Lucrare de Licenta - Comunicarea Si Relatiile Publice Online

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE JURNALISTICĂ
SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordon!or "!##n$#%#&:
L'&!( )n#*( dr( R+,*n En&-'
A./o0*'n!:
G'or1#n A0#n T)dor
SIBIU2 3445
1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE JURNALISTICĂ
SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
COMUNICAREA ŞI RELAŢIILE PUBLICE ONLINE
Coordon!or "!##n$#%#&:
L'&!( )n#*( dr( R+,*n En&-'
A./o0*'n!:
G'or1#n A0#n T)dor

SIBIU2 3445
2
C)6r#n/
In!rod)&'r' / 4
C6#!o0)0 I: Co7)n#&r' 8n 0)7' &on!'76orn+
I.1. De la comunicarea liniară la comunicarea globală / 6
I.2. Comunicarea în societatea postmodernă / 11
I.3. Societatea informaională / 12
C6#!o0)0 II: In!'rn'!)0
II.1. Online !ersus offline /1"
II.2. #imitele Internetului / 1$
C6#!o0)0 III: R'0$##0' 6).0#&' online
III.1. %elaiile publice &tradiionale' / 22
1.1. Ce sunt relaiile publice( / 22
1.2. Comunicarea în relaiile publice / 26
III.2. Comunicarea online / 2)
III.3. E-pr*ul sau relaiile publice online / 34
3.1. +etode ,i instrumente e-pr / 36
3.2. Campania e-pr / "2
3.3. Cri-a e-pr / "$
C6#!o0)0 IV: S!)d#) d' &, 9 Ro0)0 "# #76or!n$ &o7)n#&+r## online 8n or1n#,r' "#
6ro7o*r' %'/!#*0)0)# #n!'rn$#on0 ASTRA FILM FEST
I..1. /re-entare generală / 63
1.2. Scopuri ,i obiecti!e / 66
1.3. /ublicuri / 60
I..2. +etode ,i instrumente folosite în organi-area ,i promo!area festi!alului / 6$
2.1. +etode ,i instrumente offline / 6$
2.2. +etode ,i instrumente online / 01
I..3. 1nali-a strategică 2S3456 / 04
3.1. /uncte tari / 04
3
3.2. /uncte slabe / 0"
3.3. 4portunităi / 0"
3.4. 1meninări / 06
I..3. /lan de comunicare online / 00
Con&0),## / )1
B#.0#o1r%#'
An':'
4
In!rod)&'r'
5ema acestei lucrări nu a fost aleasă la înt7mplare. 1m optat pentru ea deoarece am
reali-at că se pune din ce în ce un mai mare accent pe comunicarea online ,i pentru că
aproape peste tot suntem &acostai' de aplicaii ,i instrumente ale mediului online. /rietenii
ne cer id-ul de messenger sau ne întreabă dacă a!em cont pe 8i" sau pe 9ace:oo;< căutam
oferte de lucru ,i trimitem C.*uri online ,i ne facem blog*uri personale. Internetul a a=uns
unul dintre principalele medii de comunicare ale -ilelor noastre. 1tunci< de ce nu ,i relaii
publice online(
1m pornit în demersul meu de la o definiie a comunicarii< am trecut prin
caracteristici ,i aspecte ale acesteia în lumea contemporană ,i ale comunicării prin
intermediul Internetului< anali-7nd< în acela,i timp< comunicarea online ,i cea care folose,te
media &tradiionale'. /entru a putea e!idenia c7t mai bine diferenele dintre cele două
tipuri de relaii publice abordate în aceasta lucrare > relaiile publice &tradiionale' ,i cele
online * am făcut o trecere în re!istă a caracteristicilor acestora ,i a ceea ce presupune
fiecare.
1stfel< în primul capitol< Co7)n#&r' 8n 0)7' &on!'76orn+2 am început prin a
enumera c7te!a definiii ale comunicarii< iar pentru a surprinde dinamismul acestui proces
am pre-entat< pe scurt< modelele comunicarii de*a lungul timpului ,i efectele acesteia. 1m
a=uns la comunicarea specifică societăii postmoderne< o societate informaională ba-ată< în
mare măsură< pe comunicarea prin intermediul Internetului ,i pe cea prin intermediul
imaginilor.
?n cel de*al doilea capitol< In!'rn'!)02 am e!ideniat tipurile de comunicare
specifice acestui mediu ,i diferenele faă de comunicarea offline. 1m e!ideniat< de
asemenea< ,i caracteristicile comunicării interacti!e ,i cum ar trebui folosită într*un mod
eficient de către un specialist în relaii publice. 1m anali-at metodele de cercetare ale
acestui mediu< dar ,i aspectele negati!e legate de acest nou mediu de comunicare.
Capitolul al treilea< R'0$##0' P).0#&' online@ este concentrat pe comunicarea online
,i pe ceea ce înseamnă &să faci relaii publice online'. 1m anali-at e-pr-ul făc7nd o paralelă
între relaiile publice &tradiionale' ,i cele online, e!ideniind diferenele dintre ele ,i dintre
comunicarea online ,i cea offline. De asemenea< am pre-entat instrumentele e-pr*ului ,i
cum pot fi folosite într*un mod eficient< care sunt etapele unei campanii de relaii publice
online< ce presupune o cri-ă la ni!el online ,i cum ar trebui gestionată.
"
?n ultimul capitol< consacrat studiului de ca-< am urmărit rolul ,i importana
comunicării online în organi-area ,i promo!area unui e!eniment. 1m ales< în acest sens< un
e!eniment cultural< 1S5%1 9I#+ 9AS5< festi!al internaional de film documentar ce se
desfă,oară în Sibiu. /rintre aspectele urmărite ,i anali-ate se numărăB metodele ,i
instrumentele folosite în promo!area ,i organi-area festi!alului ,i în ce măsură cei care se
ocupă de organi-area e!enimentului folosesc instrumentele mediului online.
#ucrarea de faă î,i propune anali-a comunicării prin intermediul Internetului ,i a
unui nou tip de relaii publice > relaiile publice online sau e-pr*ul. 1m dorit să descopăr
specificul comunicării online ,i particularităile relaiilor publice făcute într*un mediu foarte
greu de cercetat ,i de stăp7nit. 1m anali-at mediul online, un mediu dinamic ,i în continuă
scCimbare< comunicarea online ,i căile de transmitere a mesa=elor astfel înc7t acestea să
atingă un public di!ers ,i foarte diferit. 1m anali-at dimensiunile particulare ale
comunicării online< limitele ,i de-a!anta=ele acesteia pentru ca apoi să a=ung la o
identificare a elementelor< resurselor ,i instrumentelor care pot fi folosite ,i aplicate în acest
nou domeniu > relaiile publice online.
Consider că această lucrare mi*a fost de a=utor în a înelege mai bine mediul online
,i caracteristicile comunicării online. 1nali-a Internetului< a metodelor de cercetare ale
acestuia ,i a instrumentelor de care dispune< mi*au oferit o imagine asupra a ceea ce
înseamnă relaiile publice online.
6
C6#!o0)0 I
Co7)n#&r' 8n 0)7' &on!'76orn+
I(; D' 0 &o7)n#&r' 0#n#r+ 0 &o7)n#&r' 10o.0+
1stă-i se !orbe,te din ce în ce mai mult despre comunicare ,i despre importana
acesteia. ?i anali-ăm registrele ,i facem clasificări. 4 definim din ce în ce mai compleD.
Ermăm cursuri pentru a în!ăa să comunicăm eficient< mergem la psiCologi pentru a în!ăa
să ne eDprimăm. Dacă omul este o trestie g7nditoare< cum afirma /ascal< omenirea este pe
cale să de!ină o reea g7nditoare< iar sistemul pe care se ba-ea-ă este comunicarea.
Ce este însă comunicarea( Atimologic< cu!7ntul este de origine latină >
communicare – ,i înseamnă &a face comun< a pune împreună< a uni< a împărtă,i'. Dacă
aruncăm o pri!ire asupra definiiei din dicionar< a comunica înseamnă &a face cunoscut< a
da de ,tire< a informa< a în,tiina< a spuneF a se pune în legătură< în contact cu...< a fi în
legătură cu...< a duce la...'
1
. Definiiile date comunicării sunt foarte multe. #a fel ,i
modelele de comunicare. & Afortul definirii comunicării nu înseamnă pur ,i simplu crearea
unei esături de dragul cu!intelor. ADistă o compleDitate reală< pe care nu o poate acoperi o
singură formulă< o compleDitate care are mai multe surse< în afara cantităii de elemente ,i a
etapelor implicate'.
2
4 definiie a comunicării ar fi &ansamblul proceselor fi-ice ,i psiCice
prin care se reali-ea-ă operaia de punere în relaie cu una sau mai multe persoane în
!ederea atingerii unor anumite obiecti!e'.
3
Comunicarea poate fi definită ,i ca transmitere
de informaii. &Aste procesul prin care o informaie< sau o ,tire se transmite de la un
emiător către un receptor'.
4
Comunicarea este deci un proces care implică cel puin două
persoane< un emiător ,i un receptor< proces orientat către un anumit obiecti!. Interaciunile
umane nu ar fi posibile fără transmiterea ,i receptarea de mesa=e< iar dacă a trăi înseamnă a
interaciona< atunci a trăi înseamnă a comunica.
&Comunicarea este fondată întotdeauna pe principiul necesităii ca realitatea să fie
cunoscută pentru a fi percepută ca atare< nefiind suficientă eDistena ei< pur ,i simplu.
Comunicarea este un instrument. Comunicarea nu este doar împărtă,irea unei informaiiF ea
repre-intă dorina de scCimbare ,i reflectă o intenie de a da un sens anume realităii.
1
Dicionarul ADplicati! al limbii rom7ne< :ucure,tiB 1cademia %om7nă< 1$$).
2
Denis +cGuail< Comunicarea, Ia,iB Institutul Auropean< 1$$$< p. 1".
3
Irena CCiru< Comunicarea interpersonală, :ucure,tiB 5ritonic< 2HH3< p. ".
4
/aul 3at-laIic;< apud +icCel Junc-i;< 1strid Kipfel< Introducere în ştiinţa publicisticii şi a comunicării,
Clu=* LapocaB /resa Eni!ersitară Clu=eană< 1$$)< p. 13.
0
Comunicarea este persuasiune. Comunicarea nu trebuie să fie doar monologul unui
emiător către unul sau mai multe publicuri receptoareF ea trebuie să fie< în acela,i timp< un
dialog< care presupune partea sa de ascultare ,i< pe c7t posibil< de răspunsuri. Comunicarea
este un schimb.
"
5eoriile asupra comunicării au e!oluat de*a lungul timpului. /rima generaie de
cercetări în comunicare propune modele liniare. De la modelul liniar care definea
comunicarea ca pe un proces ce se derula în sens unic< ce nu inea cont de feedbac! sau de
-gomote< s*a a=uns la un proces dinamic ,i continuu care se petrece cCiar ,i în interiorul
indi!i-ilor. 1cest proces este caracteri-at de pri!ilegierea relaiei emiător > receptor prin
raportarea la obiecte. De la transmiterea unilaterală de la emiător la receptor se a=unge la
un model circular în care emiătorul ,i receptorul î,i scCimbă rolurile între ei< iar feedbac!*
ul ocupă un loc important alături de conteDtul în care se desfă,oară procesul de comunicare.
1ceastă generaie de cercetări face parte din cadrul teoriilor care definesc comunicarea
printr*o relaie interacti!ă ,i dinamică. 1cum eDistă posibilitatea de reglare< de adaptare sau
de transformare a mesa=ului în funcie de răspunsul primit de la receptor. Ideii de
transmitere i s*a adăugat ,i aceea de contact. Se pune accent pe interaciune< iar comunicării
i se atribuie capacitatea de a tansforma comportamentul. ?n momentul în care comunicăm
cu o persoană< raportul faă de noi în,ine diferă faă de cel eDistent cu o clipă înainte.
5endina actuală este de globali-are a comunicării< Internetul fiind un factor
important în această pri!ină. ?n acest conteDt !orbim despre scCimburi monetare sau de
mărfuri< despre informatică ,i despre standardi-are. &+i=loacele moderne de comunicare
2de transmitere sau de receptare6 utili-ea-ă astă-i teCnologii ,i ecCipamente costisitoare ,i
necesită anumite priceperi > de eDemplu< operarea pe calculator. Dincolo de ceea ce este
disponibil pntru membrii indi!iduali ai unei societăi< ca priceperi ,i facilităi
comunicaionale de ba-ă< eDistă o cunoa,tere specilai-ată ,i mi=loace de comunicare
speciali-ate'.
6
Comunicarea globală aduce o serie de scCimbări. Informaiile se adresea-ă
unui public*intă rele!ant pentru organi-aia sau instituia respecti!ă< iar aciunea de
difu-are folose,te mai multe canale pentru a maDimi-a posibilităile de contact. Denis
+cGuail afirmă că &de-!oltările cele mai ,ocante în comunicarea secolului nostru pri!esc
sfera reproducti!ă a mesa=elor'.
0
?n -iua de a-i< eDistă posibilitatea multiplicării unui mesa=
auditi! sau !i-ual ,i transmiterea acestuia unei audiene largi. /utem !orbi< din această
"
:ernard Dagenais< Campania de relaţii publice< Ia,iB /olirom< 2HH3< pp. 2$*3H.
6
Denis +cGuail< op.. cit., p. 23.
0
Ibidem< p. $$.
)
perspecti!ă< de o comunicare de masă ai cărei actori nu sunt indi!i-ii< ci colecti!ităile
!irtuale. +esa=ele transmise prin intermediul Internetului pot fi accesate oriunde ,i oric7nd.
?n cadrul unei comunicări de masă &organi-aia transmiătoare este în situaia de a*,i
cunoa,te foarte precis scopurile< audiena< drepturile ,i obligaiile< în timp ce receptorii< de,i
sunt tratai ca un ansamblu< nu au o percepie de sine colecti!ă< a,teptări organi-ate sau
!reo concepie asupra propriilor drepturi. 1udiena este lipsită de repre-entare ,i de
capacitatea de a răspunde.'
)
Denis +cGuail afirma că nu eDistă mi=loc sau teCnică pentru a
răspunde direct ,i oferea drept eDemplu tele!i-iunea care nu permite contactul direct. ?nsă
prin intermediul Internetului e,ti conectat în pemanenă cu audiena. Internetul permite
comunicarea la ni!el de masă< iar acest lucru este posibil cu ni,te costuri mici.
Interacti!itatea Internetului oferă posiblitatea de a adapta specificul informaiilor la di!erse
categorii de publicuri. CCiar dacă mai multe persoane !i-itea-ă un site al unei organi-aii<
nu toate caută acela,i tip de informaie. &9iecare cu informaiile< curio-ităile ,i relaiile sale
particulareM 1ceastă lume pe care o credeam reală > sau aceia,i pentru toi > se făr7miea-ă
într*o infinitate de lumi proprii< fiecare put7nd put7nd de!eni o enciclopedie rătăcitoare<
cum afirma Liet-scCe.'
$
Etili-atorii Internetului pot răspunde la întrebări< pot comenta< pot
oferi un feedbac! important pentru organi-aie. 1cesta este moti!ul pentru care se pune
mare accent pe cercetarea mediului !irtual ,i a modalităilor de comunicare pe care le oferă.
A!oluia mi=loacelor de comunicare > de la tipar p7nă la Internet > a determinat
scCimbări at7t în coninutul comunicării< c7t ,i în ceea ce pri!e,te relaiile de comunicare.
5rebuie să ne aliniem tendinelor ,i să ne însu,im scCimbările fiindcă &pentru fiecare
teCnologie eDistă mi=loace de control ,i con!enii informale pri!ind folosirea ei adec!ată'.
1H
+odurile de comunicare sunt di!erse > putem comunica prin limba=< paralimba=< teDt<
imagine. 1cestea se scCimbă ,i se !or scCimba o dată cu e!oluia societăii ,i a mi=loacelor
de comunicare. ?nsă< în funcie de mesa=ul pe care dorim să*l transmitem< este foarte
important este să alegem cea mai eficientă modalitate de comunicare.
Lu putem !orbi despre comunicare fără sa amintim ,i efectele acestui proces< efecte
care pot fi pri!ite &de eDemplu< ca parte a unui proces de în!ăare< sau ca re-ultat al
acti!ităii de procesare a informaiilor de către un receptor< sau ca o formă de adaptare
funcională determinată de ne!oile receptorului.'
11
Ni nu putem !orbi despre efectele
)
Ibidem, p. 103.
$
Daniel :ougnouD< Introducere în ştiinţele comunicării., Ia,iB /olirom< 2HHH< p. 141.
1H
Ibidem< p. 1H1.
11
Ibidem, p. 14).
$
comunicării fără să amintim de influenă. ?n opinia lui /arsons< influena repre-intă &un
mecanism generali-at prin intermediul căruia sunt determinate atitudinile ,i opiniile în
cadrul unui proces de interaciune socială intenionată.'
12
/arsons consideră influena un
&mi=loc simbolic de persuasiune care determină deci-ia celuilalt de aciona într*un anumit
fel pentru că simte că acesta este un lucru bun pentru el< ,i nu pentru că prin nonconformare
,i*ar încălca anumite obligaii.'
13
Cand !orbim despre efectele comunicării< putem !orbi
despreB conformarea sau adaptarea la mesa=ul transmis< scCimbarea opiniei sau a atitudinii
sau modificarea comportamentului. 4rice proces de comunicare are un scop sau o finalitate.
ADistă anumite elemente
14
care influenea-ă gradul de influenă< elemente de care un
comunicator trebuie să ină contB
;( /#!)$# /) &on!':!)0 8n &r' 0o& &o7)n#&r' > poate fi un mediu formal
2de eDemplu< ,coala6 sau unul informal pentru care trebuie folosite alte tipuri
de mesa=eF
3( &r&!'r#/!#&#0' &o7)n#&!or)0)# "# 0' 7'/<)0)# > sunt importante
prestigiul< cCarisma ,i credibilitatea celui care transmite mesa=ul< iar modul
în care este structurat mesa=ul determină gradul de în,elegere ,i respecti! de
influenăF
=( &r&!'r#/!#&#0' r'&'6!or)0)# > caracteristicile socio*demogarfice 2!7rstă<
seD< stare ci!ilă< !enit6< mediul în care locuie,te< !alorile ,i atitudinile
acestuia< personalitatea influenea-ă tipul de mesa= transmisF
>( /).?6ro&'/' precumB atenia acordată mesa=ului< înelegerea ,i accepatrea
acestuiaF
@( d#%'r#!'0' !#6)r# d' '%'&!' #760#&!' 9 efcete de ordin cogniti!< emoional<
atitudinal sau comportamental.
De asemenea< este important de reinut că eDpunerea la un mesa= sau înelegerea
acestuia nu înseamnă neapărat influenă sau persuasiune > putem înelege un mesa=< dar asta
nu înseamnă că !om ,i aciona în direcia stabilită de el.
&De-!oltarea comunicării se ba-ea-ă pe relaiile dintre mi,carea teCnicii ,i a
societăii'.
1"
Dacă< la începutul secoului al OIO*lea< comunicarea de!enea publică< apoi
12
/arsons< apud Denis +cGuail< op. cit., p. 14$.
13
Ibidem.
14
Denis +cGuail< op. cit., p. 1"2.
1"
/atrice 9licCP< O istorie a comunicării moderne, Ia,iB /olirom< 1$$$< p.1$3.
1H
comercială< ,i dacă< la începutul seolului al OO*lea< de!ine familială< în a doua =umătate a
seolului al OO*lea< ea pătrunde at7t în domeniul economic< c7t ,i în cel pri!at ,i astfel
putem !orbi despre o comunicare globală. Asena comunicării constă în procese relaionale
,i interacionale. 4rice comportament uman are o !aloare comunicati!ă. Aa nu poate fi însă
cuantificată< teCnici-ată sau descrisă în mod obiecti!. Comunicarea răm7ne un lucru
-gomotos ,i !ag< care încadrea-ă cea mai mare parte din ,tiină ,i teCnică.

I(3( Co7)n#&r' 8n /o&#'!!' 6o/!7od'rn+
11
Comunicarea este mai degrabă un caleidoscop care
va permite inovatorilor să compună şi să
recompună mijloacele de comunicare.
16
5răim într*o societate care este într*o continuă scCimbare. Dacă a comunica
înseamnă< înt7i de toate< &a pune în comun'< lumea postmodernă ,i reelele care o definesc
reînnoiesc permanent modul nostru de a fi împreună. Se scCimbă felul de a comunica<
modalităile de comunicare ,i canalele de comunicare.
C7nd !orbim despre societatea postmodernă !orbim despre o societate
informati-ată.< o societate mediată electronic. .orbim despre o societate în care a!em acces
instantaneu la e!enimente îndepărtate< o societate în care putem con!ersa cu persoane la
mii de ;ilometri depărtare. Lu ne mai ba-ăm pe relaii faă*n faă pentru a comunica.
%elaiile noastre sociale se eDtind în spaiu ,i în timp< legate prin reele de semnale t! ,i prin
cabluri de fibră optică. 1m scCimbat lumea obiectelor cu cea a mărfurilor ,i a imaginilor.
Aste o societate în care domină cultura media.
10
Indi!i-ii petrec din ce în ce ani mult timp
ascult7nd radioul< urmărind emisiuni t!< merg7nd la film< ascult7nd mu-ică< făc7nd
cumpărături< citind re!iste sau -iare. Comunicăm prin imagini ,i mai puin prin cu!inte.
Comunicăm prin telefoane mobile< pagere< prin mesa=e care au semne ,i simboluri propri.
Cu!intele sunt înlocuite de emoticoane
1)
,i prescurtări. Aste o comunicare nomadă
1$
< o
comunicare ce pare să ignore regulile ,i care î,i creea-ă propriile ei reguli. Aste mult mai
comod ,i mai u,or să chat
2H
-uim prin intermediul Internetului. /opulariatea Internetului<
folosirea lui din ce în ce mai accentuată de către tot mai muli oameni au făcut din acest
mi=lloc de comunicare un mediu foarte căutat. +odalităile în care poate fi utili-at
Internetul sunt multiple< printre care ,i pentru a comunica. /utem !orbi< mult mai ieftin
dec7t cu un alt mi=loc de comunicare< cu persoane aflate cCiar ,i pe un alt continent.
+essenger
21
*ul nu mai constituie un lucru nou pentru nimeni.
I(=( So&#'!!' #n%or7$#on0+
33
16
Ibidem., p. 21$.
10
Douglas Jellner< Cultura media, Ia,iB Institutul Auropean< 2HH1.
1)
Imagini ce repre-intă o faă formată din simboluri ale tastaturii folosite< de obicei< în comunicarea pe
Internet ,i care eDprimă anumite stări.
1$
/atrice 9licCP< op. cit., p. 21".
2H
?n limba engle-ă înseamnă & ,uetă< discuie prietenească'.
21
Ser!iciu gratuit care ne permite sa !orbim cu persoane care folosesc acela,i program prin mesa=e
instantanee.
22
5ermen folosit prima dată în anul 1$)1 de către =apone-ul Ito.
12
Prin schimbările din sistemul mediilor, în cel mai
scurt timp apar modificări atât de rapide, încât de
multe ori un manuscris este deja învechit înainte ca
autorul săşi fi scris ultimul rând.
