Interviul ca tehnic-â de cercetare +ƒtiin+úific-â

'rou rS urpzllpn ps 'rueuue8 rrSolorcos rS op eu ep 1gc Iec ap lrqpls 1g alSeiglderptrJ ec ldeg '1za)ueq, tt3olorcosep lgle lenlerdputg (lerpuorrl ueld ed sndut e-s,,nrAJe1ur" Fueuuel ep '(EVZ'VtSt'lqqs) elseldegop ec €eecntMalur. ruillmuepqs lecgrlsnf ,,altqto^uoJ Dp e nu u{nd ptu lgle nc r3'nu r'ies ulrd 'rzulq ualsrs ugapundsgr eleod es oJeJ 'lJpqo4uJ eI 'eJsurns qcrlsrlelsereSorelur e{eredo ulued }pr4od op lelJtull Jgumuun BI J€oPgsug4seJ ep 'H '1qe1g 'qsng erqrrur(Jrnlru olsg nu ntMarul ep InueuJol" gc ercerdeerec IJuoHeumuerS -ose;ord rS oudsns IJtrqesoop €^ erepeA lcrmduq ep 1eJoluJoq?loo lodrcsrparerull€ rm ESuJ 'allqto\uoc rs nalalut e4rrJerrqesoeP rcru 'rcop '€ocql es nN 'gu€c o -lJerueetEolotcos sole reru 'trpnls es€oJerrrnu ep l€ulqcuJne-s r'matalar plnrmuop'rucn1ep gc ruasJeH u"le{',lolruerrrpo ern8 urp Fqderpe-ep ecgriur4$ Icgqel relseoe lnfdegBoJ€rueJ :oJeurelqo.rd eeJlmrugJ n-rlued"uizuuo;ul ap uara8apcpugu8lssp',,?clSolorcos elrqtoAuoc" qns ep rrloc$ Fueuuet llsoloJ €-s qsng elrllqq ml €erecnpuoc ep ecrSolorcos Irupm uI 'erSoloqrsd erSolorcos rS uI op8qsenn ep alqll?poru ?c rnlnrnJelur rlJolrugep op alelou glereelnduron 'rnlnueuueler3o1 " -ou4p el ep pururod'ecn-qued ,,erqroAuoo" ,,ruAJe1ur" uueuuola4u1e{cur1sry r$ rS ep lnoR}€-s 'qcseeugtuor urSolorcos 'gc n4uedoJeseceu esrupcrlsra,Suq qmleuep uezrcerd u1 red alsocy '(6Z9'T,t6t'4rn\erg '61)qzudrnsop rcs yrcvmluerc ep 'pJell11ln ggodruoc'uoxus-o13ue piuenuo eJ€:lueJrpsuesrm rSn1o1 rnlec e gl€Jelrl€erecnp?r1 '(eueosred p1uFerder s11nur rus pnop e.quJ lSep'ueurel eelrop rcu onulglr{) ,,oture4ue" l€-ep1e3 pc rS(errq;onuoc'e{€sleluoc) ua4a4uagzelueqt €qur1ulp rrueuuelluel€ArqJe eJ€Ig 'eu€um -orcos aloiurrlS 15 u1 pcqsgerunf prrulodoep ug &z!fi[rpurg'(errqglur'erspene4v!- mauta1ut) ' 'quguroJ qzelSue €qwg up lruerro:d ustSoloeuun qluzetdet,,nlAJelufep FuerrrJel Bqurl uI ',,enop € Bugruep gpoleu o" ec 1e3o1e1ec elelrlerceds lderpeued 1so;€ InrnJelur p8rmlo lgc nc lpru rcu lerynJ elssec?'rnlnr.rrrelur ug sp g4seou€Jr4eJelrl qpeor-led alelnurJrS ql?nlcuep rue4xe ecegorurdoep rolelepuoslnco$ erfncsrp ardsapgcrSolopoleru EoJ€ol€A 'lrnooluJou ep U llpe^op ?-s Inr^Jelur('c1apolecnpe'rl*rleuml) rrsegord " r$ JolellJeJlp eupetdulrS ec '(agerSoruep'gpmlJnc pprcoser?o1odo4uu'erSoloqrsd) euuumorcos 'orSolorcos) elenoselaiun$ uI rerlmunu req 'lrolceJrolsec€roleloeJe elecut rSrc '(euolsr lderp gs ep e eJ€zrrururuep ol$glllqlsod ezenlezre tS royelepB eJ€lcaloc opoleurrelsocprrJpzrlqn eJgrluopr glluoru'giuueger emJcnlo-4uJ(I 'SL6I) rcurdrue ep eluoJesp ES IIJolcsJ Folgzundsgr eyeiqpS I"sJe^Frn r{ olse'alegecrec Bpoleru ep uurur(g'H UeqreH ?urJU" elercos m'1nl^relul

ac!6of lrutat uP?at d ou

ap ec PcltliullForelocroc Pclur.lol In!ruolul
z tntol.ldvc

150

Inilierein cercetareasociologici

Etimologic,termenul cu Vom spune, deci,interviu sauconvorbire acela;iin{eles. ,,convorbire". Acestea inhe doud saumai multe persoane. de ,,interviu" semnificdintdlnirea gi conversalia fa!6 in fa!d, in careo persoand sunt de altfel qi notele definitorii: interviul esteo conversa[ie inseamnd cdinviala de zi cu zi practicdm (N. ob{ineinformalii de la alti persoand Denzin,1970). Lucrurile nu stauchiar aga:nu orice intdlnire interviul precum fdceaprozldomnul Jourdain? cu echivaleazd un interviugi cu at0tmai pulin cu un interviu de cercetare sauconversalie Etiin[idialogul, interogatoriul,dar nu se conversa{ia, cu intrevederea, ficd. lnterviul estecomparabil confi.urdb nici unul dintre acestea. cu lor in bine cunoscutul Tratatde psihologiesociald,RogerDaval et al. (1967,121) fac psihosociologice amintite. intre situalia de interviu gi fenomenele distincliile cuvenite Oamenii se int6lnesc dar tntrevederea, nu se confunddcu aceasta. 1) Interviul presupune pentru chiar lbrd scopulde a obline informalii unii de la allii, ci pur qi simplupentrua sevedea, neapbrat schimbdinformalii. cd nu plbcerea a fi impreuni. Chiar dacdiEi vorbesc, inseamnd de Evident, interviul poate constitui un scop al intrevederii,dar intdlnirea dintre doud sau mai adesea cu toful alte scopuri. are multe persoane constifuie interviu.Convorun dar convorbire, nu oriceconversalie 2) Nu existbinterviu far:d care Persoanele convercu schimbulde informalii in legSturd o temdsaualta. bireapresupune intr-un lnforma{ianu estedireclionatd de seazd schimbdfrecventrolurile emildtorgi de receptor. al singur sens,nu existbun conducdtor disculiei,a$acum stau lucrurile in cazul interviului. 3) lnterviul reprezintdmai mult decdtun dialog - apreciazlRoger Daval -, pentru cd nu de totdeauna dialogularedreptscopoblinerea informa{ii.in filme. de exemplu,dialogulpermite concep{ia in exprimarea stbrilorsufletegti; filosofie,prin dialogse exprimdideile,gdndirea, nu cdutareaoblinerii unor autorilor. Dialogurile socraticesunt veritabile refleclii filosofice, informa{ii. Nici Socrategi nici Plafon nu ,,intervievau",ci iEi expuneau?n dialogurile lor fi concepliile losofice. 4) in fine, interviul nu poatefi confundatct interogatoriul,degiqi intr-un caz,Eiin celblalt informa{iilorprin interodiscu{ia. Oblinerea carepuneintrebdri,caredirijeazd existdo persoand interviul presupune Din gatoriuevocdobligaliade a rdspunde, constrdngerea exterioard. contrS, de de personalitSfii, bucuriaoamenilor a-qispunecuvAntul, a-Ei libertatea expresie a chiar de facepubliceopiniile.

Interviul ca tehnice de cercetare in gtiintele socioumane Definim interviul de cercetareca o tehnicd de obfinere,prin intrebdri Ei rdspunsuri,a verificdrii ipotezelor penfru sau informa[iilor verbalede la indivizi Eigrupuriumanein vederea verbald gtiin{ificd a fenomenelor Interviul sebazeazdpe comunicarea socioumane. descrierea qipresupuneintrebdriqirdspunsuri caEichestionarul.Spredeosebireinsddechestionar,unde interviul implicd totdeauna oblinereaunorinformafiiverbale. suntscrise, intrebdrileqi raspunsurile in reprezintd elementulfundamental tehnicainterviului, in timp ce intrevederea Convorbirea informaliilor unidirecfionale:de la nu constihriedecdto condi{iecarefaciliteazdtransmiterea persoana de intervievatd spreoperatorul interviu (sausprecercetdtorul Etiinlific).Interttiul teleintrevederea, astfel cd despre care vom vorbi mai pe larg in altparagraf,nu presupune fonic, justificd definireainterviuluiprin existenla in fa[6 a unui anchetat a unui anchetator. gi fa!5 nu se

'tmsundser urppIs lrpqe4uJ ruaund ,-grr"nuo" ulp euedqunqo .qlercos rS pctSoloqrsd eurufcerelut d4 un rsprieum "is"^;p]"d.o ap Aqcuqsrp orelr^rloe gluzarder o eriesra.^uo3 plelcos tS pcrooloqgsd aun;iceralu! ec tn!rualul

rrosorold,psuuz,rcrporu.geconenrued,-#;il:fi :tr#;#llT;;H.:trJ-_lTll:

lFe^op IIueulp gcuJ pc n4uedrerunu '"mlnl^relul nu pls?em rS eiuns ltuenop urSo;otcos" JerrIJ e pc .gcr3oJorcos ez,lca:derl$qelceds JJun axslecrcJ ep ppoleruglczqt4n lualce+ rpruuocornlrlsuoo nJ^J€luJ uud eleqcue,plgne_s tunc eSy 'epoloru e1p uud elnuriqororecsrurueulldns l$e*uoJ.ri ro* € ereuos.r ep Iec else rnlnr/Lrolw lpgzilln p docseorrorl l*-ep Ioc'rug u1 .r-rninrg*"rp rnlqueun-qsur?rnlc',,N uJ waryw gruzerdar er?qe'uJ eJeceg 'zec lsoceq :ojezel0dr }pplselserepe^uJ:oF{euuo3ure ereUocor Jedrcuud ep pluoum4sur Sullsuo, aluod:prryruenop 1r.tfn1_*t4 .ecr3olorcos ecr3ol rS -oqlsd:oleuaurouoJ ?er'?acroc orenurluoc eplqaloi en*jqo qirir,.rroJq .aprTe^ uJ r$queserelur ezel0dr rorm e108rmfesleodesro11mr^Jelu l-ornfn.rc .orrqsrre^ s4urp rerfeJer rs rorerrqeue^ "eJsrnurroJ e oJscgrluspr 'roluroldxedocsun ,pu-er ep jnurpa u1 .irndo", elJnru r?ur_ Gta' re8utlre;tr'N poJ.tl e'rprueJurnc pdnp - eru pcgliuq$ earuleuel uJ rnlnr^Jelu earezlqrn r '"rnJnr^Jelur ea,vzrurnglu.yzetdet arinJos o €unq r€.' BocIJrlzBc 'eelsece ep loJls€uI erdsop esucselueumJop prry'srxeeu'erru,pn,I' ?z'.leJJOc prr'c ."tnnFd ls eralutperc os uncorrrJ pJ'osgssep pc n-quod ss pruesqoop lrcurpeluouugoduroc or'lprqsernq.4 pugc..:1e;$e apmdspr(ot'oteD fecelg leru8rey4l ;nrruaiuruud rereqcu'n"*r1,n ppu?.,,ocer pugJ es

'pJelcos erm4ceralul dp un rsnsug erse op rzr 1e Jnrn;olur .ueunriceJolur elso ratSoJorcos p nlprys lqterqo '(ote..)seq'nq 'c ep uereig ,IxJ"u.g 'pc nrluedr$ rc 'ruecueu'€-pJou umc rr?hJrucreruor ese sep re..,,ro'Bolorcos ef,e1go;eu n4uedJoJolEp eJeuocoJ e ep PllJo^?J uelellrcpotu 'Jn!^Jolur e '09.

ap gzeq,ed :aleqcue qlqxg ' ' 'roJel?p eereSelnc glrmunuoperd e1eqcuu .lzpp\/, .(96l , ","tlrt"lrtot:iffLTJ; uI "o elso s t6t,qlFus) ,,qleqcue urrd eerelecroc p.uluouls nc IsnuIAlluo^op u oJercos roleiur4$nraofopol"rr.. Bc rcopeJeJrru op olsenN 'eueosred eueorJ*u pcsp 'r*r ap nu ep alns els^er^JeluJ lrms euml eSee4ug ,1enuy 'pcrS0Jolcos ug eemra,.Ja' gr'zt'onlue^se{ r?ur?ocspoleu u e lJue^ep nr^JelwuFd Upqcuy
tr' gcr3010rcos gcr3010qlsd rs erernsgur iu"*-t.,r ,('ta'reSullrey rm arso .51 lnr^reru, "p perg eztcordurnc usy rolezelodlBeJplsel 'eltquuul eJ rolr,inroJeoJrlrqels ecnpuoJ€s eJ ornqe4eu?umorcos "rl,rrp Jolaiulp$Jnrueuop ?eJelecJeJ mp UJ €rqsocsseJezrFln gudeJ 93 urgrguecce RSornqe, 'ermumorcos eleiurrlsur eJerecJoc ep ECruqer nr^Jelurerdsep?qJoApurrc eJ nc'e1,s eJpnpug8 alns eJrJnsundsg.l eurudxel urrd 1*"1-"r* r.,J"".grnerceelelrFqrsod u gsuoc eA'?lrJe' Jorrmr^Jar* plue.'€puru "i prdrcuud gc ezrcard atet,qc.rcasavppos Ie ntn,uaS ,rcsauutw er rolcerrp'(ogot).rox"4 uurnb reqrrhtr proc' ep n3 'ocrp€P ,nlol nc .,,oluns epuosrodrolur rolr{e1eror€eJeJ al}JeJIp ep eprcosoqrsd nJ 11i1puoc ereoSq}sap dru3 as ap lnl.JaluJ'sueosredgnop e4uJorieJer o el'llsaceu nc ermdnsudnu .eaueruese Inr^Jalu, eg
19t gcrOo;orcos etElaclogep gctuqolec Inrualul

'1r$ 'x'g),,n1a-tolur 4ceJpeg uudr$.rcuoqsaqc

pies Js-ec'rriplrnqcerso .s 11is11ppn'1gpqyqu11ere,n "*ffitr"?i"lTllT:#i;TlilrT

-rorer qs ozere'ns erse nr^rorq nes snuradrJ ss nu "o,",##i$?YiJlji:."1ril:1,::Tffiittr

