Leasing Financiar

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris: CZU: 339.187.6(478)(043)

Leasingul financiar - formă de investire în dezvoltarea Republicii Moldova

Specialitatea 08.00.10 – FINANŢE; MONEDĂ; CREDIT

Teză de doctor în economie

Conducător ştiinţific: Cobzari Ludmila prof.univ., dr. hab. Autor: Brumă Inesa Chişinău, 2007

CUPRINS INTRODUCERE

3

Capitolul I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARITĂŢILE ECONOMICE ALE OPERAŢIUNILOR DE LEASING

9

1.1. Conceptul, conţinutul economic şi caracteristica operaţiunilor de leasing 1.2. Criteriile de clasificare şi funcţiile leasingului 1.3. Experienţa internaţională în dezvoltarea operaţiunilor de leasing

9 15 29

Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE

40

2.1. Particularităţile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar 2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finanţarea investiţiilor 2.3. Impactul fiscalităţii asupra operaţiunilor de leasing financiar 2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investiţionale în condiţiile finanţării prin leasing

40 47 58 68

Capitolul III. MEDIUL INVESTIŢIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING 80 3.1. Mediul investiţional şi piaţa serviciilor de leasing în Republica Moldova 3.2. Analiza comparativă a situaţiei financiare a companiilor de leasing din Republica Moldova 3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a activităţii companiilor de leasing 3.4. Previziunea financiară – metodă de optimizare a activităţii companiilor de leasing în Republica Moldova

80 94 105 115

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

125

BIBLIOGRAFIE

130

ANEXE ADNOTARE LISTA ABREVIERILOR CUVINTE-CHEIE

2

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia Actualitatea temei de cercetare. Republica Moldova, stat decis să-şi consolideze locul printre naţiunile democratice ale lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă, imperativele fiind dezvoltarea comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa internaţională se cunoaşte că funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de promovarea unor politici economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate. Practic, toate statele CSI, inclusiv Republica Moldova, au optat pentru ajustarea continuă a politicilor şi legislaţiilor naţionale la „modelul european”. Experienţa din domeniu, atât a statelor dezvoltate, cât şi a celor în curs de dezvoltate, demonstrează elocvent că întreprinderile apelează la leasing în finanţarea proiectelor investiţionale de durată medie şi lungă. Gama utilajului livrat prin tranzacţiile de leasing este variată, fapt ce asigură fiecărui beneficiar o abordare individuală a posibilităţii alegerii concrete a obiectelor de leasing în funcţie de necesităţile tehnologice şi posibilităţile financiare. În ţările Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate de renovare a utilajului şi a unităţilor de transport, confirmându-şi rentabilitatea, fiind comod în realizare şi prezintă avantaje evidente, în comparaţie cu alte modalităţi de investiţii, inclusiv cu creditul bancar. În ultimii ani, în aceste ţări, leasingul a asigurat până la un sfert din investiţiile totale în capitalul fix. La acest capitol, Republica Moldova nu face excepţie, deşi situaţia actuală a pieţei de leasing nu corespunde potenţialului său. Atragerea surselor de credit, cu o dobândă acceptabilă, este actuală pentru investiţiile destinate extinderii şi modernizării procesului de producere. Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evidentă chiar de la începutul perioadei de tranziţie la economia de piaţă. Uzura fizică şi morală a fondurilor fixe şi lipsa mijloacelor proprii pentru modernizarea şi reutilarea procesului tehnologic constituie premisele suficiente ale extinderii tranzacţiilor de leasing. Una din problemele principale, în calea dezvoltării, o constituie bariera juridică şi normativă contradictorie şi controversată, care nu reflectă esenţa economică a leasingului. O consecinţă negativă asupra extinderii pieţei serviciilor de leasing în Moldova a avut şi criza financiară regională din 1998, care a aruncat leasingul indigen cu câţiva ani înapoi. O înviorare a numărului şi volumului tranzacţiilor de leasing s-a înregistrat începând cu anul 2000. Actualmente, marea majoritate a întreprinderilor din Moldova apreciază leasingul drept un factor puţin accesibil pentru dezvoltarea afacerii lor. Aceasta denotă atât faptul că piaţa serviciilor de leasing se află în faza incipientă de dezvoltare, cât şi lipsa informaţiei coerente în mediul antreprenorial despre oportunităţile oferite de leasing. 3

Leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în renovarea şi modernizarea capitalului fix în business. În scopul creării unei baze informaţionale privind leasingul, au fost puse în aplicare Sistemul Conturilor Naţionale, Standardul Naţional de Contabilitate privind leasingul, ajustând-se, totodată, sistemul contabil la standardele internaţionale. Cu toate acestea, în practică, apar inconsecvenţe atât de ordin administrativ şi organizaţional, cât şi tehnic, în realizarea operaţiunilor de leasing. În acest context, poate fi subliniată actualitatea temei cercetate, care propune analiza situaţiei privind operaţiunile de leasing financiar în vederea perfecţionării şi dezvoltării pieţei serviciilor de leasing, precum şi a integrării coerente în sistemul financiar în condiţiile asigurării unei concordanţe depline între resursele financiare disponibile şi nevoile de finanţare ale agenţilor economici. Apelarea la modelele economice practicate în alte ţări nu poate substitui, în exclusivitate, direcţiile proprii de dezvoltare, iar experienţa economică internaţională în domeniul leasingului poate fi asimilată selectiv în concordanţă cu particularităţile economice şi tradiţiile societăţii noastre. Implementarea „Strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii” şi realizarea prevederilor planului de acţiuni privind „Amplificarea resurselor financiare destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii” sunt orientate spre: finanţarea operaţiunilor de leasing, elaborarea îndrumarelor şi regulamentelor care ar permite transferul terenurilor, clădirilor, echipamentelor şi capacităţilor de producţie, proprietate de stat şi municipale, utilizate de către întreprinderile mici pe bază de arendă, răscumpărare, leasing sau management de trust. Analiza lucrărilor ştiinţifice, elaborate de autorii străini şi cei autohtoni, şi studierea situaţiei pe piaţa leasingului, în Republica Moldova şi Europa, au demonstrat că afacerile de leasing sunt însoţite de unele fenomene negative, între care menţionăm: caracterul inadecvat al suportului legislativ, lipsa sistemului de indicatori financiari şi statistici privind fundamentarea şi urmărirea rezultatelor, calitatea redusă a serviciilor de leasing, ineficienţa gestiunii riscurilor financiare etc. Rezultatele cercetării pot constitui un real suport ştiinţifico-teoretic al soluţionării acestor probleme şi confirmă actualitatea temei. Gradul de studiere a temei de cercetare. Tema de cercetare înglobează un spectru larg de probleme privind operaţiunile de leasing, procesul investiţional şi mecanismul de finanţare. O asemenea complexitate permite identificarea unor categorii fundamentale în cadrul cercetării date. În opinia autorilor, leasingul poate fi considerat o categorie fundamentală de cercetare. O percepere corectă a importanţei conceptului de leasing, precum şi a existenţei unei intercorelări strânse între finanţe, ca ştiinţă economică, şi gestiunea reală a finanţelor permite aplicarea analizei de sistem în cadrul cercetărilor din acest domeniu.

4

Relaţiile funcţionale specifice leasingului îşi găsesc concretizarea în complementaritatea dintre arendă şi leasing, dar care trebuie delimitate de relaţiile interne specifice fiecărui contract financiar. În aria de cercetare, a fost inclusă problematica leasingului financiar, ţinând cont de potenţialul financiar al agenţilor economici şi de nevoile de resurse financiare în scopul atingerii obiectivelor de activitate şi dezvoltarea proceselor investiţionale din cadrul economiei naţionale. În acest context, e necesară sublinierea faptului că, în practica cercetării economice din Republica Moldova, s-au realizat o serie de investigaţii în sfera arenzii, politicilor creditare şi de finanţare a întreprinderii, direcţiilor de stabilizare macroeconomică şi reformelor economice. Însă, concentrarea studiilor asupra problematicii operaţiunilor de leasing, pornind de la definirea conceptului şi până la evaluarea multitudinii de corelaţii între diferitele fenomene interdependente specifice procesului investiţional şi politicii de finanţare, reprezintă un aport original în sfera ştiinţelor economice prin elementele ce certifică noutatea ştiinţifică. În teză, sunt luate în considerare rezultatele cercetărilor realizate de importante centre internaţionale de cercetări economice şi financiare, dintre care menţionăm: The European Federation of Leasing Company Associations, European Credit Research Institute (ECRI), ECASS at the Institute for Social and Economic Research, Consortium for Educational Policy Analysis University of Missouri Resource Centers, The Centre for Enterprise and Economic Development Research (CEEDR), National Bureau of Economic Research (NBER), Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Alba Iulia etc. Dintre centrele naţionale de cercetări în domeniul economic şi financiar menţionăm: Academia de Studii Economice din Moldova, Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme, Institutul Naţional de Economie şi Informaţie, Centrul de Studiere a Problemelor Pieţei al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară din Moldova, Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID), proiectul BIZPRO. Scopul şi sarcinile lucrării Scopul lucrării constă în sistematizarea şi relevarea esenţei leasingului financiar, identificarea tuturor aspectelor economice ale leasingului financiar prin prisma analizei activităţii companiilor de leasing din Republica Moldova, prin prisma procesului decizional privind evaluarea proiectelor de finanţare prin leasing, precum şi determinarea direcţiilor de dezvoltare a activităţii de leasing în vederea sporirii eficienţei investiţionale în cadrul economiei naţionale. Pentru materializarea scopului cercetării, au fost formulate următoarele sarcini: - analiza abordărilor conceptuale privind definiţia şi clasificarea operaţiunilor de leasing; - identificarea avantajelor şi dezavantajelor operaţiunilor de leasing;

5

- determinarea rolului şi locului leasingului financiar în finanţarea afacerilor la nivel microeconomic; - cercetarea aspectelor privitoare la bazele metodologice ale operaţiunilor de leasing financiar; - argumentarea necesităţii utilizării leasingului financiar în cadrul activităţii întreprinderilor din Republica Moldova; - elaborarea sistemului de indicatori privind analiza financiară a companiilor de leasing; - evidenţierea principalilor factori care influenţează modul de finanţare prin leasing financiar; - formularea recomandărilor referitoare la crearea unui sistem eficient de management financiar la întreprinderile prestatoare de servicii de leasing; - elaborarea metodei de previziune financiară în cadrul companiilor de leasing în vederea optimizării serviciilor de leasing în Republica Moldova. Sarcinile tezei au determinat structura ei, alcătuită din introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie, anexe, cuvinte-cheie. În introducere este argumentată actualitatea, importanţa, necesitatea şi gradul de studiere a temei cercetate, sunt formulate scopul şi sarcinile lucrării şi sunt prezentate elementele în care rezidă noutatea ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei. Capitolul I „Dezvoltarea şi particularităţile economice a operaţiunilor de leasing” cuprinde descrierea istoricului leasingului, analiza conceptului de leasing,

a conţinutului

economic, specificul operaţiunilor de leasing, criteriile de clasificare, funcţiile şi principiile de leasing şi analiza experienţei internaţionale în realizarea operaţiunilor de leasing. În capitolul II „Aspectele economice ale leasingului financiar în cadrul activităţii investiţionale”, sunt prezentate particularităţile procesului decizional în analiza proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar, sunt analizate avantajele şi limitele leasingului în finanţarea investiţiilor, s-a efectuat o evaluare a operaţiunilor de leasing financiar prin prisma implicaţiilor fiscale, precum şi a fost argumentată necesitatea integrării factorilor de risc în aprecierea activităţilor finanţate prin leasing. Capitolul III „Mediul investiţional din Republica Moldova şi direcţiile de acţiune privind dezvoltarea leasingului financiar în cadrul companiilor de leasing” prezintă analiza mediului investiţional şi piaţa serviciilor de leasing din Republica Moldova, analiza comparativă a situaţiei financiare a companiilor de leasing, elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii activităţii financiare a companiilor de leasing. Obiectul cercetării îl constituie leasingul financiar ca modalitate de finanţare a activităţii şi factor de promovare a investiţiilor, studierea influenţei leasingului financiar asupra rezultatelor 6

financiare ale întreprinderilor, precum şi previziunea indicatorilor financiari ai companiilor ce prestează servicii de leasing. Suportul metodologic. Scopul şi sarcinile formulate au determinat utilizarea diverselor metode, precum: metoda normativă, metoda statistică, metoda grafică, de sinteză, analiza economică, compararea, inducţia şi deducţia, aplicate în dialectica cunoaşterii materiei şi societăţii, modelarea economico-matematică, precum şi alte procedee şi instrumente de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice. Suportul teoretico-ştiinţific al tezei l-au constituit concepţiile şi lucrările economiştilor de renume din străinătate şi din ţară, printre care îi menţionăm pe: Halpern P., Weston J., Brigham E., Poleac M., Horn V., Erhard M., Dragota V., Stancu I., Sandu Gh., Kovalev V., Blank I., Roşcovan M., Perebenos M., Cechina E., Cobzari L., Termin S., Certan I., Şpac G., Griciuc P., Cauş-Ţapu L. Goreacii V., Bajerean E., Botnari N., Mocanu N., Ulian G., Trifan M., Gribincea L., Albu E. Suportul informaţional al lucrării l-au constituit materialele factologice şi datele statistice furnizate de Banca Naţională a Moldovei, Biroul Naţional de Statistică; actele legislative şi normative ale Republicii Moldova; lucrările de specialitate editate în Republica Moldova, România, Rusia şi în alte ţări; materialele conferinţelor internaţionale, precum şi publicaţiile din presa periodică. În scopul cercetării, au fost studiate o serie de lucrări teoretice de uz general şi de specialitate, bazele de date şi studii ale unor organisme de mare prestigiu, precum: Banca Mondială, Asociaţia europeană de leasing, Asociaţia de leasing din România, Fondul Monetar Internaţional, materialele TACIS şi UNDP, USAID etc. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercetării constă în: 1. Identificarea metodei de evaluare a deciziilor financiare şi determinarea unor criterii de evaluare a proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar. 2. Elaborarea metodologiei de analiză a eficienţei activităţii investiţionale finanţate parţial sau integral prin intermediul leasingului financiar. 3. Delimitarea unor condiţii şi direcţii necesare promovării leasingului financiar ca formă de investire în dezvoltarea Republicii Moldova. 4. Elaborarea unui sistem de indicatori financiari în vederea aplicării acestora în procesul de analiză financiară a activităţii companiilor de leasing. 5. Elaborarea metodologiei de planificare financiară a companiilor de leasing şi validarea acesteia în baza datelor a patru companii de leasing din Republica Moldova.

7

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezultă din recomandările pe care le conţine şi contribuţia rezultatelor la sporirea eficienţei domeniilor vizate. Printre cele mai importante recomandări menţionăm: •

Identificarea aspectelor specifice operaţiunilor de leasing necesare dezvoltării pieţei leasingului, precum şi a condiţiilor favorabile ale mediului investiţional;

•

Determinarea principiilor alegerii condiţiilor optime de finanţare în baza ratei dobânzii echivalente la credit;

•

Argumentarea condiţiilor favorabile din punct de vedere al impactului fiscalităţii;

•

Identificarea reglementărilor legale în vederea dezvoltării activităţilor de leasing financiar;

•

Aprecierea influenţei riscurilor în cadrul operaţiunilor de leasing financiar;

•

Evaluarea activităţii de leasing în baza sistemului de indicatori financiari;

•

Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul de vânzări preconizat şi în funcţie de volumul activelor investite în afacere;

•

Formularea propunerilor privind dezvoltarea activităţii companiilor de leasing în Republica Moldova. Aprobarea rezultatelor. Principalele aspecte din lucrare au fost expuse de autor în 8

lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 lucrări publicate în reviste ştiinţifice cu recenzenţi, cu un volum total de 3,2 coli de autor, prezentate în cadrul conferinţelor ştiinţifice internaţionale desfăşurate la Academia de Studii Economice din Moldova, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova,

reviste de

specialitate. Concluziile şi recomandările formulate în teză pot fi utilizate în: activitatea Ministerului Economiei şi Comerţului şi a departamentelor implicate în procesul reglementării privind promovarea investiţiilor şi dezvoltarea Republicii Moldova; în activitatea companiilor de leasing şi a întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei naţionale. Cercetările realizate pot constitui premise şi elemente conceptuale şi metodologice pentru investigaţiile ştiinţifice viitoare. Teza poate fi utilizată ca suport metodologic în procesul didactic din instituţiile de învăţământ superior. Cuvinte-cheie: arendă finanţată, leasing, locaţiune financiară, leasing financiar, leasing operaţional, leasing internaţional, rată de leasing, dobânda, locatar, locator, contract de leasing, fluxuri de numerar actualizate, comision.

8

Capitolul

I.

DEZVOLTAREA

ŞI

PARTICULARITĂŢILE

ECONOMICE

ALE

OPERAŢIUNILOR DE LEASING 1.1.

Conceptul, conţinutul economic şi caracteristica operaţiunilor de leasing Schimbările ce survin în economia mondială, cerinţele faţă de progresul tehnico-ştiinţific

în privinţa înlocuirii fondurilor fixe, precum şi necesitatea utilizării mai eficiente a resurselor financiare presupun utilizarea noilor metode de reînnoire a bazei tehnico-materiale. Din aceste considerente, leasingul, în ultimele decenii, a devenit un instrument netradiţional şi eficient de investire. Operaţiunile de tip „leasing” erau cunoscute în Babilonul antic cu 2000 de ani î.e.n. Problemele de leasing şi-au găsit reflectarea în „Ritoricile” lui Aristotel şi în „Instituţiile” lui Iustinian: „ca să primeşti profit nu este necesar să dispui de avere sau utilaj în proprietate, este suficient să ai dreptul să-l utilizezi şi să ai venit”.[59, p.12, 27, p.37] Includerea leasingului în practica relaţiilor economice se atribuie anului 1877, când compania telefonică „Bell” a decis să nu vândă aparatele telefonice produse de aceasta, dar să le ofere în arendă. [59, p.19] Leasingul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, soldându-se cu o pătrundere treptată, în alte ţări, în special din Europa. În S.U.A., leasingul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code şi prin Uniform Commercial Code. În Marea Britanie, Franţa şi Belgia, s-au elaborat reglementări, care definesc relaţiile contractuale de bază privind leasingul şi precizează formele pe care le include. Apariţia şi dezvoltarea leasingului au fost determinate de cauze obiective. Astfel, întreprinderile din S.U.A., Marea Britanie şi din alte ţări se confruntau cu dificultăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a rigidităţii formelor şi procedeelor existente. Operaţiunile de leasing au fost introduse abia în anul 1952 în SUA şi extinse, începând cu anul 1962, şi în principalele ţări dezvoltate ale lumii, în prezent deţinând locul principal între formele de finanţare şi creditare ale investiţiilor. Există diferite accepţiuni ale noţiunii de leasing. Din punct de vedere al specialiştilor în domeniul financiar, leasingul reprezintă o tehnică originală de finanţare pe termen mediu sau lung, practicată de o societate financiară, având drept suport juridic un contract de închiriere de bunuri ”. [59, p.22] O definiţie mai amplă a noţiunii de leasing ar putea fi următoarea: formă de comerţ şi de finanţare prin locaţie de către instituţiile financiare specializate în aceste operaţiuni, de instituţii 9

financiare sau direct de producători, companiilor care fie că realizează operaţiuni de un anumit specific, fie nu dispun de suficiente fonduri proprii ori împrumutate pentru a le cumpăra. Pe de altă parte, leasingul este o formă de închiriere - realizată de societăţi financiare specializate - a unor bunuri de echipament de către beneficiarii care nu dispun de fonduri proprii sau împrumutate pentru cumpărarea acestora de la producători. Pe continentul american, fără a avea o definiţie clară, operaţiunile de leasing au fost identificate spre sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu apariţia afacerilor în domeniul telecomunicaţiilor, când aparatele telefonice au fost puse la dispoziţia abonaţilor prin încheierea unui contract de "lease" ”. [59, p.18] Ca operaţiune distinctă, în anii ´30, au început operaţiunile de "lease financing" pentru finanţări în domeniul imobiliar, primele tranzacţii fiind sub forma de "sale and lease-back". Astfel, un proprietar îşi vindea terenul sau clădirea unui intermediar financiar, respectiv unei societăţi specializate de leasing, procurându-şi astfel capital de lucru şi continuându-şi activitatea prin utilizarea aceloraşi facilităţi în baza contractului de "lease". Succesul şi ascensiunea rapidă a acestui gen de operaţiuni au fost determinate, în mod esenţial, de facilităţile şi avantajele de ordin fiscal de care au beneficiat atât utilizatorii, cât şi societăţile finanţatoare. [24, p.20] Operaţiunile de leasing au fost susţinute financiar, în Statele Unite, de către societăţile de asigurări, care, în anii ´50, şi-au administrat resursele prin finanţarea pe scară largă a unor operaţiuni de leasing imobiliar şi de echipamente industriale, creând astfel un sistem caracteristic de finanţare în aceste domenii. [59, p.21] Prima definiţie juridică a leasingului în Europa a apărut în Franţa, în anul 1966, când, sub denumirea de "credit-bail", au fost definite operaţiunile de leasing (însă, doar pentru bunuri imobiliare), prin evidenţierea funcţiilor economice ale acestuia şi a caracterului comercial al operaţiunii, leasingul reprezentând o modalitate de finanţare a investiţiilor societăţilor comerciale, dreptul de proprietate asupra investiţiilor constituind însăşi garanţia valabilă juridic. În continuare, în anul 1967, a fost definit leasingul imobiliar, iar în anul 1971 a fost definit pentru prima dată leasingul mobiliar în Belgia, ambele cu evidenţierea caracteristicilor economice ale operaţiunii şi a transmiterii către utilizator a riscurilor şi sarcinilor ce rezultă din folosinţa bunurilor. [13, p.18-20] În perioada 1971-1972, leasingul a fost definit şi în legislaţia germană, printr-o tratare succintă, iar, în anul 1986, legea italiană şi cea elenă au definit, în mod expres, locaţiunea financiară, atât pentru bunurile mobile, cât şi pentru cele imobile. Pe continentul european, aceste evoluţii din deceniile şapte şi opt ale secolului trecut au fost determinate, în mod evident, de perioada creşterii economice existente şi de faptul că 10

leasing-ul a avut o contribuţie importantă atât la atingerea scopului economic al dezvoltării investiţiilor, cât şi la latura socială, facilitând procurarea de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată. Armonizarea cadrului juridic pentru leasingul internaţional s-a realizat, la 28 mai 1988, prin adoptarea Convenţiei privind leasingul financiar internaţional de către Comisia Institutului Internaţional de Uniformizare a Dreptului Privat (UNIDROIT) de la Ottawa, la care au aderat 59 de ţări semnatare şi participante. [13, p.80] Rezultatele acestei convenţii au contribuit la eliminarea unor impedimente legate de leasingul financiar internaţional şi la realizarea echilibrului între interesele părţilor implicate în acest tip de tranzacţie. În preambulul convenţiei, se stipulează raţiunile care au stat la baza adoptării ei: •

importanţa eliminării constrângerilor juridice existente în derularea tranzacţiilor de leasing internaţional şi menţinerea echilibrului între interesele părţilor implicate,

•

necesitatea de a conferi leasingului financiar internaţional mai multă accesibilitate,

•

adaptarea regimurilor juridice privind contractul de închiriere la relaţiile tripartite existente în cazul leasingului,

•

utilitatea stabilirii anumitor reguli legate, în principal, de prevederile dreptului comercial şi privat privind operaţiunile de leasing. Convenţia defineşte principalele drepturi şi obligaţii pe care le au părţile, în virtutea unui

contract de leasing. Prevederile convenţiei au caracter general, de regulă, ele aplicându-se tuturor contractelor de leasing, dacă, în textul acestora, nu s-a renunţat la prevederile convenţiei. Convenţia instituie, însă, numai cadrul juridic pe baza căruia urmează să se deruleze operaţiunile de leasing şi să se soluţioneze litigiile apărute, lăsând pe seama dreptului comun determinarea instanţelor competente de soluţionare a litigiilor. Convenţia cuprinde norme de drept comercial şi civil, pe care le adaptează relaţiilor triunghiulare care apar într-o operaţiune de leasing. O critică importantă a prevederilor convenţiei a constat în faptul că exclude din caracteristicile esenţiale ale contractului de leasing posibilitatea opţiunii finale de cumpărare a bunului respectiv. În Europa, organul reprezentativ pentru industria leasingului este Federaţia Europeana a Asociaţiilor Naţionale ale Companiilor de Leasing – Leaseurope, fondată în 1973. Deşi Leaseurope a fost înfiinţată cu intenţia de a fi un forum în care să se discute problemele specifice acestei noi forme de finanţare, între timp, a devenit o instituţie de promovare a intereselor membrilor săi în tratativele cu Comisia Uniunii Europene, Consiliul Internaţional de Standarde Contabile etc. Unele organizaţii de leasing concentrează interese zonale: Asociaţia Americană a Leasingului de Echipamente (ELA - Equipment Leasing Associations), Federaţia Sud 11

Americană de Leasing, Asociaţia asiatică şi cea japoneză de leasing, Asociaţia Companiilor de Leasing din România etc. [69, p.55,98] Problema esenţială a terminologiei leasingului constă în faptul că prin „leasing” se înţelege fie leasingul financiar (arenda finanţată), fie toate relaţiile de arendă. Literatura de specialitate cu privire la leasing oferă ambele abordări de utilizare a acestui termen. Utilizarea termenului de „leasing” în mod diferit conduce la apariţia unor deosebiri considerabile în caracteristica relaţiilor economice ce rezultă din operaţiunea de leasing. În consecinţă, în ştiinţa economică, nu s-a definitivat un concept unic şi unanim acceptat de „leasing”. Spre exemplu, din punctul de vedere al lui V.Gazman, „leasingul este o totalitate de relaţii economice care se derulează într-o operaţiune bazată pe creditarea investiţiei care constă din procurarea şi arenda ulterioară a activului”. [59, p.15] În practica internaţională, termenul de „leasing” se aplică pentru marcarea diferitelor afaceri, bazate pe arenda mărfurilor de consum îndelungat (al mărfurilor investiţionale). Economistul Smirnov A.L. subliniază că: „leasingul este arenda, pe termen lung, a maşinilor, utilajelor şi a altor mărfuri cu destinaţie investiţională, procurate de arendator pentru arendaş cu scopul utilizării în producţie, păstrând drepturile de proprietate după arendator pentru tot termenul contractului de arendă”. [70, p.19] Această părere se fundamentează prin definiţia Federaţiei Europene a Asociaţiilor Naţionale ale Companiilor de Leasing: leasingul este contractul de arendă a mărfurilor industriale, a imobilelor utilizate în scopuri de producţie de către arendaş, în timp ce mărfurile se procură de arendator, care îşi păstrează drepturile de proprietate pentru toată perioada contractului de leasing. De asemenea, în literatura economică, leasingul este examinat ca o formă de antreprenoriat, îndreptat la investirea resurselor financiare în bunuri, transmise, în bază de contract, persoanelor fizice sau juridice pe un anumit termen, ca o acţiune din contul altuia, adică administrarea bunurilor străine din însărcinarea comitentului, ca o formă progresivă a relaţiilor economice externe, ca un gen specific de arendă care îmbină elemente ale relaţiilor de arendă obişnuite şi elemente ale unei forme de finanţare a investiţiilor de producţie, alternativă a creditului bancar. [66, p.15] În lucrările economistului M. Gringruz, se precizează că: „orice definiţie a leasingului este limitată şi nu poate ţine cont de toate formele manifestării acestui tip nou al creditului”. [41, p.6] Actualmente, în literatura economică, există o multitudine de tratări a naturii economice a leasingului. Complexitatea esenţei acestei categorii economice se explică prin faptul că leasingul este o categorie integră care încorporează arenda, creditul comercial şi vânzarea-cumpărarea. 12

Considerăm că esenţa relaţiilor de leasing este cel mai bine redată în expunerea lui Goremîchin V.A.: „leasingul are o triplă bază complicată şi păstrează în sine concomitent particularităţile afacerii de credit, activităţii investiţionale şi de arendă, care se combină şi se interferează reciproc, formând o formă nouă organizaţional-juridică de afaceri”. [63, p. 10] În limba română, termenul de leasing este preluat din terminologia economică şi comercială engleză, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind utilizat în ţările europene occidentale. Cuvântul „Leasing" se formează de la rădăcina verbului „to lease", traducându-se prin „a închiria". În decursul timpului, acest interes s-a „adaptat" operaţiunilor economice pe care le reprezintă, fiind azi mai bine exprimate prin verbele „to rent" sau „to hire". Definiţiile oferite de diferitele legislaţii naţionale ale statelor europene prezintă aceleaşi caracteristici esenţiale ale leasingului. Identitatea de structură a operaţiunilor de leasing îşi are explicaţia în originea comună a diferitelor reglementări naţionale, inclusiv în dreptul american. Diferenţele dintre unele reglementări ale leasingului rezidă în importanţa pe care statele o acordă aspectelor financiare cu privire la leasing. Din punct de vedere legal, în Republica Moldova, leasingul este reglementat de prevederile Legii cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005. [4] În legislaţia Republicii Moldova, operaţiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaţiuni prin care „locatorul” procură, cu titlu de proprietate, echipamentul indicat de locatar de la vânzătorul stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în posesiune şi folosinţă temporară în scopuri de întreprinzător”. [4] Definiţia dată este construită pe structura clasică a unui contract: părţi, conţinut şi obiect. Astfel, după cum este formulată definiţia, se înţelege că nu intră în sfera operaţiunilor de leasing operaţiunile al căror obiect a fost fabricat ori construit chiar de locator, ori un bun achiziţionat chiar de utilizator (lease-back). Prin urmare, formularea obiectivelor leasingului (arendei) sunt redate în definiţia expusă în art.923 (p.1) Codul civil. [8] Prin

leasing se înţeleg relaţiile de patrimoniu când o organizaţie (utilizatorul) se

adresează alteia (compania de leasing) cu rugămintea de a procura utilajul necesar pentru a-i fi transmis în utilizare temporară. În ştiinţa economică, părerile privind esenţa economică a leasingului sunt controversate. Conţinutul şi rolul acestuia, în teorie şi practică, se tratează în mod diferit, iar uneori chiar contrar. Unii privesc leasingul ca pe o metodă de creditare a activităţii de antreprenoriat, în timp ce alţii îl asociază cu arenda pe termen lung sau cu una din formele sale, care, la rândul lor, se reduc la relaţii de închiriere sau antrepriză.

13

Se mai consideră că leasingul, prin specificul relaţiilor de vânzare-cumpărare ale mijloacelor de producţie sau al dreptului de utilizare a patrimoniului străin, se interpretează ca formă de gestionare a patrimoniului străin în baza dispoziţiei persoanei de încredere. Definiţiile diverse ale leasingului ţin cont, parţial, de unele forme de evidenţiere a acestui instrument investiţional specific. La baza leasingului, stă desprinderea, din dreptul de proprietate, a drepturilor de posedare şi de utilizare. Leasingul prezintă în sine o formă a activităţii de întreprinzător, ce exprimă relaţiile de proprietate. Ca o categorie economică, el are propriul conţinut şi diverse forme de manifestare. Sistemul relaţiilor de leasing include conţinutul, subiectul, obiectul, procedurile, reglementarea juridică şi plăţile de leasing şi este prezentat în Anexa 1. Ca în oricare alt proces economic, pornind de la interacţiunea dialectică a conţinutului şi faptelor, în activitatea leasingului, e necesară evidenţierea importanţei şi formelor ei organizatorice pentru a fi implementate în practica diferitelor structuri economice. În regimurile juridice ale diverselor ţări, există o multitudine de definiţii privind tipurile leasingului. Clasificarea leasingului după anumite criterii este împovărată de o serie de circumstanţe. Clauzele prevăzute de participanţii la leasing denotă diversitatea formelor leasingului, deşi, deseori, e complicat a le delimita. Trăsăturile unui sau altui tip, într-un fel sau altul, pot fi întrunite într-un contract în funcţie de intenţiile părţilor. Leasingul financiar nu poate fi confundat cu arenda finanţată. Deşi între ele similitudini, pot fi evidenţiate un şir de deosebiri, printre care cele mai importante se referă la: •

În leasing nu pot fi transmise terenul şi resursele naturale, în timp ce, în arendă finanţată, aceste resurse se includ.

•

Locatorul, până a transmite bunurile în leasing, trebuie să le procure în proprietate sau să le producă singur.

•

În cazul arenzii finanţate, în momentul încheierii contractului, arendatorul deja deţine în proprietate bunul, adică este luat în evidenţă în bilanţul său contabil.

Sinteza conţinutului economic al leasingului, ca formă de investire, denotă faptul că, mai întâi de toate, a apărut mecanismul afacerilor de leasing, prin care instituţiile financiare au procurat, la cerinţa întreprinderilor industriale, maşini şi utilaje pe care le transmiteau acestora din urmă în arendă, şi apoi aceste relaţii au fost reglementate juridic. Operaţiunile de leasing presupun o metodă de finanţare, de creditare şi de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a întreprinderilor cu posibilităţi limitate de atragere a surselor de finanţare, precum şi o metodă de investire a mijloacelor, disponibile sau împrumutate, în active pe termen lung.

14

Analiza aspectelor conceptuale cu privire la leasing oferă o definire mai amplă care reflectă complexul de relaţii economice: de arendă, de credit şi investiţii, ce apar în momentul transmiterii în proprietate temporară şi utilizarea mijloacelor obţinute în leasing. În comparaţie cu alte state, unde leasingul are o dezvoltare continuă şi permanentă, în Republica Moldova, cu toate că există legea cu privire la leasing şi oportunităţi reale, piaţa serviciilor de leasing se află în continuă dezvoltare. În opinia noastră, pentru reflectarea rolului şi a importanţei leasingului în promovarea climatului investiţional este esenţială, într-o primă etapă, clasificarea tipurilor de leasing şi determinarea funcţiilor operaţiunilor de leasing în activitatea investiţională. 1.2. Criteriile de clasificare şi funcţiile leasingului Leasingul este o modalitate modernă de finanţare prin care clientul beneficiază de un bun, plata făcându-se eşalonat pe perioada contractului de leasing, ratele plătite fiind deductibile în funcţie de tipul contractului de leasing. Comparativ cu alte forme de finanţare, leasingul dispune de avantajul eliminării birocraţiei necesare acordării unui credit, precum şi a garanţiilor financiare doar cu bunul ce face obiectul contractului de leasing. Clasificările existente privind leasingul sunt, într-o oarecare măsură, condiţionale. Însă, pentru organizarea activităţii practice direcţionate în domeniul însuşirii relaţiilor de leasing, un rol deosebit îl are definirea corectă a metodelor, formelor şi a căilor de realizare a acestora. În literatura economică, nu există o tratare unică ale tipurilor de leasing şi se admite combinaţia de noţiuni. Până în prezent, nu a fost determinat nici nomenclatorul relaţiilor de leasing. Delimitările între ele nu întotdeauna sunt bine conturate, iar caracteristicile unui sau mai multor tipuri de leasing pot fi combinate în acelaşi contract. [13, p.35; 15, p.13-15] Nu există o determinare şi o uniformitate în terminologie, care ar asigura aparatul conceptual al teoriei şi practicii activităţii de leasing. Drept exemplu, acelaşi tip de leasing poate fi şi financiar şi capital, şi direct şi standard. Se observă neconcordanţă şi în caracteristicile leasingului care se utilizează la determinarea tipului acestuia. Este necesar să se menţioneze că, odată cu adoptarea legii „Cu privire la leasing”, în Republica Moldova, au apărut schimbări pozitive în acest domeniu. În conformitate cu această legea, leasingul se subîmparte în: a) leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească anumite condiţii; b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte niciuna din condiţiile contractului de leasing financiar; c) leasingul barter, operaţiune, în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este; 15

d) leasingul compensaţional, operaţiune, în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul - obiect al leasingului; e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite altei părţi proprietatea unui bun cu scopul de a-l lua ulterior în leasing; f) leasingul de consum, operaţiune de leasing, în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator, definită în legislaţia privind protecţia consumatorului; g) leasingul direct, operaţiune de leasing, în cadrul căreia locatorul întruneşte, concomitent, şi calitatea de furnizor al bunului; h) leasingul intern, operaţiune de leasing, în cadrul căreia toţi subiecţii sunt rezidenţi ai Republicii Moldova; i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este rezident al Republicii Moldova. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS №17 „Leasing” prevede clasificarea leasingului în: •

leasingul financiar, care este operaţiunea ce transferă, în mare măsură, toate riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.

•

leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

•

leasingul irevocabil reprezintă operaţiunea de leasing care este revocabilă, doar: -

dacă survine un eveniment contingent a cărui producere era puţin probabilă;

-

cu permisiunea locatorului;

-

în cazul în care locatarul contractează cu acelaşi locator un nou leasing privind acelaşi bun sau unul echivalent; sau

-

în momentul plăţii, de către locatar, a unei sume suplimentare, astfel, încât, la începutul contractului de leasing, continuarea lui este certă, într-o măsură rezonabilă.

Totuşi, menţionăm că standardul internaţional de contabilitate IAS №17 „Leasing” nu conţine cerinţe specifice pentru leasingul operaţional care devin oneroase. [13, p.186] Conform standardului naţional de contabilitate №17 "Contabilitatea arendei (chiriei)"leasingul reprezintă un tip de arendă, în cadrul căreia locatorul (creditorul financiar) procură în proprietate utilajul indicat

de

locatar (beneficiarul de leasing) de la un anumit

vânzător (furnizor) şi îl cedează locatarului contra unei plăţi pentru utilizare temporară în scopuri de antreprenoriat. Leasingul este tratat drept activitate de întreprinzător desfăşurată în vederea investirii, pe baze contractuale, a mijloacelor, temporar, disponibile sau împrumutate. 16

Conform standardului naţional de contabilitate, deosebim: -

leasingul direct – care prevede procurarea de către locator a utilajului de la furnizor cu instalarea şi transmiterea acestuia locatarului contra unei plăţi pentru utilizare temporară.

-

leasingul reversibil - procurarea de către locator a utilajului care staţionează la agentul economic (locatar) şi transmiterea (cedarea) celui din urmă contra unei plăţi pentru utilizare temporară. Articolul 5, alineatul18, din Codul Fiscal al Republicii Moldova, defineşte contractul de

leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: •

riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului, care face obiectul leasingului, să fie transferate locatarului în momentul încheierii contractului de leasing.

•

suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing.

•

contractul de leasing să prevadă expres transferul către locatar, în momentul expirării contractului, a dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului.

•

perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului care face obiectul.

În viziunea unor autori, leasingul, fiind un tip specific de arendă, se clasifică în financiar şi operaţional, reflectându-se în rapoartele financiare ale arendatorului şi arendaşului în acelaşi mod, ca şi în cazul operaţiilor obişnuite de arendă. Tranzacţiile privind vânzarea activelor cu arendă reversibilă ulterioară (leasing reversibil) cuprind două operaţiuni principale: a) vânzarea-cumpărarea activului; b) transmiterea acestui activ în arendă vânzătorului cu atribuţii de arendaş. În activitatea practică ce ţine de efectuarea operaţiunilor de leasing, leasingul se diferenţiază în funcţie de forma de organizare şi tehnica derulării, conform caracteristicii ce ţine de durata afacerilor, volumul de deservire a serviciilor arendaşului şi mărimea răscumpărării a obiectelor. I. În funcţie de forma de organizare şi tehnica derulării operaţiilor, leasingul poate fi: - leasing direct, care reprezintă forma relaţiilor financiare în care producătorul utilajului sau proprietarul proprietăţii se manifestă în calitate de persoană ce o oferă în leasing. Pentru efectuarea operaţiunilor de leasing întreprinderile, producătoare de utilaj creează, în structura lor, departamente speciale în cadrul serviciilor de marketing. Activitatea fără intermediari nu numai că simplifică esenţial mecanismul afacerii şi diminuează cheltuielile 17

pentru efectuarea acesteia, dar şi permite producătorului să obţină toate facilităţile economice de la leasingul producţiei sale şi să le utilizeze la lărgirea şi reconstrucţia tehnică a producţiei. Luând în considerare faptul că agenţii de vânzări din ţara noastră nu pot realiza utilajul din cauza situaţiei economice, leasingul va permite lărgirea pieţei de desfacere a utilajului şi va stabiliza situaţia financiară a acestora. Este necesar de menţionat că, în cazul leasingului direct, relaţiile financiare apar în momentul achitării plăţilor de leasing de către locatari şi primirii plăţilor de leasing de către locatori. În afară de aceasta, relaţiile financiare pot apărea în momentul asigurării maşinilor şi utilajului atât la locator cât şi la locatar. [27, p. 104] - leasing indirect, care prevede transmiterea proprietăţii în leasing prin intermediari. Această formă de leasing este cea mai răspândită şi se asociază cu realizarea mărfii prin achitarea în rate. Intermediarul, adică locatorul iniţial, finanţează procurarea mijloacelor de producţie ale producătorului şi le livrează utilizatorului, adică locatarului, iar apoi, periodic, primeşte plăţi de leasing de la arendaş. În leasingul indirect, participă cel puţin trei persoane: întreprinderea, compania de leasing şi locatarul, dar el poate include şi un număr mai mare de participanţi, în conformitate cu care se va modifica şi numărul subiecţilor relaţiilor financiare. - leasingul rambursabil, care se manifestă prin faptul că proprietarul averii mai întâi o realizează viitorului locator, adică aceleaşi persoane sunt în calitate de furnizor şi de locatar. Drept urmare, locatorul oferă împrumut în baza gajului aflat la vânzătorul – arendaş. Acest tip de leasing este raţional în utilizarea, de către băncile comerciale, în cazul lipsei, la împrumutător, a mijloacelor suficiente de acoperire a creditului. Răscumpărând averea de la întreprindere şi propunând-o în leasing aceluiaşi agent economic, banca îşi diminuează riscul investiţional, deoarece, în cazul reţinerii plăţilor de leasing sau al insolvabilităţii întreprinderii, este admisă rezilierea contractului şi preluarea averii. Luând în consideraţie riscul majorat al proiectelor investiţionale, leasingul rambursabil poate cointeresa băncile comerciale. Pentru întreprinderi, operaţiunile de leasing rambursabil permit eliberarea temporară a capitalului în baza realizării averii şi, totodată, continuarea folosirii acesteia cu dreptul de arendă. Nu se exclude posibilitatea răscumpărării averii şi restabilirii dreptului de proprietate asupra ei al furnizorului - utilizatorul iniţial. Această formă de leasing permite agentului economic să completeze activele curente din contul mijloacelor obţinute de la realizarea utilajului. Leasingul rambursabil poate fi utilizat cu succes pentru corectarea bilanţului contabil pe calea realizării patrimoniului mobil sau imobil, dar nu la valoarea de bilanţ, ci la valoarea de piaţă. Astfel, întreprinderea îşi corectează rapoartele financiare în funcţie de conjunctura de piaţă, majorând esenţial potenţialul financiar şi, totodată, menţinând patrimoniul ce-i aparţine în utilizare. Atragerea surselor lichide suplimentare în baza primei faze a leasingului rambursabil 18

asigură întreprinderii accesul la surse financiare netradiţionale. Are loc ameliorarea situaţiei financiare a întreprinderii ce efectuează leasing rambursabil, astfel manifestându-se influenţa pozitivă asupra finanţelor întreprinderii, ca verigă a sistemului financiar. [32, p.195-213] - leasingul furnizorului diferă de cel rambursabil prin faptul că furnizorul utilajului, deşi se află atât în calitate de vânzător, cât şi de arendaş, în acelaşi timp, dar nu este utilizatorul averii, pe care el, în mod obligatoriu, o transmite în subleasing unei terţe persoane. II. Conform caracteristicii ce ţine de durata afacerilor, volumul obligaţiilor locatorului şi nivelului de răscumpărare a obiectelor, se evidenţiază 2 tipuri de bază ale leasingului: - leasing cu recuperarea deplină (totală) şi/sau leasingul financiar – cel mai răspândit tip de leasing, care presupune darea în arendă a tehnicii pe termen lung şi recuperarea deplină a costului acesteia în perioada de utilizare. Pentru leasingul financiar sunt caracteristice: - participarea a trei persoane (producătorul sau vânzătorul obiectului afacerii, locatorul care încheie afacerea de vânzare-cumpărare cu producătorul şi locatarul); - posibilitatea rezilierii contractului pe parcursul întregii perioade (în caz contrar, vor fi plătite amenzi esenţiale de către partea vinovată); - perioada îndelungată a contractului de leasing, care, adesea, este egală cu termenul de activitate a obiectului afacerii; - obiectele afacerii se deosebesc, de obicei, prin costuri înalte. În cazul leasingului financiar, are loc, practic, vânzarea averii arendaşului cu plata în rate. În acest context, sursa de achitare a plăţilor de leasing la locatar şi venitul primit de locator sunt de natură financiară, deoarece trebuie să fie decontate din conturi şi înscrise în strictă corespundere cu actele normative. Specificul intereselor celor 3 subiecţi ai relaţiilor de leasing financiar determină o deviere în explicarea acestei forme: în unele cazuri, despre forma de realizare a utilajului, maşinilor, în altele – ca modalitate de finanţare a investiţiilor capitale. În aceste aprecieri, nu sunt contradicţii. Pentru producător, leasingul financiar serveşte drept mijloc suplimentar de realizare a maşinilor şi utilajului, care oferă posibilităţi suplimentare de creştere a volumului vânzărilor consumatorilor, care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru achitarea mărfurilor în numerar. Pentru locator, acesta este un mod eficient de investire a capitalului, care îi permite să investească rentabil sursele de finanţare şi utilizarea averii proprii, dar nu şi procurarea acesteia în proprietate. Prin aceasta, se manifestă deosebirea lui radicală de alte metode de finanţare a investiţiilor în capitalul fix. În cazul leasingului financiar cu atragerea surselor suplimentare, un rol important îl deţin gajul, asigurarea, garanţiile şi procedura procurării averii în leasing. În practică, se aplică 3 variante principale de relaţii ce ţin de vânzarea-cumpărarea obiectului de leasing: 19

1. Locatarul alege singur vânzătorul şi obiectul leasingului, iar locatorul numai achită afacerea de vânzare-cumpărare şi transmite dreptul de utilizare producătorului. În cele din urmă, locatarul, în unele probleme se echivalează cu cumpărătorul averii; 2. Locatorul alege vânzătorul, atunci el poartă responsabilitate faţă de locatar pentru îndeplinirea obligaţiunilor contractuale de vânzare-cumpărare a obiectului de leasing; 3. Locatorul numeşte locatarul în calitate de agent pentru a comanda marfa la furnizor. În cadrul leasingului financiar, sunt posibile diverse devieri în conţinutul clasificării acestuia şi anume: -leasingul separat (finanţat parţial de locator) constă în faptul că uneşte câteva instituţii financiar-creditare pentru finanţarea proiectelor mari de leasing. El presupune atragerea de către locator a unui împrumut, pe termen lung, de la unu-doi (varianta simplă) sau câţiva (varianta compusă) creditori în sumă de 70-80% din costul obiectului de leasing. Locatorul deleagă o parte din drepturile asupra contractului de leasing împrumutătorilor (creditorilor), adică le transmite acestora drepturile sale asupra plăţilor şi atunci arendaşul efectuează plăţi pentru obiectul utilizat nemijlocit creditorilor. În interesul lor, este perfectat şi gajul pentru împrumut. Într-o astfel de afacere, locatorul, pe lângă venitul ordinar, mai obţine o recompensă pentru organizarea finanţării. - leasingul în grup (acţionar) diferă de alte tipuri de leasing prin faptul că, în calitate de locator, se manifestă un grup de participanţi (acţionari). Ei instituie o corporaţie specială şi numesc o persoană de încredere care efectuează, în continuare, toate operaţiunile necesare cu privire la relaţiile de leasing. Mecanismul diversităţii acţionare a leasingului financiar include suplimentar acordul dintre persoana de încredere a proprietarilor şi alţi acţionari, în care stipulează drepturile şi obligaţiunile reciproce, precum şi condiţiile de gestionare a capitalului mixt şi atras. El este utilizat în cazul afacerilor mari: înzestrarea cu utilaj a întreprinderilor reconstruite sau noucreate, darea în arendă a obiectelor scumpe (avioane, nave maritime, obiecte cosmice). - leasingul financiar direct este efectuat de un singur locator, care nu este producătorul sau realizatorul averii. Într-o serie de ţări, acest tip de leasing este considerat drept leasing capital, în cazul în care corespunde uneia din următoarele cerinţe: - în momentul final al afacerii, dreptul de proprietate asupra obiectului trebuie să fie transmis locatarului; - condiţiile contractului oferă dreptul de procurare a averii de la o anumită licitaţie; - durata leasingului constituie 70-80% din termenul economic argumentat al funcţionării obiectului de leasing;

20

- costul actualizat al plăţilor minimale de leasing reprezintă nu mai puţin de 90% din costul real al obiectului arendat, fiind scăzut creditul investiţional fiscal reţinut de către locator. - leasingul operaţional (de deservire) presupune pentru locator posibilitatea de a-şi propune patrimoniul în leasing nu numai o singură dată în perioada funcţionării normative. Leasingului operaţional îi sunt caracteristice următoarele: •

locatarul are la dispoziţie patrimoniul pentru un anumit termen sau pentru un ciclu de producţie;

•

termenul contractului de leasing nu cuprinde uzura fizică a patrimoniului;

•

contractul de leasing poate fi reziliat de către locatar în orice moment;

•

riscul de deteriorare sau pierdere a patrimoniului, de obicei, îi revine locatorului;

•

locatorul nu dispune de garanţie deplină referitor la compensarea cheltuielilor de leasing şi este nevoit să transmită riscurile comerciale locatarului (riscul de deteriorare, uzură morală), ce duce la majorarea plăţilor de leasing;

•

la sfârşitul termenului contractual, patrimoniul se rambursează arendatorului, care mai apoi îl realizează sau îl propune în arendă altui client;

•

cota plăţilor de leasing, de obicei, este mai mare decât a leasingului financiar.

În prezent, leasingul operaţional, în statele economic dezvoltate, este mai răspândit în special în agricultură, construcţii, industrie extractivă şi în transport. Utilizarea leasingului operaţional în ţara noastră poate fi susţinută de către organele de stat pentru acordarea susţinerii reale dezvoltării micului business pe calea oferirii în leasing a utilajului, încăperilor, mobilei de oficiu, calculatoarelor. Divizarea leasingului în „operaţional” şi „financiar”, în Republica Moldova, se efectuează, adesea, într-un mod foarte simplificat, în funcţie de nivelul de răscumpărare a obiectului afacerii. În standardul naţional de contabilitate №17, termenii de „leasing financiar” şi „leasing operaţional” ţin numai de ordinea evidenţei contabile a afacerilor de leasing. [10] Anume, necesitatea reflectării corecte a activelor şi obligaţiunilor, care sunt la dispoziţia participanţilor în cadrul rapoartelor financiare, a condus la apariţia leasingului financiar şi operaţional. Un timp îndelungat, inclusiv până în 1987, în practica internaţională a unor ţări, toate afacerile de leasing se încheiau la bilanţul proprietarului juridic – locatorul, iar obligaţiunile pentru efectuarea plăţilor de leasing nu se reflectau în rapoartele financiare ale locatarilor, ceea ce punea în situaţie complicată creditorii în cazul falimentului arendaşului. Din aceste motive, în ultimii ani, a început să predomine conceptul avantajului economic al afacerii asupra celui de drept, adică obiectul leasingului, în anumite condiţii, se reflectă în bilanţul proprietarului economic - utilizatorul. 21

În standardul internaţional de contabilitate №17 (IAS 17) Leasing, leasingul financiar se determină ca o afacere în care, practic, toate riscurile şi veniturile ţin de posedarea patrimoniului, se transmit de către locator asupra locatarului, iar dreptul de proprietate asupra patrimoniului poate fi transmis locatarului la sfârşitul termenului de leasing. [13, p.218] Corespunzător, se recomandă ca, anume, utilizatorul să indice, în rapoartele sale financiare, costul patrimoniului în leasing, precum şi suma obligaţiunilor sale faţă de locator privind plăţile de arendă. Locatarul preferă leasingul operaţional, în cazul în care: -

venitul aşteptat la utilizare nu acoperă preţul lui iniţial;

-

utilajul este necesar pentru un termen scurt;

-

utilajul necesită deservire tehnică specială;

-

obiectul afacerii este un utilaj nou, netestat.

III. După volumul de deservire a serviciilor arendaşului, leasingul se împarte în: Leasingul curat (net), care are loc în cazul în care toate cheltuielile pentru exploatarea, reparaţia şi asigurarea utilajului le suportă locatarul şi ele nu sunt incluse în plăţile de leasing, care astfel exclud toate cheltuielile însoţitoare. Locatarul este obligat să întreţină obiectul în funcţiune, să-l deservească tehnic, şi, la sfârşitul termenului afacerii, să-l returneze locatorului în stare bună luând în consideraţie uzura morală. [70, p.27] Utilizarea leasingului net este posibilă în privinţa utilajului ce nu dispune de performanţe tehnologice înalte, a cărui reparaţie locatarul o poate efectua cu forţele proprii, fără să apeleze la organizaţii specializate. Leasingul de deservire deplină (leasingul cu setul complet de servicii), presupune un sistem complex de deservire tehnică, reparaţie, asigurare, precum şi de livrare a materiei prime necesare, de pregătire a personalului calificat, marketing şi reclamă a producţiei produse de locatar din partea locatorului care menţine dreptul de proprietate asupra obiectului de leasing şi de aceea virează impozitul pe averea aflată la bilanţul contabil pe parcursul perioadei de gestiune. Compania de leasing este cointeresată de colaborare strânsă cu locatarul şi, pe parcursul perioadei de contract, efectuează control asupra utilizării corecte a obiectului transmis. O prioritate importantă a acestui tip de leasing, în comparaţie cu alte tipuri şi cu formele ordinare ale relaţiilor economice, bazate, de exemplu, pe vânzare-cumpărarea mijloacelor de producţie necesare, constă anume în oferirea unui spectru larg de servicii acordate utilizatorilor de către compania de leasing cu participarea posibilă a producătorului de utilaj şi maşini. O astfel de formă de colaborare a participanţilor la leasing contribuie la îmbunătăţirea posibilităţilor de exploatare a tehnicii utilizate, creşterea producerii mărfurilor şi competitivitatea acestora. În

22

fiecare etapă a ciclului vital al obiectului de leasing, pot fi prevăzute anumite tipuri de servicii de deservire. Deservirea obiectului de leasing, în practică, se efectuează în funcţie de condiţiile concrete de către: •

companiile de leasing, care creează în structura lor servicii speciale de reparaţii şi alte servicii;

•

firmele-producătoare de patrimoniu, filialele acestora şi distribuitorii;

•

organizaţiile specializate de deservire, controlate de companiile de leasing sau care activează de sine stătător în condiţii de antrepriză;

•

utilizatorii (locatarii) averii.

În sistemul de leasing cu setul complet de servicii de deservire, o însemnătate deosebită o are deservirea de garanţie a obiectelor utilizate, esenţa căreia constă în faptul că utilajul se transmite utilizatorului cu garanţie pentru o perioadă anumită. În perioada de garanţie, utilizatorului i se garantează lichidarea deficienţelor sau schimbarea utilajului la termenul stabilit. Perioada de garanţie se referă la durata de descoperire a defectelor ascunse sau a funcţionării normale. În dependenţă de aceasta, compensarea cheltuielilor ce ţin de deservirea de garanţie poate fi efectuată atât din contul producătorului, cât şi din contul utilizatorului. Obligaţiunile de garanţie pot fi oferite de compania de leasing, de producătorul utilajului sau de ateliere specializate, staţii. Dacă, în limitele termenului de garanţie, în cadrul exploatării utilajului, se depistează deficienţe constructive sau de producţie, care nu au fost cunoscute locatarului şi ele împiedică utilizarea obiectului de leasing conform destinaţiei, atunci utilizatorul are dreptul: -

să ceară de la producător sau de la serviciile de deservire a acestuia să fie înlăturate gratis defectele sau să fie schimbat utilajul;

-

până la înlăturarea defectelor, care interzic utilizarea obiectului, să fie încetate plăţile de leasing;

-

să insiste la rezilierea contractului şi la recompensarea pierderilor.

