of 38

Procesul de Nursing

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 6 | Comments: 0
91 views

nursing

Comments

Content


Procesul de nursing: definitie:
PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate adaptate fiecarui pacient ; un mod de a gandi
logic , care permite interventia constienta , planificata a ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului
PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient
PN este un sistem ciclic – asistenta are responsabilitatea fiecarei etape
I. ETAPELE PROCESULUI DE NURSING
a. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA
b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
c. planificarea ingrijirilor( obiective)
d. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor)
e. evaluarea
. CULEGEREA DATELOR
!olectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii
ingrijirilor de sanatate; asistentul cu studii superioare nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul
"etode #
aINTER!IUL
$%eprezinta dialogul, discutia, intre asistentul cu studii superioare si pacient / familie ;
$permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ;
$este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor
O"IECTI!ELE INTER!IULUI :
$&'(N)%)* +) N,&%"*( referitoare la starea bio$fiziologica, psi-ologica, socio$culturala si spirituala a
pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia
$nceperea %).*() ()%*P)/(!) intre asistent si pacient
$&bservarea N()%*!(/N P*!)N(/ ,*".)$ P*!)N(/ )!0P* +) 1*N*(*()
$&bservarea )2&./() pacientului in spital
$&ferirea de N,&%"*( pacientului referitoare la interventii, tratament, e3aminari, pentru al determina sa participe la
stabilirea obiectivelor , planificarea si efectuarea interventiilor
TIPURI DE INTER!IU #
Structurat # pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient )3# cum va numiti 4; !e ocupatie aveti4 !ati ani are
copilul 4
Se#istructurat # condus cu obiective si tinte precise. )3.# e3plicati$mi despre suferinta +$voastra/ copilului +$voastra
legata de oboseala
ETAPELE INTER!IULUI :
1.Inceperea interviului
$asistentul cu studii superioare se prezinta ( nume, functia , e3plica scopul interviului )
$pacientul/ parintii pacientului va fi asigurat de confidentialitatea interviului
2. Desfasurarea interviului
$ asistentul cu studii superioare pune intrebari desc-ise sau inc-ise ale caror raspunsuri vor profila pacientul
$ pe parcursul interviului asistentul cu studii superioare si pacientul devin pe rand emitator si receptor
$ este bine sa se semnaleze sfarsitul interviului ( 5 vom termina in 6 minute , va voi adresa inca 6 intrebari ...7)
3. Concluzia interviului
$ la sfarsitul interviului asistentul cu studii superioare va trage concluziile # 5 va multumesc pentru raspunsurile +$voastra,
*m inteles care sunt problemele +$voastra, %aspunsurile +$voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc 5 )
CONDITII PENTRU DES$ASURAREA INTER!IULUI
-Momentul # alegerea momentului propice pentru pacient #
$respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori
-Durata # asistentul cu studii superioare trebuie sa$si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului sa se e3prime
in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau numar de minute
Locul # asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de # intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul
( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )
Strategii de comunicarea eficace :
%LINISTEA
$*/1!/.(*%)* *()N(*
$*doptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau dezaprobare , respectand credintele si
valorile pacientului /familiei
%UTILI&AREA PARA$RA&ARII – in scopul validarii informatiilor date de pacient
%CLARI$ICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare
%RE&U'AREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea e3actitatii lor
$"entinerea CONTACTULUI !I&UAL – e3presie senina a fetei, surazatoare
$Pozitia corpului comoda desc-isa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al asculta si a$i usura suferinta
(. O"SER!ATIA este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati
intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate
)ste un proces selectiv care determina A !EDEA ceea ce A' IN!ATAT sa !EDE' si ceea ce ESTE DE !A&UT .
)ste directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; (rebuie sa fie continua si obiectiva
8
O(ser)atia cu*rinde #
o starea fizica, mentala, emotionala ,
o microclimatul,
o decelarea pericolelor actuale si potentiala din mediu
o factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului
ELE'ENTE DE E!ITAT:
- subiectivism
- judecati preconcepute
- superficialitate si rutina
- lipsa de concentrare si continuitate
Culegerea datelor #
informatii generale si caracteristici individuale
nume, varsta , se3, limba religie
gusturi personale # alimentatie, ritm de viata
dezvolatare fizica
dezvolatare psi-omotorie
antecedente medicale #
se apreciaza problemele anterioare si repercursiunile acestora asupra obiceiurilor si posibilitatilor de crestere si dezvolatare
spitalizari anterioare # reactii la spitalizari anterioare ( neliniste, frica, plans, agresivitate fizica si verbala ) , modul de
adaptare , efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior
sustinerea de care poate beneficia #
in ce masura familia poate vizita copilul ( sau doreste sa o faca )
modul in care familia participa la ingrijiri ( dorinta , implicare, refuz)
manifestari de dependenta ale afectiunii prezente ( semne , simptome )
sursele de informare sunt cel mai frecvent indirecte ( familie, anturaj, membrii ec-ipei de sanatate, dosarul medical anterior
si /sau actual ) , deoarece sursele directe ( copilul ) sunt mai putin relevante ( e3ceptie fiind datele obiective culese de
asistentii medicali cu studii superioare )
c. E+A'ENUL $I&IC )3aminarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un
proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing
(e-nici#
%INSPECTIA # e3aminarea vizuala utilizata pentru a aprecia culoarea tegumentelor, e3presiile faciale,scaunul, modificari
fizice sau comportamentale
%AUSCULTATIA # ascultarea sunetelor produse in organism .Poate fi efectuata direct ( cu urec-ea) sau indirect ( cu
stetoscopul) . *uscultatia include aprecierea frecventei, intensitatii si duratei sunetelor
%PALPAREA # e3aminarea prin sensibilitatea tactila ; se pot aprecia # temperatura , distensia vezicii urinare, pulsul
periferic
!ALIDAREA DATELOR # procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor obtinute . +atele pot fi
validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor. +aca pacientul este incapabil sa coopereze pentru
validare se poate apela la familie, membrii ec-ipei de sanatate

ORGANI&AREA DATELOR # reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea problemelor actuale si
potentiale .
,. CO'PONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING
8.Problema de dependenta a persoanei
9.!auza / etiologia problemei de dependenta
6. 1emne si simptome
P$ problema # un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate
din punct de vedere fiziologic, psi-ologic, socio$cultural si spiritual
(ermeni utilizati pentru enuntul problemei# alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate
)$ etiologia / cauza # cuprinde factorii cauzali
,actorii pot fi#
fizici# intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si e3trinseci ( imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv,
sonde )
psi-ologici# sentimente, emotii , an3ietate, stres,
sociali# interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare
cultural$spirituali# insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor
necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate
1 –semne de dependenta – semne si simptome observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii
( nu respecta regimul igieno$dietetic, nu comunica cu membrii ec-ipei de sanatate etc. )
+iagnosticul de nursing $definitie # o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate; o
judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea ingrijirilor
Problema determinata de cauza si manifestata prin semne si simptome
9
(ipuri de +N# actual, potentia si posibil
STA"ILIREA O"IECTI!ELOR – corespunzatoarelor problemelor de dependenta
.a o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza ;
asigurarea conditiilor de mediu favorabile
diminuarea intensitatii durerii
ec-ilibrarea -idrica si nutritionala
mentinerea temperaturii corpului in limite normale
asigurarea igienei personale a copilului
mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre
favorizarea comunicarii
asigurarea conditiilor de recreere
diminuarea gradului de neliniste , an3ietate
diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala
promovarea cresterii si dezvoltarii
prevenirea complicatiilor
indepartarea riscurilor de accidente
):)"P./ +) N()%*!(/N) a unor diagnostice de ingrijire #
 Modificarea potentiala a temperaturii corpului potentialul deficit in volumul lichidian
 Perturbarea cresterii si dezvoltarii copilului
 Hipertermia/ hipotermia ; termoreglare ineficienta ( a NN )
 Alterarea mucoasei bucale
 Potential pentru infectie
 Modificarea nutritionala :mai putindecat necesitatile corpului
 Modificarea nutritionala : potential pentru mai mult decat necesitatile corpului
 Afectarea integritatii pielii ;afectarea potentiala a integritatii pielii
ALEGEREA INTER!ENTIILOR ( cu rol propriu si delegat) corespunde urmatoarelor obiective #
ASIGURAREA CONDITIILOR DE 'EDIU :
microclimat adecvat # temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curata
mediu de securitate# indepartarea obiectelor taioase , protejarea prizelor, amplasarea patului la distanta de surse de caldura ,
asigurarea barelor laterale sau a plaselor la paturi
lenjerie de pat curate
SUPRA!EG-EREA COPILULUI :
masurarea si notarea valorilor functiilor vitale si vegetative
observarea starii generale
informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a copilului
participarea la e3aminarea medicala a copilului
recoltarea probelor biologice indicate de medic
diminuarea intensitatii durerii
asigurarea unor pozitii care sa nu accentueze durerea
administrarea antialgicelor prescrise
ec-ilibrarea -idrica si nutritionala
administrarea dietei prescrise – in functie de varsta ,
verificarea tipului de regim , a temperaturii alimentelor cand sunt servite
verificarea alimentelor provenite de la membrii familiei
supraveg-erea alimentatiei copiilor care se alimenteaza singuri
acordarea timpului necesar alimentatiei
supraveg-erea apetitului si a eventualelor manifestari aparute postprandial
mentinerea temperaturii corpului in limite normale
masurarea temperaturii corporeale ( in functie de varsta )
notarea valorilor gasite si informarea medicului
ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE A COPILULUI
)fectuarea toaletei partiale si generale a copilului mic
ndrumarea si supraveg-erea in cazul copiilor mari
*sigurarea materialelor necesare toaletei ( inclusiv lenjeria curata)
'ENTINEREA TEGU'ENTELOR SI $ANERELOR CURATE SI INTEGRE
&bservarea tegumentelor si fanerelor
*sigurarerea ingrijirilor corespunzatoare
nformarea medicului asupra eventualelor modificari
$A!ORI&AREA CO'UNICARII
*sigurarea unui program ritmic care sa confere siguranta si sa favorizeze comunicarea
*sigurarea unor mijloace de comunicare corespunzatoare varstei copilului
ncurajarea comunicarii cu alti copii din salon
*precierea comportamentului copilului
6
DI'INUAREA GRADULUI DE NELINISTE . AN+IETATE
*bordarea copilului cu calm, rabdare, blandete – corespunzator varstei
)3plicarea afectiunii pe intelesul lui pentru indepartarea fricii ( cand copilul este f. mic se implica un membru al familiei )
ASIGURAREA CONDITIILOR DE RECREERE
;ucarii corespunzatoare varstei
%eviste , carti, radio sau (2 ( daca nu este contraindicat) , casete cu desene animate , povesti, muzica
1tabilirea unui program de recreere
DI'INUAREA SAU INLATURAREA 'ANI$ESTARILOR DE DEPENDENTA LEGATE DE "OALA
)3plicarea te-nicilor de ingrijire pe intelesul copilului si lamurirea asupra necesitatii acestora ( atunci cand este posibil )
!opilul va fi lasat sa manevreze anumite aparate sau instrumente ( evitand desterilizarea acestora sau pericolul de ranire )
pentru a indeparta teama fata de acestea ( se lasa le utilizeze ca pe o jucarie )
)vitarea pe cat posibil a oricarei metode de constrangere
*dministrarea tratamentului prescris
APRECIEREA CO'PORTA'ENTULUI COPILULUI IN TI'PUL TE-NICII : !"#$#%A&#' "A()A% "A
$!#"A"%# $*P## #N +A"*N' &!$*MP!N+A% )A$A !+%! P*+#,#"
PRO'O!AREA CRESTERII SI DE&!OLTARII
RESPECTAREA ORELOR DE SO'N SI ODI-NA
APLICAREA A"ILITATILOR DO"ANDITE # mers, imbracat, dezbracat, alimentatie activa
PRE!ENIREA CO'PLICATIILOR
1upraveg-ere continua si ingrijiri adecvate starii generale a copilului nformarea medicului asupra eventualelor manifestari
nou aparute ( revizuirea conduitei terapeutice si implicit a planului de ingrijire
APLICAREA 'ASURILOR DE PRE!ENIRE A IN$ECTIILOR NOSOCO'IALE
!uratenie, izolare, dezinfectie, sterilizare, ec-ipament de protectie
nterzicverea vizitelor persoanelor straine
%espectarea circuitelor functionale
INDEPARTAREA RISCURILOR DE ACCIDENTE
nterzicerea lasarii medicamentelor la indemana copiilor
(rierea jucariilor
2erificarea temperaturii alimentelor, a apei de baut,
1upraveg-erea atenta
)ducatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu
C. APLICAREA INTER!ENTIILOR ( * N<%;%.&% )
in functie de obiectivele stabilite se aplica interventiile corespunzatoare
se noteaza te-nicile efectuate
se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale
necesita implicarea copilului , a ec-ipei de ingrijire, a familiei ( pentru eliminarea cauzei si atingerea scopului )
D. E!ALUAREA INGRI/IRILOR
1e evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit ( specific si individualizat)
1e inregistreaza observatia # a fost atins scopul ( in ce masura, cand, de cate ori, /zi, durata )
.a nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire , se reface planul de ingrijire ( reformuland obiectivele si
interventiile ) si se continua evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
1e mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale cu studii superioare
0.A"ILITATILE ASISTENTULUI DE A $ACILITA INTER!IUL
Co#unicare
$abilitatea de a pune intrebari adecvate (inc-ise sau desc-ise# narativ,descriptiv, de tip clarificare )
$abilitatea de a confirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul
observatiei sale
$abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( 2ad ca va preocupa mult greutatea
copilului +$v dar ati putea sa$ mi relatati mai amanuntit despre aspectul scaunului copilului +$voastra7)
$ abilitatea de a face o sinteza
$abilitatea de a asculta activ #
$repetarea ultimei parti din fraza pacientului
$e3tragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu$i astfel incat sa demonstreze ca
intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)
&besrvatia presupune si alte abilitati#
$abilitati intelectuale
$integratate senzoriala
$spirit de observatie
$continuitate
=
>.!restere si dezvoltare
 Rit#ul de su*ra)eg1ere al de2)oltarii 3(ilantul de la e4ternarea din #aternitate
&')!(2).) ):*"N*%.&% P)%&+!)
8. evaluarea cresterii somatice si a dezv. Neuro$spi-o$afective
9. depistarea intarzierilor de crestere, de dezvoltare, a deficientelor somatice, senzoriale, mentale, a imbolnavirilor.
6. depistarea riscului cresctu de imbolnavire
=. stabilirea conduitei igienico$dietetice, de ingrijire generale, in concordanta cu nevoile copilului, intr$o abordare
integrata, in vederea asigurarii unei dezv. 'une sau la nevoie a tratamentului si recuperarii necesare
RIT'UL DE SUPRA!EG-ERE PRIN E+A'ENELE DE "ILANT
$la e3ternarea din maternitate
$la 9 luni /= / ?/ @/ 89/ 8A luni / 9 ani/ 6/ = ani
Pentru cazurile cu risc crescut' ritmul va fi adaptat in functie de necesitate
$ACTORII DE RISC IN PERIOADA DE SUGAR
8. P%)"*(/%(*(), +1"*(/%(*()
9. N,)!( N)&N*(*.)
6. '&. <)N)(!)
=. "*.,&%"*( !&N<)N(*.)
>. (%*/"*(1" &'1()(%!*.
?. 1!&% *'<*% ,A
B. '&*.* ")"'%*N).&% 0*.N)
A. N!&"P*('.(*() %- 1*/ +) <%/P
@. "*.N/(%()
8C. %*0(1"
88. *N)")
89. N(*%!*%) P%)!&!)
86. P%&'.)") 1&!*.)
ELE'ENTE DE SCREENING
8. !/.)<)%)* +*().&% 1 ):*")N/. ,D! !&"P.)(
9. <%)/(*(), (*.) , P)%")(%/ !%*N*N
6. N+! #
ndice ponderal( greutate pentru varsta)
ndice nutritional( greutate pentru inaltime )
naltime pentru varsta
=. *P%)!)%)* +)D2&.(*% 1&"*(!) 1 N)/%&$P10!)
>. 1)"N) !.N!) +) %*0(1"( +/P* 2*%1(* +) 6 ./N)
?. 1)"N) !.N!) +) *N)")( "* *.)1 +/P* 2*%1(* +) ? ./N)
B. ()1(*%)* */D/./ 1 2*D/./
A. N "*()%N(*() # ()1() +) ,)N.!)(&N/%) 1 0P&(%&+)

).)")N() +) 1!%))NN<
SE !A INSISTA #
8. (/.'/%*% +) N/(%() /+)D2&.(*%)
9. (/.'/%*% ")(*'&.!)
6. "*.,&%"*( !&N<)N(*.)
=. (/.'/%*% <)N(&$/%N*%)
>. (/.'/%*% +) +)D2&.(*%) N)/%&$P10!*
?. +1,/N!( ,*".*.) 1*/ +)D*2*N(*;) 1&!*.)