152

Initierein cercetareasociologica

Sdexamindm punctde vedere din psihologicai sociologicsituatria interviu ca relalieintre de doui persoane intre un operatorde interviu qi un gruple persoane. sau Interviul personalfa{d in fa{5,cel mai rdspdndit procedeu intervievare, de presupune interacfiunea dinte douepersoane. Sdle desemndm iiterele X (operatorulde interviu; qiv prin intervievatd).Relafiadintre lpersoana X qi Ynu estesimetricS: rolurile sociale surt interqanjabile nici sensul nu gi transmiterii informa{iilor nu poatefi schimbat.X aclioneazdasupra Y prin intebbri caredeterminbrdspunsuri. lui Acestea declanEeazdteacfii specifice partealui X (trecerea o altdintrebare, din la repetarea intrebdrii,oferireaunor explicaliisuplimentare etc.). Avem de-afacecu o interacliune tipul: xpy. de Y ii transmitelui X un volum mai mare de informa[ii, comunicarea fiind lateralizatd.x conduce discu{ia'Rela{iadintreX EiY depinde statusui de socialal persoanelor careinteracfioneazi (v6rstd,sex, nivel de Ecolaritate, rasi, religie, venituri) gi de modul de desf6Eurare a interviului(debutul, derularea finalul convorbirii).Informaliiletransmise y lui X Ei de au valoare numai in misura in careserefer6 la experienlede viali tr[ite de t carenu pot fi altfel cunoscute decdt prin rclatateasubiectivi a acestuia.Rdspunsurilepoartd peceteasubculturii din care subieclii intervievafi fac parte, astfel cd ele trebuieinterpietate tttdeauna in contextul social concretin care a avut loc interviul. De exemplu,libertaiea(de ac{iuneqi de g6ndire)are un infelesdiferit de la o lard la alta,dela un momentistoricla altul.A compara, apel6nd ancheta la prin interviu, cdti importanfi seacordi liberdlii in (arile care hec de la totalitarism la democra{ie inseamnd postulauniversalitateainlelegeii termenilor,ceea a ce nu reprezintd dec1tosupozi{ie foartediscutabilr'Aqa cum remarca DerekL. Phillips(1971), gi acelaqi cuv6ntinseamnd altceva pentru diferite persoane aflate in situafii socialediferite. in plus, semnifica{iamultor cuvinte considerate ,,comtrle" rdm6.ne in{eles fbrd pentrucategoriilargi din popula{iaintervievati.W.R. Belson (1981) a constatatcd doar o treime din persoanele intervievatein Marea Britanie au inleles corect termenulde ,propor{ie,, ca ,patte,.,,,frac{ie., ,procentaj.,.Autorul citat are sau dreptatec6nd suspecteazdo parte din puuiic de lipsa de inlelelere a in{elesului cuvintelor, apreciindcd Eiunii dintre cei ce cunoscsensul termenilorsuniinipabili sdtransfere cuvintele din vocabularulpasiv in vocabularullor activ. una dinte principalele supozifii ale interviului este consistenla relasieidintre vorbd sifoptd, dintre atitudineaexprimat6verbalqi comportament. Aceastbsupoziliemeritd o examinare mai atentd' omul politic, scriitorulqi istoriculNicolo Machiavelli fi+eitszl1, secretar statal de consiliului seniorilordin Republica Floren{a perioada1498-lsl2,spunea:,,uneori cuvintele in trebuiesr serveascd pentru a mascafaptele.Dar aceasta trebuiesd sepetreacd agafel inc6t in nimeni sdnu-gideaseama; sau,dacdbagr in seam5, fie pregdtitescuze sd pentrua ft prezentate imediat" (indrumdripentru RaffaelloGirotami).Pleddnd p"rrt o *unipularea psihologic6drept alternativdla conducerea prin forld, diplomatul florenti[fac e in principqle (1513)o seriede observa{iifoartepenetrante privind naturaumanr. pornind de la aceste i|[*il,;;;;" cercetdriau pus in eviden{dexistenfa unui tip depersonalitatemachiavericdMinciuna deliberatd- posibildintr-un interviu- reduce increderea informafiile oblinute in prin rdspunsurilela inhebiri. Nu trebuieinsr sdexagerdm pericolul erorilor gi Dl'ar-urilorgenerat de rdspunsurile neadevdrate. marealor majoritate, in oameniisunt corec{igi cinstili: recunosc sincercdnd nu cunoscrdspunsulla o intrebaiegi igi asumdresponsabil consecinlelefaptelor lor' Pe de altd parte, ca cercetdtoritrebuie sd evitdm aducerea discu{iea acelorprobleme in carear puteapune persoanele intervievate situaliade a recunoa$te in fapte indezirabilesocial saucarear depdgicapacitatealor analizd. de

-soqc 3p Fz?c uI ,nzrlesr lrqrsodurucnl'sundso"r n1firyuoc,rpnp.topu0t:7:::E:::t::t' ap -roJur€olptrlec eelelquecelSe:ods rS ec 1de;,aloqnauouroptuawDuoclutoc oatntta#[t"* csoqJolpugcelefelo.rd rcu luns oseJ?c elermo eleueosred ep rSrolunsrmdsgr e1 eereuljqo g ap lareqo4ug oJeceg ecgrceds e1 unsrmdr :eleJeurnuo luns eleluene .el e3 'rnJnr^Jalu alclvtiur-^Ezep1gc,a1efelueae r l$ lpqe

eupurnolcos araiulrl*u! lnrnrrueru! aJefeluenezopororelue^v lrrpzlrrn !s
61'nuee,re51-ncsado4 7),,rsiurr$uocrnJndugc ,giurqs , eluerlSuoc rolasacord erags esurdsa-l ulp ?4uocoJpc lcorqnsru1ued nes elncpydeu siuyop ruerl$uocqns l€qcoJe ep lnseco:d..gzeorruesep t em oanlntat s{rrsru?oeru JolsoJe lrup?cuI ? JorJolu? leJduulure_sec €eocec eere8urnuoc

urp ser o ln ouednr^re,ur p roleredo j?#ffi*ill;:i ;J:-##_"JilT:ffX ;11;#:U

p)eJeu ps emqa4nu e{ezr40ru op elF?qo4uJ BI tnua1sodo ppcgrlsnfgcsuese8 psgcJeecuJ rrrptu 'elncqldeuaprienlrs urp errSer erl ep

,ptopuncas rrzrlrpureJ"cuJ.eleuolicu4g plotcos ap 1ruo1eredo e4urp erieyer tolne rgsece?Arlce( Sumrgeurelqord relsocv'\oaud Tnaurgospu prr€cJeJul ,ctlqndpapiuepr,re gs irJruermd:aprrru -llul uJrueluns rccapJeJll"watgdegs turnpg4ser 'pJercos eJBcerC erm{ceraluleJ rnlnr^Joluee:e8a1 Totttdpa o4up e{cuqs;rCI'.rna elezrluerlSuoceu e, -ur gtuuder16g auorueur .e1uer nus ep ,,rieppl..1rms 'lce:ooprmdsgpc rsurzruoc ec rcpc eprugpatc lrms punq ne tupraiu-to,noeleJolep (reteqcue lrms soJerrrroJep lrup€c uJ roluieuuo3rur pug'urosapuerrJer.u? ua*ue1) 1m-sztqn"s uoJe elJV

est

gcrOololcos elelecJocap pctutlolEc Inruolul

154

Inifiere in cercetareasociologicd

pozitive 5) asigurareacontrolului asuprasuccesiuniiintrebdrilor, fapt ce are consecin(e rdspunsurilor; asupraacurate{ei unor rdspunsurispontane, 6) colectarea Etiutfiind cdprimelereaclii suntmai semnificative dec6tcele realizatesub control normativl 7) asigurareaunor rdspunsuripersonale,fbr6 interventiaaltora; informa[iilor pentru rdspunsuluila toateintrebdrileqi prin aceastafumizarea 8) asigurarea testarea ipotezelorcercetbrii; tuturor informaliilor; 9) precizareadatei Si locului convorbirii, fapt ce asigurdcomparabilitatea prinutilizareaunor formulare,chestionare sau l0) studiereaunor problememai complexe ghiduri de interviu mai amdnunlite, mai multe intrebdri,de o mai mare subtilitate. cu qi Kenneth intewiul areo seriede dezavantaje limite intrinseci. Ca oricetehnicdde cercetare, le astfel: D. Bailey(197811982,183) ordoneazd dar 1) costul ridicat nu numai al orelor de intervievare, qi al celorlalteetapeEi momente ale proiectdrii gi realizlrii cercetdrilorpebazd de interviu; pentru pentru identificareapersoanelor incluse in eEantion, 2) timpul tndelungatnecesar mai convorbirii,uneorifiind necesare multe vizite la aceeaEi ob{inerea acorduluiqi desfrqurarea adresd: punerea ce intrebdrilorqi inregis3) eroriledatorateoperatorilorde intertiu in ceea priveEte trareardspunsurilor,,,efecful operator"; de precise; formuldriiunor rdspunsuri 4) imposibilitatea consultdriiunor documenteinvederea indiferent dispozi{ia de de 5) inconvenientelegate faptulcd secereindivizilorsdrdspundd de etc.; lor psihicd,de starea oboseald gi adresa numdrulde telefonale persoanelor 6) neasigurarea anonimatului,frindcunoscute sd careurrneazd fie intervievate; intrebbrilor, ceeace limiteaz[ comparabilitatea infor7) lipsa destandardizareinformularea ma(iilor; 8) dificultdtriin accesulla cei caresunt incluEiin eEantion. Atdt avantajele, qi dezavantajele relative,trebuindsbfie judecatein raport cu alte cdt sunt in socioumane mai alesin funclie de diferiteleprocedee metodegi tehnicide cercetare Etiinlele Ei qi tipuri de interviuri.De asemenea, pentruevaluarea interviuluiseimpuneluareain considerare tehnicS. erori introduce efectulde operator de interyiu? Herbert a erorilor generate aceastd de Ce H. Hyman (1975) considerd erorile reniltd,din: modul de punerea intrebdrilorgi de inregiscd trare a rbspunsuriloqca Ei din prezen(a frzicd a operatoruluide interviu. Efectul de operator pentru cl;remarcd sociologul de interviu nu dispareprin autoadministrarea chestionarelor pe totdeauna carer[spundearein vedere impresia careo produceasupra american, cel cititorului prezumtiv. proteclieiego-ului.Prezen{a Distorsionarea rbspunsurilor facein sensul se frzicda operatoriscul de distorsiune rdspunsurilor. rului de interviu accentueazd a intr-un studiu cu finalitate metodologicd, Albert Ellis (1948) a analizat rdspunsurile interviu ale unui numdr de 69 de Ia qi, studente dintr-uncolegiuamerican comparativ, dupdun an de zile, rdspunsurile acelora.gi studentela chestionarul autoadministrat. intrebdrile,in numdrde 60, au fost grupatein trei clase, dupdcum presupuneau gradinalt, mediusauscdzut ,,implicarea ego-ului" in elaborarea un de

uI eerelcodseJ €oJeqrulqcs nes irol irolurqronuoc eeplrpqeleder rnmrseccns Jolou€osJed In-rqumu uJ tS ?eJ?pJoqe InlruolqlecJecp eleueqll ep rSruncerd'ropgqeluJ ?eJelruruoJ eruel roleUJeJlp 'erecgtselc Iualuc ep ee1elrlec lrugcrumuoc pper8 lelnu$qoropriuuuogur lqnu$uoc :eumu€rS eleltprceds ep BmlerogluI es allJeJp cseulgluJ eJelecratep gclugelec mlnrlJolul gleJo€suoc aleclllsetc ap luallrc !5 lrn!rualu! op Fnd[

'(9161'ueur,(g'11),,ma-re1ur elnuriqo uFd ul.rd'lS oAIler[JoJuI teu pqetcerdeluns e1e1$od reul 'eJ€ruJn eprnsundsgr ryoepeJeolgcqlsq€s :€Iznlcuocgllqupl olse €Iugruog ury JoloJuuorNoqc Inrpeuualu urrd alnudqo eprnsunds€J" rS urfelndodn-4ued pcepUIqels ep ougurp1'(elsrnernesemlzt4epcrlqnd g e erdsoleuoletuJolrn 'nldruaxe ap) elnuSrqoeutiqlntlce ep JrLurcIu Jqumuun,,qEprrtp es" l€p 'e1r1tc ?eJerJcs luns nc rm es eloJ"uollseqc ntlereduroc'eleuosred op eJecelsrneJ eJerur€ruJgrunu gJelcep 'ep16od 'qlercos eJ€uuoJuoo 1eclpF ep elrmrn;aluru1 'reserd:nillrl gleuezerdtuq ep emrul€tu PpJnpo 'mpnls r(gsec€ uuoJuoJ es ep rcurper8rm 'erlcrurlsur ll€uJr€r,u lenruun qz€egoder uruArelutu1 'aiulrec (SlOt) ueztmqpuoutfua tSple3sruzelC In€dInl e1nqe4 rserelece euezet qnsleulruexe '4Seuguor euozelp vlelez\eeJ olnpnls $rnrpc p$eds uJol€cgue^Jecosol€JnllnJolcos JnrpnlS €l ellunlcuoC eereoye,r. ereo]uaJeJ rS urp esuudsop 1nlnl^Jelq (a1efelue,rezep elefeluu,re) 'ecnpord tS el ereced eluore ap odcurg ugpctSoloqtsd pzeare8ns '4e[q8eu g epod ySn1o1 e1e gcrSolorcos eeplqtqtsod uJ earvlex:oa Inlnl^Jolu IIJgnl?Ae srlur 'scrSolopoleur elnull ne luoJeJrue-euoJec3l sJEc er1ulpu" tm ep eiuersgtp nu oc IJElsel 'ealelglqtsues q ug urind I€IuIms 'ealelqtqeure rseq 'reuo4seqc elrmsundspr e1e,reler eluglocJeJ 'durq rSeJece 'efuauelc '€eJrcueJ u1 tS uncerd'lurcos alqenzep ayaluaurepodruoc eleueuroueg 'Ftuslpes'etz,ole?:elqelcos 'lmusrqcoseur 'eelelrr\rseJSe 'gteqJomxe o4?cap nqe8eu ?elqqpnxes elezuolel Jolelueusuoduoc e InrlJelur lgcepqmsprueJ€ruIeuI o-4ugeareldactegzeanuefl gJ elznlruoc el cnpuoc(gf6t) slllg 1:eq1yInl ellrynls 'lep luatuotu un rnlrueuorlseqc "cruqel ulind rcur1ulpnrllsleun IUPIBpInFlepour rollJol€AtSroleuuou ellq€Jo^€J €l lercoseleldecce es pz€erruoJuoo J€uollseqc elunslmdsqr'ntuelul eP gl€J '9c e^zetcetde 'leraue8 u1 el es
y"o0l
"/"0J
"h9l

