learning management system
Content
CUPRINS
Introducere ............................................................................................................... 2 Capitolul 1. Managementul cunoştinţelor şi conceptul de LMS.......................... 3 1.1. Manegementul cunoştinţelor şi importanţa acestuia ........................... 3 1.2. Conceptul de Learning Management Systems .................................... 4 Capitolul 2. Learning Management Systems în organizaţii ................................. 5 2.1. Beneficiile utilizării LMS ................................................................... 5 2.2. Sisteme de învățare tip LMS ............................................................... 6 2.3. E-learning ............................................................................................ 6 2.3. AeL ..................................................................................................... 8 2.4. TotalLMS ............................................................................................ 9 Bibliografie ............................................................................................................... 11
1
INTRODUCERE
În societatea actuală, în care accesul la date şi informaţii este tot mai uşor de realizat graţie ritmului de dezvoltare a tehnologiilor informaţiei şi telecomunicaţiilor, se pune problema de a cunoaşte tot mai mult, de a şti cum să foloseşti imensitatea de informaţii pe care o poţi avea la un moment dat. Astfel, în această lucrare am încercat să vorbim despre concepte şi opinii apărute legate de termeni precum cunoştinţă, management al cunoştinţelor, learning management systems. Evoluția spectaculoasă în domeniul tehnologiei informației (IT) și calculatoarelor are efecte pozitive în multe domenii, în special domeniul de afaceri, de educație, și industrial. Managementul cunoştinţelor, în originea sa se referă la sectorul de afaceri, și reprezintă setul de acțiuni sistematice disciplinare pe care o organizație îl poate lua pentru a obține cea mai mare valoare de la cunoștințele de care dispune ". Nevoia de management al cunoașterii nu se regăseşte numai in domeniul afacerilor, ci şi în domenii largi cum ar fi: științele cognitive, științele organizării, informatică. Concomitent cu sprijinirea managementului cunoştinţelor , are loc dezvoltarea tehnologiei informației pe scară largă, creșterea vitezei de internet, precum și utilizarea internetului ca modalitate de învățare la distanță, modificând astfel sistemul de învăţare strict formal spre un tip de învățare mai informal precum și o colaborare şi împărtăşire mai mare.
2
CAPITOLUL 1. Managementul cunoştinţelor şi conceputul de LMS
1.1. Managementul cunoştinţelor şi importanţa acestuia Managementul cunoştinţelor are valoare reală în economia cunoaşterii. În fapt, managementul cunoştinţelor cumulează acţiuni de identificare, de alocare şi de prelucrare până la faza de a transforma noile cunoştinţe în valori accesibile, semnificative pentru activitatea companiei. Multe companii fac efortul de a pune în valoare acumulările disponibile la nivelul personalului propriu prin crearea unor comunităţi de practici. Acest tip de management se poate referi la: instruire şi dezvoltare, managementul de informare, identificarea efectului realizat asupra clientului, captarea efectelor favorabile reuşite la client, generarea de noi competenţe, crearea de echipe virtuale şi de comunităţi de practici, precum şi de sisteme de management a acumulărilor.
GINA-----„Malhotra (Malhotra, 1997) dă
managementului cunoaşterii
următoarea definiţie: Managementul cunoaşterii furnizează elementele necesare în rezolvarea problemelor critice legate de adaptarea organizaţiei, supravieţuire şi competenţă pentru a face faţă schimbărilor care au loc în mediu. El cuprinde în esenţă procesele organizaţionale care caută o combinaţie sinergistică între date, capacitatea de procesare a informaţiei pe care o au tehnologiile informatice şi capacitatea oamenilor de a crea şi inova.”---------Aceasta este o viziune strategică a managementului cunoaşterii care ia în considerare sinergia dintre chestiunile tehnologice şi cele comportamentale atât de necesare supravieţuirii în „medii periculoase”. Nevoia de sinergie a capacităţilor umane şi tehnologice se bazează pe diferenţierea dintre „vechea lume a afacerilor” şi „noua lume a afacerilor”. Din acest punct de vedere, „vechea lume a afacerilor” era caracterizată de medii previzibile în care concentrarea era pe previziunea şi optimizarea eficienţelor realizate. Aceasta este lumea competenţei bazată pe „informaţie” ca şi bun strategic şi dezvoltarea se face prin controlarea comportamentului agenţilor organizaţionali spre îndeplinirea ţelurilor şi obiectivelor organizaţionale prespecificate. Sistemele de informare şi control sunt folosite în acest timp pentru a realiza alinierea actorilor organizaţionali la „cele mai bune practici” predefinite. Ideea este că aceste „cele mai bune practici” îşi păstreaza în timp eficacitatea. În schimb, „noua lume a afacerilor” este caracterizată de un înalt nivel de incertitudine şi inabilitate de a prezice viitorul. Folosirea sistemelor de control şi informare şi conformitatea cu ţeluri, obiective şi cele mai bune practici predefinite nu realizează în mod necesar competenţa organizaţională pe termen lung. Aceasta este lumea „are-totul”, care pune sub semnul întrebării supoziţiile care stăteau la baza „modului unanim acceptat de a face lucruri”. Această lume are nevoie să înţeleagă din nou problemele puse de condiţiile schimbătoare de mediu. MC este un spaţiu de lucru (cadru) din interiorul căruia organizaţia vede toate procesele sale drept procese de cunoaştere. În această viziune, toate procesele de afaceri implică crearea, diseminarea, înnoirea şi aplicarea cunoştinţelor în vederea întreţinerii şi supravieţuirii organizaţiei.
OANA------O societate comercială modernă trebuie să
angajaţii săi trebuie să înveţe şi să reflecteze.
3
fie instruibilă,
-----Generarea de cunoştinţe nu
presupune numai o muncă sistematică, multe cunoştinţe pot fi generate şi transferate şi la o discuţie la o cafea.