"/ND*% &'.<*(&% # *N((/')%!/.&*1*, *N(0)P*((* ', *N($+,()%&$()(*N!$P)%(/11,
*N(P&.&").(!*, *N(%/;)&.!*
1,*(/% P)N(%/ P*%N(
*!&%+*%)* +) N<%;% <.&'*.) , %)1P)!(*%)* !&P././ !* P)%1&*N*
P%&"&2*%)* *.")N(*() .* 1*N 1 * +2)%1,!*% 1*N&<)N)
P%&,.*:* (/.'/%*%.&% +) N/(%() ( malnutritie, ra-itism, anemie -ipocroma , obezitate)
P%&,.*:* !*%) +)N(*%)
P%)D)N(*%)* N(%$/N 1)%2!/ +) 1*N*(*() .* !). "* "! 1)"N +) '&*.*
8. !/.)<)%)* +*().&% , &'1)%2*(*, ):*")N/. ,D! ,%)!&"*N+*%
!/.)<)%)* +*().&%
8. +*() ,*".*.)
9. P%&'.)") N ,*".)
>
6. *N()!)+)N() P)%1&N*.)
!/.)<)%)* +*().&%$ +*() ,*".*.) #"*"*/2*%1(* /1(/+/P%&,)1) *!(2(*()
1(*%) !2.*/*.")N(*(* N ("P/. 1*%!N /*.*P(*%/N,)!() 02,./)1,0)P*((*
P*(&.&<* N 1*%!N*/1/P.")N(*%)* *.")N(*() !/ ,e 1*/ 2it.+/!&N1/" +) (&:!)
1*%!N,N*1()%,*2&%(/% /<%/P 1*N</N,%- /(*(*. /2*%1(*/*!(2(*(),P%&,)1)/<%/P
1*N</N / %-/'&. !%&N!)
/!/.)<)%)* +*().&%=P%&'.)") N ,*".) #
!&N2/.1 ,)P.)P1) /'&. P10!)/1/%+(*() ("P/%)/+),)!() +) 2)+)%)
P*(&.&<) !*%+*!* N*N() +) =C *N/ !&P N1((/(&N*.D*(/+)!)1) 1/' 8 *N,N*1!/(
"&%(/P%)"*(/%/"*.,&%"*(,P*(&.&<) <)N)(!* /&'!)/% *.")N(*%) P*%(!/.*%)
*((/+N)* ,*".) ,*(* +) !&P. /
!/.)<)%)* +*().&%$#*N()!)+)N() P)%1&N*.)
%*N</. !&P././/2*%1(* <)1(*(&N*.* /.&!/. N*1()%,*11()N(* .* N*1()%)
(%*2*./,):P/.D)/"&+/. +) ),)!(/*%) * N*1()%/<%)/(*()* 1 ./N<")* .* N*1()%)
<%)/(*()* "N"* /*'<*%//!%D* <)N(*.*/"&")N(/. N()% *.*P(*%/2*!!N*%
()1(*% P)N(%/ +)P1(*%)* '&..&% ")(*'&.!)/+)P1(*%)* +) "*.,&%"*(
()%*P) N()N12* /!()% N)&N*(*./!*+)%)* '&N(/./ &"'.!*. /
.a preluarea nn se va tine seama in culegerea datelor si e3, fizic de faptulca la nastere copilul are deja un trecut de @ luni de
viata intra uterina. )l este o persoana in dezvolatare, fragila, dar care are o serie de e3periente si competente.
):# respectarea recomandarilor, alimentatia oferita, cresterea somatica, evolutia psi-o$motorie , aparitia dintilor, incidente,
accidente, boli)
$ ):*")N/. ,D! – urmareste culegerea de informatii asupra dezv si starii de sanatate a copilului constatate prin
observatie si e3, fizic complet (e3aminare completa a copilului dezbracat)
$se realizeaza in prezenta ambilor parinti (mai ales la prima vizita) sau cel putin al mamei
E+A'ENUL NN LA IESIREA DIN 'ATERNITATE
*1P)!(/. <)N)%*. , P&D(* P%),)%*(* +) !&P./ (&N/1,%),.):) *N*%0!)
()</")N() ( P*.&*%) ,!*N&D* !()%,)%/P(,P/%P/%* ,)!0"&D))
"/!&*1) ( +)P&D() *.') '/!*.),1)!%)( <)N(*.))
()1/( *+P&1 1/'!/(*N*($0)"*(&*"),)+)")
11()" &1()&$*%(!/.*%#
$ !*P# ,&N(*N).),1/(/%,'*.*N1/. &*1).&% !*P/./
$ !&.&*N* 2)%()'%*.*# ")NN<&!).,,&1* !&!!+)*N*
$ ")"'%)#)2)N(/*.) +),&%"*%,1)"N) +) ./D*() +) 1&.+
*P*%*( %)1P%*(&% # +1PN)),P&.PN)),P*%(!/.*%(*( *.) "/%"/%/./ 2)D!/.*%,%*./%
*P*%*( !*%+&$2*1!/.*%# P/.1/. .* *%()%).) ,)"/%*.),P*%(!/.*%(*( *.) D<&"&().&%
!*%+*!), 1/,./%
*P*%*( +<)1(2 #*1P)!(/. </%, ,*%N<)./, *. *'+&")N/./ , ,!*(,1P.N*
*P*%*( /%&$<)N(*.# P*.P*%)* %N!0.&%, +)P1(*%)* "*.,&%"*(.&% &%<*N).&%
<)N(*.) ):()%N) ,!%D* <)N(*.*,0+%&!).
&%<*N) +) 1"( #()1(*%) 2*D,1 */D, 1)1D*%)* 1(%*'1"/./, * N1(*<"/1/./
RECO'ANDARI
8.N<%;%) <)N)%*.* , <.&'*.*,1("/.*%)* P10&$*,)!(2*, *"'*N(* !&%)1P/ND*(&*%)
9.0%*N%)* ):!./12* .* 1*N ( N 1(/*( 1P)!*.) !/ "/.( +1!)N*"*N( –,&%"/.* +)
.*P() P)N(%/ 1/<*%) P*N* .* >$? ./N
6+2)%1,!*%)* 1*N*(&*1* * *.")N(*() ( .* >$? ./N)
=.&,)%%)* *.")N().&% '&<*() N ,)%
>.):P/N)%)* .* 1&*%) 1 *)% ,,*2&%D*%)* "1!*%.&% *!(2) ,1P&N(*N)
?.<"N*1(!* 1 "*1*; +) .* 2*%1(* +) 6 1*P(*"*N
B.'*) D.N! P*N* .* 8 *N ,*P& .* 6$= D.)
A.0+%&()%*P),"*1*;,<"N*1(!*
@.1/P.")N(*%)* *.")N(*() !/ 2(*"N* +6P)% &1 ( +&D) ,%*!(&N*() +) >CC$?CC //zi N
")+) P*N* .* 8A ./N *P& +&D) +) =CCC$>CCC ui N 1)D&N/. %)!)
8C.1/P.")N(*(* *.")N(*() !/ ,)% ( 8C$8> mg/D N ")+) N!)P*N+ !). "* (*%D/ .* >$?
./N P)N(%/ 1/<*%/. N&%"&P&N+)%*.
88.P%&,.*:* !*%) +)N(*%) !/ ,.&%/%* +) 1&+/ C,9> mg/D +) .* 9C6 1*P(*"*N P*N* .* 6
*N , !&N(N/N+ P*N* .* 89$86 *N !/ +&D) *+*P(*()
89.N()%D!)%)* ,/"*(/./ N P%)*;"* !&P././
86.)2(*%)* 2*%*(.&% "*% +) ()"P)%*(/%* (()"P)%*(/%* !*")%)[email protected]$9C grade !
8=.)2(*%)* D&N).&% *<.&")%*() , * !&N(*!(/./ !/ '&.N*2
8>.<%.*;) +) 1</%*N(* .* 1!*% ,,)%)1(%), '.&!*%)* P%D).&%,*.)<)%)* ;/!*%.&%
8?.+)P&D(*%)* N .&! 1</% (N*!!)1'. !&P././ ) * ")+!*")N().&% 1 1/'1(*N().&%
!0"!)
*N(%&P&")(%)
"*1/%*%)* <%)/(*(
?
$ cu ajutorul unui cantar de sugari sau cantar pentru adulti ;cantaru va fi verificat periodic si readus la C la fiecare masurare
"*1/%*%)* (*.)= $ pana la varsta de 9=$6? luni cu ajutorul pediometrului
$ dupa varsta de 9$6 ani se foloseste taliometru
'ASURAREA PERI'ETRULUI CRANIAN
$banda metrica supla , ine3tensibila ,preferabil standardizata ;se va masura perimetru ma3im #banda va fi palasata pe
proieminentele parietale, frontale ,si pe protuberanta occipitala ;citirea se va face in zona temporo$parietale la intalnirea
gradatiei C cu cea ma3ima
!/.&*%).) +) !%)1()%)
Parametrii antropometrici ai fiecarui copil se compara cu datele inscrise in culoarele de crestere ale unei populatii de
referinata
*ceste culoare sunt colectate si prelucrate de N!01 ( !entrul National de 1tatistici in 1anatate ) ;
sunt acceptate din [email protected]@ ca standarde internationale
%eprezinta repere pentru aprecierea cresterii copilului indiferent de provenienta copilului –geografica,economica,sociala
N+! *N(%&P&")(%!
INDICE PONDERAL –greutatea pentru varsta( </2)
$ Nu diferentiaza forma acuta de malnutritie protein$calorica cronica
$ Nu diferentiaza daca un copil este emaciat sau ami scund
$ 1caderea sub [email protected] este sugestiva pentru "P! #
<radul $C,[email protected]$C,B?
<radul – C,B>$C,?8
<radul $ E C,?C
N+! *N(%&P&")(%!
INDICELE NUTRITIONAL3IN –greutatea corespunzatoare taliei ( greutatea reala/greutatea ideala
!lasificarea "P! dupa N #
<radul $ @C$A8F
<radul $ AC$B8F
<radul $ EBCF
N+! *N(%&P&")(%!
INDICE STATURAL 5Talie corespunzatoare varstei ((/2) –talia copilului /talia ideala pentru varsta
n functie de indicele statural "P! #
<radul [email protected]>[email protected]
<radul $ @C$A?F
<radul $ A>F
N+! *N(%&P&")(%!
PERI'ETRU CRANIAN
( valoarea #(alia/9$8C cm)
!%!/",)%N(* ")+) * '%*(/./ –mai mica de 89,> cm la un copil de peste 9 ani este semnul unei malnutritii
*P%)!)%)* +)D2&.(*% N)/%&$P10!) * !&P././
(ulburarile de dezvoltare care pot fi puse in evidenta prin e3aminarea copilului sunt#
8. +ereglari ale cresterii
9. +ereglari ale maturizarii
6. +ereglari ale socializarii
=. +eficiente care se pot transforma in -andicap
1e folosesc tabele ale dezvoltarii psi-o$motorii
*P%)!)%)* +)D2&.(*% N)/%&$P10!) * !&P././
Diagnosticul de de2)oltare *si1o#otorie se reali2ea2a *rin :
)3amenul fizic
&bservarea minutioasa a comportamentului
nteractiunea cu membrii familiei si relatiile de atasament stabiliet , a mediului familial
%elationarea copilului ca raspuns la nevoile de ingrijire, -ranire si emotional afective
*P%)!)%)* +)D2&.(*% N)/%&$P10!) * !&P././
()1(/. +)N2)% ( dezvoltarea copilului se apreciaza pe baza principalelor comportamente #
8. "otricitatea grosiera ( postura locomotie)
9. "otricitatea fin adaptativa ( coordonarea miscarilor)
6. .imbajul
=. !omportamentul social adaptativ
*P%)!)%)* +)D2&.(*% N)/%&$P10!) * !&P././
()1(/. +)N2)%
Partea -asurata a fiecarui dreptung-i indica varsta la care majoritatea copiilor au ac-izitia marcata pe dreptung-i
ntregul dreptung-i arata limitele de varsta intre care se situeaza normalitatea
+evierea la dreapta –intarziere in dobandirea elementelor de dezvoltare; nevoia de consultare a specialistului ;e3presia
debutului unei dizabilitati
*P*%(* +N(.&% $dentitia temporara-2
- dentitia definitiva -32
B
*P*%(* +N(.&% $dentitia temporara-2
- dentitia definitiva -32
):*"N*%)* 1,)%) &%.
1e efectueaza ajutat de parinte
O"IECTI!E :
$ "alformatii
$ ,ocare cronice de infectie
$ (ulburari ale functiei auditive
8. Gfacies adenoidian7#respiratie orala, obstructie nazala, micrognatie relativa, voce nazonata
9. .a nivelul nasului # imperforatia coanala a sugarului – plasam apasatorul de limba sub narile sugarului si urmarim
aburirea acestuia
6. &rofaringe # aspect amigdale, starea dintilor , lueta bifida
=. /rec-e # aspectul pavilionului , secretii seroase sau purulente
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
&rice deficienta auditiva deranjeaza perceptia sunetelor din mediu inconjurator ;aceasta se manifesta prin tulburarea
perceptiei cuvintelor
.a varsta aparitiei limbajului vorbit ,defectul de auz va antrena o intarziere a aparitiei si dezvoltarii vorbirii
& vorbire corecta si aparitia vorbirii corespunzatoare indica in general o functie auditiva normala
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
TESTELE DE ORIENTARE – urmarirea reactiilor copilului la stimuli sonori
(estarea se poate practica si la NN urmarindu$se reactiile refle3e ca raspuns la stimuli sonori necaracteristici de o
intensitate de ?C$BCd' ( fluer, clopotel )
)3aminarea impune liniste , eliminarea reactiilor e3traauditive , lumina favorabila si rabdare din partea e3aminatorului
( acesta va fi in afara campului vizual al copilului )
1e alege un moment favorabil –apro3imativ 6C minute inainte de supt sau imediat dupa acesta , la limita de adormire
;raspunsul net ,fara ec-ivoc nu impune repetarea probei
%*1P/N1/%.) 1/<*%/./ #
8. %efle3 "&%&
9. %efle3e de orientare –intoarce capul spre sunet
6. %efle3 co-leo$palpebral –contractia scurta a pleoapelor
=. %efle3e motorii localizate – la membre –
>. <rimase , contractii parcelere ale fetei , agitatie, plans, tresariri, raspunsuri neurologice globale
6 APARITIA RAPIDA A RASPUNSULUI
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
SE'NE CE POT SUGERA SURDITATEA
7.PANA LA 0 LUNI :
$ ,oarte putine semne
$ Parintii pot observa ca sugarul este prea linistit , nu reactioneaza la zgomote , in timp ce are raspunsuri vii la
vibratii sau la atingere
$ TEST DE ORIENTARE # se folosesc jucarii sonore care sa acopere o gama larga de frecvente # clopotei,
zornaitori, morisca, cutii muzicale ) . 1e atrage atentia copilului sa priveasca inainte si se produc sunete cu diverse
jucarii din trusa ;e important ca sugarul sa nu vada jucariile
REACTIA TIPICA ESTE 'ISCAREA CAPULUI IN DIRECTIA SUNETULUI 8UNEORI REACTIA ESTE
DISCRETA 5
SI'PLA ORIENTARE A OC-ILOR SPRE SURSA DE SUNET
Nu *er#ite de*istarea surditatii unilaterale
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
9. !ARSTA DE : LUNI
+upa primele ? luni copilul incepe sa pronunte silabe ;daca la varsta de @ luni el nu emite sunete acute sau melodioase se
poate suspecta surditatea
TEST DE ORIENTARE
,olosirea trusei de jucarii sonore
!-emarea copilului pe nume , intai in soapta apoi cu voce tare
Producerea de zgomote ( trantitul unei usi , fluierat , clinc-etul c-eilor
1e urmareste si se noteaza reactia
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
,.DUPA !ARSTA DE 9 ANI
&rice intarziere de limbaj trebuie sa atraga atentia unei tulburari auditive
TEST DE ORIENTARE
$1e poate incepe testarea fiecarei urec-i
$ 1e asurzeste urec-ea care nu se testeaza apasand cu aratatorul pe tragus
$ !opilul este c-emat pe nume , intai in soapta , la nevoie cu voce tare
$ se cere sa arate o imagine dintre cele care ii sunt puse in fata ( telefon, masinuta, floare etc) sau diverse parti ale
corpului
A
3 atentie la co*ii (iling)i6
$ A(senta ras*unsului nu este sinoni#a cu 1i*oacu2ia 8co*ilul *oate fi in1i(at sau inca*atanat
):*"N*%)* ,/N!() */+(2)
0. DE LA !ARSTA DE ,%0 ANI
TEST DE ORIENTARE
1e poate folosi testul diapazonului sau audiometru de depistare
+iapazonul permite compararea auzului copilului cu cel al e3aminatorului
1e plaseaza diapazonul alternativ la urec-ea copilului si a adultului pana copilul aude
!u diapazoane de diferite frecvente –diagnostic orientativ
*udiometru simplificat – copilul la aceasta varsta accepta purtarea castii ;astfel se poate testa fiecare urec-e ;copilul face
semn aratand cu ce urec-e a auzit sunetul
DUPA TESTARILE ORIENTATI!E . ORICE RE&ULTAT NEGATI! SAU NECONCLUDENT !A
DETER'INA TRI'ITEREA COPILULUI LA 'EDIC
DIAGNOSTICUL DE$ICIENTEI AUDITI!E STA"ILIT INAINTEA !ARSTEI DE 7 AN $A!ORI&EA&A
EDUCAREA $ONOAUDIOLOGICA PRECOCE
DEPISTAREA TUL"URARILOR !I&UALE
7;< DIN COPII AU PRO"LE'E !I&UALE
E!ALUAREA $UNCTIEI !I&UALE LA $IECARE E+A'INARE
$UNCTIA !I&UALA SE DE&!OLTA DE LA NASTERE PANA LA !ARSTA DE , LUNI . IAR !EDEREA
STEREOSCOPICA APARE IN /URUL !ARSTEI DE ; ANI
STRA"IS'UL APARE IN /URUL !ARSTEI DE 7% 9 ANI . POATE ANTRENA A'"LIOPIA
COPII CU RISC :
8. !&P +N ,*". !/ 1(%*'1" 1*/ !/ &!0).*% +N !&P.*%) 1*/ !/ & *.(* P*(&.&<)
&!/.*%*
9. !&P P%)"*(/%
6. !&P !/ P*(&.&<) N)&N*(*.*
=. !&P !*%) */ N)!)1(*( &:<)N&()%*P) P%)./N<(* N P)%&*+* N)&N*(*.*
+)P1(*%)*
(/.'/%*%.&% 2D/*.)