Un element important şi complicat al serviciilor de deservire a obiectelor de leasing este aprovizionarea locatarului cu piese de rezervă şi materiale pentru exploatare. Practica mondială scoate în evidenţă eficacitatea înaltă de creare a stocurilor de rezervă pentru cele mai importante piese de schimb necesare activităţii neîntrerupte şi continue a obiectelor de leasing. Leasingul de servicii de deservire parţială (cu setul parţial de servicii) presupune împărţirea funcţiilor de deservire tehnică a obiectului între părţile contractante. De exemplu, 23

locatorul îşi asumă responsabilitatea pentru neîncadrarea normelor stabilite de exploatare a averii şi de deservirea curentă a acesteia, iar compania de leasing este obligată să suporte cheltuielile pentru menţinerea obiectului arendat în stare bună. Leasingul general permite încheierea unui acord general cu privire la punerea la dispoziţia locatarului a unei linii de leasing, în baza căreia utilizatorul poate, în caz de necesitate, să continue utilizarea utilajului fără a încheia un nou contract cu compania de leasing. O altă clasificare a operaţiunilor de leasing cuprinde următoarele criterii [63, p.p.51-94], în funcţie de: 1. Obiectul afacerii: • leasingul patrimoniului mobil, care se subîmparte în: a) leasingul utilajului de producţie şi de construcţie; b) leasingul calculatoarelor; c) leasingul mijloacelor de transport; d) leasingul strungurilor; e) leasingul special, în baza căruia obiectul de leasing revine locatarului luând în considerare faptul că după expirarea termenului afacerii el poate fi utilizat şi de locator. • leasingul imobilului care constă în faptul că locatorul construieşte sau procură imobilul la cererea locatarului şi îl transmite acestuia pentru utilizare în scopuri de răscumpărare sau fără de acesta la sfârşitul termenului contractual. În conformitate cu clasificarea obiectelor de imobil, putem evidenţia: a) leasingul industrial al întreprinderilor; b) leasingul clădirilor şi instalaţiilor industriale; c) leasingul încăperilor comerciale, depozitelor, oficiilor; d) leasingul loturilor de pământ (în Rusia, pământul poate fi dat în arendă simplă). 2. Uzura averii utilizate: • leasing cu uzură deplină, care se caracterizează prin: - coincidenţa termenului afacerii cu termenul normativ de uzură a obiectului; - achitarea deplină a costului obiectului de leasing în cazul arendării acestuia o singură dată; - opţiunea utilizatorului pentru răscumpărarea obiectului la un preţ simbolic (în baza acordului dintre participanţi); • leasingul cu uzură parţială, care admite achitarea parţială a costului obiectului şi după conţinutul său, se apropie de parametrii leasingului operaţional. El cuprinde, în

24

special, obiectele de imobil, precum şi utilaj divers, strunguri şi întreprinderi în întregime; • leasingul cu uzură accelerată. Norma decontărilor de uzură influenţează direct procesele de reproducţie, utilizarea leasingului cu uzură accelerată contribuie la accelerarea proceselor de reproducţie şi a progresului tehnico-ştiinţific ce este foarte important pentru ţara noastră. 3. Domeniul pieţei: • leasing intern, adică toţi participanţii la afaceri sunt din acelaşi stat; • leasing extern (internaţional), adică cel puţin un participant al afacerii este din alt stat sau toţi participanţii sunt din ţări diferite, sau cineva dintre aceştia deţine capital mixt cu o firmă străină. Leasingul internaţional se subîmparte în: a)

leasing direct internaţional, care reprezintă o afacere în care toate operaţiunile se efectuează între organizaţii comerciale cu dreptul de persoană juridică din două ţări. Esenţa lui constă în faptul că: -

locatorul are posibilitatea să obţină credit pentru export în ţara sa şi, astfel, să extindă piaţa desfacerii mărfurilor şi serviciilor;

-

locatarul asigură finanţarea deplină a utilizării maşinilor contemporane, a utilajului şi reutilarea tehnică accelerată a producţiei.

b)

leasingul de export direct, în cazul acestui tip de leasing locatarul este partener străin, iar locator este o firmă din ţară.

c)

leasingul de import direct, în cazul acestui tip de leasing, locatarul este o firmă din ţară, iar locatorul este un partener străin.

d) leasingul internaţional de tranzit (indirect) are loc în acele cazuri în care locatorul unei ţări ia credit sau cumpără utilajul necesar în altă ţară şi o furnizează locatarului care se află într-o ţară terţă. Cea mai mare parte a operaţiunilor de tranzit sunt controlate de companiile transnaţionale şi de bănci, care dispun de firme-fiice de leasing, cu o reţea ramificată de filiale şi reprezentanţe străine, care colaborează cu locatarii locali. Investirea în leasingul de tranzit, în comparaţie cu afacerile directe, au o serie de avantaje pentru locator, printre care menţionăm: •

beneficiază de acces la sursele financiare locale ale ţării locatarului;

•

diminuează riscul de schimb valutar;

•

se majorează nomenclatorul mijloacelor tehnice propuse în leasing;

•

se reduc barierele fiscale la transferul plăţilor de leasing în afara ţării; 25

•

se exclud limitele la activitatea partenerilor străini – locatori;

•

se simplifică procedura înregistrării averii pe numele posesorilor străini;

•

se extind pieţele de desfacere a producţiei produse.

În practica mondială, leasingul de tranzit, frecvent, poartă caracter de grup. În cazul leasingului internaţional indirect, arendatorul şi arendaşul sunt persoane juridice ale unei ţări, însă capitalul primului aparţine parţial firmelor străine şi instituţiilor financiare. Drept obiect al contractului, de obicei, serveşte utilajul importat în ţara arendaşului. Cea mai mare parte a operaţiunilor de leasing de acest tip se verifică de către băncile transnaţionale şi corporaţii. Pentru întreprinderile în calitate de locator din ţara noastră, leasingul internaţional prezintă interes datorită dreptului de obţinere a venitului în valută străină. Pentru locatar, avantajul principal al leasingului internaţional constă în posibilitatea utilizării unui utilaj mai performant, accesul la diferite facilităţi financiare, valutare şi fiscale. Astfel, conform cerinţelor Fondului Monetar Internaţional, obligaţiunile ce ţin de luarea în arendă a maşinilor şi utilajului de import nu majorează datoria externă. Din acest motiv, leasingul internaţional, în prezent, este activ utilizat nu numai în ţările dezvoltate, dar şi în cele în curs de dezvoltare care au datorii externe. 4. Înlesnirile fiscale şi metodele de uzură: • leasingul fictiv are un caracter speculativ şi este calculat la obţinerea profitului din contul înlesnirilor existente în ţară. Această afacere de „simulare”, care se efectuează pentru a acoperi o altă operaţie, operaţie de vânzare–cumpărare în rate, pe care ar fi dorit să o efectueze cu achitarea în rate, poate fi considerată contract de leasing, dacă în condiţiile lui sunt prevăzute următoarele: -

uzura totală cu realizarea obiectului utilizat locatarului în baza condiţiilor acestuia;

-

procurarea obiectului cu durata de funcţionare utilă pe termen lung cu utilizarea acestuia pe parcursul perioadei contractuale. • leasingul adevărat din punct de vedere juridic trebuie să corespundă legislaţiei în

vigoare şi conţinutului economic al activităţii de antreprenoriat în leasing. 5.

După caracterul plăţilor de leasing, se cunosc: • leasingul monetar, care are loc în cazul când toate plăţile sunt efectuate sub formă

monetară; • leasingul de compensare, care presupune plăţi sub formă de furnizare de mărfuri produse de utilajul folosit sau sub forma de oferire a serviciilor reconvenţionale. • leasingul mixt, care se bazează pe combinarea plăţilor în bani şi de compensare, în care se întrebuinţează elementele afacerii barter. 6. După mărimea afacerilor de leasing, există: 26

• leasingul în sume mici, care este larg răspândit în multe ţări. Obiectul acestor afaceri, deseori, îl constituie utilajele neproductive, care nu participă la procesul de producţie. Acestea sunt calculatoarele, staţiile telefonice, sistemele de alarmă, amenajarea încăperilor pentru oficii. Companiile de leasing se ocupă de afaceri mici, deoarece volumul pentru perfectarea şi efectuarea unei afaceri mici nu este mai mic decât volumul lucrului la o afacere medie, iar profitul este mult mai mic. Pe de altă parte, clienţii potenţiali nu dispun de suficientă informaţie despre posibilitatea de a procura în leasing unul sau câteva calculatoare, staţii de telefoane sau alte utilaje asemănătoare etc. În statele dezvoltate, o parte importantă a industriei de leasing este integrată în sectorul businessului mic, dar, totodată, în Marea Britanie, la începutul creării companiilor de leasing, acestea au fost orientate numai la afaceri mari şi mai rar la cele mijlocii, ceea ce e caracteristic situaţiei actuale din Republica Moldova. • Leasingul-standard, care corespunde preţului utilajelor destinate afacerilor mici. Alegerea clientelei se efectuează de către compania de leasing, în special, prin reţeaua de filiale ale băncii. Colaborând cu clienţii băncii lor, companiile de leasing, pe de o parte, capătă acces la un număr mare de clienţi cu o istorie creditară relativ cunoscută şi, pe de altă parte, optimizează procesul creditării pe termen mediu pentru relaţia „banca – compania-fiică de leasing” prin intermediul utilizării tehnicii speciale de formare a preţurilor şi de protejare de riscurile creditare. • leasingul destinat afacerilor mari, care este orientat către obiecte, precum avioanele, navele, utilajul energetic. Activitatea în acest sector al pieţei necesită resurse financiare mari, precum şi o bună pregătire a specialiştilor companiilor de leasing, care ar fi capabili să creeze, pentru anumiţi clienţi, scheme financiare speciale. 7.

După subiectul care efectuează operaţiunile de leasing, se disting: • leasing bancar. Băncile comerciale au început să efectueze operaţiuni de leasing în

activitatea lor mult mai târziu decât alţi subiecţi de afaceri. Astfel, băncile comerciale din SUA au participat nemijlocit la relaţii de leasing la începutul anilor ‘60. La extinderea activităţii de leasing, a contribuit decizia adoptată în anul 1971 de Consiliul de administrare al Sistemului de Rezervă Federală al SUA, care a permis băncilor să formeze firme-fiice pentru darea în arendă a utilajului, iar apoi şi a imobilului. În Republica Moldova, cota de participare directă a sistemului bancar la formarea leasingului nu este prea mare.

27

Banca fondator Moldova Agroindbank Banca Socială

Tabelul 1.2.1 Companiile de leasing fondate de Băncile Comerciale în Republica Moldova* Compania de leasing Direcţiile principale de activitate MAIBLeasing Automobile, tehnică de copiat, utilaj de oficiu (birotică) BS-Leasing Grup Automobile IMC Leasing Automobile Euroleasing Automobile, utilaje industriale şi agricole, echipament

*Sursa: elaborată de autor Conform datelor tabelului 1.2.1, unele bănci comerciale autohtone au avut calitatea de fondatori şi de creditori principali ai celor mai importante companii de leasing. Multitudinea formelor şi tipurilor existente de leasing permit băncii comerciale să beneficieze de următoarele avantaje: 1. Să extindă spectrul operaţiunilor active din contul prestării de servicii noi; 2. Să majoreze numărul clienţilor băncii în baza creşterii calităţii de deservire a clienţilor; 3. Să diminueze riscul pierderilor din motivul insolvabilităţii locatarului, deoarece afacerea este asigurată de însuşi obiectul de leasing; 4. Să primească un venit stabil sub formă de comision la leasing; 5. În cazul falimentului utilizatorului obiectului de leasing, în conformitate cu contactul încheiat, acesta se rambursează proprietarului; 6. Se obţin anumite avantaje fiscale în cadrul operaţiilor de leasing internaţional; 7. Să lărgească posibilităţile renovării utilajului învechit şi a reînzestrării tehnice; 8. Menţinerea cererii solvabile la utilaj, echipamente, automobile etc. Însă, există şi factori negativi care împiedică dezvoltarea leasingului, cum ar fi: 1. Situaţia financiară a majorităţii utilizatorilor potenţiali nu permite apelarea la serviciile de leasing, fapt ce majorează esenţial riscul efectuării operaţiunilor de leasing; 2. Necesitatea cunoaşterii informaţiei despre specificul activităţii de producţie a clientului, conjunctura pieţei. Aceasta ţine de faptul că, oferindu-i locatarului dreptul de alegere a obiectului de leasing şi a vânzătorului averii de leasing, banca în calitate de locator în scopul diminuării riscurilor sale este obligată nu numai să facă cunoştinţă cu starea financiară a arendaşului şi cu fundamentarea tehnico-economică a proiectului, dar şi să aprecieze corectitudinea alegerii făcute de locatar. Efectuarea unei astfel de evaluări de către bancă presupune prezenţa în statele sale a unui număr suficient de personal tehnic, care nu ţine de domeniul bancar, fapt ce generează cheltuieli suplimentare şi conduce la majorarea preţurilor la serviciile de leasing pentru clienţii băncii. În 28

această situaţie, este binevenită utilizarea leasingului specializat, efectuat, de exemplu, într-o anumită ramură sau a leasingului cu o listă fixată de utilaje ce presupune utilizarea lui în diferite ramuri. Mai există şi posibilitatea atragerii experţilor pe contul locatarului. În condiţiile deficitului de astfel de servicii pe piaţă şi necesităţii acute de utilaje, unii clienţi vor accepta astfel de condiţii. Însă, în cazul înăspririi concurenţei între companiile de leasing, aceasta poate conduce la micşorarea numărului de clienţi. 3. Constrângerile existente în reglementarea bancară privind mărimea investiţiilor în fondurile fixe, în funcţie de baza de dezvoltare şi de producţie a întreprinderii; 4. În calitate de proprietar al averii, locatorul are dreptul să controleze starea utilajului propus în leasing şi corectitudinea exploatării acestuia, şi determină cheltuieli suplimentare pentru personalul tehnic; 5. Recuperarea serviciilor de leasing este problematică datorită facilităţilor fiscale existente în legislaţia în vigoare. În Republica Moldova, sunt cunoscute tranzacţii de leasing care sunt efectuate din surse proprii ale locatorului (Anexa 2) şi din surse atrase (Anexa 3), împrumutate, de regulă, de la instituţiile financiare. Astfel, aplicarea unei forme oarecare de leasing influenţează asupra diverselor relaţii financiare. În baza celor menţionate, este evident că băncile comerciale caută metode netradiţionale de creditare a sectorului real al economiei, rolul principal revenind operaţiunilor de leasing şi, în special, leasingului nebancar.

1.3. Experienţa internaţională în dezvoltarea operaţiunilor de leasing Analiza experienţei unor ţări dezvoltate referitor la utilizarea leasingului ca formă de investire permite evidenţierea atât a efectelor pe care le generează fiecare tip de leasing în activitatea investiţională, cât şi a premiselor de dezvoltare. În Statele Unite ale Americii, sistemul de leasing a apărut la începutul anilor ‘50, iar în anii ‘60 a început să se utilizeze şi în ţările din Europa Occidentală, în primul rând, în Franţa, Italia, Elveţia, Austria, ulterior în ţări asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud şi în alte ţări, în cazurile în care lipsa de capital se compensa din contul împrumuturilor. [13, p.82] Este indubitabil faptul că, industria americană de leasing este cea mai veche şi mai dezvoltată din lume. Această stare a fost influenţată, în mod semnificativ, de politica fiscală practicată de această ţară. Impactul legii speciale în materie de taxe, Economic Recovery Tax Act din 1981, demonstrează măsură în care politica de taxe influenţează fondul şi forma operaţiilor de leasing. [66, p.42] Legislaţia anterioară din domeniul taxelor penaliza locatorul, 29

care, prin contract permitea locatarului să cumpere echipamentul închiriat la sfârşitul termenului de închiriere, contra unei sume nerezonabil de mici şi impunea dispoziţii contractuale cu privire la preţ, care trebuiau să reflecte valoarea de piaţă a bunului. Potrivit noilor reglementări, aceste dispoziţii au devenit mai flexibile şi au lăsat mai mult loc manifestării libertăţii de voinţă a părţilor implicate în operaţiunea de leasing. Creşterea spectaculoasă a tranzacţiilor de leasing se datorează exclusiv dispoziţiilor flexibile aplicabile operaţiunilor de leasing prin reglementările introduse prin Economic Recovery Tax Act. Autorităţile fiscale ale Statelor Unite au adoptat unele principii de reglementare a operaţiilor de leasing concretizate în aşa-numitele “safe harbour “.[66, p.43] În dreptul american, condiţiile necesare, pentru ca o operaţiune de leasing să fie calificată drept leasing financiar, sunt, de asemenea, prevăzute prin lege (Codul Comercial Uniform 2A 103 (1)(g): - locatorul nu selectează, produce sau furnizează bunurile. Statutul de locator într-o operaţiune de leasing veritabil presupune beneficierea de avantaje pentru impozitul pe proprietate, adică posibilitatea de a deprecia valoarea proprietăţii, în conformitate cu reglementările impozitelor pe tipul respectiv de proprietate. Aceasta presupune că un anumit procent din costul proprietăţii poate fi scăzut din venitul impozabil, pe un anumit număr de ani, la o rată anumită, care poate depăşi, în unele cazuri, o rată în “ linie dreaptă “ cu 200% în primul an al perioadei de leasing. Un locator într-un leasing calificat drept vânzare deghizată nu poate beneficia de astfel de avantaje ale impozitelor. - locatorul primeşte bunurile fie dreptul de posesie a acestora, fie dreptul de utilizare a lor, în legătură cu închirierea, dacă intervine una din următoarele situaţii: a) Locatarul primeşte o copie a contractului prin care locatorul a achiziţionat bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă a bunurilor înainte de semnarea contractului de locaţiune. b) Aprobarea contractului de către locatar, prin care locatorul dobândeşte bunuri sau drepturi de posesie şi folosinţă a acestora, este o condiţie pentru eficienţa contractului de închiriere. c) Locatarului, înainte de a semna contractul de închiriere, i se înmânează o declaraţie completă în care sunt menţionate angajamente şi garanţii, exonerări de garanţii, limitare sau modificare a reparării sau eliminării pagubelor, inclusiv a celor produse de un terţ, ca, de pildă, producătorul bunurilor date locatorului de persoana care furnizează bunurile, în legătură cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă a acestora sau dacă încheierea nu priveşte un bun de consum, locatorul, înainte ca locatarul să semneze contractul, îl informează pe acesta din urmă, în scris, despre:

30

•

identitatea persoanei care furnizează bunurile către locator, cu excepţia cazului în

care locatarul a selectat persoana şi a indicat locatorului să dobândească bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă asupra acestora de la acea persoană; •

împrejurarea în care locatarul este îndreptăţit, potrivit acestui articol, la drepturi şi

garanţii, inclusiv cele ale unui terţ, date locatorului de către persoana care îi furnizează bunurile în legătură cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte bunurile sau dreptul de posesie şi folosinţă al acestora; •

faptul că locatarul poate să comunice cu persoana furnizorului bunurilor către

locator şi să primească o declaraţie completă cu privire la aceste drepturi şi giranţii, inclusiv orice exonerare şi limitare a acestora sau cu privire la modalităţi de reparare a pagubelor. Prin mecanismul celor trei cerinţe (interdependente) impuse de lege se garantează faptul că, într-o operaţie de leasing financiar, locatorul care este proprietar rămâne, în fapt, un terţ (outsider) în ceea ce priveşte bunurile contractate şi este implicat în tranzacţie numai ca bancher al locatarului. [69, p.85] În practica americană, s-a demonstrat importanţa pe care o are fluxul de numerar. Fluxul de numerar reprezintă o componentă esenţială a oricărei decizii investiţionale, din acest punct de vedere leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu o cumpărare directă a unui activ. Astfel, investitorul nu îşi imobilizează deodată fondurile proprii pentru achiziţionarea acelui activ, ci va plăti ratele de leasing în timp, fluxul său de numerar nefiind astfel influenţat negativ in momentul achiziţionării activului cu toată valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe măsura plăţilor de leasing. În al doilea rând, este necesară evidenţierea impactului uzurii morale, adică pierderile datorate tehnologiilor necorespunzătoare din punct de vedere tehnologic. Datorită faptului că profitul este generat, în principal, de utilizarea echipamentului, clienţii care deţin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot să îl reînnoiască, leasingul oferind această oportunitate. Cerinţele financiare mai puţin stringente reprezintă, de asemenea, un motiv important pentru cei care aleg leasingul. Specialiştii apreciază că băncile, spre deosebire de societăţile de leasing care sunt mult mai maleabile, preferă să lucreze cu sume mari pentru care solicită garanţii solide, toate acestea după o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesită mult timp. Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela că firmele de leasing sunt mult mai flexibile decât băncile. Companiile de leasing sunt familiarizate cu echipamentul, în multe dintre cazuri, nişele în care aceste firme activează nefiind înţelese nici măcar de celelalte firme de leasing.

31

Studiul experienţei americane relevă importanţa scăzută a “deductibilităţii cheltuielilor“ aferente leasingului. O explicaţie pentru poziţia acestui factor în SUA ar putea fi asociată cu existenţa unei legislaţii fiscale stabile, cu neutralitatea fiscală a leasingului comparativ cu achiziţionarea directă a unui activ, precum şi de o înţelegere mai bună a metodelor de finanţare de către investitori. În Regatul Unit al Marii Britanii, legislaţia civilă prezintă unele lacune în ceea ce priveşte leasingul, acesta fiind reglementat în legislaţia contabilă prin “United Kingdom Consumer Credit Act” înfiinţată în 1974. Leasingul, în această ţară, nu este privit ca fiind un contract comercial viabil, în cele mai multe cazuri capitalul alocat de companii este redus de la 100% la 25 %. Operaţia de leasing este cunoscută drept „double-dip” lease. Această formă de leasing constă în faptul că finanţatorul britanic oferă în locaţiune un bun unui utilizator din Statele Unite ale Americii. Finanţatorul îşi păstrează titlul de proprietate, fiind îndreptăţit să acorde 25% „creditdip no.1”. Cu toate acestea, dacă utilizatorul american optează pentru reînnoirea contractului la valoarea nominală, va fi considerat, de autorităţile fiscale americane, adevăratul proprietar al bunului şi va putea să pretindă investirea taxei de „credit–dip no.2”. Astfel, reglementarea autorităţilor fiscale din ambele state este contradictorie. [69, p.104] Finanţatorul britanic este considerat adevăratul proprietar al bunului, în timp ce organele fiscale ale Statelor Unite ale Americii îl consideră pe utilizatorul american proprietarul de drept. Piaţa leasingului în ţările din UE. Caracterul modern al leasingului, ca o importantă metodă nouă de finanţare, datează mai ales din perioada celui de-al II-lea Război Mondial, când s-a dezvoltat o adevărată industrie a acestor operaţiuni şi au fost create societăţi independente de leasing. Aceste firme aveau un rol analog cu cel al băncilor şi altor instituţii financiare independente, dar acţionau mai ales prin cumpărare urmată de închirierea echipamentului către clienţii lor, decât prin împrumutarea acestora cu bani, pentru ca ei, mai târziu pot să-l cumpere. În ultimele decenii, nivelul leasingului în ţările din Uniunea Europeană se caracterizează printr-o dinamică ascendentă de dezvoltare, având o structură flexibilă în ceea ce priveşte domeniile de aplicare. Între anii 1994 şi 2004, sectorul leasingului a înregistrat o dinamică de dezvoltare ascendentă, cu rate medii de creştere anuală de 9%. Deşi leasingul rămâne un sector care înregistrează rezultate mult mai bune decât economia în ansamblu, downswingul general a influenţat negativ dezvoltarea recentă a acestui sector. [13, p. 93,96] Leaseurope reprezintă industria de leasing din Europa, federaţia având 30 de membri ce reprezintă ţări, precum Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Slovenia, Marea Britanie, Spania şi altele. În ceea ce priveşte piaţa de leasing din România, observăm că sectorul de leasing din România a crescut în anul 2005 aproximativ cu 30,96% faţă de anul 2004.

32

Conform datelor anuale a Asociaţiei Europene de Leasing, noile afaceri de leasing au atins cifra de 262 miliarde Euro, considerându-se cea mai mare piaţă de leasing din lume. Afacerile noi de leasing au generat o creştere de 14 % faţă de anul 2004 (tabelul 1.3.1). Tabelul 1.3.1 Analiza pieţei totale a Leaseurope pentru anii 2004-2005* Servicii noi de leasing oferite mln. Euro

Plăţile de leasing neachitate mln. Euro

2005

2004

%

2005

2004

%

Germania

49.270.00

44,410.00

10,94

133,200

128,000.00

4,06

Marea Britanie Franţa Italia Med Benelux and CH Austria & CEE Nordic Total

55,773.62

53,651.00

3,96

121,033.93

122,752.00

-1,4

28,776.00 44,160.00 25,122.40 13,675.73

26,915.00 38,039.96 20,566.90 12,523.05

6,91 16,09 22,15 9,2

73,144.00 100,000.00 56,754.61 28,545.00

69,750.00 90,000.00 47,787.90 28,405.47

4,88 11 18,76 0,49

27.911.41

21.058.23

32.54

55.296.04

45.493.44

21.55

17.475.17 262,164.32

13.379.14 230,543.29

30.62 13.72

30,820.65 598.794.23

26.403.81 558.592.62

16.73 7.20

*Sursa: elaborat de autor în baza datelor statistice Leaseurope (www.leaseurope.org) Piaţa Uniunii Europene a serviciilor de leasing se caracterizează printr-o concentrare teritorială considerabilă. Astfel, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa deţin 80% din volumul total al industriei de leasing. Activităţile de leasing sunt, în mod frecvent, împărţite în leasing de bunuri imobiliare şi leasing de echipamente. a) Tranzacţii de leasing cu echipamente. Conform aceleiaşi statistici a Asociaţiei Europene de Leasing, în 2004, autoturismele deţineau ponderea cea mai mare în volumul total al operaţiunilor de leasing de echipamente (33%, în 2003), urmate de aparatele şi echipamentele industriale (25%), autovehiculele de transport rutier (19%), birotica şi tehnica de calcul (12%) şi “big tickets” (avioane, nave, căi ferate cu 4%). După cum se poate observa din graficul 3, distribuţia globală a operaţiunilor de leasing cu echipamente diferă atunci când leasingul este privit din punct de vedere naţional sau regional, şi nu din perspectiva Uniunii Europene. b) Tranzacţii de leasing cu bunuri imobiliare. În anul 2004, ponderea tranzacţiilor de leasing cu bunuri imobiliare, în totalul operaţiunilor de leasing a fost, de 21,1%. Totuşi, făcând o analiză la nivelul fiecărei ţări sau regiuni, se observă că valoarea acestor tranzacţii variază între mai puţin de 1% în ţările din Peninsula Scandinavă şi Marea Britanie, şi 46% în Italia. Însă, aceste discrepanţe majore reflectă, în principal, prezenţa sau absenţa societăţilor active în

33

sectorul imobiliar printre membrii asociaţiilor naţionale care oferă date Asociaţiei Europene de Leasing. c) Rata de penetrare a operaţiunilor de leasing. În vederea estimării importanţei relative a activităţilor de leasing la nivelul naţional şi la nivelul Uniunii Europene, se calculează o rată de penetrare a operaţiunilor de leasing ca raport între volumul total al bunurilor finanţate prin leasing şi volumul total al investiţiilor. Rata medie de penetrare a industriei leasingului, calculată la nivelul a 12 ţări membre UE, în anul 2004, a fost de 12,47%. În astfel de ţări, precum Franţa, Italia şi Marea Britanie, leasingul în interesul investiţiilor are cea mai mare pondere, iar rata de penetrare a industriei leasingului se situează sub 10% în unele ţări, precum: Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda sau Spania. Regimul juridic, circumstanţele şi taxele aplicabile de la ţară la ţară au făcut ca operaţiunile de leasing să fie, mai mult sau mai puţin, folosite în unele ţări decât în altele. Aceste criterii au influenţat şi firmele de leasing. În multe ţări membre ale Uniunii Europene, nu există o lege specială care să reglementeze regimul juridic aplicabil operaţiunilor de leasing. Cu toate acestea, leasingul este o tehnică comercială frecvent folosită în relaţiile comerciale, având la bază norme de drept civil sau comercial, ori reguli aplicabile anumitor contracte numite, avându-se în vedere, de asemenea, legislaţia fiscală şi contabilă privind leasingul. În Franţa, Portugalia, Suedia şi Belgia au fost adoptate legi speciale, care stipulează drepturile principale ale finanţatorului şi ale utilizatorului de leasing, iar relaţiile lor cu furnizorul bunurilor au fost transmise in leasing. În celelalte ţări însă, nu au fost adoptate legi speciale cu privire la leasing, aceste reglementări fiind încadrate în limitele legislaţiei comerciale în vigoare. [15, p.39, 43] Ţări, precum Franţa, Austria, Grecia şi Italia, stabilesc relaţiile de leasing plecând de la concepţia proprietarului juridic, restul ţărilor din Uniunea Europeană fiind adepte ale concepţiei proprietarului economic (de regulă, opţiunea este condiţia obligatorie a leasingului). În Belgia, Italia, Franţa, Spania, Portugalia, una din condiţiile obligatorii pentru contractul de leasing este comercializarea bunurilor după expirarea termenului valabilităţii contractului contra unui cost, în prealabil, acceptat. Legislaţia Germaniei prevede opţiunea care transformă leasingul în contract de vânzarecumpărare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar, al bunurilor rămâne locatorul, iar în cazul vânzării-cumpărării în rate, dreptul de proprietate trece la utilizator, odată cu încheierea contractului. Legislaţia germană nu oferă o definiţie a leasingului, contractele de leasing fiind asimilate unei închirieri sau unei vânzări în rate, cunoscute, în Germania, sub denumirea de „konsguter”. [13, p.96, 69, p.98] Aşadar, în acest caz, leasingul reprezintă închirierea bunurilor destinate consumului, adică o formă de leasing operaţional. Reglementările legale privind 34

leasingul sunt prevăzute în legislaţia fiscală. Un sistem des folosit în Germania este „forfaitering”, utilizat de societăţile care cedează contractele de leasing încheiate cu utilizatorii, în favoarea băncilor. Leasingul în Belgia este cunoscut sub denumirea de „location fianeemem”, iar în Italia – „locazione finanziario”. În mai multe ţări vest-europene, există o mare varietate de raporturi economice. De exemplu, legislaţia Italiei, Finlandei, Olandei, Suediei interpretează multe din tranzacţii drept leasing, în timp ce, în Germania, asemenea tranzacţii pot fi considerate drept tranzacţii în rate, iar în Luxemburg - contracte de închiriere sau de vânzare. În Franţa, contractele de leasing, care prevăd la expirare opţiunea (dreptul de răscumpărare contra costului rezidual), sunt considerate tranzacţii de creditare. Ceea ce este principial, tranzacţiile de acest tip sunt reglementate de către stat prin alte metode. Legislaţia franceză nu permite producătorului de bunuri să efectueze tranzacţii de leasing. Jurisprudenţa franceză a constatat că, din punct de vedere economic, leasingul este o operaţiune financiară, dar care se realizează juridic cu ajutorul contractelor de tip clasic. Mai precis, este vorba de o locaţiune însoţită de o operaţiune de finanţare şi de o promisiune de vânzare. În ceea ce priveşte natura juridică, întâi trebuie delimitat leasingul între părţi, dar şi între acestea şi terţi. În Franţa, leasingul nu are un caracter translativ, astfel că finanţatorul, în calitatea sa de proprietar, cu drepturi depline, este îndreptăţit la capitalizarea şi uzura bunului, utilizatorului nerămânându-i decât să înregistreze ratele, ca fiind cheltuieli deductibile. Leasingul, în Franţa, este mai mult un contract de închiriere, privit ca o operaţiune de creditare, cunoscută sub denumirea de credit-bail. În fiecare ţară, reglementarea activităţii de leasing are particularităţile sale. Acolo unde leasingul este o funcţie specifică a băncilor (Italia, Franţa, Grecia, Portugalia, Spania), acestea reglementează nu numai activitatea bancară, dar ele controlează şi tranzacţia de leasing. În Marea Britanie şi în Germania, băncile controlează doar tranzacţiile de leasing, care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate departamental. În Franţa, întreaga activitate de leasing este strict reglementată de către stat, ca şi activitatea bancară. În alte ţări, gestiunea activităţii de leasing, în comparaţie cu operaţiunile bancare, este simplificată considerabil. Legislaţia Italiei, Franţei prevede condiţii speciale pentru mecanismul de leasing. Contractele de leasing trebuie înregistrate în instituţiile judiciare în scopul informării unor persoane, specificate de legislaţia cu privire la proprietatea bunurilor, date în leasing. În Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda, activitatea de leasing, de regulă, nu se reglementează şi nu se limitează. Experienţa europeană demonstrează că existenţa unei legislaţii specifice nu este un factor determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici din economia ţării, suportul din partea statului pentru activitatea de investiţii şi de leasing. Cele 35

mai favorabile condiţii pentru piaţa serviciilor de leasing sunt create în Marea Britanie, Germania, Irlanda, Norvegia. De exemplu, în Irlanda, pentru stimularea acestei tehnici de finanţare, statul acordă companiilor de leasing subvenţii şi oferă posibilitatea de a folosi regimul accelerat de amortizare ş.a. Există ţări în care dezvoltarea leasingului este supusă unor restricţii. De exemplu, în Grecia, este interzis leasingul imobiliar, al mijloacelor pentru transportul de mărfuri şi al autobuzelor. Ca un impediment în dezvoltarea leasingului acţionează şi normele de amortizare reglementate de stat. În practica dezvoltării leasingului, în Ungaria, din motivul că situaţia financiară a majorităţii întreprinderilor nu permit procurarea utilajului predestinat modernizării procesului de producţie, Banca Centrală a adoptat programul de leasing care simplifică efectuarea operaţiilor de leasing pentru întreprinderi şi conţine următoarele principii: 1.

În cercetările tehnico-economice, este necesară specificarea domeniului utilizării şi a avantajelor utilajului luat în leasing, care va asigura un nivel tehnic mai înalt al producţiei finite.

2.

O susţinere deosebită o are procurarea „pachetelor de leasing”, care presupun furnizarea utilajului, pieselor de schimb, montarea acestuia şi, respectiv, darea în exploatare şi deservirea.

3.

Banca Centrală a Ungarie oferă garanţii plătite pentru acoperirea plăţilor de leasing.

4.

Termenul de valabilitate al contractului de leasing nu trebuie să depăşească 5 ani.

În Asia leasingul este mai puţin cunoscut, singurul stat în care acesta îşi face simţită eficienţa financiară fiind Japonia. Prima companie japoneză de leasing a fost înfiinţată în 1963. În anii ’60, perioada cu cel mai înalt ritm de creştere economică, nevoia tot mai mare de capital pentru investiţii a firmelor japoneze, în raport cu ritmul lent de creştere în furnizarea capitalului dă naştere unui nou mijloc de finanţare, leasingul, care curând a ajuns să finanţeze investiţii la o scară mult mai mare decât s-a estimat vreodată. Curând, o mare varietate de firme s-au angajat în domeniul leasingului: bănci locale, case de comerţ, firme producătoare şi altele. La mijlocul anilor ’70, industria de leasing japoneză, în mare măsură, avea caracteristicile pe care le are şi astăzi. Chiar dacă acest contract operează în Japonia, acesta nu are o reglementare juridică, regăsindu-se în legea impozitului pe societăţi şi în normele financiar-contabile de înregistrare a operaţiunilor de leasing. În Japonia, sunt cunoscute trei forme de leasing: leasingul financiar, leasingul operaţional şi leasingul de întreţinere. Acesta din urmă este cea mai răspândită formă de leasing utilizată în relaţiile comerciale japoneze, datorită avantajelor care decurg din el. Astfel, în preţul locaţiei, sunt incluse reparaţiile de accidente, asigurarea pieselor de schimb, 36

obţinerea certificatului japonez periodic de permis, precum şi inspecţiile periodice. [13, p.84, 69, p.93] Asociaţia de Leasing Japoneză (JLA) apare în prima jumătate a deceniului şapte, iar în 1978 a fost clarificat sistemul de taxe ce se aplică tranzacţiilor de leasing. Restructurarea industriei de leasing s-a accelerat după 1990, numărul membrilor JLA s-a diminuat şi mai mult, iar volumul operaţiunilor de leasing a scăzut datorită situaţiei economice. JLA a început să se concentreze pe găsirea unor soluţii pentru problemele cu care se confruntă industria leasingului japonez astfel, încât leasingul să devină o bază puternică pentru dezvoltarea afacerilor în Japonia. Codul Civil şi Codul Comercial japonez nu conţin reglementări directe cu referire la contractele de leasing. Există câteva teorii privind natura legală a contractelor de leasing - unele sunt identice cu contractele de închiriere, altele pun accentul pe aspectele financiare, în timp ce alţii le consideră diferite de contractele de închiriere şi împrumut, deci nu există o teorie unanimă care defineşte acest tip de contracte. JLA pune la dispoziţie o formă-standard a contractelor de leasing. Contractele de leasing au un statut egal cu multe alte contracte în cazul insolvabilităţii locatarului, iar argumentul locatorilor potrivit căruia contractul de leasing este un contract cu titlu executoriu ale cărui rate trebuie plătite înaintea altor obligaţii” nu este acceptat. Piaţa leasingului în Rusia. Cu toate că există o mare cerere pentru introducerea de echipamente moderne, prezentând o piaţă semnificativă pentru toate ramurile: telecomunicaţii, agricultură, manufacturieră, petrolieră, calculatoare, mijloace de transport, Rusia are numeroase probleme la nivelul macroeconomic, care reduc dinamica dezvoltării leasingului pe piaţa acestei ţări. [63, p. 101-113; 69, p. 119] Dintre acestea menţionăm: a) Penuria capitalului bancar şi lipsa unei pieţe de capital funcţionale. b) Ponderea economiei subterane. c) Cultura neplăţii care se manifestă atât faţă de obligaţiile către stat, cât şi faţă de furnizorii străini de echipamente. d) Taxele mari reprezintă explicaţia la care apelează firmele ruseşti pentru a justifica recurgerea la tranzacţii ilegale. e) Utilizarea leasingului doar în proiecte la scară largă. f) Nevoia de finanţare a vânzărilor. g) Punctele de planificare pentru tranzacţiile de leasing. h) Licenţa de leasing. i) Licenţe valutare. j) Plata drepturilor vamale.

37

Legea leasingului denotă că problemele legate de plata taxelor vamale sunt de domeniul trecutului pentru leasingul extern. Articolul 34 al Legii Leasingului prevede că taxele vamale vor fi plătite: • din momentul în care obiectul contractului de leasing este importat/exportat. • ulterior, taxele vamale şi alte drepturi vamale vor fi plătite în momentul în care plăţile pentru leasing sunt făcute, sau în 20 de zile de la primirea plăţilor de leasing. Prevederile Capitolului 11 din Codul Vamal al Federaţiei Ruse, ce stabilesc regulile importului temporar al bunurilor in Rusia şi plata dobânzilor pe datorie de plată, cu referinţă la Legea Leasingului, nu mai sunt aplicate. Dezvoltarea industriei de leasing poate fi promovată prin legea investiţiilor străine. Legea se referă şi la operaţiunile de leasing financiar pentru orice tip de echipament cu o valoare mai mare de 40 900 USD. Prin lege, investitorilor străini li se asigură aceleaşi facilităţi ca şi investitorilor ruşi, garantându-se repatrierea unei părţi a profitului. Se oferă, de asemenea, compensaţii în cazul naţionalizării sau exproprierii proprietăţilor investitorilor străini. Legea oferă o serie de garanţii oricărui investitor străin angrenat într-un proiect de investiţii (inclusiv leasing financiar), pentru o perioadă stabilită de returnare în maximum 7 ani a sumei investite. Luând în considerare particularităţile reglementării relaţiilor de leasing în diverse ţări, constatăm că leasingul se tratează în mod diferit, însă, indiferent de diferenţele în normele juridice, precum şi de apreciere a explicării leasingului, particularităţile esenţiale, din punct de vedere juridic, pot fi determinate la fel. Din aceste considerente, operaţiunile de leasing au fost foarte repede introduse în practica relaţiilor internaţionale. Dezvoltarea leasingului a fost influenţată de astfel de factori, ca necorespunderea dintre cererea solvabilă şi ofertă, decalaje între domeniul producţiei şi comerţului, precum şi un şir de avantaje ale leasingului ca mijloc de realizare a producţiei din sfera industriei constructoare de maşini şi utilaje. Astfel, leasingul, în statele industrial dezvoltate, a devenit unul din cele mai dezvoltate domenii ale activităţii de antreprenoriat. Analiza aplicării eficiente a tipurilor principale de leasing şi de dezvoltare a operaţiunilor de leasing, în ţările cu economie dezvoltată, permite autorului să sublinieze concluzia privind necesitatea preluării unor experienţe pentru condiţiile Republicii Moldova. Printre cele mai importante aspecte specifice pieţei de leasing, putem menţiona, ca fiind necesare dezvoltării leasingului, următoarele: Folosirea eficientă a resurselor. Utilizarea facilităţilor de leasing poate însemna o folosire mai eficientă a resurselor, prin realizarea proiectelor firmei cu investirea unor sume

38

iniţiale minime. De asemenea, o parte importantă, sau chiar întregul plan de investiţii pot fi eşalonate pe termen mediu. Reducerea efortului financiar datorită facilităţilor privind importurile. În cazul achiziţionării produselor din import, costurile investiţiei se pot reduce considerabil datorită facilităţilor fiscale de care beneficiază contractele de leasing. În baza legislaţiei în vigoare, bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de import (taxe vamale, TVA). Acestea se plătesc la sfârşitul perioadei de leasing la valoarea lor reziduală. Managementul taxelor, facilităţi fiscale. Prin alegerea operaţiunii de leasing se pot minimiza costurile investiţiei datorită exceptării de la plata drepturilor de import. În acelaşi timp, se pot utiliza, în cadrul managementului taxelor, facilităţile fiscale asociate cu deductibilitatea plăţilor aferente leasingului. Flexibilitatea privind plăţile şi sistemul de garantare. În leasing, atât graficele de plăţi, cât şi sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate la situaţia şi necesităţile fiecărui client. Leasingul oferă toate avantajele unei finanţări, fără a afecta structura financiară a firmei, ceea ce permite păstrarea capacităţii de îndatorare pentru obţinerea şi a altor surse de finanţare (credite). Rapiditatea şi accesibilitatea. Procedura de obţinere a unei finanţări în sistem de leasing este mai simplă şi mai accesibilă, decât în cazul altor forme de finanţare. Posibilitatea finanţării pe termen mediu şi lung. În special, în perioada actuală, când băncile au tendinţa de a acorda facilităţi de finanţare pe termen cât mai scurt, soluţia de leasing devine singura şi cea mai convenabilă alternativă de finanţare pe termen mediu şi lung, o alternativă flexibilă şi accesibilă unei largi categorii de societăţi comerciale. Grafice de plăţi periodice egale. Soluţiile de leasing propun sisteme de plăţi periodice, (lunare sau trimestriale) egale, permiţând astfel o planificare judicioasă a resurselor şi integrarea la termen a plăţilor clientului.

39

Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE 2.1. Particularităţile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investiţionale finanţate prin leasing financiar Deciziile investiţionale au rolul de a identifica şi selecta cele mai profitabile proiecte de investire a mijloacelor băneşti pe termen lung. Realizarea principalelor obiective de creştere a profitului şi maximizare a valorii întreprinderii în activitatea oricărei întreprinderi depinde de deciziile investiţionale, care, la rândul său, contribuie la formarea portofoliului de active şi sunt considerate cele mai importante decizii pe care le adoptă managerii. Considerăm că următorii factori contribuie la considerarea deciziilor investiţionale cu o responsabilitatea sporită: 1. Realizarea investiţiilor imobilizează fonduri financiare importante pe termen lung şi, prin urmare, întreprinderea renunţă la flexibilitatea internă şi devine mai vulnerabilă; 2. Deciziile investiţionale presupun extinderea operaţiunilor pe baza creşterii fluxurilor financiare viitoare, astfel, încât deciziile investiţionale implică identificarea şi planificarea corectă a veniturilor aşteptate pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional. 3. Deciziile investiţionale definesc strategiile întreprinderii. Procesul investiţional este o componentă importantă a managementului strategic. Politica de investiţii a unei întreprinderi este determinată de comportamentul ei şi de strategiile investiţionale adoptate. Această politică este responsabilă de formarea potenţialului de active al întreprinderii. Metoda de finanţare influenţează procesul de analiză, deoarece costul capitalului este o variabilă importantă. Considerăm că orice investiţie destinată implementării trebuie să genereze o rată a rentabilităţii superioare costului capitalului. Leasingul reprezintă o metodă importantă de finanţare a afacerilor în faza iniţială, când întreprinderile nu au puterea economică necesară să negocieze, cu eventualii investitori, finanţarea prin credite sau emisii de capital social, astfel, încât dezvoltarea relaţiilor de leasing poate contribui la dezvoltarea afacerilor în faza iniţială şi impulsiona creşterea economică din ţară. [33, p.41] Procesul de analiză investiţională ar trebui să identifice o metodă eficientă de finanţare în scopul adoptării unei decizii finale corecte. În cazul finanţării prin leasing a proiectelor investiţionale, considerăm propice folosirea unei metodologii specifice, ce va fi descrisă în continuare. 40

În opinia noastră, analiza investiţională a proiectelor finanţate prin leasing ar trebui să se bazeze pe următoarele etape: 1.

Definirea proiectului investiţional;

2.

Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investiţional;

3.

Selectarea proiectului pe baza valorii actualizate nete, sau ratei interne de rentabilitate;

4.

Implementarea proiectului.

Definirea proiectului investiţional. În această fază, întreprinderea identifică un set de proiecte independente, care ar reieşi din strategia generală a întreprinderii. Proiectele investiţionale ce se completează reciproc se combină creându-se proiecte independente. Orice întreprindere, în procesul de căutare a proiectelor investiţionale, porneşte de la avantajele specifice pe care le posedă şi pe care încearcă să le capitalizeze. De regulă, proiectele investiţionale se pot construi în funcţie de următoarele alternative: - Proiecte investiţionale de specializare, respectiv adâncirea profilului de activitate, elaborarea de produse şi tehnologii noi. Pentru aceasta, se vor propune investiţii în achiziţionarea de echipamente noi, în instruirea personalului etc. Riscul acestui gen de investiţii este datorat unei prea mari specializări, dar trebuie luat în calcul câştigul cuceririi temeinice a segmentului respectiv al pieţei. - Proiecte investiţionale de diversificare (investiţii de portofoliu), respectiv cumpărarea de capital social al altor companii. Se vor propune, deci, proiecte de investiţii externe în achiziţionarea titlurilor financiare. Diminuarea riscului, prin diversificare, are loc pe fondul unei rentabilităţi mai moderate, ca medie a rentabilităţii diferitelor activităţi interne şi externe ale întreprinderii. Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investiţional. Este cea mai importantă fază a procesului investiţional. Decizia privind implementarea proiectului investiţional este influenţată decisiv de mărimea fluxurilor financiare. Riscul proiectului investiţional la fel depinde de capacitatea managerilor de a estima corect mărimea acestor fluxuri. Deoarece o investiţie are o durată de viaţă mai mare de un an, procesul de identificare a fluxurilor implică planificarea veniturilor şi cheltuielilor pe parcursul perioadei de viaţă a proiectului investiţional. Considerăm că există trei fluxuri financiare ce caracterizează procesul investiţional şi anume: 1. Costul investiţiei – un flux financiar net negativ, compus din cheltuielile pe care le face întreprinderea pentru a constitui afacerea preconizată: adică procurarea şi instalarea utilajelor, valoarea iniţială a activelor nemateriale necesare (patente, licenţe) şi valoarea iniţială a activelor 41

curente. [13, p.495] În cazul proiectelor care presupun înlocuirea unor utilaje vechi cu altele mai noi, costul investiţiei este diminuat cu valoarea de lichidare a utilajului înlocuit. CI = VMF + VAN + VAC + A.C. – VLMF ,

(2.1.1)

unde: CI indică costul investiţiei, VMF – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe investite, VAN – valoarea de bilanţ a activelor nemateriale investite, VAC – valoarea iniţială a activelor curente, A.C. – alte cheltuieli investiţionale, VLMF – valoarea de lichidare a mijloacelor fixe înlocuite. De regulă, valoarea de lichidare a mijloacelor fixe se determină prin următoarea relaţie: Preţul de vânzare - (Preţul de vânzare - Valoarea de bilanţ)*cota impozitului pe venit 2. Fluxurile financiare pe parcursul duratei de viaţă a proiectului investiţional. Profitul nu este un indicator bun al rezultatului activităţii economice, deoarece el poate varia în funcţie de metodele contabile pe care le aplică întreprinderea pentru evaluarea cheltuielilor. Astfel că, evaluarea rezultatelor operaţionale ale investiţiei se efectuează în funcţie de fluxul de numerar. Există două componente principale ale fluxului de numerar: a. Profitul net – ca rezultat al activităţii operaţionale; b. Uzura şi amortizarea – ca recuperare a valorii investite în mijloace fixe şi active nemateriale. Însă, aceste elemente trebuie corectate, după caz, în funcţie de următoarele influenţe: -

Modificarea fondului de rulment – de regulă, creşterea vânzărilor cere investiţii mai mari în stocuri şi creanţe, astfel că fluxul de numerar generat de întreprindere se va micşora cu mărimea investită în active curente. Reducerea fondului de rulment suscită fluxuri financiare pozitive, deoarece eliberează banii imobilizaţi în active curente.

-

Cheltuielile privind capitalul – dobânzile plătite la credite şi leasing. Deciziile investiţionale se bazează pe rezultatele operaţionale, fără a considera metoda de finanţare, de aceia cheltuielile cu dobânzile se adaugă la valoarea fluxului financiar generat de întreprindere. De asemenea, cheltuielile privind capitalul întreprinderii se consideră în componenţa ratei de actualizare folosite pentru determinarea valorii actualizate nete, de aceea, ajustarea aceasta e necesară pentru evitarea dublei considerări a costului capitalului în procesul analizei investiţionale.

-

Alte fluxuri financiare, ce pot afecta succesul proiectului. De regulă, trebuie analizat efectul de canibalizare a veniturilor. În unele cazuri, produsele noi ale întreprinderilor reduc atractivitatea produselor vechi, astfel putem spune că există pericolul ca un proiect 42

investiţional nou să „canibalizeze” veniturile generate de proiectele vechi. Riscul de canibalizare e mai mare atunci când întreprinderea implementează proiecte investiţionale ce oferă clienţilor produse similare. De regulă, efectul de canibalizare are un impact negativ asupra fluxurilor pozitive. FP = PN + UZ +AM + D ± ∆ FR – AF ,

(2.1.2)

unde: FP reprezintă mărimea anuală a fluxurilor pozitive generate de investiţie, PN – mărimea a profitului net, UZ – mărimea anuală a uzurii mijloacelor fixe, AM – mărimea anuală a amortizării activelor nemateriale, D - dobânzile la credite şi leasing folosite pentru finanţarea investiţiei, ∆ FR – modificarea fondului de rulment, AF – alte fluxuri financiare (efectul de canibalizare a veniturilor). 3. Fluxurile financiare de lichidare a investiţiei. De regulă proprietarii investiţiei pot, la un moment dat, vinde investiţia, sau pot lua decizia de a înceta activitatea, deoarece proiectul a adus rentabilitatea aşteptată şi nu mai este eficient. În acest caz, proprietarii investiţiei pot beneficia de intrări importante de mijloace băneşti. Valoarea de lichidare a investiţiei este încasată în ultimul an de activitate a proiectului. În cazul lichidării investiţiei apar două fluxuri financiare: -

Valoarea de lichidare a activelor pe termen lung. Valoarea de lichidare a mijloacelor fixe se determină prin următoarea relaţie (la fel, ca şi în cazul considerării valorii de lichidare ca un flux iniţial): Preţul de vânzare - (Preţul de vânzare - Valoarea de bilanţ)*rata impozitului pe venit

-

Valoarea fondului de rulment, deoarece încetarea activităţii va însemna şi recuperarea sumelor investite în stocuri şi creanţe. FL = VATL + FR ,

(2.1.3)

unde: FL exprimă fluxul de lichidare, VATL – valoarea de lichidare a activelor pe termen lung, FR – fondul de rulment în momentul lichidării investiţiei. Fluxurile financiare ale unui proiect investiţional pot fi prezentate schematic conform figurii ce urmează: 0

1

2

3

CI

FP1

FP2

FP3

...

n

FPn FL Figura 2.1.1. Fluxurile financiare aferente procesului investiţional 43

Selectarea Proiectului pe baza Valorii Actualizate Nete sau a Ratei Interne de Rentabilitate În această fază, managerul trebuie să confrunte fluxurile pozitive cu cele negative, pentru a decide oportunitatea implementării proiectului. Folosind criteriile binecunoscute Valoarea Actualizată Netă (VAN) şi Rata Internă de Rentabilitate (RIR), se va decide asupra eficienţei proiectului analizat. [13, p. 483-505] O etapă importantă este şi determinarea ratei de actualizare. Rata de actualizare, folosită în estimarea eficienţei proiectelor investiţionale, trebuie să reflecte mai multe variabile: -

aşteptările de rentabilitate a furnizorilor de capital,

-

costul de oportunitate a capitalului,

-

nivelul inflaţiei,

-

riscul proiectului etc.