OANA------Pentru aceasta trebuie să existe o mentalitate în care cunoştinţele sunt apreciate la justa lor valoare. Managerii trebuie să fie conştienţi că oamenii sunt cei care posedă cunoştinţe, ei decid să creeze, să utilizeze şi să-şi
comunice ideile pentru a se lansa în coparticipaţie.------ Managementul cunoştinţelor se va putea aplica numai acolo unde sunt stimulate adevăratele valori. Managementul cunoştinţelor trebuie înţeles în sensul abilităţii de utilizare strategică a informaţiei, în scopul atingerii unui obiectiv practic, de afacere. Managementul cunoştinţelor reprezintă o activitate organizaţională destinată creării unui mediu social şi a unei infrastructuri tehnice, astfel încât competenţa să poată fi atinsă, transmisă şi asimilată. 1.2. Conceptul de Learning Management Systems
OANA------Learning Management Systems (LMS) reprezinta sisteme
de management al procesului de învățare, care gestionează relațiile dintre cursant și conținut, respectiv cursant-instructor, avand funcții de înregistrare a cursanților, administrare și livrare a cursurilor, înregistrarea progresului cursanților si comunicarea la nivelul utilizatorilor sistemului;-------
GINA-------LMS este o aplicaţie software pentru administrarea, documentarea şi urmărirea programelor de formare, ce include cursuri virtuale şi evenimente online, programe de e-learning şi materiale necesare cursurilor de formare. Aplicaţia permite centralizarea şi administrarea automată, crearea şi livrarea rapidă a materialelor de formare, personalizarea conţinutului, cu ajutorul ei putânduse:
gestiona utilizatorii şi ce poate face fiecare dintre aceştia în cadrul aplicaţiei; genera rapoarte; crea atât calendarul cursului, cât şi modalitatea de învăţare; trimite mesaje şi notificări cursanţilor, crea testări şi evaluări înainte, în timpul şi la sfârşitul cursului; personaliza cursurile; gestiona înscrierile, planificările, programa cursurilor.----------------
Valoarea LMS constă în administrarea eficientă a costurilor instruirii. Un LMS adoptă organizarea centralizată a instruirii prin care sunt programați și înregistrați studenții pentru cursuri complete online și offline, sunt lansate cursurile de e-learning si sunt trasate progresele înregistrate de la cursanți la aceste cursuri. Succesul utilizatorilor este determinat de parcurgerea secvențială a conținutului cursurilor și a evaluarii aferente acestor cursuri. LMS permite și administratorilor cursurilor să-și optimizeze utilizarea resurselor fizice necesare. Sistemele LMS mai sofisticate permit și o mapare a competențelor: sunt măsurate competențele individuale prin teste specifice de evaluare a nivelului de cunoştințe, dupa care cursantul este ghidat spre cursul cel mai adecvat pentru a-și completa cunoştințele respective. Astfel, un LMS automatizează procesele tradiționale
4
mari consumatoare de timp și manopera și pot oferi o dezvoltare reală și eficace a carierei în interiorul organizației.
5
Capitolul 2. Learning Management Systems în organizaţii
2.1. Beneficiile utilizării LMS
OANA-------Argumentele pentru utilizarea unui LMS sunt multiple. Dezvoltat in-house (desi sunt puţine companii care işi pot permite acest lucru), fie că este achiziţionat, utilitatatea sa imediata va fi vizibilă în uşurinţa cu care automatizează toate informaţiile legate de procesele de training: de la tipul
programului, la participanţi, termene de livrare, termene de testare etc. ------------
Investiţia va fi însă cu atât mai repede amortizată cu cât se va avea în vedere un plan de învăţare care să includă programe e-learning (cursuri livrate online, cu opţiuni de interactivitate şi teste care monitorizează parcurgerea programului şi identificarea aspectelor critice care trebuie în continuare aprofundate, fie în clasă, fie prin alte cursuri online). Asemănător ca interfaţă cu o bază de date, LMS-ul este mult mai mult decât atât. Cu ajutorul lui se pot crea : grupuri de cursanţi ; programe de instruire (cu alocarea de cursuri specifice); elaborarea de testări (fie pe baza cursurilor incluse în programa de training, fie individuale); comunicarea cu cursanţii (aceştia primesc de la administrator informaţii prin mail privind cursurile care le sunt alocate şi intervalele de timp în care trebuie parcursă informaţia); elaborarea de statistici referitoare la gradul de promovabilitate.
Variantele mai complexe ale LMS-urilor includ şi funcţionalităţi specifice pentru managementul performanţei, de la evaluarea ca atare, managementul competenţelor, analiza lipsurilor existente, urmărirea planurilor de succesiune etc. Practic, administratorul (de cele mai multe ori o persoana de la HR) poate stabili şi comunica în timp real care sunt cursurile care trebuie parcurse, standardele de învăţare, măsura în care acestea au fost parcurse şi aspectele critice la care au apărut probleme de înţelegere (tipuri de raspunsuri greşite, informaţii cu răspunsuri greşite). Mai mult decât atât, OANA--------Pentru o companie cu mai multe locaţii, atunci când organizarea unor programe de curs în clasă este dificilă şi necesită o investiţie semnificativă, un LMS şi o strategie de e-learning coerentă pot asigura un proces de instruire consistent şi echitabil pentru toţi cursanţii.-------------------
GINA-------------LMS şi cursurile pe care le gestionează acesta, pot :
facilita introducerea de produse şi servicii noi (prin familiarizarea rapidă a angajaţilor cu acestea); reduce în mod semnificativ bugetele de training, oferind mai multă instruire unui numar mai mare de angajaţi;
6
diminua perioadele de timp petrecute cu activităţi care nu aduc un câştig direct în procesul de învăţare: de la pregătirea materialelor, la timpul petrecut pe drum, mesele pentru participanţi etc.-------------------------
De la prezentarea produselor şi serviciilor, la dezvoltarea unor abilităţi specifice (project management, planificare strategică etc.), un LMS de calitate şi programe e-learning interactive vor putea oferi o consistenţă crescută a procesului de instruire, consolidând (şi în anumite situaţii înlocuind cu succes) training-ul în clasa. 2.2. Sisteme de învățare LMS
OANA----------O platformă E-learning poate fi utilizată pentru cursuri online individuale sau în universități virtuale, iar eTraining în cadrul firmelor, workshop-uri online, ca spațiu virtual de colaborare și de promovare a învățării
organizaționale.----Dacă în spațiile virtuale de învațare, avem activități didactice de tip Telecourses, WebCourses, Interactive-Video -Conferencing-Courses și MultiMediaCourses, GINA----------In organizațiile bazate pe informație și cunoaștere, învațărea (learning-ul) cuprinde întreg cadrul organizațional (learning organization) fiind susținută de strategia de management a cunoştințelor adoptată la nivelul organizației respective. -----------------Atât învaţarea individuală cât mai ales cea colectivă vor îmbogăți cunoașterea, capitalul intelectual al organizației, noțiunea de learning însemnând mult mai mult decât instruire. Imensul succes al unei organizații se datorează în mare masură capacității acesteia de a crea cunoaștere organizațională , adică de a avea capacitatea, ca întreg, de a crea noi cunoștiințe de a disemina aceste cunoștințe în toate compartimentele și de la îngloba, încorpora în produsele, serviciile și sistemele proprii. În acest context, procesul de învățare este susținut cu ajutorul unor sisteme informatice de tip LMS (Learning Management Systems), formarea individului în cadrul organizației efectuându-se într-un sistem de tip ELS (Enterprise Learning System)
GINA---------------Sistemele informatice de tip LMS sunt înzestrate
cu diferite facilități de comunicație sincronă (online meetings, video conferencing sau chat) şi asincronă (e-mail, discussion forums etc.).----------------Odată cu dezvoltarea tehnologiei portalurilor și apariția portalurilor de întreprindere de tip web-based ca suport al activităților de tip e-Business ce au loc într-o întreprindere colaborativă sau în întreprinderea extinsă în care s-au inclus comunitățile furnizorilor, clienților și a eventualilor parteneri de afaceri, facilitățile de tip e-learning pot fi încorporate într-o astfel de arhitectură. Portalul de întreprindere, inițial sub forma unui portal informațional, perfecţionat apoi sub forma unui portal colaborativ și recent îmbracând forma unui portal de cunoştințe – EKP – Enterprise Knowledge Portal reprezintă o tehnologie care poate susține o politică performantă de management al cunoştințelor, contribuind totodată la transformarea organizației tradiționale într-o organizație bazată pe cunoaștere colaborativă.
