Gradina Zeitei de Jad - Povestiri Chinezesti

GRĂDINA ZEIŢEI DE JAD
Grădina Zeiţei de Jad se află pe coasta Muntelui Peştera Vrăjită. De fapt, Grădina
Zeiţei de Jad nu este decât un deluşor. Bătrânii spun că pe vreuri pe Muntele Peşterii
Vrăjite erau nuai pietre !oale" nu creştea nici o rădăcină de copac, nici un fir de iar#ă.
$aenii care locuiau acolo, toţi spăr!ători de pietre, erau săraci lipiţi păântului% vântul şi
căldura &i pârjoleau, sudoarea le cur!ea &n oc'i, #u(ele li se uscau şi crăpau. Visau poi
&ncărcaţi cu fructe, i(voare cristaline, dar visul lor răânea nuai vis. )ntr*o (i, nu se ştie
când s*a &ntâplat, pe creasta untelui a răsărit un piersic. Băteau ploile şi vântul, apele din
unte cărau cu ele pietrişul, dar icul piersic răânea #ine &plântat şi creştea de*ţi era ai
are dra!ul.
Pe atunci s*a oploşit pe unte un flăcăiaş străin de acele locuri. +ieni nu ştia de
unde venise şi cu &l c'eaă. ,ot spăr!ând piatra &n #ătaia vântului şi*n arşiţa soarelui, se
&nne!rise de*i sclipea o#ra(ul. De aceea oaenii &i spuneau -an! cel +e!ru. .ra #un la iniă
feciorul şi tare arătos şi priceput. +u era &nsurat şi nu strânsese un #an &n viaţa lui. /ând se
afla cineva la anan!'ie, -an! cel +e!ru era priul care*i venea &n ajutor. Vor#eau toate
satele din jur de #unătatea lui.
De câte ori urca untele să spar!ă piatră, -an! cel +e!ru trecea pe lân!ă puiul de
piersic. Pe neaşteptate, &ntr*o noapte, puiul de piersic a crescut de să nu*l recunoşti. 0i tot &n
noaptea aceea i*au dat frun(ele şi a &nflorit. Diineaţa, trecând pe lân!ă piersic, deşi nu adia
nici o #oare de vânt şi cren!ile erau neişcate, #ăiatul a siţit cu se scutură peste el
#oa#ele de rouă de pe frun(ele poului. 1eara a trecut din nou pe su# piersic şi atunci florile
au &nceput să*l nin!ă cu petalele lor. 2ltă dată, lui -an! cel +e!ru i s*a părut că piersicul &i
(â#eşte şi i*a fu!it toată o#oseala. De atunci, &n fiecare seară, când &şi terina trea#a, -an!
cel +e!ru se aşe(a su# raurile piersicului.
)ntr*o (i, trecând pe acolo, a vă(ut cu piersicile roşii şi ari se copseseră. 1*a dus la
locul lui şi s*a apucat de spart piatră. Mirosul piersicilor &l aeţea cu parfuul lor. .ra &n
iunie, când soarele pripeşte ai tare şi pietrele se &ncinseseră ca focul, pârjolindu*i picioarele
desculţe. 3a aia(ă toţi ceilalţi flăcăi şi*au !ăsit câte un loc să se răcorească, clar -an! cel
+e!ru a răas să ai spar!ă piatră. Deodată s*a siţit o#osit de cădea din picioare şi a
adorit. /ând s*a tre(it, &n jurul lui era o răcoare neo#işnuită. 2 desc'is oc'ii şi a vă(ut că
dorea la u#ra unui po.
/ren!ile şi frun(ele poului se strânseră una &n alta ca o u#relă deasupra*i. -an!
cel +e!ru a sărit deodată &n sus, irându*se de unde a răsărit poul acolo. 3*a scuturat cu
putere, dar acesta era #ine &nfipt &n păânt. -an! cel +e!ru s*a inunat şi ai ult ştiind că
pe tot untele nu se afla decât piersicul pe su# care trecuse diineaţa. 1*a uitat ult la po,
dar n*a !ăsit un răspuns la &ntre#area ce*l frăânta şi, fără a ai sta pe !ânduri, s*a &ndreptat
către locul unde ştia că e piersicul. /ât ai clipi din oc'i a ajuns acolo şi a vă(ut că acesta era
locul lui. 0i, are inune, pe o crean!ă stătea o fată de toată fruuseţea şi cule!ea piersici.
-an! cel +e!ru s*a irat şi ai ult vă(ând aşa ândreţe de fată cu nu vă(use nicăieri pe
unde u#lase. 2vea faţa ca o floare de piersic &nflorit şi*i (â#ea. -an! cel +e!ru s*a apucat
iarăşi de spart piatră. 4ata a făcut un sen cu âna şi din locul unde spăr!ea #ăiatul piatra a
venit &n (#or o raură de piersic. 4ata a lipit*o de po şi cren!uţa s*a lipit ca *şi când
niciodată nu fusese sulsă de acolo. 2poi, a rupt o piersică şi i*a aruncat*o #ăiatului drept &n
ână. 4ata râdea din toată inia. -an! se siţea tare &ncurcat şi nu ştia ce să facă, dar ea s*a
oprit din râs şi i*a făcut sen s*o ănânce. După ce a âncat*o, #ăiatul s*a siţit aşa de
răcorit de parcă fusese la scăldat. 4ata a luat o raură de piersic şi a scuturat*o şi -an! s*a
poenit, deodată, &ntr*un pavilion verde scăldat &n luină. Pe un perete era a!ăţat un ta#lou
cu o piersică are. 5â(ând, fata a spus"
* .u sunt Zeiţa de Jad. 0tiu că eşti un #ăiat #un şi săritor. Dacă ai vreun neca(
vreodată, să vii aici şi să ă cauţi.
)n tip ce vor#ea, faţa (eiţei s*a &#ujorat şi ai ult. oc'ii &i scânteiau şi ai tare.
-an! cel +e!ru nu ştia ce să ai (ică de #ucurie şi ulţuire, dar fata s*a făcut nevă(ută.
-an! s*a poenit iarăşi &nconjurat de flăcăii care spăr!eau piatră.
1eara s*a &ntors acasă şi n*a dorit toată noaptea !ândindu*se la Zeiţa de Jad. 2 doua
(i, plecând la lucru, i se părea că er!e ai repede decât ceilalţi. /ând s*a luinat de (iuă, el
ajunsese deja su# piersic. 2ici a &ntâlnit*o din nou pe Zeiţa de Jad. Zâna &l privea râ(ând.
5oşindu*se, #ăiatul i*a spus"
* 2 venit să te ro! să*i cârpeşti căaşa. Zeiţa s*a &nvoit, deşi ştia că nu venise
pentru asta, şi i*a spus"
* -an! #ăiete, ştiu că n*ai dorit toată noaptea. /ulcă*te puţin.
Vă(ând cât de #ine se poartă (eiţa cu el, -an! cel +e!ru se siţea &n al nouălea cer.
După puţin tip a adorit. 2 răsărit soarele şi #ăieţii care treceau la lucru l*au vă(ut dorind
su# piersic şi, alături de el, căaşa cârpită.
De atunci, -an! cel +e!ru se ducea &n fiecare (i su# piersic şi se &ntâlnea cu Zeiţa de
Jad. 2(i aşa, âine aşa, ceilalţi flăcăi au &nceput să facă !lue pe seaa lui"
* +e!rule, s*au terinat de ult piersicile, tu ce ai cauţi6
-an! cel +e!ru, care nu inţea niciodată, le*a spus flăcăilor tot adevărul.
3a vreo 78 de li9 :93i * unitate de ăsură e!ală cu ;88 < de locurile acelea se afla
un orăşel &n care trăia un are #o!ătaş. &ntr*o (i, după ce a âncat şi a #ăut pe săturate,
#o!ătaşul a &nceput să*şi facă planuri" =Dacă aş avea o !rădină in care să sap un lac, să ridic
un unte şi pe unte să construiesc un pavilion, ce #ine ar ai fi>. După planuri, a trecut la
fapte. 2 c'eat toţi oaenii din &prejurii, printre care era şi -an! cel +e!ru, şi le*a dat
poruncă să*i aducă piatră de pe unte. )n (iua aceea, când tocai căra piatră pentru #o!ătaş,
-an! şi*a rupt &ncălţările. 3e*a spus #ăieţilor să*l aştepte până se duce la (ână să*i coase. 0i a
plecat la piersic.
Vă(ând că #ăieţii stau de!ea#a, pa(nicul i*a luat la #ătaie. /ând s*a &napoiat -an!,
pa(nicul a &ntins âna să*l lovească şi pe el. Dar, ca un făcut, âna a &nceput să*l lovească
c'iar pe pa(nic. 2cesta ţipa de durere, i se &nvineţise faţa, dar âna nu &nceta să*l lovească.
-nii se uitau iraţi, alţii făceau 'a(. Pa(nicul a că(ut &n !enunc'i şi a &nceput să se roa!e"
* ?artă*ă, iartă*ă@ De acu &ncolo n*a să ai #at pe nieni@
După ce a spus de trei ori aşa, a au(it vocea unei feei"
* De data asta te iert. 0i âna a &ncetat să lovească.
)n!ro(it, pa(nicul a fu!it la #o!ătaş şi i*a spus tot. 2cesta a dat ordin, să fie adus -an!
cel +e!ru şi aruncat &n teniţă.
2flând flăcăii ce i s*a &ntâplat, au ţinut sfat şi au 'otărât să*i dea de ştire Zeiţei de
Jad. /ând au plecat pe unte să spar!ă piatră, au trecut cu toţii pe la piersic, &nsă, nevă(ând
pe nieni, nu ştiau cui să*i spună. )l au(iseră ei &nainte pe -an! cel +e!ru vor#ind de (eiţă,
dar &n afară de el n*o vă(use nieni. 2tunci, unul dintre ei a stri!at"
* Zeiţă de Jad@ Vre să*ţi spune ceva@
+ici n*a terinat #ine, că au au(it o voce de feeie"
* 2şteptaţi puţin să va desc'id uşa.
0i frun(ele piersicului au &nceput să foşnească şi #ăieţii s*au tre(it deodată &n
Pavilionul Verde, iar &n faţa lor se afla o fecioară care #roda o perec'e de papuci #ăr#ăteşti.
2tunci, ci au &nţeles că aceasta e Zeiţa de Jad şi i*au spus totul. 2ceasta i*a liniştit"
* 4iţi pe pace, ă duc eu să*l scap@ 0i &ndată s*a făcut nevă(ută.
Bo!ătaşul tocai se afla la asă, când a au(it o voce"
* Bo!ătaş afurisit, ele ce l*ai &nc'is pe -an! cel +e!ru6 .u l*a #ătut pe pa(nic. Vrei
cuva să te pui cu ine6 )ncearcă@
Moşierul s*a 'ol#at in jurul lui, dar n*a vă(ut niic şi a &nceput să treure de frică.
Vocea s*a au(it din nou"
* +etre#nicilor, să*l eli#eraţi de &ndată pe #ăiat@
De a#ia acua şi*a dat seaa oşierul că aude vocea unei feei şi, făcând pe
!ro(avul, a (is"
* Dar cine eşti tu care nu te arăţi6
* /re(i că i*e frică să*ţi spun cine sunt6 1unt Zeiţa de Jad@ a răspuns vocea.
)n!âfat, oşierul a spus"
* .u sunt stăpânul ţinutului. +*a decât să desc'id !ura, că ar!intul va cur!e !ârlă,
teniţele se vor ticsi.
)ţi poruncesc să te arăţi la faţă@ 5â(ând, (âna i*a spus"
* )ncă n*a vă(ut nici un stăpân aici@
* .u sunt stăpânul, a spus oşierul.
* /'iar tu6 0i eu care credea că eşti o !răadă de !unoi@ +u eriţi tu să ă ve(i@
* $rice ai spune, eu sunt stăpânul, iar -an! cel +e!ru nu este decât un spăr!ător de
piatră şi supusul eu@ a spus oşierul fără o#ra(.
Zâna s*a &nfuriat şi a &nceput să*l #atjocorească, dar oşierul, roşu de ciudă, n*avea
cu s*o vadă. 2tunci, (âna i*a spus"
* Vrei neapărat să ă ve(i6 1ă*ţi arăt ai &ntâi de ce sunt &n stare@
0i deodată a intrat pe uşă o răurică de piersic care s*a &nfipt &n ijlocul caerei şi,
cât ai clipi din oc'i, din ea a crescut un piersic !ros şi are care &pin!ea cu cren!ile tavanul
caerei. 1periat, oşierul a &nceput să ţipe şi a rupt*o la fu!ă ai repede de cu se strecoară
un şoarece &n !aura lui. )n rândul pa(nicilor a &nceput &#ul(eala" cădeau şi se &pin!eau unii
pe alţii stri!ând"
* ?artă*ne, (ână@ ?artă*ne, (ână@
* Vă iert pe toţi dacă descuiaţi uşa teniţei@ le*a răspuns (âna.
-an! cel +e!ru a vă(ut cu se desc'ide uşa, a ieşit din teniţă şi a fu!it repede
acasă.
2 doua (i, când tocai se pre!ătea să plece la lucru, s*a poenit cu Zeiţa de Jad că
intră &n curte. 4âstâcit, -an! nu ştia pe ce să pună âna ai &ntâi.
+*a trecut ult şi de afară s*a au(it 'ărălaie are. Bo!ătaşul triisese soldaţi şi cai
să*l prindă pe -an! cel +e!ru. Zâna l*a apucat de ână şi i*a spus"
* Aai repede cu ine.
1oldaţii au &nceput să*i urărească. Zâna şi #ăiatul s*au căţărat pe unte, dar soldaţii
erau pe urele lor.
2jun!ând la un (id de piatră, (âna s*a oprit şi a (is"
* 1apă ai repede aici@
Băiatul a &nceput să lovească cu târnăcopul &n (id până ce a apărut ca o uşă ce ducea
&ntr*o peşteră unde (âna i*a spus să se ascundă. /ând au ajuns soldaţii acolo, n*au vă(ut nici
ură de #ăiat, ci nuai peştera nea!ră. -nii, ai curajoşi, au intrat &n peşteră şi au ers,
până ce au dat de o apă adâncă, adâncă şi foarte &nvol#urată.
De atunci nu. l*a ai vă(ut nieni pe -an! cel +e!ru. Peştera de pe unte au nuit*
o Peştera Zeiţei, iar untele l*au nuit Muntele Peşterii Zeiţei. 2deseori, din !ura peşterii
iese o ceaţă al#ă care cuprinde tot untele şi atunci se aude un (!oot ca şi când cineva ar
spar!e piatră. 0i când ceaţa devine ai deasă, oaenii spun că e vreea când (eiţa se
&ntâlneşte cu -an! cel +e!ru. +ieni n*a ai vă(ut*o pe Zeiţa de Jad, dar tot untele e
acoperit cu piersici, aşa că i se spune Grădina Zeiţei de Jad.
FATA DIN TABLOU
Pe untele Bin erau două văi" una se nuea Gura*celor*nouă*dra!oni, iar cealaltă
Gura*celor*şapte*dra!oni.
?n valea ce se nuea Gura*celor*nouă*dra!oni era un sat are &n care trăia o #ătrână
săracă. .a avea un fecior, pe nue ,ien ,ai. 2cesta creştea ai voinic decât alţi copii şi pe
faţa*i cinstită străluceau doi oc'i foarte vii. 3a vârsta de nouă ani, ,ien ,ai putea să se caţere
pe unte şi să prindă #ursuci. 3a vârsta de (ece ani avea curajul să intre &n vi(uina lupului. )n
fiecare diineaţă, pleca cu noaptea*n cap pe un unte &ndepărtat, de unde tăia vreascuri pe
care le aducea acasă şi le dădea pe ore(. Dacă o (i nu tăia vreascuri, &n (iua aceea nu se !ăsea
de âncare &n casa lor. 0i până să ajun!ă acolo, trecea peste stânci pie(işe şi peste punţi
&nalte, trecea prin valea unui râu cu apa &nvol#urată. $dată,. &ntr*un an, de săr#ători, s*a pornit
o ploaie care a ţinut (ile &n şir. Zilele treceau şi ploaia nu ai contenea. +eaiaşteptând să se
luine(e vreea, ,ien ,ai şi*a aruncat toporul pe uăr, şi*a luat coşul şi frân!'ia şi a plecat
pe unte să taie vreascuri. 0i pentru că veni vor#a de topor, toporul lui fusese făcut la un
fierar anue şi era de trei ori ai !reu decât alte topoare. ,ien ,ai a trecut valea. cu apa
&nvol#urată, s*a căţărat pe crestele spălate de ploaie, pe cărările &n!uste, şi a ajuns la untele
cel ai &ndepărtat, unde a &nceput să taie vreascuri. Dar n*a apucat să taie cine ştie ce că s*a
pornit vântul şi a &nceput din nou ploaia. 0i a plouat a plouat până ce apa a acoperit toată
valea. După ce a stat ploaia, ,ien ,ai s*a urcat &ntr*un copac şi a vă(ut cu valea era tot o
apă. -itându*se spre druul care ducea la casa lui, &şi (icea" =Maa ă aşteaptă &n poartă şi
poate e &n!rijorată să nu ă fi luat apa>. ?*a părut rău că nu poate ajun!e &ntr*o clipă la aa
lui s*o liniştească, dar orice ar fi fost, nu se putea trece peste valurile &nfuriate care
cuprinseseră toată valea. 0i tot !ândindu*se el, nu ştiu cu s*a făcut că i*a scăpat toporul din
ână şi a că(ut cu (!oot peste o stâncă ver(uie. -itându*se după el, a vă(ut că stânca s*a
işcat şi &ncet, &ncet s*a dat la o parte, apoi pe locul acela a apărut o #ătrână care a &ntre#at de
trei ori"
* /ine a ciocănit la uşa ea6
,ien ,ai şi*a făcut curaj şi a sărit din copac spunând"
* .u a ciocănit la uşa ta. ?ar #ătrâna l*a &ntre#at"
* /e trea#ă ai de ai ciocănit la uşa ea6 ,ien ,ai i*a spus ce avea pe suflet"
* Măicuţă, &n fiecare (i vin pe untele acesta să tai vreascuri, &n fiecare (i trec prin
văile adânci şi ă caţăr pe stâncile &nalte şi nu ă sperie o#oseala. Dar acu *a ţintuit apa
aici şi sunt &n!rijorat de aa care ă aşteaptă să dă vreascurile pe ore(. Dar cu să ă
&ntorc acasă6
Bătrâna l*a ascultat şi apoi s*a aplecat şi a ridicat de jos o le!ătură de trestie pe care i*
a dat*o, spunându*i"
* Dacă te vei aşe(a pe ea, vei ajun!e oriunde te vei !ândi. 2poi, #ătrâna s*a făcut
nevă(ută, iar stânca s*a işcat la locul ei.
,ien ,ai s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi şi*a (is" =)ntâi să ă ridic &n vă(du'>. 0i
cât ai clipi din oc'i, s*a ridicat &n vă(du'. 2poi a vrut să co#oare şi ca un ful! a co#orât tot &n
locul de unde plecase.
Dacă a vă(ut flăcăul, şi*a ridicat crosna de vreascuri &n spate, s*a aşe(at pe le!ătura de
trestie şi, ai repede decât vântul, a ajuns acasă. &nainte, a#ia putea să urce untele după
vreascuri o dată pe (i şi la &napoiere era deja noapte. 2cu, cu ajutorul le!ăturii de trestie, se
ducea pe unte de câte patru*cinci ori pe (i. După câteva (ile, casa lor era plină de vreascuri
şi de ore(. &ntr*o (i, ,ien ,ai i*a spus aei sale"
* Maă, eu *a făcut are, dar nu a vă(ut &ncă luea. 2 strâns destul ore( să*ţi
ajun!ă pentru ulte (ile. Pe ine ă #ate !ândul să plec &n lue.
Bătrâna l*a &ntre#at"
* Dar unde vrei să pleci, copile6
După puţină !ândire, ,ien ,ai a răspuns"
* ,oţi vor#esc despre fruuseţea capitalei şi aş vrea să ă duc şi eu să o văd. Bătrâna
i*a (is"
* /apitala este al &păraţilor, ai !rijă de tine, şi să te &ntorci cât ai repede. ,ien ,ai a
dat din cap şi s*a aşe(at pe le!ătura de trestie ridicându*se &n vă(du' şi, &ntr*o clipă, a şi fost
&n capitală. De sus, din vă(du', oraşul părea aeninţător şi ăreţ. Zidurile &nalte, clădirile &n
opt colţuri se perindau unele după altele. Pe stră(i şi ulicioare işunau oaenii. )n oraşul
inter(is9 se vedeau fel de fel de pavilioane colorate şi pa!ode al#e ascunse pe su# raurile
ver(i ale copacilor, iar pe apa al#ăstruie a lacurilor lunecau #ărci inunat &podo#ite. După
ce s*a săturat de privit, ,ien ,ai a co#orât pe păânt şi a &nceput să se pli#e pe stră(ile
oraşului, unde a vă(ut privelişti pe care nu le ai vă(use niciodată. Mai avea un sin!ur !ând"
să pătrundă &n oraşul inter(is, partea capitalei unde erau palatele &păratului şi unde era
inter(isă intrarea oaenilor de rând, să vadă cu e acolo. 2 aşteptat până s*au &nc'is toate
prăvăliile, până ce străjile au anunţat ie(ul nopţii, s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi a ajuns
&n oraşul inter(is. 0i ce a vă(ut aici l*a inunat şi ai ult" privelişti ferecătoare şi #o!ăţii
nepreţuite% lacuri acoperite cu nuferi, *acoperişuri care parcă*şi luau (#orul, lapadare
rotunde şi roşii, dra!oni fioroşi pe postaente de piatră, picturi şi sculpturi inunate pe
fiecare (id. 2 trecut &ncetişor pe lân!ă un leu de araă ai &nalt decât un stat de o, s*a
strecurat prin peştera de piatră a unui unte făcut de âna oului şi, &n u#ra copacilor, a
vă(ut un palat acoperit cu olane ver(i strălucitoare, cu coloane roşii şi !eauri sparte. După
ce s*a asi!urat că nu*l vede nieni, s*a urcat pe scările de arură, vrând să vadă ai #ine
desenele de su# streaşină, să pipăie coloanele lunecoase. 2r ai fi vrut să vadă ce se află &n
palat. 1*a apropiat de fereastră şi a ridicat &ncet perdeaua de ătase. Dar &năuntru era
&ntuneric şi n*a vă(ut niic. /ând să plece, a au(it un (!oot şi, deodată, toată &ncăperea s*a
luinat. 2tunci a vă(ut &năuntru un turn de fildeş şi ta#louri din #a#us şi aur, iar alături, o
fată de o fruuseţe răpitoare care plân!ea aarnic. 4ata ţinea &n ână un castron &n care
ardea o luânare de aur ce &prăştia ra(e aurii, &n păr avea o floare ce &prăştia ra(e ar!intii,
&n urec'i avea cercei de ru#in, pe spate o antie colorată, iar ijlocul &i era strâns &ntr*o
cin!ătoare #ătută cu pietre preţioase. ,ien ,ai, vă(ând cu lacriile se rosto!olesc pe faţa
al#ă a fetei, a siţit cu i se &noaie inia. =$are cine o c'inuieşte pe această fecioară
lădie, care la ie(ul nopţii e &nc'isă &n această &ncăpere6> ,ocai voia să plece, când fata,
plutind parcă, s*a apropiat de el şi cu o voce sla#ă i*a spus"
* .i, nu pleca@ Vreau să*ţi spun ceva@ ,ien ,ai s*a oprit şi a ascultat.
* 1unt &nc'isă &n palat de ulţi ani şi nu văd niciodată pe nieni. +u pot să ă işc
&n voie şi de priăvara până iarna, de diineaţa până seara, stau &nc'isă &n această caeră.
$ule, fie*ţi ilă, scapă*ă de aici@
,ien ,ai i*a fă!ăduit, dar cu s*o scoată din palat tocai când treceau străjile care
stri!au ceasurile din noapte, când fereastra era aşa de solidă şi uşa aşa de !roasă6 2 răas
uitându*se la fată &n tăcere. 2ceasta i*a spus"
* 1coate ta#loul cu fata din palat şi astfel ă salve(i. /ând voia s*o &ntre#e unde se
află acel ta#lou, s*au au(it paşi şi caera s*a cufundat din nou &n &ntuneric, iar fata s*a făcut
nevă(ută. ,ien ,ai s*a aşe(at &n !ra#ă pe le!ătura de trestie şi s*a ridicat &n vă(du'.
2juns acasă, i*a povestit aică*si totul şi apoi s*a aşe(at pe le!ătura sa şi a plecat la
untele Bin. 1*a căţărat din nou &n copac şi a dat druul toporului care a că(ut cu (!oot pe
stânca verde. Bătrâna a &ntre#at iarăşi de trei ori"
* /ine a ciocănit la uşa ea6
,ien ,ai a sărit din copac şi a răspuns"
* .u a ciocănit la uşa ta. Bătrâna, supărată i*a (is"
* Bi*a dat le!ătura de trestie, acua ce ai vrei6
* Măicuţă, nu fi supărată, i*a spus flăcăul, te ro! să ă asculţi. Pretutindeni creşte
iar#a şi &nfloresc florile, oaenii de ce nu pot fi toţi fericiţi6 M*ai ajutat să scap de foae, să
nu ă ai o#osesc şi să nu ă c'inuiesc. 2ş vrea să fac şi eu un #ine salvând*o pe acea săr*
ană fată din palat. 1pune*i, ăicuţă, cu să !ăsesc ta#loul cu fata6
După ce a ascultat toate cele, #ătrânei i*a trecut supărarea şi cu #lândeţe a (is"
* Bravo, flăcăule, ai spus #ine. ?ar#a creşte peste tot, florile &nfloresc pretutindeni,
oaenii tre#uie să fie toţi fericiţi. /opile, eu vreau să te ajut. Dacă vrei să scapi fata tre#uie
să te duci la unţii cei &ntunecaţi şi să cauţi du'ul pustiului. Dar uşa du'ului e foarte !reu de
!ăsit Pentru aceasta tre#uie să cauţi ai &ntâi trestia lun!ă de trei !ean!uri9 :9-nitate de
ăsură e!ală cu C, CC < şi după ce vei tra!e cu putere de ea, ţi se va arăta druul ce duce la
uşa lui. Dacă du'ul doare, nu care cuva să aştepţi, pentru că dacă a adorit, el doare
D78 de ani şi nu se tre(eşte nici dacă*l stri!i, nici dacă*l scuturi. De*l vei !ăsi dorind, să te
duci la râul cu nisipul roşu şi să faci rost de acul sfânt de la &părăteasa peştilor ne!ri. 1tânca
verde s*a işcat şi s*a aşe(at te locul ei, iar #ătrâna s*a făcut nevă(ută.
După povaţa #ătrânei, ,ien ,ai s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi &ntr*o clipă a ajuns
la unţii cei &ntunecaţi. 2ceşti unţi aveau nu ştiu câte vârfuri şi culi, pe coastele lor
creşteau păduri cu tot felul de copaci, iar &n păduri tot felul de ier#uri şi flori parfuate. ,ien
,ai a &nceput să caute prin păduri, pe vârfuri şi pe costişe şi până la ură a !ăsit trestia lun!ă
de trei !ean!uri. 2 tras de trestie şi &n faţa lui s*a făcut un dru care ducea &n inia untelui.
,ien ,ai a pornit pe acest dru. 3a capătul lui se afla o casă de piatră &n care era un Ean!, o
pernă şi o asă, toate de piatră. Du'ul pustiului dorea &ntins pe Ean!ul de piatră, cu perna
de piatră la căpătâi şi sforăitul lui răsuna ca un tunet. ,ien ,ai s*a apropiat de el şi, vă(ând
cu doare de adânc, l*a apucat de #raţ, dar #raţul parcă avea ii de ţinuri99 :99-nitate de
ăsură e!ală cu ;88 !<, aşa că nici n*a putut să*l işte% i*a pipăit corpul, dar corpul era ai
tare decât piatra. După câteva clipe, s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi a plecat &n căutarea
râului cu nisipul roşu.
2şe(at pe le!ătura sa, ,ien ,ai (#ura prin vă(du' ca un nor al#. 0i a trecut peste râuri
cu apa !al#enă şi peste râuri cu apa verde, peste râuri &n care sclipeau sol(ii de peşte şi peste
râuri cu apa &nvol#urată şi nuai după ce a trecut peste FF de râuri şi a stră#ătut F FFF de
li999 :999-nitate de ăsură e!ală cu ;88 < a ajuns la râul cu nisipul roşu. 2pa râului era
aşa de lipede &ncât puteai să ve(i până &n fundul lui. ?n râu era nisip roşu care strălucea aşa
de tare de credeai că şi apa e roşie. $ ulţie de peştişori ne!ri aler!au de colo*colo pe
fundul lui.
,ien ,ai şi*a dat seaa că acesta e râul cu nisipul roşu de care*i vor#ise #ătrâna. Dar
cu s*o !ăsească pe &părăteasa peştilor ne!ri6 Pli#ându*se &n sus şi &n jos pe alul râului,
i*a venit un !ând. 1*a dus &n satul vecin să caute o plasă de prins peşte. /ând au au(it despre
ce este vor#a, locuitorii satului l*au sfătuit"
* ,inere, tinere, nu*ţi priejdui viaţa. Peştii din râu sunt puii &părătesei peştilor ne!ri
şi nieni n*are curajul să*i atin!ă.
2u(ind aceasta, #ăiatul a şovăit un pic, dar nu şi*a sc'i#at 'otărârea. 2 luat plasa şi
s*a dus pe alul apei. 2poi s*a aşe(at pe le!ătura de trestie, s*a ridicat &n vă(du', a aruncat
plasa &n apă şi a &nceput s*o tra!ă &ncetişor. Plasa s*a uplut de peştişori ne!ri care se (#ăteau
speriaţi. Dar nici n*a apucat să se uite ai #ine, că s*a stârnit un vânt şi apa râului a &nceput să
se &nvârtejească. Vârtejul se ridica spre ,ien ,ai, ai, ai să*l cuprindă, când, vă(ând că nu*i
a #ună, acesta a spus" =5idică*te@> şi le!ătura s*a ridicat de!ra#ă &n vă(du'. 0i cu cât vârtejul
se ridica ai sus, cu atât ,ien ,ai, ţinând plasa strâns &n ână, se ridica şi ai sus. 3e!ătura
de trestie s*a ridicat la &nălţiea de D88 !ean!uri, iar vârtejul de apă a ajuns până la FF
!ean!uri. 3e!ătura s*a ridicat ai sus c'iar decât cel ai &nalt unte, şi atunci vântul s*a po*
tolit şi apa a că(ut &n atcă. -itându*se &n jos, ,ien. ,ai a vă(ut deasupra apei pe &părăteasa
peştilor ne!ri, cu o coroană de aur pe cap, care a stri!at către el"
* $ule de pe le!ătura de trestie, ă dau #ătută. Dă*i puii &napoi şi*ţi voi &plini
orice dorinţă@
,ien ,ai a co#orât la &nălţiea unui copac şi a spus"
* +u vreau nici aur, nici ar!int, ci nuai acul sfânt şi să*i spui cu să tre(esc du'ul
pustiului care doare &n unţii cei &ntunecaţi.
* +*ai decât să*l &nţepi cu acul sfânt şi se va tre(i, i*a răspuns &părăteasa. )nainte a
avut acul de care*i poeneşti, dar anul acesta când au crescut apele, i l*a furat scorpia de
#roască ţestoasă din vă!ăuna dra!onului de la capătul râului. )ţi voi da &n sc'i# un căuş pe
care dacă*D vei afunda &n vă!ăuna dra!onului vei !ăsi de&ndată acul sfânt. Zicând aceasta,
&părăteasa şi*a desprins un sol( strălucitor &n. foră de căuş pe care i l*a aruncat #ăiatului.
,ien ,ai a luat sol(ul şi apoi a dat druul peştişorilor care s*au afundat &n apă &preună cu
aa lor.
După ce a &napoiat plasa, ,ien ,ai s*a aşe(at pe le!ătura ie trestie şi a (#urat pe firul
apei, până ce a ajuns la capătul râului, unde se &nălţa un unte ic, din piatră roşie, acoperit
cu #ra(i roşii. 2ici se afla o vă!ăună cu apă nea!ră*ver(uie. 2 co#orât de pe le!ătură şi a
vârât căuşul strălucitor &n vă!ăună. 2poi, ridicându*l, apa a secat pe juătate. 2 ai vârât o
dată căuşul şi din toată apa n*a ai răas decât o ocirlă pe fundul vă!ăunii, &n care se târau
nişte #roaşte ţestoase. /ea ai are dintre ele, care avea pe puţin câteva sute de ţinuri, şi*a
strâns capul şi s*a prefăcut &ntr*o feeie cu faţa verde.
,ien ,ai i*a spus"
* Dacă nu*i dai &ndată acul sfânt pe care l*ai furat, a să sec vă!ăuna.
Broasca i*a aruncat o privire plină de ură şi i*a &ntins acul. 3uându*l, ,ien ,ai a vă(ut
că era un ac nu ai lun! de două de!ete, dar !reu de să*i rupă âna.
2vând acul sfânt, ,ien ,ai s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi a (#urat către unţii cei
&ntunecoşi. 2jun!ând la trestia lun!ă de trei !ean!uri, a tras de ea şi i s*a arătat din nou
druul care ducea &n inia untelui. Du'ul pustiului dorea &ncă pe Ean!ul lui de piatră,
sforăind de credeai că sunt ii de tunete. 3*a &nţepat cu acul sfânt &n uăr, şi du'ul
păântului s*a tre(it stri!ând"
* Dar ce *a pişcat oare6 ,ien ,ai i*a (is &n !ra#ă"
* Bunule du', nu te*a pişcat niic. .u te*a tre(it, să te ro! să ă ajuţi &ntr*o trea#ă@
5â(ând, du'ul pustiului a (is"
* Desi!ur că #ătrâna de la untele Bin te*a triis aici. Bine, spune*i ce tre#uri te*au
adus.
,ien ,ai a spus"
* ,e ro! să*i ajuţi să scot ta#loul cu fata din palat@ Bătând din pale, #ătrânul a
răspuns"
* . uşor de tot, vreau să te ajut, dar să ştii un lucru, nu*i place niciodată să duc o
trea#ă până la capăt. 2cu s*a &nnoptat deja. .u voi pleca, iar tu culcă*te pe Ean!ul eu, cu
capul pe perna ea, şi*n vis vei vedea tot ce fac eu. După ce a terinat de vor#it, l*a &pins
pe ,ien ,ai &n pat, iar acesta a adorit pe loc.
)n vis, a vă(ut tot felul de ciudăţenii" 2 vă(ut cu du'ul pustiului s*a prefăcut &ntr*o
pisicuţă al#ă care parcă (#ura, aşa aler!a de repede, şi sărind peste un (id roşu a intrat &n
oraşul de reşedinţă. .ra aproape de ie(ul nopţii când pisica a pătruns &n palat. &păratul şi
&părăteasa doreau su# #aldac'inul #rodat cu dra!oni. 1lujitorii care*i pă(eau erau aşa de
o#osiţi că le aorţiseră picioarele şi a#ia &şi ai ţineau oc'ii desc'işi, dar nu &ndră(neau nici
să se aşe(e, nici să se culce. Pisicuţa al#ă a aşteptat până s*a liniştit totul, s*a furişat şi a luat
cin!ătoarea de jad a &părătesei şi, sărind din (id &n (id, a ieşit din palat. 2poi, sărind peste
(idul care &nconjura oraşul, a aler!at până la o fântână părăsită şi a aruncat*o &n ea. ,ien ,ai a
dat un stri!ăt şi s*a tre(it. 2lături se afla du'ul pustiului care, căscând, a spus"
* 4lăcăule, ceea ce tre#uia să fac pentru tine a făcut. /e a ai răas, vei face tu.
2cu pleacă, fiindcă i*e son.
Du'ul pustiului s*a urcat pe Ean!, a pus capul pe perna de piatră şi a adorit &ndată.
)n caeră s*a au(it din nou sforăitul ce seăna cu un tunet.
)n (ori, ,ien ,ai a ajuns &n capitală. )părăteasa se tre(ise, făcuse #aie şi, când să se
&#race, nu a ai !ăsit cin!ătoarea de jad. 2 dat poruncă s*o caute, dar nu era de !ăsit. +u
ştiu câţi servitori au fost pedepsiţi. Dar oricât au căutat*o, n*au !ăsit*o. 2tunci &părăteasa a
poruncit ca aceluia cărei va aduce cin!ătoarea de jad să i se &plinească toate dorinţele" de
vrea să fie nuit denitar, va fi denitar, de vrea aur şi ar!int, va prii aur şi ar!int.
,ien ,ai s*a &nfăţişat la &părăteasă şi i*a spus cu !las dool"
* .u a o#iceiul să vise( ce se &ntâplă &n realitate. ?eri*seară a visat cu
cin!ătoarea de jad a fost aruncată &ntr*o fântână părăsită.
Denitari şi soldaţi au pornit*o &preună cu ,ien ,ai spre fântâna părăsită, unde au
!ăsit cin!ătoarea. )păratul l*a &ntre#at pe ,ien ,ai"
* Vrei să fii denitar sau vrei #ani6 ,ien ,ai a răspuns"
* +u vreau nici să fiu denitar, nu vreau nici #ani. 2 au(it că aveţi &n palat un
ta#lou cu o fată. Vreau acel ta#lou şi niic altceva. )păratul s*a #ucurat că*i cere nuai atât
şi a dat poruncă să*i fie dat ta#loul.
,ien ,ai a luat ta#loul, s*a aşe(at pe le!ătura de trestie şi a părăsit capitala,
&ntorcându*se acasă. 2 a!ăţat ta#loul pe perete şi, uitându*se la el, şi*a dat seaa că fata din
ta#lou era una şi aceeaşi cu fata din palat. 0i cu cât se uita ai ult, cu atât i se făcea ai dor
de sărana fată pe care o vă(use &n palat. 2tunci, fata din ta#lou s*a işcat" luânarea de aur
din ână a &nceput să răspândească ra(e aurii, floarea de ar!int din păr &prăştia ra(e ar!intii.