În opinia noastră, cel mai adecvat aceşti factori caracterizează costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) întreprinderii. Mărimea CMPC depinde de costul individual al fiecărei surse de capital, ponderea surselor de capital şi rata impozitului pe venit. [ 13, p.484] Dacă considerăm că întreprinderea are la dispoziţie trei surse de capital, fiecare având un anumit cost şi pondere, CMPC poate fi determinat în felul următor: CMPC = PDRD (1-T)+ PLRL(1-T)+ PCPRCP,

(2.1.4)

unde: PD indică ponderea datoriilor, RD - rentabilitatea (costul) datoriilor, PL - ponderea leasingului, RL - rentabilitatea (costul) leasingului, PCP- ponderea capitalului propriu, RCP - rentabilitatea (costul) capitalului propriu, T – rata impozitului pe venit. Deoarece creditele folosite pentru finanţarea unui proiect investiţional sunt credite pe termen mediu şi lung, rentabilitatea scontată de creditori (costul datoriilor) se determină pe baza principiilor de actualizare. De regulă, costul creditului este diferit de costul datoriei, întrucât apar aşa-numitele cheltuieli de emisie a creditului. Costul datoriilor se determină pe baza următoarei relaţii:

VC(1 − F) =

PT1 (1 + R D ) 1

+

PT2 (1 + R D ) 2

+ ... +

PTn

(1 + R D ) n ,

(2.1.5)

unde: VC reprezintă valoarea creditului, F – cheltuielile de emisie a creditului, estimate ca % din valoarea creditului, PT – plăţile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal, 44

RD – rentabilitatea (costul) creditului. Formula de mai sus trebuie rezolvată pentru a determina RD, adică costul creditului. Estimarea costurilor leasingului e similară, în multe privinţe, cu determinarea costului creditului. Principala deosebire e că de regulă plăţile pentru leasing sunt egale de la perioadă la perioadă. Adică formula de mai sus poate fi simplificată în formula următoare: n

VL(1 − F) = PL ×

1

∑ (1 + R t =1

L

)t ,

(2.1.6)

unde: VL exprimă valoarea leasingului, F – cheltuielile de emisie, estimate ca % din valoarea leasingului, PL – plăţile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal, RL – rentabilitatea (costul) leasingului. Costul capitalului propriu este determinat de aşteptările proprietarului de a primi o rentabilitate în urma investiţiei lui. Din punct de vedere al întreprinderii, cererea de dividende sau de rentabilitate din partea acţionarilor este un cost ce trebuie estimat şi inclus în calculul CMPC. Pentru determinarea costului capitalului propriu, considerăm oportună folosirea principiilor modelului Capital Assets Pricing Model (CAPM), conform căruia rentabilitatea pe care trebuie să o ofere un activ depinde de rentabilitatea unui activ de referinţă (de exemplu, rentabilitatea valorilor mobiliare de stat, rata dobânzii la credite, nivelul mediu anual al inflaţiei) şi prima de risc aferentă activului. [59, p.198] Adică, recomandăm determinarea costului capitalului propriu, aplicând următoarea relaţie: RCP = RD + PRA ,

(2.1.7)

unde: RCP reprezintă costul capitalului propriu, RD – costul datoriilor, PRA – prima pentru riscul acţionarilor (proprietarilor). Pe baza datelor privind fluxurile financiare, CMPC poate aprecia eficienţa proiectului determinând VAN sau RIR. Aplicarea VAN presupune rezolvarea următoarei ecuaţii:

VAN = − CI +

F P1 F P2 F Pn FL + + ... + + 1 2 n (1 + CMPC ) (1 + CMPC ) (1 + CMPC ) (1 + CMPC ) n

(2.1.8)

Dacă VAN este pozitiv, proiectul investiţional va fi implementat. Mărimea VAN arată cu cât va creşte valoarea întreprinderii, dacă proiectul va fi implementat. 45

Aplicarea RIR ca metodă de evaluare presupune rezolvarea următoarei ecuaţii, în care RIR este necunoscuta:

0 = −CI +

FP1 FP2 FPn FL + + ... + + 1 2 n (1 + RIR ) (1 + RIR) (1 + RIR ) (1 + RIR ) n

(2.1.9)

Determinând RIR, întreprinderea determină rentabilitatea economică a proiectului. De regulă, proiectul se implementează, dacă RIR este mai mare decât CMPC proiectului. De regulă, un proiect acceptabil, conform criteriului VAN, va fi acceptat şi după criteriul RIR, de aceea, în unele cazuri, este suficientă calcularea doar a unui indicator. Implementarea Proiectului. Decizia de implementare a proiectului depinde, în afară de mărimea VAN şi RIR, şi de bugetul investiţional pe care l-a alocat întreprinderea. De obicei, întreprinderea poate renunţa la unele proiecte investiţionale pornind de la posibilităţile de finanţare, pentru că sunt altele cu RIR sau VAN mai mare. Există o legătură directă între valoarea RIR, CMPC şi Bugetul investiţional alocat de întreprindere. Rentabilitatea, % A B

C D E

CMPC, %

RIR, %

Bugetul de investiţii, MDL Figura 2.1.2. Relaţia Buget Investiţional, CMPC şi RIR*. * A, B, C, D,E – sunt proiecte investiţionale, doar A, B, C au RIR superior CMPC. De regulă, creşterea bugetului investiţional duce la creşterea CMPC, astfel că nu toate proiectele pot fi implementate. Şi compania ia decizia să finanţeze doar proiectele ce au o RIR mai mare decât CMPC. În figura de mai sus, doar proiectele A, B, C au o RIR mai mare ca CMPC, deci bugetul investiţional pentru anul viitor se va compune din valoarea proiectelor A, B şi C. Specificul procesului investiţional, cât şi avantajul leasingului financiar impun elaborarea unui sistem de indicatori financiari corespunzători pentru reflectarea situaţiei financiare a

46

întreprinderilor implicate în activitatea de leasing, precum şi pentru realizarea previziunilor activităţii de leasing. 2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finanţarea investiţiilor Cauzele creşterii rapide a arendei finanţate constau în acele avantaje, pe care le oferă, în anumite condiţii, comparativ cu procurarea activelor cu mijloace băneşti sau cu împrumuturile contractate. Tratarea economică a accesibilităţii leasingului în activitatea investiţională este bazată pe categoria „flux de mijloace băneşti”. Determinarea fluxului de mijloace băneşti presupune estimarea cuantumului lichidităţilor pe care întreprinderea le poate gestiona după propriile reguli şi acelor mijloace băneşti, utilizarea cărora este limitată de către legislaţie. Nivelul mijloacelor băneşti disponibile pentru investiţii influenţează indicatorul profitului întreprinderii. În practică, astfel de surse pot apărea ca rezultat al facilităţilor fiscale oferite întreprinderilor care realizează investiţii. Impozitarea suplimentară care apare în cazul investiţiilor de capital, de asemenea, se ia în considerare în valoarea fluxului de mijloace băneşti, ceea ce efectiv reduce indicatorul profitului obţinut din investiţii. [63, p.94] Obţinerea venitului concomitent de către locator şi arendaş nu reprezintă un motiv suficient pentru acceptarea leasingului, chiar şi în condiţiile în care venitul reprezintă baza finanţării în procesul de contractare a creditului de către compania de leasing. Estimarea consecinţelor directe poate determina doar „eficienţa comercială” sau „avantajele”. Eficienţa economică este evaluată cu ajutorul modelului Pareto. Se consideră că resursele sunt utilizate ineficient, dacă este posibilă, în cazul utilizării lor prin alte metode, ameliorarea situaţiei a unui agent economic, fără a afecta în sens negativ situaţia celorlalţi. După principiul lui Pareto rezultă o situaţie simplă, dar importantă, pentru analiza ulterioară. Finanţarea prin leasing este eficientă din punct de vedere economic, dacă arendaşul şi /sau locatorul obţin un profit economic mai mare, decât în cazul alternativelor de finanţare a aceluiaşi proiect. Practica occidentală de estimare a leasingului nu este prea răspândită în Republica Moldova. Propunerea unor metodologii de calcul al plăţilor de leasing au condus la omiterea ideii de bază a leasingului ca instrument financiar-creditor şi, împreună cu aceasta, s-a ajuns la alegerea incorectă a criteriilor de analiză. Ulterior, când practica economică a demonstrat neîntemeierea metodelor inventate, aceste metode au început să fie perfecţionate. Analiza calităţilor şi neajunsurile operaţiunilor de leasing, în comparaţie cu formele tradiţionale de finanţare a investiţiilor, a demonstrat atractivitatea leasingului financiar pentru activitatea investiţională. [13, p.23] 47

În acest context, se poate prezenta analiza leasingului versus creditul: Tabelul 2.2.1

Proprietate

Finanţare

Leasing versus Credit* Achiziţie Credit Leasing financiar Clientul este Clientul este proprietarul proprietarul autovehiculului autovehiculului la sfârşitul contractului Finanţarea achiziţiei Finanţarea achiziţiei autovehiculului autovehiculului

Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea clientului Clientul suportă riscul Clientul suportă riscul Riscul valorii valorii reziduale valorii reziduale reziduale *Sursa: elaborat de autor în baza surselor [13, 15, 29, 59, 63, 70] Înregistrarea in contabilitate

Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea clientului

Leasing operaţional Locatorul este proprietarul autovehiculului Finanţarea utilizării autovehiculului Valoare finanţată =valoarea autovehiculului nouvaloarea de piaţă estimată a autovehiculului la sfârşitul contractului Uzura autovehiculului este înregistrată în contabilitatea locatarului Locatarul suportă riscul valorii reziduale

În baza celor prezentate, menţionăm că leasingul este o operaţiune de finanţare la termen, având ca suport juridic principal un contract prin care un comerciant închiriază maşini, utilaje, mijloace de transport etc. altui comerciant, care, de regulă, nu dispune de suficiente fonduri proprii sau împrumutate, nici de credite bancare, iar la sfârşitul perioadei de locaţiune acesta din urmă are dreptul de opţiune pentru 3 posibilităţi: prelungirea locaţiunii; încetarea raporturilor contractuale; cumpărarea acelor bunuri, plătind drept preţ o sumă care reprezintă rezultatul deducerii din valoarea bunului a plăţilor juridice făcute în perioada de locaţiune. De exemplu, în cazul operaţiunilor de leasing a autovehiculelor, la expirarea contractului autovehiculul: • rămâne în posesiunea şi folosinţa temporară a locatarului, dacă contractul a fost prelungit de părţi la ratele stabilite anterior, iar în condiţii de reducere a plăţilor până la expirarea termenului de amortizare a lui – prelungirea locaţiunii; • se restituie locatarului, sau, la indicaţia lui, unei alte persoane în starea corespunzătoare clauzelor contractului şi termenului de amortizare, dacă locatarul a refuzat să-şi exercite dreptul de a cumpăra bunul sau prelungirea locaţiunii; • trece în proprietatea locatarului.

48

După cum s-a menţionat mai sus, teoria economică recomandă că, în cazul comparării surselor de finanţare a investiţiilor capitale cu caracter alternativ pentru întreprinderi, criteriul de comparaţie să se bazeze pe fluxurile băneşti actualizate nete ale întreprinderii. Însă, în practica economică, întreprinderile, în procesul alegerii între leasing şi credit, drept bază iau suma plăţilor de leasing şi o compară cu suma creditului şi rata dobânzii. Totodată, nu se ia în considerare micşorarea plăţilor fiscale, care apar în cazul utilizării atât a formei de finanţare prin leasing, cât şi celei de finanţare prin credit. Realmente, impozitarea cu utilizarea facilităţilor fiscale a leasingului reprezintă unul din avantajele sale esenţiale, drept rezultat obţinându-se micşorarea cheltuielilor reale de deservire a tranzacţiei de leasing. La avantajele finanţării prin leasing se referă, în primul rând, dreptul părţilor contractante ale leasingului de a utiliza uzura obiectului leasingului cu coeficientul de accelerare până la 2. Aceasta conduce la diminuarea plăţilor legate de impozitul pe venit pe parcursul primilor ani după procurarea activului, precum şi la diminuarea plăţilor aferente impozitului pe proprietate. În afară de aceasta, e necesar să se ţină cont de toate cheltuielile, pe care le va suporta întreprinderea în cazul fiecărei forme de finanţare. De exemplu, în cazul procurării activului din contul creditelor, întreprinderea va suporta cheltuieli suplimentare pentru achitarea impozitului pe proprietate, în timp ce, în cazul leasingului, dacă se alege metoda contabilizării patrimoniului în bilanţul locatorului, întreprinderea nu va plăti acest impozit pentru activul existent în patrimoniu. Sunt posibile, de asemenea, cheltuielile suplimentare ale întreprinderii, care pot apărea în cazul ambelor forme de finanţare, dar în cazul leasingului, compania de leasing le poate lua în calcul, deja, în cadrul plăţilor de leasing: cheltuielile pentru asigurarea patrimoniului, procedurilor vamale, cheltuieli comerciale. Un aspect important, în procesul de alegere a formelor de finanţare, îl constituie alegerea perioadei de timp pentru care sunt analizate fluxurile de mijloace băneşti. Orizontul planificării trebuie astfel ales, încât să fie cuantificate toate cheltuielile şi avantajele fiscale ale întreprinderii din utilizarea unor surse de finanţare. De aceea, în opinia noastră, constituie greşeală compararea fluxurilor băneşti pentru perioada leasingului cu fluxurile băneşti aferente perioadei creditului. La expirarea termenelor de creditare şi de leasing se scontează cheltuielile întreprinderii pentru deservirea surselor de finanţare. Totuşi, dacă, în cazul leasingului, pe perioada leasingului, patrimoniul, de regulă, se amortizează deplin din contul aplicării coeficientului de accelerare, atunci în cazul procurării utilajului din contul creditului, la expirarea contractului de credit întreprinderii îi rămâne patrimoniul cu o valoare rămasă considerabilă. În consecinţă, după expirarea termenului de creditare, întreprinderea va continua să obţină economisire din impozitul pe venit (din contul trecerii la cheltuielile plăţilor de uzură şi al impozitului pe bunuri 49

imobiliare), dar, totodată, vor continua şi cheltuielile legate de impozitul pe proprietate. Dacă termenul leasingului nu este egal cu termenul uzurii totale a obiectului leasingului, atunci, după limitele termenului de leasing, de asemenea, vor continua avantajele fiscale. Astfel, perioada de analiză a fluxurilor de mijloace băneşti trebuie să corespundă cu termenul amortizării depline a patrimoniului. Deoarece fluxurile băneşti, în cazul diferitelor surse de finanţare a investiţiilor capitale, vor fi repartizate în diferite perioade, este necesar să se ţină cont de factorul timp pentru compararea corectă a cheltuielilor totale. Respectiv, la alegerea surselor de finanţare prin credit şi/sau leasing este necesară compararea cheltuielilor aferente actualizate în momentul iniţial al perioadei. Astfel, indicatorul după care se compară leasingul şi creditul reprezintă cheltuielile totale pentru fiecare sursă de finanţare. Principiile de bază ale alegerii între două surse de finanţare se referă la: •

Suma plăţilor de leasing şi suma plăţilor pentru credit sunt incomparabile;

•

Nu poate fi comparată rata dobânzii la credit cu comisionul aferent serviciilor de

leasing stabilit de compania de leasing; •

Se ţine cont de toate cheltuielile posibile pentru deservirea fiecărei surse de finanţare;

•

Se ţine cont de mărimea avantajelor fiscale în cazul leasingului şi în cazul creditului;

•

Perioada de analiză a fluxurilor băneşti trebuie să fie în concordanţă cu termenul uzurii

depline a activului, fără a se limita la termenele de scadenţă ale surselor de finanţare; •

Toate fluxurile băneşti se actualizează la aceeaşi perioadă de timp. Leasingul, ca formă de finanţare, prezintă şi alte avantaje, comparativ cu creditarea

bancară. Cel mai important din aceste avantaje este accesibilitatea mare a leasingului pentru întreprindere în comparaţie cu creditul bancar. Pentru multe companii, o astfel de sursă de finanţare, precum creditarea bancară, este inaccesibilă. Cauza principală este existenţa normelor rigide ale activităţii băncilor comerciale. De exemplu, un şir de bănci nu finanţează proiectele, „realizate de la zero”, sau proiectele care nu prezintă o garanţie suficientă, adică proiecte cu risc înalt. Multe bănci refuză să crediteze tranzacţii minore după volumul finanţării. [59, p.198] Băncile preferă să conlucreze cu întreprinderi mari, capabile să ofere garanţii suficiente şi care au o istorie de credit stabilă. Deoarece activitatea companiilor de leasing, spre deosebire de bănci, nu este supusă reglementării stricte, procedura de oferire a utilajului în leasing este mai simplă decât cea de atragere a creditului. Bineînţeles că şi costul leasingului, în acest caz, va fi mai mare, decât în cazul finanţării proiectelor mai puţin riscante. De aceea, de regulă, pentru astfel de întreprinderi, leasingul este unica sursă oficială posibilă de finanţare. [15, p.34]

50

În afară de aceasta, posibilitatea de a alege metoda de contabilizare a activelor – în bilanţul locatorului sau al locatarului, de asemenea, constituie un avantaj al leasingului, chiar dacă la prima vedere, nu este atât de evident. Alegând metoda de contabilizare a activului în bilanţul companiei de leasing, întreprinderea, finanţându-şi investiţiile capitale prin intermediul leasingului, nu-şi schimbă structura bilanţului – corelaţia dintre capitalul propriu şi împrumutat al companiei. Dacă întreprinderea dispune de facilităţi în achitarea impozitului pe proprietate, metoda de contabilizare a activelor în bilanţul locatarului duce la reducerea costului leasingului. În ultimul timp, metodele de evaluare a eficienţei proiectelor investiţionale sunt larg utilizate în practica economică, la întreprinderile care planifică investiţii pe termen lung. În procesul elaborării proiectului, parametrii săi se optimizează pentru obţinerea rezultatului maxim. În situaţia, când, pentru realizarea proiectului, se atrag surse externe, o atenţie deosebită se acordă alegerii celei mai bune scheme de finanţare pentru proiectul dat. Complexitatea problemei ce ţine de alegerea între leasing şi credit e condiţionată de diferenţele dintre componentele separate ale fluxurilor băneşti ale leasingului şi ale creditului, calculate, de regulă, pentru acelaşi proiect, însă, în cazul fiecărei combinaţii a condiţiilor leasingului şi creditului, tipul dependenţei este diferit. Pentru o apreciere adecvată a câştigurilor rezultate din schema de finanţare, este necesar să se ţină cont de un număr considerabil de factori interdependenţi: caracteristicile şi condiţiile de impozitare a întreprinderii, a proiectului, a activului procurat, a schemei de finanţare. În final, este necesar un aparat analitic destul de complicat. Însă, practica arată că, cu cât este mai complicată analiza, cu atât mai anevoios va fi, pentru conducător, asimilarea acestor rezultate şi cu atât mai puternică este dorinţa sa de a lua decizia bazându-se pe intuiţie. Tranzacţiile cu privire la condiţiile finanţării, sunt, de fapt, cea mai importantă etapă a procesului de analiză a proiectului investiţional. Pentru a apropia poziţiile investitorului şi destinatarului de mijloace, este necesară analiza unui număr mare de scenarii privind condiţiile tranzacţiei. Totodată, pentru fiecare dintre părţi este extrem de important să dispună de o estimare exactă şi operativă a scenariilor elaborate pentru definitivarea direcţiilor şi condiţiilor de finanţare. Pentru soluţionarea problemei alegerii condiţiilor optime de finanţare, este elaborată o metodă, care prevede compararea formelor de finanţare a proiectelor investiţionale în baza indicatorului ratei dobânzii echivalente la credit (RDE). La baza acestei metode, stau următoarele principii: 1) Eficienţa unor forme de finanţare nu se estimează separat, ci în comparaţie cu varianta alternativă, de aceea, se utilizează mărimea ratei dobânzii echivalente (care are acelaşi nivel de profitabilitate, ca şi rata la sursa alternativă de credit); 51

2) Deoarece factorul „stabilizator” de bază în cadrul tranzacţiilor este rata dobânzii, diferenţele dintre variantele comparate se exprimă în puncte procentuale ale ratei dobânzii, conform prevederilor contractuale. Rezultatul calculelor obţinute prin metoda ratei dobânzii echivalente la credit poate fi definit astfel: „forma de finanţare analizată (cât şi orice combinaţie dintre surse) este echivalentă creditului în condiţii standarde, fiind oferit la rata dobânzii de N %”. Totodată, dacă N este mai mică decât rata medie a dobânzii pe piaţă, atunci forma analizată este favorabilă, sau: „Pentru a cointeresa investitorul la negocierea condiţiilor contractului, se poate recurge la majorarea ratei procentuale a dobânzii până la o anumită limită.”; sau „Leasingul, în anumite condiţii, va fi mai profitabil decât creditul direct, în special, în situaţia când marja companiei de leasing va constitui o rată a dobânzii adecvată etc.” 3) Totodată, în partea analitică a metodei, se conţine evidenţa detaliată a schimbărilor intervenite în fluxurile băneşti ale proiectului, în cazul comparării scenariilor din două puncte de vedere: •

Impozitarea: estimarea exactă a plăţilor fiscale ţinându-se cont de specificul întreprinderii şi al proiectului, de dinamica aşteptată a veniturilor şi cheltuielilor, de condiţiile formei de finanţare;

•

Fluxului capitalului: resursele proprii ale întreprinderii în scopul participării la procurarea activelor, precum şi pentru efectuarea plăţilor, conform graficului în perioada în care veniturile curente ale proiectului sunt încă insuficiente pentru aceasta. Orice investire de mijloace trebuie să genereze profit, de aceea, mijloacelor investite de întreprindere trebuie să fie evaluate în funcţie de rata de actualizare.

Metoda ratei dobânzii echivalente la credit poate fi aplicată pentru compararea oricăror surse financiare, atât a celor simple, cât şi a celor complexe. Pentru realizarea acestei metode, e necesară aplicarea unui model eficient al fluxurilor băneşti, crearea căruia, în fiecare caz concret, reprezintă un obiectiv pur tehnic, care necesită un nivel înalt de pregătire a specialiştilor în domeniul leasingului. [13, p.498] Conform modelului, se efectuează estimarea eficienţei leasingului pentru diferite condiţii ale tranzacţiei, precum: termenul contractului, mărimea plăţii în avans, coeficientul uzurii accelerate şi modul contabilizării activului oferit în leasing. În afară de aceasta, se stabilesc diferite modalităţi de calcul al mărimii plăţilor. În cadrul analizei, se estimează, în primul rând, nivelul câştigului pe care l-ar putea obţine participanţii leasingului în dependenţă de condiţiile contractuale, iar, în al doilea rând, nivelul real al avantajelor fiscale din operaţiunea de leasing comparativ cu creditul. 52

Rezultatele analizei teoretice arată că distribuirea plăţilor în timp este un factor decisiv care determină eficienţa leasingului. Referitor la proiecte investiţionale este important că, pentru obţinerea avantajelor din operaţiuni de leasing faţă de credit, este suficient să se diminueze cuantumul plăţii în avans. Aproximativ aceeaşi situaţie are loc şi în cazul creditului, însă, există temei de a presupune că banca va merge la o astfel de cedare cu o probabilitate mai mică. Un efect considerabil poate fi generat de optimizarea fluxului de plăţi prin realizarea graficului de plăţi, corespunzător veniturilor proiectului. Stabilirea unor condiţii contractuale corecte va conduce la obţinerea unui avantaj economic în mărime de până la ¾ , comparativ cu rata dobânzii obţinută la credit. Bineînţeles că acest avantaj va fi distribuit între participanţii leasingului în funcţie de mărimea ratei procentuale a leasingului. Aceasta va stimula cointeresarea locatorului în optimizarea operaţiunilor de leasing. Astfel, există un potenţial considerabil în stabilirea avantajelor reciproce din punct de vedere al investitorului şi al întreprinderii finanţate atât prin leasing, cât şi prin credit. Pentru realizarea avantajului, este necesară efectuarea planificării minuţioase a tranzacţiei de leasing şi determinarea scopurilor concrete pentru efectuarea procesului tranzacţional. [27, p.238] Analiza privind eficienţa investiţiilor de capital poate fi realizată doar în condiţiile de comparabilitate a scenariilor alternative. Într-o asemenea analiză, o atenţie deosebită trebuie acordată criteriilor de selectare. În cazul finanţării prin credit, comparativ cu finanţarea prin leasing, trebuie să se ţină cont de diferenţele existente în structura lor. Operaţiunea de leasing cuprinde două etape: •

procurarea de către locator a activelor presupuse a fi date în arendă (etapa I);

•

arenda nemijlocită a activului (etapă a II-a).

Finanţarea directă prin credit a procurării activelor nu presupune prezenţa unui intermediar financiar şi se realizează într-o singură etapă. Astfel, în cadrul analizei comparative este necesară cercetarea a minimum 3 corelaţii, dintre care primele două corespund finanţării prin leasing, iar a treia creditării directe. Totodată, modul general al analizei se simplifică, în sensul că vânzătorul activului în leasing este, în acelaşi timp, privit şi în calitate de creditor. Actualmente, în practica elaborării proiectelor investiţionale, sunt determinate principiile de comparaţie a arendei şi a creditului: • Se estimează costul intern al leasingului faţă de împrumut. Alegerea în favoarea uneia din cele două modalităţi comparate de finanţare înseamnă doar obţinerea avantajului economic faţă de celălalt, nu se estimează valoarea absolută a leasingului din punctul de vedere al cheltuielilor legate de posibilităţile ratate, care sunt inerente; 53

• Mărimea minimă a rentabilităţii investiţiilor, în orice caz, nu trebuie să fie mai mică decât preţul de piaţă al capitalului şi aceasta nu depinde de tipul instrumentelor financiare, conform cu cea de-a treia teoremă Modigliani şi Miller, care, aplicată la teoria investiţiilor, oferă o fundamentare în alegerea dintre diferite modalităţi de finanţare a proiectului investiţional. • Principiul echivalenţei financiare a plăţilor. Se consideră echivalente acele plăţi, care, fiind actualizate la acelaşi moment de timp, sunt egale. Pentru compararea arendei şi creditului, în practica contemporană a proiectării investiţionale, se aplică metoda comparării sumelor de finanţare prin arendă şi prin credit în condiţiile egalităţii dintre fluxurile de datorii din arendă şi credit în fiecare moment de timp. Adică, este necesară compararea arendei cu un împrumut echivalent acesteia. Se consideră echivalent arendei acel împrumut al cărui flux de datorie corespunde fluxului datoriei din arendă în fiecare moment de timp. Calculând suma împrumutului echivalent, ea poate fi comparată cu suma finanţării prin arendă. Suma împrumutului echivalent se determină de către valoarea fluxurilor băneşti, generate de datoria creditoare şi egale cu fluxurile datoriei din arendă în fiecare moment de timp. Cel mai simplu calcul al sumei împrumutului echivalent finanţării prin arendă se face cu ajutorul ratei corectate de actualizare. Alegerea corectă a ratei de actualizare, depinde, în mare măsură, de calculele, şi respectiv, de deciziile adoptate în baza acestora. În practică, există mai multe variante de determinare a ratei de actualizare specifică proiectului investiţional analizat. În determinarea ratei de actualizare, se iau în calcul indicele previzionat al inflaţiei, rata refinanţării, mărimea riscurilor financiare, costul capitalului propriu etc. Unii specialişti menţionează că, în practica contemporană a proiectării investiţionale, metodologia de determinare a plăţilor de leasing reprezintă în sine doar calculul cheltuielilor locatorului pentru organizarea şi efectuarea leasingului, în timp ce suma plăţilor de leasing trebuie să asigure nu doar profitul locatorului, dar şi forma cea mai eficientă de finanţare eficientă a arendaşului. De asemenea, se consideră că, la determinarea mărimii plăţilor de leasing, trebuie să se ţină cont de eficienţa obţinută de către toţi participanţii la operaţiunea de leasing. Dacă mărimea plăţilor de leasing nu prezintă avantaje economice pentru arendaş şi pentru locator, atunci, din punct de vedere economic, ar fi mai oportun apelarea la altă sursă de finanţare a proiectului. Însă, specialiştii-practicieni din companiile de leasing consideră această tratare, drept „teorie goală”, sau drept tratare occidentală inacceptabilă pentru condiţiile din Republica Moldova. Atât companiile de leasing, cât şi arendaşii analizează posibilităţile de obţinere a avantajelor economice proprii, ignorând interesele altor participanţi. Utilizarea leasingului, în 54

marea majoritate a cazurilor, este nerentabilă pentru acei arendaşi care pot finanţa investiţiile capitale prin credit fără a apela la intermediari. Avantajele finanţării în leasing includ în sine: •

posibilitatea realizării investiţiilor mari chiar şi de către societăţile care nu dispun de

resursele financiare proprii, dar care au posibilităţi reale de dezvoltare; •

costul de achiziţie al activelor de capital este eşalonat pe durata de funcţionare utilă a

acestora; •

evitarea imobilizării capitalului;

•

permite cuantificarea exactă a cheltuielilor de leasing pe toată durata contractului;

•

evită birocraţia, compania de leasing preluând toate operaţiunile legate de

achiziţionarea bunului. Utilizarea, într-o măsură semnificativă, a leasingului, în activitatea investiţională, oferă avantaje suplimentare faţă de alte modalităţi de finanţare a activelor: -

leasingul majorează disponibilitatea de finanţare a întreprinderii;

-

prin leasing se asigură recuperarea rapidă a activelor în caz de insolvabilitate a întreprinderii locatare;

-

leasingul permite divizarea riscului între locator şi locatar;

-

flexibilitatea;

-

prezintă o serie de avantaje fiscale, prin costuri şi beneficii contabile. Creşterea ponderii sectorului privat în Republica Moldova, creşterea mediului

concurenţial, în care activează agenţii economici, au determinat o mult mai atentă şi judicioasă organizare a resurselor financiare şi direcţionarea lor către cât mai multe sectoare de activitate. În acest fel, leasingul a devenit un instrument de finanţare din ce în ce mai folosit, avantajele acestuia, în comparaţie cu alte modalităţi de finanţare a achiziţionării de mijloace fixe, promovându-l ca un factor important al creşterii economice la nivel global. Managementul resurselor financiare - în condiţiile derulării unui program de investiţii, resursele financiare proprii ale firmei pot fi îndreptate către finanţarea mai multor proiecte simultan. Totodată, alegerea leasingului ca opţiune pentru finanţarea achiziţionării de mijloace fixe, permite economisirea unei părţi a fondurilor proprii şi utilizarea acestora pentru investiţii în pregătirea personalului, marketing si publicitate etc. Astfel, activul respectiv este închiriat şi utilizat în baza cesiunii dreptului de folosinţă, iar apoi este cumpărat la valoarea reziduală, utilizatorul iniţial devine proprietar în finalul operaţiunii. În acest mod, se economiseşte, în faza iniţială, capitalul propriu, plata unui avans nefiind obligatorie la toate companiile de leasing. [32, p.258]

55

Aşa cum am menţionat, aceste fonduri pot fi folosite la alte cheltuieli sau investiţii; de asemenea, existenţa disponibilităţilor conduce la rezultate financiare mai bune, ajutând la posibilitatea obţinerii unor credite clasice. Managementul taxelor si exploatarea facilităţilor la import – prin achiziţionarea unui bun în sistem de finanţare leasing, compania poate folosi facilităţile acordate de legislaţie legate de deductibilitatea plăţilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: uzură, dobândă, asigurare în cazul leasingului financiar sau întreaga rată de leasing în cazul leasingului operaţional. De asemenea, în cazul în care bunul achiziţionat provine din import, acesta este exceptat de la plata tuturor obligaţiilor de import pe perioada derulării contractului de leasing, acestea urmând a fi achitate, la sfârşitul contractului, având ca bază de impunere 20% din valoarea de intrare a bunului. Flexibilitatea graficului de plăti - în derularea unui contract de leasing, există posibilitatea negocierii graficului plăţilor în funcţie de specificul activităţii companiei, sezonalitatea industriei, permiţând menţinerea unui cash-flow real pozitiv. Se poate stabili o perioadă de plată mai lungă (rezultând o reducere a ratelor) şi/sau un scadenţar al plăţilor mai flexibil (în funcţie de alte plăţi planificate, corelate cu cash-flow); impozite mai mici (costurile leasingului sunt cheltuieli deductibile care reduc venitul impozabil - avantajul în privinţa impozitării se poate observa comparând deducerile din leasing cu deducerile din amortizare care apar la cumpărarea bunului); utilizatorul este protejat din punct de vedere al inflaţiei, deoarece bunul achiziţionat poate fi folosit imediat; mărimea constantă a chiriei facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor; în acelaşi timp, modalitatea de garantare poate fi adaptată situaţiei şi necesităţilor fiecărui client. Substituirea creditului bancar - procedurile de obţinere a unei finanţări în sistem leasing sunt, de cele mai multe ori, mult mai simple şi mai accesibile unei categorii mult mai largi de clienţi, decât în cazul solicitării unui credit bancar (în acest fel, se evită restricţii financiare care ar apărea la un credit - leasingul foarte rar necesită existenţa unor provizioane care să restricţioneze pe viitor alte operaţii financiare; în schimb, un contract de credit, în general, presupune restricţii asupra posibilităţii beneficiarului de a obţine alte împrumuturi). De asemenea, leasingul oferă condiţii mai bune de creditare decât în cazul unui credit obişnuit, finanţatorul poate fi găsit mai uşor pentru leasing decât pentru obţinerea de fonduri în vederea achiziţionării unui anumit bun. Un motiv este acela că, în cazul leasingului, titlul de proprietate asupra bunului îl are finanţatorul, astfel încât neplata ratelor scadente duce la cedarea bunului de către utilizator. Utilizarea celor mai performante echipamente - durata de închiriere poate fi astfel stabilită, încât afacerea să fie dotată permanent cu echipamentele cele mai moderne şi cu cel mai 56

bun randament. Pentru afacerile în care schimbările rapide de tehnologie sau noutăţile sunt frecvente, leasingul permite minimizarea costurilor de achiziţie a echipamentului care se va învechi în scurt timp. Multe companii de leasing oferă opţiuni de up-grade sau taxe pentru terminarea contractului înainte de termen. Asistenţa tehnică este oferită, deseori, de societăţile de leasing, care dispun de servicii specializate; astfel se elimină costurile importante determinate de mentenanţă. Deşi costul acestui serviciu este inclus în plata ratelor, cel puţin se evită problema găsirii personalului calificat şi a unor costuri de reparaţie neprevăzute. În plus, un proprietar care este familiarizat cu echipamentul respectiv poate reduce semnificativ “timpul mort” al echipamentului care apare datorită defecţiunilor. În contractul de leasing, se pot include clauze “cancel and return” care înseamnă reîmprospătarea tehnologiilor prin înnoirea sau schimbarea echipamentelor închiriate în leasing chiar în timpul perioadei de valabilitate a contractului. Leasingul poate fi considerat şi o formă de privatizare, ce prezintă avantaje atât pentru stat - se conservă temporar proprietatea asupra agenţilor economici respectivi, putând fi definitiv privatizaţi după ce clientul şi-a dovedit calităţile manageriale - cât şi pentru clienţii respectivi, putând astfel să fie atraşi în această acţiune, manageri capabili care neavând capital, nu s-ar fi putut angrena în asemenea afaceri. De exemplu, în Polonia, o soluţie de privatizare constă în oferirea salariaţilor a activelor firmei în regim de leasing; plata se face 20% la semnarea contractului şi restul în rate, însă, transferul efectiv de proprietate nu are loc înainte de doi ani de la definitivarea acordului. Dacă, în Moldova, leasingul este apreciat şi utilizat datorită facilităţilor fiscale, pe plan internaţional, clasamentul factorilor care decid opţiunea pentru leasing a suferit unele modificări. Astfel, un studiu elaborat de National Business Institute (NBI) din SUA indică o nouă ierarhie, pentru care se alege leasingul: -

pe primul loc, se situează fluxul de numerar cu o pondere de 41% - explicaţia rezidă în importanţa pe care o are fluxul de numerar în luarea oricărei decizii investiţionale, din acest punct de vedere, leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu cumpărarea directă a unui activ. Astfel, investitorul nu îşi mobilizează deodată fondurile proprii pentru achiziţionarea acelui activ, ci va plăti ratele de leasing în timp. Fluxul său de numerar nu va fi influenţat negativ, în momentul achiziţionării activului, cu toată valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe măsura plăţilor de leasing;

-

locul al doilea este ocupat de uzura morală cu o pondere de 18% - care se datorează faptului că profitul este generat, în general, de utilizarea echipamentului. Clienţii care deţin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot să îl reînnoiască, leasingul oferind această posibilitate; 57

-

cerinţele financiare mai puţin restrictive, cu o pondere de 10% - reprezintă un motiv important pentru cei ce aleg leasingul;

-

băncile, spre deosebire de societăţile de leasing care sunt mult mai maleabile, preferă să lucreze cu sume mari pentru care solicită garanţii solide, toate acestea după o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesită mult timp;

-

firmele de leasing sunt mult mai flexibile decât băncile (cu o pondere 10%), se datorează faptului că firmele de leasing sunt familiarizate cu echipamentele, unele dintre ele acţionând în nişe strict specializate, inaccesibile altor firme de leasing;

-

deductibilitatea unor cheltuieli (cu o pondere de doar 8%) reflectă importanţa scăzută pe care o are acest factor în decizia de utilizare a finanţării prin leasing. Specialiştii consideră că o explicaţie pentru clasarea pe ultimul loc a acestui factor, în

SUA, este legată de existenţa unei legislaţii fiscale stabile, de neutralitatea fiscală a leasingului, comparativ cu achiziţionarea directă a unui activ, precum şi de o înţelegere mai bună a metodelor de finanţare de către investitori. În Moldova, după cum am mai precizat, mulţi investitori aleg leasingul ca metodă de finanţare în principal, datorită facilităţilor fiscale aplicabile în privinţa taxelor vamale şi TVAului, precum şi datorită deductibilităţii cheltuielilor aferente. Sinteza prevederilor legislative privind leasingul financiar, în Republica Moldova, a permis elucidarea unor lacune, precum şi evidenţierea unor direcţii de dezvoltare a operaţiunilor de leasing pentru viitor, în special, în activitatea investiţională. Avantajele comparative de utilizare a leasingului financiar determină rolul şi importanţa acestora în realizarea proceselor investiţionale la nivel microeconomic. Sintetizând, se poate concluziona că, în contextul economic actual din Republica Moldova, avantajele leasingului, ca instrument de finanţare, sunt legate, în primul rând, de necesităţile de dezvoltare rapidă a firmelor, în special a celor din sectorul privat. Resursele financiare limitate forţează cele mai multe firme să aleagă, la un moment dat, între proiectele de investiţii pe care ar dori să le realizeze, la care, renunţând, prin realizarea lor, ar completa tabloul dezvoltării firmei şi ar duce la obţinerea unui profit mai mare. Leasingul “economiseşte” cash, permiţând realizarea simultană a mai multor proiecte de investiţii. 2.3. Impactul fiscalităţii asupra operaţiunilor de leasing financiar Integrarea fiscalităţii în procesul de decizie a agenţilor economici prezintă o deosebită importanţă prin faptul că, sub influenta acesteia, se produce o modificare a comportamentului întreprinderii şi o schimbare a stării iniţiale, stare considerată normală înainte de intervenţia presiunii fiscale. Impozitele asupra consumului au o contribuţie însemnată în cadrul prelevărilor

58

obligatorii: există o corelaţie între rata prelevărilor obligatorii şi partea de impozite asupra consumului. Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al bunurilor primite în leasing. Condiţiile fiscale viitoare ale finanţării prin leasing a investiţiilor de capital se iau în considerare în cadrul fluxurilor băneşti generate de plata arendei şi a creditului. Fluxul de mijloace băneşti, adică al plăţilor de arendă – LCF (Lease Cash Flow), se determină cu ajutorul plăţilor din arendă – P, a facilităţilor fiscale – S şi a cotei impozitelor – C, corespunzătoare finanţării prin arendă: LCF = P + S – C

(2.3.1)

Fluxul bănesc al datoriei creditoare – CCF (Credit Cash Flow) se determină cu ajutorul plăţii sumei de bază a împrumutului – V, mărimii ratei dobânzii calculate şi achitate pentru partea neactivă a creditului – R, facilităţilor fiscale – S şi a plăţii impozitelor – C, corespunzătoare finanţării prin creditare: CCF = V + R + S – C

(2.3.2)

În cazul comparării leasingului cu variantele de procurare a activului, se ţine cont de mărimea facilităţilor fiscale pentru fiecare tip de finanţare. Cu toate acestea, nu se observă vreo corelaţie între condiţiile finanţării şi mărimea facilităţilor fiscale. Dacă, din costul total al leasingului, se scade volumul total al facilităţilor fiscale posibile în cazul realizării acestuia, atunci se obţine diferenţa dintre două mărimi absolut nelegate între ele. Suma facilităţilor fiscale constituie o anumită mărime independentă, abstractă. Totodată, corelaţia dintre metoda de finanţare a investiţiilor de capital şi condiţiile fiscale viitoare, obţinute în cazul acestei finanţări, este evidentă. Este importantă înţelegerea unei astfel de corelaţii pentru a ţine cont de schimbările posibile ale condiţiilor fiscale pentru investitor şi pentru calculul încasărilor şi plăţilor viitoare, generate de proiect. Teoria economică explică corelaţia dintre metoda de finanţare a investiţiilor de capital şi condiţiile fiscale viitoare obţinute, în cazul acestei finanţări, în primul rând, prin formarea cheltuielilor pentru procurarea activelor din utilizarea cărora se aşteaptă obţinerea profitului. Cheltuielile investiţionale se includ în costul producţiei / serviciilor, astfel micşorând baza impozabilă pentru plata impozitului pe venit (facilitate fiscală). Pentru a determina facilităţile fiscale în volumul total al fluxului bănesc, în cadrul managementul financiar, se utilizează noţiunea de scut fiscal sau suma economisirii fiscale. Operaţiunile de leasing financiar cuprind plăţile de leasing şi dobândă aferentă. Conform articolului 12, pct. 7 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar este definit ca venit sub formă de dobândă. În scopuri fiscale, art.26, 59

pct. 4 din Codul Fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calculul şi deducerea uzurii mijloacelor fixe, care fac obiectul leasingului, se efectuează de către participantul aflat în calitate de proprietar, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, Standardele Naţionale de Contabilitate şi Codul Fiscal al Republicii Moldova Suma economisirii fiscale rezultă din plata impozitelor (economisirea fiscală constituie diferenţa dintre sumele impozitelor achitate, care apar sub forma diferenţei dintre bazele impozabile la aceeaşi cotă a impozitului). Suma economisirii fiscale a investiţiilor este egală cu cheltuielile investiţionale înmulţite cu cota impozitului pe venit al investitorului. Sinv = X · T – (X - I) · T = INV · T

(2.3.3)

unde: Sinv exprimă suma economisirii fiscale a investiţiei, X – baza impozabilă, T – cota impozitului pe venit, I – suma investiţiei. Utilizând tratarea sus-menţionată, indicăm (marcăm) facilităţile fiscale şi plăţile care au loc în cazul leasingului. Efectuând investiţiile de capital prin intermediul leasingului, participanţii la el obţin trei tipuri de bază de facilităţi fiscale investiţionale. Mărimea economisirii fiscale a plăţii de arendă obţinute de către cota impozitului pe venit al arendaşului: Sp = P · T

(2.3.4)

Suma economisirii fiscale procentuale a locatorului, care ia credit pentru procurarea patrimoniului oferit în arendă, se calculează ca produsul dintre suma tuturor ratelor dobânzii patrimoniului oferit în arendă – R şi cota impozitului pe venit al locatorului: Sr = R · T

(2.3.5)

Suma economisirii fiscale privind uzura a locatorului, în calitate de proprietar al obiectului leasingului, se calculează ca produsul dintre suma alocărilor (plăţilor) de amortizare destinate restabilirii (reînnoirii) patrimoniului arendat – A şi cota impozitului pe venit al locatorului: Sa = A · T

(2.3.6)

În cadrul operaţiunilor de leasing, locatorul şi arendaşul obţin facilităţi investiţionale, însă finanţării prin leasing îi este caracteristică impozitarea suplimentară. În cazul impozitării nemijlocite a plăţilor de arendă, suma venitului din arendă obţinut de către locator se micşorează în mărimea impozitelor calculate la cotele de impozitare stabilite pentru aceasta – Tp: 60

Cp = P · Tp

(2.3.7)

Plăţile de leasing, întotdeauna, se echivalează cu renta, pe care locatorul, neapărat, trebuie s-o includă în venitul supus impozitării. Venitul, obţinut de locator sub forma plăţilor din arendă, se micşorează în mărimea impozitelor achitate în conformitate cu cota impozitului pe venit al acestuia – T: CPT = (P - Cp) · T

(2.3.8)

Facilităţile şi plăţile fiscale, care apar în cazul finanţării prin leasing a investiţiilor capitale, depind de mărimea plăţii pentru arendă – P, cotele impozitelor nemijlocite la plăţile de arendă – Tp, cotele impozitelor pe venit al locatorului şi arendaşului – T, costul fondurilor împrumutate – R şi mărimea uzurii patrimoniului arendat – A. Arendaşul activului obţine economisirea fiscală la plata pentru arendă. De aceea, fluxul datoriei sale din arendă (LCF) este mărimea plăţii pentru arendă minus mărimea economisirii fiscale a plăţii arendei: LCF = P – Sp

(2.3.9)

Fluxul datoriei de arendă destinate locatorului este egal cu diferenţa dintre mărimea plăţii pentru arendă şi valoarea impozitelor nemijlocit stabilite la suma plăţilor din arendă, precum şi a plăţii impozitului stabilit pe venitul din arendă în conformitate cu cota impozitului pe venit: LCF al companiei de leasing = P – Cp – CPT

(2.3.10)

Fluxul datoriei creditoare al locatorului, care apare în legătură cu împrumutul luat pentru procurarea activului, este egal cu valoarea sumei de bază a creditului şi rata dobânzii plătită pentru partea neachitată a creditului minus economisirea fiscală din uzura şi rata dobânzii pentru credit: LCF al companiei de leasing = V – R – Sa – Sr

(2.20)

Procurând activele pentru transmiterea lor ulterioară în arendă, locatorul realizează intermedierea financiară între vânzător şi arendaş. De aceea, fluxul bănesc total al locatorului reprezintă suma dintre fluxurile băneşti ale datoriei creditoare şi ale datoriei din arendă: Fluxul bănesc total al locatorului = - (V + R – Sa - Sr) + (P – Cp - CPT)

(2.22)

Micşorarea poverii fiscale este privită de către arendaşi şi locatori ca un venit suplimentar. Acest venit este legat de fluxul real al mijloacelor băneşti rezultate din contractul de leasing şi apare în urma diminuării obligaţiunilor fiscale. Calculul mărimii fluxurilor băneşti din datoriile creditoare şi arendă permite estimarea consecinţelor directe ce reies din adoptarea deciziei cu privire la leasing. Pentru aceasta, participanţilor la leasing, le este suficient să

61

compare suma iniţială a finanţării – I0, cu suma fluxurilor băneşti ulterioare ce vor fi încasate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului (de la 0 la n). Excedentul finanţării iniţiale a arendei – IL asupra tuturor fluxurilor băneşti ale datoriei din arendă reprezintă venitul din investiţii al arendaşului. El va estima consecinţele directe ale acceptării leasingului după formula: IL - ∑LCF(t) IL => IL - ∑(P(t) – Sp(t)) > 0

(2.3.11)

Dacă condiţia prezentată mai sus nu se respectă, atunci pentru arendaş, leasingul nu este favorabil. Estimarea consecinţelor directe ale aceluiaşi contract de leasing, însă, de către locator va fi diferită. El va estima consecinţele directe ale acceptării leasingului după formula: Ic - ∑CCF(t) – IL + ∑LCF (t) > 0

(2.3.12)

Locatorul va obţine venit din contract, dacă finanţarea iniţială prin credit INVc şi fluxul total al datoriei din arendă vor depăşi suma iniţială de finanţare a arendei şi toate fluxurile datoriei creditoare. Condiţiile fiscale viitoare, pentru finanţarea prin leasing a investiţiilor de capital, joacă un rol aproape decisiv în estimarea eficienţei leasingului de către participanţii la acesta. Dacă participanţii la leasing ar compara suma iniţială a finanţării arendei doar cu mărimea totală a plăţilor ulterioare de leasing, calculată după metodologia unanim acceptată, atunci ar rezulta că, locatorul poate obţine profit doar din contul (pe seama) arendaşului şi invers. Însă, în cazul aceloraşi plăţi de arendă, fluxurile băneşti ale locatorului şi arendaşului se calculează utilizând componente diferite, de aceea şi valorile lor coincid rar. Iar dacă participanţii la leasingul compară suma finanţării cu valoarea totală a fluxurilor băneşti viitoare, atunci leasingul poate părea profitabil pentru ambii concomitent. Astfel, dacă, în calitate de criterii de comparaţie, se va include doar suma plăţilor, neluându-se în calcul avantajele fiscale care apar în urma utilizării unor scheme de finanţare, precum şi cheltuielile suplimentare posibile, atunci comparaţia va fi incertă. În ceea ce priveşte contractele de leasing, de asemenea, facilităţile fiscale sunt prevăzute în activitatea de investiţii, conform art. 49² din Codul Fiscal unde sunt scutite de plata impozitului pe profit întreprinderile care întrunesc condiţiile acestui articol şi încheie un acord cu organele fiscale privind scutirea de impozit pe venit. În afară de acesta, deseori, nu se ţine cont de faptul că plăţile de leasing conţin TVA, pe care, ulterior, întreprinderea o va putea recupera de la buget. Astfel, leasingul financiar este privit ca livrarea bunurilor, ceea ce presupune includerea TVA în momentul livrării bunului către locatar. Conform art. 103, alin. 11, venitul obţinut de către locator în baza unui contract de leasing financiar nu este un obiect impozabil cu TVA. Iar obiectul impozabil cu TVA este considerată doar valoarea obiectului de leasing (în cazul în care obiectul nu este scutit de TVA). 62

Se prevede posibilitatea întreprinderii de recuperare a TVA achitată (în cazul leasingului). Restituirea TVA achitate în componenţa plăţilor de leasing, în cazul creditului restituirea TVA achitate în componenţa costului utilajului, are o influenţă importantă asupra rezultatelor comparării surselor de finanţare. [126, p.19-22] Posibilitatea recuperării TVA apare în cazul locatorului, deoarece, în momentul achiziţiei bunurilor de la producător, TVA se achită în întregime, însă la transmiterea activelor către locatar, TVA se recuperează parţial, repartizându-se pe întreaga perioada de derulare a contractului. Suma TVA, achitată de către locatar în cadrul plăţilor de leasing, este întotdeauna mai mare decât TVA achitată în cadrul costului utilajului, deoarece baza de calcul al acestui impozit este mai mare în cazul leasingului decât în cazul procurării directe de la furnizor. Însă TVA achitată, în general, se supune restituirii (trecerii în cont sau returnării) din buget. Cheltuielile suplimentare legate de achitarea TVA pot apărea în cazul când achitarea TVA furnizorului locatorului este îndepărtată în timp de momentul restituirii acesteia. Dacă întreprinderea are o mărime suficientă a impozitelor ce urmează să fie vizate în buget atunci apare posibilitatea de a scădea TVA achitată în cadrul plăţilor de leasing, rapid şi în valoare totală. Articolul 101, pct.6 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede faptul că, dacă suma TVA la bunurile procurate de către întreprinderea ce desfăşoară activitatea de leasing depăşeşte suma TVA la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard TVA înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. TVA se restituie în modul stabilit de Guvern întrun termen ce nu va depăşi 45 de zile. În cazul procurării directe a utilajului de la furnizor, este necesar să se ţină cont de faptul că întreprinderea va achita TVA imediat în valoare totală în cadrul costului utilajului (în timp ce, în cazul leasingului, achitarea TVA se realizează pe parcursul contractului de leasing odată cu fiecare plată de leasing). Adică şi creditul va fi necesar de luat în valoarea totală a utilajului, inclusiv TVA. Astfel, pentru a compara corect leasingul şi creditul este necesară calcularea cheltuielilor totale în cazul fiecărei surse de finanţare, luând în considerare factorii expuşi mai sus. Fluxul total al mijloacelor băneşti, care apare în cazul finanţării investiţiilor capitale prin schema leasingului, trebuie să fie estimat ţinându-se cont de: plăţile de leasing cu TVA, restituirea TVA achitate în cadrul plăţilor de leasing şi economisirea din impozitul pe venit. Economisirea din impozitul pe venit apare în cazul leasingului din contul trecerii la cheltuieli a plăţilor de leasing în volumul lor total, ceea ce micşorează baza impozabilă. Economisirea din impozitul pe venit în cazul leasingului poate fi calculată prin înmulţirea plăţii de leasing cu cota impozitului pe venit. [110, p. 49-57] 63

Fluxul total al mijloacelor băneşti, care apar la întreprindere ca rezultat al apelării la credite bancare pentru finanţarea procurării utilajului se determină ţinându-se cont de: costul utilajului cu TVA, apelarea la credit, achitarea sumei datoriei, achitarea ratei dobânzii la credit, restituirea TVA achitate în cadrul costului utilajului, impozitul pe proprietate, economisirea din impozitul pe venit. În cazul creditului, diminuarea plăţilor legate de impozitul pe venit are loc din contul faptului că uzura, rata dobânzii pentru credite se referă la cheltuieli care micşorează baza impozabilă. Estimarea eficienţei economice a tranzacţiei de leasing, în comparaţie cu creditarea bancară, se efectuează fără compararea condiţiilor concrete de finanţare a companiei de leasing şi a băncii, ci se evaluează costul maxim posibil al serviciilor de leasing în cazul ratei dobânzii actuale la credit anual pentru valuta străină în condiţiile noii împrejurări fiscale. Asupra rezultatelor calculului o influenţă puternică o exercită posibilitatea întreprinderii de a i se restitui rapid şi în valoare totală TVA achitată. În cazul leasingului, achitarea TVA are loc pe parcursul întregii perioade de valabilitate a contractului de leasing, ceea ce permite întreprinderilor să treacă impozitul achitat sub forma TVA în contul încasărilor şi a altor impozite vizate în buget, astfel că, în majoritatea cazurilor, nu apare necesitatea de a cere restituirea impozitului achitat din buget. În cazul procurării utilajului din contul creditului, plata întregii sume a TVA pentru utilaj va fi realizată în contul plăţii furnizorului. În acest caz, la întreprindere, cel mai probabil, va apărea situaţia când suma TVA achitată este cu mult mai mare decât mărimea impozitelor pentru care s-ar putea face trecerea în cont. Dacă vor avea loc întârzieri la restituirea TVA din buget, sau organele fiscale vor refuza restituirea sumelor impozitului achitat, atunci cheltuielile întreprinderii vor fi în creştere. Avantajele fiscale ale locatarului nu acoperă integral diferenţa dintre rata dobânzii la credit şi rata leasingului. Aceasta, în esenţă, confirmă presupunerea, conform căreia că rentabilitatea leasingului nu este condiţionată doar de avantajele fiscale, ci, în mare parte, spre deosebire de credit, de flexibilitatea acestui instrument. Cu alte cuvinte, dacă banca ar merge în întâmpinare necesităţilor proiectului, precum procedează compania de leasing, atunci sfera rentabilităţii financiare a leasingului ar fi neînsemnată. [87, p. 44-48] Un rol important în decizia de finanţare şi determinarea implicaţiilor fiscale îi revine costului finanţării prin leasing. Costul leasingului ar trebui să fie determinat pe baza intrărilor şi a ieşirilor de numerar implicate de această operaţiune de finanţare, cum ar fi valoare bunului preluat în leasing, ce reprezintă, în mod indirect, mărimea împrumutului primit de întreprindere

64

de la compania de leasing. Pe baza acesteia, se calculează dobânda sau venitul de plătit locatorului. Chiria plătită netă de impozit, astfel se ia în considerare economia de impozit realizată de întreprindere prin deductibilitatea chiriei, care este diferită în cazul leasingului operaţional şi leasingului financiar. Conform legii cu privire la leasing nr. 59/28.04.2005, rata de leasing reprezintă plata periodică, efectuată de locatar către locator, care reprezintă: a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing, în cazul leasingului financiar; b) cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un beneficiu stabilit de părţile contractante, în cazul leasingului operaţional. Pentru un contract de leasing financiar, utilizatorul va înregistra separat cheltuielile cu uzura bunului şi cele cu dobânda plătită. Anumite particularităţi fiscale se observă în cazul în care societatea de leasing este o persoană juridică străină, beneficiarul trece pe cheltuieli şi achită impozitul datorat de întreprinderea respectivă. Deşi ratele corespunzătoare ale celor două tipuri de leasing par asemănătoare ca structură, totuşi, deductibilitatea acestora din profitul impozabil este diferită. În ceea ce priveşte contractele de leasing internaţional, impunerea veniturilor obţinute de nerezidenţi (art.71, lit. k, k1, CF) în cadrul acestor operaţiuni se realizează în baza articolului 91 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, reţinându-se un impozit în mărime de 10%. În cazul leasingului financiar, în primii ani de exploatare, cheltuielile deduse la calculul profitului impozabil de utilizatorul bunului luat în leasing financiar vor fi mai mari decât chiria stabilită în contract, diminuându-se, însă, treptat, pe măsura rambursării ratelor de leasing. Suma lor pentru întreaga perioadă contractată va fi egală cu valoarea cumulată a ratelor de leasing. [110, p. 49-57] Făcând o comparaţie cu mărimea cheltuielilor deduse pentru determinarea profitului impozabil, în cazul leasingului operaţional se observă că nu sunt diferenţe la nivelul valorii totale a ratelor de leasing, ci doar la nivelul mărimii lor anuale. Valoarea actualizată a economiilor de impozit obţinută se determină după formula: n

Vo( Ei ) = ∑ t =1

Elt (1 + k )t

(2.3.13)

Unde: Elt indică economia anuală de impozit obţinută de întreprindere prin deductibilitatea cheltuielilor cu rata de leasing; 65

k - rata de actualizare a acestor economii de impozit, ce ţine cont de gradul de incertitudine al mărimii realizării lor. Se mai include valoarea reziduală actualizată a bunului luat în leasing. Este întâlnită în cazul contractelor de leasing financiar, în condiţiile în care acestea prevăd transferarea dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator. Mărimea acesteia este stabilită prin contract sau va fi estimată în funcţie de preţurile negociate în momentul respectiv pentru acel bun, ţinând cont de uzura acumulată. Pornind de la mărimea intrărilor şi ieşirilor de numerar implicate de derularea contractului de leasing, poate fi determinat costul acestuia. Una dintre metodele folosite pentru estimarea costului leasingului este următoarea: n

Vo = ∑ t =1

Cht * (1 − T ) VR n + (1 + kl )t (1 + kl )

(2.3.14)

unde: Vo exprimă costul de achiziţie a bunului luat în sistem de leasing; Cht - chiria anuală de plată stabilită prin contract, multiplicarea valorii sale cu 1-t evidenţiază economia de impozit realizată de întreprindere prin deductibilitatea acestor cheltuieli din profitul impozabil; T - cota de impozit pe venit plătit de întreprindere; VR - valoarea reziduală sau preţul bunului la care se va face transfer al dreptului de proprietate către utilizator; n - durata contractului de leasing. Costul leasingului este diminuat cu economiile din impozitele realizate de întreprindere prin deductibilitatea cheltuielilor cu chiriile la calculul profitului impozabil. În multe lucrări de specialitate, costul leasingului este tratat luându-se în considerare şi avantajele pierdute prin renunţarea la achiziţia directă. Cht * (1 − T ) + Amor * T VR t+ (1 + ke) (1 + ke)n t =1 n

Vo = ∑

(2.3.15)

unde: Amo*T reprezintă economia de impozit pierdută de întreprindere prin neachiziţionarea bunului. Suma obţinută din vânzarea bunului la sfârşitul perioadei sale de utilizare reprezintă o altă intrare de numerar pierdută de întreprindere în situaţia luării în leasing a bunului. Ca urmare, VR din ecuaţia de mai sus reprezintă acest preţ de vânzare a bunului. În condiţiile în care contractul de leasing prevede o valoare reziduală a bunului pentru care se face transferul dreptului de proprietate, VR va cumula cele două mărimi: valoarea reziduală şi preţul de vânzare. Se estimează astfel rata internă de rentabilitate (ke) a ceea ce noi am numit împrumut echivalent, folosită ca reper în analiza opţiunii de finanţare: achiziţie sau leasing. 66

Având în vedere că fluxul de plăţi într-un contract de leasing reprezintă o serie de plăţi fixe, echivalente celor corespunzătoare unui contract de împrumut, costul leasingului se poate compara cu costul creditelor pe care întreprinderea le poate contracta în scopul achiziţiei aceloraşi active. Economiile fiscale generate de deductibilitatea plăţilor aferente leasingului la calculul profitului impozabil sunt la fel de certe ca şi cele rezultate din dobânzile aferente unui credit. Avantajele fiscale sunt, totuşi, mai mari în cazul luării în leasing a bunului faţă de cumpărarea acestuia cu plata în rate. Ţinând cont de cele expuse, concluzionăm că implicaţiile fiscalităţii asupra operaţiunilor de leasing, precum şi asupra eficienţei acestor activităţi, sunt diferite în funcţie de tipul de leasing: intern sau extern, operaţional sau financiar. În cazul leasingului operaţional intern, locatorul va înregistra o cheltuială cu uzura activului şi un venit aferent ratelor de leasing facturate utilizatorului, iar beneficiarul va înregistra o cheltuială cu rata de leasing. De asemenea, locatorul va colecta TVA calculată asupra întregii sume reprezentând rata de leasing, la scadenţa acesteia. În ceea ce priveşte leasingul financiar intern, beneficiarul va recunoaşte activul în bilanţul său, urmând a-l supune uzurii pe baza duratei de funcţionare utilă, recunoscând astfel cheltuieli deductibile cu uzura. În plus, beneficiarul va recunoaşte şi cheltuieli cu dobânzile facturate. În acelaşi timp, locatorul va recunoaşte drept venituri impozabile valoarea dobânzilor aferente ratelor de leasing facturate. Din punct de vedere al TVA, implicaţiile sunt asemănătoare cu cele ce apar în cazul leasingului operaţional, cu excepţia faptului că dobânzile la leasingul financiar sunt excluse din baza de calcul al taxei pe valoarea adăugată. În cazul leasingului extern, referindu-ne la situaţia în care locatorul este o persoană juridică nerezidentă, în timp ce beneficiarul este o persoană juridică rezidentă, trebuie precizat că sistemul de aplicare a TVA este diferit de cel al leasingului intern. Indiferent de tipul contractului de leasing (intern sau extern, financiar sau operaţional), la introducerea în Moldova a bunurilor străine, care fac obiectul unui contract de leasing, nu se aplică taxe vamale, TVA, accize etc. Locaţia şi leasingul sunt două moduri de finanţare asemănătoare. În ambele cazuri, întreprinderea poate utiliza activele fără a fi pe deplin proprietar. Diferenţa dintre un contract de locaţie şi contractul de leasing ţine cont de durata angajamentului şi de condiţiile prevăzute la scadenţa contractului. În contractul de leasing, durata locaţiei este fixă, fiind, în principiu, irevocabilă, iar întreprinderea deţinătoare a contractului are o opţiune de cumpărare asupra valorii reziduale a bunului. Opţiunea poate fi exercitată sau abandonată. În contractul de locaţie, închirierea se face la iniţiativa întreprinderii, iar revocarea se poate face la date prestabilite în contract. Contractul de locaţie este un contract cu opţiune de reziliere fie în orice moment, fie la anumite date stabilite. 67

Atât pentru activele imobiliare, cât şi pentru cele mobiliare, există numeroase modalităţi de acordare a unui leasing, pe care nu le vom dezvolta aici. Totuşi, există trei argumente principale pentru acordarea unor astfel de credite pentru bunurile mobiliare: -

nevoia unui activ de exploatare de scurtă durată;

-

riscul privind uzura bunurilor care este transferat celui care închiriază;

-

avantajul unui serviciu de întreţinere a materialului care poate fi prevăzut în contractul de închiriere.