7
Activitățile de eTraining sunt posibile datorită modulelor funcționale ce permit activități colaborative de tip WebCourses, Interactive-Video -Conferencing-Courses și MultiMedia-Courses și au loc pe baza cunoașterii organizaționale.
2.3. E-learning
OANA-------------E-Learning reprezintă învăţarea sau instruirea, care
poate fi pregătită, distribuită sau gestionată, prin folosirea unei varietăţi de tehnologii de învăţare şi care se poate dezvolta local sau global. Domeniul e-Learning acoperă un spectru larg de aplicaţii şi procese, incluzând instruirea asistată de calculator, clasa virtuală (mediu de învăţare online), instruirea prin Web sau colaborarea digitală.----
--------E-Learning-ul nu este considerat ca obiectiv în sine, ci mai degrabă o modalitate de a face sistemul de educaţie şi de instruire mai eficace, mai universal. Ca motor puternic al societăţii bazată pe cunoaştere, sistemul e-Learning are capacitatea de a transforma educaţia, generând iniţiative majore, necesare în identificarea de noi abilităţi şi comportamente. Acest sistem se extinde dincolo de procesul educaţional bazat pe cursuri, folosind noi tehnologii, cum ar fi software-ul de colaborare şi de comunicare, mesagerie internet şi blog-uri sau reţele de socializare, pentru a da numai câteva exemple. Noul sistem cuprinde concepte precum management de conţinut, management de cunoaştere, suport de performanţă, practică de producţie şi cooperare virtuală. Adoptat în unitatile de învaţământ, ca o alternativă la educaţia tradiţională, a condus la formarea învăţământului la distanţă . În acelasi timp, facilitează procesul de învatare/instruire continuă a membrilor unei comunităţi care adoptă o soluţie de elearning. OANA----------------La nivelul organizaţiilor, sistemele de elearning pot promova o învăţare colaborativă, optimizând procesul de învăţare organizaţională specific întreprinderilor moderne.-----------------Tabelul 1. Domenii de aplicabilitate pentru e-learning Universităţi 32,7% Companii 24,5% Furnizori servicii educaţionale 24,5% Administraţie publică 18,4% Într-un mediu în continuă schimbare, modalităţile tradiţionale de instruire şi de formare nu mai sunt adecvate pentru înzestrarea cetăţenilor cu abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a deveni competitivi pe piaţa forţei de muncă.
8
Procesul de instruire continuă este un imperativ al perioadei actuale, care necesită noi căi de abordare. În acest context, instruirea interactivă în sistemul eLearning se afirmă ca un factor cheie în societatea viitorului. În paralel, dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a infrastucturii ITC şi a reţelelor de înaltă performanţă vor fi factori de succes în societatea cunoaşterii şi, prin urmare, pentru competitivitatea europeană. Tehnologia este suportul care permite transformarea modului în care se munceşte, se învaţă şi se valorifică timpul liber. Accesul la instruire trebuie să fie universal, în timp ce învăţatul trebuie personalizat, iar conţinutul multimedia îmbogăţit şi transformat într-o experienţă personalizată. Aceasta se va întâmpla pe deplin în momentul în care nevoia de instruire va fi reală şi accesul va fi disponibil în orice loc, datorită noilor platforme mobile de muncă şi instruire. Impactul se va resimţi la nivelul tuturor grupurilor din economie şi societate - mari corporaţii şi IMM-uri, elevi, profesori şi părinţi. e-Learning-ului ca instrument de marketing şi de vânzări a fost experimentată cu succes de către o serie de firme mici, mari şi mijlocii. Astfel au fost identificate efecte directe mai ales asupra segmentului final, de exemplu: timp mai scurt de intrare pe piaţă; profit marginal mai mare al produselor şi serviciilor; micşorarea costurilor. ---------------------------
GINA--------------Utilizarea
Pe viitor, popularizarea şi creşterea investiţiilor în dezvoltarea acestui domeniu de aplicare e-Learning-ului va duce la o adoptare mai uşoară a produsului în special de către IMM-uri. Mai mult decât atât, e-Learning-ul poate asigura economii importante printr-o mai bună utilizare a timpului şi reducerea costurilor, de exemplu, reducerea numărului de săli de curs. Un sondaj efectuat în mai multe instituţii reputate, preocupate de calitatea pregătirii propriului personal, a condus la constatări surprinzătoare. Astfel, dintre cei 259 de manageri-instructori chestionaţi asupra instrumentelor-cheie pe care le-ar utiliza pentru a crea un sitem de e-Learning, 66% au indicat PowerPoint, 63% Microsoft Word, 61% - Macromedia´s Dreamweawer şi 47% - Flash. Procesul de e-Learning înglobează metode şi tehnici tradiţionale sau moderne de transmitere a cunoştinţelor. Folosind tehnologii IT&C (procesare multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă), el permite persoanei care îl utilizează să înţeleagă şi să stăpânescă cunoştinţe şi îndemânări într-un domeniu al cunoaşterii.
2.3. AeL Obiectivul sistemului de management al instruirii AeL este simplificarea proceselor de instruire/învăţare din orice organizaţie (şcoală, universitate, administraţie publică, companii) AeL ajută angajaţii să-şi planifice şi monitorizeze progresele educaţionale şi să comunice şi colaboreze. Managerii pot urmări, analiza şi raporta statusul educaţional al angajaţilor.
9
OANA--------------AeL(Advanced eLearning) face ca toţi angajaţii unei companii, indiferent unde se află (sediu central, filiale, puncte de lucru sau reprezentanţe), să beneficieze de acelaşi curs, de aceeaşi informaţie, să fie instruiţi la fel. Adică, să aplice aceleaşi proceduri şi să fie influenţaţi de aceeaşi cultură a firmei
sau instituţiei. ----------------Indiferent că se întâlnesc într-o sală de curs sau că rămân la birourile proprii, pentru că îi reuneşte o platformă de instruire: Advanced eLearning. Astfel, AeL îndeplineşte următoarele roluri: scuteşte companiile de eforturi; aduce companiilor economie de timp; asigură confortul instruirii în ritmul şi la momentul ales de cursanţi.