TOTI PRE'ATURII CU RISC 3 GN=7;>>g . !G=,9 sa*t !OR $I TRI'ISI LA 'EDICUL O$TAL'OLOG
PENTRU SCREENING A RETINOPATIEI PRE'ATURULUI 3 incidenta ?>%@><%fi(ro*la2ie retrolenta
Aceasta re*re2inta ulti#ul stadiu e)oluti) al RP . stadiul ; 5de2li*ire totala de retina. adica *ierderea )ederii
+)P1(*%)* (/.'/%*%.&% 2D/*.)
%epere ale dezvoltarii functiei vizuale
7. LA NASTERE
1ensibilitatea NN la stimulii luminosi se constata prin #
%),.):/. ,&(&"&(&%
%),.):/. +) !.P%) .* ./"N* 1*/ N!0+)%)* &!0.&% .* ./"N* P/()%N!*
%),.):/. +) * P%2 ./"N* +1!%)(*
+)P1(*%)* (/.'/%*%.&% 2D/*.)
%epere ale dezvoltarii functiei vizuale
9. PRI'A LUNA DE !IATA
%efle3ul de fi3are a privirii ca raspuns la un stimul luminos
,.LA 7%9 LUNI
%efle3ul de urmarire cu privirea a unui obiect care se misca
0. LA 9%, LUNI
&c-ii se indreapta conjugat spre obiectul privit (refle3 de fuziune)
;.LA 0%; LUNI
%efle3ul de convergentaeste prezent constant
!oordonare intre privire si apucarea unui obiect se consolideaza
$ RE$LE+UL DE $I+ARE .UR'ARIRE SI CON!ERGENTA SUNT LA "A&A !EDERII
"INOCULARE 8 SE DE&!OLTA IN PRI'ELE A LUNI
$ !EDEREA IN PRO$UN&I'E APARE LA A LUNI
$ !EDEREA STEREOSCOPICA SE 'ATURI&EA&A PANA LA A ANI
+)P1(*%)* (/.'/%*%.&% 2D/*.)
STRA"IS'UL
(/.'/%*%) &')!(2* * *:).&% 2D/*.) N1&((* +) (/.'/%*% *.) 2)+)% 'N&!/.*%)
=$>F +N !&P
P&*() , #
$ !&N2)%<)N(
$ +2)%<)N(
$ 2)%(!*.
 ,%)!2)N(* "*:"* +) *P*%() 9$? ./N
 %*%)&% !&N<)N(*.
 >CF *P*% N*N() +) 8 *N
@
 6>F N(%) 8 1 9 *N
 8CF N(%) 9$6 *N
 >F +/P* 6 *N
DEPISTAREA STRA"IS'ULUI
8. &bservarea reflectarii luminii pe cornee#
$ %eflectarea pupilara centrala dovedeste absenta strabismului
$ %eflectarea deviata este semn de strabism
9. &bservarea triung-irilor sclerale –in prezenta strabismului se observa asimetria triung-iurilor sclerale
6. (estul ecranului # se acopera pe rand fiecare oc-i cand copilul fi3eaza cu privirea un obiect din fata lui ;se urmareste
miscarea oc-iului liber #
$ *bsenta deplasarii –lipsa strabismului
$ "iscarea oc-iului pentru a fi3a ( a vedea) –strabism
!/ !*( 1(%*'1"/. )1() "* P%)!&!) !/ *(*( !%)1() %1!/. +) *"'.&P.) ,N .P1*
(%*(*")N(/./
A'"LIOPIA $este acuitatea vizuala scazuta , indiferent de cauza , neimbunatatita printr$o corectie optica adecvata
DEPISTARE #
8. TESTUL OCLU&IEI #copilul se apara cand ii este acoperit un oc-i
9. TESTUL ECRANULUI ALTERNATI! oc-iul strabic ambliop nu poate sa fi3eze un obiect
$ !opii mici 9 ani$ etapa preverbala – Gmetoda vederii preferentiale7$cartoane (aller
$ !opii H9$6 ani –tabel cu desene
ESTE I'PORTANT CA $A'ILIA SA STIE CA !INDECAREA A'"IOPLIEI NU SE !A 'ENTINE $ARA UN
TRATA'ENT DE CONSOLIDARE CARE TRE"UIE CONTINUAT PANA LA !ARSTA DE 79 ANI
SE'NE OCULARE CARE I'PUN CONSULTAREA O$TAL'OLOGULUI
7. INAINTE DE A LUNI
ntarzierea in maturarea functiei vizuale – intarzierea primelor refle3e vizuale
Prezenta strabismului /nistagmusului
*nomalii observabile de *"1#
$ ,ante palpebrale # asimetrie,inegalitate
$ Pleoapele# ptoza, angiom,entropion( deviere ianauntru) ,ectropion( deviere in afara) , spasm palpebral
$ <lobii oculari#microftalmie, e3oftalmie ,buftalmie , enoftalmie
$ !onjunctivele # lacrimare, inrosire
$ !aile lacrimale # secretii purulente la presiunea pe sacul lacrimal, -iperemia punctelor lacrimale ( imperforatie de
canal lacrimo$nazal)
$ !orneea # megalocornee( peste 8C$89mm) , opacitati , tulburari ale transparentei, leucom
$ &!0 "*% , ,%/"&1 , !/ ")<*.&!&%N)) , ,&(&,&') 1 .*!%"*%) P&( , ):P%)1*
/N/ <.*/!&" !&N<)N(*.
$ risul – lipsa acestuia( aniridie) se poate asocia cu glaucom sau cu malformatii ale altor organe
$ Pupilele# midriaza unilaterala, leucocorie ( pupila alba) poate fi semn de cataracta , decolare de retina sau tulburare
de corp vitros , culoare alb$gri$uveita purulenta , gliom, retinoblastom
$ *nomalii ale comportamentului vizual # lipsa de interes pentru stimuli vizuali , absenta refle3ului de aparare
+e la ? ./N .* 9$6 *N #
8. &rice strabism observat dupa varsta de = luni este patologic
9. (orticolisul poate fi de origine oculara din cauza paraliziei oculomotorii sau nistagmusului ( pozitie de
compensare)
6. "odificari ale comportamentului copilului #
$ impiedicarea, cazaturile frecvente, nesiguranta in mers mai ales pe scari
$ Privitul printre gene , ticuri, strambaturi, $vicii de refractie
$ nc-iderea unui oc-i la lumina puternica –strabismdivergent intermitent
$ ,otofobia
DUPA !ARSTA DE 9.;%, ANI $acuitatea vizuala poate fi masurata
DUPA !ARSTA DE ,%0 ANI
$ 1e adauga simptome semnalate de copil
$ ntepaturi in oc-i, senzatie de arsura
$ ,otofobie
$ +ificultate de a vedea departe ( miopie, astigmatism,nistagmus)
$ +ificultatea de a vedea aproape ( -ipermetropie , strabism)
$ 2edere dubla –paralizie oculomotorie sau starbism recent
$ !efalee$ -ipermetropia lenta , convergenta insuficientIa
!ACCINARILE
PRO$ILA+IA ENCE$ALOPATIEI DETER'INATA DE UNELE "OLI 'ETA"OLICE
+),!( +) ")(*'&.D*%) * *"N&*!+/./ ,)N.*.*NN* , !/ *!/"/.*%) ):!)12* N
1*N<) ;(%*N1"()%) <)N)(!* */(&1&"*. %)!)12*
N)(%*(*(* '&*.* )1() ,. <%*2* N2*.+*N(* !/ "P.!*( 1&!*.) "P&%(*N*() ( JE6C ,
!&N2/.1 )
PRO$ILA+IA ENCE$ALOPATIEI cau2ate de $ENILCETONURIE
8C
PRINCIPIUL SCREENINGULUI
+ozarea fenilalaninei prin metoda in-ibitiei bacteriologioce
%ecoltarea se face in maternitate in a 6$B$a zi de viata ;se preleveaza o picatura de sange pe -artie de filtru speciala
%ecoltarile sub forma de picaturi de sange uscat sunt trimise saptamanal la laboratorul de referinta
NN suspectati sunt cautati in teritoriu si c-emati pentru confirmare
TRATA'ENT :
.uarea in evidenta a copilului
'olnavii confirmati sunt internati si se initiaza tratamentul sub controlul fenilalaninemiei ;pentru tratamentul dietetic este
utilizat un -idrolizat proteic fara fenilalanina ; eventual formula pentru sugari
1e supraveg-eaza nivelul felilalaninei raportat la dieta
*portul e3ogen de fenilalanina se limiteaza la 6CCmg.zi
+ieta strict supraveg-eata se asigura pana la varsta de 8A$9C ani si se reia in timpul sarcinii
ngrijirea pacientului se face de ec-ipe multidisciplinare
PRO$ILA+IA ENCE$ALOPATIEI cau2ate de -IPERTIROIDIS'UL CONGENITAL
PER'ITE PRE!ENIREA APARITIEI CONSECINTELOR PATOLOGICE SI RECUPERAREA COPIILOR
A$ECTATI
-IPOTIROIDIS'UL CONGENITAL )1() !)* "* ,%)!2)N(* (/.'/%*%) )N+&!%N* .* !&P. – 8
!*D .* 6CCC$ACCC NN , N ,/N!() +) D&N*
N)+)P1(*%) 1 .P1* (%*(*")N(/./ !&N+/! .* *P*%(* '&. !/ (*'.&/ <%*2 1
N2*.+*N( – ":)+)", !%)(N1"
PRO$ILA+IA ENCE$ALOPATIEI cau2ate de -IPERTIROIDIS'UL CONGENITAL
CAU&E :
8. @CF$malformatii tiroidiene
9. 8CF tulburari de sinteza a -ormanilor ( deficit de captare a iodului etc)
6. 1ubstante gusogene primite de mama in timpul sarcinii ( iod radioactiv, antitiroidiene)
=. *nomalii e3tratiroidiene
>. *nticorpi antitiroidieni
PRINCIPUIL : %+&D*%)* (10 +N(%$& P!*(/%* +) 1*N<) %)!&.*(*( +/P* * 6$a D +) 2*(*
"P%"*(* P) & 0*%() +) ,.(%/
DISPENSARI&ARE SI TRATA'ENT
8. !&N(%&. *()N( *. !%)1()% 1 +)D2&.(*% 1&"*(!) 1 N)/%&P10!)
9. !&N(%&. P*%*!.N! ( +&D*%) (10, (=, (%&:N* ) './N*% P*N* .* ? ./N , (%")1(%*.
P*N* .* = *N , 1)")1(%*. +/P* *!))*
6. (%*(*")N( 1/'1((/(2 !/ 0&%"*& (%&+*N
!%)(N1" .* 2*%1(* *+/.(*
88
A.Infectiile tractului urinar 5 factori de risc ai infectiei 5 cele 70 ne)oi
!auze si factori de risc
 CAU&E
 nfectia ascendenta secundara# manevrelor instrumentale vezicale ,iritatiei perineale, contaminarii bacteriene,
activitatii se3uale
 )vacuarea disfunctionala a vezicii
 *nomalii ale tractului urinar # reflu3 vezico$ureteral , vezica neurogena, obstructie uretrala
!auze si factori de risc
 $ACTORI DE RISC
 Se4B)arsta # baietii prezinta risc crescut de (/ in primul an de viata ; fetele inainte de varsta sacolara si
adolescenta
 Pre2enta circu#ci2iei # baietii la care nu s$a efectuat circumcizie prezinta de 8C ori mai mare risc de (/
 Rasa # caucazienii au risc mai mare de (/
 Tract urinar anor#al # copii cu reflu3 vezico$ureteral sau obstructie
 Disfunctii de e)acuare a )e2icii
"*N,)1(*% +) +)P)N+)N(* N (/ G ;&*1* G#
• +1/%)
• P&.*K/%)
• ()N)1") 2)D!*.)
• +/%)%) 1/P%*P/'*N*
"*N,)1(*% +) +)P)N+)N(* N (/ G N*.(* G#
• *N&%):)
• ,)'%*
• ,%1&N
• +/%)% .&"'*%)
• +1/%), P&.*K/%), N!(/%)
P%&'.)") *.) !&P././ !/ (/ 7;&*1*7
• *.()%*%)* )."N*% /%N*%) !*N((*(2 1 !*.(*(2 ( inflamatia vezicii urinare sau uretrei)
• ,)'%* –.)<*(* +) N,)!()
• +1!&N,&%( ( durere, disurie)
• P&()N(*. +) !&"P.!*( ( riscul e3tinderii infectiei )
• P&()N(*. +) %)!+2*
P%&'.)").) !&P././ !/ (/ GN*.(*7#
• )."N*%) /%N*%* N*+)!2*(* !*N((*(2 1 !*.(*(2
• *.()%*%)* P)%,/D) (1/.*%) .* N2). %)N*. ( atingerea interstitiului renal )
• ,)'%* –.)<*(* +) N,)!()
• +isconfort ( durere, disurie )
• P&()N(*. +) +),!( +) 2&./" .!0+*N ( (%*N1P%*(, ,)'%* , 2*%1*(/%)
• P&()N(*. +) *.()%*%) * N/(%() P%N +),!(
• %1! +) !&"P.!*(
PLAN DE NURSING $ $E"RA LEGATA DE IN$ECTIE . POSI"ILITATEA RECIDI!EI
O"IECTI!E INTER!ENTII E!ALUARE
89
+)N(,!*%)*
<)%")N/./ !*/D*. 1
!&"'*()%)* N,)!()
8.*+"N1(%*%)* +) .!0+)
9.*+"N1(%*%)* (%*(*")N(/./
")+!*")N(&1 P%)1!%1 +) ")+!
6.%)!&.(*%)* /%N P)N(%/ ):*")N) +)
.*'&%*(&%
=.)+/!*(* P*%N().//P*!)N(/./ P)N(%/
P%)2)N%)* %)!+)2)#(%*(*")N(/.
*,)!(/N.&% , .)N;)%) !/%*(* , <)N* ,
0+%*(*%) !&%)1P/ND*(&*%)
PLAN DE NURSING $ ELI'INARE URINARA INADEC!ATA CANTITATI! SI CALITATI!
O"IECTI!E INTER!ENTII
E!ALUARE E!ALUARE
PACIENT EC-ILI"RAT
-IDRO%ELECTROLITIC
SI ACIDO"A&IC
8.'.*N( 0+%! ( "*1/%*N+ N<)1(* 1
):!%)(* )
9.!*N(*%" D.N! copilul
6.!&%)!()*D* +)D)!0.'%/. 0+%! ( 0+%*(*%) )
=.!&%)!()*D* +)D)!0.'%/. *!+&$'*D! N
,/N!() +) %)D)%2* *.!*.N* .* N+!*(*
")+!/./
LL.
O"IECTI!E INTER!ENTII
E!ALUARE
PACIENTUL SA NU
PRE&INTE
CO'PLICATII 3
URINARE.
RESPIRATORII.
GENERALE
8.%)!&.()*D* /%N* P)N(%/ ):*")N) !0"!) 1
'*!()%&.&<!)
9.*+"N1(%)*D* ")+!*(* !&N,&%"
*N('&<%*") .* N+!*(* ")+!/./
6.*1</%* <)N* !&%P&%)*.* %</%&*1*
=.1!0"'* .)N;)%* +) P*( 1 !&%P
>.)+/!*%)* !&P.&% "! *1/P%* <)N)
!&%)!() * %)</N
LL.
