Lucrare Licenta - Otita

SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –
FILIALA URZICENI
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:

1

SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –
FILIALA URZICENI
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR :
ASISTENT COORDONATOR :
ABSOLVENT:

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.
I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.
I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.
I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE
II.1 Culegerea datelor.
II.2 Analiza si interpretarea datelor :
-problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.
II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU OTITA MEDIE

4

CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A URECHII MEDII
URECHEA MEDIE
Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa
timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.
CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.
PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
-

una superioara osoasa, denumita zidul atical si

- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu
verticala.
Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui
Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se
rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se
formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si posterior, care impart
membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra
ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce
5

cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
-

ciocanul (maleus),

-

nicovala (incus) si
6

-

scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa.

Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza
axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important
in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.
TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului
pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. La
unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele comunica
7

intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).
Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
-

are un traiect scurt si orizontalizat;

-

diametrul mare;

-

consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al

trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
-

reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);

-

aspirare (presiune redusa in casa timpanului);

8

FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii
principale:
1.

auditiva;

2.

vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip

1)

mixt;
2)

Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul

le aude dar nu provin din mediul exterior;
3)

Otalgia, numita si otodinie – durere;

4)

Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;

5)

Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.
Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM
Hipoacuzia de transmisie
Hipoacuzia neuro – senzoriala

OTITA MEDIE
Otite acute catarale
Degenerari cohleare in afectiunile urechii
medii

Hipoacuzie de tip mixt
Otalgia
Otoreea mucoasa
Otoreea muco – purulenta
Otoreea purulenta fetida

Otite acute sau cronice
Otite cronice supurate in faza linistita
Otita cronica supurata simpla
Otita colesteatomatoasa

CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,
CLASIFICARE
9

DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.
2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)
Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul
din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se
poate evacua spontan.

10

II. OTITELE MEDII SUPURATE
1.

OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE

A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella
catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie

a

acesteia, prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune
prea mare la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea
medie si germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii,
peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

11

Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1.

Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia

pediatrului asupra urechii.

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele
specifice)
1.

Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;

2.

Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;

3.

Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;

4.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5.

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea

urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6.

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului

geniculat al facialului.

2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

12

Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat –
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A)

OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA
Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica

benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.

B)

OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA

COLESTEATOMATOASA

13

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea

epidermului conductului in urechea medie prin perforatii

preexistente ale membranei timpanice;
c)

invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide

(hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) →
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii
si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.
14

CLASIFICARE
Otitele medii se clasifica in :
Otite catarale:

I.

1.

Otita medie catarala acuta;

2.

Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).

II.

Otite supurate:
1.

Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala;
- otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).
2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

15

CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA
MEDIE
OTITE CATARALE:
1.

Otita medie catarala acuta:
Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza

numai cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie cu
senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se
deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul
nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a
curbei pe conducerea aeriana).
2.

Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul simptom

acuzat de bolnav.

16

II) OTITE SUPURATE: 1.
Otite medii supurate acute:


Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar

radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.


Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise

mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1.

– Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati

reci, polipenee, convulsii, fenomene digestive).
17

2.

– Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.

3.

– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia

arata

modificari

minore

ale

membranei

timpanice

(ingrosari,

modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.


Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –

hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai
cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.

18

Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.
Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:
membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului
sunt osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este
singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei
si aparitia unei hemoragii cataclismice.
Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in
conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si
nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom
vestibular (zona asociata).
2. Otite medii supurate cronice:


Otita medie supurata cronica simpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata cu

trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se observa o
perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in jumatatea
19

inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma,
poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei
este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.


Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa
Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima

copilarie, nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si
care s-a obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta
tarziu, deranjat de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ,
insa deosebit de fetida.
Alteori

bolnavul

se

adreseaza

medicului

atunci

cand

otoreea

devine

sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor,
adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de
aparitia unei complicatii a bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice
situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero –
superior.
Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe
care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori
sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase,
tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.

20

Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale
peretilor ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.

CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING
In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate
interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta
cauzate de:
-

Durerea – otalgie; Otoree;

-

Febra;

-

Hipoacuzie;

-

Procesul infectios.
21

In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate,
depresie, care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si ii
fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica si
psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza la
ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il
pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.

22

ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE
Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Asistenta urmareste la indicatia medicului:
- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura;
daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci;
- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute si se
noteaza;
- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de
lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional.

23

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE
Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii
valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile (numai de
unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele si ii
ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi
supus.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI
ETIOLOGIC
La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si
etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.

24

CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT
I) OTITE CATARALE: 1.
Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a
curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)
Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului
orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o
culoare galbuie – mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei.
Acumetria, audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala
acuta.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica,
probele de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata
inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a
membranei timpanice.

25

Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte
dificil.

II. OTITE SUPURATE: 1.
Otite medii supurate acute:
• Otita medie supurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.


Otita sugarului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise

mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.

26

Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2.

– Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. 3.
– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia

arata

modificari

minore

ale

membranei

timpanice

(ingrosari,

modificari de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si
antru, deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre
specialistul otolog si pediatru.


Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –

hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca
otoree sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita
vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala
fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si
hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza, otita devine purulenta.
Gripa afecteaza si urechea interna, cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui
sindrom vestibular.
Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.
27

2. Otite medii supurate cronice:


Otita medie supurata cronica simpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi

ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind
mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).


Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –

negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea
superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

28

TRATAMENT
I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )
Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofaringe care sa deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui
29

mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.

II) Otite supurate:
1.


Otite medii supurate acute:
Otita medie supurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu

Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.
30

Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in
parti egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata).
Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea
inferioara a membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus se
fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop
de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).


Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma

astenica, se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie),
dupa redresarea starii generale micului pacient.


Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
31

Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.
2. Otite medii supurate cronice:


Otita medie supurata cronica simpla

Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea
unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si
din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina,
gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu
consecinte medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului,
indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a
ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea
medie.
32

Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase
care compromite rezultatul chirurgical.
Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului.
Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor.
Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu
onotoxice), extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia
puroiului.
Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare,
sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

33

CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)
EVOLUTIA
I) Otite catarale:

1.

Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. 2.
Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in

general o evolutie favorabila.
II) Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
• Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei
timpanice (faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La
inceput puroiul este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca.
Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este
mai tardiva.

34

Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.
• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):
Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea serohemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.
Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

35

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.
Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. Otite medii supurate cronice:
• Otita medie supurata cronica simpla:
Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.
• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:
Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

36

Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este
favorabil.

SECHELELE OTITELOR
Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele
simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.
Sechelele simple ale otitelor
Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere a
lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de
sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice
(miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei
legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de
transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.
37

Timpanoscleroza
Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a
micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa
impregnari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte ingrosata.
Audiograma

are

o

hipoacuzie

de

transmisie,

uneori

hipoacuzie

mixta

predominant de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor se
face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor
simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se
recomanda proteza auditiva.
Fibroadeziva
Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea
obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea
scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Pe
alocuri se gasesc pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca
procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se plange de
hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.
38

Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
paradoxal, se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
39

Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice
identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate
deosebita.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.
Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o
reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al
apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei
40

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.
Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta
copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori
apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta
osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie
completat cu ambioterapie puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.
PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA
Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in
interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la
canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea
vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o
ischemie a nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din
punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala
completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor
frontale si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul
nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre
obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-au
obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului.
Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.
Complicatiile endocraniene ale otitelor
Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani),
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar
care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase
sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
(sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:
1. Prin

contiguitate,

erodand

osul

endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

si

insamantand

direct

structurile

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3.

Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi

neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar
pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre
planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor
decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie
otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita,
sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii,
cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune
intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata
sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu
abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in
evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie
sau masteoida (craniectomie).
Meningita otica (otogena)
In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta.
Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale,
febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
cefei, hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza,
tulburari de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oligurie.
Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurologice.
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid

cefalo-rahidian

hipertensiv,

albuminorahie

cu

Pandy

pozitiv,

cresterea

elementelor celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita
puriforma), iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita
purulenta).
Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu
meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a
focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este
necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).
Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)
Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de
otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata
pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul
mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.
44

Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin
prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1.

Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:

cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2.

Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.

3.

Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase: -

afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu
rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.

45

Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
cavitatea mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
meningitei otice.
Complicatiile venoase ale otitelor
Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale
sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar in
practica

se

intalneste

aproape

numai

tromboflebita

sinusului

venos

lateral

(sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la
procesul patologic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara.
Complicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pregadere in otita medie supurata
cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se
propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care
elimina in circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial, ori pana la
extremitatea sa intra – toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.

46

Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene, meningita
sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei
stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne
discrete de inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo –
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave
nu modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul
lateral, se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea
trombului. Daca aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical,
sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei.
Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la
hemocultura.

47

CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a
afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a
otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare, a
otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept).
In otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia consta in
tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care
pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului, deviatile de sept,
sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea
otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor,
cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav
aparitia complicatiilor.

48

CAPITOLUL II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI
CU OTITA MEDIE

49

PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
II.1. CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare:
-

Apartinatori;

-

Foaia de observatie; Echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului •
Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta

: 1 an

Sex

: feminin

Religie

: ortodoxa

Nationalitate

: romana

Numele si prenumele tatalui: N.I.
Ocupatia

: inginer

Stare civila

: casatorit

Religie

: ortodoxa

50

Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie

: contabila

Stare civila

: casatorita

Religie

: ortodoxa

• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;

II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: BI II
b)Limite senzoriale: alergii: negativ; proteze: absente;
-

acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;
- somn: linistit;
51

- mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent. c)
Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau
acute recente;
-

evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate,

controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere
spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
-

greutatea la nastere = 3700g; -

lungimea la nastere = 48 cm;
-

Apgar = 9 (coloratie);

- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.

52

II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.
b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d)
data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
-

aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang,

zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. – l25batai/minut),fara zgomote
patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
-

aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu

miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la
rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
53

- Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral
Examenul clinic O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal; mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.
Probleme actuale:
- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii; agitaţie.

Probleme potenţiale:
- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.
-

tulburari ale starii de constienta;

54

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
NEVOIA
FUNDAMENT
A LA

MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA

MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A

1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE

-Frecventa
resp 20/min

Discreta

PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA

Procesul
inflamator
la nivelul
urechii
medii
bilateral.

Polipnee

Tahicardie:
puls 120/min
Tegumente
: calde,
umede

2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA

Cavitatea
bucala
libera:dentitie
buna, reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati

Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.

3. NEVOIA DE
A ELIMINA

Urina: de
aspect normal

4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA

Integritate
osteoarticular
a;

Restrictie in a
se mobiliza,
febra;

Miscari
adecvate

5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI

Adoarme usor

Dificultate de a
ramane in
postura
Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;
55

SURSA DE
DIFICULT
A TE

Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.

Proces
inflamato
r;
Agitatie;
Febra

Refuz de a

Refuzul de
a face
activitati

Febra
Durere
Anxietate

Dificultate
de a se
odihni;

Febra;

Insomnia

Proces
inflamat
or

Durere;

Neliniste

6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA

7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE

Vesminte alese
dupa gust si
varsta de catre
mama,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate

Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca

Neindeman
ar e in a se
imbraca si
dezbraca

Durere;

Febra
ridicata 38,8
grade C

Hipertermia

Proces
infecti
os

Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena

Proces
infecti
os

Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,
Tegument
e
transpirat
e,

8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE

Secretii nazale.

9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE

Tipat.

Durere.

Micsorar
ea
ritmului
respirato
r.

Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice

Transpirat
ii
abundente
.
Dificultate de
a comunica,

10. NEVOIA
DE A
COMUNICA
11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER

otic,
bilateral

Plange mult.
Nu este afectat
deoarce nu
realizeaza la
aceasta varsta
valorile
credintei
56

Comunica
re
ineficienta

Olodinie
Febra

SI VALORI
DE A
PRACTICA
RELIGIA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII

Copilul nu
prezinta
dificultate in asi asuma roluri
sociale

13. NEVOIA
DE A SE
RECREA
14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA

Deprindere,

Refuzul de
a participa
la
activitati
recreative

Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative

Lipsa
de
interes

Acumulare
de
cunostinte,
Modificari
comportament
al e

II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:
pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
57

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si
mucoasele = grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri,
de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l
TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

58

independent
dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si

circulatie

inadecvata

datorita procesului inflamator

manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat
prin

cresterea

temperaturii

peste

valori

normale,

tegumente

calde,

transpiratie.
5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in
organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.
59

7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa
contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
1.

Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;

pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2.

Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o

inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaţia
medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml
i m . la internare) si prin impachetari toracice.
3.

Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de

modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4.

Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura

ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5.

Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si

hipnotic).
6.

Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a

mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7.

Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si

al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.

60

APLICAREA INGRIJIRILOR
PREOPERATOR
DATA
09.02.2
00 8

PROBLE
ME
ACTUAL
Respiratie
si
E
circulatie
inadecvata
datorata
procesului
inflamator.
Polipnee
moderata.
Tegumente si
mucoase
palide

PROBLEM
E
POTENTIA
Complicatii
LE
infectioase.
Deshidratare
severa. Convulsii
febrile.

OBIECTI
VE
Copilul sa
prezinte
respiratie si
circulatie in
limite
fiziologice. Sa
prezinte stare
de confort
psihic.

INTERVEN
TI I
AUTONOM
Am instalat copilul
E

intr-un salon
aerisit, curat si
suficient incalzit.
Am pregatit
materialele
necesare
dezobstruarii
conductului auditiv
extern. Am
pregatit copilul si
materialele
necesare recoltarii
produselor
biologice pentru
examenele de
laborator: sange,
materii fecale,
exudat faringian.
Am insotit copilul
la radiologie in
vederea efectuarii
unei radiografii
cardio-pulmonare.

61

INTERVEN
TI I
DELEGATE

EVALUARE

La indicatia
medicului am
efectuat instilatii
nazale pentru
restabilirea
permeabilitatii
nazale cu ser
fiziologic
efedrinat 0.5 cate
3-4picaturi de 34ori/zi.

9.02.20
08 In
urma
interventiilor
autonome si
delegate de
urgenta, copilul sia reluat treptat
respiratia normala
la 1ora de la
istituire. Persista
paloarea.
11.02.2008
Dupa 3zile de
tratament intensiv,
pacienta se
restabileste
respirator si
circulator.
Examenele de
laborator au
prezentat valori
modificate fata de
normal:

Am administrat
tratament de
urgenta indicat de
medic cu
HHC(hemisuccinat
de hidrocortizon)
50mg.i.v.Si ulterior
25mg.i.v. la
intervale de 6 ore.
Ampicilina
1g/zi:1flac. A
250mg la 6 ore.