Un alt argument - de această dată specific leasingului imobiliar - constă în nevoia de lichidităţi şi de realocare a resurselor - este cazul când întreprinderea vinde un bun al cărui proprietar este o societate de leasing şi încheie simultan un contract de închiriere, care îi lasă posibilitatea utilizării bunului. În general, costul monetar direct al operaţiunii de leasing este mai mare decât costul unui împrumut ordinar echivalent. În ciuda acestui fapt, întreprinderile preferă contractul de închiriere sau de locaţie, decât un împrumut ordinar. În schimb, surplusul de cost se explică prin valoarea avantajelor opţionale ataşate contractului, care nu pot fi oferite printr-un împrumut ordinar. Incidenţa semnificativă a fiscalităţii asupra activităţii agenţilor economici impune acestora găsirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. În acest context, leasingul poate fi o soluţie în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente, autovehicule etc. Principalul argument îl reprezintă compatibilizarea fluxului de numerar cu cheltuielile deductibile astfel, încât profitul obţinut de companie să fie acoperit, în mod corespunzător de lichidităţile firmei.

2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investiţionale în condiţiile finanţării prin leasing

Apariţia unor noi riscuri în sfera producţiei şi în cea a comercializării au generat, în ultimele decenii, abordări noi ale pieţelor interne şi internaţionale, acestea reflectând imperativele adaptării la un mediu economic complex şi dinamic. Astfel, în contextul diversificării formelor de promovare şi comercializare, în special, pe pieţele externe, a apărut şi s-a extins leasingul, tehnică ce reuneşte finanţarea, producţia şi comercializarea, ca etape distincte ale aceleiaşi afaceri economice sau care le integrează, fiind dificilă departajarea netă a acestora. Leasingul este soluţia ce permite depăşirea dificultăţilor generate de un mediu economic necorespunzător - finanţări limitate şi scumpe, birocraţia sistemului bancar şi, de asemenea, 68

permite firmelor obţinerea dreptului de folosinţă, cu eforturi financiare iniţiale minime, asupra unor maşini, utilaje, echipamente tehnologice ce vor genera creşterea productivităţii, rentabilităţii şi la creşterea profitului. Realizarea practică a operaţiunilor de leasing necesită fundamentarea eficienţei investiţiei sub forma unui proiect investiţional calitativ. Calitatea proiectului investiţional se determină, într-o mare parte, prin calculul factorilor de risc ai acestuia. Problematica riscului implică, de asemenea, teme foarte importante, precum prevenirea şi acoperirea acestora, monitorizarea şi controlul expunerilor mari, evaluarea poziţiilor, cerinţele de raportare şi supravegherea pe bază consolidată. Pentru un proiect investiţional cu forma finanţării prin leasing factorii de risc de bază sunt asociaţi cu caracterul de lungă durată al finanţării. Riscului i se supun, de regulă, toţi participanţii (direcţi şi indirecţi) la proiectul investiţional. La participanţii direcţi, se referă: locatorul şi locatarul. Însă, proiectul investiţional nu poate fi realizat fără participarea producătorului de utilaj (vânzătorului), instituţiilor financiare, companiilor de asigurări, structurilor fiscale etc., ale căror interese trebuie, de asemenea, să fie bine asigurate în procesul realizării proiectului investiţional. Pentru orice proiect investiţional pe termen lung, unul din factorii de bază, care determină dinamica indicatorilor proiectului, este inflaţia. Dacă proiectul este orientat spre leasingul utilajului de import, atunci un alt factor de risc, nu mai puţin important, este cursul de schimb al monedelor naţionale şi străine. [13, p.p.384, 394] Prin inflaţie, de obicei, se înţelege “creşterea generalizată a nivelului preţurilor în economie”. Fiecare proiect investiţional este conexat de un set de resurse concrete cu caracter destul de limitat, mai întâi de toate resurse materiale, de muncă, intelectuale şi altele care formează nu numai capitalul fix, dar şi pe cel circulant. Totodată, inflaţia capitalului fix se exprimă, de exemplu, în reevaluarea sa la valoarea de piaţă sau reevaluarea obligatorie. Preţul fiecăreia din aceste resurse se schimbă pe parcursul perioadei de realizare a proiectului investiţional, această schimbare are loc în conformitate cu propriile sale legităţi care sunt, practic, imprevizibile sau puţin previzibile. Eficienţa proiectului, sub orice formă s-ar măsura aceasta, va depinde anume de faptul cum a fost luată în calcul, în cadrul acesteia, inflaţia dată pentru resursa concretă. În acest caz, nu este suficientă caracteristica creşterii nivelului mediu al preţurilor la toate resursele proiectului investiţional, nici chiar cu nivelul mediu al preţurilor acestora pentru fiecare resursă în parte. Cu alte cuvinte, în proiectul investiţional, inflaţia trebuie estimată în dinamică, pentru fiecare resursă de bază, individual. În conformitate cu estimările cantitative ale inflaţiei structurale şi cu cota-parte a volumului resurselor utilizate, se formează consumurile în toate etapele de realizare a proiectului, 69

inclusiv costul real (nu cel nominal) al producţiei care este prevăzut în proiect. Inflaţia structurală se referă, în primul rând, la locator. Caracterul influenţei inflaţiei structurale asupra consumurilor locatarului va fi cercetat mai jos. Bineînţeles, o importanţă mare în estimarea riscurilor investiţionale o va avea reflectarea inflaţiei în veniturile locatorului. Aici, de asemenea, este necesară diferenţierea fluxurilor financiare nominale (contabile) şi celor reale (economice). Acest fapt este generat de deprecierea normală a banilor. [32, p.345] Vom nota prin Pt plata de leasing (fluxul de mijloace băneşti) locatorului în momentul de timp t, iar inflaţia din perioada t, o vom nota prin It. În acest caz, plata reală de leasing în momentul de timp t, ţinându-se cont de inflaţie, va fi egal Pt / Πiτ. Aici Π - e simbolul produsului de la τ = 1 până la t. Notăm prin It = Πiτ, inflaţia din perioada t, comparativ cu perioada (t=1, i1=I1). Atunci plăţile sumare nominale şi reale vor fi respectiv egale cu ΣPt şi ΣPt/It. Riscul investiţional absolut (pierdere) al locatorului poate fi exprimat ca diferenţă Ri = ΣPt - ΣPt / It, iar cel relativ sub forma ri = ΣPt / (ΣPt / It). Riscul relativ poate fi exprimat în procente. Formarea indicatorilor riscului inflaţionist pentru locator este expusă în tabelul de mai jos. Tabelul 2.4.1 Formarea riscului inflaţionist pentru locator* Anii (t)

Plata de leasing nominală Plata de leasing ţinându-se cont de inflaţie

1

2

3

....

T

P1

P2

P3

....

ΣPt

P1t/I1

P2t/I2

P3/I3

.....

ΣPt/It

*Sursa: întocmit în baza materialelor [13, 15, 27, 32, 33]

În orice caz, riscul pentru locator este cu atât mai mare, cu cât este mai mic fluxul real sumar Pt= ΣPt * Dt. Bineînţeles că locatorul este cointeresat în maximizarea valorii PI. Deoarece este complicată gestionarea mărimilor Dt, iar, uneori, e chiar imposibil, sarcina maximizării funcţiei PI este privită ca o sarcină de optimizare de tipul: PI = ΣPt * Dt – max

(2.4.1.)

În cazul condiţiilor (limitărilor) Pt ∋Ωt, ∀t = 1...T

(2.4.2)

Aici Ωt, este o sferă a valorilor acceptabile pentru alegerea Pt, de exemplu, Pt <= P0t – volumul plăţilor pentru fiecare moment de timp t maximal posibil sau maximal acceptabil în conformitate cu unele limitări financiare sau tehnologice. Dacă notăm prin Dt mărimea inversă It, atunci plata de leasing sumară, ţinându-se cont de inflaţie, va fi egală: PI = ΣPt/It

70

Dacă dinamica indicilor Dt creşte, adică D1<D2<D3<...<DT, atunci PI va atinge valoarea maximă dacă P1<P2<P3<...<PT. Astfel, strategia locatorului constă în aranjarea plăţilor nominale în ordine crescătoare, dacă are loc micşorarea în timp a inflaţiei generale. O astfel de situaţie este puţin probabilă (este necesară o deflaţie considerabilă), de aceea pentru locatorul îi este mai eficient să aranjeze plăţile în ordine descrescătoare în cazul „inflaţiei sistematice”. Varianta ideală, în acest sens, este obţinerea tuturor plăţilor într-o singură perioadă (prima), ceea ce este echivalent simplei vânzări a utilajului. Însă, acest fapt este avantajos pentru locatar. Aparent, pentru locatar strategia aranjării plăţilor va fi inversă strategiei locatorului. Dar, după cum atestă experienţa practică, precum şi compararea business-planurilor locatorului şi locatarului întocmite pentru aceeaşi tranzacţie, aceasta relaţie nu se confirmă. Constatare dată poate fi explicată prin următoarele: Graficul convenit (de comun acord) al plăţilor de leasing, chiar dacă reprezintă un oarecare compromis, dar, totuşi, într-o mare măsură, este dictat de locator; Graficul plăţilor de leasing reprezintă, în esenţă - scopul locatorului, deoarece anume acesta determină veniturile sale; Graficul plăţilor de leasing este doar o condiţie limitatoare în proiectul investiţional (business-plan), iar partea rentabilă se formează din eficienţa exploatării utilajului arendat; Pentru locator, cel mai important este indicele general al inflaţiei, iar pentru locatar inflaţia structurală. Anume ea determină partea consumatoare a proiectului, scurgerea mijloacelor financiare şi, în final, eficienţa proiectului investiţional în baza leasingului. Astfel, putem concluziona că politica eficientă a plăţilor pentru locatar trebuie să fie constituită, orientându-se asupra cunoaşterii exacte a caracteristicilor (de experţi, probalistice etc.) zonelor menţionate. Plăţile, de exemplu, pot avea un caracter „ondulatoriu”, dacă anume aşa este dinamica alternărilor zonelor de pierderi şi câştig şi dacă veniturile companiei sunt şi ele, într-o măsură suficientă, sincronizate cu această alternare. Anume, aceste raţionamente stau la baza strategiei manageriale eficiente în realizarea practică a proiectelor investiţionale, finanţate prin leasing. Un alt factor de risc, de care se ţine cont în cadrul evaluării proiectelor investiţionale cu finanţare prin leasing, se referă la apariţia necesităţii creditării (pe termen mediu şi pe termen lung), pentru evitarea întreruperilor în finanţarea fluxurilor. O astfel de situaţie s-a observat în practica finanţării proiectelor reale din ţara noastră. În acest context, este necesară cuantificarea riscului de credit, numit riscul de nerambursare sau riscul de insolvabilitate şi care exprimă probabilitatea încasării efective la scadenţă a creditului acordat şi a dobânzilor aferente acestuia. 71

În cadrul cercetării date, este importantă identificarea şi evaluarea riscului de credit specific leasingului financiar. Neîndeplinirea obligaţiilor reprezintă un prim risc de credit la care companiile de leasing trebuie să elaboreze măsuri de protecţie. Un risc suplimentar este legat de refuzul de plată al beneficiarului de leasing până la momentul în care echipamentul nu este fabricat corespunzător, întreţinut şi reparat. Riscul de neplată a ratelor de leasing este mult mai evident decât riscul valorii reziduale, deoarece clientul se află în relaţii de parteneriat cu compania de leasing astăzi, în prezent, şi nu peste cinci ani, în viitor. Cu toate acestea, o monitorizare adecvată a creditării, este un obiectiv greu de realizat datorită evenimentelor care pot surveni în viitor. Compania de leasing trebuie să stabilească o aplicaţie fundamentată de credit, nivele de competenţă diferenţiate în legătură cu funcţiile de promovare şi aprobare a finanţării. [13, p. 458] Prin urmărirea permanentă a gradului de risc se poate realiza o gestiune a riscului de credit pe baza a două principii fundamentale: - divizarea riscurilor; - limitarea riscurilor. Responsabilitatea în gestiunea riscurilor îi revine managerului, care, într-un mod firesc, trebuie implicat în activitatea decizională. Însă, este absolut necesară existenţa unui comitet de credite şi/sau a unui comitet de risc la nivelul companiei, care analizează şi promovează finanţările. Administrarea adecvată a concentrării riscului în cadrul portofoliului conduce la diminuarea riscului de credit. Contractul de leasing este calificat ca neîndeplinit din punct de vedere al obligaţiilor atunci când compania a reziliat, în mod unilateral, respectivul contract, deoarece beneficiarul de leasing nu a plătit ratele de leasing în momentul stabilit în grafic. Neîndeplinirea obligaţiilor nu se referă la o întrerupere a contractului pentru nici un alt motiv. Dacă beneficiarul de leasing este pe punctul să rezilieze contractul de leasing, compania de leasing ar trebui să recupereze bunul. În ceea ce privesc celelalte obligaţii neonorate, compania de leasing poate fi tratată ca orice alt creditor, atât timp cât există pierdere economică, rate de leasing neplătite, taxe neplătite şi pierderi potenţiale viitoare. Tehnicile şi procedurile suplimentare, care ar putea fi implementate pentru contracararea riscului de client, poate include solicitarea unei garanţii suplimentare asumate pentru plata împrumutului, depozite cu hârtii de valoare rambursabile, cosemnatari suplimentari sau o garanţie a grupului din care face parte, precum şi extinderea portofoliului către alte ramuri ale economiei mult mai viabile. De asemenea, s-au dezvoltat mai multe modele ale riscului de credit, dintre care pot fi evidenţiate trei mari tipuri: modele structurale, modele în formă redusă şi

72

metodologii actuariale. Probabilităţile de neîndeplinire a obligaţiilor sunt estimate, în mod diferit, în funcţie de tipul modelului de risc de credit utilizat. Riscul valorii reziduale. În mod firesc, odată cu iniţierea operaţiunii de leasing, atât finanţatorul, cât şi potenţialul utilizator îşi va pune primele întrebări legate de modul în care trebuie să dimensioneze valoarea reziduală. În doctrină, valoarea reziduală este privită ca fiind acea valoare, la care se face transferul dreptului de proprietate asupra activului obiect al contractului de leasing, de la finanţator, la utilizator, la finalul perioadei de leasing şi cu respectarea obligaţiilor contractuale asumate. Valoarea reziduală nu trebuie confundată, însă, cu valoarea de recuperare, care este valoarea estimată a unui activ fix la finalul perioadei de viaţă normată a acestuia. Valoarea reziduală reprezintă un element-cheie atât în calcularea ratelor de leasing, cât şi a celorlalte elemente de cost ale operaţiunii. Cu cât valoarea reziduală plătibilă la sfârşitul contractului de leasing este mai mare ca procent, cu atât costul finanţării creşte, iar riscul asumat de finanţator este, de asemenea, mai mare. Valoarea reziduală este un parametru de bază al contractului de leasing, dimensionată în funcţie de modalitatea de depreciere şi amortizare a activului, ce poate fi afectată de un număr relativ mare de factori, precum perioada de funcţionare, numărul de luni, numărul de rate, caracteristicile principale ale activului şi eventualele garanţii colaterale. Companiile de leasing depind, în mod normal, de realizarea valorilor reziduale viitoare pentru a recupera cel puţin valorile investite. Totuşi, aşteptările exagerate ale valorilor reziduale necorespunzător de mari pot determina un risc a cărei valoare reziduală, anticipată de către compania de leasing, să afecteze structura financiară gândită iniţial. Modalitatea de determinare a valorii reziduale poate fi diferită, de la o societate de leasing la alta, în funcţie de o serie de factori de natură subiectivă, precum: existenţa unor programe de vânzări, strategia de dezvoltare, propria capacitate de administrare a riscurilor, etc. Indiferent de metodologia utilizată de către compania de leasing pentru minimizarea riscului său rezidual, acest domeniu rămâne o preocupare importantă şi a celor care încearcă să evalueze sănătatea financiară a companiilor de leasing. În determinarea riscului valorii reziduale, analiştii trebuie să urmeze aceiaşi paşi de “evaluare reziduală” de bază, pe care companiile de leasing o fac când stabilesc preţul tranzacţiei. Procesul de determinare a valorii unui echipament, la sfârşitul perioadei de leasing, este una de adunare a informaţiilor dintr-o varietate de surse: noi vânzători de echipamente; distribuitorii, brokerii şi revânzătorii obişnuiţi; evaluatorii de echipamente profesionale; existenţa unor pieţe “second-hand”; diferite publicaţii de evaluare; date istorice. Odată ce piaţa devine mai competitivă, companiile de leasing simt mult mai mult presiunea necesităţii de stabilire a unei valori reziduale mai mari. Încrederea crescută în valoarea 73

reziduală a amplificat nevoia pentru programe sofisticate de management al activului la cele mai multe companii de leasing. Chiar şi cu concentrarea crescută pe managementul activului, riscul aferent valorii reziduale rămâne încă unul din riscurile majore, la care trebuie să facă faţă companiile de leasing. Alte categorii de risc ce apar în activitatea de leasing apreciem că sunt următoarele: riscurile de proiect, riscurile care se referă direct la activul luat în leasing, riscul de portofoliu, riscul legat de rata dobânzii, riscul valutar, riscul incapacităţii de plată a ratelor de leasing, riscul de impozit şi riscul legislativ. 1. Riscurile de proiect. Tranzacţia de leasing este un mecanism complex, care combină unele din caracteristicile închirierii şi ale acordului de garanţie cu finanţările de leasing şi eventualele servicii aferente. Obiectul tranzacţiei de leasing poate deveni chiar finanţarea de proiecte complexe, la care, alături de Finanţator şi Utilizator, există şi alte părţi implicate ce îşi asumă obligaţii importante. Partenerii implicaţi pot fi producătorii/furnizorii de bunuri alături de integratorii de proiecte şi participanţii la împrumuturile sindicalizate. 2. Riscurile aferente bunurilor finanţabile. Modalităţile de limitare a riscurilor aferente bunurilor finanţabile sunt mult mai puţin dezvoltate decât pieţele creditului. Variantele alternative de acoperire a riscurilor asumate sunt următoarele: vânzarea echipamentului pentru o livrare viitoare, vânzarea dreptului de a cumpăra echipamentul altcuiva, încheierea unor contracte de recomercializare şi asigurarea valorii reziduale a bunului. Faţă de cele prezentate, menţionăm că formula aplicată este caracteristică pieţelor de leasing mature, iar punerea în practică se realizează, după cum urmează: - posibilitatea vânzării opţiunii unei terţe părţi prin care să se specifice că, la sfârşitul perioadei de leasing, aceasta va beneficia de profitul sau pierderea rezultată din vânzarea activului la un preţ ce poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea reziduală. Tranzacţia poate fi chiar mai complexă stabilind nivelele de participare la beneficiul/pierderea rezultată ca urmare a vânzării. Acest tip de tranzacţie elimină riscul valorii reziduale asumat de compania de leasing. - vânzarea contractului de recomercializare unei alte companii de leasing. Contractele sunt structurate cu un prag de partajare care poate fi ori sub nivelul, la acelaşi nivel sau peste nivelul pragului valorii reziduale aşteptate. Opţiunea şi contractul de recomercializare reduc riscul societăţii de leasing în ceea ce priveşte valoarea reziduală a bunului permiţând, în acelaşi timp, o capitalizare imediată la nivelul valorilor anticipate. - asigurarea valorii reziduale este un mijloc de asigurare a faptului că valoarea echipamentului la sfârşitul perioadei de leasing, nu scade sub valorile sale apreciate iniţial. Din literatura de specialitate, este cunoscut faptul că există riscuri asociate bunurilor finanţate în leasing, ce pot fi clasificate astfel: 74

- riscul refuzului utilizatorului de a returna activul luat în leasing; - riscul ca activul luat în leasing să se piardă din punct de vedere fizic; - riscul companiei de leasing de a nu putea revinde echipamentul utilizat. În structura bunurilor cărora le pot fi asociate astfel de riscuri menţionăm, bunurile mobile care devin prin destinaţie bunuri imobilizate, precum elevatoarele, sistemele de ventilaţie precum şi unele bunurile care se încorporează în clădiri. Compania de leasing poate reduce aceste riscuri prin asigurarea activului, prin obţinerea unor garanţii suplimentare. 3. Riscuri de portofoliu. Riscul de portofoliu este cauzat de distribuţia neadecvată a contractelor de leasing între Utilizatori, concentrarea contractelor de leasing la un singur Utilizator sau grup de beneficiari de leasing din aceeaşi industrie. Orice criză care afectează această companie sau industrie poate aduce pierderi semnificative companiei de leasing sau chiar insolvabilitatea acesteia. Compania de leasing, de regulă, urmăreşte distribuţia riscurilor pe grupe de afaceri, evaluează şi controlează expunerile cumulative ale tuturor contractelor în derulare cu un client sau cu un grup de companii asociate cu acesta. 4. Riscuri legate de rata dobânzii. Riscurile legate de rata dobânzii derivă din relaţia existentă între ratele dobânzii aferente împrumuturilor bancare utilizate pentru finanţarea tranzacţiilor de leasing şi a dobânzilor aferente contractelor de leasing. Riscul ratei dobânzii conţine două componente: - riscul venitului, respectiv riscul de a realiza pierderi în ceea ce priveşte venitul net din dobânzi, ca urmare a evoluţiilor diferite ale dobânzilor de activ şi pasiv nesincronizate; - riscul investiţiei aferent achiziţiilor de bunuri necesare desfăşurării activităţii realizate cu ajutorul unor credite sau leasinguri dedicate. Dacă împrumutul de la bancă a fost obţinut în baza unei rate flotante a dobânzii, în timp ce contractul de leasing prevede o rată fixă a acesteia, atunci se identifică un risc ce poate conduce la creşterea sau la scăderea costului aferent împrumutului, generând influenţe asupra rezultatelor companiei de leasing. Departamentul financiar-contabil va urmări atât corelaţia dintre celor două rate ale dobânzilor, cât şi a perioadei de leasing şi perioadei de împrumut. 5. Riscul valutar apare din necorelarea dintre valoarea activelor şi aceea a capitalului şi datoriilor exprimate în valută, datorită unei neconcordanţe existente între creanţe şi datorii exprimate în moneda autohtonă şi a monitorizării defectuoase a volatilităţii cursului de schimb. Acest risc este, de fapt un risc de natură „speculativă”, astfel, încât poate conduce către realizarea unui câştig sau a unei pierderi în funcţie de sensul în care evoluează cursurile de schimb. În cazul operaţiunii de leasing, riscul valutar se manifestă ca parte a riscului tranzacţiilor, în urma impactului variaţiilor cursului valutar asupra creanţelor şi datoriilor în valută. În 75

contextul analizării riscului valutar, o deosebită importanţa trebuie acordată tratamentului contabil al pierderilor/câştigurilor determinate de acesta. Pentru minimizarea influenţelor determinate de apariţia riscului valutar trebuie să realizăm managementul acestui risc prin intermediul politicilor şi procedurilor aplicabile în cadrul companiei. 6. Riscul de lichiditate generat de incapacitatea de plată a ratelor de leasing. Acesta este un risc semnificativ pe care companiile de leasing îl au de administrat pe întreaga perioadă de derulare a contractelor. Incapacitatea de plată a ratelor de leasing, conform legislaţiei româneşti, poate să apară după ce 2 rate de leasing consecutive nu au fost plătite de utilizator. Dacă utilizatorul nu efectuează plata ratelor scadente, compania de leasing se poate afla într-o lipsă critică de numerar şi identifică, la nivelul său, apariţia riscului de lichiditate. Se recomandă ca, în momentul elaborării graficului de plăţi pentru un nou contract de leasing, companiile de leasing trebuie să identifice echilibrul dintre intenţia de maximizare a profiturilor şi capacitatea reală de plată a utilizatorului (rate ridicate ale dobânzilor coroborate cu perioade de leasing scurte). Crearea unei presiuni nerealiste asupra utilizatorului ar putea să-l determine pe acesta să anuleze contractul de leasing şi să returneze bunul înainte de termen. În situaţia identificării unor asemenea cazuri, compania de leasing poate să aleagă între: - reeşalonarea plăţilor întârziate; - reintrare rapidă în posesia bunului, luând în considerare valoarea posibilelor daune. Măsurile de preîntâmpinare a apariţiei riscului de lichiditate, de regulă, trebuie adoptate înaintea acordării finanţării, luând în considerare: analiza bonităţii clientului (situaţia financiară, comportamentul său de plată); existenţa contractelor de buy-back; existenţa garanţiilor colaterale uşor de executat; monitorizarea pieţelor „second-hand” pentru bunurile finanţate. De asemenea, poate fi deosebit de utilă elaborarea unor sisteme de management al riscului adaptate fiecărei companii de leasing specializate pe anumite domenii (imobiliar, utilaje industriale, autovehicule, etc). Un alt aspect important în prevenirea riscului în sfera leasingului se referă la suficienţa capitalului şi stabilitatea financiară. În acest context, considerăm că mărimea capitalului oferă perspective pentru funcţia capitalului de a acoperi pierderile eventuale, aspect sensibil pentru deponenţi şi pentru alţi parteneri ai instituţiilor financiare. Capitalul reprezintă suportul derulării planului operativ şi criteriul de apreciere a poziţiei pe piaţă a instituţiei financiare. Adecvarea capitalului instituţiilor de credit reprezintă, de fapt, stabilirea convenţională a nivelului minim de capital, respectând, în acest sens, anumite criterii legate, într-un mod direct, de dimensiunea activităţii instituţiilor financiare şi a riscurilor asociate. [63, p.339] Activele angajate au caracteristici proprii şi nivele diferite de expunere la risc, ceea ce a condus la structurarea acestora pe diverse clase de risc. De asemenea, apar diferenţe de abordare 76

a riscului şi în situaţia operaţiunilor extrabilanţiere, care, în ultima perioadă, înregistrează evoluţii din ce în ce mai semnificative. Deşi, este binecunoscut faptul că ele nu implică utilizări efective ale resurselor bancare, ci numai angajamente ale acestora în favoarea terţilor, ele înregistrează, totuşi, un anumit tip de expunere la risc. În opinia noastră, problematica privind capitalul societăţilor de leasing trebuie să reprezinte un punct de interes major în sfera de acţiune a activităţii de reglementare, ca urmare a faptului că societăţile de leasing financiar sunt, de fapt, intermediari pe piaţa financiară, implicând în procesul de creditare sursele atrase, într-o măsură mult mai mare decât sursele proprii. Cerinţele minime de capital reprezintă principalul pilon al noului Acord Basel II. O serie de alte domenii financiare specializate vor deveni subiecte de reglementare sub prevederile noului acord, ca, de exemplu, sectorul leasingului, creditului de consum, creditului ipotecar, factoringului etc. Până când aceste instituţii nu vor fi calificate ca instituţii bancare şi nu vor intra în sfera de acţiune a acordului Basel, ele vor fi, în mod tehnic, tratate diferenţiat. Acordul Basel II reglementează nivelul minim al fondurilor proprii ale instituţiilor financiare nonbancare, precum şi metoda de calcul şi raportare a acestora. Apreciem că s-a parcurs o primă etapă în realizarea unor corelaţii fireşti cu reglementările existente în momentul actual pentru instituţiile de credit, depăşindu-se o nouă fază în procesul de întregire a pachetului de acte normative necesare organizării, reglementării şi supravegherii instituţiilor financiare nonbancare. Astfel, fondurile proprii urmează a fi analizate nu numai prin prisma capitalului social, cât şi prin abordări ale altor componente, structurându-se în două părţi de bază: capitalul propriu şi capitalului suplimentar. Apreciem că Acordul Basel II intenţionează crearea, într-un plan mai larg, a stabilităţii pieţei financiare internaţionale printr-un management al riscului mai eficient, comparativ cu Acordul Basel I, care lua în calcul numai riscurile de credit şi de piaţă. Noul acord introduce criterii noi de abordare atât pentru riscul de credit, cât mai ales pentru riscul operaţional pentru determinarea nivelului de capital adecvat. În prezent, reglementările privind adecvarea capitalului cu aplicabilitate în cazul tuturor ţărilor membre ale UE, precum şi a viitoarelor state membre, aplicabile băncilor şi altor instituţii financiare nonbancare vor deveni subiectul modificărilor în deplină concordanţă cu reglementările Acordului Basel II. Noul Acord, aşa cum am arătat anterior, cuprinde 3 tipuri de abordări: cea standardizată, pe bază de evaluări interne de fundamentare şi abordarea avansată pe bază de evaluări interne. La elaborarea ghidului tehnic QIS3, lansat în octombrie 2003 de către Comitetul de la Basel, au fost luate în considerare recomandările Leaseurope bazate pe propunerile asociaţiilor 77

naţionale de leasing din Europa. Leaseurope confirmă că „leasingul este o activitate cu risc relativ scăzut, iar colateralele fizice joacă un rol major în reducerea riscului de credit aferent portofoliilor de leasing”. [137] Se susţine propunerea ca, pentru companiile de leasing, să fie aplicat un Model Intern de risc şi credit bazat pe metodele existente. Metoda a fost aplicată unui portofoliu de leasing de autovehicule al unei mari companii de leasing europene. Abordarea avansată pe bază de evaluări interne ar trebui să permită descompunerea portofoliilor în funcţie de maturitatea contractelor, astfel, încât expunerea, rata de neplată şi rata de recuperare variază în concordanţă. Ca urmare a celor constatate, folosirea abordării pe bază de evaluări interne de fundamentare (ca abordare standardizată) duce la cerinţa unui capital mai mare decât în cazul abordării avansate pe bază de evaluări interne. De asemenea, este necesară revizuirea cerinţelor de capital derivate din modelul intern al expunerii pe leasing cu definiţia dată de IAS 17 (standardul IASB, care reglementează regulile contabile în leasing). Trebuie determinat cu certitudine că nivelul plăţilor ratelor de leasing este echivalent cu nivelul minim de plăţi stabilit de IAS 17, aşa cum este el acceptat. [13, p.134] Fondurile proprii, deşi au o pondere redusă, comparativ cu sursele atrase, reprezintă un element fundamental în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor cu care se confruntă companiile de leasing. În ceea ce priveşte situaţia capitalurilor permanente, considerăm că nivelul acestora este foarte bun având vedere istoria relativ scurtă a produsului financiar leasing în Republica Moldova, însă, apreciem că, în structură, acestea prezintă unele dezechilibre ce trebuie remediate pe termen scurt. Recomandăm ca această situaţie să fie rezolvată prin adoptarea de către organismul de reglementare a unor măsuri adecvate pieţei leasingului, care să conducă la reducerea gradului de îndatorare al societăţilor de leasing prin creşterea nivelului capitalurilor proprii şi nu prin scăderea dimensiunii surselor atrase, impunând, în consecinţă, un prag minim al capitalului social de 3-5 ori mai mare. Considerăm că este utilă existenţa unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul pieţei de leasing din Republica Moldova. Apreciem că, numai în acest fel, pe de-o parte, activitatea de leasing va fi susţinută de un capital minim necesar determinat în funcţie de o evaluare corectă a riscurilor asumate, iar pe de altă parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas către aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarcăm faptul că, prin aplicarea Acordului Basel II, se implementează noi coordonate de determinare a

gradului de adecvare a capitalului

instituţiilor de credit şi societăţilor de leasing financiar prin intermediul utilizării ratingurilor acordate de către agenţiile specializate.

78

În urma analizei elaborate, constatăm faptul că, în prezent, industria leasingului din Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizată, ceea ce induce ideea existenţei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pieţe financiar-bancare. Faptul că, în Republica Moldova, piaţa de leasing este o piaţă tânără şi cu un istoric foarte scurt, nu se poate discuta despre existenţa unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât considerăm că, pentru moment, ar fi trebuit să existe un capital minim acceptat de cel puţin 20% din ceea ce se impune a exista la instituţiile de credit (bănci). În concluzie, apreciem faptul că societăţile de leasing trebuie să stabilească sisteme proprii de evaluare şi control al riscurilor, astfel, încât să evite apariţia acestora sau, atunci când riscurile apar, să dispună de metode şi tehnici bine determinate de administrare a lor. Considerăm că acest lucru se poate realiza prin existenţa infrastructurilor necesare, inclusiv a implementării de platforme şi programe informatice adecvate care să aibă capacitatea de a furniza informaţiile necesare cunoaşterii situaţiei în cele mai mici detalii. Perspectivele de utilizare a leasingului financiar, ca metodă eficientă de investire în fondurile fixe ale întreprinderilor, depind nu numai de existenţa bazei legislative, dar şi de corectitudinea realizării operaţiunilor de leasing, gestiunea eficientă a riscurilor şi climatul investiţional favorabil.

79

Capitolul III. MEDIUL INVESTIŢIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI FINANCIAR ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING 3.1. Mediul investiţional şi piaţa serviciilor de leasing în Republica Moldova

În prezent, în ţările Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate unică de renovare a utilajului şi a unităţilor de transport, deoarece este rentabil, comod în realizare şi are avantaje evidente, în comparaţie cu alte modalităţi de investiţii, inclusiv cu creditul bancar. În ultimii ani, leasingul în aceste ţări a asigurat până la un sfert din investiţiile totale în capitalul fix. Dinamica extinderii serviciilor de leasing se află într-o corelare directă cu starea fondurilor fixe. Potrivit datelor Centrului de Reforme şi Cercetări Strategice, în anii ’90, în Republica Moldova, ca urmare a scăderii activităţii investiţionale, fondurile fixe s-au uzat fizic şi moral, iar la o serie de întreprinderi, acestea au fost, completamente, excluse din ciclul de producţie. Creşterea economică din ultimii ani a înviorat situaţia investiţională. Tabelul 3.1.1 Investiţii în capital fix* Indicatorii

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Investiţii în capital fix - total, mln. lei

1759,3

2315,1

2804,2

3621,7

5140

7189,1

9580,4

755,6 890,4 113,4 85

1056,8 1181,3 77,0 111

1102,3 1626,4 75,5 111

1526,8 1975,9 119,0 107

2548,1 2394,5 197,4 108

3406,4 3478,4 304,3 111,9

4053,6 4598,8 928 117

11,0

12,2

12,4

13,1

16,0

19,6

21,7

(preţuri curente)

din care: lucrări de construcţii-montaj utilaj, unelte, inventar alte lucrări şi cheltuieli capitale Ritmul de creştere a investiţiilor în capital fix, în % faţă de anul precedent Cota-parte a investiţiilor în capital fix în PIB, %

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Volumul investiţiilor în capital fix, în preţuri comparabile, s-a majorat pe parcursul a cinci ani de aproximativ 1,6 ori, ceea ce a depăşit creşterea PIB, care s-a majorat de 1,4 ori. Această tendinţă a contribuit la faptul că ponderea investiţiilor în capital fix în structura PIB s-a majorat de la 11,0%, în anul 2000, până la 19,6%, în anul 2005, factor ce denotă înviorarea proceselor investiţionale. Tendinţe pozitive se înregistrează şi vis-à-vis de formarea brută de capital fix, care este un indicator important al nivelului investiţilor în economia ţării, deoarece reprezintă fundamentul pentru crearea veniturilor. În anii 2000-2005, s-a majorat de 1,65 ori formarea brută de capital. În acelaşi timp, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat de la 15,4%, în anul 2000, până la 80

24,4%, în anul 2005, iar în ultimii doi ani a depăşit nivelul mediu de investire, fixat în perioada de criză (1993-1999) - 18,7%. Creşterea semnificativă s-a înregistrat în anul 2006, constituind 27,9% în PIB. Tabelul 3.1.2 Formarea brută de capital fix* Indicatorii

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

PIB, mil. lei Formarea brută de capital fix (FBCF), mil. lei Ponderea FBCF în PIB, %

16020 2473

19052 3190

22556 3682

27619 5127

32032 6787

37652 9258

44069 12316

15,4

16,7

16,3

18,6

21,2

24,5

27,9

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Actualmente, mijloacele de finanţare esenţiale, continuă a fi mijloacele proprii ale întreprinderilor, constituind circa 2/3 din volumul total al investiţiilor în capital fix. Însă, potenţialul acestei surse de finanţare este spre epuizare. Totuşi, este necesar a remarca faptul că activitatea investiţională, relativ scăzută a producătorilor autohtoni, este asociată nu numai cu mijloacele financiare limitate. Cu toate că baza legislativă şi normativă, în vigoare, a activităţii investiţionale, în ultimul timp, este suficient de satisfăcătoare, schimbul permanent al regulilor de joc, implicarea, uneori, neîntemeiată a statului în afaceri, reglementarea excesivă a activităţii economice şi investiţionale împiedică sporirea investiţiilor. În anul 2002, comparativ cu anii precedenţi, volumul investiţiilor s-a redus de peste 10 ori. Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, la data de 1 ianuarie 2002, în Moldova, existau 112 agenţi economici având ca domeniu de activitate declarat „închirierea maşinilor şi echipamentului”, dintre care 75 de companii au efectuat tranzacţii de leasing financiar, ceea ce constituie 67 % din numărul total al companiilor de leasing. Analiza datelor din ultimii ani arată că, în Republica Moldova, ponderea leasingului în volumul total al investiţiilor efectuate în mijloace fixe, pentru anii 1996-2002, a atins valoarea de 0,5%. Conform datelor anului 2005, cota companiilor de leasing s-a apropiat la 1% din volumul total al investiţiilor în mijloace fixe din ţară reprezentând circa 90 milioane lei. Cu toate acestea, în ţările Europei Centrale, leasingul deţine 18-25% din investiţiile în mijloace fixe, iar în Rusia şi Ucraina circa 2-4 %. Una din particularităţile proceselor investiţionale ale dezvoltării economiei Moldovei, în etapa actuală, este diferenţierea considerabilă a acestora vis-à-vis de volum în diferite sectoare şi domenii ale economiei. S-a creat situaţia, când procesul acumulării capitalului fix s-a concentrat în cele mai efective şi competitive segmente ale economiei, în timp ce în alte ramuri ale economiei investiţiile sunt insuficiente.

81

Tabelul 3.1.3

Investiţii în capital fix, pe activităţi economice în anii 2001 – 2005* Indicatorii

2001 2002 Preţuri curente, mln. lei 2315,1 2804,2

Investiţii în capital fix – total din care: Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi pescuitul Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gazele şi apa Construcţiile Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul Transporturile şi telecomunicaţiile Tranzacţii le imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor Altele

2003

2004

2005

3621,7

5140

7189,1

113,8

160,1

184,8

308,4

425,1

617,4 407,2 32,8 182,9 562,4 175,3

728,3 287,3 34,7 181,8 871,0 229,6

1150,4 318,6 47,9 250,0 903,2 383,5

1144,5 542,9 88,2 792,3 1161,2 654,2

1508,2 568,4 188,9 830,7 1533,5 1215,0

311,4

381,3

448,3

919,3

100,0

100,0

100,0

100,0

4,9

5,7

5,2

6,0

5,9

26,7

26,0

31,8

22,3

21,0

Energie electrică şi termică, gazele şi apa

17,6

10,2

8,8

10,6

7,9

Construcţiile

1,4

1,2

1,3

1,7

2,6

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul

7,9

6,5

6,9

15,4

11,6

Transporturile şi telecomunicaţiile

24,3

31,1

24,9

22,6

21,3

Tranzacţii le imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor Altele

7,6

8,2

10,6

12,7

16,9

9,6

11,1

10,5

8,7

12,8

Investiţii în capital fix – total din care: Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi pescuitul Industrie prelucrătoare

223,3 Structura, % 100,0

*Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În ultimii 5 ani, investitorii au depus activ capitalul în industria prelucrătoare, transporturi şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. Aceste domenii, ca centru dinamic al activităţii investiţionale, constituie mai mult de 70% din volumul total al investiţiilor în economia republicii în anul 2005. Totodată, ponderea domeniilor menţionate la formarea PIB (37,1%) este cu mult mai joasă decât ponderea acestora în investiţii. Cu ritmuri mai scăzute sporeau investiţiile în agricultură, construcţii şi o serie de alte domenii. Cota-parte a acestora în volumul total de investiţii în capitalul fix este de 1,6 ori mai scăzut, decât la formarea PIB. Cea mai nefavorabilă situaţie investiţională s-a creat în sectorul agrar, care este producătorul principal al materiei prime pentru industria prelucrătoare şi ocupă prima poziţie în structura economiei naţionale. Cota sectorului agrar, în investiţiile în capital fix, constituie 4,9%, iar cota acestuia în PIB – peste 14,3%. Trebuie menţionat că, în perioada revigorării sectorului agrar şi majorării volumului producţiei fabricate, s-au majorat investiţiile atrase în acest sector, constituind în 2003 - 186,8 mln. lei, în 2004 – 308,4 mln. lei şi în 2005 – 425,1 mln. lei. Însă, investiţiile în capital fix în 82

agricultură, în ultimii ani, s-a cifrat doar la 5-8 % din valoarea adăugată produsă în acest domeniu. Posibilităţile investirii statului sunt foarte limitate, cu toate că, în ultimii ani, se observă o majorare evidentă a acestora. Volumul total al investiţiilor în capital fix finanţat din buget, deşi s-a majorat în perioada 2001-2005 de 5 ori, a constituit doar 721,3 mln. lei. (tabelul 3.1.4). Tabelul 3.1.4. Sursele principale ale investiţiilor în capital fix* Indicatorii

Preţuri curente, mln. lei Investiţii în capital fix - total

2000

2001

2002

2003

2004

2005

1759,3

2315,1

2804,2

3621,7

5140

7189,1

143,8

197,9

175,6

201,1

442

721,3

992,5

1320,5

2000

2541,8

3151,9

4434,2

66,9 445,3 110,8

91,7 450,2 254,8

105,3 332,7 190,6

131,4 535,2 212,2

125,4 1056,9 363,8

168,4 1414,0 451,2

din care, ,finanţate din contul:

mijloacelor bugetului republican şi bugetelor locale mijloacelor proprii ale agenţilor economici mijloacelor populaţiei mijloacelor investitorilor străini altor surse

Structura, % Investiţii în capital fix - total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

din care, ,finanţate din contul:

mijloacelor bugetului republican şi bugetelor locale mijloacelor proprii ale agenţilor economici mijloacelor populaţiei mijloacelor investitorilor străini altor surse

8,2

8,5

6,3

5,5

8,6

10,0

56,4

57,0

71,3

70,2

61,3

61,7

3,8 25,3 6,3

4,0 19,5 11,0

3,7 11,9 6,8

3,6 14,8 5,9

2,4 20,6 7,1

2,3 19,7 6,3

* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În legătură cu aceasta, producătorii, deseori, se orientează către soluţionarea problemelor economice curente şi nu asupra realizării proiectelor investiţionale strategice. Investiţiile totale în capital fix din contul tuturor surselor de finanţare realizate în economia naţională, în 2006, au depăşit 10 miliarde lei, din care peste 50% au constituit lucrările de construcţii-montaj. În structura investiţiilor în capital fix, o cotă importantă este orientată spre procurarea maşinilor, utilajului, mijloacelor de transport (41,4% din volumul total). Creşterea economică durabilă a Republicii Moldova este imposibilă fără un flux puternic investiţional. Realităţile de ultim moment au determinat o creştere economică rapidă generată în primul rând, de creşterea consumului, care, la rândul său, a fost provocat de o creştere masivă a fluxurilor financiare de la cetăţenii Republicii Moldova ce lucrează în afara ţării (figura 3.1.1).

83

60 49,9

50

41,4

40 29,7

30 20

16,5

33,8

23,3

19,3

11,1

10 0 1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura 3.1.1. Evoluţia consumului în Republica Moldova, (mlrd. lei)* *Sursa: „Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006”, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău 2007, p. 9.

Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani, consumul total a crescut cu peste 25% anual cifrânduse la circa 3,5 miliarde USD în 2005, iar volumul remitenţelor de peste hotare au depăşit 1 miliard USD anual. Se creează o situaţie favorabilă pentru antreprenoriatul local, care ar fi putea profita de creşterea consumului pentru a dezvolta diferite afaceri, să răspundă cerinţelor consumatorilor. Creşterea remitenţelor de peste hotare a condus şi la creşterea semnificativă a economiilor populaţiei. Pe parcursul ultimilor 5 ani, depozitele la termen în băncile comerciale din ţară au crescut de 10 ori ajungând la 7,2 miliarde lei (figura 3.1.2). 8 7

Depozite in lei Depozite in v aluta

6 4,1

5 4

2,6

3

1,5

2 1 0

1,2 1,0 0,5 0,4

0,8

2 000

2 001

1,3 2 002

1,8

2 003

2,4

2 004

3,1

2 005

Figura 3.1.2. Evoluţia depozitelor la termen în Republica Moldova, (mlrd. lei)* *Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

84

Ţinând cont de experienţa nefastă de devalorizare a depunerilor populaţiei, la începutul anilor 90 ai secolului XX, putem lesne aprecia că cel puţin o cantitate echivalentă de bani este deţinută de populaţie în afara sistemului bancar. Astfel, populaţia dispune de resurse financiare importante, ce nu sunt angajate în economie. Un obiectiv important al pieţei financiare este angajarea resurselor populaţiei în sectorul real, fapt care va conduce la minimizarea necesităţii investiţiilor externe şi a creditelor de la organismele financiare internaţionale. Sectorul real nu a reacţionat prompt la creşterea resurselor financiare disponibile. Deşi sa înregistrat o creştere semnificativă, de 4 ori, a volumului creditării economiei naţionale de către sistemul bancar, nu s-a modificat la fel de rapid. Astfel, creşterea s-a datorat, în mare măsură, creditelor de consum, decât creditelor investiţionale (figura 3.1.3).

10 8 6 9,2

4 6,0 2 2,3

3,1

7,4

4,2

0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Figura 3.1.3. Credite acordate economiei de către băncile comerciale din Republica Moldova, (mlrd. lei)* *Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

În plus, băncile nu sunt în stare să asimileze cantităţi mai mari de resurse financiare, deoarece nu au capacitate investiţională suficientă. Implementarea produselor bancare noi, participarea, într-o măsură mai mare, la finanţarea consumului şi achiziţiilor de imobil, folosirea la scară mai largă a tehnologiilor informaţionale, precum şi concentrarea sectorului ar putea rezolva, parţial, problema angajării banilor liberi, însă conservatorismul managementului bancar din Moldova limitează creşterea economică din sector şi din economie, în general. Există o contradicţie ce durează de câţiva ani, şi anume, deţinătorii de fonduri (băncile comerciale) afirmă că nu au variante de plasare a banilor liberi în sectorul real, iar antreprenorii afirmă că nu au suficiente resurse pentru a dezvolta afacerile, iar dacă şi au aceste resurse, costurile lor sunt foarte mari. 85

Mijloacele proprii ale întreprinderilor pentru efectuarea investiţiilor în capital fix, înnoirea fondurilor fixe şi lărgirea bazei tehnice de producere, de asemenea, nu sunt suficiente şi, parţial, se completează prin împrumutul resurselor de la băncile comerciale. Rata dobânzii la credite, acordate de către bănci, se micşorează treptat. Concomitent, se majorează volumele şi ponderea creditelor cu termene de rambursare mai îndelungate (ponderea creditelor pe termen lung şi mediu, în anul 2005, a constituit 47,6%, comparativ cu 19,4%, în anul 2000). Însă, creditele acordate rămân, în ansamblu, costisitoare pentru investitori, iar un şir de sectoare ale economiei naţionale resimt lipsa surselor financiare. Într-un interval de timp scurt şi mediu, sectorul bancar va avea posibilitatea doar să menţină dezvoltarea proceselor investiţionale, însă nu va asigura, în măsură deplină cerinţele, investiţionale ale economiei Moldovei. S-a creat o situaţie paradoxală, în care băncile comerciale şi populaţia au nevoie de alternative investiţionale. De asemenea, antreprenorii au nevoie de resurse financiare pentru investiţii, însă, din anumite motive, transferul de la populaţie şi bănci la sectorul real al economiei naţionale se realizează anevoios. Astfel, se compromit şansele unei creşteri economice accelerate, necesare realizării obiectivelor macroeconomice de combatere a sărăciei şi de apropiere de standardele economice a Uniunii Europene. În aceste condiţii, sursele majorării semnificative a investiţiilor pot deveni mijloacele investitorilor străini, care, practic, nu sunt limitate şi respectiv, investirea prin leasing. Efectuând analiza capitalului propriu al companiilor de leasing pentru anii 1997-2001, ca urmare a crizei financiare din anul 1998, observăm că a scăzut aproximativ cu 1/3. După anul 1999, s-a înrăutăţit starea financiară a companiilor de leasing, în afara efectelor negative ale devalorizării monedei naţionale, au fost anulate înlesnirile, şi aşa puţine, prevăzute, iniţial, în legea cu privire la leasing. Experienţa anilor 1999-2001 a arătat că legislaţia Republicii Moldova nu oferea prioritate leasingului, ca formă eficientă a investiţiilor. Spre deosebire de multe ţări ale Europei Centrale şi de Est, nici o companie de leasing străină nu şi-a manifestat prezenţa sau interesul pe piaţa de leasing a Moldovei. Dezvoltarea rapidă a sectorului a început în anul 2003, când economia ţării a dat semne de revenire după o criză de peste 10 ani. În ultimii 3 ani, companiile de leasing au raportat creşteri spectaculoase, valoarea portofoliului de leasing dublându-se de la un an la altul. La sfârşitul anului 2005, valoarea totală a contractelor de leasing depăşea 330 mln lei (circa 20 mln euro). Datele preliminare ale companiilor de leasing arată că, în anul 2006, creşterea este la fel de mare ca în 2005.