r

69=N

y"001
7"1 "/o0Z %92

69=N

0

0
I

coleo
1;nu eald np llnu ep lnlsoo

vl
LI

%6e
Y"gE

ure-eN ourqselolu!
p6erp aueol lsol P-ly\l

0l LZ 9A Jeuonsaalc

Y"Vs
nlNalul

LE

u! (816t 'slllg gdnp).touousal'1l tSnlt"o1ut u3 o7 alpqanu! rSoaacp tolunsundspt o1lnE4s1q'I'Z FIeqBJ :(1'11n1eqe;) 1e31se e1 p1tp1rdol u! DwDwqqn! 4o-^ qnw ap ry7t eereqenul 'nldurexe lrnqr4srpne-s elrJnsundsg uI e1 o(I 'mlru"uogsoqclruolnfe nc elnuriqo oleonc ,uleredruoc'n1,ue1u1 epmsundseJ enl]ec -gruues aiuere;rptnuriqo ne-smp-o8e e erecqdurr leolpu pe-6nc elugqe4uJ :opmsrmdspu u'I op

ssI

gc16o1o1cos erelocroc op gctuqal B3 In!rualul

156

Initierein cercetareasociologicd

participante;statusulsocio-demografic acestora; modalitatea comunicare;funcfia indede al plinitd in cadrulprocesuluide investiga{ie. Din punctul de vedereal conjinutului comunicdrii,se poateface distinc{ieintre interttiul de opinie gi interviul documentarAsupra distinc[iei dintre cele doud tipuri de interviuri nu chestionarelor. Semnalim acum stiruim, problemafiind tratatdin disculiadespreclasificarea doarfaptulcd sepoatefaceo clasificare interviurilordupddomeniulabordatpolitic, economic, a unui social,cultural etc. Des{"aqurarea interviu de cercetare opiniilor politice, de exemplu,se a culturale;de asemenea, interviu un va particularizafa\dde un interviu de sondare intereselor a pe tema credin{elorreligioase. pe teme economicefa{d de unul informa{iilordepindede foartemulli factori.intre aceqtia, Calitatea durataconvorbirii oferi garanlii privind nu numai volumul informa{iilor,dar gi calitatealor. Estede presupus serioase unor informalii superficiale, comparativ cd un interviu de 5- 10minutepermitedoarcolectarea interviul extensiv,chiardacdseaplicdunui cu o convorbirepurtatdtimp de cdtevaore.Aqadar, nu num[r mare de persoane, reu$e$te pund in evidenldstrucfurilede profunzime,agacum sb se intdmpld in cazul interviului intensiv. qi temelorde investigare in ceeace priveEte in Gradulde libertateal cercetdtorului alegerea gi succesiunea formularea, numdrul intrebbrilora sugerat schemd o mnemotehnicd clasificare de 2, a interviurilor (Grawitz, 197 633).
123456interviuclinic interviuin profunzime interviucu rdspunsurilibere sau ghidat interviu centrat sau localizat interviucu intrebarideschise interviucu intrebAriinchise

Fig. 7.1. Clasificareainterviurilor dupd gradul de libertate ;i nivelul deprofunzime(dupdMadeleineGrawitz, 1972) propriu-ziso scalb, (Figura7.l) sugereazd Fird a reprezenta gradati aceastd schemd trecerea de la deplina libertatea cercetitorului,in cazul interviurilor nondirective,pdn[ la eliminarea in oricdreilibertd{ide inovare, cazulinterviuluidirectiv,pebazi,de chestionar intrebdriinchise. cu libertate-rigiditate, La o extreml a continuumului interviurilenondirective caracterizeaztpin: se numdrredusde intrebdri,formularea spontand, lor durata(teoretic)nelimitatd,volum marede pe informa{ii,rdspunsuri complexe,centrare persoana intervievatd, posibilitd{ide repetare cu a intrevederii.La cealaltd extremS, interviurileau intrebbriprestabilite, intr-o ordine structurate rigidd, sedesfbgoarb intr-un intervalde timp limitat, la o singuri intrevedere se centreazd gi pe problema studiu.E.H. Porter(1950),citatdeAlain Blanchet(1985),enumerd de indicatoriiesendup6 frecventa statisticdde apariliea lor. Astfel, in liali in abord[rile directivegi nondirective aborddrile directivesepun inhebbrifoarteprecise, cer informalii in legdturd anumiteprose cu indicbtemaconversa{iei, propune bleme,se se clienhrluio anumitb activitate, ia in considerare se qi con{inutulcelor spuse, ia in calcul ordineaevenimentelor sesemnaleazd se problemelecetrebuie in rezolvate. aborddrilede tip nodirectivse inregistreazd sentimentele atitudinile exprimate Ei

'- erso8eped .?uolsr rSe6o1oe1 l'Ipqs e ,e1es pug^v'(oEol-gsst) pnag prmruSlg ep qwu eolsltJnpo*:' ,'prIsBJc purnco

tuaruJDau pruttqumca;d,giu.uger pprrnl ep ,n"irqnJv.oouorsr^\ o'ecrqS,orqg 'J;-"'o,serroou',pq'u€i-q rs i[ilifif #,!Jffi:'i,,;;3ii"ry";#;ffi
teuoticury sreSoy e 1ru3 rctpedolctcue erieuuo;o )iupf e erern$gsep op
e E e e

ep rriplrcud"c paJuods n4uedr$rudordelrlJorqns reiueuedxeere8eleiq 'reueosrod e prmq tetuo n-4ued rrJ'zunl€ru nrg4Jolzap l$ poJopeA ug,,ererolnfe orieler.o elsg.1nedero1 ep e4ug ere8eleiul erepercug rsluerced 1s ed,qlezuq'gc4ue1ne eerecruruuoc eundnso:d 'e's eundord o erecad P^'carlpuou Bporontr (gg6Dsmagroaru v,g9ql irrotrra auir*o""guo,(696r) utDar '(tgot) uovadDBunuocag-ug;GseDiairurytor1",t-r4p,uorr"_rour13,(ovat)prqc wopaarr ot walqot4lo

-

:
'e e gl

, rlilffJr#;: euqwolco li ur'pzeouorfueur '9961;'1",1"urrg #T "o IJ(zr urprv.nu"i,prio rryn!^rarullncgrceds reru eurq IoJpz"eJlsnr Is lernrcrulseu mrnr^relue e.'o'xe cJuJle Jn!^Jalur "uuoJ-ptu'erde:
e IerruoJ 'reriesrenuos reruole oJ€qr.urqcs eeleuoqrJ ep ru1uad 'asrqJuJ luepnlcuocr?[u 1eclnlduexg Jorupqa'uJ ezeqad'anrlcerrp e*mr^relmn1q"in uelnd '(34uoc nesord ropturdon"lnl"u"tu, 'nldruexe Ipnls ep leJlse ul ep) oJ€rsaJlu€ru ,. ,riqrr.,re1ur Jp -nspru eerege,eerei reop orac es ls gluuurue'p e.,,qorseeurelqord pug"'"1r**in . t"grp Flol nJ .elreBI eJeqe4uJ o ap ernlg^zep ru eJec os elelaie;ol€olqns "r Jnu"-ou".j'aoldxs e n4ued.alsreqrJep luods perSrm nc 'ezlrlcoJrpuou Jorunr-a1u, ppusruocer .glncsounc es gurelqordougproqe pugJ .Felpnrs urind eerd.pnou ""*r1r1n uurelqord #"U"i* rq"i*r*oun" Inlo^ruep epurdep eleueqqep pdnpunra-le1ur ro.md4 "ror"p JnperS ep eerezrurnp'n".p, p*rio*a snpordsr Inroq€r

ec eeec e ec€olopolour Bet -olsrs n? .14 raaraqslJrrroou r'zrrnn uosrcrc 1s .1g .eruoqpre"

uJ ,,nllJeJrpuou nrAJelrn..IZglsB urrumu

loJls' IuJ,(Lg6I-zt -ereloqysd eriuozr-re1ur ecqsul epEcruqel sndord € crurc lsoJ lnr^relul ;Jfl:'l,::l;:rili:l:i

rserdereloqlsdulerepecerdnc;ezJrp^":,:;W,;:fr f,"Jl]',]Jif_1lfili,ffil]i.,J:

nr^railtrap1nd17*atptactac:;f :;;W;;:,:#?T.:.,lHj
'\7'L loleqer) rr1se3.seueoJJeq€'un puglJnzer 'lrel'crec -Ipuou/o^llcerrp ep e1und4 nc e^rlcaJ elunr rel.,' arieJa: und (f661) .g,s ug .u .eu'dgrp 'oplncqP ep ed elac lotnlnl,v 3p mFquellc "uoib,qc n"rnrt'qnsuoasr; ttd "zllnn -JoJuI as'estcatd " fi;"i-ijri egaugepss .r{eru nup egeoJ und "li"*ls IJpqeruJ es;eluruycep Jorac J$nuduocelseotmcer ,rurgJo^uoJ es u.''l Ptlpu' es'pqo13 rs JnsJnJsIp Jqueureuoduoc edcurgugqzeele;fuelu ep es€elsace.ueluods
LgL pcrbolorcosalelaclac op Fctuqol ec lnrruelul

158

Inifierein cercetareasociologici

confruntarecu via(a. in cadrul acesteirelafii, in carepacientulestetratat ca persoand, ca nu pozitive, clinicb", opiniile Eiatitudinilefald de sineale pacientuluidevin predominant ,,entitate personalitatea integreazd, stimade sinesporegte, se structurilesale debazdseunific[, nervoziqocurileemo[ionaledevin acceptabile, tateascade, personalitatea adapteazimai bine situase {iilor sociale. Interviul clinic urmireqte sd sprijine efortul pacientuluide congtientizare sentimentelor a provoac[ teamd. pacientului,ci doar Terapeutul direc(ioneazdrelatdrlle nu saleconfuze,careii creeazdun cadru de manifestare careacesta,,sb el insugi". in acestscops-a renunlatla in fre practicapsihoterapeuticd carepacientulera pus intr-o situalie ,dezumanizanlt'(agezatca in un bolnav lungit in pat, fdrd a vedeaterapeutul,carenoteazd monologul pacientului frr"aa-l fiind intr-o situalie intrerupeetc.).De aceast[datbpacientulia loc la birou, vizavi de terapeut, pe psihanade egalitate acesta. cu lnterviul clinic propusde Carl Rogers fondeazd o conceplie se liticd desprepersonalitate, influenlatdde filosofia existenlialistb. pentru Interviul clinic nu seutilizeazdnumaiin scopterapeutic, Eipentrupsihodiagnozd, ci personaliprofesionald in activitatea asisten{d sau de socialdin vederea cunoagterii orientarea pdrintele extinderea tdtii. De altfel,insuEi nondirectivismului sus[inut a metodeisalein domeniul educalieiadullilor, a invd{Imdntului,industrieigi politicii. in cercetarea socioumand, interviul pentrugdsirea infaza ini{ialda investigaliilor, clinic esteutilizat de multe ori cu scopexplorator, acelorinformalii care s[ orientezedemersulde cercetare. Dar, dat fiind faptul cd acesttip de interviu oferi o expresie,,chimic purd" a atitudinilor,abordarea nondirectivds-a extins mult terapeuticd. PaulF. Lazarsfeld, sdddmun exempluclasic, autilizat interviul ca dincolode sfera nondirectivin cercetarea emisiunilorradio. libere, seutilizeazdatAtin psihoteInterviul in profunzime, ca gi interviul cu rdspunsuri rapie, c6t qi in cercetarea sociouman5. Spre deosebireinsd de interviul clinic, interviul in profunzime,centrattot asupra persoanei, vizeazddoarun aspect, fenomensauelement,nu un persoana intregulei. La fel staulucrurileEiin cazulinterviuluicu rdspunsuri in liberesaughidat. intre cele doub tipuri de interviuri diferen{ele suntmai mult de nuan{ddecdtde fond: variaza nivelul de profunzime, amploareafenomenelorabordate,gradul de libertate men{indndu-se ridicat, chiar daci tema convorbirii esteprestabiliti. Interviul clinic, in profunzimegi cu rdspunsuri liberesuntmai mult saumai pu{in nestrucpot turate.Interviurile nestructurate aveaun gradde validitatemai inalt dec6tcele structurate, permit exprimarea suntnestresante, spontand personalitd{ii, pulsiunilor inconEtia dezvdluirea entului,las6liberdasocialiade idei, elimindndastfelbias-urile(erorile sistematice) interviului structurat. Interviul centrat (ghidat saufocalizat),ca tehnicdde cercetare gtiin{elesocioumane, in a fost prezentat RobertK. Merton, M. Fiske qi P.Kendall (1956).Esteun intewiusemistrucde turat, in sensulcb abordeazd teme Ei ipotezedinainte stabilite - ca gi interviurile structruate-, dar intrebdrileqi succesiunea nu suntprestabilite ca qi in cazulinterviurilor nestructurate. lor Tehnicapropusdde RobertK. Merton impunecentrarea convorbirii pe o experienli comunir tuturorsubieclilor(de exemplu,implicarea inff-o anumitd ac{iune, vizionarea aceluiagi spectacol de teatru sau film etc.). Respectiva experienldtraitd de tofi cei care urmeazda fi intervievali gi esteanalizatd anteriorde c[tre cercetitor,careeviden{iazb elementele semnificative structura

