Pr.2(

Indici de
comparare
Poziţia economicageografică

Conditiile si
resursele naturale

Trasaturi comune

Deosebiri

1.Ambele tari sint state peninsulare,situate
pe continentul European.
2. Ambele tari fac parte din Organizatia
Natiunilor Unite (ONU) si Organizatia
Tratatului Atlanticuluide Nord (NATO)
3. Ambele tari au o amplasare fizicogeografica favorabila.
4.Pozitia geografica a abelor tari afavorizat
dezvoltarea pisciculturei

Norvegia este asezata in Europa Nordica
(peninsula Scandinava) între Oceanul Atlantic
(Marea Nordului), Oceanul Arctic (MareaBarents
şi Marea Norvegiei), FederaţiaRusă, Finlanda şi
Suedia. Capitala Norvegiei este oraşul
Oslo.Poziţia sa economico-geografică dispune de
avantaje datorită ieşirii salela ocean, pe unde trec
căi maritime de importanţă internaţională. De
asemenea,ieşirea la Marea Nordului îi asigură şi
accesul la bazele de materii prime şi
decombustibil care de aici. Vecinătatea cu
Federaţia Rusă îi oferă pieţe largi de desfacere a
producţiei exportate.
Italia este situata in Europa de Sud(peninsula
Italică).
Capitala Italiei este Roma.Ţara se învecinează cu
Franţa la nord-vest, Elveţia şi Austria la nordşi
Slovenia la nord-est. De asemeneaînconjoară două
state independente: SanMarino şi Vatican şi are şi
un teritoriu înconjurat de Elveţia
numită Campioned'Italia
. Ieşirea la Marea Mediterană asigură accesul ţării
la căi comerciale deimportanţă internaţională.
Italia are lahotarele sale unul dintre statele
înaltdezvoltate din Europa – Franţa

1. Ambele state dispun de un relief muntos
(Italia este străbătută de Munţii Apenini,dar
este mai ales asociată cu doi faimoşi
vulcani: acumadormitul Vezuviu în
apropriere de Napoli şi activul Etna în
Sicilia)Reţeaua de rîuri nu este densă, cele
mai important fiind rîul Pad cu afluenţii săi.
Alte râuricunoscute sunt Tibrul, Adige şi
Arno.
(Norvegia este o ţară muntoasă, străbătută
de Alpii Scandinavici, munţi vechi, în mare
parteerodaţi. Cele mai importante piscuri
sunt : Glittertind (2405 m), Snøhetta (2286
m), Rondane(2183 m), Gausta (1883 m),
Borge (1703 m). Norvegia nu are o reţea de
rîuri prea densă, principalele fiind :
Glomma, Otra, Lagen,Klar, Tana
2.Ambele tari dispun de resurse piscicole,
datorita faptului ca au iesire la mai multe
mari aleoceanului planetar.
3.Ambele tari nu dispun de o retea densa de
riuri

Italia clima este temperat maritimă în prima
jumătate a teritoriului pornind de lacontinent şi
subtropicală mediteraneeană în centrul şi sudul
pentinsulei.Rezervele de gaze naturale şi de petrol
sunt neînsemnate. De aceea petrolul este importat
din Orientul Mijlociu şi Libia şi prelucrat în
centre ca: Milazzo, Cremona,Ravenna, Porto
Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Ţara nu este bogată nici în celelalte resurse
minerale, cu excepţia sulfului, marmurei şia
zincului
Norvegia clima este temperată oceanică, relativ
blînd, influenţată de Curentul Golfului.Cantitatea
anuală de precipitaţii este de 800 mm, doar în
partea vestică a ţării ea fiind de 2000mm, din
cauza maselor de aer cu presiune atmosferocă
scăzută din Oceanul Atlantic.Majoritatea
porturilor nu îngheaţă iarna, dar multe regiuni au
cel puţin 3 luni cu zăpadă pe an. În nordul ţării,de
exemplu la Tromsø, soarele nu este vizibil între
noiembrie şi ianuarie.Principalele resurse
minerale intalnite in Norvegia sunt petrolul si
gazele naturaleintalnite in Marea
Nordulul.Norvegia dispune de bogate resurse de
subsol: minereuri de fier, cupru, zinc, plumb,
molibden şide un substanţial potenţial
hidroenergetic.

Populatia

Industria

1.Nataliatea-mai putin de 15 ‰
2.Mortaliatea-de la 5 pina la 10‰
3.Mortaliatea infantile-mai putin de
10‰
4.Structura populatiei pe sexe- in
ambele tari predominapopulatia
feminine.
5. Structura rasiala- rasa europoida
6.Structura etno-lingvistica- grupa
de limbi indo-europeana
7. Ambele state asigurarea cu
resurse umane de munca este
completata de bratele de munca
straine.
8. Gradul de urmabizare- 60%-80%.