PLAN DE NURSING% DURERE
O"IECTI!E INTER!ENTII
E!ALUARE
CO'"ATEREA
DURERII
8.*1</%*%)* %)P*&1/./ .* P*(
9.*1</%*%)* *P&%( .!0+) *+)!2*(
6.*+"N1(%*%)* (%*(*")N(/./ ")+!*")N(&1
=.P%)<*(%)* P)N(%/ ):P.&%*%)*
!&"P.)")N(*%*
L..
PLAN DE NURSING $ I'PLICATIILE ITU ASUPRA !IETII PACIENTULUI SI BSAU PARINTELUI
O"IECTI!E INTER!ENTII E!ALUARE
86
PACIENTUL SIBSAU
PARINTELE SA $IE
EC-ILI"RAT PSI-IC
8.*1</%* & *("&1,)%* !*.+* , %*1P/N+)
P%&"P( 1 P.N* +) 1&.!(/+N) .* !0)"*%)
9.N!/%*;)*D* P*!)N(/./P*%N().) 1*$1
):P%") <*N+/%.) 1 1)N(")N().) N
.)<*(/%* !/ "*N,)1(*%). +) +)P)N+)N(* *.)
!&P././ ( !&"/N!*%)* *%) /N %&. ,.
"P&%(*N( )
LL.
Plan de ingriCire
Pro(le#eB
'anifestari de
de*endenta
Cau2eBsurse de
dificultate
O(iecti)e Inter)enti
*ro*rii
Inter)entii
delegate
E)aluare
?.Ast# (ronsic 5 definitie. factori declansatori. fa)ori2anti. Proces de nursing  inter)iu. e4a#en fi2ic.
co#*le#entarD*ro(le#e. Culegere de date. Enu#erati ; inter)entii autono#e
DE$INITIE % *stmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aerifere. nflamatia cailor respiratorii este asociata cu
-iperresponsivitate ( -iperreactivitate bronsica),limitarea flu3ului de aer si simptome respiratorii. .imitarea flu3ului de aer
este produsa de bron-oconstrictia acuta, infiltrarea edematoasa a peretilor cailor aerifere, formarea dopurilor de mucus,
alterarea structurala a peretilor conductelor aerifere
*stmul evolueaza prin episoade recurente de tuse, M-eezing, dificultate in respiratie.
$actorii declansatori 3 triggers sunt :
 infectii virale,
 alergeni ( praf de casa ,animale cu blana, polen, fumul de tutun, poluantii atmosferici, substante c-imice iritante)
 efort fizic
 factori emotionali
 )3acerbarea in astm reprezinta alterarea graduala a starii de fond a copilului; e3acerbarea poate conduce la criza
de astm
 !riza ( atacul ) de astm este episodica si poate periclita viata copilului
 *stmul este o boala cronica, inflamatia cailor aeriene fiind constant prezenta( cronica); in unele cazuri necesita
tratament de lunga durata, administrat zilnic
 *stmul este o afectiune care nu se vindeca dar care poate fi perfect controlata printr$un tratament adecvat,
permitand copiilor astmatici o viata absolut normala.
$ACTORI DE RISC
1. !actori genetici ( presupun inducerea -iperreactivitatii bronsice) #
 transmiterea genelor de pe cromozomul >N cu rol in fenotipul allergic
 transmite predispozitia pentru astm/atopic)
 in transmiterea genetica este important tipul alimentatiei gravidei
 fumatul la gravide
9. !actori favorizanti:
 Particularitati #orfofunctionale care fa)ori2ea2a o(structia:
 0iperplazia glandelor mucoase cu -ipersecretie de mucus
 Predominanta sistemului c-olinergic
 maturitatea statusului imun pulmonar ( sistemul '*.()
8=
 Antecedente *erinatale si *ostnatale
 ventilatie asistata
 aspiratia lic-idului amniotic
 displazia bron-opulmonara
 Gradul de *oluare a #ediului a#(iant
 $u#atul *asi)
 Reflu4ul gastroesofagian (%<))$este present in 9C$6CF din cazurile de astm la copii mici# poate juca rol de
factor declansator
 Conditii socio%econo#ice *recare
3. !actori declansatori:
 Infectii )irale: au un rol important in declansarea -iperreactivitatii bronsice# bronsiolita cu virus sincitial
respirator(2%1) poate constitui la sugar un posibil factor declansator
 E4*unerea *recoce la alergene
 (ipurile de alergene care actioneaza mai frecvent la copil sunt#
 alergenele din proteinele laptelui de vaca
 alergene alimentare
 pneumalergene
0.Efortul fi2ic
>.E4*unerea la aer rece
Procesul de nursing in ast#ul *ediatric
 Particularitatile morfofunctionale ale sugarului si copilului mic favorizeaza aparitia si evolutia obstruciei bronsice
la sugar si copilul mic in conditiile prezentei unor factori de risc cu impact crescut la aceste varste
 +iagnosticul de astm la sugar si copilul mic se bazeaza in special pe criterii clinice :
 CULEGEREA DATELOR
 INTER!IUL
 (%)'/) &'(N/( /N 1(&%! *"*N/N(( P/N*N+/$1) *!!)N(/. P) ,*!(&% +) %1!
 1) 1(*'.)1() 1(&%!/. +)(*.*( *. ,*!(&%.&% +)!.*N1*(&%
 repetarea a cel putin trei episoade distincte de M-eezing confirmate de un serviciu de sanatate
 e3cluderea altor cauze mai frecvente de M-eezing la aceste varste ca#
$displazia bron-opulmonara
$fibroza c-istica
$corpi straini intrabronsici
$reflu3 gastro$esofagian ( %<))
$cardiopatii congenitale cu sunt stg$dr.
$imunodeficiente
Inter)iul
 *ntecedentele -eredo$colaterale sugestive pentru astm sunt # alergii diverse, astm la genitori.
 *ntecedentele personale patologice sugestive sunt # atopia, alergia la beta lactoglobulinele din laptele de vaca,
bronsiolita cu 21%
 !onditiile de microclimat favoriznte pentru astm sunt fumatul pasiv si poluarea e3cesiva (H 8mcg
+ermatop-Ites/8g praf de casa).
SI'PTO'E:
- tuse
- Meezing
- dispnee
- senzatie de presiune toracica
$ACTORI DECLANSATORI :
8.N,)!( *.) (%*!(/./ %)1P%*(&%/ 1N/D(*
9.*.)%< .* # acarienii din praf/ pene/ par de animale / pollen/ fungi parazitari sau saprofiti
6. *)% %)!)/ "&+,!*% *.) !.")
=. ):)%!( ,D!)
>. 1("/. +N ")+/. N!&N;/%*(&% # fum de tigara/ mirosuri puternice/ poluanti
?. ,*!(&% )"&(&N*. # ras/ plans/ teama
B. ")+!*")N() # aspirina/ *N1, beta blocante
A. *+(2 *.")N(*%
@. ,*!(&% )N+&!%N # ")N1(%/*(), 1*%!N*, +1,/N!() (%&+*N* ,
8C. 1(&%! ,*".*. +) *1(" 1*/ *(&P)
O"SER!AREA SI E+A'ENUL $I&IC
 ):*")N/. P/."&N*% P&*() , N&%"*. N P)%&*+).) *1"P(&"*(!)
- )2*./*%)* ),&%(/./ %)1P%*(&%
- <%*+/. *,)!(*%
8>
- %)(%*!(* "/1!0.&% N()%!&1(*./1/P%*!.*2!/.*% ( (%*;)
- ,&%"* (&%*!)./ # N&%"*. / (&%*!) N '/(&
 */1!/.(*(* P.*"*N.&%
- O0))DN<
- (/1) N2&./N(*%* .* 1,*%1(/. ):P%/./
- P%)./N<%)* ):P%/./ 1*/ * ,*D) ):P%*(&%
- %&N0/1/% 1*/ %*./%
 ):*"N*%)* 0))N( #
- 1)"N) +) *.)%<) 1*/ 1N/D(* #
 .acrimare sau prurit ocular
 !earcane infraorbital( de tip alergic)
 .inii +enni( pliuri infraorbitale )
 !ongestie nazala
 1ecretii la nivelul cornetelor nazale
 Polipi nazali
 1ecretie postnazala e3cesiva mucoasa sau purulenta
&'1)%2*%)* 1 ):*")N/. ,D!
 ):*")N <)N)%*. #
- +!MN! -#%A"!
- Puls parado3al
- (a-ipnee
- (egumente # eczeme
- N(%)'*% 1P)!*.) # $A&! !+%! $*MP"#AN%A PA$#!N%("(# "A %&A%AM!N%.
- *%(,! *.) ):*")N/./ ,D! / MAN!-&A )! !0P#& *&%A% P!N%&( !-#)!N%#!&!A
&*NH(+(&#"*& +A( 1H!!2#N3("(# +A( P!N%&( P&!$#P#%A&!A %(+!#
Procesul de nursing
'ANI$ESTARI DE DEPENDENTA % CRI&A DE AST' "RONSIC
1tarea prodromala # %N&%)), 1(%*N/(, (/1) /1!*(*
+1PN)) !/ !*%*!()% ):P%*(&%
*N:)(*()
(/1) !/ ):P)!(&%*()
(%*N1P%*(
'%*+!*%+) / P/.1 P*%*+&:*.
&%(&PN))
STARE DE RAU AST'ATIC
P&.PN)) !/ ):P%*() P%)./N<(*
(%*;, !&%N*;
!*N&D*
(%*N1P%*( *'/N+)N()
"P&1'.(*()* +) * 2&%'
(*0!*%+)
PRO"LE'E DE DEPENDENTA
8. *.()%*%)* %)1P%*()
9. &'1(%/!(* !*.&% %)1P%*(&%
6. P&()N(*. +) +)10+%*(*%)
=. +"N/*%)* 1!0"'/%.&% <*D&*1)
>. *N:)(*()
?. *.()%*%)* 1&"N/./
B. +1!&N,&%(
A. *.()%*%)* !&"/N!*%
@. N(&.)%*N(* .* ),,&%(
8C. +,!/.(*() N * 1) N<%;, .)<*(* +) 1.*'!/N) , *+N*")
88. 0P)%()%") +N !*/D* 1(*% N,)!(&*1) 1 +)10+%*(*%
89. (/.'/%*% !%!/.*(&% –0P&()N1/N)$!&.*P1
86. *N:)(*() .)<*() +) *P*%(* 1 )2&./(* '&.
8=. *.()%*%)* N()<%(*( P).
8>. %1! +) *.()%*%) * "*<N +) 1N)
O"IECTI!E DE INGRI/IRE
8. +)N(,!*%)* 1 )."N*%)* ,*!(&%.&% ,*2&%D*N( 1*/ *<%*2*N(
9. !&"'*()%)* !%D) +) *1(" '%&N1!
6. *").&%*%)* %)*!() N,.*"*(&% '%&N1!)
=. P*!)N(/. 1* P%)DN() !* %)1P%*(&% P)%")'.) 1 & '/N* %)1P%*()
>. P%)2)N%)* !&"P.!*(.&%
?. *").&%*%)* (&.)%*N() .* ),,&%(
8?
O"IECTI!E DE INGRI/IRE
8. !&"'*()%)* /N) )2)N(/*.) N,)!(
9. 1* P%)DN() ()"P)%*(/%* N ."() N&%"*.) N +)!/%1 +) 9$6 D.)
6. 1* P%)DN() (* N ."() N&%"*.) – N P%").) 9= &%)
=. P*!)N(/. 1* P%)DN() ()</")N() 1 "/!&*1) P)%*N*.) !/%*() 1 N()<%)
>. P*!)N(/. 1*$1 1*(1,*!* !).).*.() N)2& ,/N+*")N(*.)
?. P*!)N(/. 1* ,) )!0.'%*( 0+%&).)!(%&.(!
B. P*!)N(/. 1* ,) )!0.'%*( P10!
@.E4a#ene co#*le#entare in infectiile a*.res*irator 3R4. CT. e4*lorari functionale. e4a#en s*uta.
(ron1osco*ieD
 )3plorarea functionala pulmonara
 (este alergologice
 .avajul bron-oalveolar$pentru evidentierea procesului inflamator si dozarea proteinei cationice eozinofilice
 )ozinofilia din sange si sputa
 +ozarea g)
 (este diagnostice
 (este pumonare funcionale # esentiale pentru astm
- "asoara gradul de obstructie al cailor respiratorii si raspunsul la bron-odilatatoare
$pot urmarii progresia bolii si raspunsul la tratament
- .a copii E = *N = testul de conductivitate al cailor respiratorii
- .* copii H ? *N = 1P%&")(%) 1 ()1(*%)* 2&./").&% P/."&N*%)
 ()1() +) P%&2&!*%) #
 P%&2&!*%) P%N ),,&%( ,D! # e3ercitiile fizice declanseaza bron-ospasmul
 P%&2&!*%) P$%N ")(*!&.N* # confirma diagnosticul de astm bronsic – test pozitiv – util in cazurile cu
istoric incert si cu teste functionale pulmonare normale ; masoara gradul de -iperreactivitate a cailor respitratorii
 <%*,!).) P%)1/N) –2&./" # determina complianta pulmonara
 )2*./*%)* *.)%<) #
 ()1() 1*N</N) # numar de eozinofile , g)
 ()1(*%)* !/(*N*(* ( sensibilitate la alergeni)
 ):*")N/. 1P/() 1 1)!%)(.&% N*D*.) P)N(%/ )2+)N()%)* )&DN&,.)
 )2*./*%)* %),./: <*1(%&$N()1(N*. # masurare p0, scanare cu izotopi, radioscopie cu bariu
 '%&N0&1!&P) pentru a e3clude # malformatii, corpi straini , obstructie cu mucus, disfunctia corzilor vocale
 )2*./*%)* P%)D)N() *1P%*() ( macrofage incarcate cu lipide )
 "*<1(!* : radiografie toracica 5 e4cluderea #alfor#atiilor *ul# congenitatel sau )asculare e)idente
"odificari frecvente # ingrosare peribronsica, atelectazia subsegmentara, -iperinflatia
 %*+&<%*,* 1N/1/%.&% – 1N/D(*
 (!# anomalii anatomice ale plamanilor
8B
:.DISPO&ITI!UL DE 'ASURARE A $LU+ULUI 'A+I' %Picfuo#etru
- "asoara rata flu3ului e3pirator ma3im ( P),%)
- 1e coreleaza cu volumul e3pirator ma3im obtinut prin spirometrie
- /til pentru tratamentul pacientilor cu astm instabil sau dificil de controlat
- 1!*+)%.) +) P),% preced debutul simptomelor clinice de astm
- P),% (%)'/) "*1/%*( !). P/(N & +*(* P) D
- 2*.&%.) 1) N!*+%)*D* N 6 D&N) #
- 2)%+) # H ACF din valoarea bazala
- <*.')N # >C$AC F din valoarea bazala
- %&1) # E >CF din valoarea bazala
7>.Inter)entii 3; din 9> ale asistentei #edicale in a*. Res*irator
PRO"LE'E DE DEPENDENTA
 *.()%*%)* %)1P%*()
 &'1(%/!(* !*.&% %)1P%*(&%
 P&()N(*. +) +)10+%*(*%)
 +"N/*%)* 1!0"'/%.&% <*D&*1)
 *N:)(*()
 *.()%*%)* 1&"N/./
 +1!&N,&%(
 *.()%*%)* !&"/N!*%
 N(&.)%*N(* .* ),,&%(
P%&'.)") +) +)P)N+)N(*
8C. +,!/.(*() N * 1) N<%;, .)<*(* +) 1.*'!/N) , *+N*")
88. 0P)%()%") +N !*/D* 1(*% N,)!(&*1) 1 +)10+%*(*%
89. (/.'/%*% !%!/.*(&% –0P&()N1/N)$!&.*P1
86. *N:)(*() .)<*() +) *P*%(* 1 )2&./(* '&.
8=. *.()%*%)* N()<%(*( P).
8>. %1! +) *.()%*%) * "*<N +) 1N)
nterventii #
7. folosePte cortul de o3igen, dacQ este nevoie#
9. folosePte cortul umed cu vaporizare, dacQ este nevoie#
,. educQ pQrinRii Sn legQturQ cu vaporizatoarele care vor fi utilizate la domiciliu, recomandQ spQlarea lor frecventQ, pentru
a nu se dezvolta germeni patogeni care pot fi apoi pulverizaRi in caile aeriene.
0. efectueazQ fizioterapie toracicQ# tapotaj Pi drenaj postural.
;. dezobstrucRie nazalQ cu pompiRQ sau sondQ nazo$tra-ealQ
A. soluRii saline pentru instilaRii nazale
?. SnvaRQ copilul e3erciRii de respiraRie, pentru ameliorarea respiraRiei Pi crePterea tonusului muPc-ilor respiratori .