qJeJo rlzrlrpur dru8 ep urienlrsugpc ep Jol Jndru8ep eleldolSe luns pt re peJcerecIJnsundspJ arD^alMatm pcluqat nc dntB ap nincnq erdsapaJ€rcnlo-rlul ap ezetodrgzeelmnroJ'(ISAD c$1lrpg 'V' 'JlLu !ryndru8 e npnrs ep lericerrpIrupecq sndrure-s dn:8 ep rnlnrarolu €cgr{el f 'pu€lD urelv ep eleurr:dxeeJepelep elctmdeleunolueuodrulap llqesoopec su{ar tuol'leroldxs urind ee:duerelun eredocu Fu€lCurqvml e qc€o1opo1er,u-ocrloJoel?{nqr4uoc '1xs1uoJ rm-Jlul 'nrlJelur ap d4 lsecee1ereog,r.ud ecrSoyopoleu Beueruese Mnrs eurindtrugde u1 uI ne rSn1ol lraierdFrpnls u1 rS8ur1eryeur prceds u1 'ecrldrua ell1pnrs p1€z1pnsep eu€oJ urulv gzeourdo dn:8 rolalep e ere8elncep ppoletuo etse- (SgOt) IUTEID ec€olorcosoqrsd 'dntB eiue8txseJeeJ?c ap ptata\ut tb gzeezlJlln elBIJos es elrJqt$JeruJ op Inr^Jelul'acgrcads 'louostad uJ rS ep nluau! ep dr1mlsece BJ-BJB'apundsqr eueosred nrrr-re1ur yruopredo:oueos eruc -red pnopeJluJ Isru o oJeonmruoJ ec gzellilep es InIAJoluI'eesepe IeJ 'dnr8 ap InlAJeluI 'acrSolorcosoqrsd pc eerernSq;sep leJlse'npsplor u1qiuauedxegUurnue rdrpuocelle uJgzeez\eerasrrJrqJoAuoc 'leleder potu uJ qcrlde es Inl^relul pund appqcue u1 r$ o elSapugqop leler^Jalur Flcelqns prn8urs pcqnedereloqrsd uI eleueosred eJeceg eJrqJoAuoc urp nc ecncerdu1'uo4ueSs esuFdnc o u1'aloladatrresa)run g ]od epmruelul nc 'gp8er ep 'ece3€-epwen€ erutdoep e1elepuos 'QzrleeJ nu JB-s Inlnlpnls In^rlcerqoomc ep qpurrdncgs olnqe4 ele rep'aleqepp urind mu grRI'asrurog lod nu ac ep{uese alerueyqord n€sllntrr reru g lod nr^Jelulep elunprq8'elSsrg 'Inlnl^Jelul lrup"c uJ olzlncsrprJ E gzeeulrn '1e;1p ec arualqo:dep nes IJqqe4uIep qNII o lgcep elerll€ glurzetdatnu nl^relul ep pprq8 ep nc B e6l 'JoJrJol€Jedo 1ruo1nle rnlruBuorlserlc erecrlde ?olelllepow teluezetde-s pugc teuo -pseqcerdsapplolrdec ulgplr-rl lsoJBesrqcuJ nc nc IJpqer1uJ JolrJnr^relur IJpqe4uJ rSaslqcsep 'rol ru?qurqssrsrolugqa4urruglruruoJeJ ep nes rugzrl]qne}qetuelqoJd rrmrsaccns "eplrFqrsod nu ep Jol ep roloruelrue8epee1euoqq pzelcgeueq (ntrue1ul lruopredones)lruolgracrec lnrpecuI 'ecrSoloqrsd ecrSolorcos u1 ep rS aluqlecJec elezrlrp SrelIms rmrnJetur IeJlsV'aprntJn4s rolrt -n!^raru!euo8elecurp eged ceJoslqluglrqqerlu[ nr 1*eqqrsep lrpqartug nr allrnllralul 'etincsrp u3 'Jicerqns g4gr eiueuedxeJorJelue ep esndg JoAaJ elspedsepuglcelas lerpnls B IruolplecJeJ gc Jnlde;etsatueuodul 1€4ueo Inlnllretm Uuexulgc gmnetde (gteD,(apeg 'C qleuue) ',,eplncsrp gruJoJ Inlnl^Jelu lSn1o1 gp r$ o eleurelqord ol€olpcpm8rse q1ern1cru1s luns elrrenoleJ 'V'Jpzatr apezeettgdep - GSZ'L96I18960rosoIAI es" eetulrllqlxegw rep 'epuuogrolepoleru 'e1ice;srlesur-erice;sr1es -erde- lerluec Inr^JeluJ pugzr^erurdoap tSapnlcegIrqqo4u1 ep BeJels qurelor?teg nlued 'gclrntuep n8elocluctmru nBIruruoJ nrlrolur ap pplq8 uJgsnlcur os ueluods 'p1euo4ed €eJecnpuoc lereretmurel Inuol ep lerolsecu BcrlrlodrSgnrle4srurrup? eereqSerrurdns -srslroyueps Inlonruiroprnqurqcs INuelsIS :eurs1 sd lpcunurap eloJoilelncexeep €ulcJes 1do 'el€Lqsnprn ncunruerice3srldsurTzricu;srles nc l€x€ eJell€r4snpurruolrormur pnplAlpq IN^reluI €l ernquluocer€c rrrolceJpur,rud (gsot) norxehtr'u rnl Inrprus(pasncolto Pap!/a) l"4uec 'V'J (967'L96Il8g6) rasoIAI unq rnlnr^-relur er?zrtrlnep nydruexe un edet gzeelualuu'oc e 'vtazlletre e1ien11s lppcgdtul u1 g uJ B qlrlcerqnsefueuedxeedglezrletol €eJrqJoluoc ol€pJoqe JoAec eleulalqordelsxu luns 'Plepetienlts uJJoleu€os ed eJucuJ'ntalalur ap pptB un pzvq plsueo€ pzeetoqele IruolglacJeJ -redrupcrldrur punudezelodreplnuuo;1rmg'p'u'e'S eunticeep elelepou'retfenlts elefurcesuoc
69f gcrOolorcos erelacroo ep Ecrur-lol ln!ruolul ec

160

Inifiere in cercetareasociologica

cauz6, reacfiileproprii. Din aceastd ei in apartenentd, timp ce in interviurilepersonale dezvdluie in in interviurile de gnrp opiniile sunt exprimatecu mai multd intensitate, timp ce opiniile minoriDe tare riscd sd rdmdnbneexprimate. aici decurgeo concluziecu valoaremetodologicdmai probleml utilizdnd tehnici diferite riscd sd ob{ind studiazdaceeagi largS:,,cercetdtoriicare rezultatedificil de comparat,chiar contradictorii. formdrii interviuluide grupunul din volumelededicate RogerMucchielli(1968)consacrd gi o prezentAnd regulilede deslEgurare propundnd seriede exerpermanente gtiinfeleurnane, in qi de psihosociologicd in acfiturea schimbare cilii de utilizarea interviuluide grupin cunoaqterea existen{arealda unui grup Estede re[inut faptul cd acesttip de interviu presupune a opiniilor. pusein discu{ie. un colectivla problemele in caresbelaboreze interacliune rdspuns de persoane unui rdspuns individuale, cu formularea ci Nu avemde-afacecu o jrxtapunerea unor rdsprursuri de trebuiesd se fac6 acceptat grup. caresb exprime opinia de grup. Cercetdtorul The William F. White, autorullucrdrii StreetCornerSociety. SocialeStructureof an Italian prin intermediulmembrilor influen{i, a cercetdtorului (1943), recomandd introducerea, Slum respectqi increderedin partea in grupul pe care-l studiazl. Astfel, cercetdtoruldobdndeEte o membrilor grupului. Sigur,interviul de grup necesitd preg[tire psihologic6atentd(stabilirea psihicaa participantilor interviu q.a.m.d.), Ia reciprocd, deblocarea unor relalii de incredere din a precumEianumitemdsuride organizare discu{ieicolective(convocarea timp a participancondifiilor de confort,eliminafilor, Iimitareadurateiintervaluluila cel mult trei ore,asigurarea jurul unei meserofundeetc.). participanlilorin a rea surselorde distragere atenliei,plasarea colectivela o chestionare de oblinerea rdspunsuri Henri H. Stahl(1974),vorbind despre cdndse interogbriiin grup" serecomanddinfaza de prospectare, cd.,,procedeul verbald,aratd, problematiciide studiu. informalii utile pentruadAncirea pot obline de la persoanele convocate pentru cercetdtor, mai multora sunt la fel de interesante Rispunsurile investite cu adeziunea fumizatede ,,opozan[i". in cazulconvorbirilorcolective, ca gi informa[iiledivergente ,,Regula $i pufin, dar qtie carevorbegte socialestetdcerea. bun anchetatorul E de aur a oricdrui anchetator Henri H. Stahl(1974,272). sd facdpe allii s6vorbeasci"- remarca interviurilor focalizatecu cele ale interviurilor de Focus grupurile imbind caracteristicile grup.Aceastdtehnicdde cercetare calitativdpoartdqi numelede ,,interviude grup in profuna grupurileca,,o tehnicdde colectare datelor zime".David L. Morgan(1996)defineqte/ocas la stabilitbde cdtrecercetdtor". prin interacfiunea dintremembriigrupului,referitoare o problemd pe in RobertK. Merton ( I 987) a ardtat intre interviul focalizat, carel-a experimentat cercetdcd '50 privind influen{eimassmediaaspraopiniei publice,qifocus grupurileutilizate rile din anii lnteresulcercetdtorilor in dar aziin special studiiledepialnexistdcontinuitate, Eidiscontinuitate. tehnicd(R.A. penlrufocus grupuri a sporit dupa 1980.Au apdrutmonografii despreaceastd lui Krueger,1988;D.L. Morgan,1988)qi s-aretipirit lucrarea RobertK. Merton,Marjorie Fiske qi P.LKendall(1956).in Romdnia, intr-o monografie Alfred Bulai (2000)a prezqntat recent,

"ttTfffi?T::#

grupurilor relevb cd aceastd tehnicda fost utilizatd in domenii variate (Etiinfelecomunicdrii, in gtiin{eleeducaliei,gtiin{epolitice, slnltate publicaqi in mod deosebit studiile de marketing) politicd,a devianfei,a vdrstelor, muncii a medicald, in multiple arii ale sociologiei(sociologia Ei (1996) considerdcd.focus grupul igi gdsegte aplicabilitatespeciala o etc.). David L. Morgan cu in planificarea familiei Eiin studiileprivind imbolnbvirile HIV/SIDA.

;?ilf*?,T'l,l'",,"'J,ani raprima u,"a tehnicii de de 0,")n focus

qlerceds
IICTMIII 3 .IIJECI

sncol11

eu
EISlJ

'v'u)
ep l$
-gleilec

rolel€p -rngord
ep JolIJn

erlsJep eln8eX" 'nlpnN os pugc
EJ€UOI

'('"te
-SUrrulT

'n4ede1 ap otuelelptu I€tuelecn4uedundnfr srnolnutc olso FueuoueJepq1€cgqsnf arslecJec ep .lrndruaep ed (vaa)re3uz1r; '1epq1entpgato nt orl^puloqu4 ellmcsu hIH sarecnpeu zs uJ nes'rmdru8 snco!ep yy$z1ue1rc ne-seJecug'ctxe141 EI"IIrueJuerecgruuld erdsap-eec .g rs o gzee'aesa4decxe e3 'ese$ n4ed er1u1 porn,id(t sot) uor(1_qc1og ep?snpum€erele3rec 'gln8er ep'gzeuet euzurgord uI elslel^Jelul g 8 nluod atln4suocroprndruS lrugurnN 'lerie8tlserrul roltituls ln1soc er8ep4S undrufl ep lnp-IPumueerecqdrlpur3l psuJscnp ryrglueu'Ges gorpuooeeec'alenatn-re1ur .gl€r3os rolrnduS FZ€c uI ts q1du9u1es IaJ 3'I es"lc rus eser elsenFdec BeeJu1eueSouro urp 'stqcsepreu ;l*.", elundruB uJ lgcep euegouroepmdru3 ut'mlnxes lB erepeAep pUcund €-S 'u€lruls tuns dn-€ sncolelrliuedrcrgederecq elttitpuoc gc Ancslp giuearcrUeO 1€l€lsuoc 'aged eeJeJ€dtuoc ep 'rS eeJc€ ep 'eyed 911e ed rolFnsrmdsqr ul ,oiirir,"tn actdord In1erullc ag'SuqelJelu ep elIIpqS uJ3c ere u ep pleluezre eerelueurflesqJPze:6olde o-rp 'e1€ltreloJs "4.€lnfirse ep FIaAIU .e{epdod eua?ouro e:uceg n-4ued ep lueruSes Fndru8 sllrulsuoc luns 'emldecerluoc roleceollru €eJezllqn'lett:etu srurls .pcgl$oefl €rJe(clluouocs-olcos PSWDTS <91eIIIuI€J qz€IPqs es qc"p 'nldurexe .p6rgt .xes elepqerre1 eerecgrueld uI eJgreptsuoc nel eS 'rcrlsualceJec e1 elnunuspdnp rariepdod oatoluawSas o( .rrJgleJJec In^rlcerqoap ericurgu1 'ruguorluese puelqord 9lp g € €ec elseE'nlncslp3rmlepu1 r€.,, €esep€ piee,pa"ordes IeJ '(reiua8rerue rnpdru8 ecgtcedsJolIrPqaIuI e tode TnuBpap) ctualnd u1 et8ele4s(q llezrprepuels 3l e upqe4ul tsurolace lndacug IIJqzII4n rS(eruzrprepuels) '1 q€ls ePruocerlet8elerls(z :rrqurquocap undq gnop eucsep(qOOt)ue8ro6l Fzrprepu€1s "l etmdeg Ilrqulquoo€uelqord gsug p1,regrollmAnfr snco!lalua*nwa pu&sap nc luqzlpJ€puuls u1'$uedlclued :gluezerd ropmdruSmcolea1v1lJol€tu urind rurunesllruu reru4se ?eJ€zrpJupuas erlurp rolaiuere;rpeere{uepl^e elsergrurnes pugc rollJ ap ruoSelecrolelrreJrpeFrnsrmdsgr np'ax{ltpqa4uJ Dl tttprapD4tota etdnv DannpJzpuots qrn8rse -ndruBmeofeelelqrqeredruoc 'uouetr ') ueqo5 'Irrpzlpr€pu€ls '16 s1'rofreyl l 15s>1s1g eius1e s?rleru (OOOtlqSOt) Ilspua) erepel ep lcund qC u1'ct3o1opo1elu sncolnc qrn1g8el srdsepgp".!f eseprndn-€ eietelue,'e

'('p'rue
eeJIIIq€I

eeued mlruolp uollnll srmdsg 'a$ncq dru3 m eJ€qlu -Jexee Ilr9ruro qqiqo reru gc -lroult 'gznec
gct6olot

'du8 ep sp eluincslpulued JolqleJJec elsxg Joleru e 'qledtcuud gpolou ?c'ecrSolotcos IeFI{3ue rS -elqord Ilrqcglre^ pdocs ug'ereo1p1n[e leige.rels: euoleulqluocel4llepolu €4€d e-epee3 (7 rln gpole* Bc,rnpdn-rf sncoleemzrl ulp e8rncep erec'eymdru? sncotnc'e1ed .oselnc rolol"p eer"l"rdrllur -t*A *lse8nsrnlruolglmrecEreJo erelv (e ulp oJalcose plFzeJeJEI[quoJep el?]ITepour releqcrrs -rcuudqpoleur ,ecrSolorcos ec 'euzurgord ugdru8 ep epdncslpuI Pl€llelepleur ?zrleueep op e) rS n-r1uad (eriepdodeprolelueur8as ro1undru8eotn19c1e Joloep eeJ?uluuelep roleruelqord nlpnrsep selulllspolDlluF rer ?leqcu€ 'pludrcurrd gctSolotcos -ecordBaJllrqels rulued elsea-las (Z ep alse -erds:e1,Fndru8 snco!ajraculrolrlprus3llsuel3€J?3 sJsulquloc dq ealop l€-apIa3 rs .gler{3ue (m-4ul roduesnlcurarJqs er€cellrpqe4uJ eleuelqo:d ecgquepl e -dntlep J"uorlseqc eluud {I ulp sncolnrJr. € lgluJr€rueeJenlceJe plsuoceJ€ulquocep al€llT€polu n4ued :o^Il"llpc elet nJ eAIplIlIreJJolepoleru 'qAIFtIlu"c Ber '-I luns qc Wl?Ize (gOgt)ue8ro141 pl^B(I € er€urquocop unpo1llruled epqrsod nJgulqruleSqAqB}IlEceeJE}ecJec.?lseceInIeJuI.eueosradepoJ"IuJgl'unuInunBoJs}oqcu8€I nc J9IIJ ps rodeuc n4ued 'eiuet:edxeap e';nd4 eJlJllueplu ep pfelue're erg"leqcu€ g"*"ri 'epnpl^Ipu nc slunl^Jelulnc ts reuotlsell}ep gzeqedeleqcue -nduE". e€e1er15 sncofrugtflqrnoc epmdn:8snsol Ie[u uJ plceds,rl]"pq"l tSepopru all€nc etmlxeuoc €esep€ lec epzll4n lrms
t9l pcrOolorcos al€loclac ep Eclutlol Bc Inlrualul