În Septembrie 2004, AeL a fost nominalizat la European IST Prize de către Comisia Europeană, recunoaştere echivalentă Oscarului pentru IT. AeL este un instrument complementar, nu un trainer digital, şi nu urmăreşte să ia locul instructorului în vreun fel. AeL „ştie” cine se instruieşte, ce a învăţat, ce calificative a obţinut, ce porţiuni de curs ar trebui să repete ca să progreseze, ce ar mai trebui să ştie. Faţă de alte produse similare, AeL oferă o imagine globală asupra structurii organizaţionale a firmei, a planului de dezvoltare a carierei pentru fiecare angajat şi a traiectoriei profesionale a acestuia. Prin bibliotecă, AeL permite accesul la o bază de informaţii imensă. Biblioteca AeL: este virtuală - nu ocupă spaţiu în birouri, nu trebuie multiplicată pentru a fi citită simultan de 10, 100 sau 10.000 de angajaţi; e ordonată - cuprinde materiale de orice tip, organizate pe domenii, subiecte, autori; se îmbogăţeşte uşor cu materiale noi, care pot fi importate sau create modificându-le pur şi simplu pe cele existente. 2.4. TotalLMS Pe piaţa din ziua de azi, în care se găsesc o mulţime de persoane cu calificări şi aptitudini deosebite, una dintre cele mai mari provocări la care trebuie să facă faţă o companie este aceea de a avea succes la recrutarea şi menţinerea angajaţilor valoroşi. Atunci când angajaţilor le este oferit accesul la instrumentele de care au nevoie pentru a îndeplini obiectivele organizaţiei respective, încrederea companiei creşte în ceea ce-i priveşte pe aceşti angajaţi şi, în plus, se sporeşte baza afacerii - fapt ce duce la rezultate finale mult mai bune şi profit mult mai mare. sistem de management al instruirii, are capacitatea de a amplifica puterea managementului învăţării şi administrării cunoştinţelor, însă le oferă totodată angajaţilor uşurinţa de a lua iniţiativă, de a dezvolta şi atinge obiectivele organizaţiei. -------------Concret, el constituie un cadru pentru managementul în domeniile e-learning, raportării şi certificării şi o urmarire a istoricului, respectând standardele şi
10
GINA------------TotalLMS,
reglementările existente, simultan cu menţinerea unei flexibilitati destul de mari care îndeplineşte cerinţele specifice ale organizaţiei. De asemenea, se integrează cu sistemele şi procesele deja existente pentru a deschide calea către instruirea şi cunoştinţele închise în interiorul diverselor sisteme ale organizaţiei. Beneficii: creşte veniturile şi calitatea serviciilor asigurându-se de faptul că angajaţii, în faţa clienţilor, sunt eficienţi, bine pregatiţi şi cunosc cele mai noi produse, servicii şi oferte existente; reduce timpul până la vânzarea pe piaţă în cazul lansărilor de produse, micşorând durata activităţilor de instruire în domeniul vânzărilor, în cazul partenerilor şi clienţilor; reduce cheltuielile operaţionale prin consolidarea unui singur sistem Learning Management System (LMS) în toată organizaţia respectivaă; istoricul activităţilor şi capacitatea de integrare a LMS – amandouă unice – duc la îmbunătăţirea performanţelor în domeniul învăţarii.
Altfel spus, TotalLMS reprezintă ,,coloana vertebrală” a suitei integrate de management al învăţării, aptitudinilor şi talentelor. Datorită flexibilităţii, puterii şi uşurinţei în utilizare a suitei TotalLMS, cei de la SumTotal Systems au putut oferi unul dintre cele mai bune sisteme de management al învăţării existente în lume la ora actuală, cu capacitatea de a fi folosit în industrie cu un real succes. Platforma oferă o administrare uşoară a activităţilor de învatare, a organizaţiilor din care fac parte utilizatorii, a comerţului electronic, a raportărilor şi respectării standardelor şi regulamentelor, la fel ca şi o interoperabilitate şi integrare fără precedent - cu alte aplicaţii şi infrastructuri tehnologice, fără a fi nevoie de programare şi personalizare.
11
CONCLUZII
De fiecare dată când este întâlnit termenul de e-learning, se întâlnesc şi termeni precum Virtual Learning Environment (VLE), Learning Management System (LMS), sau platforma e-learning. Toate acestea au aproximativ acelaşi înţeles şi reprezintă infrastrutura folosită de e-learning pentru a-şi împărtăşi materiale didactice. Learning management systems (LMS) este bazat pe internet, software-ul permiţându-le instructorilor de a controla distribuirea de materiale, misiuni, dezbateri, precum şi alte aspecte privind cursurile.