@. SnvaRQ pQrinRii cum sQ foloseascQ acasQ un monitor pentru semnalizarea apneii#
:. organizeazQ activitQRi alternativ cu perioade de odi-nQ
7>. asigurQ o poziRie ridicatQ a patului astfel SncTt sQ se evite presiunea din partea organelor abdominale Pi a diafragmului
asupra cutiei toracice.
77. evitQ alimentaRia oralQ la copii cu ta-ipnee sau dispnee
79. administrare de anti-istaminice Sn cazul semnelor de alergie; aceste medicamente nu se vor administra Sn GrQcelile7
obiPnuite pentru cQ reduc secreRiile Pi contracareazQ mQsurile mucolitice;
7,. administreazQ antitusive Sn tuse uscatQ, nu Sn cea productivQ
70. SnvaRQ pQrinRii sQ$Pi protejeze copilul de iritanRi respiratori (pudre, fum de RigarQ, etc.)
7;. Sn timpul radiografiilor sunt protejate cu PorRuri de plumb zona gonadelor Pi tiroidianQ.
8A
77.Pro(le#e de de*endenta in "DA 5 o(iecti)e de ingriCire
"DA cu stare de des1idratare acuta
+iagnosticul se bazeaza pe trei elemente majore#
8) simptome digestive (diaree, eventual celelalte semne ale '+*)
9) prezenta semnelor severe de des-idratare
6) semnele de suferinta neurologica (generate de des-idratarea marcata)
Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice – semne, simptome-
reactiile si comportamentul acestuia
P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor
de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual
(ermeni utilizati pentru enuntul problemei# alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate
PROBLEELE !E !EPE"!E"#$ pot fi: durerea, refuzul de a se alimenta , deficienta sistemului imunitar ,
constrangeri fizice , mediu necunoscut , lipsa parintilor, necunosterea masurilor de protectie , reactii la
spitalizare, tratamente in%ectabile etc&
La o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza '
 asigurarea conditiilor de mediu favorabile
 diminuarea intensitatii durerii
 echilibrarea hidrica si nutritionala
 mentinerea temperaturii corpului in limite normale
 asigurarea igienei personale a copilului
 mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre
[email protected]
 favorizarea comunicarii
 asigurarea conditiilor de recreere
 diminuarea gradului de neliniste , an(ietate
 diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala
 promovarea cresterii si dezvoltarii
 prevenirea complicatiilor
 indepartarea riscurilor de accidente
'+*
1imptome # diaree asociata cu # varsaturi, inapetenta, febra si dureri abdominale
'+* – cu semne de des-idratare sau nu
Problema de dependenta determinata de cauza si manifestata prin semne si simptome
$ starea de des-idratare determinata de pierderea /dezec-ilibre -idroelectrolitice si manifestata prin semne de des-idratare
ca pliu cutanat persistent, fontanela anterioara deprimata/e3cavata ; setea ; oliguria
$prezenta durerii
$ febra
$prezenta scaunelor diareice frecvente si
$ deficit de autoingrijire pentru mentinerea tegumentelor si mucoaselor curate si integre
$deficit de aport alimentar $ intoleranta digestiva sau varsaturile
$ refuzul de a se -idrata, inapetenta
$
&biective #
$ reec-ilibrarea -idro electrolitica si combatera acidozei metabolice
$ combaterea durerilor abdominale si a meteorismului
$combaterea varsaturilor
$ imbunatatirea starii somato$psi-ice
$ mentinerea temperaturii in limite normale
$ asigurarea igienei personale a copilului
U toate cele mai de sus
12.Diabet zaharat – criterii de diagnostic (> 126), semne clasice, test de toleranta. Enumerati
complicatii acute si cronice. Interiul in procesul de nursing in diabet.
!riterii de diagnostic
=nivel al glicemiei mai mare sau egal cu 89?mg/dl dimineata
 <licemia la intamplare mai mare sau egala cu 9CC mg/dl
 1emne clasice ale diabetului
 (est de toleranta la glucoza cu rezultate mai mari sau egale cu 9CC mg/dl in probe recoltate pe parcursul a 9 ore
Co#*licatii acute si cronice
 CETOACIDO&A DIA"ETICA – tulburare metabolica profunda caracterizata prin #
- 0iperglicemie
- !etoza si acidoza
- +iureza osmotica
- +es-idratare
- 1oc
- )3itus
- -IPOGLICE'IA #complicatie a terapiei cu insulina
Co#*licatii cornice:
 "!"C#" $" #"%M"& L'&( #
 INSU$ICIENTA CRESTERII # sindromul "auriac si maturare se3uala intarziata
 NE$ROPATIE : microalbuminurie, proteinurie, insuficienta renala cronica
 RETINOPATIE # proliferari microvasculare
 NEUROPATIE – diminuarea progresiva a vitezei de conducere nervoasa
 !ASCULOPATIE –ateroscleroaza accelerata , afectarea vaselor mari
 E'"RIOPATIE – copii mamelor diabetice prezinta un risc crescut de defecte congenitale
9C
%*(* *P*%() !&"P.!*(.&% !%&N!) N ,/N!() +) <%*+/. +) !&N(%&. ")(*'&.!
PROCESUL DE NURSING
 APRECIEREA B CULEGEREA DATELOR
 INTER!IUL in *rocesul de nursing in dia(et
 P&P/%)
 N!(/%)
 )N/%)D1
 P&.+P1)
 1!*+)%) N <%)/(*() , !%)1()%) +),!(*%*
 1(*%) <)N)%*.* *.()%*(*,1.*'!/N)
 "&+,!*% *.) !&"P&%(*")N(/./ # 1!*+)%)* P)%,&%"*N().&%
 E+A'EN $I&IC
- +) &'!) N&%"*.
- N !)(&*!+&D* +*')(!* 1)"N) +) +)10+%*(*%) 1 %)1P%*() K/11"*/.
 E+A'ENE CO'PLE'ENTARE
 <./!&D* 1*N</N* H 9CC mg/8CC ml ( nivele la 9 ore postprandial sunt cele mai sensibile )
 <./!&D/%), !)(&N/%)
 0)"&<.&'N* <.!&D.*(* ( poate apro3ima nivelul mediu al glucozei sanguine din ultimele 9$6 luni )
'ANI$ESTARI DE DEPENDENTA
 P&./%) =$> .(%/9= &%)
 P&.+P1) , N<)1(* 9$> . .!0+) /9= &%)
 P&.,*<) *!!)N(/*(* , N+)&1)' .* (N)%
 1!*+)%) P&N+)%*.* , !* /%"*%) * !*(*'&.1"/./ 1 P)%+)%.&% +) "*()%*.
)N)%<)(! ( <./!&D*)
 *1()N) ,D!* 1 N().)!(/*.*
 !%*"P) "/1!/.*%)
 P%/%( <)N(*. 1 N,)!( <)N(*.) ,*%* %*1P/N1 .* (%*(*")N().) &'1N/()
 "*N,)1(*%.) /N&% !&"P.!*( N ,&%").) *(P!) ( P.*< N)2N+)!*'.),
,/%/N!/.&D* )
 *.")N(*() N*+)!2*(* N 1/%P./1
 +)10+%*(*%)
 N(&.)%*N(* .* *!(2(*()* ,D!* 1 N().)!(/*.*
 *N:)(*()
 %1! +) N,)!(
 %1! +) !&"P.!*( *!/() #
- !&"* 0P&<.!)"!*
- !&"* 0P)%<.!)"!*
 %1! +) !&"P.!*( !%&N!)#
- 1!*+)%)* *!/(*( 2D/*.) ( %)(N&P*() C
- +/%)% N ")"'%).) N,)%&*%) ( N)/%&P*(), *%()%&P*()

O"IECTI!E DE INGRI/IRE
 1* 1) &'(N* )!0.'%/. ")(*'&.1"/./ <./!+!
 P*!)N(/. 1* 1) *.")N()D) N %*P&%( !/ N)2&.) 1*.) !*N((*(2) 1 !*.(*(2) /9=
&%)
 P*!)N(/. 1*$1 %)!*P)() !&N+(* ,D!* 1 N().)!(/*.*
 P*!)N(/. 1* ,) !&N1()N( !* P%N %)1P)!(*%)* *.")N(*() 1 * (%*(*")N(/./
P&*() +/!) & 2*(* J2*1N&%"*.*
 P*!)N(/. 1* !/N&*1!* "*N,)1(*%.) '&. , %)<"/. +) 2*(* P) 2*%) 1*$.
%)1P)!()
 1* 1) &'(N* )!0.'%/. P10! *. P*!)N(/./
 1* 1) "P.!) ,*".* N N<%;%)* P*!)N(/./
 P*!)N(/. 1* ,) ,)%( +) !&"P.!*( N,)!(&*1) *!/() 1 !%&N!)
'anage#entul EngriCirilor
 Planificarea
Pentru copiii cu diabet Pi familiile acestora trebuie avut Sn vedere urmQtoarele#
 !opilul Pi familia ar trebui informaRi Sn legQturQ cu dezvoltarea noilor modalitQRi de tratament al diabetului.
 !opilul va depune efort pentru a preveni complicaRiile.
 !opilul SPi va dezvolta o imagine a sa pozitivQ.
 !opilul Pi familia vor primi un suport adecvat.
 N2(* P)%&+! P*!)N(/. .* !&N(%&*.) !.N!) 1 +) .*'&%*(&% N !*+%/.
1)%2!/./ +) 1*N*(*() ( <.!&D/%), <.!)") )
N()%2)N( N *"'/.*(&%/
98
 INTER!ENTII AUTONO'E
 DIETA :
 !antitatea , componenta si momentul meselor sunt importante #
 "icul dejun si pranzul trebuie sa furnizeze 9CF din caloriile zilnice
 !ina trebuie sa furnizeze 6CF din caloriile zilnice
 <ustarile – 8CF din caloriile zilnice fiind administrate la intervale de timp egale intre mese si seara inainte de
culcare
 )c-ilibrul intre sursele de calorii #
- >>F din carbo-idrati ( din care BCF comple3i )
- 6CF din lipide
- 8>F din proteine
V G"*1/%*%)*7 !*%'&0+%*(.&%
 E+ERCITII $I&ICE :
 )3ercitiile fizice regulate ajuta la reducerea necesarului de insulina si deasemenea scad glicemia
7,.Ali#entatie 5 ane#ie  Procesul de nursing
 *nemia feripriva (cum este ea4 0ematii mici, microcitare) si anemia megaloblastica (la fel) si cum se deosebesc, se
recunoscL
!lasificarea clinica pleaca de la presupunerea ca anemia reflecta de fapt #
 Productie scazuta de eritrocite si/sau de -emoglobina
 +istrugere sau pierdere e3cesiva a eritrocitelor
!lasificarea clinica
8.*N)"* !*%)N(*.* ,)%P%2*
9.*N)"* ")<*.&'.*1(!*
6. *N)"* +N '&..) !%&N!)
=.*N)"* *P.*1(!*
>. *N)"* ,*.!,&%"*
?. *N)"* 0)"&.(!* */(&"/N*
ANE'IA CARENTIALA $ERIPRI!A F stare patologica in care scaderea 0b sub 88 se datoreaza deficitului ,e
CARACTERISTICI
8. *N)") 0P&!%&"* 1 "!%&!(*%* #
99
0bE 88g/dl
0t E 6>F
!0)" E9?F
2)" E ACmm6
9. N/"*% %)(!/.&!() normal sau usor scazut
6. ,%&(/. #
0P&!%&")
"!%&!(&D*
P&K.&!(&D*
*ND&!(&D*
*ND&!%&")
N ,&%").) 1)2)%) # *N/.&!() ( -emoglobina dispusa ca un inel periferic)
0ematii in semn de tras la tinta (-emoglobina dispusa ca un inel periferic cu un punct central)
=. 1+)%)"* ( fier seric) se situeaza sub ?Ccg/dl , in formele severe sub 6C cg/dl
>. ,)%(N* 1)%!* este scazuta sub 89 ng/ml( cu apro3imativ 9 luni inainte de aparitia semnelor clinice )
?. !*P*!(*()* +) .)<*%) * ,)%(N) )1() !%)1!/(* ( peste 6>Cmicrograme /8CC ml)
B. ")+/.&<%*"* –-iperplazia seriei rosii , eritroblasti feriprivi ( mici, crenelati)
A. '.%/'N)") 1 ).)!(%&,&%)D* 0)"&<.&'N).&% 1/N( N&%"*.)
ANE'IILE 'EGALO"LASTICE *,)!(/N) %*%* .* !&P. ; = *N)") P)%N!&*1*
1e asociaza cu #
$ 0emetopoeza ineficienta
$ 0emoliza
*N)") !*%*!()%D*(* #
"*!%&1!&P! #
$ )ritrocite si neutrofile -ipersegmentate
$ !elule megaloblastice ( celule #ari cu cito*las#a a(undenta
Cau2e
8. +eficienta de !it. "793 co(ala#ina )
9. +eficienta de folat 3 acid folic
6. *nemiile diseritropoetice refractare ( rare la copil )
=. *lte cauze ce se pot asocia cu cresterea 2!"#
$ *nemii -emolitice
$ *fectiuni -epatice
$ 1arcina
$ *nemie aplastica
$ 0ipotiroidism
Ane#ia feri*ri)a F cau2e
#4 $A&!N%A MA&%#A"A )! AP*&%
8. N1/,!)N(* %)D)%2).&% +) ,)% .* N*1()%)
9. N1/,!)N(* +) *P&%(
6. "*.*'1&%'(* N()1(N*.* * ,)%/./
I.C)%"&#) M)%#I)L) D" )$*%#
8. N1/,!)N(* %)D)%2).&% +) ,)% .* N*1()%) #
 Prematuritatea
 <reutatea la nastere mai mica de 6CCC g
 <emelaritatea
 (ransfuzii feto$fetale la gemenii univitelini si cele feto$materne
 !arenta martiala la mama in timpul gestatiei ( multipare )
 Pierderi perinatale ( placenta previa, dezlipire de placenta )
 0emoragii neonatale # boala -emolitica a NN, sangerarile de cordon, ligatura precoce a cordonului ombilical
 )3ang-ino$transfuzia
9. INSU$ICIENTA DE APORT
 !resteri ponderale mari cu nevoi crescute , nesatisfacute de rezervele si aportul prea mici #
$ Prematuri
$ 1ugari cu ritm de crestere rapid
 Prelungirea e3cesiva a regimului lactat ( mai ales in cazul sugarilor alimentati artificial cu lapte de vaca sau lapte
praf standard
 *lte greseli alimentare #
$ )3cesul de fainoase( fitati si fosfati in concentratie mare)
$ +iversificarea alimentatiei fara legume bogate in fier fara ou si carne ( insuficienta de aport)
96
 !resterea rapida si pierderile menstruale din adolescenta fetelor , neacoperite prin aport alimentar
 !ardiopatiile congenitale cianogene ( sunt dreapta$stanga) cu policitemie si anemie -ipocroma
 +ificultati de aport alimentar ( encefalopatii severe)
,. 'ALA"SOR"TIA INTESTINALA A $IERULUI
 Tul(urari digesti)e cronice ( absorbtia fierului scazuta , e3udare importanta, microsangerari)#
$ 1d. de malabsorbtie
$ +iaree prelungita
$ !eliaWie
$ "ucoviscidoza
$ %ezectii gastrice
II. D"$"%DI#II M)%#I)L"
8. 0)"&%*< "! 1 %)P)(*() ( 9ml de sange contin 8 mg de fier ) – pierderea zilnica timp de 6 luni a 9 ml
de sange conduce la o deperditie martiala de 6CF din totalul fierului cu care se naste copilul)
9. 0)"&%*< %)!/%)N() # melene mici si repetate, meno$metroragii, epista3is repetat
6. !*/D) *(%&<)N) # recotari frecvente de sange la sugarii mici
=. 0)"&%*< +<)1(2) +) !*/D) #
a. ")+!*.) #
$ 0emoragii oculte di boala ulceroasa
$ *lergia la proteinele laptelui de vaca
$ nfestarile parazitare ( -elmintii)
b. !0%/%<!*.) #
$ *nomalii digestive
$ 2arice esofagiene
$ 0ernie -iatala
$ Polipoza intestinala
$ +iverticul "ecWel
c.*.() !*/D) #
$ -emoragii dupa interventii c-irurgicale sau traumatisme
$ 0emoragii renale ( -ematuria , -emoglobinuria )
III. D"#'%&)%" M)%#I)L)
8. IN$LA'ATII CRONICE :'.!ro-n /*rtrita reumatoida
9. IN$ECTII :
$ (uberculoza
$ 1epticemie
$ &steomielita
$ nfectii urinare
6. ATRANS$ERINE'IE 3 congenitala
=. -E'OSIDERO&A
;. 'ALIGNITATI
Procesul de nursing
CULEGEREA SI ANALI&A DATELOR
Diagnosticul de nursing al ane#iei feri*ri)e *oate fi sustinut *e:
ANALI&A SI INTERPRETAREA DATELOR
IDENTI$ICAREA PRO"LE'ELOR
ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING
APRECIEREA B Culegerea datelor :
$ interviu,observatie
$ )3amenul fizic
$ )3amene complementare
$ Proba terapeutica
Diagnosticul de nursing :
Probleme de dependenta
Etiologie/cauze
Semne si simptome
7. INTER!IUL
a. DATE LEGATE DE 'A'A
Neadministrarea preparatelor de fier si acid folic in timpul sarcinii
*limentatia carentiala in timpul sarcinii
1tarea socio$econimica precara
storic al nasterii # prematuritate , flebotomie
(.DATE LEGATE DE COPIL
Nastere prematura
*limentatie neec-ilibrata(e3ces de fainoase)
*limentatie precoce cu lapte de vaca
9=
Pierderi sanguine ( evidente sau oculte ) nazale sau gastrointestinale)
!restere staturo$ponderala accelerata
P*<&,*<* sau Pica – consum de creta, var , pamant
N(%)'*% 1P)!*.) #
C)#" +I+"%*)&" D" L)$#" D" ,)C) $" -I .