9.02.2008

Hipertermie.
Proces
infectios
cauzat de
febra
ridicata, piele
calda,
umeda;
transpiratii
abundente
Alimentatie
inadecvata.
Deficit din
punct de
vedere
cantitativ si
calitativ;

Soc.
Pierderea starii
de constienta.

Copilul sa
prezinte
temperatura in
limite normale
in termen de
3zile.

Am masurat
temperatura
copilului si am
inregistrat-o in
F.O. (foaia de
temperatura)
La internare
T=39,8grade
C

Copilul sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala.
Sa fie

Am hidratat atent
si permanent
copilul in perioda
febrila cu supe
strecurate lichide,
adecvate varstei,
tinand seama

62

administrand 1015mg./12g corp
oral la 6 ore, iar in
continuare
administram
Ampicilina 1g/24
ore, 1flac.A 250mg.
la 6ore i.m.
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de
2ori/zi. Am
efectuat instilatii
cu solutie otica
1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R.
la P.P.D.

;
Calciu
=4
Glicemie=0,83mg/
dl Evidentiind
anemie Infectie,
usoara
hipocalcemie

Am combatut
febra prin
administrarea
medicatiei la
indicatia
medicului:
Paracetamol sup.
3/zi;
Algocalmi
n
0,6ml/i.m.
La indicatia
medicului am
administrat in
primele 10ore un
regim hidrolactat
corpus din ceaiuri
si

Treptat
temperatura
scade:
10.02.2008
T=38,4grade C
11.02.2008
T=37,5grade C
12.02.2008
T=36,5grade C
Ajungand la valori
normale in a 4-a zi
de la
internare.
La
internare
copilul prezenta
inapetanta si
primea greu
lichidele. In urma
interventiilor si
ameliorarii

Aport reduse
de lichide;
Usoara
scadere
ponderala;
Inapetenta

calitativ
corespunzat
or varstei.
Sa prezinte
apetit
normal

Somn
inadecvat cu
alterarea
calitatii si
cantitatii.
Febra.
Tuse.
Manifestar
i: -somn
afectat
Risc de
infectii
supraadauga
te, scaderea
rezistentei
organismului
.

Pacienta sa
prezinte somn
linistit,
odihnitor,
cantitativ si
calitativ,
corespunzator
varstei in 23zile. Sa
prezinte stare
Copilul sa fie
afebril, fara
reasccensionar
i ale
temperaturii.
Sa nu apara
otoree
mucopurulent

Pacientul sa fie
ferit de
suprainfectie.

63

de modificarile
apetitului
survenite din
cauza secretiilor
curse din nas in
stomac ce franeaza
mecanismul
fiziologic de
aparitie a senzatiei
de foame. Am
cantarit zilnic
copilul, iar
valoriale obtinute
le-am inregistrat in
F.O. am servit
copilului
alimentatia in
conditii igienice
Striate, cu rabdare
si intelegere.
Am asigurat
copilului un mediu
ambiant linistit,
placut odihnitor,
cu temperatura
constanta intre 1820 grade C.

lapte caldute, apoi
am trecut copilul
pe un regim lactofainos corpus din
supe, gris, orez cu
lapte. Nevoile
nutritive pentru un
copil de 1 an sunt
de 90-100cal/kg
corp/zi.
Alimentatia zilnica
cuprinde 500ml
lapte, 30-60g
branza de vaci,1015g unt. 30-50g
carne, 50-100g
paine alba sau
integrala, 75-100g
cartofi, 150-200g
legume si
Am administrat
la indicatia
medicului
Fenobarbital
0,5ml.i.m.

Am supravegheat
permanent
comportamentul
copilului, aparitia
unor manifestari
patologice. Am
verificat
tegumentele

Pacienta a avut o
evolutie
favorabila, nu a
prezentat
complicatii, iar
tegumentele s-au
mentinut curate
si integre.

simptomelor bolii,
copilul va recapata
treptat apetitul, isi
restabileste
toleranta digestiva
dupa 48ore.
11.02.2008 copilul
aflat pe regim
hidrolactat este
trecut pe
lactofainos.
11.02.2008
Greutate= 8400g
(fata de 8100 g la
internare)si se
mentine stationar
pana la externare.

Copilul si-a reluat
treptat somnul
calitativ si
cantitativ in limite
fiziologice.

si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si
pat.

TRATAMENT
DENUMIRE

ALGOCALMIN
AMPICILINA

FORMA DE
PREZENTA
RE

Cpr.500mg
. Fiole:
1g/2ml
Sup.300mg
Caps.250/500
mg Flacon cu
pulb.inj.de
250/500mg

ACTIUNI TII

Antialgic
Antiinflamat
or Antipiretic
Antibiotic din
familia Blactamicelor
din grupul

64

MOD DE
ADMINIS
T RARE

DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA

p.os(or
al) i.m.
i.v.
p.os
(oral)
i.m.
i.v. mai ales

Per os si
intrarectal
0,5g la nevoie
1g/zi

DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A
2g
4g/zi la copii
50mg./kg.co
rp

OBSER
V ATII

i.v.
maxim
1ml

AMBROXOL
Ca GLUCONIC

HEMISUCCINAT
DE
HIDROCORTIZO
N
PARACETAMOL

ROMERGAN

Sol.100ml/750
mg Tb.30mg
Recalcifiant

Antiinflamato
r; antisoc
Analgezi
c
Antipiret
ic
antihistaminic

penicilinel
or
tipA/infect
mucolitic

Per.os

Fiole de 10ml

Pr.o
s.
i.v.

f.

i.v.

5ml/25mg.,
Cp.0,5g
Sup.0,125g0.250
g,
Susp.125mg/5ml
, 250mg./5ml.
Drj.30mg.
f.

Peros.
Intrarect
al
Per.o
s. i.v.
i.m.
i.r.

50mg./2ml
sirop,
flac.125ml.
(124mg/100ml)
sup.5mg.,

65

5-10pic.
De
3ori/zi
1f/zi

520mg/kg/doza;
se repeta la
nevoie

0,5 mg/kgc
per.os seara,
sau 0,1
mg/kgcorp
de3ori/zi ca
antihistaminic;
ca antiemetic
0,25-0,5 mg/kg
i.m. sau i.r.

30pic/zi la
aceasta
varsta
1/2f.de 2ori/zi

Nu se
administr
ea za i.v.
la copii

Peros.20mg/
kg corp/zi
I.rectal sup.
0,5 mg/kgc

Produce
sedare,
uscaciun
ea
mucoasei
bucale

ANALIZE DE LABORATOR
DATA

EXAMEN CERUT

10.02.2008

Calcemie
Glicemie
Ht hematocrit
Hb hemoglobina
Leucocite
V.S.H. – viteza
de sedimentare
a hematiilor

METODE
DE
RECOLTAR
Punctie venoasa 5-6
ml. Sange pe 4mg.
florura de Na
Punctie venoasa,
8-10ml. sange
fara
anticoagulant
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
EDTA
Idem
Punctie
endovenoasa,
seringa 2ml., 0,4
citrat de Na , 1,6ml.

