi ale
!reaticuluiJ
o /lemente de tectonică şi stratigra!ieJ
o 8olul; structura şi caracteristicile principaleJ
o +aracteristicile geoc(imice ale rocilor, solului, apei !reaticeJ
o *onduri geoc(imice naturale, bariere geoc(imiceJ
o +aracteristicile petrogra!ice, geo!i)ice ale mediului geologicJ
o Posibile evoluii geologice sau posibile evoluii naturale ale )onei
<alunecări de teren, cutremure, inundaii, s.a.=.
Categoria III 5$unoaştere a peri$olului e8punerii la poluare69
o /lemente de apreciere a e.tinderii şi caracteristicilor )onelor poluateJ
o /lemente de cunoastere a supra!etei B modalităi de locuire, !olosină,
vecinătăi, vulnerabilităi, s.a.
o /lemente de anali)ă şi comparaie cu standarde de calitate a mediului
geologic 0n vigoareJ
125
o /lemente de apreciere a pericolelor generate de poluareJ
o /lemente de apreciere preliminară a riscului de mediuJ
o /lemente de evaluare a prejudiciilor, daunelor şi e!ectelor negative
asupra sănătăii umane şi a mediuluiJ
%%" Etapa de investigare şi evaluare detaliată
/tapa de investigare şi evaluare detaliată a poluării mediului geologic este
considerată ca o etapă de cunoaştere completă, comple.ă, la gradul de detaliere
considerat ca optim pentru cunoasterea şi 0nelegerea <aprecierea= situaiuei poluării pe un
amplasament.
-ceasta este considerată 0n acelaşi timp şi etapa !inală de investigare care permite
caracteri)area poluării identi!icate 0n etapa de investigare şi evaluare preliminară,
cunoaşterea detaliată a calităii şi elementelor speci!ice mediului geologic, distribuia
spaială a )onelor a!ectate de poluare 0n !iecare dintre elementele sistemului mediului
geologic, identi!icarea şi evaluarea elementelor geologice utili)ate 0n proiectarea
programelor de re!acere a mediului, identi!icarea şi evaluarea !enomenelor !i)ico:c(imice:
geologice : biologice generate de interaciunea poluanilor cu elementele mediului
geologic, evaluarea pericolelor şi elementelor de caracteri)are a riscului produse de
poluarea identi!icată.
Reali)area acestei etape se ba)ea)ă pe colectarea de in!ormaii noi de o
diversitate, densitate şi cantitate mai mare dec9t 0n etapa precedentă de investigare şi
evaluare preliminară.
Pentru !iecare din metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu,
pedologică, geologică, (idrogeologică, geoc(imică şi geo!i)ică, activităile speci!ice se
reali)ea)ă prin adaptarea metodologiilor clasice la obiectivul urmărit, comple.itatea
mediului geologic si gradul de di!icultate al terenului.
Responsabilitatea şi modalitatea de reali)are a acestor adaptări revine
investigatorului geologic5e.ecutantului studiilor.
3biectivul principal al etapei de investigare şi evaluare detaliată este de a o!eri
autorităii competente pentru protectia mediului toate in!ormaiile necesare !undamentării
deci)iei de continuare a procesului de anali)ă a sitului contaminat prin e!ectuarea evaluării
de risc sau de oprire a acestuia. In acelasi timp in!ormatiile obtinute vor !undamenta
impreuna cu anali)a evaluarii de risc deci)ia de continuare sau de stopare a proiectelor de
re!acere a mediului geologic pe amplasamentul contaminat.
126
+onditiile de reali)are a etapei de investigare si evaluare detaliata se con!ormea)a
urmatoarelor recomandari;
 Reteaua topogra!ica de detaliu se reali)ea)a pe reteaua topogra!ica stabilita la
etapa preliminara. Reteaua trebuie sa !ie !le.ibila, sa permita acoperirea )onelor
anomale identi!icate in etapa preliminara la o scara adecvata necesitatii de
cunoastere detaliata, iar a )onelor !ara anomalii dupa ca), la o scara de investigatie
adecvata unei cunoasteri mai bune <suplimentare= decat cea reali)ata in etapa
preliminara.
Reteaua topogra!ica de detaliu se va reali)a prin indesirea punctelor de
observatie5probare5masurare, in retea rectangulara patratica sau dreptung(iulara sau cu
distributie aleatorie.
*ace e.ceptie de la aceasta regula cercetarea (idrogeologica, dependenta de accesul
la apa. Punctele de observatie5probare (idrogeologica vor !i investigate si prin celelalte
metode.
Reteaua de detaliu trebuie sa permita si reali)area dupa ca), !unctie de necesitati si
obiective, a unor indesiri de puncte de observatie5probare5masuratori, pe supra!ete mici,
bine delimitate, necesare in procesul de interpretare si pregatire a unor elemente de
cunoastere sau5si monitori)are, care pot !i componente ale proiectelor de re!acere ale
mediului geologic.
Pe aceiasi retea topogra!ica de detaliu vor !i reali)ate toate etapele de lucru in teren
care se vor des!asura pe amplasament.
 In mod obisnuit, observatiile5probarile5masuratorile se reali)ea)a pe pro!ile. @istanta
intre pro!ile este corespun)atoare scarii (artii recomandate in etapa de detaliere;
8c 1;5.''' 5' m 0ntre pro!ileJ
8c 1;2.''' 2' m 0ntre pro!ile
8c 1;1.''' 1' m 0ntre pro!ile
8c 1;5'' 5 m 0ntre pro!ile
@e:a lungul !iecarui pro!il, densitatea punctelor de observatie5probare5masurare, poate
varia de la ec(idistanta intre pro!ile, la o ec(idistanta de 2:4 ori mai mica.
@eci)ia asupra pasului de observatie5probare5masurare pe pro!il o are e.ecutantul lucrarii
care o stabileste in !unctie de comple.itatea geologica si caracterul <tipologia= anomaliilor
care se veri!ica <detalia)a=.
Pro!iele se amplasea)a de obicei perpendicular pe structurile geologice, si paralel cu
pro!iele reali)ate in etapa preliminara.
127
 +orespun)ator dimensiunilor sitului si5sau )onelor care se detalia)a, retelele
topogra!ice de lucru recomandate in etapa de investigare si evaluare detaliata sunt;
o pentru megasituri scara 1;5.''' sau 1;2.'''
o pentru situri medii si mici scara 1;2.''', 1;1.''' sau 1;5''
 0n ca)ul distribuiei aleatorii a punctelor de observaie5măsurare5probare se va avea
0n vedere respectarea densităii de puncte corespun)ător scării (ării;
8c 1;5.''' & puncte51'' m
2
J
8c 1;2.''' ... puncte51'' m
2
J
8c 1;1.''' ... puncte51'' m
2
J
8c 1;5'' ... puncte51'' m
2
J
 metodele componente ale pac(etului minimal obligatoriu vor urmari urmatoarele
obiective principale;
o metoda pedologica; cunoasterea si re!lectarea in mod detaliat a
neuni!ormitatilor, vulnerabilitatilor si anomaliilor invelisului de solJ
identi!icarea si caracteri)area conditiilor de acumulare, e.istenta, transport,
migrare, trans!er a poluatilor in sol.
o metoda geologica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
problemelor de stratigra!ie, petrogra!ie, tectonica s.a. in )ona in care s:a
identi!icat poluarea semni!icativaJ cunoasterea tuturor vulnerabilitatilor
mediului geologic, a relatiei dintre elementele geologice <e.. matricea rocilor=
si poluantiJ stabilirea cat mai precisa a po)itiei, dimensiunilor, compo)itiei si
caracteristicilor poluantilor in mediul geologic.
o metoda (idrogeologica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
caracteristicilor acvi!erului poluat, a !ormatiunilor care conditionea)a
acumularea apei subterane si a variatiilor caracteristicilor (idrogeologice ale
comple.ului acvi!er cercetat <relatiile cu apele de supra!ata, )ona nesaturata,
)ona saturata, s.a.=.
o metoda geoc(imica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine a
caracteristicilor geoc(imice ale rocilor <!onduri naturale=, a poluantilor
pre)enti in sol, !ormatiuni geologice, apa subterana, a concentratiilor
acestora, a distributiei lor in mediul geologic, a delimitarii <conturarii=
anomaliilor geoc(imice si a e.tinderii )onei poluate.
o metoda geo!i)ica; cunoasterea la un grad crescut de certitudine, prin una
sau mai multe metode de investigatie dintre care; metoda electrometrica este
obligatorie, a neomogenitatilor structurii geologice, a neomogenitatilor !i)ico:
128
c(imice generate de pre)enta poluantilor, a )onelor de acumulare a
poluantilor si a distributiei spatiale a poluarii.
 Prelucrarea datelor de teren pentru !iecare dintre metodele e.ecutate va !i in
corelatie cu densitatea de in!ormatie reali)ata si cu metodele speci!ice practicate in
aceasta etapa, avand ca obiectiv imbunatatirea interpretarii geologice pentru
evidentierea cat mai completa si comple.a a obiectivelor urmarite prin !iecare
metoda, imbunatatirea interpretarii integrate a tuturor datelor, evaluari asupra
poluarii cercetate.
 Pre)entarea re)ultatelor se va !ace prin mijloace speci!ice pre)entarii re)ultatelor
investigatiilor geologice pentru !iecare metoda in parte <(arti, sectiuni 2@, sectiuni
geologice, imagini 3@, diagrame, tabele, s.a.=. Interpretarea re)ultatelor se !ace atat
pentru !iecare metoda in parte cat si integrat pentru toate metodele aplicate, pe
masura e.ecutarii lor.
 Pentru !iecare metoda in parte, e.ecutantul lucrarii trebuie sa elabore)e sau sa
detina sa aplice si sa pre)inte in raportul !inal, manualul5procedura de asigurare a
calitatii pentru activitatile des!asurate.
 Pentru !iecare dintre metode, investigatiile de teren pot !i reali)ate prin studii
separate, !inali)ate cu rapoarte separate, elaborate con!orm continutului cadru
recomandat.
Rapoartele separate pentru fiecare metoda in parte nu se inainteaza autoritatii
competente de protectia mediului
 3data cu reali)area ultimei etape de investigatie, bene!iciarul va avea in vedere
reali)area unei sinte)e a datelor si a unei interpretari integrate precum si elaborarea
raportului geologic in con!ormitate cu continutul cadru recomandat.
 -vand in vedere e.istenta si evolutia unor conditii si !enomene !i)ico:c(imice in
mediul geologic, care pot sc(imba conditiile initiale identi!icate pe parcursul catorva
ani, se recomanda reali)area unui program complet de investigare intr:un interval
optim de ma.imum 2 : 4 ani.
In situatia megasiturilor, investigatiile se vor putea reali)a si etapi)at, !unctie de
intentile de !olosinta ale unor supra!ete componente ale sitului.
Raportul geologic !inal trebuie sa contina atat pre)entarea completa a re)ultatelor
obtinute prin !iecare metoda, cat si pre)entarea suprapusa, complementara a
diverselor categorii de in!ormatii, precum si interpretarea integrata acestora, cu
accentuarea obiectivelor evidentiate complementar si con!irmate prin mai multe
metode.
129
 Re)ultatele Raportului geologic !inal de investigare si evaluarea a poluarii mediului
geologic trebuie sa o!ere autoritatii competente pentru protectia mediului in!ormatiile
necesare !undamentarii deci)iei de continuare sau stopare a cercetarii
amplasamentului.
Pot !i mentionate 3 categorii de in!ormatii;
Categoria I 5$unoasterea poluarii69
: stabilirea e.istentei poluariiJ
: con!irmarea identi!icarii tuturor poluantilorJ
: con!irmarea gamei de concentratii pentru !iecare poluant, a concentratiilor
medii, a concentratiilor e.tremeJ
: con!irmarea elementelor mediului geologic in care este cantonata poluarea;
sol, !ormatiuni geologice, ape subteraneJ
: con!irmarea di!eritelor tipologii de poluari, daca este ca)ul, in !iecare din
elementele sistemului mediului geologicJ
: con!irmarea posibilitatilor si cailor de migrare a poluantilor in mediul geologicJ
mobilitatea poluantilor <pe verticala si ori)ontala=, ecoto.icitateaJ con!irmarea
migrarilor in e.teriorul amplsamentuluiJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii au ajuns in
mediul geologicJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor cailor prin care poluantii pot parasi mediul
geologicJ tinte, receptoriJ
: identi!icarea si cunoasterea tuturor e!ectelor vi)ibile si5sau presupuse ale
pre)entei poluantilor din mediul geologic asupra omului sau mediuluiJ
: identi!icarea si cunoasterea surselor de poluare pentru mediul geologic, certe
sau presupuse, inclusiv accidente de mediuJ estimarea cantitatilor de
poluanti deversati in mediul geologicJ
: identi!icare si cunoasterea cailor certe sau presupuse prin care poluantii din
sursele certe sau presupuse, au putut sau posibil pot intra in mediul
geologicJ
: con!irmarea !aptului ca intrarea poluantilor in mediul geologic este stopata,
este vec(e sau activaJ
: stabilirea si delimitarea tuturor )onelor anomale care indica concentrari
<acumulari= ale poluantilor si limita )onei5)onelor poluate !ata de conditiile
naturaleJ
130
: stabilirea caracteristicilor pre)entei poluarii in mediul geologic <e.. poluarea
di!u)a, dispersata pe unele directii, concentrata pe anumite elemente
geologice cum sunt paleovaile, s.a.=J
: stabilirea adancimilor la care a ajuns poluarea in di!erite )one ale
amplasamentuluiJ
: stabilirea relatiei poluantilor cu matricele minerale ale rocilorJ
Categoria II 5$unoasterea $alitatii mediului geologi$69
: identi!icarea, stabilirea si delimitarea structurii mediului geologic; stratigra!ia,
tectonica si microtectonica, tipuri de roci, caracteristici petrogra!ice si
mineralogice, delimitari spatiale, pe ori)ontala si verticalaJ
: stabilirea adancimii nivelului (idrostatic pe amplasamentJ
: identi!icarea si stabilirea caracteristicilor rocii maga)in a acvi!erului
!reatic5acvi!erelorJ
: identi!icarea, stabilirea si delimitarea tuturor elementelor (idrogeologice si
!i)ico:c(imice:biologice de caracteri)are a calitatii acvi!erului
!reatic5acvi!erelorJ
: identi!icarea si cunoasterea structurii si caracteristicilor soluluiJ
: identi!icarea si stabilirea caracteristicilor geoc(imice ale !ormatiunilor
geologice de pe amplasament, a solului si a apei !reaticeJ
: stabilirea !ondurilor geoc(imice naturale pentru !ormatiunile geologice de pe
amplasamentJ identi!icarea si cunoasterea barierelor geoc(miceJ
: stabilirea caracteristicilor petro!i)ice, geo!i)ice ale rocilorJ
: identi!icare si cunoasterea posibilelor evolutii geologice <e.. transportul
poluantilor in apa subterana, s.a.= sau a posibilelor evolutii naturale ale )onei
<alunecari de teren, inundatii, cutremure s.a.=J
Categoria III 5$unoasterea si evaluarea peri$olului e8punerii la poluare69
: identi!icarea, cunoasterea si stabilirea e.tinderii si caracterisiticilor )onelor
poluate de pe amplasamentJ
: identi!icarea, cunoasterea si stabilirea pericolelor generate de poluareJ
: evaluarea riscului geologic produs de poluareJ
: identi!icarea de elemente de apreciere preliminara a riscului de mediuJ
131
: identi!icare si cunoasterea elementelor de caracteri)are a supra!etei;
constructii, modalitati de locuire, !olosinta, vecinatati, vulnerabilitati,
biodiversitate, arii protejate, s.a.=J
: anali)a con!ormarii la standardele de calitate a mediului geologic in vigoareJ
: identi!icarea, cunoasterea si aprecierea prejudiciilor, daunelor si e!ectelor
negative asupra sanatatii umane si mediului produse de poluare.