O"SER!ATIA SI E+A'ENUL $I&IC
A. SI'PTO'E
*par de obicei in perioada de crestere rapida ( ? luni$ 6 ani si 88$8B ani ) simptomatologia este nespecifica in anemiile
usoare , diagnosticul se formuleaza pe baza e3. complementare ( laborator)
A. SI'PTO'E% ane#ii se)ere :
7. TUL"URARI DE CO'PORTA'ENT :
 Co*il a*atic
 Irita(il
 O(osit% la sugar o(oseala la su*t
 Retard *si1o%#otor
9. APETIT CAPRICIOS :
 Anore4ie
 Stationare *onderala
 Pica
SE'NE ane#ii se)ere :
7. $E"RA in afara unui proces infectios G febra sidero penica G ( rara) care cedeaza la tratament martial
9. PALOARE CUTANEO%'UCOASA :
$ Palme
$ Plante
$ /rec-ea e3terna
$ "ucoasa conjunctivala
$ "ucoasa bucala
$ !oloratie albastra a sclerei
,. STO'ATITA ANGULARA
0. LI'"A LUCEOASA
;. 'ODI$ICARI ALE $ANERELOR : BPar friabil/ Done de alopecie //ng-ii faramicioase, plate
A. TA-ICARDIE
?. SU$LURI SISTOLICE
@. INSU$ICIENTA CARDIACA
:. TRANSPIRATII A"UNDENTE
7>. TURGOR $LASC
77. -EPATO%SPLENO'EGALIE
79. CONSTIPATIE
7,. PRURIT
". E+A'ENE CO'PLE'ENTARE
7. LA"ORATOR
a. 0)"&.)/!&<%*"* #
b. 0emoglobina scazutaE8Cg/F
c. 0ematocrit E 6>F
d. 2olumul eritrocitar mediu scazut( 2)" ) EACmm6
e. !0)" scazutaE9?F
f. %eticulocite normale sau usor scazute
(. $ROTIU SANGUIN PERI$ERIC
X "icrocitoza usoara sau marcata
X 0ipocromie
X PoiWilocitoza
X *nizocitoza
X *nulocite si -ematii sub forma semn de Gtras la tinta G
X ,orma frecventa a eritrocitelor –ovalocite
c. ,)%(N* 1)%!* ( evaluarea depozitelor de fier radioimunologica ) –scazuta cu 8$9 luni anterior semnelor
d.,)% 1)%! –scazut E?C micrograme /8CC ml
e. (%*N1,)%N* –capacitatea totala de legare a fierului –crescuta peste 6>C micrograme /8CC ml
f. 1*(/%*(* (%*N1,)%N) –scazuta
g. ")+/.&<%*"* # scaderea depozitelor de fier ( coloratia cu -emosiderina – coloratia Pearls) , celularitate bogata cu
-iperplazia liniei rosii , eritroblasti mici, crenelati
*,)!(/N !*%) P&( N,./)N(* %)D/.(*().) # inflamatia , infectia cronica
PRO"LE'E DE DEPENDENTA
8. *.()%*%)* %)1P%*()
9>
9. *.()%*%)* !%!/.*()
6. %1! +) !&"P.!*(
=. N(&.)%*N(* .* *!(2(*() ,D!*
>. 0P)%()%")
?. +),!( +) !/N&1(N() P%2N+ N<%;%)* !&P././ 1*/ */(&N<%;%)
B. %1! +) *.()%*%) * N()<%(*( P). 1 "/!&*1).&%
A. 1!*+)%) 1*/ 1(*(&N*%)* !/%') P&N+)%*.)
CO'PLICATII
!ele mai caracteristice sunt legate de 1i*o4ia cronica si reducerea acti)itatii en2i#elor tisulare:
8. SUSCEPTI"ILITATEA CRESCUTA LA IN$ECTII ( respiratorii si digestive )
9. INSU$ICIENTA CARDIACA ( in anemiile foarte severe)
6. -IPOTONIE 'USCULARA si secundar un grad de retard al dezvoltarii motorii
=. ANORE+IE SI IRITA"ILITATE agravand problemele alimentare si consecutiv deficitul ponderal
>. LE&IUNI ALE 'UCOASEI DIGESTI!E cu instalarea )N()%&P*() ):/+*(2) cu consecinte in ceea
ce priveste deficitul de fier ( cerc vicios) si pierderilor proteice
PRO"A TERAPEUTICA
)ficienta tratamentului este demonstrata prin #
$ !riza eritrocitara – ziua >$B de trtament
$ Normalizarea valorilor -emoglobinei in urmatorele 9$6 saptamani
$ %efacerea rezervelor martiale – 9$6 luni de tratament
INTER!ENTII ale asistentului #edical cu studii su*eriore
PRO$ILA+IA ANE'IEI $ERIPRI!E
a. (ratamentul profilactic antenatal al mamei
8. %egim alimentar ec-ilibrat al mamei ( sa nu lipseasca legumele verzi si fructele , oua, carne )
9. !ontrol sistematic al -emoglobinei din luna a 2$2 de sarcina
6. (ratament in ultimul trimestru de sarcina #
$ 0b H 88g/dl $ ,e 6C$?C mg zilnic
$ 0b E 88g/dl – indiferent de varsta sarcinii se instituie tratament cu fier in doza de ?C$8CCmg/9= ore si cu acid folic
TRATA'ENTUL PRO$ILACTIC LA COPIL
8. .<*(/%* (*%+2* * !&%+&N/./ &"'.!*. , +/P* N!)(*%)* P/.1*(.&% *!)1(/*
( asigura transferul a =C$?C mg fier )
9. REGI'UL DE !IATA SI ALI'ENTATIA :
$ Ali#entatie e4clusi) la san in *ri#ele ;%A luni este o*ti#a
$ ntarcarea este recomandata dupa varsta de 8 an
$ +iversificarea alimentatiei #
 la =$= 8/9 luni pentru sugarii alimentati cu lapte praf standard sau lapte de vaca
 >$? luni pentru sugarii alimentati natural sau cu substitut de lapte matern
 +iversificarea cu # supa de legume, carne, ficat, galbenus de ou, legume verzi, cereale fortificate cu fier
!alitati ale laptelui matern in profila3ia anemiei feriprive
6. SUPLI'ENTARE CU $IER 7%9 #g $eBGgB2i *ana la 7 an *entru :
$ Prematuri
$ <emeni
$ +ismaturi
$ 0emoragie materna la nastere
$ (ulburari digestive
$ nfectii recurente
$ !opii cu ritm rapid de crestere
=. PRO$ILA+IE SISTE'ICA CU $e 7>%9; #gB2i 3 7%9 #gBGg *entru toti NN la ter#en cu greutate nor#ala . de la
A luni 3 *entru #ini#u# , luni
$ 1e recomanda preparate de fier conditionate ca picaturi sau sirop
$ 1e administreaza intre supturi/ mese sau inaintea unei mese in doza unica
TRATA'ENTUL CURATI!
*. )!0.'%*%)* %)<"/N *."N(*%
 *meliorarea dietei # reducerea aportului e3cesiv de lapte
 /tilizarea formulelor de lapte imbogatite cu fier
 ntroducerea in dieta a alimentelor bogate in fier # carne, galbenus, vegetale verzi, cereale cu fier
'. TRATA'ENT ORAL . DE ELECTIE PENTRU ANE'II USOARE SI 'ODERATE
$ =$ ? mg /Kg/zi ,e elemental in 9$6 prize intre mese sau aproape de masa care urmeaza
$ "asuri adjuvante care faciliteaza absorbtia fierului # administrarea de vit. ! p.o. in doze de 9>C$>CC mg/zi ; la
sugarii cu ra-itism administrarea de vit+ si calciu in doze terapeutice
$ 1e folosesc saruri de fier – fumarat
E$ECTE SECUNDARE
SI'PTO'E care necesita intreru*erea trata#entului
8. 2*%1*(/%
9. 1!*/N) +*%)!)
9?
6. !&.! *'+&"N*.)
SI'PTO'E care nu necesita intreru*erea trata#entului :
8. 1!*/N) N!01) .* !/.&*%)
9. (/.'/%*% +<)1(2) "N&%)
C. TRATA'ENTUL PARENTERAL –are indicatii restranse ; se realizeaza in 1P(*.
$ %ezervat e3clusiv situatiilor in care nu se poate face tratament per os #
8. ntoleranta digestiva severa ( "P!)
9. (ulburari majore de absorbtie
6. 1angerari cronice
=. ntoleranta la administrarea p.o
>. mposibilitatea administrarii p.o. – lipsa de cooperare a familiei
RASPUNSUL $A!ORA"IL :
$ !riza reticulocitara la >$8C zile
$ !resterea 0b dupa 6 sapatamani de tratament
$ !resterea sideremiei
LIPSA DE RASPUNS :
$ Neadministrarea preparatului
$ 1angerari acute
$ "alabsorbtie
$ +iagnostic incorect de anemie carentiala
D. TRANS$U&IA DE SANGE SAU 'ASA ERITROCITARA 5 IN SPITAL
$ .a valori ale 0b de =$> g/dl asociate semnelor de decompensare cardio$vasculara si/sau prezenta infectiilor severe
este indicata administrarea de masa eritrocitara izogrup, izo%-
$ *dministrarea a 9 ml/ Kg creste valoarea -emoglobinei cu 8 g
$ !antitatea necesara se fractioneaza in 9$6 prize fara a depasi >$8C ml/Kg/transfuzie , respectiv ritmul de =C$>C
ml/ora
E!OLUTIE $a)ora(ila
CE RECO'ANDA' PARINTILOR H
$ Sa nu se ad#inistre2e ta(lete la co*ilul #ic
$ nstruirea familiei asupra semnelor si simptomelor anemiei severe , dietei adecvate varstei, administrarii
suplimentului de fier
$ !ontinuarea tratamentului timp de pana la > luni
$ +ieta corespunzatoare varstei
$ *limentele bogate in acid ascorbic cresc absorbtia fierului (sucul de portocale
E!ALUARE
Se#ne care necesita e)aluarea:
8. N1/,!)N(* !*%+&2*1!/.*%* ( %*%* )
9. +)D2&.(*%)* P10&"&(&%)
6. ,/N!(* !&<N(2*
)roari frecvenate #$ Noncomplianta la terapia cu fier pe cale orala
ANE'IILE 'EGALO"LASTICE
!&N!)P() #
*,)!(/N) %*%* .* !&P. ; = *N)") P)%N!&*1*
1e asociaza cu #
$ 0emetopoeza ineficienta
$ 0emoliza
*N)") !*%*!()%D*(* #
"*!%&1!&P! #
$ )ritrocite si neutrofile -ipersegmentate
$ !elule megaloblastice ( celule #ari cu cito*las#a a(undenta
Cau2e
>. +eficienta de !it. "793 co(ala#ina )
?. +eficienta de folat 3 acid folic
B. *nemiile diseritropoetice refractare ( rare la copil )
A. *lte cauze ce se pot asocia cu cresterea 2!"#
$ *nemii -emolitice
$ *fectiuni -epatice
$ 1arcina
$ *nemie aplastica
$ 0ipotiroidism
Procesul de nursing al ane#iei #egalo(lastice
CULEGEREA DATELOR 5 INTER!IUL
$ +)() 1(%!( 2)<)(*%)N)
$ !0%/%<) <*1(%&$N()1(N*.*
$ ")+!*")N()
9B
De(utul este insidios cu si#*to#e generale :
$ Paluare accentuata
$ &bosela marcata
$ 1caderea apetitului
$ ritabilitate
1"P(&") <*1(%&N()1(N*.) #
$ "*.*'1&%'()
$ +*%))
1"P(&") N)/%&.&<!)#
$ +,!/.(*( .* ")%1
$ P*%)1()D/,/%N!*(/% .* "*N 1 P!&*%)
 P*.&*%)
 ."'* N)()+* 1 /N)&% 1)N1'.*
 "&+,!*% N)/%&.&<!) # modificarea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii ; ata3ie;semnul %omberg
pozitiv
CULEGEREA DATELOR 5e4. CO'PLE'ENTARE
-e#oleucogra#a co#*leta
Scaderea 1e#oglo(inei
Cresterea )olu#ului cor*uscular #ediu 3 !C'
Cresterea *ro*ortiei nu#arului de eritrocite aflate in di)erse stadii de diferentiere
Nr. Leucocite si tro#(ocite nor#al sau sca2ut
$ROTIU SANGUIN PERI$ERIC
7. 'ACROO!ALOCITE
9. NEUTRO$ILE -IPERSEG'ENTATE
,. ANI&OCITO&A 'ARCATA 3 )ariatie de di#ensiuni a eritrocitelor
0. POIGILOCITO&A 'ARCATA 3 )ariatie de for#a a eritrocitelor
;. SCADEREA NU'ARULUI DE RETICOLOCITE
SCADEREA NI!ELULUI SERIC DE !IT."79
SCADEREA NI!ELULUI SERIC SI ERITROCITAR DE $OLAT
'EDULOGRA'A : *recursori eritrocitari. leucocitari si tro#(ocitari de di#ensiuni crescute care *re2inta
disociere nucleo%cito*las#atica .cresterea de*o2itelor de fier
TESTUL S-ILLING 5e)aluea2a a(sor(tia !it. "79 .*rin #asurarea radioacti)itatii urinare du*a ingestia orala de
!it. "79 #arcata radioacti)
I'AGISTICA : radiografii cu su(stanta de contrast care *un in e)identa ano#alii gastrice. intestinului su(tire sau
ale colonului
PRO"LE'E DE DEPENDENTA
8. *.()%*%)* %)1P%*()
9. *.()%*%)* !%!/.*()
6. %1! +) !&"P.!*(
=. N(&.)%*N(* .* *!(2(*() ,D!*
>. 0P)%()%")
?. +),!( +) !/N&1(N() P%2N+ N<%;%)* !&P././ 1*/ */(&N<%;%)
B. %1! +) *.()%*%) * N()<%(*( P). 1 "/!&*1).&%
A. 1!*+)%) 1*/ 1(*(&N*%)* !/%') P&N+)%*.)
INTER!ENTII ale asistentului #edical cu studii su*eriore
8. !&N1+)%*( <)N)%*.) #
2(*"N* '89 1*/ *!+ ,&.! in doze si pe perioade adecvate
"anagementul problemelor de dependenta asociate # malabsorbtia, anemii -emolitice cronice
+),!)N(* *!+/./ ,&.! ; doze 8$> mg zilnic timp de 9$6 luni
+),!)N() +) 2(.'89 # in faza acuta zilnic 9>$8CC micrograme "; in faza cronica 9CC$8CCCmicrograme lunar
70.Ali#entatie 5ra1itis#  Procesul de nursing
 %a-itism – enumerati surse de vitamine +, cauzele (aplicarea incorecta a profila3iei vit. +)
X 2it.+ este liposolubila ; 9 forme importante#
$ 2itamina +9 ( ergocalciferol) – furnizata de alimentele de origine vegetala sub forma de ergosterol
$ 2it.+6 ( colecalciferol) – care provine din alimentele de origine animala si in acelasi timp este sintetizata in
tegument –din precursorsul sau ( B$de-idrocalciferol) –sub influenta razelor /2
$ 2it.+9 si 2it,+6 actioneaza similar # au activitate doar dupa metabolizare in organism ( dupa transformarea lor in
compusi activi ) .*ctivarea se face in mai multe trepte
8. P%&2(*"N* +( B$+0+%&$!&.)1()%&.) din tegument din care sub actiunea
radiatiilor ultraviolete , este sintetizata 2it.+6 ( colecalciferol ) ;nivelul viteminei + astfel sintetizate depinde de #
$ Pigmentarea tegumentelor
$ 1uprafata corporeala e3pusa la lumina /soare
$ "odalitatea de e3punere ( e3. geamurile de sticla nu permit trecerea razelor ultraviolete )
9A
$ *notimp
$ Poluarea atmosferica
$ <radul de insorire a regiunii
ALI'ENTELE
 .aptele contine vit+ liposolubila intr$o cantitate redusa ( 8> //.) dar mai contine si sulfat de vit.+ -idrosolubilsi
metabolitul activ al vit.+$ 9>$-idrocalciferol
 'iodisponibilitatea mare a vit.+ din laptele matern precum si sarurile de calciu si fosfor in raportul optim pentru
absorbtie si utilizare in organismul sugarului ( !a/P=9$9,9)
 ,ormulele de lapte pentru sugari sunt imbogatite cu =CC$>CC //. vit.+ ( e3ista pericol de supradozare daca nu se
tine seama de acest fapt in stabilirea dozei de suplimentare cu preparat farmacocinetic de 2it.+)
 <albenusul de ou, untul, margarina, ficatul,carnea grasa,pestele,sunt surse impotante de 2it.+ dar nu suficiente
mai ales in sezonul rece
 /nele alimente vegetale
 ndustria moderna imbogateste cu 2it.+ o parte din produsele alimentare ( lapte, unt, margarina ) – pret de cost
mai mare ( nu si le pot permite grupele populationale la risc – cu tulburari nutritionale )
CAU&E:
 *P.!*%)* N!&%)!(* 1*/ N!&"P.)(* * P%&,.*:) !/ 2(.+
 %)N/N(*%)* .* P%&,.*:* !/ 2(.+ +/P* 2*%1(* +) /N *N
 N1&%%) N1/,!)N(*
 <%*+ !%)1!/( +) P&./*%)
 %)<"/% *.")N(*%) N))!0.'%*() , !/ P%)!*+)%) ):!)1 +) ,*N&*1)
 ),!*!(*() %)+/1* * 1(&11$P%&,.*:) ,*(* +) P%&,.*:* ,%*!(&N*(*
 2*%*( N+2+/*.) *.) N)2&.&% +) 2(.+ 1 N)*+*P(*%)* +&D) P%&,.*!(!)