2 &nceput să (â#ească şi faţa*i palidă a căpătat şi ai ult farec. +u s*a plâns că ,ien ,ai
e prea sărac şi, cu âna &n care ţinuse luânarea de aur, a ajutat*o pe aică*sa să pre!ătească
âncarea. /ei doi tineri s*au căsătorit şi niciodată n*au ai părăsit unţii Bin.
MUNTELE ZÂNEI COCORILOR
/ocorul este o pasăre foarte fruoasă. 2re un oţ roşu ca o floare, pene al#e ca
(ăpada şi picioare lun!i. 3e!enda spune că deult, deult, cocorul a (#urat din creierul
untelui, ducând &n spate o (ână. Pe vreurile acelea, departe, tare departe, tocai &n partea
de apus a unţilor, trăia un ne!ustor, ca la vreo ;8 de ani, care desc'isese prăvălie are
&ntr*un sat. 3a câţiva li de acest sat, se afla un cătun vestit pentru priveliştile sale. 2ici trăiau
două failii" una se c'ea 3i, iar cealaltă -an!. .rau vecini şi se &nţele!eau cu nu se poate
ai #ine. 4ailia 3i avea o fată * ,ai Aua, iar failia -an! un #ăiat * -an! 1ian!. Bătrânii
se aveau #ine, iar copiii şi ai #ine% de ulte ori #eau apă din acelaşi pa'ar şi se jucau la
u#ra aceluiaşi po. Vă(ând cât de #ine se &nţele!eau copiii, #ătrânii se #ucurau şi &şi
(iceau"
* ,u ai un #ăiat, eu a o fată, să ne &nrudi@ /ine să ştie că după puţin tip, venind o
oliă, -an! 1ian! a răas fără aă, iar ,ai Aua fără aândoi părinţii. Din cele două
failii n*a ai răas decât #ătrânul -an! şi cei doi copii. ? se rupea inia #ătrânului vă(ând
cu -an! 1ian! a răas orfan de aă, iar ,ai Aua orfană de aândoi părinţii.
)ntr*o (i, acesta a spus"
* ,ai Aua, &ncă de când trăiau părinţii tăi, 'otărâse să te uţi la noi. 2cu, că ai
răas sin!ură, vino &n casa noastră şi vo &părţi âncarea şi #ăutura@
,ai Aua s*a utat la failia -an! şi aândoi copiii erau nedespărţiţi" la fântână
er!eau &preună, la cositul ier#ii &preună şi râsul lor răsuna peste tot. )ncetul cu &ncetul,
copiii au crescut ari şi au &nceput să &nţelea!ă anuite lucruri. Vecinii spuneau că ,ai Aua e
ca o floare, dar &n oc'ii lui -an! 1ian! ea era ai fruoasă decât toate florile% vecinii
spuneau că ,ai Aua are oc'ii ca nişte stele, dar pentru -an! 1ian! oc'ii ei erau ai
strălucitori decât toate stelele. /ând -an! 1ian! o privea, ,ai Aua se roşea şi*şi pleca oc'ii.
1e făcuseră ari şi se ruşinau să*şi ai vor#ească &n faţa oaenilor. 1iţăintele lor erau ca
florile ce &nfloresc când vine priăvara şi dă căldura. ,oţi se aşteptau ca ei să se ia. Dar nu
&ntotdeauna se &ntâplă după !ândul oului. ,atăl lui -an! 1ian! şi*a adus o altă nevastă, o
feeie &nc'isă şi rea. +ici nu trecuseră trai (ile, când a &nceput să*l c'inuiască pe -an!
1ian!. 2cesta pleca dis*de*diineaţă la câp, dar aa vitre!ă nu*l aştepta niciodată cu
asa şi adesea &i (icea lui #ăr#atu*său"
* Aai să âncă, ce să*l ai. aşteptă şi pe el, e are şi ar tre#ui să dea (or să
terine trea#a ai repede şi să vină devree acasă. ?ar când se &ntorcea -an! 1ian! ori !ăsea
âncarea rece, ori nu ai !ăsea deloc.
/ând i se rupeau 'ainele, aa vitre!ă (icea"
* . #ăiat are şi ar tre#ui să fie ai cu !rijă cu 'ainele. Dacă le*a rupt, să le poarte
rupte@
Zi şi noapte &l pone!rea aa vitre!ă pe -an! 1ian! &n oc'ii tatălui său, &ncât acesta
şi*a scos #ăiatul de la iniă. Vedea cu -an! 1ian! ra#dă de fri! şi de foae, dar nu*l lua &n
seaă. +uai ,ai Aua ai avea !rijă de el şi câteodată, pe furiş, &i oprea âncare, ori &i
cosea 'ainele. ,ai Aua &ncerca să !'icească de ce aa vitre!ă se purta urât cu -an! 1ian!
şi aşa de #ine cu ea. 1ăraca fată, nici nu se !ândea că aa vitre!a n*o să*i lase să se
căsătorească.
Dar peştele caută tovărăşia peştelui, şarpele caută tovărăşia şarpelui. &ntr*o (i, &n casa
lui -an! a venit o peţitoare cu care aa vitre!ă a şuşotit un tip.
2ve aici o cooară care face #ani #uni şi n*ar tre#ui să ai fi aşa săraci. /e (ici
de ,ai Aua6
Peţitoarea a răspuns"
* .şti o feeie deşteaptă, cred că ,ai Aua face câteva sute de 3ian!uri9 :93ian! *
unitate de ăsură pentru #ani, e!ală cu CC ! de ar!int<de ar!int, dar ă te că nu vreţi s*o
daţi.
2u(ind că e vor#a de câteva sute de lian!uri de ar!int, aa vitre!ă a sărit &n sus,
oc'ii i s*au roşit şi a răspuns &n !ra#ă"
* +u te tee că #ăr#atu*eu şi fiu*eu nu s*or &nvoi. 0tiu eu un leac pentru ei, nuai
să*i aduci #anii.
Peţitoarea a &nceput să râdă şi, aplecându*se la urec'ea aei vitre!e, a spus"
* ,rea#a e ca şi făcută, ne!ustorul care a desc'is prăvălia &n sat trecând &ntr*o (i pe
aici a vă(ut*o pe fată. . !ata să dea ;88 lian!uri de ar!int.
După ce s*au ai sfătuit un tip, peţitoarea a plecat. 1e făcuse ora să pună de
âncare. Maa vitre!ă a c'eat*o pe ,ai Aua din casă şi, râ(ând cu toată faţa, i*a (is"
* 4ată dra!ă, e aşa de cald, de ce nu te duci afară la u#ră să te răcoreşti6 .u a să
fac o turtă din făină al#ă pentru -an! 1ian!.
3ui ,ai Aua i s*a părut ciudat faptul că, după venirea peţitoarei, aa vitre!ă a
devenit dintr*o dată aşa de veselă şi #ună. Dar n*a (is niic, a ieşit afară &n curte şi s*a
ascuns. După puţin tip, aa vitre!ă, cre(ând că ,ai Aua a plecat, a &ncuiat poarta şi uşa
casei. Vă(ând aceasta, ,ai Aua a devenit şi ai #ănuitoare. )ncet, &ncet, s*a apropiat de uşa
casei şi s*a uitat printr*o crăpătură. )năuntru, aa vitre!ă a luat un pac'et cu otravă pe care
l*a răsturnat &n făină. 4ata a &nţeles totul şi &n !ra#ă a fu!it şi s*a ascuns din nou. După ce a
terinat de făcut âncarea, aa vitre!ă a descuiat poarta. 2tunci ,ai Aua a ieşit &n stradă
şi s*a aşe(at la u#ra unui po. Pe seară, s*a &napoiat şi -an! 1ian!. ,ai Aua i*a ieşit &n cale
şi, fără a ţine seaa dacă pe stradă erau sau nu oaeni, a &nceput să*l tra!ă de ânecă.
5uşinat, -an! 1ian! a &ntre#at*o"
* /e s*a &ntâplat6
* $rice ar fi, să nu ănânci din turta al#ă@ i*a şoptit ,ai Aua şi apoi s*a aşe(at din nou,
prefăcându*se că lucrea(ă.
Băiatul nici n*a ajuns #ine &n curte, că aa vitre!ă i*a ieşit &n &ntâpinare
&ntre#ându*D de una, de alta, Prefăcându*se #ucuroasă de venirea lui. ?ntrând &n casă, i*a adus
turta şi i*a spus"
* Mănâncă, #ăiete, să prin(i putere.
-an! 1ian! a luat turta &n ână şi a ieşit afară. )n curte era un câine are !al#en.
Băiatul s*a făcut că*i cade pâinea şi câinele s*a şi repe(it, a luat*o şi*a rupt*o la fu!ă. Punând
âna pe un cioa!, aa vitre!ă a ieşit &n !ra#ă şi a &nceput să*l fu!ărească. Până să*l
ajun!ă aa vitre!ă, câinele a &n!'iţit pâinea. 1u# oc'ii lui -an! 1ian!, n*a ai făcut nici
(ece paşi că a că(ut jos şi a urit. +eâncat şi necăjit, -an! 1ian! s*a dus &n caera lui şi s*
a &ntins &n pat. După puţin tip a venit şi taică*său.
1iorcăindu*se şi plân!ând, aa vitre!ă i*a spus"
* ?*a pre!ătit cu toată #unăvoinţa o turtă de făină al#ă, iar el a pus otravă &n ea şi a
dat*o câinelui şi (ice că eu a vrut să*l otrăvesc. Mă ooară cu (ile #ăiatul ăsta@ ,aică*său,
fără a cerceta adevărul, l*a certat (dravăn pe #ăiat şi cu asta a socotit trea#a &nc'eiată.
,oată noaptea n*a dorit -an! 1ian!. )şi (icea" =Dacă n*ar fi vă(ut ,ai Aua să*i
spună, aş fi fost ort acu. Dar (ile ai sunt ulte şi dacă aei vitre!e i*a intrat &n cap să
ă otrăvească va !ăsi ea cu să ă otrăvească. 2(i a scăpat, dar âine, cine ştie, doar n*o
să pot să stau neâncat &n fiecare (i6> 1*a !ândit să fu!ă de acasă, dar &i părea rău s*o lase pe
,ai Aua. 2r fi vrut să fu!ă &preună cu ea, dar &ncotro să se ducă6 +ici el sin!ur nu ştia cu
se va descurca, atunci de ce s*o ai c'inuiască şi pe ea6 1*a socotit el ce s*a socotit, dar n*a
!ăsit nici o ieşire.
2fară a &nceput să #ată vântul. 1trăjile au stri!at pria oară, a doua oară, clar el tot nu
dorea. /ând au stri!at a treia oară, -an! 1ian! a au(it o #ătaie uşoară &n !ea şi o voce i*a
şoptit"
* Desc'ide repede uşa@
2 desc'is &ndată şi a intrat ,ai Aua cu o le!ătură &n ână.
* -an! 1ian!, i*a şoptit ea, dacă ai răâi aici, aa vitre!ă te va pierde. 2 pus &n
le!ătura asta doi #ănuţi şi câteva lucruri, ia*le şi fu!i să*ţi scapi viaţa@ Zicând aceasta, treura
toată şi lacriile*i cur!eau şiroaie. Dar, teându*se că*l va &ndurera şi ai ult pe #ăiat, şi*a
&nă#uşit plânsul.
1trăjile stri!aseră a patra oară, vântul #ătea şi ai tare.
* 2cu e tipul să pleci@ i*a şoptit ,ai Aua, dându*i le!ătura. 0i să ţii inte, c'iar
dacă ar fi să trec prin foc şi prin unţi de cuţite, nu ă voi ărita cu altul@
-an! 1ian! i*a răspuns"
* /'iar dacă area va seca şi pietrele unţilor vor putre(i, tot nu ă voi sc'i#a.
,ai Aua l*a condus până la poartă, unde -an! 1ian! i*a spus"
* )ntoarce*te acu. /u voi !ăsi un loc potrivit, voi veni &ndată să te iau.
-itându*se la cer, ,ai Aua s*a ru!at"
* 1telelor, stelelor, ascundeţi*vă după nori, să nu ne vadă răii. 0i stelele parcă ar fi
&nţeles ru!a ei, s*au ascuns după nori.. 2poi, s*a ru!at iarăşi" /âinilor, să nu lătraţi, până nu
iese din sat@ 0i, ciudat, până n*a ajuns la ar!inea satului, nici un câine n*a lătrat.
2fundându*se &n noapte, -an! 1ian! s*a &ndreptat către unţii din apus. &nainte tăiase
vreascuri şi cosise iar#ă pe aceşti unţi. 3a luina (ilei, a vă(ut aici privelişti pe care nu le
ai &ntâlnise altă dată" fiecare piatră era al#ă ca ar!intul, fiecare creastă era parcă sculptată de
un eşter ne&ntrecut, iar#a pe care călca era oale şi strălucitoare ca ătasea. ,recând peste
o cule, a ajuns la un palat cu poarta din perle roşii străjuită ele rauri ver(i de #rad şi
&nconjurată de un (id roşu. Până să se duerească, poarta s*a desc'is şi din palat a ieşit o
tânără de vreo 78 de ani &#răcată &n verde.
Mer!ând spre el, fata l*a stri!at"
* -an! 1ian!@ -an! 1ian!@
Mirat că*l stri!ă pe nue, #ăiatul s*a oprit, dar nu a răspuns. 4ata se apropia &ncetul
cu &ncetul de el şi continua să*l stri!e. ?n cele din ură, -an! 1ian! i*a răspuns. Aainele fetei
foşneau ca frun(ele unui copac #ătute de vânt. -itându*se spre ea, #ăiatului Gi s*a părut că
aceasta avea prinse pe 'aine frun(e de copac şi iar#ă verde. -itându*se ai cu atenţie, a vă(ut
că pe &#răcăintea ei erau #rodate frun(e şi iar#ă.
/u ultă #lândeţe, fata a &ntre#at"
* +u eşti tu -an! 1ian!6 De ce nu i*ai răspuns de pria dată6 Aai să ne aşe(ă@
Băiatul a (is"
* ,u eşti fată, eu #ăiat cu să stă sin!uri &n pădurea *aceasta6 Mai #ine să*i văd de
dru. 5â(ând, fata l*a &ntre#at"
* Dar &ncotro vrei să te &ndrepţi6 +u ve(i că &n jurul tău sunt nuai unţi &nalţi6
5idicând capul, #ăiatul a răas uiit când a vă(ut că de jur*&prejurul lor erau nuai
unţi cu creste ascuţite de ajun!eau până la nori.
,ot râ(ând, fata i*a spus"
* Vino cu ine, -an! 1ian!, şi vo petrece (ile fericite ?n sinea lui, -an! 1ian! se
!ândea" =Dacă a ajuns până aici, a să ă duc să văd despre ce este vor#a>.
2ândoi au ajuns la poarta palatului. )n dreapta şi &n stân!a ei nu erau lei de piatră,
cu e o#iceiul, ci două păsări ari cu capul roşu şi aripile al#e, care stăteau neişcate parcă
erau de piatră.
4ata i*a spus"
* Păsările acestea sunt cocori. 0i, atin!ându*i &ncet cu âna, cocorii şi*au &ntins !âtul
şi au stri!at o dată de a răsunat toată valea, iar norii de pe cer s*au &prăştiat. 2poi din nou au
&ncreenit.
4ata l*a dus pe -an! 1ian! &ntr*o sală are, &podo#ită, şi l*a aşe(at la asă. După
ce a âncat şi a #ăut, #ăiatul s*a ridicat şi a spus"
* Văd că eşti sin!ură acasă, să plec şi eu până nu se &ntunecă.
4ata a râs din nou.
* 1unt sin!ură, e adevărat, dar a ulte &ncăperi &n palat. 5ăâi noaptea asta aici.
1eara, -an! 1ian! s*a culcat &ntr*un pat cu aşternut de ătase oale şi călduros. Dar
orice ar fi făcut, nu putea să doară. &ntorcându*se pe o parte şi pe alta, ofta şi se !ândea la
,ai Aua.
2 doua (i, fata s*a &podo#it şi ai fruos. 0i*a pus o antie roşie #ătută cu pietre
strălucitoare şi o roc'ie #rodată cu ii de flori ai fruoase decât cele ai proaspete flori,
iar ijlocul şi l*a strâns &ntr*o cin!ătoare #ătută cu pietre preţioase.
5â(ând, fata i*a spus"
* +u ai ofta, 'aide afară să ne pli#ă şi să te linişteşti@
3*a luat pe #ăiat de ână şi au ieşit pe poartă. 5oc'ia fetei işcându*se, păreau că se
işcă şi florile de pe ea, şi -an! 1ian! a siţit parcă parfuul lor. 2fară, totul se sc'i#ase.
)nfloriseră caişii, florile de rodii erau roşii ca focul, iar #ujorul de priăvară &şi desc'isese
petalele. Mantia roşie a fetei &prăştia ra(e aurii, iar stâncile al#e ca ar!intul &şi reflectau
luina. 4aţa fetei era ai roşie decât ra(ele soarelui şi, oriunde se uita, peste tot florile
păreau şi ai fruoase. 2tunci -an! 1ian! a &nţeles că a &ntâlnit o (ână şi s*a #ucurat, dar s*a
şi &n!rijorat.
,ot râ(ând, (âna i*a spus"
* 4lorile au &nflorit de săr#ătoare. 1ă face nunta astă(i.
-an! 1ian! şi*a plecat capul. $ftând, a răspuns"
* Zână, surioară, a să*ţi pun şi eu o &ntre#are. De ce când &nfloresc florile ai sunt
oaeni trişti6
Zâna n*a ştiut ce să*i răspundă.
0i a ai trecut o (i.
1eara, #ăiatul s*a culcat din nou &n aşternuturi de ătase şi iarăşi n*a dorit toată
noaptea.
2 doua (i, (âna şi*a sc'i#at din nou 'ainele. 0i*a pus o antie al#astră ca al#astrul
cerului după ploaie şi l*a luat din nou pe -an! 1ian! la pli#are. /u au ieşit pe poartă, &n
faţa lor a apărut un lac cu apa al#astră strălucitoare. Pe alul lacului erau tot felul de flori, iar
pe luciul apei lunecau le#ede. 0i cu s*a işcat (âna, cu antia ei a &nceput să strălucească
la fel ca apa lacului. Mer!ând, seăna cu o rândunică, şi faţa ei era tot atât de rotundă ca luna
care se o!lindeşte &n lac.
2tunci, (âna a spus"
* Păsările se &perec'ea(ă, peştii se adună câte doi. +e luă astă(i6
Dar #ăiatul i*a răspuns"
* Păsările se &perec'ea(ă, peştii se adună câte doi. Zână, surioară, nu ă despărţi de
,ai Aua@
De pe faţa (ânei a dispărut (â#etul. -an! 1ian! şi*a plecat capul. 2poi, (âna a intrat
&n casă.
După puţin tip, a ieşit ducând &n ână acea antie roşie care &prăştia ra(e roşii.
/u ultă #lândeţe, l*a &ntre#at"
* -nde vrei să te duci6 ?ar -an! 1ian! i*a răspuns"
* -nde oi vedea cu oc'ii, să !ăsesc un locşor şi s*o aduc pe ,ai Aua.
Dând din cap, (âna a adău!at"
* Dar cu ce*ţi vei duce (ilele6
Vă(ând cât e de &n!rijorată (âna pentru soarta lui, #ăiatul i*a arătat lot ce priise de la
,ai Aua şi i*a repetat ce*i spusese aceasta.
2tunci, (âna i*a (is"
* +*a să*ţi dau altceva decât această antie ferecată. Dac*o &#raci noaptea, vei
!ăsi druul ca şi (iua, dac*o &#raci iarna, fri!ul va fu!i de tine. ,u ştii câţi #ani face antia
aceasta6
* +u ştiu, a răspuns -an! 1ian!.
* 2ceasta este o cooară nepreţuită. Dacă vrei s*o vin(i, să n*o vin(i altcuiva decât
ne!ustorului care şi*a desc'is prăvălie &n sat şi să nu ceri ai puţin de D 888 de lian!uri de
ar!int. ?*a dat antia şi i*a spus" 2cu te conduc să ieşi din unte.
2poi i*a cerut lui -an! 1ian! să &nc'idă oc'ii, iar acesta &nc'i(ând oc'ii a siţit cu,
deodată, se &ndepărtea(ă. Desc'i(ând oc'ii, după cu i*a spus (âna, se afla pe vârful unui
unte de unde nu se vedea nici palatul cu poarta de perle roşii, nici lacul. /a prin ceaţă, -an!
1ian! şi*a dat seaa că acesta era locul de unde tăia vreascuri &nainte. 2lături de el se afla
(âna care i*a dat ultiele sfaturi"
* +uai dacă*i asculţi sfatul vei putea fi &preună cu ,ai Aua şi dacă vei avea
neca(uri, să urci pe vârful acestui unte, să #aţi de trei ori din picioare şi să stri!i" =Zână,
surioară@> +u care cuva să uiţi spusele ele@ 2poi l*a privit pentru ultia dată, s*a &ntors şi,
căţărându*se pe stâncile al#e ca de (ăpadă, a dispărut.
1oarele era la ia(ă. După vor#ele (ânei, -an! 1ian! a co#orât untele, a intrat &n
sat şi s*a dus drept la prăvălia ne!ustorului să*i vândă antia. )n prăvălie l*a !ăsit pe
vân(ătorul acestuia. /ând acesta a ridicat antia, deodată toată &ncăperea s*a uplut de ra(e
roşii scânteietoare. ,oţi şi*au 'ol#at oc'ii şi au spus &ntr*un !las"
* 2ceasta este o adevărată cooară@
Binând strâns antia, vân(ătorul l*a &ntre#at"
* /âte lian!uri de ar!int vrei6
* +ici ai ult, nici ai puţin de D 888 de lian!uri a răspuns -an! 1ian!.
Vân(ătorul s*a !ândit ce s*a !ândit şi a spus"
* Pentru aşa o suă are, nu pot să 'otărăsc sin!ur. ,re#uie să*l &ntre# pe stăpân. 2
luat antia şi s*a dus &n caera de oaspeţi, unde se odi'nea ne!ustorul. .ra o#osit de cele
petrecute &n ultiele câteva (ile.
2u(ind ,ai Aua că aa vitre!ă vrea s*o ărite cu ne!ustorul, n*a acceptat nici &n
ruptul capului. De câteva ori triisese acesta oaeni cu #anii şi !ătelile ce se dăruiesc la
peţit, dar de fiecare dată ,ai Aua le aruncase afară. /u o (i &nainte, ne!ustorul o căutase din
nou pe peţitoare, cu care pusese la cale răpirea fetei şi de #ucurie nu dorise toată noaptea.
Vân(ătorul l*a stri!at şi acesta, când a dat cu oc'ii de antie, a stri!at"
* 2sta este o adevărată cooară@ /ât ar!int cere pe ea6
* D 888 de lian!uri, a răspuns vân(ătorul. +e!ustorul şi*a făcut socoteala &n !ând şi a
&ntre#at"
* De unde este oul ăsta şi cu &l c'eaă6 Vân(ătorul a făcut o plecăciune şi a
răspuns"
* Mă duc de!ra#ă să*i &ntre#.
-an! 1ian! 'a#ar n*avea de planul ne!ustorului de a o lua pe ,ai Aua, de aceea a
spus fără să şovăie nuele satului şi al failiei lui. Vân(ătorul i*a spus ne!ustorului tot, iar
acesta, când a au(it, şi*a clătinat capul cu ură, a &nc'is oc'ii făcându*şi socotelile şi deodată a
i(#ucnit"
* De*ar fi să*l oor şi tot tre#uie să pun âna pe antie.
+e!ustorul s*a ridicat, a ieşit afară şi a &nceput să*l ia la rost pe -an! 1ian!"
* 1pune*i repede, de la ce #o!ătaş ai furat antia6
1upărat, -an! 1ian! i*a răspuns"
* +u ai vor#i prostii@ )n viaţa ea n*a furat nici ăcar un ac, darite o antie de
D 888 de Aan!uri de ar!int. Mai #ine spune*i că nu vrei s*o iei şi atunci ă duc &n altă
parte.
Aol#ându*se ia -an! 1ian!, ne!ustorul i*a (is"
* -n sărăntoc ca tine nu poate să ai#ă o aseenea antie. 3e!aţi*l@
0i -an! 1ian! s*a poenit &nconjurat. 2tunci a spus"
* Zâna cocorilor i*a dat antia. 2u(ind asta, toţi au &ncreenit. Dar ne!ustorul i*a
spus"
* Zici că (âna cocorilor ţi*a dat*o6 2tunci unde e, că eu n*a vă(ut*o niciodată@
2intindu*şi sfatul (ânei, -an! 1ian! a (is"
* Dacă nu cre(i, 'ai să căută (âna@
+e!ustorul se !ândea" =Dacă nu !ăseşte (âna, răâne pe âna ea. Ba poate că
spune de (ână ca să scape ai uşor>. 0i uitându*se cu ură la #ăiat i*a spus"
* +u scapi tu@ Mer! şi eu cu tine s*o căută. -an! 1ian!, &nsă, nu se teea.
+e!ustorul şi*a luat oaenii şi au plecat pe unte cu #ăiatul.
$ trea#ă atât de ciudată pusese tot satul &n picioare. 1ute de oaeni se ţineau după ei
să vadă (âna cocorilor. Printre ei era şi peţitoarea. /ând au trecut prin dreptul cătunului,
aa vitre!ă a &ncuiat*o pe ,ai Aua &n casă şi s*a luat şi ea după ceilalţi.
2jun!ând in vârful untelui, #ăiatul a #ătut de trei ori din picioare şi a stri!at de trei
ori =Zână, surioară@> şi untele s*a despicat deodată &n două. 3a ijloc se vedea palatul cu
poarta de perle roşii şi (âna stând &n faţa porţii, lân!ă cocori.
Vă(ând aceasta, toţi oaenii s*au oprit de irare. +uai aa vitre!ă, peţitoarea şi
ne!ustorul, vrând sa ear!ă ai departe, au alunecat &n crăpătura untelui si &ntr*o clipă s*au
prefăcut &n nişte stânci ne!re, urâte. Zâna s*a suit pe spatele unui cocor şi, făcând sen cu
âna, celălalt cocor şi*a desc'is aripile şi s*au ridicat &n vă(du', &ndreptându*se spre cătun.
)ncuiată &n casă, ,ai Aua se !ândea că tre#uie să vină -an! 1ian! s*o scape, când a
au(it un (!oot &n curte. -itându*se prin crăpătura uşii, a vă(ut cu (âna co#oară de pe
cocor şi vine spre uşă, apoi, la un sen, lacătul a că(ut şi -şa s*a desc'is. 4ără un cuvânt,
(âna cocorilor a apucat*o pe fată de ână, a urcai*o pe celălalt cocor şi, făcând un sen, cei
doi cocori s*au ridicat &n vă(du'. )n tipul acesta, oaenii din cătun se &prăştiaseră. +uai
-an! 1ian! aştepta &n faţa porţii de perle roşii. Vă(ând*o pe ,ai Aua s*a #ucurat şi nu ştia
cu să*i ulţuească (ânei.
2tunci (âna le*a spus"
* .u ă duc &n altă parte, voi răâneţi să locuiţi aici. 2poi, uitându*se la #ăiat, a
aplecat capul şi din oc'i i*au picurat câteva lacrii. 1*a suit pe cocor şi s*a pierdut &n vă(du'.
0i pe locul unde i*au că(ut lacriile, a i(vorât un pârâu cu apă lipede.
De atunci, -an! 1ian! n*a ai vă(ut*o niciodată pe (ână. Dar, de ulte ori, la ie(ul
nopţii a au(it stri!ătul cocorilor. Din acest otiv oaenii i*au spus acelui loc Muntele Zânei
/ocorilor. 0i până astă(i, Muntele Zânei /ocorilor e tot al# ca (ăpada, iar cele trei stânci sunt
tot aşa de ne!re şi urâte.
COPILUL DIN LEMN DE SCORŢIŞOARA
Deult, tare deult, &ntr*un loc nu departe de alul ării, trăiau odată trei fraţi &n
#elşu! şi #unăstare. .i aveau o ătuşă şi un unc'i care o duceau tare !reu. ,oată averea lor
era o coli#ă şi o curticică. -nc'iul era un o voinic, vesel şi priceput la toate. De la vârsta de
78 de ani, uncea pentru cunatul său, tatăl celor trei feciori, şi acasă şi la câp. 4ăcuse &n
viaţa lui tot felul de tre#uri şi &ndurase tot felul de lipsuri. 0i au trecut ani după ani. ,atăl
#ăieţilor şi*a făcut casă şi acareturi, dar cunatul a răas tot cu o coli#ă şi o curticică% acesta
ânca pâine din făină al#ă, iar cunatul său turte din făină nea!ră. După un tip, #ătrânul a
urit, iar cei trei nepoţi i*au spus"
* -nc'iule, lucrea(ă acu pentru noi şi. astfel nu veţi uri de foae tu şi ătuşa. 2şa
au spus cei trei nepoţi şi unc'iul n*a ai (is niic.
0i au trecut ani după ani. +epoţii şi*au cupărat păânturi, dar unc'iul nu avea nici
un petic de păânt, nepoţii &#răcau 'aine de ătase, dar unc'iul u#la &ntr*o căaşă arsă
de soare. )n adâncul iniii, era â'nit unc'iul, dar nu le spunea niic nepoţilor.
2u trecut ulţi ani, unc'iul a &#ătrânit, părul i*a al#it, âinile au &nceput să*i
treure. 2cu nepoţii nici nu*l ai socoteau unc'i şi*l priveau doar ca pe o slu!ă. Dar
#ătrânul tăcea si ră#da. .
)ntr*un an, de săr#ătoarea lunii9 :93a D; au!ust, când e lună plină, prietenii şi rudele
se strân! la petrecere afară, su# ra(ele lunii<, nepoţii s*au pre!ătit de petrecere" au cupărat
fructe şi prăjituri, au tăiat !ăini şi raţe. ?n ajun de săr#ătoare, nepotul cel ai are i*a spus
unc'iului"
* Aei, ascultă, de săr#ătoarea lunii toţi petrec &n failie. Du*te şi tu acasă să petreci cu
ătuşa@
/el de*ai doilea nepot a adău!at"
* 2scultă ce spune frate*eu@ Du*te acasă, pleacă ai repede@
?ar cel de*ai treilea nepot s*a răstit"
* Aei, ţi*a dat o (i li#eră, de ce nu te #ucuri6
)n după*aia(a (ilei de D; au!ust, unc'iul s*a &ntors acasă cu âna !oală.
1eara, luna plină se ridicase pe cerul al#astru şi ra(ele*i al#e luinau păântul.
/ei trei fraţi au scos asa afară şi au &ncărcat*o cu #unătăţi" fructe, prăjituri, âncare
şi #ăutură. 2poi s*au aşe(at &n jurul ei şi au &nceput să petreacă. )n acest tip, unc'iul şi
ătuşa ieşiseră &n curticică şi stăteau pe o piatră. +u aveau decât o turtă de ălai şi apă
rece . . . Bătrâna se. !ândea cu #ăr#atul ei unceşte de o viaţă &ntrea!ă la nepoţi şi acu la
#ătrâneţe n*au nici ce ânca, nici ce #ea şi a &nceput să plân!ă. Bătrânul a &ncercat s*o
liniştească.
* 3a ce*ţi foloseşte supărarea6 +u ai plân!e@ -ite, de diineaţă când a fost pe deal
a !ăsit o pară. Aai s*o âncă &preună@
Bătrâna a luat para şi a aşe(at*o pe păântul luinat de lună, apoi a (is"
* Mănânc*o tu@ ?ar #ătrânul"
* Mai #ine ănânc*o tu@
0i aşa se &#iau unul pe altul, dar nici unul nu se atin!ea de pară.
Deodată, s*a au(it un clinc'et de clopoţel şi aândoi #ătrânii au tresărit, (icându*şi"
* . aproape ie(ul nopţii, cine*o ai trece pe dru acu6
,in!@ ,in!@ s*a au(it din nou clopoţelul din ce &n ce ai aproape. /linc'etul nu venea
nici din partea de răsărit, nici din partea de apus, ci din vă(du'. 1*au uitat &n sus şi au vă(ut
un iepuraş al#, care a făcut o săritură şi a ajuns jos. ?epuraşul era ai strălucitor decât ra(ele
lunii, iar clopoţelul de la !âtul lui ai strălucitor decât stelele. 2 &nceput să sară şi clopoţelul
suna, suna... 2poi s*a ridicat pe lă#uţele din spate şi s*a uitat la #ătrâni. Bătrânul l*a &ntre#at
speriat"
* 2i venit din vă(du'. +u eşti cuva ?epuraşul de Jad din lună6
?epuraşul a dat din cap. Bătrânul a spus cu â'nire"
* ?epuraşule, &n casa noastră nu se !ăseşte nici ore(, nici făină, dar dacă ţi*e foae, ă
duc să*ţi tai" nişte iar#ă fra!edă.
2tunci iepuraşul a &nceput să*şi işte #u(ele şi a spus"
* +u vreau nici ore(, nici făină, vreau nuai să !ust din para asta.
2u(ind, cei doi #ătrâni s*au #ucurat că pot să*i dea şi ei ceva şi i*au dat*o din toată
inia.
3uând para, ?epuraşul de Jad a spus #ucuros"
* Dacă aveţi ceva neca(uri, căutaţi*ă la Muntele de 2pus@ 0i din nou s*a ridicat &n
vă(du' şi şi*a luat (#orul spre lună. 3una era tot aşa de rotundă, ra(ele ei străluceau tot aşa de
puternic, dar acu cei doi #ătrâni nu ai erau atât de trişti.
2u ai trecut trei ani. -nc'iul &#ătrânise şi ai ult, &i crescuse #ar#a şi de*a#ia
ai er!ea. /ei trei nepoţi s*au sfătuit &n taină cu să scape de el.
/el are a spus"
* După cât văd eu, #oşoro!ul ăsta n*o să ai poată face nici o trea#ă.
/el de*ai doilea a adău!at"
* 2şa e, de ce să ai ănânce âncarea de!ea#a6
?ar cel de*al treilea"
* /el ai #ine ar fi să scăpă de el, dar nu ştiu ce pricini să*i !ăsi@
+epotul cel are, veninos, a (is"
* Mie nu*i vine !reu să*i !ăsesc pricină. 2şteptaţi şi*o să vedeţi@ 0i a râs si!ur de
sine.
2 doua (i de diineaţă, unc'iul l*a &ntre#at, după o#icei, pe nepotul cel are"
* Donule, ce trea#ă a de făcut astă(i6 ?ar nepotul a răspuns"
* -rcă*te pe acoperiş şi ară@
.ra lipede că*s vor#e de #atjocură@ .le l*au &ntristat şi l*au &ndurerat pe #ătrân. 0i*a
dat seaa ce fel de o e nepotul, dar nu şi*a pierdut cupătul, şi i*a răspuns liniştit"
* )nju!ă #oii şi 'ai să er!e pe acoperiş să ară@ +epotul s*a roşit şi, neaiavând
cu să*i răspundă, s*a &ntors şi a plecat.
După puţin tip, nepotul ijlociu i*a (is #ătrânului"
* Dacă nu vrei să ari pe acoperiş, du*te şi dă la o parte untele din spatele casei@
?ar acesta i*a răspuns"
* Bine, ă duc, dar 'ai cu ine să i*l ridici &n spate@ 2şa i*a &nc'is !ura #ătrânul şi
nepotului ijlociu.
După un tip, nepotul cel ic i*a (is"
* Boşoro!ule, tre#uie să ieşi la pensie@
3iniştit, #ătrânul i*a răspuns"
* +iciodată nu v*a cerut salariu, atunci cu &i spuneţi să ies &n pensie6 V*a
crescut de când eraţi ici şi acu, că a &#ătrânit, de ce vreţi să scăpaţi de ine6
$ftând, nepotul cel ic a răspuns"
* De ce, de ce, tot nu ştii de ce6 4raţii ei ţi*au dat poruncă să faci o trea#ă, iar tu ai
&ndră(nit să le porunceşti lor.
2u(ind #ătrânul acest neadevăr, n*a vrut să se certe cu nepotul şi, supărat foc, s*a
&ntors acasă.
?*a povestit totul #ătrânei, iar aceasta a i(#ucnit &n plâns"
* +*ave decât #ucăţica asta de curte, cu o să trăi de aici &ncolo6
Bătrânul, de aseenea, a &nceput să se frăânte.
Dar tot feeile*s ai descurcăreţe" #ătrâna şi*a aintit de &ntâplarea de la
săr#ătoarea lunii, şi*a şters lacriile şi a (is"
* ?epuraşul acela de Jad ne*a spus că dacă ave neca(uri să*l căută la Muntele de
2pus. Du*te acua şi*l caută, cât ai poţi er!e.
Bătrânul şi*a făcut socoteala şi a vă(ut că #ătrâna are dreptate, doar nu putea să stea
acasă şi să oară de foae.
2 doua (i, #ătrânul a plecat spre Muntele de 2pus. 1*a urcat pe pria creastă şi de
acolo a vă(ut &n (are area al#astră% s*a urcat pe cea de*a doua creastă şi n*a. ai vă(ut decât
un nor al#% s*a urcat pe cea de*a treia creastă şi n*a vă(ut de jur*&prejur decât unţi &nalţi. 2
cutreierat astfel unte după unte şi după nu ştiu câte (ile a ajuns &ntr*un loc unde nu era
suflare de o. +u ai ştia nici &n ce lună şi nici &n ce (i se află. 2 poposit &ntr*o peşteră rece
ca !'eaţa şi a vrut să se odi'nească% dar, neputând adori, a pornit*o ai departe. După o
#ucată de dru, la urec'ile lui a ajuns ururul unei ape. Mer!ând ai departe, a &ntâlnit un
râu cu apa lipede ce cur!ea &ntre doi unţi. 0i pe râul acela aluneca o #arcă iute ca o
să!eată. 1tâncile de pe al erau toate acoperite cu #ra(i. ,ocai căuta un loc pe unde să
treacă apa, când l*a i(#it un iros de scorţişoară. Privind cerul, a vă(ut cu luna co#orâse
după untele &nvecinat. /eaţa al#urie se ridicase de pe unte, norii coloraţi se &nvârteau &n
jurul lunii şi aşa cu un ăr cade &ntr*o plasă oale, tot aşa şi luna a că(ut &n ijlocul ceţei
şi norilor. 2 &nceput să sufle vântul, norii şi ceaţa s*au &prăştiat şi untele &nvecinat nu s*a
ai vă(ut. 4iecare fir de iar#ă, fiecare copac era al# şi strălucitor% iar după norii al#urii se
ascundeau o ulţie de palate" Bătrânul privea şi se ira când s*a au(it stri!at de o voce.