Art. 14
.1/=peratorul economic sau deţinătorul de teren care se #ncadrează #n unul dintre cazurile
prevăzute la art 2 alin :09 este o"ligat să #ntocmească, prin compartimente proprii de
specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport
geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care este #naintat
autorităţii competente pentru protecţia mediului
.2/)utoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează raportul geologic de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, decide şi notifică declararea zonei ca
sit contaminat sau potenţial a fi contaminat ori ca zonă necontaminată şi nici potenţial a fi
contaminată, după caz
Art. 15
Betodologiile şi conţinutul raportului geologic de investigare şi evaluare a poluării solului şi
su"solului pe etape, criteriile şi indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic se
pu"lică su" formă de ghid tehnic, apro"at prin ordin comun al conducătorilor autorităţii
pu"lice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare dura"ilă, autorităţii pu"lice centrale
#n domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii pu"lice centrale #n domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale, #n termen de A luni de la data intrării #n vigoare a prezentei hotărâri
132
%'" R(P3RTU2 GE323GIC DE INBETIG(RE CI EB(2U(RE (
P32UDRII #EDIU2UI GE323GIC
Raportul geologic de investigare şi evaluare preliminară a poluării mediului geologic
precum şi Raportul geologic !inal de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic vor
avea următorul cuprins cadru;
1. Introducere
2. @ate generale asupra regiunii
3. Istoricul cercetărilor geologice 0n )ona amplasamentului
4. Istoricul activităilor 0n )ona amplasamentului
5. +onsideraii generale asupra geologiei )onei amplasamentului
". +onsideraii generale asupra poluării )onei amplasamentului
$. Metodologiile de cercetare, descrierea lucrărilor şi re)ultate obinute
$.1. +ercetarea pedologică
$.1.1. Metodologiile aplicate
$.1.2. 6ucrări de teren, laborator, prelucrări de date reali)ate
$.1.3. Re)ultate obinute
$.1.4. Interpretarea re)ultatelor
$.2. +ercetarea geologică
$.2.1. Metodologiile aplicate
$.2.2. 6ucrări de teren, laborator, prelucrări de date reali)ate
$.2.3. Re)ultate obinute
$.2.4. Interpretarea re)ultatelor
$.3. +ercetarea (idrogeologică
$.3.1. Metodologiile aplicate
$.3.2. 6ucrări de teren, laborator, prelucrări de date reali)ate
$.3.3. Re)ultate obinute
$.3.4. Interpretarea re)ultatelor
$.4. +ercetarea geoc(imică
$.4.1. Metodologiile aplicate
$.4.2. 6ucrări de teren, laborator, prelucrări de date reali)ate
$.4.3. Re)ultate obinute
$.4.4. Interpretarea re)ultatelor
$.5. +ercetarea geo!i)ică
$.5.1. Metodologiile aplicate
$.5.2. 6ucrări de teren, laborator, prelucrări de date reali)ate
133
$.5.3. Re)ultate obinute
$.5.4. Interpretarea re)ultatelor
%. Interpretarea integrată a datelor
%.1. 8olul
%.2. -pa subterană
%.3. *ormaiuni geologice
%.4. Prelucrări matematice şi5sau modelări !i)ico:geologice a structurilor geologice
ale amplasamentului
%.5. 8istemul caracteristic mediului geologic
%.". +alitatea mediului geologic
%.$. #ene)a poluanilor
%.%. Inventarul poluanilor
%.&. +oncentraiile poluanilor
%.1'. @istribuia poluanilor
&. Potenialul de pericol al amplasamentului
&.1. Ivirile de poluani din mediul geologic
&.2. /valuarea de risc geologic produsă de poluare
&.3. 7Re)erveleT de poluani 0n mediul geologic
&.4. /lemente de risc de mediu produse de poluare
&.5. Progno)a evoluiei poluării 0n mediul geologic
&.". Raportarea poluarii la standardele de calitate a mediului geologic si la !ondurile
geoc(imice naturale
1'. +onclu)ii
11. Propuneri
12. Kibliogra!ie
13. -ne.e gra!ice
6a elaborarea raportului geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic
vor !i luate 0n considerare următoarele;
 coninutul cadru al raportului se adaptea)ă la tipologia de in!ormaii şi densitatea de
in!ormaii corespun)ătoare celor două etape preliminară şi detaliată.
 +ontinutul cadru al raportului se adaptea)a la tipologia de in!ormatii si modalitatea
de raportare speci!ica programului de monitori)are, pentru redactarea Raportului
geologic de monitori)are.
134
Art. 11
.1/)utoritatea pu"lică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare dura"ilă, prin
unităţile din su"ordine şi #n "aza rapoartelor anuale efectuate de oficiile 4udeţene de studii
pedologice şi agrochimice, analizează siturile contaminate identificate şi identifică siturile
potenţial a fi contaminate, precum şi sursele de poluare sau potenţial poluatoare
.2/&entru siturile contaminate incluse #n lista prevăzută la art 10 alin :19 lit a9, autoritatea
pu"lică centrală pentru protecţia mediului şi dezvoltare dura"ilă decide efectuarea
investigării şi evaluării poluării mediului geologic #n zonele afectate şi sta"ileşte condiţiile
de investigare
.3/&entru siturile contaminate incluse #n lista prevăzută la art 10 alin :19 lit "9 şi pentru
siturile potenţial a fi contaminate, )genţia Daţională pentru &rotecţia Bediului, prin
instituţiile din su"ordine, decide şi notifică operatorul economic sau deţinătorul de teren
asupra efectuării investigării şi evaluării poluării mediului geologic #n zonele afectate şi
avizează programele de investigare
Art. 14
.1/=peratorul economic sau deţinătorul de teren care se #ncadrează #n unul dintre cazurile
prevăzute la art 2 alin :09 este o"ligat să #ntocmească, prin compartimente proprii de
specialitate ori prin persoane fizice sau 4uridice atestate conform art 10, un raport
135
geologic de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care este #naintat
autorităţii competente pentru protecţia mediului
.2/)utoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează raportul geologic de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, decide şi notifică declararea zonei ca
sit contaminat sau potenţial a fi contaminat ori ca zonă necontaminată şi nici potenţial a fi
contaminată, după caz
%)" (tribuţiile autorităţilor $ompetente pentru prote$ţia
mediului ,n elaborarea şi anali;area rapoartelor geologi$e de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologi$e
%)"!" (tribuţiile ##DD re;ultate din e8istenţa inventarului naţional al
siturilor $ontaminate
 după aprobarea listei siturilor contaminate istoric, cu deinător, or!ane şi
abandonate, autoritatea publică centrală pentru protecia mediului <MM@@=;
o reali)ea)ă o anali)ă eşalonată, etapi)ată a !iselor de caracteri)are a siturilor,
corespun)ătoare listei aprobate, con!orm criteriilor de prioriti)are avute 0n
vedere pentru includere 0n strategia naională de gestionare a siturilor
contaminate 0n curs de !inali)areJ
o pentru !iecare dintre situaiile prioriti)ate 0n ba)a anali)ei e!ectuate, stabileşte
condiiile de investigare con!orm etapei de investigare şi evaluare
preliminarăJ
o după ca), av9nd 0n vedere in!ormaiile anterioare, dimensiunea sitului,
cunoaşterea preliminară a unor riscuri sau pericole pentru populatie sau
mediu, disponibilitatea de !onduri pentru investigare5re!acere a mediului
geologic, va putea stabili condiiile de investigare con!orm etapei de
investigare şi evaluare detaliatăJ
o transmite deci)ia asupra etapei preliminare5detaliate de investigare şi
evaluare operatorului economic sau deinătorului de teren şi il invită la
negociere asupra programului de investigare şi termenilor de e.ecuie a
acestoraJ
o 0mpreună cu -1PM, reali)ea)ă o ec(ipă !ormată din minimum 3 persoane,
ec(ipă care negocia)ă cu operatorul economic sau detinatorul de teren
conditiile si termenele de reali)are ale programului de investigaie.
136
+ondiiile principale care se discută sunt;
o supra!aa pe care se va reali)a programulJ
o termenele de reali)areJ
o pac(etul minimal obligatoriu de metode şi posibilă utili)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutăT prin care sunt 0nsuşite de
către pări condiiile stabilite 0mpreună.
 -utoritatea centrală pentru protecia mediului anali)ea)ă raportul geologic pre)entat
la 0nc(eierea etapei de investigare solicitate.
Aeri!icare şi anali)area raportului semni!ică;
o dacă elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prevă)uteJ
o dacă raportul respectă coninutul cadru prevă)utJ
o dacă pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dacă e.istă pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calităiiJ
o dacă activităile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliere prevă)ut de
categoria de investigare preliminară sau de detaliu reali)ataJ
o dacă coninutul lucrărilor de teren, laborator, prelucrări date, interpretări, este
complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ăcător cunoaşterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ică este sugestivă, interpretarea este clară
şi completăJ
o dacă raportul o!eră toate in!ormaiile prevă)ute la art. 22, 23 necesare
autorităii de mediuJ
o dacă conclu)iile şi propunerile sunt satis!ăcătoareJ
 -utoritatea centrală pentru protecia mediului poate solicita, după ca), operatorului
economic sau deinătorului de teren completări sau clari!icări asupra in!ormaiilor
coninute 0n raport.
%)"%" (tribuţiile (NP# re;ultate din e8istenţa inventarului naţional al
siturilor $ontamiante
 @upă aprobarea listei siturilor contaminate actual, -1PM;
o reali)ea)ă o anali)ă eşalonată, etapi)ată a !işelor de caracteri)are a siturilor
corespun)ătoare listei aprobate con!orm criteriilor de prioriti)are avute 0n
137
vedere pentru includerea 0n strategia naionala de gestionare a siturilor
contaminate 0n curs de !inali)areJ
o pentru !iecare dintre siturile prioriti)ate 0n ba)a anali)ei e!ecutate va stabili
prin -RPM condiiile de investigare con!orm etapei de investigare şi evaluare
preliminarăJ
o după ca), avand in vedere in!ormaiile anterioare, dimensiunile sitului,
cunoaşterea preliminară a unor riscuri sau pericole pentru populaie sau
mediu, disponibilitatea de !onduri pentru investigare5re!acere a mediului
geologic, -RPM va putea stabili condiiile de investigare con!orm etapei de
investigare şi evaluare detaliatăJ
o -1PM prin -RPM transmite deci)ia asupra etapei preliminare5detaliate de
investigare şi evaluare operatorului economic sau detinatorului de teren şi 0l
invită la negociere asupra programului de investigare şi termenelor de
e.ecuie a acestoraJ
o impreuna cu -RPM şi -PM:urile corespon)ătoare, reali)ea)ă o ec(ipă
!ormată din minimum 3 persoane, ec(ipă care negocia)ă cu operatorul
economic sau detinatorul de teren condiiile şi termenele de reali)are ale
programului de investigaii.
+ondiiile principale care se vor discuta sunt;;
o supra!aa pe care se va reali)a programulJ
o termenele de reali)areJ
o pac(etul minimal obligatoriu de metode şi posibila uitli)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutăT prin care sunt 0nsuşite de
către pări condiiile stabilite 0mpreună.
 -1PM prin -RPM anali)ea)ă raportul geologic pre)entat la 0nc(eierea etapei de
investigare solicitate.
