Progresul Tehnic Al Mass

Published on May 2017 | Categories: Documents | Downloads: 20 | Comments: 0 | Views: 175
of 21
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Progresul tehnic al mass-media i evolu ia istoric a fenomenului terorist Leg tur dintre terorism i mass-media reprezint un rezultat al evolu iilor ultimului secol, îndeosebi în ceea ce prive te progresul mijloacelor de comunicare de mas . Odat cu p trunderea în existen a de zi cu zi a radiolului, televiziunii i, mai nou, a Internetului, realitatea a dep it condi ia de ³povestire´, a a cum se întâmpla cu presa scris . Realitatea st , de la a doua jum tate a secolului XX, sub semnul ³transmisiei în direct´ a televiziunii. La rândul lor, comunica iile prin satelit se fac ³vinovate´ de anularea distan elor, Terra tinzând s devin tot mai mult, un ³sat planetar´. Pentru a reda dimensiunea schimb rii conceptului în ultima sut de ani, trebui s spune c , la origine, ac iunile de tip terorist excludeau de pe ³lista intelor´ o serie de categorii de persoane ± cum ar fi copii, femeile i b trânii. În majoritate cazurilor, to i civilii erau proteja i, considera i ³în afara conflictului´; în Rusia arist , de exemplu, radicalii care pl nuiau asasinarea arului Alexandru al II-lea au renun at la mai multe planuri de atac, deoarece acestea nu ofereau garan ii de securitate pentru civilii din suita arului. Se poate spune, deci, c terorismul ³de mod veche´ era unul de tip direct ± viza o schimbare de atitudine politic din partea societ ii prin uciderea sau r nirea victimei, în genere un individ apar inând nivelurilor de vârf ale ierarhiei sociale din respectiva comunitate. Cu trecerea timpului, lucrurile s-au schimbat. Spre deosebire de statele absolutiste, democra iile moderne (inclusiv monarhiile de drept constitu ional), nu pot fi îngenuncheate prin asasinarea unui membru al conducerii, politica lor neschimbându-se. Terorismul s-a adaptat noii situa ii, abordând o metod de atac indirect ; în secolului XX, inta atacurilor teroriste au devenit oamenii obi nui i. Aceste atacuri au vizat i vizeaz în continuare crearea unei st ri de anxietate în rândul membrilor societ ii, prin existen a unei amenin ri nev zute. elul teroristului este ca autoritatea public s se dovedeasc incapabil de a înl tura aceast amenin are, asfel încât, pe cale de consecin , încrederea popula iei în guvern i politica acestuia s fie subminat . Mai mult, frustrat atentatelor. Din acest punct de vedere, terorismul modern se dovede te a fi u or de utilizat i, totodat , greu de contracarat. Mai întâi, neacordând nim nui imunitate, terori tii au la îndemân i tem toare în fa a imposibilit ii de a se ap ra, comunitatea va solicita autorit ilor s accepte revendic rile terori tilor, pentru ca ace tia s pun cap t terorii oarbe a

o infinitate de inte; ei pot alege când, unde i cum vor ataca, astfel âncât efectul la public s fie unul maxim. În plus, dac ceva merge prost, mecanismul revendic rii atacurilor teroriste ofer posibilitatea evit rii publicit rii e ecului: despre un atentat e uat, nerevendicat, se vorbe te foarte pu in sau chiar deloc, cu alte cuvinte, nu exist .

³Vizibilitatea´ actelor teroriste ± dependent de mass-media Se poate spune îns c terorismul este condi ionat de lucru: nevoia de publicitare a atentatului. O mi care terorist câ tig prestigiu prin simplul fapt c mass-media raporteaz incidentul, oferindu-l publicului ca subiect de analiz . Mai mult, atunci când mediile de informare, din motive diverse, decid s supraliciteze semnifica ia incidentului, grupurile teroriste cap t credibilitate; platforma lor politico-ideologic este f cut public , dezb tut ; nu în ultimul rând, cauza lor ajunge, ( i nu de pu ine ori) s fie asumat de diver i indivizi prin simpla exercitate a dreptului la liber expresie. ³Dac publicului i se va vorbi despre terorism, atunci cauza teroristului va c p ta aten ie. Acest lucru nu justific afirma ia potrivit c reia lipsa tirilor va însemna lipsa terorismului, îns are implica ii asupra modului în care jurnali tii se raporteaz la terorism.´1 Aceast nevoie a publicit ii, pe care doar prezen a mass-media o poate satisface, induce de multe ori o direc ionare clar a atacurilor. intele devin, astfel, obiectivele cu valoare de simbol, cum s-a întâmplat în cazul atentatelor de la 11 septembrie 2001: World Trade Center din New York reprezenta ³inima´ economiei americane, în timp ce Pentagonul ± emblema puternicei armate americane. [ WTC a mai fost inta unui atac similar, la 23 februarie 1993 ( ase mor i i peste 1.000 de r ni i); tot un obiectiv simbolic a fost i atentatul asupra ambasadei Israelului din Buenos Aires, aruncat în aer în martie 1992 (29 de mor i)«] Dar nu numai cl dirile oficiale pot fi inta unui atac terorist. Tehnologia îns i, cu toat infrastructura pe care o presupune, a devenit, la nivel simbolic, o int agreat de terori ti. În 1997, expertul în terorism Robert Kupperman, la acea vreme ef al Agen iei Americane pentru Controlul Armelor i Dezarmare, avertiza c ponderea tot mai mare a tehnologiei în via a societ ii schimb radical natura amenin rii teroriste:
1