!"
Informaia ,i comunicarea sunt de aceea,i !7rstă cu omenirea. Ceea ce s*a scCimbat
de*a lungul secolelor ,i< în special< în ultimele decenii sunt modalităile ,i amploarea cu
care informaia este produsă< colectată< prelucrată< păstrată ,i difu-ată. #a acestea se adaugă
&maria=ul' dintre calculator ,i telecomunicaie. Cele două teCnologii< luate împreună< sunt
denumite telematică sau< mai simplu< teCnologie informaională
24
.
A!oluia eDplo-i!ă a teCnologiei informaionale a impus ,tiinei comunicării
adoptarea de noi termeni sau concepte. 1stfel< se !orbe,te în mod curent despre &sisteme
informaionale'< termen care substituie ,i eseniali-ea-ă relaia emiător*canal*receptor.
&Loua teCnologie permite accesul la informaţie 2bănci de date< ser!icii de
informaii< posturi de tele!i-iune6< schimbul de informaţii 2po,ta electronică< reele
comerciale< direct mar;eting6 sau tran"acţiile informaţionale 2comen-i de mărfuri< operaii
bancare6. /osibilităile de aplicare sunt cu ade!ărat seducătoare< îndreptăindu*i pe unii
autori să de!ină profeiB !iitorul aparine unei societăi în care toate acti!ităile > care din
punct de !edere teCnic pot fi eDecutate la domiciliu > !or fi eDecutate în spaiul domestic
2de!enit< între timp< o &căsuă electronică' > electronic cottage6'.
2"
ScCimburile ,i
tran-aciile de informaii au costuri reduse ,i se fac rapid. Internetul este mediul în care pt fi
găsite toate categoriile de publicuri. /aginile #eb< reclamele ce însoesc site*urile< !7n-ările
prin Internet repre-intă noi modalităi de atingere a unor publicuri*intă greu de contactat.
&Ca unelte< tele!i-iunea ,i Internetul nu oferă formule comunicaionale propriu*-is
inedite< care ar putea a!ea !ocaia să înlocuiască instrumentele mai !ecCi< precum scrierea.
$sociate între ele sau implantate în conteDte la care instrumentele mai !ecCi nu puteau a!ea
acces< teCnicile electronice oferă< în scCimb< formule ,i dispo-iti!e c7t se poate de noi'.
26
aduc termeni ,i concepte noi ,i scCimbă modalităile de comunicare. Lu trebuie însă să le
!edem ca pe o ameninare a scrierii.
23
Alisabet Loelle* Leumann< 3infried ScCul-< Qurgen 3il;e< apud +icCel Junc-i;< 1strid -ipfel< op. cit.,
p. 3H.
24
Q.Q !an Cuilenburg< 4. ScColten< R.3. Loomen< %tiinţa comunicării, :ucure,tiB 8umanitas< 2HHH< p. 0H.
2"
Ibidem.
26
Ammanuel /edler< &ociologia comunicării, :ucure,tiB Cartea %om7nească< 2HH1< p. 44.
13
Societatea informaională nu este< prin definiie< o societate &mai bine informată'B o
ofertă mare de informaie nu înseamnă totul< iar suprasolicitarea publicului duce la
saturaie. /ublicul a=unge să fie at7t de intens bombardat de informaie< înc7t î,i pierde
libertatea de alegere. &Informati-area nu conferă< prin definiie< informaiei o mai mare
!aloare socială. Dimpotri!ă< noile electronic media pot duce la o sci-iune a publicului<
accentu7nd asupra inegalităii de informare. Studiile despre răsp7ndirea noilor teCnologii
e!idenia-ă că persoanele cu o educaie înaltă > relati! tinere ,i cu salarii mari > sunt
incomparabil mai acti!e în plan informaional.'
20
După părerea mea< nu cred ca !a mai
trece mult timp p7nă ca noile teCnologii să fie folosite ,i de alte persoane. De obicei< te
alinie-i tendinelor > cCiar ,i celor de comunicare. /ostmodernitatea &îi impune' să adopi
ultimele in!enii. ?nsă nu trebuie să uitam niciodată că esenială este comunicarea< nu
teCnologia.
C6#!o0)0 II
20
:ouIman ,i .eneboer< apud Q.Q !an Cuilenburg< 4. ScColten< R.3. Loomen< op. cit., p. )6.
14
In!'rn'!)0
#a fi din ce în ce mai greu să distingem ceea
ce este cu adevărat real de ceea ce este cu
adevărat virtual, deoarece virtualul are o adevărată
voca$ie de a se hibrida cu realul, constituind o
realitate compo%ită.
!&
Internetul< apărut în anul 1$6$< ca reea eDperimentală< purta numele $rpanet ,i era
folosit pentru comunicaii militare. 1stă-i< el acoperă 1merica< Auropa< Qaponia< 1frica ,i
1ustralia ,i ocupă un loc din ce în ce mai important în !iaa de -i cu -i. Se transmite prin
di!erse medii > de la fibră optică ,i satelii p7nă la reele telefonice > ,i repre-intă cea mai
bogată resursă de informaii dintotdeaunaB poi afla tot felul de informaii > de la reete
culinare p7nă la modul de fabricare al unei bombe atomice. &Comunicaiile moderne ,i
calculatoarele ne*au dus într*o lume în care informaia era un bun preios< care merita să fie
pus deoparte ,i păstrat< într*o lume at7t de plină de informaii< înc7t ceea ce a de!enit
preios este capacitatea de a le acorda atenia cu!enită'.
2$

Internetul prile=uie,te o comunicare interacti!ă< autonomi-aea-ă scCimbul de
mesa=e< creea-ă condiii pentru comunicarea între indi!i-i< oferă condiii pentru
particulari-area informaiei ,i a comunicării. +ăre,te libertatea de aciune a publicului<
oamenii put7nd mai u,or să scape de sub controlul mesa=elor transmise de instituiile de
comunicare 2instituii de presă< firme de publicitate< birouri sau departamente de relaii
publice6< să î,i caute singuri sursele< să î,i compună ,i transmită mesa=e ,i produse
compleDe< diferite de cele transmise de instituii.
II(;( Online *'r/)/ offline
2)
/Cilippe GuSau< apud RuP #ocCard< 8enrP :oPer< Comunicarea mediatică< Ia,iB Institutul Auropean< 1$$0<
p. 110.
2$
Simon2 apud Ammanuel /edler< op. cit., p. 44(
1"
Internetul repre-intă un mi=loc de comunicare de masă 2acest lucru este susinut de
către audiena imensă6. Al a adus un nou concept în comunicarea de masă > comunicarea
many-to-many
3H
. /e de o parte< în interiorul aceluia,i sistem< pot comunica mai muli
emiători* receptori< iar< pe de altă parte< ace,tia pot emite mesa=e în timp ce recepionea-ă.
&1ceastă capacitate de a emite ,i de a recepta nu este desincroni-ată. 5oi participanii la
comunicare au acces în acela,i timp la capacităile de emise ,i de recepie'.
31
5ipuri de comunicare
32
prin intermediul internetuluiB
a. comunicarea asincronă &one*to*one'< &one*to*feI' ,i &one*to*manP', de eDemplu<
e*mailulF
b. comunicarea asincronă &manP*to*manP'< de eDemplu< forumurile de discuiiF
c. comunicarea sincronă care poate să fie &one*to*one'< &one*to*feI' ,i &one*to-
manP' ,i &manP*to*manP'< de eDemplu< I%C
33
sau camerele de cCatF
d. comunicarea asincronă caracteri-ată de ne!oia receptorului de a căuta situri
pentru a accesa di!erse informaii< care implică relaii comunicaionale de tip &manP*to*
one'< &one*to*one' sau &one*to*manP' 2situri Ieb< 95/
34
6.
Internetul atinge toate formele de comunicare. 5ransmite ,i transportă date ,i
informaii< promo!ea-ă produse ,i ser!icii< se folose,te de funcii de mar;eting. Aste o
sumă de teCnologii. Aste o sursă de informaie ,i pentru muli dintre noi< a de!enit o
necesitate. Sunt multe persoane care a=ung să trăiască în această lume !irtuală< uneori cu alt
nume ,i altă personalitate< ,i care a=ung să ignore realitatea. /e l7ngă formele tradiionale
de comunicare< Internetul apare ca un mediu care aduce posibilităi ,i oportunităi noi.
+att 8aig identifică patru moti!e principale pentru care oamenii apelea-ă la
Internet
3"
B
1. pentru a afla informaii > funcţie informati'ăA
2. pentru a interaciona > internetul este un mediu interacti! > funcţie
interacti'ăF
3H
SCel 8olt-< apud Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< (elaţiile publice şi publicitatea online, Ia,iB
/olirom< 2HH3< p. 21.
31
Idem< p. 22.
32
Ibidem< p. 23.
33
Internet (ela) Chat
34
*ile +ransfer ,rotocol > standard internet pentru transferarea fi,ierelor de pe un calculator pe altul.
3"
+att 8aig, e- pr- +he Essential .uide to ,ublic (elations on the Internet< SE1B Jogan /age #td< 2HHH<
p. 63.
16
3. pentru anali-a tendinelor * este locul în care obiecti!ele companiei
se suprapun cu cele ale publiculuiF
4. pentru distracie > internetul are ,i o funcţie distracti'ă >
2entertainment6.
Cei mai muli dintre noi folosesc Internetul pentru po,ta electronică< deci pentru a
comunica. De aici reiese că cea mai importantă funcie a lui este cea interacti!ă< urmată
apoi de cea informati!ă. ?n ambele ca-uri< Internetul repre-intă o modalitate ieftina ,i
rapidă de a comunica sau de a găsi informaiile căutate.
Internetul se diferenia-ă de celelalte media. %epre-intă o modalitate ieftină ,i
rapidă de transmitere a informaiei ,i de interacionare cu publicurile< este accesibil ,i poate
fi utili-at din spaii diferite. 9aă de celelate media< internetul se caracteri-ea-ă prin
36
B
 poro"itate –distribuirea informaiilor nu se face direct către un singur public<
acestea trec de la o audienă internă la una eDternăF
 transparenţă – sisteme interne de cercetareF
 mediere – mesa=ele ,i imaginile sunt transformate odată cu trecerea lor de la o
persoană la altaF
 simplitate – se concentrea-ă asupra temelor care susin succesul corporati!F
 oportunitate – furni-ea-ă informaii c7nd este ne!oie de eleF
 deschidere – oferă acces la informaiiF
 certitudine – pubicurile intă primesc informaiileF
 fle/ibilitate – folose,te un mi=loc de comunicare potri!it pentru distribuirea
mesa=elorF
 indi'idualitate – con!inge c7te o persoană pe r7nd. Comunicarea online dă
utili-atorilor posibilitatea să personali-e-e modul în care primesc informaiileF
 este semnificati' – se asigură că mesa=ele sunt clare pentru receptorF
 este măsurabil – determină dacă mesa=ul transmis contribuie la succesul sau
insuccesul organi-aei.
/rincipala caracteristică a Internetului este descentrali"area
30
. 4ricine este conectat
la Internet poate trimite un mesa= către un singur receptor sau către mai muli. De
36
SCel 8olt- < apud 1lison 5Cea;er< +he ,ublic (elations 0andboo!2 Ad. %outledge< SE1< 2HH4< p. 2"$.
30
/aul Dobrescu< 1lina :7rgăoanu< ,uterea fără contraputere, :ucure,tiB 1ll< 2HH2< p.)4.
10
asemenea< pot fi adăugate oric7nd noi reele< în măsura în care se respectă anumite
standarde/protocoale de conectare.
Structura teCnologică a Internetului permite multiplicarea mesa1ului, fără costuri ,i
eforturi deosebite< iar dimensiunile multiplicării sunt impresionate. Internetul nu este un
mediu unidirecional< ci seamănă cu o con!ersaie gigantică< la ni!el mondial< în care
fiecare este at7t consumator< c7t ,i producător de informaie. +esa=ul poate să circule de la
un emiător către mai muli receptori > modelul comunicării de masă< dar ,i de la mai muli
către unul > modelul comunicării interacti!e.
En alt aspect de referină în comunicarea de masă pe Internet este feedbac!*ul. 9aă
de !arianta clasică a mass*mediei< aici feedbac!*ul este practic instantaneu< ,i în foarte
multe ca-uri< folose,te acela,i canal utili-at ,i de către emiător. ?n forumurile de discuii< în
chat*uri< în comunicarea prin intermediul e-mail-ului< răspunsul !ine de obicei pe acela,i
canal de comunicarea pe care a !enit. &#a fel ca ,i consultarea unei pagini #eb< în
momentul în care un aspect ne tre-e,te interesul ,i dorim să transmitem un mesa=
organi-aiei din spatele site*ului< putem folosi un e!entual formular pus la dispo-iie pe
pagina #eb sau trimi7nd un e-mail prin lin!*ul de la &Contact us'2&Contactai*ne'6. %eacia
!a a=unge la organi-aie cCiar dacă nu mai folosim acela,i canal de comunicare.'
3)
Aste
cCiar indicat ,i necesar ca o organi-aie sau instituie care este pre-entă online să facilite-e
contactul cu utili-atorii.
Internetul oferă sisteme de difu-are automată a informaiilor. &Cititorul î,i caută
informaia printr*un proces de na'igare 2teCnica pull 6. ADistă ,i un mod de funcionare
unilateral ,i ierarCi-at. Informaia este împinsă 2principiul push6 destinatarului< care nu
trebuie dec7t să se conecte-e pentru a primi informaii actuali-ate în funcie de
e!enimentele ce sur!in sau de e!oluia lor. Aste introdusă o dimensiune interacti'ă( Aa
inaugurea-ă o nouă eră a comunicaţiei, deoarece acest teDt dinamic reconstituie< la o scară
superioară< copre-ena mesa=ului ,i a conteDtului său !iu care caracteri-ea-ă comunicarea
orală.'
3$
De obicei< în acest mediu de comunicare< utili-atorul este cel care decide ce fel de
informaie caută ,i care este tipul de infomaie pe care dore,te să îl primescă.
&Interacti!itatea este o armă cu două tăi,uri > foarte u,or publicul abia &agăat' poate să
scape de sub controlul unui mesa=< canal sau al unei instituii. 1cest mediu solicită de la
consumator un fluD continuu de deci-ii. Ceea ce se nume,te fluDul de clic!*uri
3)
Ibidem< p. 24.
3$
RuP #ocCard< 8enrP :oPer< op.cit.< p. 112.
1)
2clic!stream6 este în realitate un fluD de deci-ii 2decision stream6. 9iecare clic; repre-intă o
deci-ie. #a fiecare pas trebuie să faci o deci-ie. 2eb*ul este diferit de celelalte media. Aste
foarte acti!< orientat către o sarcină precisă ,i solicită o implicare intelectuală intensă.'
4H
Etili-atorii Internetului nu !or dec7t să găsească ceea ce caută într*un timp c7t mai scurt >
dacă se poate dintr*un singur clic!. Internetul repre-intă o sursă imensă de informaie.
/ersoanele care apelea-ă la Internet nu fac acest lucru pentru a citi tot ce oferă acesta.
Conform unui studiu reali-at în anul 1$$0 de către Qa;ob Lielsen persoanele nu citesc< ci
doar scanea-ă coninutul unei pagini.
Cum se citesc informaţiile pe Internet
79%
16%
5%
S&n',+
&on$#n)!)0
61#n## B'.
C#!'/&
&)*Cn! &)
&)*Cn!
N D A
Lu acordăm ,i nu !rem să acordăm prea mult timp căutării ,i citirii informaiilor de
pe o pagină Ieb. .rem să aflăm ceea ce ne interesea-ă c7t mai repede ,i cu minimum de
efort. Lu ne place să ni se trimită mesa=e pe care nu le solicităm< pentru că nu !rem dec7t
informaiile care ne interesea-ă. Internetul creea-ă o lume !irtuală< fără constr7ngeri de
spaiu ,i de timp< în care problema principală nu mai este accesul la informaţie, ci modul în
care aceasta este filtrată ,i selectată. 1!em acces la o cantitate aproape infinită de
informaie. Internetul a fost comparat cu o bibliotecă imensă< dar< din păcate< este una care
nu beneficia-ă de un catalogF de aici< importana cresc7ndă pe care o capătă motoarele de
căutare ,i de selectare a informaiei.
II(3( L#7#!'0' In!'rn'!)0)#
De ani de -ile< Internetul este descris ca un instrument puternic< cu un potenial
enorm. Lu trece -i fără ca cine!a< într*o con!ersaie sau în mass media< să nu menione-e
4H
+aD SutCerlandF 1lice SPl!ester< $d'ertising and the 3ind of Consumer,#ondraB Jogan /age #td.< 2HHH<
p. 246.
1$
faptul că a primit un e-mail important< că i s*au trimis informaii de pe un site sau a găsit un
subiect online care merită să fie relatat ori menionat celorlali. Internetul nu este însă un
canal de comunicare fără de-a!anta=e.
E-mail*urile nesolicitate > spam-urile > repre-intă un aspect neplăcut al Internetului<
un lucru de care am fi fericii dacă am putea scăpa. 1cestea sunt folosite în scopuri
publicitare sau de promo!are a unor produse sau ser!icii. /roducătorii unor astfel de e-
mail*uri au de!enit at7t de repede du,manii publicului< înc7t protestul pentru impunerea
unor controale legislati!e a sporit ,i mai mult percepia negati!ă asupra acestora. Cei care
apelea-ă la acest mi=loc de promo!are trimit milioane de e-mail*uri cu promoii pentru
produse cu interes scă-ut. #a începutul secolului al OOI*lea< cele mai multe spam-uri erau
din domeniul pornografiei. Cu sigurană< spam-ul i*a făcut pe oameni să nu mai trimită e-
mail-uri pentru ser!iciile de mar;eting înainte ca potenialul acestor ser!icii să poată fi
testat. ADistena spam-ului aduce un pre=udiciu imaginii Internetului ca suport de
mar;eting. 5otu,i< Internetul răm7ne un instrument puternic ,i !a dob7ndi un potenial
enorm odată ce !a elimina aceste aspecte negati!e ,i !a parcurge procesul de maturi-are<
iar publicul !a fi prote=at prin di!erse controale.
/e l7ngă pericolul de a fi înecat de informaie< eDistă ,i pericolul că nu se poate
garanta autenticitatea informaiilor de pe toate site*urile. Din moment ce este o reea
descCisă< Internetul repre-intă un teren imens pentru de-informare< pentru punerea în
circulaie a informaiilor false< c7t ,i pentru noi tipuri de delinc!enă > spargerea băncilor
de date< piraterie< furturi electronice. #ipsesc reglementările de natură legală din acest
domeniu< iar orice încercare de impunere a unor astfel de măsuri este !ă-ută ca un atentat la
adresa libertăii de eDpresie< o aciune de cen-ură. Internetul nu dispune de mi=loace
ade!ărate de protecie împotri!a hac!er*ilor care pot a!ea acces la conturile bancare ,i la
di!erse informaii legate de cările de credit< de datele financiare ,i personale.
En alt aspect negati! al Internetului este repre-entat de !iru,ii care ne &in!adea-ă'
calculatorul. Internetul a de!enit< în ultimii ani< mediul cel mai folosit pentru răsp7ndirea de
!iru,i informatici. Cele mai multe contaminări ale calculatoarelor personale au loc prin
ata,amente infectate ale unor mesa=e de po,tă electronică ,i prin fi,iere infectate descărcate
de pe Internet. Enii !iru,i folosesc calculatorul infectat doar pentru a se multiplica în
!ederea infectării altor calculatoare. 1ce,tia sunt de obicei numii T!iermiT 2#orms6 ,i în
această categorie se încadrea-ă muli dintre !iru,ii care se transmit prin ata,amentele
infectate ale unor mesa=e transmise prin po,tă electronică. De aceea< de multe refu-ăm e-
2H
mail*uri a căror adresă nu ne este cunoscută > eDistă ,i programe în acest sens > sau ne
apărăm cu programe anti*!irus. 4 categorie cu totul aparte sunt programele de tip TtroianT.
1cestea funcionea-ă la fel ca un Tcal troianT oferind acces la calculatorul infectat al unei
persoane care nu se află fi-ic l7ngă calculator. 1stfel un calculator infectat cu un troian
poate fi manipulat foarte u,or< put7ndu*se face cu el toate operaiile obi,nuite 2descCidere
de programe< ,tergere de fi,iere< etc.6 Datele eDistente pe Card*discul unui calculator sunt de
multe ori mai !aloroase dec7t calculatorul însu,i< de aceea păstrarea lor în sigurană trebuie
să fie foarte serios a!ută în !edere. /e de altă parte< cCiar dacă nu a!em date importante pe
Card*disc< infectarea calculatorului cu un !irus informatic sau alt program de tip TmalIareT
2prescurtare de la Tmalicious soft#areT< programe care sunt noci!e6 duce de cel mai multe
ori la scăderea performanei sistemului ,i cCiar la imposibilitatea de a rula unele programe.
Din nefericire< sunt creai periodic noi !iru,i pe care uneori nici programele anti*!irus nu*i
recunosc.
C6#!o0)0 III
R'0$##0' P).0#&' online
21
?nelegem teCnologia digitală. 4 folosim. 4 considerăm necesară. 4 trăim. 1stă-i<
dacă nu e,ti pe Internet< nu eDi,ti< pier-i contacte fără ca măcar să reali-e-i< pier-i timp.
?ntr*un peisa= digital care e!oluea-ă rapid< care este rolul relaiilor publice( 5rebuie acestea
redefinite(
Spre deosebire de media tradiionale< Internetul oferă posibilitatea unei comunicări
directe > oamenii comunică at7t între ei< c7t ,i cu organi-aiile. 1stă-i< agenii speciali-ate
sau persoane pun la dispo-iie o serie de informaii despre organi-aie ,i< de multe ori< fără
ca aceasta să ,tie. 1plicaiile de pe Internet sunt distracti!e ,i u,or de folosit. 4ricine poate
crea un site< poate folosi e*mail*ul sau poate discuta despre o problemă cotidiană pe un
forum de discuii. +ilioane de oameni descarcă sau încarcă fotografii sau filme !ideo în
fiecare -i. 1cest lucru nu înseamnă însă că fac relaii publice.
Comunicarea tradiională se deosebe,te de cea online< specialistului de relaii
publice i se cer alte aptitudini< publicurile sunt diferite< iar biroul de presă al organi-aiei nu
mai este singurul loc din care =urnalistul preia informaiile. /osibilităile de comunicare pe
care le are un specialist în relaii publice folosind Internetul sunt multe. /ublicurile sunt
numeroase< sunt curioase ,i in!estigCea-ă. 1cti!ităile sunt în dreptate către influenarea
comunităilor ,i publicurilor care eDistă pe Internet ,i folosesc canale online de comunicare.
1cestea includ motoare de căutare< forumuri de discuii ,i alte instrumente de comunicare
online.
%elaiile publice online repre-intă o disciplină încă nouă în %om7nia. Ale fac însă
parte din acti!itatea curentă a ma=orităii organi-aiilor deoarece Internetul repre-intă un
canal de comunicare ce nu poate fi ignorat.
III(;( R'0$##0' 6).0#&' „!rd#$#on0'”
22
Lu putem să !orbim despre relaiile publice online fără a ,ti ce înseamnă &relaii
publice' ,i care sunt scopurile ,i obiecti!ele lor. ?n acest fel< !om putea !edea dacă eDistă
diferene între cele două categorii ,i în ce constau aceste diferene.