-itându*se &prejur, n*a vă(ut nici ţipenie de o, nuai un podeţ care apăruse deasupra
râului. 3a capul podului era un copac cu cren!ile &ncolăcite, şi de su# copac s*a au(it o voce
care l*a stri!at din nou" =Vino, vino ai repede@> Bătrânul s*a frecat la oc'i şi a ai privit o
diată, dar n*a vă(ut decât o stâncă su# cren!ile copacului şi alături de ea stătea ?epuraşul de
Jad. /a si când ar fi &ntâlnit un prieten vec'i, #ătrânul a aler!at, plin de #ucurie, spre el.
?epuraşul tocai ale!ea ore(. 2lături de el era o !răăjoară de #oa#e !al#ene ca aurii@.
Vesel, iepuraşul i*a spus"
* 0tiu care ţi*e păsul. +*a niic să*ţi dau &n afară de !răăjoara asta de #oa#e. ?a*o
şi s*o seeni &n păânt@
Bătrânul, strâtorat, a spus"
* +*a nici ăcar o pală de păânt@
?epuraşul a &nceput să râdă"
* ?a*o, şi s*o seeni &n curte. .şti de ulte (ile pe dru şi*oi fi o#osit. /ulcă*te şi te
odi'neşte su# copacul ăsta.
2u(ind spusele iepuraşului, #ătrânul a siţit deodată că i se face son. +*a ai
apucat să spună nici un cuvânt că a şi adorit adânc. )n vis se făcea că petale de flori de
scorţişoară, ca nişte ful!i de (ăpadă, pluteau &n jurul lui. 0i fiecare petală strălucea ca o ra(ă
de lună. 2poi, din ar#orele de scorţişoară a co#orât un copil eu faţa #ucălată şi oc'ii rotun(i,
fruos cu nu s*a ai vă(ut. Bătrânul a &ntins âinile către el şi copilul i*a că(ut &n #raţe.
2tunci s*a tre(it. 1e făcuse (iuă şi răsărise soarele. +u se ai afla su# ar#orele de scorţişoară.
Bătrânul s*a ridicat &n capul oaselor. )n ână ţinea ou adevărat ceva. /ând s*a uitat, a vă(ut
că ţinea o #ucată de len de scorţişoară. 0i*a aintit de !răăjoara de !răunţe care se afla
alături de el. 0i, deşi nu erau decât câteva seinţe, #ătrânul ştia că ?epuraşul de Jad i le
dăduse din toată inia. 3e*a strâns cu !rijă ca şi. când ar fi fost vor#a de cine ştie ce cooară
şi a plecat.
3a poalele untelui era un pârâu şerpuitor. Bătrânul l*a trecut sărind din piatră &n
piatră. 2 plecat ai departe şi a ers aşa ulte (ile. 2 vă(ut din nou area al#astră, a vă(ut
din nou pescăruşii, şi după puţin tip a ajuns acasă. 2flând că nu adusese decât o !răăjoară
de seinţe, #ătrâna i*a spus"
* 3e*ai adus aşa de departe, 'ai să le seănă &n curte. 0i ai !rijă să nu se piardă nici
un #o#@
Bătrânul a &pruutat o săpăli!ă şi a &nceput să sape păântul, iar #ătrâna &n ura lui
seăna #oa#ele. +u apucaseră să terine de săpat şi de seănat că #ătrâna a dat un stri!ăt de
uiire. -itându*se, #ătrânul a vă(ut cu seinţele puse &n păânt deja &ncolţiseră. 0i,
vă(ând cu oc'ii, plantele creşteau, se &nălţau, apoi au dat rod şi rodul s*a copt. 2tunci
#ătrânul a lăsat săpăli!a şi a luat secera, iar #ătrâna a &nceput să #ată spicele.
Băteau spicele, seănau #oa#ele, apoi secerau. După câteva (ile, casa #ătrânului era
plină de #oa#e şi pe vatra lui se rueneau lipiile. Plini de #ucurie, cei doi #ătrâni nu ai
duceau !rija (ilei de âine.
)ntr*o (i, după ce s*a sculat de la asă, #ătrânul şi*a aruncat privirea asupra #ucăţii de
len de scorţişoară şi şi*a aintit de visul cu copilul. 1*a !ândit să cioplească &n len un
copil după c'ipul celui pe care*l vă(use &n vis. Zis şi făcut. 2 !ăsit un cuţit şi a &nceput să
cioplească. .ra foarte &ndeânatic şi după câteva (ile cioplise un copil cu faţa #ucălată şi
oc'ii ari, rotun(i, fruos cu nu se ai vă(use, care seăna ca două picături de apă cu
copilul din vis. Bătrânii l*au &ndră!it foarte ult si i*au dat nuele /opilul de 1corţişoară.
/opilul parcă ar fi fost viu" !ura parcă*i râdea tot tipul, iar părul parcă*i era răvăşit de vânt.
Deseori, cei doi #ătrâni se !ândeau ce #ine ar fi dacă copilul ar avea viaţă.
Zilele treceau pline de &#elşu!are. Bătrânii se &n(drăveniseră. 0i, deşi cei trei nepoţi
se purtaseră neoeneşte, #ătrâna ar fi dorit să*i vadă. 4ără să se sfătuiască cu oşnea!ul, s*a
&#răcat, şi*a &ncărcat coşuleţul şi a plecat la nepoţi. /u a intrat pe uşă, lucru de irare, ne*
potul cel are i*a luat coşuleţul, nepotul cel ijlociu i*a făcut o teenea, nepotul cel ic i*a
turnat ceai să #ea. De ulţi ani nu ai fusese tratată aşa de #ine &n casa nepoţilor ei@ După ce
au stat puţin de vor#ă, le*aG dăruit tot ce avea &n coşuleţ şi a plecat acasă.
După plecarea ei, cei trei fraţi au &nceput să discute.
4eciorul cel are a spus"
* Bătrânul era sărac lipit păântului. ,oată viaţa lui a uncit pe la alţii. 3a vârsta lui
nu putea să*l ţin pe !ratis. 3*a alun!at şi credea c*o să oară de foae. Dar ce să ve(i6
+u nuai că n*a urit de foae, dar se pare că s*a &#o!ăţit.
4eciorul ijlociu i*a ţinut isonul"
* 2şa e, dar cu de s*a &#o!ăţit6 4eciorul cel ic &nsă le*a spus"
* 2 au(it că a plecat odată departe. )nseană că neapărat a !ăsit pe acolo vreo
cooară@ 1ă er!e âine pe la ei şi dacă au vreo cooară să face &n aşa fel &ncât să fie a
noastră.
2 doua (i, cei trei nepoţi au făcut o vi(ită #ătrânilor. ,oţi trei râ(ând şi &ntrecându*se
&n politeţuri făceau teenele de (or. Bătrânul n*ar fi voit să le dea druul &n casă, dar #ătrâna
i*a poftit &năuntru.
?ntrând &n casă, le fu!eau oc'ii &ntr*o parte şi &n alta. Mare le*a fost irarea vă(ând
!răe(ile de #oa#e care upleau toată casa. Pe asă au vă(ut şi păpuşa din len de
scorţişoară. 0i atunci s*au repe(it toţi trei şi au &nconjurat asa. 0i cu cât se uitau, cu atât se
duereau că e vor#a de un o#iect ciudat. 4eciorul cel are se !ândea &n sinea lui" =2sta*i
precis o cooară>. Pândind să nu*l vadă ătuşa, a &ntins âna s*o apuce, când, deodată,
păpuşa s*a ridicat şi a spus"
* /e vreţi de la ine de *aţi &nconjurat aşa6
Bătrânii au tresărit surprinşi, iar cei trei fraţi s*au #ucurat vă(ând că li se adeveresc
#ănuielile" =2 (is noi că e vor#a de vreo inune>.
Păpuşa a spus din nou"
* /e vreţi de la ine de *aţi &nconjurat6
4ratele cel are s*a !ândit că !răe(ile de #oa#e au fost făcute de păpuşă. Dar ce şi*a
(is el6 =/e să*i cer eu păpuşii lucruri care n*au prea are &nsenătate6 Mie să*i dea perle şi
a!ate@>
4eciorul ijlociu la fel s*a !ândit că !răe(ile de #oa#e au fost aduse de păpuşă. Dar
ce să ceară el lucruri care n*au cine ştie ce valoare6 0i atunci a spus"
* .u vreau jad şi ăr!ean@
3a fel a !ândit şi feciorul cel ic şi a spus"
* ?ar eu vreau aur şi ar!int@ Mişcându*şi #u(ele, păpuşa le*a răspuns"
* Pe fundul ării de la răsărit se află Palatul Dra!onului. )n Palatul Dra!onului,
paturile sunt făcute din jad, perlele, aurul şi ar!intul acoperă păântul. Duceţi*vă acolo şi
luaţi cât vă place.
)ntr*un !las, cei trei feciori au &ntre#at"
* Dar area e plină de apă. /u să ajun!e noi la Palatul Dra!onului6
Păpuşa, işcând din nou #u(ele, le*a răspuns"
* Dacă ă luaţi pe ine &n #raţe n*o să vă &necaţi şi vă arăt şi druul spre palat.
4ără să ai ţină seaa dacă #ătrânii &ncuviinţea(ă ori nu, cei trei fraţi au luat păpuşa
&n #raţe şi au fu!it la ar!inea ării. 2u !ăsit un 3oc pe alul ării unde apa era verde de
#ătea &n ne!ru, iar valurile loveau cu furie stâncile. 0tiau cu toţii că acolo c locul cel ai
adânc, dar nici unul nu voia să fio priul care se aruncă.
2tunci, feciorul cel are a (is"
* Aai să fiu tot eu priul. Dacă a să văd vreo cale vă fac sen cu âna şi atunci să
săriţi şi voi după ine. 2poi a luat păpuşa &n #raţe şi a sărit &n apă. 3*au acoperit valurile şi l*
au tras la fund. Deasupra apei s*au ai vă(ut pentru o clipă âinile care se a!itau. 4ratele cei
ijlociu şi cel ic, cre(ând că acesta e senalul, s*au aruncat de!ra#ă şi ei &n apă, dar ca şi
fratele lor ai are au fost &n!'iţiţi de valuri.
2 trecut o (i, au trecut două, dar nici unul dintre fraţi nu s*a ai &ntors, doar păpuşa
din ar#ore de scorţişoară plutea la alul ării. Vă(ând*o, #ătrânul a pescuit*o, a şters*o de
apă şi a strâns*o la piept ca pe un copil. 2tunci făptura din len s*a &nuiat dintr*o dată şi s*a
&ncăl(it. $c'ii rotun(i s*au desc'is şi păpuşa a tuşit. Bucuros, #ătrânul a stri!at de două ori"
=Păpuşă de scorţişoară@> Păpuşa a răspuns" =,ată@> Bătrânul a dus*o acasă şi i*a dat să
ănânce, iar păpuşa a âncat şi a #ăut ca orice copil. 0i a crescut, devenind un flăcău de
toată fruuseţea. /ei trei fraţi nu s*au ai &ntors acasă. Dar nuii flăcăul din len de
scorţişoară ştia că ei nu se vor ai &ntoarce niciodată.
OMUL DE PIATRA
Pe untele Bin erau o ulţie de stânci pe care nu se !ăsea nici o fărâă, de păânt
şi nu creştea nici un fir de iar#ă, &ncât din depărtare străluceau de*ţi luau oc'ii. Dar să nu
credeţi că acestea erau pietre sterpe. )n ele se aflau nenuărate coori. Dacă nu ă credeţi,
ascultaţi povestea $ului de Piatră.
/u ulţi ani &nainte, de prin părţile de ia(ă(i a venit aici un #ătrân ca de vreo H8
de ani. -nii au vă(ut cu acesta, cu târnăcopul &n spinare, s*a căţărat pe stânci, a dat ocol
untelui Bin câteva (ile, apoi şi*a luat târnăcopul şi a plecat. .l n*a răas să locuiască &n
satul de lân!ă untele Bin, ci a trecut ai departe către un cătun la vreo I8 de li depărtare.
3a ar!inea acestui cătun se afla o căsuţă ne&prejuită cu (id. Prin fereastră se vedea
luina aprinsă. Bătrânul a #ătut la uşă şi a intrat. ?n casă trăia un flăcău de vreo DJ*DI ani, pe
nue 3i Pen!, care*i spuse #ătrânului că*i sin!ur pe lue, având doar un prieten, pe Pao ?ou,
care locuieşte &n partea de răsărit a râului.
Bucuros că şi*a !ăsit un tovarăş, l*a poftit pe #ătrân să răână &n casa lui. 0i se purta
cu el ca şi când >i*ar fi fost părinte, iar #ătrânul nu*l socotea ai prejos decât pe fiul lui. 3i
Pen! o ducea destul de !reu, aşa că #ătrânul a scos #anii din c'iir şi i*a dat #ăiatului să
cupere ore( şi carne. 2(i aşa, âine aşa, până ce #ătrânul şi*a c'eltuit toţi #anii. )ntr*o #ună
(i, i*a spus lui 3i Pen!"
* Băiete, a(i e vree fruoasă şi aş vrea să ă pli# puţin. ,u răâi acasă şi fii cu
oc'ii &n patru@
Bătrânul şi*a luat târnăcopul şi a plecat. 1*a &ntors a#ia a doua (i seara, cu c'iirul
plin de #ani. Zâ#ind, i*a spus flăcăului"
* Băiete, ave din nou din ce trăi.
După puţin tip, #ătrânul s*a &#olnăvit. 1iţind că i se apropie sfârşitul, l*a c'eat
pe 3i Pen! şi i*a spus"
* /opile, ă doare capul de*i plesneşte şi văd ne!ru &naintea oc'ilor. 1it că i se
apropie sfârşitul. 1ă ştii că nu a pe nieni pe lue, aşa că după ce voi uri să ă &n!ropi
aici. 0i să ai ştii că pe untele Bin, &n stâncile strălucitoare, se !ăseşteK Zicând acestea,
#ătrânul a siţit că i se strân!e !âtul şi nu a ai putut continua. 2 ai arătat nuai cu
de!etul spre c'iir, s*a uitat afară şi a urit.
)ndurerat, 3i Pen! l*a &n!ropat pe #ătrân. 2poi, !ândindu*se la cele spuse de acesta
&nainte de oarte, şi*a căutat prietenul şi i*a povestit tot. /ând a au(it despre ce e vor#a, Pao
?ou a sărit &n sus de #ucurie, (icându*i lui 3i Pen!"
*)nseană că #ătrânul a vrut să*ţi spună că &n stâncile luinoase se află #ani, ulţi
#ani. 1ă er!e de!ra#ă să căută@
3i Pen! de aseenea se !ândea" =+u ştiu ce se ascunde &n aceste stânci, dar se pare că
#ătrânul a vrut să ă duc până acolo>.
2 doua (i, dis*de*diineaţă, aândoi prietenii au plecat pe untele Bin. Druul era
foarte anevoios, aşa că de a#ia pe seară au ajuns la locul cu pricina. 3a luina lunii, ei au
privit cu atenţie, dar li s*a părut că toate stâncile sclipeau la fel. 2tunci unde să caute ai
&ntâi6 )n care stâncă să fie ascuns ar!intul6 0i*au adunat puterile şi s*au căţărat pe pria
stâncă. Dar aceasta era la fel ca toate stâncile. Băieţilor le*a scăpat un oftat. 1*au urcat cu
are !reutate şi pe stânca urătoare, dar tot n*au !ăsit niic. 2tunci s*au apucat să le
cercete(e pe toate la rând. +oaptea, cântecul cucuvaiei şi urletul lupului făceau unţii şi ai
fioroşi. /ei doi au căutat până s*a luinat, dar n*au !ăsit niic.
3a luina (ilei, s*au ai căţărat pe câteva stânci, dar tot n*au !ăsit niic. 2 că(ut
iarăşi noaptea. +orii au acoperit faţa lunii şi s*a stârnit un vânt de credeai că răstoarnă
untele. Bra(ii freătau şi foşnetul lor răsuna &n văi. )nfuriat, Pao ?ou #odo!ănea ereu"
=/ine ştie ce incinos o fi fost #oşoro!ul ăla ort. +e*a triis aici cu inciunile lui>.
3i Pen! a &ncercat să*l liniştească"
* Bătrânul nu avea de ce să ne păcălească. &nseană că nu şti noi să căută.
)#ufnat, Pao ?ou i*a răspuns"
* Dacă nu te*ai săturat, răâi aici şi caută ai departe. .u, unul, ă lipsesc şi plec. 0i
s*a dus.
Vă(ând că Pao ?ou pleacă cu adevărat, 3i Pen! s*a siţit tare â'nit. 1e tot ira de
ce pentru o vor#a acesta s*a supărat şi a plecat. 3i Pen! a răas peste noapte pe unte, iar a
doua (i, pe luină, s*a căţărat pe o stâncă din dreapta lui. 1tând el aşa, a siţit că pietrele de
la picioare se işcă şi &n stâncă a apărut o crăpătură. -itându*se cu #ă!are de seaă a vă(ut
că stă pe capacul unei fântâni şi s*a irat cu de se poate !ăsi o fântână &n creierul untelui.
2 dat &ncet la o parte capacul şi, uitându*se &n jos, a vă(ut &năuntru o luină. 2 co#orât &n
fântână, unde a !ăsit un ouleţ de piatră de vreo 7 ci9 :9-nitate de ăsură e!ală cu CC c<
&nălţie. 3*a privit cu atenţie şi a vă(ut că avea !ură, nas, oc'i, âini şi picioare ca orice o.
,ot &ntorcându*l pe o parte şi pe alta şi tot uitându*se la el, l*a &ndră!it nespus. 2 scos $ul
de Piatră din fântână şi a &nceput din nou să caute cooara. Dar n*a !ăsit nici ură de ar!int.
Vă(ând aşa, a luat $ul de Piatră &n spate şi a co#orât de pe unte. $uleţul era tare
!reu de cărat. După o #ucată de dru l*a lăsat jos, să se odi'nească. /u aşa !reutate &n spate
er!ea destul de &ncet şi ereu tre#uia să se oprească spre a se odi'ni. 2 ers aşa toată (iua
până s*a &nnoptat, când, tocai #ine, a ajuns &ntr*un sat. )n faţa unei case stătea un #ătrân. 3i
Pen! l*a &ntre#at"
* ,ăicuţule, sunt un trecător. 2i putea să*i dai !ă(duire &n noaptea asta6
Bătrânul i*a răspuns"
* .u a o caeră li#eră, &nsă cu se &ntunecă se uple de (!oote, &ncât nieni nu
poate să stea &n ea. Mai #ine caută &n altă parte.
3i Pen! nu fusese niciodată fricos, aşa că a spus"
* ,ăicuţă, pentru un trecător, un colţ de casă, oricu ar fi ea, care să*l apere de vânt, e
de ajuns. -nde să ai caut altă casă liniştită6 +u i*e frică. Du*ă acolo@
Bătrânul l*a trecut printr*o curte &n care crescuse iar#ă până la #râu şi a intrat &ntr*o
casă cu trei &ncăperi. )ntr*una din ele se aflau o #ăncuţă şi un pat de lac ne!ru pe care era
&ntinsă o ro!ojină. ,otul era acoperit cu praf, aşa că se cunoştea că nu ai fusese locuită de
ult. După ce i*a ai spus câteva cuvinte, #ătrânul a plecat.
5ăânând sin!ur, 3i Pen! a ridicat ro!ojina s*o scuture şi din ea a ieşit atâta praf că a
&ntunecat toată &ncăperea. Peste tot era linişte şi se au(ea foarte desluşit foşnetul ier#ii din
curte. 3i Pen! a siţit că inia &i #ate ai repede. 2 &nc'is uşa, a tras (ăvorul şi a proptit
$ul de Piatră &n uşă. 2poi, liniştit, s*a culcat.
3a ie(ul nopţii, l*a tre(it o rafală de vânt. 2 desc'is oc'ii şi a vă(ut că vântul
stinsese lapa de pe asă.
2poi vântul s*a &nteţit şi uşa a &nceput să se (!âlţâie. 3i Pen! se #ucura că i*a dat prin
!ând să &nţepenească uşa cu $ul de Piatră, altfel ar fi desc'is*o vântul. +*a apucat să se
ridice din pat că a au(it cu $ul de Piatră spunea"
* .i, tu, spirit al peştelui, nu ai &pin!e de!ea#a@ )năuntru sunt eu, $ul de Piatră,
care*o propteşte@
2poi, s*a au(it vocea peştelui de afară"
* $ule de Piatră, lasă*ă să intru@ $ul de Piatră a răspuns"
* Doar n*o să te las să intri să faci iarăşi o faptă rea. 2tunci, spiritul peştelui, supărat, a
&nceput să stri!e"
* /re(i că eu nu ştiu ce putere ai6 . destul să te lovească cineva peste #urtă şi &ncepi
să scuipi ar!inţi, ori să te atin!ă peste uăr că fu &ncepi să*ţi işti âinile şi unde ţi se arată
să loveşti acolo loveşti. /u atâta te lau(i şi tu.
)nfuriat, $ul de Piatră a spus"
* 0i eu ştiu &n ce stă puterea ta. +u eşti &n stare decât să scuipi apă şi să stârneşti vântul
cu se &ntunecă, şi cu asta vrei să ă sperii6
+*a apucat să spună totul, că peştele, ţipând si ai tare, l*a &ntrerupt"
* Prăpăditule, ce te aesteci tu unde nu tre#uie6 Morfolindu*şi #u(ele, $ul de Piatră
a adău!at"
* 0tiu că n*ai vrea să spun, dar tot a să spun. ,u trăieşti &n ia(ul din spatele casei
fecioarei -an! /iun*Bie din satul -an! Bia. Boala de care suferă aceasta poate fi vindecată
nuai cu ficatul tău. 1piritul peştelui a &nceput să*l ocărească şi ai tare, iar $ul de Piatră
să ţipe şi ai tare.
3i Pen! a ţinut #ine inte şi ce*a spus unul şi ce*a spus celălalt. Deodată s*a au(it
cântecul cocoşului şi $ul de Piatră a auţit. ?ar#a din curte a foşnit din nou şi iarăşi s*a
stârnit vântul. După ce a trecut vântul, afară nu s*a ai au(it nici un (!oot.
1e revărsau (orile. )n caeră s*a făcut luină şi 3i Pen! a vă(ut cu $ul de Piatră
stătea proptit &n uşă aşa cu &l pusese el de cu seară. .ra irat cu de &n tipul nopţii $ul
de Piatră putuse să vor#ească. 2 co#orât din pat şi s*a apropiat de el lovindu*l &ncet peste
#urtă. $ul de Piatră a desc'is !ura şi a lepădat un ar!int al# ca arura% l*a ai lovit &ncă
o dată şi a ai lepădat unul. 2cu a &nţeles 3i Pen! că ceea ce a vrut să spună #ătrânul
&nainte de oarte s*a &plinit.
2fară se făcuse (iuă. 1tăpânul casei &preună cu câţiva vecini au venit &nfricoşaţi să
vadă dacă #ăiatul ai trăieşte. 2u(ind (!oot la uşă, 3i Pen! a dat la o parte $ul de Piatră
şi le*a desc'is. 2tunci, toţi au răas cu oc'ii 'ol#aţi de irare. /ei dinaintea lui care
răăseseră peste noapte &n casa aceea nu ai fuseseră !ăsiţi vii. /u de acesta trăia6 0tiind
că ei nu au au(it discuţia din noaptea trecută, #ăiatul i*a &ntre#at"
* 2veţi &n apropiere un sat -an! Bia6
?ar aceştia au răspuns"
* 2ve, se află la vreo 78 li depărtare.
3i Pen! a &ntre#at cu se poate ajun!e acolo şi, cu !ândul că tre#uie s*o vindece pe
acea fecioară #olnavă, şi*a luat $ul de Piatră &n spate şi a plecat c'iar &n aceeaşi (i.
2 ajuns &n satul -an! Bia şi &ntre#ând pe unul şi pe altul a dat de casa lui -an! /iun*
Bie. 2 stri!at de afară, dar nepriind nici un răspuns a desc'is uşa şi a intrat. ,atăl fetei i*a
ieşit &n &ntâpinare şi cu răsuflarea tăiată l*a sfătuit"
* /ălătorule, dacă vrei apă, caută &n altă parte, dacă vrei 'rană, fă la fel. )n casa
noastră cineva stă să oară şi nu ave inia să trată usafiri.
3i Pen! i*a răspuns"
* ,ăicuţă, nu a venit nici să #eau, nici să ănânc, ci să vindec #olnava din casa
voastră.
Bătrânul l*a iscodit pe 3i Pen!, apoi a (is"
* Prover#ul spune că #olnavul tre#uie să se caute. 0i, deşi vedea că acesta nu este nici
doctor, nici vraci, l*a &ndenat"
* Dacă (ici că poţi s*o vindeci, intră de!ra#ă s*o ve(i. Dar să ştii, că au trecut pe aici
ulţi doctori şi a luat nu ştiu câte leacuri, dar #oala n*a lăsat*o.
4ără să intre la faţă, 3i Pen! a &ntre#at"
* )n spatele casei voastre se află cuva un ia(6 Bătrânul i*a răspuns"
* 1e află@
)n !ra#ă, 3i Pen! a spus"
* )n acest ia( se află un peşte uriaş. 4ata ta poate fi vindecată nuai cu ficatul acestui
peşte. Du*te repede şi adună vreo 78 de flăcăi puternici.
Bătrânul â !ăsit 78 de flăcăi şi &preună au ers la ar!inea ia(ului. 2pa din ia( era
nea!ră ca păcura.
* 2pa din ia(ul acesta n*a fost secată de ulţi ani@ i*a spus unul dintre flăcăi. )naraţi
cu !ăleţi, 3i Pen! şi cei 78 de flăcăi au uncit toată diineaţa să sece ia(ul. /ătre prân(, nu
ai răăsese decât puţină apă, &ncât se vedea spinarea peştelui care avea o lun!ie de
aproape D !ean!9 :D !ean! L D8 ci<. Peştele a işcat coada, a ridicat capul, a scuipat o !ură
de apă şi ia(ul s*a uplut la loc. 4lăcăii s*au apucat din nou de trea#ă şi până la apusul
soarelui au !olit iarăşi apa din ia(. Dar peştele a scuipat a doua oară şi ia(ul s*a uplut iarăşi
de apă. 0i aşa au păţit de trei ori. 2 patra oară, apa n*a ai crescut. 3i Pen! a co#orât &n ia( să
prindă peştele care a &nceput să se roa!e"
* 3i Pen!, ai ilă de ine şi salvea(ă*i viaţa şi*ţi fă!ăduiesc că de a(i &ncolo n*a
să ai fac nici un rău niănui. Pe fată poţi s*o vindeci şi cu doi sol(i de pe spinarea ea.
3ui 3i Pen! i s*a uiat inia şi a scos doi sol(i de pe spinarea peştelui, lăsându*i
viaţa. După puţin tip, apa din ia( a crescut la loc.
-an! /iun*Bie a âncat cei doi sol(i şi #oala i*a pierit ca şi când i*ar fi luat*o cu
âna. Bucuroşi, părinţii au sfătuit*o pe fată"
* Du*te şi*i ulţueşte acestui o care te*a vindecat@
4ata a ieşit din caeră er!ând &ncet spre 3i Pen!. /ând i*a &ntâlnit privirea, s*a
&nroşit toată. 2poi şi*a plecat capul, !ândindu*se" =&nainte, când părinţii &i spuneau să
cinstesc un usafir, &i era aşa de neplăcut, jar acu, nu nuai că nu ă sit stin!'erită,
dar sunt c'iar #ucuroasă>. 3i Pen!, la rândul lui, a răas cu oc'ii pironiţi la ea, (icându*
şi" ,,. ai fruoasă decât o (ână>.
După ce au sc'i#at câteva cuvinte, părinţii i*au spus fetei să intre &n casă.
3i Pen! şi*a luat $ul de Piatră &n spate şi s*a &ntors acasă. După câteva (ile, a venit
şi Pao ?ou, &ncărcat cu #ăutură şi âncare.
* 4rate, de când nu te*a vă(ut ă apucase dorul de tine, a spus acesta intrând pe uşă.
3i Pen! s*a #ucurat şi nu i*a aintit niic de &ntâplarea de pe untele Bin. 2poi l*a
&ntre#at"
* De ce ai adus atâtea #unătăţi6 Mai #ine răâi cu ine şi vei ânca tot ce vei dori şi
te vei &#răca aşa cu vei dori. 0i vor#ind aşa, au intrat &n casă.
Pao ?ou a răas &n casa lui 3i Pen! ai #ine de două săptăâni şi &n acest tip a
vă(ut cu capătă acesta ar!intul de la $ul de Piatră. 2u ai trecut câteva (ile şi &ntr*o
diineaţă 3i Pen! s*a tre(it şi fără Pao ?ou şi fără $ul de Piatră. 1e purtase cu nu se ai
poate ai #ine cu Pao ?ou şi acesta &l jefuise. ,ocai când era ai supărat a au(it nişte paşi
afară. +u era altcineva decât tatăl fetei. ?*a ieşit &n &ntâpinare poftindu*D să şadă,
&ntre#ându*D dacă*i este sete şi dacă a âncat. Dar #ătrânului nu*i era !ândul la âncare şi la
#ăutură şi a (is oftând"
* ?ţi sunt recunoscător că i*ai vindecat fata, dar acu te ro! să*i fă!ăduieşti un
lucru.
Vă(ând cât e de &n!rijorat #ătrânul, 3i Pen! a răspuns pe loc"
* 1pune*i ce doreşti şi dacă*i stă*n puteri iţi voi &ndeplini dorinţa.
Dacă a vă(ut că #ăiatul fă!ăduieşte, #ătrânul a spus"
* +*a decât fata pe care o ştii şi aş face totul pentru ea. După ce te*a vă(ut pe tine,
a priit peţitori de la răsărit şi de la apus, dar ea parcă n*ar vedea şi n*ar au(i. 2 &ntre#at*o
aică*sa şi i*a spus că nu se ărită cu nieni. Văd că şi tu eşti sin!ur, aşa că poţi să te uţi
la noi, să trăi &preună.
/uvintele #ătrânului l*au #ucurat aşa de tare pe 3i Pen!, cu nu l*ar fi #ucurat nici o
sută de oaeni de piatră. De când o vă(use pe fată &şi pierduse liniştea şi se !ândea ereu la
ea.
3i Pen! s*a utat la /iun*Bie acasă, au &ndeplinit ritualul şi s*au căsătorit. 1e iu#eau
nespus şi viaţa lor era ai dulce decât ierea. $ clipă n*ar fi stat despărţiţi şi din cau(a asta
3i Pen! nici nu prea ieşea la câp
)ntr*o (i, /iun*Bie i*a spus"
* Mi*a #rodat portretul, să*l porţi cu tine şi să nu*i siţi lipsa. 0i i*a dăruit
portretul ei #rodat cu ătase &n cinci culori. Portretul seăna cu fata ca două picături de apă
şi 3i Pen! l*a luat cu el şi a plecat la câp. /ând se odi'nea, scotea portretul şi se uita la el,
aşa că nu se siţea deloc o#osit ori sin!ur. Dovlecii pe care*i seăna el creşteau ari de să*i
tai cu ferestrăul, ceaiul pe care*l planta el creştea de D !ean! şi 7 ci.
)ntr*o (i, pe inserat, 3i Pen! terinase trea#a şi se pre!ătea să plece acasă când a scos
portretul să se uite la el. 2tunci, deodată, s*a stârnit un vânt care i*a suls portretul din ână
şi l*a ridicat &n vă(du', ducându*l departe. 3i Pen! a fu!it după el o #ună #ucată, dar deodată
l*a pierdut din oc'i. 1e &ntunecase şi nu ai avea nici o nădejde să*l !ăsească, aşa că s*a
&ntors acasă. +*avea iniă să ănânce şi i*a spus lui /iun*Bie &ntâplarea cu portretul.
2ceasta nu s*a plâns de el, dar a spus"
* Mi*e teaă să nu iasă vreun #ucluc din cau(a acestui portret.
Vântul fusese stârnit de peştele cel are care, deşi nu ai făcea nici un rău niănui,
era supărat foc pe 3i Pen!. Vă(ând portretul la 3i Pen! a pus la cale un plan. 2 stârnit vântul
care a luat portretul şi l*a dus &n vârtej până la uşa noului dre!ător care era Pao ?ou. 2cesta,
după ce furase $ul de Piatră, &l pusese să scuipe o !răadă de ar!inţi ou care cupărase
funcţia de are dre!ător. $ul care !ăsise portretul l*a dăruit lui Pao ?ou şi acesta, la luina
lăpii, a &nceput să*l cercete(e (icându*şi"
* 2 tot ce*i tre#uie" #ani de la $ul de Piatră, putere câtă vreau, nuai un lucru
&i lipseşte. Dintre cele nouă neveste ale ele, nici una nu e ca fata din portret. 2ş fi cel ai
fericit dacă aş !ăsi fata din portret şi *aş &nsura cu ea. 2 doua (i, a tocit un !'icitor, care
să*i caute fata.
)n (iua aceea 3i Pen! şi #ătrânul se duseseră la câp şi acasă nu răăseseră decât
/iun*Bie şi aă*sa. 2u(ind #ătăi &n poartă, #ătrâna a ieşit să vadă cine este, apoi i*a spus
fetei"
* /iun*Bie, a venit donul !'icitor. )l poftesc &năuntru să !'icească unde ţi*a dus
vântul portretul.
/iun*Bie era &n!rijorată de pierderea portretului şi a că(ut repede la &nvoială cu
aică*sa. 3*au poftit &năuntru şi acesta a &ntre#at*o pe /iun*Bie &n ce (i s*a născut şi &n ce (i a
#rodat portretul. 2poi, făcându*se că se !ândeşte, a &nceput să râdă şi a sărit &n picioare"
* 2 !ăsit@ Duceţi*vă &n !ra#ă şi căutaţi pe alul râului Giuan. Dacă se &ntunecă nu*l
ai !ăsiţi.
4ata şi aa sa n*au ai aşteptat să se &ntoarcă #ăr#aţii de ia câp şi au plecat
&nsoţite de !'icitor. .le fu!eau către râu şi !'icitorul pe urele lor. 2junseseră pe alul apei
când !'icitorul a #ătut din pale şi de pe pân(a apei s*a desprins o #arcă din care au sărit doi
oaeni care au &pins*o pe /iun*Bie &n ea, apoi s*a urcat şi !'icitorul. Maa fetei a răas
pe alul apei plân!ând. După ce #arca nu s*a ai vă(ut, aceasta s*a &ntors acasă.
/ând a aflat 3i Pen! că /iun*Bie a fost răpită, parcă i s*ar fi stârnit o furtună &n cap şi
iniă i*ar fi luat foc. 0i &ntr*o sin!ură noapte a slă#it de nu*l ai recunoşteai. /ând l*au
vă(ut, a doua (i, soacra şi socrul s*au speriat de oarte.
* 3i Pen!, ai slă#it de eşti de nerecunoscut@ i*au spus ei.
2u(ind aceasta, 3i Pen! s*a &ntristat şi ai ult. .l se !ândea" =-nde şi*o fi petrecut
/iun*Bie noaptea asta6> +*a ai putut să stea şi a plecat s*o caute.
2 plecat pe cursul apei şi după ce a trecut un pod, a ajuns &n oraşul unde Pao ?ou era
are dre!ător. Zidurile cenuşii ale oraşului se ridicau &n faţa oc'ilor lui. 3i Pen! &şi (icea"
=Poate că dacă intru &n oraş, aflu ceva de /iun*Bie>. 0i a intrat. 2 &ntre#at pa(nicii de la
poarta oraşului, dar aceştia nu l*au #ă!at &n seaă. ?*a &ntre#at pe ne!ustori, dar nici aceştia
nu i*au răspuns. 2tunci 3i Pen! şi*a (is" =+u aflu niic dacă &ntre# aşa>. 2 ai ers câţiva
paşi, !ândindu*se ce să facă. 1*a &ntors acasă şi a luat un dovleac are de*l tăiai cu ferăstrăul
şi a plecat ia oraş. 1*a prefăcut că e ne!ustor şi a &nceput să*şi stri!e arfa. Veneau să vadă
aşa inunăţie tot felul de oaeni, şi pe unde trecea, peste tot era &nconjurat de lue care se
&#ul(ea şi făcea !ălă!ie. 2jun!ând la poarta dre!ătorului, oaenii de aici au răas iraţi
de ăriea dovleacului. /iun*Bie, care era &n curte, a au(it şi ea şi a ştiut că a venit 3i Pen!.
2tunci l*a c'eat pe Pao ?ou şi i*a spus"
* Mi*ai răpit trupul, dar nu*i poţi răpi inia.
/a s*o &#une(e, Pao ?ou a adus &n faţa ei $ul de Piatră. Dar /iun*Bie i*a spus"
* /u ar!int ai putut să*ţi cuperi ran!ul, dar nu şi inia ea. 2poi, ai &#unată, i*a
spus lui Pao ?ou" Vreau să ănânc o felie de dovleac. /'eaă*i pe ne!ustor &năuntru, că
vreau să ale! sin!ură.
De când fusese adusă aici nu âncase niic, aşa că, plin de #ucurie, Pao ?ou a dat
ordin să fie adus ne!ustorul. Vă(ând cât a slă#it 3i Pen!, /iun*Bie a &nceput să lăcrie(e. 3i
Pen! l*a recunoscut pe Pao ?ou şi a vă(ut şi $ul de Piatră. Pao ?ou, &nsă, nu şi*a ai
recunoscut prietenul. 3i Pen! s*a apropiat de $ul de Piatră şi, arătând spre Pao ?ou, i*a atins
uărul, iar acesta a &nceput să*l lovească pe Pao ?ou şi l*a lovit până l*a oorât.
3i Pen! a luat*o pe /iun*Bie şi $ul de Piatră şi au plecat. +ieni nu a avut curajul
să*i urărească, pentru că se teeau de $ul de Piatră. -nde*i arăta 3i Pen! acolo lovea şi
do#ora totul, c'iar şi (idurile. 2u ieşit din oraş, au trecut podul şi s*au &ntors acasă &n linişte.
)n aceeaşi (i, au plecat să caute un loc unde să nu fie nici dre!ători, nici &păraţi.