OANA------------Learning
Management System este un pachet de
software, de obicei de mari dimensiuni, care iniţiază managementul şi livrarea training-ului către cursanţi. Majoritatea LMS-urilor sunt sisteme ce folosesc web-ul, facilitând accesarea şi administrarea sistemului oriunde, oricând. În ultimii ani, nevoia pentru LMS de a oferi cursuri online a devenit o problemă destul de importantă, iar piaţa de dezvoltare a platformelor e-learning a înregistrat o creştere a competiţiei între companii. -----------------integrează module online de training, seminarii şi training clasice, precum şi module practice, care sunt validate la îndeplinirea lor de către managerii direcţi ai cursantului. De asemenea, pentru a motiva angajaţii să parcurgă acest sistem de formare, LMS a devenit un criteriu de promovare profesionala şi financiară.---------------
GINA--------------LMS
----
12
BIBLIOGRAFIE
1. B. A. AbuShawar, J. A. Al-Sadi, Learning Management Systems: Are They Knowledge Management Tools?, Arab Open University, Amman, Jordan. 2. Ilie Simona Marilena, Implementarea sistemelor e-learning pentru managementul cunoaşterii, The 3rd International Scientific Conference ,,E-learning and software for education”, Bucureşti, 2007. 3. Muntean Mihaela, Dănăiaţă Doina, Margea Camelia, Managementul cunoştinţelor în societatea bazată pe cunoaştere, Revista Informatică Economică, nr. 2 (18)/2001. 4. Muntean Mihaela, Negruţ V., Muntean Cornelia, Mogoşanu Diana, Consideraţii privind e-learning în societatea bazată pe cunoaştere, Revista informatică economică nr.4(28)/2003. 5. Revista de informatică socială, Universitatea de Vest Timişoara, 2010. 6. http://www.bizschool.ro/metodesisolutiideinstruire.aspx 7. http://www.partalhr.ro/learning-management-system-lms/ 8. http://ro.wikipedia.org/ 9. http://www.tribunaeconomica.ro/
13
Introducere ............................................................................................................... 2 Capitolul 1. Managementul cunoştinţelor şi conceptul de LMS.......................... 3 1.1. Manegementul cunoştinţelor şi importanţa acestuia ........................... 3 1.2. Conceptul de Learning Management Systems .................................... 4 Capitolul 2. Learning Management Systems în organizaţii ................................. 5 2.1. Beneficiile utilizării LMS ................................................................... 5 2.2. Sisteme de învățare tip LMS ............................................................... 6 2.3. E-learning ............................................................................................ 6 2.3. AeL ..................................................................................................... 8 2.4. TotalLMS ............................................................................................ 9 Bibliografie ............................................................................................................... 11
1
INTRODUCERE
În societatea actuală, în care accesul la date şi informaţii este tot mai uşor de realizat graţie ritmului de dezvoltare a tehnologiilor informaţiei şi telecomunicaţiilor, se pune problema de a cunoaşte tot mai mult, de a şti cum să foloseşti imensitatea de informaţii pe care o poţi avea la un moment dat. Astfel, în această lucrare am încercat să vorbim despre concepte şi opinii apărute legate de termeni precum cunoştinţă, management al cunoştinţelor, learning management systems. Evoluția spectaculoasă în domeniul tehnologiei informației (IT) și calculatoarelor are efecte pozitive în multe domenii, în special domeniul de afaceri, de educație, și industrial. Managementul cunoştinţelor, în originea sa se referă la sectorul de afaceri, și reprezintă setul de acțiuni sistematice disciplinare pe care o organizație îl poate lua pentru a obține cea mai mare valoare de la cunoștințele de care dispune ". Nevoia de management al cunoașterii nu se regăseşte numai in domeniul afacerilor, ci şi în domenii largi cum ar fi: științele cognitive, științele organizării, informatică. Concomitent cu sprijinirea managementului cunoştinţelor , are loc dezvoltarea tehnologiei informației pe scară largă, creșterea vitezei de internet, precum și utilizarea internetului ca modalitate de învățare la distanță, modificând astfel sistemul de învăţare strict formal spre un tip de învățare mai informal precum și o colaborare şi împărtăşire mai mare.
2
CAPITOLUL 1. Managementul cunoştinţelor şi conceputul de LMS
1.1. Managementul cunoştinţelor şi importanţa acestuia Managementul cunoştinţelor are valoare reală în economia cunoaşterii. În fapt, managementul cunoştinţelor cumulează acţiuni de identificare, de alocare şi de prelucrare până la faza de a transforma noile cunoştinţe în valori accesibile, semnificative pentru activitatea companiei. Multe companii fac efortul de a pune în valoare acumulările disponibile la nivelul personalului propriu prin crearea unor comunităţi de practici. Acest tip de management se poate referi la: instruire şi dezvoltare, managementul de informare, identificarea efectului realizat asupra clientului, captarea efectelor favorabile reuşite la client, generarea de noi competenţe, crearea de echipe virtuale şi de comunităţi de practici, precum şi de sisteme de management a acumulărilor.
GINA-----„Malhotra (Malhotra, 1997) dă
managementului cunoaşterii
următoarea definiţie: Managementul cunoaşterii furnizează elementele necesare în rezolvarea problemelor critice legate de adaptarea organizaţiei, supravieţuire şi competenţă pentru a face faţă schimbărilor care au loc în mediu. El cuprinde în esenţă procesele organizaţionale care caută o combinaţie sinergistică între date, capacitatea de procesare a informaţiei pe care o au tehnologiile informatice şi capacitatea oamenilor de a crea şi inova.”---------Aceasta este o viziune strategică a managementului cunoaşterii care ia în considerare sinergia dintre chestiunile tehnologice şi cele comportamentale atât de necesare supravieţuirii în „medii periculoase”. Nevoia de sinergie a capacităţilor umane şi tehnologice se bazează pe diferenţierea dintre „vechea lume a afacerilor” şi „noua lume a afacerilor”. Din acest punct de vedere, „vechea lume a afacerilor” era caracterizată de medii previzibile în care concentrarea era pe previziunea şi optimizarea eficienţelor realizate. Aceasta este lumea competenţei bazată pe „informaţie” ca şi bun strategic şi dezvoltarea se face prin controlarea comportamentului agenţilor organizaţionali spre îndeplinirea ţelurilor şi obiectivelor organizaţionale prespecificate. Sistemele de informare şi control sunt folosite în acest timp pentru a realiza alinierea actorilor organizaţionali la „cele mai bune practici” predefinite. Ideea este că aceste „cele mai bune practici” îşi păstreaza în timp eficacitatea. În schimb, „noua lume a afacerilor” este caracterizată de un înalt nivel de incertitudine şi inabilitate de a prezice viitorul. Folosirea sistemelor de control şi informare şi conformitatea cu ţeluri, obiective şi cele mai bune practici predefinite nu realizează în mod necesar competenţa organizaţională pe termen lung. Aceasta este lumea „are-totul”, care pune sub semnul întrebării supoziţiile care stăteau la baza „modului unanim acceptat de a face lucruri”. Această lume are nevoie să înţeleagă din nou problemele puse de condiţiile schimbătoare de mediu. MC este un spaţiu de lucru (cadru) din interiorul căruia organizaţia vede toate procesele sale drept procese de cunoaştere. În această viziune, toate procesele de afaceri implică crearea, diseminarea, înnoirea şi aplicarea cunoştinţelor în vederea întreţinerii şi supravieţuirii organizaţiei.
OANA------O societate comercială modernă trebuie să
angajaţii săi trebuie să înveţe şi să reflecteze.
3
fie instruibilă,
-----Generarea de cunoştinţe nu
presupune numai o muncă sistematică, multe cunoştinţe pot fi generate şi transferate şi la o discuţie la o cafea.