162

lnilierein cercetareasociologica

saturaliei. Dupd primelefocus grupuri, cercetitorulpoateajungela concluziacd rdspunsurile se repeti qi cd un novfocus grup nu ar mai aducenimic in plus. cufocus grupurilesepuneproblemastructurdrii, careyizeazddoudaspecte: $i in legbtur-a topicii cercetdrii(urmirirea problemelorin discua) controlulmoderatorului asupra respectdrii tie); b) controlul exercitatde cdtremoderatorin ceeace privegteinteractiuniledintre membrii grupurilor. ambele in situatii,aga cum remarca DavidL. Morgan(1996,145),gradulimplicdrii important.Factorul-cheie structurdriifocusgrupuriloril al moderatoruluireprezintdun aspect problemelorurmdrite:cu cat num6rul lor estemai mare, cu atat gradul de constituienumbrul sffucturareafocus grupului estemai ridicat. Se acceptd cdfocus grupurile nu ar trebui sd cuprind6, fiecare,mai mult de cinci probleme.in cercetdrile marketingnumbrul problemelor de estemai mare, astfel cd moderatorulse implicd mai mult, iarfocus grupul estemai puternic structurat.Cercetdrilorsociologicele sunt proprii/ocas grupurilemai slab structurate. in fine, specialiEtiidezbatgi problemavolumului grupurilor. Unii metodologi apreciazir cd in grupurile mai reduseca volum participan{iise implicd mai mult, iEi manifest6mai liber opt opiniile Eiemofiile decdtin grupurilemai numeroase. plus,in grupurilede Ease, persoane in moderatorul poateimplicamai mult, in sensul se stimuldriiinteractiunii dintreparticipan{i. qi grupurilorsunt relevatede cdtremulli autori. Avantajele dezavantajeleutilizdrlifocrzs (Tabelul RichardA. Krueger(1988)le enumerd 7.3). Tabelul 7.3. AvantajeleSi dezavantajele tehniciifocus grupurilor (dupdR.A. Krueger,1988)
Avantaje 1. Cuorindedate din viata realdin mediulsocialconcret. 2. Este flexibili. 3. Are o inalte validitate. 4. Producerezultateraoid. 5. Costurilesunt reduse. Dezavantaje un 1 Asigurdcercetdtorului controlmai redus,in comparaliecu interviurile individuale. 2. Datelesunt diticilde analizat. abilitatisoeciale. 3. Solicitdcercetatorului 4. Diferenlele dintregrupuripot fi distorsionate. grupurilor 5. Organizarea este dificild 6. Disculiile trebuiesi fie conduseintr-o atmosferacare se incurajezeinteracliunea.

Pentruinlelegerea tari" qi a ,,punctelor slabe"aletehnicii/oczsgrupurilor,trebuie ,Bunctelor si compardmaceastd modalitatede studiucu alte tehnici qi metodesociologice.S-a remarcat cd, in comparaliecufocus grupruile, interviurile individualepot generamai multe idei (E.F, Fem, 1982),cd anchetele sociologiceasigurdo mai bundcunoa$tere atitudinilor gi experiena (V.M. Wardet a|.,1992).Pede altdparte, unii cercetitori- de exemplu, David felorpopulafiei L. Morgan gi RichardA. Krueger ( I 993) - au atrasaten{iacd rezultatel focus grupurilor nu e rentltd, insumarea din opiniilor individuale,ci din interac{iunea (sinergia)grupului.Acestfenomen a fost numit ,,efectde grup" (M.A. Carey,1994).S-aconstatat in gedinfele cd defocus grup seproduceo anumit[ ,,polarizare"a grupului, adicdparticipan{iiadoptdpozifii mai accentuat pozitivesaunegative de problemele (S. puse discutie Sussman al.,l99l). Deqiefectul fa[d in et de polarizareestemic (explicd patru la sutd din varianla schimbdrii atitudinale),el poatefi semnificativ in analizarezultatelor.Nu hebuie ignorat.Un punct slab al tehniciifocus grupurilor

es ec e8ueleiuJ elnter-gs'oreo ps ",iili;

qi".1ip s nrlued,uno:j.:: Jrrll rnrpni iild#ilililJ""J:::; ill ;

nJ;1)eqerlqluns r$gr8eeu pugSrigul nes ruasap r$ndsd nes ?u:r o pleercorn "; leJlsp

qsrel el ps 21co{at ta"t^

oJl-up ericu4srp ?esepu. -iFer ug Jnsecord entlse8ns Jololueu epJol rnlnrpqs r. olu ::1lo^zee 'roFrgqe4uJ eor€lnru 'C rneuue) .Jteuotul eljuele e8e4e_ ror

luJu-s oo?oaco4urp .srn rSetul rt4'eued qlle )uor elyop', "p "alrrr"rsno*, *nr"ra pclqlsd r crurelndeiuenuul ,oon"1lr*

jr] :::,,:'$lil::i,;'_::;f :i:t,,:**:l{i'i_:xttrJHT it:.1t[:lffi
ound eJ€c'-tolttdocrLtp'a*Jaruterdnse

-Junu:c e g^Ilcelons "lnoO i,.fld -Iun(uoc g^lcelqns l2irrrhn ,a^^ ,r11nr eiuuec rsep,

pJq{unu nrpeu lrueJnqeso^ ru€ rlJqclunluoc eeJ?llo^Zop uJeJeso_ e alrlcerqns rrunl eere8rlsenur r IlJgllo^z3p -?zeJ u glseese e) ur -qnso Bcrrr uiunuord

- - v,rs dr'yrdn urec

eueosrad'llueruop orrrerrp u1p psll*caa,;"d*-fi:lu*""ju::;ff,i:J1;ufi""j::]ff j,:l:h:ff
n's rrrurr nr lijnpn ", ;,;:;'; ..,o15;ao" 1odalrmrruaruy BeJ,^e!^rerul

ts I{.lruolqlecroc e:1u1p ole eleuotsegord eJsiuareJlp er?ce* glep l"rnr-t" orro, :.-T^"1: "11rn "O 'rdor I 1o4

xil[:"":,""il:ff ;r#:r;i;:xn{*,r:#thiiT,'#:m

etiuerce8e4e eluc.:rr.rDlrrhy^^r^ es

rlqord"l"rnoig-*

-rrcslp tanlzuo earcu1d.e g1c ec roJundu8 snco/etuqet op elecrprJ algpqo4uJ eleotnu.uefrol e1undru8 snrgfsaccns nc lezrJrl 'o:966t ,.1o p addog.l .:1.f3"H n?secruloJolur rJenxes rrjeJer lue
col

gcr6o;orcos aJplagleo gcruqal ap ec Inrruelul

164

Inifierein cercetareasociologicA

Ecolarului mic pot fi utilizate povestiri sau fraze ceurmeazda fi completate. De asemenea,pot fi folosite gi metode de proiec{ie (de exemplu, testele Rorschach,TAT qi altele). Interviurile cu elitele. in manualele universitare standardnu se discutd despre aceastdcategorie de interviuri. Lucrarea lui Michel Pingon qi Monique Pingon-Charlot Cdldtorie in marea burghezie (199712003),in care este sintetizati experien{adob6nditd inzece ani de cercetare asupra familiilor bogate de aristocra{i qi de vechi burghezi din Fran{a, m-a convins de utilitatea prezentirii specificului qi dificultaqilor intervievdrii persoanelordin clasa dominantd, apa(indnd inaltei societd{i, marii burghezli sa:u aristocrafiei.Am preferat termenul de ,,elite" celur de ,,clasd dominantd", utilizat de cei doi directori de studii de la Centrul Nalional pentru CercetareSociologicd din Paris, in{elegdndprin elite persoanelecare au capital economic, social, cultural, politic, simbolic, precum qi capacitateade al reconverti (Mihai Dinu Gheorghiu,2002), sau, in sens general, categoria sociald formatd din indivizii cu cea mai mare reputa{ie din ramura lor de activitate (marii savan[i, artigti, sportivi, oameni politici, reprezentan[ii de vdrf ai armatei gi ai cercurilor economice) Ei, in sensrestrdns,clasa celor care exercitd func{ii de conducere: elitele guvernamentaleqi elitele neguvernamentale(Vilfredo Pareto, 1916). Aqa cum spunea Raymond Aron (1967), ,,Elita esteconstituitd din cei care meritd note bune la competilia vielii sociale sau trag nurnere cdEtigdtoare loteria existentei sociale". Arn abordat raporh-rlmase/elite la in lucrarea Opinia publicd. Gdndesc masele despre ce,ri cum vor elitele? (Chelcea, 2002).in cele ce urmeazd md voi mdrgini la relevarea particularitblilor intervievdrii elitelor, cu referire la contextul lranziliei postdecembriste din Romdnia.

Mai intdi, suntemdatori cu o observa{ie; cercetarea sociologicd terena debutatcu anchede tele asuprasdrdcieiin cartierelemuncitoreqtidin Londra secolului al XIX-lea. Nimeni nu se indoiegte nici astdzide oportunitatea studieriimuncii gi vielii celormul{i qi defavoriza{i. Este vocaliasociologieide a scoatela luminl ,,ascunsul" - cum spunea sau GastonBachelard ascunsul mai alesceeace dominan{ii preadorescsd fie dezvdluit"(apudM. nu ,,inevitabil ;i qi Pingon M. Pingon-Charlot, 199712003,154). constituie partea Nu din sociologilor ,,trddare o a profesiei"sd studieze cartierele selecte, vile de lux gi oameni,,putred bogafi"?De ce cu de suntatAtde rarestudiileprivind mediilesociale privilegiate? Motivelesuntnumeroase. primul in rdnd- remarcdMichel Pingongi MoniquePingon-Charlot (199712003, -, sociologiifac 83) cercetdri finan{ate instituliilepublice,iar finan{atorii de suntpreapufin interesati cunoaEde tereaEtiinlificda claselor carenu pun probleme sociale, cum ar fi qomajul, emigrarea clandestina, asigurdrile socialeetc.Acest lucru esteevident.Mai subtildmi se pareargumenta{ia privind disimetriapoziliilor sociqle.
Provenili din claselemijlocii saupopularegi ocup6nd situaliesocialdmijtocie, sgun[scu(i in societatea o bund, dar gisindu-se in mod obiectiv in pozilie de declin, sociologii nu se simt niciodati bine infruntAndo lume pe socialS careo ignori saudesprecare,separdndu-se, preabine ci le estesocialmente qtiu superioari.Lucrdnd intr-un mediu popular sau de mijloc, sociologulse bucuri de o relatie ce-l favorizeazd. situaliade ancheti in el este in pozilie dominante, chiar dacd strategiilede interactiunepot sd repund provizoriu in cauzd acest echilibru.Lucrurile se deruleazi alrfel atunci cAndestevorba de a infrunta in timpul interviului sau in timpul lucrului pe terenagenli bine inzestra{i capitalsub toateformelesale,chiar sub formi culturald,agenfibogati cu in capital simbolic, adicl maniereqi cunogtinlecapabilede a pune in evidenqi,de a face indubitabila legitimitatea poziliei ocupate(M. Pingon Ei M. Pingon-Charlot,1991.12003, 84).

'9L6I u! mI 'cruoJe1e1 rme1serc? ,9961rrJ) €e^e lsod ecruo3 Vng eriepdodu\p yozL,uleurxorde 'pugr -elel Jollmlsodmlrugrunu eseopcelceds .pleJIpBJ e eerel$erc eJequrqcs plseec? lnurud uI n€ elezn€o leSuelcap oJ€c luns qnoe 'eJolsec€ Ie,,lrJoAeJ Inlrdoc,,l1ualepe - cruoJelel Fr^Jelur (SfOt)u'uqllc 'Vuo(l eJeprsuoc - eJ.8olorcos umc roleleqrw p,,Be4rnpildoco,:VnS urpElercos 33Ju1o3Je3 u1afiryorcttulaa snpo:dE-srulsournlnloces 1dolmuecep p3 preprsuoc o ur (3161 1e ,(0g ,gg6 leqregqcnl '1'y rSo1ce1; 'U,&0 Irolplecreo rrun .uoJelel uud rn1nr.,ue1ur lncgrceds l t) 'uolap| urtd unu,ta1ulrS(eleuosred'alcerrp) rel€g ''I eseleql pdnp'e1se e:ec ery1 aco!-o1-aco! uruMaut uJ'aJ€crunuoc eelelrleporu gdnp'pcgrselc ellmr^Jelul.eJluoJolol ap es ellrnl^Jolul 'rFeA€ € 3J€lnluncB Inpou rs 1n1e.,rru p:qg3e1u3giueprudql€lseJru€uernqarl (11 ep nc 'eleqro^ezolortuoc rs-ps elrriorue gcseeuedels rs rs-gs ne leipnuJ gc p;du3pulu 13p,?nrsrncsrp qJrulo^uzep gpe^opn?p elelrlesrJo ep elFlu r?tuelacep'gc rnlqdeSeerezrluarlsuoc (01 'PlBuorlserlJ gueosred ps €urAep Iruo]€]eJrec Jo]"leqcu?urp ec lfqtt[qtsod € erureprsuoc uerenl (6 rrJ 'ol€lercos €llpuJurp roleueosred eleiueznrulued 'arcru:e8nys (g eurudxeqseJ?c etielueu4serr uldopepAJolelecJec o pJpC lUcedse.r lnSolorcos '(rurqrorruoc lFplruep e pdeleerurrdrrJurind eueosJed e14e1er ap oJaJnc eurrrdxers-es ernqerlp8olorcog (1 1ac)qle,rerruelur JnpJoce 'rnlruolelecJec profuoJ ep uud ln-sffatl Ber1u1 r$ erelueu -rlsen pedserrSeiuro,rgung elnuduHd'1pFn1e3 oloJorueu ru1ued e]€JB es eundrur (9 es e5 'rnlnrnJslur eelezrleot rulued elrsrcopluns rnlnJrxol FIoJluoJ rS1n1ce1 (g 'erelseJp u eercTuezat4(y Ili-etlleug rSruelecrec 'rnlrurolorsos 313l€uorseJord rs es elsg (g lndecur€l ep oJ€l3ep €s Jeseceu 1rue:eur1r gprcos eeurSuo 'qiuere;epep eurprqrle eldopeps ,amluezetd o ernqe4 e1 (7 Jn8olorcos 'elet8elrnrrd usulcurp eueleudrrlnu€J raun uegedulp gyuuosred eeJ€pu€uoceJ pFqesuedsrpur 'lepJoc€ else eg ES Inr^Jelu m rulued (I :pzeeufin runc gdnp]ezrloturs ue-ol ereced 'e1e1r1e JolrJnrlJalul nc eoJ?zrlpoJ pura,ud rJr€ere,re;ec purrdsep (bbs6I , e00zl L66I) es atzaqS"tnq oal?w uJauoplDJ 1oFeq3-uo5urd enbruo141 uo5ur4IeqJIhl rnl eeJer3nl rS urc '\966I'nuori ua assaU)u ap sawote sapl\two{sa4sou{q 'saurytotsapuDrg:266I'saao.l[o,p slatyonb 'sroaBtnoq staztpnA '.6961'snu.tnnb nnaq sa1sunq) riurcolsuerS rzeq8rnqruuur erdsepIJqJcnJ snpo-rd eJec ne 'llnrrlhtr 'srm4) enbruo6lrsuo5ur4 nus'(6161 !o1ruq3-uo5ur4 apoos anbg1.t2 ruawaBn[np Ieqclhtr 'uoUcuUStC[ e nJ'nerprnogoxeld D?es r$ ruolgracrac grdeege ltmsurncese'IiewgJpul riueledruoc tSlac 'ntpnlsap etueleelsoJe U rV ias€rue1ezeegoder runC egluroos es uelelrJe8eur erdep IS csepueS a3 elunl o-JluJ perJ LelauuoJ eleolqnspleildec lJpugqop ne-rsun3 acsorgrl ;9}deeJp eJ€c Eevtnlgturzelde: runc :glueuluopes€Jc reced r$e8rlsenur;l-e 1nUoJo uJ lSl urp ep €luetu J€ 'lsnloJ 'ruoJoJloJ olercos ru1ued 'elsrxe rS e11eu3" lriern e qtelduoc reureare8eleiug ,,el€]ercos nesluenguuJd eSeur?reru elerergdcur ecrSoJorcos etaqrue lruelu€c uJlgcaprnyn4$encnge1e 'sJrqrsecceur 'qurqrls'rrra'el allntu ruruolec uJ 'e1se geSoqrolec ps e1 IoBJ punfe gqer8epr€l{ uatun.1'Jiurupru uuuoticutg nes IJollcunurep 'uolpielur nBS uosoJord elsepourultru€Jurp ep 'erugruogurp rrSolorcos prqg8eyug utnordelelcosttieta. lJolglooJec tu nc fpru reu Iec rou€l r$ tSereoleleleJ elselzeou€groyrSolorcosglercos e eriunlrs uiueruenord rS erdsep esnds e1a3
cot