BUJORUL DE MUNTE
/e floare &nfloreşte &n luna fe#ruarie, când suflă vântul pe untele Bin6
Bujorul de unte &nfloreşte pe untele Bin &n luna fe#ruarie, &n #ătaia vântului.
2cestea sunt două versuri cântate adesea de păstorii de pe untele Bin. Bujorul de
unte are o poveste foarte vec'e. De ult, tare de ult, la poalele untelui Bin se afla un
sătuleţ &n care trăiau trei copii. )n luna fe#ruarie, când (ăpada &ncă nu se topise pe unte,
când vântul de ia(ănoapte ai sufla cu putere, iar iar#a a#ia &ncepuse să &ncolţească, cei trei
copii au urcat pe unte şi, căţărându*se de pe o creastă pe alta, au ajuns pe culea cea ai
&naltă, unde au &ntâlnit o fecioară de DJ**DI ani, fruoasă ca o (ână. 4ata era &nconjurată de
un cerc roşu strălucitor, aşa cu poartă (ânele. &ntr*o ână ţinea un evantai din frun(ă de
#anan, iar &n cealaltă o floare cu petalele roşii ca focul.
/ei trei copii s*au #ucurat când au vă(ut (âna şi cel ai are a spus"
* Zână surioară, dă*i ie floarea roşie şi o voi duce cunatei ele care*i va face o
perec'e de papuci trainici cu nu s*au ai vă(ut.
/el de*ai doilea copil, a spus"
* Zână surioară, dă*i ie floarea roşie şi o voi duce cunatei ele care*i va face o
perec'e de papuci uşori ca ful!ul.
/el de*ai treilea copil a spus"
* Zână surioară, dă*i ie floarea roşie şi o voi duce cunatei ele care*i va face o
perec'e de papuci cu fiori pe ar!ine.
Zâna le*a răspuns pe &ndelete la toţi"
* /are dintre voi &i va povesti o &ntâplare din care să se vadă cât de isteaţa este
cunata lui, acela va prii floarea.
/el ai are dintre copii s*a repe(it"
* /unata ea e cea ai isteaţă. Dacă nu ă cre(i, &ţi voi povesti o &ntâplare de*a
ei,
3a fel au spus şi cel de*ai doilea şi cel de*al treilea copil.
Dacă vreţi să ştiţi care din cele trei cunate era cea ai isteaţă, ascultaţi cu #ă!are de
seaă &ntâplările de ai jos.
2 &nceput #ăiatul cel are"
)ntr*o (i, fratele eu s*a dus pe unte să cosească
iar#ă şi a &ntâlnit doi &nvăţăcei care vor#eau şi !esticulau cu aprindere" unul era &#răcat cu o
antie de #rocart verde, iar celălalt eu o antie de #rocart roşu. 4ratele eu era curios să ştie
ce discută ei aşa de &nfier#ântaţi. 1*a oprit şi a au(it cu cel cu antie verde (icea"
* 2, acasă, frăţioare, #ani să*i &ntorci cu lopata, şi ore( de*i putre(eşte &n 'a#are.
/u toate astea sunt foc de supărat. 0i să ve(i de ce" &părătesei i s*a urât să tot poarte 'aine
de ătase şi i*a trecut prin !ând să*şi facă o roc'ie din aripioare de uscă. )păratul a dat
ordin să i se aducă o aseenea roc'ie şi a că(ut #eleaua pe capul eu. 1pune şi tu, ce să ă
fac6 /el cu antia verde i*a răspuns râ(ând"
* 2sta e uşor pentru că totuşi uştele au aripioare. /e să ă fac eu, că i*a poruncit
&păratul să*i fac o pufoaică vătuită cu ;8 de Eilo!rae de puf de #roască. Zi şi tu, are
#roasca puf6 2 acasă lă(i cu aur şi ar!int, dar nu*i sunt de nici un folos.
4rate*eu, au(ind cu cei doi se &ntrec cu inciunile, a i(#ucnit &n râs. /ei doi
&nvăţăcei s*au supărat foc si au &nceput să*l &njure"
* 1ărăntocule, nu eriţi să asculţi ce discută noi. Dar nici frate*eu nu s*a lăsat ai
prejos. 0i*a pus âinile &n şolduri şi a (is"
* Pe cine &njuraţi voi6
/ei doi &nvăţăcei au răspuns &ntr*un !las"
* Pe tine, aărâtule de cosaş@ 4rate*eu a i(#ucnit"
* 2şa aărât cu ă credeţi, dar să ştiţi că a o căilă de aur pe care o 'rănesc &n
fiecare (i cu iar#ă proaspătă, de aia sunt acu aici.
2u(indu*l, cei doi &nvăţăcei s*au irat şi au &nceput să*l ă!ulească. 4rate*eu s*a
&#unat de &ndată şi a i(#ucnit in râs. )nvăţăceii nu l*au lăsat până nu le*a fă!ăduit să*i ducă
să le arate căila de aur. 4rate*eu n*a avut &ncotro, i*a luat cu el şi pe dru se tot !ândea c*
a scăpat nişte vor#e nesă#uite şi acu ce se va face, că acasă nu ave decât un ă!ar. De
unde să ai#ă el o căilă de aur6 Din fericire, la juătatea druului au. &ntâlnit*o pe cunată*
ea care urca untele după rădăcini de leac, şi aceasta, irată, a &ntre#at"
* -nde duci oaenii aceştia6
3uând*o &naintea lui frate*eu, &nvăţăceii au răspuns &ntr*un !las"
* +e duce la voi acasă să vede căila de aur@
-itându*se la frate*eu, cunată*ea a &nţeles, apoi, râ(ând, a spus"
* /e păcat, #unica lui tocai a &ncălecat pe căilă şi a plecat să facă o vi(ită &n satul
vecin.
)nvăţăceii n*au ai (is niic şi au plecat.
Zâna a ascultat până la sfârşit şi l*a lăudat"
* )ntr*adevăr, cunată*ta e o feeie deşteaptă.
Dar nici n*a apucat să terine #ine, că cel de*ai doilea copil a &nceput să povestească"
4ratelui eu ii place foarte ult să plante(e poi, aşa că a sădit o adevărată livadă &n
faţa casei" cireşi, pruni, peri care fac pere !al#ene ca aurul, eri, viţă de vie. )n fiecare an,
fructele lea!ă rod de se &ndoaie cren!ile. )ntr*o (i, frate*eu a cules stru!uri şi s*a dus la târ!
să*i vândă. După ce i*a vândut, l*a &ntâlnit pe -an! Mincinosul care i*a spus"
* ,e prin(i cu ine6
* /e pune la #ătaie6 a &ntre#at frate*eu. -an! Mincinosul i*a răspuns"
* ,u livada, iar eu, păântul eu roditor. Dacă pier(i, &i dai livada% dacă câşti!i, &ţi
dau păântul.
* +u ă prind, a spus frate*eu. 5â(ând, -an! Mincinosul l*a stârnit"
* )nseană că n*ai curaj. Dar, frate*eu s*a aprins"
* Mă prind nuai &n neca(ul tău.
* Pe ce ne prinde" pe putere sau pe iscusinţă6
* +ici pe putere, nici pe iscusinţă. -ite cu face" eu a să spun o &ntâplare şi,
dacă te &ndoieşti, ai pierdut. 0i tu la fel.
4rate*eu s*a !ândit că n*o să se &ndoiască de niic din ce va spune -an! Mincinosul
şi aşa s*a prins cu el.
-an! Mincinosul a &nceput"
* ?eri*seară a #ătut vântul aşa de tare că a utat oara de piatră dintr*un capăt &n
celălalt al satului.
Vă(ând că frate*eu nu spune niic, -an! Mincinosul a continuat să &nşire ver(i şi
uscate, dar frate*eu parcă uitase de prinsoare. Vor#ind de una, de alta, -an! Mincinosul a
adus din nou vor#a de vânt"
* 2(i*noapte a #ătut din nou vântul. 0i a #ătut aşa de tare că a dus fântâna din răsăritul
satului &n apusul satului.
* Vor#eşti prostii@ $are poate să işte vântul fântâna6 a răspuns frate*eu şi de*a#ia
după aceea şi*a aintit de prinsoare.
-an! Mincinosul l*a #ătut pe uăr şi a (is"
* Băiete, ai pierdut, după asă vin să*i dai livada.
4rate*eu s*a &ntors acasă cu coşul !ol şi cu a. intrat &n casă, cu a că(ut pe
!ânduri. /unată*ea l*a c'eat la asă, dar el n*a venit. Dintr*o privire, cunată*ea şi*a
dat seaa că s*a &ntâplat ceva cu el şi a (is"
* 1oţii nu tre#uie să*şi ascundă niic unul altuia. ,u de ce te ascun(i de ine6
4rate*eu a oftat, apoi i*a povestit &n aănunţie cu a făcut prinsoare cu -an!
Mincinosul, cu a pierdut şi cu după asă va veni acesta să ia livada.
/unată*ea a &nceput să râdă şi i*a (is"
* 0i pentru atâta lucru eşti supărat şi nu ănânci6 ?a şi ănâncă şi te odi'neşte, iar
când vine -an! Mincinosul lasă*i pe âna ea.
4rate*eu a âncat şi s*a dus să se culce, dar !ândul &i era nuai la -an!
Mincinosul. /unată*ea s*a aşe(at la poartă cu lucrul &n ână. După puţin tip a venit
-an! Mincinosul. /u a intrat pe strada noastră, l*a stri!at pe frate*eu. 2tunci cunată*
ea a intrat &n. curte, a &ncuiat poarta şi din curte i*a spus"
* +*ai cu să*l !ăseşti, fiindcă după ce a venit acasă s*a lovit de o uscă şi a urit.
-an! Mincinosul s*a &nfuriat şi a stri!at"
* Desc'ide &ndată poarta să văd dacă e adevărat. +u cred că o uscă poate oor& un
o. 2u(indu*l, frate*eu a sărit de pe Ean! şi a spus"
* 2i pierdut, -an! Mincinosul. +u tre#uie să te &ndoieşti de cele au(ite şi tu te*ai
&ndoit.
-an! Mincinosul s*a roşit până &n vârful urec'ilor de neca( că s*a lăsat păcălit de o
feeie şi de teaă că frate*eu &i va cere păântul, a şters*o &n !ra#ă.
2u(ind &ntâplarea, (âna l*a lăudat"
* /unata ta &ntr*adevăr e o feeie deşteaptă. Dar n*a apucat să terine ce avea de
spus, că al treilea #ăiat a &nceput să povestească"
.u a o cunată* şi o soră. )ntr*o priăvară, cunată*ea şi soră*ea, care stăteau
la poartă şi croşetau, au au(it dintr*o dată, aşa, din vă(du', pe cineva (icând" ,,4loare
fruoasă de la poartă@ 4loare fruoasă de la poartă@> /unată*ea s*a uitat &n sus şi a vă(ut
un vultur care s*a rotit de câteva ori &n vă(du', apoi a (#urat către unţi. După puţin tip,
vulturul s*a &napoiat şi a spus din nou" =/unată 'arnică, de vrei sau de nu vrei, eu tre#uie să
ă &nsor cu fecioara din casa voastră>. 2poi a aruncat un fir roşu şi un inel de aur şi a (#urat.
1oră*ea s*a speriat şi a &nceput să plân!ă, iar cunată*ea a &nţeles că acesta era un
(!ripţuroi. /unată*ea s*a !ândit ce s*a !ândit, apoi a căutat un petic de pân(ă şi a făcut
din el o pun!uţă, lăsându*i &n fund o ică !aură pe care a uplut*o cu #oa#e de !râu. 2poi i*
a dat*o soră*ii s*o poarte cu ea, (icându*i"
* 1urioară, &n seara asta va veni să te peţească (!ripţuroiul. Dacă te va pofti să te aşe(i
&n caretă, tu să spui că aeţeşti, dacă te va pofti &n caleaşcă, să spui că te (druncină. +u
cuva să uiţi ce ţi*a spus@
1eara a venit &n curtea noastră o caretă &podo#ită din care a co#orât un tânăr &nvăţat,
cu faţa al#ă, &#răcat cu o antie roşie.
2intindu*şi de sfatul cunată*ii, soră*ea, &necându*se de plâns a spus%
* )i vine aeţeală &n caretă.
2tunci (!ripţuroiul, căci el era, a #ătut din pale şi &ndată a apărut o caleaşcă
&podo#ită. 1oră*ea, plân!ând şi ai tare, a (is"
* /aleaşca ă (druncină. 2tunci (!ripţuroiul a spus"
* $ să te duc &n spate.
0i deodată, pe cap i*au crescut coarne, pe corp păr, iar oc'i au &nceput să*i
strălucească de parcă erau nişte lapioane. 2 luat*o &n spate pe soră*ea şi ca o furtună a
plecat ou ea. 0i pe unde a trecut el nu a răas nici o . ură, &n afara #oa#elor care că(useră
una câte una din săculeţ.
2 #ătut vântul de la răsărit şi de la apus şi #oa#ele s*au &prăştiat şi s*au aestecat.
5oua le*a &nuiat şi ploaia le*a udat şi #oa#ele au &ncolţit şi au &nceput să crească. /unată*
ea s*a luat după #ra(da de !râu şi trecând peste văi şi dealuri a ajuns &n faţa unui (id de
piatră din care se făcea o peşteră care era astupată la !ură cu un #olovan. /unată*ea a (is
cu voce tare"
* Mer!ând pe druul verde, a venit până &n inia untelui să*i caut cunata.
+*a terinat #ine, că din peşteră a au(it vocea soră*ii"
* 2 venit cunată*ea@ Dă la o parte #olovanul din !ura peşterii@
După puţin tip, #olovanul s*a işcat şi &n faţa ei a apărut (!ripţuroiul. 4ăcându*şi
curaj, cunată*ea a intrat &n peşteră. /ând a vă(ut*o pe cunată*ea, soră*ea a &nceput să
plân!ă. /unată*ea a cercetat cu privirea peştera şi a dat cu oc'ii de un #orcan are cu
iere. 2tunci pe loc, şi*a făcut un plan şi i*a (is soră*ii"
* 1urioară, de ce plân!i6 Văd că nu*ţi lipseşte niic" ore( ai, făină ai, #orcanul ăsta e
plin cu iere.
Z!ripţuroiul, plin de sine a &nceput să râdă"
* 2şa e@ +*are de ce să*i pară rău că s*a ăritat cu ine.
/unată*ea i*a luat vor#a din !ură"
* 2 au(it că ai puteri foarte ari. +u vrei să*i arăţi şi ie ce poţi6
Z!ripţuroiul s*a uflat şi ai ult &n pene şi pe loc s*a &nvoit. 1*a işcat o dată şi s*a
prefăcut &ntr*un ti!ru fioros. ,i!rul şi*a işcat capul şi s*a prefăcut &ntr*un leu aeninţător.
/ât ai clipi din oc'i, leul s*a prefăcut &ntr*un şarpe !ros cât un #utoi% avea capul &n peşteră şi
coada, lun!ă de vreo D8 !ean!uri, &i ieşea afară. Vă(ând aceasta, cunată*ea a spus"
* /unate, văd că poţi să te prefaci nuai &n aniale ari. +*ai putea să te prefaci
&ntr*o uscă şi să intri &n #orcan să ănânci iere6
+ici n*a terinat #ine de spus, că şarpele s*a prefăcut &ntr*o uscă verde care,
#â(âind, a intrat &n #orcanul cu iere. /unată*ea s*a repe(it şi a pus capacul la #orcan.
Musca a &nceput să se (#ată &n iere, dar n*a ai putut ieşi.
/unată*ea i*a stri!at"
* Z!ripţuroiule, (!ripţuroiule, asta e pedeapsa pe care ţi*a pre!ătit*o@ 2poi a
luat*o pe soră*ea de ână şi s*au &ntors acasă.
2u(ind şi ultia poveste, (âna s*a #ucurat şi a spus"
* Pe untele Bin sunt ulte feei deştepte. . luna fe#ruarie şi tre#uie să &nflorească
florile. 2poi şi*a işcat evantaiul şi tot untele s*a &nroşit de atâtea flori care străluceau de*ţi
luau oc'ii. /ei trei copii s*au inunat vă(ând atâtea flori şi pe cren!ile uscate, şi*n
crăpăturile stâncilor, şi*n pădurea de #ra(i, peste tot erau nuai flori roşii şi proaspete. 0i*a
cules fiecare câte un #uc'et şi au plecat #ucuroşi acasă.
)ncepând de atunci, &n fiecare an, &n luna fe#ruarie, când (ăpada &ncă nu s*a topit,
copacii &ncă n*au &nu!urit, pe untele Bin florile &nfloresc colorând cu roşeaţa lor stâncile
şi apa din i(voare. 3ocalnicii au nuit aceste flori Bujori de Munte.
PIATRA LUNII
Pe vârful Zeiţa de Jad sunt sute de teple.
De la poalele Pietrei 3unii i(vorăşte 5âul 5aţelor.
2ceste cuvinte (u!răvesc una din cele ai inunate privelişti de pe untele Bin.
Povestea spune că vârful Zeiţa de Jad, care s*ar afla pe untele Bin, este neaseuit de &nalt şi
pe el sunt o ulţie de teple. +u departe de acest unte se află un râuleţ cu apa lipede
cu e cristalul. . 5âul 5aţelor care i(vorăşte de la poalele Pietrei 3unii. 1e (ice că Piatra
3unii străluceşte şi (iua, dar ai ales noaptea e ne&ntrecută. )n fiecare seară, din ea iese o lună
ai rotundă şi ai strălucitoare decât luna de pe cer. /el ai puternic luceşte Piatra 3unii &n
(ilele de D şi D; ale fiecărei luni şi ra(ele ei, că(ând asupra 5âului 5aţelor, acesta pare de
cristal. 2tunci, &n ijlocul lunii, se vede u#ra unei fecioare, iar pe apele cristaline ale râului
&noată o perec'e de raţe de aur. Dar nieni nu a vă(ut lipede cu arată fecioara şi raţele de
aur.
Povestea spune că deult, tare deult, &ntr*unui din teplele de pe unte trăia un
călu!ăr care (i şi noapte nu avea altă trea#ă decât să petreacă. 3a #ătrâneţe, călu!ărul s*a
!ândit să*şi caute un uraş care să*i &n!rijească de casă şi să*i facă âncare. &ntr*o (i, trecând
prin satul de la poalele untelui, a vă(ut un copil de vreo (ece ani care, &n ciuda 'ainelor
(drenţuite, era tare arătos. 4ăcându*şi planul, călu!ărul s*a dus la părinţii copilului şi le*a
spus"
* Voi sunteţi săraci şi e păcat de copilul ăsta aşa fruos şi deştept. Dacă vreţi să
trăiască ani ulţi, fericiţi, triiteţi*l la teplu.
Părinţii au plâns ce au plâns, dar până la ură şi*au triis copilul la teplu.
3a teplu, copilul a fost ras &n cap, şi i s*a dat o 'aină preoţească, &ncât arăta ca un
călu!ăraş &n toată re!ula. Deşi niciodată nu avea voie să intre &n #i#lioteca teplului, icul
călu!ăraş &nvăţase o ulţie de lucruri. 0tiind că are pe cineva acasă, călu!ărul pleca şi ai
des la petreceri.
Micul călu!ăraş şi*a petrecut &n teplu câţiva ani. De câte ori er!ea la pârâul din
pădure să aducă apă, florile parcă se &nviorau, iar#a de pe alul râului parcă se făcea şi ai
fra!edă, iar apa cristalină a râului o!lindea fruuseţea #ăiatului. 2tunci, nu se ştie din ce
otive, #ăiatul ofta. )ntr*o (i, după ce şi*a uplut !ăleţile cu apă şi tocai voia să plece, a
siţit aşa, ca şi când cineva l*ar tra!e de la spate şi n*a ai putut să &nainte(e. 2 privit &n jur,
dar n*a vă(ut niic. 2 pornit din nou, dar după doi paşi s*a oprit. +ici de data aceasta nu a
vă(ut niic. 1e &nfuriase, când a au(it un râset şi din spatele unui #rad a ieşit o fecioară de
DH*DJ ani. 2vea părul ne!ru &n care erau &pletite flori de unte, iar pe faţa*i rotundă
străluceau doi oc'i de o #unătate nespusă.
Până să spună #ăiatul un cuvânt, fata a şi ridicat una din !ăleţi, (icând"
* ,u eşti sin!ur, iar eu or de plictiseală. Aai să ne distră puţin.
De ult nu ai sc'i#ase #ăiatul vreo vor#ă cu cineva &n sin!urătatea untelui şi,
deşi se teea puţin, a că(ut #ucuros la &nvoială.
4ata era pricepută la vor#ă şi la !luă. /unoştea nuele tuturor ier#urilor de leac şi
ale tuturor florilor de pe unte. /u puteri ne#ănuite a rosto!olit o stâncă şi aceasta,
prăvălindu*se &n prăpastie, a #u#uit ca un tunet. 2 apucat o crean!ă plină de flori şi florile s*
au scuturat ca o ploaie de nea peste ei. 0i ei râdeau &ntruna. +iciodată nu fusese #ăiatul aşa de
vesel de când venise pe unte. După ce s*au despărţit şi călu!ăraşul s*a &napoiat la teplu, s*
a siţit, aşa, deodată, nespus de fericit.
2 doua (i, cu a plecat de acasă călu!ărul cel #ătrân, #ăiatul şi*a luat !ăleţile şi s*a
!ră#it spre râu. 4ata &l aştepta de ult pe alul apei. 0i au &nceput din nou să (#urde.
2jun!ând &ntr*o poieniţă, fata a spus"
* Vreau să te &nvăţ să cânţi.
0i a &nceput să cânte, &#iindu*l şi pe #ăiat. 4ata cânta un viers, #ăiatul cânta după ea
şi au cântat aşa până ce #ăiatul a &nvăţat să cânte. 2cu aler!au &preună prin poieniţă
cântând. 2şa a ai trecut o (i plină de veselie De atunci, cu pleca de acasă călu!ărul,
#ăiatul apuca !ăleţile şi o (#u!'ea &n pădure, unde se &ntâlnea cu fata şi se (#en!uiau (iua
&ntrea!ă.
)ntr*o (i, ca de o#icei, călu!ărul a plecat la tre#urile lui, Pe dru şi*a aintit că*şi
uitase pocalul de vin şi s*a &ntors. 2jun!ând pe creasta unui unte &nvecinat, a au(it două
voci cântând de te ferecau. /ălu!ărul s*a &ntre#at irat cine poate să cânte atât de fruos &n
unţii aceia săl#atici@ /u cât se apropia de casă, cu atât cântul răsuna ai clar, până ce şi*a
dat seaa că viersul vine din &prejuriile teplului. 2 !ră#it pasul şi ajun!ând &n poieniţă
i*a vă(ut pe cei doi care cântau şi se veseleau. 2tunci s*a furişat &n pădure şi, apropiindu*se
tiptil de tineri, le*a ieşit deodată &n faţă stri!ând"
* +u vă işcaţi@ /u de &ndră(neşti tu, fată, să*i ispiteşti discipolul6
/ălu!ăraşul a &ncreenit, iar fata a (#u!'it*o &n pădure /ălu!ărul s*a repe(it pe
urele ei. -ndeva &n adânciea pădurii i s*a părut că vede fusta roşie a fetei, dar apropiindu*
se, a vă(ut că era un #ujor săl#atic, iar de fată nici ură.
)ntorcându*se la teplu, a &nceput să*l #ată şi să*l #lestee pe călu!ăraş, iscodindu*l
ce*i cu fata. Băiatul s*a ru!at să*l ierte şi s*a jurat că nu ştie nici de unde venise, nici cu o
c'eaă. 2tunci călu!ărul a prois că*l iartă cu o condiţie" ca a doua (i să prindă de fusta
fetei un franjure cu un ac.
/ălu!ăraşul a luat franjurele şi acul, dar &n sinea lui &şi făcuse planul să*l păcălească
pe călu!ăr care,, după cu se vedea trea#a, nu avea !ânduri #une cu fata,
2 doua (i, nu plecase #ine călu!ărul, că fata a venit şi a spus"
* Aai să (#urdă@ /e să faci &n casă când afară e priăvară şi au &nflorit toate florile6
)nfricoşat, #ăiatul i*a spus"
* 1urioară, să nu ai vii aici@ /ălu!ărul i*a dat un ac şi un franjure, vrea să te
!ăsească şi să*ţi facă rău.
Zicând acestea vocea*i treura la !ândul cât de tristă va fi viaţa lui dacă ea nu va ai
veni.
4ata i*a suls franjurele şi acul din ână şi, apucând capătul franjurelui, i*a spus
#ăiatului"
* +u ai fi trist, vino cu ine@
2u ieşit aândoi pe poartă şi fata ţinea de capătul franjurelui. 1periat, #ăiatul i*a spus
treurând"
* 2runcă firul, altfel călu!ărul va fi pe urele noastre@
Dar fata a i(#ucnit &n râs, şi i*a răspuns"
* +u te tee, vino cu ine@
2u stră#ătut aşa pădurea, au trecut peste câţiva unţi şi au ajuns la 5âul 5aţelor, cu
apa cristalină, unde ea a aruncat franjurele. 2poi a #ătut din pale şi din apa râului a ieşit o
perec'e de raţe de aur. -na dintre ele ţinea &n cioc o răurică verde de care atârna un fruct
roşu. /ălu!ăraşul a siţit un iros puternic de ere de parcă se afla &ntr*o livadă. 5aţa s*a
apropiat de al şi a lăsat cren!uţa cu ăr cu tot şi apoi a co#orât &n fundul râului.
4ata a luat cren!uţa, a rupt fructul şi l*a &#iat pe #ăiat"
* Mănâncă*l tot@
2scultând de vor#ele fetei, #ăiatul a âncat fructul şi s*a inunat de dulceaţa şi
parfuul lui. ,ot corpul şi l*a siţit ai uşor şi toată supărarea şi tristeţea au dispărut ca prin
farec.
)n tipul ăsta, #ătrânul se odi'nea pe o piatră de la ar!inea druului. 1*a ridicat şi a
plecat spre casă !ândindu*se"
* De data asta prind fata &n od si!ur. Poate că e c'iar o (ână6 Dac*o prind, o să ă
&#o!ăţesc.
+*a ai ers pe potecuţă şi a tăiat*o direct printre stânci şi prin pădure. 2casă, nu l*a
!ăsit pe #ăiat şi s*a făcut foc !ândindu*se că acesta l*a păcălit şi a plecat cu fata. -itându*se
&n jos, a vă(ut capătul franjurelui şi s*a &nveselit pe loc. 2 plecat pe ura firului ce se deşirase
din franjure şi a stră#ătut astfel pădurea, a trecut peste unţi şi deodată a au(it râsete.
)nainte de a*l vedea, fata ştia că #ătrânul e pe urele lor şi se apropie. 2tunci l*a
apucat de ână pe #ăiat şi aândoi s*au ascuns &n spatele unei stânci. /ălu!ărul a ers după
fir până la 5âul 5aţelor. Dar aici, nici ură de tineri. $#osit şi furios, călu!ărul tocai se
pre!ătea să*i caute prin &prejurii, când fata a #ătut din pale şi din undele lacului au
apărut cele două raţe de aur. /ea de*a doua raţă ţinea &n cioc o cren!uţă verde de care atârna
un fruct verde. Vă(ând călu!ărul raţa de aur, nu l*a ai interesat niic. 5aţa &nota pe lân!ă
al, &n apropierea călu!ărului. 2cesta s*a repe(it s*o prindă, dar raţa s*a făcut nevă(ută, iar
pe al a răas cren!uţa cu fructul verde. /ălu!ărul a siţit un iros aroat de fructe.
Gândindu*se că acesta e un fruct vrăjit, l*a âncat. După câţiva paşi şi*a siţit trupul ai
uşor. )n spatele stâncii, fata i*a şoptit #ăiatului"
* ?eşi şi ia*o la fu!a. /ălu!ărul te va urări, dar să nu te tei. 1ă fu!i ereu spre apus
până vei da cu oc'ii de ine. 0i s*a făcut nevă(ută.
/u a ieşit de după stâncă #ăiatul, călu!ărul a luat*o la !oană după el, stri!ând"
* +eernicule, te ajun! eu, dacă nu ţi*oi rupe picioarele.
0i aşa a fu!it călu!ărul după #ăiat unte după unte. Băiatul se căţăra pe creste de
parcă ar fi avut aripi. /ălu!ărul care*şi siţea trupul uşor, era ereu &n ura lui, !ata să*l
prindă. 0i aşa au ajuns ei la o punte foarte &n!ustă. 1periat, #ăiatul s*a oprit, dar de partea
cealaltă &i făcea sene fata. 2tunci, #ăiatul s*a !ândit"
* Mai #ine să alunec şi să or decât să cad viu &n âinile călu!ărului.
0i când a vrut să sară pe punte, a siţit că (#oară pe deasupra ei, &ntocai ca o
rândunică.
Vă(ând călu!ărul că uraşul lui sare peste punte, a sărit şi el. Dar la juătate, puntea
s*a rupt cu el, deoarece âncase fructul vrăjit necopt. /ălu!ărul a că(ut &n prăpastie şi a
urit.
)n aceeaşi (i, tinerii, juătate er!ând, juătate (#urând, au părăsit untele Bin. )n
seara aceea, Piatra 3unii n*a ai strălucit şi din ea n*a ai ieşit luna. 4ata cu care se
&prietenise călu!ăraşul era (âna din Piatra 3unii. 1i de atunci nu s*au ai vă(ut nici raţele
de aur.
TRAISTA CU MINUNI
Pe untele Bin creşteau ii de soiuri de flori parfuate şi ier#uri din care se făceau
tot atâtea feluri de leacuri. 2colo era un sat cu FF de failii care aveau FF de vaci. 0i &n acest
sat trăia un fecioraş de vreo DM*D; ani, pe nue ,a ,ou, care cu se crăpa de (iua ieşea &n
dru şi &ncepea să plesnească din #ici. 3a au(ul pocniturilor, cele FF de vaci ieşeau sin!ure
din o!ră(i si şi se strân!eau &n jurul lui, iar #ăiatul le âna la păşune. ,recând prin văi şi
căţărându*se pe povârnişuri, ,a ,ou &şi ducea cireada să pască cea ai #ună iar#ă, să #ea cea
ai #ună apă. Vacile lui erau !rase de plesneau şi pielea le strălucea de parcă ar fi fost de aur.
)ntr*o (i de vară, pe vreea de arşiţă, când vacile se odi'neau la u#ra copacilor, #ăiatul a
făcut nuărătoarea şi a vă(ut că &n loc de FF, are D88 de vaci. 2 nuărat &ncă o dată şi &ncă o
dată, dar tot D88 de vaci &i ieşeau. 2 intrat la #ănuială, ai ales că &n &prejurii nu ai era
nici o vacă şi nici nu vă(use când venise &n cireadă vaca străină. ,ip de trei (ile &n cireada
#ăiatului au fost D88 de vaci. 2 patra (i, când ,a ,ou era, ca de o#icei, cu vacile la păşune, a
vă(ut venind spre el un #ătrân cu sprâncenele şi #ar#a al#e ca (ăpada. )n spate ducea o traistă,
iar &n ână avea un #ici. /ând s*a apropiat de #ăiat, l*a &ntre#at"
* 4lăcăule, i*a pierdut vaca, n*ai vă(ut*o tu cuva6
,a ,ou a răspuns"
.* /u trei (ile &n ură, &n cireada ea a apărut o vacă &n plus. Du*te şi ve(i dacă e a ta.
Bătrânul a intrat &n cireadă şi a ieşit tră!ând o vacă de coarne.
Băiatul i*a spus"
* Dacă e a ta, ia*o@
Bătrânul a ân!âiat vaca şi pe loc pielea acesteia a &nceput să strălucească, iar
coarnele i s*au poleit cu aur. 2poi a &ncălecat pe ea şi a plecat. După câţiva paşi s*a oprit, s*a
&ntors către #ăiat şi i*a spus"
* Băiete, nu ai nici o dorinţă6
,a ,ou s*a !ândit ce s*a !ândit, apoi a răspuns"
* /eea ce doresc eu nu poţi tu să &ndeplineşti, oş*ne!e.
)şi aintise că fusese odată &ntr*un sat ai &ndepărtat unde vă(use o ulţie de copii
care citeau din cărţi şi i*a povestit acest lucru #ătrânului.
Bătrânul a (â#it, şi*a dat jos traista de pe ueri şi scuturând*o i*a (is"
* 1pune, flăcăiaşule, ce vrei, că*n traista ea se !ăseşte orice@
-itându*se la traista aceea !oală şi necre(ând spusele #ătrânului, #ăiatul a râs"
* Dacă ai, dă*i o carte@
Bătrânul şi*a vârât âna &n traistă, a scos o carte şi i*a aruncat*o.
4ericit, #ăiatul a luat cartea cu scoarţe roşii de ătase şi a &nceput s*o răsfoiască. /ând
şi*a ridicat capul, #ătrânul dispăruse.
,a ,ou avea acu o carte şi, deşi ştia nuele a ii de ier#uri şi de flori, nu ştia să
citească. /ine să*l &nveţe să citească6 2 socotit pe de!ete toţi oaenii din sat" erau #ătrâni
care ştiau să povestească ii de poveşti, fete care ştiau să cânte ii de cântece, dar nu era
nieni care să ştie carte. 2tunci ,a ,ou s*a 'otărât să &nveţe carte sin!ur. 2 ars o răurică şi
cu tăciunele de la ea a &nceput să scrie pe pietre. 2 scris aşa până s*a lăsat noaptea.
Desc'i(ând cartea, literele luinau &ncât #ăiatului nu*i ai tre#uia lapă. /artea luina
untele, copacii, florile. ?n noaptea aceea, când &nvăţa ai cu râvnă din carte, s*a apropiat de
el o fecioară lădie, dic'isită nevoie are. 4ără să spună un cuvânt, fata şi*a aşe(at alături de
el. Băiatul s*a uitat la ea cu uiire, iar fata &l privea cu oc'ii*i ari, &n tăcere. 2 aşteptat ce a
aşteptat şi vă(ând că fata nu pleacă, i*a (is"
* Pleacă, te ro!, nu ă &piedica să &nvăţ@ /u #lândeţe, fata a spus"
* Dar nu te &piedic deloc. Bi*e teaă că ă uit cu scrii6
4ără să ai scoată un cuvânt, #ăiatul şi*a vă(ut &nainte de trea#ă. După un tip şi*a
ridicat capul. 4ata se afla tot acolo. 2ceasta i*a (â#it şi i*a spus"
* 2i aşe(at cartea cu scrisul &n jos, nu ştii să citeşti6 5uşinându*se, ,a ,ou a răspuns"
* .u nu ştiu carte, dar tu ştii6
*2şa, puţin ştiu şi eu. Băiatul, ne&ncre(ător i*a dat cartea"
* Dacă ştii, citeşte să aud şi eu@ 4ata a &nceput să citească.
,a ,ou, plin de #ucurie, a ru!at*o"
* 1urioară, fii #ună şi &nvaţă*ă şi pe ine@ Mişcată, fata s*a oprit din citit, apoi a
&nceput să*l &nveţe pe ,a ,ou.
Băiatul &şi vâra &n cap cu repe(iciune tot ce*i spunea fata. 2u &nvăţat până ce au
&nceput să se reverse (orile. /ând stelele au &nceput să se stin!ă de pe cer, când păsările au
&nceput să ciripească &n copaci, fata s*a ridicat de &ndată, a privit #ăiatul, a privit cartea, a
oftat din adânc şi, fără să spună un cuvânt, a plecat.
,a ,ou se siţea ca un &nfoetat ce a căpătat de âncare, ca un &nsetat ce a căpătat
de #ăut. 2 doua (i, după ce a păscut vacile, când s*a lăsat &nserarea şi licuricii au &nceput să
strălucească, ,a ,ou a răas &n aşteptarea fetei. 3una se ridicase de ult pe #olta cerului şi
#ăiatul se teea că fata n*o să ai vină. După un tip de aşteptare, a desc'is cartea şi literele
au luinat din nou totul &n jur. 0i iată că fata a venit.
Bucuros, #ăiatul i*a spus"
* 2(i de ce ai venit atât de târ(iu6 Mi s*a urât aşteptându*te.
5â(ând, fata s*a aşe(at lân!ă el şi l*a &nvăţat să citească până s*a luinat de (iuă,
când, &ncruntând din sprâncene, s*a ridicat şi a plecat. 2 treia (i, fata a venit şi ai târ(iu, aşa
că n*a apucat să*l &nveţe decât foarte puţin, că păsările au &nceput să cânte şi s*a revărsat de
(iuă. 1*a uitat la #ăiat şi cu durere a spus"
* Mâine*seară n*a să pot veni. )n!rijorat, #ăiatul a (is"
* ,e respect ca pe o &nvăţătoare, te iu#esc ca pe o soră, te ro!, &nvaţă*ă până la
sfârşit@ Dacă te tei că*i druul !reu, vin eu la tine.
2u(indu*l, fetei i se frân!ea inia şi oc'ii &i &notau &n lacrii. $ftând, i*a spus"
* +u că nu aş vrea să te &nvăţ, nu că ar fi druul !reu. De când era copilă ă aflu &n
âinile vrăjitoarei care stă la ia(ănoapte de Muntele 5idic'ii de 2ur. .a *a triis să*ţi fur
cartea vrăjită, dar n*a inia s*o fac.
,a ,ou a &ntre#at*o"
* De ce nu fu!i de la (!ripţuroaică6
/u oc'ii plini de lacrii, fata i*a răspuns"
* /'iar şi la capătul luii de *aş duce, tot *ar !ăsi@ 1e apropia răsăritul soarelui şi
&n !ra#ă are fata a plecat spre ia(ă*noapte şi după câteva clipe nu s*a ai vă(ut.
2 patra noapte, fata n*a ai venit. ,a ,ou era nespus de â'nit. ,ot tipul se uita &n
partea unde plecase fata, dar nu vedea decât unţii &nalţi şi pădurea. )n (ilele urătoare,
flăcăul &preună cu cireada lui s*au apropiat din ce &n ce ai ult de peştera vrăjitoarei, dar
tare se ai teea.
)ntr*o (i, tocai se uita spre ia(ănoapte, când a vă(ut două luini ciudate" una al#ă,
alta roşie, care străluceau de*ţi luau oc'ii. ,a ,ou vă(use de ulte ori cu strălucesc stelele
că(ătoare, dar ceea ce vedea acu strălucea ai puternic decât orice stea. 0i apoi era (iua &n
aia(a are. ,ot uitându*se aşa, a vă(ut că luinile nu erau prea departe şi o 'otărât să se
ducă până la ele.