Aeri!icare şi anali)area raportului semni!ică;
o dacă elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prevă)uteJ
o dacă raportul respectă coninutul cadru prevă)utJ
o dacă pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dacă e.istă pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calităiiJ
o dacă activităile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliu prevă)ut de
categoria de investigare preliminară sau de detaliuJ
138
o dacă coninutul lucrărilor de teren, laborator, prelucrări date, interpretări este
complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ăcător cunoaşterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ică este sugestivă, interpretarea este clară
şi completăJ
o dacă raportul o!eră toate in!ormaiile prevă)ute la art. 22, 23, necesare
autorităii de mediuJ
o dacă conclu)iile şi propunerile sunt satis!ăcătoareJ
 -1PM prin -RPM poate solicita după ca) operatorului economic sau deinătorului
de teren completări sau clari!icări asupra in!ormaiilor coninute 0n raport.
%)"'" (tribuţiile (P#4urilor re;ultate din obligaţiile şi responsabilităţile
operatorilor e$onomi$i sau deţinătorilor de teren de a reali;a
investigarea şi evaluare poluării solului şi subsolului
 Pentru !iecare situaiile menionate la art. 5 alin <2=, -PM reali)ea)ă o anali)ă a
condiiilor şi in!ormaiilor e.istente şi stabileste condiiile de investigare şi evaluare a
poluării mediului geologic con!orm etapei de investigare şi evaluare preliminară.
 -PM transmite deci)ia asupra etapei preliminare de investigare si evaluare a
poluării mediului geologic, operatorului economic sau deinătorului de teren şi 0l
invită la negocieri asupra programului de investigare şi termenelor de e.ecuie a
acestuia.
*ace e.cepie de la această prevedere reali)area investigaiei preliminare ca şi parte
integrată a bilanului de mediu nivel II pentru care nu se negocia)ă.
 -PM reali)ea)ă o ec(ipă !ormată şi minimum 3 persoane, inclu)9nd un
repre)entant al -RPM, ec(ipă care negocia)ă cu operatorul economic sau
detinatorul de teren condiiile şi termenele de reali)are ale programului de
investigaii.
+ondiiile principale care se vor discuta, după ca), sunt;
o 8upra!aa pe care se va reali)a programulJ
o Iermenele de reali)areJ
o Pac(etul minimal obligatoriu de metode şi posibila uitli)are a unor date
anterioare.
1egocierile se 0nc(eie cu semnarea unui document tip 7minutăT prin care sunt 0nsuşite de
către pări condiiile stabilite 0mpreună.
139
 -PM anali)ea)ă raportul geologic pre)entat la 0nc(eierea etapei de investigare
solicitate.
Aeri!icare şi anali)area raportului semni!ică;
o dacă elaboratorul raportului a 0ndeplinit condiiile de cali!icare prevă)uteJ
o dacă raportul respectă coninutul cadru prevă)utJ
o dacă pac(etul minimal obligatoriu de metode a !ost asiguratJ
o dacă e.istă pentru !iecare din metode proceduri de asigurare a calităiiJ
o dacă activităile de teren au !ost e.ecutate la gradul de detaliere prevă)ut
de categoria de investigare preliminară sau de detaliu reali)ataJ
o dacă coninutul lucrărilor de teren, laborator, prelucrări date, interpretări
este complet, corect 0ntocmit, conine toate datele necesare 0nelegerii
!enomenelor, este la gradul de detaliere satsi!ăcător cunoaşterii, este
pre)entat pro!esional, partea gra!ică este sugestivă, interpretarea este
clară şi completăJ
o dacă raportul o!eră toate in!ormaiile prevă)ute la art. 22, 23, necesare
autorităii de mediuJ
o dacă conclu)iile şi propunerile sunt satis!ăcătoareJ
 -PM poate solicita după ca) ooperatorului economic sau deinătorului de teren
completări sau clari!icări asupra in!ormaiilor coninute 0n raport.
 2n ba)a anali)ei raportului geologic de investigare şi evaluare preliminară a poluării
mediului geologic, -PM 0ntocmeşte o *işă de caracteri)are a sitului contaminat
con!orm modelului pre)entat la art 1$, pe care o transmite la -RPM 0mpreună cu
o noti!icare privind propunerea de 0ncadrare a sitului con!orm tipologiei
contaminării, de includere a acestuia 0n completările pentru lista siturilor
contaminate care urmea)ă să !ie actuali)ate şi de continuare a cercetărilor 0n
etapa de investigare şi evaluare detaliată.
 @eci)ia de 0ntrerupere a investigaiilor, luată 0n ba)a anali)ei raportului geologic de
investigare şi evaluare preminară a poluării mediului geologic, precum şi
propunerea de 0ncadrare a sitului con!orm tipologiei contaminării 0mpreună cu
alte măsuri propuse, după ca), se noti!ică la -RPM.
%*" (tribuţiile autorităţilor $ompetente pentru prote$ţia
mediului privind de$i;ia şi noti/i$area ,n$adrării şi de$larării
;onei $on/orm tipologiei $ontaminării
140
 -PM, 0n urma anali)ării c(estionarelor completate de către operatorii economici şi
autorităile locale, 0ncadrea)ă siturile anali)ate 0n categoria de situri potenial
contaminate. 2n această categorie intră toate siturile pentru care e.istă in!ormaii
relevante sau certitudine asupra unei poluări, dar nu au !ost reali)ate etapele de
investigaie preliminară sau detaliată.
2ncadrarea siturilor 0n această categorie şi transmiterea listelor la -RPM, are semni!icaie
de noti!icare.
Mona5situl pentru care e.istă numai in!ormaii relevante privind e.istena unor surse de
poluare a mediului geologic poate !i considerată )onă potenial a !i contaminată. Pentru o
ast!el de )onă se aplică procedurile prevă)ute la art. 24.3.
-PM poate decide 0ncadrarea unei )one presupusă a !i poluată ca )onă de necontaminată
numai 0n ba)a unor in!ormaii minime care să certi!ice;
o 6ipsa surselor de poluare pentru mediul geologic 0n )onă şi in arealul
0nconjurător p9nă la 5 Om distanăJ
o -nali)e geoc(imice pentru sol şi apa !reatică care să demonstre)e condiiile
de calitate ale acestora 0n raport cu !ondurile geoc(imice naturale,
0ncadrarea lor in limitele de variatie cunoscute pentru acesteaJ
 -RPM reanali)ea)ă listele cu deinătorii de situri potenial
contaminate, aplic9nd criteriile de selecie şi departajare con!orm următoarelor
tipologii de contaminare;
• +ontaminare controlatăJ
• +ontaminare nesemni!icativăJ
• +ontaminare semni!icativă potenalăJ
• +ontaminare semni!icativă con!irmată.
8emni!icaia acestor categorii se regăseşte 0n de!iniiile pre)entate la art. " <#losar=.
2ncadrarea siturilor 0n aceste categorii şi transmiterea listelor la -1PM are semni!icaia de
noti!icare.
-PM 0n urma reali)ării şi anali)ării rapoartelor geologice de investigare şi evaluare
preliminară a poluării mediului geologic con!orm art. 24.3., propune -RPM 0ncadrarea
siturilor con!orm acestor criterii de clasi!icare.
-RPM poate valida sau sc(imba propunerile primite de la -PM.
 -1PM reanali)ea)ă listele primite de la -RPM cu contaminare semni!icativă
potenială şi contaminare semni!icativă con!irmată aplic9nd criterii de selecie şi
departajare con!orm următoarei tipologii de contaminare;
o 8it contaminat istoric cu deinătorJ
141
o 8it contaminat istoric or!anJ
o 8it contaminat istoric abandonatJ
o 8it contaminat actual.
8emni!icaiile acestor categorii se regăsesc 0n de!iniiile pre)entate la art. " <#losar=.
2ncadrarea siturilor 0n aceste categorii şi transmiterea listelor la MM@@ are semni!icaia de
noti!icare.
Art. 16
)utoritatea competentă pentru protecţia mediului, #n urma analizei informaţiilor cuprinse #n
chestionarele prevăzute #n anexele nr 1 şi 0 şi a documentaţiei pe "aza căreia s%a emis
actul de reglementare, decide şi notifică operatorul economic sau deţinătorul de teren
asupra trecerii la etapa de investigare şi evaluare preliminară, #n cazul #n care există un
risc potenţial pentru sănătatea oamenilor şi mediu
Art. 17
3copul investigării şi evaluării preliminare este sta"ilirea existenţei şi intensităţii poluării
mediului geologic prin prelevări de pro"e, analize geologice, geochimice şi măsurători
geofizice
Art. 18
Raportul geologic de investigare şi evaluare preliminară a poluării mediului geologic se
#naintează autorităţii competente pentru protecţia mediului care a sta"ilit necesitatea
realizării etapei prevăzute la art 1? lit "9
Art. 19
.1/In cazul #n care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi se situează peste pragul
de alertă, dar nu atinge valorile pragului de intervenţie, operatorul economic şi$sau
deţinătorul de teren sunt o"ligaţi să asigure monitorizarea periodică a evoluţiei
142
concentraţiilor de poluanţi #n mediul geologic, sta"ilită de către autoritatea competentă
pentru protecţia mediului
.2/In cazul #n care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi depăşeşte valorile
pragului de intervenţie, operatorul economic sau deţinătorul de teren este o"ligat să
realizeze etapa de investigare şi evaluare detaliată, la solicitarea şi #n condiţiile sta"ilite de
autoritatea competentă pentru protecţia mediului
Art. 20
3copul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaţială a zonei poluate,
clarificarea naturii şi intensităţii poluării identificate, relaţia poluanţilor cu matricea minerală
a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanţilor şi
evaluarea riscului geologic, date necesare ela"orării programelor sau proiectelor de
refacere a mediului geologic
Art. 21
Rezultatele investigării şi evaluării detaliate sunt cuprinse #n raportul geologic final de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care se depune la autoritatea
competentă pentru protecţia mediului
%-" (tribuţiile autorităţilor $ompetente pentru prote$ţia
mediului: obligaţiile şi responsabilităţile operatorilor e$onomi$i
sau deţinătorilor de teren şi ale autorităţilor administrative
publi$e lo$ale privind reali;area etapelor de investigare şi
evaluare a poluării mediului geologi$
%-"!" (tribuţiile autorităţilor $ompetente pentru prote$ţia mediului
privind reali;area etapelor de investigare şi evaluare a poluării mediului
geologi$ constau 0n;
 -nali)area tuturor in!ormaiilor privind siturile cercetate incluse 0n listele elaborate
eşalonat pentru inventarul naional al siturilor contaminate.
 -nali)area tuturor in!ormaiilor privind siturile din listele aprobate 0n cadrul
inventarului naional al siturilor contaminate.
 -nali)area tuturor in!ormaiilor privind situaiile prevă)ute la art. 5 alin <2= şi art. "
 8tabilirea 0n ba)a anali)elor e!ectuate a condiiilor de reali)are a etapelor de
invetigaie preliminară5 detaliată.
+ondiiile de investigare pot !i;
: condiii ce nu se negocia)ă;
o preci)ări asupra gradului de detaliere solicitat şi asupra stării
topogra!ice a lucrărilor de terenJ
143
o preci)ări asupra unor cerine minime privind metodologiile pac(etului
minimal obligatoriu şi aspectele metodologice considerate relevante
pentru situaiile dateJ
o preci)ări asupra unor prelucrari5modelări de date, considerate
relevanteJ
o arealul necesar pentru investigareJ
o necesitatea reali)ării investigaieiJ
o condiii de cali!icare a e.ecutantului pentru etapa de detaliere.
: condiii negociabile;
o programarea completa sau etapi)ata metodă cu metodă a
investigaiilorJ
o programarea etapi)ată a investigaiilor pe di!erite supra!ee din arealul
necesar pentru investigareJ
o metodologiile aplicate, cantităile de lucarari minimal obligatorii şi
gradului de detaliere propus pentru di!eritele supra!ee din arealul
necesar de investigatJ
 invitarea operatorului economic sau a deinătorului de teren
pentru negocieri asupra etapei de investigare preliminare5detaliateJ
 anali)area eventualelor propuneri ale operatorului economic
sau deinătorului de teren şi acceptarea celor care se 0ncadrea)ă şi 0mbunătăesc
cadrul general de nevoi de in!ormaii al etapei de investigareJ
 anali)area posibilităilor de utili)are a unor in!ormaii anterioare
asupra amplasamentului, 0n condiiile integrării acestora, 0n condiiile generale şi
speci!ice stabilite pentru etapa de investigaie respectivăJ
 anali)area propunerilor operatorului economic sau a
detinatorului de teren privesc si aspectele de !inantare a lucrarii, urmarindu:se
reali)area tuturor categoriilor de activitati, pentru obtinerea tuturor in!ormatiilor
necesare !undamentarii deci)iei asupra amplasamentului cercetat, cu costurile
!inanciare celecele mai mici pentru operatorul economic sau detinatorul de teren.
 inc(eierea WminuteiT cu asumarea conditiilor speci!ice de
reali)are a etapei de investigatie preliminare5de detaliu.
 In!ormarea operatorului economic sau a detinatorului de teren
asupra oricaror aspecte noi relevante pentru des!ausurarea etapei de investigare
si evaluare, pe parcursul des!asurarii acesteia pana la predarea raportului
geologic.
144
 -nali)area raportului geologic de investigare si evaluare a
poluarii mediului geologic si dupa ca) solicitarea de completari sau clari!icari.
%-"%" 3bligatiile si responsabilitatile operatorilor e$onomi$i sau a
detinatorilor de teren privind reali;area etapelor de investigare si
evaluare a poluarii mediului geologi$ constau in;
 Investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului se reali)ea)a de catre
operatorul economic sau detinatorul de teren care a des!asurat ori des!asoara
activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic.
/tapele de investigare preva)ute la art. 13 se reali)ea)a in conditiile preva)ute la art. 5
alin <2=, art. ", art. 11 alin <2= si alin <3=.