86

Dezvoltarea leasingului este urmată de creşterea concurenţei, ca urmare a creşterii numărului companiilor de leasing şi prestarea serviciilor bancare de leasing, care se folosesc de înlesniri fiscale. Leasingul, în fiecare ţară, se dezvoltă pe baza legislativă a statului, regimul naţional fiscal şi de evidenţă contabilă, fapt ce stopează integrarea leasingului internaţional. Leasingul poate rezolva problema plasării banilor liberi din sectorul bancar, ceea ce unele bănci, deja, realizează dezvoltând întreprinderi-satelit cu activitate în domeniul leasingului. În cazul creditelor, întreprinderile din Moldova, sunt nevoite să suporte costuri ale capitalului de cel puţin două ori mai mari, decât întreprinderile din ţările cu economie dezvoltată. Astfel, conform datelor figurii 3.1.4, evoluţia ratei dobânzii la creditele oferite în dolari SUA a înregistrat tendinţe descrescătoare.

18,0 15,0 12,0 9,0 6,0 3,0 SUA

MD

0,0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Figura 3.1.4. Evoluţia dobânzilor la creditele în USD, (%)* *Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005, FDIC

Se impune o reformare a sistemului financiar din ţară pentru a facilita transferurile de capital spre economie. În cadrul economiilor dezvoltate, piaţa de capital oferă soluţia de transfer de capital. În condiţiile Republicii Moldova, însă, avem o piaţă de capital ineficientă, care, în loc să promoveze transferurile de capitaluri şi creşterea economică, generează situaţia inversă, blocând fondurile în conturi bancare sau în plasamente în afara ţării. Practica mondială a elaborat diverse metode pentru a facilita, pe de o parte, transferul de fonduri, iar pe de altă parte, de a asigura oportunităţi investiţionale deţinătorilor de fonduri. Pieţele de capital asigură investitorilor oportunităţi investiţionale diverse. Principalele instrumente investiţionale se referă la următoarele:

87

1. Conturile de depozit, ce reprezintă depunerile la termen ale investitorilor, de regulă, în băncile comerciale în schimbul unor dobânzi. Avantajul acestor depuneri conta în lichiditatea înaltă şi risc redus. Din această cauză, câştigul oferit este destul de mic. Pe de altă parte, băncile comerciale oferă banii obţinuţi, sub formă de credite, sectorului real. Situaţia în Republica Moldova este orientată mai mult spre stimularea depozitelor, decât a creditelor. Dobânzile la depozitele în valută sunt peste dobânzile plătite de băncile comerciale de peste hotare, la plasamentele similare. Acest lucru se datorează, în special, riscului mare asociat cu activitatea bancară domestică. 2. Instrumentele obligatare emise de organele administraţiei publice centrale, locale, precum şi de întreprinderi. Aceste instrumente, de cele mai deseori, au maturităţi mai mari decât conturile de depozit şi, respectiv, oferă şansa unor câştiguri mai mari. Instrumentele obligatare nu sunt uniforme şi, de cele mai deseori, dobânda oferită de ele diferă foarte mult. Obligaţiunile emise de organele guvernamentale ale unei ţări se consideră a fi fără risc şi, respectiv, oferă câştigurile cele mai mici. În cazul întreprinderilor, apare riscul de insolvabilitate care trebuie remunerat şi respectiv dobânzile sunt mai mari. De asemenea, dobânda la aceste instrumente este influenţată de: maturitate, gradul de asigurare cu gaj, calitatea emitentului, posibilitatea răscumpărării înainte de termen. Piaţa instrumentelor obligatare guvernamentale, în Republica Moldova, are o anumită dezvoltare, însă volumul ei este foarte mic, comparativ cu volumul banilor disponibili şi cererea existentă. Volumele lunare ale emisiilor nu depăşesc 180-200 mln. lei, iar cererea depăşeşte oferta semnificativ. Astfel, câştigurile din aceste plasamente s-au redus semnificativ la nivelul ratei dobânzii la depozite. Piaţa instrumentelor obligatare emise de întreprinderi nu s-a dezvoltat în Republica Moldova, deşi există premise reale de utilizare ca forme de finanţare. Doar câteva întreprinderi au reuşit plasarea unor emisii de obligaţiuni, insuficient de puţin pentru a crea o piaţă eficientă. Această piaţă are menirea de a concura cu piaţa bancară şi oferă avantajul plasamentelor, pe termen lung, în condiţiile unei lichidităţi înalte. Ineficienţa contractării creditelor bancare creează condiţii atractive pentru plasarea obligaţiunilor întreprinderilor pe piaţă. 3. Capitalurile proprii, care oferă unele câştiguri şi drept de proprietate asupra emitentului. Acest drept permite implicarea investitorului, în limitele capitalului investit, în procesul de gestiune a activităţii emitentului. Aceste instrumente sunt mai riscante decât cele descrise anterior, deoarece investitorul nu beneficiază de protecţie de riscul de insolvabilitate. Ca rezultat, câştigurile investitorului pot fi mai mari. Deşi există o bursă de valori în ţară, de mai mult de 10 ani, totuşi, concludem că există rezerve în dezvoltarea ei. Volumul anual al tranzacţiilor nu a depăşit 45 milioane USD în 2005, 88

echivalentul unei săptămâni de tranzacţii la Bursa de Valori din Bucureşti, sau a unei secunde din activitatea pieţei valorilor mobiliare din SUA (figura 3.1.5). Atât întreprinderile listate, cât şi Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare nu au găsit mecanismele necesare de a construi o piaţă a valorilor mobiliare eficientă, deşi există un interes din partea deţinătorilor de fonduri. Piaţa valorilor mobiliare ar trebui să concureze pentru capitaluri cu sistemul bancar, astfel, asigurând eficienţa ambelor componente ale pieţei de capital. Acest lucru nu s-a întâmplat şi, mai grav, organele abilitate cu administrarea acestei pieţe nu întreprind măsuri de relansare. În acest caz, investiţiile de portofoliu internaţionale par mai atractive, ceea ce va reduce resursele investiţionale naţionale.

1000 800 600 400 200 0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Figura 3.1.5. Volumul tranzacţiilor pe piaţa valorilor mobiliare din Moldova, (mln. lei)* *Sursa: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

4. Valori mobiliare derivate, care oferă obţinerea unor câştiguri speculative din deţinerea şi exercitarea unor drepturi asupra valorilor mobiliare clasice: acţiuni şi obligaţiuni. La această categorie se referă opţiunile, warranturile, valorile mobiliare convertibile, contractele futures si forward. 5. Valorile imobiliare, care oferă protecţie mare împotriva riscurilor valutare şi inflaţiei precum şi câştiguri sub formă de rentă, sunt destul de avantajoase, în condiţiile de recesiune, pentru a menţine intactă valoarea banilor. Lichiditatea redusă a acestor plasamente este principalul dezavantaj. Investiţiile în valori imobiliare par a fi cele mai atractive în Republica Moldova şi au oferit câştiguri de peste 30% în ultimii 3 ani, din care 25% s-au datorat creşterii preţului la imobil, iar rezultatul de 5% datorită rentei. Din cele peste 100 companii de leasing înregistrate în Moldova, desfăşoară o activitate ritmică doar vreo 20. Cele mai mari 4 companii deţin peste 90% din piaţă şi au sprijinul unor instituţii bancare mari, lucru necesar pentru a face faţă creşterii rapide a cererii de leasing. Din 89

valoarea totală a contractelor de pe piaţă, cea mai mare companie de leasing deţine în jur de 50%. Momentan, valoarea totală a contractelor de leasing nu depăşeşte 1% din PIB, potenţialul de creştere fiind enorm (figura 3.1.6). 2000 1,703

1800 1600

1,391

1400 1,084

1200 1000

791

800

546

600 332

400 200

102

171

0 2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Figura 3.1.6. Dinamica şi previziunea evoluţiei portofoliului de leasing în R. Moldova, (mln. lei)* *Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

Către anul 2010, piaţa de leasing va creşte de circa 5 ori la un nivel de 1,7 mlrd. MDL (100 mln. euro) din cauza următorilor factori: 1. Creşterea stabilă a salariului mediu cu peste 20% anual, care va face să crească numărul persoanelor cu capacitate de cumpărare suficientă să intre în relaţii de leasing. La ora actuală, persoanele fizice - populaţia - deţin sub 30% din totalul contractelor de leasing. 2. Relaxarea condiţiilor de leasing. În prezent, condiţiile de leasing nu sunt cele mai atractive: valoarea contractelor este recalculată în euro sau dolari, cu o rată a dobânzii de 11-14%, pe o perioadă de maximum 4 ani, cu un avans în mărime de 30-40% din valoarea contractului. 3. Cererea mare la bunuri imobiliare şi utilaje, cauzată de învechirea morală şi fizică a mijloacelor fixe existente. Majoritatea blocurilor din Moldova se află într-o stare nesatisfăcătoare, iar mijloacele fixe folosite de antreprenorii locali sunt demodate şi trebuie înlocuite. Activele deţinute de companii nu sunt destul de lichide pentru a apela la creditarea bancară.

90

4. Creşterea valorii medii a unui contract de leasing. În moment de faţă, un contract de leasing nu depăşeşte 15 mii euro, crescând cu 20-25% anual în ultimii doi ani, iar cea mai mare parte a veniturilor de pe piaţa de leasing este obţinută din leasingul autoturismelor, însă un potenţial mare îl are leasingul imobilelor şi utilajelor (figura 3.1.7.).

Mijloace fixe 18% Bunuri imobiliare 10%

Automobile 72%

Figura 3.1.7. Structura portofoliului de leasing al R. Moldova, la 1.01.2006* *Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

Rezultatele financiare ale companiilor de leasing nu au crescut la fel de spectaculos, de fapt profitabilitatea este încă destul de redusă, deoarece s-a investit mult în infrastructura de management a companiilor, din care cauză costurile fixe sunt mari. Activitatea financiară a companiilor de leasing nu este utilizată la întregul potenţial, iar companiile nu dispun de capacitate suficientă de autofinanţare. Fragilitatea financiară a companiilor de leasing este reflectată şi de structura veniturilor companiilor de leasing, unde circa 60% le deţin veniturile din dobânzi, 15% - profitul brut din vânzarea obiectului leasingului, iar restul 25% - alte venituri, ca, de exemplu, diferenţele favorabile de curs valutar. Structura financiară este, de asemenea, destul de riscantă, datoriile deţinând peste 85% din active. Doar suportul financiar al fondatorilor, preponderent al băncilor comerciale, permite supravieţuirea companiilor de leasing. Creşterea valorii portofoliului de leasing va permite depăşirea rapidă a pragului de rentabilitate, deoarece marja netă de leasing este pozitivă şi stabilizarea financiară este pe termen lung. O marjă de leasing de 3% (diferenţa dintre rentabilitatea portofoliului de leasing şi costul datoriilor financiare) ar trebui să fie suficientă pentru acoperirea cheltuielilor fixe în următorii 35 ani (figura. 3.1.8.). 91

14%

13.2% 12.5%

13%

12.6%

12.5%

9.6%

9.5%

12% 11% 10%

10.7%

10.5%

9% 8% 7%

Rentabilitatea portofoliului de leasing, %

6%

Costul mediu a datoriilor financiare, %

5% 2003

2004

2005

2006

Figura 3.1.8. Rentabilitatea medie şi costul deţinerii portofoliului de leasing, (%)* *Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006

Pe termen mediu se aşteaptă o reducere uşoară a dobânzilor, deoarece condiţiile de leasing din Moldova sunt mai dezavantajoase decât în ţările vecine, iar convergenţa dobânzilor este inevitabilă. Tendinţe similare au fost înregistrate şi pe piaţa est-europeană de leasing. Analizând piaţa europeană de leasing, observăm că aceasta a crescut cu 14% în anul 2005, la 270 mlrd euro. Maturizarea pieţelor din Europa Centrală şi de Est a contribuit, de asemenea, la creşterea sectorului de leasing, prin transferul preferinţelor de la leasingul auto către finanţări pentru tipuri variate de bunuri, precum echipamente şi imobile (tabelul 1.2.1). O diferenţă considerabilă între rezultatele aferente anului trecut şi cele pentru anul 2004 este vizibilă în cazul ţărilor dezvoltate din Europa. Mediul investiţional, în momentul de faţă, este favorabil dezvoltării leasingului ca formă de finanţare a investiţiilor din următoarele motive: -

Creşterea bunăstării populaţiei şi, în consecinţă, creşterea consumului. Leasingul se poate dezvolta ca o formă de finanţare a consumului, ceea ce se petrece momentan în cazul achiziţiei de autoturisme. De asemenea, leasingul poate deveni o alternativă a creditului ipotecar;

-

Creşterea cererii de investiţii, deoarece creşterea economică a dus la creşterea veniturilor antreprenorilor şi la creşterea necesarului de finanţare pentru a extinde afacerile existente.

92

În acest caz, leasingul de utilaje şi încăperi poate juca un rol important în finanţarea necesarului investiţional; -

Rigiditatea sistemului bancar. Cele mai performante active bancare - creditele sunt constituite, în proporţie de 80%, din creditele pentru economia naţională. O asemenea structură arată că portofoliul de credite al sistemului bancar nu este suficient de diversificat. În plus, aşteptările sunt asociate cu extinderea activităţii de creditare bancară în sfera de consum final al persoanelor fizice şi sectorul ipotecar;

-

Slaba funcţionare a pieţei de capital. Pentru accelerarea creşterii investiţiilor pe termen mediu şi extinderii surselor finanţării

acestora, Republica Moldova trebuie să soluţioneze unele probleme fundamentale legate de restructurarea economiei, crearea unei baze stabile şi sigure, care ar permite sporirea competitivităţii economiei şi depăşirea sărăciei. În acest sens, este necesară atragerea unor investiţii importante, care ar asigura atingerea consecutivă a următoarelor priorităţi de bază: •

accelerarea dinamicii creşterii şi crearea noilor tipuri de producţii industriale, ce nu se bazează pe prelucrarea materiei prime agricole; majorarea considerabilă a ponderii industriei în fabricarea producţiei autohtone, precum şi sporirea gradului de atragere a forţei de muncă; majorarea veniturilor bugetare ca urmare a activităţii acestui domeniu;

•

depăşirea orientării agrare şi dezvoltarea complexă a raioanelor; dezechilibru creat între nivelul dezvoltării capitalei şi al raioanelor trebuie depăşit prin intermediul atragerii investiţiilor în economiile raioanelor, care vor contribui, prin urmare, la dezvoltarea potenţialului economic al republicii, în ansamblu;

•

modernizarea infrastructurii şi promovarea acesteia în regiuni (construcţia drumurilor, conductelor de gaz şi apă, implementarea mijloacelor de comunicaţie moderne etc.), constituind nu numai o condiţie necesară pentru atingerea celor două priorităţi, dar şi un aport la crearea infrastructurii „forte” a economiei naţionale, ce are o importanţă deosebită pentru un flux stabil şi pe termen lung al investiţiilor în alte sectoare. Actualmente, în afară de creditele, depozitele bancare, alte instrumente financiare,

practic, nu activează. De aceea, este necesară asigurarea condiţiilor şi instrumentelor pentru dezvoltarea pieţei financiare, în scopul atragerii capitalului disponibil în ţară şi de peste hotare. În afara de aceasta, este necesară dezvoltarea pieţei de capital, extinderea operaţiunilor de leasing, crearea noilor fonduri de investiţii mutuale şi organizaţii pentru microfinanţare.

93

3.2. Analiza comparativă a situaţiei financiare al companiilor de leasing din Republica Moldova

Leasingul, în calitate de instrument financiar, a reuşit să se afirme în multe ţări dezvoltate ca unul dintre cele mai eficiente şi accesibile mecanisme de finanţare a extinderii şi dezvoltării mijloacelor de producere, finanţării activelor necesare dezvoltării întreprinderilor şi punerii în aplicare de noi tehnologii în afaceri. În Republica Moldova, evoluţia acestui instrument financiar se află în continuă dezvoltare. Deşi utilizat într-o proporţie nesemnificativă, la mijlocul anilor `90 ai secolului trecut, necesitatea implementării lui, a devenit mai pregnantă în ultimii trei ani. Piaţa leasingului în Moldova a evoluat semnificativ începând cu anul 2002, când şi-au început activitatea primele companii cu servicii exclusiv de leasing (locatori), societăţile Euroleasing şi MAIB Leasing. În iulie 2003, şi-a făcut apariţia pe piaţă şi cel de-al 3-lea operator, Banca Socială Leasing, iar în anul 2004, servicii exclusiv de leasing a început să presteze şi Compania IMC Leasing. Momentan, pe piaţa Moldovei, activează 5-6 companii mai importante, a căror activitate de bază este leasingul financiar. Valoarea totală a pieţei leasingului este estimată, în prezent, la peste 300 mln lei. Compania MAIB Leasing deţine o cotă de 55-60% pe piaţă, cu un portofoliu oficial de 200 mln lei. Potrivit datelor furnizate de ceilalţi operatori, în această ierarhie, urmează compania Euroleasing cu o cotă de peste 30% pe piaţă, IMC Leasing şi BS Leasing. În prezent, conform diverselor opinii, companiile de leasing înregistrează o creştere a volumului de tranzacţii cu circa 100% anual. Conform estimărilor specialiştilor, 40% din clienţii (locatari), care solicită produse în regim de leasing, sunt persoane fizice, iar 60% - persoane juridice. Din numărul total al clienţilor persoane juridice, 10% revin companiilor mari, restul revine proporţional companiilor mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte topul preferinţelor, vis-à-vis de produsele solicitate în leasing, atunci, până în prezent, predominante au fost autoturismele. Aceste produse deţin 60-70% în portofoliul tuturor companiilor de leasing. În totalul vânzărilor în leasing, 20-30% le revin camioanelor, tehnicii agricole, utilajelor industriale, echipamentelor de birou şi imobilelor. Analiza financiară este un ansamblu de tehnici ce permit aprecierea situaţiei financiarcontabile trecute şi actuale în scopul adoptării unor decizii coerente de gestiune şi evaluare a întreprinderii. Analiza financiară presupune un studiu metodic al situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi sub diferite aspecte: de exemplu, structura financiară, rentabilitatea, lichiditatea, eficienţa utilizării activelor, plecând de la rapoartele financiare publice: bilanţul contabil,

94

raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxurile de mijloace băneşti şi alte informaţii oferite de întreprindere. Obiectivul analizei financiare este aprecierea influenţei factorilor interni şi externi asupra deciziilor financiare. Scopul analizei financiare este diferit în funcţie de instituţia ce efectuează analiza şi de modul de percepere a performanţelor întreprinderii. Considerăm că cele mai importante instituţii interesate de rezultatele întreprinderii sunt: -

proprietarii (acţionarii) – care contează pe capacitatea întreprinderii de a plăti dividende şi potenţialul de creştere a valorii de piaţă a proprietăţii, pe care ei o deţin în întreprindere.

-

creditorii – analizează capacitatea întreprinderii de a face faţă plăţilor dobânzilor şi datoriilor, precum şi riscuri de insolvabilitate. De regulă, creditorii urmăresc indicatorii ce caracterizează structura financiară a întreprinderii, rentabilitatea economică, capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de numerar. Din punct de vedere al creditorilor, întreprinderea trebuie să genereze o rentabilitate economică mai mare decât costul capitalului împrumutat.

-

managerii şi angajaţii - manifestă interese legate de supravieţuirea întreprinderii (adică menţinerea locurilor de muncă) şi lichiditatea ei (adică capacitatea întreprinderii de a plăti salariile). Din punct de vedere al indicatorilor financiari, managerii au interese în maximizarea valorii întreprinderii şi profitabilităţii, doar în cazul în care proprietarii asigură participarea managerilor şi angajaţilor la distribuirea profitului. De fapt, întreprinderile îşi cresc eficienţa, dacă reuşesc să motiveze managerii şi angajaţii să genereze rentabilitate mai mare, adică, o întreprindere va fi mai eficientă, dacă scopurile proprietarilor vor coincide cu scopurile acţionarilor.

-

administraţia publică – are interese privind potenţialul plăţilor fiscale efectuate de întreprindere şi interese sociale, precum asigurarea unui număr mai mare de locuri de muncă. Astfel, că administraţia publică este interesată în egală măsură, atât de profitabilitate, cât şi de solvabilitate. Aceste scopuri sunt valabile şi în cazul companiilor de leasing, însă apar numeroase

particularităţi generate de faptul că activitatea de leasing este o activitate similară, în multe privinţe, activităţii bancare şi, respectiv, rezultatele activităţii nu sunt asociate cu activitatea operaţională, ca o întreprindere obişnuită, ci cu activitatea financiară şi de investiţii. O primă etapă a procesului de analiză financiară o constituie analiza surselor informaţionale. Din punct de vedere al surselor informaţionale, activitatea de leasing este eterogenă. Conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, evidenţa contabilă a activităţii de

95

leasing din punct de vedere al arendatorului poate fi efectuată în 3 moduri diferite: leasing (arendă) operaţional, leasing (arendă) finanţat; leasing (arendă) finanţat la vânzare. Arenda

operaţională.

Activele transmise în arendă operaţională se reflectă în

conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului. Mărimea activelor se reduce proporţional cu uzura calculate. La veniturile activităţii operaţionale (alte venituri operaţionale) se reflectă plata de arendă, iar la cheltuieli se reflectă uzura activelor transmise în arendă. Consumurile ce ţin de reparaţia şi restabilirea activelor transmise în arendă şi recuperate conform clauzelor contractului de către arendator se constată în calitate de cheltuieli ale perioadei sau se capitalizează. Arenda finanţată. Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă, ca ieşire a acestora.

În

acest

caz,

la

începutul

termenului

de

arendă,

valoarea de

răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor

anticipate,

iar valoarea de

bilanţ a acestora se

constată

drept

cheltuieli

anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate. Arenda finanţată la vânzare. Producătorii şi/sau dealerii cu atribuţii de arendatori reflectă transmiterea activelor în arendă ca vânzare ordinară a acestora. În acest caz, la începutul termenului de arendă, valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se constată ca venit, iar valoarea de bilanţ a acestora - cheltuieli ale perioadei curente. [10] Ţinând cont de cele menţionate, considerăm oportună analiza comparativă a 3 companii de leasing, pentru ilustrarea metodologiei de analiză propusă de noi şi pentru definirea unor tendinţe de dezvoltare a pieţei de leasing din Moldova. Au fost selectate IMC leasing, MAIB leasing şi Euroleasing, care, împreună, deţin peste 80% din totalul pieţei de leasing din ţară. În opinia noastră, analiza financiară a companiilor de leasing trebuie să reflecte următoarele aspecte: eficienţa, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, potenţialul de creştere economică. În această ordine de idei, considerăm necesară analiza următoarelor aspecte ale companiei: 1. Analiza Bilanţului contabil – cu scopul determinării lichidităţii, solvabilităţii şi potenţialului de creştere economică. Considerăm că, spre deosebire de companiile industriale, potenţialul companiilor de leasing depinde, într-o măsură mai mare, de active, decât de rezultatele financiare. 2. Analiza Raportului privind rezultatele financiare – cu scopul determinării profitabilităţii şi eficienţei întreprinderii. 3. Analiza în baza ratelor financiare cu scopul determinării unor indicatori ce vor putea fi folosiţi pentru compararea performanţelor financiare ale întreprinderilor . 96

Performanţele companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de capacitatea lor de a-şi creşte activele, deoarece activele vor asigura pe viitor rentabilitatea necesară. Întrucât operaţiunile de leasing au cunoscut o dezvoltare rapidă, în ultimii ani, întreprinderile din sector au raportat creşteri importante ale volumelor de activitate. Creşterile au fost cauzate, în special, de creşterea activelor financiare aferente operaţiunilor de leasing. Astfel, liderii de pe piaţa leasingului din Moldova au active ce au depăşit 350 mln lei, iar creşterea anuală a activelor, pentru ultimii doi ani, a variat de la 25% la Euroleasing, la peste 50% la MAIB leasing şi IMC leasing. 400

MAIB leasing

IMC leasing

372,65

Euroleasing

342,19

350 297,09

300

275,54

250 200 150

163,74

141,32

112,13

100 50

57,97

49,67

37,56

29,15 0,76

0 2003

2004

2005

2006P

Figura 3.2.1. Evoluţia activelor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Din punct de vedere al creşterii activelor, compania IMC leasing a reuşit, în mai puţin de trei ani de la formare, să devină un finanţator important pe piaţa de leasing având active comparabile cu liderul MAIB Leasing (figura 3.2.1). Structura activelor este similară la toate întreprinderile din această ramură. Partea principală a activelor companiilor de leasing este deţinută de activele pe termen lung. În componenţa activelor pe termen lung, predomină activele financiare, adică creanţele comerciale pe care companiile de leasing trebuie să le încaseze de la clienţii principali şi alte active pe termen lung adică cheltuielile anticipate reprezentate de valoarea de bilanţ a activelor transmise în leasing. Activele curente au o pondere mai puţin importantă, deoarece specificul de activitate nu impune existenţa unor stocuri de mărfuri şi materiale importante. În cadrul activelor curente, o pondere mai mare o deţin creanţele comerciale pe termen scurt şi mijloacele băneşti (figura 3.2.2).

97

100% 90% Active curente

Active pe termen lung

80% 70% 60%

82,2%

81,8%

17,8%

18,2%

Euroleasing

IMC leasing

88,3%

50% 40% 30% 20% 10%

11,7%

0%

MAIB leasing

Figura 3.2.2. Structura activelor Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Activele legate nemijlocit de activitatea de leasing deţin ponderi diferite la întreprinderile analizate. MAIB leasing deţine peste 72% din totalul activelor imobilizate în operaţiunile de leasing, în timp de IMC leasing are imobilizate doar 31.2%. (Figura 3.2.3.) O ponderea mai mare a activelor imobilizate în operaţiuni de leasing caracterizează o eficienţă sporită a companiei. Însă, diferenţele sunt posibile, din cauza că MAIB leasing arendează oficiile şi nu le include în rapoartele financiare, în timp ce IMC leasing include în rapoartele sale financiare şi mijloacele fixe deţinute în proprietate. 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0

8,0% 42,6% 30,2% 72,7% 45,1%

31,2%

Euroleasing

IMC leasing

Creanţe comerciale pe termen lung

MAIB leasing

Cheltuieli anticipate

Figura 3.2.3. Componenţa activelor legate de operaţiunile de leasing la companiile Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

98

Structura pasivelor companiilor de leasing este similară în multe privinţe (figura 3.2.4) În structura pasivului companiilor de leasing, proporţie semnificativă este deţinută de creditele bancare pe termen lung pentru a finanţa operaţiunile de leasing. Surselor proprii şi datoriilor pe termen scurt le revin o pondere mai mică. O asemenea structură financiară este destul de riscantă, însă este argumentată de specificul activităţii. Întrucât majoritatea activelor sunt pe termen lung, este important ca pasivele să fie pe termen lung şi dobânda percepută la operaţiunile de leasing să fie mai mare decât costul creditului. Cel mai important element al activelor companiilor de leasing sunt activele financiare pe termen lung, deoarece ele asigură veniturile din dobânzi necesare pentru supravieţuirea companiei. Creşterea activelor financiare poate fi considerată principalul indicator de creştere economică a companiilor de leasing, similar creşterii vânzărilor în cadrul companiilor industriale.

100% 90%

7%

10%

6%

68,8%

82,0%

80% 70% 60% 50%

86,0%

40% 30% 20% 10% 0%

7,2% Euroleasing

Capital Propriu

21,1% IMC leasing

Datorii pe termen lung

12,1% MAIB leasing

Datorii pe termen scurt

Figura 3.2.4. Structura pasivelor Euroleasing, MAIB leasing, şi IMC leasing, 1.01.2006* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Pe parcursul ultimilor 4 ani, întreprinderile din domeniul leasingului au raportat creşteri importante ale activelor financiare, mărindu-şi, în acest mod, baza de încasare a dobânzilor. Astfel, MAIB leasing a reuşit, în 3 ani să-şi tripleze valoarea activelor financiare, în timp ce IMC leasing şi-a crescut activele financiare de la zero la 85 mln lei la începutul anului 2006. MAIB leasing şi IMC leasing au raportat creşteri de peste 100% ale activelor financiare în anul 2005 (figura 3.2.5). Rezultatele preliminare pentru anul 2006 arată că creşterea pieţei de leasing, în Moldova, va continua să fie spectaculoasă.

99

200 173,3

180 160

Euroleasing

IMC leasing

MAIB leasing 134,0

140

116,0

120 100

85,9

80

63,1 48,2

60 40 20 0

33,2

28,0

27,0

42,9

36,1

0,0 2003

2004

2005

2006P

Figura 3.2.5. Evoluţia activelor financiare a companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În cazul MAIB leasing şi IMC leasing, creşterea activelor financiare poate fi explicată şi prin suportul pe care îl obţin companiile de leasing de la unele instituţii financiare importante din Moldova Compania Euroleasing a raportat ritmuri de creştere a activelor financiare mai mici, reducându-şi cota de piaţă în favoarea MAIB leasing şi IMC leasing. De asemenea, este importantă compararea dintre activele şi pasivele financiare ale companiilor. Activele financiare sunt cele care generează dobânzi, iar datoriile (pasivele) financiare sunt cele care reflectă costul capitalului. Afacerile din domeniul leasingului sunt bazate, în mare măsură, pe procurarea banilor ieftini de la instituţiile financiare şi revânzarea lor prin intermediul operaţiunilor de leasing unor potenţiali clienţi. Astfel, că mărimea activelor financiare prezintă un indicator important în estimarea veniturilor viitoare ale companiei de leasing, în timp ce mărimea datoriilor (pasivelor) financiare poate fi utilizată în estimarea cheltuielilor viitoare şi anume a cheltuielilor privind dobânzile. Din punctul nostru de vedere, o situaţie în care activele financiare sunt mai mici ca datoriile financiare prezintă riscuri suplimentare pentru întreprindere, deoarece baza de venituri este mai mică decât baza de cheltuieli, sau că unele credite au fost folosite pentru a finanţa şi alte activităţi decât activitatea de bază (prestarea serviciilor de leasing). Adică activitatea de leasing nu se autofinanţează şi respectiv cheltuielile generale şi administrative, cele comerciale au fost finanţate din credite bancare. În situaţia unui dezechilibru, se află Euroleasing şi IMC leasing, în timp ce la MAIB leasing activele şi datoriile financiare se află în echilibru (figura 3.2.6.) În unele cazuri, este posibil că companiile de leasing s-au îndatorat excesiv pentru a anticipa creşterea viitoare a activelor financiare. Ţinând cont de creşterea rapidă a sectorului, putem presupune că IMC leasing şi-a asigurat resursele financiare necesare anume cu acest scop. 100

160 Active financiare

140

134,0

Datorii financiare

120,8

120

102,3

100

85,9

80 60 36,1

40

40,9

20 0 Euroleasing

IMC leasing

MAIB leasing

Figura 3.2.6. Raportul active financiare – datorii financiare la companiile Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Mărimea veniturilor şi cheltuielilor companiilor de leasing depinde de mărimea activelor implicate în activitatea de leasing, precum şi de dimensiunile activităţii planificate de management. Ţinând cont de diferenţele existente privind evidenţa contabilă în cadrul companiilor de leasing, este necesară efectuarea unor ajustări pentru asigurarea comparabilităţii rezultatelor financiare. Spre deosebire de alte instituţii financiare, companiile de leasing raportează rezultatele financiare în formele preconizate pentru companiile industriale şi comerciale simple. Considerăm, însă, necesară elaborarea unor rapoarte financiare specializate pentru companiile de leasing, care s-ar apropia mai mult de structura rapoartelor prezentate de instituţiile financiare, de exemplu, băncile comerciale. Din această cauză apar unele situaţii paradoxale, deoarece pentru companiile de leasing activitatea de leasing este activitatea de bază, însă activitatea de leasing nu este activitatea operaţională. Deşi, standardele naţionale definesc că activitatea operaţională a oricărei întreprinderi este activitatea de bază a acestei întreprinderi. Considerăm necesară definirea conceptului de venit al activităţii de leasing ca sumă a următoarelor elemente: 1. Veniturile din dobânzi – veniturile obţinute în mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate. 2. Veniturile din vânzarea activelor transmise în leasing – adică diferenţa dintre valoarea de răscumpărare (contractuale) şi costul activelor transmise în arendă. Considerăm oportună includerea rezultatului net, deoarece evidenţa contabilă din Republica Moldova admite reflectarea lui ca rezultat investiţional sau ca profit brut din activitatea operaţională.

101

3. Alte venituri – veniturile obţinute din alte activităţi şi, în special, din recuperarea pagubei cauzate de insolvabilitatea arendaşului, vânzarea unor active curente, la fel şi diferenţe favorabile de curs valutar. Pe parcursul ultimilor 4 ani, companiile de leasing au raportat creşteri ale veniturilor comparabile cu creşterea activelor. MAIB leasing a raportat o creştere medie a veniturilor de peste 41%, în timp ce IMC leasing a reuşit să-şi crească, în medie, veniturile anuale cu peste 150% pe parcursul ultimilor 3 ani. Euroleasing a crescut mult mai modest raportând doar 5% creştere medie anuală (figura 3.2.7.). 35 30

32,0 MAIB leasing

25

IMC leasing

Euroleasing

21,9 18,3

20 15

15,5 11,3 8,7

10 5

25,3

0,8

10,2

9,3

8,6 2,9

0 2003

2004

2005

2006p

Figura 3.2.7. Evoluţia veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În structura veniturilor, predomină veniturile din dobânzi, care asigură, în medie circa 50% din totalul veniturilor companiilor de leasing. În acelaşi timp, trebuie menţionată fragilitatea companiilor de leasing din Republica Moldova, care, în unele cazuri, îşi formează până la 50% din venituri din contul unor surse de o singură dată ca diferenţele favorabile de curs valutar, sau din contul despăgubirilor primite de la arendaşii insolvabili (figura 3.2.8.). Acest lucru ne permite să afirmăm că, în anii în care valuta locală va fi mai stabilă faţă de valutele externe, companiile de leasing vor raporta pierderi importante din activitatea de bază. De exemplu, în 2005, companiile de leasing au reuşit să raporteze profituri doar din cauza că au raportat câştiguri importante din diferenţele de curs valutar favorabile.

102

Venituri din vânzarea activelor

25,0 23,0 21,0 19,0 17,0 15,0 13,0 11,0 9,0 7,0 5,0 3,0 1,0 (1,0)

Venituri din dobînzi

Alte venituri

12,3

8,0 2,7

13,4 7,1

4,6

(0,3)

0,4

2,0

MAIB leasing

IMC leasing

Euroleasing

Figura 3.2.8. Structura veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, 1.01.06, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În anul 2005, veniturile şi cheltuielile din dobânzi erau aproximativ în echilibru, iar celelalte cheltuieli operaţionale au fost finanţate din contul profiturilor din vânzarea altor active şi din diferenţele favorabile de curs valutar, ceea ce denotă fragilitatea întreprinderilor şi sensibilitatea lor excesivă la factorii de mediu. Venituri din dobînzi

18,0 16,0

13,4

Cheltuieli privind dobinzile

14,9

14,0 12,0 10,0

7,1

8,0

7,9

6,0

4,6

4,0

3,7

2,0 0,0

MAIB leasing

IMC leasing

Euroleasing

Figura 3.2.9. Raportul dintre veniturile şi cheltuielile aferente dobânzilor ale companiilor Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Cheltuielile companiilor de leasing includ, în special, cheltuielile activităţii operaţionale, care în opinia noastră, pot fi clasificate în: 1. Cheltuieli privind dobânzile plătite; 2. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative; 103

3. Alte cheltuieli. Pe parcursul ultimilor 3 ani, cheltuielile întreprinderilor din ramură au crescut similar veniturilor, fără înregistrarea unor câştiguri importante din economiile de scară. În plus, în perioadele de creştere economică rapidă, deseori, întreprinderile renunţă la eficienţă în favoarea vizibilităţii şi a cotei de piaţă. (Figura 3.2.10). 35 30

30,2 MAIB leasing

25

IMC leasing

Euroleasing

24,2

21,3

20 15 10 5

15,5 11,2

10,0

7,5 0,5

8,5

7,8

7,3 2,6

0 2003

2004

2005

2006

Figura 3.2.10. Evoluţia cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În componenţa cheltuielilor companiilor de leasing, predomină cheltuielile cu dobânzile, care consumă de la 50 % - Euroleasing, până la 70 % -IMC leasing din totalul resurselor consumate. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative, care au rolul de a asigura buna funcţionare a companiilor şi echipelor lor manageriale, au o pondere mai mică de la 11 % Euroleasing la 27 % IMC leasing. Creşterea veniturilor va duce, în special, la creşterea ponderii cheltuielilor cu dobânzile şi la reducerea ponderii cheltuielilor comerciale, generale şi administrative, precum şi a altor cheltuieli (figura 3.2.11). 25 20

Alte cheltuieli Cheltuieli comerciale, generale şi administrative Cheltuieli privind dobinzile

5.2 4.1

15 0.3 10

14.9

3.0 3.2

5 7.9 0

MAIB leasing

IMC leasing

0.8 3.7

Euroleasing

Figura 3.2.11. Structura cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing, 2005, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

104

Spre deosebire de venituri şi cheltuieli, rezultatele financiare ale companiilor de leasing nu au prezentat creştere semnificativă. După cum am menţionat, creşterea veniturilor a condus la un ritm de creştere similar cu al cheltuielilor, astfel, încât profitabilitatea a înregistrat acelaşi nivel. Creşterea profitului impozabil a IMC leasing (figura 3.2.12), în 2005, a fost cauzată de veniturile obţinute din diferenţele favorabile de curs valutar. Excluzând impactul cursului valutar, IMC leasing ar fi raportat un profit net similar celui din anul 2005. 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0

4,2 MAIB leasing

IMC leasing

Euroleasing

2,8

1,3

1,3

1,2 0,3

0,5

2003

1,5

1,7

1,7

1,1

0,3 2004

2005

2006

Figura 3.2.12. Profitul până la plata impozitului pe venit a companiilor Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, (mln. lei)* *Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Tendinţele, pentru perioada imediat următoare, pot fi considerate favorabile din punct de vedere al profiturilor. În concluzie, companiile de leasing trebuie să limiteze nivelul investiţiilor şi să-şi orienteze activităţile spre obţinerea eficienţei optime, în condiţiile creşterii economice sustenabile.

3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a activităţii companiilor de leasing

Calitatea sistemului de indicatori şi capacitatea acestuia de a oferi informaţii utile în analiza financiară reprezintă o condiţie actuală, esenţială în obţinerea unui diagnostic complet şi eficient asupra activităţii întreprinderii. Analiza ratelor financiare reprezintă cea mai eficientă şi cea mai des utilizată tehnică a analizei financiare. Importanţa metodei ratelor constă în faptul că oferă posibilitatea realizării unor comparaţii atât în timp, cât şi în spaţiu, cu ratele medii pe ramură, făcând astfel posibilă aprecierea evoluţiei performanţelor în timp, dar şi cu nivelul performanţelor obţinute de concurenţi. Ţinând cont de diferenţele şi specificul informaţiei financiare prezentate de companiile de leasing, analiza financiară trebuie completată cu indicatori specifici. În această ordine de idei, 105

noi considerăm importantă folosirea următorului sistem de indicatori (rate) pentru analiză financiară a companiilor de leasing: 1. Indicatori de eficienţă; 2. Indicatori de lichiditate; 3. Indicatori de îndatorare; 4. Indicatori de rentabilitate. Indicatorii de eficienţă – caracterizează eficienţa utilizării activelor întreprinderii şi capacitatea întreprinderii de a acoperi cheltuielile fixe. În scopul determinării eficienţei companiilor de leasing, considerăm oportună definirea următorilor indicatori (rate): 1. Indicatorul de rotaţie a activelor – determinat ca raport între veniturile companiei de leasing şi totalul activelor. Spre deosebire de companiile comerciale obişnuite, la care indicatorul de rotaţie a activelor este supraunitar sau se apropie de unu, la companiile de leasing, acest indicator are valori mai mici, apropiindu-se de rata dobânzii la credite existentă pe piaţă. Creşterea indicatorului de rotaţie a activelor în dinamică trebuie apreciată pozitiv. 2. Rentabilitatea medie a activelor financiare – determinat ca raport între veniturile obţinute din dobânzi către valoarea medie anuală a activelor financiare. Acest indicator caracterizează capacitatea întreprinderii de a genera venituri din portofoliul de leasing existent. Rentabilitatea medie a activelor financiare reprezintă dobânda medie anuală pe care compania de leasing o încasează de la clienţii săi. 3. Costul mediu al datoriilor financiare – determinat ca raport între cheltuielile privind dobânzile şi valoarea medie anuală a datoriilor financiare. Costul mediu al activelor financiare reprezintă dobânda medie anuală pe care compania de leasing o plăteşte creditorilor. 4. Marja de leasing – determinată ca diferenţa dintre rentabilitatea medie a activelor financiare şi costul mediu al datoriilor financiare. Marja de leasing este un indicator ce caracterizează capacitatea întreprinderii de a genera rentabilitate peste costul surselor de finanţare. Adică compania de leasing trebuie să câştige o rentabilitate mai mare în urma operaţiunilor de leasing, decât are de plătit pentru finanţarea operaţiunilor. Se apreciază pozitiv creşterea acestui indicator în dinamică. 5. Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe - determinată de raportul dintre veniturile din dobânzi şi cheltuielile comerciale, generale şi administrative. Acest indicator caracterizează capacitatea întreprinderii de a face faţă cheltuielilor fixe necesare pentru buna funcţionare a întreprinderii. O valoare a acestui indicator mai mare presupune o capacitate mai mare a întreprinderii de a plăti cheltuielile fixe. 106

Tabelul 3.3.1 Indicatorii de eficienţă ai companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing* IMC leasing Indicatorii

2004

2005

MAIB leasing 2004

2005

Euroleasing 2004

2005

Rotaţia activelor

0.02

0.06

0.13

0.09

0.23

0.19

Rentabilitatea medie a activelor financiare, (%)

12.5

12.6

17.4

13.6

12.1

13.4

Costul mediu a datoriilor financiare, (%)

11.0

9.6

17.4

14.0

9.6

10.0

Marja de leasing, (%)

1.5

3.0

-

-0.5

2.5

3.4

Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe

2.52

2.38

4.73

3.27

5.06

5.56

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Ţinând cont de faptul că piaţa leasingului este o piaţă au o creştere rapidă, companiile de leasing au scopuri diferite, indicatorii de eficienţă trebuie interpretaţi ţinând cont de aceste particularităţi. Astfel, IMC este o întreprindere relativ recent formată, care are scop principal creşterea economică, astfel, ea are active mari preconizate pentru un volum de activitate mai mare. Acest lucru este reflectat şi de valoarea redusă a indicatorului de rotaţie a activelor, rentabilitatea medie a activelor financiară mică (comparativ cu celelalte 2 întreprinderi) şi capacitatea mică de acoperire a cheltuielilor fixe. MAIB Leasing, la rândul ei, fiind proprietatea băncii comerciale Moldova-Agroindbank (MAIB), are scopul de a asigura o utilizare mai mare a resurselor MAIB. Acest lucru îl reflectă faptul că marja de leasing este, practic zero, creşterea activelor a fost mai importantă decât creşterea veniturilor în 2005, iar costul activelor financiare este cel mai mare din întreprinderile selectate. Astfel, putem concluziona că o parte din profiturile MAIB Leasing sunt preluate de MAIB prin politica dobânzilor pe care MAIB le cere pentru resursele folosite de MAIB Leasing. În cazul Euroleasing, se observă o apropiere de maturitate, deoarece compania este orientată spre ridicarea eficienţei activităţii. Marja de leasing este cea mai mare, de asemenea şi capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe şi rotaţia activelor. Indicatorii (rate) de lichiditate – caracterizează capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a le transforma în mijloace băneşti fără pierderea valorii lor. Insuficienţa lichidităţilor duce la incapacitatea întreprinderii de a se folosi de avantajele rabaturilor (reducerilor) comerciale acordate, de avantajele economice obţinute în afaceri. Cel mai semnificativ dezavantaj al lichidităţii constă în incapacitatea întreprinderii de a-şi plăti datoriile pe termen scurt, ceea ce poate duce la vânzarea investiţiilor pe termen lung, activelor şi în cele din urmă, la insolvabilitate. Pentru aprecierea gradului de lichiditate al întreprinderii, sunt utilizate următoarele rate: 107

1. Rata lichidităţii curente – caracterizată prin raportul activelor curente către datoriile pe termen scurt. Acest raport stabileşte dacă întreprinderea are suficiente active pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Mărimea acestui coeficient trebuie să fie între 1-2. Limita de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în caz contrar, întreprinderea va fi insolvabilă. O valoare prea mare a acestui indicator semnifică un nivel insuficient de utilizare a datoriilor pe termen scurt, ceea ce creşte costul capitalului întreprinderii, ori existenţa unor active curente într-un volum nejustificat şi poate rezulta pierderea valorii investite în active curente (de exemplu, imposibilitatea colectării creanţelor sau vânzării stocurilor de producţie finită). 2. Rata lichidităţii intermediare (testul acid) – calculată prin raportul dinte activele curente fără stocurile de mărfuri şi materiale şi datoriile pe termen scurt. Coeficientul nominalizat semnifică cota din datorii, pe termen scurt, pe care întreprinderea este capabilă s-o achite utilizând pentru aceasta mijloace băneşti, valorile mobiliare pe termen scurt şi creanţele comerciale pe termen scurt. Se consideră că mărimea acestui coeficient trebuie să fie în intervalul 0.75-0.8. Nivelul acestui coeficient depinde de mai mulţi factori, în special, de durata de rotaţie a documentelor la bancă, de termenul acordării creditului unor cumpărători, de capacitatea lor de plată etc. În calculul acestui coeficient, sunt cointeresaţi creditorii întreprinderii. 3. Fondul de rulment – determinat ca diferenţa dintre activele curente şi datoriile pe termen scurt. Acest indicator caracterizează lichiditatea şi echilibrul financiar pe termen scurt. O valoare pozitivă a fondului de rulment indică un risc de insolvabilitate mai mic. Fondul de rulment reprezintă excesul activelor curente peste datoriile pe termen scurt şi poate fi determinat în felul următor: Fondul de rulment = Active curente – Datorii pe termen scurt. Pe de altă parte, fondul de rulment reprezintă o parte a capitalului permanent folosită pentru finanţarea activelor curente şi, din acest punct de vedere modul de calcul poate fi prezentat prin formula: Fondul de rulment = Capital permanent – Active pe termen lung. Fondul de rulment reflectă marja de siguranţă a

întreprinderii, având în vedere decalajele care apar între

momentul încasării creanţelor de la clienţi şi cel al efectuării plăţilor către furnizori şi creditori.

108

Tabelul 3.3.2

Indicatorii

Indicatorii de lichiditate ai companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing* IMC leasing MAIB leasing Euroleasing 2004

Lichiditatea curentă Lichiditatea intermediară Fondul de rulment, mil. lei

2005

2004

2005

2004

2005

1.80

1.81

1.82

1.98

1.51

2.62

1.15

1.64

1.43

1.82

1.49

2.14

36.30

22.45

10.38

17.25

0.87

5.48

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

În privinţa lichidităţii, companiile analizate au poziţii bune, fără riscuri imediate de neplată. Valorile indicatorilor de lichiditate sunt înalte, şi reflectă solvabilitate înaltă. Pe de altă parte, un dezavantaj ar fi nivelul mic de utilizare a datoriilor pe termen scurt, mai ales în cazul companiei Euroleasing. Indicatorii gestionării datoriilor – caracterizează capacitatea întreprinderii de a plăti datoriile pe termen lung şi dobânzile. Aceşti indicatori caracterizează riscul financiar la companiile de leasing şi probabilitatea falimentului. Principalii indicatori ai gestionării datoriilor sunt: 1.

Coeficientul îndatorării globale, care se determină ca raport între datoriile şi totalul

activelor întreprinderii. Acest indicator măsoară

partea activelor unei întreprinderi

finanţate din contul datoriilor. O valoare mai mare a acestui indicator semnifică faptul că întreprinderea foloseşte mai multe credite, respectiv, are un risc financiar şi o probabilitate a falimentului mai mare. 2.

Coeficientul riscului financiar (debt-to-equity ratio), care se determină ca raport între

datorii şi capitalul propriu. Acest raport măsoară ce cantitate de datorii foloseşte întreprinderea la un leu investit de acţionari. Cu cât mai mare este acest raport, cu atât mai înalt se consideră riscul potenţial de a se afla sub influenţa creditorilor şi a riscului de a pierde controlul asupra afacerii. 3.

Capacitatea de acoperire a dobânzilor din profituri se determină ca raport între

profitul până la plata dobânzilor şi a impozitelor (adică profitul impozabil plus cheltuielile privind dobânzile) către cheltuielile privind dobânzile. Acest indicator serveşte la aprecierea capacităţii firmei de a suporta cheltuielile privind împrumuturile. Raportul prezentat caracterizează nivelul de protecţie a creditorilor de posibilitatea neachitării dobânzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic, el reflectă de câte ori întreprinderea a câştigat, pe parcursul perioadei, mijloacele necesare pentru

109

acoperirea dobânzilor. Este evident faptul că capacitatea de acoperire a dobânzii trebuie să fie supraunitară. Tabelul 3.3.3

Indicatorii

Indicatorii de îndatorare a companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing* IMC leasing MAIB leasing Euroleasing 2004

2005

2004

2005

2004

2005

Coeficientul îndatorării globale

0.96

0.79

0.96

0.88

0.94

0.93

Coeficientul riscului financiar

23.33

3.74

22.55

7.25

14.93

12.92

Capacitatea de acoperire a dobânzilor

1.28

1.54

1.04

1.07

1.46

1.42

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Companiile de leasing din Moldova au un grad de îndatorate înalt, datoriile ocupând peste 80% din totalul surselor de finanţare. Acest lucru este parţial explicabil prin prisma activităţii de leasing. Pe de altă parte, este alarmantă capacitatea redusă de plată a dobânzilor, care, în marea majoritate a cazurilor, este nesemnficativ diferită de unitate în asemenea condiţii: îndatorarea înaltă, profitabilitatea şi capacitatea de plată a dobânzilor redusă denotă că riscurile financiare sunt foarte înalte. Indicatorii rentabilităţii. Ratele de rentabilitate (profitabilitate) ocupă un loc important în sistemul indicatorilor de analiză financiară. Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit, oglindind într-o formă sintetică eficienţa întregii activităţi economice a întreprinderii. Măsura rentabilităţii este dată de un sistem de indicatori care măsoară gradul în care sunt utilizate diverse resurse ale întreprinderii. Sistemul de rate ale rentabilităţii include: 1. Rata profitului net - calculat prin raportul dintre profitul net către venituri. Acest indicator caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din venituri şi reflectă cât profit net în medie, primeşte întreprinderea la un leu venituri. Creşterea nivelului acestui coeficient mărturiseşte eficienţa gestionării

procesului operaţional. Nivelul acestui

indicator depinde de mărimea cotei impozitului pe venit şi de capacitatea întreprinderii de a folosi înlesnirile fiscale. Rata profitului net se analizează în dinamică şi cu cât este mai mare nivelul acestei rate, cu atât mai “bogaţi” sunt acţionarii. 2. Rentabilitatea economică - calculată prin raportul dintre profitul net către valoarea medie anuală a activelor. Indicatorul nominalizat caracterizează eficienţa activelor investite în activitate. De asemenea, reflectă şi toate schimbările ce au avut loc în economia întreprinderii indiferent de finanţare. Mărimea acestui coeficient poate fi şi negativă, atunci când întreprinderea suportă pierderi. Analiza ratei rentabilităţii economice se efectuează în dinamică, impunându-se condiţia că ea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei, pentru ca 110

întreprinderea să rămână competitivă. Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii economice mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier financiar. 3. Rata rentabilităţii financiare - calculată prin raportul dintre profitul net către valoarea medie anuală a capitalului propriu. Acest indicator măsoară randamentul capitalului propriu, deci al plasamentului financiar, pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiară reprezintă potenţialul de dividende maxim pe care întreprinderea îl poate oferi acţionarilor săi. Rentabilitatea financiară trebuie să fie mai mare decât rata dobânzii plătită creditorilor, deoarece acţionarii riscă mai mult decât creditorii. Tabelul 3.3.4

Indicatorii

Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing: IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing* IMC leasing MAIB leasing Euroleasing 2004

2005

2004

2005

2004

2005

Rata profitului net

11.9

22.3

2.4

4.2

12.2

13.0

Rentabilitatea economica

2.2

5.8

10.1

6.9

12.3

12.1

Rentabilitatea financiara

12.7

10.8

12.7

4.9

59.8

49.2

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Rentabilitatea întreprinderilor analizate diferă foarte mult, deoarece companiile de leasing au scopuri diferite, piaţa este în creştere şi evidenţa contabilă este diferită. Astfel, rata profitului net mare a IMC leasing din 2005 se datorează veniturilor din diferenţele de curs valutar, în timp ce rezultatele mai mari ale Euroleasing se datorează, în mare măsură, utilizării într-o mărime mai mare a levierului financiar. MAIB Leasing, la rândul ei, transferă cea mai mare parte a profiturilor către fondatorul său - Moldova-Agroindbank prin intermediul ratei dobânzii la sumele împrumutate. În cazul unor analize comparative, descompunerea unor indicatori financiari în factori de influenţă ar permite identificarea unor diferenţe privind managementul companiilor. Astfel, descompunând rentabilitatea financiară conform modelului Du Pont, putem analiza influenţa a trei factori asupra rentabilităţii întreprinderii [27, p.117-120]. Ideea de bază a modelului analizei factoriale a rentabilităţii financiare poate fi redată prin următoarea relaţie: Rentabilitatea financiară = Rentabilitatea vânzărilor x Rotaţia activelor x Levierul financiar

(3.3.1)

unde: Rata profitului net = Profit net / Venituri Rotaţia activelor = Venituri / Total active Levierul financiar = Active / Capital propriu 111

În baza datelor analizei financiare, descompunerea rentabilităţii financiare a întreprinderilor analizate a reflectat următoarea situaţie: Tabelul 3.3.5 Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing : IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing* Rentabilitatea financiară

Rata profitului net

Rotaţia activelor

Levierul financiar

IMC leasing

10.8

22.3

0.07

6.5

MAIB leasing

4.9

4.2

0.11

10.7

Euroleasing

49.2

13.0

0.21

17.7

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Euroleasing este cea mai performantă întreprindere, din punct de vedere al rentabilităţii financiare, deoarece reuşeşte să genereze un volum de vânzări mai mare având active mai mici, şi, respectiv, folosind capitalul împrumutat într-o proporţie mai mare. Performanţele reduse ale MAIB Leasing se datorează, în primul rând, gradului scăzut de profitabilitate şi rotaţiei lente a activelor. Sistemul de analiză financiară în baza ratelor financiare, propuse de autori, se bazează pe 4 grupe de indicatori, generalizaţi în tabelul 3.10. În urma analizelor efectuate în opinia autorilor, portofoliul companiilor trebuie echilibrat. De exemplu, MAIB Leasing, pentru următorii trei ani, prognozează reducerea segmentului autoturismelor şi camioanelor până la nivelul de 30%, iar 30-35% să revină imobilului şi ponderea rămasă să revină utilajului. BS Leasing, are ca perspective, în anul 2006, să-şi dubleze volumul vânzărilor în leasing, şi extinderea gamei produselor oferite. Compania Euroleasing, care, pentru anul 2006, estimează „o piaţă în creştere cu o lărgire esenţială a spectrului de produse de leasing, finanţarea mai intensă a utilajului şi echipamentului industrial, precum şi a imobilului, deoarece modificările la Legea leasingului favorizează acest lucru”. […] Adoptarea de către Parlament a noului pachet legislativ cu privire la leasing, inclusiv Legea cu privire la leasing şi amendamentele respective la Codul Fiscal, Codul Civil etc., este principala realizare a anului 2005. Extinderea naturii subiecţilor şi obiectelor de leasing, înlăturarea impozitului de 5%, echivalarea dobânzii de leasing cu rata dobânzii stabilită de băncile comerciale, sunt principalele prevederi ce au creat o situaţie favorabilă atât pentru locatori, cât şi pentru locatari.