2 ers el ce a ers, până a dat de un ar#ore cu raurile &ntortoc'eate care creştea
&ntr*o crăpătura a untelui. Pe una dintre cren!uţele copacului se afla un erişor de aur şi pe
alta, un erişor de ar!int care răspândea o luină aurie şi una ar!intie. ,a ,ou s*a urcat pe o
piatră şi le*a suls. Dar cele două erişoare s*au sfărâat &n #ucăţele &n âinile lui. Muntele
s*a clătinat şi, uitându*se &n jurul său, #ăiatul a vă(ut că nu ai era pe piatra pe care se urcase.
?n dreapta lui se afla un unte de aur şi &n stân!a lui, un unte de ar!int care sclipeau de*ţi
luau oc'ii. 4ăcându*şi curaj, #ăiatul a pornit*o &nainte şi după puţin tip a ajuns la o coli#ă
de piatră cu uşile desc'ise. 2 intrat şi &n ura lui uşa s*a &ncuiat sin!ură. )n casă nu se afla
decât un pat do ărie potrivită şi o lapă. 2 vrut să iasă, dar n*a ai putut. 2 stri!at, dar
nu l*a au(it nieni.
Pe &nserate, uşa s*a desc'is sin!ură şi când #ăiatul se aştepta să vadă cine ştie ce
vrăjitoare, a dat cu oc'ii de fata care*l &nvăţase să scrie şi să citească. Bucuros, #ăiatul a
stri!at"
* 2ici locuieşti tu6
4ata n*a răspuns niic, a aprins lapa şi a &nceput să croşete(e la luina ei. $ricât a
&ncercat #ăiatul s*o facă să vor#ească, ea n*a scos nici un cuvânt. ,a ,ou şi*a luat cartea să
&nveţe, dar fata tot nu l*a #ă!at &n seaă. 2tunci, &nfuriat, #ăiatul s*a oprit din citit, a &nc'is
cartea şi s*a &ntins pe pat prefăcându*se că doare. 3a ie(ul nopţii, fata s*a sculat, l*a privit
şi &nlăcriată a stins lapa şi a plecat.
După ce s*a stins luina, #ăiatului i*a părut că nu se ai află &n pat, ci pluteşte pe
valurile unei ape. Ba parcă au(ea clipocitul valurilor şi vuietul vântului. 2 desc'is repede
cartea şi la luina ei a &ncetat şi clipocitul valurilor şi vuietul vântului% se afla din nou pe
patul din casa de piatră, iar uşa era desc'isă. 2cu &l apucase dorul de fată şi nu ai voia să
fu!ă. ?n sinea lui se &ntre#a de ce fata n*a scos nici un cuvânt când l*a vă(ut şi de ce a
lăcriat când a plecat, 1*a !ândit aşa până s*a luinat de (iuă şi uşa s*a &nc'is din nou.
Băiatul a aşteptat &n coli#ă toată (iua, iar când s*a &nnoptat a venit fata, dar nici de data
aceasta n*a scos nici o vor#ă, iar la plecare a lăcriat. +oaptea, #ăiatul şi*a (is că dacă e uşa
desc'isă şi dacă tot nu vine fata, să se ducă să*şi vadă vacile. /u a ieşit din casă, a dat cu
oc'ii de un unte &nalt şi &ntunecat care se ridicase &ntre untele de aur şi cel de ar!int.
/ăutând &n stân!a şi &n dreapta pe unde să treacă, a 'otărât să se caţere pe untele de aur. 0i
cu cât urca, cu atât untele se făcea şi ai &nalt. ,ot urcându*se a au(it un ră!et de vacă şi s*a
oprit irat &ntre#ându*se cu de sunt vaci pe untele acesta ciudat. 2poi şi*a (is c*or fi
poate vacile lui. 1*a uitat dincotro a venit ră!etul şi a vă(ut o cireadă de vaci cu coarnele şi
copitele de aur, cu tot trupul de aur, iar pă(itorul lor nu era altul decât #ătrânul care*i dăduse
cartea. Bucuros, #ăiatul s*a dus la #ătrân şi l*a &ntre#at"
* -nde ă aflu, oşne!e6
Vă(ându*l, #ătrânul a tras o sperietură, dar a răspuns"
* ,e afli &n inia untelui. Dar cu ai ajuns aici6
,a ,ou i*a povestit cu a !ăsit coli#a de piatră, cu a stat &n ea şi tot ce s*a ai
&ntâplat. Bătrânul i*a spus"
* /oli#a de piatră e a vrăjitoarei, iar patul &n care ai dorit e o punte &n!ustă deasupra
unei prăpăstii. /ând s*a stins luina, fata ura să te &pin!ă &n prăpastie, dar cartea te*a
salvat. Dacă nu vrei să te desparţi de fată &ţi voi da un lucru ferecat pe care să*l pui deasupra
lăpii când se aprinde. 0i (icând aceasta, a vârât âna &n traistă şi a scos un a#ajur vec'i pe
care i l*a dat. 2poi i*a ai (is" Pă(eşte*i trei (ile vacile de aur şi eu a să ă duc să le
pă(esc pe ale tale.
+u se luinase &ncă şi #ăiatul s*a &napoiat &n coli#ă. 3a luina (ilei, uşa s*a &nc'is din
nou. 1eara a venit iarăşi fata şi a aprins lapa. 2tunci, #ăiatul a spus"
* 3apa asta luinea(ă prea puternic. 1ă*i pune a#ajurul acesta.
1*a ridicat şi i*a pus a#ajurul. 4ata tot n*a scos nici un cuvânt. Băiatul s*a &ntins pe pat
şi s*a făcut iarăşi că doare. De data asta, fata a plâns &n toată re!ula uitându*se la #ăiat cu
doare şi apoi s*a dus să sufle &n lapă s*o stin!ă. Dar ou cât sufla ai tare, cu atât flacăra
lăpii creştea, până s*a făcut de C ciâuri9 :9D ci& L CC c<. /u faţa scăldată &n lacrii, fata a
suls a#ajurul şi l*a aruncat, iar acesta s*a prefăcut &ntr*o #arcă. /asa a dispărut pe loc. /ei
doi s*au urcat &n #arca ce plutea pe un râu căruia nu i se vedeau alurile. De data asta, fata a
vor#it"
* De unde ai a#ajurul ăsta ferecat6
-itând de supărare, #ăiatul i*a răspuns cu o &ntre#are"
* )n nopţile acestea de ce n*ai scos nici un cuvânt6 4ata a răspuns"
* /u aş fi putut să vor#esc cu tine când (!ripţuroaica pândea să audă tot6 ,u nu ştii,
,a ,ou, cu ă c'inuia (!ripţuroaica &n fiecare noapte când ă &ntorcea de la tine, dar
orice i*ar fi făcut nu avea inia să te &pin! &n prăpastie după ce stin!ea luina. -itân*
du*se &napoi, cei doi au vă(ut o #ărcuţă care*i urărea apropiindu*se din ce &n ce. 1periată,
fata a spus"
* +e urăreşte (!ripţuroaica@
0i şi*a suls din cap un ac &ncrustat pe care l*a aruncat &n apă. 2tunci #arca
(!ripţuroaicei a &nceput să se &nvârtească pe loc, dar după puţin tip şi*a reluat urărirea.
4ata şi*a scos din păr alt ac pe care l*a (vârlii &n apă şi #arca (!ripţuroaicei a &nceput iarăşi să
se &nvârtească. De şapte ori a &nceput urărirea şi de şapte ori a aruncat fata câte un ac &n apă,
până s*a luinat de (iuă şi #arca s*a apropiat de al. /ei doi au co#orât pe al şi când s*au
uitat &n jur au vă(ut că se află c'iar Ca ar!inea satului #ăiatului.
,a ,ou a dus*o pe fată acasă, dar după puţin tip a apărut şi (!ripţuroaica. /u a
intrat &n casă, fără un cuvânt, (!ripţuroaica a suflat asupra fetei care a siţit dintr*o dată că
&n!'eaţă% a ai suflat &ncă o dată şi fata şi*a sc'i#at culoarea. )n!rijorat, #ăiatul şi*a aintit
cuvintele #ătrânului" =Dacă n*ar fi fost cartea, de ult ţi*ar fi făcut de petrecanie
(!ripţuroaica>. 2 luat cartea şi a apropiat*o de corpul fetei care &ndată şi*a recăpătat culoarea.
Z!ripţuroaica, vă(ând că fata nu ai treura, a &nceput să sufle asupra #ăiatului. ?ar suflarea
ei era ai rece decât !'eaţa şi #ăiatul siţea că*i aorţesc oasele şi treura din toate
&nc'eieturile. ?n sinea lui se !ândea cu s*o scoată din casă şi atunci a luat*o la fu!ă eu
(!ripţuroaica după el, !ata, !ata să*l ajun!ă. /ând &şi strânsese punii să se ia la luptă cu ea,
a apărut şi #ătrânul, călare pe o vacă de aur &n ijlocul cire(ii lui. Moşnea!ul a vârât âna &n
traistă, a scos o frân!'ie lun!ă pe care a (vârlit*o asupra (!ripţuroaicei. 4rân!'ia s*a răsucit
ca un şarpe &n jurul âinilor şi picioarelor acesteia. 2poi, #ătrânul a (is"
* +u avea de !ând să te ucid, dar vă(ând cu tu vrei să*i pier(i pe alţii, nu te ai
pot ierta. 2 ai scos din traistă un #ăţ cu care a atins*o pe (!ripţuroaica, şi aceasta s*a făcut
nevă(ută. Pe locul unde fusese a răas o pata de sân!e.
Bătrânul a pus frân!'ia şi #ăţul &n traistă şi râ(ând a (is"
* Bi*a adus vacile. 2cu ai şi carte, ai şi cine să te &nveţe. )nvaţă cât te ţin puterile@
2poi şi #ătrânul şi vaca s*au făcut nevă(uţi.
DUHUL FRUCTULUI DE GINKGO
Munţii Bin se &ntind cule după cule, creastă după creastă, cu prăpăstii adânci şi
vârfuri &nalte. /ândva fuseseră acoperiţi cu păduri seculare &n care işunau tot felul de
aniale săl#atice. $aenii care locuiau aici trăiau fie din culesul ier#urilor de leac, fie din
arsul căr#unilor.
,răia aici un flăcău &nalt şi voinic ce se nuea 0& Min! şi care se &ndeletnicea cu arsul
căr#unilor. .l ştia tot felul de cântece din !ură şi din fluier care &nduioşau iniile oaenilor.
0& Min! ai avea doi tovarăşi, oaeni la casele lor, cu neveste şi copii.
)ntr*o (i, 0& Min! şi tovarăşii lui au plecat să ardă căr#une pe alt unte. 2u ajuns ei
&ntr*o poieniţă cu iar#ă verde şi ătăsoasă, presărată cu #ujori săl#atici, roşii ca focul, cu
#ra(i &ncărcaţi cu perle de rouă. ,oate acestea l*au &nduioşat pe #ăiat care a &nceput să cânte.
)n ijlocul cântului i s*a părut aşa, ca şi când cineva ar cânta o dată cu el. 1*a oprit din cântat
şi s*a uitat &n toate părţile. 3a urec'ea lui a ajuns un viers inunat care nu seăna nici cu
ecoul unţilor, nici cu ecoul pădurii% seăna ai de!ra#ă cu vocea unei feei. Viersul l*a
ferecat pe 0& Min! &ntr*atât &ncât n*a ai putut să facă nici o işcare. /u a &ncetat cântul,
a sărit &n picioare, s*a urcat pe o piatră să se uite &n partea de unde*l au(ise. Pe untele Bin
pluteşte ereu ceaţă ca şi norii pe cer. )n (iua aceea, o ceaţă al#ă şi deasă cur!ea ca o apă
spre el şi cât ai clipi din oc'i, ceaţa l*a cuprins.
Prover#ul spune" =Dacă nu #ate vântul de priăvară nu &ncolţeşte iar#a>. /ântul
făcuse să &ncolţească dra!ostea &n inia lui 0& Min!. +u putea să uite nicicu cântecul care
răsunase ai duios decât viersul unei păsări% &n fiecare (i visa s*o &ntâlnească pe fata care*l
cântase. 2 trecut vara, a venit toana şi după toană a venit iarna% #ra(ii s*au &ncărcat de
(ăpadă dar 0& Min! n*a &ntâlnit nici ură de fată.
De 2nul +ou, 0& Min! era tot sin!ur şi trist. 4iind #un la iniă din fire, de săr#ători
le*a spus tovarăşilor săi să se ducă acasă, iar el a răas să pă(ească sin!ur căr#unele.
,ovarăşii lui s*au &nvoit #ucuroşi.
)n ajun de 2nul +ou, când toate failiile petrec, 0& Min! şi*a luat fluierul, s*a dus &n
coli#ă şi a &nceput să cânte. 2 cântat, a cântat, până ce vântul s*a oprit. 2tunci a siţit cu se
desc'ide &ncet uşa coli#ei.
$ fecioară &#răcată &n al# din cap până &n picioare a intrat &n coli#ă. 2vea faţa
rotundă, părul ca a#anosul &i era prins &n co(i. Mirat şi totodată #ucuros, #ăiatul s*a oprit din
cântat.
4ata a (â#it şi uitându*se &n toate părţile a spus cu #lândeţe"
* 1unt din satul 0an ?an!9 :&n traducere" 1oarele din faţa untelui< şi fiind &n trecere
pe aici a au(it cântându*se din fluier. Dar tu de ce nu faci ţiao ţe99 :99/olţunaşi cu carne,
âncare foarte răspândită &n /'ina, care se pre!ăteşte la săr#ători< de 2nul +ou6
0& Min! parcă s*a tre(it din vis, a &nceput să se #âl#âie şi n*a ştiut ce să răspundă.
5â(ând, fata l*a ru!at"
* /ântă ai departe, că*ţi fac eu ţiao ţe@
0i (icând aceasta a &nceput să frăânte aluatul.
Băiatul ar fi vrut s*o &ntre#e dacă ea este aceea care*l vrăjise cu cântecul &n acea (i.
/ând &şi făcuse curaj să &ntre#e, fata l*a &ntrerupt"
* Aai, cântă, şi să ştii că viersul tău e inunat@ Băiatul a &nceput să cânte şi cu cât
cânta, cu atât ar ai fi cântat, iar fata cu cât asculta, cu atât ar ai fi ascultat. 2şa a ţinut*o
până la revărsatul (orilor. 2tunci i*a dat să ănânce ţiao ţe, şi când acesta a poftit*o şi pe ea,
fata a (â#it şi i*a spus"
* . târ(iu, eu tre#uie să plec. +u care cuva să vii să ă cauţi acasă. ,ata nu ştie că
a fost aici..
2poi a desc'is uşa şi a plecat. Băiatul s*a uitat după ea până nu s*a ai vă(ut, apoi a
intrat &n coli#ă.
2u trecut săr#ătorile şi s*au &ntors cei doi tovarăşi. Pria vor#ă a lui 0& Min! a fost
să*i &ntre#e unde se află satul 0an ?an!. /ei doi au spus că &n viaţa lor n*au au(it de nuele
unui aseenea sat. )ntristat, 0& Min! şi*a vă(ut de trea#ă.
+u le*a spus celor doi de venirea fetei, teându*se că aceasta nu vrea să se afle de
venirea ei.
1eara, când se ducea să aducă apă, vă(ând cu luna se o!lindeşte &n pârâu, &şi (icea"
=+u tre#uie să ă ai !ândesc la ea. . ca şi când aş vrea luna din fundul apei. -nde să ă
duc s*o caut6>
Privind cu tristeţe #ujorii roşii care &nfloriseră lân!ă coli#a lui, &şi (icea" =+u tre#uie
să ă ai !ândesc la ea, nu ştiu nici ăcar cu o c'eaă. . ca şi când aş căuta să prind
vântul sau u#ra@> Dar oricât &şi poruncea, !ândul lui era ereu la fată.
2şa a trecut priăvara şi a venit vara. &ntr*o (i, ducându*se la locul unde au(ise
cântecul cu un an ai &nainte, deodată s*a pornit o vijelie şi o ploaie care a acoperit totul. 1e
&nserase şi #ăiatul era &n!rijorat, când a au(it că*l stri!ă cineva. )ntoarse capul şi răase uiit
vă(ând &n spatele lui fata din seara de 2jun. 2ceasta i*a (is"
* Pe unte sunt şerpi veninoşi. 2 vor#it cu #unicul, aşa că dori noaptea asta la
noi.
Plin de #ucurie, #ăiatul s*a &nvoit. 0i au plecat aândoi. 1e &ntunecase de*a #inelea şi
copacii păreau uriaşi Băiatul era din ce &n ce ai irat cu se face că atâţia ani, de când
lucra &n pădure, nu vă(use druul pe care er!eau. După o #ucată de dru, a (ărit nişte
luiniţe. /ând s*au apropiat a vă(ut o cetate &nconjurată cu un (id &nalt. ?ntrând, un #ătrân l*a
&ntâpinat călduros şi i*a spus fetei"
* Pai +i, du*te şi pre!ăteşte ceva de âncare pentru drueţ@
0i fata a plecat.
După câteva &ntre#ări, dând din cap, #ătrânul i*a spus"
* 1ă nu cre(i că nu te cunosc. .u &l ştiu foarte #ine şi pe stră#unicul tău.
Băiatul a răas uiit, căci ştia că stră#unicul lui urise de ult, aşa &ncât se !ândea
că #ătrânul tre#uie să ai#ă câteva sute de ani.
Bătrânul a vrut să ai spună ceva, dar din caera de alături s*a au(it cântând. .ra
aceeaşi voce care*l ferecase şi #ăiatul şi*a dat seaa că aceasta e fata care*l ferecase. 1*a
#ucurat nespus şi dacă n*ar fi fost #ătrânul ar fi fu!it &ntr*un suflet la ea.
Bătrânul a vă(ut cu stau lucrurile şi râ(ând &n 'o'ote i*a spus"
* +epoata asta a ea nu i*a vor#it niciodată de nieni, dar &n ultiul tip &i
vor#eşte ereu de tine. De aceea, &ntr*adins a vrut să te aducă a(i aici.
/u a terinat de vor#it a intrat şi fata cu o tava cu ceai şi âncare. 2 pus tava jos şi
s*a oprit lân!ă #ăiat. Bătrânul s*a uitat şi la unul şi la altul, apoi râ(ând le*a spus"
* +*a decât fata asta. Dacă vă plăceţi, socotiţi că eu v*a şi dat #inecuvântarea.
,inerii s*au uitat &ndelun! unul la altul, apoi au plecat capetele. După o#icei, #ătrânul
a sfătuit*o pe fată să ai#ă !rijă de #ăiat şi s*a dus &n caera lui.
)n noaptea aceea, 0& Min! şi Pai +i s*au căsătorit.
2 doua (i, 0& Min! şi*a aintit de pria lor &ntâlnire şi i*a (is fetei"
* De ce i*ai spus că eşti din satul 0an ?an!6 5â(ând, fata i*a răspuns"
* +u te*a inţit deloc. Aai afară şi ai să ve(i că soarele e &n faţa untelui.
2ândoi au ieşit afară şi, &ntr*adevăr, aşa era.
1oarele răsărise &n faţa untelui şi aurea cu ra(ele lui frun(ele şi cren!ile copacilor.
?ar#a şi florile păreau şi ele aurii. ,inerii au &nceput să (#urde şi peste puţin tip pe unte s*
a au(it cântecul lor inunat.
.rau aşa de fericiţi &ncât nu au siţit cu a trecut o săptăână. &ntr*o (i, #ăiatul i*a
spus fetei"
* ,re#uie să ă duc acasă, să le dau de ştire tovarăşilor ei, care or fi &n!rijoraţi.
* +*a niic &potrivă să te duci, dar când te vei &ntoarce6
* 2 să stau trei (ile acasă. )n D; ale lunii ă &ntorc. Bucuroasă, fata i*a spus"
* )n seara (ilei de D; vin să te iau.
Pai +i a plecat şi ea să*l conducă şi aândoi s*au &ndreptat pe druul cunoscut.
2jun!ând la locul unde se &ntâlniseră, fata i*a (is"
* /ând te &napoie(i, să ă aştepţi aici, a să vin să te iau. $rice ar fi, să nu faci decât
cu ţi*a spus@
0i*au dat âna şi s*au despărţit. După puţin tip, #ăiatul a ajuns la coli#ă.
2ici le*a povestit tovarăşilor săi tot ce i s*a &ntâplat. 2u petrecut &preună două (ile,
iar &n diineaţa (ilei a treia, 0& Min! siţea că tre#uie să plece să se &ntâlnească cu fata. +u
trecuseră decât două (ile, dar lui i se părea că trecuse un an. Plănuia să se &ntoarcă ai
devree şi le*a fă!ăduit tovarăşilor săi să vină din când &n când să*i vadă.
După ce a âncat, a plecat. 2jun!ând la locul &ntâlnirii, s*a oprit. 4ata*i spusese că va
veni spre seară, iar acu era ai devree. 0& Min! nu ai avea ră#dare să aştepte şi socotind
că ştie druul, a plecat &n &ntâpinarea fetei. Mer!ea şi se !ândea. ,recând untele, s*a
tre(it &n faţa unei păduri &ntunecate prin care nu se vedea nici o potecuţă. Druul cel lar!
dispăruse. 2tunci şi*a (is că a !reşit druul, cu toate că ţinea #ine inte că tot pe acolo
trecuse la venire. +eaiţinând seaa de niic, a pornit prin pădure. Dar pădurea era aşa de
deasă că a tre#uit să facă ulte ocolişuri. 2 trecut prin poieniţe cu iar#a ca un covor, printre
flori până la #râu. 2 trecut nu ştiu câţi unţi şi câte văi, dar tot nu a !ăsit casa unde locuia
Pai +i. 1*a &nserat, soarele a apus şi pădurea a &nceput să se &ntunece. +u se ai vedea niic.
2tunci a &nceput să se ustre că n*a ascultat de sfatul fetei. 1*a uitat &n stân!a şi*n dreapta şi
deodată a vă(ut o luiniţă. 2 pornit &ntr*un suflet spre ea şi de ce er!ea, de ce pădurea se
rărea şi luiniţa se vedea tot ai aproape. &ntr*o clipă, #ăiatul a ajuns lân!ă ea.
2 vă(ut atunci o coli#ă de piatră fără uşă, lân!ă care stătea un #ătrân. 0& Min! l*a
&ntre#at"
* Bătrâne, nu ştii cuva unde*i casa lui Pai +i6
* .u sunt stră#unicul lui Pai +i, ce, nu ă ai cunoşti6 +e*a utat aici.
0& Min! n*a cre(ut, dar #ătrânul a spus din nou"
* Dacă nu ă cre(i, vino cu ine &n casă, acolo e şi Pai +i.
Băiatul pe juătate credea, pe juătate nu credea, dar s*a luat după #ătrân şi a intrat
&n casă. /asa nu avea decât o sin!ură &ncăpere şi cu cât er!eau cu atât părea ai adâncă şi
devenea ai &ntunecoasă, de parcă se aflau &ntr*o peşteră. 3a un tip a siţit şi un iros !reu
şi a &nceput să se &ntre#e cu de poate locui Pai +i aici. 2tunci şi*a dat seaa că nu*i a #ună,
a vrut să se &ntoarcă, dar n*a apucat să facă nici un pas că #ătrânul şi*a pipăit faţa şi deodată s*
a prefăcut &ntr*un şarpe veninos care s*a &ncolăcit &n jurul lui. $c'ii şarpelui aruncau scântei
ver(i şi luinau totul &n jur% alături de el ai erau doi şerpi ne!ri. 0arpele cel are a spus"
* +ici să nu*ţi treacă prin cap c*ai să ai scapi@ 0& Min! fier#ea de ciudă, dar nu putea
să facă nici o işcare. 0arpele cel are le*a spus celor doi şerpi ne!ri"
* 4u!iţi de!ra#ă la !ura peşterii, nu care cuva să intre du'ul fructului de !inE!o să
ni*l răpească@
?ar aceştia au alunecat spre !ura peşterii.
0& Min! 'a#ar n*avea cine e du'ul fructului de !inE!o. ?nia lui era plină de păreri de
rău că n*a ascultat pe Pai +i şi poate c'iar &n clipa aceea ea stătea şi*l aştepta.
)ntr*adevăr, Pai +i &l aştepta la locul sta#ilit. 2 aşteptat ce a aşteptat şi, vă(ând că 0&
Min! nu ai vine, &n!rijorarea i s*a strecurat &n iniă. 1*a aplecat, a desenat un cerc pe
păânt, iar cercul a &nceput să strălucească din ce &n ce ai tare. Pai +i s*a uitat &n cerc şi a
vă(ut tot ce se &ntâpla &n peşteră. 0arpele cel are &ncepuse să*i su!ă sân!ele lui 0& Min!
care leşinase. Pai +i a scrâşnit din dinţi, faţa i s*a al#it. )ntin(ând âna spre copaci, aceştia s*
au dat la o parte, şi s*a ivit druul cel lar!. 2poi, &ntr*o clipă, a fost &n faţa #unicului,
spunându*i"
* Bunicule, dă*i sa#ia ferecată@ Bătrânul a &ntre#at*o"
* /e*i cu tine, copilă6
0i ai furioasă, fata a răspuns"
* Bunicule, nu ai &ntre#a niic şi dă*i de!ra#ă sa#ia@ 0arpele cel veninos vrea să*l
ooare pe 0& Min!@
1periat, #ătrânul a ru!at*o"
* /opilă dra!ă, nu te duce. 0arpele cel veninos ai are două ajutoare şi te vor răpune.
4ata era aşa de &ncordată că*i cur!eau lacriile"
* Bunicule, orice ar fi, eu ă duc să*l scap. 2u(ind acestea, #ătrânul a oftat şi i*a dat
sa#ia.
/u sa#ia &n ână, fata a (#urat ca vântul la peştera şerpilor. .ra un &ntuneric să*l tai
cu cuţitul. 4ata şi*a tăiat pârul cu sa#ia şi l*a aruncat &n !ura peşterii. Părul s*a prefăcut &ntr*o
!răadă de vreascuri. 2 luat apoi două pietre pe care le*a lovit până ce s*a aprins o scânteie
şt a aruncat*o peste ele. 1cânteia a aprins vreascurile şi după ce fata a suflat de câteva ori
flăcările s*au &nălţat. Prinşi de foc, cei doi şerpi ne!ri n*au ai apucat să fu!ă şi s*au făcut
scru. 4ocul se &ntindea din ce &n ce ai ult. 0arpele cel veninos s*a oprit din supt sân!e şi
a fu!it spre !ura peşterii. /ând a dat cu oc'ii de fată, a &nceput să scuipe venin. 2poi, când a
işcat din coadă o dată, praf a făcut pietrele de su# el. 4ata curajoasă s*a tras &ntr*o parte, a
sărit &n spatele şarpelui şi ridicând sa#ia ferecată i*a tăiat !âtui. 2poi s*a avântat &n peşteră
prin foc. Dar focul n*o atin!ea. 4uul o or#ea, iar lacriile*i acopereau oc'ii. .a ră#da totul
cu !ândul să*l scape pe 0& Min!. 3*a scos din peşteră, dar el nu ai putea s*o vadă. 4aţa*i
privea şi siţea cu i se sfară inia &n piept. )ndurerată, şoptea"
* 0& Min!, cât a dorit să fiu cu tine, cât a dorit să cânt &preună cu tine@
Dar orice ar fi spus, 0& Min! n*o ai au(ea, oricât de tristă ar fi fost, 0& Min! n*o ai
vedea.
)n vreea aceasta a ajuns la peşteră şi #ătrânul care i*a spus fetei"
* 2i oorât şarpele cel veninos şi cu asta socoteşte că l*ai ră(#unat pe 0& Min!. +u
ai fi tristă, Pai +i, ai făcut tot ce ţi*a stat &n putinţă.
4ata a dat din cap şi din !ură a scuipat o #iluţă verde, strălucitoare ca o perlă. 1periat,
#ătrânul a stri!at"
* /opilă, aceasta e rădăcina vieţii tale şi nu tre#uie s*o dai. 4ără ea, tu nu ai poţi fi
ceea ce eşti. Vara vei fi #ătută de ploi, iarna &n!ropată de năeţi. Doar ai cunoscut !ustul
vântului şi ploii, vrei să le siţi din nou6 4ata l*a ru!at cu #lândeţe"
* 1lo#oade*ă să*i dau lui rădăcina vieţii ele@
0i (icând aceasta, faţa ei s*a &nne!rit, pielea i s*a &ntărit, âinile i s*au prefăcut &n
două cren!i !roase, capul i s*a prefăcut &ntr*un ar#ore &nalt şi !olaş, fără rauri unduioase,
fără frun(e ver(i.
Bătrânul a vârât perla &n !ura #ăiatului care a căpătat &ndată culoare la faţă şi s*a
ridicat &n picioare. ,re(indu*se, 0& Min! nu ştia ce se &ntâplase ou el. Bătrânul plân!ea şi
arăta spre ar#orele despuiat"
* /opile, aceasta e Pai +i@ +oi sunte du'uri ale ar#orelui !inE!o. 1pre a te scăpa, ea
şi*a tăiat părul şi ţi*a dat rădăcina vieţii ei, iar acu nu va ai putea să*şi ia &nfăţişarea
dinainte.
+ieni nu poate să*şi &nc'ipuie durerea lui 0& Min!, tristeţea lui. 3acriile &i cur!eau,
durerea &i &neca !lasul. 2 spus nuai atât"
* 2 să stau lân!ă ea toată viaţa, toată viaţa a să*i cânt cântece de unte.
)ntr*adevăr, 0& Min! nu s*a ai &ntors la tovarăşii săi şi de lân!ă ar#orele !olaş de
!inE!o se au(eau tot tipul cântece de unte sau răsuna un viers din fluier. Povestea spune
că 0& Min! s*a prefăcut &n spirit şi că după o sută de ani raurile copacului vor &nver(i şi
atunci Pai +i se va preface din nou &ntr*o feeie ult ai fruoasă decât &nainte.
PASĂREA DE AUR ŞI DUHUL PĂDURII
.ra odată o pădure atât de &ntinsă, &ncât dacă intrai &n ea nu ai apucai să ieşi (ile şi
nopţi &n şir. ?n pădure creşteau tot felul de copaci" #ra(i cu frun(ă verde tot anul, arţari cu
frun(ă roşie toana, stejari falnici şi ulte alte specii de copaci. /e să ai vor#i@ Dacă ai fi
stat să nueri toate speciile, ai fi tot nuărat trei (ile şi trei nopţi, dar tot n*ai fi terinat. /el
ai #ătrân copac din pădurea asta * un dafin * avea cren!ile răsucite ca un dra!on, iar &n
tulpina lui se afla o scor#ură de ăriea unei odăi &n care trăia du'ul pădurii. Din cren!ile
uscate şi parfuate ale copacului, acesta &şi făcuse pat, din iedera care se căţărase pe copac &şi
făcuse perdea la uşă9 :9)n /'ina este o#iceiul de a se aşe(a o perdea sau o plasă peste uşă
pentru a &piedica pătrunderea ţânţarilor<.
)n vreea aceea, departe de pădurea noastră, la ar!inea unui sătuleţ, era un ul &n
care se aşe(a din când &n când o vră#iuţă de aur !ureşă şi jucăuşă. 2lături de copac locuiau
două failii despărţite &ntre ele nuai printr*un !ard de (id su#ţire. )n failia din partea de
apus a copacului, săracă lipită păântului, trăia 3iu /iuntien cu nevasta şi o #ătrână de vreo
I8 de ani. )n fiecare noapte, la a cincea #ătaie99:99Bătăi care indicau tipul<, 3iu /iuntien şi
nevasta se sculau şi porneau oara de apă să prepare tou fu9 :9Brân(ă din făină de soia<. .i
se ulţueau cu coaja şi resturile de la soia, jar #rân(a o vindeau şi cu #anii do#ândiţi
cupărau 'rană pentru #ătrână. )n failia din partea de răsărit a copacului, failie cu stare,
trăia -an! ?ufen! cu nevasta şi cu o #ătrână de vreo I8 de ani, surdă şi oar#ă, care nu putea
nici să se dea jos de pe Ean!99 :99Pat de cărăi(i care se &ncăl(ea pe dedesu#t<. -an! ?ufen!
şi nevasta se ocupau cu strân!erea dijei şi urărirea datornicilor şi nu aveau altceva de
vor#it decât despre #ani. /ât despre #ătrână, aândoi socoteau că prăpădesc âncarea pe ea
şi*i doreau să oară cât ai repede.
)n anul acela, pe vreea când ar#orii se &#răcau cu frun(e ver(i*!ăl#ui, #ătrâna lui
3iu /iuntien s*a &#olnăvit de o #oală !rea. /ei doi erau cuprinşi de &n!rijorare şi din toată
sărăcia lor au strâns câţiva !al#eni pentru leacuri. 3iu /iuntien şi*a vândut şi 'ainele de pe el,
nevastă*sa acul de păr, dar leacurile nu i*au ajutat #ătrânei şi aceasta a urit. 3iu /iuntien
avea ustrări de cu!et că nu*i putuse dărui #ătrânei nici o (i fericită, deşi aceasta, cu ari
sacrificii, &l crescuse are. )şi siţeau inia de parcă era sulsă din piept şi s*au pornit
aândoi pe plâns.
?n tipul acesta vântul s*a oprit şi a &nceput ploaia. 5aurile s*au aplecat şi Păsărică
de aur a vă(ut şi a au(it totul. &nduioşară, şi*a desc'is ciocul de parcă ar fi vrut să plân!ă şi ea
şi, neaiputându*şi stăpâni durerea, a (#urat din copac şi s*a pierdut &n ploaia ăruntă.
2 (#urat, a (#urat până ce a ajuns la pădurea cea &ntunecată şi s*a aşe(at &n dafin.
Vântul a &nceput să #ată şi ploaia s*a oprit. 4run(ele copacilor străluceau ca poleite% salcia cea
#ătrână &şi despuiase coaja al#ă, dând la iveală verdele fra!ed. /ucul a &nceput să cânte,
cocoşul săl#atic să (#oare, dar lacriile din oc'ii păsăricii nu se ai uscau. +orii s*au
&prăştiat, soarele a răsărit, iar#a din pădure strălucea perlată de stropii de rouă, iedera ce se
căţărase &n copac &şi desc'isese florile ca nişte fluturaşi% apa se scur!ea picătură cu picătură
de pe frun(ele ei. 2l#inele şi fluturii (#urau din floare &n floare. Păsărica cea neastâpărată,
tristă &ncă, nu s*a putut opri să nu se ducă să ciu!ulească florile de iederă. /iu!ulea, ciu!ulea
şi lacriile &i cur!eau. Dar, deodată, florile de iederi s*au işcat şi perdeaua din !ura
scor#urii s*a dat de*o parte. Din scor#ură a ieşit un #ătrân cu faţa #lândă şi o #ar#ă lun!ă,
al#ă. Părul strălucitor &i cădea peste sprâncene &ntocai ca oţul unui cocor. 2vea faţa roşie
şi oc'ii jucăuşi ca de copil.
.ra du'ul pădurii care i*a spus"
* ,răiesc &n pădurea aceasta de (eci şi sute de ani, dar n*a vă(ut niciodată a pasăre
plân!ând. $aenii spun că păsările nu pot plân!e. Păsărică, de ce plân!i tu oare6
?ar păsărica a răspuns"
* Bătrâne du', a vă(ut astă(i un lucru care i*a frânt inia şi atunci cu să nu
plân!6 0i i*a povestit cât de sărac era 3iu /iuntien, cu aveau !rijă de #ătrână, cu #ătrâna
s*a &#olnăvit, cu i*au cupărat leacuri şi cât de &ndureraţi au fost când a urit. 2poi, a
adău!at" Bătrâne du', 3iu /iuntien şi nevastă*sa sunt doi oaeni neaipoenit de #uni.
)n!ândurat, du'ul a răspuns"
* Păsărică, nu poţi să*ţi dai seaa dacă un o e #un nuai din atât. /a să ve(i dacă
un o e #un sau rău tre#uie să*l supui la ai ulte &ncercări.
Păsărica a ne!at"
* +u, du'ule, e aşa cu &ţi spun. Du*te să*i ve(i şi te vei convin!e.
Du'ul s*a prefăcut &ntr*o #ătrână nea!ră şi (#ârcită, cu nişte 'aine petic peste petic, şi
a plecat să*i vadă pe cei doi.
După ce o &n!ropaseră pe #ătrână, 3iu /iuntien şi nevastă*sa se &ntorseseră acasă şi
erau aşa de &ndureraţi că nu se atinseseră de âncare. 5idicând capul, au vă(ut o #ătrână
sla#ă de*o #ătea vântul care şedea &n uşa lor. Bătrâna le*a cerut ceva de âncare. 3iu
/iuntien i*a adus ce aveau ai #un &n casă, iar nevastă*sa şi*a arătat ila faţă de ea
&ntre#ând*o dacă nu e ostenită. Bătrâna a răspuns"
* 1unt sin!ură şi n*a pe nieni, n*a ce să ă fac, unde oi cădea, acolo oi uri şi
eu.
Vă(ând*o pe #ătrână, 3iu /iuntien şi*a aintit de aa lui care urise şi, !ândindu*
se că nici #ătrâna aceasta n*a avut parte de (ile #une, i*a (is"
* Mătuşică, dacă nu te sperii de sărăcia noastră, răâi la noi.
2poi nevasta lui a adău!at"
* 5ăâi &n locul #ătrânei noastre care a urit. Bătrâna s*a &nvoit să răână la ei.
3iu /iuntien şi nevastă*sa se purtau cu #ătrâna cu nu se poate ai #ine. .i (iceau de
ulte ori"
* Bătrânii şi copii sunt la fel, tre#uie feriţi de !reutăţi. Bătrâna, vă(ând cu cei doi se
(#at cu tot felul de !reutăţi, (iua şi noaptea, n*a ai vrut să stea cu âinile &n sân şi*i ajuta să
facă tou fu. ,inerii, de câte ori se aşe(au la asă, o lăsau &ntâi pe #ătrână să se sature.