 3peratorul economic sau detinatorul de teren, care a des!asurat ori des!asoara
activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic are obligatia si
responsabilitate de a !inanta lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului
geologic in !iecare dintre etapele de investigare solicitate de catre autoritatea
competenta pentru protectia mediului, pentru oricare dintre categoriile de poluari
istorice sau actuale.
 3peratorul economic sau detinatorul de teren are obligatia de a raspunde invitatiei
primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului, pentru negocierea
asupra etapei preliminare5detaliate de investigatie si evaluare decise.
Parcurgerea etapelor de investigatie preliminara5detaliata se ba)ea)a in primul rand pe
nevoia de in!ormatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru
protectia mediului de a cunoaste in totalitate, complet si comple. poluarea mediului
geologic de pe un amplasament.
In al doilea rand, aceasta etapi)are previne o c(eltuiala nejusti!icata de resurse !inanciare
in conditiile in care conclu)iile etapelor reali)ate conduc la deci)iile de stopare a
investigatiilor in etapele urmatoare preva)ute.
 In cursul negocierii, operatorul economic sau detinatorul de teren, dupa ca), cu
ajutorul unui consultant de specialitate sau e.ecutantul lucrarii, poate pre)enta
propuneri privind conditiile de reali)are ale programului con!orm prevederilor
speci!ice !iecarei etape, corelat cu e!orturile !inanciare pe care este capabil sa le
!aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin.
 Inc(eierea 7minuteiT cu asumarea conditiilor speci!ice de reali)are a etapei de
investigatie preliminara5de detaliu stabilite impreuna cu autoritatea competenta
pentru protectia mediului.
145
 In!ormarea autoritatii competente pentru protectia mediului asupra oricaror
aspecte noi relevante pentru des!asurarea etapei de investigare si evaluare, pe
parcursul des!asurarii acesteia pana la predarea raportului geologic de etapa.
 Predarea raportului geologic de etapa la termenul stabilit si asumat catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului.
 Raspunde in termenul cerut de autoritatea competenta pentru protectia mediului
la completarile sau clari!icarile solicitate la raportul geologic de etapa depus.
%-"'" (tributiile: obligatiile si responsabilitatile autoritatilor
administratiei publi$e lo$ale
 -utoritatile administratiei publice locale care au des!asurat sau des!asoara activitati
poluatoare sau potential poluatoare sau care sunt detinatoare de terenuri pe care
s:au des!asurat sau se des!asoara activitati poluatoare si care sunt in una din
situatiile preva)ute la art. 5 alin <2=, art. ", art. 11 alin <2= si <3= au responsabilitatea
si obligatia de a reali)a investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului
con!orm etapelor preva)ute la art. 13.
 Pentru siturile contaminate or!ane si abandonate incluse in lista 7aT con!orm art. 1',
apartinand domeniului public al statului, lucrarile de investigare si evaluare a
poluarii mediului geologic sunt !inantate de la bugetul de stat prin bugetele
autoritatilor care le administrea)a sau din !onduri !tructurale si de coe)iune, prin
proiecte aprobate spre !inantare in con!ormitate cu regulile de implementare a
acestor !onduri.
Pentru oricare din celelalte situatii mentionate anterior, situate pe domeniul public sau
privat al administratiei publice locale, lucrarile de investigare si evaluare a poluarii mediului
geologic sunt !inantate de la bugetul propriu al adminsitratiei locale sau din !ondurile
structurale si de coe)iune, prin proiecte aprobate spre !inantare in con!ormitate cu regulile
de implementare ale acestor !onduri.
-utoritatile administratiei publice locale au obligatia si responsabilitatea e!ectuarii
demersurilor necesare constituirii acestor surse de !inantare incepand cu anul 2''& pana
la inc(eierea etapelor de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului pentru
!iecare amplasament detinut.
 -utoritatile administratiei publice locale au obligatia de a raspunde invitatiei
primite de la autoritatea competenta pentru protectia mediului pentru negocieri
asupra etapei preliminare5detaliate de investigare si evaluare decise.
146
Parcurgerea etapelor de investigatie preliminara5detaliata se ba)ea)a in primul rand pe
nevoia de in!ormatie cantitativa si calitativa necesara autoritatii competente pentru
protectia mediului de a cunoaste in totalitate, complet si comple. poluarea mediului
geologic de pe un amplasament.
In al doilea rand, aceasta etapi)are previne o c(eltuiala nejusti!icata de resurse !inanciare
in conditiile in care conclu)iile etapelor reali)ate conduc la deci)iile de stopare a
investigatiilor in etapele urmatoare preva)ute.
 In cursul negocierii, autoritatile administratiei publice locale, dupa ca), cu
ajutorul unui consultant de specialitate sau e.ecutantul lucrarii, poate pre)enta
propuneri privind conditiile de reali)are ale programului con!orm prevederilor
speci!ice !iecarei etape, corelat cu e!orturile !inanciare pe care este capabil sa le
!aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor care ii revin.
 6a inc(eierea negocierii, autoritatile administratiei publice locale inc(eie o
7minutaT cu autoritatile competente pentru protectia mediului prin care sunt asumate
conditiile speci!ice de reali)area a etapei de investigare preliminara5de detaliu,
stabilite impreuna.
 -utoritatile administratiei publice locale vor in!orma autoritatile competente
pentru protectia mediului asupra oricaror aspecte noi relevante pentru des!asurarea
etapei de investigare si evaluare, pe parcursul des!asurarii acesteia pana la
predarea raportului geologic de etapa.
 -utoritatile administratiei publice locale vor preda raportul geologic de etapa la
termenul stabilit si asumat catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.
 -utoritatile administratiei publice locale raspund in termenul cerut de autoritatea
competenta pentru protectia mediului la completarile sau clari!icarile solicitate la
raportul geologic de etapa depus
%." (tributiile autoritatilor $ompetente pentru prote$tia
mediului: obligatiile si responsabilitatile operatorilor e$onomi$i
sau detinatorilor de teren si ale autoritatilor administratiei
publi$e lo$ale privind reali;area a$tivitatilor de monitori;area a
mediului geologi$
147
Incadrarea unui sit contaminat investigat in una din situatiile preva)ute la art. 5 alin <2=,
pct. e= si !=, art. 1% si art. 1& alin <1= conduce la stabilirea programelor de monitori)are a
mediului geologic.
 Autoritati#e co!+etente +entru +rotectia !ediu#ui
o 8tabilesc;
 3biectivele monitori)arii; sol, apa subterana sau5si !ormatiuni
geologiceJ
 Metodologiile si parametrii5indicatorii de monitori)areJ
 6ocatiile5pro!ilele5supra!etele care se monitori)ea)aJ
 @ensitatea punctelor de observatie5probare5masurare si scara
topogra!ica la care se !ace monitori)areaJ
 *recventa monitori)arii pentru !iecare metoda in parteJ
 +onditiile de reproductibilitate pentru punctele de
observatie5probare5masurareJ
 Programul si procedurile de asigurare a calitatiiJ
 Modalitatile de pre)entare a re)ultatelor monitori)arii si oportunitatea
reali)arii de prelucrari de dateJ
 Iermenele de depunere ale Raportului geologic de monitori)areJ
o 8tabilirea programelor de monitori)are se !ace in ba)a anali)ei re)ultatelor
preva)ute in Raportul geologic de investigare si evaluare preliminara a
poluarii mediului geologic, in raport cu prevederile 3rdinului $5"51&&$.
o -nali)a va lua in considerare valorile de !onduri geoc(imice naturale pentru
amplasament si )ona inconjuratoare. @aca valorile de !ond geoc(imic natural
sunt mai mari sau cel putin egale cu pragul de alerta, nu se declansea)a
programul de monitori)are.
o 8tabilirea conditiilor de monitori)are pre)entate mai sus se !ace numai in
ba)a anali)ei re)ultatelor pre)entate in Raportul geologic de investigare si
evaluare preliminara a poluarii mediului geologic.
+onditiile de monitori)are sunt stabilite con!orm conditiilor generale si speci!ice
preva)ute pentru etapa de investigatie si evaluare preliminara.
o Raportul geologic de monitori)are se intocmeste in con!ormitate cu continutul
cadru al Raportului geologic de investigare a poluarii mediului geologic.
Raportul cuprinde obligatoriu toate datele initiale, de ba)a din raportul
geologic preliminar care sunt repetate.
148
o 3bligativitatea programului de monitori)are si conditiile de reali)are ale
acestuia sunt noti!icate operatorului economic, detinatorului de teren sau
autoritatii administratiei publice locale.
o In con!ormitate cu re)ultatele monitori)arii, autoritatea competenta pentru
protectia mediului poate decide;
 @aca monitori)area indica depasiri ale valorilor pragului de interventie
pentru unul sau mai multi poluanti monitori)ati se decide reali)area
etapei de investigare si evaluare detaliataJ
 @aca monitori)area indica mentinerea intervalului de concentratii
pentru unul sau mai multi poluanti peste pragul de alerta;
• dupa perioada de 5 ani de monitori)are se reali)ea)a o anali)a
de sinte)a a re)ultatelor in conte.tul evolutiei !olosintei
terenurilor si se decide;
: continuarea aceluiasi program de monitori)areJ
: sc(imbarea programului de monitori)areJ
: abandonarea programului de monitori)are si reluarea lui
daca si atunci cand va !i nevoie.
 @aca monitori)area indica scaderea concentratiilor pentru poluantii
identi!icati si monitori)ati sub limitele pragurilor de alerta, se decide
oprirea programului de monitori)areJ
 @aca pe parcursul monitori)arii apar unul sau mai multi poluanti
noi cu concentratii care depasesc valorile pragurilor de interventie, se
decide reali)area etapei de investigare si evaluare detaliataJ
o Programul de monitori)are este considerat ca o
componenta a oricarei dintre etapele de investigare si evaluare a poluarii
mediului geologic.
6a !el ca si pentru etapele mentionate, programul de monitori)are se negocia)a
intre autoritatea competenta pentru protectia mediului si operatorul economic,
detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale.
-utoritatea competenta pentru protectia mediului invita operatorul economic,
detinatorul de teren sau autoritatea administratiei publice locale pentru negocieri
asupra programului de monitori)are.
o -utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a eventuale
propuneri primite din partea partenerului de negociere si accepta cele care
149
se incadrea)a si imbunatatesc cadrul general de nevoie de in!ormatii al
programului de monitori)areJ
o Partile la negociere inc(eie o 7minutaT cu asumarea conditiilor speci!ice de
reali)are a programului de monitori)are.
 2+eratoru# econo!ic, detinatoru# de teren si1sau autoritatea
ad!inistratiei +u"#ice #oca#e au obligatia si responsabilitatea sa asigure reali)area
programului de monitori)are stabilit si negociat cu autoritatea competenta pentru
protectia mediului.
o 3bligatiile si responsabilitatile mentionate includ asigurarea !inantarilor
necesare pentru intreaga perioada de monitori)areJ
o 3peratorul economic, detinatorul de teren, autoritatea administratiei publice
locale au obligatia de a raspunde invitatiei primite de la autoritiatea
competenta pentru protectia mediului, pentru negocierea asupra programului
de monitori)areJ
o In cursul negocierii, operatorul economic, detinatorul de teren si5sau
autoritatea administratiei publice locale, dupa ca), cu ajutorul unui consultant
sau al e.ecutantului lucrarii poate pre)enta propuneri privind conditiile de
reali)area ale programului de monitori)are corelat cu e!orturile !inanciare pe
care este capabil sa le !aca pentru reali)area obligatiilor si responsabilitatilor
ce ii revinJ
o 1egocierea se inc(eie cu semnarea unei 7minuteT prin care sunt asumate de
catre parti conditiile speci!ice de reali)are a programului de monitori)are
stabilite impreuna cu autoritatea competenta pentru protectia mediului,
o 3peratorul economic, detinatorul de teren, autoritatea administratiei publice
locale au obligatia de a preda Rapoartele geologice de monitori)are la
termenele stabilite si asumate catre autoritatea competenta pentru protectia
mediului.
 Monitori)area poate !i e.ecutata de persoane !i)ice sau juridice, certi!icate in
conditiile preva)ute in pre)entul #(id te(nic pentru e.ecutarea etapelor de
investigare si evaluare preliminara si5sau detaliata.
8e recomanda <este obligatoriu= ca programul de monitori)are sa nu !ie reali)at de
aceleasi persoane !i)ice sau juridice care au reali)at lucrarile de ac(i)itie a datelor
considerate ca date de ba)a pentru monitori)are.
150
Art. 22
In urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului
geologic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide dacă poluarea mediului
geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sănătăţii oamenilor şi
mediului şi solicită operatorului economic sau deţinătorului de teren ela"orarea studiului
evaluării de risc, conform legislaţiei specifice #n vigoare
Art. 23
151
.1/)utoritatea competentă pentru protecţia mediului negociază cu operatorul economic
şi$sau cu deţinătorul de teren programele de investigare şi evaluare a poluării mediului
geologic, studiul evaluării de risc şi termenele de execuţie a acestora, pe "aza concluziilor
şi recomandărilor rezultate #n urma realizării etapelor prevăzute la art 1?
.2/*ste o"ligatorie pentru operatorul economic sau deţinătorul de teren respectarea
termenelor sta"ilite
%=" (tributiile autoritatilor pentru prote$tia mediului si
obligatiile operatorilor e$onomi$i: detinatorilor de teren si au
ale autoritatii administratiei publi$e lo$ale privind de$i;ia de
$olaborare a studiului evaluarii de ris$"
%="!" (tributii si obligatii
 -utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a Raportul geologic !inal
de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic pentru !undamentarea deci)iei
de elaborare a studiului evaluarii de risc.