112

Tabelul 3.3.6 Sistemul de indicatori financiari pentru analiza financiară a companiilor de leasing* Indicatorul

Metoda de calcul

Indicatorii de eficienţă

Rotaţia activelor Rentabilitatea

Venituri / total active medie

a

activelor

financiare

Venituri din dobânzi / active financiare

Costul mediu al datoriilor financiare

Cheltuieli privind dobânzile / datorii financiare

Marja de leasing

Rentabilitatea medie a activelor financiare – costul mediu al datoriilor financiare

Capacitatea de acoperire a cheltuielilor Venituri din dobânzi /cheltuieli comerciale, generale fixe

şi administrative

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curentă

Active curente / Datorii pe termen scurt

Lichiditatea intermediară (testul acid)

(Active curente – Stocuri) / Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment, mln lei

Active curente – Datorii pe termen scurt

Indicatori de îndatorare

Coeficientul îndatorării globale

Total Datorii / Total Active

Coeficientul riscului financiar

Total Datorii / Capital propriu

Capacitatea de acoperire a dobânzilor

(Profit impozabil + dobânzi) / Dobânzi

Indicatori de rentabilitate

Rata profitului net

Profit net / Venituri

Rentabilitatea economică

(Profit impozabil + dobânzi) / Valoarea medie anuală a activelor Profit net / Valoarea medie anuală a capitalului

Rentabilitatea financiară

propriu

*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

„Prin introducerea noii legi au fost scoase, practic, toate barierele de ordin legal şi fiscal. Este importantă, în momentul actual, armonizarea standardelor de evidenţă cu cele europene pentru a face cât mai transparente companiile de leasing, ceea ce, la rândul lor va uşura accesul investiţiilor străine în companiile de leasing”. 113

Problemele tipice cu care se confruntă societăţile de leasing din Moldova sunt insuficienţa resurselor financiare pentru satisfacerea cererii existente pe piaţă şi saturaţia pieţei leasingului auto. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adoptării unei reglementări mai eficiente referitoare la aplicarea procedurii de atacare în instanţă, în cazul în care locatarul nu respectă prevederile contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdată, se realizează lent. În prezent, supremaţia cantitativă a tranzacţiilor în leasing, este ocupată de automobile. Achiziţionarea maşinilor în leasing, datorită mai multor avantaje, a devenit o operaţiune comercială preferată de majoritatea persoanelor juridice sau fizice. În opinia analiştilor, creşterea vânzărilor de maşini noi în Moldova se datorează ultimelor modificări operate în legea cu privire la leasing, care facilitează accesul persoanelor fizice la operaţiunile de leasing. Un alt motiv este că automobilele constituie marfa cea mai lichidă de pe piaţa Republicii Moldova, se poate stabili preţul oricărui automobil, indiferent de vârstă şi marcă. De asemenea ponderea înaltă a autoturismelor pe piaţa de leasing, în momentul actual, se explică prin faptul că societatea din Moldova este o societate de consum, din care cauză leasingul este adesea folosit ca un instrument de procurare a bunurilor şi nu ca instrument de finanţare. În ceea ce priveşte utilajul de producere, acesta este unul special. Întreprinderea care achiziţionează acest utilaj în leasing, în cazul unei situaţii de faliment, al refuzului sau al rezilierii contractului de leasing, îl va transmite, ulterior, în proprietatea societăţii de leasing, care se va confrunta, la rândul ei, cu dificultăţile de realizare a utilajului respectiv pe piaţa secundară a Moldovei, care, deocamdată nu există. Totuşi, şi în acest caz, există o soluţie aplicată pe larg în alte state, conform căreia furnizorul utilajului se obligă să-l cumpere contra valorii reziduale din contractul de leasing, în cazul în care clientul nu mai este interesat de derularea contractului. Problema este că nu toţi distribuitorii sau dealerii de utilaj din Moldova acceptă astfel de condiţii impuse de societăţile de leasing din acelaşi motiv menţionat anterior, lipsa unei pieţe secundare pentru utilaj industrial în Moldova. Aceasta situaţie, însă nu se extinde asupra anumitor echipamente şi utilaje de calibru mai mic, precum ar fi calculatoarele personale, utilajul din domeniul agro-industrial şi alimentar şi altele. În prezent, companiile au tendinţe de lansare a proiectelor de finanţare a imobilului, inclusiv a locuinţelor, însă constatăm că baza legislativă a Moldovei este imperfectă pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi. Pe de altă parte, leasingul imobilului poate fi o soluţie pentru familiile care nu pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar şi o bună plasare a economiilor.

114

3.4. Previziunea financiară – metodă de optimizare a activităţii de leasing în Republica Moldova

În prezent, piaţa leasingului se extinde semnificativ, în Republica Moldova. Pe parcursul ultimilor doi ani, vânzările în leasing au cunoscut o creştere constantă, în fiecare an înregistrând un volum dublu, comparativ cu anul precedent. După cum am menţionat, creşterea vânzărilor se explică prin introducerea modificărilor în Legea leasingului, conform cărora subiecţi ai leasingului au devenit şi persoanele fizice. De asemenea, tot mai mulţi agenţi economici au început să înţeleagă avantajele leasingului şi să apeleze frecvent la el. Aceşti factori au determinat cererea sporită pe acest segment de piaţă, care, în ultimul timp, a devenit mult mai mare decât oferta. Pe de altă parte, există şi un element mai puţin atractiv pentru locatari în procesul de leasing - rata dobânzii anuale relativ înaltă. Condiţiile ideale pentru clienţi, ar fi termenul de leasing de 10 ani şi o rată anuală de 4-5%. Deocamdată, acest lucru este imposibil pentru companiile de leasing. Trebuie să se înţeleagă că rata anuală de leasing poate să descrească doar în momentul apariţiei condiţiilor de creditare mai avantajoase şi ieftine. Previziunea financiară în cadrul companiilor de leasing este o funcţie managerială şi prezintă un proces de elaborare şi aprobare a unor obiective cantitative şi a metodelor de atingere a acestor obiective. Necesitatea planificării decurge din următoarele premise: 1. Necesitatea anticipării viitorului şi eliminarea incertitudinii privind rezultatele financiare. 2. Necesitatea coordonării activităţii tuturor departamentelor în cadrul întreprinderii. 3. Necesitatea optimizării consecinţelor posibile ale activităţii economico-financiare. Procesul de planificare este relativ uniform de la companie la companie, însă prezintă particularităţi, mai ales în cazul companiilor, ce prestează servicii financiare. În opinia noastră, în funcţie de specificul activităţii întreprinderii, există două abordări ale procesului de previziune: 1. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul de vânzări aşteptat. Această abordare este adecvată pentru majoritatea întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii etc. Esenţa planificării, în acest caz, constă în determinarea volumului vânzărilor şi modelarea tuturor celorlalţi indicatori în funcţie de volumul aşteptat al vânzărilor. Adică un volum de vânzări mai mare ar însemna că întreprinderea are nevoie de active curente, active pe termen lung mai mari, surse de finanţare mai mari, şi respectiv, va efectua cheltuieli mai importante. În acest caz, previziunea financiară se începe cu previziunea raportului privind rezultatele financiare. 2. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul activelor investite în afacere. Această abordare susţine că rezultatele financiare ale întreprinderii depind, în primul rând, de

115

volumul de bani investit în active. Această abordare este propice mai ales instituţiilor financiare, companiilor ce se ocupă cu gestiunea imobilului etc. În cazul companiilor de leasing, ambele abordări pot fi acceptate, în dependenţă de metoda de evidenţă contabilă a operaţiunilor de leasing. Prima metodă (adică previziunea financiară pe baza previziunii vânzărilor) se aplică companiilor ce practică leasingul la vânzare (sales type leasing). Leasingul la vânzare presupune tratarea companiei de leasing ca vânzător al utilajului. Compania de leasing este privită ca producător sau ca dealer al utilajului. Astfel, veniturile din activitatea de leasing sunt împărţite în două părţi: 1. Veniturile din activitatea operaţională – la care se include preţul utilajului, şi 2. Veniturile din activitatea de investiţii – la care se includ veniturile sub formă de dobânzi. În acest caz, întreprinderea înregistrează venituri din vânzarea utilajului, în momentul încheierii contractului de leasing, costul utilajului este trecut la cheltuieli şi, dacă preţul utilajului depăşeşte costul lui, întreprinderea va înregistra şi profit. În bilanţul contabil, se înregistrează creanţe pe termen lung în mărimea datoriei arendaşului faţă de compania de leasing. Conform datelor analizate, companiile Euroleasing şi RTK leasing practică o asemenea tratare a contabilităţii operaţiunilor de leasing. Din acest punct de vedere, rezultatele financiare depind de veniturile din vânzări şi de mărimea creanţelor comerciale pe termen lung. De fapt, operaţiunile companiei Euroleasing presupun procurarea utilajelor de la vânzători şi apoi transmiterea lor în arendă financiară arendaşilor. O altă abordare a contabilităţii operaţiunilor de leasing şi, implicit, a metodei de planificare adoptate, este tratarea leasingului ca operaţiune de creditare a arendaşului – Leasing financiar direct (direct-financing lease). Arendatorul nu este nici producător, nici dealer al activului. În momentul producerii operaţiunii de leasing, compania de leasing nu înregistrează venituri din activitatea operaţională, ci doar creanţe pe termen lung în mărimea datorată de arendaş. În momentul încasării plăţilor de leasing, compania de leasing va înregistra venituri din activitatea financiară (venituri din arendă finanţată pe termen lung) şi va reduce proporţional creanţele pe termen lung. În acest caz, rezultatele financiare viitoare depind de mărimea activelor financiare (valoarea portofoliului de leasing) şi de mărimea dobânzilor la credite pe piaţă, pentru că în spatele companiilor de leasing stau instituiţii financiare, ce finanţează achiziţia utilajelor. În Republica Moldova, o asemenea tratare a leasingului este specifică companiilor IMC Leasing şi MAIB Leasing.

116

Procesul de previziune, în cadrul companiilor de leasing, se desfăşoară conform următorului scenariu: 1. Planificarea activelor financiare viitoare (portofoliului de leasing); 2. Planificarea mărimii dobânzilor aplicate leasingului şi creditelor folosite pentru finanţarea leasingului; 3. Planificarea veniturilor din vânzări şi operaţionale; 4. Elaborarea Bugetului Costului Vânzărilor; 5. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor Generale şi Administrative; 6. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor comerciale şi altor cheltuieli operaţionale; 7. Elaborarea Bilanţului Contabil previzionat; 8. Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare; 9. Elaborarea Bugetului Fluxurilor de Mijloace Băneşti. Primul pas, în procesul de planificare financiară, este estimarea corectă a volumului activelor financiare viitoare. Astfel, elaborarea modelului de previziune pentru cele 4 companii analizate este prezentată pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.1. (Anexa 6), IMC Leasing în tabelul 3.4.5. (Anexa 7), Euroleasing în tabelul 3.4.9. (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.13. (Anexa 9). Estimarea volumului portofoliului operaţiunilor de leasing se efectuează în baza datelor istorice (tabelul 3.4.17.). Tabelul 3.4.17 Portofoliul operaţiunilor de leasing al principalilor operatori de pe piaţa din R. Moldova, (mln. Lei)* 2003 2004

2005

Euroleasing

28.0

32.8

35.8

MAIB Leasing

48.2

63.1

134.0

IMC Leasing

0.0

27.0

85.9

RTK Leasing

13.1

15.0

17.8

Total

89.3

137.9

273.5

54%

98%

Creşterea anuală

*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor de leasing

Piaţa leasingului este o piaţă relativ nouă, de aceea, creşterea economică este semnificativă. Companiile au raportat creşteri spectaculoase, de aceea este logic a aştepta menţinerea unor nivele înalte de creştere şi în anii următori. Însă, e clar că e dificilă menţinerea unui nivel înalt de creştere economică pe termen lung, de aceea noi am considerat o perioadă de 5 ani de creştere economică supranormală (adică mai mare decât PIB). După 5 ani, creşterea 117

economică a pieţei leasingului în Republica Moldova se va apropia de creşterea economică a ţării, adică de creşterea PIB-lui (tabelul 3.4.18). Tabelul 3.4.18 Nivelul real şi planificat de creştere economică a companiilor de leasing din Republica Moldova, (%)* Companiile de leasing

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Euroleasing

17.3

9.0

20.0

16.8

13.5

10.3%

7.0

MAIB Leasing

30.8

112.4

30.0

24.5

19.0

13.5%

8.0

IMC Leasing

n/m

217.9

35.0

27.8

20.5

13.3%

6.0

RTK Leasing

14.2

25.0

21.2

17.4

13.6

9.8%

6.0

Media

20.8

91.1

26.6

21.6

16.7

11.7%

6.8

*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor

Piaţa de leasing din Republica Moldova, în baza estimărilor noastre, va creşte de 2.3 ori şi va depăşi 600 de milioane lei. Astfel, că întreprinderile din ramură vor beneficia de creşteri importante ale rezultatelor financiare. Cu toate acestea, piaţa de leasing nu va constitui nici 5% din piaţa creditelor bancare, deci va fi încă o piaţă mică (figura 3.4.1). 700 622,36 581,65

600 516,16

500 436,3

400

352,63

300

273,47

200 137,8

100

89,3

0 2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Figura 3.4.1. Volumul pieţei de leasing a 4 operatori analizaţi, (mln. Lei)* *Sursa: elaborată de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor de leasing

118

În etapa a II-a procesului de planificare, vor fi estimate volumul dobânzilor la operaţiunile de leasing şi creditele folosite pentru finanţarea operaţiunilor de leasing de către companiile de leasing. Pe termen lung, se va respecta legea preţului unic şi a parităţii puterilor de cumpărare, adică convergenţa ratelor dobânzilor de pe pieţele locale cu cele de pe pieţele internaţionale, de aceea e de aşteptat ca ratele dobânzilor percepute şi cele folosite pentru refinanţare să se reducă la nivelul celor internaţionale. În plus, companiile locale de leasing folosesc ajustarea ratelor dobânzilor la modificarea cursului valutar, astfel că se reduce riscul inflaţiei şi riscul valutar. Veniturile operaţionale se planifică, de asemenea, în baza datelor istorice. Previziunea se face pornind de la analiza cifrei vânzărilor în ultimii 5-10 ani (figura 3.4.2.). În baza tendinţelor identificate, inovaţiilor aduse produselor, factorilor de mediu intern şi extern, se poate anticipa un anumit volum de vânzări. Fiecare companie funcţionează într-un mediu economic competitiv specific. De aceea, la început, trebuie efectuată o analiză externă a pieţei: cererea, segmentarea, produsele substituente (în cazul nostru –creditul bancar), concurenţa etc.

0.14 0.13 0.12 0.11 0.1 0.09 0.08 0.07 0.06 0.05 0.04

2004

2005

2006

2007

2008

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung

2009

2010

Dobînzi, % datorii

Figura 3.4.2. Ratele dobânzilor percepute şi plătite de companiile de leasing în perioada 2004-2010*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate, estimările autorului. Apoi compania trebuie să analizeze informaţiile provenite din sursele interne – departamentul de marketing: preferinţele consumatorilor, previziunile preliminare ale dealerilor 119

etc. De asemenea, trebuie analizate eventualele efecte pozitive ale campaniilor publicitare promovate de întreprindere. Aceste date servesc la corectarea volumului vânzărilor obţinută în baza evaluării trendului. Dacă volumul vânzărilor este previzionat greşit, atunci consecinţele pot fi negative pentru întreprindere. De exemplu, dacă vânzările au fost estimate la un nivel mult mai mare decât în realitate, la întreprindere stocurile de produse finite pot fi în exces, care nu va putea fi comercializat sau capacităţile de producţie vor fi utilizate la un nivel redus. Aceasta va conduce la încetinirea vitezei de rotaţie a activelor fie datorită stocurilor, fie datorită excesului volumului de produse, fie la creşterea cheltuielilor de deţinere a stocurilor sau de deservire a utilajului etc. Dacă s-a anticipat un nivel de vânzări mult mai mic decât cel din realitate, întreprinderea nu va fi capabilă sa facă faţă cerinţelor tuturor consumatorilor. Comenzile nerealizate se vor acumula, termenul de livrare se va mări, iar clienţii vor fi deserviţi mai puţin din partea companiei şi, în final, e posibilă apelarea la concurenţi. În ambele cazuri, rentabilitatea întreprinderii se va micşora şi va influenţa preţul de piaţă al acţiunilor. În cazul în care întreprinderea s-a finanţat prin împrumuturi, problemele apărute pot conduce la insolvabilitatea întreprinderii. În baza datelor despre volumul veniturilor operaţionale, creşterea activelor financiare, se planifică costurile operaţionale. De regulă, sunt două abordări în planificarea cheltuielilor şi consumurilor: abordarea procentului din vânzări (sau din activele şi pasivele financiare) pentru consumurile şi cheltuielile variabile şi ajustarea la rata inflaţiei şi necesităţile interne pentru cheltuielile şi consumurile fixe. Costul vânzărilor se determină ca procent din vânzările nete ale companiei. Cheltuielile generale administrative şi comerciale, se divizează pe elemente, iar nivelul viitor al fiecărui element se previzionează separat. Se identifică factorii ce influenţează decisiv aceste cheltuieli, cum ar fi numărul personalului administrativ, valoarea mijloacelor fixe, activelor nemateriale. Cheltuielile din anii precedenţi şi planificarea se efectuează în funcţie de evoluţia factorilor de influenţă. Întreprinderile cu creştere economică rapidă raportează creşteri importante ale cheltuielilor sus-menţionate, deoarece au nevoie de creşterea personalului, de active pe termen lung pentru a susţine creşterea economică. Cel mai important element de alte cheltuieli operaţionale – dobânzile se planifică în funcţie de mărimea aşteptată a dobânzilor şi de mărimea creditelor aşteptate pentru finanţarea operaţiunilor de leasing. Alte elemente ale acestor cheltuieli pot creşte cu o anumită rata stabilă, de regulă, rata inflaţiei aşteptate. 120

Pentru previziunea bilanţului contabil, se utilizează metoda procentului din vânzări. Această metodă se bazează pe următoarele particularităţi: a. Majoritatea poziţiilor din activ variază odată cu variaţia volumului vânzărilor. b. Valorile curente ale tuturor activelor sunt optime pentru valorile curente ale volumului de vânzări. Elaborarea Bilanţului Contabil previzionat pentru cele 4 companii analizate este realizată pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.2. (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.6. (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.10. (Anexa 8) şi RTK leasing, în tabelul 3.4.14. (Anexa 9). În cadrul previziunii, se va lua în considerare variaţia activelor şi pasivelor faţă de variaţia activelor financiare, deoarece pentru o companie de leasing veniturile din vânzări nu sunt cele mai importante. 1. Prima etapă al acestei metode este separarea poziţiilor de bilanţ între cele dependente de volumul activelor financiare şi cele independente. În cazul nostru, creanţele comerciale, datoriile financiare, datoriilor calculate sunt dependente de mărimea activelor financiare pe termen lung. Astfel, o creştere a activelor financiare a condus la o creştere adecvată a acestor active şi pasive. 2. În cazul activelor materiale pe termen lung, activelor nemateriale pe termen lung, stocurilor şi datoriilor comerciale, s-au planificat valorile viitoare pe baza trendului din anii precedenţi atribuindu-se nivelele de creştere (sau descreştere) a lor în funcţie de evoluţia veniturilor din activitatea operaţională şi de evoluţia activelor financiare. Astfel, mărimea activelor curente a fost legată de evoluţia veniturilor operaţionale, în timp ce evoluţia activelor materiale pe termen lung a considerat şi creşterea activelor financiare. 3. Capitalul propriu se capitalizează cu mărimea profitului reţinut la întreprindere. De regulă, profitul reţinut = profitul net – dividende. Pe baza datelor istorice, s-a determinat că întreprinderile nu au distribuit dividende, de aceea considerăm oportună capitalizarea integrală a profitului net. 4. Datoriile pe termen lung şi datoriile financiare pe termen scurt se reduc cu mărimea datoriilor ce trebuie rambursate în anul planificat, iar mărimea lor viitoare depinde de mărimea activelor financiare planificate. Astfel, activele planificate se însumează, la fel şi pasivele. Se compară totalul activelor cu totalul pasivelor. În cazul în care activele sunt mai mari decât pasivele, întreprinderea va avea nevoie de surse suplimentare de finanţare. În cazul în care pasivele sunt mai mari decât activele, întreprinderea dispune de mijloace băneşti în exces şi poate recurge la răscumpărarea acţiunilor sau la rambursarea unor datorii. 5. În cazul în care deficitul de resurse financiare se acoperă din contul unui credit, trebuie recalculat profitul net, deoarece un credit nou presupune cheltuieli cu dobânzi mai mari. 121

În procesul de planificare a activităţii companiilor de leasing, considerăm că trebuie să se ţină cont de următoarele: •

De regulă, orice creştere a activelor financiare conduce la o creştere a celorlalte active şi a rezultatelor financiare viitoare.

•

Creşterea activelor implică creşterea necesarului de finanţare din exterior.

•

Distribuirea de dividende contribuie la creşterea necesarului de finanţare din exterior.

Deoarece creşterea activelor nu este permanent proporţională cu nivelul vânzărilor, se mai folosesc şi metode statistice de previziune. Aceste metode se bazează pe determinarea unor legităţi în evoluţia activelor faţă de evoluţia vânzărilor. De regulă, se aplică metoda regresiei liniare sau metoda previziunii pe elemente specifice, cum ar fi examinarea activelor în funcţie de eficienţa utilizării, capacitatea de producţie şi alte variabile etc. În baza bugetelor elaborate anterior, poate fi elaborat Raportul previzionat privind rezultatele financiare. Rezultatele operaţionale sunt corectate cu rezultatele anticipate din activitatea de investiţii şi financiară. Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare pentru cele 4 companii analizate este realizată pentru MAIB Leasing, în tabelul 3.4.3 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.7 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.11 (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.15 (Anexa 9). Rezultatul activităţii de investiţii se planifică în funcţie de evoluţiile istorice ajustate, după caz, la o rată de creştere a veniturilor operaţionale sau a activelor financiare. În procesul previziunii rezultatului financiar, se cuantifică mărimea veniturilor din arendă pe termen lung ce trebuie determinate prin produsul dobânzilor aşteptate a fi încasate (figura 3.4.2) şi volumul activelor financiare pe termen lung planificate. De asemenea, aceste rezultate sunt corectate, după caz, cu veniturile sau cheltuielile rezultate din modificarea cursurilor valutare aşteptate. Aceste informaţii mai trebuie corectate cu aspectele fiscale de desfăşurare a activităţii. În cazul nostru, am previzionat un nivel de 15% al cotei impozitului pe venit. Planificarea fluxurilor de mijloace băneşti a fost efectuată în baza datelor bilanţului contabil şi a rezultatelor financiare aplicând metoda indirectă. Elaborarea Bugetului Fluxurilor de Mijloace Băneşti pentru cele 4 companii analizate este prezentată pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.4 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.8 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.12 (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.16 (Anexa 9). Metoda indirectă de planificare a fluxurilor de mijloace băneşti constă în corectarea profitului net, ţinând cont de operaţiunile nemonetare şi modificarea activelor curente (stocuri, creanţe), datoriilor pe termen scurt (datorii creditoare comerciale, datorii calculate). Pentru determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea operaţională, a fost folosită următoarea relaţie 122

FMBO = PO-CIV+ UA ± ∆ S ± ∆ CC± ∆ DCTS ± ∆ DCCTS, (3.4.1)

unde: FMBO exprimă fluxul de mijloace băneşti din activitatea operaţională; PO – profitul operaţional; CIV –cheltuielile privind impozitul pe venit; UA – uzura şi amortizarea activelor pe termen lung; ∆ S – modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale; ∆ CC – modificarea creanţelor comerciale pe termen scurt; ∆ DCTS – modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt; ∆ DCCTS – modificarea datoriilor calculate pe termen scurt, unde, pentru determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea de investiţii a fost folosită următoarea relaţie: FMBI = RI ± ∆ ANTL ± ∆ AMTL± ∆ AFTL,

(3.4.2)

unde: FMBI indică fluxul de mijloace băneşti din activitatea de investiţii; RI – rezultatul din activitatea de investiţii; ∆ ANTL – modificarea activelor nemateriale pe termen lung; ∆ AMTL – modificarea activelor materiale pe termen lung; ∆ AFTL – modificarea activelor financiare pe termen lung. Pentru determinarea fluxurilor de mijloace băneşti din activitatea financiară a fost folosită următoarea relaţie: FMBF = RF ± ∆ DTL ± ∆ DFTS± ∆ CSS – Div,

(3.4.3)

unde: FMBI exprimă fluxul de mijloace băneşti din activitatea financiară; RF – rezultatul din activitatea financiară; ∆ DTL – modificarea datoriilor pe termen lung; ∆ DFTS – datoriilor financiare pe termen lung; ∆ CSS – modificarea capitalului statutar şi suplimentar; Div - plata dividendelor. Iar fluxul de mijloace băneşti net se determină prin suma fluxurilor de mijloace băneşti din toate activităţile întreprinderii: FMBN = FMBO+FMBI+FMBF

(3.4.4)

Concluziile principale formulate în baza rezultatelor procesului de previziune privind direcţiile dezvoltării activităţii de leasing la întreprinderile analizate, în Republica Moldova, sunt următoarele: 1. Previziunea activităţii companiilor de leasing diferă de previziunea activităţii

companiilor industriale, comerciale de servicii tipice.

123

2. Rezultatele financiare ale companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de 3

indicatori: mărimea activelor financiare, mărimea datoriilor financiare şi de diferenţa dintre dobânzile încasate de activele financiare şi dobânzile plătite furnizorilor de fonduri. 3. Diferenţele în evidenţa contabilă denotă deosebirile în

procesul de planificare,

diferit de la o companie de leasing la alta. Astfel, am identificat două metode de analiză financiară a leasingului: la vânzare sau de finanţare directă. 4. Piaţa de leasing în R. Moldova este în stadiu de formare, de aceea companiile de

leasing raportează nivele mari de creştere a rezultatelor financiare şi o profitabilitate adecvată. 5. În următorii 5 ani, piaţa de leasing din R. Moldova se va stabiliza şi segmenta,

astfel încât competitivitatea pe această piaţă va rămâne înaltă. 6. Companiile cu un suport financiar obţinut de la băncile comerciale au şanse mai

mari de menţinere a poziţiei pe această piaţă. Leasingul este o formă flexibilă utilizată în finanţarea utilajelor şi a echipamentelor pentru dezvoltarea întreprinderilor. Această tehnică de finanţare acordă un suport financiar agenţilor economici, care au deficienţe în obţinerea creditelor de la bănci, ori nu acceptă condiţiile de ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi oferă dinamismul comercial. De aceea, leasingul – ca tehnică de finanţare – vizează, în primul rând, întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii, creşterea performanţelor şi valorificarea potenţialului economic, iar în plan general asigură progresul tehnic. Analiza şi previziunea financiară efectuate pentru companiile de leasing reflectă stabilitate financiară şi creştere a volumului de tranzacţii. De asemenea, aceste companii se află în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite realizarea dezvoltării spectaculoase a pieţei leasingului. Această situaţie va fi mai performantă odată cu apariţia instituţiilor financiare internaţionale investitoare în domeniul leasingului în Republica Moldova, ceea ce va influenţa considerabil problema accesului la resursele financiare, la costurile mai mici şi, implicit, micşorarea ratelor de leasing.

124

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În urma cercetărilor realizate, s-au formulat următoarele concluzii: 1. Experienţa evoluţiei pieţei de leasing, în ţările cu economie dezvoltată, demonstrează că factorii de bază care asigură o ascensiune continuă a serviciilor de leasing sunt uzura accelerată a activelor care formează obiectul leasingului şi susţinerea complexă a acestor activităţi din partea statului. 2. Leasingul este o formă flexibilă utilizată în finanţarea utilajelor şi a echipamentelor pentru dezvoltarea întreprinderilor. Această tehnică de finanţare acordă un suport financiar agenţilor economici care au deficienţe în obţinerea creditelor de la bănci, ori nu acceptă condiţiile de ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi oferă dinamismul comercial. De aceea, leasingul – ca tehnică de finanţare – vizează, în primul rând, întreprinderile care urmăresc extinderea activităţii, creşterea performanţelor şi valorificarea potenţialului economic, iar, în plan general, asigură progresul tehnic. 3. Reglementarea raporturilor de leasing, în unele state europene, se efectuează printr-un cadru legislativ distinct, sau cadrul legal este determinat de Codul Civil şi de legile care reglementează activitatea antreprenorială, iar, în plan instituţional, companiile de leasing sunt constituite în asociaţii naţionale de leasing, în plan continental şi regional, în diferite asociaţii. 4. Liberalizarea economiilor statelor Europei Centrale şi de Est, amplificată de dorinţa lor de a se integra în circuitul economic mondial, a asigurat o dinamică ascendentă a pieţei de leasing, atrăgând investiţii străine semnificative în acest sector. În ultimii ani, aportul tranzacţiilor de leasing denotă ponderi crescătoare din investiţiile totale în capitalul fix din aceste ţări. 5. Leasingul constituie o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova şi, cu toate că primele afaceri din domeniu au fost înregistrate încă în anii 90, aportul leasingului în PIB este nesemnificativ. 6. Incidenţa semnificativă a fiscalităţii asupra activităţii agenţilor economici impune acestora găsirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. În acest context, leasingul poate constitui o soluţie, în ceea ce priveşte achiziţionarea de echipamente, autovehicule etc. Principalul argument îl reprezintă compatibilizarea fluxului de numerar cu cheltuielile deductibile astfel, încât profitul obţinut de companie să fie acoperit în mod satisfăcător de lichidităţile firmei. 7. Modalităţile de finanţare existente îmbracă forme dintre cele mai diverse, în contextul dinamicii complexe a schimburilor economice. Finanţarea prin leasing financiar este o formă specială de creditare, de aici şi natura diversă a instituţiilor care desfăşoară operaţiuni de leasing – de la instituţii specializate, bănci şi societăţi de asigurare. 125

8. Factorii stimulatori ai dezvoltării leasingului constituie avantaje fiscale, în comparaţie cu creditarea bancară (uzura accelerată, inclusiv atribuirea plăţilor de leasing la costuri de producţie etc.), modalitatea accesibilă de finanţare a mijloacelor fixe, precum şi riscurile moderate pentru vânzătorii de automobile şi utilaje fabricate de producătorii autohtoni. 9. Noua lege cu privire la leasing conferă dreptul de a beneficia de operaţiile de leasing atât persoanelor juridice, cât şi celor fizice. Legea simplifică procedura de rambursare a activelor livrate în leasing, dar neachitat în termenul prevăzut: actualmente, astfel se efectuează în decurs de cinci zile, conform unei proceduri prevăzute de Codul de Procedură Penală. Totodată, barierele principale pentru extinderea acestor afaceri sunt caracterul contradictoriu al cadrului normativ şi legislativ ale leasingului, costul înalt al tranzacţiilor de leasing, ca urmare a aplicării TVA şi taxelor vamale, subdezvoltarea infrastructurii de asigurări a activităţii de leasing. 10. În Republica Moldova, principalele

active finanţate prin

leasing financiar sunt

mijloacele de transport şi utilajul agricol, având impact pozitiv în dezvoltarea industriei, agriculturii, transportului, modernizării mijloacelor de producţie etc. 11. Metodele existente de calculare a uzurii în condiţiile costului mare al obiectelor de leasing şi costului relativ ridicat pentru dobânzile la credite limitează sferele de aplicare a leasingului în Moldova, precum şi reduce capacitatea lui de a deveni un factor investiţional principal în renovarea echipamentelor, utilajelor şi tehnologiilor din sectorul real al economiei. 12. În baza analizei situaţiei economice a companiilor de leasing, s-a constatat o stabilitate financiară relativă. Una dintre problemele majore se referă la acumularea capitalului suficient pentru introducerea schimbărilor semnificative pe piaţa leasingului. 13. Pentru leasingul de echipament, evaluarea echipamentului în sine este la fel de importantă ca şi evaluarea credibilităţii solicitantului de credit. Caracteristicile echipamentului au o importanţă deosebită, deoarece acestea pot afecta bonitatea tranzacţiei, punându-se sub semnul întrebării chiar eficienţa afacerii. Existenţa informaţiei despre parametrii tehnici ai echipamentului oferit în leasing conduce la alegerea structurii financiare optime, astfel încât sunt evaluate toate avantajele şi dezavantajele aferente surselor de finanţare şi, respectiv, a factorilor de risc. 14. Procesul de evaluare a deciziilor investiţionale, în cazul în care leasingul financiar este o metodă de finanţare, presupune anumite particularităţi. Particularităţile se referă la următoarele aspecte: (1) determinarea fluxurilor financiare pozitive generate de investiţia finanţată prin leasing; (2) determinarea costului mediu ponderat al capitalului pentru actualizarea fluxurilor

126

investiţionale; şi (3) determinarea bugetului investiţional al companiei în baza analizei investiţionale. 15. Analiza şi previziunea financiară efectuată pentru companiile de leasing reflectă stabilitate financiară şi creştere a volumului de tranzacţii. De asemenea, aceste companii se află în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite să realizeze dezvoltarea spectaculoasă a pieţei leasingului. Această situaţie va fi mai performantă, odată cu apariţia instituţiilor financiare internaţionale investitoare în domeniul leasingului în Republica Moldova, ceea ce va influenţa considerabil problema accesului la resursele financiare, la costurile mai mici şi implicit micşorarea ratelor de leasing. 16. Planificarea în cadrul companiilor de leasing se prezintă ca o combinaţie între planificarea activităţii unei întreprinderi industriale şi planificarea activităţii unei instituţii financiare. Volumul veniturilor companiei de leasing combină atât venituri din vânzarea echipamentelor şi utilajelor, cât şi venituri importante din activitatea investiţională. Astfel, că dintr-un punct de vedere, activitatea de leasing este o activitate comercială de vânzare a utilajelor şi echipamentelor, iar din alt punct de vedere este o activitate de creditare a agenţilor economici. 17. Companiile au tendinţe de lansare a proiectelor de finanţare a imobilului, inclusiv a locuinţelor, însă constatăm că baza legislativă a Moldovei este imperfectă pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi. Pe de altă parte, leasingul imobilului poate constitui o soluţie pentru familiile care nu pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar şi o bună plasare a economiilor. 18. Ritmul de creştere

relativ modest de dezvoltare a pieţei serviciilor de leasing

în

Moldova este condiţionat, nu numai de mediul investiţional din economie, dar şi de efortul redus din partea instituţiilor publice în promovarea acestor servicii. Tendinţele pentru perioada imediat următoare pot fi considerate favorabile din punct de vedere al profiturilor. Companiile de leasing trebuie să limiteze nivelul investiţiilor şi să-şi orienteze activităţile spre obţinerea eficienţei optime, în condiţiile creşterii economice sustenabile. Sinteza rezultatelor şi concluziile realizate în cadrul cercetării permit formularea următoarelor recomandări: 1. În Republica Moldova, pentru asigurarea climatului investiţional favorabil, este benefică utilizarea leasingului financiar în cadrul activităţilor investiţionale. 2. Acţiunile şi măsurile de susţinere a leasingului, în Republica Moldova, în majoritatea cazurilor, poartă un caracter declarativ, de aceea pentru elaborarea şi implementarea lor este oportună elaborarea unui program complex în domeniul dat şi actualizarea unor acte legislative 127

şi normative, ce ar facilita derularea afacerilor de leasing şi ar prevedea finanţarea bugetară pentru unele domenii prioritare. 3. Aplicarea cadrului fiscal, precum şi utilizarea metodei accelerate de uzură nu trebuie să fie percepute numai sub aspectul acordării unor facilităţi, dar să constituie premise în extinderea leasingului. Uzura accelerată este concepută ca o metodă de diminuare a bazei impozabile în activitatea întreprinderii, de fapt, este profitabilă pentru stat prin recuperarea rapidă a valorii activelor şi stimularea procesului investiţional în activitatea de producţie. 4. Dezvoltarea sectorului financiar, în Republica Moldova, trebuie să beneficieze de un regim fiscal preferenţial. 5. Fondarea, în Republica Moldova, a Asociaţiei Naţionale a companiilor de leasing în scopul creşterii atractivităţii pieţei serviciilor de leasing în Moldova şi promovarea intereselor tuturor participanţilor pe piaţa de leasing. 6. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adoptării unei reglementări mai eficiente referitoare la procedurile juridice, în cazul în care locatarul nu respectă prevederile contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdată, se realizează lent. 7. Aderarea la Convenţia de la Ottawa, care va permite companiilor străine de a încheia contractele de leasing în condiţiile reglementărilor internaţionale. 8. Apreciem faptul că societăţile de leasing trebuie să stabilească sisteme proprii de evaluare şi control al riscurilor, astfel încât să evite apariţia acestora sau atunci când riscurile apar să deţină proceduri bine determinate de administrare a lor. Considerăm că acest lucru se poate realiza prin existenţa infrastructurilor necesare, inclusiv a implementării de platforme şi programe informatice adecvate, care să aibă capacitatea de a furniza informaţiile necesare cunoaşterii situaţiei în cele mai mici detalii. 9. În urma analizei elaborate, constatăm faptul că, în prezent, industria leasingului din Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizată, ceea ce induce ideea existenţei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pieţe financiar-bancare. 10. Faptul că, în Republica Moldova, piaţa de leasing este o piaţă tânără şi cu un istoric foarte scurt nu se poate discuta despre existenţa unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât considerăm că, pentru moment, ar fi trebuit să existe un capital minim acceptat de cel puţin 20% din ceea ce se impune la instituţiile de credit (bănci). 11. Considerăm că este utilă existenţa unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul pieţei de leasing din Republica Moldova. Apreciem că, numai în acest fel, pe de-o parte, 128

activitatea de leasing va fi susţinută de un capital minim necesar, determinat în funcţie de evaluarea corectă a riscurilor asumate, iar, pe de altă parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas spre aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarcăm faptul că, prin aplicarea Acordului Basel II, se implementează noi coordonate de determinare a gradului de adecvare a capitalului instituţiilor de credit şi a societăţilor de leasing financiar prin intermediul utilizării ratingurilor acordate de către agenţiile specializate. 12. Ţinând cont de diferenţele şi specificul informaţiei financiare prezentate de companiile de leasing, analiza financiară trebuie completată cu indicatori specifici. Considerăm importantă folosirea unui sistem de indicatori (rate) pentru analiză financiară a companiilor de leasing. Utilizarea unei metodologii specifice de planificare a activităţii companiilor de leasing şi elaborarea strategiilor de dezvoltare şi diversificarea serviciilor prestate. 13. În procesul de planificare a activităţii companiilor de leasing trebuie ţinut cont faptul că orice creştere a activelor financiare, conduce la o creştere a celorlalte active şi a rezultatelor financiare viitoare, care la rândul lor implică creşterea necesarului de finanţare din exterior. Utilizarea leasingului financiar trebuie să devină practica uzuală în Republica Moldova, deoarece majorarea venitului reinvestit demonstrează sporirea încrederii investitorilor, contribuie la armonizarea şi claritatea aplicării sistemului de leasing, asigură dezvoltarea unui mediu atractiv atât pentru investitorii locali, cât şi pentru cei străini.

129

BIBLIOGRAFIE Acte legislative şi normative

1. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 291-XVI din 16.11.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.164-167/810 din 09.12.2005 2. Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.1992 cu modificările şi completările ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1, ianuarie 1992. 3. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. – Nr. 1. – 1 ianuarie. 4. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005 5. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 2. – 28 februarie. 6. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 56-57. – 12 octombrie. 7. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia. Revista „Contabilitate şi audit”, nr.1 2006, 2007. 8. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 22.06.2002, nr.82-86. 9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova până în anul 2005, nr.1415 din 19.12.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –2002. – Nr. 55-8. – 10 ianuarie. 10. Standardul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”. Revista „Contabilitate şi audit”, nr.3, 2002. 11. Standardul Naţional de Contabilitate S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr.88-91. 12. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17 « Leases »

Manuale, monografii, cărţi

13. Achim M. Leasing – o afacere de succes. – Bucureşti : Editura Economică\\Bucureşti\, 2005.- 541 p. 14. Aдамов, Н. A. Лизинг: правовые и экономические основы, особенности бухучета и налогообложения.- С. Петербург; Moсква: 2005.-128 p. 15. Alexe, Adrian Liviu. Reglementări privind operaţiunile de leasing, Bucureşti: Centrul de Informare şi Documentare Economică, 2006.- 59 p. – (Biblioteca Economică) 130

16. Andreica M. Leasing – cale de finanţare a investiţiilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Bucureşti, CRIMM, 1997. 17. Andreica M., Andreica C., Mustea-Şerban I., Mustea-Şerban R. Decizia de finanţare în leasing /. – Bucureşti : Cibernetica, 2003.- 210 p. 18. Aristotel. Retorica, cartea I, cap.V. 19. Aнтоненко, И. Бухгалтерский учет и налогообложения лизинговых операций. – Moсква: Бухгалтерский учет, 2005. – 131 p. 20. Brigham Eugene F. Fundamentals of Financial Management. – London: The Dryden Press, Fort Wort, 1992. 21. Cechina, Ecaterina. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 – Evidenţa contabilă, controlul şi analiza activităţii economice: autoreferat al tezei de doctor în ştiinţe economice / Chişinău : [s. n.], 2003.- 25 p. 22. Cechina, Ecaterina, Eudochia Bajerean. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 – Evidenţa contabilă, controlul şi analiza activităţii economice: teza pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice., - Chişinău: 2003.- 145 p. 23. Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operaţiunile de leasing. Ediţia a II-a, Bucureşti, Lumina Lex, 2000. 24. Clocotici, Dorin. Operaţiunile de leasing /. – Ediţia a II-a. – Bucureşti: Lumina Lex, 2000.-263 p. 25. Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău 2007, p.151. (pag.23-25 FBC, ) 26. Dicţionar de economie. Coord. Niţă Dobrotă. Bucureşti, Economica, 1999. 27. Dжуха, В. М. Лизинг; Феникс, 1999.- 320 p. 28. Goreacii, Vitalie. Bazele economice de organizare a leasingului utilajelor de producere: Spec.: 08.00.05 – Economia şi managementul în ramură şi domeniu de activitate: autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe economice., - Chişinău: 1997.- 21 p. 29. Halpern P., Fred Weston J., Brigham E. Finanţe manageriale. Bucureşti, Economica, 1998. 30. Hoanţa N. Finanţele firmei – Bucureşti, Ed. Continent, 1996. – 360 p. 31. Ipati Gh., Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii - Chişinău, Ed. DFID 2003 32. Işfănescu A., Tuţu A., Practica evaluării economice a întreprinderii. – Bucureşti: Ed. Tribuna Economică, Buletin economic legislativ nr. 2/1995. 33. Kовалев, В. Учет, анализ лизинговых операций: теория и практика/. – Moсква: Финансы и статистика, 2005.- 512 p. 34. Kурилек, И. В. Финансовый лизинг Moсква : Maрket DS, 2004.-134 p 131

35. Leasingul în Moldova : situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Colectiv de autori:/ - Chişinău : PRAG-3, 2002.-80 p. 36. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Lucrare. Colectiv de autori. Chişinău, BCI, USAID, 2002. 37. Manolescu G. Politici economice. – Bucureşti: Ed. Tribuna Economică, 1997. 38. Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii.- Bucureşti: Ed. Tribuna Economică, 1994. 39. Metodologii de diagnosticare financiar-bancară a întreprinderilor, Bucureşti, Ed. Tribuna Economică, Buletin economic legislativ, nr. 9/1996. 40. Niculescu M. Diagnostic global strategic. – Bucureşti: Ed. Economică, 1997. 41. Obert R., Delesalle E., Mercadal B., Dalion P., Noels G. Drept şi contabilitate. Bucureşti, Economica, 2002. 42. Peterson, George E. Land leasing and land sale as an infrastructure-financing option. November 2006 / George E. Peterson. – Washington : \The \\World Bank, 2006.-25 p. – (Policy Research Working Paper ; 4043). 43. Popescu D. Procesul decizional în întreprinderile mici şi mijlocii. – Bucureşti: Ed. Economică, 2001. 44. Puiu A. „Management internaţional. Tehnici de afaceri economice interne şi internaţionale” – vol.II, Piteşti: Ed. „Independenţa Economică”, 2003. – 347p. 45. Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi, Biroul Naţional de Statistică ,2006 46. Sandu Gh. Finanţarea întreprinderilor. – Bucureşti: Ed. Economică, 2002. 47. Stancu I. Finanţe.- Bucureşti: Editura Economică, 1996. 48. Standardele Internaţionale de Contabilitate. Bucureşti, Economica, 2000. 49. Teza de doctorat „Valenţe şi limite ale leasingului în condiţiile specifice economiei româneşti”, Bărbulescu Şeitan Oana, Bucuresti 2006

(Leasing în experienţa

internaţională: Organizaţii internaţionale de reglementare a leasingului). 50. Teza de doctorat „ Contractele de locatie-finantare – studii comparative si efectuate în spatiul informarii financiar contabile”.

Cristina Teodora Andreica, Bucureşti 2006

(pentru clasificarea op de leasing, caracteristica leas financiar, operational etc, IAS 17) 51. Teza de doctorat „Studiu asupra perspectivei leasing-ului în România”. Coca Constantinescu Gh. ASEM, Bucureşti 2006, (Basel, pg.77 -110, despre risc pag. 111133) 52. Tita-Nicolaescu Gabriel. Regimul juridic al operaţiunilor de leasing. – Bucureşti, 2003 53. Toma M., Alexandru F. Finanţe şi gestiune financiară a întreprinderii. – Bucureşti: Ed. Tribuna Economică, 1998. 132

54. Vâşcu-Barbu T., Bugetul statului şi agenţii economici. – Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1997. 55. Абалкин Н.И. Банковская система России; лизинговые, факторинговые и форфетинговые операции банков. 1995.-Москва, издательство ДеКА 56. Бланк И. Управление использованием капитала.- Киев: Ника-Центр Эльга, 2000. 57. Бланк И. Финансовый менеджмент.- Киев: Ника-Центр Эльга, 1999. 58. Васильев Н., Катырин С., Лепе Л. Лизинг: организация, нормативно-правовая основа, развитие. Москва, ТОО Инжиниринго-консалтинговая компания „ДеНА”, 1997. 59. Газман, В. Д. Финансовый лизинг: учебное пособие, - 2-e изд. – Moсква: 2005.-391 p. 60. Горемыкин В. А., Лизинг. АвторИнформцентр XXI века – 2006, 943 стр 61. Горемыкин В. Лизинг: практ.учеб.-справ.пособие. – Москва, ИНФРА-М, 1997. 62. Горемыкин, В. A. Лизинг: практ. Учеб.-справ. Пособие. – Moсква: Infra-M, 1997.380 p. 63. Горемыкин, В. A. Лизинг: Учебник. – Moсква: Издательство-торговая корпорация „Daşkov” 2003.- 944 p. 64. Горемыкин, В. A. Основы технологии лизинговых операций: учебное пособие. – Moсква: 2000.-512 p. 65. Долгушина Ю. Лизинг. Москва, Бератор-Пресс, 2002. 66. Кабатова Е. Лизинг: правовое регулирование, практика. Москва, ИНФРА-М, 1997. 67. Ковалев В. Введение в финансовый менеджмент. Москва, Финансы и статистика, 1999. 68. Комаров В., Колуга Е., Юсупова А. Аренда. Лизинг. Фирменный сервис. Новосибирск, Наука, 1991. 69. Левковику, A. O.Формирование рынка лизинговых услуг. – Moсква: Издательство деловой учебной литературы, 2004.-336 p. 70. Лизинговые операции: документальное оформление и организация учета, В.В. Семенихина. – Moсква, 2005.-380 p. 71. Прилуцкий Л. Лизинг. Правовые основы лизинговой деятельности в Р.Ф. Москва, Изд-во Ось-89, 1996. 72. Прилуцкий Л. Финансовый лизинг: Правовые основы; Экономика; Практика. Москва, Изд-во Ось-89, 1997. 73. Филиппов

К.,

Мигалатий

Б.

Международный

лизинг:

новая

система

внешнеэкономических связей в России. СП., СПИТМО и НПФ «Надежда», 1992. 74. Чернов В.А. Финансовая политика организации.- М.: Юнити, 2003. 133

75. Шеремет А., Сайфулин Р. Финансы предприятий. – М.: Инфра-М, 1999. 76. Шпитлер Ханс-Йоахим. Практический лизинг. Москва, ЦНИИЭП сельстрой ROSBI, 1991. 77. Носкова И.Я. «Валютные и финансовые операции» - М.: Юнити, 1998. – 264 p. Articole din presa periodică

78. Achim, Monica. Prevalenţa economicului asupra juridicului versus prevalenţa juridicului asupra economicului în cazul operaţiunilor de leasing/ Monica Achim: Studia Universitatis „Babeş-Boyal”. Economica, An 2001,V. Nr. 2,p. P. 109-112. 79. Achim, Monica, Achim, Sorin. Contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional la locator şi locatar/ Monica Achim, Sorin Achim,: Gestiunea şi contabilitatea firmei, An 2003,V. Nr. 2, P. 2-11. 80. Achim, Monica, Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar la locatar/: Tribuna Economică, An 2001,V. Nr. 49,p. P. 32-37. 81. Albul, Elena. Particularităţile specifice ale contractului de leasing al bunurilor materiale/ Elena Albul: Economica, An 2004, Nr. 2, P. 54-57. 82. Badea, Leonardo, Preda, Larisa. Propunere de modele matematice pentru activitatea de leasing: Finanţe, bănci, asigurări , An 2002,V. Nr. 4,p. P. 23-25. 83. Bajerean, Eudochia, Cechina, Ecaterina. Noţiunile, caracteristica şi dezvoltarea operaţiunilor de leasing în Republica Moldova. P. 325 (8 titl.): Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, An 2004,V. Vol. 2,p. P. 319-325. 84. Cauş, Lidia, Dima, Marcela. Problemele contabilităţii operaţiilor de leasing: Economica, anul 2001,V. Nr. 2,p. P. 48-50. 85. Cechina, Ecaterina. Analiza eficienţei operaţiunilor de leasing:.- p. 350 (4 titl.): Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, anul 2005,V. Vol. III, P. 345-350. 86. Cechina, Ecaterina. Definiţia leasingului în diferite state europene: Economica, anul 2003,V. Nr. 2,p. P. 95-96. 87. Чертан, И., Teрмин, С. Лизинг вместо купли продажи: Бухгалтерские и налоговые консультации, 2005, Nr 8, P. 44-48. 88. Cimil, Dorin. Analiza juridico-civilă a noilor reglementări în domeniul leasingului în Republica Moldova, / Dorin Cimil.- Bibliogr: 4 titl. În : Revista Naţională de drept, anul 2004,V. Nr. 6,p. P. 13-20. 89. Ciobanu, Anamaria. Analiză comparativă: leasing operaţional – leasing financiar: Tribuna Economică, anul 2005, Nr. 22, P. 62-64.

134

90. Dedu, Vasile, Ganea, Tudor Alexandru. Tratamentul fiscal al leasingului în România: Finanţe, bănci, asigurări , anul 2001,V. Nr. 5,p. P. 11-13. 91. Dima, Marcela. Obligaţiuni fiscale aferente operaţiunilor de leasing financiar. P. 84-85: Fin – Consultant, An 2005, Nr. 2, P. 26-27. 92. Frunză, Elena. Leasing-ul – sursă de finanţare a investiţiilor / Elena Frunză.- Text paralel În limba rusă. P. 84-87 : Fin – Consultant, anul 2005, Nr. 1, P. 30-33. 93. Georgescu, Maria-Andrada. Rentabilitatea leasingului financiar pentru locatori/: Tribuna Economică, An 2005, Nr. 44, P. 61-64, 69. 94. Gribincea, Lilia. Particularităţile contractului internaţional de leasing: p. 22 (21 titl.: Revista Naţională de drept, An 2004, Nr. 9, P. 17-22. 95. Hada, Teodor, Avantajul net al leasing-ului / în: Finanţe, credit, contabilitate, anul 2000,V. Nr. 7/8, P. 63-65. 96. Halabudenko, O. Măsuri privind stimularea Lesing-ului: Aspecte de drept civil- p.51б: Legea şi viaţa, 2005, Nr. 5, P. 49-51. 97. I.Sturzu, D.Sidorenco. Privind modul de aplicare a T.V.A. aferentă serviciilor de arendă prestate rezidenţilor zonelor economice libere. Revista „Contabilitate şi audit”, 2002, 98. Ionescu, Cecilia. Caracterizarea şi contabilizarea leasingului operaţional/: Gestiunea şi contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 3,p. P. 12-16. 99. Ionescu, Cecilia. Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar/: Gestiunea şi contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 2,p. P. 12-17. 100. Ликий, Юрие. Oб изменений в применений НДС в связи со вступлением в силу закона о лизинге: Бухгалтерские и налоговые консультации, 2005, Nr 7, P. 8-9. 101. Maлaфеева, M. В. Meтодология оценки эффективности лизинговых операций: Финансы и кредит, 2003,V. Nr. 3,p. P. 48-61. 102. Martin, Cristina. Priviri generale asupra leasingului financiar şi operaţional, p. 33 (24 titl.): Revista Naţională de drept, anul 2005, Nr. 6, P. 28-33. 103. Martin, Cristina. Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova /. P. 59 (25 tit.): Revista Naţională de drept, anul 2005, Nr. 12, P. 52-59. 104. Martin, Cristina, Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova / Cristina Martin.- Bibliogr. P. 59 (25 tit.) 105. Martin, Cristina, Volcinschi, Victor. Avantagele leasingului/ Cristina Martin, Victor Volcinschi.- Bibliogr. P. 45 (37 titl.), în : Revista Naţională de drept, An 2006, Nr. 1, P. 39-45.

135

106. Maxim, Ion. Impunerea şi reglementarea operaţiunilor de leasing: Conferinţa internaţională „Racordarea sistemului financiar la exigenţele integrării europene” (1-2 aprilie 2004), anul 2004, P. 167-169. 107. Medecan, Ion. Leasingul şi obligaţiile fiscale /: Finanţe, credit, contabilitate, anul 2000, V. Nr. 7-8, p. P. 66-69. 108. Mocanu, N. Dezvoltarea operaţiunilor de leasing în Republica Moldova/ N. Mocanu.Bibliogr: p. 6 (6 titl.); p. 12 (6 titl.),: Agricultura Moldovei, anul 2006, Nr. 1, P. 6; Nr. 2, P. 12. 109. Munteanu, Irena. Leasingul – alternativă de finanţare pe termen mediu şi lung/: Tribuna Economică, anul 2005, Nr. 8, P. 58-60. 110. Mуравски,

Aлександру.

Лизинг:

–налоговые

особености

нового

законодательства: Бухгалтерские и налоговые консультации, 2005, Nr 8, P. 49-57. 111. Nicolau, Vladimir. Profitaţi de pe urma leasingului/ Vladimir Nicolau în : Profit, anul 2005, Nr. 11, P. 24. 112. Niculescu, Ileana. Alternative privind finanţarea IMM-urilor: creditul bancar versus leasingul / Ileana Niculescu în: Gestiunea şi contabilitatea firmei, anul 2006, Nr. 3, P. 6164. 113. Popa, Ştefan. Amortizarea mijloacelor fixe procurate în sistem leasing/ Ştefan Popa 114. Popovici, Ilie. Contabilitatea operaţiunilor de leasing, în: Tribuna Economică, anul 2001,V. Nr. 26,p., P. 43-45. 115. Popovici, Ilie, Contabilizarea operaţiunilor de leasing/: Tribuna Economică, anul 2003, V. Nr. 12,p. P. 24-37. 116. Purcaru, Ion. Consideraţii matematice privind operaţiunile de leasing: Finanţe, bănci, asigurări , anul 2004,V. Nr. 4,p. P. 38-44. 117. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Finanţarea prin tranzacţiile de vânzare şi de leasebak/: Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 5, P. 28-32. 118. Stratan, Victor. Particularităţile dezvoltării pieţei serviciilor leasing în Republica Moldova/ Victor Stratan.- Bibliogr. P. 132 (8 titl.): Administrarea Publică, anul 2004, Nr. 1-2, P. 126-132. 119. Sula, Tudor. Aspecte privind rolul în promovarea activităţii de leasing în Republica Moldova / Tudor Sula.- Bibliogr. P. 166; în : Administrarea Publică, anul 2004, Nr. 3, P. 161-166. 120. Tulvinschi, Mihaela. Aspecte privind leasingul financiar derulat între rezidenţi: Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 3, P. 11-15.