+evasta &i spunea #ăr#atului fără să afle #ătrâna"
* Bătrânii &şi tra! puterea din âncare. +oi, ăştia ai tineri, ai pute ră#da de
foae.
/ei trei se (#ăteau &n ari !reutăţi, dar se &nţele!eau de inune.
2 trecut un an, au trecut doi, 3iu /iuntien şi soţia lui se siţeau din ce &n ce ai
le!aţi de #ătrână. /el de*ai treilea an era pe sfârşite când #ătrâna i*a c'eat pe cei doi şi le*a
spus"
* /opii, astă(i tre#uie să plec.
,inerii nu se !ândiseră niciodată că s*ar putea &ntâpla una ca asta şi au &nceput să se
văicărească"
* Măicuţă, ăicuţă, spune*ne cu ce a !reşit faţă de tine, sau sunte prea săraci6 /u
ce te*a supărat, de vrei să pleci6
Bătrâna a dat din cap şi le*a răspuns"
* +u ai vor#iţi prostii, copii@ 2lături de voi, (ilele aare i se par ca ierea.
1upărată să fiu şi alături de voi &i !ăsesc liniştea. Dar, copii, nu pot să ai răân la voi şi
astă(i va tre#ui să plec.
3iu /iuntien a ai &ncercat o dată s*o oprească"
* Măicuţă, dacă pleci, casa noastră va fi !oală. 1pune*ne cel puţin unde să te căută.
/u lacrii &n oc'i, nevasta acestuia a spus"
* De trei ani de (ile a trecut &preună şi #inele si răul. 2cu, dacă pleci, noi ce*o să
ne face6
Bătrâna s*a !ândit ce s*a !ândit şi a (is"
* /opiii ei, eu oricu tre#uie să plec. 2duceţi*i o #ucată de păânt de la rădăcina
copacului şi vă voi face un c'ip ca al eu. 2tunci când vă va fi dor de ine, să priviţi c'ipul.
Vă(ând că nu ai au cu s*o oprească pe #ătrână, au săpat la rădăcina copacului şi au
scos o #ucată de păânt oale pe care i*au dat*o acesteia. Bătrâna a &nceput s*o frăânte
ururând" =2 stat trei ani &n casa lui 3iu /iuntien. +*a ce să le las drept aintire decât
o păpuşă de lut care să scuipe !al#eni>.
Bătrâna s*a făcut nevă(ută, iar păpuşa a &nceput să scuipe #ani. 2#ia atunci au &nţeles
ei că #ătrâna fusese un du'. Viaţa &n casa lor a devenit din ce &n ce ai &ndestulătoare. Vecinii
de la răsărit au &nceput să se ire. &nainte, socotind că failia lui 3iu /iuntien e prea săracă,
n*au catadicsit să le facă vreo vi(ită. 2cu, &nsă, din te iri ce !ăseau otiv să*i vi(ite(e.
)ntr*o (i, după ce iscodiseră cu privirea peste tot, au dat cu oc'ii de păpuşa de lut care scuipa
#ani. /urioşi, au &ntre#at"
* De unde aveţi inunea asta6
3iu /iuntien, care nu inţea niciodată, i*a spus tot adevărul. -an! ?ufen! s*a &ntors
acasă şi &preună cu nevasta au luat o frân!'ie şi au spân(urat*o pe #ătrâna lor 2cu erau
fericiţi că au o !ură ai puţin la asă şi că &n curând vor avea şi ei o păpuşă de lut. 1*au aşe*
(at &n curte şi au &nceput să jelească. Dar erau aşa de prefăcuţi că a &nceput să #ată vântul care
le lua cuvintele, iar soarele s*a &n!ăl#enit de ânie. Păsărica din dafin vă(use şi au(ise tot.
1upărată, şi*a desc'is ciocul şi, neaivrând să asculte plânsetul prefăcut, a (#urat din copac
drept către du'ul pădurii.
Vântul #ătea din ce &n ce ai tare şi păsărica a#ia ai putea să (#oare. /u !reu a
ajuns la dafin şi s*a aşe(at pe o cren!uţă, dar vântul a (vârlit*o şi păsărica a &nceput din nou să
(#oare. 2poi s*a prins din nou de o raură, dar vântul a frânt raura şi a suls penele
păsăricii. 2 &ncercat să se a!aţe de iedera din copac, dar şi aceasta &şi strânsese raurile.
Vântul a aruncat*o dintr*o parte &n alta, apoi, deodată, a siţit că a că(ut, dar nu avea nici o
durere% o prinsese &n #raţe du'ul pădurii. /u #lândeţe, du'ul a certat*o"
* Păsărică, de ce (#ori pe vântul ăsta6 /e trea#ă !ra#nică te*a triis la ine6 0tii #ine
că i*a făcut fericiţi pe cei doi tineri cusecade. 2cu ce ai vrei6
)n !ra#ă are păsărica a spus"
* Bătrâne du', sunt supărată de nu*i văd capul. 2 venit &ntr*un suflet să*ţi spun ce
a ai vă(ut, şi când vei afla n*ai să ă ai cerţi. 0i i*a spus tot ce ai vă(use şi ce ai
au(ise.
,ăcut, #ătrânul a &ncruntat din sprâncene ca şi când ar fi plănuit ceva, apoi, &ntr*un
târ(iu a spus"
* $rice ai spune, păsărică, eu nu pot să cred că &n lue eNistă aseenea oaeni.
* Dacă nu ă cre(i, du*te şi*ai să ve(i cât sunt de răi şi de lacoi.
Du'ul a făcut o işcare şi s*a prefăcut iarăşi &ntr*o #ătrână sla#ă şi peticită. 2poi a
spus"
* -ite, păsărica, ă duc să văd.
-an! ?ufen! şi nevastă*sa, după ce*şi &n!ropaseră aa, aşteptau să se ivească
#ătrâna sfântă şi #a ai vărsau o lacriă, #a &şi ai aruncau privirea pe dru, &n aşteptarea
#ătr&nei. Dintr*o dată a apărut din ijlocul unei vântoase o #ătrână care s*a oprit &n dreptul
porţii lor.
+evasta lui -an! ?ufen! tocai se pre!ătea s*o alun!e când acesta a oprit*o
aintindu*şi că păpuşa de lut care scuipa !al#eni din casa lui 3iu /iuntien seăna leit tu
această #ătrână. .l i*a spus"
* Bătrânico sfântă, vino &n casă la noi şi ai să prieşti âncare ai #ună decât &n casa
lui 3iu /iuntien. Bătrâna a dat din cap şi a răspuns"
* +u sunt o #ătrână sfântă cu &ţi &nc'ipui, sunt o #iată #ătrână săracă, fă*ţi poană
cu ine şi dă*i un castron de ore( să*i potolesc foaea.
+evasta lui -an! ?ufen! a intrat &n casă să aducă âncarea orăind" ,,De unde
nai#a s*a ai ivit şi pacostea asta de #ătrână pe care acu tre#uie să o trată ca pe o sfântă6>
0i a &nceput să caute până a !ăsit nişte ore( care era pre!ătit pentru porci şi i l*a dat #ătrânei.
-an! ?ufen! a (is"
* Bătrânico, la vârsta asta n*ar tre#ui să ai u#li.
?ar #ătrâna a răspuns"
* +*a pe nieni pe lue, ce să fac6 -nde oi cădea, acolo oi uri şi !ata.
2u(ind spusele #ătrânei, -an! ?ufen! s*a #ucurat nespus, !ăsind &n ele aseănare cu
răspunsul dat lui 3iu /iuntien, apoi plin de sine a adău!at"
* ?n casa noastră ave destule caere, răâi să locuieşti la noi.
4ără să scoată o vor#ă, #ătrâna a intrat &n curte cu -an! ?ufen!. .ra ora esei şi*n
fiecare (i la această oră cei doi se ospătau &n toată le!ea. 2u dus*o pe #ătrână &ntr*o caeră
!oală, iar ei s*au aşe(at la ospăţ, apoi i*au dus şi #ătrânei ce ai răăsese de la asa lor.
2stfel a âncat #ătrâna pria asă. 3a fel şi cea de*a doua. /ei doi aşteptau cu
neră#dare. +evasta lui -an! i*a spus acestuia"
* Ve(i să n*o 'răni de!ea#a pe aărâta asta de #ătrână.
-an! ?ufen! s*a !ândit ce s*a !ândit, apoi #ătând din pale a (is"
* Bun, *a !ândit la ceva@
2u(ind despre ce este vor#a, nevastă*sa s*a #ucurat. 2poi s*au furişat &n caera
#ătrânei. Bătrâna adorise deja, dar ei au tre(it*o şi i*au spus"
* Bătrânico, dacă &ntr*adevăr eşti #ătrâna sfântă pe care o aştepta, fă*ne un o de lut
care să scuipe #ani şi vo avea !rijă de tine trei ani.
1periată, #ătrâna s*a tre(it şi n*a scos nici un cuvânt. De ciudă, nevasta lui -an!
?ufen! a &nceput să ţipe"
* Bi*a spus că este o nenorocită de #ătrână, dă*o afară &ndată@
Bătrâna nu s*a speriat şi râ(ând le*a (is"
* . tipul să plec, du*te şi adu*i nişte lut de su# copac, că n*o să ne ai vede, şi
vreau să. vă las o aintire.
Bucuroşi, cei doi au aler!at şi au adus lut, iar #ătrâna a odelat o fi!ură (icând"
* 2 locuit aici până la ie(ul nopţii, iar acu la plecare le dăruiesc fi!ura de lut pe
care o va c'ea Viespea. 0i s*a făcut nevă(ută.
4i!ura seăna şi cu -an! ?ufen! şi cu nevasta lui. /ând a desc'is !ura, a ieşit o
viespe lun!ă de trei de!ete care a &nceput să #â(âie prin caeră. Viespea i*a &nţepat pe cei doi
şi pe faţă şi pe trup, &ncât se tăvăleau pe jos de durere. 0i i*a &nţepat, şi i*a &nţepat până ce tot
trupul li s*a uplut de uflături, iar ei se ru!au de iertare şi se tăvăleau şi poate s*or ai
tăvăli şi astă(i.
POVESTEA IZVORULUI ROŞU
)ntr*un sat, nu se ştie dacă din nord sau din sud, trăia un flăcău vesel şi priceput, pe
care*l c'ea 0& ,un. )n priăvară &şi adusese ireasă, pe nue Ou Aua, fruoasă ca o perlă
şi ne&ntrecută la lucru. 0i traiul lor era ai dulce decât ierea. 0& ,un avea &nsă o aă
vitre!ă, rea cu nu s*a ai vă(ut. Mâncarea pe care o pre!ătea Ou Aua nu era niciodată
potrivită pentru !ustul soacrei% #a era prea sărată, #a era nesărată, iar când nu era nici sărată,
nici nesărată, nu avea nici un !ust. /ând ore(ul era fier#inte, se plân!ea că nora vrea s*o
opărească, când nu era, ocăra nora (icând că*i dă ore(ul rece. ?ar când Ou Aua &i ducea
âncarea nici prea caldă, nici prea rece, o certa că a adus*o prea târ(iu. $ricâtă trea#ă ar fi
făcut Ou Aua, soacra era neulţuită, şi de ulte ori &şi #ătea nora. 0& ,un era ai â'nit
decât dacă l*ar fi certat şi #ătut pe el. Pe vreea aceea soacrele puteau să*şi #ată nurorile, iar
feciorii nu aveau voie să se aestece.
Ou Aua slă#ea şi se &nne!rea vă(ând cu oc'ii. &ntr*o (i, &ntorcându*se acasă, 0& ,un o
!ăsi pe Ou Aua plân!ând aarnic.
Privindu*şi #ăr#atul Ou ,ua &i spuse"
* 0& ,un, eu nu ai pot ră#da. +uai dra!ostea pentru tine ă ai ţine aici.
/u inia &ndurerată, 0& ,un i*a răspuns"
* Ou Aua, văd cu oc'ii ei cu aa vitre!ă &ţi face (ile aare. 1ă fu!i &n alt sat
&n noaptea asta@
2u(ind aceasta, Ou Aua s*a #ucurat nespus de ult. 3a ie(ul nopţii, au scos caii din
!rajd, au &ncălecat şi au plecat spre nord*vest.
Prover#ul spune" =-n cal #un se poate &ntrece cu stelele>. 2şa erau şi cei doi cai, &n
ciuda faptului că erau foarte sla#i. 0& ,un şi Ou Aua (#urau ca vântul pe spinarea lor, neştiind
prin câte sate au trecut şi unde au ajuns. 3a un oent dat, 0& ,un &i spune calului"
* /alule, calule, n*o lua nuai pe druuri de câpie. ,reci şi pe potecuţele de unte
ăr!inite de prăpăstii.
/alul, ca şi când ar fi &nţeles vor#ele lui 0& ,un, (#ură ca !ândul peste coastele
untelui.
3a luina (ilei, au ajuns la un unte are pe unde nu călcase picior de o. .ra
priăvară. ?ar#a de pe unte era proaspătă, toate florile &nfloriseră, cocorii se roteau &n
cârduri pe cer, păsările ciripeau &n copaci.
Ou Aua o oftat şi a (is"
* 4iecare pasăre &şi are cui#ul său. +oi unde ne vo !ăsi cui#ul6
3a au(ul acestor cuvinte, 0& ,un a răspuns râ(ând"
* Pute să ne odi'ni &n peşteri sau la u#ra copacilor.
2u trecut astfel peste văi &nvăluite &n ceaţă al#ă, peste creste de unţi &n(ăpe(iţi şi,
ajun!ând &n vârful unui unte, Ou Aua a spus iarăşi"
* ,oată viaţa nu*i ai tre#uie niic decât să fiu ereu &preună cu tine.
Dar fiecare urcuş are şi un co#orâş. 3a răsăritul soarelui, au dat peste o vale şi deodată
caii s*au oprit. ?n faţa lor se afla un i(vor nu prea are, cu apa roşie şi strălucitoare ca ra(ele
lunii &n nopţile senine. 4lorile şi iar#a din jurul i(vorului erau, de aseenea, de culoare roşie.
Ou Aua a siţit un iros ciudat care venea ori de la apa i(vorului, ori de la florile de
pe alul lui. .a &i spuse lui 0& ,un"
* 1ă ne odi'ni puţin, sunte o#osiţi şi noi şi caii@ 0i au descălecat apropiindu*se de
i(vorul a cărui apă era lipede cu e cristalul. Deodată, Ou Aua a siţit că i se face sete şi
&ntin(ând âna a luat &n podul palei o &n!'iţitură de apă pe care a #ăut*o. .ra ai dulce
decât ierea, şi cu cât #ea ai ult din apa rece, cu atât siţea o căldură cuprin(ându*i tot
trupul. După ce şi*a potolit setea, şi*a ridicat capul şi faţa ei era ai proaspătă decât o floare
de piersic. 0& ,un era foarte irat. /aii au &nceput să nec'e(e şi tinerii, &ntorcându*se către ei,
au vă(ut cu aceştia, care păscuseră din iar#a roşie, se &n!răşaseră de strălucea părul pe ei.
+eştiind ce să creadă, teându*se şi părânduli*se ciudat &n acelaşi tip, au &ncălecat &n !ra#ă
şi au pornit*o &nainte.
2cu caii aler!au şi ai iute şi treceau peste culile unţilor ca şi când ar fi ers pe
dru drept. 0i au călărit aşa până ce unţii nu s*au ai vă(ut decât ca o dun!ă palidă la
ori(ont.
)ntr*o seară, au ajuns &ntr*un sătuleţ cu câteva căsuţe &n care pâlpâiau luinile
opaiţelor. 2u descălecat şi au #ătut la uşa uneia dintre căsuţe. 3e*a desc'is o #ătrână care i*a
&ntre#at"
* După câte văd, sunteţi străini de locurile acestea. /e vânt vă aduce pe aici6
Ou Aua a răspuns"
* Măicuţă, veni de departe. 1*a &nnoptat şi*ţi cere !ă(duire.
Bătrâna #ucuroasă a răspuns"
* .u sunt sin!ură şi dacă vreţi să &nnoptaţi la ine veţi dori &n caera de apus, iar eu
voi dori &n cea din răsărit.
Ou Aua şi 0& ,un s*au #ucurat şi au intrat &n casă. Bătrâna le*a fiert ore( şi supă şi le*a
dat să ănânce.
,inerii i*au povestit cu au plecat de acasă şi cu &n druul lor au &ntâlnit i(vorul
acela ciudat. 2u(ind aceasta, #ătrâna a i(#ucnit &n lacrii şi a spus"
* $', copii, ă te că nu veţi ai putea fi ult tip &preună. ?(vorul roşu pe care l*
aţi &ntâlnit vine tocai din untele roşu pe care creşte un arţar are. 2pa i(vorului usteşte
din rădăcinile arţarului. )n fiecare an, toana, când frun(ele arţarului se roşesc, copacul se
transforă &ntr*un (!ripţuroi cu faţa roşie, care are nişte oc'i ca nişte coete cu care
străpun!e o ie de (iduri de piatră şi (ece unţi &nalţi. .l urcă pe vârful untelui roşu, de
unde pândeşte feeile care #eau din apa i(vorului şi*şi ale!e pe cele ai fruoase să*i fie
neveste. După ce se topeşte (ăpada, nu nuai (!ripţuroiul, dar şi nevestele lui se transforă
&n arţari. Mă te, fetiţo, că nu vei putea scăpa de âna lui. 0i #ătrâna plân!ea, plân!ea.
2u(ind*o, Ou Aua s*a speriat cuplit. Vă(ând &nsă cât de &n!rijorată e #ătrâna pentru
ei doi, a &ncercat s*o ân!âie"
* Măicuţă dra!ă, (!ripţuroiul nu va putea pune âna pe ine@
?ar 0& ,un a adău!at"
* Măicuţă, fii liniştită, (!ripţuroiul cu faţa roşie nu ne va putea despărţi.
0ter!ându*şi oc'ii, #ătrâna a spus"
* De când i*a urit oşul sunt sin!ură. 5ăâneţi &n casa ea şi*o să fi o failie.
0& ,un şi Ou Aua au răas &n căsuţa #ătrânei. 2cu #ătrâna nu ai ducea !rija că nu
are cine să*i coase 'ainele şi să*i strân!ă recolta. 0& ,un uncea la câp, iar Ou Aua
pre!ătea âncarea acasă.
Zilele treceau una după alta. 2u secerat !râul, au cules stru!urii şi, apropiindu*se
toana, frun(a arţarului a &nceput să se &nroşească. Bătrâna nu ai putea nici să doară, nici
să ănânce de &n!rijorare. Mereu nuăra (ilele şi se ru!a ca toana să treacă ai repede.
Zilele de toană sunt foarte scurte. 0i iată că sosi şi clipa de care se teea #ătrâna. 5ăsărise
luna. 0& ,un şi Ou Aua se &napoiaseră acasă. ?n (iua aceea cosiseră iar#ă la câp şi acu
&n!rijeau de cai. Bătrâna pre!ătise asa şi de*a#ia ieşise &n curte când, deodată, din vă(du' a
co#orât plutind o frun(ă roşie de arţar care a &nceput să se rotească din ce &n ce ai repede,
stârnind un vârtej )n ijlocul vârtejului se afla (!ripţuroiul cu părul şi oc'ii roşii, &#răcat
&ntr*o antie roşie cu ânecile până &n păânt. Mişcându*şi ânecile, frun(a roşie s*a trans*
forat &ntr*o lectică &podo#ită. Vă(ând aceasta, #ătrâna a scos un stri!ăt şi a că(ut la
păânt. 0& ,un şi Oa Aua, care dădeau la cai să ănânce, au venit &n !ra#ă. Vă(ând fata,
(!ripţuroiul a i(#ucnit &n râs, şi*a işcat ânecile şi &ntr*o clipă Ou Aua a şi intrat &n caretă.
Z!ripţuroiul a ai işcat o dată din âneci şi careta a pornit ridicându*se &n vă(du' şi
făcându*se din ce &n ce ai ică, până când a dispărut. $ dată cu ea a dispărut şi (!ripţuroiul.
Din vă(du' i s*a au(it vocea"
* .ste a ea pentru că a #ăut apă din i(vorul eu roşu@
Bătrâna plân!ea, iar 0& ,un era răpus de durere. 2 ajutat*o pe #ătrână să se ridice,
spunându*i"
* Măicuţă, orice ar fi, voi aduce*o &napoi@ +eputându*şi stăpâni lacriile #ătrâna*i
(ise"
* /opile, nu pleca. 4aţă*5oşie a răpit nenuărate neveste şi nici una n*a ai putut fi
!ăsită. )ţi jertfeşti viaţa de!ea#a.
0& ,un nu i*a răspuns şi, conducând*o &n casă, i*a spus"
* 4ii liniştită, ăicuţă, eu voi pleca totuşi de!ra#ă &n căutarea ei.
Vă(ând #ătrâna cât este de 'otărât, &i spuse plân!ând"
* /opile, nu poţi să pleci cu âna !oală, ia cu tine sa#ia asta, poate*ţi va folosi la
ceva.
0& ,un a luat sa#ia, a &ncălecat pe cal şi s*a &ndreptat direct către unţii i(vorului roşu.
Părându*i*se că nu este purtat destul de repede, acesta &i spuse calului"
* /alule, calule, (#oară dintr*o dată peste vârfurile acestor unţi@ /alul a trecut &n
(#or peste vârfuri. 2poi, 0& ,un din nou &i spuse calului" Z#oară, calule, peste văi@ 0i calul a
trecut ca !ândul peste văi.
3a luina (ilei, 0& ,un a ajuns la unţii cei ari. Dar oricât a căutat, nu a dat de
ura i(vorului. 3acriile au &nceput să*i cur!ă.
0i ,un se uita cu disperare spre unţii &nalţi şi*i părea rău că aceştia nu pot cuvânta
să*i spună unde a ascuns*o 4aţă 5oşie pe Ou Aua. 2 urcat până &n vârful unţilor şi s*a uitat
&n cele patru (ări, dorind din tot sufletul să afle unde a dus*o 4aţă 5oşie pe Ou Aua.
0ter!ându*şi lacriile, 0& ,un i*a spus calului"
* /alule, calule, c'iar dacă ar fi să er! până la capătul luii, tot va tre#ui s*o !ăsesc
pe Ou Aua. Z#oară, calule, până la untele cel ai &nalt@
0i calul s*a avântat &nainte. 2 (#urat peste văi, peste unţi &nalţi şi peste prăpăstii
adânci şi, oricât ar fi fost priejdia de are, 0& ,un nu l*a strunit. 2u trecut unte după
unte, dar tot n*au ajuns la untele cel ai &nalt.
Pe vârful untelui cel ai &nalt se afla o peşteră. )n această peşteră o dusese 4aţă*
5oşie pe Ou Aua. Peştera era &podo#ită foarte fruos" pe pereţi atârnau ta#louri cu desene
de unţi şi ape, pe pat era &ntinsă o plapuă de #rocart. Z!ripţuroiul cu faţa roşie se trans*
forase &ntr*un &nvăţat cu faţa al#ă, fruos şi delicat. Zâ#ind, el i*a spus lui Ou Aua"
* 2i #ăut din apa i(vorului roşu şi eşti a ea. +u te ai !ândi la #ăr#atul tău, care nu
ajun!e niciodată aici.
2u(ind acestea, Ou Aua a &nceput să treure de ânie. 0edea &n peşteră şi nu au(ea
nici şuierul vântului, nici ciripitul păsărelelor. ?nia ei ştia că, 0& ,un o caută, !'icea că 0&
,un varsă lacrii pentru ea. 0i, deodată, a ridicat capul şi a spus"
* Deşi a #ăut din apa i(vorului tău, nu voi fi niciodată a fa@
4aţă*5oşie a râs cu răceală.
* Mai nădăjduieşti să*ţi ve(i #ăr#atul@ Aa@ Aa@ Aa@ +u că ă laud, dar dacă va ajun!e
aici, eu sin!ur &i voi spune să te ia cu el. După aceea a &nceput să râdă si!ur de sine. Dar
&ntorcând capul a &pietrit de irare. 1fredelind cu privirea o ie de stânci şi (ece unţi
&nalţi, l*a vă(ut pe 0& ,un călare pe cal cu (#oară peste unţi &ntreptându*se către ei. 2tunci
şi*a scos cu repe(iciune cin!ătoarea de la #râu şi, işcându*şi ânecile uriaşe deasupra ei,
cin!ătoarea s*a transforat &ntr*un şarpe are dun!at care, işcând din coadă, a alunecat
afară din peşteră.
/ălare pe cal, 0& ,un a ai (#urat peste cinci unţi şi uitându*se &n jos a vă(ut ceva
ca două lapioane roşii. Privind ai cu #ă!are de seaă a vă(ut că era un şarpe uriaş, ai
cărui oc'i luinau aseenea lapioanelor. 0& ,un n*a frânat calul şi, deodată, cal şi călăreţ
s*au tre(it &n!'iţiţi de şarpe. ?n #urta şarpelui, 0& ,un se siţea ca &ntr*un ca(an cu apă
fier#inte. 1crâşnind din dinţi să*şi potolească durerea, a &nfipt cu putere sa#ia &n #urta şarpelui
care a &nceput să şuiere. ?eşind din #urtă, nu a vă(ut decât un #râu &nflorat &ntins pe păânt.
/ălare pe cal, 0i ,un a ai (#urat peste doi unţi ari, apropiindu*se de untele cel
ai &nalt. 4aţă*5oşie tocai &şi da ifose faţă de Ou Aua, &nc'ipuindu*şi că 0& ,un a fost
istuit de ult de cin!ătoarea sa prefăcută &n şarpe. Dar Ou Aua plân!ea şi nu*i răspundea.
/ând a ai sfredelit o dată cu privirea a vă(ut că 0& ,un e din ce &n ce ai aproape. 2tunci a
apucat &n !ra#ă un ta#lou cu unţi şi ape de pe perete şi, a!itându*şi âneca, din ta#lou s*a
desprins cel ai prăpăstios şi cel ai alunecos unte, care s*a rosto!olit din peşteră.
,recând şi ultiul unte care*l ai despărţea de 4aţă*5oşie, 0i ,un a vă(ut deodată
cu se ridică &n faţa lui un unte lucitor, &nalt şi prăpăstios. 0& ,un nu şi*a frânat calul,
căutând să treacă &n (#or şi acest unte, dar deodată calul a lunecat. Băiatul a descălecat şi a
&nceput să se caţere pe unte. Dar cu ajun!ea cu are !reutate la ijlocul lui, aluneca &n
jos. 4aţa i se rănise de stânci, tot corpul &l durea, dar nu s*a dat #ătut. Din nou s*a căţărat şi
iarăşi a alunecat &n jos. 0i din nou, şi din nou. 1udoarea &i udase 'ainele, &i cur!ea &n oc'i
or#indu*l. 2tunci şi*a şters sudoarea şi a (vârlit*o jos, pe unte, iar acesta s*a făcut deodată
nevă(ut. /ând şi*a dat &nsă seaa, a o#servat că se afla &ntr*o prăpastie, iar alături de el, a
vă(ut a!ăţat de un #rad un ta#lou cu un unte ud de sudoare. 0& ,un a &ncălecat pe cal şi a
pornit*o âi departe.
Dintr*o săritură, calul a şi ieşit din prăpastie. -itându*se &n sus, 0& ,un a vă(ut ceva
roşu. 2tunci a ştiut că acela e untele roşu şi, dând frâu calului, s*a &ndreptat către el. ?n acel
tip (!ripţuroiul cu faţă roşie* şi*a a!itat ânecile şi, deodată, Ou Aua a &ncreenit. +u ai
putea nici să se işte, nici să vor#ească. 2poi şi*a fluturat ânecile către două perne #rodate
care au căpătat aceeaşi &nfăţişare cu Ou Aua. 0i s*a făcut nevă(ut. 2jun!ând pe creasta
untelui, 0& ,un nu a vă(ut decât stânci roşii şi arţari cu frun(e roşii. Voia să ear!ă ai de*
parte, când a dat cu oc'ii de o peşteră &ncrustată cu pietre preţioase. 0& ,un şi*a (is" =Poate că
aici locuieşte 4aţă*5oşie>. 2 descălecat şi, &pin!ând poarta de piatră care &nc'idea !ura
peşterii, a pătruns &năuntru. Dar, deodată, s*a oprit. )n peşteră stăteau &ncreenite trei fete cu
!ene lun!i şi oc'i ari ce seănau leit cu Ou Aua" toate trei &l priveau neişcate. )ndurerat,
0& ,un a oftat şi a spus"
* Ou Aua, Ou Aua, a trecut prin nenuărate priejdii să te !ăsesc şi acu nu scoţi
nici un cuvânt. De ce nu*i ieşi &n &ntâpinare6 2u(ind cuvintele lui 0& ,un, Ou Aua ar fi
vrut să*i spună totul, dar li#a ei era ca de piatră% ar fi vrut să*i iasă &n &ntâpinare, dar
picioarele*i erau &nţepenite. 3acriile au &nceput să*i cur!ă şiroaie.
0& ,un a &nţeles pe loc că aceea este nevasta lui. 1*a repe(it la ea şi a luat*o &n #raţe
scoţând*o afară din peşteră. ,rupul lui Ou Aua era tare şi !reu ca piatra. Din această cau(ă, 0&
,un nu putea să ai &ncalece pe cal, şi, ţinând*o &n #raţe pe Ou Aua, i*a spus calului"
* /alule, calule, tu cunoşti druul pe care a venit. 1ă ne &ntoarce acasă@
0i au purces de &ndată la dru. 0& ,un o ducea &n #raţe pe potecile din vârful
untelui% o ducea &n #raţe er!ând pe stânci a#rupte% o ducea &n #raţe trecând prin 'ăţişuri%
trupul lui era plin de răni, dar n*ar fi lăsat nici o cren!uţă s*o atin!ă pe Ou Aua. 2u trecut
astfel valea in care se afla i(vorul cu apă rece şi au ajuns &ntr*o pădure de arţari. Picioarele*i
treurau, âinile*i aorţiseră, dar nu voia s*o lase din #raţe.
3acriile din oc'ii lui Ou Aua picurau necontenit" ?nia*i şoptea" =0& ,un, 0& ,un,
lasă*ă, până acasă ai sunt ii de unţi şi ape şi nu vei putea ajun!e purtându*ă &n
#raţe>. 0i inia i se frân!ea de durere că nu poate vor#i. &ncercând s*o ân!âie pe Ou Aua
cea de piatră, 0& ,un &i spunea"
* /'iar dacă te*ai transforat cu adevărat &n stană de piatră, nu te voi părăsi.
0i ţinând*o &n #raţe, continua să ear!ă ai departe. 1u# oc'ii lui, frun(ele roşii de
arţar cădeau una câte una. 0i deodată, &n faţa lui apăru (!ripţuroiul. /a &nsufleţit de o nouă
forţă, 0& ,un apucă sa#ia cu o ână, iar cu cealaltă o ţinea strâns pe Ou Aua.
Z!ripţuroiul, care se afla la (ece paşi &n faţa lui, &i spuse"
* 4lăcăule, inia ea e ai tare decât fierul şi piatra. +iciodată nu *a lăsat
&nduioşat de niic, niciodată nu *a recunoscut &nvins, Dar astă(i, ă recunosc &nvins şi nu
voi ai despărţi niciodată un soţ de soţia lui.
1punând aceasta, lacriile &i cur!eau pe o#raji şi, &ntr*o clipă, se prefăcu &ntr*un arţar
&nalt pe ale cărui frun(e străluceau lacriile ca nişte perle de rouă. 0i ,un o luă pe Ou Aua &n
#raţe şi o duse su# arţar. 0i atunci raurile arţarului &ncepură să freaăte şi picăturile de rouă
că(ură pe trupul ei. Deodată, Ou Aua &ncepu să vor#ească şi trupu*i deveni la fel de lădios
ca &nainte.
2ândoi &ncălecară pe cal care (#ură peste unţii &nalţi ajun!ând &n druul are. 0i
după puţin tip ajunseră la căsuţa #ătrânei.
0i au trăit &n dra!oste şi &nvoire ulte (ile. 1e (ice că unii oaeni au ai vă(ut acel
i(vor ciudat, unele fete au ai #ăut din apa lui roşie, dar când s*au &nroşit frun(ele arţarului
acesta nu s*a ai transforat niciodată &n (!ripţuroi cu faţa roşie, iar fetele nu au ai fost
niciodată răpite.
ZEIŢA FLORII DE PAR
+ici prea departe dar nici prea aproape de unţii Bianşan! se afla un cătun &n care
trăia un copil pe nue Man 0an!. $rfan de aă şi de tată, copilul era dat &n !rija unc'iului
şi ătuşii. 3a rândul lor, aceştia aveau şi ei un #ăiat ca de vârsta lui Man 0an!.
-nc'iul se purta cu Man 0an! ca şi cu propriul lui fiu, pe când ătuşa nu*l vedea cu
oc'i #uni, #a ereu se certa cu #ăr#atul din cau(a lui. 0i aşa unc'iul şi ătuşa o ţineau tot
&ntr*o ceartă.
Pe la vârsta de DC*DM ani, Man 0an! a &nceput să &nţelea!ă totul. )ntr*o (i, acesta i*a
spus unc'iului"
* -nc'iule, te*ai certat destul cu ătuşa din cau(a ea, eu acu *a făcut are, aş
putea să*i câşti! sin!ur pâinea.
2u(ind acesta, unc'iul s*a &ntristat. Man 0an! din nou i*a spus"
* -nc'iule, nu fi &n!rijorat, rândunelele vin şi pleacă &n fiecare an, dar n*a vă(ut nici
una oartă de foae, peştii din apă nu au locuinţă, dar n*a urit nici unul de fri!. După ce
voi pleca eu, vei avea şi tu (ile ai liniştite.
$ftând, unc'iul a rostit"
* Băiete, eu nu te pot opri, dacă vrei să pleci, pleacă@
3*a luat pe Man 0an! şi s*au dus la târ!, unde din puţinii #ani pe care*i avea i*a
cupărat câteva lipii şi cu oc'ii &n lacrii şi*a luat răas #un de la ol.
Man 0an! se afla pentru pria dată sin!ur. )ncotro s*o apuce6 -itându*se spre
ia(ănoapte a vă(ut norii al#i de pe untele Bianşan! care sclipeau ca o o!lindă &n luina
ra(elor de soare. Dar oare de unde veneau acei nori ar!intii care acopereau untele
Bianşan!6 ,are ar fi vrut #ăiatul să ştie. 2 &nceput să se caţere pe unte. 1*a căţărat ce s*a
căţărat până ce, către seară, a ajuns la un ic cătun pe coasta untelui. 2ici a vă(ut cu din*
spre apus veneau valuri, valuri de nori ne!ri, iar &n sat nu se au(ea nici o işcare. 2 intrat &n
pria casă şi s*a culcat. 2fară se făcea din ce &n ce ai &ntuneric şi &n curând nu s*a ai
vă(ut niic. Deodată a &nceput vântul care urla ca un lup &nfoetat. 2poi s*a pornit o furtună
cu tunete şi trăsnete, după care a &nceput să cadă ploaia. 3ui Man 0an! i se părea că tunetele
vor dărâa casa, iar ful!erele vor arde poii din curte. De*a#ia la ie(ul nopţii s*a oprit
ploaia. .ra priăvară, &n luna artie, şi după ploaie s*a făcut fri!. Man 0an! era &nfri!urat şi
&nfoetat şi se !ândea ce #ine i*ar prinde puţină âncare. -itându*se afară, a vă(ut o
luiniţă care se apropia din ce &n ce. )nfricoşat, #ăiatul credea că stăpânul casei vine să*l
alun!e. 3uiniţa apropiindu*se tot ai ult, Man 0an! a vă(ut o feeie &n al# care ţinea
&ntr*o ână o lapă*dra!on şi &n alta o tavă plină cu #unătăţi. 2ceasta n*a luat*o nici la
stân!a, nici la dreapta, ci a intrat direct &n casa unde era #ăiatul. Pe loc, &ncăperea s*a uplut
de un iros plăcut. 2poi, feeia a rostit"
* +u te tee, ştiu că eşti flăând şi &n!'eţat. Bi*a adus âncare.
0i a pus âncarea pe asă. 3a plecare, feeia i*a spus" * .u locuiesc nu departe de
aici, &n pădurea de peri, şi dacă vrei, poţi să vii să ă cauţi. 2poi a apucat iarăşi cu o ână
lapa şi cu alta tava şi a plecat.
Man 0an!, &ncăl(it şi sătul, a adorit. 1*a tre(it de*a#ia a doua (i, când s*a luinat.
-itându*se afară, a vă(ut un #ătrân care âna o tură de oi. 1*a luat după #ătrân şi l*a
&ntre#at"
* Bunicule, se află undeva, pe aici, o pădure de peri6 Bătrânul a &ntins âna şi i*a
arătat"
* 3a răsărit de acest unte.
Băiatul a luat*o la fu!ă către răsăritul untelui. 2jun!ând acolo, n*a vă(ut nici o
aşe(are oenească, ci nuai peri cât vedeai cu oc'ii. 2proape credea că a &nţeles !reşit,
când, &ntorcându*se, a dat eu oc'ii de feeia &n al# care*i făcea sen cu âna. Bucuros, Man
0an! a fu!it către ea. 4eeia l*a luat de ână şi i*a spus"
* .u sunt Zeiţa 4lorii de Păr şi tare*i este ilă de tine aşa ic şi lipsit de ocrotire
cu eşti. 5ăâi să stai la ine. 2poi l*a dus &n casă.
Man 0an! a trăit &n #unăstare &n casa (eiţei câţiva ani #uni. 2ceasta se purta cu el ca şi
cu propriu*i frate. Zeiţa avea un evantai verde şi de câte ori se stârnea vântul &l ridica şi atunci
vântul se oprea şi &ncepea ploaia.
&ntr*o (i, (eiţa i*a spus"
* Man 0an!, după câţiva ani, &ţi voi dărui şi ţie un evantai.
/âţiva ani au trecut pe nesiţite. &ntr*o (i, (eiţa a spus"
* Mâine vărul tău se &nsoară.
Man 0an! s*a #ucurat, dar pe dată s*a &ntristat !ândindu*se că unc'iul n*are* de unde
lua #ani să pre!ătească nunta.
Veselă, (eiţa i*a spus"
* -nc'iul tău s*a purtat #ine cu tine, ar tre#ui să te duci să*l ajuţi.
0i a ieşit din curte işcându*şi evantaiul. 2tunci s*a stârnit vântul şi cât ai clipi din
oc'i a apărut o lectică &podo#ită cu flori, urată de câţiva fluieraşi.