66

VALORI
NORMAL
E
9-11 mg%

VALORI
OBTINUT
E
8mg% (4mEq/l)

(4,55,5mlEq/l)
80-120mg/dl

83mg/dl

40-52%la
barbat 3547%la femeie
13-18g/100ml la
barbat 12-16g/100ml
la femeie
4000-8000 ml3
2-13mm/h la 1
ora 12-17mm/h la
2 ore

33%
7,03g%
13600/mm3
7mm/1
h
16mm/

GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE
1.

Nevoia de a respira = grd.1

2.

Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3.

4.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5.

Nevoia de a elimina = grd.1
Nevoia de a dormi si a se

odihni = grd.1
6.

Nevoia de a se imbraca = grd.2

7.

Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2

8.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9.

Nevoia de a evita pericolele =

grd.2
10.

Nevoia de a comunica = grd.2

11.

Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1

12.

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.

grd.1
14.

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL : 27 PUNCTE

Nevoia de a se recrea =

67

Independent
Dependent

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii: 15.02.2008
Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra, plans, inapetenta, refuzul
alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4

zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament
simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.

68

RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-

mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;

-

sa revina cu copilul la control peste 7 zile;

-

sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac, 1lingurita la 8 ore;

-

igiena stricta a urechilor;

-

evitarea racelii, curent, frig.

PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II
II.1 CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare - pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.

69

II.1.1. Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta Sex

: 25 ani

Religie

: masculin : ortodoxa : romana

Nationalitate Ocupatie

: strungar

Stare civila

: casatorit

 Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac
excursiile la munte.

II.1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice: - greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

70

b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ; - proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale; - alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
d)

Antecedente heredo – colaterale: - fara importanta.
e) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.

II.1.3. Informatii legate de boala
a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea dreapta, disfonie, febra, inapetenta,
insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta,
pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv

71

pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. d) Data la internare: 19.03.2008,
ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; - sistem osteoarticular: integru,
mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 125batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.

72

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii
drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara,
reniforma si secretii mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D. Radiologia evidentiaza mastoida
eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.
Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie; - otoree mucoasa U.D.; - hipoacuzie
U.D.;
- facies anxios, suferind; - inapetenta.
Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate.

73

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDAMENT
A LA

MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA

MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A

PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA

SURSA DE
DIFICULT
A TE

1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE

-Frecventa
resp 20/min
Tahicardie:
puls 120/min

Dispnee de
tip
inspirator cu
o discreta
bradipnee.

Alterar
ea
vocii;

Obstructia
cailor
respiratori
i;

Tegumente
: calde,
umede

Secretii
nazale
mucoase

Obstructi
a cailor
respirato
rii

Dispnee;

Procesul
inflamator
la nivelul
cailor
superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respirato

2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA

Cavitatea
bucala
libera:dentitie
buna, reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati
e: dificila

3. NEVOIA DE
A ELIMINA

Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.

Urina: de
aspect normal

74

Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.

Disfagie;

Dificultate
a de a se
alimenta si
a se
hidrata.

Agitatie

Otodinie;
Proces
inflamat
or U.D.;

4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA

5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI

Integritate
osteoarticular
a;
Miscari
adecvate

Adoarme usor

Restrictie in a
se mobiliza;
Febra;
Dificultate de a
ramane in
postura
functionala
Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;

Refuzul de
a face
activitati

Tulburare
a
respiratie
i;
Durere;
Anxietate

Dificultate
de a se
odihni;
Insomnia

Dispnee;
Obstruct
ie
nazala;
Durere

Neliniste

6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA

7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE

Vesminte alese
dupa gust si
varsta,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate

Dificultate de a
se imbraca si
dezbraca

Neindeman
ar e in a se
imbraca si
dezbraca

Durere;

Febra
ridicata 38,8
grade C

Hipertermia

Proces
infectios
kla nivelul
urechii si
laringian

Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,

8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE

Par
tuns
scurt,
ingrijit;
unghii
taiate,
curate

9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE

Masuri de
prevenire a
accidentelo
r,
infectiilor
si

Tegumente
transpirate,
calde
Agitatie;
Ureche
dreapta
obturata de
Transpirat
ii
abundente
.
Tristete

75

Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena

Proces
infecti
os

Durere.

Neacceptar
ea bolii;

Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice

Proces
infecti
os

10. NEVOIA
DE A
COMUNICA

Acuitatea
vizuala si
auditiva in
limite normale

11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER
I SI VALORI
DE A
PRACTICA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII

Convingeri
personale fata
de realitate;

13. NEVOIA
DE A SE
RECREA
14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA

Dificultate de
a vorbi.

Comunica
re
ineficienta

Hipoacuzie

Dificultate de
a participa la
activitati
recreative

Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative

Lipsa
de
interes

Posibilitatea de
a actiona
conform
propriilor
credinte.
Integrita
te
psihica;
Autocritica:fol
os este timpul
liber in mod
placut; fara
dificultate in
a-si asuma
Sentiment
de
multumire
Deprindere,
Acumulare
de
cunostinte,
Modificari
comportament
al e

76

II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE :

pacientul dependent atat prin

varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a respira = grd.3
2.

Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.

Nevoia de a elimina =

grd.1
4.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.

Nevoia de a dormi si a

se odihni = grd.3
6.

Nevoia de a se imbraca = grd.2

7.

Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3

8.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9.

Nevoia de a evita

pericolele = grd.1
10.

Nevoia de a comunica = grd.2

11.

Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1

12.

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.

grd.2
14.

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA

Nevoia de a se recrea =

77

Independent
dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii, manifestata prin otoree

mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.

78

5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala, neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei, tusei, anxietatii si manifestata
prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.

79

b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest
scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am
insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.

80

II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA

PROBLEM
E
ACTUALE

19.03.200
8

Alterarea vocii
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul
laringelui,
manifestata
prin raguseala
si disfonie.
Alterarea
comunicarii
datorita
procesului
inflamator otic
la U.D.
manifestata prin
hipoacuzie si
Respiratie si
circulatie
inadecvata
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul cailor
respiratorii
superioare,

PROBLEM
E
POTENTIA
Alterarea
pe o
LE

OBIECTI
VE

INTERVENT
II
AUTONOME

INTERVENT
II
DELEGATE

EVALUARE

perioada
indelungata a
comunicarii
verbale prin ergosi disfonia
produsa de
procesul
inflamator
laringian,
surditatii spre
care poate evolua
otita.

Pacientul sa-si
recapete
forma
normala,
inflamatia
U.D. sa se
diminueze
impreuna cu
otoree
mucoasa; se
poate
comunica
verbal in
decurs de 48h

Pacientul sa
prezinte cai
respiratorii
libere
permeabile.
Tusea se
diminueaza
in intensitate
pana

La indicatia
medicului am
administrat
medicatia:
Vitamina C200
3cpr./zi Vitamina A
4cpr./zi Perfuzie cu
glucoza 500ml, i.v. in
PEV.
Am administrat
soluti otica : acid
boric 4 g. Alcool
70% 100g. M.F. sol.
1pic de 2-3ori/zi si
solutie otica cu
cloramfenico si
fluoconolon 1pic de
Am recoltat sange
pentru efectuarea
unor analize de
laborator (VSH ,
H.L.G., glicemie,
uree). Am
administrat la
indicatia medicului
tratamentul,

19.03.2008 ora 16
In urma
interventiilor
autonome si
delegate procesul
inflamator local
laringian si otic a
diminuat treptat.
21.02.2008 vocea
si-a revenit
complet. Secretia
otica a diminuat.