gcr6olorcos arelacracep potuqelec lntrualul

166

Inllierein cercetareasociologicd

popula{iei acces telefonsdfie de 98%). cu la ca aproximativ93%. Seprevedea in 1982ponderea datorite de in al doilearAnd,interviultelefonica cuceritun loc privilegiatcaprocedeu investigare Randomdigit dialing (RDD). adecvat: punerii la punct a unui sistemde eqantionare nu limitati cu posturitelefonice permite dotarea in celemai multe {dri,intre careEiRomdnia, La unor ancheteprin telefon reprezentative. inceputul lunii iunie 2002,in faranoashir efectuarea cI ceea ar insemna mai pulin dejumdtate ce circapafiu milioanedeposturitelefonice, func{ionau la telefon. Repartiliaposturilor telefonicein mediul din popula{iade peste l8 ani are acces decdtin mediul urban.Totugi,pentruanumitecategoriide populafie rural estemult mai scdzutd gi pentruanumitecentreurbane,cu valoareexperimentalisepoateapelala interviul telefonic. telefonicereprezentade in perspectivb vor crea,probabil,condi{iipentruefectuarea anchete se pentru a apelaeficient la interviul telefonic va trebui sd tive gi in lara noastr6.Pdndatunci, au sociale intr-o Ce la persoanelor acces un telefon? categorii cu stabilim:careestepropor{ia mai mare misurd posturi telefoniceacas[?Cine sunt cei ce nu au accesla telefon? prin interviu telefonic prezintilanumiteparticulapentruanchetele eEantionului Selectarea popula{ieipentru anchetele,,clasice".Este vorba de o rita1i in comparaliecu eEantionarea care la persoanelor au acces respectivele a eEantionarenumerelorde telefonEiapoide selectarea cbrlile de posturi telefonicein vedereaintervievdrii lor. lni{ial, s-aufolosit pentru eEantionare multe telefoane o nu insb cd acestea reprezintd bundbazdde eEantionare: telefon.S-a constatat particularenu aparin cd(ile de telefon,numerelede telefonse schimbd,astfel cd se face greu neajunsuri, de distinc{ieintre numerele telefonde la serviciuqi de la domiciliu. Datefiind aceste numerelorde telefon. Sunt seleclate s-apropusutilizareasistemuluiRDD pentruegantionarea mai intdi zonelegeografice,in urma stratificdrii lor dupdanumitecriterii. FiecarezonAareun pe anumit prefix. Se face apoi selec[iaaleatoriea numerelorde telefon qi a persoanelor, baza aleatoriu proiectate LeslieKish (1949).Dacdnumdrulde telefonselectat de tabelelorde selec{ie o in (de exemplu,1234567)corespunde unei gospoddrii carelocuiegte familie formatddin hei persoane, atunci seurm[regtein tabelulde selecliepe rdndul al treilea (nr. membrilor familiei) persoana (ultima cifrb a num[rului de telefon)EisedeterminS la intersec{ia coloanaa $aptea cu cu careva trebui fbcut interviul (ceade-atreiapersoanldin familie, in ordineadescrescdtoare presupune operatorulde interviuri telefonicesa ca a vdrstei).Aceastbmodalitatede selecqie persoane la adresa unde esteinstalattelefonul?Cdte au vdrstade locuiesc se intereseze: cdte g.a.m.d. Aceste pestel8 ani?Careestepersoana mai in vdrstd familie?Apoi urmbtoarea? cea din cu datevor fi inscriseintr-un tabel (Tabelul7.3) O datdidentificatdpersoana care se va face interviul, aceasta trebui chematdla telefonsauvor trebui fixate datagi ora la carear putea va fi intervievat[ telefonic (Tabelul7.4). Tabelul 7.4. Tabelcu membrii familiei
Nr.
Numele gi prenumele Vdrsta

1,

J.

4.

-Jo^uoc 4redrue4r4e ls nrruelure1edrcrgedu ep lue^se{ -l.o,ryere.elrz?cs le{en40ru qryowp I€ucoJ. acot-oyacolJnIAJeluI rrrlereduroc 'roleueosrao nc u asipe, leu le{err4ourerueJqord rm leruer'ezep ec - ermdesecruoJelel rololeqcue pcrlcerd e pesmJepug nc elppi 14 re1q3 o 1s Eeueruosuerdsep pse$eJndod o eu' ec n4uad.pmlrcrJqnd e,uedurec'o","1sJiH#TrffJ# ap alupecerd lnqe4ff eJru -oJolel aloleqcu? uopeJc '€eJrgJo^uoc pc ezryer,ctulee).lspsreJ 0lderp q"iuo3"pl *"^"iiri ep eduelurEJepISuoc $1ntu:reriaqls Inrlpeululp wlnzetcruoJeJal rnlnr^Jelureptelue,,ezeq

rcurc Arl€urxorde ps ep eg olnqe' (oo'oreuoquese ,"r",#lf;"J;rf?;f;i.ffi Tff;

uopuese ureerepnlrq eldecce1s ps rolpyprqpe roJlpldo egcgriur4s 1s

e e e q
E E

(
Ie
NL

e u
ol 'u n

op 'Julsod rrmuoqseqcnc ,rrlereduoc) nepecordrrusersBolurrlqrxeu rs umcerd ,Jllf;;;; uoJu^er^Jelur pmSrsu Jqsruruou€ efeluerre sp rs ecgzeeuofiuew (z,,ga)z(e1pg.c urarruej royFnsundspr ppnueruper?cgrpoo eereu D r$ -ruosuoc gu*urJe3s loJlsv'mlruol€JncJec elJorueur uJ lcaJJp esnpo4urpurg oFmsrmdsgr to1 eeunlsecsns ollJgqoJluJ ,eleuolluuso uJ Jsuruuelun ed gzeesge uoJelelop eleJerunugzearcuaS pwelsrs uJ 'oruo4colo Jruelndruoc'11y3 rnJruor'JnJl?c .ereqcue Inrs,ped-roFmpoc ep lrueJsrru4 erm ep earecgrpob Jruoleredo tolrnsrmdspr € surs r{ erqou ap eFdaredo fpror. ts rep 'ecrSoloroos Joloreqcu? l€lol Jndup rerununu ocnpeJ "*niugqn,,li" Je e1v3 - Bu|aa!^ratutauoqdala. pa$lsD-Jafldwo2) roleJncJec leNrsscruoJelel .ecruqel ep rolupuoriceS;ed Jnr^JaluJ gluolep rs vns u* prcedsuJac€oJorcos errrplerrer uJeruzrl4npgml04pagqop8 cruoJorel Fr^rolul 'rnJnr^Jelur .g?elecJeJ eJzluaurepury ;nrrsrgs erdsal-npugsuld oJr&qerruJ euelqord op ugqe4ug lceJlpele8eJ prmdes es lndecurpl ep rruoJelelrnlnrlJeru I vlzet ugi,euo4seqc ep orrqesoop ,ecppu'r,uocer ards (gSOt).{erg.g.1 .,oJpgqar;ug peurpro e'$enudec eaecu1:o1q1.,ge J€IJol€Iu ps Flsoce esdrlecseeuqdns lgcuJsnpuoo laJls?rnqa{ pAInhJeluJ .(.c1a eSgJld,rfer3 -o10;)ecgerS'r€rJer'ru elezrJrln g 10dnu ecruoJalor eJunr^JelurrJpc sereruJ eJep elsa eurs z,nulluoo 1o4 iitolc alsg 2|sa1atry i2rhznnptu 'oly:pue8 ep alFpqe4uJ o-g elue^Oe{ g ro^ 'eriesrazruoc anurluoc cseJop colu'qe4uJ pc ^?s sayaiug cruoJelel n" rnJrug p ryAec llelqleceI eWL+e sJeueosred pc ern8tsues PSmge4 rol e4secy'nr^JoJur JolrJoleJodo ep eereuuogrs eere3ep .(.qe elunnc ulued ecgrcedsaiuuec lcle ep Bmceq e4urp roleznedeaun8unl,J1e4rcp,ep1 -Isuelur'ruqwll) mlruoleredoeJ€ oleco^ oJltrlsrJelcelpad pzeazeqes c erse:drur eurud'cruo3a1e1 uJ'(1ncg1d Im no Pueos:ad eg psnr^Jelu ap cIZg JnIAJelw o Bc Jnlolu:ado €iuuecrcleep) gletvr,op u3 Prru?u olseuoquese qreuoriceles eueosrad nc ]c?luoclnund aco!-o7-aco!1np,rsa1.,i uj g"nq 'acot-o7-acolrnr^Jelur nc uoder ugfP'Felncll,ndaJaun rrn ,i1nr-"r,r, euem$q;seq "ruog"J"1
I

o es

v
I

7

J

v
L

e v
I
t

I I I t

z9t rz9 e,vt z ztt rtt
.8.4
t

9 I

v n
E

a
l

e v
t

z z
I

, E
t

z.

I t

e
I

a ,

e z z
I

z
t

z
t

,

o tl twot tol ttqwaw o(ca1as ru1uad pqol
L9l

Inleq{

pcrOo;orcos ilele:i,ec ep Fctuqat eg Intrualul

Initierein cercetareasociologicd 168

Unaltdezavantajmajoralinterviuluitelefonicestelegatdeimposibilitateacercetltorului rdspundchiar tonuotUi'"a' )iu existdiiguranla c[ de a controla situalia in care se desfdgoara nici nonverbale' condicomportamentele nu in seleclionate efantion, pot.fiinregistrate persoanele telefonicd' convorbirea se deruleazd 9i psihotogicein care L. Kahn itti#; telefonic,RobertM. GrovesEi Robert Desprevaloareaa" u,',u-ur,, a interviului cu ajutorulinterviului ,*t uproup"-ii."tl""r" 1:le recoltate ob{inute (lg7g) spuncd raspunsurile telefonice t1tu.ii,unelemici dlferelJe:in interviurile A[i cercet6rori.semna]eaze, contradictorii' facelo-face, u"ni*t familiei' mai multe raspunsuri aparmai multe omisiuni in dateledespre interviurileface+o-face' la cel al rdspunsurilor iar stilul raspunsurilorestediferit de Rapiditateainefectuareaanchetei,costulredusqifacilitateacontroluluiasupraoperatorilor chiar estep'"i"tuiiiinterviul telefoniccel''iface-to-face' de interviu au condusla concluziaci (septembriel99l in desfigurat6 Franla sexualintr-o comportamenfului in studierea ""tft"a Anterior decizieis-aucomparat Bo'on qi Henri Leridon' lui februarie1992)subconducerea Michel prin vizitd la domiciliul qi interviu recoltate telefonic* oblinuteirin i.,t"*iul rdspunsurile ""r"

j::illl'*i*l r*":"'{!ti.::::::ijil:i':':*::*:*{:*,ruff.:"::ll,,fi
u este prima fazda cercetbrii, mai pulin structuat' in profirzime pri apoi sd fie cercetate i"-. "*"

asr concentrindu-se Interviulcontinua q.a.m.d.). c se cunosctoatecauzele in condiliile in carenu teorii privind etic b6nuieli, propuneri sau chiar

pozitivdsau dinviala lor este dacbschimbarea interviului astfelreal: Pe bazaconcluziilor

gi urbamentulritual in procesulde industrializare -to-facecu ,,informatori interviul/ace de investigare, nizareamutilizat, caprincipalbmodalitate

rSnu rep .gJesocor

urp,,pcn,1$ne"'",";:lffJH;ig;,il',';Tj;:,:;:;1,"j#flj:]:t-rrqq:4ur rom ereprzop rn
@to|zcrnermfpy ,;# e (916I)DplrlurH olpppf ugJn-1ep" elicullsrp eluJ eundord

Pol
-3qJ

,,ln
eeJe

-un '(q.r 'eld esn
INI0

UoJeceg.eJeleoeq'Jollzodnsatd ruluadls'JeraueS ug'gcr8oJorcos [e nruoulopun 'l"Jg^ep€ Jnsrmd €cep ne nu Puunurp gc "elsece rsrmdspr rccopemrurn- grn.pl tua(I mluolDrtpu! llrlnqr4euou g rolseJeJr.rpterdrelur eualqord tdspt ws (e$uuuogul ep eeJeJeJ