?n aceeaşi (i, Man 0an! &preună cu lectica şi fluieraşii au ajuns la unc'iu*său acasă.
Mătuşa tocai &şi făcea sân!e rău că n*are #ani să &nc'irie(e o lectică, aşa cu se o#işnuieşte
la nunţi. 1*a #ucurat nespus vă(ându*l pe Man 0an! şi s*a arătat prietenoasă cu el. 2 doua (i,
verişorul s*a urcat &n lectică si &preună cu fluieraşii, #ucuros nevoie are, s*a dus să aducă
ireasa.
/ând s*a terinat nunta, Man 0an! le*a spus"
* 2cu e tipul să plec şi eu acasă. +eaiputând să*l oprească, unc'iul şi ătuşa l*
au petrecut până a ajuns la culea untelui% apoi s*au despărţit şi ei au răas să se ai uite
după el.
După puţin tip, Man 0an! s*a &ntâlnit ou (eiţa care*i ieşise &n &ntâpinare. 2ceasta,
vă(ând lectica şi fluieraşii, a (is"
* /e să ai face cu lectica şi fluieraşii6 2 işcat evantaiul şi acestea au dispărut.
-nc'iul şi ătuşa au &nărurit de uiire. Mătuşa a &nceput să se &ntre#e"
* $are ce tre#uri &nvârteşte nepotul nostru6 0i de ce n*a răspuns când l*a &ntre#at cu
ce se ocupă6
2u(ind aceasta, unc'iul s*a &nfricoşat şi el. ?n aceeaşi seară, #ătrâna #eţivă a satului a
venit la ei după #ăutură. Din vor#ă &n vor#ă, aceasta le*a (is"
* /e vă pasă, v*aţi adus noră &n casă, nepotul s*a ajuns, v*a adus lectică şi fluieraşi la
nuntă@
2u(ind acestea, ătuşa s*a sc'i#at la faţă. Bănuind ceva #ătrâna, a continuat"
* Man 0an! a plecat de atâţia ani, ce tre#uri &nvârteşte pe unde se află6 Mătuşa s*a
speriat şi ai rău socotind că #ătrâna vă(use cu au dispărut lectica şi fluieraşii şi, pentru a*i
&nc'ide !ura, a dat fu!a &n casă şi a adus o le!ătură cu #ani.
* Bi*a adus să*ţi iei de #ăutură şi să ştii că 'a#ar n*ave cu ce tre#uri se ocupă Man
0an!. 1ă nu ai vor#i despre aceasta. Bătrânei nu*i venea să*şi creadă oc'ilor că a dat aşa
noroc peste ea. /u #anii priiţi s*a dus la cârciuă, unde a âncat şi a #ăut #ine, apoi a
plecat acasă.
2junsă acasă, s*a trântit pe Ean! şi, aeţită cu era, a &nceput să se laude la #ăr#atul
ei care era sluj#aş la &părat"
* Voi, #ăr#aţii &n sluj#a &păratului, tot vă făliţi că*i prindeţi pe răufăcători şi pe cei
care s*au ridicat &potriva &păratului, dar aţi prins pe cineva până acu6
2poi a povestit cu de*aănuntul tot ce a vă(ut şi ce a făcut.
/ei doi s*au sfătuit &ndelun! şi apoi s*au culcat. După câteva (ile, #ătrâna s*a dus
iarăşi la unc'iul lui Man 0an! să*i ceară #ani. Mătuşa, de teaă să nu fie pârâtă la stăpânire,
a făcut rost de #ani şi i*a dat, /u a luat #anii, aceasta s*a dus direct la cârciuă şi a #ăut pe
săturate. 2 doua (i s*a dus iarăşi după #ani şi aşa s*a dus (i după (i până ce aceştia nu*au ai
avut de unde să*i dea. 2tunci, #ătrâna &nfuriată l*a triis pe #ăr#atu*său la oraş să*i pârască la
stăpânire cu că au le!ături cu cei care s*au ridicat &potriva &păratului.
)n acea (i, Man 0an! se pli#a &preună cu (eiţa prin pădurea de peri. 2ceasta,
uitându*se in evantai, a (is speriată"
* +enorocire, are nenorocire s*a a#ătut asupra unc'iului şi ătuşii tale.
Man 0an! s*a speriat şi el. Zeiţa a rupt o frun(ă dintr*un păr, care pe dată s*a prefăcut
&ntr*un evantai verde. 2poi i*a spus #ăiatului"
* 2i crescut, acu ştii ce este #inele şi ce este răul. 2 venit tipul să*ţi dau evantaiul
care te va feri de ploaie şi de vânt. )n el vei putea citi tot ce se &ntâplă la ii de li, cu
ajutorul lui vei putea ajun!e oriunde vei vrea, te vei preface &n orice doreşti şi vei putea face
tot ce*ţi pofteşte inia.
Man 0an! a luat evantaiul şi, cât ai clipi, el şi (eiţa au fost &n faţa casei unc'iului.
-nc'iul şi vărul său tocai erau luaţi de soldaţii &părăţiei. 4urios, a işcat evantaiul şi, pe
loc, frân!'iile cu care erau le!aţi cei doi au că(ut la păânt.
Zeiţa a spus"
* 4iecare să*şi tra!ă ponoasele. $are voi nu*i căutaţi pe cei care se &potrivesc
&păratului6 +oi doi sunte dintr*aceia, aşa că luaţi*ne şi faceţi ce vreţi cu noi.
1oldaţii &nfricoşaţi n*au &ndră(nit să*i le!e şi er!eau &n ura lor potrivindu*şi pasul
după ei. 2ceştia, &nadins, când er!eau ai tare, când ai &ncet, iar când au ajuns la palatul
donitorului din părţile acelea nici vor#ă să &n!enunc'e(e. 2u adus cătuşe să le pună la
âini, dar nici nu apucară se apropie de ei că (eiţa a işcat evantaiul şi cei doi s*au făcut
nevă(uţi. 1lujitorii au că(ut cu fruntea la păânt. 1*a au(it apoi !lasul (eiţei, din !răada de
cătuşe"
* După un dru atât de lun!, să ne odi'ni şi noi un pic.
$aenii stăpânirii au dat poruncă să fie aruncate cătuşele &n foc. Dar şi de acolo s*a
au(it !lasul (eiţei"
* Man 0an!, nu adori, &n curând tre#uie să ne &ntoarce@
2u(ind, oaenii stăpânirii s*au speriat de oarte. Dacă cei doi plecau şi stăpânirea
afla, ei &şi pierdeau viaţa. 0i*au &nuiat !lasul şi au (is"
* Vă ru!ă să vă arătaţi, noi nu ave nici o vină, aşa a priit poruncă, iar dacă
aveţi curaj, 'aideţi cu noi la &părat@
Zeiţa şi #ăiatul au i(#ucnit &n râs"
* 0i ce are lucru e să er!e la &părat6 1unte !ata de dru. 0i au ieşit la iveală.
)n aceeaşi (i, oaenii stăpânirii au adus cai şi o lectică să*i ducă pe cei doi.
* Dacă vreţi er!eţi pe cai, dacă nu, &n lecticaPG Dar (eiţa le*a (is"
* +u vreau nici pe cai, nici &n lectică. 2duceţi*ne două sticle şi dacă veţi putea să ne
căraţi cu sticlele, er!e, dacă nu, ne &ntoarce.
De teaă să nu se facă iarăşi nevă(uţi, oaenii stăpânirii au adus două sticle cu !ura
cât un #ănuţ de ar!int. Zeiţa a işcat evantaiul şi ea &preună cu Man 0an! s*au făcut
nevă(uţi. 2poi din sticlă s*a au(it !lasul (eiţei"
* Porniţi ai repede, altfel plecă &napoi@ $aenii au ridicat sticlele, dar acestea
parcă aveau câteva sute de ţinuri. 2u făcut câţiva paşi şi n*au ai putut, atât de !rele erau.
3e*au lăsat jos şi au &nceput să se roa!e"
* +u pute să vă duce, ieşiţi ro!u*vă, afară@ ?ar (eiţa le*a răspuns"
* Pe voi vă iertă, dar să*l aduceţi pe cel care ne*a pârât, să ne care el.
$aenii stăpânirii au triis repede după #ăr#atul #ătrânei. 2cesta a ridicat sticlele,
dar după câţiva paşi era tot o apă de năduşeală, iar capul &i vâjâia. 0i ai ult de atât n*a ai
putut. 2tunci, oaenii stăpânirii au &nceput să*l lovească cu #icele până ce acesta a că(ut
ort. +eavând &ncotro, oaenii stăpânirii au tre#uit să care ei sticlele. 2u ajuns la Beijin! pe
juătate orţi de o#oseală. 2u(ind &păratul că i*au prins pe re#eli, s*a &nfăţişat &n sala
tronului de aur &preună cu toată curtea. 2poi a dat poruncă să fie aduşi re#elii. Patru !e*
nerali au ridicat cele două sticle şi le*au &nfăţişat &păratului. +eduerindu*se, &păratul a
&ntre#at"
* Dar unde sunt cei doi re#eli6 Din !ura unei sticle s*a au(it"
* Man 0an!, tre(eşte*te, a ajuns &n sala tronului de aur.
?ar din cealaltă sticlă"
* 2 tras un pui de son pe cinste, parcă nu *aş ai scula.
2u(ind !lasurile care ieşeau din sticle, dar nevă(ând pe nieni, &păratul s*a &nfuriat
şi a poruncit"
* 1par!eţi de &ndată cele două sticle@
1luj#aşii au adus ciocane şi au făcut #ucăţele sticlele. Din nou s*a au(it o voce"
* Păcat de sticlele astea@
0i ai &nfuriat, &păratul a stri!at"
* -nde sunteţi6 Vocea a răspuns"
* Printre cio#urile de sticlă.
)păratul a dat iarăşi poruncă să fie strânse cio#urile de sticlă şi ăcinate. 1luj#aşii
au ăcinat cio#urile, prefăcându*le &n pul#ere. Bucuros, &păratul a (is"
* De data asta a terinat cu voi.
Dar n*a apucat să*şi terine vor#a, că s*a au(it din nou vocea"
* Păcat de tipul pierdut@
)păratul s*a cutreurat şi a dat poruncă să se arunce pul#erea &n apă. 1luj#aşii, de
faţă cu &păratul, au aruncat pul#erea &n apă. Mulţuit că scăpase de cei doi şi vă(ând, că nu
ai aude nici un !las, &păratul se pre!ătea să se &ntoarcă &n palat, când, deodată a au(it"
* 2cu, că ne*ai prefăcut &n pul#ere şi ne*ai aruncat &n apă, n*ai decât să vii aici şi să
#ei din apă@
)păratul a siţit cu i se &n!reunea(ă capul şi i se &noaie picioarele şi &ndată a
că(ut &n apă. ,ot atunci, (eiţa, &#răcată toată &n veşintele al#e, şi Man 0an!, &n veşinte
ver(i, s*au ridicat deasupra apei. 2u işcat evantaiul şi pe loc s*au făcut nevă(uţi. &păratul
era cât pe*aci să se &nece. /u !reu a fost scăpat de sluj#aşii săi. Dar nici &păratul şi nici
sluj#aşii nu au ai &ndră(nit să caute (eiţa şi pe Man 0an! spre a*i pedepsi.
ARBORELE DE CEAI VERDE
/u ult tip &nainte, eNista un unte, un unte pe care nu cur!ea nici un i(vor. 0i
din această pricină florile se ofileau şi iar#a se usca, iar untele era !olaş. $aenilor care
locuiau la poalele untelui nu le ajun!ea apa nici să*şi potolească setea. Din tată &n fiu se c'i*
nuiau şi se &ntre#au când vor avea şi ei parte de apă pe săturate.
)n acel sat trăia şi flăcăul 0& 3ian! care de ic &i au(ise pe #ătrâni vor#ind de apa
vieţii ce poate fi !ăsită fie su# foră de iar#ă, fie su# foră de po, fie su# foră de
rădăcină a vieţii cu floare verde. /ine are norocul să !ăsească apa vieţii, acela poate avea câtă
apă vrea. Băiatul s*a 'otărât să ear!ă la Muntele Quantun!, să caute. 2u(ind vecinii că 0&
3ian! vrea să plece au &ncercat să*l &nduplece să răână (icându*i"
* 0& 3ian!, deşi o duce !reu prin aceste locuri, sunte totuşi liniştiţi. 2du*ţi şi tu
nevastă şi răâi &n casa ta.
0& 3ian! a răspuns"
* +u ă te de (ilele !rele şi nici nu ă !ândesc să părăsesc pentru totdeauna aceste
locuri. 2 au(it că pe Muntele Quantun! s*ar !ăsi apa vieţii. Mă duc să*i &ncerc norocul.
Prover#ul spune" =1ă nu te tei că er!i prea &ncet, să te tei că stai pe loc.> 0&
3ian! a ers (ile &n şir până când a ajuns la Muntele Quantun!. 2cest unte era acoperit de
păduri nesfârşite, copacii se &nălţau până la cer şi erau aşa de deşi că nu puteai să ve(i luina
(ilei% iar#a era aşa de are şi de fra!edă că*ţi era ilă s*o calci cu piciorul. ?n ijlocul
acestei păduri susura un i(vor cu apa lipede. 0& 3ian! a vârât âna &n apă şi a !ustat*o. 2pa
era dulce ca ierea. 2tunci #ăiatul s*a !ândit că acolo unde este apă aşa de #ună, acolo
tre#uie să fie şi apa vieţii. 2 'otărât să răână &n acele locuri. 0i*a făcut o coli#ă din cren!i
de copaci &n apropierea râului şi a &nceput să caute. 2 suls fiecare fir de iar#ă, a săpat la
rădăcina fiecărei flori, dar n*a dat de apa vieţii. ?ar#a s*a uscat, florile s*au ofilit, dar 0& 3ian!
căuta ereu şi nici nu se !ândea să se &ntoarcă fără apa vieţii. 2 pătruns atât de adânc &n
inia pădurii &ncât pentru a !ăsi druul &napoi la coli#ă a crestat sene pe scoarţa copacilor.
1e apropia iarna. 1*au stârnit vânturile şi a &nceput să cadă (ăpada.
Viscolul a ţinut câteva (ile. Peste tot se aşe(ase (ăpada. /ând a ieşit #ăiatul din coli#ă
a răas uiit vă(ând că nu departe de coli#a lui, pe un petic de păânt, (ăpada se topise şi
ieşeau a#uri. ?n ijloc stătea culcată o vulpe cu #lana roşie ca focul. Până la el venea un
iros puternic de #ăutură. 2tunci a &nţeles că vulpea era #eată. 1*a aplecat, a ridicat*o şi a
siţit cu tot corpul i se &ncăl(eşte de parcă ar fi &#răţişat o so#ă. 2 dus vulpea &n coli#ă şi
se !ândea că i*ar prinde #ine aşa o #lăniţă, dar nu s*a &ndurat s*o ooare. După puţin tip,
vulpea s*a tre(it, a desc'is oc'ii, s*a scuturat şi, pe loc, s*a prefăcut &ntr*un flăcău ândru
care s*a ridicat de jos şi a spus"
* 4rate, #ine că te*a &ntâlnit pe tine care ai avut ilă şi nu i*ai luat viaţa. Dacă aş fi
dat peste altcineva, se terina cu ine. .u sunt din ,i#et şi a venit pe Muntele Quantun!
să*i văd prietenii. 2 #ăut ca ult şi a că(ut.
Deşi i se părea foarte ciudat, vă(ând cât de #lând e flăcăul, 0& 3ian! a spus"
* Dacă vrei, poţi să vii să te odi'neşti &n coli#a ea.
Băiatul s*a #ucurat. 2 doua (i, &nainte de a pleca, acesta a spus"
* 4rate, eşti un o aşa de #un@ 2 o verişoară, n*o vrei de nevastă6
0& 3&an! a refu(at"
* 4rate, acolo de unde sunt eu oaenii o duc foarte !reu. /ine ar vrea să ear!ă cu
ine la sărăcia noastră6
5â(ând, #ăiatul a continuat"
* Dacă vei avea neca(uri, să ă cauţi &n ,i#et, la Muntele /ornului.
0& 3ian! a petrecut #ăiatul până la uşă şi acesta s*a făcut nevă(ut. 2 ai răas câteva
(ile &n pădure, dar n*a fost c'ip să !ăsească ceea ce căuta. După ce s*a ai socotit a ajuns la
'otărârea că ai #ine se duce &n ,i#et. 0i a plecat. Pe dru, unii &i spuneau că va tre#ui să
treacă peste ii de ape, alţii că va tre#ui să treacă peste (eci de unţi, dar niic nu l*a oprit
din 'otărârea sa. 2 ers, a ers (ile nenuărate şi &ntr*o seară a ajuns la alul unei ape
adânci de nu i se vedea fundul. 2 pornit pe alul apei şi nu departe a dat de o potecuţă.
Mer!ând pe potecuţă, a dat de nişte coli#e de iar#ă. )n faţa unei coli#e, o tânără stătea
aplecată şi seăna ceva. /ând a ajuns &n faţa ei, fata s*a ridicat, i*a aruncat o privire, apoi şi*a
vă(ut de trea#ă. Băiatul, uiit de fruuseţea ei, n*a scos o vor#ă, ci doar o privea.
Zâ#ind, fata l*a &#iat"
* Pofti &n casă@
De*a#ia atunci a &ndră(nit şi el să spună"
* 1urioară, unde aş putea !ăsi o #arcă să trec râul6 ?ar fata a răspuns"
* +u te necăji, s*o !ăsi un ijloc să treci apa şi să ajun!i acolo unde ai pornit, nuai
să nu uiţi să iei cu tine pe cine &ţi va da #arca. 2poi s*a aplecat deasupra apei şi a (is" /reşti,
creşti@ 0i din apă s*a ridicat un lujer de lotus care a &nceput să se &nalţe. 4ata a ai repetat"
/reşti, creşti@ 0i frun(ele lotusului au &nceput să se &ntindă. 2poi fata i*a (is" 2cu, urcă@
Băiatul se ca codea vă(ând cât de fra!edă e frun(a de lotus, dar cu a pus piciorul
pe ea a siţit cu se ridică &n vă(du'. 0i s*a &nălţat până la stele şi frun(a a &nceput să
clipească &ntocai ca o stea. Vă(ând inunea asta, #ăiatul ar fi vrut să se &ntoarcă la fată, s*o
&ntre#e de i(vorul apei vieţii, dar nu era c'ip.
1telele au &nceput să se rărească, vântul a &ncetat şi, deodată, a apărut soarele, iar
frun(a de lotus strălucea ca o ătase şi s*a lăsat &ncet lân!ă un unte. 2cest unte seăna
cu cornul unei vaci. 2tunci, #ăiatul şi*a (is" =$are a ajuns la Muntele /ornului6> 0i s*a
&ndreptat &ntr*acolo. 3ân!ă unte se afla un sat. /u a ajuns 0& 3ian! lân!ă sat, #ăiatul*vulpe
i*a ieşit &nainte, (icând"
* 4răţioare, ştia că ai să vii astă(i.
Băiatul l*a dus pe 0& 3ian! acasă, unde părinţii acestuia l*au &ntâpinat cu cuvintele
cele ai calde, i*au dat 'ainele cele ai alese, âncarea cea ai !ustoasă. Vă(ând câtă apă şi
câtă verdeaţă se află pe acest unte, 0& 3ian! n*a ai avut stare, !ândindu*se la uscăciunea şi
la sărăcia de pe untele său, şi a (is"
* 4răţioare, eu a venit pe aceste elea!uri să caut apa vieţii.
?ar #ăiatul i*a răspuns"
* +u*ţi face !riji pentru atâta lucru.
4lăcăul l*a dus pe 0& 3ian! la un i(vor cu apă cristalină &n ijlocul căreia creştea un
poişor de ceai verde. De jur*&prejur erau nuai stânci şi apa i(vorului se prelin!ea printre
ele. 2cesta s*a aplecat şi a rupt o raură din copăcelul de ceai (icând"
* $riunde vei &nfi!e această răurică, acolo va i(vor& apa.
?n culea #ucuriei, 0& 3ian! l*a ru!at"
* 4răţioare, acu arată*i cu să ajun! ai de!ra#ă acasă.
5â(ând, #ăiatul i*a aintit"
* +u cuva s*o uiţi pe cea care ţi*a dat #arca@ 2ceste vor#e l*au pus pe 0& 3ian! &n
are &ncurcătură. După puţin tip, flăcăul s*a &napoiat şi a (is"
* ,otul este pre!ătit, dar să er!e &ntâi s*o vede pe verişoara ea. 0i l*a luat pe 0&
3ian! de ână, iar acesta s*a poenit &ntr*o caleaşcă fruoasă care a pornit ca vântul pe
deasupra unţilor şi apelor, şi &ntr*o clipită a ajuns la coli#a fetei care*i aştepta &podo#ită de
toată fruuseţea.
Băiatul a stri!at"
* 4răţioare, co#oară, te*a adus la verişoara ea de care ţi*a poenit@ Verişoară, ai
pre!ătit #ăutura de nuntă6
* ,otul este pre!ătit, dar ai !rijă să nu te &#eţi şi să ca(i iarăşi pe nu ştiu unde, a
răspuns fata.
)n seara aceea au petrecut toţi trei, iar a doua (i irii s*au urcat pe frun(a de lotus şi s*
au &nălţat printre stele, (orind către satul #ăiatului.
2jun!ând acasă, 0& 3ian! a &nfipt răurica pe unte şi cu a &nfipt*o au &nceput să
susure apele. De atunci, pe acele locuri n*a ai lipsit apa şi &n scurt tip untele s*a acoperit
de verdeaţă, iar oaenii trăiau fericiţi.
SPIRITUL VULPII
)n apropierea pădurilor de pe Muntele Bin trăia odată un fecior ândru, ?an! -, cu
#ătrâna lui aă. ?an! - se născuse pe alul 4luviului Gal#en. )ntr*un an, apele fluviului s*
au revărsat, pustiind totul. 2tunci aa şi*a luat #ăiatul şi ce a ai putut salva de furia apei
şi au plecat &n căutarea unui loc liniştit. 2şa au ajuns ei aici. De ic copil, ?an! - o ajuta pe
aa sa" #a strân!ea vreascuri din pădure, #a prindea peşte din râu. )n fiecare (i se ducea &n
pădure, dar niciodată n*a stră#ătut*o până la capăt. )n acea (i de toană, frun(ele copacilor se
&podo#iseră cu toate culorile" de la !al#enul aurului până la roşul curalelor. ,ot strân!ând
vreascuri, a ajuns pe nesiţite &ntr*un loc, &n care nu ai fusese" aici creşteau nenuăraţi
poi de şâţ&9 &ncărcaţi de fructe aurii. Deşi era după aia(ă, ra(ele soarelui aveau strălucirea
diineţii, ra(e şi fructe se &#inau &ntr*o aronie de culori. ?an! - s*a căţărat &n po şi a
cules ulte fructe să le ducă aei lui. /u a intrat pe poartă, a stri!at"
* Bucură*te, aă, de 2nul +ou vo avea şi noi #ăutură.
Maa s*a #ucurat nespus.
Băutura preparată din şâţ& era aşa de !ustoasă şi de parfuată, &ncât de departe i se
siţea aroa. )n noaptea de 2nul +ou, #ătrâna a spus"
* Băiete, &n afară de #ăutură de şâţ&9 :9Po fructifer specific /'inei< şi nişte le!ue
nu ave altceva &n seara asta.
Băiatul a adus #ăutura şi, cu a ridicat capacul, ireasa s*a răspândit &n toată casa.
Dar nici n*a apucat să toarne &n castroane că uşa casei s*a desc'is &ncetişor şi un flăcăiandru a
intrat (â#ind. 1*a aşe(at la asă şi parcă aştepta să #ea din #ăutură.
?an! - !ândea" =De săr#ători, cu cât sunt oaeni ai ulţi, cu atât e ai vesel>. 0i i*
a (is #ăiatului"
* Dacă vrei, răâi să petrece &preună 2nul +ou@
Băiatul a răspuns"
* Dar fruos ai iroase #ăutura asta@ 0i a ridicat castronul, !olindu*l. Bucuros, ?an!
- l*a uplut din nou. 0i aşa au petrecut până s*a luinat de (iuă.
2tunci flăcăul s*a ridicat şi a spus"
* 4rate, âine la ie(ul nopţii să aprin(i luânarea şi voi veni &ndată. 0i s*a făcut
nevă(ut.
2 doua (i la ie(ul nopţii, ?an! - a aprins luânarei şi a ieşit &n &ntâpinarea
oaspetelui. Dar cu a desc'is uşa a dat cu oc'ii de o asă &ncărcată ci toate #unătăţile
păântului. 4lăcăul era aşe(at la asă şi i*a făcut sen cu âna. 2 ieşit şi #ătrâna şi ută de
uiire a &ntre#at"
* /e*i asta, fiule6
?ar flăcăul i*a răspuns"
* Mătuşico, toate astea le*a adus pentru duneata. 0i a adus şi pentru ?an! - un
dar.
0i (icând acestea, a vârât âna &n cin!ătoare şi a scos o #ucată de aur ai are decât
li#a unei vaci. 4rate, ia*o@ . de pe Muntele Dra!onului cel +e!ru. ,ot untele acesta e din
aur, dar e pă(it de un dra!on ne!ru şi nieni nu se poate apropia. ?ar acu tre#uie să ne
despărţi
?an! - s*a uitat la #ucata de aur care strălucea de*ţi lua oc'ii şi cu părere de rău a
spus"
* 4rate, dacă ai alte tre#uri, du*te@ Dar dacă vreodată &i va fi dor de tine, te*aş putea
!ăsi6
* . uşor să ă !ăseşti. 1ă intri &n pădure şi să faci o sută de paşi, apoi să te aşe(i cu
faţa spre soare*apune şi să ă stri!i de trei ori şi voi veni ne!reşit.
Maă şi #ăiat l*au petrecut pe flăcău. Peste puţin s*a făcut D; ale lunii9 :D; ianuarie *
săr#ătoarea lapioanelor<. )n acea seară, aa a pre!ătit âncare de săr#ătoare, ?an! - şi*a
făcut un lapion din 'ârtie roşie şi a plecat &n pădure să*l caute pe flăcău, să petreacă
&preună. -#rele copacilor se &ntindeau &naintea lui, (ăpada scârţâia su# picioare. 2
nuărat o sută de paşi şi s*a oprit. 1*a aşe(at cu faţa spre soare*apune, şi*a potrivit vocea şi a
stri!at de trei ori"
* 4rate@
+ici n*a apucat să terine că s*a poenit cu flăcăul &n faţa lui. 2ândoi s*au #ucurat
foarte ult.
3a &napoiere, #ătrâna &i aştepta cu toate âncărurile tradiţionale. După ce au âncat şi
au #ăut, #ătrâna a (is"
* 2 au(it că &n oraşul ?an! Giou &n fiecare an la D; ianuarie este are săr#ătoare de
(iua lapioanelor. $are o fi adevărat6
?an! - a adău!at"
* 2 au(it că lapioanele din ?an! Giou sunt cele ai fruoase.
4lăcăul a răspuns"
* 2şa e frăţioare. /u &n seara asta nu ave nici o trea#ă, să er!e şi noi să privi@
Bătrâna s*a speriat au(indu*i"
* De aici şi până la ?an! Giou sunt câteva ii de li şi c'iar dacă ar fi nuai câteva sute
de li tot n*aţi putea ajun!e &n seara asta.
4lăcăul a râs"
* +u ne tre#uie prea ult tip să ajun!e la ?an! Giou. 4răţioare, urcă*te &n spatele
eu. Plecă ai devree să ne &ntoarce ai devree şi la &napoiere o să apucă să ai
tra!e şi un pui de son.
4lăcăul l*a luat pe ?an! - &n spate, a ieşit afară şi după câţiva paşi s*a făcut nevă(ut. Până să
iasă aa pe poartă, ei ajunseseră la câteva sute de li distanţă. Păântul era acoperit de
(ăpadă al#ă, iar pe cer strălucea luna" pe (ăpadă sclipeau lapioane roşii, iar pe cer sclipeau
stelele cristaline. După puţin tip, cei doi au ajuns la ?an! G&ou, ?n oraşul acesta cur!eau ape
lipe(i, cristaline, şi se &nălţau clădiri vec'i cu acoperişurile răsucite. Pe stră(i, pe poduri,
erau a!ăţate tot felul de lapioane" &n foră de leu, de lotus, de flori, de peşti eNotici, de
fluturi, de rodii. .ra ai luină decât (iua. ,ot uitându*se #a la una, #a la alta, cei doi au
ajuns la un pod de jad unde se strânseseră câteva sute de oaeni. 1*au &n!răădit şi ei printre
ceilalţi şi au vă(ut prinse de capetele podului două lapioane neaipoenit de fruoase,
care străluceau de*ţi luau oc'ii. ?an! - a răas irat"
* $are ce âini ăiestre au făcut aceste lapioane6
2scultând ai #ine ce vor#eau oaenii, ?an! - a &nţeles că lapioanele au fost făcute
de fecioara 1an 1an din acel oraş şi s*a !ândit" =2vând âini atât de &ndeânatice, cât de
&nţeleaptă tre#uie să fie acea fecioară@>
4lăcăul l*a apucat pe ?an! - de ână şi l*a scos afară din &n!răădeală, apoi i*a
şoptit"
* 2cu te duc să ve(i acea fecioară cu âini de aur. )nfricoşat, ?an! - a (is"
** Dar cu să er!e la fecioară, dacă n*o cunoaşte6 0i apoi nieni nu ne va lăsa
să intră.
Dar flăcăul &l tră!ea ereu de ână, (icându*i"
* Vino cu ine, nu*ţi fă !riji@ 0i l*a tras până au ajuns &n faţa unei porţi uriaşe. 2poi i*
a dat o răurică cu două frun(e şi i*a spus" 2ceastă răurică te face nevă(ut. Gând o ţii &n
ână, nu te poate vedea nieni.
2u trecut prin pria poartă, apoi prin cea de*a doua şi nici pa(nicii, nici slujnicele
care duceau tăvi cu ceai nu i*au vă(ut. 2u intrat apoi &ntr*un pavilion plin cu tot felul de
o!lin(i şi cufere. Pe un pat şedea fecioara 1an 1an. ?an! - era cât pe*aci să stri!e" =/e
inune de fată@>
1an 1an era &ntr*adevăr inunată. Dar era foarte supărată şi lacriile*i cur!eau
şiroaie.
2 &ntors &ncetişor capul şi, uitându*se pe fereastra, a şoptit"
* $', tată, oare de ce nu te !ândeşti cui vrei să dai propria*ţi fiică6
?n acel oent, flăcăul a (is"
* 1urioară, nu ai fi supărată, a venit să te peţesc. 1an 1an s*a uitat irată &n jur,
nevă(ând pe nieni.
2poi a &ntre#at"
* $are &i vor#eşte un diavol sau un (eu6 ?ar flăcăul i*a răspuns"
* Băiatul pe care ţi l*a adus nu e nici diavol, nici (eu, el este un o #un.
0i (icând aceasta a luat răurica din âna lui ?ari! - care s*a tre(it faţă &n faţă cu
fata. 2ceasta a răas &ncântată de #ăiat şi tare ar fi vrut să se ărite cu el, dar nu ştia ce vor
(ice tata, aa, fratele şi cunata ei.
)n tipul acesta s*au au(it paşi şi ?an! - s*a speriat, ai ales vă(ând că flăcăul nu ai
era alături de el. +oroc că pe asa de alături se afla &ncă răurica. 2 apucat &n !ra#ă
răurica şi &n oentul acela s*a desc'is uşa şi când slujnica a intrat nu a vă(ut pe nieni.
)n acea seară, ?an! - a răas &n casa lui 1an 1an. 2 doua (i, slujnica i*a adus lui 1an
1an asa. ?an! - din nou s*a făcut nevă(ut cu ajutorul raurii. Dar âncarea pentru o
persoană nu le ajun!ea la aândoi. 2tunci 1an 1an i*a spus slujnicei"
* Mi*a plăcut âncarea, să aduci ai ultă@
2 doua oară a adus âncare cât pentru trei inşi şi cei doi au dat*o iarăşi !ata. Vă(ând
acestea, slujnica a intrat la #ănuială. $are ce s*a &ntâplat cu fata care ânca aşa puţin, iar
acua ănâncă cât trei6 0i aşa ânca acu (i de (i. +u nuai slujnica a intrat la #ănuială, ci
şi părinţii fetei. 0i au &nceput să se ire cu de fata lor ănâncă atât de ult şi stă tot tipul
&nc'isă &n casă. )ntr*o (i, aa fetei s*a furişat până la uşa acesteia şi a tras cu urec'ea. Mare
i*a fost uiirea când a au(it &năuntru o voce de #ăr#at. 2tunci a dat #u(na, dar a răas şi ai
uiită când, &n caeră, &n afară de fata ei n*a ai vă(ut pe nieni.
3iniştită, fata i*a spus"
* Maă, nu e nici un străin aici, ţi s*a părut@
Bătrâna n*a cre(ut*o şi a &nceput să caute peste tot, dar n*a !ăsit niic. 1eara, #ătrâna
i*a povestit totul soţului său. 2cesta, când a au(it, a sărit &n sus de trei !ean*!uri şi s*a jurat
că*şi &n!roapă fata de vie. Bătrâna a &ncercat să ţină partea fetei şi cei doi au &nceput să se
certe. 2u(ind !ălă!ie, fratele fetei s*a dus să*i liniştească pe cei doi #ătrâni şi a aflat despre ce
este vor#a. 1*a &ntors &n caera lui şi i*a povestit nevestei. 2poi, supărat, a adău!at"
* ,re#uie oorâtă &n #ătaie@
+evasta s*a arătat neulţuită de 'otărârea lui şi a socrului şi a spus"
* De ce s*o &n!ropaţi de vie sau s*o oorâţi6 Mai află luea şi vă ai faceţi şi de râs.
/el ai #ine ar fi sa ardă. Pute să dă foc pavilionului şi (ice că*i foc ceresc, drept
pedeapsă. Zis şi făcut. /ând s*a &nnoptat, ei au pus foc pavilionului.
Peste noapte, cei doi s*au tre(it &n fu şi flăcări. ?an! - şi*a aintit pe loc de flăcăul
care*l ai ajutase şi altă dată şi a stri!at"
* 4rate, frate, vino &n !ra#ă de ne scapă@
+ici n*a apucat să terine de stri!at că s*au tre(it cu o pasăre are care s*a lăsat
lân!ă ei şi i*a luat pe aripi, ridicându*se &n vă(du'. )n acest tip, &ntre!ul pavilion se
pră#uşea &n flăcări. Pasărea i*a adus pe cei doi până la untele Bin 0an şi i*a lăsat &n poarta
casei lui ?an! -. 2poi a #ătut din aripi şi pe loc s*a prefăcut &n feciorul cel inios.
?an! - a eNclaat"
* ,u erai, frate6@ 4lăcăul a răspuns"
* )n aceste (ile n*a părăsit oraşul ?an! Giou, spre a fi ai aproape de tine. 2cu se
cade să ă duc şi eu acasă. +*a ai aşteptat ca ?an! - să*i ulţuească. 2 intrat &n pădure şi
s*a făcut nevă(ut.
Bătrâna ?an! &şi aştepta cu dor feciorul. Vă(ându*l că se &ntoarce &preună cu nora, i*
au dat lacriile de #ucurie.
1e &priăvărase. &ncepuseră ploile de priăvară. /u s*a ai &ncăl(it vreea, după
vec'iul o#icei, ?an! - a plecat &n pădure să culea!ă vreascuri. 1*a căţărat &ntr*un copac să taie
uscături când a &nceput o vâltoare puternică ce era cât pe*aci să*i dea jos. După ce a trecut
vâltoarea, dinspre ia(ănoapte*răsărit s*a ridicat un nor &ntunecat care ducea cu el un dra!on
ne!ru. De câte ori &şi işca dra!onul coada, cerul era stră#ătut de tunete şi ful!ere. 4iara s*a
dus direct la rădăcina unui #rad. -itându*se &ntr*acolo, ?an! - a vă(ut că nu departe de el, su#
acel #rad, nu era altcineva decât flăcăul cel inios. 2cesta se lupta din toate puterile cu
Dra!onul cel +e!ru. ?an - a (vârlit cu putere toporul asupra dra!onului şi l*a tăiat &n
juătate" capul dra!onului se (#ătea &ntr*o parte şi coada &n alta.
Băiatul a co#orât &ndată din copac şi a fu!it la feciorul cel inios. 2cesta a !răit"
* 4răţioare, acesta este Dra!onul cel +e!ru de pe Muntele Dra!onului. De data asta, tu
*ai salvat pe ine" 0i acu iarăşi tre#uie să ne despărţi. 2 de colindat ări şi ţări.
?an! - parcă nu s*ar ai fi despărţit de el. Mai prin(ând curaj, la plecare l*a &ntre#at"
* 4rate, te cunosc de ult tip. 2cu, că ne despărţi din nou, spune*i, oare eşti
o sau (eu6 4lăcăul i*a răspuns cu urătoarele sti'uri"
?an! - cel arătos
/u 1piritul Vulpii s*a &prietenit,
3a ?an! Giou &preună au fost, 2colo ?an! - şi*a !ăsit oul iu#it.
SURORILE GEMENE
Deult, tare deult, să &nveţi carte era o trea#ă foarte anevoioasă. Dascălii care nu*şi
#ăteau elevii erau socotiţi dascăli proşti, tot aşa cu părinţii care nu*şi #ăteau copiii se credea
că nu ştiu să*i crească. Pe atunci, trăia o failie foarte &nstărită care avea un sin!ur copil" un
#ăiat ce se c'ea De ?u. /apul failiei dorea din tot sufletul ca De ?u să se instruiască şi să
ajun!ă denitar. 0i a an!ajat un dascăl foarte aspru să se ocupe de instruirea #ăiatului.