;(;( C' /)n! r'0$##0' 6).0#&' E
„%elaiile publice repre-intă funcia managerială distinctă care a=ută la stabilirea ,i
meninerea unor limite reciproce de comunicare< la acceptarea reciprocă ,i la cooperarea
dintre o organi-aie ,i publicul eiF ele implică managementul problemelor< a=ut7ndu*i pe
manageri să fie informai asupra opiniei publiceF ele definesc ,i accentuea-ă obligaiile
managerilor de a anticipa tendinele mediuluiF ele folosesc ca principale instrumente de
lucru cercetarea ,i comunicarea ba-ată pe principii etice'.
41

?n completarea teDtului de mai sus din articolul 4uilding a ,ublic (elation
5efinition< 8arloI a adăugat &o definiie descripti!ă'
42
B
1. relaiile publice repre-intă un corp specific de cuno,tine< deprinderi ,i metodeF
2. ele repre-intă acea funcie a managementului care se ocupă de relaiile dintre
una sau mai multe organi-aii sau segmente de public< la ni!el naional sau
internaional< a!7nd ca re-ultat relaiile specifice dorite sau folosite de aceste
organi-aii sau segmente de publicF
3. acti!itatea de relaii publice este desfă,urată de către practicieni care deser!esc
numeroase tipuri de public ,i organi-aii din domeniul afacerilor< administraiei<
finanelor< educaiei< ,tiinei< comerului< organi-aii profesionale< grupuri de
interese< minorităi rasiale ,i seDuale< clieni< acionari< anga=ai< furni-ori< lideri
de opinie< grupuri culturaleF
4. practicianul în rlaii publice< urmărind să ser!ească interesul interesul public<
este con,tient de influena opiniei publice asupra procesului de luare a deci-iilor<
acti!itatea sa de consiliere ,i comunicare desfă,ur7ndu*se astfelB
• asigură o comunicare bidirecională între organi-aie ,i publicF
• încearcă să înfăi,e-e nu doar pre-entul organi-aiei< ,i ,i trecutul<
respecti! !iitorul ei< transpun7nd totul în termeni înele,i de publicF pe de
41
%eD 9. 8arloI< apud %emus /ricopie< (elaţiile ,ublice- e'oluţie şi perspecti'e2 :ucure,tiB 5ritonic< 2HH"<
p. 20.
42
Ibidem< pp. 2)* 2$.
23
altă parte< transpune opinia publică în termenii înele,i de membrii
organi-aieiF
• studia-ă ne!oile de relaionare ale organi-aiei< precum ,i atitudinea
segmentelor de public faă de aceasta< recomandă o politică ,i un
program de aciune adec!ate ,i< în final< e!aluea-ă eficacitatea acestoraF
• caută să clădească ,i să menină o imagine po-iti!ă a organi-aiei<
stabilind scCimburi de informaii între organi-aie ,i segmentele sale de
public din -ona socialului< politicului< economicului ,i a altor fore
importante din societate< a!7nd ca linie directoare feed-bac!-ul
publiculuiF
• sugerea-ă modificarea comportamentului organi-aional în funcie de
responsabilităile ,i ne!oile sociale< politice ,i economice create de
e!oluia standardelor ,i atitudinilor umane< identificate în urma
cercetărilorF
• încearcă să anticipe-e ,i să corecte-e impresiile gre,ite ,i reacionea-ă în
mod adec!at la criticile aduse organi-aieiF
• !egCea-ă la meninerea unor relaii stabile cu structurile gu!ernamentale
,i informea-ă conducerea despre reglementările ,i legislaia care
afectea-ă organi-aia< făc7nd< de asemenea< sugestii pri!ind aplicarea
optimă a acestor acte normati!eF
• desfă,oară studii pri!ind atitudinea publicului< mai ales asupra
segmentelor importante pentru organi-aie< ,i informea-ă conducerea cu
pri!ire la re-ultatele obinuteF
• încearcă să spri=ine organi-aia în a do!edi< pe l7ngă responsabilitatea
profitului< ,i un acut sim al responsabilităii socialeF
• îi a=ută pe membrii organi-aiei în crearea unor discursuri clare ,i directe
pentru înt7lnirile publice în care se pre-intă detalii despre organi-aie ,i
puncte de !edere ale acesteiaF
• spri=ină conducerea în înelegerea corectă a tendinelor ,i în aplicarea
constructi!ă a unei g7ndiri în termenii scCimbăriiF
24
• folose,te ca instrumente principale cercetarea opiniei publice ,i alte
forme de cercetare< principiile< metodele ,i re-ultatele studiilor din aria
,tiinelor sociale< pre-entări !i-uale< scrise ,i !erbale din mass*mediaF
• acti!ea-ă ca parte componentă a conducerii< fie ca membru intern al
organi-aiei< fie ca parte eDternă< în calitate de consilier sau consultant
profesionist.
Consiliul Confederaiei Auropene de %elaii /ublice a făcut o sinte-ă din care a
re-ultat următoarea descriere a profesieiB &Capacitatea de a anali-a publicurile< de a defini
criteriile< de a monitori-a relaiile cu toate publicurile< asigur7nd respectarea integrală a
eticii ,i a principiilor comportamentale< aleg7nd mi=loacele de informare cele mai propice
comunicării ,i< în sf7r,it< capacitatea de a defini< de-!olta ,i conduce programele de
comunicare totală. 9uncia comunicării totale a unei întreprinderi< a unei organi-aii sau a
unei persoane este dată de capacitatea acesteia de a construi ,i de-!olta relaiile cu toate
publicurile< interne sau eDterne'.
43

1,adar< relaiile publice trebuie să se aDe-e pe un efort planificat de adaptare a
organi-aiei la mediu. 5rebuie să anali-e-e tendinele ,i să se adapte-e la scCimbare ,i să
genere-e răspunsuri adec!ate la presiunile interne ,i eDterne. Lu mai este !orba de
adaptarea la mediu< ci de adaptarea la scCimbare. %olul relaiilor publice este de a a=uta
organi-aia să*,i a=uste-e aciunile în !ederea adaptării la scCimbările petrecute în mediul
încon=urător. ?n ultimele două decenii s*a constatat că pentru a re-ista presiunilor eDercitate
de mediu< o organi-aie trebuie să aibă mai multe capabilităi
44
cu totul noiB
• să accepte responsabilitatea publică impusă de societate< care de!ine tot mai
independentă faă de stat< dar care are tendina de a*,i redireciona a,teptările
,i eDigenele dinspre stat spre organi-aii > cCiar ,i atunci c7nd este !orba de
o organi-aie comercială 2proces care a dus la na,terea unui nou c7mp de
acti!itate al relaiilor publiceB responsabilitatea socială a companiei6.
• să comunice eficient cu publicuri tot mai di'erse, care se află la distane tot
mai mari > at7t faă de organi-aie< c7t ,i unele faă de altele 2nu numai
distane geografice< ci ,i culturale6.
• să se integre-e în comunitatea pentru care a fost creată sau cu care
interacionea-ă proDimal > inclusi! organi-aiile comerciale< care p7nă acum
43
Dumitru :orun< (elaţiile publice şi noua societate2 :ucure,tiB 5ritonic< 2HH"< p. "$.
44
Ibidem<

pp. 0)* 0$.
2"
nu a!eau printre obiecti!ele lor stabilirea unor relaii armonioase cu
comunitatea 2de unde apariia comportamentului de &companie cetăean' >
citi"en compan) ,i a unor noi domenii ale relaiilor publice6.
&Licăieri nu eDistă mai multe ni!eluri de responsabilitateB ni!elul faptelor –
responsabilitatea cu pri!ire la comportamentul nostru ,i al clienilor no,tri faă de diferitele
publicuri ,i faă de interesul public * < ni!elul comunicării > responsabilitatea cu pri!ire la
actele noastre de comunicareB !erbale< non*!erbale ,i para*!erbale > ,i ni!elul g6ndirii >
responsabilitatea cu pri!ire la abordarea mentală a unei realităi ,i la ni!elul de informaie
pe care ne întemeiem deci-iile'.
4"
%elaiile publice trebuie să acione-e ,i ca un &radar' care
să anticipe-e scCimbările ,i curentele de opinie care ar putea afecta ,i influena organi-aia
,i publicurile ei ,i< în funcie de acestea< să acione-e la cele trei ni!eluri pre-entate mai sus.
;(3( Co7)n#&r' 8n r'0$##0' 6).0#&'
4"
Ibidem<

p. $1.
26
&%elaiile publice repre-intă o modalitate de comunicare între o organi-aie ,i
publicurile sale.'
46
Aficacitatea relaiilor publice presupune folosirea abilităilor de
comunicare pentru a repre-enta di!erse categorii de public< precum ,i comunicarea într*un
mod corect a informaiilor despre o organi-aie sau despre un client. 5oate acestea cu
scopul obinerii ,i meninerii bună!oinei ,i încrederii publicurilor sale. %elaiile publice au
ca obiecti! primordial transmiterea de informaii pentru a facilita comunicarea ,i
înelegerea reciprocă dintre di!erse instituii ,i di!erse tipuri de public.
Comunicarea este crucială ,i are loc la orice ni!el ,i în orice sector al organi-aiei.
Aa trebuie să fie eficientă< să de-!olte ,i să impună structuri comunicaionale u,or de
controlat în organi-aii. C7nd !orbim despre comunicare în cadrul unei organi-aii ne
referim at7t la comunicarea interpersonală dintre membrii organi-aiei< la comunicarea
dintre departamentele< filialele ,i compartimentele organi-aiei< c7t ,i la cea către anga=ai<
către clieni sau către alte organi-aii. /rin comunicare< fiecare organi-aie î,i define,te
profilul ,i î,i construie,te identitatea.
%elaiile publice implică trei procese de comunicare socială
40
B
1. &o7)n#&r' 6).0#&+ > repre-intă o strategie de comunicare care determină
cunoa,terea intereselor cetăenilor ,i încrederea acestora în organi-aieF
2. &o7)n#&r' or1n#,$#on0+ > constituie ansamblul structurilor ,i
proceselor de comunicare prin care organi-aiile se adaptea-ă la mediul
eDtern F
3. &o7)n#&r' 7'd#!#&+ > repre-intă o strategie ,i o teCnologie de
comunicare mediatică< comunicarea cu ,i prin mass media fiind o condiie
necesară pentru funcionarea unei organi-aii .
5rebuie să eDiste o comunicare liberă între cetăeni ,i instituiile publice< între
organi-aii ,i publicurile sale. /rin comunicarea cu publicurile sale o organi-aie se
adaptea-ă la scCimbările din mediul social. Calitatea comunicării depinde ,i de mi=loacele
prin care se transmit informaiile. ADplo-ia teCnicilor de comunicare< fenomen care a
cunoscut o accelerare spectaculoasă în ultimile decenii< creea-ă oportunităi noi
speciali,tilor în relaii publice. 5eCnicile moderne de comunicare permit atingerea unor
categorii de public din ce în ce mai mari ,i într*un mod din ce în ce mai rapid. & 4ameni de
46
Cristina Coman< apud Dumitru Iacob< Diana +aria Cismaru< (elaţiile publice- eficienţă prin comunicare,
:ucure,tiB Comunicare.ro< 2HH3< p.14.
40
Dumitru Iacob< Diana +aria Cismaru< op. cit., p.1".
20
toate felurile< de pe tot cuprinsul globului păm7ntesc se înt7lnesc în grupuri online după
di!erse criterii 2interese< !7rstă6 să !orbească< să se distre-e< să facă comer< să în!ee ori
să*,i apere interesele. Ai sunt u,or de găsit. 1sta înseamnă că specialistul în relaii publice
poate trimite mesa=ul eDact acelor persoane care au ne!oie sau doresc să*l recepte-e. /ur ,i
simplu caută publicul intit printr*un motor de căutare ,i re-ultatele întoarse de acesta îl !or
conduce la comunităile care îl interesea-ă.'
4)
III(3( Co7)n#&r' online
Domeniul comunicării de!ine mai compleD< mai rapid ,i mai dinamic pe -i ce trece.
Comunicarea online c7,tigă teren în faa celorlalte media tradiionale. CCiar ,i canalele
4)
Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< op. cit.2 p. 36.
2)
tradiionale de comunicare sunt &forate' să se adapte-e tendinelor actuale de comunicare
onlineB multe posturi de tele!i-iune ,i de radio transmit în timp real prin portaluri online ,i
sunt puine -iarele sau re!istele care nu au un &corespondent !irtual'. /utem remarca ,i
faptul că grafica tele!i-iunilor urmea-ă modelul paginilor de #eb.
Comunicarea online repre-intă transmiterea informaiilor în mediul !irtual prin
canale di!erseB site-uri< blog-uri< forumuri de discuie< e-mail-uri< re!iste electronice. Da!id
/Cillips
4$
identifică anumite diferene între formele tradiionale de comunicare ,i
comunicarea prin intermediul InternetuluiB
• posibilitatea de a comunica cu un număr mare de persoane ,i organi-aiiF
• !ite-a cu care mesa=ele sunt transmiseF
• măsura în care informaiile sunt transmise la timpul< în locul ,i în forma
solicitatăF
• di!ersitatea publicurilor care au acces la informaieF
• măsura în care persoanele ,i ma,inile pot scCimba natura mesa=ului ,i
retransmiterea lor.
Internetul presupune o modalitate de comunicare interacti!ă pe care alte media
tradiionale nu o pun la dispo-iie. Comunicarea directă cu publicul are o serie de
a!anta=e
"H
B
1. &o7)n#&r' &on/!n!+ > Internetul suferă de insomnie. /oi comunica cu
persoanele 24 de ore pe -i< 0 -ile pe săptăm7nă< 36" de -ile pe anF
2. r+/6)n/ #7'd#! > poi oferi răspuns imediat la problemele &ar-ătoare'F
3. )d#'n$+ 10o.0+ > limitele geografice sunt eliminate atunci c7nd e,ti
online. /oi comunica cu clieni din Singapore< in!estitori din 1rabia
Saudită ,i =urnali,ti din San 9rancisco fără a plăti în plusF
4. &)no"!'r' )d#'n$'# > deoarece Internetul are o natură interacti!ă< poi
obine un feedbac! constant de la audienă. 1stfel< poi înelege mai bine ce
a,teaptă publicul de la organi-aieF
". &o7)n#&r' .#d#r'&$#on0+ > comunicarea bidirecională dintre organi-aie
,i publicul ei este scopul principal al relaiilor publice pentru că a=ută la
construirea unei relaii benefice între cele doua elemente. /rin intermediul
4$
Da!id /Cillips< Online ,ublic (elations, SE1B Jogan /age #td.< 2HH1< p. "H.
"H
+att 8aig< op.cit.2 2HHH< p.4.
2$
Internetului< publicurile pot intra în contact cu tine ,i produsele tale< lucru
care nu este posibil prin mi=loacele tradiionaleF
6. &o/!)r# r'd)/' > comunicarea prin intermediul Internetului este foarte
ieftină ,i< spre deosebire alte media< costurile de tipărire sunt eliminate.
Etili-atorii Internetului pot comunica at7t între ei< c7t ,i cu organi-aiile sau
instituiile. /ersoanele care folosesc Internetul interacione-ă > pun întrebări< propun<
sugerea-ă< cer< iar aceste aspecte nu pot fi ignorate. 1cti!itatea online a unei companii
poate afecta relaiile publice< de aceea informaiile ,i comunicarea trebuie tratate cu mare
gri=ă. /e l7ngă transmiterea informaiilor< acti!itate specifică fiecărui proces de comunicare<
o companie sau o organi-aie trebuie să de-!olte o relaie durabilă cu publicul. 1ltfel spus<
pe l7ngă transmiterea informaiilor< organi-aia trebuie să ină cont ,i de cererile !enite din
partea publicului online. Contactul direct cu audiena online a=ută la conturarea unui profil
po-iti! al organi-aiei< o face !i-ibilă< iar !i-itatorii pot de!eni cumpărători< in!estitori sau
parteneri.
&/aginile #eb< reclamele ce însoesc site*urile< !7n-ările prin Internet repre-intă noi
modalităi de atingere a unor publicuri*intă greu de contactat.'
"1
/e Internet găse,ti di!erse
categorii de publicuri< dar pentru a putea stabili relaii durabile online, trebuie să ,tim căror
publicuri ne adresăm. Aste foarte important să ,tim ce î,i doresc acestea ,i cum putem să
!enim în înt7mpinarea lor. Da!id /Cillips identifică etapele ,i modalităile prin care o
organi-aie poate !eni în înt7mpinarea ne!oilor ,i dorinelor diferitelor categorii de
publicuri pe care le are
"2
B
1. identificarea subiectelor rele!ante pentru organi-aie ,i publicurile acesteiaF
2. indentificarea publicurilor acti!e< latente ,i informate< precum ,i a non*
publicurilor care sunt importante pentru organi-aieF
3. alegerea celor mai potri!ite metode de abordare a publicurilorF
4. identificarea metodelor eficiente pentru satisfacerea ne!oilor !i-itatorilor ,i
publicurilor interesateF
". accesul la informaiile ,i datele care răspund ne!oilor publicurilor principaleF
6. crearea conceptuluiF
0. alegerea instrumentelor potri!ite pentru de-!oltarea coninutului pentru
canalul media potri!itF
"1
:ernard Dagenais< op. cit., p. 2)".
"2
Da!id /Cillips< op. cit., pp. 111* 112.
3H
). !erificarea soluiilor ,i testarea lor înainte de a trece la aciune.
+att 8aig propune c7te!a modalităi de personali-are a informaiilor transmise
"3
pentru a atinge c7t mai multe categorii de publicuriB
1. transmiterea informaiilor în mai multe limbiF
2. mai multe site*uriF
3. împărirea site*ului în mai multe pări pentru mai multe categorii de
publicuriF
4. adrese de e-mail diferite pentru fiecare produs ,i ser!iciuF
". legături cu site*uri care se adresea-ă unor categorii diferite de persoane.
2. informaiile transmise trebuie adaptate categoriei de public pe care
organi-aia dore,te să o atingă. Dacă organi-aia se adresea-ă in!estitorilor<
ace,tia pot fi atra,i prin postarea unor rapoarte financiare rele!ante pentru
acti!itatea ,i profitul organi-aiei.
%elaia cu =urnali,tii este foarte importantă at7t în mediul &real'< c7t ,i în cel !irtual.
Cea mai semificati!ă diferenă între relaiile publice online ,i cele offline< în ceea ce
pri!e,te distribuirea informaiilor< este că cele din urmă necesită pre-ena unui intermediar
sau al unui gate!eeper< de obicei a unui =urnalist. Cînd transmitem materiale pentru mass*
media tradiionale< a!em două soluiiB
1. trimiterea de comunicate de presă sau alte materiale către un =urnalist< dar
eDistă posibilitatea ca informaiile să nu publicate de către acestaF
2. cumpărarea unui spaiu de reclamă în care !or fi pre-entate informaiile.
?nainte de a &acosta' un =urnalist din presa tipărită< se caută mai înt7i calendarul
editorial al publicaiei< pentru a !edea dacă eDistă ,tiri sau e!enimente care ar putea
constitui oportunităi pentru ceea ce dorim să comunicăm. /e Internet nu eDistă calendare
editoriale. Aste important să se citească postările anterioare pentru a !edea care a fost
subiectul de-bătut ,i dacă eDistă oportunităi pentru a face cunoscut ceea ce !rem să
spunem. Dacă înainte speciali,tii în relaii publice a!eau ne!oie de timp pentru a identifica
=urnali,tii rele!ani pentru o campanie sau pentru un subiect< a-i materialele trimise
=urnali,tilor trebuie să determine =urnalistul să caute informaii suplimentare. ?n acest sens<
materialele trebuie să conină cu!inte*cCeie ,i fra-e care atrag atenia.
+a=oritatea =urnali,tilor au acces direct la Internet ,i astfel pot include în articole
materiale ,i informaii primite online. +aterialele distribuite online trebuie să fie bine
"3
+att 8aig< op. cit., p. 10.
31
scrise. Ale trebuie să fie< în primul r7nd< scurte. +aterialul trebuie să conină doar
informaiile necesare care !or a=uta =urnalistul să decidă dacă subiectul este unul interesant
sau nu. Qurnali,tii mai sunt interesai de ,tirile de actualitate. 5rebuie ca materialul trimis să
fie datat pentru a se !edea că subiectul nu este unul &eDpirat'. +aterialele de presă conin
,tiri 2=urnalistul află din coninutul lor informaii despre organi-aie< produsele sau ser!iciile
organi-aiei ,i poate scrie un articol6< nu repre-intă ,tiri. Lu toate ,tirile care intră în mediul
!irtual se ba-ea-ă pe materiale de presă. De eDemplu< pe un blog poate apărea doar
comentariul =urnalistului ,i este pus lin!*ul spre acel material pe care se ba-ea-ă
comentariul. &Speciali,tii de relaii publice trebuie să fie co,tieni de numeroasele a!anta=e
pe care teCnologia electronică le oferă. 5eDte< imagini ,i pagini întregi pot fi trimise prin
reele electronice. 5eCnologia permite -iarelor să primească bro,uri< comunicate< dosare de
presă ,i grafice în mod electronic. După ce materialul a fost trimis electronic< destinatarul
are posibilitatea să edite-e elemente specifice pe propriile calculatoare. %elaia dintre
transmiătorul mesa=ului ,i receptor se scCimbă. %elaioni,tii descoperă că noile teCnologii
creea-ă o legătură care seamănă tot mai mult cu comunicarea faă în faă sau în grupuri
mici.'
"4

/e Internet< relaiile dintre o organi-aie ,i publicurile sale se reali-ea-ă prin
intermediul informaiilor. /entru ca relaiile să fie durabile ,i să aibă la ba-ă încrederea<
informaiile trebuie să fie rele!ante pentru publicul !i-at ,i trebuie aibă anumite &calităi'.
1cestea trebuie să fie
""
B
• &0r' 9 informaiile de pe site< din ne#sletter*uri< e-mail*uri trebuie să fie
u,or de îneles ,i să ser!ească unui scop bine definitF
• ':&0)/#*' 9 publicurile trebuie să primească informaii noi pentru a nu le
căuta altunde!aF
• r'0'*n!' 9 utili-atorii !or să găsească soluii la probleme ,i răspunsuri la
întrebăriF
• &or'&!' 9 relaiile se construiesc pe încredere * informaiile transmise trebuie
să fie eDacte ,i să fie însoite ,i de fapte concrete.
Dacă publicul*intă sau cCiar un simplu utili-ator * care poate de!eni un potenial
client sau cumpărător * a aflat informaiile de care a!ea ne!oie< sau informaii pe care le
"4
%obert Jendall< ,ublic (elations Campaign &trategies, LeI Uor;B #ongam< 1$$6< p. 3H6.
""
+att 8aig< op. cit., p. 1).
32
consideră necesare< !a re!eni. /e l7ngă acest lucru< !a transmite mai departe informaiile ,i
!a crea o imagine po-iti!ă a organi-aiei.