• -ceasta veri!icare si anali)are a raportului se ba)ea)a pe in!ormatiile pre)entate in
capitolul & al raportului, WPotentialul de pericol al amplasamentuluiT precum si pe
identi!icarea si evaluarea in!ormatiilor preva)ute la art 22 W/tapa de investigare si
evaluare detaliataT categoria III <cunoasterea si evaluarea pericolului e.punerii la
poluare=.
• @aca in!ormatiile pre)entate si anali)ate indica o poluare certa si semni!icativa a
sitului precum si aprecierea preliminara sau certa de e.istenta a unor pericole si
riscuri asupra sanatatii umane si mediului, autoritatea competenta pentru protectia
mediului decide elaborarea studiului evaluarii de risc con!orm legislatiei in vigoare.
• *undamentarea deci)iei are un caracter general calitativ, insa ea se ba)ea)a atat
pe in!ormatiile cantitative cat si pe cele semicantitative sau calitative continute in
raportul !inal.
 -utoritatea competenta pentru protecta mediului declansea)a si parcurge aceeasi
procedura stabilita pentru reali)area etapelor de investigare si evaluare a poluarii
mediului geologic constand din;
: Invitarea la negociere
: -nali)area propunerilor primite
: Inc(eierea WminuteiT asupra conditiilor si termenelor de reali)are
152
: -nali)area studiului evaluarii de risc, solicitarea de completari sau
clari!icari dupa ca)
 3peratorii economici, detinatorii de teren si 5sau autoritatile administratiei publice
locale au obligatia si responsabilitatea subanteleasa ca alaturi de celelalte etape de
investigare si evaluare mentionate direct si clar de catre legiuitor sa reali)e)e si sa
!inante)e studiul de evaluare de risc.
 8tudiul de evaluare de risc este considerat ca componenta esentiala a pac(etului
de in!ormatii obtinut pentru cunoasterea poluarii unui sit, care sa !undamente)e deci)ia
autoritatii competente pentru protectia mediului de a promova sau nu unul sau mai
multe proiecte de re!acere a mediului geologic.
 3peratorii economici, detinatorii de teren si sau autoritatile administratiei publice locale
participa la procedura declansata de autoritatile competente pentru protecta
mediului;
: raspund invitatiei si participa la negociere
: pot pre)enta propuneri privind reali)area studiului
: semnea)a WminutaT asupra conditiilor si termenului de reali)are
: in!ormea)a asupra unor aspecte relevante aparute pe parcursul elaborarii
lucrarii
: predau studiul de evaluare a riscului la termenul stabilit si asumat
: raspund in termen cerut dupa ca) cu completari sau clari!icari solicitate la
studiu
 8tudiul de evaluare de risc poate !i reali)at in conditiile de competenta si
cali!icare preva)ute de ># 1%451&&$, numai de catre persoane juridice.
%="%" Evaluarea de ris$ 4 Continut $adru si metode de evaluare
/valuarea de risc se ba)ea)ă pe următoarele criterii <standardul =*D=RB 3 00//
@ partea #ntâi, din 010A0000, )ustria9;
: potenialul periculos al substanelor poluante <substane cancerigene şi substane
necancerigene 5 indicele de risc, individual şi cumulativ=+
: condiiile geologice şi (idrogeologice ale )onei investigate,
: posibilităile de dispersie 0n sol şi apa subterană.
*valuarea de risc se realizează de persoane 4uridice posesoare ale certificatului de
atestare emis de BB66, conform =rdinului 91/$000?, modificat şi completat prin =rdinul
91$000. privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice şi 4uridice care ela"orează
153
studii de evaluare a impactului asupra mediului şi "ilanţuri de mediu, pentru domeniu
tehnic nr 0 Oindustria extractiva5
Răspunderea privind calitatea şi corectitudinea informaţiilor rezultate #n urma
realizării evaluării de risc revine #n totalitate executantului $ executanţilor acesteia
3bie$tive şi $onţinut
Riscul repre)intă un pericol potenial, previ)ibil.
*valuarea de risc repre)intă calculul probabilităii pentru o populaie sau un
ecosistem de a primi o anumită do)ă de poluant5substană poluantă sau de a !i 0n contact
cu poluantul 5e.pusă.
Riscul se e.primă !uncie de !recvenă şi gravitate. Poluarea mediului geologic
repre)intă un risc major, con!orm 0ncadrării *armer <curba *armerdin literatura de
specialitate=.
2n ca)ul unui sit contaminat, evaluarea de risc se ba)ea)ă pe interdependena;
sursă de pericol B vectori de trans!er5cale de migrare B intă <modelul conceptual al sitului
contaminat=.
="iectivele analizei de risc sunt;
1. estimarea cantitativă a riscului pentru sănătatea umană si mediu a unui anumit
sit contaminatJ
2. identi!icarea concentraiilor acceptabile din sol care repre)intă obiectivele
remedierii speci!ice sitului 5 concentraii limită de risc.
Sursa de +erico# repre)intă poluarea sitului identi!icat. Poluarea poate !i provocată
de unul sau mai muli poluani, poate !i di!u)ă sau concentrată, organică, minerală, de
origine cronică sau accidentală.
8ursa de pericol se caracteri)ea)ă !uncie de;
/ natura poluanilor, cantitatea de poluant,
/ e.primată 0n unităi de volum sau de masă,
/ caracteristicile !i)ice, c(imice şi biologice ale poluanilor, 0n special,
/ to.icitatea pentru om, ecoto.icitae şi risc cangerigen,
/ caracterul in!lamabil şi e.plo)iv.
=ectorii de trans0er1ca#ea de !i(rare sau ca#ea de trans+ort 5i dis+ersie a
poluanilor, 0nregistrea)ă !orme multiple, !uncie de mediiile de trans!er; apă, aer, sol.
@ispersia unui poluant 0n di!erite medii este determinată de;
/ caracteristicile mediului, care permit evaluarea vulnerabilităii acestuia, respectiv a
posibilităilor de pătrundere şi migrare a poluanilor. 2n ca)ul migrării pe verticală cei mai
154
importani parametrii sunt; natura solului5tipul de sol, te.tura, poro)itatea, compactitatea,
ad9ncimea la care se a!lă acvi!erul, pre)ena unor construcii subterane. Migrarea
poluanilor 0n apele subterane este condiionată de vite)a de curgere a apei subterane,
granulometria, permeabilitatea rocilor acvi!ere, pre)ena unor bariere naturale sau
arti!iciale etc.,
/ procesele care concură la migrarea poluanilor 0n mediu <convecia, dispersia,
di!u)ia, adsorbia=,
>inta +o#u)rii poate !i un mediu !i)ic, biologic sau social:economic asupra căruia
se pot mani!esta e!ecte imediate sau 0nt9r)iate ale poluării. 2n vederea evaluării impactului
potenial al poluării asupra unei inte se au 0n vedere omul şi ecosistemul a!erente sitului,
utili)area sitului, activităile care se derulea)ă pe sit, precum şi consecinele negative ale
poluării asupra populaiei şi ecosistemelor din )onele adiacente sitului.
/valuarea riscului vi)ea)ă următoarele obiective;
/ ierar(i)area siturilor poluate5contaminate !uncie de risc, 0n vederea aplicării cu
prioritate a măsurilor de depoluare <curăire, remediere=,
/ !undamentarea măsurilor de curăire, remediere, reconstrucie ecologică urmare a
unei evaluări pro!esioniste a riscului,
/ !undamentarea deci)iilor privind pastrarea situatiei e.istente si nepromovarea unor
proiecte de re!acere a mediului geologic.
#etode de evaluare a ris$ului
-v9nd 0n vedere costurile ridicate ale aplicării măsurilor de curăire, remediere,
reconstrucie ecologică, s:a impus necesitatea ierar(i)ării siturilor contaminate !uncie de
riscul major pe care 0l pre)intă pentru sănătatea umană şi cea a ecosistemelor. 8unt
cunoscute mai multe metode5criterii de ierar(i)are a siturilor contaminate, dar toate se
ba)ea)ă pe aceleaşi principii; studiul pragmatic, comparativ a mai multor situri, stabilitate
0n timp, !actori anali)ai B aer, sol, subsol, apă de supra!aă, apă subterană B 0n conte.tul
modelului conceptual al sitului; sursă : cale de transport B intă. Indi!erent de metoda
utili)ată, evaluarea riscului este cantitativă şi se e.primă prin atribuirea de puncte, scoruri
sau note pentru !iecare element al mediului, apreciindu:se ast!el, proporional,
pericolulpotenial la sursă, vector5cale de transport, intă.
*uncie de speci!icul !iecărei metode, nota !inală care aprecia)ă riscul pe ansamblu
repre)intă, de obicei, media notele pariale.
@e obicei, se iau 0n considerare trei clase de risc; moderat, important şi major. 2n
urma anali)ei cantitative şi calitative a sursei, vectorului5căii de transport 5 intei, se
155
determină apartenena sitului la una din cele trei clase. @acă situl se 0ncadrea)ă 0n clasa
de risc important sau 0n clasa de risc major atunci se recomandă aplicarea măsurilor de
curăire, remediere, după ca).
+ele mai cunoscute metode de evaluare a riscului sunt;
/ metoda >R8 <,azard RanTing 3Jstem=, elaborată şi aplicată 0n 84-J
/ metoda Kaden:^urttemberg, elaborată şi aplicată 0n #ermaniaJ
/ metoda bavare)ă, elaborată şi aplicată 0n #ermaniaJ
/ metoda KR#M B M/, elaborată şi aplicată 0n *ranaJ
/ metoda RK+- <Risc Cased (orrective )ction=, elaborată şi aplicată 0n Italia.
#atri$ea de evaluare a ris$ului şi interpretare ei se !ace standardul =*D=RB 3
00// @ partea a doua din 010A0000, )ustria
Art. 24
Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic #mpreună cu
evaluarea de risc se analizează de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului
%>" (tributiile autoritatilor $ompetente pentru prote$tia
mediului privind anali;a raportului /inal de investigare si
evaluare a poluarii: pre$um si a studiului evaluarii de ris$
156
 -utoritatea competenta pentru protectia mediului anali)ea)a complementar
ambele documentatii te(nice detinute; Raportul geologic !inal de investigare si evaluare
a poluarii mediului geologic si 8tudiul de evaluare de risc, pentru amplasamentul
investigat si evaluat.
-nali)a complementara a in!ormatiilor ia in considerare;
/ in!ormatiile care au !undamentat deci)ia de reali)are a studiului evaluarii de risc.
-cestea sunt in!ormatiile pre)entate in capitolul & al raportului 7Potentialul de pericol al
amplasamentuluiTJ
/ in!ormatiile continute in studiul de evaluare de risc privind sursele de pericol,
vectorii de trans!er si tintele poluarii, precum si pre)entarea si carcteri)area obiectivelor
urmarite, de estimare cantitativa a riscului si concentratii tinta acceptabile pentru actiuni
de re!acere a mediului.
-nali)area celor doua categorii principale de in!ormatii semni!ica;
/ daca este cunoscuta comple. si complet structura si calitatea mediului geologic pe
amplasamentJ
/ daca sunt identi!icate, cunoscute si stabilite e.tinderile si carcteristicile )onelor
poluate de pe amplasamentJ
/ daca este cunoscuta evaluarea de risc geologic produsa de poluare, inclusiv
progno)a evolutiei poluarii in mediul geologicJ
/ daca sunt identi!icate si cunoscute elementele de caracteri)are a supra!etei
amplasamentului si vecinatatilorJ
/ daca este cunoscuta con!ormarea poluarii la standardele de calitate a mediului
geologic in vigoare si !ondurile geoc(imice naturaleJ
/ daca este cunoscut si evaluat pericolul sau potentialul de pericol al poluantilor si al
poluarii de pe amplasamentJ
/ daca sunt cunoscuti si evaluati vectorii de trans!er, cai de migrare, cai de transport
ai poluantilor spre receptoriJ
/ daca sunt cunoscuti si anali)ati receptoriiJ
/ daca sunt identi!icate, cunoscute, apreciate prejudicii, e!ecte negative, daune
asupra sanatatii umane si mediului pe amplasament si in vecinatateJ
/ daca sunt cunoscute progno)ele asupra evolutiei riscului produs de poluare asupra
receptorilor.
Raspunsurile la problematicile enumerate pot !i;
157
• de con!irmare a e.istentei acestora inclusiv o carcteri)are calitativa, cantitativa sau
semicantitativa, dupa ca)J
• de in!ormare, necon!irmare, in urma anali)ei, a problematicilor enumerate.
Art. 25
In urma analizei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide, dacă este
cazul, refacerea mediului geologic şi notifică operatorul economic sau deţinătorul de teren
asupra condiţiilor generale de realizare a acesteia
'?" (tribuţiile autorităţilor $ompetente pentru prote$tia
mediului privind /undamentarea: elaborarea şi emiterea
de$i;iei asupra mediului geologi$
158
'?"!" &undamentarea de$i;iei de re/a$ere a mediului geologi$
*undamentarea deci)iei de re!acere a mediului geologic <curatire, remediere sau
reconstructie ecologica= se ba)ea)ă pe stabilirea priorităilor !unctie de;
E riscu# de ex+unere u!ana +rin3
: apa subterana !olosita ca apa de bautJ
: apa de supra!ata !olosita ca apa de bautJ
: intermediul plantelor contaminateJ
: intermediul animalelor contaminateJ
: contactul cutanat cu solul contaminatJ
: in(alare de particule de sol contaminat J
: ingestie de particule de sol contaminat.
? riscu# de ex+unere u!ana #a (ae din de+oite de deseuri, terenuri
conta!inate +rin3
: in(alareJ
: e.plo)ie.
? riscu# de a0ectare a resurse#or de3
: apa subteranaJ
: apa de supra!ataJ
: solJ
: bioceno)a.