Insuficienta
respiratorie.
Obstructia
cailor
respiratorii
superioare
prin agravarea
procesului
inflamator

Am asigurat conditii
de ingrijire, salon
curat cu temperatura
moderata 18-20
grade C, umiditate,
ventilatie, aerisire
ritmica a salonului.
Am recomandat
repaus vocal. Am
servit pacientul cu
ceaiuri calde, am
aplicat comprese
calde in jurul gatului.
Am curatat secretiile
de la nivelul urechii
drepte. Am
recomandat
consumul crescut de
Am umezit aerul din
incapere cu apa
alcoolizata. Am
invatat pacientul sa
expectoreze. Am
facut educatie
pentru sanatate,
explicandu-i
pacientului efectul

81

20.02.2008
rezultatele
analizelor nu
prezinta
modificari fata
de valorile
normale
21.02.2008
Pacientul si-a

manifestata
prin tuse
seaca,
iritative,
coriza,
tegumente si
mucoase
palide

prin suprainfectie.

la disparitie.
Sa prezinte
respiratie si
circulatie in
limite
fiziologice in
decurs de 3
zile.

19.03.2008

Hipertermie
cauzata de
procesul
infectios si
manifestata prin
febra,
tegumente calde
si umede

Deshidratare

Pacientul sa
prezinte
temperatura
in limite
normale in
termen de 3
zile

19.02.2008

Somn inadecvat

Oboseala.

Pacienta sa

82

nociv al fumatului si
importanta
renuntarii la fumat.
Am aplicat tehnici de
favorizare a
circulatiei: masaj,
exercitii active. Am
insotit pacientul la
radiologie pentru
efectuarea unei
radioscopii cardiopulmonare. Am
ajutat pacientul sa se
ocupe de igiena
urechilor. Am condus
pacientul la
Am observat si
masurat in regiunea
axilara temperatura,
am notat valorile in
F.O. in fisa de
temperatura. Am
asigurat igiena
tegumentelor si cea
vestimentara, oferind
pacientului lenjerie
curata, uscata la
nevoie si ajutandu-l
sa-si efectueze igiena
zilnica minima. Am
pregatit materialele
necesare si pacientul
pentru consult
O.R.L.

modul de
administrare:
Codeina
fosforica 1tb./zi
Sirop
expectorant
3lg/zi
Instalatii nazale cu
ulei de pin
Inhalatii cu ceai de
musetel, uleiuri
eterice Am
administrat solutiile
otice conform
indicatiilor.
La indicatia
medicului am
administrat
antipiretice:
Aspirine 3cpr./zi
Polidin f. III/zi i.m.
De asemenea am
administrat in
continuare tot
tratamentul
prescris.

Am asigurat

Am administrat un

reluat respiratia
normala, mai
persista
tusea.secretia
otica a disparut,
cat si otodinia
22.02.2008 tuse
seaca in excese
rare, mai ales la
contact cu fum,
aer rece
La
externare
F.R.=16/m
in
In rma
interventiilor,
temperatura a
scazut ajungand
in 22.02.2008 la
valori normale.
19.02.2008T=39,1gC
20.02.2008T=38,3g C
21.02.2008
-T=37,4gC
22.02.2008
-T=36,7gC
La
internare
pecientul este
afebril, cu
tegumente
curate, integre,
si valori
biologice
Odata cu
calmarea

cantitativ si
calitativ datorita
starii febrile,
tusei si anxietatii
si manifestat
prin somn agitat,
treziri frecvente

Alterari si
tulburari de
comportament

Alimentatie
inadecvata
calitativ si
cantitativ,
cauzata de
disfagie, tuse,
obstructie
laringiana,
manifestata prin
aport hidric si
alimentar redus,
slabiciune,
scadere
ponderala.

Scadere
ponderala
severa cu
pierderi de
minerale.
Deshidratare .

Alterarea
mucoasei
laringelui
cauzata de
procesul
inflamator si
manifestata

Alterarea grava a
integritatii
mucoasei
laringiene de
catre procesul
inflamator si
suprainfectie

prezinte
somn linistit,
odihnitor.
Nr. de ore de
somn
corespunzato
ar e varstei.
Sa prezinte
stare de
confort
Pacientulfizic
sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala si sa
fie alimentat
calitativ si
cantitativ
corespunzator
varstei. Am
adaugat la
fiecare grad
de
temperatura
peste normal
13% din nr
total de calorii
necesare. In
perioada
febrila am
administrat
cantitati mici
Pacientul
sa
prezinte
mucoasa
laringian
a umeda
si integra.

83

pacientului un mediu
ambiant linistit,
placut odihnitor, cu
temperatura optima.
I-am recomandat
lecturi placute, facile
inainte de culcare. Iam oferit o cana de
lapte cald seara
inainte
de culcare.
Am asigurat
pacientului o
alimentatie
corespunzatoare,
tinand cont de starea
febrila si modificarile
apetitului survenite
din cauza secretiilor
scurse in stomac din
nas. Dupa restabilirea
tolerantei digestive la
indicatia medicului
hrana a fost
repartizata in 4 mese
la 4ore interval, timp
necesar pentru o
buna digestie.

sedativ Diazepam
f.l. i.m.

tusei
(22.02.2008), cu
diminuarea
febrei si
ameliorarea
starii generale,
somnul revine
la normal

La indicatia
medicului am
administrat in
primele 12 ore un
regim hidrolactat
compus din lichide
calde, ceai,lapte si
compoturi.
Dupa calmarea
durerilor laringiene
si diminuarea febrei
am administrat
pacientului un regim
semisolid.
La externare
pacientul primeste
bine alimentatia
care este acum
completa calitativ si
cantitativ

21.02.2008
pacientul este
restabilit din
punct de vedere
al tolerantei
digestive,
scaderea
ponderala
inregistrata de
bolnav fiind mai
mica de 0.5kg.
(200g) fata de
greutatea la
internare

Am umezit aerul din
incapere. Am
facilitat modalitati de
comunicare nonverbala. Am aplicat
comprese calde in
jurul

Am efectuat inhalatii
cu infuzie de musetel,
antiseptice. Am
administrat
tratamentul prescris
de medic in
continuare.

Dupa
efectuarea
tratamentului si
a interventiilor
autonome si
delegate,
mucoasa

19.02.2008

disfonie, jena
dureroasa la
vorbire si
dureri sub
forma de
intepaturi la
nivelul
laringelui,
Scaderea in
capacitatii de
aparare a
organismului
datorita infectiei
si febrei,
aportului
alimentar redus
calitativ si
cantitativ.

Risc de
suprainfectii,
prin scaderea
rezistentei
organismului.

poata
comunica
verbal in
mod
satisfacator
in termen de
3zile.
Pacientul sa
fie ferit de
complicatii
infectioase.
Sa nu
prezinte
infectii
nosocomiale.

gatului. Am
administrat
bauturi calde.

Am supravegheat
bolnavul atent si am
masurat zilnic
functiile vitale si
vegetative,
comportamentul
pacientului, reactia
la tratamentul
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a
alimentatiei.