OANA------Pentru aceasta trebuie să existe o mentalitate în care cunoştinţele sunt apreciate la justa lor valoare. Managerii trebuie să fie conştienţi că oamenii sunt cei care posedă cunoştinţe, ei decid să creeze, să utilizeze şi să-şi
comunice ideile pentru a se lansa în coparticipaţie.------ Managementul cunoştinţelor se va putea aplica numai acolo unde sunt stimulate adevăratele valori. Managementul cunoştinţelor trebuie înţeles în sensul abilităţii de utilizare strategică a informaţiei, în scopul atingerii unui obiectiv practic, de afacere. Managementul cunoştinţelor reprezintă o activitate organizaţională destinată creării unui mediu social şi a unei infrastructuri tehnice, astfel încât competenţa să poată fi atinsă, transmisă şi asimilată. 1.2. Conceptul de Learning Management Systems
OANA------Learning Management Systems (LMS) reprezinta sisteme
de management al procesului de învățare, care gestionează relațiile dintre cursant și conținut, respectiv cursant-instructor, avand funcții de înregistrare a cursanților, administrare și livrare a cursurilor, înregistrarea progresului cursanților si comunicarea la nivelul utilizatorilor sistemului;-------
GINA-------LMS este o aplicaţie software pentru administrarea, documentarea şi urmărirea programelor de formare, ce include cursuri virtuale şi evenimente online, programe de e-learning şi materiale necesare cursurilor de formare. Aplicaţia permite centralizarea şi administrarea automată, crearea şi livrarea rapidă a materialelor de formare, personalizarea conţinutului, cu ajutorul ei putânduse:
gestiona utilizatorii şi ce poate face fiecare dintre aceştia în cadrul aplicaţiei; genera rapoarte; crea atât calendarul cursului, cât şi modalitatea de învăţare; trimite mesaje şi notificări cursanţilor, crea testări şi evaluări înainte, în timpul şi la sfârşitul cursului; personaliza cursurile; gestiona înscrierile, planificările, programa cursurilor.----------------
Valoarea LMS constă în administrarea eficientă a costurilor instruirii. Un LMS adoptă organizarea centralizată a instruirii prin care sunt programați și înregistrați studenții pentru cursuri complete online și offline, sunt lansate cursurile de e-learning si sunt trasate progresele înregistrate de la cursanți la aceste cursuri. Succesul utilizatorilor este determinat de parcurgerea secvențială a conținutului cursurilor și a evaluarii aferente acestor cursuri. LMS permite și administratorilor cursurilor să-și optimizeze utilizarea resurselor fizice necesare. Sistemele LMS mai sofisticate permit și o mapare a competențelor: sunt măsurate competențele individuale prin teste specifice de evaluare a nivelului de cunoştințe, dupa care cursantul este ghidat spre cursul cel mai adecvat pentru a-și completa cunoştințele respective. Astfel, un LMS automatizează procesele tradiționale
4
mari consumatoare de timp și manopera și pot oferi o dezvoltare reală și eficace a carierei în interiorul organizației.
5
Capitolul 2. Learning Management Systems în organizaţii
2.1. Beneficiile utilizării LMS
OANA-------Argumentele pentru utilizarea unui LMS sunt multiple. Dezvoltat in-house (desi sunt puţine companii care işi pot permite acest lucru), fie că este achiziţionat, utilitatatea sa imediata va fi vizibilă în uşurinţa cu care automatizează toate informaţiile legate de procesele de training: de la tipul
programului, la participanţi, termene de livrare, termene de testare etc. ------------
Investiţia va fi însă cu atât mai repede amortizată cu cât se va avea în vedere un plan de învăţare care să includă programe e-learning (cursuri livrate online, cu opţiuni de interactivitate şi teste care monitorizează parcurgerea programului şi identificarea aspectelor critice care trebuie în continuare aprofundate, fie în clasă, fie prin alte cursuri online). Asemănător ca interfaţă cu o bază de date, LMS-ul este mult mai mult decât atât. Cu ajutorul lui se pot crea : grupuri de cursanţi ; programe de instruire (cu alocarea de cursuri specifice); elaborarea de testări (fie pe baza cursurilor incluse în programa de training, fie individuale); comunicarea cu cursanţii (aceştia primesc de la administrator informaţii prin mail privind cursurile care le sunt alocate şi intervalele de timp în care trebuie parcursă informaţia); elaborarea de statistici referitoare la gradul de promovabilitate.
Variantele mai complexe ale LMS-urilor includ şi funcţionalităţi specifice pentru managementul performanţei, de la evaluarea ca atare, managementul competenţelor, analiza lipsurilor existente, urmărirea planurilor de succesiune etc. Practic, administratorul (de cele mai multe ori o persoana de la HR) poate stabili şi comunica în timp real care sunt cursurile care trebuie parcurse, standardele de învăţare, măsura în care acestea au fost parcurse şi aspectele critice la care au apărut probleme de înţelegere (tipuri de raspunsuri greşite, informaţii cu răspunsuri greşite). Mai mult decât atât, OANA--------Pentru o companie cu mai multe locaţii, atunci când organizarea unor programe de curs în clasă este dificilă şi necesită o investiţie semnificativă, un LMS şi o strategie de e-learning coerentă pot asigura un proces de instruire consistent şi echitabil pentru toţi cursanţii.-------------------
GINA-------------LMS şi cursurile pe care le gestionează acesta, pot :
facilita introducerea de produse şi servicii noi (prin familiarizarea rapidă a angajaţilor cu acestea); reduce în mod semnificativ bugetele de training, oferind mai multă instruire unui numar mai mare de angajaţi;
6
diminua perioadele de timp petrecute cu activităţi care nu aduc un câştig direct în procesul de învăţare: de la pregătirea materialelor, la timpul petrecut pe drum, mesele pentru participanţi etc.-------------------------
De la prezentarea produselor şi serviciilor, la dezvoltarea unor abilităţi specifice (project management, planificare strategică etc.), un LMS de calitate şi programe e-learning interactive vor putea oferi o consistenţă crescută a procesului de instruire, consolidând (şi în anumite situaţii înlocuind cu succes) training-ul în clasa. 2.2. Sisteme de învățare LMS
OANA----------O platformă E-learning poate fi utilizată pentru cursuri online individuale sau în universități virtuale, iar eTraining în cadrul firmelor, workshop-uri online, ca spațiu virtual de colaborare și de promovare a învățării
organizaționale.----Dacă în spațiile virtuale de învațare, avem activități didactice de tip Telecourses, WebCourses, Interactive-Video -Conferencing-Courses și MultiMediaCourses, GINA----------In organizațiile bazate pe informație și cunoaștere, învațărea (learning-ul) cuprinde întreg cadrul organizațional (learning organization) fiind susținută de strategia de management a cunoştințelor adoptată la nivelul organizației respective. -----------------Atât învaţarea individuală cât mai ales cea colectivă vor îmbogăți cunoașterea, capitalul intelectual al organizației, noțiunea de learning însemnând mult mai mult decât instruire. Imensul succes al unei organizații se datorează în mare masură capacității acesteia de a crea cunoaștere organizațională , adică de a avea capacitatea, ca întreg, de a crea noi cunoștiințe de a disemina aceste cunoștințe în toate compartimentele și de la îngloba, încorpora în produsele, serviciile și sistemele proprii. În acest context, procesul de învățare este susținut cu ajutorul unor sisteme informatice de tip LMS (Learning Management Systems), formarea individului în cadrul organizației efectuându-se într-un sistem de tip ELS (Enterprise Learning System)
GINA---------------Sistemele informatice de tip LMS sunt înzestrate
cu diferite facilități de comunicație sincronă (online meetings, video conferencing sau chat) şi asincronă (e-mail, discussion forums etc.).----------------Odată cu dezvoltarea tehnologiei portalurilor și apariția portalurilor de întreprindere de tip web-based ca suport al activităților de tip e-Business ce au loc într-o întreprindere colaborativă sau în întreprinderea extinsă în care s-au inclus comunitățile furnizorilor, clienților și a eventualilor parteneri de afaceri, facilitățile de tip e-learning pot fi încorporate într-o astfel de arhitectură. Portalul de întreprindere, inițial sub forma unui portal informațional, perfecţionat apoi sub forma unui portal colaborativ și recent îmbracând forma unui portal de cunoştințe – EKP – Enterprise Knowledge Portal reprezintă o tehnologie care poate susține o politică performantă de management al cunoştințelor, contribuind totodată la transformarea organizației tradiționale într-o organizație bazată pe cunoaștere colaborativă.