Italia
Densitatea de 192,73 loc/km²
Numărul total de locuitori:
60,626,442
(locul 23 în lume)Italia este în general o
omogenitate lingvistică și religoasă. Grupurile
minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel
vorbitor de limba germană
și cel de limba slovenă.
Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale parțiale
sunt cele franceze,sarde, ladine, friuliene, toate
patrulimbi romanice. Romano-catolicismuleste de
departe cea mai mare religie din țară, deși
Biserica Catolică nu mai este oficial religie de
stat. Proporția de italieni care se identifica ca
romano-catolici este de 87,8%.
Bilantul natural- mai putin de 0
Norvegia
Densitatea de 12,9 loc./km²
Numărul total de locuitori:5.015.100 ( locul 117
în lume)Majoritatea norvegienilor sunt norvegieni
etnici. Populația sami se întâlnește în general în
zonele centrale
și de nord ale Norvegiei și Suediei.
O altă minoritate națională o reprezintă populația
kven, descendentă a poporului finlandez. Datorită
procesului de „norvegizare” multe familii de
origine samiși kven acum se autoidentifică cu
etnianorvegiană. În ultimii ani imigratia a influen
țot creșterea populației cu procente mai ridicate de
50 % dincreșterea totală
Bilantul natural- de la 0 pina la 3
Italia are o economie industrială diversificată, cu
unvenit pe cap de locuitor apropiat unor ţărica
Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalistă
rămânedivizată într-un nord industrial bine
dezvoltat, dominatde companii private şi un sud
agricultural, cu o rată aşomajului de 20%.(PIB =
$32,700 )
Siderurgia se dezvoltă în baza producţiei de
oţel şifontă. Italia ocupă locul 3 în Europa şi locul
9 pe glob.Centre ale productiei de otel se găsesc
situate înoraşele: Genova, Serto San Giovanni,
Milano, Torino,Marghera, Napoli,Taranto,
Piombio.
Industria constructoare de maşini este
puternică şidiversificată. Ea joacă un rol foarte
important îneconomia Italiei. În uzinele de la
Torino, Novara,Milano, Bolzano, Brescia,
Modena, Napoli se fabricăo gamă largă de
automobile, autobuze,motociclete,motorete,
scutere, biciclete etc. În Italia îşi au sediulfirmele
Ferrari, Fiat,produsele cărora sunt cunoscuteîn
întreaga lume.După producţia de automobile,

Agricultura

Italia ocupă locul 7 în lume.
Centrele cele mai importante de construcţii
navale sunt în porturile Genova, La Spezia,
Napoli, Palermo.
Centrele de construcţie a tractoarelor si a
maşiniloragricole
sunt îndeosebi în Lombardia si Piemont, dar şi în
Torino, Milano, Cremona si Verona.
Industria chimică este foarte variată, făcînduseremarcată prin cauciucul sintetic, anvelope, fire
sifibre sintetice, îngrăşăminte chimice, celuloză şi
hîrtie.Centrele sunt situate in: Torino, Milano,
Brescia, Novara, Roma.
Industria alimentară este răspîndită peste tot;
se poate spune că este ramura industrială cel mai
uniformrepartizată în teritoriu. Italia se remarcă
prin produselede patiserie, ulei de măsline, zahăr,
conserve de peşteşi vin.
Industria textilă se caracterizează prin
prelucrarealînii şi a mătăsii naturale.
Norvegia este o ţară cu o economie puternic
dezvoltată, bazată peindustrie diversificată, pe
servicii întransporturi şi comerţ. Cele mai
dezvoltate ramuri ale industriei sunt
electrometalurgia,care se bazează pe feroaliaje,
oţeluri, aluminiu,nichel, cupru. În ultimii ani
seremarcă o ascensiune în mai multedomenii.
Construcţia de maşini este o ramură în care
Norvegia excelează prin producţia de nave,
echipamenteşi utilaje electrotehnice,
maşiniunelte.De asemenea se dezvoltă şi
prelucrarea lemnului,fabricareahârtiei, industria
chimică (care produce îngrăşăminte azotoase,
carbid),industria textilă şide confecţii,
alimentară(produselactate, margarină, conserve de
carneşi de peşte). (PIB = $56.280)
Italia este unul dintei marii producatori europeni
de cereale si cel mai mare producator de legume
si fructe.Italienii recolteaza tomate,soia,lamai in
special porumb,griu,orez toate 3 fiind cultivate in
Cimp.Padului .Tara detine locul 3 in Europa la
prodctia de fructe,indeosebi de mere,pere si
nectarine si loc.6 la citrice,obtinute in Sicili.De
asemenea in Italia se produc vinuri de
calitate,podgoriile de vita de vie crescind pina la
poalile Alpinilor,loc 1 in lume la productia
vinurilor.Ea detine suprematia pe glob la
masline(2\5 pin prod.mond).In ceea ce privesti
crestirea animalelor se remarca cresterea
bovinelor,ovinelor,caprinilor.In ultimii ani se
importa tot mai mult produse de lactate. Totusi
agricultura are un randament ridicat datorita
eficietei programului de modernizare,au fost
reamenajate regiunile traditionale,iar cele mai
intinse supr. s-au transf.in regiuni de culturi
mediteraneene moderne.
Norvegia agricultura acestei se bazează
pecreşterea animalelor,deoarece doar 3,5% din
suprafaţa totală a ţării poate fi folosită pentru
agricultură. Terenurile arabile se găsesc doar înnumăr
mic pe cîmpiile din sud-estşi în
apropiereaoraşuluiTrondheim. În apropierea fiordurilor
sunt cultivateplante furajere. Principalele ramuri ale
agriculturii sunt:cresterea porcinelor si a bovinelor,
industria laptelui,exploatarea lemnului si productia de
ouă.