 ")N(N)%)* +&D).&% P%&,.*!(!) +) 2(.+ ,,*%* (%)!)%) .* +&D) ()%*P)/(!) +/P*
*P*%(* P%").&% 1)"N) !.N!) +) %*0(1"
!&N!)P()
X %*0(1"/. !*%)N(*. )1() & '&*.* ")(*'&.!* <)N)%*.* , P%&P%) !&P.*%) , "*
*.)1 P%") !&P.*%
X *P*%) N P)%&*+* +) !%)1()%) %*P+*
X )1() +)()%"N*(* +) 0P&2(*"N&D* + !*%) !&N+(&*N)*D* N 1P)!*.
P)%(/%'*%)* ,&1,&!*.!!
X +)()%"N* (/.'/%*%)* "N)%*.D*% N&%"*.) * &1/./
$ ,%)!2)N(* !%)1!/(* * 1/<*%.&% !/ !&N2/.1 0P&!*.!)"!) N !*+%/.
%*0(1"/./ )2&./(2
 *ceste nevoi N/ pot fi asigurate de sinteza cutanata si de alimentatie ( nici in cazul alimentatiei la san)
 Pentru prevenirea ra-itismului este necesar un aport sistematic de vit.+ in perioada de crestere
PROCESUL DE NURSING IN RA-ITIS'UL CARENTIAL
Diagnosticul de nursing in ra1itis#ul carential *oate fi sustinut *e:
APRECIEREA B Culegerea datelor :
- interviu,observatie /)3amenul fizic /)3amene complementare/Proba terapeutica
Diagnosticul de nursing : Probleme de dependenta /Etiologie/cauze /Semne si simptome
N()%2/.
X DATE LEGATE DE 'A'A
) Neadministrarea 2it.+ in al treilea trimestru de sarcina
) *limentatia carentiala in timpul sarcinii ( ingestie sub >CC ml lapte zilnic sau derivate in cantitate ec-ivalenta
(.DATE LEGATE DE COPIL
) Nastere prematura
) )fectuarea incorecta a profila3iei cu vit.+
) )3punere insuficienta la soare
) (egumente -iperpigmentate
) *limentatie neec-ilibrata(e3ces de fainoase)
) !restere staturo$ponderala accelerata
O"SER!ATIA SI E+A'ENUL $I&IC
A. SE'NE OSOASE
 .eziunile sunt simetrice ( e3ceptiile fac deformarile craniene sau toracice ) si nedureroase
 Predomina in regiunile de crestere rapida (metafizele oaselor lungi
[email protected]
 .ocalizarile frecvente #
- !utia craniana – sugarul E6 luni
- (orace$sugarul de 6$? luni
- !oloana vertebrala si bazin –la copilul mare , predominent la adolescent
 *paritia timpurie denota o gravitate mai mare
". LE&IUNI ALE CUTIEI CRANIENE
) CRANIOTA"ES # e3presia calcificarii insuficiente a oaselor occipito$parietale ,cele mai solicitate mecanic de
pozitia din pozitia din primele luni de viata
)3. ,izic # rezistenta diminuata la presiunea digitala e3ercitata pe tablia osului parietal si/sau parietal, dand senzatia de folie
de celuloidsau de minge de ping$pong
9. ALTE DE$OR'ARI CRANIENE #
) 'ose parietale si frontale ,proeminenta occipitala
) *platizarea oaselor occipitale si sau parietale ( plagiocefalie)
) ,* larg desc-isa dupa virsta de A luni
) Persistenta ,* dupa varsta de 8A luni ,macrocranie#,* mare si aparitia boselor in primele luni de viata pot fi
semnele unui ra-itism in perioada prenatala
C. DE$OR'ARI TORACICE
8."*(*N !&N+%&!&1(*.) #nodozitati palpabile si vizibile ,localizate la nivelul jonctiunii condro$costale ,realizand
o linie oblica ce coboara dinspre stern catre regiunea antero$laterala a bazei toracelui
) TORACE DE$OR'AT #
) .argit la baze,
) Proiectat lateral si anterior a falselor coaste
) 1ant submamar( sant 0arrison)
) 1tern infundat sau proieminent
) *platizarea laterala a toracelui in jumatatea superioara
) DE$OR'ARI ALE CLA!ICULELOR
) $RACTURI SPONTANE ALE COASTELOR –in cazuri grave
) D. LE&IUNI ALE 'E'"RELOR
8. +eformari ale metafizelor –7bratari metafizare G# largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi
ale antebratelor si gambelor ( pot realiza aspect de maleola dubla )
9. +eformari ale diafizelor – cu precadere la membrele inferioare #
- ncurbarea anterioara a tibiei in primul semestru de viata
- *ccentuarea deformarilor tibiei si ale femurului odata cu inceperea mersului
+eformarile pot realiza#
- Ggenu valgum7$ genunc-ii sunt apropiati , iar a3ul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea in afara
( picioare in :)
- Ggenu varum7$genunc-ii sunt departati ,iar a3ul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea orientata
interior ( picioare in paranteza)
6. ,racturi spontane indolore –deseori cu deformare angulara , crepitatii locale ;mai frecvente la fibula si radius
E. DE$OR'ARI ALE COLOANEI !ERTE"RALE SI "A&INULUI
) !ifoza dorsala ( superioara sau inferioara ) si lombara
) "icsorarea diametrului anetero$posterior si a celui lateral al bazinului
) G!o3a vara G$ angularea e3tremitatilor superioare a femurului ,cudeformarea diafizei care se incurbeaza avand
concavitatea orientata spre interior si micsorarea ung-iului dintre colul femural si diafiza (E86> o )
+eformarile bazinului determinate de ra-itism se rasfrang negativ in evolutia sarcinilor ulterioare ale viitoarelor mame
O"SER!ATIA SI E+A'ENUL $I&IC
) 1!0"'*%)* &%+N +) *P*%() * +N(.&% 1 +1(%&, +)N(*%)
) 1)"N) "/1!/.&$.<*")N(*%)
) 0ipotonie musculara –stationare si regres in ac-izitiile motorii ( sustinerea capului ,statul in sezut,mers)
) .a3itate ligamentara
) "*N,)1(*% N)/%&$"/1!/.*%)
) 0ipere3citabilitate neuro$musculara (atestata prin manevre specifice );
- e3. 1emnul !-MosteW ( este pozitiv cand musculatura orbicularului buzelor la percutarea scurta a obrazului , la
mijlocul liniei care uneste tragusul cu comisura bucala de aceiasi parte ); semnificativ intre 9 luni si 9 ani
- *lte manifestari #
- (resariri frecvente spontane sau la zgomote mici
- (remuraturi ale e3tremitatilor
6C
- %efle3e ar-aice persistente
- %efle3 "oro spontan
9. 1(%+&% .*%N<*N –datorat laringomalacieie sau laringospasm
6. !&N2/.1 –semn de gravitate prin riscul imediat cat si prin modificarile cerebrale cu posibile sec-e ulterioare
) 1)"N) *1&!*()
) (endinta la infectii respiratorii
) Paloare
) 0epatosplenomegalie
) (ranspitratii predominant cefalice
Nu sunt patognomonice ; prezenta in conte3tul general determina scorul diagnostic apreciativ
) 1)"N) +) )2&./(2(*() * %*0(1"/./ !*%)N(*.
) *paritia semnelor de -ipere3citabilitate neuromusculara alarmante la sugar
) !raniotabes la varsta mai mare de 6 luni
) nvolutie in dezvoltarea neuro$motorie
) +eformarile osoase care se instaleaza rapid
E+A'ENE CO'PLE'ENTARE
) N2)1(<*( %*+&.&<!)( se recurge in situatii deosebite, dificultati in precizarea diagnosticului sau lipsa
de raspuns la tratament)
) 1)"N) –sunt patognomonice #
) %adiografie de pumn #
- leziuni caracteristice la nivelul radiusului si ulnei
- .argirea metafizei
- +piculi laterali
- "inie metafizara concava cu margine neregulata estompata'fran5urata
- +emineralizare osoasa
- ntarziere in aparitia nucleilor de crestere
- APARITIA LINIEI DE OSI$ICARE INDICA INCEPEREA CALCI$ICARII
):*")N) !&"P.)")N(*%)
) DATE "IOC-I'ICE(( se recurge in situatii deosebite, dificultati in precizarea diagnosticului sau lipsa de
raspuns la tratament)
+*().) P&( , <%/P*() N ,/N!() +) 1(*+/.; )2&./(2 *. %*0(1"/./ ( 1!%2)%)
) $A&A 7 :
$ -ipocalcemie,
- Normofosfatemie
- ,* normale sau usor crescute ( peste AC/ )
9. $A&A 9 :
- Normocalcemie , -ipofosfatemie
- ,* crescute
6. $A&A ,:
- 0ipocalcemie
- 0ipofosfatemie
- ,* mult crescute
.a copii distrofici ,* pot ramane nemodificate c-ear in formele evolutive ( sinteza -epatica a proteinelor deficitara )
P%&'* ()%*P)/(!*
) +isparitia sau amliorarea semnelor de evolutivitate dupa 6$? saptamani de la administrarea unei doze terapeutice
totale de ?CC.CCC/ $8.9CC.CCC/ vit.+
N()%2)N( ale asistentului medical cu studii superiore
) P%&,.*:* %*0(1"/./
) *ntenatal
- !*.(*()* %)<"/./ +) 2*(* 1 *.")N(*(* #
 )3punerea rationala a gravidei la aer si soare
68
 *limentatie ec-ilibrata din care sa nu lipseasca surse naturale de vit+ si calciu ( minim 89CC mg !a zilnic )
N()%2)N( ale asistentului medical cu studii superiore
X PRO$ILA+IA RA-ITIS'ULUI
) *ntenatal
) 9. *+"N1(%*%)* P%&,.*!(!) +) 2(*"N* + #
 n anotompul insorit >CC//zi , zilnic per os
 n situatii speciale #
- *liomentatie carentata
- /ltimul trimestru de sarcina coincident cu perioada de iarna
- Done poluate
- +isgravidie
+&D* N)!)1*%* 8CCC//D sau =CCC$>CCC/ pe saptamana per os ; administrare stoss 9CC.CCC/ per os la inceputul
lunii a B$ a ( ma3im )
SE INTER&ICE AD'INISTRAREA PARENTERALA A !IT.D
N()%2)N( ale asistentului medical cu studii superiore
) P&1(N*(*.
) %)<"/. +) 2*(* 1 *.")N(*(* #
) Principii de alimentatie #
- *limentatie e3clusiv la san in primele >$? luni este optima
- ntarcarea este recomandata dupa varsta de 8 an
- *limetatia mamei care alapteaza trebuie sa fie ec-ilibrata suplimentata cu vit.+ ca si pentru gravide
) !alitati ale laptelui matern in profila3ia ra-itismului
) n cazul ,&%"/.) +) .*P()$preferabil N/ lapte de vaca sau lapte praf traditional pana la 8 an
) +iversificarea oportuna din a >$a luna de viata fara abuz de fainoase si introducand alimente imbogatite cu vit.+
( peste proaspat dupa 8 an )
) "iscarea activa a copilului
) mbracarea in salopeta este benefica
) 'ai de aer de la 8$9 zile in functie de greutate si temperatura ( sugarul suporta temperaturi de $8C grade fara vant si
fara umezeala )
) )3punere progresiva la aer #8>$6C min pana la 6$= ore in anotimpul rece si ?$89 ore vara
) !ura -eliomarina – recomandata copilului peste 8 an ( cu multe precautii fara e3punere la soare mai mult de 9$6
ore /zi , cura de 8C$89 zile si fara administrare de 2it.+ timp de 9 saptamani inainte si dupa cura precum si in timpul sederii
la mare
) 'aia sau dus zilnic; stropiri cu apa mai rece care inc-eie baia
) ,rictii cu prosop aspru
) "asaj si gimnastica ( pasiva/activa ) factori de calire a organismului, de crestere si prevenirea ra-itismului
) !onditii de microclimat # camere neaerisite si intunecoase si mediu de fumatori risc de ra-itism
b.1/P.")N(*%)* *.")N(*() !/ 2(.+ –obligatorie in %omania
- )ste utila din prima saptamana de viata
- 1i sugarii gavati
+&D* %)!&"*N+*(* +) .* C$8A ./N = >CC / 2(.+ zilnic
+&D* dupa varsta de 8A luni =in perioade N)N1&%() ./N.) !/ .()%* % (1)P($*P%) P*N* .* 9$8> *N
D.N! =CC$>CC / D.N! 1*/ .* N()%2*. +) B$8C D.) =CCC$>CCC/ 2(. + din solutie 2it.aU+9 per os
X SITUATII CARE NECESITA CRESTEREA DO&EI 7>>>%7;>> UIB&I3 NU 'AI 'ULT DE 7 LUNA :
) 1ugari mici ale caror mame nu au primit vit + in timpul sarcinii profilactic
) Prematuri si dismaturi cel putin in primele luni de viata
) 1ugarii mici pana la 6$= luni nascuti in anotimpul rece
) 1ugarii cu imbolnaviri acute frecvente si cei cu spitalizari dese/prelungite
) !opii din medii poluate
) !opii cu pielea -iperpigmentata
) !opii din conditii de mediu precare
) !opii din institutii rezidentiale (leagane, case de copii)
) !opii cu tratament cronic anticonvulsivant ( fenitoin, fenobarbital, cortizon )
X PRO$ILA+IA STOSS
) N/ 1) %)!&"*N+* .* <%*2+)
) )1() +) ):!)P() – este recomandata populatiilor marginale fara asistenta medicala ;
) 9CC.CCC ui de 2it.+ per os la [email protected]$89$8A luni
) +e la 8A luni pana la ? ani se recomanda =CC.CCC$?CC.CCCvit+/an
) +e la B ani$89$8> ani limita este stabilita de momentul scaderii ritmului de crestere ;
69
9CCCCC$=CCCCC / 2it.+ la 9 luni
1(&11 profila3ia este contraindicata ( e3ceptie # malabsorbtie sau diaree cronica )
DE&A!ANTA/ELE AD'INISTRARII IN/ECTA"ILE A !IT.D
) *<%)12(*() P)N(%/ !&P.
) %1!/. +) (%*N1"()%) * 2%/1/./ 0)P*(() ',!,02
) ")(*'&.1" N),D&.&<!;).')%*%) +) 2(.+ N)<*.*
) P)%!&. +) 0P&!*.!)") %)*!(2* ")+*(* !/ *P*%(* !&N2/.1.&%
) %1! +) N(&:!*() !/ 2(.+
) P&*() !&N(%'/ .* *P*%(* %)(%*!() +) !2*+%!)P1
) *+"N1(%*%)* +) !*.!/ N/ )1() N)!)1*%* +*!* *.")N(*(* !&P././ !&N(N) >CC
ml .*P() /D
TRATA'ENTUL RA-ITIS'ULUI
&')!(2) #
) P%)2)N%)* 1*/ !&%)!(*%)* +),&%"*%.&% 1!0).)(!) %*0(!) 1 *
0P)%P*%*(%&+1"/./ %)*!(2
) P%)2)N%)* 1 !&%)!(*%)* 0P&!*.!)") 1 * 1"P(&").&% .)<*() +) *!)*1(* –
()(*N) P*N* .* "&*%() 1/'(*
) *1</%*%)* !%)1()% 1 +)D2&.(*% N&%"*.)