?€il ru1e 9ce ?sFI ellm
'JESII

oz11n_uoqlutzatdetp ,prceds etie8tlsenur n4uedsalelur oJl -sQJ Ptlpur gJqI(asJq Hnsu pulg " InrdeJ 1ep'ocr3o;orcos r o-4uJ cuJsllssotcorlpuJeJJrr nes IFInql4e eruelqordrcep eundes '(e:elusuuJdns r4ecrJ, lcuxe cuJsrlps srec; aparlp nu ?z?eJnuuoJ elB^erarelur aleus -ralu.r gnpe8orolrn ,potu ect8o1 alolwlJe^ e4UJ erJ '.toturlpu! "aJopnlcur rSTocrput er1ulpIFrq eceJsll€s ereciunueuc) srmc re

eeregeormcuom)ellnle^lu sunfe groouer

? lerm.plrle8orolur ecr8ol

ppcr 1Oq eJ?c '!0erl ep Je depe ne eS JOUn q$zr -erruo

-fqo

uerer ere'crer**"r,Jtff;"J#ir:itrH op 'erspe^ ed eJggqe4ug ap r"*o r""n uia 'p""r elseounc " 'ata|Soounc nu n""" ed esq puv*cJn,uecc? p4wnuD o plsrxeeJuqe4ug ", ", uggc.Jrgdeg grn,uuqn. gnrle3orolu "rgo ecr3oJ u1 rp eleluenu "r leur 15eptngordrcw noJeu ollrqqeruJ e1 .oollequrzotdornu ucgriurqsperelecJeo ,leJlleoe .loirr,.,r_rru, "pni"pn rotJrpqarul JlrqlnuuoJ lnueJdugrs 19c :oJel;.d;;l,il;.":; tgl pzeatado 'ec€olorcos scJlll"rues PolleloJe 'aJslocJec elaloqcw uI F,lr roc aluod 'eru1u8o;alur "p EeJ"zIIEuuoJ n4uedearedncoerr -rolatuqturl -eouedropuprqg" ) gplopuJPJPg(alelera-re1ur ?aJ"reprsuo. ro1"u tueSorelul:oJllitzodnsa;dJoJuore enpw) aJewsrSolered umcer rS -zodnse:dee-leogrs?Jc .(enqe3o RclleloJescrlueure.,ecr3olorcos
uqllulsuoCap a1e1uazetd, rrl?w( f,olalarJcrre eerr nesorr4eSo-re1ur rrcrSol rolndrcur rolFnuodere tSantteSorelul rollli nln|nultuoc Jeliecgpurese4raue) n'r ugetfuoleutior - (7961) ncerg lllicuru 3re1Fl"lue^; uTe ry AuI'DwaP'D 'rt) nc4slora e
oJopoletu eereuo{cegre4

'leleq lsoJ n
NIA.I51

--:jl'"",'fi1iilffi'::il#HiT

illll:iil;il'illlj,ijii::

- 166 relqc roll

n!ruolu! u;,rdelalaqcup u! enl1e6ora1u; Jrctbole1er;iec;;$y

691 gclOolorcos arelocJocep pcrurlol ec Intruolul

170

Initierein cercetareasociologicd

pentruca intrebarea aibbsens, suficiente sb adic6un respuns adevdrat. Deci, in pregitirea interviului trebuiesdexamindmtoatepresupoziliileEisbstabilim valoarealor de adevdr, Etiutfiind cd de adevdrulpresupoziliilordepindevaliditateapresupoziliilorinterogative. Analiza presupoziliilor ajuti Ei la formulareacorectba intrebdrilor.Conform distincfiei propusede Petre Botezatu(1980), existi.presupoziliiprincipaleqipresupozifiisecundare.Adevinrlpresupoz principale valideazdintrebarea, falsitatea iar presupoziliilorsecundare invalideazd. o in fine, prin depistarea paralogismelor erotetice, logica interogativd serveqtedirect la eliminareaerorilor in formulareaintrebdrilor.in capitolul desprechestionarne-ilm referit la regulile de formulare a intrebdrilor.Ne rezumdmacum sd semnaldm,in perspectivalogicii interogative, uneledin celemai frecvente paralogisme intdlnite in anchetele pebazlde chestionarsauinterviu.Impreciziaintrebirilor faceinutil efortul desfrqurdriianchetei. asemenea, De caracterul ambiguual cuvintelordin intreb[ri. Sofismul tntrebdrilormultipleapare mai desdecdt ne-amfi aEteptat. Pragmaticaeroteticdatrage atengia asupra condiliilor psihologice necesare in desfhqurarea oricdrui interviu de cercetare.

Desfigurarea interviurilor de cercetare in funclie de tipul de interviu, modul de desfaqurare convorbirii dintre operatorulde anchetd a gi persoana intervievatiprezintdanumiteparticularitb{i: inh-un fel va decurge interviul telefonic gi intr-un mod diferit intewiulface-to-face,iaracesta urml nu seva realizaidenticin cazul din unui interviu nondirectiv qi in cel al unui interviu pebazd de chestionarcu infrebdri inchise. Vom prezentain continuarecdtevareguli generale desfEEurareinterviurilor de cercetare, de a marcdndmomentele principaleale deruldriioricdreiconvorbiri sociologice,dat fiind faptul ca in capitolul desprechestionar prezentat am mai detaliatexigenleleaplicdrii chestionarului de cdtreoperatoriide anchetd. Invocdndcelebra lucrare Management the Worker F.J.Roethlisberger W.J.Dickson and de Ei (1943),Alain Blanchetet al. (1985)formuleazd principii generale aplicdrii urmdtoarele ale interviului nondirectiv: l) tot ce au spuspersoanele intervievate trebuietratatca elemente inseparabile contextul de discursivgi situalional;trebuiesdseacorde atenfieatdtcon{inutuluimanifest,cdt Eicelui latent; de asemenea, cercetdtorul trebuies[ considere tot ceeace declard nu c,6 persoanele intervievate seplaseazd acelagi la nivel psihologic; 2) cercetdtorul acordaaten{ienu numai la ceeace au spuspersoanele, Ei la ceeace va dar nu au spussaunu pot spunefrrb ajutorul lui; 3) ceeace declardoameniiintr-un interviu nu suntdecdtindicatori,pe baza cdroracercetd) torul va trebuisI identificeproblemele persoanelor intervievate; 4) se impuneaca cercetdtorul situezeproblemelepersoanelpr sd intervievatein contextul social al desfrgurdriiintrevederii. Acesteprincipii (reguli) au valabilitatemai larg[, nu ghideazd doar interviul nondirectiv. CharlesF. CannellEi RobertL, Kahn (1963),prezentdnd principiile directoareale interviului, dau rdspunsurmdtoarelorprobleme:Cum trebuiesd se prezinteoperatorulde anchet6? Cum se pun intrebdrile?Cum se ob(in rbspunsuri complete?

JoA plar{cue ep rnolersdo .plutnd a,a,dutoc loc g appqaa, tDw apotr !'msurarpr*rrfqo qr,il"lrrug .JoJrsv.rrpqerlr4 nc or g'e4ug p ls:o1a1unnc 'arelueurrldns pulmrrrgl rnsuos .ueJeqe4uJ

-Jol(n ?u?osJedsp gnrlrzod

ererdorde o azozrleoJps elngc

IU .In nll:

Irqx -Ple ec e eleA :]uel Jnlx II]93

'snper aleluelocs nc ep aueosred reun re^ru c*uru """urTfilli;fi,T:ffi*:ffitffiil:

1$uc11dxe Brqv lug^nc nc lu?AnJJlrcoJ ?leqcu€ep ,eereqerluS "p "i l"c" eA lruo1eredo e8e;eiu;nu Rls^er^Jelur equosradpugc '1e1eder :teJcuoS elnqe4 rcrmle'sundspJ puuuelap nu un ls qeJs eardelse -nsundsereomsuelcap Jnlnunlsgcs(J .rolu n4uedIn.'rls eJ oreolp^r$eeoce pqp d orecoglgoul IeJlsB -gqe4ulpmd psec ru1ued elrr "1" "r1u,p ploqcu' op Inlruolereoo rs"-. *iro1n"q, u; esuFdnc epdecrpul 'pleteruotur eueos:sdrsgsug erlgc ep stmdsgrrnun €oJelmrrJog eldolSe e^ os pugo'aug ug.rSere8ep e1unsundser nc elsrl ep JoAes eJecu1.eJlrnsrmdspJ rlrc JoAes IJPqeJluJ oJ el Pcglcedses esrqcq nc lJ^?qorluJ lJnr^rolurJounInzpc uy .sundsg: erorueue^ 'pnlue^e 'ls:o1u op qe4uJBe&JnrruoJ J?uorlsog'lp un ed gcseeJEuun ol€Aer^Jelur gs reueosred eatetlrqrsodpugp (ar?qe4uJ eJsceglug^nc nc lugrrnc .(a1ern1 Illc en nr^rerur ep Jruo1ered6 -cluls JoJunrruolu-r ug) 1nzec reuoqsaqcup €eurpJo ezeuunps amqa4 rolupqarya! oalxsatpy

uos op nl
PCFI 'erBl 'esrq

gc plqdu, e r?op eerecgrcodS '1nJ-o1n"oJr"lu, p olslrrsrocs 1n1"nru ep er?roprsuoc 'BoJ"leoJec q pugnl nc pmlg8elugepriecqdxe pep o1eol Esornqa4nrlJelurap lruoteradoereluezsrd gc e1 urpuoriueur'Epreue8 gln8er ec 'gl€^or^Jeru, ? oc u Rzeourm eueos:ed JeqJeA nc rnJruc?luoc eaJIJIqBls uIAJeluI grlulPeleualqord ap giegeelel4rqrsues uJ ,1rucel .qgeruruelur oJecruruuoJ ep eiueuedxg 'nr^Jerur JoruoleJodo ereluez"ro ep e ep eliqqrngureepecord grsrxenu ,rsnroJ 'rn1ruedq surumJ30pe^JoAeueosred ele,r4cedser 3Jrereqcus idoruna elrrznrcuoJ l$ gc pldeJ 'zonruecsegs.rsereouelusrolrrp.,,s "*c ala,nlF,,eJ lecrlqnd n'_s oJecuJ erelsr^eJ rs ePmv ury eleloclueuoq'use ugeluuoriceles royeueosred es.n",r"*".n ep ,gpue..,oroJ eleJu 'nrsr^Jas esrJ ep edeurrlfal .'nJBgs r$ aleumuprmdsls-ps orerue;ara ec rirryq;slrms g,eqcu€ el 3p tuoluredo'uo,qa14Joa,o,Sta^lat) eI 696l u! lellpo ,ntMala!up 1n|*o1or"do p,onuoytJu1 :opmsundser1eleriuepguoc ep Irualcer€c rs ,t"qr* rqn.ruoirn ep lruorncoFelu,,r,b,* es lelaqcueeceJ3s ers:gc ;ru13qns udnl4sui elulzatdgs:uo4uesa gleuoricoJes ug -red enrlcedsetere' uud lsoJ e Erreos epoleruorJcsop'gs irpp1".r"" aro^rrcorqo pdocs ocrldxogs rs :ernqo4 ''1seece nr^relurap 1ruo1erado n4ued 'eln^er^rorq u e ep roJ"unorr"dpproce'gu4{o p,,Jr"l IeJ$emAJautap mrruop^do oato,uazatdelse g??'rleprew*e' Jrqeqord.rspurelqord eruF4

uve cruo E?e

pldacce ar o-4us oceJl

nun rep rs 'rlnger ear?'our", rorm ;'#;H:TTi::##",i:Lr'i:

uJ
l9rop

IOIi! e4ed

-nsard

"p rerm? elursuJpu-euedgso nc ?eJerpsdxe gdnp .uogueso oreueosJed urp nc -eurroJur lnlceluo3 rolli e ueJel ed nreS0pce eremsgsepermqernSrse n -l rro -,,eJ€corli?lrJolne,, 'e1uodro11e ls "a Ie$lod Flo'ueprruruoc'mJruurupd'1np]ce3udlcerordep e4gc ep rrerrppeupuluJ 1ryes rnqa4J" rels.l'rr?ereolgSreurerd .1euosre4 soJeosrJcs Jeprsuoc .rl" rol"tnll_oJ 3c 3 'JeclJuols^ ep Inpou 'nrArolur upd aeqle g*rrrl"rreic-e1iqpsu, ;n"*ruo=ruods ,Jndocs ,elemp.uarel ep rerie8qsenu ruedscr4 elep:ldarp,4 ro1"r u pulldep,"* 19"n rr*u,;;u"a epfed'ogu e*or ep JoA3S 'epuuderlug "r"seceu sueosred ,g,.rn.,un BAOrAJelurep e4ualur J-ecInrpqs n-r1ued e alnpugimue're{qod rs eJecoJ "p roJrigluolne srrcsuJu_serp, e ep ulizsrJqo e;4eueiep 0s are -cerord Jnrr' qc riuuolfueur Jrye$ ?roprsuoc grolny'sndord tnlprqs gin; nr."rr"ce eiuelszern,s €aJBJ -adoocepurdsperez\Ea'g "p e g,neurmec erie8rlselurnc ernlu8ey gurr*o" .sero.?uoz ,r; o_4urp etielndod peuuoJul elsoeJ?J uJJnpoueo 'lp^er^Jolur rJe waaLmac eueo$ednc rs lereue' u. Pe*llun.oc nc rn*lceluoo sorenl lcu*srp Weewg (ZAe) {eJuelg ,te1rs >1celpas {nD .U
tLr
qrcr6olorcos eJeloclec ap ggruqetec Inlruelul