Participarea in
diviziunea
internatioala a
muncii

Concluzii

Aceste tari au o pozitie
favorabilă față
de pietele de desfacere,servind
ca piate de desfacere pentru
tarile vecine si nu numai.

Italia fiind o ţară înalt industrializată, cu o
economie dezvoltată, este un stat
bineîncadrat în diviziuneainternaţională a
muncii.Varietatea mare de produse îi permite
să exporte în aşa state caGermania, Franta,
SUA,Marea Britanie, Spania,Elvetia,
Belgia,Luxemburg, Olanda cîte3%. În ceea
ce priveşte importul, Italia plasează pe piaţa
sa internă produsele unor state ca Germania,
Franta, MareaBritanie, Olanda,
Belgia,Luxemburg, Spania,SUA cîte 4%.
Norvegia participăla
diviziuneainternaţională a muncii,stabilind
relaţii comercialecu Suedia, Marea
Britanie,Germania, Danemarca,S.U.A.,
Franţa, Olanda
Italia şi Norvegia au cunoscut o dezvoltare
economică diferită, dar şi cu unele
aspectecomune, cu toate că sunt situate în
regiuni foarte diferite ale continentului
european Italia în partea de sud şi Norvegia
în partea de nord) . Ambele state au ieşire la
mare şi prin aceasta – acces la căi comerciale
de importanţă internaţională, la bazinele de
materii prime decombustibili. Avîn ca vecini
state înal dezvoltate, acestea pot să exporteze
eficient producţia pe pieţele interne ale
acestora.Atît Italia, cît şi Norvegia dispun de
condiţii naturale avantajoase pentru
recoltarea unor culturi şi dezavantajoase
pentru altele. Ambele state dispun de un
relief muntos, de o reţea derîuri nu prea
densă. Iată de ce, clima şi teritoriile
deluroase ale Norvegiei fac
posibilăangajarea doar a unei părţi mici a
teritoriului în agricultură, aceasta bazîndu-se
mai mult pecreşterea animalelor. În Italia,
deşi relieful este muntos, creşterea plantelor
este binedezvoltată, iar creşterii animalelor i
se acordă o atenţie mai mică.Deşi au o
suprafaţă aproximativ egală, Italia are o
populaţie de cîteva ori mai mare decît
populaţia Norvegiei, numărul de locuitori pe
km² fiind de asemenea mult mai mare.Italia
şi a Norvegia au o industrie devoltată, însă
poziţia economico-geografică a Italiei îi
permite dezvoltarea unui număr mai mare şi
mai divers de ramuri industriale, reuşind
săocupe locuri de frunte în lume şi în Europa
la producţia de automobile, de oţel şi de
fontă şisă se remarce prin gama variată de
produse alimentare. Deşi a înregistrat
progrese îndomeniile electrometalurgiei,
ramurile industriale ale Norvegiei sunt încă
în curs dedezvoltare.Agricultura Italiei şi a
Norvegiei depinde de condiţii naturale.
Norvegia nu produce cantităţimari de
produse agricole deoarece are în
predispunere spre valorificare un teritoriu
agricolmult mai mic decît al Italiei. Italia
însă a reuşit să îşi facă cunoscut numele la
nivel mondial pentru producţia de măsline,
fructe, vinuri. În ambele teritorii se cresc

ovine, porcine şicaprine.Ambele ţări
participă la diviziunea internaţională a
muncii, însă cu un nivel diferit. Gamalargă
de produse ale Italiei îi permit să le
exporteze pe cele mai mari pieţe ale lumii, în
timpce numărul de produse exportate de
Norvegia este mult mai mic. Ambele state
importă produsele pe care nu le produc sau
care nu sunt suficiente pentru a asigura
necesităţile populaţiei.În definitiv, s-ar părea
că Italia este un stat mai bine dezvoltat decît
Norvegia, ce dispune deun număr mai mare
de resurse umane de muncă, este mai bine
industrializat şi duce relaţiieconomice mult
mai largi şi mai variate, însă totuşi Norvegia,
în raport cu nivelul dezvoltăriieconomice a
altor state (după indicatorul PIB), are cel mai
mare venit pe cap de locuitor dinlume, 64,3
mii$ a. 2005 atins datorită unei politici
economice mai mult sau mai puţin
protecţioniste şi dispunerii de materii prime
productiv valorificate, cum ar fi
prelucrarealemnului sau turismul bine
dezvoltat, cu atît mai mult că în ultimii ani,
unele ramuri aleeconomiei Norvegiene
înregistrează tot mai multe progrese, iar
produsele sale apar tot maimult pe piaţa
europeană.