7
Activitățile de eTraining sunt posibile datorită modulelor funcționale ce permit activități colaborative de tip WebCourses, Interactive-Video -Conferencing-Courses și MultiMedia-Courses și au loc pe baza cunoașterii organizaționale.
2.3. E-learning
OANA-------------E-Learning reprezintă învăţarea sau instruirea, care
poate fi pregătită, distribuită sau gestionată, prin folosirea unei varietăţi de tehnologii de învăţare şi care se poate dezvolta local sau global. Domeniul e-Learning acoperă un spectru larg de aplicaţii şi procese, incluzând instruirea asistată de calculator, clasa virtuală (mediu de învăţare online), instruirea prin Web sau colaborarea digitală.----
--------E-Learning-ul nu este considerat ca obiectiv în sine, ci mai degrabă o modalitate de a face sistemul de educaţie şi de instruire mai eficace, mai universal. Ca motor puternic al societăţii bazată pe cunoaştere, sistemul e-Learning are capacitatea de a transforma educaţia, generând iniţiative majore, necesare în identificarea de noi abilităţi şi comportamente. Acest sistem se extinde dincolo de procesul educaţional bazat pe cursuri, folosind noi tehnologii, cum ar fi software-ul de colaborare şi de comunicare, mesagerie internet şi blog-uri sau reţele de socializare, pentru a da numai câteva exemple. Noul sistem cuprinde concepte precum management de conţinut, management de cunoaştere, suport de performanţă, practică de producţie şi cooperare virtuală. Adoptat în unitatile de învaţământ, ca o alternativă la educaţia tradiţională, a condus la formarea învăţământului la distanţă . În acelasi timp, facilitează procesul de învatare/instruire continuă a membrilor unei comunităţi care adoptă o soluţie de elearning. OANA----------------La nivelul organizaţiilor, sistemele de elearning pot promova o învăţare colaborativă, optimizând procesul de învăţare organizaţională specific întreprinderilor moderne.-----------------Tabelul 1. Domenii de aplicabilitate pentru e-learning Universităţi 32,7% Companii 24,5% Furnizori servicii educaţionale 24,5% Administraţie publică 18,4% Într-un mediu în continuă schimbare, modalităţile tradiţionale de instruire şi de formare nu mai sunt adecvate pentru înzestrarea cetăţenilor cu abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a deveni competitivi pe piaţa forţei de muncă.
8
Procesul de instruire continuă este un imperativ al perioadei actuale, care necesită noi căi de abordare. În acest context, instruirea interactivă în sistemul eLearning se afirmă ca un factor cheie în societatea viitorului. În paralel, dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a infrastucturii ITC şi a reţelelor de înaltă performanţă vor fi factori de succes în societatea cunoaşterii şi, prin urmare, pentru competitivitatea europeană. Tehnologia este suportul care permite transformarea modului în care se munceşte, se învaţă şi se valorifică timpul liber. Accesul la instruire trebuie să fie universal, în timp ce învăţatul trebuie personalizat, iar conţinutul multimedia îmbogăţit şi transformat într-o experienţă personalizată. Aceasta se va întâmpla pe deplin în momentul în care nevoia de instruire va fi reală şi accesul va fi disponibil în orice loc, datorită noilor platforme mobile de muncă şi instruire. Impactul se va resimţi la nivelul tuturor grupurilor din economie şi societate - mari corporaţii şi IMM-uri, elevi, profesori şi părinţi. e-Learning-ului ca instrument de marketing şi de vânzări a fost experimentată cu succes de către o serie de firme mici, mari şi mijlocii. Astfel au fost identificate efecte directe mai ales asupra segmentului final, de exemplu: timp mai scurt de intrare pe piaţă; profit marginal mai mare al produselor şi serviciilor; micşorarea costurilor. ---------------------------
GINA--------------Utilizarea
Pe viitor, popularizarea şi creşterea investiţiilor în dezvoltarea acestui domeniu de aplicare e-Learning-ului va duce la o adoptare mai uşoară a produsului în special de către IMM-uri. Mai mult decât atât, e-Learning-ul poate asigura economii importante printr-o mai bună utilizare a timpului şi reducerea costurilor, de exemplu, reducerea numărului de săli de curs. Un sondaj efectuat în mai multe instituţii reputate, preocupate de calitatea pregătirii propriului personal, a condus la constatări surprinzătoare. Astfel, dintre cei 259 de manageri-instructori chestionaţi asupra instrumentelor-cheie pe care le-ar utiliza pentru a crea un sitem de e-Learning, 66% au indicat PowerPoint, 63% Microsoft Word, 61% - Macromedia´s Dreamweawer şi 47% - Flash. Procesul de e-Learning înglobează metode şi tehnici tradiţionale sau moderne de transmitere a cunoştinţelor. Folosind tehnologii IT&C (procesare multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă), el permite persoanei care îl utilizează să înţeleagă şi să stăpânescă cunoştinţe şi îndemânări într-un domeniu al cunoaşterii.
2.3. AeL Obiectivul sistemului de management al instruirii AeL este simplificarea proceselor de instruire/învăţare din orice organizaţie (şcoală, universitate, administraţie publică, companii) AeL ajută angajaţii să-şi planifice şi monitorizeze progresele educaţionale şi să comunice şi colaboreze. Managerii pot urmări, analiza şi raporta statusul educaţional al angajaţilor.
9
OANA--------------AeL(Advanced eLearning) face ca toţi angajaţii unei companii, indiferent unde se află (sediu central, filiale, puncte de lucru sau reprezentanţe), să beneficieze de acelaşi curs, de aceeaşi informaţie, să fie instruiţi la fel. Adică, să aplice aceleaşi proceduri şi să fie influenţaţi de aceeaşi cultură a firmei
sau instituţiei. ----------------Indiferent că se întâlnesc într-o sală de curs sau că rămân la birourile proprii, pentru că îi reuneşte o platformă de instruire: Advanced eLearning. Astfel, AeL îndeplineşte următoarele roluri: scuteşte companiile de eforturi; aduce companiilor economie de timp; asigură confortul instruirii în ritmul şi la momentul ales de cursanţi.