84

umeda integra,
asa cum se
observa la
examenul O.R.L.
de control
efectuat de
medic.
Pacientul nu a
prezentat
complicatii .
evolutia a fost
favorabila.
Obiectivele
stabilite si
interventiile s-au
dovedit a fi
corecte.

TRATAMENT
DENUMIRE

FORMA DE
PREZENTA
RE

ACTIUNI TII

GLUCOZA

Sol.inj.
20%,33% 40%,
sol.perf. 5%,
10%

Monozaharida
fisiologica, sursa
de energie, creste
volemia, combate
deshidratarea

POLIDIN
DIAZEPAM

Fiole 1 ml
Cpr.
2mg,
5mg,10m
g;
Cpr.200m
g Fiole a
10ml
Drj.10000UI

Tranchilizant,
miorelaxant ,
anticonvulsiva
nt
Stimuleaza apetitul
si creste imunitatea

VITAMINA C200
VITAMINA A
CODEINA

Cpr.15mg,
30mg, 60mg

MOD DE
ADMINIS
T RARE

i.v
.
P
E
V
i.m.
p.
os
.
i.
p.os. i.v. sau
in PEV

Vitamina
Trofic tegumente
si mucoase
antitusiv

Per os
Per os

85

DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA

DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A

Variabil in
functie de caz .
Aici 250ml/zi

1l/zi (5%)
500ml/zi(10
%)

3fiole/zi
De 1-2ori/zi
i.m. / i.v. lent
2-20mg
repetabil dupa
3-4ore
3cpr/zi
1-2 fiole /zi i.v.
sau in PEV
3drj./zi

3fiole/zi
0,5mg/kgc
la batrani

Per.os
1mg/kgcorp
de 3 ori/zi

3cpr/zi

2cpr de 4-5 ori/zi
3drj/zi

OBSER
V ATII

ANALIZE DE LABORATOR
DATA

EXAMEN CERUT

20.02.2008

Glicemie
Ht hematocrit
Hb hemoglobina
Leucocite
V.S.H. – viteza
de sedimentare
a hematiilor
Uree serica

METODE
DE
RECOLTAR
Punctie venoasa 8-

10 ml. Sange fara
anticoagulant
Punctie venosa 2ml.
sange + 0,2ml
EDTA
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
Punctie
venoasa 2ml
sange+0,2ml
EDTA
Idem
Punctie endovenoasa,

86

VALORI
NORMAL
E
80-120mg/dl

VALORI
OBTINUT
E
100mg/dl

40-52%la
barbat 3547%la
femeie la
13-18g/100ml
barbat 12-16g/100ml
la femeie
4000-8000 ml3

41%

3-5 mm/h la 1
ora 8-12mm/h la
2 ore
0,1-0,4 g/l

5mm/1h

15g%
7300/ml3

0,37g/l

87

GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira = grd.1
2.

Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.l

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.1
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE

88

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
independent
dependent

89

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 25.02.2008 Diagnosticul la externare:
Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita catarala acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru
corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei, febrei, cu mucoase si tegumente de aspect
normal.

RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-

Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci; -

Sa nu faca eforturi vocale

exagerate;
-

Sa nu mai fumeze;

-

Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;

-

Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree

se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – ;
-

Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si patrunderea apei in ureche cu

ocazia bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat

in ulei;
-

Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in

apa.

90

PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III
III.1. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare:
- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.

III.1.1. Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta

: 46 ani

Sex Religie

: feminin : ortodoxa : romana

Nationalitate Ocupatie

: croitoreasa

Stare civila

: casatorita

91

 Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.

III.1.2. Starea de sanatate anterioara:
a) Date antropometrice: - greutate: 62 kg;
- inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
b) Limite senzoriale: - alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi; - mobilitate: buna, in limite
normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo – colaterale:

- fara importanta.

92

d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.
e) Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 13 ani; - N=1, A=5, S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.

III.1.3. Informatii legate de boala
a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila, hipoacuzie cu autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu otalgie pulsatila, hipoacuzie bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie
initiativa tratament cu Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi reapar mai intense si cu alterarea starii
generale. Se prezinta la camera de garda a sectie O.R.L. cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare. Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2008, ora 10. e) Examenul pe aparate si
sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;

- tesut celular subcutanat normal reprezentat;
93

- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 72batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
T.A.=130/70mm 1lg;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:
* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber; congestie difuza a mucoasei timpanice, cu
repere otoscopice disparute, membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie,

bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.

94

* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.
Probleme actuale: - febra;
- otalgie violenta; - acufene;
-

hipoacuzie; - autofonie; - tuse seaca; -

disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit; - facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.
Probleme potentiale: - alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii; - perforatie a membranei timpanice.

95

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR III.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDAMENT
A LA

MANIFESTA
RI DE
INDEPENDEN
TA

MANIFESTA
RI DE
DEPENDENT
A

PROBLEM
E DE
DEPENDE
N TA

SURSA DE
DIFICULT
A TE

1. NEVOIA DE
A RESPIRA SI
A AVEA O
BUNA
CIRCULATIE

-Frecventa
resp 17/min

Dificultate de
a respira;

puls 77/min

Disfonie;

Alterar
ea
vocii;

Obstructia
cailor
respiratori
i;

Afonie;
Tuse.

Obstructia
cailor
respiratori
i;
Inflamat
ia
mucoase
i
laringien

Procesul
inflamator
la nivelul
cailor
superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
respirato

2. NEVOIA DE
A BEA SI A
MANCA

Cavitatea
bucala:dentit
ie buna,
reflex de
deglutitie
prezent;
Masticati
e: dificila

3. NEVOIA DE
A ELIMINA

Urina: de
aspect normal;
raport 3:1
diurn-nocturn

Dificultate
de
deglutitie;
Inapetenta;
Moderata
scadere
ponderala.

Eliminari
crescute prin
transpiratie.

Scaun 1/zi

96

Alimentat
ia
insuficient
a calitativ
si
cantitativ.
Dificultate
a de a se
alimenta si
Risc de
deshidrata
re

Disfagie;
Proces
inflamator
cai
respiratorii
si urechi
bilateral;
Agitatie
Febra

4. NEVOIA DE
A SE MISCA SI
A AVEA O
BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE
A DORMI SI A
SE ODIHNI

Integritate
osteoarticular
a;
Miscari
Adoarme usor

Somn agitat,
treziri
frecvente;Ore
de odihna
insuficiente;
Iritabilitate;

Dificultate
de a se
odihni;
Insomnia

7. NEVOIA DE
A MENTINE
TEMPERATU
RA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE

Vesminte alese
dupa gust si
varsta,
adecvate
climatului si
statusului
socio -cultural
Tegumente
integre,
rozate

Febra
ridicata 39,8
grade C
Tegumente
calde
transpirate
Agitatie,

Obstructie
a C.R.S.;
Otalgie;
Durere

Neliniste

6. NEVOIA DE
A
SE
IMBRACA SI
DEZBRACA

Dispnee;

Hipertermia

Proces
infecti
os

8. NEVOIA DE
A FI CURAT,
INGRIJIT, DE
A PROTEJA
TEGUMENTE
L E SI
MUCOASELE

Par
tuns
scurt,
ingrijit;
unghii
taiate,
curate

9. NEVOIA DE
A EVITA
PERICOLE

Masuri de
prevenire a
accidentelo
r,
infectiilor
si
Acuitatea
vizuala in
limite
normale

10. NEVOIA
DE A
COMUNICA

Tegument
e
transpirat
e;
Secretii nazale
Otoree mucoasa
Transpirat
ii
abundente
.
Tristete
Dificultate de a
vorbi si de a
auzi.
97

Dificultate
a de a
urma
prescriptii
le
ingrijirilo
r de igiena

Otalgi
e
pulsati
la
Proces
infecti
os

Durere.