pqu
-JoluJ

172

Initierein cercetareasociolooicd

vievat6,incurajdnd-osdrdspundd mai detaliatprin formuldri de genul: Vdrog sd-mivorbipi cdt mai mult despre...sauAm inleles ce mi-a/i spus,vd rog insd sd-mi dali mai multe amdnunte despre... Pentruclarificarea informaliilor ob{inute va cu operatorul recapitula vocetaredeclarainterlocutorilor:Sd vedemdacdam inyeles bine.Dumneavoastrd spuscd... sauA; vrea ali {iile sd citim impreundrdspunsurilesd vedemdacd am inleles corectceeace ali spus. DesfbEurarea presupuneasigurarea fructuoasda interviului de cercetare unei in{elegeri mutualeintre operatorulde interviu qi persoana anchetati.RogerDaval et al. (1967) oferdin acestsenso seriede sugestiifoartepertinente. Puteminvinge timiditateapersoanelor seleclionate in eqantion prin explicarea detaliatb principiilor anchetei a insistdndu-se asupra sociologice, faptuluicd la interviurilevizdndsondarea opiniilor nu existdrdspunsuri bunesaurele,cd situalia de interviunu arenimic de-afacecu situaliade examen. qi persoaSuscitarea men{inerea aten{iei nelor intervievate realizeazd, prin abordarea cursulconvorbirii a unor temecareprezintd se in Ei pentrucei careurmeazd rbspundd, interes sd chiardacdacestea suntdirectlegatede problema nu in studiu.Solicitareasprijinului din parteapersoanelor intervievateconducela sporireasentimentului importanlei proprii a celor chestionali. Trebuie spusfoarte clar c[ frr[ ajutorul lor nu poatefrfinalizatd,investigalia.Subiecliivor in{elegenecesitatea colabordriicu cercetdtorii gtiinlifici pentru limurirea unor problemede interesgeneral.O astfel de colaborare poate nu frrealizat5dec6tpe bazaunor raporturide egalitate intre operatorul interviu qi cel intervievat. de Autorii menfiona{isugereazd in desfbgurarea cd interviurilor de cercetare estebine sd se probleme concrete,sd se facd apel la experienlapersonald situalii de via{d bine abordeze in conturate, se evite ,,discu{ia termeniabstracli".Cercetdnd, exemplu,factorii socialiEi sI in de psihici ai anxietd[ii,ii vom invita pe cei cu carestdmde vorbdsdsereferela modul in cares-au comportat,la ce au sim{it in momentul cutremuruluicatastrofaldin 4 martie 1977 (dacdau trdit aceaexperienlb dramaticd). oricecaz,iltvom purtadiscu(ia modul general, in la fbratrimitere la experien{a directl intr-o situaqie catastrofi naturaldsausocialS. lor de in cursul interviului, datoriE oboseliisauepuizdriiinforma{iilorin legdturdcu o problemd saualta,interesulpersoanelor poatescbdea chestionate ingrijordtor.Se recomandd schimbarea rifrnului discufiei,abandonarea temeiEirelatarea unor intdmpldricthaz saua unor scene menite sd destindd atrnosfera, ridice tonusulpsihic al celui carerdspunde. fine, precizeazb sd in Roger Daval et al. (1967),succesul interviului,cain oriceinterac{iune umand,estelegatde efornrlempatic al operatorilorde interviu.Numai in mdsura careardtdmun interesautenticpentrupersoana in cu careconversdm, numai dacdsuntemcapabilisd inlelegempozilia celuilalt Ei s-o privim cu simpatie, numai ahrnci,,rnonologurile paralele"devin dialogpropriu-zis,interviu de cercetare. Conducdnd interviul intr-o atmosferl de incredere reciprocd,operatorulde anchetb reduce la minimum refuzul subieclilorde a rdspunde o intrebaresau alta. la KennethD. Bailey (1978),rezumdnd ideiledin Manualuloperatorul4j interviu(1969), de aratdcd rdspunsurile sau,,nuEtiu"au altdsemnifica(ie decdtrefuzulde a rdspunde. unele in ,pu" anchete insd - cain cantl ancheteiSofres privind audien{aradio (1991) - nu se face nici o deosebire intre ,,nu Etiu" gi ,,nonrdspuns". Refuzul de a rdspunde poate semnificaatitudinea antiguvemamentald subieclilor,aprecierea a negativd anchetei, a suspiciunea antagonismul sau in raportcu operatorul interviu.Unelenonrdspunsuri datoreazb de se lipseide timp a persoanelor intervievate experienlei negative subiecfiin cadrulaltor anchete. sau lor ca Operatorul trebui va de fiecare datd sd cauteo explica[ie reald refuzului de a r[spunde la o intrebaresau la mai multe intrebdri din interviu.

ed BlpetueNedBeJe4sr8erug 'gfurcesuoc 'rSrolnurdo e plercr;:edns u1 u1 eoJ€puos ecnpuoc ul uelndrearectolFoplaqxmeemz\eJourepurgurdurelulerd lolaredo erecegn-qued 0Z-01?l IJnl^ 'nI^JeluIel eredtcqred rJnmIeJ -Jelu ep ep ellruIl leurdurglulne erecn€s,,nr1$ Iupumu pugcnpou ntt''unstmdsPJ puglsr8erug'ectletuelsrs cnpoJlur os?oJeurnu erm Jolgoleredo eerecg4uepr IJoJe pl o$erguunoS 'Lml^Jolulqc"Jqs nurnqorltr:olerodoemcEleleseJp? rJoslJOS soJolruul nus ep eleqcuu€4uoc uud tS 1gc'e1e1e1duroc JoleJeuollseqc rSnrruelurep Jolel€ocolord € eerecguaa, uud 1g1e nr^Jelurep JolrJol€Jedo niqlnrlce plo4un eundru es 'e{en11s qtsseoe pug ?leCI 'erurdo e1elepuos scrSoJ ep r$ -olcoseloloqcup aJeoJe psJns gp$ue1od u-eurqr I{ ep o ru^Jolrnep ruopredo 'leuorsogord erepo^ep ep lcundurp $euuog tsoJg rE sorn8Fep lgouorSrieuoriceles g r€ tue1e tgclro '(grempp8rml NoJ rerunesElmcsep eprcedsrmsmc) elezrleuorinlpsur eurroJulrd nuseloqouuellntu retu elpgd -rcrgedeiueyedxeuFd gttpugqop eleodnrlJelrn ep roproleredo€ gleuorseJord g eereuuog roleredoep eplrlec u1ec€olorcosepqcupolp €l gJeoFelue eemdrcqred elelrnq$ ep IoJS€ else o ptmq terupeJ 'gleqcu€epropredo ep mrmtu ep o1eseJe1rrrzep crqrsdepqel n-gued erepuuoceJ nes 'a1sue1uo1ne eiutpualnc elec tSec'epru4l ep ArseJxe eJsueosred g osnJcxe ron'(mruelrn rnun earenlce;e) ecqcurdeqord lsun e r$ elepurgorde rrincslpreun€uun u3urind Ioc ec€JeA es Jol 'ec€oloqrsd €eJelruceJ Jolelsol1ruo1nle ec€J nu nrlJelur ep Joluo]sJedo nc es ericalespug3 'aAtlJeJoJ lSepnpr,rrpur JoleuolqoJd arelSeounc u ep ?el€trlrlc" n-4ued pJn1lnc elso8erprS eyereue8 ep lucrpu ABEIoJ lenru un'u1dnsgiue8rlalulo 'ereldepz eplrcedec pugle'gctpruolslseclmlunopllnuSrqo'gseorcurrlSuoc rSp6euo'gseolqups ep oJ?ruo nc '1ncq1d ctzrJ nJ pueosrad J"op nrlJelul ep :o1u-lado o unq tm g epod qc 'uo1ne 'gou 'rsdq rSermdsruo,r'eged o e1euml3 pugsp^I rS 1odr-nu elereorcrd {1e 1ipu nc prooeug 'nrl eiue8rlalur'lSn1ol'lu?nesmun ap I€ Ieo no oJ€crJrluepl edeordeeugd eldordees gs erec -Jelu ep rnlruolerado ir,qo;.leryodun ruece3 lsrleeJeu us eJed ru 'o1urucn1 es puglsJoJNV le ',,a{rredsrp ep oleced erceds 'gnu1 (Sfe o" lrms nr^relur ap FoleredoIfuopnfs Bc €Jeprsuoc t) Jorqgeg sro5uergr$ e1ocr51 -odrulq 'eriepdodep oretuumlon m-4ulp oJ.Josnl^relq epropopredo zrfceles eunds gc ealnd IJnlIuoA aJeolpcnpu J€-snN 'erelueutJdns op ererodural ul Iigllrrlce Jorm?eJeln?c roleueosred 'srsued p gS ep nlporu pr1 no ey rolueuo{crng gzeel drSsr IoAIU Joleclus€c 1e FprrgJrrrp "esep" gc -ruceJ q€ls esnrlJelurep rFoleredg 'Er€JelrnrueJ e5o pc rScrqrsdIScFg uoJeg1rcrlos elssoce pur4$'ntuelut eprolerodoep pcunulpc"JpsJeours cseJop erecrS('qe czg decrpueq'e1€roul nes eiuelcgap)eleolpureJluoJ ol€n1oelelut ecrzg rSaleroruoqrsd rcrlsrrelceJ?c nu oJeceueosred n€ Jolecp nllJotul ep uoleredoec ?aJqruceJ e Jolsece socons oundnserd rurcJus ? nc eerruqdepuy :opmsundsgreerurlsr8erur lrolFgqertuJ eereuriqo luoqueSs esurrdnc ur eoreundlnrnrelutrulued rnlnpJocu roleueosred eerrsp8:rurcJes uI n-rpdeyereolgrlrm ereJoprsuoo el (8S61)resolN'V'C 'Jol4eqcu€Irupm uJBrolsec? elurcr€s nJ ueruuuog eeruugriceyes rS eJopoluJqqIBosgselnqe4 nIAIeluIeproJuoprados pl?uorseJoJd 're alelcedse eleol qns tden u acgriuttlSruelSeormc oleroos eprincsp cnpuooerec lndocs nc du8 sp rSelenprnrpur 'gc rualca:de peJqncsrp reiueledruoc eundunas '1o1rduc Jolec? apuorsa3o;d Flsec? InJ?ugu; '(16I '086I 'uogu4) ep eftru o-4uJepurdep rnlnr^JalrrIrupeuuolur ,,nllJelq ep 1ruo1eredo gmspru eelelryec" uud elnuriqorolnieuuogur EreJec €l lrlulod qliunuzapeuBeJe1€lsuoc ep putruod

n!rualu! ep Jollrolpredoeareuuol ls elicolos
e/l
gctOo;orcos alBleclec op pclurlsl ec Inryalul

174

Initierein cercetareasociologicA

Controlul activitdlii operatorilor e$antion unor rdspunsuri,,nu $tiu" saua noffAspunsurilor. a inforcompletate fumizeazd de intewiu prin verificareaghidurilorde interviugi a chestionarelor instrucliunilorde inregistrare rispunsurilor,ludndin calcul qi durata a ma{ii privind respectarea pe sau desfEqur[rii convorbiriiconsemnati ghidulde interviu,pe chestionar pe fiqade rdspunsuri. qi dupdobservaliilefbcutede operatoriide anchetb cu Calitateaunui interviu poatefi evaluati privire la comportamentul nonverbalal persoanelor intervievatesaureferitoarela momentele (intrebbrile)care au generatreaclii emolionale. operatorilor Estedatoriacercetdtorului a controloruluide zondde a verifica activitatea sau qi pe de interviu,chiar dacdaceEtia studenlisaucadredidactice suntplSti{ipentruanchetele sunt cu mai carele fac; cu atdtmai mult c6ndavemde-afacecu operatori nivel de gcolaritate redus Controlul direct al activitSlii operatorilor de interviu se Ei activitatealor esteneremuneratd. in faceprin vizilareala domiciliu de cdtrecontrolorulde zonba persoanelor seleclionate eganprin tragere sorli, sestabilesc la tion. Din totalul adreselor, adresele careseva efectuacontrala (aproximativo cincime din intregul eEantion). se dacd Controlorulde zond, va interesa ancheta persoana cdt operatorul anchetd statde vorbdefectivcu de a inclusdin egantion, a duratconvorbirea gi cum s-a desfEqurat, impresiea produsanchetatorul ce asupracelui anchetat. printr-unchestionar pogtala moduluide verificarea O altdmodalitatede controlo constituie pdrtj din popula{ia anchetatdseexpediaziprin poqti un chestionar i desf'aqurareinterviurilor.Unei a prezen{a adresd. cu rugdmintea arelatadespre de operatorului interviu la respectiva de Deqi aceasti mai pu(in, datorita modalitatede control estemai ieftini decdtconhaancheta, se foloseEte ea in careseintorc la expeditorreprezintd, ldrile cu faptului cd numdrulchestionarelor completate tradilie a sondajelor opinie,doar30-60la sutE totalul eqantionului construit din o indelungatd de (C.A. Moser, 1958/1967,295). in scopulcontroluluiactivitblii operatorilor anchetd de Fdrda considera in cd interviul ca fiind ,,calearegald cercetare sociologie", de apreciem insutehnici de investigafie, de largutilizati,azi in qtiin{elesocialeqi comportamentale, acestei at6t Eirea formdrii profesionale a sociologilor, gi a altor categoriide specialigti atdt cdt esteindispensabilS juriEti etc.)qi de practicienidin diferite sectoare vieqii (psihologi,antropologi,economiEti, ale comercial,asisten[isocial6etc.).in acestsens,James Frey qi sociale(politic, administrativ, H. ghid pentrupracticainterviuilorface-to-face Sabine MertensOishi (1995)ne oferi un excelent un Eitelefonice,explicdndEiilustrdndcum sealcdtuieqte ghid de interviu, cum trebuiestructupremergdtoare rati scrisoarea apeluluitelefonic,cum sdfie puseintrebirile gi inregistraterdspunsurile, in fine, ni se prezintdo descriere am[nuliti a activitSlii operatoruluide interviu. Termeni cheie
Comunicare sociald lateralizatd Convorbire sociologicd Efectul de operator de interviu Eroteticd Ghid de interviu ldentificare Introec{ie Interviu centrat clinic cu coplll cu elitele directiv documentar explorativ extenslv faqd in fald localizat de grup (cu) intrebdri deschise

erupa iAeI.alzat!*nqDan Inrnrusul .?r0pr?d eJnlrp! .pounQ :su

cn?l
aclpr 6o!lq!q u

'rJol?Jedo oPlecrlde reuoqseqJ

Ppueuocaa

epctaoloqrsd,U Ur,rolor#lr1l
acruoJelelnrrrrelUlurrd i,alelllenc ioF

;dnr'eplnlnr^relur fen, .rn,o*l'l,i:T:ii#:il; lruoln

4ln InI Jelut rtcruqel EeJello^zep uo1ra1r11 "1 ernlnr^JelurrrJrur.lel eelzuorica3lled sre8 e1

;ecr'oloqrsdrsecr'olorcos.,uur.rr"l".r,J,ifi ilfiill] ,;""31t:i:j pri"q"1rnini"iu, r, _:l ";;;il;;;:j

rS 4er'oloqrsd er'olorcos uJer'lecrec'ep gryuqr, ,n1n,_.1u, lunser?J "" "r" ir_rl"lr"p elelou
aarplrytdecet awalqoJd

ji1,,.{',fi i:,,"^:::fJ:'.'ffiT#TJn#ilLl*f; #*fr ##trji;;
pnrle8orelur ecr8ol rolelnJler ep lslslse ctuoJelel rtuoJelel lernlctuls leJnlcnJlsltues leTadat ereqrl unsundspr (nc) eurzungord (rrJ) leuosred arurdo(op) AtlceJtpuou eslqcug ggqe4ug(nc) pctoologcos alelecjao ap pcluqal ec Inrruelul

tolrrqrueu JellJureJ e erica135 3p rrJqluor.u JeJ Jlr.uBJ nc IEqsJ ?JEpunces qreurud plercoserielea . (gqA) Burlelp trr8rpuropueg e{rzodnser4 pJrlaloJeecrleru8er4 elgalorc eursr8ole:e4 rusrJe^etqJ?w 9LL