? riscu# de reducere sau dis+aritie a "iodi-ersitatii natura#e.
'ana(e!entu# riscu#ui repre)inta abordarea cea mai raspandita pentru
!undamentarea unei deci)ii privind re!acerea mediului geologic contaminat şi implică
parcurgerea următoarelor etape;
: evaluarea de riscJ
: selectarea optiunilor de remediereJ
: implementarea strategiei de remediere : e.ecutarea remedierii.
8pre deosebire de evaluarea de risc pentru care e.ista cadrul legal si s:a acumulat
e.perienta, selectarea te(nologiilor de remediere se ba)ea)a pe practici curente.
-cestea se inscriu in doua categorii;
: a"ordarea co!una; unica obligatie5cerinta este ca prin aplicarea te(nologiei sa
se asigure atingerea pentru contaminatii identi!icati a valorilor de re!erinta, acceptabile
pentru di!erite !olosinte. In acest conte.t nu este necesara argumentarea si justi!icarea
mijloacelor te(nice care asigura atingerea obiectivelor. 3 ast!el de abordare este utila si
potrivita pentru situri contaminate cu supra!ete mici, !ara importanta strategica <e.. locatia
unor ben)inarii, sonde de e.tractie petrol, re)ervoare= J
159
: a"ordarea a-ansata .siste!ica6; aceasta abordare cere o evaluare a mai multor
te(nologii care asigura atingerea concentratiilor acceptabile de poluanti si o selectare
!acuta in raport de anumite criterii, in lumina K-I1/+ : cea mai buna te(nologie
disponibila, care presupune costul cel mai sca)ut, inclu)and si o anali)a cost:bene!iciu.
In ultimii ani s:au !acut e!orturi substantiale pentru de)voltarea de noi te(nologii de
re!acere a solului si subsolului. +u toate acestea, doar putine te(nologii se bucura de
recunoastere si acceptare pe piata. In practica inca mai domina te(nologia conventionala
de curatire : decopertare5eliminare si inlocuire a straturilor de sol contaminat.
In principal in selectarea te(nologiei de re!acere pot !i luati in considerare;
f 0actori +rinci+a#i9 a= managementul risculuiJ
b= !e)abilitatea si gradul de adecvareJ
c= motivatia !actorilor interesati.
f 0actori secundari3 d= satis!acerea intereselor di!eritilor parti implicateJ
e= de)voltarea durabilaJ
!= e!icienta economica.
'?"!"!" &a$tori prin$ipali in sele$tarea te7nologiei de re/a$ere a mediului
geologi$
'ana(e!entu# riscu#ui. /valuarea si managementul riscului implica cele 3
componente; sursa de contaminare, calea de transmisie si receptorii de risc. In general,
managementul riscului se ba)ea)a pe ruperea legaturii dintre aceste componente prin una
din urmatoarele metode;
: indepartarea, reducerea sau modi!icarea sursei <prin e.cavare, o.idare c(imica,
bioremediere=J
: intreruperea caii de transmisie <pompare si tratarea apei contaminate, bariere
!i)ice, imobili)areapoluantilor=J
: eliminarea e.punerii la risc a receptorilor <e..prin restrictii de acces in )ona
contaminata=.
;ea"i#itatea si (radu# de adec-are. Proiectarea unui proces de re!acere a
mediului geologic implica considerarea unui numar mare de parametrii care trebuie
adaptati la caracteristicile sitului. -st!el trebuie avute in vedere;
: obiectivele de re!acere <valorile:limita acceptabile ale poluantilor=J
: caracteristicile poluantilor <tipul, concantratia, stabilitatea etc.=J
: conditiile geologice si (idrogeologiceJ
: disponibilitatea anumitor !acilitati si resurse in terenJ
160
: posibile no.e generate de procesul de re!acere <)gomot, pra!, mirosuri=J
: solutiile de eliminare a deseurilorJ
: costul tratarii.
3 te(nologie este adecvata atunci cand poate satis!ace cu succes toate cerintele
speci!ice )onei de interes. /valuarea gradului de adecvare va lua in considerare;
: daca te(nologia are capacitatea de a elimina sau a reduce concentratia
contaminantilor pana la atingerea obiectivelor de remediere si mentinerea in timp a acestui
re)ultatJ
: daca te(nologia va !unctiona in conditiile speci!ice ale terenului <posibilitati de
acces, pre)enta unor structuri subterane, nivelul apei subterane=J
: daca re!acerea se va putea reali)a in perioada de timp disponibilaJ !actorul timp
este !oarte important in selectarea te(nologiei !iind deseori legat de constrangeri
economice precum; presiunea datorata lipsei de teren pentru o de)voltare, va !avori)a
re!acereaJ strategiile legate de timp ale !inantatorilor pot !avori)a !ie o te(nologie ie!tina !ie
una scumpaJ
: daca te(nologia este compatibila cu cerintele din reglementari in ca)ul !olosirii in%
situ a unor substante c(imice, preparatelor bacteriene, substratelor de stimulare a
activitatii microorganismelor din solJ
: daca te(nologia este usor disponibila pe piata.
4neori o solutie propusa poate parea adecvata, dar nu este considerata !e)abila din
di!erite motive precum;
: !acilitati si servicii indisponibile in )ona <electricitate, apa=J
: indisponibilitatea unor date validate privind per!ormantele proiectuluiJ
: per!ormantele anterioare ale te(nologiei in re)olvarea unui anumit tip de risc nu
sunt incurajatoareJ
: posibilitati reduse de veri!icare a e!icientei solutiei in timpul aplicariiJ
: lipsa de incredere si acceptare a te(nologiei de catre toti !actorii interesati.
8trategia de re!acere trebuie sa ia in considerare nu numai modul de management
a riscului ci si materialul de tratat, modul si tipul de tratare5eliminare, !a)ele de
implementare si re)ultatele asteptate. /lemente de reali)are a managementului riscului
sunt pre)etnatre in !igura si tabelul urmator;
161
prin3 prin3 prin3
Distrugere Stabilizare Restrictii de
Extractie Imobilizare utilizare a terenului
Managementul
riscului
Materialul de
tratat
Tehnologia Fazele de
implementare
Rezultate
asteptate
&ctiune asupra
sursei
4locarea caii de
e2punere
+rotectia
receptorului
5ip de
contaminanti
1ivele de
concentratii
6ec!imea
contaminarii
(ndepartare
.etinere/i$olare
.eabilitare
5ratare biologica"
c!imica" #i$ica
,olidi#icare
,tabili$are
5ratare termica
+lani#icare
72ecutie
6alidare
+ost monitoring
8istrugere
(ndepartare
,tabili$are
'oti-atia 0actori#or interesati i!+#icati in +roces. In domeniul terenurilor
contaminate pot e.ista numerosi !actori interesati ale caror motivatii si prioritati pot !i
di!erite. /i vor in!luenta procesul de deci)ie privind selectarea solutiei de remediere de pe
po)itia intereselor proprii. Intre acestia pot !i;
: detinatorii de terenuri sau agentii economici poluatoriJ
: !inantatoriiJ
: !irmele care o!era servicii de depoluareJ
: autoritatile de reglementare.
'?"!"%" &a$tori se$undari in sele$tarea te7nologiei de re/a$ere
Satis0acerea 0actori#or interesati care nu sunt direct i!+#icati in +roces. /.ista
si alti !actori interesati care nu sunt direct implicati, dar pe care ii poate preocupa proiectul
de re!acere si printre acestia se numara; utili)atorii terenului, vecinii, e.pertii in re!aceri si
cercetatorii, grupurile locale de presa si 1#3:urile.
Sursa de
Contaminare Receptorul
Calea de expunere
refacere refacere refacere
162
*iecare din !actorii interesati priveste proiectul din perspectiva proprie, avand
perceptii si prioritati individuali)ate <constrangeri te(nice, limitari !inanciare, cerinte
legislative, cerinte de mediu etc.=.
@esi nu sunt direct implicati, acesti !actorii pot uneori in!luenta proiectul si de aceea
nu trebuie neglijata importanta lor.
De-o#tarea dura"i#a. @e)voltarea durabila, respectiv bene!iciile de lunga durata
pentru mediu, tind sa !ie ignorate de cele mai multe ori. Mentionam cele 3 elemente
componente ale acestui concept; cresterea economicaJ protectia mediuluiJ de)voltarea
societatii.
Re!acerea terenurilor contaminate sustine de)voltarea durabila prin conservarea
resurselor;
: previne raspandirea poluarii in aer, apa, solJ
: reduce presiunea asupra consumului de terenuri virgine, a!late inca in stare
naturala, pentru construirea de locuinte sau centre comercialeJ
: asigura continuarea de)voltarii si progresul in societate.
+u toate acestea si activitatile de re!acere au un impact asupra mediului
inconjurator <emisii in atmos!era, apa, consum de energie=, ca si asupra mediului
economic si social.
3biectivele care se pot atinge prin proiecte de curatire, remediere, reconstructie
ecologica repre)inta un compromis intre obiectivele de calitate a mediului si limitarile
impuse de caracteristicile sitului, respectiv aspectele natuarale <de e.emplu, geologia=,
natura contaminantilor, durata procesului de re!acere si costul acesteia.
70icienta costuri#or. 2n procesul de deci)ie trebuie sa se considere costurile si
bene!iciile ce se pot atribui !iecarei optiuni de re!acere selectabile. Pentru a !ace procesul
transparent si reproductilbil s:au de)voltat di!erite proceduri de evaluare a costurilor si
bene!iciilor, dar de!icienta lor majora ramane modul de atribuire a unei valori monetare B
valori cantitative : !iecarei !orme de impact care se indepartea)a si, respectiv, !iecarei
!orme de bene!iciu care se obtine prin re!acere.
'?"%" Elaborarea şi emiterea de$i;iei de re/a$ere a mediului
geologi$
/laborarea şi emiterea deci)iei de re!acere se reali)ea)ă după de!inirea obiectivelor
de re!acere a mediului geologic speci!ice sitului investigat. 3biectivele de re!acere sunt
identi!icate prin anali)a de risc, e!ectuată 0n ba)a re)ultatelor5caracteristicilor sitului
163
contaminat determinate prin investigarea şi evaluarea detaliată a poluării solului şi
subsolului. 3biectivele pot !i e.primate 0n mai multe !orme;
/ atingerea concentraiei ma.im admisibile pentru una sau mai multe substane
poluanteJ
/ reducerea p9nă la o anumită limită a 0ncărcării solului cu substane poluante,
!uncie de !olosina ulterioară decontaminării situluiJ
/ reducerea cu un anumit procent a poluării.
+riteriile, respectiv parametrii c(eie, in luarea deci)iilor trebuie sa includa;
: motivatiile pentru re!acere si scopurile urmarite prin obiectivele propuse,
: managementul riscului,
: de)voltarea durabila,
: punctele de vedere ale !actorilor interesati,
: !e)abilitatea te(nica,
: e!icienta costurilor.
Prin deci)ia de re!acere se stabilesc condiiile de imbunatatire a calitatii mediului
geologic dintr:un amplasament identi!icat ca sit contaminat, care vor vi)a măsuri de
restricionare, de i)olare5de punere 0n sigurană, de curăare, de decontaminare, de
reconstrucie ecologică, 0n ba)a obiectivelor de!inite5identi!icate şi vor constitui obiectul
unui studiu de !e)abilitate, respectiv proiect te(nic de curăare, remediere şi5sau
reconstrucie ecologică .
Procesul de luarea deci)iei implica 3 etape;
: pre:evaluare
: evaluare detaliata a unor optiuni preselectate in !a)a anterioara
: evaluare a e!icientei costurilor.
Pe parcursul intregului proces sunt necesare materiale suport. -cestea includ o
matrice de preevaluare a te(nologiilor, elemente privind reproductibilitatea per!omantelor
te(nologiei, elemente de sustinere a deci)iei, valoarea costurilor9
Pentru a lua cea mai bună deci)ie este necesară o evaluare at9t te(nică, c9t şi
economică a di!eritelor scenarii de re!acere a mediului geologic.
/valuarea te(nică se !ace !uncie de; impactul asupra mediului, sustenabilitatea şi
durata procesului.
/valuarea economică se !ace prin anali)a costurilor aplicării măsurilor de curăire,
remediere şi5sau reconstrucie ecologică divi)ate pe aciuni.
Re)ultatele celor două evaluări vor constitui obiectul anali)ei cost:bene!iciu, anali)ă
care se va e!ectua numai de către e.perii speciali)ai 0n domeniu, iar deci)ia !inală se va
164
lua, av9nd la ba)ă opiunea pentru obinerea celor mai bune re)ultate la cele mai mici
costuri.
@acă 0n urma anali)ei cost bene!iciu se constată că varianta anali)ată nu este
!e)abilă se rede!inesc5reconsideră obiectivele remedierii şi se reia procesul de deci)ie.
Procesul de deci)ie se 0nc(eie cu elaborare de catre autoritatea competenta pentru
protectia mediului a deci)iei privind re!acerea mediului geologic si noti!icarea operatorului
economic sau detinatorului de teren asupra intocmirii de catre acesta a propunerii de
re!acere a mediului geologic, a recomandarii privind acesteia, condiiile generale de
reali)are a re!acerii şi termenul de depunere la autoritatea de mediu.
Procesul de deci)ie pentru selectarea te(nologiei5măsurilor de re!acere a mediului
geologic trebuie;
: sa ia in considerare !olosinta viitoare a terenurilor si a vacinatatilor lorJ
: sa ia in considerare de)voltarea durabila si managementul riscului intr:o maniera
(olistica, integrataJ
: sa !ie robust, consistent, transparent si reproductibilJ
: sa permita participarea tuturor !actorilor interesati J
: sa !ie pragmatic.