136

121. Tulvinschi, Mihaela. Leasingul – tehnică de finanţare pe termen lung/: Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 4, P. 45-47. 122. Ulier, Maria, Litvin, Aurelia. Oportunităţile de implementare a leasingului În economia Republicii Moldova/ Maria Ulier, Aurelia Litvin: Integrarea europeană şi competitivitatea economică: simpozion internaţional, (23-24 septembrie 2004), An 2004, Vol. II, P. 140142. 123. Букур В. Об учете лизинговых операций. Журнал „Contabilitate şi audit”, 1999, nr.7-8. 124. Волянский К. Налогообложение лизинговых операций-сложные вопросы. Журнал „Финансовая Россия”, 1997, nr.36. 125. Жуков

В.

Учет

операций

по

договору

финансового

лизинга.

Журнал

„Бухгалтерский учет”, 2001, nr.7. 126. Зазулина Татиана. Лизинг: изменения в законодательстве: Журнал „Contabilitate şi audit”, год 2005, Nr. 8, P. 19-22. 127. Карзаева Н. Учет затрат у лизингодателя. Журнал „Бухгалтерский учет”, 2000, nr.24. 128. Кауш-Цапу Л., Яровая-Чебан С. О льготах на инвестиции на основные средства. Журнал „Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2. 129. Кауш-Цапу Л., Яровая-Чебан С. О признании вычетов при финансируемой аренде. Журнал „Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2. 130. Ковалев В. Финансовая аренда: как ее понимают в России и на западе. Журнал „Бухгалтерский учет”, 1998, nr.4. 131. Мясникова

С.

Субъекты

лизинговых

операций.

Газета

„Экономическое

обозрение”, 1999, nr.47. 132. Новиков И. Организация учета и отчетности в лизинговой компании. Журнал „Экономика сельскохозяйственных предприятий”, 1993, nr.5. 133. Остапенко В., Мешков В. Финансовая поддержка лизинга. Журнал „Финансы”, 1997, nr.10. 134. Петрова В., Еремин О. Лизинговые операции: правовое регулирование, учет и налогооблoжение. Журнал „Бухгалтерский учет”, 1999, nr.11. 135. Стурзу И. Порядок обложения НДС лизинговых операций. Журнал „Contabilitate şi audit”, 2000, nr.11. 136. Стурзу И., Сидоренко Д. О применении НДС при приобретения автомобиля в лизинг. Журнал„Contabilitate şi audit”, 2002, nr.12. 137. www.leaseurope.com 137

ANEXE

138

Anexa 1 SISTEMUL RELAŢIILOR DE LEASING

Noţiune

Locatari

Bunurile imobiliare

Funcţie

Locatori

Bunurile mobiliare

Principii

Intermediari

Drepturi

Tipul şi forma

Furnizori

Arenda activelor

Creditori

Livrări

Alţi participanţi

Finanţare Transformarea proprietăţii Conţinut

Subiect

Obiect

Cerere

Ofertă

LEASING

Proceduri

Desfăşurarea tenderului Analiza proiectului Preţul bunului Dobândă Contracte Reclama Evaluarea riscurilor

Reglementare juridică

Actele normative Relaţii contractuale Statutul partenerului Motivare Asigurare informaţională Formele autogestiunii

Plăţi de leasing

Structură Cuantum Tipul şi forma Graficul plăţilor Încheierea afacerii Modalitatea de răscumpărare a activelor Metoda de calcul

Sursa: [83, p.320]

139

Anexa 2

Finanţator – Întreprinderea de leasing

achită bunul

Furnizor

arendează bunul

livrează bunul

Beneficiar (locatar)

Figura 1. Schema operaţiunilor de leasing cu surse proprii ale finanţatorului Sursa: adoptat de cître autor în baza surselor [60], [65],[71].

BANCA

acordă credit

Finanţator – Întreprinderea de leasing

achită bunul

Furnizor

arendează bunul

livrează bunul

Beneficiar (locatar)

Figura 1.2. Schema operaţiunilor de leasing cu surse atrase de finanţator Sursa: adoptat de cître autor în baza surselor [60], [65],[71].

140

Anexa 3 Analiza operaţiunilor de arendă prin prisma rapoartelor financiare din punct de vedere a arendatorului Raportul privind rezultatele financiare Arenda finanţată directă

Raportul privind fluxul de mijloace băneşti

Venitul arendatorului din arenda finanţată cuprinde:

Plata de arendă se împarte în două componente:

a) venitul din activitatea de investiţii - în mărimea valorii contractuale a activelor transmise în arendă;

Activitatea de investiţii – încasările băneşti privind rambursarea principalului, adică a valorii contractuale a activului, şi

b) venitul din activitatea financiară - în mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Activitatea financiară – mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Cheltuielile cuprind:

Bilanţul contabil Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă ca ieşire a acestora. La începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuieli anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.

a)cheltuielile activităţii de investiţii - în mărimea valorii de bilanţ a activelor transmise în arendă; b)cheltuielile ocazionate de încheierea contractului de arendă şi transmiterea activelor în arendă. Arenda finanţată la vânzare

Producătorii şi/sau dealerii cu atribuţii de arendatori reflectă transmiterea activelor în arendă ca vânzare ordinară a acestora. Valoarea contractuală a activelor transmise în arendă se constată ca venit, iar valoarea de bilanţ a acestora - ca cheltuieli ale perioadei curente. Dobânda pentru arendă destinată producătorilor sau dealerilor-arendatori se constată în decursul termenului de arendă ca venituri din activitatea financiară

Arendă operaţională

La veniturile activităţii operaţionale (alte venituri operaţionale) se reflectă plata de arendă, iar la cheltuieli se reflectă uzura (amortizarea) activelor transmise în arendă.

Plata de arendă se împarte în două componente: Activitatea de investiţii – încasările băneşti privind rambursarea principalului, adică a valorii contractuale a activului, şi Activitatea financiară – mărimea dobânzii de arendă primită de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.

Plata de arendă se consideră flux de numerar din activitatea operaţională.

Arendatorul reflectă transmiterea activelor în arendă ca ieşire a acestora. La începutul termenului de arendă valoarea de răscumpărare (contractuală) a activelor transmise în arendă se reflectă ca majorare a creanţelor şi veniturilor anticipate, iar valoarea de bilanţ a acestora se constată ca cheltuieli anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.

Activele transmise în arenda ope -raţională se reflectă în conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului. Mărimea activelor se reduce proporţional uzurii (amortizării calculate).

Sursa: elaborată de autor în baza informaţiilor tezei de doctor Cechina E. „Contabilitatea operaţiunilor de arendă” şi Standardele Naţionale de Contabilitate.

141

Anexa 4 Piaţa Europeană de leasing, 2005 Serviciile de leasing pe Piaţa Europenă 2005 Producţia nouă (Mio€) AT/Austria BA/ Bosnia si

Herzegovina BE/ Belgia BG/ Bulgaria CH/Elvetia CZ/Cehia DE/Germania DK/Danemarca EE/Estonia ES/Spania FI/Finlanda FR/Franta GB/Marea Britanie GR/Grecia HU/Ungaria IT/Italia MA/Maroc NL/Nederlanda NO/Norvegia PL*/Polonia PT*/Portugalia RO/Romania RU/Rusia SE/Suedia SI/Slovenia SK/Slovacia TOTAL

2005 6,712.11

Nescontat (Outstandings) (Mio€)

2004 6,117.36

% 9.72%

157.09 3,844.88 484.55 5,291.85 3,992.41 49,270.00 4,289.52 962.25 17,439.40 3,200.00 28,776.00

3,501.34

9.81%

4,634.71 3,396.99 44,410.00 3,084.53 730.83 13,979.90 2,864.90 26,915.00

14.18% 17.53% 10.94% 39.07% 31.67% 24.75% 11.72% 6.91%

55,773.62 2,794.00 4,730.88 44,160.00 738.13 4,539.00 3,535.56 4,047.48 4,889.00 1,101.52 2,759.49 6,450.09 1,478.17 1,485.45

53,651.00 2,360.00 3,076.00 38,039.96 584.55 4,387.00 2,757.09 3,115.93 4,227.00 841.11 1,556.01 4,673.12 1,094.00 1,130.00 231,127.84

262.902.45

2005 21,184.53

2004 19,099.23

% 10.72%

141.88 8,846.67 489.61 9,859.63 8,400.85 133,200.00 7,490.43 1,850.11 35,364.30 5,497.00 73,144.00

8,166.57

8.33%

9,198.90 6,793.70 128,000.00 7,132.20 1,444.34 29,150.90 5,117.90 69,750.00

7.18% 23.66% 4.06% 5.02% 28.09% 21.31% 7.41% 4.87%

3.96% 18.39% 53.80% 16.09% 26.27% 3.46% 28.24% 29.90% 15.66% 30.96% 77.34% 38.03% 35.12% 31.46%

121,033.93 9,688.00 10,480.75 100,000.00 1,463.27 9,838.70 7,076.61 4,965.80 11,702.31 1,692.97

122,752.00 8,912.00 9,351.00 90,000.00 1,213.25 11,040.00 5,631.74 3,850.00 9,725.00 1,423.17

-1.40% 8.71% 12.08% 11.11% 20.61% -10.88% 25.66% 28.98% 20.33% 18.96%

10,756.61 2,196.50 3,757.33

8,521.97 1,899.00 1,633.00

26.66% 15.67% 130.09%

13.75%

600,121.79

559,805.79

7.20%

Sursa: www.leaseurope.com

142

Anexa 5

Volumul tranzactiilor de vînzări a echipamentului în leasing în anul 2005 pe piaţa Leaseurope 0.14

250 11.58%

12.53% 200

mlrd €

150

151

159

216

194

9.64%

177 160

0.12 0.1 0.08

8.45%

0.06

100

0.04 50

0.02

1.32%

0

0 2000

2001

2002

2003

2004

2005

Sursa: www.leaseurope.com

143

Anexa 6 MODEL MAIB Leasing Tabelul 3.4.1. MODEL MAIB LEASING Lei MDL

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Raportul privind rezultatele financiare Vînzări nete

201 813

1 168 901

2 375 333

1 187 667

348 673

30 389

0

0

Costul vînzărilor Profit brut (pierdere globală)

200 551 1 262

1 060 890 108 011

2 024 772 350 561

1 006 448 181 219

293 728 54 945

25 600 4 789

0

0

6 822 097 382 084

11 104 356 70 941

11 249 283 347 719

11 811 747 382 491

12 402 335 420 740

13 022 451 462 814

13 673 574 509 095

14 357 252 560 005

Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale inclusiv dobînzi Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

903 827

1 977 256

3 734 870

4 108 357

4 519 193

4 971 112

5 468 223

6 015 045

8 733 008 3 660 203

19 296 133 13 338 963

20 160 924 14 913 942

25 746 505 18 004 549

29 144 975 20 817 839

31 805 971 22 881 993

32 650 976 23 660 127

31 402 670 22 921 657

(3 195 560)

(10 131 963)

(12 643 669)

-18 244 387

-21 627 628

-24 212 657

-24 954 721

-23 620 468

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)

(412 735)

247 975

(679 300)

-281 353

-295 421

-310 192

-325 702

-341 987

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) arenda finanţată a activelor pe termen lung diferenţe de curs valutar Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)

4 899 323 3 661 173 1 238 150

10 431 436 9 688 729 742 707

14 385 120 13 360 915 1 024 205

21 892 011 20 270 381 0

26 896 079 24 903 777 0

31 646 809 29 302 601 0

35 573 780 32 938 685 0

38 107 230 35 284 472 0

1 291 028

547 448

1 062 151

3 366 271

4 973 030

7 123 960

10 293 358

14 144 775

1 291 028

547 448

1 062 151

3 366 271

4 973 030

7 123 960

10 293 358

14 144 775

359 492 931 536

14 485 532 963

5 033 1 057 118

504 941 2 861 330

745 955 4 227 076

1 068 594 6 055 366

1 544 004 8 749 354

2 121 716 12 023 059

479%

103%

-50%

-71%

-91%

-112%

-133%

Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, Costul vînzărilor, % din venituri Alte venituri operaţionale, % din venituri

99%

91%

85%

85%

84%

84%

84%

84%

3380%

950%

474%

994,5%

3557,0%

3557,0%

3557,0%

3557,0%

Cheltuieli comerciale, % din venituri

189%

6%

15%

14,6%

14,6%

14,6%

14,6%

14,6%

Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri

448%

169%

157%

147,2%

137,2%

127,2%

117,2%

107,2%

Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri

4327%

1651%

849%

2167,8%

8358,8%

8358,8%

8358,7%

8358,6%

Impozit pe profit, %

27,8%

2,6%

0,5%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

144

Rata profitului brut Rata profitului operaţional

1%

9%

15%

15,3%

15,8%

15,8%

#DIV/0!

#DIV/0!

-1583%

-867%

-532%

-1536,2%

-6202,8%

-79675,1%

#DIV/0!

#DIV/0!

Rata profitului net

462%

46%

45%

240,9%

1212,3%

19926,0%

#DIV/0!

#DIV/0!

Rentabilitatea activelor

8,2%

12,4%

6,9%

6,2%

6,0%

5,8%

5,6%

5,4%

Rentabilitatea capitalului propriu

66,1%

12,7%

4,9%

11,8%

14,8%

17,5%

20,2%

21,7%

Capital propriu (media anuală)

1 408 397

4 180 427

21 481 015

24 342 345

28 569 421

34 624 787

43 374 141

55 397 200

Datorii financiare pe termen lung (media anuală)

57 011 118

72 165 724

103 235 622

134 640 534

166 269 144

196 088 746

218 684 554

229 875 749

Datorii financiare pe termen scurt (media anuală)

4 312 404

4 408 226

3 078 327

1 859 183

2 267 170

2 641 382

2 933 786

3 114 456

Total datorii financiare

61 323 522

76 573 949

106 313 949

136 499 717

168 536 315

198 730 128

221 618 340

232 990 205

Active financiare pe termen lung

48 244 163

55 667 618

98 552 894

153 658 939

194 158 781

235 150 710

272 312 803

300 789 999

Dobînzi, % datorii

6,0%

17,4%

14,0%

13,2%

12,4%

11,5%

10,7%

9,8%

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung

7,6%

17,4%

13,6%

13,2%

12,8%

12,5%

12,1%

11,7%

#DIV/0!

31%

112%

30%

25%

19%

14%

8%

Venituri anticipate

43 028 019

56 766 644

124 301 029

161 591 338

201 181 215

239 405 646

271 725 409

293 463 441

Cheltuieli anticipate

43 028 020

56 753 566

126 428 649

164 357 244

204 624 768

243 503 474

276 376 443

298 486 559

Active nemateriale (111, 112)

137 992

137 742

674 113

674 113

674 113

674 113

674 113

674 113

Amortizarea activelor nemateriale (113)

16 100

29 874

57 742

85 610

113 478

141 346

169 214

197 082

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) Active materiale pe termen lung

121 642

107 868

616 371

588 503

560 635

532 767

504 899

477 031

3 347 167

19 966 825

-

172 953

933 603

1 369 230

1 669 230

1 969 230

2 269 230

2 569 230

2 869 230

27 756

176 017

176 017

287 299

418 581

569 863

741 145

932 427

3 492 364

20 724 411

1 193 213

1 381 931

1 550 649

1 699 367

1 828 085

1 936 803

Creşterea activelor financiare pe termen lung

BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung

145

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)

4 079 677

3 011 029

3 011 029

3 011 029

3 011 029

3 011 029

3 011 029

3 011 029

42 193

42 193

42 193

42 193

42 193

42 193

42 193

42 193

44 122 293

60 037 851

130 961 493

170 249 941

211 961 176

252 233 800

286 285 363

309 188 192

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142)

48 244 163

63 091 073

134 014 715

173 303 163

215 014 398

255 287 022

289 338 585

312 241 414

43 028 020

56 753 566

126 428 649

164 357 244

204 624 768

243 503 474

276 376 443

298 486 559

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170)

94 886 189

140 676 918

262 252 948

339 630 841

421 750 451

501 022 630

568 048 012

613 141 807

7 748

32 645

33 298

33 964

34 643

35 336

36 043

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136)

ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221)

-

7 748

32 645

33 298

33 964

34 643

35 336

36 043

175 793

660 963

859 252

902 214

947 325

994 691

1 044 426

1 096 647

Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224)

6 074 450

2 429 419

2 915 303

3 031 915

3 107 713

3 138 790

3 248 648

3 313 621

Creanţe privind decontările cu bugetul (225)

283 908

908 731

1 017 779

1 119 557

1 192 328

1 251 944

1 295 762

1 334 635

Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227)

150 627

3 025 680

3 630 816

3 921 281

4 234 984

4 573 782

4 939 685

5 334 860

Creanţe privind veniturile calculate (228) Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd. 340) Investiţii pe termen scurt

1 149

10 645

11 922

12 519

13 144

13 802

14 492

15 216

4 979 698

11 074 086

16 893 887

18 583 276

19 977 022

21 774 954

22 537 077

23 213 189

0

0

0

0

0

26 668 547

28 525 190

30 753 272

32 035 664

33 211 521

0

0

0

0

0

66 565 11 732 190

18 109 524

25 328 959

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380)

146

Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

1 400

1 371

658 449 52

132

13 710

14 396

15 115

15 871

16 665

17 498

4 595 262

1 399 886

231 097

389 421

8 154 854

30 685 548

1 949 138

1 754 224

1 403 380

1 473 549

1 547 226

1 624 587

164

6 896

68 960

75 856

83 442

91 786

100 964

111 061

660 065

8 399

6 627 070

3 244 361

1 733 033

1 970 626

9 819 708

32 438 694

4 860 955

4 946 541

2 852 640

3 080 851

3 327 319

3 593 505

3 880 985

4 191 464

17 253 210

23 072 212

34 841 314

33 027 058

33 619 507

36 352 046

45 771 693

69 877 722

112 139 399 0

163 749 130 0

297 094 262 0

372 657 898 0

455 369 958 0

537 374 676 0

613 819 706 0

683 019 528 0

600 000

5 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

0

0

0

0

0

33 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

33 600 000

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 600 000

5 600 000

33 600 000

-

-

Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

808 397

819 493

1 352 456

2 409 574

5 270 904

9 497 980

15 553 346

24 302 700

532 963

1 057 118

2 861 330

4 227 076

6 055 366

8 749 354

12 023 059

1 352 456

2 409 574

5 270 904

9 497 980

15 553 346

24 302 700

36 325 759

Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 808 397 Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640)

-

-

-

-

-

-

-

-

1 408 397

6 952 456

36 009 574

38 870 904

43 097 980

49 153 346

57 902 700

69 925 759

DATORII PE TERMEN LUNG

147

Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412)

57 011 118

87 320 329

119 150 915

Împrumuturi pe termen lung (413)

150 130 153

182 408 136

209 769 356

227 599 751

232 151 746

0

0

0

0

0

Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 57 011 118

87 320 329

119 150 915

150 130 153

182 408 136

209 769 356

227 599 751

232 151 746

43 028 019

56 766 644

124 301 029

161 591 338

201 181 215

239 405 646

271 725 409

293 463 441

0

0

0

0

0

7 656

22 141

44 282

53 138

63 766

76 519

91 823

110 188

43 035 675

56 788 785

124 345 311

161 644 476

201 244 982

239 482 166

271 817 232

293 573 629

100 046 793

144 109 114

243 496 226

311 774 629

383 653 117

449 251 522

499 416 983

525 725 376

Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512)

125 016

Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516)

4 312 404

4 379 031

1 652 607

2 065 759

2 468 582

2 814 183

3 053 389

3 175 524

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810)

4 312 404

4 504 047

1 652 607

2 065 759

2 468 582

2 814 183

3 053 389

3 175 524

1 675 351

1 119 110

1 141 492

1 255 641

1 324 702

1 377 690

1 425 909

1 468 686

Avansuri primite (523)

1 477 145

4 862 049

9 365 586

10 302 144

11 177 827

11 736 718

12 147 503

12 633 403

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850)

3 152 496

5 981 159

10 507 078

11 557 786

12 502 528

13 114 408

13 573 412

14 102 089

0

0

0

0

0

439

1 358

1 765

1 854

1 946

2 044

2 146

2 253

0

0

0

0

0

Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522)

Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) Datorii privind asigurările (533) Datorii privind decontările cu bugetul (534)

203 316

34 409

44 732

46 968

49 317

51 783

54 372

57 090

Datorii preliminare (535)

468 706

1 280 288

3 584 806

6 452 652

11 614 773

20 906 591

37 631 864

67 737 355

0

0

0

0

0

1 887 347

1 981 715

2 080 800

2 184 840

2 294 082

Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539)

2 546 848

886 299

1 797 474

148

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960)

10 684 209

12 687 560

17 588 462

22 012 365

28 618 860

38 969 808

56 500 022

87 368 394

TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

112 139 399

163 749 130

297 094 262

372 657 898

455 369 958

537 374 676

613 819 706

683 019 528

-

-

-

-

-

-

-

-

verificare

3 219 309

2 202 354

8 388 821

5 428 777

13 647 750

23 041 217

39 873 221

70 090 780

BILANŢUL CONTABIL PLANIFICAT MAIB LEASING Tabelul 3.4.2. Active /Pasive ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) Amortizarea activelor nemateriale (113) Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142) Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) Producţia în curs de execuţie (215)

Istoric 2004

2003

2005

2006

2007

Planificat 2008

2009

2010

137 992 16 100 121 642

137 742 29 874 107 868

674 113 57 742 616 371

674 113 85 610 588 503

674 113 113 478 560 635

674 113 141 346 532 767

674 113 169 214 504 899

674 113 197 082 477 031

3 347 167 0 172 953 0 27 756

19 966 825 0 933 603 0 176 017

0 0 1 369 230 0 176 017

0 0 1 669 230 0 287 299

0 0 1 969 230 0 418 581

0 0 2 269 230 0 569 863

0 0 2 569 230 0 741 145

0 0 2 869 230 0 932 427

3 492 364

20 724 411

1 193 213

1 381 931

1 550 649

1 699 367

1 828 085

1 936 803

4 079 677 42 193 0 44 122 293 0 0 48 244 163 43 028 020 94 886 189

3 011 029 42 193 0 60 037 851 0 0 63 091 073 56 753 566 140 676 918

3 011 029 42 193 0 130 961 493 0 0 134 014 715 126 428 649 262 252 948

3 011 029 42 193 0 170 249 941 0 0 173 303 163 164 357 244 339 630 841

3 011 029 42 193 0 211 961 176 0 0 215 014 398 204 624 768 421 750 451

3 011 029 42 193 0 252 233 800 0 0 255 287 022 243 503 474 501 022 630

3 011 029 42 193 0 286 285 363 0 0 289 338 585 276 376 443 568 048 012

3 011 029 42 193 0 309 188 192 0 0 312 241 414 298 486 559 613 141 807

0 0 0 0

7 748 0 0 0

32 645 0 0 0

33 298 0 0 0

33 964 0 0 0

34 643 0 0 0

35 336 0 0 0

36 043 0 0 0

149

Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) Creanţe privind decontările cu bugetul (225) Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) Creanţe privind veniturile calculate (228) Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550)

0 0 0

0 0 7 748

0 0 32 645

0 0 33 298

0 0 33 964

0 0 34 643

0 0 35 336

0 0 36 043

175 793 0 0 6 074 450 283 908 150 627 1 149 4 979 698 66 565

660 963 0 0 2 429 419 908 731 3 025 680 10 645 11 074 086 0

859 252 0 0 2 915 303 1 017 779 3 630 816 11 922 16 893 887 0

902 214 0 0 3 031 915 1 119 557 3 921 281 12 519 18 583 276 0

947 325 0 0 3 107 713 1 192 328 4 234 984 13 144 19 977 022 0

994 691 0 0 3 138 790 1 251 944 4 573 782 13 802 21 774 954 0

1 044 426 0 0 3 248 648 1 295 762 4 939 685 14 492 22 537 077 0

1 096 647 0 0 3 313 621 1 334 635 5 334 860 15 216 23 213 189 0

11 732 190

18 109 524

25 328 959

26 668 547

28 525 190

30 753 272

32 035 664

33 211 521

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

1 400 658 449 52 164 660 065 4 860 955 17 253 210 112 139 399

1 371 0 132 6 896 8 399 4 946 541 23 072 212 163 749 130

13 710 4 595 262 1 949 138 68 960 6 627 070 2 852 640 34 841 314 297 094 262

14 396 1 399 886 1 754 224 75 856 3 244 361 3 080 851 33 027 058 372 657 898

15 115 231 097 1 403 380 83 442 1 733 033 3 327 319 33 619 507 455 369 958

15 871 389 421 1 473 549 91 786 1 970 626 3 593 505 36 352 046 537 374 676

16 665 8 154 854 1 547 226 100 964 9 819 708 3 880 985 45 771 693 613 819 706

17 498 30 685 548 1 624 587 111 061 32 438 694 4 191 464 69 877 722 683 019 528

600 000 0 0 0 600 000

5 600 000 0 0 0 5 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

33 600 000 0 0 0 33 600 000

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

0 0 0 0

150

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) Împrumuturi pe termen lung (413) Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) Datorii privind asigurările (533)

0 808 397 0 0 808 397

0 819 493 532 963 0 1 352 456

0 1 352 456 1 057 118 0 2 409 574

0 2 409 574 2 861 330 0 5 270 904

0 5 270 904 4 227 076 0 9 497 980

0 9 497 980 6 055 366 0 15 553 346

0 15 553 346 8 749 354 0 24 302 700

0 24 302 700 12 023 059 0 36 325 759

0 0 0 1 408 397

0 0 0 6 952 456

0 0 0 36 009 574

0 0 0 38 870 904

0 0 0 43 097 980

0 0 0 49 153 346

0 0 0 57 902 700

0 0 0 69 925 759

57 011 118 0 0 57 011 118

87 320 329 0 0 87 320 329

119 150 915 0 0 119 150 915

150 130 153 0 0 150 130 153

182 408 136 0 0 182 408 136

209 769 356 0 0 209 769 356

227 599 751 0 0 227 599 751

232 151 746 0 0 232 151 746

0 43 028 019 0 0 7 656 0 43 035 675 100 046 793

0 56 766 644 0 0 22 141 0 56 788 785 144 109 114

0 124 301 029 0 0 44 282 0 124 345 311 243 496 226

0 161 591 338 0 0 53 138 0 161 644 476 311 774 629

0 201 181 215 0 0 63 766 0 201 244 982 383 653 117

0 239 405 646 0 0 76 519 0 239 482 166 449 251 522

0 271 725 409 0 0 91 823 0 271 817 232 499 416 983

0 293 463 441 0 0 110 188 0 293 573 629 525 725 376

0 0 0 4 312 404 4 312 404

125 016 0 0 4 379 031 4 504 047

0 0 0 1 652 607 1 652 607

0 0 0 2 065 759 2 065 759

0 0 0 2 468 582 2 468 582

0 0 0 2 814 183 2 814 183

0 0 0 3 053 389 3 053 389

0 0 0 3 175 524 3 175 524

1 675 351 0 1 477 145 3 152 496

1 119 110 0 4 862 049 5 981 159

1 141 492 0 9 365 586 10 507 078

1 255 641 0 10 302 144 11 557 786

1 324 702 0 11 177 827 12 502 528

1 377 690 0 11 736 718 13 114 408

1 425 909 0 12 147 503 13 573 412

1 468 686 0 12 633 403 14 102 089

0 439 0

0 1 358 0

0 1 765 0

0 1 854 0

0 1 946 0

0 2 044 0

0 2 146 0

0 2 253 0

151

Datorii privind decontările cu bugetul (534) Datorii preliminare (535) Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

203 316 468 706 0 0 0 2 546 848

34 409 1 280 288 0 0 0 886 299

44 732 3 584 806 0 0 0 1 797 474

46 968 6 452 652 0 0 0 1 887 347

49 317 11 614 773 0 0 0 1 981 715

51 783 20 906 591 0 0 0 2 080 800

54 372 37 631 864 0 0 0 2 184 840

57 090 67 737 355 0 0 0 2 294 082

3 219 309 10 684 209 112 139 399

2 202 354 12 687 560 163 749 130

5 428 777 17 588 462 297 094 262

8 388 821 22 012 365 372 657 898

13 647 750 28 618 860 455 369 958

23 041 217 38 969 808 537 374 676

39 873 221 56 500 022 613 819 706

70 090 780 87 368 394 683 019 528

Raportul planificat privind rezultatele financiare MAIB LEASING Tabelul 3.4.3. Istoric Vînzări nete Costul vînzărilor Profit brut (pierdere globală) Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

Planificat

2003

2004

2005

201 813 200 551 1 262 6 822 097 382 084 903 827 8 733 008 -3 195 560 -412 735 4 899 323 1 291 028 0 1 291 028 359 492 931 536

1 168 901 1 060 890 108 011 11 104 356 70 941 1 977 256 19 296 133 -10 131 963 247 975 10 431 436 547 448 0 547 448 14 485 532 963

2 375 333 2 024 772 350 561 11 249 283 347 719 3 734 870 20 160 924 -12 643 669 -679 300 14 385 120 1 062 151 0 1 062 151 5 033 1 057 118

2006 1 187 667 1 006 448 181 219 11 811 747 382 491 4 108 357 25 746 505 -18 244 387 -281 353 21 892 011 3 366 271 0 3 366 271 504 941 2 861 330

2007 348 673 293 728 54 945 12 402 335 420 740 4 519 193 29 144 975 -21 627 628 -295 421 26 896 079 4 973 030 0 4 973 030 745 955 4 227 076

2008 30 389 25 600 4 789 13 022 451 462 814 4 971 112 31 805 971 -24 212 657 -310 192 31 646 809 7 123 960 0 7 123 960 1 068 594 6 055 366

2009 0 0 0 13 673 574 509 095 5 468 223 32 650 976 -24 954 721 -325 702 35 573 780 10 293 358 0 10 293 358 1 544 004 8 749 354

2010 0 0 0 14 357 252 560 005 6 015 045 31 402 670 -23 620 468 -341 987 38 107 230 14 144 775 0 14 144 775 2 121 716 12 023 059

152

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) MAIB LEASING Tabelul 3.4.4. 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Activitatea operaţională Rezultatul din activitatea operaţională Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) Rezultatul net din activitatea operaţională Amortizarea activelor nemateriale Uzura activelor materiale pe termen lung

-10 131 963

-12 643 669

-18 244 387

-21 627 628

-24 212 657

-24 954 721

-23 620 468

14 485

5 033

504 941

745 955

1 068 594

1 544 004

2 121 716

-10 146 448

-12 648 702

-18 749 328

-22 373 582

-25 281 251

-26 498 724

-25 742 184

13 774

27 868

27 868

27 868

27 868

27 868

27 868

148 261

0

111 282

131 282

151 282

171 282

191 282

Modificarea stocurilor

-7 748

-24 897

-653

-666

-679

-693

-707

Modificarea creanţelor

-6 377 334

-7 219 435

-1 339 588

-1 856 643

-2 228 081

-1 282 392

-1 175 858

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea investiţiilor financiare TS Modificarea altor active curente Modificarea datoriilor comerciale Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt Fluxul net din activitatea operaţională

-85 586

2 093 901

-228 211

-246 468

-266 186

-287 480

-310 479

-1 016 955

3 226 423

2 960 044

5 258 930

9 393 467

16 832 004

30 217 559

2 828 663

4 525 919

1 050 708

944 743

611 879

459 004

528 677

-14 643 373

-10 018 923

-16 167 879

-18 114 537

-17 591 701

-10 579 131

3 736 159

250

-536 371

0

0

0

0

0

Activitatea de investiţii Modificarea activelor nemateriale pe termen lung Modificarea activelor materiale pe termen lung

-17 380 088

19 531 198

-300 000

-300 000

-300 000

-300 000

-300 000

Modificarea activelor financiare pe termen lung

-14 846 910

-70 923 642

-39 288 448

-41 711 236

-40 272 624

-34 051 563

-22 902 829

Modificarea altor active pe termen lung

-13 725 546

-69 675 083

-37 928 595

-40 267 525

-38 878 706

-32 872 969

-22 110 115

Alte încasări din activitatea de investiţii

247 975

-679 300

-281 353

-295 421

-310 192

-325 702

-341 987

Fluxul net din activitatea de investiţii

-45 704 319

-122 283 198

-77 798 396

-82 574 181

-79 761 522

-67 550 234

-45 654 931

Activitatea financiară Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar Modificarea datoriilor financiare pe termen lung Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

5 000 000

28 000 000

0

0

0

0

0

30 309 211

31 830 586

30 979 238

32 277 983

27 361 220

17 830 395

4 551 995

191 643

-2 851 440

413 152

402 823

345 601

239 206

122 136

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung

13 763 736

67 556 526

37 299 165

39 600 505

38 237 184

32 335 066

21 756 397

Alte încasări din activitatea financiară

10 431 436

14 385 120

21 892 011

26 896 079

31 646 809

35 573 780

38 107 230

Fluxul net din activitatea financiară

59 696 026

138 920 792

90 583 566

99 177 390

97 590 815

85 978 447

64 537 758

-651 666

6 618 671

-3 382 709

-1 511 328

237 593

7 849 082

22 618 985

660 065

8 399

6 627 070

3 244 361

1 733 033

1 970 626

9 819 708

8 399

6 627 070

3 244 361

1 733 033

1 970 626

9 819 708

32 438 694

0

0

0

0

-0

-0

0

Fluxul net din activitatea economico-financiară Mijloace băneşti la începutul perioadei Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei verificare

153

Anexa 7

MODEL IMC Leasing Tabelul 3.4.5. MODEL IMC Leasing Lei MDL RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Vînzări nete

924 115

1 310 567

655 284

272 836

90 779

22 612

3 741

Costul vînzărilor Profit brut (pierdere globală)

893 455 30 660

1 217 819 92 748

605 633 49 650

250 799 22 037

83 447 7 332

20 786 1 826

3 439 302

1 630 482 1 293

3 668 061 322 696

4 401 673 354 966

4 962 887 390 462

5 483 990 429 508

5 936 419 472 459

5 995 783 519 705

Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale

1 126 510

Cheltuieli generale şi administrative

122 573

668 045

2 671 536

3 072 266

3 533 106

3 886 417

4 275 059

4 702 565

Alte cheltuieli operaţionale

341 544

1 886 865

8 219 539

12 066 285

14 740 706

16 974 361

18 360 982

18 591 028

1 216 993

7 893 072

10 969 350

13 400 641

15 431 237

16 691 801

16 900 934

(895 061)

(7 452 962)

-11 042 194

-13 679 351

-15 798 964

-17 170 254

-17 817 212

993 643

265 494

278 769

292 707

307 342

322 710

338 845

inclusiv dobînzi Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

662 393

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)

(315 611)

245 650

11 430 268

13 527 536

17 268 395

20 825 826

23 649 670

25 194 046

1 684 688

7 111 369

12 410 583

15 842 564

19 106 263

21 696 945

23 113 803

(1 439 039)

4 318 899

0

0

0

0

0

346 782

344 232

4 242 800

2 764 110

3 881 751

5 334 205

6 802 125

7 715 678

Profit (pierdere) pînă la impozitare

346 782

344 232

4 242 800

2 764 110

3 881 751

5 334 205

6 802 125

7 715 678

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

4 757 342 025

344 232

797 030 3 445 770

414 617 2 349 494

582 263 3 299 488

800 131 4 534 074

1 020 319 5 781 806

1 157 352 6 558 327

#DIV/0!

42%

-50%

-58%

-67%

-75%

-83%

#DIV/0!

97%

93%

92%

92%

92%

92%

92%

Alte venituri operaţionale, % din venituri

#DIV/0!

176%

280%

672%

1819%

6041%

26253%

160264%

Cheltuieli comerciale, % din venituri

#DIV/0!

0%

25%

54%

143%

473%

2089%

13891%

Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri

#DIV/0!

72%

204%

469%

1295%

4281%

18906%

125697%

Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri

#DIV/0!

204%

627%

1841%

5403%

18698%

81200%

496927%

1,4%

0,0%

18,8%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

arenda finanţată a activelor pe termen lung diferenţe de curs valutar Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Rezultatul excepţional: profit (pierdere)

INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy Costul vînzărilor, % din venituri

Impozit pe profit, %

154

Rata profitului brut

#DIV/0!

3%

7%

7,6%

8,1%

8,1%

8,1%

8,1%

Rata profitului operaţional

#DIV/0!

-97%

-569%

-1685,1%

-5013,8%

-17403,7%

-75933,9%

-476243,6%

Rata profitului net

#DIV/0!

37%

263%

358,5%

1209,3%

4994,6%

25569,5%

175300,2%

89,2%

203,7%

5,4%

4,3%

4,4%

4,5%

4,5%

4,4%

n/m

12,7%

10,8%

6,8%

8,8%

10,8%

12,1%

12,0%

Rentabilitatea activelor Rentabilitatea capitalului propriu Capital propriu (media anuală)

(370 769)

2 718 850

31 969 605

34 319 099

37 618 587

42 152 661

47 934 467

54 492 794

Datorii financiare pe termen lung (media anuală)

-

31 112 965

80 053 726

112 589 473

141 812 230

168 486 744

188 151 573

196 695 516

Datorii financiare pe termen scurt (media anuală)

489 250

244 625

2 230 454

5 018 520

6 071 016

6 943 437

7 513 151

7 782 380

Total datorii financiare

489 250

31 357 590

82 284 179

117 607 993

147 883 246

175 430 181

195 664 724

204 477 896

-

13 514 746

56 472 787

100 951 396

132 079 867

163 360 758

190 377 330

208 272 353

Active financiare pe termen lung Dobînzi, % datorii

0,0%

3,9%

9,6%

9,3%

9,1%

8,8%

8,5%

8,3%

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung

#DIV/0!

12,5%

12,6%

12,3%

12,0%

11,7%

11,4%

11,1%

Creşterea activelor financiare pe termen lung

#DIV/0!

#DIV/0!

218%

35%

28%

21%

13%

6%

Venituri anticipate

-

25 177 916

85 934 760

116 011 926

148 205 235

178 587 309

202 250 127

214 385 135

Cheltuieli anticipate

-

25 458 376

83 321 864

112 484 516

143 698 970

173 157 258

196 100 595

207 866 631

7 219

21 235

21 235

21 235

21 235

21 235

21 235

195

1 307

2 419

3 531

4 643

5 755

6 867

7 024

19 928

18 816

17 704

16 592

15 480

14 368

402 927

930 678

47 113 852

37 113 852

27 113 852

22 113 852

17 113 852

12 113 852

558 839

6 583 823

10 088 071

22 088 071

34 088 071

40 088 071

46 088 071

52 088 071

290 648

370 567

1 090 025

2 562 563

4 835 101

7 507 639

10 580 177

14 052 715

671 118

7 143 934

56 111 898

56 639 360

56 366 822

54 694 284

52 621 746

50 149 208

BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) Amortizarea activelor nemateriale (113) Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) Investiţii pe termen lung în părţi legate (132)

155

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134)

27 029 491

85 916 082

115 986 711

148 173 023

178 548 493

202 206 168

214 338 538

27 029 491

85 916 082

115 986 711

148 173 023

178 548 493

202 206 168

214 338 538

25 458 376

83 321 864

112 484 516

143 698 970

173 157 258

196 100 595

207 866 631

59 638 825

225 369 772

285 129 403

348 256 518

406 416 627

450 943 989

472 368 745

766

121 408

123 836

126 313

128 839

131 416

134 044

2 472

22 172

22 615

23 068

23 529

24 000

24 480

29 607 896

46 934

0

0

0

0

0

29 611 134

190 514

146 452

149 381

152 368

155 416

158 524

36

956 890

478 445

199 207

66 281

16 510

2 732

8 415

43 025 823

32 113 384

34 361 321

36 337 097

37 245 524

38 456 004

38 456 004

83

62 025

701 537

806 768

885 427

942 980

973 627

983 363

79 727

81 843

Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142) Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170)

671 118

ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214)

2 970

Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt

2 970

Creanţe aferente facturilor comerciale (221) Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) Creanţe privind decontările cu bugetul (225) Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) Creanţe privind veniturile calculate (228) Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+ rd.340) Investiţii pe termen scurt

88 225

28 092

29 497

30 971

32 520

34 146

35 853

1 708 705

5 891 266

6 774 956

7 503 264

8 291 106

8 560 567

8 646 173

17 785

24 515

25 741

27 028

28 379

29 798

31 288

44 896 217

39 715 684

41 998 282

44 783 787

46 540 510

48 054 142

48 152 681

0

0

0

0

0

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243)

4

114 123

119 829

125 821

132 112

138 717

145 653

110

268 307

855 934

5 033 806

7 466 949

9 287 899

9 709 373

9 678 755

3 935

6 894 526

4 846 672

5 089 006

4 987 225

5 236 587

5 131 855

5 029 218

156

Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

4 045

7 162 837

5 816 729

10 242 641

12 579 995

14 656 597

14 979 946

14 853 626

133

14 164

4 455 425

4 678 196

4 912 106

5 157 711

5 415 597

5 686 377

95 373

81 684 352

50 178 352

57 065 571

62 425 269

66 507 186

68 605 100

68 851 208

766 491

141 323 177

275 548 124

342 194 974

410 681 788

472 923 813

519 549 089

541 219 953

0

0

0

0

0

0

0

0

271 506

271 506

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

271 506

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

-

-

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510)

271 506

Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

(642 275)

(292 730)

(292 730)

3 153 040

5 502 534

8 802 022

13 336 096

19 117 902

3 445 770

2 349 494

3 299 488

4 534 074

5 781 806

6 558 327

(292 730)

3 153 040

5 502 534

8 802 022

13 336 096

19 117 902

25 676 229

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600)

(642 275)

Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630)

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 808 468

58 130 742

60 480 236

63 779 724

68 313 798

74 095 604

80 653 931

Credite bancare pe termen lung (411, 412)

49 437 019

96 852 628

125 908 416

154 552 581

178 508 231

193 235 160

195 167 512

Împrumuturi pe termen lung (413)

12 788 910

1 028 894

1 389 007

1 774 456

2 138 220

2 421 534

2 566 826

62 225 929

97 881 522

127 297 423

156 327 037

180 646 451

195 656 694

197 734 338

TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640)

(370 769)

DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421)

157

Venituri anticipate pe termen lung (422)

25 177 916

85 934 760

116 011 926

148 205 235

178 587 309

202 250 127

214 385 135

5 870 331

7 337 914

8 640 393

9 547 635

9 857 933

9 956 512

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426)

2 723 650

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

27 901 566

91 805 091

123 349 840

156 845 629

188 134 943

212 108 060

224 341 647

90 127 495

189 686 613

250 647 263

313 172 666

368 781 395

407 764 754

422 075 985

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513)

489 250

Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516)

4 460 907

5 576 134

6 565 897

7 320 976

7 705 327

7 859 433

489 250

-

4 460 907

5 576 134

6 565 897

7 320 976

7 705 327

7 859 433

35 129

30 330 935

2 117 024

2 328 726

2 485 915

2 498 345

2 629 508

2 682 098

Avansuri primite (523)

592 864

14 862 135

19 359 221

21 295 143

22 732 565

23 982 856

25 241 956

25 746 795

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850)

627 993

45 193 070

21 476 245

23 623 870

25 218 481

26 481 201

27 871 464

28 428 894

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522)

Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532)

10 260

82

2 162

2 270

2 384

2 503

2 628

2 759

111

43 441

72 531

76 158

79 965

83 964

88 162

92 570

1 689

1 773

1 862

1 955

2 053

2 156

7 731

768 297

806 712

847 047

889 400

933 870

980 563

551 967

579 565

608 544

638 971

670 919

704 465

316 526

316 526

316 526

316 526

316 526

316 526

80 445

84 467

88 691

93 125

97 781

102 670

Datorii privind asigurările (533)

3 337

Datorii privind decontările cu bugetul (534)

6 309

Datorii preliminare (535) Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539)

142 890

Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930 + rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960)

20 017

194 144

1 793 617

1 867 472

1 945 019

2 026 443

2 111 939

2 201 710

1 137 260

45 387 214

27 730 769

31 067 475

33 729 397

35 828 621

37 688 731

38 490 037

TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

766 491

141 323 177

275 548 124

342 194 974

410 681 788

472 923 813

519 549 089

541 219 953

-

-

-

-

-

-

-

-

verificare

158

RAPORTUL PRIVIND FLUXURILE DE MIJLOACE BĂNEŞTI Activitatea operaţională Incasari banesti din vanzari Plati furnizorilor si antreprenorilor Plati banesti salariatilor si contributii pentru asigurarile sociale Plata dobanzilor Plata impozitului pe venit

64 248

570 620

1 216 992

7 921 196

2 687

116 497

Alte incasari ale mijloacelor banesti

15 349 141

1 999 381

Alte plati de mijloace banesti

12 517 711

3 437 848

Flux net numerar din activitatea operaţională

1 547 503

(10 046 780)

Activitatea de investiţii Incasari banesti din ieşirea activelor pe termen lung

11 406 592

118 634 606

Plăţi banesti pentru procurare activelor pe term. lung

33 923 401

200 457 794

Dobînzi incasate

4 807 485

Dividende incasate Alte încasări (plaţi) aferente activităţii investiţionale

(39 717 246)

Flux net numerar din activitatea investiţională

(62 234 055)

(77 015 703)

Incasari banesti din credite şi împrumuturi

59 641 030

127 792 742

Plati privind creditele si imprumuturile

3 336 622

42 247 972

Activitatea financiară

Plata dividendelor Incasari banesti din emiterea acţiunilor proprii Plăţi banesti la răscumpărarea acţiunilor proprii Alte încasări (plaţi) aferente activităţii financiare

11 493 321

Flux net numerar din activitatea financiară Flux net din activitatea economico-financiară până la articole excepţionale

67 797 729

85 544 770

7 111 177

(1 517 713)

7 111 177

(1 517 713)

47 615

171 606

Încasări (plaţi) excepţionale Flux net total Diferente de curs favor. (nefavor) Numerar la inceput de perioada

4 045

7 162 837

Numerar la sfarsit de perioada

7 162 837

5 816 730

159

Bilanţul contabil planificat IMC Leasing Tabelul 3.4.6. Bilanţul contabil planificat IMC Leasing Istoric Active /Pasive

2003

Planificat

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112)

0

7 219

21 235

21 235

21 235

21 235

21 235

Amortizarea activelor nemateriale (113)

0

195

1 307

2 419

3 531

4 643

5 755

6 867

0

7 024

19 928

18 816

17 704

16 592

15 480

14 368

402 927

930 678

47 113 852

37 113 852

27 113 852

22 113 852

17 113 852

12 113 852

0

0

0

0

0

0

0

0

558 839

6 583 823

10 088 071

22 088 071

34 088 071

40 088 071

46 088 071

52 088 071

0

0

0

0

0

0

0

0

290 648

370 567

1 090 025

2 562 563

4 835 101

7 507 639

10 580 177

14 052 715

671 118

7 143 934

56 111 898

56 639 360

56 366 822

54 694 284

52 621 746

50 149 208

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020)

21 235

Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)

0

0

0

0

0

0

0

0

Investiţii pe termen lung în părţi legate (132)

0

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133)

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe pe termen lung (134)

0

27 029 491

85 916 082

115 986 711

148 173 023

178 548 493

202 206 168

214 338 538 0

Active amânate privind impozitul pe venit (135)

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri acordate (136)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

27 029 491

85 916 082

115 986 711

148 173 023

178 548 493

202 206 168

214 338 538

0

25 458 376

83 321 864

112 484 516

143 698 970

173 157 258

196 100 595

207 866 631

671 118

59 638 825

225 369 772

285 129 403

348 256 518

406 416 627

450 943 989

472 368 745

Materiale (211)

0

766

121 408

123 836

126 313

128 839

131 416

134 044

Animale la creştere şi îngrăşat (212)

0

0

0

0

0

0

0

0

2 970

2 472

22 172

22 615

23 068

23 529

24 000

24 480

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142) Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) Producţia în curs de execuţie (215)

0

0

0

0

0

0

0

0

Produse (216)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

29 607 896

46 934

0

0

0

0

0

2 970

29 611 134

190 514

146 452

149 381

152 368

155 416

158 524

Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt

160

Creanţe aferente facturilor comerciale (221)

0

36

956 890

478 445

199 207

66 281

16 510

Corecţii la datorii dubioase (222)

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe ale părţilor legate (223)

0

0

0

0

0

0

0

0

8 415

43 025 823

32 113 384

34 361 321

36 337 097

37 245 524

38 456 004

38 456 004

83

62 025

701 537

806 768

885 427

942 980

973 627

983 363

79 727

81 843

0

0

0

0

0

0

0

0

28 092

29 497

30 971

32 520

34 146

35 853

Avansuri acordate (224) Creanţe privind decontările cu bugetul (225) Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) Creanţe privind veniturile calculate (228) Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340)

2 732

0

1 708 705

5 891 266

6 774 956

7 503 264

8 291 106

8 560 567

8 646 173

0

17 785

24 515

25 741

27 028

28 379

29 798

31 288

88 225

44 896 217

39 715 684

41 998 282

44 783 787

46 540 510

48 054 142

48 152 681

Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231)

0

0

0

0

0

0

0

0

Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232)

0

0

0

0

0

0

0

0

Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

0

4

114 123

119 829

125 821

132 112

138 717

145 653

110

268 307

855 934

5 033 806

7 466 949

9 287 899

9 709 373

9 678 755

3 935

6 894 526

4 846 672

5 089 006

4 987 225

5 236 587

5 131 855

5 029 218

0

0

0

0

0

0

0

0

4 045

7 162 837

5 816 729

10 242 641

12 579 995

14 656 597

14 979 946

14 853 626

133

14 164

4 455 425

4 678 196

4 912 106

5 157 711

5 415 597

5 686 377

95 373

81 684 352

50 178 352

57 065 571

62 425 269

66 507 186

68 605 100

68 851 208

766 491

141 323 177

275 548 124

342 194 974

410 681 788

472 923 813

519 549 089

541 219 953

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311)

271 506

271 506

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

39 470 640

Capital suplimentar (312)

0

0

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

9 677 370

Capital nevărsat (313)

0

0

0

0

0

0

0

0

Capital retras (314)

0

0

0

0

0

0

0

0

271 506

271 506

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

49 148 010

Rezerve stabilite de legislaţie (321)

0

0

0

0

0

0

0

0

Rezerve prevăzute de statut (322)

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte rezerve (323)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) Rezerve

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

161

Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332)

0

0

0

0

0

0

0

0

-642 275

Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

0

-292 730

-292 730

3 153 040

5 502 534

8 802 022

13 336 096

19 117 902

0

3 445 770

2 349 494

3 299 488

4 534 074

5 781 806

Profitul utilizat al anului de gestiune (334)

6 558 327

0

0

0

0

0

0

0

0

-642 275

-292 730

3 153 040

5 502 534

8 802 022

13 336 096

19 117 902

25 676 229

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341)

0

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

Subvenţii (342)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

5 829 692

-370 769

5 808 468

58 130 742

60 480 236

63 779 724

68 313 798

74 095 604

80 653 931

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) Capital secundar

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412)

0

49 437 019

96 852 628

125 908 416

154 552 581

178 508 231

193 235 160

195 167 512

Împrumuturi pe termen lung (413)

0

12 788 910

1 028 894

1 389 007

1 774 456

2 138 220

2 421 534

2 566 826

Alte datorii financiare pe termen lung (414)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

62 225 929

97 881 522

127 297 423

156 327 037

180 646 451

195 656 694

197 734 338

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421)

0

0

0

0

0

0

0

0

Venituri anticipate pe termen lung (422)

0

25 177 916

85 934 760

116 011 926

148 205 235

178 587 309

202 250 127

214 385 135

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423)

0

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri primite (424)

0

0

5 870 331

7 337 914

8 640 393

9 547 635

9 857 933

9 956 512

Datorii amânate privind impozitul pe venit (425)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2 723 650

0

0

0

0

0

0

Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750)

Alte datorii pe termen lung calculate (426)

0

27 901 566

91 805 091

123 349 840

156 845 629

188 134 943

212 108 060

224 341 647

Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

0

90 127 495

189 686 613

250 647 263

313 172 666

368 781 395

407 764 754

422 075 985

0

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810)

0

0

0

0

0

0

0

489 250

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

4 460 907

5 576 134

6 565 897

7 320 976

7 705 327

7 859 433

489 250

0

4 460 907

5 576 134

6 565 897

7 320 976

7 705 327

7 859 433

35 129

30 330 935

2 117 024

2 328 726

2 485 915

2 498 345

2 629 508

2 682 098

0

0

0

0

0

0

0

0

592 864

14 862 135

19 359 221

21 295 143

22 732 565

23 982 856

25 241 956

25 746 795

627 993

45 193 070

21 476 245

23 623 870

25 218 481

26 481 201

27 871 464

28 428 894

Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) Datorii pe termen scurt calculate

162

Datorii privind retribuirea muncii (531)

10 260

82

2 162

2 270

2 384

2 503

2 628

2 759

111

43 441

72 531

76 158

79 965

83 964

88 162

92 570

Datorii privind asigurările (533)

3 337

0

1 689

1 773

1 862

1 955

2 053

2 156

Datorii privind decontările cu bugetul (534)

6 309

7 731

768 297

806 712

847 047

889 400

933 870

980 563

0

0

551 967

579 565

608 544

638 971

670 919

704 465

Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532)

Datorii preliminare (535) Datorii privind plăţile extrabugetare (536)

0

0

0

0

0

0

0

0

Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537)

0

0

316 526

316 526

316 526

316 526

316 526

316 526

Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

142 890

80 445

84 467

88 691

93 125

97 781

102 670

Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

20 017

194 144

1 793 617

1 867 472

1 945 019

2 026 443

2 111 939

2 201 710

1 137 260

45 387 214

27 730 769

31 067 475

33 729 397

35 828 621

37 688 731

38 490 037

766 491

141 323 177

275 548 124

342 194 974

410 681 788

472 923 813

519 549 089

541 219 953

Raportul planificat privind rezultatele financiare IMC Leasing Tabelul 3.4.7. Istoric 2003

Planificat

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Vînzări nete

0

924 115

1 310 567

655 284

272 836

90 779

22 612

3 741

Costul vînzărilor

0

893 455

1 217 819

605 633

250 799

83 447

20 786

3 439

Profit brut (pierdere globală) Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale

0

30 660

92 748

49 650

22 037

7 332

1 826

302

1 126 510

1 630 482

3 668 061

4 401 673

4 962 887

5 483 990

5 936 419

5 995 783

0

1 293

322 696

354 966

390 462

429 508

472 459

519 705

Cheltuieli generale şi administrative

122 573

668 045

2 671 536

3 072 266

3 533 106

3 886 417

4 275 059

4 702 565

Alte cheltuieli operaţionale

341 544

1 886 865

8 219 539

12 066 285

14 740 706

16 974 361

18 360 982

18 591 028

Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

662 393

-895 061

-7 452 962

-11 042 194

-13 679 351

-15 798 964

-17 170 254

-17 817 212

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

0

993 643

265 494

278 769

292 707

307 342

322 710

338 845

-315 611

245 650

11 430 268

13 527 536

17 268 395

20 825 826

23 649 670

25 194 046

346 782

344 232

4 242 800

2 764 110

3 881 751

5 334 205

6 802 125

7 715 678

0

0

0

0

0

0

0

0

346 782

344 232

4 242 800

2 764 110

3 881 751

5 334 205

6 802 125

7 715 678

4 757

0

797 030

414 617

582 263

800 131

1 020 319

1 157 352

342 025

344 232

3 445 770

2 349 494

3 299 488

4 534 074

5 781 806

6 558 327

163

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) IMC Leasing Tabelul 3.4.8. 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Activitatea operaţională Rezultatul din activitatea operaţională Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) Rezultatul net din activitatea operaţională Amortizarea activelor nemateriale Uzura activelor materiale pe termen lung