În Septembrie 2004, AeL a fost nominalizat la European IST Prize de către Comisia Europeană, recunoaştere echivalentă Oscarului pentru IT. AeL este un instrument complementar, nu un trainer digital, şi nu urmăreşte să ia locul instructorului în vreun fel. AeL „ştie” cine se instruieşte, ce a învăţat, ce calificative a obţinut, ce porţiuni de curs ar trebui să repete ca să progreseze, ce ar mai trebui să ştie. Faţă de alte produse similare, AeL oferă o imagine globală asupra structurii organizaţionale a firmei, a planului de dezvoltare a carierei pentru fiecare angajat şi a traiectoriei profesionale a acestuia. Prin bibliotecă, AeL permite accesul la o bază de informaţii imensă. Biblioteca AeL: este virtuală - nu ocupă spaţiu în birouri, nu trebuie multiplicată pentru a fi citită simultan de 10, 100 sau 10.000 de angajaţi; e ordonată - cuprinde materiale de orice tip, organizate pe domenii, subiecte, autori; se îmbogăţeşte uşor cu materiale noi, care pot fi importate sau create modificându-le pur şi simplu pe cele existente. 2.4. TotalLMS Pe piaţa din ziua de azi, în care se găsesc o mulţime de persoane cu calificări şi aptitudini deosebite, una dintre cele mai mari provocări la care trebuie să facă faţă o companie este aceea de a avea succes la recrutarea şi menţinerea angajaţilor valoroşi. Atunci când angajaţilor le este oferit accesul la instrumentele de care au nevoie pentru a îndeplini obiectivele organizaţiei respective, încrederea companiei creşte în ceea ce-i priveşte pe aceşti angajaţi şi, în plus, se sporeşte baza afacerii - fapt ce duce la rezultate finale mult mai bune şi profit mult mai mare. sistem de management al instruirii, are capacitatea de a amplifica puterea managementului învăţării şi administrării cunoştinţelor, însă le oferă totodată angajaţilor uşurinţa de a lua iniţiativă, de a dezvolta şi atinge obiectivele organizaţiei. -------------Concret, el constituie un cadru pentru managementul în domeniile e-learning, raportării şi certificării şi o urmarire a istoricului, respectând standardele şi
10
GINA------------TotalLMS,
reglementările existente, simultan cu menţinerea unei flexibilitati destul de mari care îndeplineşte cerinţele specifice ale organizaţiei. De asemenea, se integrează cu sistemele şi procesele deja existente pentru a deschide calea către instruirea şi cunoştinţele închise în interiorul diverselor sisteme ale organizaţiei. Beneficii: creşte veniturile şi calitatea serviciilor asigurându-se de faptul că angajaţii, în faţa clienţilor, sunt eficienţi, bine pregatiţi şi cunosc cele mai noi produse, servicii şi oferte existente; reduce timpul până la vânzarea pe piaţă în cazul lansărilor de produse, micşorând durata activităţilor de instruire în domeniul vânzărilor, în cazul partenerilor şi clienţilor; reduce cheltuielile operaţionale prin consolidarea unui singur sistem Learning Management System (LMS) în toată organizaţia respectivaă; istoricul activităţilor şi capacitatea de integrare a LMS – amandouă unice – duc la îmbunătăţirea performanţelor în domeniul învăţarii.
Altfel spus, TotalLMS reprezintă ,,coloana vertebrală” a suitei integrate de management al învăţării, aptitudinilor şi talentelor. Datorită flexibilităţii, puterii şi uşurinţei în utilizare a suitei TotalLMS, cei de la SumTotal Systems au putut oferi unul dintre cele mai bune sisteme de management al învăţării existente în lume la ora actuală, cu capacitatea de a fi folosit în industrie cu un real succes. Platforma oferă o administrare uşoară a activităţilor de învatare, a organizaţiilor din care fac parte utilizatorii, a comerţului electronic, a raportărilor şi respectării standardelor şi regulamentelor, la fel ca şi o interoperabilitate şi integrare fără precedent - cu alte aplicaţii şi infrastructuri tehnologice, fără a fi nevoie de programare şi personalizare.
11
CONCLUZII
De fiecare dată când este întâlnit termenul de e-learning, se întâlnesc şi termeni precum Virtual Learning Environment (VLE), Learning Management System (LMS), sau platforma e-learning. Toate acestea au aproximativ acelaşi înţeles şi reprezintă infrastrutura folosită de e-learning pentru a-şi împărtăşi materiale didactice. Learning management systems (LMS) este bazat pe internet, software-ul permiţându-le instructorilor de a controla distribuirea de materiale, misiuni, dezbateri, precum şi alte aspecte privind cursurile.
OANA------------Learning
Management System este un pachet de
software, de obicei de mari dimensiuni, care iniţiază managementul şi livrarea training-ului către cursanţi. Majoritatea LMS-urilor sunt sisteme ce folosesc web-ul, facilitând accesarea şi administrarea sistemului oriunde, oricând. În ultimii ani, nevoia pentru LMS de a oferi cursuri online a devenit o problemă destul de importantă, iar piaţa de dezvoltare a platformelor e-learning a înregistrat o creştere a competiţiei între companii. -----------------integrează module online de training, seminarii şi training clasice, precum şi module practice, care sunt validate la îndeplinirea lor de către managerii direcţi ai cursantului. De asemenea, pentru a motiva angajaţii să parcurgă acest sistem de formare, LMS a devenit un criteriu de promovare profesionala şi financiară.---------------
GINA--------------LMS
----
12
BIBLIOGRAFIE
1. B. A. AbuShawar, J. A. Al-Sadi, Learning Management Systems: Are They Knowledge Management Tools?, Arab Open University, Amman, Jordan. 2. Ilie Simona Marilena, Implementarea sistemelor e-learning pentru managementul cunoaşterii, The 3rd International Scientific Conference ,,E-learning and software for education”, Bucureşti, 2007. 3. Muntean Mihaela, Dănăiaţă Doina, Margea Camelia, Managementul cunoştinţelor în societatea bazată pe cunoaştere, Revista Informatică Economică, nr. 2 (18)/2001. 4. Muntean Mihaela, Negruţ V., Muntean Cornelia, Mogoşanu Diana, Consideraţii privind e-learning în societatea bazată pe cunoaştere, Revista informatică economică nr.4(28)/2003. 5. Revista de informatică socială, Universitatea de Vest Timişoara, 2010. 6. http://www.bizschool.ro/metodesisolutiideinstruire.aspx 7. http://www.partalhr.ro/learning-management-system-lms/ 8. http://ro.wikipedia.org/ 9. http://www.tribunaeconomica.ro/
13