1proape fiecare organi-aie are ,i o pre-enă online. Eneori< Internetul nu mai este
pri!it ca un canal de comunicare sau ca mi=loc de atingere a unor publicuri*ină< ci este
pri!it ca un scop în sine > trebuie să eDi,ti ,i în lumea !irtuală. Lu trebuie să uităm că
Internetul repre-intă un mi=loc de comunicare ,i trebuie tratat ca atare. Speciali,tii în relaii
publice trebuie să cunoască &regulile' pentru a*l folosi< c7t mai eficient< în interesul
comunicaional al organi-aiei pentru care lucrea-ă. 1ceste &reguli' se referă ,i la
modalităile de scriere pe #eb. Internetul este un canal de comunicare ba-at< în cea mai
mare parte< pe teDt. ?nsă< pe Internet nu se scrie la fel cum se scrie pentru alte media
tradiionale. De aceea< atunci c7nd scriem trebuie să o facem dintr*o altă perspecti!ă. +att
8aig
"6
enumeră căte!a aspecte de care trebuie să se ină cont atunci c7nd scriem pe #ebB
• oamenii se plictisesc repedeF
• citirea unor pasa=e lungi poate fi obositor pentru ocCi ,i plictisitorF
• ma=oritatea oamenilor folosesc internetul pentru e-mail > trebuie să asocie-e
teDtul online cu informaiaF
• spre deosebire de cări sau orice alt mi=loc de comunicare tipărit< oamenii nu
citesc doar =umătate ,i lasă cealaltă =umătate a teDtului pentru mai t7r-iu > ai
o singură ,ansă să faci o impresie bună.
5in7ndu*se cont de cele de mai sus< teDtul trebuie să fieB
• )"or d' &#!#! > teDtul negru pe fond descCis este idealF
• /&)r! 9 paragrafele trebuie să fie de aproDimati! 1HH de cu!inteF
• d#n7#& 9 sunt preferate !erbele tari 2de eDemplu< alege în loc de fă o
alegere6 ,i diate-a acti!ăF
• 0 o.#'&! > informaiile plictisitoare repre-intă du,manul relaiilor publice
bune de pe InternetF orice cu!7nt care nu contribuie la înelesul dorit al unei
propo-iii sau fra-e trebuie eliminatF
• #n%or70 "# 6'r/on0 > limba=ul informal te apropie de public ,i te face mai
plăcutF de asemenea< se recomandă folosirea unor cu!inte caB tu, noi, al
nostruF
"6
Ibidem, p. 34.
33
• &or'&! d#n 6)n&! d' *'d'r' 1r7!#&0 9 gre,elile de ortografie sau de
scriere !or duce la pierderea utili-atorilor.
4amenii se plictisesc repede pe Internet. Aste indicată folosirea elementelor care
a=ută la scanarea coninutului 2fotografii< grafice< elemente cu bold6 ,i titlurilor ,i
subtitlurilor pentru a se înelege mai u,or despre ce este !orba. Dacă un teDt conine pasa=e
prea lungi< obositoare pentru ocCi< atunci acel teDt !a fi abandonat. Spre deosebire de alte
mi=loace de comunicare tipărite< utili-atorul de Internet nu cite,te doar =umătate din teDt ,i
lasă cealaltă =umătate pentru mai t7r-iu > eDistă doar o singură ,ansă de a face o impresie
bună.
Internetul poate de!eni un instrument eficient în domeniul relaiilor publice<
deoarece comunicarea online oferă căi inedite de transmitere a mesa=elor< forme eficiente
de atingere a publicurilor unei organi-aii ,i posibilităi de persuadare a acestora. /oate fi
considerat mediul de comunicare perfect pentru a de-!olta relaii durabile cu publicurile ,i
pentru a c7,tiga încrederea pentru că permite ,i încura=ea-ă interaciunea.
III(=( E-pr- )0
"0
/) r'0$##0' 6).0#&' online
/utem afirma că esena oricărui proces de comunicare > fie ea !erbală sau
non!erbală > răm7ne aceea,iB transmiterea de informaii. Ceea ce diferă este modalitatea
"0
Alectronic /ublic %elations.
34
prin care transmitem aceste informaii. %elaiile publice online, cunoscute ,i sub denumirea
de e-pr, repre-intă acea parte a relaiilor publice care folose,te mediul electronic de
comunicare drept suport de emitere sau receptare a mesa=ului< urmărindu*se atingerea unui
public care folose,te acest mi=loc de comunicare. Din acest punct de !edere< singurul lucru
diferit de relaiile publice offline este canalul de comunicare. 4 definiie mai amplă a e-pr*
ului ar fi &domeniul relaiilor publice care< prin implementarea ,i utili-area unor
instrumente puse la dispo-iie de media online ,i a mi=loacelor ,i măsurilor deri!ate din
acestea< înceracă să stabilească relaii cu grupurile rele!ante ale unei organi-aii. Ceea ce
înseamnă că relaiile publice online !in în spri=inul obiecti!elor relaiilor publice în general<
contribuind la ecCilibrarea pe termen lung dintre o organi-aie ,i publicurile ei intă'
")
.
+att 8aig
"$
definea e-pr*ul pornind de la fiecare literă care alcătuie,te acest cu!7nt.
1stfelB
 E !ine de prescurtarea cu!7ntului engle-esc '0'&!on#& > odată cu re!oluia
online< a crescut ,i popularitatea literei &e'. Aste aceea,i literă care este pusă în
faa &mail*ului' pentru a identifica repede că este !orba despre Internet. E-pr
se referă at7t la e-mail*uri< c7t ,i la reeaua #eb.
 P !ine de la 6).0#& > ideea unei singure categorii de public este a-i una
în!ecCită. Aste mult mai folositor să ne g7ndim la publicuri ,i la audiene.
Internetul repre-intă o ni,ă pentru piee ,i micro*comunităi.
 R !ine la r'0$## > a clădi o relaie între afacerea ta ,i publicul căruia te
adrese-i este cCeia succesului< c7nd !orbim despre Internet. Latura interacti!ă
a acestuia permite stabilirea simultană a unor relaii. Internetul este cel mai
puternic instrument în construirea unei relaii cu publicurile tale.
Caracteristicile
6H
relaiilor publice online sunt B
• #n!'r&!#*#!!' 9 comunicarea bidirecională îmbunătăind înelegerea
reciprocăF
• &6&#!+$#0' 7)0!#7'd# 9 posibilităile de comunicare a mesa=ului
repre-ent7nd un cumul al media clasiceF
")
9eliD 9riedlVnder< apud Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< op. cit., p. 3H.
"$
+att 8aig2 op. cit.,p. 31.
6H
Ibidem< p. 3.
3"
• &6&#!!' d' &o7)n#&r' d' 7/+ 9 mesa=ul poate fi emis direct către
publicul*intă< organi-aia de!enind astfel emiător direct în comunicarea de
masă.
%elaiile publice online permit deci un dialog direct cu publicul< iar informaiile sunt
transmise în mod direct către acesta. +att 8aig afirmă că atunci c7nd !orbim despre e-pr
trebuie să inem cont de trei &%'
61
B
1. Relaii ? e-pr*ul construie,te relaii deoarece interacionea-ă cu diferite
publicuri.
2. Reputaie ? e-pr*ul are gri=ă de reputaia online. De-!oltarea< meninerea ,i
consolidarea reputaiei este mereu pe lista de priorităi.
3. Rele!ană 9 toate informaiile postate trebuie să aibă o rele!ană pentru
publicurile organi-aiei. ADistă site*uri< afirmă autorul< care sunt aparent
irele!ante ,i oferă drept eDemplu &1bsolut .od;a' 2III.absolut.com6.
1cest site are o pagină cu informaii despre DQ ,i cluburi< iar !od;a este
foarte puin menionată. 1re succes datorită faptului că aceste informaii
interesea-ă tinerii care repre-intă publicul*intă al companiei producătoare.
E-pr*ul repre-intă practica managementului reputaiei ,i de-!oltării relaiilor cu
diferitele categorii de publicuri prin intermediul Internetului. 5ot ceea ce se întreprinde la
ni!elul online poate fi considerat o acti!itate de e-pr. ?n lumea reală< poi alege să nu
di!ulgi unele informaii mass mediei< dar online e,ti< în mod automat< o parte din media ,i
opere-i prin intermediul lor. CCiar dacă în &lumea reală' relaiile publice sunt deseori
ignorate< pe Internet acest lucru este nepermis. ?n lumea reală< te poi ascunde în biroul tău<
dar site*ul poate fi !a-ut de oricine. Competitori< in!estitori< =urnali,ti ,i clieni pot !i-ita
site*ul ,i pot citi mesa=ele ,i articolele postate pe grupuri sau forumuri de discuie >
ne#sgroups
62
. /e Internet< e,ti în permanenă eDpus lumii eDterioare ,i toate informaiile
postate pot afecta reputaia organi-aiei.
=(;( M'!od' "# #n/!r)7'n!' e-pr
61
Ibidem, p. ".
62
Kone de discuii online. 4amenii postea-ă mesa=e pe grup< mesa=e care pot fi citite de ali membri ai
grupului.
36
E-mail?)0
E-mail*ul este unul dintre cele mai !ecCi ser!icii oferite de Internet ,i< conform unui
studiu reali-at de .allup ,oll< "2W dintre persoane folosesc Internetul pentru e-mail. Cei
care au< în mod obi,nuit< acces continuu la Internet au configurat calculatorul pentru a*i
anuna de fiecare dată c7nd le sose,te o scrisoare electronică. E-mail*ul este< pe l7ngă o
aplicaie teCnologică populară< unul dintre cele mai importante instrumente ale e-pr*ului.
E-mail-ul este ieftin > practic< nu costă dec7t timpul necesar introducerii adreselor la care
dorim să a=ungă în ba-a de date * ,i rapid. Datele ,i mesa=ele se pot transmite de la un
computer la altul prin di!erse medii ,i acela,i mesa= poate fi trimis la un număr de adrese
diferite. +esa=ul poate fi transmis prin reeaua locală a companiei sau mai departe printr*o
reea de comunicare internă sau internaională. Ser!iciile de e*mail utili-ea-ă un computer
central pentru a arCi!a mesa=e ,i date ,i pentru a le trimite la destinaia dată. ADistă totu,i
posibilitatea ca mesa=ele să nu a=ungă întotdeauna la destinaie din cau-a programelor
legate de ser!erele intermediare< adică de calculatoarele care intermedia-ă relaia dintre cel
care trimite e-mail*ul ,i cel care îl prime,te.
E-mail*ul repre-intă o modalitate prin care o organi-aie î,i cunoa,te publicurile< iar
publicurile cunosc organi-aia. /rin intermediul e-mail-ului putemB
• răspunde la întrebările consumatorilorF
• distribui informaii în interiorul companieiF
• trimite ne#sletter*uriF
• contacta =urnali,tii.
63
4 metodă eficientă de comunicare este repre-entată de mesa=ele e-mail adaptate la
publicul intă. De eDemplu< un ne#sletter trimis către o listă de e-mail poate genera
comentarii po-iti!e la adresa organi-aiei< poate informa audiena !i-ată ,i poate oferi un
feedbac! important în ceea ce pri!e,te preocupările acesteia. #istele de e-mail cuprind
adrese ale unor instituii sau persoane acti!e într*un anumit domeniu< iar mesa=ele sunt
gestionate de unul sau mai muli moderatori. 1t7ta !reme c7t informaiile transmise sunt
considerate credibile de cei care le primesc< listetele de e-mail sunt un instrument de
comunicare eficient ,i credibil. Limănui nu*i place să primească mesa=e nesolicitate sau
informaii &agasante'. Din acest moti!< mesa=ele trebuie trimise doar publicurilor interesate
63
+att 8aig< op. cit., p. )6.
30
de subiect. De asemenea< mesa=ele trebuie să fie de actualitate > pe nimeni nu mai
interesea-ă un e!eniment care a a!ut de=a loc. En lucru foarte important de reinut este că
mesa=ele trebuie trimise doar acelora care au fost de acord cu acest lucru ,i ,i*au dat
permisiunea. Lu trebuie trimise e-mail*uri doar în sperana că !a fi cine!a interesat de ele.
Cel mai probabil< acest mod de comportament !a conduce la deteriorarea credibilităii
emiătorului. &1tunci c7nd un mesa= este trimis unui grup trebuie să răspundem la trei
întrebăriB 5oi membrii grupului au ne!oie de acest mesa=( 5oi cunosc conteDtul suficient
de bine pentru a putea înelege mesa=ul( +esa=ul este pertinent< din punct de !edere al
responsabilităilor de ser!iciu( Dacă nu< trebuie modificat coninutul sau eDcluse unele
nume de pe listă.'
64

En alt aspect important este modul în care redactăm un e-mail. Lu trebuie să uităm
că este !orba despre redactarea unui teDt< iar redactarea unui teDt cere mai multă preci-ie
dec7t !orbirea. Scrisul nu poate imita !orbirea. 1tunci c7nd !orbim cu o persoană ne
folosim ,i de mimică ,i gesturi< de limba=ul corporal pentru a oferi informaii suplimentare<
dar e-mail*urile constau doar în cu!intele de pe ecran sau de pe C7rtiile care ies din
imprimantă. ?n conceperea unui mesa= trebuie să inem cont de următoarele aspecte
6"
B

• 7'/<)0 !r'.)#' /&r#/ 8n 6ro6o,#$## ? propo-iiile au o structură logică
adec!ată< iar ideile transmise astfel sunt completeF
• %o0o/#r' 6)n&!)$#'# "# or!o1r%#'# d'&*!' 9 mesa=ele cu gre,eli
diminuea-ă credibilitatea ,i arată neprofesionalF
• '*#!r' %o0o/#r## ':&'/#*' .r'*#'r#0or > claritatea trebuie să fie cu!7ntul
de ordineF
• /'7nr' 7'/<)0)# * acesta trebuie să includăB numele< organi-aia<
elemente de contact suficienteF
• %o0o/#r' )n'# 0#n## d'/&r#6!#*' 8n 7'/< > mesa=ul trebuie să meargă direct
la ideea principală< cititorul trebuie să îneleagă despre ce este !orbaF
• 7'/<)0 !r'.)#' /+ %#' &on&#/ > cu c7t este mai concis< cu at7t cititorul !a fi
mai mulumitF
• n) !r'.)#' /+ /' !"',' n#7#& 0 '?7#0 %+r+ 6'r7#/#)n' &#!#!or)0)# >
!iru,ii sunt deseori răsp7ndii prin intermediul fi,ierelor ata,ate e-mail*urilor
64
Doug LeIsom< :ob Carrel< (edactarea materialelor de (elaţii ,ublice2 Ia,iB /olirom< 2HH3, p.103.
6"
Iulian .egCe, %uff < :ogdan Rrigore2 op. cit., p. "3.
3)
de aceea acestea trebuie scanate printr*un sistem anti!irus înainte de a fi
trimiseF
• n) !r'.)#' /+ „/!r#1+7” > nu este indicată folosirea literelor mari în
interiorul e-mail*ului pentru că sunt considerate cu!inte spuse pe un ton
ridicatF
• !r'.)#' /+ r+/6)nd'7 6ro76! "# &o760'! 7'/<'0or &r' &'r )n r+/6)n/
> nu este de a=uns doar un & .ă mulumesc pentru mesa=M'
• 7'/<)0 !r'.)#' &)r+$! > în momentul în care un mesa= este retransmis
altcui!a trebuie scoase header*ul ,i alte date de transmisie< astfel înc7t
informaia pe care !rem să o transmitem să fie la începutul mesa=ului.

De,i mesa=ul este electronic< cel care îl prime,te este uman ,i trebuie să a!em în
!edere modul în care se poate răspunde la mesa=ul trimis. 5rebuie să înceapă cu o formulă
de salut ,i să adoptăm un ton de con!ersaie. Destinatarul trebuie să afle imediat despre ce
este !orba în mesa=< iar pentru a se înt7mpla acest lucru teDtul trebuie să fie u,or de citit< să
aibă cu!inte simple< fra-e scurte ,i paragrafe mici. ADistă ,i un anumit cod de eticCetă >
n'!#&-'!
66
> atunci c7nd !orbim despre o comunicare prin intermediul e-mail*ului trebuieB
• să ne asigurăm că dacă este necesar să trimitem mesa=ul > de fiecare dată
trebuie să ne întrebăm &cCiar este ne!oie de acest mesa= ('F
• să punem întrebări pentru a încura=a răspunsurileF
• să fim politico,i ,i prieteno,iF
• să e!ităm trimiterea aneDelor > muli nu le descCid de teama !iru,ilor. Dacă
este ne!oie de ele< înainte de a le trimite trebuie scanate de un sistem
anti!irusF
• să e!ităm termenii teCniciF
• să trimitem documentele în format 85+#
60
numai dacă acestea pot fi citite
de către cel care prime,te mesa=ulF
• trimise mesa=e scurte * nu ar trebui să fie mai lungi de 2H de propo-iiiF
• să a!em un subiect rele!ant ,i clarF
• să răspundem la mesa=e în cel mult 24 de oreF
• să trimitem doar ceea ce !rem să se afle sau să a=ungă în presăF
66
+att 8aig< op. cit., p. )).
60
0iperte/t 3ar!-up 7anguage ? un cod al computerului folosit pentru a crea pagini Ieb.
3$
• folosit un limba= accesibil.
Comunicarea prin intermediul po,tei electronice este un instrument important ,i
eficient al e-pr*ului care oferă o serie de a!anta=e. /e l7ngă rapiditate< fiabilitate ,i costuri
reduse< po,ta electronică oferă posibilitatea orientării eDacte a mesa=ului * poate fi u,or
adaptat la profilul destinatarului * ,i comunicării instantanee cu personalul organi-aiei. E-
mail-urile pot fi considerate< alături de ne#sletter
6)
< cele mai importante instrumente de
comunicare internă. 1cestea repre-intă o modalitate rapidă ,i eficientă de comunicare prin
care se pot transmite rapoarte< propuneri< programe sau planuri de lucru. ?n interiorul
organi-aiilor< sistemele de e-mail sunt< de obicei< interacti!e. Comunicarea se poate face<
în acest fel< în ambele sensuri. Din păcate< nu toate organi-aiile au îneles importana unui
asemenea ser!iciu ,i folosesc e-mail*ul interacti! doar pentru comunicarea dintre
conducători. &Companiile care au trecut prin momente de cri-ă au constatat că e-mail*ul
este foarte util. 1cesta permite un scCimb imediat de informaii nu numai peste Cotarele
geografice< ci ,i peste cele care îi despart pe anga=ai de conducere sau pe anga=ai între ei.
/re,edintele< în calitate de repre-entant al organi-aiei< =oacă rolul de releu de comunicare
între interiorul ,i eDteriorul instituiei< precum ,i între diferitele subsisteme care compun
întegul instituiei. Dincolo de prerogati!ele sale oficiale< el poate * prin note interne sau prin
e-mail*uri * să pună în !aloare o anumită imagine a organi-aiei< stimul7nd sentimentul de
apartenenă în r7ndurile personalului ei.'
6$
9olosit corect< e-mail*ul poate fi un mi=loc de comunicare foarte eficient. 9olosirea
lui eDcesi!ă< necCib-uită sau nepotri!ită poate a!ea efecte negati!e asupra persoanei sau
organi-aiei care îl trimite.
Site?)0
6)
Scrisoare informati!ă.
6$
:ernard Dagenais< op. cit., pp. 102* 103.
4H
?n -iua de a-i< orice persoană< companie< organi-aie< grup nonprofit< club< marcă
sau asociaie poate a!ea un site. &ite*ul este faa online a organi-aiei ,i este un lucru de
care organi-aia trebuie să ină cont atunci c7nd !rea să construiască relaii online. En site
poate atrage !i-itatori care pot de!enit clieni sau cumpărători ai produselor organi-aiei ,i
poate întări relaia cu cei eDisteni. ?nsă publicurile online sunt diferite de cele din lumea
&reală' ,i trebuie tratate ca atare. 8olt- a identificat aspectele
0H
de care o organi-aie trebuie
să ină cont atunci c7nd dore,te să construiască un siteB
• publicurile pot accesa site*urile în di!erse momenteF
• nimeni nu poate fi sigur că cine!a !a începe să citească de la început ,i !a
continua p7nă la sf7r,itF
• organi-aiile trebuie să anticipe-e de ce cine!a ar dori să le !i-ite-e site*ul ,i
să se asigure că pot afla informaiile doriteF
• citirea informaiilor de pe un ecran este diferită de cea dintr*o carteF
• cititorii trebuie să fie ispitii să citească pagina dec7t să parăsească site*ul
pentru că informaia dorită nu este disponibilăF
• !i-itatorii trebuie condu,i spre informaia dorită fară prea multe clic!*uriF
• !i-itatorii scanea-ă teDtul mai degrabă dec7t să*l citească > teDtul trebuie să
fie succintF
• site*urile nu trebuie să fie un fel de &de toate pentru toi'. 8olt- oferă< în
acest sens< drept eDemplu compania DisneP care are site*uri indi!iduale
pentru fiecare film.
&ite-urile nu trebuie construite din simplul moti! că toată lumea are< deci trebuie să
am ,i eu ,i nici din dorina de îmbogăire. En site trebuie să corespundă profilului
organi-aiei ,i trebuie să constituie o modalitate de atragere a !i-itatorilor ,i de creare a
unei relaii durabile cu ace,tia. Internetul este un canal eficient pentru a clădi relaii ,i a
c7,tiga încrederea pentru că permite ,i încura=ea-ă interaciunea. De eDemplu< pe un site pot
fi găsite cCestionare pentru clieni din care organi-aia să afle ce*,i doresc< formulare de
comen-i pentru cumpărători sau modalităi prin care =urnali,tii pot pune întrebări sau pot
afla informaii. Enele site*uri cer utili-atorilor să se înregistre-e înainte de a intra sau de a
descărca ce!a. Cer7ndu*le să*,i lase adresa de e-mail< compania le poate trimite ulterior
0H
SCel 8olt-< apud 1lison 5Cea;er< op. cit., p. 2"$.
41
,tiri sau informaii despre oferte. ?nsă dacă se apelea-ă la acest lucru< !i-itatorii trebuie
întotdeauna asigurai că datele lor !or răm7ne confideniale.
4rice organi-aie î,i dore,te să atragă !i-itatori. /e l7ngă acest lucru< trebuie să
reu,ească ,i să ,i*i păstre-e. ?n acest sens< sunt mai multe elemente de care trebuie să se ină
cont în construirea unui site. /rimul dintre acestea este înregistrarea unui nume de domeniu
propriu. ?n general< numele mărcii sau al organi-aiei este ,i cel care constituie numele de
domeniu. En domeniu cu un nume complet ,i u,or de reinut repre-intă o bună soluie
pentru un site deoarece numele este prima impresie pe care acesta i*o lasă. ADistă
posibilitatea să*i re-er!i un nume cu o terminaie folosită pe piaa internaională după care
se poate identifica domeniul în care organi-aia acti!ea-ă > de eDemplu< (#n%o 2domeniul
informaiei6< (&o7 2domeniul comercial6< (or1 2domeniul organi-aiilor non*profit6< (')
2domeniul european6. En nume scurt ,i clar este mai u,or de reinut ,i te propulsea-ă mai
u,or în motoarele de căutare. +otoarele de căutare repre-intă un alt element de care trebuie
inut cont. En motor de căutare este o ba-ă de date care găse,te ,i oferă informaii pe ba-a
unor propo-iii sau cu!inte* cCeie introduse. Cele mai cunoscute motoare de căutare suntB
UaCoo 2CttpB// III.PaCoo.com6< Roogle 2CttpB// III.google.com6< 1lta .ista 2CttpB//
III.alta!ista.com6 ,i #Pcos 2CttpB// III.lPcos.com6. En site nu folose,te la nimic dacă
nu este !i-itat. Din acest moti!< trebuie înscris în motoarele de căutare. .i-itatorii unui site
pot afla despre o companie sau o afacere ,i din alte surse sau prin alte modalităi. /entru
cunoa,terea site-ului pot fi folosite ,i legăturile > lin!