Neacceptar
ea bolii;

Probabilita
te a
atingerii
integritatii
psihice
Comunica
re
ineficienta

Proces
infecti
os
Obstructi
a cailor
respirator
ii,

Capacitate de
a angaja si
mentine o
relatie cu
semenii
prezenti.
11. NEVOIA
DE A
ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGER
I SI VALORI
DE A
PRACTICA
12. NEVOIA
DE A FI
PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII

13. NEVOIA
DE A SE
RECREA

Otalgie
pulsatil
a;
Acufene
Hipoacuz
ie

Convingeri
personale fata
de realitate;
Posibilitatea de
a actiona
conform
propriilor
credinte si
valori nu este
Integrita
te
psihica;
Autocritica;
Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
Sentiment
de
multumire
prezent

Dificultate de
a participa la
activitati
recreative

Dezinteres
in a
indeplini
activitati
recreative

Lipsa
de
interes
Oboseala

14. NEVOIA
DE A INVATA
CUM SA-TI
PASTREZI
SANATATEA

Deprindere,
Acumulare
de
cunostinte,

Lipsa de
cunostinte
suficiente
asupra bolii
actuale

Modificari
comportament
al e, dorinta de
a acumula
cunostinte
asupra
modificarilor
starii de

98

Lipsa
surselor
de
informati
e asupra
bolii
actuale

Neglijar
ea bolii
si a
sanatatii
.

III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE :

pacientul dependent atat prin varsta cat

si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale,

GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 9.Nevoia de a evita pericolele =
grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1
TOTAL: 28 PUNCTE

99

SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
Independent
dependent

III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide, febra, otalgie

pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,

100

tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala,
neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice, manifestata
prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.

III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.

101

b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor,
precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa
colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am
administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru
recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare
si i-am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat
bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.

102

APLICAREA INGRIJIRILOR
DATA
11.03.200
8

PROBLEM
E
Alterarea vocii
ACTUALE

PROBLEME
POTENTIAL
Alterarea pe o
E

OBIECTIV
E

Respiratie si
circulatie
inadecvata
cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul cailor
respiratorii
superioare,
manifestata
prin

Insuficienta
respiratorie.
Obstructia cailor
respiratorii
superioare prin
agravarea
procesului
inflamator sau
prin suprainfectie.

Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
libere
permeabile.
Tusea sa
diminueze in
intensitate pana
la disparitie.
Sa

cauzata de
procesul
inflamator la
nivelul
laringelui,
manifestata
prin raguseala
si disfonie.
Autofonie
datorata
procesului
inflamator otic
bilateral,
manifestata
prin otoree
pulsatila si
hipoacuzie.

perioada
indelungata a
comunicarii
verbale prin ergosi dis-fonia
produsa de
procesul
inflamator
laringian.
Surditat
e
Perforati
a
timpanul
ui

Pacienta sa-si
recapete vocea
normala;
otalgia sa
diminueze in
24ore;
se poate
comunica
verbal in decurs
de 48h

103

INTERVENT
II
Am asigurat
AUTONOME

conditii de ingrijire,
salon curat cu
temperatura
moderata 18-20
grade C, umiditate,
ventilatie, aerisire
ritmica a salonului.
Am recomandat
repaus vocal. Am
servit pacientul cu
ceaiuri calde, am
aplicat comprese
calde in jurul
gatului. Am curatat
secretiile de la
nivelul urechii
drepte. Am
recomandat
Am umezit aerul
din incapere cu apa
alcoolizata. Am
invatat pacienta sa
expectoreze. Am
facut educatie
pentru sanatate,
explicandu-i
pacientului efectul
nociv al fumatului
si importanta

INTERVEN
TI I
La indicatia
DELEGATE

EVALUAR
E

Am recoltat sange
pentru efectuarea
unor analize de
laborator (VSH ,
H.L.G., glicemie,
uree). Am
administrat la
indicatia
medicului
tratamentul,
respectand doza,

12.03.2008
rezultatele
analizelor nu
prezinta
modificari fata
de valorile
normale.
Examenul
radiologic nu
evidentiaza
modificari

medicului am
administrat
medicatia:
Penicilina G 300
000 UI de 2ori
Perfuzie cu
glucoza 5%
500ml., i.v. in
PEV si ser
fiziologic 1flac.
Algocalmin
2tb./zi
Paracetamol
2tb./zi Solutie
otica cu boramid

12.03.2008 ora
16 In urma
interventiilor
autonome si
delegate
procesul
inflamator
local a
diminuat
treptat la fel si
otalgia.
13.03.2008
vocea si-a
revenit
complet.
Secretia
otica a
diminuat.

tuse seaca,
iritativa,
coriza,
tegumente si
mucoase
palide

11.03.2008

Hipetermie
cauzata de
procesul
infectios si
manifestata prin
febra,
tegumente calde
si umede.

circulatie in
limite fiziologice
in decurs de 3
zile.

Deshidratare .

Pacienta sa
prezinte
temperatura in
limite normale
in termen de 3
zile

104

renuntarii la
fumat. Am aplicat
tehnici de
favorizare a
circulatiei: masaj,
exercitii active. Am
insotit pacientul la
radiologie pentru
efectuarea unei
radioscopii cardiopulmonare.

si modul de
administrare:
Codeina
fosforica 1tb./zi
Sirop
expectorant
3lg/zi
Inhalatii cu ceai
de musetel,
uleiuri eterice.

Am observat si
masurat in
regiunea axilara
temperatura, am
notat valorile in
F.O. in fisa de
temperatura. Am
asigurat igiena
tegumentelor si cea
vestimentara,
oferind pacientului
lenjerie curata,
uscata la nevoie si
ajutandu-l sa-si
efectueze igiena
zilnica minima.
Am pregatit
materialele
necesare si
pacientul pentru
consult O.R.L.

La indicatia
medicului am
administrat
antipiretice:
Polidin f. III/zi
i.m. De
asemenea am
administrat in
continuare tot
tratamentul prescris

patologice.
13.03.2008
Pacientul si-a
reluat
respiratia
normala, mai
persista tusea.
14.03.200
8 tuse
seaca in
excese rare,
mai ales la
contact cu
fum, aer rece
In rma
interventiilor,
temperatura a
scazut
ajungand in
14.03.2008 la
valori
normale.
11.03.2008
-T=39,2gC
12.03.2008
-T=38,4g
C
13.03.2008
-T=37,5gC
14.03.2008
-T=36,5gC
La
internare
pecientul este

11.03.2008

Somn inadecvat
cantitativ si
calitativ
datorita starii
febrile, tusei si
anxietatii si
manifestat prin
somn agitat,
treziri frecvente

Oboseala.
Alterari si
tulburari de
comportament

Pacienta sa
prezinte somn
linistit,
odihnitor. Nr.
de ore de somn
corespunzatoar
e varstei. Sa
prezinte stare
de confort fizic
si psihic.

Alimentatie
inadecvata
calitativ si
cantitativ,
cauzata de
disfagie, tuse,
obstructie
laringiana,
manifestata prin
aport hidric si
alimentar redus,
slabiciune,
scadere
ponderala.