) (%*(*")N( N+2+/*.D*( N ,/N!() +) !*/D) 1 1)2)%(*() !/ )2(*%)*
),)!().&% *+2)%1) ( 0P)%!*!)"), 0P)%!*.!/%) )
X REGI'UL DE !IATA 5la fel de i#*ortant ca in *rofila4ia (olii
- !&P./. !/ %*0(1" N/ 2* , N!/%*;*( 1* 1()* N 1)D/( P%)!&!) N! 1* 1) %+!) N
P!&%) 1*/ 1* ")*%<* P*N* .* 1(*'.D*%)* '&.
- P/%(*%)* +) <0)() !/ 1/1(N*(&% P.*N(*% 1*/ !*N+ 1) P&*() P!&% <&. P*N* .*
2*%1(* +) 6 *N
- 1P)!*.1( &%(&P)+ P)N(%/ +),&%"*% &1&*1) "*%
X SC-E'E ORIENTATI!E in functie de for#a clinica :
) ,&%") /1&*%) 1 ")+
*dministrare zilnica orala 9CCC$=CCC/ vit. + ?$A saptamani cu revenire la dozele profilactice ? luni cate 8CCC / /zi
9. ,&%") <%*2) ( cu -ipocalcemie manifesta –convulsii si copii cu malabsorbtie ) administrare 6 doze 1(&11 8CC.CCC
/i vit +9 sau +6 intramucular la interval de 6 zile ; apoi o doza de 9CC.CCC / dupa 6C zile per os sau " ;dupa 6C zile se
revine la dozele profilactice cand raspunsul este bun
X AD'INISTRAREA DE CALCIU
) >C$AC mg/Wg corp /zi 6$= saptamani !a in formele comune , ?$A saptamani in formele -ipocalcemice
) +oza uzuala >CC mg !a / un comprimat !a lactic sau >ml de calciu gluconic per os pana la varsta de > ani
) .a copii mari 8CCC mg/zi
NU SE RECO'ANDA : AT 7>. 9;O- COLECALCI$EROL
SE'NE DE SUPRADO&ARE A !IT.D
) napetenta
) 2arsaturi
) Polidipsie si poliurie
) !onstipatie
) *gitatie/apatie
) !alciurie crescuta
) !alcemie crescuta
N()%2)N( ale asistentului medical cu studii superiore$(ratament de urgenta la spital
X E$ECTELE TRATA'ENTULUI:
) *meliorarea semnelor in 9$= saptamani
) Normalizarea bioc-imica in 9$= saptamani
) Normalizarea sau ameliorarea radiologica in 6$? saptamani
) 2idecare #fara sec-ele sau cu defect in remanierea osoasa ( largirea metafizara, incurbare diafizara ,macrocranie
persistenta , deformari mari pana la nanism ra-itic )
)2&./() $ ,avorabila cand ra-itismul este controlat
66
) Consecintele 1i*o)ita#ino2ei D netratata:
7.Consecinte i#ediate :
- nfectii recurente respiratorii
- +ezvoltare psi-omotorie necorespunzatoare ( pseudoparalizii)
- 0ipocalcemia la sugarul mic duce la tetanie, laringospasm si convulsii
- +ezvoltarea anemie microcitara -ipocrome, -iposideremica
nainte si dupa tratament
)volutie
9. Consecinte tardi)e :
- "odificari osoase ( genu varum, genu valgum, co3a vara duce la tulburari de mers si distocii osoase )
CE RECO'ANDA' PARINTILOR H
- 1a nu se administreze tablete la copilul mic
- 1a nu se administreze vit.+ in ziua in care se efectueaza vaccinarea antipolio
- 1a nu se dea vit.+ pe perioada imobilizarii in g-ips ( nici calciu )
- +e evitat comple3ele de polivitamine ( doar daca contin =CC // doza )
- +ispensarizare inca 6 ani dupa vindecare
7;. LE&IUNI ALE 'E'"RELOR
8. +eformari ale metafizelor –7bratari metafizare G# largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi
ale antebratelor si gambelor ( pot realiza aspect de maleola dubla )
9. +eformari ale diafizelor – cu precadere la membrele inferioare #
$ ncurbarea anterioara a tibiei in primul semestru de viata
$ *ccentuarea deformarilor tibiei si ale femurului odata cu inceperea mersului
+eformarile pot realiza#
a. Ggenu valgum7$ genunc-ii sunt apropiati , iar a3ul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea in afara
( picioare in :)
b. Ggenu varum7$genunc-ii sunt departati ,iar a3ul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea orientata
interior ( picioare in paranteza)
6. ,racturi spontane indolore –deseori cu deformare angulara , crepitatii locale ;mai frecvente la fibula si radius
6=
16.!auzele obezitatii la copii
+efinitie= tulburare de nutriRie determinatQ de discrepanRa dintre aportul caloric e3agerat Pi c-eltuielile
minime de energie
,*!(&% <)N)(!
 caracter familial$HprezenRa obezitQRii la rudele de grad
 predispoziRie metabolicQ
 se 5moPtenesc7 obiceiuri alimentar$HpreferinRe,cantitatea ingeratQ
,*!(&% N/(%Y&N*.
 aport caloric e3cesiv
 obiceiuri alimentare familiale;numQrul de mese
 aport e3cesiv Sn -idraRi de carbon Pi lipide
 activitate fizicQ redusQ,sedentarism
,*!(&% P10&.&<!
 copii dependenRi,intoleranRi la frustrare
 imaturitatea
 izolare socialQ
 dificultQRi de adaptare PcolarQ
 -iperprotecRie maternQ
,*!(&% )N+&!%N $ "* %*% "P.!*Y
 sdr.!us-ing
 sdr.'abinsWi$,rZ-lic-
 sdr.1tein$.ZMent-al
 -ipotiroidism
&')D(*()* )1() +)()%"N*([ "/.(,*!(&%*. #
$ ):!)1 +) !*.&% U ,*!(&% +) P)%P)(/*%) * 1([% +) &')D(*() ;
6>
7?. Con)ulsii 5 diagnostic diferential intre grand #all si *etit#alB trata#entul cri2elor
con)ulsi)e 3oca2ionale
CON!ULSII OCA&IONALE
!ele mai frecvente convulsii ocazionale sunt convulsiile febrile.
!onvulsiile febrile se manifesta drept convulsii tonico$clonice generalizate, caracteistice sugarului si copilului mic, care
intrunesc urmatoarele criterii obligatorii pentru incadrarea in acest diagnostic#
• *par in conte3t febril; febra trebuie sa fie egala sau mai mare de 6A grade !elsius
• *par la sugar si copilul mic, de obicei intre varsta de ? luni si > ani
• ,ebra nu se datoreste unei infectii a 1N!
• *u durata scurta, totdeauna sub 8> minute
• *bsenta anomaliilor neurologice in perioadele intercritice
!onvulsiile ocazionala sunt frecvente; =$>F dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de > ani.
Prima criza, uneori unica, survine cel mai frecvent in al doilea an de viata. !onvulsiile febrile sunt mai frecvente la baieti.
)le apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile, cu ocazia primului croset -ipertermic.
Trata#entul cri2ei de con)ulsii fe(rile actuale
$administrarea de +iazepam in doza de C,6$C,> mg/Kg fara a depasi 8C mg (doza totala) inaintea varstei de 8C ani. 1e poate
administra parenteral# lent iv pe o durata de 9$6 min., diluat cu apa distilata sau im. ,oarte eficienta este administrarea pe
cale rectala (solutie rectala 2alium %oc-e 8Cmg). +oza poate fi repetata dupa 8>$9C min., daca prima administrare a fost
fara efect.
$ se administreaza antitermice, dupa incetarea convulsiilor. Parintii trebuie instruiti sa administreze antitermice la copilul
febril pentru prevenirea convulsiilor in cursul unor boli febrile ulterioare. 1e prefera paracetamol 9Cmg/Wg. 1e va evita
acidul acetilsalicilic daca febra se datoreste gripei sau varicelei, pentru scaderea riscului aparitiei sindromului %eIe.
(.Trata#entul *rofilactic al recidi)elor con)ulsiilor fe(rile
(ratament preventiv discontinuu$prescris numai in caz de febra, de la debutul bolii febrile si se administreaza cat timp
persista febra# antiter#ice si dia2e*a# p.o. C,>$8 mg /Wg in 6$= prize pe zi.+ezavantajul consta in neaplicarea lui la timp,
deoarece febra poate fi necunoscuta pana la aparitia crizei de convulsii. *dministrarea fenobarbitalului la debutul bolii
febrile este ineficienta, deoarece nivelul sanguin terapeutic nu poate fi atins de obicei in perioada in care copilul se afla in
cel mai mare risc de convulsii.
(ratamentul preventiv continuu –se administreaza pe toate perioada cat e3ista riscul de recurenta a convulsiilor febrile,
apro3imativ pana la varsta de > ani. $eno(ar(italul se administreaza in doza de 6,> mg/Wg/zi p.o. in 8$9 prize. Nivelul
sanguin eficient este de 8>$9C micrograme/8CCml si se realizeaza dupa B$8C zile de administrare continua. (ratamentul
continuu si$a dovedit eficienta, dar este adesea abandonat de parinti din cauza efectelor adverse, in special asupra
comportamentului (agitatie, -iperc-inezie) precum si din motive psi-ologice (familia accepta cu greu necesitatea aplicarii
tratamentului ani de zile), sau din neglijenta. (ratamentul preventiv continuu se aplica in cazurile care realizeaza
urmatoarele conditii
$prima criza de convulsii febrile aparuta inaintea varstei de 8 an.
$antecedente de epilepsie in familie
$anomalii neurologice sau/si mentale pree3istente
$crize focale urmate de deficit motor tranzitoriu sau permanent
$crize prelungite peste 8> minute
)ste foarte importanta prevenirea factorilor favorizanti ai crizelor adevarate de epilepsia (privarea de somn, consumul de
bauturi alcoolice, evitarea e3ceselor de orice fel). Nu trebuie e3agerat in privinta interdictiilor alimentare si a interzicerii
activitatii fizice.
!e trebuie facut la prima criza febrila
n primul rand, fi calmV )ste o risipa de timp sa incerci sa duci copilul la spital sau sa c-emi doctorul inainte de a actiona.
ncearca sa eviti actiuni fara rost, cum ar fi scuturarea copilului, palmuirea, strigarea copilului penume
n cazul primei convulsii febrile te#*eratura tre(uie sca2uta cat #ai re*ede cu *utinta.
Pentruscadereafebrei#
$ asigura$te ca nu cumva copilul sa fie prea imbracat (nu este necesar sa il dezbraci).
$ plaseaza pe fruntea si ceafa copilului bureti de baie cu apa rece sau g-eata sau un prosop umed.
$intindecopilulpeoparte.
$ intinde copilul pe o parte# cu degetul elibereaza gura copilului de orice ar putea avea inauntru (in caz de voma, curata
imediat).
$ dupa terminarea convulsiilor, administreaza$i Paracetamol. n acest moment c-eama doctorul, care va verifica daca totul
este in ordine cu copilul si te va sfatui ce sa faci in cazul in care convulsiile se repeta.
'ANI$ESTARI DE DEPENDENTA3se#ne si si#*to#e
CRI&A 'A/ORA 3GRAND 'AL)=1e caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea cunostintei.!riza majora
cuprinde urmatoarele faze#
8.,aza prodromala poate apaea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei cu urmatoarele faze#
$ migrena
$ nevralgii
6?
$ parestezii
$ stare de rau nedefinit
$ tulburari de comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra euforie)
9.!riza propriu zisa care cuprinde;
$a. */%* )P.)P(!*# semne care preced criza cu cateva zeci de secunde
$ mioclonii la nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, -alucinatii vizuale, olfactive, auditive,
an3ietate
$ aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize permitandu$i acestua sa ia pozitii de protectie (sa se aseze sau sa
culce pentru a nu cadea)
$ +)'/( '%/(*.#$ paloae busca, pirderea cunostintei si prabusirea pacientului
b. P)%+)%)* !/N&1(N(), urmata de#
 !onvulsie tonica # contractie bilaterala tonica a tuturor musc-ilor; picioarele intinse; bratele flectate; ma3ilarul
inclestat; c-ii se dau peste cap; pupilele se dilata si devin fi3e
 &prirea respiratiei, cianoza
 *cesta faza tonica dureaza 8>$9C secunde dupa care apar;
 !onvulsiile clocice#
 +ureaza 8$9 minute
 "iscari violente, anar-ice ale membrelor, capului, muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii uneoi
sanguinolenta, incontinenta de urina si fecale
+upa faza clonica copilul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie zgomotoasa; uneori criza este
urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu refle3e abolite, midriaza
+upa criza amnezia retrograda este totala
CRI&A 'INORA 3*etit #al
 Pierderea starii de cunostinta – cateva secunde (8C$9C) faa caderea pacientului
 Pacientul isi intrerupe activitatea, persista doar activitatile automate (mers, deglutitie, mestecat)
P%&'.)") +) +)P)N+)N(*
!%D* +) )P.)P1)#
 &prirea respiratiei – din cauza contractiilor tonico$clonice
 %isc de sufocare$ din cauza convusiilor si caderii limbii
 %isc de traumatizare – leziuni, muscarea limbii
 *lterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, Winestezica)
 ncontinenta (urinara si fecale) – din cauza rela3arii post$critice ale sfincterelor
 +eficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor
N(%) !%D)#
 +ificultate de asi asuma roluri sociale – din cauza frecventei cizelor
 +ificultate de a se realiza – din cauza riscului potential pentru anumite profesii
 +epresie
 Perturbarea stimei de sine
 +eteriorarea psi-ica progresiva
&')!(2) ")+*();
8. sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii
9. sa nu$si muste limba
6. sa fie protejat de traumatisme, leziuni
*()N() V
$ N/ ,&%()D +)1!0+)%)* "*:.*%).&% N ("P/. !&N2/.1);
$ N/ "&'.D)D ,&%(*(, P)N(%/ !* 1) P&( P%&+/!) ,%*!(/% +N !*/D* !&N(%*!(/%
"/1!/.*%) P/()%N!)
&')!(2) P) ()%")N ./N<#
8. sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate
9. sa$si amelioreze adaptarea psi-o$sociala
6. sa$si amelioreze depresia
=. sa stie sa$si urmeze medicatia
>. sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale
N()%2)N( */(&N&") 1 +).)<*()
. nterventii in cursul crizei #
$ Nu las nicidata persoana singura
$ *sez persoana in pozitie orizontala (pe pat, podea)
$ ntroduc intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (cauciuc sau de material te3til)
sau o batista rulata
$ Nu fortez ma3ilarul
$ +esfac gulerul copilului, centura – pentru a nu impiedica respiratia
$ ndepartez obiectele tari, mobile din jur pentru a preveni lezarea
6B
$ ntorc corpul sau capul intr$o parte pentru a ajuta pacientul sa respire
$ )ventual imobilizez pacientul pentru a preveni lovirea
$ %idic barele laterale de protectie, captusesc patul in anumite situatii
$ "onitorizez functiile vitale si vegetative
$ !urat cavitatea bucala
9. interventii dupa criza
$ verific permeabilitatea cailor respiratorii
$ aspir secretiile (saliva, secretii bronsice)
$ verific eventualele leziuni sau limba muscata
$ in caz de -ipotermie – sticle cu apa calda
$ in caz de -iperpire3ie – impac-etari reci
$ asigur igiena corporeala (dupa incontinenta)
$ ajut pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator
. N()%2)N( !/ %&. +).)<*(#
8. pregatesc si administreaza madicamentele anticonvulsivante la indicatia medicului
9. la pacientii cu accese subintrante# tranc-ilizante, -ipnotice, antispastice, narcotice, decontracturante si curalizante
6. in caz de -iperpire3ie – antitermice
. N()%2)N( N(%) !%D) – )+/!*(* P*!)N(/./ 1 ,*".) 1*#
8. traiasca cat mai normal posibil
9. sa evite activitatile periculoase# condusul masinii, activitatea la inaltime, inotul
6. sa evite alcoolul
=. sa –si administreze medicamentele cu regularitate
>. sa se odi-neasca adecvat (somn A ore pe zi)
?. il incurajez sa depaseasca problemele psi-o$sociale, sa nu priveasca crizele epileptice ca o catastrofa, ci ca pe un
eveniment care poate fi rezolvat rational – amintindu$i cateva persoane istorice care au suferit de epilepsie#
Napoleon, ulius !ezar, .ord 'Iron
B. incerc sa cooperez cu familia pentru a$i face sa inteleaga problemele ce rezulta din epilepsie si faptul ca aceasta
situatie nu trebuie sa transforme persoana intr$un invalid cronic
A. incerc sa sc-imb atitudinea pacientului fata de boala
@. in educatia pacientului trebuie inclusa si familia in legatura cu folosirea medicamentelor (doza, ora, raportarea
efectelor secundare) si importanta respectarii tratamentului intre crize
6A

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close