01
*urile > cu alte site-uri asemănătoare
sau înscrierea lor în site-urile de specialitate care oferă legături directe. 1cestea nu trebuie
ignorate mai ales ,i< mai ales< trebuie eDploatate. Lu este un lucru deloc rău să fii amintit de
concurenă sau companii cu acela,i profil.
En alt factor care afectea-ă prima impresie a !i-itatorului este durata > c7t timp
durea-ă p7nă se încarcă sau descarcă ce!a. 1" secunde sunt de a=uns pentru ca o persoană
să decidă dacă răm7ne sau pleacă. Dacă durea-ă mai mult ca pagina să se încarce< cu
sigurană< site-ul nu !a mai fi !i-itat ,i a doua oară. En site cu minimum de teDt ,i grafică
se încarcă mult mai u,or.
La!igarea pe site este un alt element important. Aa trebuie să fie simplă ,i directă.
Qa;ob Lielsen
02
afirma că &multe site*uri ale companiilor nu sunt încă suficient de &la
01
Iconuri grafice sau teDte care te trimit la o altă pagină sau site. 9uncionea-ă cu un singur clic!.
02
CttpB// III.useit.com .
42
îndem7nă'< nu spun suficient de simplu care este acti!itatea lor ,i nici nu trec prea repede la
subiect'. +att 8aig
03
oferă c7te!a &reguli' în acest sensB
• nu trebuie să folosim lin;*uri inutileF
• trebuie să le spunem oamenilor unde se aflăF
• site*ul trebuie să aibă o structură ordonată ,i simplăF
• regula &celor trei clic!*uri' > nicio pagină a site*ului nu trebuie să fie la o
distană mai mare de trei clic!*uri faă de cealaltăF
• lin!*uri clare > %tiri89outăţi, Contact, Informaţii despre produse8,roduse,
(esurse etcF
• lin!*uri u,or de !ă-ut ,i de accesatF
• fiecare pagină a site*ului trebuie să fie legată de cealaltăF
• nu trebuie folosit butonul 4ac! pentru a na!iga pe siteF
• trebuie să folosim acelea,i butoane ,i aceea,i grafică la fiecare paginăF
• informaia trebuie să a=ungă acolo unde dorim.
4 na!igare greoaie pe site te poate oric7nd arunca în +opul Celor mai greu
na'igabile site-uri
04
.
En site trebuie să capte-e atenia. Din această perspecti!ă< design*ul este destul de
important. Al poate duce la îndepărtarea !i-itatorilor sau la comunicarea eficientă a
mesa=ului. +att 8aig arată felul în care un site poate influena receptarea mesa=ului
0"
B
• prea multe imagini ,i prea multă grafică îngreunea-ă încărcarea paginii< iar
imaginile mici sunt mai u,or de descărcat dec7t cele mariF
• designul trebuie să aibă o rele!ană pentru publicF
• un site curat este de preferat în locul unuia încărcat sau prea coloratF
• fundalurile de culoare neagră sau cele cu mai multe nuane > interfeele
negre sau prea colorate fac teDtul greu de descifratF
• trebuie folosit fontul potri!it > cel mai popular font din &lumea reală'< cel
roman< nu este cel mai potri!it pentru un site. 9onturile simple< fără serife
sunt mult mai potri!ite< de eDemplu .erdanaF
03
+att 8aig< op. cit., p. 21.
04
CttpB//III.IebpagestCatsuc;.com/1H*Iorst*Ieb*pages*featured*on*Ieb*pages*tCat*suc;*in*2HH0.Ctml
0"
+att 8aig< op. cit, p. 3".
43
• trebuie folosite fonturi de mărimi diferite > titlurile< subtitlurile sau
cu!intele*cCeie trebuie să aibă o mărime mai mare dec7t teDtul standardF
• funcionalitaea este mai importantă dec7t felul în care arată > un teDt trebuie
să fie atracti! din punct de !edere !i-ual< dar este mai important ca site*ul să
fie u,or de na!igat.
?ntotdeauna modul în care !i-itatorii caută ,i a=ung la informaiile dorite trebuie să
fie unul foarte simplu. ?n acest fel< !i-itatorii !or re!eni ,i cu altă oca-ie.
&ite*ul trebuie să fie destul de simplu înc7t să atragă noi !i-itatori ,i destul de
stimulati! înc7t să*i păstre-e pe cei !ecCi ,i să*i facă să se întoarcă. 4 modalitate pentru a
face persoanele să se întoarcă la un site este crearea unei comunităi online. Dacă oamenii
&aparin' unui site< se !or întoarce ,i cu alte oca-ii. /rintre modalităile de creare a unei
comunităi online se numără
06
B
1. 8nr'1#/!rr' > dacă oamenii se înregistrea-ă< cre,te loialitatea faă de siteF
un lucru care nu trebuie uitat este specificarea faptului că datele lor !or
ram7ne confideniale.
2. /'7+nr' &) 0)7' r'0+ > asigură relaii de duratăF
3. 1r)6)r#0' d#/&)$#' > prin care !i-itatorii pot împărtă,i g7ndurile ,i
sentimentele altor membriF
4. %&#0#!+$# 0' chat?)0)# "# &on%'r#n$'# 9 chat*ul poate atrage foarte muli
!i-itatori ,i îi poate determina să se întoarcă.
En alt aspect care nu trebuie pierdut din !edere este faptul că un site este !i-itat
pentru căutarea informaiilor. 9uncia principală a acestuia este cea de informare ,i< din
acest moti!< site-ul trebuie actuali-at în permanenă. /entru a atrage !i-itatorii< trebuie ca
informaiile ,i ,tirile să fie de actualitate pentru ca site-ul să de!ină o resursă. +otoarele de
căutare nu trebuie omise nici atunci c7nd !orbim despre găsirea informaiilor pe un site.
Daca site*ul este organi-at într*un mod anarCic ,i de-ordonat< utili-atorii !or căuta
informaia pe motoarele sau directoarele preferate > Roogle< UaCoo. De asemenea< este
indicată pre-ena unei seciuni cu &ce e nou' astfel înc7t utili-atorii ,i identifice ultimul
coninut ,i să meargă direct acolo.
Alementele enumerate mai sus nu constituie o &reetă magică' a succesului unui
site< dar a=ută la atragerea ,i meninerea !i-itatorilor acestuia.
06
Ibidem, p. "6.
44
1 fost !ă-ut la tele!i-or nu are aceea,i putere cu a fost !ă-ut online < cCiar dacă este
!orba tot despre un post de tele!i-iune. Lu toate persoanele sunt familiari-ate cu acest gen
de comunicare. 4amenii în !7rstă< cei cu !enituri reduse< cei cu un ni!el de educaie scă-ut
folosesc foarte rar Internetul. 1lte persoane< cCiar dacă folosesc Internetul pentru aflarea
unor informaii< preferă să afle ,tirile ,i acordă mai multă credibilitate informaiilor aflate
din media traditionale. Qoe +arconi afirmă că &eDcepia de la această ocolire a Internetului
este repre-entată de site*urile speciali-ate pe care doar membrii< abonaii sau patronii le
folosesc pentru a găsi ,i a face scCimb de informaii pe cale electronică. Iubitorii de carte<
colecionarii de arme< suporterii< acti!i,tii politici< î,i !i-itea-ă site*urile preferate de mai
multe ori pe -i ,i fac scCimb de informaii. /entru o persoană< organi-aie sau companie
care dore,te să atingă publicul*intă< un site este de fapt ecCi!alentul cibernetic al unei
adunări în piaa publică'.
00
Comunicarea online !a de!eni< după părerea mea< destul de
importantă ,i un instrument destul de puternic ,i pentru alte tipuri de acti!ităi dec7t cele
amintite de autor. Ni dacă aceasta repre-intă ecCi!alentul unei adunări în piaa publică< !or
fi din ce în ce mai multe persoane care !or alege această agora 'irtuală. Ni< cum
informaiile de pe Internet nu sunt &împinse' către public< ci căutate de acesta< comunicarea
online este< din acestă perspecti!ă< mai eficientă pentru că cei care află informaiile
respecti!e sunt ,i interesai de ele. Aste însă ,i o problemăB cCiar dacă site*ul poate a!ea mii
sau milioane de !i-itatori în fiecare -i< este dificil să se măsoare ni!elul de influenă sau
impactul anumitor preci-ări de pe site asupra unui subiect. ADpunerea la anumite mesa=e nu
înseamnă ,i modificarea atitudinii sau scCimbarea comportamentului.
?n %om7nia< comunicarea online prin intermediul site*urilor se de-!oltă din ce în ce
mai mult. :ogdan Liu< director al ageniei 2ebst)ler 2agenie desemnată 1genia 1nului
în ultimii doi ani la festi!alul Internetics
0)
6< declara că< în anul 2HHH< oamenii nu înelegeau
de ce au ne!oie de site*uri. ?n pre-ent< lucrurile s*au scCimbat at7t de mult< înc7t< în acest
an< compania î,i !a de-!olta departamentul de /% online.
0$
&ite-ul repre-intă cartea de !i-ită a unei organi-aii sau mărci. 1cesta este at7t un
instrument de promo!are< c7t ,i o resursă de imagine. /rin intermediul lui< pot fi spri=inite
relaiile de comunicare cu partenerii ,i clienii organi-aiei.
00
Qoe +arconi< .hid practic de (elaţii publice, Ia,iB /olirom< 2HH0< p. 3$.
0)
9esti!al care premia-ă industria online – creatori< utili-atori< clieni.
0$
%e!ista Campaign %om7nia< februarie 2HH).
4"
Newsgroup?)r#0' /) %or)7)r#0' d' d#/&)$##
9e#sgroup*urile< numite ,i forumuri de discuii< se referă la discuiile online ,i
repre-intă o formă de interacionare între di!er,i !i-itatori > oamenii postea-ă mesa=e pe
grupuri< mesa=e pe care ceilali membri le pot citi ,i comenta. Aste !orba despre un spaiu
de comunicare unde< teoretic< oricine î,i poate eDprima punctul de legătură în legătură cu
orice. .i-itatorii următori pot comenta acest punct de !edere< pot descCide alt subiect sau
pot critica o părere anterioară. ?n acest sisitem< comunicarea nu este una unidirecională< ci
este o comunicare în toate sensurile > între clieni sau între clieni ,i companie sau
organi-aie. /articiparea la discuii ,i sentimentul de libertate pe care acest tip de
comunicare îl inspiră consolidea-ă sentimentul de încredere al !i-itatorilor ,i le oferă
posibilitatea să*,i comunice unul altuia eDperienele pe care le*au a!ut în legătură cu un
produs sau ser!iciu.
5oate forumurile de acest tip sunt moderate< editate ,i controlate< din punct de
!edere teCnic< de un moderator. 1cesta este responsabil de site*ul respecti! ,i impune
propriile sale norme. De eDemplu< unele forumuri inter-ic limba=ul !ulgar sau atacul la
persoană. +oderatorii au ,i posibilitatea ,tergerii mesa=elor prea critice la adresa companiei
sau a produselor ,i introducerea unor mesa=e fa!orabile obiecti!elor moderatorilor.
+esa=ele pot fi scrise într*un limba= cotidian< astfel înc7t să pară că sunt autentice. Eneori<
cCiar dacă aceste grupuri au un moderator< forumurile sunt in!adate de mesa=e
nedocumentate< superficiale ,i dominate de preferine personale 2pe multe forumuri se
înt7lnesc opinii care pornesc de la &îmi place mie' sau &am au-it că...'6. 1cestea nu pot fi
utile pentru o persoană care dore,te să acCi-iione-e o ma,ină ,i care nu o !a cumpăra doar
pentru că &a au-it' cine!a că este puternică< dar pot fi utile pentru o companie producătoare
de ma,ini care !a cunoa,te< în acest fel< concurena ,i preferinele cumpărătorilor. 4
organi-aie poate descoperi dacă acel grup ser!e,te obiecti!elor ,i dacă prin el poate a=unge
la publicul intă. /rin monitori-area acelui grup de discuie se poate afla de ce un produs nu
a a!ut succes ,i ce trebuie îmbunătăit la el ,i ce întrebări pot influena cumpărarea
produsului.+att 8aig reliefea-ă importana ne#sgroup-urilor
)H
B
• fiecare persoană se poate înscrie într*un ne#sgroup > se înt7lnesc astfel mai
multe categorii de publicuriF
)H
+att 8aig< op. cit., p. $1.
46
• se folose,te un ne#sreader
)1
pentru mesa=ele postate > în acest fel se pot
anali-a comentariile< felul în care grupul reacionea-ă ,i ce mesa= ar trebui
trimis pentru ca acesta să fie rele!ant ,i la subiectF
• ma=oritatea motoarelor de căutare te trimit ,i la ne#sgrupuri > acestea
repre-intă o posibiulitate de a face !i-ibilă o companie.
9orumurile !irtuale repre-intă un instrument important în relaiile publice. 1cestea
nu trebuie ignorate pentru că afirmaiile sau părerile< po-iti!e sau negati!e< despre un
produs< o entitate sau o organi-aie se poate răsp7ndi repede prin intermediul acestora ,i pot
fi !ă-ute de milioane de persoane. Consumatorii pot afla mai multe informaii despre un
produs< iar compania poate e!ita comentariile negati!e sau răutăcioase dacă ascultă
pl7ngerile ,i este dispusă să îndrepte lucrurile.
Blog?)0
4log-ul este o altă modalitate de comunicare online. En blog este un =urnal online la
care !i-itatorii pot participa cu idei< comentarii sau mesa=e di!erse. 4log*ul poate aparine
unei persoane importante dintr*o companie< care se bucură de credibilitate ,i a cărei părere
poate a=uta clienii să se decidă mai repede să acCi-iione-e un produs.
De asemenea< cCiar dacă aceste mesa=e sau comentarii nu primiesc foarte muli
!i-itatori< pot de!eni centrul unei importante reele de comunicare ,i pot fi cCiar preluate de
mass*media. De eDemplu< în ca-ul unui accident< persoanele pot fotografia sau înregistra
accidentul. 1cest lucru s*a înt7mplat ,i în ca-ul accidentului a!iatic din decembrie 2HH0< în
care o aerona!ă a lo!it o ma,ină ce aparinea companiei de bali-a=< c7nd accidentul a fost
înregistrat de pasageri cu telefoanele mobile< iar imaginile au a=uns în mass media.
1t7t forumurile de discuie< c7t ,i blog*urile pot conine informaii sau comentarii
care nu repre-intă interes dec7t pentru foarte puine persoane. De eDemplu< puini oameni
sunt interesai de părerea mea în legătură cu faptul că în cartier nu se respectă programul de
lini,te. 1cest lucru ar putea interesa< cel mult< !ecinii din cartier. +he Economist
)2
afirma
într*un articol că problema nu este apariia contribuiilor personale în mediile de informare<
ci degradarea instituiilor profesioniste< permanente ,i competente de informare care
repre-intă o cărămidă indispensabilă a construciei democratice.
)1
Soft care te a=ută să caui< să cite,ti< să poste-i ,i să aran=e-i mesa=ele membrilor grupului.
)2
2H aprilie 2HH6.
40
B#ro)r#0' d' 6r'/+ *#r!)0'
:iroul de presă repre-intă elementul de legătură dintre organi-aii< mass*media ,i
publicul larg. Sarcina acestuia este promo!area imaginii instituiei sau companiei ,i
cunoa,terea ne!oilor audienei ,i a publicurile< printre care se numără ,i =urnali,tii.
Qurnali,tilor le este mult mai u,or să găsească ,i să obină informaiile de care au ne!oie din
mediul electronic. Din acest moti!< multe companii ,i agenii de relaii publice au birouri de
presă !irtuale care transmit informaii către presă. Din păcate< unele dintre acestea sunt
preocupate mai mult de design-ul site*ului dec7t de ne!oia de informaie a =urnali,tilor.
Conform unui studiu reali-at de Qa;ob Lielsen în anul 2HH3
)3
doar 03W dintre =urnali,ti
găseau informaiile de care a!eau ne!oie.
En birou de presă ar trebui
)4
B
• să informe-e =urnali,tii asupra ocupaiei< produselor ,i se!iciilor
organi-aieiF
• să permită =urnali,tilor !i-uali-area tuturor anunurilor actuale ,i accesarea
materialelor care să !ină în spri=inul scrierii articolului sau a ,tirii< inclusi!
fotografii ,i informaii de bac!groundF
• să furni-e-e datele de contact al personalului din departamentul de relaii
publice< capabil să furni-e-e informaii suplimentare ,i accesul la purtătorul
de cu!7ntF
• să fie funcional< at7t pentru organi-aie< c7t ,i pentru =urnali,tiF
• să fie clar legat de pagina de #ebF
• să aibă consistenă ,i un design clarF
• să fie actuali-at în mod regulat.
/e l7ngă aceste lucruri< documentele difu-ate presei ar trebui să fie în format /D9<
deoarece acest lucru permite scanarea coninutului lor > muli =urnali,ti nu descCid
documentele 2ord deoarece se tem că ar putea conine !irusuri. De asemeanea< datele de
contact sunt foarte importante. En birou de presă trebuie să aibă date de contact pentru ca
=urnali,tii să poată intra în contact cu cei speciali,tii în relaii publice care au pus la
)3
CttpB// III.useit.com.
)4
%ainer /% 22HH36< apud 1lison 5Cea;er< p. 20H.
4)
dispo-iie informaiile. ?n lipsa acestora< =urnalistul nu !a putea !erifica informaiile sau
primi unele suplimentare lucru care îl !a determina să se îndrepte către un alt subiect.
Con%'r#n$'0' d' 6r'/+ online
Conferinele de presă online repre-intă un instrument foarte eficient folosit în relaia
cu presa. 4 conferină de presă online se ba-ea-ă pe teCnica chat*ului< se poate organi-a
într*un timp scurt ,i nu presupune foarte multă muncă. Dotările
)"
necesare acestui sistem nu
sunt foarte mariB
 un calculator performantF
 o cameră !ideo pentru #ebF
 un microfonF
 o coneDiune la Internet c7t mai bună > de preferat cu o rată mare de transfer.
En a!anta= al acestui tip de conferină este faptul că nu necesită deplasarea
=urnalistului la sediul companiei sau instituiei. &De obicei< accesul la asemenea conferine
se face pe ba-a unui cont de utili-ator ,i parolă trimise în e-mail*ul care anună adresa de
Internet a conferinei. /e adresa din e-mail se !a face apoi un simplu clic! ,i =urnalistul este
in!itat în sala de conferinţă. Deoarece participarea necesită doar un clic!< =urnalistul nu !a
e-ita să descCidă un bro#ser de Internet ,i să participe. ?n acest fel se poate c7,tiga o
audienă pe care o conferină clasică nu ar fi a!ut*o'.
)6
#a o conferină de presă !irtuală
=urnali,tii nu sunt obligai să ia notie > pot a!ea oric7nd !arianta printată a întregului
e!eniment. En alt a!anta= al acestui tip de conferină poate reuni =urnali,ti din toate pările
,i elimină costurile necesare deplasării< ca-ării etc. Informaia poate fi transmisă unei
audiene largi< cCiar internaională< cu minimum de efort. De asemenea< pot participa mai
multe publicuri ale organi-aiei 2in!estitori< clieni< acionari6< pe l7ngă =urnali,ti. En aspect
la fel de important este că la astfel de conferine pot participa at7t =urnali,ti din media
tradiionale< c7t ,i =urnali,ti din presa !irtuală. 1stfel< publicurilor implicate sau a cele
!i-ate pot fi atinse prin două mi=loaceB media clasice ,i media !irtuale.
5impul scurt necesar organi-ării unei astfel de conferine constituie un alt a!anta=.
1cest a!anta= este important< mai ales atunci c7nd organi-aia se confruntă cu o situaie de
cri-ă ,i trebuie să fie c7t mai promptă în a oferi răspunsuri.
)"
Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< op. cit., p. "6.
)6
Ibidem, p. "0.
4$
Ca ,i atunci c7nd organi-ăm o conferină în lumea reală< conferinele online trebuie
organi-ate doar atunci c7nd a!em ce!a important de spus ,i c7nd dorim să transmitem
informaii care suscită un înalt grad de interes din partea opiniei publice.
E-media
)0
Canalele sau mi=loace online de comunicare sunt un instrument de care e-pr*ul se
poate folosi pentru distribuirea informaiilor. 1cestea repre-intă< în acela,i timp< modalităi
prin care o companie se poate face cunoscută< modalităi care nu trebuie ignorate.
Da!id /Cillips afirmă că eDistă trei tipuri de ,tiri
))
care apar pe InternetB
1. "!#r# &r' 6ro*#n d' 0 /)r/' /!.#0#!'B agenii de presă > ca de eDemplu<
%ompres< %euters * sau publicaii offline< dar care au ,i !ariante onlineF
2. "!#r# &r' 6ro*#n d' 0 /)r/' n'o%#&#0' 2opinii ale persoanelor obi,nuite
care sunt făcute cunoscute pe Internet6F
3. "!#r# &r' 6ro*#n d' 0 or1n#,$## 2oferă ,tiri pentru media electronice< care
pot fi distribuite ,i în reea6.
1ceste tipuri de ,tiri pot fi citite în -iarele sau re!istele online.
Z#r'0' online
C7nd !orbim despre -iare online ne putem referi at7t la -iarele din media clasice<
-iare care au ,i un corespondent online, dar ,i la o publicaie electronică a unei companii
pentru anga=ai. Cele din prima categorie nu au un ni!el prea ridicat de interaciune ,i< de
obicei< nu sunt actuali-ate foarte des. /ublicaia electronică a unei organi-aii repre-intă
ecCi!alentul unei re!iste< a unui -iar sau al unui ne#sletter. 1stfel de publicaii nu trebuie
să apară pentru că &sunt la modă' ,i pentru că nu costă > cCeltuielile de tipărire sunt
eliminate *< ci doar dacă organi-aia are ne!oie de o astfel de publicaie. Da!id /Cillips
)$
afirmă că pentru o astfel de publicaie trebuie să ai în !edereB
• obiecti!ulF
• frec!enaF
• cine este responsabil 2editorul6F
)0
Electronic 3edia – canale sau mi=loace online de comunicare.
))
Da!id /Cillips< op. cit., p. 103.
)$
Ibidem, p. 130.
"H
• bugetulF
• lista celor care !or primi publicaiaF
• design*ulF
• coninutulF
• sursele de informaieF
• cop)#riting*ulF
• editareaF
• aplicaiile secundare pentru coninutF
• returnarea in!estiiilor.
Liciunul dintre aceste aspecte nu trebuie trecute cu !ederea.