-legerea te(nologiei de remediere trebuie integrata in procesul general de
remediere !iind dependenta si strict legata de;
: plani!icarea si de)voltarea procesului
: participarea !actorilor interesati in proces.
8electarea te(nologiei trebuie integrata 5 corelata cu plani!icarea si de)voltarea
sitului tinand cont de cadrul si scopul in care se !ace remedierea si care poate !i;
regenerarea unui teren contaminat abandonat, e.tinderea )onei locuite pe o !osta )ona
industriala, moderni)area suburbiilor, etc.
8electarea te(nologiei trebuie integrata 5 corelata cu participarea !actorilor
interesatiJ ceea ce inseamna ca trebuie sa se tina cont de opinia utili)atorilor terenului, a
vecinilor acestuia si a grupurilor de presiune locale.
*igura urmatoare pre)inta sc(ematic procesul de deci)ie privind selectarea
te(nologiei ca urmare a !a)elor de investigare si evaluare a riscului, precum si corelatia
stransa cu participarea !actorilor interesati si plani!icarea procesului de de)voltare a sitului
si imprejurimilor sale.
165
Propunerea de re!acere a mediului geologic va cuprinde, 0n general, următoarele;
/ pre)entarea re)ultatelor investigării detaliate5caracteri)area sitului,
/ modelul conceptual al situlu, elaborat !uncie de evaluarea de riscJ
/ nominali)area avi)elor şi5sau acordurilor necesare,
/ aciunile5activităile5lucrările prin care se vor reali)a5atinge condiiile generale
impuse, etapi)area acestoraJ
/ măsurile privind veri!icarea, control calităii e.ecuiei lucrărilor de re!acere cuprinse
0ntr:un plan,
/ măsurile 5 metodologia de monitori)are a calităii !actorilor5elementelor de mediu B
plan de monitori)are post:remediere,
/ plani!icarea 0n timp şi organi)area lucrărilorJ
/ costul total al proiectului şi de!alcarea acestuia pe etape şi lucrări.
@upă acceptarea de către autoritatea competentă pentru protecia mediului a propunerii
de re!acere a mediului geologic !ormulată de operatorul economic sau deinătorul de teren,
acesta 0ntocmeşte proiectul de re!acere a mediului geologic care implică trei etape;
&a$tori interesati
Pro$es de$i;ie Plani/i$are
Investigarea preliminara a terenului,
Evaluarea prealabila a riscului
Obiective stabilite Proiectarea planului
Cercetarea terenului in profunzime,
Evaluarea detaliata a riscului,
Defirea oviectivelor remedierilor
Alegere preliminara
Analiza integrata a
oportunitatii
proiectelor si
restrictiilor
Solutii
simple
e
Evaluarea detaliata a optiunilor
Eficacitatea cheltuielilor
Propunere remedieri
NU
Planificarea
structurii
proiectlui
(utilizarea
terenului, finante,
timp!"
Conceptul spatial
integrat
Analizarea optiunilor
Comunicarea riscului
D(
Decizia competenta sa fie
#ustificata corespunzator
166
/ elaborarea studiului de !e)abilitateJ
/ elaborarea documentaiilor pentru obinerea avi)elor şi acordurilor necesare
des!ăsurării activităilor de re!acere a mediului geologic şi obinerea acestora,
/ elaborarea proiectului te(nic de curăare, remediere şi5sau reconstrucie ecologică.
+oninutul şi metodologia de elaborare a acestora sunt aceleaşi cu ale oricărui tip
de proiect şi sunt reglementate prin legislaia 0n vigoare. @e menionat !aptul că 0n ca)ul
unui ast!el de proiect, o atenie deosebită trebuie acordată planului de asigurare, veri!icare
şi control a calităii lucrărilor e.ecutate şi a planului de monitori)are a calităii
!actorilor5elementelor de mediu, iar după ca) şi a construciilor , instalaiilor, bariere de
i)olare etc.
FFFFFF e va $ompleta
'?"'" &undamentarea de$i;iei de a nu re/a$e mediul geologi$
'?")" Elaborarea si emiterea de$i;iei de a nu promova proie$te+masuri
de re/a$ere a mediului geologi$"
Art. 26
167
In "aza deciziei prevăzute la art 02, operatorul economic sau deţinătorul de teren
ela"orează studiul de feza"ilitate şi proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi$sau
reconstrucţie ecologică sau de minimizare a riscurilor existente #n zona afectată, #n
termenul sta"ilit de autoritatea competentă pentru protecţia mediului
'!" Condiţii generale de elaborare a studiului de /e;abilitate şi a
proie$tului te7ni$ pentru re/a$erea mediului geologi$
'!"!" Conţinutul4$adru al studiului de /e;abilitate
8tudiul de !e)abilitate repre)intă documentaia care cuprinde caracteristicile
principale şi indicatorii te(nico:economici ai investiiei, prin care se asigură utili)area
raională şi e!icientă a c(eltuielilor de capital şi a c(eltuielilor materiale, pentru satis!acerea
cerinelor economice şi sociale 0n domeniul respectiv.
A/ &ărţile scrise
1. Date (enera#e
!"!"@enumirea investiiei
!"%"/laborator
!"'"3rdonatorul principal de credite
!")"-utoritatea contractantă
!"*"-mplasamentul <judeul, localitatea, strada, numărul=
!"-"Iema, cu !undamentarea necesităii şi oportunităii avute 0n vedere la aprobarea
studiului de pre!e)abilitate
!"."@escrierea !uncională şi te(nologică, inclusiv memorii te(nice, pe specialităi
2. Date te,nice a#e #ucr)rii
%"!"8upra!aa şi situaia juridică ale terenului care urmea)ă să !ie ocupat <de!initiv
şi5sau temporar= de lucrare
%"%"+aracteristicile geo!i)ice ale terenului din amplasament <)ona seismică de
calcul şi perioada de colJ natura terenului de !undare şi presiunea convenională, nivelul
ma.im al apelor !reatice=
%"'"+aracteristicile principale ale construciilor
%"'"!"Pentru clădiri; desc(ideri, travei, aria construită, aria des!ăşurată, numărul de
niveluri şi 0nălimea acestora, volumul construit
%"'"%"Pentru reele; lungimi, lăimi, diametre, materiale, condiii de po)are etc.
%")"8tructura constructivă
168
Pentru clădiri şi reele se va !ace o descriere a soluiilor te(nice avute 0n vedere, cu
recomandări privind te(nologia de reali)are şi condiiile de e.ploatare ale !iecărui obiect.
%"*"Principalele utilaje de dotare a construciilor <ca)ane de abur sau apă !ierbinte,
(idro!oare, ascensoare etc.=
%"-"Instalaii a!erente construciilor
8e vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, !oră, cureni slabi,
apă, canali)are etc.
%"."4tilităi
8e vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluiile te(nice adoptate.
3. Date +ri-ind 0or%a de !unc) ocu+at) du+) rea#iarea in-esti%iei
3.1. Iotal personal, din care; : personal de e.ecuie
3.2. 6ocuri de muncă nou:create
4. De-iu# (enera# esti!ati- a# in-esti%iei
Aaloarea totală a investiiei, cu detalierea pe structura devi)ului general, con!orm
prevederilor legale
5. Princi+a#ii indicatori te,nico&econo!ici ai in-esti%iei
*"!"Aaloarea totală <0n preuri : luna, anul=, din care; : construcii:montaj
*"%"/şalonarea <I1A5+ F M=
: -nul I
: -nul II
:..........
:..........
5.3.6urata de realizare <luni=
*")"+apacităi <0n unităi !i)ice=
Principalii indicatori se vor completa, după ca), cu date privind;
: condiiile !inanciare de reali)are a obiectivului <anali)a cas(:!lo], inclusiv cu rata
de actuali)are, rata internă de rentabilitate, anali)a raportului cost:pro!it, rata impo)itului
pe pro!it, perioada de scutire de impo)it pe pro!it, in!luena variaiei 0n timp a preurilor, rata
dob9n)ii la credite bancare, rata de sc(imb valutar etc.=J
: maşini şi utilaje necesare 0n procesul te(nologic <lista cuprin)9nd principalele
utilaje, ec(ipamente şi dotări, cu indicarea capacităii te(nice a acestora=J
169
: producia şi des!acerea <lista cuprin)9nd produsele, capacitatea teoretică anuală,
pe produse, durata proiectată pentru !uncionarea capacităii, pentru !iecare produs, preul
unitar pe !iecare produs, preul de v9n)are al produselor similare !abricate 0n ară sau
procurate din import=J
: materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru !iecare
produs şi preurile de procurare a acestoraJ
: manopera <cu detalierea pe structura de personal=J
: c(eltuieli generale ale unităii <ta.e, comisioane, impo)ite, instruire personal, c(irii
şi5sau amortismente, c(eltuieli de administraie şi marOeting etc.=.
6. ;inan%area in-esti%iei
@in valoarea totală a investiiei;
.................. mii lei din surse proprii,.................... mii lei din credite bancare,................. mii
lei din !ondurile bugetului de stat sau ale bugetului local,.................. mii lei din !ondurile
speciale constituite prin lege 0n a!ara acestor bugete,................. mii lei din credite e.terne
garantate sau contractate direct de stat etc.
7. A-ie 5i acorduri
-vi)ele şi acordurile emise de organele 0n drept, potrivit legislaiei 0n vigoare,
privind;
: avi)ul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea
reali)ării investiieiJ
: certi!icatul de urbanism, cu 0ncadrarea amplasamentului 0n planul urbanistic,
avi)at şi aprobat potrivit legiiJ
: avi)ele privind asigurarea utilităilor <energie termică şi electrică, ga) metan, apă,
canal, telecomunicaii etc.=J
: avi)ele pentru consumul de combustibilJ
: acordurile şi avi)ele pentru protecia mediului şi a apelorJ
: alte avi)e de specialitate, stabilite potrivit dispo)iiilor legale.
:/ &ărţile desenate
1.P#an de a!+#asare 4n on) .1325.000 & 135.000/
2. P#an (enera# .135.000 & 13500/
3.P#anuri de ar,itectur) : planurile nivelurilor, !aade, vederi, seciuni pentru
principalele obiecte de construcii
170
'%" %" Conţinutul4$adru al proie$tului te7ni$
A/&ărţile scrise
1. Descrierea (enera#) a #ucr)ri#or
!"!"/lemente generale;
Proiectul te(nic veri!icat, avi)at şi aprobat potrivit prevederilor legale repre)intă
documentaia scrisă şi desenată pe ba)a căreia se e.ecută lucrarea.
Proiectul te(nic trebuie să !ie elaborat 0n mod clar şi să asigure in!ormaii complete,
ast!el 0nc9t autoritatea contractantă să obină date te(nice şi economice complete privind
viitoarea lucrare care va răspunde cerinelor sale te(nice, economice şi te(nologice.
@e asemenea, este necesar ca proiectul te(nic să !ie complet şi su!icient de clar,
ast!el 0nc9t să se poată elabora pe ba)a lui detaliile de e.ecuie 0n con!ormitate cu
materialele şi te(nologia de e.ecuie propusă, dar cu respectarea strictă a prevederilor
proiectului te(nic, !ără să !ie necesară suplimentarea cantităilor de lucrări respective şi
!ără a se depăşi costul lucrării, stabilit 0n !a)a de o!ertă pentru e.ecuia lucrărilor.
!"%"@escrierea lucrărilor
2n cadrul descrierii lucrărilor care !ac obiectul proiectului te(nic se vor !ace re!eriri
asupra următoarelor elemente;
: amplasamentulJ
: topogra!iaJ
: clima şi !enomenele naturale speci!ice )oneiJ
: geologia, seismicitateaJ
: pre)entarea proiectului pe volume, broşuri, capitoleJ
: organi)area de şantier, descriere sumară, demolări, devieri de reele etc.J
: căile de acces provi)oriiJ
: sursele de apă, energie electrică, ga)e, tele!on etc., pentru organi)area de şantier
şi de!initiveJ
: căile de acces, căile de comunicaii etc.J
: programul de e.ecuie a lucrărilor, gra!icele de lucru, programul de recepieJ
: trasarea lucrărilorJ
: protejarea lucrărilor e.ecutate şi a materialelor din şantierJ
: măsurarea lucrărilorJ
: laboratoarele contractantului <o!ertantului= şi testele care cad 0n sarcina saJ
: curăenia 0n şantierJ
: serviciile sanitareJ
171
: relaiile dintre contractant <o!ertant=, consultant şi persoana juridică ac(i)itoare
<investitor=J
: memoriile te(nice, pe specialităi.
2. *aiete#e de sarcini +e s+ecia#it)%i
+aietele de sarcini de)voltă 0n scris elementele te(nice menionate 0n planşe şi
pre)intă in!ormaii, preci)ări şi prescripii complementare planşelor.
-ceste caiete de sarcini se elaborea)ă de către proiectant pe ba)a planşelor deja
terminate şi se organi)ea)ă, de regulă, 0n broşuri distincte, pe specialităi.
%"!"Rolul şi scopul caietelor de sarcini
: Repre)intă descrierea scrisă a lucrărilor a căror e.ecuie va !ace obiect al
ac(i)iieiJ 0n planşe se !ace pre)entarea lor gra!ică, iar 0n breviarele de calcul se justi!ică
dimensionarea elementelor constituente.
: Planşele, breviarele de calcul şi caietele de sarcini sunt complementare. 1otele
e.plicative 0nscrise 0n planşe sunt scurte şi cu caracter general, vi)9nd 0n special
e.plicitarea desenelor.
: +onin nivelul de per!ormană al lucrărilor, descrierea soluiilor te(nice şi
te(nologice !olosite, care să asigure e.igenele de per!ormană calitative.