2cesta &i dădea lui De ?u să citească &n fiecare (i câteva cărţi, şi &n (iua urătoare acesta
tre#uia să le ştie pe de rost c'iar dacă nu &nţele!ea ai niic din ele. )n plus, ai &ncasa şi
câte o #ătaie cu linia peste âini de i se uflaseră de!etele. )nvăţa #ietul De ?u până la ie*
(ul nopţii, şi când se culca nu putea să adoară de frică, dar fără nici un folos, iar a doua (i
dascălul &i dădea şi ai ult de &nvăţat. 1lă#ise #ăiatul şi intrase frica &n el" nuai ce*l vedea
pe dascăl, că uita tot ce &nvăţase. 0i #ătaia se &nteţea tot ai ult, iar #ăiatul trăia cu frica &n
sân. &ntr*o seară trecuse de ie(ul nopţii, dar De ?u tot &nvăţa, când a siţit aşa, dintr*odată,
că i se face capul din ce &n ce ai are şi ai !reu. )i era aşa de son, &ncât de*a#ia se ai
ţinea pe picioare, dar strân!ea din oc'i şi &ncerca să se ţină tare, până ce a adorit cu capul pe
asă. 0i a visat că dascălul se &ndrepta aeninţător către el, cu linia &n ână. De frică s*a
tre(it, s*a frecat la oc'i şi a vă(ut că &n faţa lui se afla o fată cu faţa ca o piersică pâr!uită,
care (â#indu*i i*a spus"
* Pe ine *a adus vântul şi vă(ând că*i luină, a intrat. 3asă*ă să &nnopte( la
tine@
1periat, De ?u a răspuns"
* +u se poate, nu se poate@ +u pot să te !ă(duiesc@ /aută*ţi un loc &n altă parte@
Dar fata, nici !ând să se işte"
* /u de nu*ţi este ilă de ine6 Vin aşa de departe şi nu cunosc pe nieni, unde să
ă duc6
+eaiputând ră#da, #ăiatul a (is"
* +u*i vor#a că n*aş vrea să te las să &nnopte(i aici. Dar ce ştii tu câte neca(uri a eu@
Dacă âine nu ştiu cărţile acestea pe dinafară şi ai află dascălul că a !ă(duit o fată, ă
ooară &n #ătaie.
4ăta a &nceput să râdă"
* 1ă &nveţi lecţia pe dinafară e o trea#ă foarte uşoară. De ?u, &nfuriat i*a răspuns"
* Dacă (ici că e trea#ă uşoară, &nvaţ*o tu, să te văd@ 4ata a luat cartea, a citit o dată, a
&nc'is*o şi a spus lecţia pe dinafară. De ?u a răas uluit cât de repede a &nvăţat fata.
2tunci, aceasta i*a spus"
* Dacă ă asculţi, &ţi !arante( că âine ai să ştii lecţia. 0i acu nu te ai c'inui toată
noaptea. De ?u nu ai putea de #ucurie şi de irare.
4ata a desc'is !ura şi a scuipat o perlă ică, (icându*i"
* Bine*o &n !ură, dar nu cuva s*o &n!'iţi.
Băiatul a &ncuviinţat, şi*a #ă!at perla &n !ură şi a siţit că, şi fără să citească, ştia toată
cartea pe dinafară. -şurat, a &nceput să vor#ească şi să râdă cu fata.
)nainte, de unul sin!ur, noaptea*i părea nesfârşită, dar acu, &n doi, nici n*a siţit
când s*a luinat de (iuă.
De ?u s*a spălat pe faţă, a #ă!at perla &n !ură, a luat cartea şi s*a dus la dascăl. 2cesta
a aşe(at linia pe asă şi l*a pus pe #ăiat să spună lecţia. De ?u nu ai treura ca altădată şi a
spus lecţia fără nici o !reşeală de la &nceput până la sfârşit. Dascălul a răas ulţuit şi i*a
dat pentru a doua (i de două ori pe atâtea lecţii de &nvăţat.
2 fost pentru pria dată când n*a luat #ătaie de când &ncepuse să &nveţe cu acel
dascăl. 1*a &ntors &n !ra#ă &n caera lui, unde*l aştepta fata plină de #ucurie, şi i*a &napoiat
perla. 1eara n*a citit decât o dată lecţia şi o ştia pe dinafară. 4ata era foarte isteaţă şi toată
noaptea i*a povestit fel de fel de lucruri, aşa că de*a#ia &n (ori a adorit o clipă şi apoi,
cerându*i fetei perla, s*a apucat să ai repete o dată. +ici &n (iua aceea De ?u n*a luat #ătaie
şi dascălul i*a dat şi ai ult de &nvăţat. &ntorcându*se &n caera lui, fata l*a priit din nou
cu #ucurie şi iarăşi au vor#it toată noaptea. 4ata i*a spus că se nueşte 0uan Bie şi ai are o
soră care se nueşte 0uan Mei.
Ziua, De ?u tre#uia să se ducă la #i#liotecă şi să &nveţe, iar noaptea şi*o petrecea
discutând.
2şa au dus*o ei ult tip. &ntr*o (i, De ?u, care toată noaptea nu dorise, a aţipit cu
capul pe asă. ,ocai atunci le*a vă(ut dascălul care a dat un stri!ăt. Băiatul, speriat, a
&nceput să treure şi din ne#ă!are de seaă a &n!'iţit perla.
/ând s*a &ntâlnit seara cu fata, aceasta, supărată, cu sprâncenele &ncruntate i*a (is"
* Bi*a spus să nu &n!'iţi perla, dar tu ai &n!'iţit*o, aşa că tre#uie să ne despărţi.
Mâ'nit şi nedorind să se despartă de fată, De ?u a spus"
* +*ai decât să*i tai #urta şi să scoţi perla.
)ndurerată, fata l*a certat"
* +e*a &nţeles aşa de #ine şi acu ce vor#e sunt astea6 +u ai pot răâne aici şi
tre#uie să plec.
Băiatul a &ntre#at*o"
* După ce pleci, unde să te caut6 4ata i*a răspuns"
* +*a să*ţi ascund niic. )n Biao Gi /uo se află Muntele /elor $pt /oori. 2colo
stau eu.
Băiatul s*a irat şi i*a spus"
* +*a au(it &n viaţa ea de Biao Gi /uo. Poate sunt câteva ii de li până acolo.
/u ai să ajun!i6
?ar fata i*a răspuns"
* +u te &n!riji de ine. Vino &n curte şi ai să &nţele!i cu voi ajun!e.
0i vocea*i devenea din ce &n ce ai sla#ă. 3*a apucat pe #ăiat de ână şi l*a dus &n
curte. 2colo a desenat o cruce pe păânt şi ş*a aşe(at &n ijlocul ei, apoi a (is" Vino, vântule
de răsărit, şi tu, vântule de apus, şi duceţi*ă aşa cu a venit. 0i deodată s*a iscat un vânt şi
fata a &nceput să plutească precu frun(ele copacilor, apoi s*a ridicat &n vă(du' şi s*a făcut
nevă(ută.
Băiatul s*a uitat lun! după ea, apoi s*a frecat la oc'i şi a intrat &n casă. ,oată noaptea
n*a dorit de supărare şi nici âncarea nu i*a ti'nit. Ziua şi noaptea se !ândea la 0uan Bie,
iar când adorea o visa. 2r fi vrut să plece după ea, dar nu ştia unde se află acel loc, iar
părinţii erau G cu oc'ii pe el. Dar cu toate că nu dorea şi nu ânca ai niic, acu era ai
(dravăn decât &nainte. Binea inte tot ce &nvăţa şi ştia să şi răstălăcească. /u punea âna
pe pană, literele se aşterneau pe 'ârtie, aşa că dascălul a fost nevoit să recunoască &n faţa
tatălui că l*a &nvăţat tot ce tre#uia să ştie spre a putea să plece la eNaenul de denitar.
Părinţii i*au făcut #ăiatului #a!ajele, iar acesta, deşi nu prea avea tra!ere de iniă, se !ândea
că totuşi după ce va fi denitar va scăpa de su# oc'ii părinţilor.
2 luat eNaenele la toate !radele şi &păratul a vrut să*l nuească denitar &n
capitală, dar el a cerut să fie triis &n cel ai &ndepărtat colţ de ţară. )păratul l*a triis &n
?un +an, &n partea de ia(ă(i a ţării. )n dru spre ?un +an, #ăiatul a vă(ut că unţii erau din
ce &n ce ai falnici şi ai &podo#iţi, apele ai liniştite şi ai lipe(i, aşa că s*a !ândit că
nu ai e ult până la Biao Gi /uo. -nde ajun!ea &ntre#a de nuele acestui loc, dar nieni
nu putea să*i dea un răspuns. &ntr*o (i a &ntâlnit un #ătrân vânător care i*a spus că Muntele
/elor $pt /oori se afla la câteva ii de li depărtare. 3*a descusut pe vânător cu se poate
ajun!e acolo şi a plecat ai departe.
2 ers aşa două (ile şi două nopţi, iar a treia (i a vă(ut cu satele se răresc şi pe
dru erau din ce &n ce ai puţini trecători. După un tip a &ntâlnit un flăcău ca de vârsta lui
care stătea tolănit la ar!inea druului. 2cesta era !al#en de parcă n*avea picătură de sân!e
&n el. De ?u s*a !ândit că poate e #olnav sau a fost jefuit de 'oţi şi apropiindu*se de el l*a
&ntre#at"
* /e stai aici &ntins, frăţioare, vrei cuva să te ajut să te ridici6
Dar flăcăul i*a răspuns"
* +u cuva să ă ridici@ .u sunt un o care n*are iniă.
De ?u s*a apropiat şi s*a uitat la pieptul lui. 4lăcăul &şi acoperea cu aândouă âinile
pieptul din care*i fusese scoasă inia.
De ?u a vrut să plece ai departe, dar şi*a dat seaa că flăcăul rănit pare un o #un
care are nevoie de ajutor. 2poi l*a &ntre#at"
* 1pune*i, #ăiete, cu ce pot să te ajut6
4lăcăul l*a ru!at pe De ?u să se aşe(e lân!ă el, (icându*i"
* 2 să*ţi povestesc prin tot ce a trecut eu. )n viaţa ea a &ntâlnit cel ai rău du'
şi cea ai fruoasă feeie.
De ?u s*a aşe(at şi flăcăul i*a povestit păţania lui. Pe #ăiat &l c'ea -an! Gi şi era
sin!urul copil la părinţi. /u trei ani &nainte, aa*i urise şi, răpuşi de durere, el şi tatăl lui
au 'otărât să se ducă la teplu să ardă irodenii &n aintirea aei. 2u plecat &nainte de
revărsatul (orilor şi după o #ucată de dru au ajuns la teplul 5e!elui de Jad. După ce au ars
irodeniile au ieşit &n curtea teplului şi, deodată, de după o piatră al#ă a apărut o ândreţe
de feeie care a &nceput să le (â#ească. ,atăl a &ntre#at*o de unde vine şi ea a răspuns că
vine din spatele pietrei% a &ntre#at*o pe cine ai are acasă şi ea a răspuns că nu ai are pe
nieni. 2poi feeia*a plecat.
2 doua (i, tatăl a triis peţitori la casa feeii, iar aceasta era deja pre!ătită pentru
peţit şi*i aştepta la poartă.
)n aceeaşi (i, peţitorii au adus*o &n casa tatălui. 3a puţin tip, tatăl a plecat după
tre#uri. 5ăânând sin!ură, feeia şi*a pipăit faţa care de&ndată s*a alun!it şi s*a sc'ionosit,
iar un!'iile i*au crescut şi s*au prefăcut &n nişte cârli!e. 2ceasta a &ntins âinile să*l prindă
pe -an! Gi, care de*a#ia a scăpat cu fu!a. 1eara, #ăiatul a povestit tatălui totul, dar acestuia
nu i*a venit să creadă. De atunci, -an! Gi n*a ai &ndră(nit să se arate &n faţa aei vitre!e
&n lipsa tatălui.
2u trecut câteva luni. )ntr*o (i, feeia, şter!ându*şi lacriile, a &nceput să se plân!ă
tatălui"
* /u toate că nu*i este fiu #un, eu &l socotesc ca şi copilul eu, iar el nici ăcar
aă nu*i (ice.
2u(ind aceasta, tatăl, de teaă că -an! Gi o va supăra pe aa vitre!ă dacă va
răâne acasă, &l triitea &n fiecare (i la pădure să strân!ă vreascuri şi să taie iar#ă. ?n pădure
&ntâlnea (ilnic o fecioară care se pli#a de colo până colo, apoi se ai oprea din loc &n loc şi
&n!âna ceva, iar câteodată &i arunca priviri furişe.
)ntr*o seară, când s*a &ntors acasă, a au(it*o plân!ând pe aa vitre!ă care &i spunea
tatălui"
* Dacă vrei să*l păstre(i pe fiul tău, a să plec eu, iar dacă ă vrei pe ine, tre#uie
să*i dai inia lui.
2u(ind aceste cuvinte, -an! a vrut să intre să se ăsoare cu aa vitre!ă, dar tatăl
său l*a oprit. 2 doua (i a plecat din nou după vreascuri. .ra â'nit peste poate şi se !ândea"
=Dacă voi pleca de acasă poate că (!ripţuroaica &l va pierde pe tata% dacă voi răâne, poate că
tata cu âna lui ă va pierde pe ine>. ,ot !ândindu*se şi socotindu*se, s*a poenit &n
pădurea de sălcii şi aărât foc a oftat" =Munţii pot fi utaţi, apele &şi pot sc'i#a cursul,
nuai neca(ul eu este !reu de urnit>.
5idicându*şi capul, a vă(ut &n faţa lui o fecioară care venea &nceta spre el şi cu
#lândeţe l*a &ntre#at"
* /e alt lucru ai !reu eNistă pe lue decât să uţi unţii şi să sc'i#i cursul
apelor6 Băiatul nu i*a răspuns, !ândindu*se că aceasta este totuşi o fată şi &ncă prea tânără şi
nu i*ar putea fi de folos cu niic.
2tunci fata i*a spus"
* 0tiu ce te frăântă. 2flă că aa ta vitre!ă este (!ripţuroaica din unţii de ia(ă*
noapte*apus şi vrea să*ţi ănânce inia. Dacă ă vei asculta, (!ripţuroaica nu va putea să te
piardă. 2 desc'is âna şi i*a dat #ăiatului o #iluţă ar!intie, spunându*i" Z!ripţuroaica &l va
pune pe tatăl tău să*ţi scoată inia, dar tu să iei #iluţa şi să spui" ,,Prefă*te@> şi #iluţa se va
preface &ntr*o iniă pe care s*o dai tatălui tău, iar tu să fu!i &n pădurea de sălcii, unde vei !ăsi
un cal. 1ă &ncaleci şi să nu te opreşti până când nu se va opri calul sin!ur.
Băiatul s*a &ntors acasă. Z!ripţuroaica se jelea de aa focului. $ftând, tatăl l*a luat
de ână, a ieşit din curte şi au ers, au ers până au ajuns &n pădurea de sălcii. 3a u#ra
unei sălcii se afla un cal care aştepta.
2tunci #ăiatul a spus"
* ,ată, aşa*i că (!ripţuroaica ţi*a spus să*i sul!i inia6
,atăl lui nu se putea opri din plâns.
* +u ai plân!e, tată, ştiu că*ţi este !reu să &ndeplineşti porunca (!ripţuroaicei. 0i aşa
cu i*a spus fata, a scos #iluţa care s*a prefăcut &ntr*o iniă pe care a dat*o tatălui său, iar el
a &ncălecat şi a plecat &n !oana calului.
După un tip a au(it un vaiet, calul continua să !onească, dar plânsetul se au(ea din
ce &n ce ai aproape, parcă ar fi fost la urec'ea lui. 4ără să*şi dea seaa, a oprit calul şi când
s*a uitat &napoi a vă(ut o feeie &#răcată &n al#, cu un coş pe ână, care s*a oprit &n faţa
calului şi a &nceput să se jeluiască"
* Doane, doane, i*a urit #ăr#atul şi soacră*ea *a triis după iar#ă*fără*
ie(, fie*ţi ilă de ine şi spune*i unde să !ăsesc iar#a*fără*ie(.
-an! Gi i*a spus"
* +u ai &ntre#a pe nieni, vieţuitoarele fără iniă or, iar iar#a piere, atunci cu să
!ăseşti iar#a*fără*ie(6
/u a spus aceste cuvinte, calul s*a şi pră#uşit şi n*a ai putut fi ridicat. 4eeia a
aruncat coşul, şi*a pipăit faţa cu âinile şi deodată faţa i s*a sc'ionosit, iar un!'iile i s*au
lun!it ca nişte căn!i.
2tunci, (!ripţuroaica a stri!at"
* M*ai păcălit dându*i o iniă falsă, dar acu ai să i*o plăteşti@ 0i s*a aruncat
asupra #ăiatului, prin(ân*du*D &n căn!i şi sul!ându*i inia.
/ând şi*a revenit, alături de el se afla fecioara. .a nu l*a dojenit pentru că nu i*a
ascultat sfatul, ci doar a spus"
* /eea ce a &n!'iţit (!ripţuroaica nu era o iniă falsă, ci o potcoavă &n opt colţuri, iar
ea deja a urit. Dar tu acu eşti un o fără iniă. .u a să plec la cele opt insule din cele
patru ări, să caut iar#a vie care*ţi va ajuta să*ţi crească din nou inia. De data asta, te ro!
foarte ult să*i asculţi sfatul@ 0i s*a făcut nevă(ută.
După ce a terinat de povestit, -an! Gi, tul#urat, a &ntre#at"
* 1pune*i, poate fi cineva ai #un decât ea6
2scultând povestirea lui -an! Gi, De ?u şi*a adus ainte de 0uan! Bie şi a oftat"
* 0i eu a &ntâlnit o aseenea fată şi nu ştiu dacă &n viaţa asta o voi ai &ntâlni
vreodată. Dar n*a apucat să terine că s*a stârnit un vânt care a aşe(at uşor pe păânt o
fecioară.
)nărurit de #ucurie, De ?u a stri!at*o"
* 0uan! Bie@
Dar fata, ca şi când nu l*ar fi au(it, s*a &ndreptat spre -an! Gi şi a presărat deasupra
lui iar#a vie, iar acesta s*a ridicat din iar#ă plin de vi!oare.
De ?u, plin de &n!rijorare, !ândindu*se că fata poate s*a &ndră!ostit de altul, a ai
stri!at*o o dată"
* 0uan! Bie, de ce nu vrei să*i răspun(i6 4ata l*a privit irată şi i*a spus"
* Bi se pare, #ăiete, eu sunt 0uan! Mei, pe sora*ea o c'eaă 0uan! Bie. Dar tu eşti
cuva De ?u6
Bucuros că totuşi e pe urele fetei de care se &ndră!ostise, #ăiatul a &ntre#at*o"
* -nde este sora ta6 -nde se află Muntele /elor $pt /oori6
0uan! Mei i*a luat pe cei doi şi, trecând de pe o cule de unte pe alta, când a răsărit
luna au ajuns la poalele unui unte falnic. De jur*&prejurul acestui unte se &ntindea o apă
lipede cu e cristalul. Pe unte se aflau #ra(i ar!intii printre care sclipea un pavilion &n*
conjurat de nouraşi. 0uan! Mei a făcut cu âna un sen şi din tufişul de papură s*a desprins
o #ărcuţă care s*a apropiat cât ai clipi de al. Din #arcă au co#orât două fecioare fruoase de
picau, apoi au urcat cu toţii &n #arcă. 3a picioarele untelui erau aşteptaţi de ulţi oaeni
care au &nceput să le vor#ească cu prietenie. De ?u a &nceput să iscodească &n dreapta şi &n
stân!a, dar printre atâtea fete fruoase nu o vedea pe 0uan! Bie. 2poi au urcat cu toţii la
pavilion, &n poarta căruia &i aştepta un #ătrân.
0uan! Mei a spus"
* 2cesta este De ?u@ ?ar #ătrânul a răspuns"
* Bine aţi venit@ ?ntraţi &n curte.
De ?u a intrat &n pria curte şi din pria &n a doua şi din a doua &n a treia până a ajuns
&ntr*o caeră de oaspeţi are şi răcoroasă. 2colo, #ătrânul l*a ospătat pe cinste. Băiatul, &nsă,
era cu !ândul la 0uan! Bie şi se tot ira de ce nu ai apare odată. După ce au fost strânse
#ucatele, #ătrânul i*a spus"
* Pari foarte o#osit şi ar tre#ui să te odi'neşti. +*a terinat #ine de spus aceste vor#e
şi #ăiatul s*a tre(it condus &ntr*o caeră liniştită, &podo#ită cu lucruri din lac roşu şi ar!int
fili!ranat, dar fata tot nu era. 3*a cuprins &n!rijorarea şi cu !reu a adorit.
+ici a doua (i diineaţa 0uan! Bie nu s*a arătat. Bătrânul a spus din nou"
* 0uan! Mei, du*i pe #ăieţi la Muntele de 5ăsărit să se ai distre(e@
După ce au ieşti din curte, De ?u a &ntre#at"
* -nde este 0uan! Bie, de ce nu se arată deloc6 Dar 0uan! Mei s*a făcut că nu aude. ?*
a dus pe cei doi la Muntele de 5ăsărit" la poalele untelui cur!eau ape cristaline% pe unte
erau nuai flori. $ ulţie de fete &#răcate &n straie roşii şi ver(i, fie că şedeau, fie că se
pli#au pline de veselie. De ?u nu avea oc'i să le vadă. 0uan! Mei şi -an! Gi se ţineau de
ână şi se #ucurau, dar el se siţea şi ai sin!ur.
2 treia (i, #ătrânul a &ndenat*o pe 0uan! Mei să*i ducă pe cei doi la Muntele de
2pus. Muntele era acoperit cu #a#us, iar stâncile erau ai fruoase decât cele pictate &n
ta#louri. 4etele care se pli#au pe unte erau tot atât de fruoase ca 0uan! Bie. 0uan! Mei
şi -an! Gi erau şi ai fericiţi, iar De ?u şi ai &ntristat.
2 patra (i, #ătrânul a triis*o pe 0uan! Mei cu #ăieţii la Muntele de Mia(ă(i. /ând au
ieşit din curte, neaiputându*se stăpâni, De ?u a spus"
* De!ea#a &i arăţi toate fruuseţile, ai #ine i*ai arăta*o pe 0uan! Bie. Pentru ea
a venit aici@
2scultându*i, 0uan! Mei s*a sc'i#at la faţă şi a (is"
* 2 să*i spun lui 0uan! Bie că vrei s*o ve(i şi să vede care e părerea ei.
2poi fata parcă ar fi (#urat, aşa de repede a ajuns la Muntele de Mia(ănoapte, de unde
s*a &ntors cu răspunsul că 0uan! Bie vrea să*l vadă pe #ăiat.
2u plecat &preună la Muntele de Mia(ănoapte. 2ici au intrat &ntr*o peşteră de piatră.
)n fundul peşterii, pe o piatră, stătea căţărată o vulpe roşie care a sărit jos şi le*a ieşit &n
&ntâpinare. 0uan! Mei a spus"
* 2ceasta este 0uan! Bie@
/uprins de durere, De ?u s*a aplecat şi a luat vulpea &n #raţe. 0uan! Mei a spus"
* 0uan! Bie nu ai are perla, de aceea nu a ai putut să*şi recapete &nfăţişarea
oenească. De atunci s*a i(olat aici, de unde n*a ai ieşit şi cu nieni nu s*a ai vă(ut.
Pe De ?u l*au podidit lacriile, iar vulpea a &nceput să plân!ă şi ea. După un tip,
0uan! Mei a spus"
* . tipul să plecă.
Vulpea a sărit din #raţele lui De ?u, dar acesta, cu inia !rea, a spus"
* Din cau(a ea a ajuns 0uan! Bie ceea ce este şi stă &nc'isă &n această peşteră rece de
atâta tip. +u pot s*o părăsesc. 0i a luat din nou &n #raţe vulpea.
Vă(ând aceasta, 0uan! Mei a (is"
* Dacă o ai iu#eşti pe 0uan! Bie, aşteaptă aici şi eu ă voi duce &n pădurea de pe
Muntele de Mia(ănoapte şi oricât de tare va fi vântul, oricât de are (ăpada, nu ă voi
&ntoarce până nu voi aduce cu ine iar#a care să dea &napoi perla. 0i s*a făcut nevă(ută.
De ?u a aşteptat &n peştera de piatră o (i, apoi o altă (i, şi &n cea de*a treia (i, deodată,
a apărut &n faţa lor 0uan! Mei. )n ână ţinea un fir de iar#ă şi i*a spus lui De ?u"
* Dacă vei roade acest fir de iar#ă, vei putea să scoţi perla &n!'iţită.
De ?u a luat de!ra#ă iar#a şi a pus*o &n !ură, dar iar#a era ai aară decât fierea.
Băiatul nu s*a dat #ătut şi a &n!'iţit*o toată. 2tunci a siţit un (!oot &n pântece şi când a
desc'is !ura, a scuipat perla lui 0uan! Bie. Vulpea s*a ridicat &n două picioare şi s*a prefăcut
din nou &n fecioară. . !reu de descris #ucuria celor doi.
)n aceeaşi (i a fost are săr#ătoare" nunta celor două perec'i care au trăit &n fericire
până la adânci #ătrâneţi.
DUHUL SCORPIONULUI
/u ult tip &nainte, când ore(ul se ăcina aproape (ilnic cu piatra de oară, trăia
un tânăr &nsurăţel. 3ân!ă casa lui locuia vărul său care avea doi copii. &ntr*o (i, flăcăul a
ajutat*o pe tânăra*i nevastă să ducă ore(ul la oară, apoi a plecat pe deal să taie iar#ă. După o
#ucată de tip, ră(#indu*l foaea şi setea, s*a &ntors. 2propiindu*se de oară, s*a irat
vă(ând că ă!ăruşul ai &nvârtea roata şi peste tot era atâta linişte. Brua de !răunţe tre#uia
să fie ăcinată de ult, de acu tre#uia să fie şi asa !ata. /ând a ajuns ai aproape a
vă(ut cu coşul era tot acolo unde*l aruncase, iar !răunţele se făcuseră pul#ere. 5oata tot se
ai &nvârtea, dar nici u#ră de nevastă. 1ă fi (is că a plecat la aă*sa, nu s*ar fi putut să
plece fără să*i spună şi lui% să fi (is că a fu!it, n*avea de ce" de când se luaseră nu se certaseră
niciodată. De ce se !ândea, de aia era ai neduerit. 1*a apucat şi a des'ăat ă!arul, a
strâns făina, a plecat acasă, dar nici acasă n*a dat de nevastă. 1e â'nise aşa de tare că nu
ai avea poftă nici de âncare, nici de #ăutură. 2 &nceput să &ntre#e &n stân!a şi &n dreapta,
dar nieni nu*i vă(use nevasta. 1*a &ntors iarăşi la oară, a intrat &năuntru, a ridicat piatra şi
a vă(ut dedesu#t o crăpătură din care a ieşit un scorpion ne!ru de parcă era dat cu lac, cu un
ac ai are decât un ci. 2tunci a &nţeles că acel scorpion &i ucisese nevasta.
)n acea clipă, scorpionul s*a repe(it la el, dar #ăiatul, sprinten, s*a ferit &n !ra#ă. 2
aler!at, a luat secera pe care o lăsase lân!ă oară şi a lovit cu ea &n #urta scorpionului,
tăindu*i acul. /ând să ai lovească o dată, scorpionul s*a prefăcut &ntr*un nor ne!ru care s*a
ridicat &n vă(du'. Din ijlocul norului s*a au(it un !las"
* Băiete, #ăiete, peste trei ani să te pre!ăteşti că*ţi voi lua viaţa. &nfuriat, #ăiatul a
(vârlit secera după nor, dar norul a &nceput să se rotească spre ia(ănoapte*apus. -itându*se
&n jos, a vă(ut &n piatra de oară o !aură adâncă şi &ntunecată unde erau &n!răădite lucrurile
nevestei lui.
De atunci, #ăiatul ducea o viaţă sin!uratică. /ând se &ntorcea de la uncă nu ai
!ăsea asa pusă şi lapa aprinsă, nu ai avea cu cine sc'i#a o vor#ă. 2scuţise secera ca
#riciul şi o purta totdeauna cu el. 2şa a trecut ai #ine de o juătate de an, până ce, &ntr*o (i,
când se &ntorcea de pe deal, a vă(ut o fecioară care stătea pe o piatră la ar!inea druului şi
vărsa lacrii aare #ocindu*şi aa şi tata. Băiatul s*a apropiat de fată şi a &ntre#at*o"
* . târ(iu, de ce stai aici şi plân!i6 Plân!ând &n continuare, fată i*a răspuns"
* 4răţioare, ve(i*ţi de dru, sunt o #iată orfană, a răas şi fără aă şi fără tată şi
nu ai are nici un rost să trăiesc. 0i a &nceput din nou să plân!ă.
Băiatul şi*a siţit şi el oc'ii ue(i. 1*a uitat &n jur, dar nu se vedea nieni. 2fară se
&ntunecase, luea &n sat dorea. )şi frăânta intea ce să facă cu fata. 3uându*şi inia &n
dinţi, i*a spus"
* +u ai plân!e, 'ai acasă la ine@
4ata şi*a şters lacriile şi a plecat cu el.
2jun!ând acasă, #ăiatul s*a !ândit că dacă va !ă(dui fata &i vor ieşi tot felul de vor#e.
1*a dus alături, la vărul său, să se sfătuiască. +evasta acestuia nu se culcase &ncă şi tocai se
că(nea să croiască nişte #oneţele pentru cei doi copii ai săi, dar oricu ăsura, tot nu ieşeau
două #oneţele dintr*un peticuţ de aterial. Băiatul le*a povestit cu a !ăsit fata pe dru şi
cu a adus*o acasă. 2poi a (is"
* Vere, dacă vrei, vino la ine să dori &preună şi triit fata aici să doară cu
nevasta ta.
Zis şi făcut. Băiatul a luat fata şi a dus*o acasă la vărul său. /opiii adoriseră, dar
feeia tot se c'inuia cu ăsuratul. Vă(ând că #ăiatul &i (ice acesteia verişoară, a &nceput şi
ea" verişoară*n sus, verişoară*n jos, parcă se cunoşteau de când luea.
După ce au plecat cei doi, fata a (is"
* Verişoară, dacă nu te superi, dă*i să*ţi fac eu #oneţelele.
2 luat foarfecă şi din două tăieturi le*a croit, apoi le*a cusut. 2 ai #rodat pe ele câte
un #ujor. Verişoară nu ai putea de #ucurie uitându*se la ele. )n sinea ei se !ândea" =4ata
asta e fruoasă, e 'arnică, e pricepută, noroc de cine o va lua de nevastă>.
2 &ntre#at*o pe fată"
* /u ţi se pare vărul eu6 Dacă ar fi după ine, aş (ice că vă potriviţi. ,u nu ai ai
pe nieni pe lue, lui văru*eu i*a urit nevasta.
4ata a lăsat capul &n jos şi a &n!ăiat"
* Mi*e teaă că vărul duitale nu ă vrea@ Verişoara, #ucuroasă că fata nu e
&potrivă, a luat*o de ână şi i*a (is"
* 4ii liniştită, vor#esc eu cu el.
2 doua (i, cu s*a luinat, verişoară s*a dus la #ăiat şi i*a (is"
* Vere, ţi*a !ăsit o nevastă cu nu se poate ai #ună@
Bănuind despre ce e vor#a, #ăiatul a &ntre#at*o"
* Despre ce nevastă vor#eşti6
Verişoară &i tot dădea &nainte cu laudele. Băr#atu*său, fire care nu se aprindea atât de
uşor, a &ncruntat sprâncenele şi a (is"
* Dar nu şti nici de unde vine, nici ce*i cu ea. 1ă te &nsori cu o fată !ăsită pe dru6
+evastă*sa nu s*a lăsat"
* /e nevoie are de toate astea6 1e vede cât de colo că e o feeie #ună şi vărul nostru
are nevoie de o nevastă care să*i facă de âncare şi să*i coase 'ainele. ,u 'a#ar nu ai cât de
!reu e să trăieşti sin!ur .
Băr#atu*său n*a ai avut ce (ice, iar #ăiatul s*a supus.
Băiatul s*a &nsurat cu fata şi o duceau foarte #ine. 4ata era potolită la vor#ă şi tare
'arnică. Băiatul era ulţuit şi toată luea*i vor#ea nuai de #ine. După vec'iul o#icei,
#ăiatul &şi ascuţea ereu secera şi (iua o purta cu el, iar noaptea dorea cu ea su# pernă. +u
se ştie din ce otive, nevasta, cu vedea secera, se sc'i#a la faţă. &ntr*o (i a &nceput să
plân!ă &n faţa lui #ăr#atu*său. 2cesta, cre(ând că*şi plân!e iarăşi părinţii, s*a apropiat de ea s*
o ân!âie, dar fata l*a &#râncit. Băiatul n*a ştiut ce să creadă. 4ata s*a oprit din plâns, şi*a
şters lacriile şi şi*a vă(ut ai departe de trea#ă. )n aceeaşi seară, &nainte de culcare, nevasta
a (is"
* /u să nu fiu supărată, sunt nevasta ta, dar te porţi cu ine ca şi cu o străină.
Băiatul nu se duerea despre ce e vor#a şi a &ntre#at*o"
* De ce cre(i trea#a asta6 $ftând, fata a (is"
* Dacă nu ve(i &n ine o străină, de ce nu te desparţi de secera asta nici (iua, nici
noaptea6
Băiatul i*a răspuns"
* Port secera spre a ă apăra de Du'ul 1corpionului.
4ata a i(#ucnit &n râs"
* Dar vitea( ai eşti@ Despre ce du' tot vor#eşti6
0i c'iar dacă ar fi aşa, cre(i că se sperie Du'ul 1corpionului de secera ta6 Ve(i*ţi de
trea#ă, #ăr#ate, cu nălucile tale@
De atunci, #ăiatul n*a ai purtat cu el secera, iar nevastă*sa n*a ai plâns. 0i au trecut
câteva luni fericite şi liniştite. )ntr*una din (ile, ieroasă, nevasta i*a spus"
* Băr#ate, &nainte de oarte, părinţii au ai lăsat unele lucruri. Pe cât văd, anul acesta
nu ne va fi de ajuns ore(ul. Mă duc să vând lucrurile alea şi să ai cupără ăcar un u9
:92 paispre(ecea parte dintr*un 'ectar< de păânt. 2 strâns prin casă şi a plecat.
?n (iua aceea, văru*său se dusese să culea!ă vreascuri. ,ocai se căţărase &ntr*un
copac &nalt şi tăie nişte uscături. 2runcându*şi oc'ii &n jos, a vă(ut feeia cu aler!a şi apoi
s*a strecurat &n are !ra#ă &ntr*o peşteră. Părându*i*se ciudat, vărul a răas cu oc'ii la
peşteră. 2 aşteptat, a aşteptat, dar feeia n*a ai ieşit. 2 co#orât din copac şi tiptil, tiptil, s*a
apropiat de peşteră. Printr*o crăpătură s*a uitat &năuntru. 1*a speriat aşa de rău de ce*a vă(ut
că i s*a ridicat părul &n cap. ?n peşteră se afla un scorpion uriaş, lân!ă care era o piele verde ca
veninul. De frică n*a ai apucat să strân!ă vreascurile pe care le tăiase, a fu!it acasă şi i*a
spus lui văru*său tot ce a vă(ut.
2cesta a luat din nou secera şi a &nceput s*o ascută. 2 doua (i s*a &ntors şi nevasta. 2
dat #anii #ăr#atului, (icându*i"
* 2i !rijă ce faci cu #anii, nu*i c'eltui &ntr*o sin!ură (i. ,ot ce ai avea acolo a
vândut, dar n*a adus decât o parte din #ani. /e*a ai răas, a să iau la anul. 2poi s*a
apucat (orită de trea#ă.
Vă(ând toate acestea, #ăiatul şi*a (is"
* -ite ce nevastă #ună a@ De unde până unde să fie ea Du'ul 1corpionului6 0i a pus
secera #ine.
După câtva tip i*a spus lui văru*său"
* Vere, poate că n*ai vă(ut #ine atunci.
2 ai trecut o #ucată de. tip. Văru*său &i purta ereu de !rijă, dar nevastă*sa nu
credea niic"
* Dacă ar fi Du'ul 1corpionului, aşa cu spui tu, n*ar ai trăi cu el de atâta tip.
Băr#atu*său n*avea c'ef să se certe cu ea şi doar dădea din cap. După puţin tip, şi*a
adus ainte că scorpionul &şi sc'i#ă pielea la un an o dată.
)n anul urător, el a &nceput să se ducă ai des după vreascuri şi de câte ori se ducea
dădea târcoale &n jurul peşterii, până când, &ntr*o (i, când s*a uitat prin crăpătură, iarăşi a dat
de scorpionul cel verde şi alături de el se afla o altă piele. 2 rupt*o la fu!ă spre casă, l*a luat
de ână pe văru*său şi l*a dus la peşteră. 1e lăsase &ntunericul, tot untele era scufundat &n
#e(nă, doar &n peşteră licărea o luină. 1*a uitat prin crăpătură şi a vă(ut că acea luină erau
oc'ii scorpionului care luceau ca nişte #ul!ări de foc. Pe #urta scorpionului crescuse un alt
ac, dar nu atât de are cât cel pe care*l tăiase. 2 luat un #olovan şi a vrut să*l arunce &n
scorpion, dar &n peşteră s*a făcut &ntuneric şi n*a ai vă(ut niic.
/ând s*a &ntors acasă, nevasta deja venise şi i*a dat iarăşi o le!ătură de #ani, veselă şi
(â#itoare, ai ieroasă ca oricând. Vă(ând acestea, #ăiatul a lăsat iarăşi secera.
Zilele treceau una după alta. Văru*său pândea tot tipul. )ntr*o (i l*a c'eat pe #ăiat
la el acasă să se sfătuiască. 2 luat o furcă de fier, au &nroşit*o &n foc şi văru*său l*a triis să
ooare scorpionul. Dar vă(ându*şi nevasta dorind, #ăiatului i s*au &nuiat âinile. ,ocai
atunci, aceasta s*a tre(it şi, dând cu oc'ii de furca &nroşită &n âinile #ăr#atului, a sărit &n sus,
s*a rosto!olit o dată şi s*a prefăcut &n scorpion. $c'ii ca doi #ul!ări de foc au &nceput să
strălucească. Băiatului i*a trecut slă#iciunea şi s*a repe(it la scorpion, vârând furca &n el.
2tunci scorpionul a (is"
* Mai tre#uia să*i sc'i# pielea o sin!ură dată şi*i creştea la loc acul cel veninos.
Mai avea nuai un an şi te oora. 0i şi*a dat du'ul.