R'*#/!'0' online
%e!istele online abordea-ă subiecte mai di!erse dec7t cele tradiionale. Spre
deosebire de -iarele online< acestea sunt actuali-ate în mod repetat< iar cele care sunt bine
scrise se bucură uneori de un prestigiu mai mare dec7t în &lumea reală'. %e!istele sunt
speciali-ate se adresea-ă unor categorii de publicuri bine stabilite. Conform unui studiu
reali-at de Lielsen 4nline
$H
< principalele 32H de re!iste online din Statele Enite au a!ut
60<" milioane de !i-itatori unici în ultimul trimestru al anului 2HH0< în cre,tere cu )<1 W
faa de aceia,i perioadă a anului 2HH6. ?n ceea ce pri!e,te !i-itatorii unici< re!istele online
au depă,it paginile -iarelor< care în cel de*al patrulea trimestru au înregistrat o cre,tere de
$W < a=ung7nd la o medie de 62<) milioane de !i-itatori unici pe lună.
1t7t -iarele< c7t ,i re!istele online trebuie alese în funcie de publicul !i-at. ?n
funcie de acest lucru< se alege canalul de comunicare potri!it sau e-media potri!ite.
Ermea-ă apoi cercetarea canalului de comunicare ales ,i găsirea =urnalistului care trebuie
contactat pentru trimiterea materialelor.
?n mediul !irtual< pe l7ngă -iare ,i re!iste online, pot fi găsite ,i posturi de radio ,i
de tele!i-iune care transmit< în timp real< ,i pe Internet. Enele dintre acestea au emisiuni
înregistrate care pot fi !i-ionate sau ascultate oric7nd. Dacă aceste media !orbesc sau
$H
CttpB//III.underclic;.ro/articol*"04*%e!isteleXonlineXatragX!i-itatori.Ctml
"1
transmit informaii despre companie sau organi-aie se poate stabili un lin! spre acestea de
la site prin care !i-itatorii îl pot accesa oric7nd.
In!rn'!)0
Intranetul repre-intă o modalitate de comunicare internă care permite
organi-aiei să aibă propria sa reea ,i să comunice prin intermediul ei. Aste o teCnologie de
comunicare internă ce presupune o reea pri!ată de calculatoare care utili-ea-ă protocoale
de Internet< conecti!itatea sistemelor în reea ,i telecomunicaiile pentru a oferi posibilitatea
transmiterii informaiilor în interiorul unei organi-aii< într*un mod c7t mai larg< eficient si
sigur. Scopul acestei reele este atingerea publicurilor interne ,i crearea unei legături cu
acestea. De multe ori< Intranetul nu reflectă imaginea online de eDterior 2cum face site*ul<
de eDemplu6. Intranetul permite fiecărui anga=at< din c7te!a clic!*uri< să se informe-e< să
caute informaii de bac!ground< studii de ca-< biografii sau fi,a sa personală< să plătească
rate ,i multe alte lucruri.
Da!id /Cillips
$1
este de părere că fiecare anga=at ar trebui să poată să cree-e
propriile lui pagini. 1cesta ar trebui să poată să adauge sau să modifice unele informaii
cum ar fi scCimbarea adresei< de eDemplu. Intranetul ar trebui să ofere
$2
B
• /#1)rn$+< anga=aii să*l folosească cu încredereF
• 8n&r'd'r'A
• &on*'n#'n$+A
• &on%#d'n$#0#!!'A
• r6#d#!!'A
• &!)0#!!' > informaiile să fie actualeF
• #n!'r&$#)n'(
&Intranetul trebuie să respecte regulile unui site. Coninutul trebuie să fie bogat ,i
complet< trebuie să se identifice cu organi-aia în întregime< trebuie să cunoască ne!oile ,i
$1
Da!id /Cillips< op. cit., p. 146.
$2
Ibidem, pp. 146* 140.
"2
interesele anga=ailor ,i trebuie să răspundă dorinelor acestora. De asemenea< trebuie să fie
distracti!.'
$3
=(3( C76n# e-pr
Cercetarea< planificarea obiecti!elor campaniei< stabilirea unui buget< strategiile ,i
tacticile care duc la îndeplinirea obiecti!elor ,i e!aluarea campaniei sunt principalele etape
ale oricărei campanii > fie ea online sau offline. Ceea ce diferă este modul în care este
urmărit ,i atins acest scop< media folosite< modalitatea de alcătuire a mesa=ului sau
instrumentele ,i metodele folosite pentru transportarea acestui mesa=.
.oi pre-enta în continuare cele mai importante etape ale unei campanii e-pr.
C'r&'!r'
Cercetarea este una dintre cele mai importante etape ale unei campanii. ?n urma
cercetării poi afla care este po-iia unei mărci faă de concurenă< care sunt punctele slabe
,i punctele tari ale acesteia< poi afla care este publicul intă ,i ce crede despre
marcă/organi-aie/produse sau care sunt obiceiurile de consum ale acestuia. Cercetarea
poate pre!eni o situaie de cri-ă.
Lu este posibil să monitori-e-i înteaga reea< dar eDistă unele companii care oferă
mi=loacele prin care se pot monitori-a anumite pagini< grupuri sau forumuri de discuie.
4dată ce informaiile au fost culese< trebuie să fie e!aluate pentru a se !edea dacă este
necesar un răspuns sau nu. 4amenii î,i pot împărtă,i opiniile despre companie sau ser!iciile
ei< iar aceste opinii se pot răsp7ndi repede ,i pot repre-enta o modalitate de influenă. /e
Internet< folosindu*se de anonimat< o persoană poate spune lucruri pe care poate nu le*ar
spune în &lumea reală'. Rusterson
$4
era de părere că monitori-area Internetului > a
forumurilor de discuie< a site*ului< a motoarelor de căutare > a=ută companiile să formule-e
strategii de apărare împotri!a atacurilor online, să controle-e sau să pre!ină o cri-ă ,i să
monitori-e-e opiniile audienei cu pri!ire la produse sau ser!iciile companiei.
$3
Ibidem, p. 14).
$4
Rusterson< ibidem, p. 204.
"3
+att 8aig identifică principalele moti!e
$"
pentru care trebuie folosită cercetarea în
e-prB
1. a=ută la conturarea ,i determinarea obiecti!elor ,i strategiilor e-prF
2. găse,te ,i monitori-ea-ă acti!ităile e-pr de=a eDistenteF
3. e!aluea-ă impactul ,i eficiena unei campanii e-prF
4. a=ută la pre!enirea ,i înt7mpinarea problemelor care pot genera cri-eF
". a=ută la promo!area organi-aiei< a produselor ,i ser!iciilorF
6. monitori-ea-ă acti!itatea concureneiF
0. a=ută la găsirea tipurilor de media care pot fi folosite în campanieF
?n urma cercetării informaiile trebuie anali-ate pentru a determina care sunt opiniile
publicurilor< care sunt tendinele consumatorilor< care sunt informaiile inutile ,i care cele
care pot a=uta organi-aia.
Con!)rr' o.#'&!#*'0' e-pr
Crearea mesa=elor< alegerea canalelor de difu-area a acestora< bugetul unei
campanii< durata ,i momentul demarării ei depind de obiecti!e. ?nainte de a planifica o
campanie< un specialist în relaii publice trebuie să se g7ndească la ceea ce !rea să obină.
Stabilirea obiecti!elor de la început îl a=ută să aibă o direcie clară spre care să se îndrepte
,i să e!alue-e campania.
&?nainte de alegerea obiecti!elor e-pr< trebuie anali-at ce s*ar putea reali-a prin
intermediul Internetului. De eDempluB
 atragerea suportului opiniei publicurilor care ne interesea-ă de pe InternetF
 construirea unei imagini fa!orabile la ni!el online sau generalF
 de-!oltarea afaceriiF
 lansarea unei afaceri< a unui produs sau a unui ser!iciu.'
$6
4biecti!ele trebuie să fie întotdeauna eDacte< măsurabile< realiste ,i să aibă o
perioadă în care pot fi atinse.
+att 8aig sublinia-ă că obiecti!ele
$0
trtebuie să fieB
$"
+att 8aig< op. cit., p. 10.
$6
Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< op. cit., p. 44.
$0
+att 8aig< op. cit., p. 12.
"4
 &0r' > obiecti!ele !agi > să !in în înt7mpinarea a,teptărilor publicurilor< de
eDemplu * sunt inutile. Ale trebuie să fie c7t mai clare pentru a putea fi
îndeplinite.
 r'0#/!' > nu trebuie să se a,tepte la mult< într*un timp scurt.
 1Cnd#!' d#n 6'r/6'&!#* 6).0#&)r#0or > este indicat să se stabilească
obiecti!e pentru fiecare categorie de public 2cumpărători< clieni< anga=ai<
concurenă< media6.
 &o760'7'n!r' > obiecti!ele trebuie să se complete-e< nu să se contra-ică.
4dată stabilite obiecti!ele se poate trece la alegerea strategiei ,i a tacticilor care
a=ută la atingerea lor.
S!.#0#r' /!r!'1#'# e-pr
4biecti!ele stabilesc ceea ce o campanie trebuie să atingă< iar strategia a=ută la
atingerea acelor obiecti!e. Dacă obiecti!ele îi arată unde trebuie să a=ungi< strategia te
a=ută să a=ungi acolo ,i îi arată cum. +att 8aig
$)
oferă drept eDemplu un obiecti! care
poate !i-a imaginea site*ului< dar strategia folosită pentru promo!area site*ului poate
acoperi -one care merg dincolo de site > e-mail*ul sau forumurile de discuii.
Strategia repre-intă direcia de urmat pentru a reu,i ceea ce îi propui. 5acticile< subsumate
ei< includ aciunile care !or contribui la implementarea strategiei stabilite. /entru a
implementa o strategie de succes
$$
trebuieB
• /+ *'7 )n /&o6 > este conturat de obiecti!eF
• /+ &'r&'!+7 pentru a descoperi care sunt metodele online eficiente pentru
tine ,i publicul tăuF
• /+ 0&+!)#7 )n 60n pe ba-a obiecti!elor ,i a cercetăriiF
• /+ *'7 !o!' r'/)r/'0' > at7t umane< c7t ,i financiare * care să ne a=ute să
ducem la capăt planul.
Strategia ,i tacticile trebuie adapatate publicurilor pe care o campanie le !i-ea-ă.
5acticile se pot scCimba pe parcurs< dar strategia trebuie să răm7nă aceea,i.
$)
Ibidem< p. 13.
$$
Ibidem.
""
S'17'n!r' )d#'n$'#
1udiena trebuie împărită în c7t mai multe categorii ,i subcategorii pentru a putea
fi atinsă. +att 8aig oferă o &listă' a publicurilor
1HH
care pot fi găsite pe Internet< publicuri
care influenea-ă acti!itatea online a organi-aieiB
1. CumpărătoriiF
2. /otenialii cumpărătoriF
3. 1li cumpărătoriF
4. In!estitoriiF
". 1d!ersariiF
6. 4rgani-aiile comercialeF
0. Qurnali,tiiF
). /ersonalul care actuali-ea-ă informaiile în motoarele de căutareF
$. +oderatorii grupurilor de discuieF
1H. 1nga=aiiF
11. Sponsorii onlineF
12. /ublicitarii onlineF
13. Rrupurile de presiuneF
14. 4rgani-aiile care au legături cu sau de la site.
După împărirea publicurilor trebuie stabilit un public intă către care se !a îndrepta
cel mai mult efortul de comunicare. 4 campanie poate a!ea tactici ,i mesa=e diferite pentru
categoriile de public implicate. 1cestea trebuie să ină cont ,i să fie construite în funcie de
acestea. +esa=ele transmise către diferitele publicuri trebuie formulate in7ndu*se cont deB
1. *Cr/!+ > publicurile pot fi alcătuite din persoane tinere sau persoane matureF
2. r'1#)n' > de,i Internetul este un fenomen global< diferenele culturale eDistă
,i trebuie să se ină cont de acesteaF
3. /': > unele produse se adresea-ă unui seD sau altuiaF
1HH
Ibidem, p. 10.
"6
4. '0'7'n!' /o&#o*d'7o1r%#&' > poi lansa produse care se adresea-ă unor
grupuri socio*demografice diferiteF
". )!#0#,r' In!'rn'!)0)# > eDistă utili-atori permaneni ,i utili-atori
oca-ionaliF
6. 0o#0#!!' > publicurile pot fi împărite înB loiale< impulsi!e/oca-ionale sau
oportuniste.
Latura interacti!ă a Internetului permite o personali-are a informaiilor pentru
diferitele categorii de publicuri. 1cest lucru se poate face în mai multe moduri
1H1
B
 se poate permite un acces difereniat în funcie de limba în care se poate
consulta< de eDemplu< site*ul 2în special dacă se inte,te o audienă
internaională6F
 pagina #eb trebuie să aibă pări distincte pentru ca diferitele categorii de
publicuri să poată găsi informaiile necesareF
 pagina #eb a unei firme care oferă ser!icii sau produse distincte ar trebui să
aibă c7te o adresă de e-mail pentru fiecare produs sau ser!iciuF
 trebuie acoperite c7t mai multe grupuri de discuii care au subiecte rele!ante
pentru diferitele segmente de public ale organi-aiei.
E*0)r'
A!aluarea este etapa finală a oricărei campanii. /rin e!aluarea efectelor pe care
aceasta le*a a!ut se poate !edea dacă obiecti!ele propuse au fost îndeplinite.
A!aluarea se poate face doar în ca-ul stabilirii unor obiecti!e clare ,i realiste. ?n
ca-ul unui obiecti! precum &c7t mai multe persoane să !i-ite-e site*ul companiei' nu se
poate stabili dacă acea campanie a fost un e,ec sau un succes. Dacă obiecti!ul ar fi fost &să
crească cu p7nă la 0HW numărul persoanelor care !i-itea-ă site*ul companiei' se face mai
înt7i o e!aluare a situaei pre-ente > c7te persoane !i-itea-ă site*ul companiei > în perioada
de precampanie ,i o e!aluare finală > c7te persoane au !i-itat site*ul companiei. A!aluarea
se poate face ,i în timpul derulării campaniei. Dacă este o campanie de informare asupra
unui nou produs sau ser!iciu al unei companii< iar obiecti!ul este ca &6HW dintre persoane
să cunoască produsul respecti!' se pot e!alua< în timpul campaniei< menionările despre
produs pe forumurile de discuii sau dacă se cer mai multe informaii despre produs pe site<
1H1
Iulian .egCe, %uff< :ogdan Rrigore< op. cit., p. 40.
"0
de eDemplu. 1ceastă e!aluare permite adaptarea tacticilor sau scCimbarea acestora în
funcie de situaia reală. :ineîneles< campania se !a încCeia cu o e!aluare finală. ADistă
mai multe metode prin care se poate reali-a e!aluarea e-prB prin monitori-area e-media >
c7i =urnali,ti au scris despre companie< de eDemplu >< prin monitori-area numărului de
persoane care !i-itea-ă site*ul companiei sau prin sonda=e de opinie care utili-ea-ă
cCestionare ce pot fi pre-ente pe site.
CCiar ,i campanii offline folosesc în e!aluare instrumente e-pr. ?ntr*o anali-ă de
strategie a campaniei Danone > &Sărbătorim 1H ani de !italitate rom7nească' > publicată în
re!ista Campaign
1H2
au fost monitori-ate părerile consumatorilor eDprimate pe forumuri ,i
blog*uri. Ni un site precum Uou5ube poate fi un instrument folosit în e!aluare pentru
!erificarea impactului unei spot 5.< de eDemplu. Campania Danone a debutat la
tele!i-iune< iar odată postat pe Uou5ube< &spot-ul a generat 1.HHH de !oturi< o permieră
absolută pentru orice spot Danone în %om7nia.'
1H3
Scopul unei campanii poate fi acela,i at7t pentru o campanie offline, c7t ,i pentru
una online. Dacă dorim po-iionarea unei mărci pe piaă< de eDemplu< trebuie să promo!ăm
o imagine coerentă a acesteia< adică să integrăm într*o campanie de comunicare toate
elementele care contribuie la reali-area acestei imagini. Se integrea-ă comunicarea internă<
eDternă< resursele disponibile< listele ,i informaiile despre parteneri< publicul*intă<
obiecti!ele< partea de creaie ,i relaiile cu media.
4 campanie de relaii publice online poate integra metodele ,i instrumentele e-pr cu
cele offline. +aterialele pot fi trimise at7t către e-media, c7t ,i către media &tradiionale'
prin e-mail sau prin faD< iar po,ta poate fi folosită pentru e!itarea încărcării cu mesa=e a
căsuelor de e-mail. 5elefonul poate fi folosit pentru confirmarea pre-enei unui =urnalist la
un e!eniment sau pentru a răspunde e!entualelor întrebări care pot apărea după trimiterea
materialelor către presă< iar în ca-ul unei situaii de cri-ă pot fi folosite liniile 5el!erde. De
asemenea< în mediul !irtual< pe l7ngă -iare ,i re!iste online, pot fi găsite ,i posturi de radio
,i de tele!i-iune care transmit< în timp real< ,i pe Internet. Enele dintre acestea au emisiuni
înregistrate care pot fi !i-ionate sau ascultate oric7nd. Dacă aceste media !orbesc sau
transmit informaii despre companie sau organi-aie se poate stabili un lin! spre acestea. 4
altă modalitate este repre-entată de re!istele speciali-ate în domeniul Internetului. 1ceste
1H2
Campaign %om7nia< februarie 2HH).
1H3
Ibidem.
")
publicaii repre-intă locul ideal pentru a promo!a acti!itatea online deoarece cititorii lor
sunt interesai de lucrurile legate de Internet. Se poate apela ,i alte media printate care pot fi
inute la curent în legătură cu scCimbările site*ului sau alte aspecte legate de acti!itatea de
e-pr care sunt de interes general. Campania e-pr se poate folosi de unele e!enimente din
lumea &reală'< e!enimente care pot constitui oportunităi de promo!are a organi-aiei sau a
produselor acesteia > de eDemplu< manifestări sau eDpo-iii.
Succesul unei campanii nu depinde numai de elementele sau de metodele folosite< ci
,i de modalitatea în care acestea sunt integrate ,i se susin unele pe altele.
"$
=(=( Cr#, e-pr
Cea mai mare greşeală a unui practician de
rela$ii publice este să ignore ceea ce se
întâmplă online.
1H4
4rice cri-ă se define,te prin combinarea dintre &o ameninare puternică< în măsură
să afecte-e scopurile de ba-ă ale liderilor politici< un timp foarte scurt înainte ca situaia să
e!olue-e într*un mod nedorit de ace,tia ,i efectul de surpri-ă'.
1H"
Cri-ele repre-intă situaii
nea,teptate care pot apărea at7t în &lumea reală'< c7t ,i în cea !irtuală. Situaiile de cri-ă
întrerup funcionarea normală a unei organi-aii ,i pot aduce daune organi-aiei > pierderi
materiale sau deteriorarea imaginii organi-aiei.
Cri-a e-pr se declan,ea-ă< de cele mai multe ori< pentru organi-aia ignoră ceea ce
se înt7mplă în mediul !irtual. 4 companie poate a!ea de suferit dacă nu acordă importană
lucrurilor negati!e care se spun online ,i descoperă că se confruntă cu o situaie de cri-ă
abia atunci c7nd apar în media &tradiionale'. ?n această situaie< cri-a ar fi putut fi
pre!enită. /e Internet este foarte important ca o organi-aie să ,tie ce se spune despre ea sau
despre produsele sau ser!iciile ei pe blog*uri sau forumuri de discuii. +onitori-area site-
urilor este la fel de importantă. +att 8aig
1H6
afirmă că o companie se poate &lo!i' de mai
multe tipuri de site*uriB
 anti*site*uri > scopul acestora este de a aduce pre=udicii companiei< de a o
&sabota' onlineF
 site*uri în,elătoare > care arată la fel ca cele ale companiilor de care î,i bat
=ocF
 site*uri du,mănoase > aparin< de obicei< unor grupuri de presiune< iar scopul
lor este de a pro!oca pagube cît mai mariF
 site*uri de opinie > aparin unor consumatori care î,i spun părerea despre
produsele ,i ser!iciile organi-aiei.
1H4
8orton< apud 1lison 5Cea;er< op. cit., p. 200.
1H"
C. 9. 8erman< apud Cristina Coman< ,rincipii şi strategii, Ia,iB /olirom< 2HH6< p. 11$.
1H6
+att 8aig< op. cit., p. 136.
6H
Dacă acestea sunt monitori-ate< organi-aia poate corecta informaiile gre,ite sau
descalifica -!onurile p7nă ca ele să se transforme într*o cri-ă.
Din păcate< multe organi-aii se confruntă cu situaii de cri-ă. +att 8aig
1H0
propune
c7te!a soluii prin care se poate gestiona o cri-ă trebuieB
1. /+ r+/6)nd'7 r6#d > cu c7t corectem mai repede informaia gre,ită< cu at7t este
mai bine. Limic nu circulă mai rapid< pe Internet< ca !e,tile releF
2. /+ %#7 6o0#!#&o"#A
3. '*#!$# !'r7'n## !'-n#&#A
4. & #d'n!#!!' /+ %#' d',*+0)#!+> orice lucru poate ie,i la luminăF
". /+ *'7 0#$# > clieni fideli< de eDempluF
6. /+ &)no"!'7 7od'r!or## newsgroup?)r#0orF
0. /+ r'&)no"!'7 6ro.0'7A
). /+ 6+/!r+7 0'1+!)r &) &'0 &r' *)! &'* d' o.#'&!! 0 dr'/ or1n#,$#'#A
$. /+ &)!+7 feedback?)0 > opinia unui consumator este foarte importantăF
1H. /+ $#n'7 0 &)r'n! newsgroup?)r#0' > dacă apare o problemă trebuie să spunem
care este soluia pentru re-ol!area ei.
Aste foarte important ca< în timpul unei cri-e< =urnali,tii să fie de partea organi-aiei.
?n acest fel< atunci c7nd !or afla ce!a negati! despre organi-aie !or cere informaii înainte
de a scrie articolul. +att 8aig propune crearea unui centru online pentru media. 1cesta
trebuie să includă
1H)
B
• ultimele ,tiri despre organi-aieF
• arCi!a materialelor pentru mediaF
• rapoarte anualeF
• informaii despre produse ,i/sau ser!iciiF
• rapoarte financiareF
• un dosar de presă cu articolele despre organi-aie apăruteF
• opinia consumatorilorF
• informaii de contactF
• biografiile membrilor importani din conducere.
1H0
Ibidem, p. 132.
1H)
Ibidem< p. 13".
61
?n acest fel< =urnali,tii !or a!ea la dispo-iie destule informaii pentru a*,i contura o
părere despre organi-aie.
&ite*urile repre-intă< de asemenea< o resursă de informaii. Ale sunt importante at7t
pentru =urnali,ti< c7t ,i pentru publicurile unei companii. &Site*urile =oacă un rol !ital în
comunicarea proacti!ă a unei corporaii'.
1H$
Dacă organi-aia nu are un site care să fie o
resursă de informaii< oamenii !or căuta în altă parte comentarii. Dacă site*ul corporaiei
oferă informaiile ,i detaliile necesare pe perioada unei cri-e< acest lucru poate fi asociat cu
o imagine de onestitate ,i descCidere din partea companiei care !a limita imaginea
&,ifonată'.