: @etalia)ă aceste note şi cuprind caracteristicile şi calităile materialelor !olosite,
testele şi probele acestora, descriu lucrările care se e.ecută, calitatea, modul de reali)are,
testele, veri!icările şi probele acestor lucrări, ordinea de e.ecuie şi de montaj şi aspectul
!inal.
: 2mpreună cu planşele, trebuie să !ie ast!el concepute 0nc9t pe ba)a lor să se poată
determina cantităile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, !ora de muncă şi dotarea
necesară 0n vederea e.ecuiei lucrărilor.
: /laborarea acestora se !ace pe ba)a breviarelor de calcul şi a planşelor de către
ingineri specialişti, pentru !iecare categorie de lucrare.
: *orma de pre)entare trebuie să !ie amplă, clară, să conină şi să clari!ice
preci)ările din planşe, să de!inească calităile materialelor, cu trimitere la standarde, să
de!inească calitatea e.ecuiei, normativele şi prescripiile te(nice 0n vigoare.
: 8tabilesc responsabilităile pentru calităile materialelor şi ale lucrărilor şi
responsabilităile pentru teste, veri!icări şi probe.
: 3rice neclaritate 0n e.ecuia lucrărilor trebuie să 0şi găsească preci)ări 0n caietele
de sarcini. : 1u trebuie să !ie restrictive.
172
: Redactarea acestora trebuie să !ie concisă, sistemati)ată şi e.primarea se va !ace
cu minimum de cuvinte.
: 8ă prevadă modul de urmărire a comportării 0n timp a lucrării.
: 8ă prevadă măsurile şi aciunile de demontare, de demolare <inclusiv reintegrarea
0n mediul natural al deşeurilor=, după e.pirarea perioadei de viaă <postutili)area=.
%"%"Iipuri şi !orme de caiete de sarcini
2n !uncie de destinaie caietele de sarcini pot !i;
: caiete de sarcini pentru e.ecuia lucrărilorJ
: caiete de sarcini pentru recepii, teste, probe, veri!icări şi puneri 0n !unciune,
urmărirea comportării 0n timp a construciilor şi coninutul cării te(nice a construcieiJ
: caiete de sarcini pentru !urni)ori de materiale, utilaje, ec(ipamente şi con!ecii
diverse.
2n !uncie de domeniul la care se re!eră caietele de sarcini pot !i;
: caiete de sarcini generale care se re!eră la lucrări curente 0n domeniul
construciilor şi care acoperă majoritatea categoriilor de lucrăriJ acestea se pot sistemati)a
pe categorii şi capitole de lucrări, pot deveni repetitive şi pot !i introduse 0n memoria
calculatoarelorJ
: caiete de sarcini speciale care se re!eră la lucrări speci!ice şi care sunt elaborate
independent pentru !iecare lucrare.
%"'"+oninutul caietelor de sarcini
@at !iind că !iecare lucrare 0n construcii are un anumit speci!ic, caietele de sarcini
sunt elaborate pentru !iecare lucrare, !olosindu:se, dacă este posibil, pări, seciuni,
capitole etc., elaborate anterior, veri!icate şi adaptate la noile condiii te(nice ale lucrării şi
puse de accord cu prescripiile te(nice 0n vigoare.
-st!el, coninutul unui capitol de lucrări din caietul de sarcini trebuie să cuprindă;
: breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcii şi de
instalaiiJ
: nominali)area planşelor care guvernea)ă lucrareaJ
: proprietăile !i)ice, c(imice, de aspect, de calitate, tolerane, probe, teste etc.
pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelorJ
: dimensiunea, !orma, aspectul şi descrierea e.ecuiei lucrăriiJ
: ordinea de e.ecuie, probe, teste şi veri!icări ale lucrăriiJ
: standardele, normativele şi alte prescripii care trebuie respectate la materiale,
utilaje, con!ecii, e.ecuie, montaj, probe, teste şi veri!icăriJ
: condiiile de recepie, măsurători, aspect, culori, tolerane etc.
173
3.@iste#e cantit)%i#or de #ucr)ri
-cest capitol va cuprinde toate elementele necesare 0n vederea cuanti!icării
valorice şi a duratei de e.ecuie a lucrărilor, şi anume;
: centrali)atorul obiectelor, pe obiectivJ
: centrali)atorul categoriilor de lucrări, pe obiecteJ
: listele cuprin)9nd cantităile de lucrări pe capitole de lucrări, a!erente categoriilor
de lucrări, cu descrierea 0n detaliu a acestoraJ
: listele cuprin)9nd cantităile de utilaje şi ec(ipamente te(nologice, inclusiv dotările
<după ca)=J
: speci!icaiile te(nice.
4. 6ra0icu# (enera# de rea#iare a #ucr)rii
:/&ărţile desenate
8unt documentele principale ale proiectului te(nic pe ba)a cărora se elaborea)ă
pările scrise ale proiectului şi care, de regulă, se compun din;
1.P#anuri#e (enera#e3
: planurile de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetriceJ
: planurile topogra!ice principaleJ
: planurile de amplasare a !orajelor, pro!ilurilor geote(nice, inclusiv cu 0nscrierea 0n
acestea a condiiilor şi a recomandărilor privind lucrările de păm9nt şi de !undareJ
: planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distane de
amplasare, orientări, coordonate, a.e, repere de nivelment şi planimetrice, cotele F5:','',
cotele trotuarelor, cotele şi distanele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor,
aleilor pietonale, plat!ormelor etc.J
: planurile principale privind sistemati)area pe verticală a terenului, inclusiv
0nscrierea 0n acestea a volumelor de terasamente, săpături:umpluturi, depo)ite de păm9nt,
volumul păm9ntului transportat <e.cedent şi de!icit=, lucrările privind stratul vegetal,
precum şi preci)ări privind utilajele şi ec(ipamentele de lucru, completări şi alte date şi
elemente te(nice şi te(nologiceJ
: planurile principale privind construciile subterane : amplasarea lor, seciuni,
pro!iluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, co!raj şi armare, ariile şi marca seciunilor
din oel, marca betoanelor, protecii şi i)olaii (idro!uge, protecii 0mpotriva agresivităii
solului, a coro)iunii etc.J
: planurile de amplasare a reperelor !i.e şi mobile de trasare.
174
2. P#an5e#e +rinci+a#e a#e o"iecte#or
8e recomandă ca !iecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr sau un
cod şi o denumire proprii, iar planşele să !ie organi)ate 0ntr:un volum propriu, independent
pentru !iecare obiect.
2n ca)ul 0n care proiectul este voluminos planşele se vor organi)a 0n volume şi5sau
broşuri pentru !iecare specialitate, distinct.
3. Ar,itectura
Aa cuprinde planşe principale privind ar(itectura !iecărui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, tolerane, dintre care;
: planul individual de amplasareJ
: planurile de ar(itectură ale nivelurilor subterane şi supraterane, ale teraselor,
acoperişurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, supra!ee, !unciuni te(nologice, cu preci)ări
privind materialele, con!eciile etc.J
: seciuni, !aade, detalii importante, cotate etc.J
: tablouri de pre!abricate, con!eciiJ
: tablouri de t9mplării şi tablouri de !inisaje interioare şi e.terioare.
Planşele vor conine cote, dimensiuni, distane, !unciuni, arii, preci)ări privind
!inisajele şi calitatea acestora etc.
4. Structura
Aa cuprinde planşele principale privind alcătuirea şi e.ecuia structurii de re)istenă,
pentru !iecare obiect, şi anume;
: planurile in!rastructurii şi seciunile caracteristice cotateJ
: planurile suprastructurii şi seciunile caracteristice cotateJ
: descrierea soluiilor constructive, descrierea ordinii te(nologice de e.ecuie şi
montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depo)itarea şi montajul, care se vor
0nscrie pe planşele principale.
5. Insta#a%ii#e
Aor cuprinde planşele principale privind e.ecuia instalaiilor !iecărui obiect, inclusiv
cote, dimensiuni, tolerane etc., şi anume;
: planurile principale de amplasare a utilajelorJ
: sc(eme principale ale instalaiilorJ
175
: seciuni, vederi, detalii principale.
Planşele vor conine cote, dimensiuni, calităile materialelor, veri!icările şi probele
necesare, i)olaii termice, acustice, protecii anticorosive şi parametrii principali ai
instalaiilor.
6. Dot)ri 5i insta#a%ii te,no#o(ice
Aor cuprinde planurile principale de te(nologie şi montaj, seciuni, vederi, detalii,
inclusiv cote, dimensiuni, tolerane, detalii montaj etc., şi anume;
: desenele de ansambluJ
: sc(emele te(nologice ale !lu.ului te(nologicJ
: sc(emele cinematice, cu indicarea principalilor parametriJ
: sc(emele instalaiilor (idraulice, pneumatice, electrice, de automati)are,
comunicaii, reele de combustibil, apă, iluminat etc., ale instalaiilor te(nologiceJ
: planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaii, sarcini etc.,
inclusiv sc(emele te(nologice de montajJ
: diagramele, nomogramele, calculele inginereşti, te(nologice şi de montaj, inclusiv
materialul gra!ic necesar punerii 0n !unciune şi e.ploatăriiJ
: listele cu utilajele şi ec(ipamentele din componena planurilor te(nologice, inclusiv
parametrii, per!ormanele şi caracteristicile.
7. Dot)ri de !o"i#ier, in-entar (os+od)resc, +a) contra incendii#or, +rotec%ia
!uncii etc.3
: planurile principale de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, seciuni,
vederi, tablouri de dotări etc.J
: listele cu dotări, inclusiv parametrii, per!ormanele şi caracteristicile acestora.
176
Art. 27
.1/!rmătoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează'
a/ nerespectarea prevederilor art 2 alin :19, art 10 alin :09 şi ale art 19 alin :19, cu
amendă de la 0000 lei la 2000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 00000 lei la .0000 lei,
pentru persoane 4uridice+
"/ nerespectarea prevederilor art A, art 9 alin :19, art 1. alin :19, art 0? alin :09 şi ale
art 0A, cu amendă de la 2000 lei la 10000 lei, pentru persoane fizice, şi de la ?0000 lei
la 20000 lei, pentru persoane 4uridice
.2/ (onstatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de comisarii -ărzii
Daţionale de Bediu
.3/ (ontravenientul poate achita, pe loc sau #n termen de ./ ore de la data #ncheierii
procesului%ver"al ori, după caz, de la data comunicării acestuia, 4umătate din minimul
amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta #n procesul ver"al
'%" (tributiile Gar;ii Nationale de #ediu
8emni!icatia prevederilor articolelor a caror nerespectare constituie contraventii si se
sanctionea)a de catre #1M este urmatoarea;
-rt 5. alin 1;
: 1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile preva)ute la
art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de reali)are a
lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in WminuteleT semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
-rt 12, alin 2;
: 4tili)area, preluarea si pre)entarea de in!ormatii gresite, !alse, incomplete
: In!ormatii de teren !ara e.istenta unui program de asigurare a calitatii
: -cceptarea de lucrari de teren incorect sau incomplet reali)ate
: Introducerea de in!ormatii !alse, arti!iciale in situatii unde acestea nu e.ista
177
: Modi!icarea cu buna stiinta de date, in!ormatii
: 3misiunea cu buna stiinta de date sau in!ormatii relevante
: Pre)entarea de categorii de date si lucrari de teren care nu s:au reali)at
: Pre)entarea de re)ultate ale lucrarile de teren si laborator, modi!icate, trunc(iate
: Pre)entarea prelucrarilor de date5modelari, cu date !alse sau nereali)ate in !apt
: Aicierea intentionata a raportului geologic elaborat
-rt. 1&, alin 1
: 1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile preva)ute la
art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma WminutaT negocierilor si conditiilor de reali)are a
lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in minutele semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
: -rt "; W1u raspunde la noti!icarea -PM privind incadrarea la una din situatiile
preva)ute la art 5, alin 2
: 1u raspunde invitatiei la negocieri asupra etapelor de investigare si evaluare
: 1u semnea)aJ nu isi asuma minuta negocierilor si conditiilor de reali)are a lucrarilor
: 1u inc(eie contractele pentru reali)area lucrarilor asumate la negocieri
: Re!u)a !inantarea investigatiilor si 5sau a lucrarilor asumate in minutele semnate
: 1u respecta termenele stabilite si asumate
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari
: Inc(eie contracte pentru reali)area lucrarilor cu persoane !i)ice sau juridice care nu
respecta conditiile de cali!icare si atestare stabilite.
-rt &, alin 1;
: Iransmiterea c(estionarelor peste termenul de 3 luni
: 1etransmiterea c(estionarelor la nici un interval de timp dupa primirea solicitarii
: +ompletarea c(estionarelor cu in!ormatii incorecte si transmiterea acestora
: /ludarea de in!ormatii e.istente la completarea c(estionarelor
178
: +ompletarea intentionata a in!ormatiilor cu date nerelevante sau !als.
-rt 14, alin 1
: 1u respecta termenele stabilite si asumate pentru predarea raportului
: 1u raspunde la solicitarea de completari sau clari!icari pentru raport in termenul
cerut
-rt 23, alin 2
: 1u respecta termenele stabilite la negocieri si asumate prin WminutaT semnata
pentru reali)area esalonata sau totala a lucrarilor si predare a rapoartelor
geologice, pentru etapa de investigare si evaluare preliminara si de detaliu,
programul de monitori)are si evaluarea de risc
: 1u respecta termenele stabilite pentru transmiterea completarilor sau clari!icarilor la
rapoartele geologice de etapa, de monitori)are si la sediul de evaluare de risc
-rt 2"
: 1u reali)ea)a studiul de !e)abilitate si proiectul te(nic in termenul stabilit de catre
autoritatea competenta pentru protectia mediului si noti!icat operatorului economic
sau detinatorului de teren.
179