-895 061

-7 452 962

-11 042 194

-13 679 351

-15 798 964

-17 170 254

-17 817 212

0

797 030

414 617

582 263

800 131

1 020 319

1 157 352

-895 061

-8 249 992

-11 456 810

-14 261 613

-16 599 095

-18 190 573

-18 974 564

195

1 112

1 112

1 112

1 112

1 112

1 112 3 472 538

79 919

719 458

1 472 538

2 272 538

2 672 538

3 072 538

Modificarea stocurilor

-29 608 164

29 420 620

44 062

-2 929

-2 988

-3 047

-3 108

Modificarea creanţelor

-44 807 992

5 180 533

-2 282 598

-2 785 505

-1 756 723

-1 513 632

-98 539

Modificarea investiţiilor financiare TS

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea altor active curente

-14 031

-4 441 261

-222 771

-233 910

-245 605

-257 886

-270 780

Modificarea datoriilor comerciale

174 127

1 599 473

73 855

77 547

81 425

85 496

89 771

44 565 077

-23 716 825

2 147 625

1 594 611

1 262 721

1 390 263

557 429

-30 505 930

513 118

-10 222 988

-13 338 149

-14 586 615

-15 415 729

-15 226 141

Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt Fluxul net din activitatea operaţională Activitatea de investiţii Modificarea activelor nemateriale pe termen lung

-7 219

-14 016

0

0

0

0

0

Modificarea activelor materiale pe termen lung

-6 552 735

-49 687 422

-2 000 000

-2 000 000

-1 000 000

-1 000 000

-1 000 000

Modificarea activelor financiare pe termen lung

-27 029 491

-58 886 591

-30 070 629

-32 186 312

-30 375 470

-23 657 675

-12 132 370

Modificarea altor active pe termen lung

-25 458 376

-57 863 488

-29 162 652

-31 214 453

-29 458 289

-22 943 337

-11 766 036

Alte încasări din activitatea de investiţii

993 643

265 494

278 769

292 707

307 342

322 710

338 845

Fluxul net din activitatea de investiţii

-58 054 178

-166 186 023

-60 954 512

-65 108 058

-60 526 416

-47 278 302

-24 559 561

Activitatea financiară Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar

5 829 692

48 876 504

0

0

0

0

0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung

62 225 929

35 655 593

29 415 901

29 029 614

24 319 414

15 010 243

2 077 644

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

-489 250

4 460 907

1 115 227

989 764

755 078

384 351

154 107

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung

27 906 879

63 903 525

31 544 749

33 495 789

31 289 315

23 973 117

12 233 587

Alte încasări din activitatea financiară

245 650

11 430 268

13 527 536

17 268 395

20 825 826

23 649 670

25 194 046

Fluxul net din activitatea financiară

95 718 900

164 326 797

75 603 412

80 783 562

77 189 633

63 017 381

39 659 383

7 158 792

-1 346 108

4 425 912

2 337 354

2 076 601

323 349

-126 319

4 045

7 162 837

5 816 729

10 242 641

12 579 995

14 656 597

14 979 946

7 162 837

5 816 729

10 242 641

12 579 995

14 656 597

14 979 946

14 853 626

0

0

-0

0

-0

0

-0

Fluxul net din activitatea economico-financiară Mijloace băneşti la începutul perioadei Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei verificare

164

Anexa 8 MODEL EUROLEASING Tabelul 3.4.9. MODEL EUROLEASING Lei MDL

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Raportul privind rezultatele financiare Vînzări nete

51 958 424

36 950 231

30 977 147

32 526 004

36 429 125

39 950 607

42 880 318

45 024 334

Costul vînzărilor Profit brut (pierdere globală)

44 348 193 7 610 231

29 029 378 7 920 853

24 626 504 6 350 643

25 695 199 6 830 805

28 596 477 7 832 647

31 161 051 8 789 556

33 231 793 9 648 525

34 893 382 10 130 952

18 599

566 383 667

1 136 254 1 486

1 363 505 1 560

1 591 892 1 748

1 806 797 1 916

1 991 994 2 057

2 131 434 2 160

Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative

2 818 673

729 898

830 974

872 523

977 225

1 071 691

1 150 281

1 207 795

Alte cheltuieli operaţionale

4 646 433

6 567 207

6 961 418

7 626 960

8 172 275

8 618 865

8 931 517

9 136 179

inclusiv dobînzi Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economicofinanciară: profit (pierdere)

1 127 168

2 827 583

3 718 049

4 318 723

4 797 874

5 176 976

5 420 790

5 555 237

126 526

1 189 464

(306 981)

-306 733

273 292

903 881

1 556 664

1 916 252

247 768

297 322

347 123

393 985

434 368

464 774

1 084 366

97 790

1 607 381

1 687 750

1 772 138

1 860 744

1 953 782

2 051 471

1 210 892

1 287 254

1 548 168

1 678 339

2 392 552

3 158 610

3 944 814

4 432 496

1 210 892

1 287 254

1 548 168

1 678 339

2 392 552

3 158 610

3 944 814

4 432 496

270 025 940 867

239 850 1 047 404

338 138 1 210 030

251 751 1 426 588

358 883 2 033 669

473 792 2 684 819

591 722 3 353 092

664 874 3 767 622

-29%

-16%

5%

12%

10%

7%

5%

Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy Costul vînzărilor, % din venituri

85%

79%

79%

79%

78%

78%

77%

77%

Alte venituri operaţionale, % din venituri

0%

2%

4%

4,2%

4,4%

4,4%

4,4%

4,4%

Cheltuieli comerciale, % din venituri Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri

0%

0%

0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

5,4%

2,0%

2,7%

2,7%

2,7%

2,7%

2,7%

2,7%

Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri

9%

18%

22%

23,4%

22,4%

22,4%

22,3%

22,2%

22,3%

18,6%

21,8%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

Impozit pe profit, %

165

Rata profitului brut

15%

21%

21%

21,0%

21,5%

22,0%

22,5%

22,5%

Rata profitului operaţional

0%

3%

-1%

-0,9%

0,8%

2,3%

3,6%

4,3%

Rata profitului net

2%

3%

4%

4,4%

5,6%

6,7%

7,8%

8,4%

Rentabilitatea activelor

14,2%

13,3%

11,3%

10,7%

11,0%

11,2%

11,3%

11,0%

Rentabilitatea capitalului propriu

60,8%

59,8%

49,2%

38,8%

37,6%

34,6%

31,1%

26,3%

Capital propriu (media anuală) Datorii financiare pe termen lung (media anuală) Datorii financiare pe termen scurt (media anuală)

1 548 642

1 953 256

2 962 884

4 389 472

6 423 142

9 107 960

12 461 052

16 228 674

25 288 260

29 385 524

36 092 890

41 605 716

47 123 312

51 852 055

55 382 534

57 908 392

47 766

23 883

1 114 482

2 340 409

2 534 605

2 663 159

2 712 349

2 702 156

Total datorii financiare

25 336 026

29 409 407

37 207 371

43 946 125

49 657 917

54 515 214

58 094 882

60 610 548

Active financiare pe termen lung

27 975 524

30 397 097

34 294 199

39 170 339

45 988 564

52 622 051

58 609 232

63 467 132

4,4%

9,6%

10,0%

9,8%

9,7%

9,5%

9,3%

9,2%

0,0%

5,5%

20,7%

19,0%

17,2%

15,5%

13,7%

12,0%

17%

9%

20%

17%

14%

10%

7%

-

-

4 016 010

4 819 212

5 626 430

6 385 998

7 040 563

7 533 402

49 055

-

3 953 779

4 744 535

5 539 244

6 287 042

6 931 464

7 416 667

Active nemateriale (111, 112)

222

222

10 359

10 359

10 359

10 359

10 359

10 359

Amortizarea activelor nemateriale (113)

59

107

321

535

749

963

1 177

1 391

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) Active materiale pe termen lung

163

115

10 038

9 824

9 610

9 396

9 182

8 968

251 111

2 533 485

1 246 665

1 869 998

2 243 997

2 580 597

2 838 656

2 980 589

66 666

369 626

171 784

315 630

488 245

686 753

905 111

1 134 387

184 445

2 163 859

1 074 881

1 554 368

1 755 752

1 893 844

1 933 545

1 846 202

Dobînzi, % datorii Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung Creşterea activelor financiare pe termen lung Venituri anticipate Cheltuieli anticipate BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070rd.080) Active financiare pe termen lung

166

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134)

27 975 524

32 818 669

34 006 110

40 807 332

47 642 560

54 074 306

59 616 922

63 790 107

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142)

27 975 524

32 818 669

35 769 728

42 570 950

49 406 178

55 837 924

61 380 540

65 553 725

3 953 779

4 744 535

5 539 244

6 287 042

6 931 464

7 416 667

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) ACTIVE CURENTE

28 209 187

34 982 643

40 808 426

48 879 676

56 710 784

64 028 206

70 254 732

74 825 562

2 480

9 058

42 220

44 331

49 651

54 450

58 443

61 365

11 795

10 380

15 259

16 022

17 945

19 679

21 122

22 178

14 275

19 438

57 479

60 353

67 595

74 130

79 566

83 544

55 118

2 778

2 917

3 267

3 583

3 845

4 038

1 120 996

4 226 427

4 015 106

4 095 408

4 081 756

3 972 910

3 972 910

125 190

231 137

219 580

223 972

223 225

217 273

217 273

Active amânate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136)

49 055

Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213214) Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221) Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224)

413 924

Creanţe privind decontările cu bugetul (225) Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227)

52

Creanţe privind veniturile calculate (228)

50 363

Alte creanţe pe termen scurt (229)

110 604 577 860

Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.32 0+rd.330+rd.340) Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231) Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232)

465

488

513

538

565

593

378 638

359 706

366 900

365 677

355 926

355 926

543 794

636 055

667 858

701 251

736 313

773 129

811 785

1 845 150

5 475 500

5 262 738

5 388 043

5 407 510

5 319 802

5 358 487

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233)

167

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380)

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

2

502

527

553

581

610

641

356 818

383 769

1 391 198

1 753 182

2 073 145

2 521 444

3 226 086

5 037 972

5

663

30 620

32 151

33 759

35 446

37 219

39 080

356 823

384 434

1 422 320

1 785 861

2 107 457

2 557 472

3 263 915

5 077 693

1 680

1 999

1 575 299

1 654 064

1 736 767

1 823 606

1 914 786

2 010 525

950 638

2 585 706

8 865 283

9 097 700

9 634 548

10 197 402

10 912 754

12 864 934

29 159 825

37 568 349

49 673 709

57 977 377

66 345 332

74 225 608

81 167 486

87 690 495

0

0

0

0

0

0

0

0

500 000

500 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

0

0

0

0

0

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510)

500 000

500 000

2 357 000

-

-

Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) Profitul utilizat al anului de gestiune (334)

129 736

(238 177)

(21 961)

1 048 642

869

1 210 899

2 637 487

4 671 157

7 355 975

10 709 067

940 867

1 047 404

1 210 030

1 426 588

2 033 669

2 684 819

3 353 092

3 767 622

Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600)

1 048 642

1 857 869

1 210 899

2 637 487

4 671 157

7 355 975

10 709 067

14 476 689

-

-

-

-

-

-

3 567 899

4 994 487

7 028 157

9 712 975

13 066 067

16 833 689

Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640)

1 548 642

2 357 869

168

DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412)

22 229 018

30 543 375

36 881 581

42 413 818

47 397 442

51 426 224

54 126 101

56 291 145

Împrumuturi pe termen lung (413) Alte datorii financiare pe termen lung (414)

3 059 242

2 939 412

1 821 411

2 094 623

2 340 741

2 539 704

2 673 038

2 726 499

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680)

25 288 260

33 482 787

38 702 992

44 508 441

49 738 183

53 965 928

56 799 139

59 017 644

4 016 010

4 819 212

5 626 430

6 385 998

7 040 563

7 533 402

0

0

0

0

0

Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423) Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.7 50) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

3 822

11 097

3 822

11 097

4 016 010

4 819 212

5 626 430

6 385 998

7 040 563

7 533 402

25 292 082

33 493 884

42 719 002

49 327 653

55 364 613

60 351 926

63 839 702

66 551 046

2 228 959

2 451 855

2 617 355

2 708 963

2 715 735

2 688 578

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810)

47 766 47 766

-

2 228 963

2 451 855

2 617 355

2 708 963

2 715 735

2 688 578

1 867 602

1 450 222

788 504

827 929

927 281

1 016 918

1 091 492

1 146 066

Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850)

211 271

8 426

239 673

251 657

281 855

309 101

331 769

348 357

2 078 873

1 458 648

1 028 177

1 079 586

1 209 136

1 326 019

1 423 261

1 494 424

0

0

0

0

0

654

687

721

757

795

0

0

0

0

0

23 462

22 289

22 735

22 659

22 055

22 055

94 582

89 853

91 650

91 344

88 909

88 909

11 000

11 000

11 000

11 000

11 000

11 000

Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531)

688

Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) Datorii privind asigurările (533)

190 856

Datorii privind decontările cu bugetul (534)

795

Datorii preliminare (535)

623 280

Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537)

169

Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.9 20+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) verificare

123

257 668

0

0

0

0

0

192 462

257 948

129 668

123 796

126 071

125 725

122 721

122 758

2 319 101

1 716 596

3 386 808

3 655 237

3 952 563

4 160 706

4 261 716

4 305 760

29 159 825

37 568 349

49 673 709

57 977 377

66 345 332

74 225 608

81 167 486

87 690 495

-

-

-

-

-

-

-

-

Bilanţul contabil planificat EUROLEASING Tabelul 3.4.10. Istoric Active /Pasive

2003

Planificat

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) Amortizarea activelor nemateriale (113) Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020)

222

222

10 359

10 359

10 359

10 359

10 359

10 359

59

107

321

535

749

963

1 177

1 391

163

115

10 038

9 824

9 610

9 396

9 182

8 968

Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121)

0

0

0

0

0

0

0

0

Terenuri (122)

0

0

0

0

0

0

0

0

251 111

2 533 485

1 246 665

1 869 998

2 243 997

2 580 597

2 838 656

2 980 589

0

0

0

0

0

0

0

0

66 666

369 626

171 784

315 630

488 245

686 753

905 111

1 134 387

184 445

2 163 859

1 074 881

1 554 368

1 755 752

1 893 844

1 933 545

1 846 202

Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)

0

0

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

1 763 618

Investiţii pe termen lung în părţi legate (132)

0

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134)

0

0

0

0

0

0

0

0

27 975 524

32 818 669

34 006 110

40 807 332

47 642 560

54 074 306

59 616 922

63 790 107 0

Active amânate privind impozitul pe venit (135)

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri acordate (136)

0

0

0

0

0

0

0

0

27 975 524

32 818 669

35 769 728

42 570 950

49 406 178

55 837 924

61 380 540

65 553 725

49 055

0

3 953 779

4 744 535

5 539 244

6 287 042

6 931 464

7 416 667

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142)

170

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170)

28 209 187

34 982 643

40 808 426

48 879 676

56 710 784

64 028 206

70 254 732

74 825 562

2 480

9 058

42 220

44 331

49 651

54 450

58 443

61 365

0

0

0

0

0

0

0

0

11 795

10 380

15 259

16 022

17 945

19 679

21 122

22 178

ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) Producţia în curs de execuţie (215)

0

0

0

0

0

0

0

0

Produse (216)

0

0

0

0

0

0

0

0

Mărfuri (217)

0

0

0

0

0

0

0

0

14 275

19 438

57 479

60 353

67 595

74 130

79 566

83 544

Creanţe aferente facturilor comerciale (221)

0

55 118

2 778

2 917

3 267

3 583

3 845

4 038

Corecţii la datorii dubioase (222)

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe ale părţilor legate (223)

0

0

0

0

0

0

0

0

413 924

1 120 996

4 226 427

4 015 106

4 095 408

4 081 756

3 972 910

3 972 910

Creanţe privind decontările cu bugetul (225)

0

125 190

231 137

219 580

223 972

223 225

217 273

217 273

Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226)

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe ale personalului (227)

0

52

465

488

513

538

565

593

50 363

0

378 638

359 706

366 900

365 677

355 926

355 926

110 604

543 794

636 055

667 858

701 251

736 313

773 129

811 785

577 860

1 845 150

5 475 500

5 262 738

5 388 043

5 407 510

5 319 802

5 358 487

Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231)

0

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232)

0

0

0

0

0

0

0

0

Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

334 685

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt

Avansuri acordate (224)

Creanţe privind veniturile calculate (228) Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) Investiţii pe termen scurt

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

0

2

502

527

553

581

610

641

356 818

383 769

1 391 198

1 753 182

2 073 145

2 521 444

3 226 086

5 037 972

5

663

30 620

32 151

33 759

35 446

37 219

39 080

0

0

0

0

0

0

0

0

356 823

384 434

1 422 320

1 785 861

2 107 457

2 557 472

3 263 915

5 077 693

1 680

1 999

1 575 299

1 654 064

1 736 767

1 823 606

1 914 786

2 010 525

950 638

2 585 706

8 865 283

9 097 700

9 634 548

10 197 402

10 912 754

12 864 934

29 159 825

37 568 349

49 673 709

57 977 377

66 345 332

74 225 608

81 167 486

87 690 495

171

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311)

500 000

500 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

Capital suplimentar (312)

0

0

0

0

0

0

0

0

Capital nevărsat (313)

0

0

0

0

0

0

0

0

Capital retras (314)

0

0

0

0

0

0

0

0

500 000

500 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

2 357 000

Rezerve stabilite de legislaţie (321)

0

0

0

0

0

0

0

0

Rezerve prevăzute de statut (322)

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte rezerve (323)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) Rezerve

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)

129 736

-238 177

0

0

0

0

0

0

Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332)

-21 961

1 048 642

869

1 210 899

2 637 487

4 671 157

7 355 975

10 709 067

Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

940 867

1 047 404

1 210 030

1 426 588

2 033 669

2 684 819

3 353 092

3 767 622

0

0

0

0

0

0

0

0

1 048 642

1 857 869

1 210 899

2 637 487

4 671 157

7 355 975

10 709 067

14 476 689

Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341)

0

0

0

0

0

0

0

0

Subvenţii (342)

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640)

0

0

0

0

0

0

0

0

1 548 642

2 357 869

3 567 899

4 994 487

7 028 157

9 712 975

13 066 067

16 833 689

22 229 018

30 543 375

36 881 581

42 413 818

47 397 442

51 426 224

54 126 101

56 291 145

0

0

0

0

0

0

0

0

DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) Împrumuturi pe termen lung (413) Alte datorii financiare pe termen lung (414)

3 059 242

2 939 412

1 821 411

2 094 623

2 340 741

2 539 704

2 673 038

2 726 499

25 288 260

33 482 787

38 702 992

44 508 441

49 738 183

53 965 928

56 799 139

59 017 644

Datorii de arendă pe termen lung (421)

0

0

0

0

0

0

0

0

Venituri anticipate pe termen lung (422)

0

0

4 016 010

4 819 212

5 626 430

6 385 998

7 040 563

7 533 402

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423)

0

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri primite (424)

0

0

0

0

0

0

0

0

3 822

11 097

0

0

0

0

0

0

Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) Datorii pe termen lung calculate

Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750)

0

0

0

0

0

0

0

0

3 822

11 097

4 016 010

4 819 212

5 626 430

6 385 998

7 040 563

7 533 402

172

Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

25 292 082

33 493 884

42 719 002

49 327 653

55 364 613

60 351 926

63 839 702

66 551 046

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512)

0

0

0

0

0

0

0

0

Împrumuturi pe termen scurt (513)

0

0

4

0

0

0

0

0

Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514)

0

0

0

0

0

0

0

0

47 766

0

2 228 959

2 451 855

2 617 355

2 708 963

2 715 735

2 688 578

47 766

0

2 228 963

2 451 855

2 617 355

2 708 963

2 715 735

2 688 578

1 867 602

1 450 222

788 504

827 929

927 281

1 016 918

1 091 492

1 146 066

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850)

211 271

8 426

239 673

251 657

281 855

309 101

331 769

348 357

2 078 873

1 458 648

1 028 177

1 079 586

1 209 136

1 326 019

1 423 261

1 494 424

Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532) Datorii privind asigurările (533) Datorii privind decontările cu bugetul (534) Datorii preliminare (535)

688

0

0

0

0

0

0

0

0

0

623

654

687

721

757

795

190 856

0

0

0

0

0

0

0

795

280

23 462

22 289

22 735

22 659

22 055

22 055

0

0

94 582

89 853

91 650

91 344

88 909

88 909

Datorii privind plăţile extrabugetare (536)

0

0

0

0

0

0

0

0

Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537)

0

0

11 000

11 000

11 000

11 000

11 000

11 000

0

0

0

0

0

0

0

0

123

257 668

0

0

0

0

0

0

Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

192 462

257 948

129 668

123 796

126 071

125 725

122 721

122 758

2 319 101

1 716 596

3 386 808

3 655 237

3 952 563

4 160 706

4 261 716

4 305 760

29 159 825

37 568 349

49 673 709

57 977 377

66 345 332

74 225 608

81 167 486

87 690 495

173

Raportul planificat privind rezultatele financiare EUROLEASING Tabelul 3.4.11. Istoric 2003

Planificat 2005

2006

2007

2008

2009

Vînzări nete

51 958 424

36 950 231

30 977 147

32 526 004

36 429 125

39 950 607

42 880 318

45 024 334

Costul vînzărilor

44 348 193

29 029 378

24 626 504

25 695 199

28 596 477

31 161 051

33 231 793

34 893 382

7 610 231

7 920 853

6 350 643

6 830 805

7 832 647

8 789 556

9 648 525

10 130 952

0

566 383

1 136 254

1 363 505

1 591 892

1 806 797

1 991 994

2 131 434

18 599

667

1 486

1 560

1 748

1 916

2 057

2 160

Cheltuieli generale şi administrative

2 818 673

729 898

830 974

872 523

977 225

1 071 691

1 150 281

1 207 795

Alte cheltuieli operaţionale

4 646 433

6 567 207

6 961 418

7 626 960

8 172 275

8 618 865

8 931 517

9 136 179

126 526

1 189 464

-306 981

-306 733

273 292

903 881

1 556 664

1 916 252

Profit brut (pierdere globală) Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale

Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

2004

2010

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)

0

0

247 768

297 322

347 123

393 985

434 368

464 774

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)

1 084 366

97 790

1 607 381

1 687 750

1 772 138

1 860 744

1 953 782

2 051 471

1 210 892

1 287 254

1 548 168

1 678 339

2 392 552

3 158 610

3 944 814

4 432 496

0

0

0

0

0

0

0

0

1 210 892

1 287 254

1 548 168

1 678 339

2 392 552

3 158 610

3 944 814

4 432 496

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

270 025

239 850

338 138

251 751

358 883

473 792

591 722

664 874

Profit net (pierdere netă)

940 867

1 047 404

1 210 030

1 426 588

2 033 669

2 684 819

3 353 092

3 767 622

Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare

174

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) EUROLEASING Tabelul 3.4.12. 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

1 556 664

1 916 252

Activitatea operaţională Rezultatul din activitatea operaţională

1 189 464

-306 981

-306 733

273 292

903 881

Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit)

239 850

338 138

251 751

358 883

473 792

591 722

664 874

Rezultatul net din activitatea operaţională

949 614

-645 119

-558 483

-85 591

430 090

964 942

1 251 377

48

214

214

214

214

214

214 229 276

Amortizarea activelor nemateriale Uzura activelor materiale pe termen lung

302 960

171 784

143 846

172 615

198 507

218 358

Modificarea stocurilor

-5 163

-38 041

-2 874

-7 242

-6 534

-5 436

-3 978

Modificarea creanţelor

-1 267 290

-3 930 350

212 762

-125 305

-19 467

87 708

-38 685

Modificarea investiţiilor financiare TS Modificarea altor active curente Modificarea datoriilor comerciale Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt Fluxul net din activitatea operaţională

-334 685

0

0

0

0

0

0

-319

-1 773 300

-78 765

-82 703

-86 838

-91 180

-95 739

-620 225

-430 471

-5 872

2 276

-347

-3 004

38

65 486

-128 280

51 409

129 550

116 883

97 241

71 163

-909 574

-6 773 563

-237 764

3 813

632 508

1 268 844

1 413 666

Activitatea de investiţii Modificarea activelor nemateriale pe termen lung

0

-10 137

0

0

0

0

0

Modificarea activelor materiale pe termen lung

-2 282 374

1 286 820

-623 333

-374 000

-336 600

-258 060

-141 933

Modificarea activelor financiare pe termen lung

-4 843 145

-2 951 059

-6 801 222

-6 835 228

-6 431 746

-5 542 616

-4 173 185

Modificarea altor active pe termen lung

49 055

-4 203 779

-790 756

-794 710

-747 798

-644 422

-485 202

Alte încasări din activitatea de investiţii

0

247 768

297 322

347 123

393 985

434 368

464 774

Fluxul net din activitatea de investiţii

-7 076 464

-5 630 387

-7 917 989

-7 656 814

-7 122 159

-6 010 730

-4 335 546

Activitatea financiară Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar

0

1 737 000

0

0

0

0

0

Modificarea datoriilor financiare pe termen lung

7 826 614

4 870 205

5 805 449

5 229 742

4 227 746

2 833 211

2 218 505

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

-47 766

1 988 963

222 892

165 500

91 607

6 772

-27 157

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung

7 275

3 676 464

803 202

807 218

759 568

654 565

492 839

Alte încasări din activitatea financiară

97 790

1 407 381

1 687 750

1 772 138

1 860 744

1 953 782

2 051 471

Fluxul net din activitatea financiară

7 883 913

13 680 013

8 519 293

7 974 598

6 939 665

5 448 330

4 735 658

Fluxul net din activitatea economico-financiară

-102 125

1 276 063

363 541

321 596

450 015

706 444

1 813 777

corectarea rezultatelor perioadelor precedente

129 736

-238 177

ijloace băneşti la începutul perioadei

356 823

384 434

1 422 320

1 785 861

2 107 457

2 557 472

3 263 915

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei

384 434

1 422 320

1 785 861

2 107 457

2 557 472

3 263 915

5 077 693

175

Anexa 9. MODEL RTK Leasing Tabelul 3.4.13. MODEL Lei MDL

2002

2003

2004

2005

2 324 170

2 406 496

4 324 202

5 621 463

730 262

926 020

1 325 472

1 695 006

Profit brut (pierdere globală)

1 593 908

1 480 476

2 998 730

3 926 456

Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale

6 465 431

4 886 691

2 225 565

Cheltuieli generale şi administrative

6 342 610

4 606 878

Alte cheltuieli operaţionale Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

1 716 729 3 476

2006

2007

2008

2009

2010

7 120 519

8 781 974

10 538 369

12 294 763

13 934 065

2 111 405

2 604 067

3 124 880

3 645 693

4 131 786

5 009 114

6 177 907

7 413 489

8 649 070

9 802 279

2 893 235 0

3 664 764 0

4 519 875 0

5 423 850 0

6 327 825 0

7 171 535 0

4 219 867

5 485 827

6 948 714

8 570 081

10 284 097

11 998 113

13 597 862

1 760 289

1 004 428

1 333 864

1 725 163

2 127 701

2 553 242

2 978 782

3 375 953

(114 164)

168 796

177 236

186 098

195 402

205 173

215 431

226 203

0

0

0

0

0

0

1 511 100

1 911 261

2 323 104

2 758 414

3 194 213

3 602 156

Raportul privind rezultatele financiare Vînzări nete Costul vînzărilor

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)

1 720 205

1 646 125

Rezultatul excepţional: profit (pierdere)

1 173 224 127

Profit (pierdere) pînă la impozitare

1 720 205

1 646 125

1 173 351

1 511 100

1 911 261

2 323 104

2 758 414

3 194 213

3 602 156

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

378 445 1 341 760

362 147 1 283 978

234 670 938 681

226 665 1 284 435

286 689 1 624 572

348 466 1 974 638

413 762 2 344 652

479 132 2 715 081

540 323 3 061 832

4%

80%

30%

27%

23%

20%

17%

13%

INDICATORII PENTRU PROGNOZĂ Creşterea veniturilor, yoy Costul vînzărilor, % din venituri

31%

38%

31%

30%

30%

30%

30%

30%

30%

Alte venituri operaţionale, % din venituri

278%

203%

51%

51,5%

51,5%

51,5%

51,5%

51,5%

51,5%

Cheltuieli comerciale, % din venituri Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri Alte cheltuieli operaţionale, % din venituri Impozit pe profit, %

0%

0%

0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

272,9%

191,4%

97,6%

97,6%

97,6%

97,6%

97,6%

97,6%

97,6%

0%

0%

0%

22,0%

22,0%

20,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

15,0%

Rata profitului brut

69%

62%

69%

69,8%

70,3%

70,3%

70,3%

70,3%

70,3%

Rata profitului operaţional

74%

73%

23%

23,7%

24,2%

24,2%

24,2%

24,2%

24,2%

Rata profitului net

58%

53%

22%

22,8%

22,8%

22,5%

22,2%

22,1%

22,0%

176

Rentabilitatea activelor

17,2%

8,2%

3,5%

4,0%

4,1%

4,2%

4,3%

4,4%

4,5%

Rentabilitatea capitalului propriu

42,3%

37,0%

22,2%

24,0%

23,9%

23,0%

21,8%

20,4%

18,9%

Capital propriu (media anuală)

3 172 451

3 768 443

4 698 963

5 983 398

7 607 969

9 582 608

11 927 260

14 642 341

17 704 173

Datorii financiare pe termen lung (media anuală)

3 542 067

4 826 422

7 865 067

10 821 777

13 298 761

15 841 205

18 272 502

20 388 280

21 980 859

Datorii financiare pe termen scurt (media anuală)

7 912 192

11 403 731

14 296 097

15 409 041

18 935 999

22 244 902

24 997 128

27 279 249

28 869 269

Total datorii financiare

11 454 259

16 230 152

22 161 164

26 230 817

32 234 760

38 086 107

43 269 630

47 667 529

50 850 129

Active financiare pe termen lung

9 422 031

11 254 475

14 019 175

16 364 916

19 276 694

22 265 422

25 123 494

27 610 662

29 482 792

Dobînzi, % datorii

0,0%

0,0%

0,0%

1,5%

3,0%

4,5%

6,0%

7,5%

9,0%

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung

0,0%

0,0%

0,0%

1,7%

3,4%

5,1%

6,8%

8,5%

10,2%

39%

14%

25%

21%

17%

14%

10%

6%

Creşterea activelor financiare pe termen lung Venituri anticipate

-

-

-

0

0

0

0

0

0

Cheltuieli anticipate

-

-

-

0

0

0

0

0

0

Active nemateriale (111, 112)

39 040

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

Amortizarea activelor nemateriale (113)

10 020

12 500

15 060

17 620

20 180

22 740

25 300

27 860

30 420

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) Active materiale pe termen lung

29 020

33 560

31 000

28 440

25 880

23 320

20 760

18 200

15 640

1 374 229

958 667

2 025 726

2 532 158

3 068 975

3 602 977

4 092 981

4 494 093

4 763 739

32 800

27 665

30 604

41 315

49 578

57 015

62 717

65 853

69 145

10 300

8 140

10 150

13 328

17 142

21 528

26 352

31 418

36 736

1 396 729

978 192

2 046 180

2 560 145

3 101 412

3 638 464

4 129 346

4 528 529

4 796 148

1 170 582

1 544 437

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

8 251 449

11 542 482

11 307 877

14 134 846

17 131 434

20 112 303

22 847 576

25 086 639

26 591 837

BILANŢUL CONTABIL ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale

Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) Investiţii pe termen lung în părţi legate (132) Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133) Creanţe pe termen lung (134) Active amânate privind impozitul pe venit (135)

177

Avansuri acordate (136) Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142)

9 422 031

Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170)

10 847 780

14 098 671

685

1 199

13 086 919

14 951 431

17 778 400

20 774 988

23 755 857

26 491 130

28 730 193

0

0

0

0

0

30 235 391 0

17 028 611

20 366 985

23 902 279

27 417 641

30 641 236

33 276 921

35 047 179

1 112

1 446

1 831

2 258

2 710

3 162

3 583

0

0

0

0

0

0

ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211) Animale la creştere şi îngrăşat (212) Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214) Producţia în curs de execuţie (215) Produse (216) Mărfuri (217) Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221)

685

1 199

1 112

1 446

1 831

2 258

2 710

3 162

3 583

4 071 616

8 025 098

6 051 938

7 564 923

9 279 638

11 166 498

13 176 468

15 240 781

17 272 885

0

0

0

0

0

0

352 045

975 447

756 764

908 117

1 059 470

1 200 732

1 320 805

1 474 899

1 597 808

0

0

0

0

0

0

Corecţii la datorii dubioase (222) Creanţe ale părţilor legate (223) Avansuri acordate (224) Creanţe privind decontările cu bugetul (225) Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226) Creanţe ale personalului (227) Creanţe privind veniturile calculate (228)

0

0

0

0

0

0

Alte creanţe pe termen scurt (229)

0

0

0

0

0

0

Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.33 0+rd.340) Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231)

4 423 661

9 000 545

6 808 702

8 473 039

10 339 108

12 367 230

14 497 273

16 715 680

18 870 693

169 540

2 017 193

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

169 540

2 017 193

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

0

0

0

0

0

0

144 693

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

11 822 576

0

0

0

0

0

0

Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232) Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233) Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace băneşti (244, 245, 246) Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430)

144 693

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

11 822 576

Alte active curente (251, 252)

44 433

33 978

169 233

177 695

186 579

195 908

205 704

215 989

226 788

178

TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

4 783 012

11 358 650

11 500 427

15 304 264

19 603 940

23 620 447

27 618 234

31 685 906

35 422 442

15 630 792

25 457 321

28 529 038

35 671 249

43 506 220

51 038 088

58 259 470

64 962 827

70 469 621

0

0

0

0

0

0

0

0

0

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

0

0

0

0

0

0

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nevărsat (313) Capital retras (314) Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510)

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Alte rezerve (323) Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

1 786 857

3 036 626

4 050 976

4 989 657

6 274 092

7 898 663

9 873 302

12 217 954

14 933 035

1 341 760

1 283 975

938 681

1 284 435

1 624 572

1 974 638

2 344 652

2 715 081

3 061 832

3 128 617

4 320 601

4 989 657

6 274 092

7 898 663

9 873 302

12 217 954

14 933 035

17 994 867

-

-

-

-

-

-

-

3 172 451

4 364 435

5 033 491

6 317 926

7 942 497

9 917 136

12 261 788

14 976 869

18 038 701

Credite bancare pe termen lung (411, 412)

2 039 615

6 107 729

9 038 658

11 298 323

13 693 567

16 076 248

18 262 617

20 052 354

21 255 495

Împrumuturi pe termen lung (413)

1 502 452

3 047

580 699

725 874

879 759

1 032 837

1 173 303

1 288 287

1 365 584

0

0

0

0

0

0

12 024 196

14 573 326

17 109 085

19 435 920

21 340 640

22 621 079

0

0

0

0

0

0

Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subvenţii (342) Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680)

3 542 067

6 110 776

9 619 357

Datorii pe termen lung calculate Datorii de arendă pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423)

179

Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425)

0

0

0

0

0

0

477 799

Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

477 799

-

-

-

-

-

-

-

-

4 019 866

6 110 776

9 619 357

12 024 196

14 573 326

17 109 085

19 435 920

21 340 640

22 621 079

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513)

1 092 980

1 804 646

5 363 697

6 704 621

8 126 001

9 296 145

10 281 536

11 083 496

11 526 836

664 860

5 614 188

3 310 565

4 138 206

5 015 506

5 737 739

6 345 939

6 840 922

7 114 559

Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516)

6 154 352

7 476 435

5 022 663

6 278 329

7 609 334

8 705 079

9 627 817

10 378 787

10 793 938

Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810)

7 912 192

14 895 269

13 696 925

17 121 156

20 750 841

23 738 963

26 255 293

28 303 205

29 435 334

988 963

78 534

59 202

76 963

97 486

120 233

144 279

168 326

190 769

0

0

0

0

0

0

988 963

78 534

59 202

76 963

97 486

120 233

144 279

168 326

190 769

209

280

Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii faţă de părţile legate (522) Avansuri primite (523) Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531)

219

230

242

254

267

Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532)

0

0

0

0

0

0

Datorii privind asigurările (533)

0

0

0

0

0

0

60 588

68 666

75 533

84 345

91 374

Datorii privind decontările cu bugetul (534)

14 823

3 733

43 277

51 932 0

0

0

0

0

0

30 969

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

0

0

0

0

0

0

47 878

50 272

52 785

55 425

58 196

61 106

Datorii preliminare (535) Datorii privind plăţile extrabugetare (536) Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537) Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538) Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.9 30+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) verificare

296

4 574

45 598

15 119

8 307

120 063

131 009

142 069

152 673

162 190

173 787

183 738

8 916 274

14 982 110

13 876 190

17 329 128

20 990 396

24 011 868

26 561 762

28 645 318

29 809 841

15 630 792

25 457 321

28 529 038

35 671 249

43 506 220

51 038 088

58 259 470

64 962 827

70 469 621

-

-

-

-

-

-

-

-

-

180

Bilanţul contabil planificat RTK Leasing Tabelul 3.4.14. Istoric Active /Pasive

2002

Planificat

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112)

39 040

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

46 060

Amortizarea activelor nemateriale (113)

10 020

12 500

15 060

17 620

20 180

22 740

25 300

27 860

30 420

29 020

33 560

31 000

28 440

25 880

23 320

20 760

18 200

15 640

1 374 229

958 667

2 025 726

2 532 158

3 068 975

3 602 977

4 092 981

4 494 093

4 763 739

0

0

0

0

0

0

0

0

0

32 800

27 665

30 604

41 315

49 578

57 015

62 717

65 853

69 145

Valoarea de bilanţ a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020)

46 060

Active materiale pe termen lung Active materiale în curs de execuţie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) Resurse naturale (125) Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

10 300

8 140

10 150

13 328

17 142

21 528

26 352

31 418

36 736

1 396 729

978 192

2 046 180

2 560 145

3 101 412

3 638 464

4 129 346

4 528 529

4 796 148

Active financiare pe termen lung Investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131)

1 170 582

1 544 437

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

3 643 554

Investiţii pe termen lung în părţi legate (132)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung (133)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

8 251 449

11 542 482

11 307 877

14 134 846

17 131 434

20 112 303

22 847 576

25 086 639

26 591 837

Creanţe pe termen lung (134) Active amânate privind impozitul pe venit (135)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri acordate (136)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

9 422 031

13 086 919

14 951 431

17 778 400

20 774 988

23 755 857

26 491 130

28 730 193

30 235 391

0

0

0

0

0

0

0

0

0

10 847 780

14 098 671

17 028 611

20 366 985

23 902 279

27 417 641

30 641 236

33 276 921

35 047 179

3 583

Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) Alte active pe termen lung (141, 142) Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) ACTIVE CURENTE Stocuri de mărfuri şi materiale Materiale (211)

685

1 199

1 112

1 446

1 831

2 258

2 710

3 162

Animale la creştere şi îngrăşat (212)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213-214)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Producţia în curs de execuţie (215)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Produse (216)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Mărfuri (217)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

685

1 199

1 112

1 446

1 831

2 258

2 710

3 162

3 583

4 071 616

8 025 098

6 051 938

7 564 923

9 279 638

11 166 498

13 176 468

15 240 781

17 272 885

Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) Creanţe pe termen scurt Creanţe aferente facturilor comerciale (221)

181

Corecţii la datorii dubioase (222)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe ale părţilor legate (223)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri acordate (224)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe privind decontările cu bugetul (225)

352 045

975 447

756 764

908 117

1 059 470

1 200 732

1 320 805

1 474 899

1 597 808

Taxa pe valoarea adăugată de recuperat / creanţe preliminare (226)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe ale personalului (227)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Creanţe privind veniturile calculate (228)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

4 423 661

9 000 545

6 808 702

8 473 039

10 339 108

12 367 230

14 497 273

16 715 680

18 870 693

Alte creanţe pe termen scurt (229) Total s. 2.2 (rd.260– rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) Investiţii pe termen scurt Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate (231)

169 540

2 017 193

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

Investiţii pe termen scurt în părţi legate (232)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt (233)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

169 540

2 017 193

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

4 498 802

Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) Mijloace băneşti Casa (241) Cont de decontare (242)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

144 693

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

11 822 576 0

Cont valutar (243)

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte mijloace băneşti (244, 245, 246)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

144 693

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

11 822 576

Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) Alte active curente (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460)

44 433

33 978

169 233

177 695

186 579

195 908

205 704

215 989

226 788

4 783 012

11 358 650

11 500 427

15 304 264

19 603 940

23 620 447

27 618 234

31 685 906

35 422 442

15 630 792

25 457 321

28 529 038

35 671 249

43 506 220

51 038 088

58 259 470

64 962 827

70 469 621

CAPITAL PROPRIU Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311)

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

Capital suplimentar (312)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Capital nevărsat (313)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Capital retras (314)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

41 747

Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321)

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

Rezerve prevăzute de statut (322)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte rezerve (323)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

2 087

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)

182

Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (332)

1 786 857

3 036 626

4 050 976

4 989 657

6 274 092

7 898 663

9 873 302

12 217 954

14 933 035

Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)

1 341 760

1 283 975

938 681

1 284 435

1 624 572

1 974 638

2 344 652

2 715 081

3 061 832

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3 128 617

4 320 601

4 989 657

6 274 092

7 898 663

9 873 302

12 217 954

14 933 035

17 994 867

Profitul utilizat al anului de gestiune (334) Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) Capital secundar Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung (341)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Subvenţii (342)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3 172 451

4 364 435

5 033 491

6 317 926

7 942 497

9 917 136

12 261 788

14 976 869

18 038 701

Credite bancare pe termen lung (411, 412)

2 039 615

6 107 729

9 038 658

11 298 323

13 693 567

16 076 248

18 262 617

20 052 354

21 255 495

Împrumuturi pe termen lung (413)

1 502 452

3 047

580 699

725 874

879 759

1 032 837

1 173 303

1 288 287

1 365 584

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3 542 067

6 110 776

9 619 357

12 024 196

14 573 326

17 109 085

19 435 920

21 340 640

22 621 079

Datorii de arendă pe termen lung (421)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Venituri anticipate pe termen lung (422)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Finanţări şi încasări cu destinaţie specială (423)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung

Alte datorii financiare pe termen lung (414) Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) Datorii pe termen lung calculate

Avansuri primite (424) Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) Total capitolul 4 (rd.690+rd.760)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

477 799

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

477 799

0

0

0

0

0

0

0

0

4 019 866

6 110 776

9 619 357

12 024 196

14 573 326

17 109 085

19 435 920

21 340 640

22 621 079

1 092 980

1 804 646

5 363 697

6 704 621

8 126 001

9 296 145

10 281 536

11 083 496

11 526 836

664 860

5 614 188

3 310 565

4 138 206

5 015 506

5 737 739

6 345 939

6 840 922

7 114 559

0

0

0

0

0

0

0

0

0

6 154 352

7 476 435

5 022 663

6 278 329

7 609 334

8 705 079

9 627 817

10 378 787

10 793 938

7 912 192

14 895 269

13 696 925

17 121 156

20 750 841

23 738 963

26 255 293

28 303 205

29 435 334

DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) Împrumuturi pe termen scurt (513) Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521)

988 963

78 534

59 202

76 963

97 486

120 233

144 279

168 326

190 769

Datorii faţă de părţile legate (522)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Avansuri primite (523)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

988 963

78 534

59 202

76 963

97 486

120 233

144 279

168 326

190 769

Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531)

0

0

209

219

230

242

254

267

280

Datorii faţă de personal privind alte operaţii (532)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

183

Datorii privind asigurările (533)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

14 823

3 733

43 277

51 932

60 588

68 666

75 533

84 345

91 374

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Datorii privind plăţile extrabugetare (536)

0

30 969

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

30 979

Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi (537)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare (538)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

296

4 574

45 598

47 878

50 272

52 785

55 425

58 196

61 106

Datorii privind decontările cu bugetul (534) Datorii preliminare (535)

Alte datorii pe termen scurt (539) Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950) TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970)

15 119

8 307

120 063

131 009

142 069

152 673

162 190

173 787

183 738

8 916 274

14 982 110

13 876 190

17 329 128

20 990 396

24 011 868

26 561 762

28 645 318

29 809 841

15 630 792

25 457 321

28 529 038

35 671 249

43 506 220

51 038 088

58 259 470

64 962 827

70 469 621

Raportul planificat privind rezultatele financiare RTK Leasing Tabelul 3.4.15.

Vînzări nete Costul vînzărilor Profit brut (pierdere globală) Alte venituri operaţionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere) Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă)

2002 2 324 170 730 262 1 593 908 6 465 431 0 6 342 610 0

Istoric 2003 2 406 496 926 020 1 480 476 4 886 691 0 4 606 878 0

2004 4 324 202 1 325 472 2 998 730 2 225 565 0 4 219 867 0

2005 5 621 463 1 695 006 3 926 456 2 893 235 0 5 485 827 0

2006 7 120 519 2 111 405 5 009 114 3 664 764 0 6 948 714 0

Planificat 2007 2008 8 781 974 10 538 369 2 604 067 3 124 880 6 177 907 7 413 489 4 519 875 5 423 850 0 0 8 570 081 10 284 097 0 0

1 716 729

1 760 289

1 004 428

1 333 864

1 725 163

2 127 701

3 476

-114 164

168 796

177 236

186 098

0

0

0

0

1 720 205 0 1 720 205 378 445 1 341 760

1 646 125 0 1 646 125 362 147 1 283 978

1 173 224 127 1 173 351 234 670 938 681

1 511 100 0 1 511 100 226 665 1 284 435

2009 12 294 763 3 645 693 8 649 070 6 327 825 0 11 998 113 0

2010 13 934 065 4 131 786 9 802 279 7 171 535 0 13 597 862 0

2 553 242

2 978 782

3 375 953

195 402

205 173

215 431

226 203

0

0

0

0

0

1 911 261 0 1 911 261 286 689 1 624 572

2 323 104 0 2 323 104 348 466 1 974 638

2 758 414 0 2 758 414 413 762 2 344 652

3 194 213 0 3 194 213 479 132 2 715 081

3 602 156 0 3 602 156 540 323 3 061 832

184

Raportul planificat privind fluxul de mijloace băneşti (metoda indirectă) RTK Leasing Tabelul 3.4.16. 2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

1 333 864

1 725 163

2 127 701

2 553 242

2 978 782

Activitatea operaţională Rezultatul din activitatea operaţională Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit)

1 760 289

1 004 428

3 375 953

362 147

234 670

226 665

286 689

348 466

413 762

479 132

540 323

1 398 142

769 758

1 107 199

1 438 474

1 779 236

2 139 480

2 499 650

2 835 630

Amortizarea activelor nemateriale

2 480

2 560

2 560

2 560

2 560

2 560

2 560

2 560

Uzura activelor materiale pe termen lung

5 319

Rezultatul net din activitatea operaţională

2 040

2 010

3 178

3 814

4 386

4 824

5 066

Modificarea stocurilor

-514

87

-334

-385

-427

-452

-452

-422

Modificarea creanţelor

-4 576 884

2 191 843

-1 664 337

-1 866 069

-2 028 122

-2 130 043

-2 218 407

-2 155 012

Modificarea investiţiilor financiare TS

-1 847 653

-2 481 609

0

0

0

0

0

0

10 455

-135 255

-8 462

-8 885

-9 329

-9 795

-10 285

-10 799

-910 429

-19 332

10 946

11 060

10 603

9 518

11 596

9 952

Modificarea altor active curente Modificarea datoriilor comerciale Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt Fluxul net din activitatea operaţională

-6 812

111 756

17 761

20 523

22 747

24 047

24 047

22 443

-5 929 175

441 818

-531 489

-398 907

-218 347

40 138

313 774

709 670

Activitatea de investiţii Modificarea activelor nemateriale pe termen lung

-7 020

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea activelor materiale pe termen lung

420 697

-1 069 998

-517 143

-545 080

-541 438

-495 706

-404 248

-272 938

Modificarea activelor financiare pe termen lung

-1 505 198

-3 664 888

-1 864 512

-2 826 969

-2 996 587

-2 980 869

-2 735 273

-2 239 062

Modificarea altor active pe termen lung

0

0

0

0

0

0

0

0

Alte încasări din activitatea de investiţii

-114 164

168 796

177 236

186 098

195 402

205 173

215 431

226 203

Fluxul net din activitatea de investiţii Activitatea financiară

-3 365 375

-2 765 714

-3 166 876

-3 355 570

-3 326 905

-3 025 807

-2 427 879

-1 551 934

0

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar Modificarea datoriilor financiare pe termen lung

2 950 314

3 239 083

2 404 839

2 549 130

2 535 759

2 326 835

1 904 720

1 280 438

Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

6 983 077

-1 198 344

3 424 231

3 629 685

2 988 121

2 516 330

2 047 913

1 132 128

-477 799

0

0

0

0

0

0

0

Modificarea datoriilor calculate pe termen lung Alte încasări din activitatea financiară

0

0

0

0

0

0

0

0

Fluxul net din activitatea financiară

9 455 592

2 040 739

5 829 071

6 178 815

5 523 880

4 843 166

3 952 633

2 412 567

Fluxul net din activitatea economico-financiară

161 042

-283 157

2 130 705

2 424 337

1 978 628

1 857 497

1 838 528

1 570 303

Mijloace băneşti la începutul perioadei

144 693

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

Mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei

305 735

22 578

2 153 283

4 577 620

6 556 248

8 413 745

10 252 273

11 822 576

0

0

0

0

0

0

0

-0

verificare

185

ADNOTARE la teza pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice „Leasingul financiar - formă de investire în dezvoltarea Republicii Moldova”

Republica Moldova, stat decis să-şi consolideze locul printre naţiunile democratice ale lumii, tinde spre o economie de piaţă modernă şi eficientă, imperativele fiind dezvoltarea comerţului şi atragerea investiţiilor. Din teoria şi experienţa internaţională, se cunoaşte că funcţionarea normală a economiei de piaţă este condiţionată de promovarea unor politici economice eficiente şi aplicarea legislaţiei adecvate. În teză, sunt dezvoltate conceptele fundamentale referitoare la leasing, criteriile de clasificare, aspectele practice şi aspectele teoretice privind operaţiunile de leasing, în contextul practicii mondiale şi naţionale, sunt evidenţiate şi formulate principalele probleme ce ţin de domeniul serviciilor de leasing. În lucrare, au fost examinate detaliat conţinutul leasingului, avantajele şi dezavantajele leasingului ca sursă de finanţare şi de investire. Se prezintă o descriere a mediului investiţional şi leasingului ca metodă de finanţare şi investire, factorii de risc, implicaţiile fiscalităţii, abordează metodologia analizei financiare a activităţii întreprinderilor de leasing în Republica Moldova, şi importanţa leasingului în finanţarea activităţii investiţionale. În cadrul cercetării, se analizează metoda de evaluare a deciziilor financiare ţinând cont de metoda de finanţare a proiectului şi, în particular, propunerea metodei de considerare a costului leasingului în costul capitalului întreprinderii şi prezentarea modelului de previziune financiară, precum şi direcţiile de dezvoltare a companiilor de leasing în plan naţional. Rezultatele cercetărilor efectuate au un caracter metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate de către întreprinderile de leasing în analiza şi previziunea activităţii economico-financiare, respectiv, a entităţilor ce beneficiază de serviciile de leasing, cât şi prezintă un suport bibliografic în procesul didactic din instituţiile de învăţământ superior.

186

АННОТАЦИЯ диссертации на соискание учёной степени доктора экономики на тему: «Финансовый лизинг - форма инвестирования в развитие Республики Молдова»

Республика Молдова - государство, решившее занять достойное место среди демократических наций всего мира - стремится к современной и эффективной рыночной экономике, приоритетами которой является развитие торговли и привлечение инвестиций. Из международной теории и практики известно, что нормальное функционирование рыночной экономики обусловлено проведением эффективной экономической политики и применение адекватного законодательства. В диссертации изучены фундаментальные концепции понятия лизинг, критерии классификации, теоретические и практические аспекты операций лизинга в контексте национальной и мировой практики, выделены и сформулированы основные проблемы, касающиеся области лизинговых услуг. В работе детально рассмотрены сущность лизинга, преимущества и недостатки лизинга как источника финансирования. Здесь представлены описание инвестиционной среды и лизинга как метода финансирования и инвестирования, факторы риска, влияние, воздействие налогообложения, описаны методология финансового анализа деятельности лизинговых предприятий в Республики Молдова и значение лизинга для финансирования инвестиционной деятельности. В рамках исследования анализируются метод оценки финансовых решений с учетом метода финансирования проекта и, в частности, предложение метода учета стоимости лизинга в стоимости капитала предприятия и представление модели финансового прогнозирования, а также направления развития лизинговых компаний на национальном уровне. Результаты проведенных исследований носят методологический и прикладной характер и могут быть использованы лизинговыми предприятиями в анализе и прогнозировании экономических

финансово-хозяйственной агентов,

библиографической

которые

поддержкой

в

деятельности,

пользуются процессе

услугами,

обучения

в

соответственно, а

также

служат

учреждениях

высшего

образования.

187

ADNOTATION for the dissertation in view of awarding PhD degree in economics with the topic “Financial leasing – form of investment for development of the Republic of Moldova”

The Republic of Moldova, the state decided to consolidate for itself the place among democratic nations of the world, leads towards the modern and efficient market economy, the imperatives being the trade development and investments attraction. Starting from international theory and experience, it is known that the normal functioning of market economy is conditioned by the promotion of some efficient economic policies and application of adequate legislation. In this dissertation, there are developed the fundamental concepts regarding leasing, criterions of its classification, practical and theoretical aspects of leasing transactions in the context of national and worldwide practices. There are also made evident and formulated the principal problems concerning the leasing services domain. In the same time, there’re minutely examined the content of leasing, the advantages and disadvantages of leasing as a source of financing and investment. There’re presented the description of investment environment and leasing as a method of financing and investment, the risk factors, the implications of fiscality, tackled the methodology of financial analysis of the leasing enterprises activity in the republic of Moldova, and the importance of leasing in financing investment activity. In the framework of research, there are analyzed the method of financial decisions evaluation taking into account the method of project financing and, in particular, the proposal of the method of consideration of leasing cost in enterprise’s capital cost, and the presentation of financial forecasting model, as well as the directions of leasing companies development on national level. The results of made research have a methodological and applied character and can be used by the leasing enterprises in the analysis and forecasting of economic and financial activity, respectively, of entities that benefit of leasing services, as well as present a bibliographical support in the teaching process at high education institutions.

188

LISTA ABREVIERILOR

UNIDROIT

Institutul internaţional de uniformizare a dreptului privat

BNM

Banca Naţională a Moldovei

FMI (IMF)

Fondul Monetar Internaţional

MO

Monitorul Oficial

PIB

Produsul Intern Brut

SNC

Standardele Naţionale de Contabilitate

IAS

Standardele Internaţionale de Contabilitate

UE

Uniunea Europeană

ELA

Asociaţia Americană a Leasingului de Echipamente

RDE -

Rata dobânzii echivalente la credit

MM

Modigliani şi Miller

CF

Cash Flow

NBI

Naţional Business Institute

NBER

National Buraux of Economic Research

189

CUVINTE CHEIE

Cuvinte-cheie

Key words

Ключевые слова

Arendă finanţată

Financial rent

Финансовая аренда

Leasing

Leasing

Лизинг

Locaţiune financiară

Financial lease

Финансовая аренда

Leasing financiar

Financing lease

Финансовый лизинг

Leasing operaţional

Operating lease

Операционный лизинг

Leasing internaţional

International leasing

Международный лизинг

Rată de leasing

Leasing rate

Лизинговая ставка

Dobânda

Interest rate

Процент

Locatar

Leaseholder

Лизингодатель

Locator

Renter

Лизингополучатель

Contract de leasing

Leasing agreement

Договор лизинга

Flux de mijloace băneşti

Cash flow

Dенежный поток

Fluxuri de numerar actualizate

Discounted cash flows

Дисконтированные денежные потоки

Comision

Commission, fee

Комиссион

190