4 cri-ă nu este niciodată anunată< ci apare atunci c7nd te a,tepi cel mai puin. Lu
eDistă reete* miracol pentru stăp7nirea unei cri-e< ci doar măsuri< pregătite din timp< care
permit coordonarea urgenelor. Din acest moti!< este indicată reali-area unui 60n d'
&o7)n#&r' 8n /#!)$## d' &r#,+. En plan de comunicare în situaii de cri-ă contribuie la
reducerea timpului de răspuns prin oferirea informaiilor de conteDt necesare< prin stabilirea
responsabilităilor ,i prin atribuirea unor sarcini specifice unor persoane bine identificate.
Creea-ă un sistem de răspunsuri organi-ate ,i eficiente. Comunicarea în astfel de situaii de
cri-ă reduce elementele periculoase care ar putea afecta imaginea organi-aiei.
&Comunicarea planificată< eficientă ,i rapidă generea-ă o serie de a!anta=e deosebit
de importante pentru gestionarea unei situaii de cri-ă.'
11H
En plan de comunicare în situaii
de cri-ă este important pentru căB
 asigură transmitrea promptă a mesa=elor cCeieF
 asigură unitatea ,i continuitatea mesa=elor care fac posibilă reacia rapidă ,i un
răspuns public coerent ,i coordonatF
 asigură o percepie fa!orabilă asupra organi-aieiF
 generea-ă spri=inul pentru asigurarea continuităii aciunilor de mare amploareF
 face cunoscute liniile orientati!e pe care trebuie să le urme-e pările implicate
pentru ca răspunsul la cri-ă să fie planificat< coordonat ,i eficient.
111
En plan de comunicare în situaii de cri-ă trebuie să ină cont ,i de comunicarea online.
4rice companie trebuie să aibă în !edere următoarele aspecteB
1H$
1lison 5Cea;er< op. cit., p. 200.
11H
Ion CCiciudean< Irina Stănciugelu< 1urel :ilanici< +arius Dogeanu< Comunicarea în situaţii de urgenţă<
SLS/1 :ucure,ti< Centrul de perfecionare în comunicare< 2HH6< p. 31.
111
Ibidem.
62
 departamentul de I5 sau agenia care se ocupă de comunicare online a organi-aiei
trebuie să fie în măsură să acorde suport în ca-ul apariiei unei cri-eF
 trebuie planificat din timp o macCetă a unui micro*site pentru comunicarea de cri-ă<
pe ba-a procedurilor specifice ale companieiF
 funcionalităile teCnice ale micro*site*ului trebuie reali-ate cu mult înainte de
apariia cri-ei. De eDemplu< trebuie !erificat dacă eDistă ,i funcionea-ăB
 o seciune de comunicateF
 o seciune de apariii în presă cărora li se pot asocia răspunsuri
oficiale ale companieiF
 o seciune de mesa=e teDt sau multimedia ale directorului general
eDecuti! al companieiF
 o seciune de fi,iere sau resurse pentru comunicarea cu membrii
ecCipei implicai în re-ol!area cri-eiF
 o seciune cu date de contact pentru urgeneF
 actuali-area coninutului acestui micro*site trebuie să se poată
face u,or< at7t de cel care se ocupă de întreinerea lui< c7t ,i de ceilali membrii ai
departamentului de comunicareF
 micro*site*ul trebuie populat cu ,abloane ,i gCiduri de
coninut pentru cei care !or redacta teDtele în momentul apariiei unei cri-eF
 trebuie reali-at< cu a=utorul unui furni-or eDtern< un audit de
securitate deoarece se poate înt7mpla ca eDact în timpul unei cri-e< pagina de start a
site*ului să afise-e mesa=e care anună că site*ul nu este sigur.
112
Licio organi-aie nu*,i dore,te confruntarea cu o situaie de cri-ă< însă în &!iaa'
oricăreia poate apărea o astfel de situaie. Important este ca această cri-ă să nu fie ignorată
2nicio cri-ă nu se !a re-ol!a de la sine6 ,i să fie gestionată c7t mai bine ,i cu cea mai mare
atenie. En lucru important de reinut pentru un specialist în relaii publice este că o cri-ă
poate fi pre!enită. Aste bine să ,tie ce se înt7mplă online p7nă ca lucrurile să degenere-e
într*o cri-ă. De,i Internetul este un mediu &greu de stăp7nit'< acesta trebuie în permanenă
monitori-at ,i cercetat. De asemenea< nu trebuie uitată importana unui plan de comunicare
în situaii de cri-ă< plan care să se ba-e-e ,i pe comunicarea online.
112
CttpB//III.selenis.ro/articole/noile*cri-e*de*imagine*sau*cum*sa*folosesti*site*ul*corporate*pentru*a*
manageri-a*riscurile.Ctml
63
C6#!o0)0 IV
S!)d#) d' &,: Ro0)0 "# #76or!n$ &o7)n#&+r## online 8n or1n#,r' "#
6ro7o*r' %'/!#*0)0)# #n!'rn$#on0 ASTRA FILM FEST
?n organi-area ,i promo!area oricărui e!eniment sunt foarte importante metodele ,i
instrumentele folosite. Dacă acestea sunt negli=ate sau tratate cu superficialitate sunt mari
,anse ca sponsorii să nu răspundă la mesa=e< =urnali,tii să ignore comunicatele sau să le
&rătăcească'< iar mesa=ele să nu a=ungă la publicul !i-at.
Studiul de ca- se concentrea-ă asupra rolului ,i importanei comunicării online în
organi-area ,i promo!area festi!alului 1stra 9ilm 9est. ?n urma aplicării gCidului de
inter!iu< am aflat care sunt principalele metode ,i instrumente online folosite. După
anali-area răspunsurilor primite< am reali-at un plan de comunicare online. 1cest plan
cuprinde strategii ,i tactici care ar trebui folosite în mediul online.
IV(;( Pr','n!r' 1'n'r0+
1stra 9ilm 9est este un festi!al internaional de film documentar organi-at
de Studioul 1S5%1 9I#+/CL+ 1stra ,i 9undaia 1S5%1 9I#+. Domeniile în care î,i
încadrea-ă acti!itatea suntB film< arte !i-uale ,i multimedia. 1stra 9ilm este un festi!al
internaional de film unic în această parte a Auropei< care promo!ea-ă cele mai bune
producii de film de non*ficiune în %om7nia ,i în întreaga regiune< oferind cinefililor ,ansa
de a înt7lni regi-ori de film din toată lumea. Aste un forum care promo!ea-ă filmul
documentar de calitate< ca instrument al cunoa,terii inter* ,i intraculturale< facilit7nd
comunicarea dintre cinea,ti< cercetători ,i diferitele categorii de public.
9esti!alul a debutat în anul 1$$3< într*o perioadă în care filmul documentar era
aproape necunoscut în %om7nia. ?ncă de la prima ediie< a promo!at cinematografia de
calitate< de!enind cel mai important festi!al de film documentar din %om7nia ,i unul dintre
marile festi!aluri de gen din Auropa. De la o ediie la alta festi!alul e!oluea-ă > dacă în
anul 2HHH au fost înscrise în conscurs doar 3HH de fime< în anul 2HH0 au fost înscrise peste
64
)HH de filme > urmărindu*se ca filmul documentar să de!ină o alternati!ă a filmului de
ficiune.
4riginalitatea festi!alului constă înB
 atmosfera deosebit de animată creată de publicul< preponderent t7nar<
!enit din întreaga Auropă ,i din %om7niaF
 di!ersitatea culturală oferită publicului prin programele speciale<
eDpo-iia de fotografie< mu-ică ,i dans tradiionalF
 di!ersitatea ,i actualitatea subiectelor tratate în filmeF
 discuiile libere purtate de regi-ori cu publicul festi!alului.
A/!r F#07 F'/! 344F
Cea de*a IO*a ediie a 1stra 9ilm 9est s*a desfă,urat la Sibiu< între 22*2) octombrie
2HH0< fiind un e!eniment ma=or al Capitalei Culturale Auropene. /rogramul 9esti!alului a
oferit ") de filme în seciunile competiionale ,i 26 în cadrul programelor speciale. Cele ")
de filme înscrise în competiie au fost din 3H de ari ,i au fost incluse în patru seciuniB
Internaional< Auropa< %om7nia ,i Student. Quriul festi!alului< care a desemnat c7,tigătorii<
a fost compus din speciali,ti de renume ai cinematografiei naionale ,i internaionale.
Complementar< au eDistat -ilnic e!enimente legate de filmul documentarB
* ::C ,i 1%5A *aspecte ale tran-iiei în ările est*europeneF
* eDpo-iia internaională de fotografieF
* #or!shop*ul /re+ediaF
* masa rotundă dedicată de-baterilor despre starea actuală a documentarului în
%om7niaF
* portrete a doi documentari,ti celebri > :ob ConnollP ,i +icCael Uor;eF
* cara!ana 1S5%1 9I#+ care a pre-entat cele mai fascinante filme despre
transCumană 2din 5ibet< Lepal< Italia< 9rana< 1nglia< Scoia< Iran6 în sate din
Carpai< în faa păstorilorF
* mu-ică ,i dans tradiional< pe tot parcursul festi!alului.
6"
9iecare ediie 1stra 9ilm s*a focali-at asupra unei teme speciale< ilustrate prin filme<
fotografii< mu-ică ,i programe interacti!e. După succesul unor programe precum Ro7##
22HHH6< B0&n## 22HH26< R)/# 22HH46 ,i Ro7Cn# 22HH66< ediia din 2HH0 a a!ut ca temă
specială Trn/#0*n# 7'< eDpo-iie de fotografie< în care au fost pre-entate 2HH de lucrări
care au repre-entat incursiuni !i-uale în spaiul din 5ransil!ania.
Ceea ce a adus nou ediia din 2HH0< faă de cele anterioare< a fost 4est of $stra *ilm<
o selecie de documentare premiate de*a lungul anilor< încep7nd cu prima ediie a
festi!alului ,i p7nă în pre-ent. De asemenea< pentru prima dată în cele nouă ediii de p7nă
acum< o parte din filmele cuprinse în festi!alul 1stra 9ilm 9est au putut fi urmărite ,i pe
site*ul oficial al 9esti!alului< III.astrafilm.ro.
9esti!alul internaional 1stra 9ilm 9est este un festi!al care susine ,i promo!ea-ă
filmul documentar de calitate ,i studiile< cercetările ,i iniiati!ele în domeniul antropologiei
!i-uale. Ermătoarea ediie a festi!alului se !a desfă,ura între 26 octombrie > 1 noiembrie
2HH$< la Sibiu.
66
;(3( S&o6)r#0' "# o.#'&!#*'0' %'/!#*0)0)#
S&o6)r#0' festi!alului sunt următoareleB
 promo!area filmului documentar rom7nesc la ni!el european ,i internaionalF
 cunoa,terea inter* ,i intraculturalăF
 înelegerea fenomenelor sociale ale lumii contemporane pre-entate prin arta
cinematografică.
1cestor scopuri le sunt subsumate următoarele o.#'&!#*'B
 consolidarea po-iiei 1stra 9ilm 9est în topul festi!alurilor europene< cu 1HW în
r7ndul publicului speciali-at ,i 3HW în grupul nespeciali-at< la sf7r,itul festi!aluluiF
 cre,terea gradului de cunoa,tere a publicului speciali-at cu 2HW ,i nespeciali-at cu
1HW< pri!ind regi-orii rom7ni ,i creaiile lor cinematografice< la sf7r,itul
festi!aluluiF
 sensibili-area opiniei publice pri!ind minorităile etnice 2în special minoritatea
rromă6 cu 2HW< la sf7r,itul festi!alului.
60
;(=( P).0#&)r#
9esti!alul are următoarele categorii de publicuriB
 P).0#& /6'&#0#,! * oameni direct implicai în cultură< dar în special în domeniile
coneDe filmului documentar ,i artei !i-ualeB
a. +ediul cinematografic
* regi-ori / producători de film documentarF
* speciali,ti în imagine< fotografiF
* studeni ai institutelor de film.
b. +ediul academicB ,tiine sociale
* uni!ersitariF
* masteran-i< doctoran-iF
* studeni.
Cei mai muli studeni pre-eni în Sibiu la toate ediiile festi!alului 2încep7nd din
2HHH6 !eneau din /o-nan. ?n 2HH4< numărul lor a depă,it 1"H. Studenii polone-i repre-intă
un public fa!orabil< fideli-at< care aprecia-ă e!enimentul.
5oate categoriile de public speciali-at enunate mai sus repre-intă un public acti!<
tradiional ,i interesat de e!eniment. 1cesta trebuie informat * ,i mai puin persuadat
*pentru a lua parte la e!eniment.
5ot din categoria publicului speciali-at fac parteB
* cinefiliF
* curatori de eDpo-iiiF
* oficiali gu!ernamentali pe probleme de artă ,i cultură.
1cestea sunt eseniale în stabilirea de parteneriate !iitoare< cu scopul de a organi-a
noi e!enimente.
6)
 P).0#&)0 n'/6'&#0#,!2 n'!rd#$#on02 d#n 0!' do7'n## d'&C! %#07)0 do&)7'n!r
"# 0!' r7)r# 0' &)0!)r##
/rofilB
* !7rstaB proiectul se adresea-ă tuturor categoriilor de !7rstăF
* mediuB urbanF
* educaieB medie ,i superioarăF
* seDB at7t bărbai< c7t ,i femei F
* personalitateB dornici de a fi la curent cu e!oluia scenei culturale internaionale<
participă oca-ional la manifestări culturale în funcie de tipul e!enimentuluiF
* etnieB multi etnic.
1cesta este un tip de public latent< căruia trebuie să i se tre-ească interesul pentru
filmul documentar. Aste publicul larg 2dacă putem spune a,a6 care se dore,te a fi c7,tigat.
 M//?7'd# 2în special directori de programe de artă ,i cultură< =urnali,ti culturali6.
 ONG?)r#0' "# 0!' /o&#$## '!n#&' "#D/) &)0!)r0' repre-intă publicul implicat<
prin intermediul căruia mesa=ele de promo!are a=ung la publicul netradiional< dar ,i
tradiional.
6$
IV(3( M'!od' "# #n/!r)7'n!' %o0o/#!' 8n or1n#,r' "# 6ro7o*r' %'/!#*0)0)#
3(;( M'!od' "# #n/!r)7'n!' offline
+etodele ,i instrumentele folosite în promo!area ,i organi-area festi!alului sunt at7t
offline< c7t ,i online.
?n ceea ce pri!e,te mi=loacele offline< acestea sunt folosite at7t în promo!area
festi!alului< c7t ,i în acti!ităile ce in de organi-area acestuia. Cele mai folosite mi=loace
offline suntB telefonul< faDul ,i po,ta. 5elefonul ,i faDul sunt folosite pentru a ine legătura
cu participanii< in!itaii< membrii =uriului< =urnali,tii< 4LR*urile culturale ,i etnice<
partenerii ,i sponsorii e!enimentului. De asemenea< acestora le sunt trimise materiale
informati!e ,i materiale promoionale ,i prin intermediul po,tei.
4 altă categorie importantă a publicului este repre-entată de mass*media. 4rice
organi-aie trebuie să acorde o maDimă importană relaiei cu presa ,i comunicării cu
=urnali,tii. Studioul 1stra 9ilm ine legătura cu =urnali,tii prin telefon ,i faD. Departamentul
care se ocupă de relaia cu presa deine fi,iere de presă ale =urnali,tilor< pentru a putea
oric7nd răspunde prompt solicitărilor ce !in din partea mass*media. De asemenea<
=urnali,tilor le sunt trimise ,i prin po,tă trailer
113
-e ale filmelor înscrise în concurs< filme de
pre-entare ale festi!alului< dar ,i materiale promoionale 2afi,e< fotografii6. 5ot pentru
=urnali,ti sunt organi-ate conferine de presă pe toată durata festi!alului. Se începe cu o
conferină de presă< în care sunt anunate e!enimentele ,i programul desfă,urării
festi!alului. 1u loc< apoi< conferine de presă< în fiecare -i a festi!alului< unde se anună
programele ,i tematicile din -iua respecti!ă< iar festi!alul se încCeie cu o conferină de
presă finală. #a toate conferinele sunt distribuite dosare de presă. De asemenea<
comunicarea cu presa se reali-ea-ă ,i prin inter!iuri< apariii publice ale repre-entanilor
113
Clip cu cele mai bune scene ,i replici din film.
0H
Studioului 1stra 9ilm ,i prin discuii informale între =urnali,ti ,i persoana care se ocupă de
relaia cu mass*media.
+ass*media ocupă un loc important ,i în promo!area festi!alului. 9esti!alul a
beneficiat de macCete de presă< macCete care au fost publicate at7t în presa locală
2+ribuna< 3onitorul de &ibiu< &ibianul< :ile şi 9opţi6< c7t ,i în presa centrală 2Cotidianul<
(om6nia 7iberă< Obser'ator Cultural6. /romo!area festi!alului s*a făcut ,i prin
intermediul radioului 2Jiss 9+< %adio %om7nia 1ctualităi< %adio %om7nia Cultural<
%adio Ruerilla6 ,i a tele!i-iunii 25.%< 1ntena 1< 5."< Duna 5.6. De asemenea<
tele!i-iunea 1%5A a a!ut transmisii în direct< pe toată perioada desfă,urării festi!alului< iar
5." ,i Duna 5. au transmis -ilnic. Adiia a IO*a a festi!alului a beneficiat de un spot 5. >
7umea bună se adună la &ibiu * spot difu-at la 5ele!i-iunea %om7nă > ,i de un spot radio
difu-at pe diferite posturi de radio.
/rinte materiale promoionale folosite în ediia de anul trecut se numărăB
 ".HHH de afi,eF
 ".HHH de cataloageF
 2.HHH de programeF
 2HH de steaguriF
 "H de bannere.
4 altă modalitate de promo!area a festi!alului a fost prin intermediul -iarului
festi!alului< $stra *ilm< care a fost distribuit împreună cu -iarul +ribuna. /rin această
metodă mesa=ele festi!alului au a=uns la 2"H.HHH de oameni. De asemenea< pe toată
perioada festi!alului au rulat pe !ideo*proiectoare filme de pre-entare< cu o durată de 2H de
minute.
Ca orice e!eniment< festi!alul 1stra 9ilm 9est trebuie e!aluat la sf7r,it. A!aluarea
este necesară pentru a !edea dacă obiecti!ele au fost îndeplinite ,i cum se poate îmbunătăi
ediia !iitoare. ?n ca-ul e!enimentului pe care îl studie-< e!aluarea s*a făcut at7t pe durata
desfă,urării festi!alului 2monitori-area presei< panou cu impresii pentru participani pe care
se pot scrie sugestii sau opinii6< c7t ,i la final< prinB inter!iuri cu membrii =uriului< cu
regi-orii< cu participanii ,i cu in!itaii speciali< filmele înscrise ,i numărul de persoane
pre-ente la festi!al. După e!aluarea acestor indicatori< o persoană implicată în organi-area
festi!alului întocme,te rapoarte de acti!itate. 5oate aceste metode a=ută organi-atorii să
01
obină un feedbac! al e!enimetului< feedbac! de care se ine cont în organi-area ediiilor
!iitoare.
5oate aceste metode ,i instrumente offline sunt folosite în organi-area ,i
promo!area festi!alului. /entru ca informaiile despre festi!al să poată a=unge la toate
categoriile de public pe care le !i-ea-ă ,i pentru ca festi!alul să aibă o c7t mai mare
!i-ibilitate în r7ndul publicurilor ,i în mass*media< acestea trebuie să fie folosite c7t mai
eficient.
3(3( M'!od' "# #n/!r)7'n!' online
+ediul online este folosit într*o mare măsură în promo!area festi!alului< dar ,i în
acti!ităile de organi-are pe care le presupune. 1cest lucru se înt7mplă ,i pentru că este un
festi!al internaional< cu participare internaională.
/rincipalul instrument online folosit< at7t în promo!area festi!alului< c7t ,i în relaia
cu mass*media ,i participanii< este site*ul. &ite*ul are două !ersiuniB una în limba rom7nă<
iar alta în limba engle-ă. 1cesta păstrea-ă elementele de identitate !i-uală ale festi!alului ,i
culorile acestuia< imaginea de pe site const7nd cCiar în imaginea care apare ,i pe
materialele promoionale 2afi,e< cataloage< program6< iar structura lui este următoareaB
 bout * pagina de start cuprinde informaii despre festi!al ,i o descriere a
acestuiaF
 News > seciune în care sunt postate ultimele noutăi în legătură cu
festi!alulF
 AFF 344F * informaii despre ultima ediie a festi!alului 2re-umate ale
programelor festi!alului< filmele participante în competiie< filmele
c7,tigătoare< programul e!enimentului6F
 !istory > scurt istoric al festi!aluluiF
 "ress * seciune adresată presei în care sunt postate informaii ,i comunicate
de presăF
 #egulation * regulamentul de participare pentru cei care doresc să intre în
competiieF
02
 $inemathe%ue * programul de desfă,urare al Cinematecii< program ce se
desfă,oară pe parcursul întregului an ,i cuprinde filme documentare din
ultimele două deceniiF
 $ontact > seciune cu date de contactF
 Organi&ation > seciune ce cuprinde date despre organi-atoriF
 Location > seciune ce cuprinde informaii despre Sibiu< locul de desfă,urare
al festi!aluluiF
 Links * seciune cu lin!*uri către alte festi!ale internaionale de filmF
 Pro7o ASTRA FILM 344F * spotul 5. reali-at pentru ultima ediie.
?n ceea ce pri!e,te actuali-area informaiilor de pe site< acest lucru se face de către o
persoană din interiorul organi-aiei. Informaiile care sunt actuali-ate cel mai des sunt cele
care in de competiie ,i de regulamentul de participare.
&ite*ul nu dispune de un forum de discuii< în care !i-itatorii să*,i poată eDprima
părerea ,i să adrese-e întrebări. .i-itatorii pot face comentarii doar prin intermediul e-mail*
ului.
Adiia din 2HH0 a festi!alului a a!ut o premieră< în ceea ce pri!e,te utili-area
mediului online. /e durata desfă,urării acestuia au putut fi !i-ionate< pe site< o parte din
filmele documentare incluse în compeie ,i în programele speciale. De asemenea< în ceea ce
pri!e,te folosirea mediului online< organi-aia a propus un proiect care se reali-ea-ă prin
programul de finanare .ideo on Demand 2.oD6 ,i care este asemănător unei tele!i-iuni
digitale. Dacă proiectul !a fi aprobat< !or putea fi !i-ionate< pe site< peste 1HH de filme
documentare care !or a!ea un trailer ,i un s)nopsis ,i care !or putea fi descărcate la preul
de un euro< pentru fiecare film descărcat de pe site.
Diseminarea informaiilor se face ,i prin direct mailing. 4rgani-aia dispune de o
ba-ă de date care cuprinde aproDimati! 4.HHH de contacte * de la fotografi< regi-ori sau
=urnali,ti< p7nă la mu-ee< galerii de artă sau cinematografe din ară ,i din străinătate.
/eriodic< acestora le sunt trimise e-mail*uri< ne#sletter-e ,i comunicate de presă.
4 categorie aparte a publicului principal este repre-entată de studeni< 1stra 9ilm
9est a!7nd o seciune competiională care le este adresată. /entru a*i atrage pe c7t mai
muli< sunt trimise in!itaii at7t către uni!ersităi de profil< c7t ,i către uni!ersităi din
domeniul ,tiinelor sociale< prin care studenii sunt cCemai să !i-ite-e 9undaia 1stra 9ilm.