Scadere ponderala
severa cu pierderi
de minerale.
Deshidratare

Alterarea
mucoasei
laringelui
cauzata de
procesul
inflamator si

Alterarea grava a
integritatii
mucoasei
laringiene de catre
procesul
inflamator si

Pacienta sa
prezinte
toleranta
digestiva
normala si sa fie
alimentat
calitativ si
cantitativ
corespunzator
varstei. Am
adaugat la
fiecare grad de
temperatura
peste normal
13% din nr
total de calorii
necesare. In
perioada febrila
am administrat
Pacienta sa
prezinte
mucoasa
laringiana
umeda si
integra. Sa

105

Am asigurat
pacientului un
mediu ambiant
linistit, placut
odihnitor, cu
temperatura
optima. I-am
recomandat lecturi
placute, facile
inainte de culcare.
I-am oferit o cana
de
cald seara
Amlapte
asigurat
pacientului o
alimentatie
corespunzatoare,
tinand cont de
starea febrila si
modificarile
apetitului survenite
din cauza
secretiilor scurse in
stomac din nas.
Dupa restabilirea
tolerantei digestive
la indicatia
medicului hrana a
fost repartizata in 4
mese la 4ore
interval, timp
necesar pentru o
Am umezit aerul
din incapere. Am
facilitat modalitati
de comunicare nonverbala. Am aplicat

Am administrat
un sedativ
Diazepam f.l. i.m.

La indicatia
medicului am
administrat in
primele 12 ore
un regim
hidrolactat
compus din
lichide calde,
ceai,lapte si
compoturi.
Dupa calmarea
durerilor laringiene
si diminuarea febrei
am administrat
pacientului un
regim semisolid.
La externare
pacientul primeste
bine alimentatia
careefectuat
este acum
Am
inhalatii cu infuzie
de musetel,
antiseptice. Am
administrat
tratamentul

constante in
limite normale.
Odata cu
calmarea tusei
(12.03.2008), cu
diminuarea
febrei si
ameliorarea
starii generale,
somnul revine
la normal
12.03.2008
pacientul este
restabilit din
punct de vedere
al tolerantei
digestive,
scaderea
ponderala
inregistrata de
bolnav fiind mai
mica de 0.5kg.
(200g) fata de
greutatea la
internare

Dupa
efectuarea
tratamentului si
a interventiilor
autonome si
delegate,

19.02.2008

manifestata
prin disfonie,
jena dureroasa
la vorbire si
dureri sub
forma de
intepaturi la
nivelul
laringelui, in
Scaderea
capacitatii de
aparare a
organismului
datorita infectiei
si febrei,
aportului
alimentar redus
calitativ si
cantitativ.

de suprainfectii,
prin scaderea
rezistentei
organismului.

verbal
in
mod
satisfacator
in termen de
3zile

comprese calde in
jurul gatului. Am
administrat
bauturi calde.

Risc de
suprainfectii, prin
scaderea
rezistentei
organismului.

Pacienta sa fie
ferit de
complicatii
infectioase. Sa
nu prezinte
infectii
nosocomiale.

Am
supravegheat
bolnava atent si
am masurat
zilnic functiile
vitale si
vegetative,
comportamentul
pacientei, reactia
la tratamentul
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si
vestimentara, a

106

de medic
in
continua
re.

laringiana este
umeda integra,
asa cum se
observa la
examenul
O.R.L. de
control
efectuat de
medic. Disfonia
aPacienta
disparutnu a
prezentat
complicatii .
evolutia a fost
favorabila.
Obiectivele
stabilite si
interventiile sau dovedit a fi
corecte.

TRATAMENT
DENUMIRE

FORMA DE
PREZENTA
RE

GLUCOZA

Sol.inj.
20%,33% 40%,
sol.perf. 5%,
10%

POLIDIN
DIAZEPAM

Fiole 1 ml
Cpr.
2mg,
5mg,10m
g;
Cpr.200m
g Fiole a
10ml
Pungi de
250ml,
500ml,1000ml
continand
NaCl 0.9%
f.5ml/25m
g;
5ml/100m
Cp.
0.5g
Sup.su
Cpr.500mg.
fiole 1g/2 ml
sup

VITAMINA C200
SER FIZIOLOGIC

HHC
PARACETAMOL
ALGOCALMIN

ACTIUNI TII

Monozaharida
fisiologica, sursa
de energie, creste
volemia, combate
deshidratarea
Tranchilizant,
miorelaxant ,
anticonvulsiva
nt
Stimuleaza apetitul
si creste imunitatea
Refacerea
volumului
lichidian.
Combate
Antiinflamat
or Antisoc
Analgez
ic
antipire
Antialgic
Antiinflamat
or antipiretic

MOD DE
ADMINIS
T RARE

i.v
.
P
E
V
i.m.
p.
os
.
i.
p.os. i.v. sau
in PEV
In PEV

i.v. lent
Per.os
intrarec
tal
p
.
o
s

107

DOZA
ZILNICA
ADMINIST
R ATA

DOZA
ZILNIC
A
MAXIM
A

Variabil in
functie de caz .
Aici 250ml/zi

1l/zi (5%)
500ml/zi(10
%)

3fiole/zi
De 1-2ori/zi
i.m. / i.v. lent
2-20mg
repetabil dupa
3-4ore
3cpr/zi
1-2 fiole /zi i.v.
sau in PEV
500-1000 ml/zi
sau mai putin

3fiole/zi
0,5mg/kgc
la batrani

5-20mg/kg/doza
la nevoie
1cpr. De 3 ori/zi
sau mai putin

Se repeta
la nevoie
2g/zi

0.5g la nevoie

2g

OBSER
V ATII

2cpr de 4-5 ori/zi

i.v. maxim
1ml

GRAD DE DEPENDENTA 8. Nevoia de a respira = grd.1
9.

Nevoia de a bea si a manca = grd.1 10.Nevoia de a elimina = grd.l

11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2
TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

108

independent
dependent

EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 17.03.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare. Starea pacientului la externare:

109

RECOMANDARI LA EXTERNARE:
-

Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;

- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
-

Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;

-

Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.

-

Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict, evitand sa ajunga apa in

conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni;
-

Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu

Boramid 1pic. de 3ori/zi, ambele urechi.

110

CAPITOLUL III
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

111

ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OTITA
INJECTIA INTRAMUSCULARA

DEFINITIE

Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular
profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul
sciatic.

SCOP
PUNCTE DE REPER

Strict terapeutic.

PREGATIREA
MATERIALULUI
PREGATIREA
PACIENTULUI

TEHNICA

Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se cauta ca reper proeminentele
osoase, punctele Smirniv si Barkenly
tava medicala;
substanta medicamentoasa; - seringa si doua ace
sterile; tampon cu alcool.
se informeaza;
se recomanda sa relaxeze musculatura;
se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism sau sezand la pacientii dispneici;
- se dezbraca regiunea. spalarea mainilor;
se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa;
se schimba acul;
se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.

BIBLIOGRAFIE
112

1.

Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura Medicala

Almatea, Bucuresti 1997
2.

Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in

medicina”, Editura Timopur 1993
3.

Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National

1999
4.

Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a, Editura

ALL, Bucuresti 1993
5.

Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002

6.

Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti

1994
7.

Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”,

Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8.

Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti 2001
9.

Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”,

Cluj Napoca 1995

113