9esti!alul se adresea-ă ,i studenilor din străinătate. #a fiecare ediie a festi!alului<
03
studenii străini au repre-entat un public important< interesul lor pentru 1stra 9ilm 9est
!ădindu*se prin aciunile pe care le*au întreprins în locurile de unde pro!in 2lipind afi,e<
scriind articole sau post7nd po-e de la 9esti!al pe site*uri speciali-ate de film documentar ,i
antropologie6. Din aceste moti!e< uni!ersităilor le sunt trimise periodic comunicate de
presă de tip in!itaie ,i comunicate de presă de tip anun< care cuprind informaii ,i noutăi
despre festi!al.
?n ceea ce pri!e,te metodele de e!aluare online< singura modalitate prin care se face
e!aluarea este numărul de !i-itatori ai site*ului. #a momentul anali-ei< site*ul se afla pe
locul ).1H0 în clasamentul general al site*urilor de artă ,i cultură. /otri!it statisticilor pe
site-ul III.trafic.ro< în perioada 1$ * 2" mai< acesta a a!ut< -ilnic< aproDimati! 4HH de
!i-itatori ,i aproDimati! 0HH de afi,ări.
04
IV(=( An0#, /!r!'1#&+ 9 SGOT
Stabilirea obiecti!elor< identificarea problemelor cu care se confruntă o organi-aie
se face numai după o anali-ă completă a situaiei. 1nali-a detaliată a factorilor interni ,i
eDterni permite efectuarea unei e!aluari de tip S345< adică a punctelor tari 2&trenghts6 ,i
slabe 22ee!nesses6 ale organi-aiei< ale împre=urărilor fa!orabile 2Opportunities6 ,i
ameninărilor 2+hreats6. 4 anali-ă S345 trebuie pregătită independent ,i obiecti!. /rintre
elementele care sunt e!aluate se numărăB condiiile economice ,i sociale< psiCologia sau
moti!aia anga=ailor ,i dinamismul concurenei. /entru efectuarea unei anali-e S345< nu
sunt necesare cCeltuieli de cercetare foarte mari. Se pot anali-a ,i folosi sonda=ele de=a
eDistente< cotele de piaă făcute publice ,i cCestionarele trimise anga=ailor sau partenerilor.
După ce această anali-ă este efectuată< se trece la stabilirea principalelor direcii de
aciune.
=(;( P)n&!' !r#
/unctele tari se referă la caracteristicile interne ale unui produs sau ser!iciu.
/unctele tari pot fi< de eDemplu< a!anta=ele competiti!e sau resursele puternice de care
dispune organi-aia.
/rintre punctele tari ale festi!alului 1stra 9ilm 9est se numărăB
 este singurul de acest gen din Auropa Centrală ,i de Ast > singurul
festi!al de film documentar ,i de antropologie !i-ualăF
 este un festi!al care promo!ea-ă culturaF
0"
 este un festi!al cu un public european > festi!alul depă,e,te graniele
ării< studenii din %om7nia se pot înt7lni cu muli dintre colegii lor de la
uni!ersităi de renume din AuropaF
 festi!alul oferă publicului ,ansa de a cunoa,te regi-ori din întreaga lumeF
 festi!alul promo!ea-ă ,i alte programe speciale 2de eDemplu<
Cinemateca6< programe care se prelungesc pe toată durata anului<
programe cu care festi!alul poate fi identificatF
5oate aceste puncte tari pot fi eDploatate< at7t în promo!area festi!alului< c7t ,i
pentru obinerea unor beneficii de imagine.
=(3( P)n&!' /0.'
/unctele slabe sau slăbiciunile repre-intă de-a!anta=ele unei organi-aii sau
companii< de-a!anta=e percepute ca atare.
Slăbiciunile festi!alului 1stra 9ilm sunt următoareleB
 nu comunică foarte clar toate punctele tari pe care le areF
 nu este mediati-at în r7ndul publicurilor dec7t în imediata apropiere a
începerii festi!aluluiF
 nu are o reea internă de comunicare pe care anga=aii să o
foloseascăF
 nu folose,te eficient instrumentele de comunicare specifice mediului
online 2site*ul este monoton< nu permite intraciunea< !i-itatorii nu
pot trimite comentarii dec7t prin e-mail ,i nu eDistă un forum de
discuii6.
5oate aceste puncte slabe trebuie să fie luate în considerare atunci c7nd se
reali-ea-ă strategia de comunicare ,i c7nd se stabilesc obiecti!ele.
=(=( O6or!)n#!+$#
4portunităile se referă la condiiile economice ,i sociale care încura=ea-ă
publicurile să acorde o !aloare mai mare produselor sau ser!iciilor unei organi-aii.
4portunităile festi!alului 1stra 9ilm suntB
06
 interesul din ce în ce mai mare pentru promo!area culturii > festi!alul
promo!ea-ă cultura ,i !alorile culturaleF
 %om7nia este percepută de către străini ca o ară cu specific regional
deosebit > 1stra 9ilm 9est promo!ea-ă< prin programe speciale
complementare festi!alului< specificul local ,i regionalF
 asocierea festi!alului cu ora,ul Sibiu< ora, care ,i*a c7,tigat statutul de
Capitală Culturală Auropeană.
5oate aceste oportunităi pot atrage at7t publicul naional< c7t ,i pe cel internaional
,i pot asigura festi!alului an!ergura internaională.
=(>( A7'n#n$+r#
1meninările se referă la condiiile economice ,i sociale care influenea-ă
publicurile să acorde o !aloare mai mică sau o atenie mai redusă unor anumite produse sau
ser!icii.
/rintre ameninările festi!alului se numărăB
 lipsa de preocupare faă de cultură ,i e!enimente culturale< mai ales în
r7ndul studenilor< studeni care alcătuiesc o parte importantă a
publicului principalF
 filmul de ficiune este preferat filmului de non*ficiune.
1ceste ameninări trebuie cunoscute ,i a!ute în !edere< atunci c7nd se reali-ea-ă
strategia de comunicare. Dacă sunt ignorate< atunci nici obiecti!ele nu !or fi stabilite în
mod realist.
Dacă specialistul în relaii publice nu este sincer ,i corect în această fa-ă de
planificare< cu sigurană re-ultatele din fa-a de eDecuie nu !or fi bune. 4 anali-ă S345
corect efectuată determină concentrarea ateniei eDact acolo unde trebuie ,i permite
stabilirea obiecti!elor prioritare.
00
IV(>( P0n d' &o7)n#&r' online
?n urma anali-ei factorilor interni ,i eDterni< se construie,te un plan de
comunicare< plan care este menit să îmbunătăească anumite aspecte. 1cesta are un scop<
iar acestui scop îi sunt subsumate c7te!a obiecti!e. 1ceste obiecti!e trebuie să fie stabilite
într*un mod realist< să fie măsurabile< specifice< rele!ante ,i definite în timp. Dacă
obiecti!ele nu sunt stabilite corect< nu se poate e!alua corespun-ător eficiena planului ,i a
strategiilor folosite.
ADistă companii online care oferă consultană ,i planificare strategică ,i care se
ocupă de îmbunătăirea &uneltelor' #eb 2 site*uri< blog*uri< bannere, elemente interacti!e6.
Indiferent de strategia aleasă< aceasta trebuieB
 să fie coerentă > să ină cont de !alorile ,i posibilităile organi-aieiF
 să fie fleDibilă > să poată fi adaptată< dacă este necesar< pe parcursF
 să poată fi susinută > organi-aia trebuie să dispună de resurse care să
susină strategia ,i implementarea ei.
De,i festi!alul 1stra 9ilm se adresea-ă unei largi categorii de public< iar mediul
online ar putea fi folosit pentru a=unge la c7t mai multe persoane din public< instrumentele
acestui mediu nu sunt folosite într*o foarte mare măsură. Lu sunt oferite foarte multe
ser!icii online.
0)
1stfel< /&o6)0 este informarea publicurilor festi!alului despre programele ,i
proiectele acestuia< informare structurată pentru fiecare categorie de public ,i care să se
ba-e-e pe o comunicare online mai bună din punct de !edere teCnic.
O.#'&!#*'B
 site*ul să a=ungă la cel puin ".HHH de !i-itatori< p7nă la sf7r,itul anuluiF
 cre,terea cu cel puin 3HW a mesa=elor trimise către diferitele categorii de
publicuri< p7nă la sf7r,itul anuluiF
 cre,terea cu cel puin "HW a abonailor acti!i ai site*ului< p7nă la sf7r,itul
anuluiF
 implicarea în programe de finanare care să permită reali-area proiectelor
prin care să poată fi !i-ionate filme documentare pe site > cel puin un
proiect reali-at p7nă la finalul anuluiF
 actuali-area periodică a informaiilor de pe siteF
 stabilirea unor lin!*uri cu alte site*uri culturale ,i alte festi!aluri
internaionale de filmF
&ite*ul este un instrument foarte important< care poate fi considerat o carte de !i-ită
a festi!alului. ?n ceea ce pri!e,te raportul imagine > teDt< aproDimati! )HW din coninutul
site*ului este repre-entat de teDt. /artea !i-uală este repre-entată de o singură imagine.
Imaginea folosită< de,i este una eficientă pentru un afi, sau catalog< nu este potri!ită pentru
site. En site ar trebui să te &atragă' de la prima accesare< să aibă o pagină de start care să*i
tre-ească interesul. /entru ca acesta să fie mai capti!ant< pot fi postate< de eDemplu< pe
pagina de start< fotografii ,i declaraii ale susinătorilor festi!alului< ale membrilor =uriului
sau ale participanilor despre ce înseamnă acest e!eniment. /e prima pagină a site*ului pot
fi postate ,i banner*e online cu imagini ,i declaraii. 1ceste banner*e pot apărea ,i pe alte
site-uri care au legătură cu festi!alul.
&ite*ului îi lipsesc elemetele interacti!e< iar !i-itatorii nu sunt determinai în niciun
fel să re!ină. 1r trebui să eDiste o modalitate prin care !i-itatorii să*,i cree-e un cont pe
site. ?n acest fel< aceste persoane de!in !i-itatori loiali. 1cest lucru se poate face prin
găsirea unor &oferte' care să fie accesate doar în scCimbul creării unui cont pe site< sau al
unui abonament la ne#sletter. 1stfel de &oferte' pot fiB participarea la e!enimentele ,i
0$
programele din cadrul festi!alului 2care este gratuită< dar care să necesite crearea unui cont
pe site6 sau participarea la unele concursuri speciale. ?n acest fel< se poate crea o ba-ă de
date a persoanelor direct interesate de festi!al< iar acestora li se pot trimite periodic
ne#sletter-e care conin informaii despre festi!al. /rin ne#sletter ,i comunicate de presă se
creea-ă mai multe oportunităi pentru ca oamenii importani pentru e!eniment să !orbească
despre acesta. De asemenea< pe site mai poate fi creată o pagină în care !i-itatorii să poată
!ota filmele preferate. Se poate crea un sistem prin care participanii înscri,i în concurs să*
,i poată cCema prietenii să !ote-e online pentru ei. Se creea-ă< astfel< un top al preferinelor
publicului< care poate fi actuali-at în timp real. ?n acest ca-< se creea-ă un trafic -ilnic mult
mai mare. ?n legătură cu filmele documentare înscrise în competiie< poate fi conceput ,i un
concurs de pronosticuri< la care premiul să fie unul simbolic 2de eDemplu< un D.D sau CD
cu filmul c7,tigător6.
Coninutul informati! nu este suficient. Informaiile nu sunt des actuali-ate< iar
unele dintre ele lipsesc 2de eDemplu< regulamentul de înscriere în concurs pentru ediia
!iitoare sau programul Cinematecii din acest an6. /e site ar trebui să eDiste pagini cu
fotografiile ,i biografiile membrilor =uriului 2festi!alul !a fi promo!at astfel ,i prin in!itaii
de renume din ară ,i din străinătate6< pagini cu filmele c7,tigătoare ,i trailer*ele acestora
2acestea ar trebui să poată fi ,i !i-ionate sau descărcate6< pagini pentru parteneri ,i cu detalii
despre implicarea lor în e!eniment. Lici mass*media nu trebuie ignorată. De,i pe site eDistă
o pagină care este destinată presei< aceasta este &săracă' în informaii. 1colo mai pot fi
postate articole sau comunicate de presă prin care să fie puse la dispo-iie toate informaiile
de care un =urnalist ar a!ea ne!oie.
Aste foarte important ca !i-itatorii site*ului ,i participanii la festi!al să poată !edea
,i imagini din timpul festi!alului. ?n acest sens< ar trebui să eDiste o galerie foto care să fie
actuali-ată periodic pe durata desfă,urării festi!alului< iar apoi< p7nă la o nouă ediie< să
răm7nă doar fotografiile cele mai repre-entati!e 2de eDemplu< o fotografie în care se !ede
un public numeros6.
&ite*ul festi!alului ar trebui să beneficie-e ,i de un forum sau de un grup de discuii.
1cestea repre-intă o modalitate foarte bună prin care organi-atorii pot obine un feedbac!
repre-entati!. /e forum se pot primi comentarii< se pot face sugestii sau se pot eDprima
opinii în legătură cu un subiect sau altul.
)H
?n conclu-ie< strategia pe care ar trebui să se ba-e-e acest plan de comunicare online
este oferirea c7t mai multor informaii despre programele ,i acti!ităile festi!alului. /rintre
tactici se numărăB
− pentru site
o promo!area lui prinB
 campanie de banner e/change cu site*uri de profilF
 &earch engine optimi"ation 2SA46 pentru Roogle ,i UaCoo
prin care acesta să fie mai u,or de găsitF
o structura site*uluiB
 interaciune pe siteF
 implicarea !i-itatorilor 2prin concursuri sau crearea unui
cont6F
 informaii despre programele complementare festi!aluluiF
 galerie foto ,i !ideo cu &amintiri' memorabile ,i rele!ante de
la festi!alF
 forum de discuiiF
De asemenea< organi-atorii ar trebui să in!estească în ba-a de date cu abonai< să le
trimită acestora periodic informaii referitoare la festi!al ,i la programele complementare ,i
să utili-e-e reclama conteDtuală< iar seciunea destinată presei să fie mai bogată în
informaii.
5oate acestea !or genera un trafic mai mare pe site ,i !or contribui la îndeplinirea
obiecti!elor fiDate.
)1
Con&0),##
Ce aduce nou Internetul(
Internetul este un mediu de comunicare. 9aă de tele!i-iune< radio< presă scrisă sau
panouri publicitare< el are totu,i o caracteristică aparteB utili-atorii săi pot să răspundă< să
comunice între ei< să comunice cu organi-aiile ,i companiile ,i< dacă ne g7ndim la alegerile
pe care le pot face< pot &comunica' ,i cu mesa=ele publicitare 2prin modul de răspuns< prin
alegerea de a face clic! pe un banner sau pe un buton6. Comunicarea online este una
interacti!ă< iar teCnicile moderne de comunicare permit atingerea unor categorii de
publicuri din ce în ce mai mari ,i din ce în ce mai rapid. Comunicarea online aduce at7t
a!anta=e< c7t ,i pro!ocăriB publicurile au o mai mare libertate de aciune 2persoanele pot
scăpa u,or de sub controlul mesa=elor6 ,i aleg mesa=ele la care doresc să se eDpună. /utem
afirma că modelul de comunicare de la instituie către public este &depă,it'. Internetul
propune un nou model< modelul man)-to-man) 2muli*către*muli6 în care fiecare persoană
poate fi at7t emiător< c7t ,i receptor.
Cum scCimbă Internetul practica relaiilor publice(
)2
Dacă ne g7ndim la relaii publice ca la un efort planificat susinut pe care o
organi-aie îl face pentru a obine ,i menine încrederea ,i bună!oina publicurilor< în
relaiile publice online se scCimbă anumite aspecte. /rimul ar fi repre-entat de teCnologie.
CCiar dacă scopurile sunt< în general< acelea,i ca în relaiile publice clasice< calea de a le se
modifică. Internetul este un mediu de comunicare cu instrumente ,i metode diferite< iar
relaiile publice online repre-intă managementul reputaiei unei organi-aii prin intermediul
pre-enei sale online ,i a altor instrumente specifice Internetului 2site*uri< media digitale6.
%olul acestora este< acum< să prote=e-e imaginea organi-aiei< să informe-e publicurile*intă
,i să menină relaii c7t mai bune cu cei care interacionea-ă cu organi-aia. De asemenea<
acestea creea-ă notorietate organi-aiei.
Care sunt noile aptitudini ale unui specialist în relaii publice(
En specialist în relaii publice trebuie să cunoască regulile acestui nou mediu pentru
a*l putea eDploata în interesul comunicaional al organi-aiei. Al are acum la dispo-iie noi
metode ,i noi oca-ii de a comunica< dar ,i noi problemeB audiena este< în permanent<
conectată cu organi-aia< membrii audienei sunt conectai între ei< audiena are acces la
surse alternati!e ,i î,i eDtrage singură informaiile. Ende era opacitate< acum este
transparenă. Coninutul unui site ,i comentariile din grpurile de discuii oferă o legătură
între indi!i-i ,i organi-aie. Specialistul lucrea-ă acum pentru o industrie industrie
internaională< trebuie să !orbească cu persoane diferite ,i să interacione-e cu o !arietate
de culturi. 5rebuie să utili-e-e eficient instrumentele mediului online ,i a resurselor de pe
Internet. 5rebuie să cree-e o relaie online cu =urnali,tii< liderii de opinie ,i partenerii ba-ată
pe încredere. 5rebuie să fie capabil să na!igCe-e< să cree-e biblioteci cu resurse online de
încredere< să interacione-e cu toate domeniile ,i cu cele mai semnificati!e contacte< să
elabore-e un coninut editorial ,i să obină lin!*uri de pe alte site*uri cu un coninut !aloros.
5rebuie să fie proacti! ,i să aibă idei creati!e.
Care sunt tendinele în %om7nia(
?n %om7nia apar din ce în ce mai multe companii care se ocupă de managementul
reputaiei online ,i care oferă consultană ,i planificare strategică. 1ceste firme sunt
fleDibile< creatoare ,i pot oferi ser!icii personali-ate celor care le contactea-ă. 1cest lucru
se înt7mplă pentru că cele mai multe organi-aii ,i*au dat seama că Internetul nu este un
mediu care poate fi ignorat. ADistă însă ,i organi-aii care nu pun un mare accent pe
comunicarea online ,i care au de pierdut. Ni mai eDistă alte organi-aii care< de,i folosesc
mediul online< nu o fac în beneficiul lor< ci doar pentru că &trebuie să eDiste pe Internet'.
)3
1cest lucru le aduce de-a!anta=e< pentru că pre-ena online trebuie întreinută< informaiile
actuali-ate permanent< iar mesa=ele adaptate noului mediu.
/atrice 9licCP afirma că &prea adesea in!entatorii noilor sisteme de comunicare
g7ndesc în termeni de substituire< c7nd ar fi indicat să g7ndească în termeni de deplasare'.
Loile teCnologii nu ar trebui nici ignorate< nici eDagerate. Ignorarea a ceea ce se înt7mplă
online ,i nefolosirea Internetului > neimplementarea unor strategii specifice Internetului >
!a aduce pre=udicii organi-aiei< dar ,i accentul prea mare pus pe acestea !a a!ea efecte
negati!e. %elaiile publice online nu trebuie să le substituie pe cele &tradiionale'. 5rebuie
să se reali-e-e un miDa= între teCnicile ,i instrumentele offline sau &tradiionale' ,i cele
inspirate de utili-area comunicării online.
B#.0#o1r%#':
1. :orun< Dumitru< (elaţiile publice şi noua societate, :ucure,ti< Aditura 5ritonic<
2HH".
2. :ougnouD< Daniel< Introducere în ştiinţele comunicării, Ia,i< Aditura /olirom<
2HHH.
3. CCiru< Irina< Comunicare interpersonală, :ucure,ti< Aditura 5ritonic< 2HH3.
4. Coman< Cristina< ,rincipii şi strategii< Ia,i< Aditura /olirom< 2HH6.
". Cuilenburg< !an Q.Q.< ScColten< 4.< Loomen< R.3.< %tiinţele comunicării, :ucure,ti<
Aditura 8umanitas< 2HHH.
6. Dagenais< :ernard< Campania de relaţii publice< Ia,i< Aditura /olirom< 2HH3.
0. Dobrescu< /aul< :7rgăoanu< 1lina< ,uterea fără contraputere, :ucure,ti< Aditura
1ll< 2HH2.
). 9licCP< /atrice< O istorie a comunicării moderne, Ia,i< Aditura /olirom< 1$$$.
$. 8aig< +att< e-pr- +he Essential .uide to ,ublic (elations on the Internet, Statele
Enite ale 1mericii< Aditura Jogan /age #td< 2HHH.
)4
1H. Iacob< Dumitru< Cismaru< Diana +aria< (elaţiile publice – eficienţă prin
comunicare, :ucure,ti< Aditura Comunicare.ro< 2HH3.
11. Jelner< Douglas< Cultura media, Ia,i< Aditura Institutul Auropean< 2HH1.
12. Jendall< %obert< ,ublic (elations Campaign &trategies, LeI Uor;< Aditura
#ongam< 1$$6.
13. Junc-i;< +icCel< Kipfel< 1strid< Introducere în ştiinţa publicisticii şi a comunicării,
Clu=*Lapoca< Aditura /resa Eni!ersitară Clu=eană< 1$$).
14. #ocCard< RuP< :oPer< 8enrP< Comunicarea mediatică, Ia,i< Aditura Institutul
Auropean< 1$$0.
1". +arconi< Qoe< .hid practic de relaţii publice, Ia,i< Aditura /olirom< 2HH0.
16. +cGuail< Denis< Comunicarea, Ia,i< Aditura Institutul Auropean< 1$$$.
10. LeIsom< Doug< Carrel< :ob< (edactarea materialelor de (elaţii ,ublice, Ia,i<
Aditura /olirom< 2HH3.
1). /edler< Ammanuel< &ociologia comunicării, :ucure,ti< Aditura Cartea %om7nească<
2HH1.
1$. /Cilips< Da!id< Online ,ublic (elations, Statele Enite ale 1mericii< Aditura Jogan
/age #td< 2HH1.
2H. /ricopie< %emus< (elaţiile publice- e'oluţie şi perspecti'e, :ucure,ti< Aditura
5ritonic< 2HH".
21. SutCerland< +aD< SPl!ester< 1lice< $d'ertising and the 3ind of Consumer, #ondra<
Aditura Jogan /age #td< 2HHH.
22. 5Cea;er< 1lison< +he ,ublic (elations 0andboo!, Aditura %outledge< Statele Enite
ale 1mericii < 2HH4.
23. .egCe, %uff< Iulian< Rrigore< :ogdan< (elaţiile publice şi publicitatea online, Ia,i<
Aditura /olirom< 2HH3.
%e!isteB
1. Campaign (om6nia< februarie< 2HH).
%esurse InternetB
1. CttpB//III.astrafilm.ro
2. CttpB//III.selenis.ro
)"
3. CttpB//III.underclic;.ro
4. CttpB//III.useit.com
". CttpB//III.IebpagestCatsuc;.com
)6