BBC, Producers Guidelines, cap. 8, Broadcasting and Terrorism (document de uz intern, edi ia 1995)

³Aeronavele comerciale, conductele de gaze naturale, re eaua de alimentare cu energie electric , sondele de petrol, computer Norme deontologice de tratare a informa iilor referitoare la acte teroriste Jurnali tii în i i recunosc faptul c terorismul caut în permanen s transforme mediile

de informare în portavoci ale mesajelor lor; de aceea, atât codurile deontologice ale asocia iilor profesionale, dar i regulamentele interne ale diverselor institu ii mediatice avertizeaz clar asupra posibilelor ³derapaje´ mediatice, provocate de o necorespunz toare tratare a actelor teroriste. ³Realizatorii de programe trebuie s re in c intermediul radioului i televiziunii provoac acoperirea incidentelor teroriste prin în rândurile publicului sentimente mult mai

puternice decât în cazul prezent rii acestor evenimente de c tre presa scris . Mediile electronice par mult mai aproape de realitate: ziarele relateaz despre violen , emisiunile o arat . («) Emisiunile realizate cu responsabilitate trebuie s fac fa în permanen r spunderii presupuse de transmiterea cu rapiditate i acurate e a informa iei precum i celei în elese în perspectiva evit rii agrav rii pericolului sau acord rii de satisfac ie terori tilor´.2 Se poate spune c regulile BBC în ceea ce prive te acoperirea mediatic a actelor teroriste au fost verificate direct, Marea Britanie confruntându-se cu acest fenomen înc de la începutul conflictului irlandez - primul deceniu al sec. XX - între loiali tii protestan i i mili iile catolice grupate în auto-intitulata Armat Republican Irlandez (IRA). Astfel, prestigioasa British Broadcasting Corporation recunoa te c ³ tirile înseamn , în mod inevitabil, publicitate.(«) Pentru a men ine valoarea de publicitate a tirilor la minimum, BBC evit orice ar putea idealiza terorismul sau i-ar conferi impresia de legitimitate. Aceast politic se refer la imaginile prezentate i la termenii utiliza i. Redactorii vor evita pe cât posibil termenii prin care grup rile teroriste încearc s se portretizeze ca legitime ± cuvinte ca ³execu ie´, ³curte mar ial ´, ³brigad ´. Când se folosesc termeni militari, ace tia trebuie atribui i. Se va avea grij ca terori tii i persoanele asociate acestora s nu fie prezentate într-o lumin favorabil . Acest lucru ine, în mare m sur , de fiecare situa ie în parte.´3

2 3

BBC, Producers Guideline, cap. 8, Broadcasting and Terrorism, (document de uz intern, edi ia 1995) op. cit., cap. 8, alin. Detailed Considerations

Terorismul, mass-media i libert ile cet ene ti Într-o lucrare disponibil pe Internet4, cercet torii americani M. Devost, K. Houghton i Neal A. Pollard fac o observa ie deosebit de important în leg tur cu riscurile presupuse de terorism, în societatea modern : în combaterea acestui flagel, democra iile, în special cele vestice, se v d confruntate cu pericolul de a înc lca libert ile cet ene ti, în dorin a de a asigura securitatea cet enilor lor. Problema are pu ine anse de a fi rezolvat în urm torii ani; mai mult, odat cu apari ia ³terorismului informatizat´ (cyber-terrorism), noi întreb ri î i caut r spunsuri: care este distinc ia, în spa iul virtual, între o crim ³politic ´ si una ³normal ´, motivat , de exemplu, de l comie? Cum poate r spunde un sistem de securitate centralizat din punct de vedere decizional unor atacuri venite din partea unui inamic ce folose te re eaua mondial de comunica ii digitale, aceast uria ³pânz de p ianjen´? Cum pot fi protejate drepturile cet enilor în ceea ce prive te intimitatea coresponden ei, atunci când trebuie s lup i cu ³pira i´ anonimi ai calculatoarelor (hackers), ce se ascund sub o anonim adres de e-mail? Indiferent de solu iile ce vor fi g site acestor chestiuni, un fapt cert r mâne, pentru urm torii ani, prezen a masiv , la scara mapamondului, a violen ei politice. Terorismul va continua s fie o form des întâlnit de exercitare a acestei violen e. Largul acces la armament, explozivi i tehnologii distructive din cele mai sofisticate, împreun cu revolu ia comunica ional adus de Internet duc la o cre tere spectaculoas a poten ialului de ac iune al grup rilor teroriste. Acest fapt se traduce în atacuri coordonate, chiar simultane în mai multe state, precum i într-o cre tere spectaculoas a posibilit ilor de a alege o int ale c rei coordonate sunt u or de aflat, gra ie mediilor de comunicare moderne.

Cât despre mass-media, terori tii vor continua s

conteze pe reflectarea în mijloacele de

comunicare în mas a actelor lor. Din nefericire, expresia ³Ucide unul i vei teroriza o mie´, atribuit lui Mao Ze Dong, risc s capete conota ii tragice într-o er a sateli ilor i transmisiilor de date instantanee. În acela i timp, conflictele locale i regionale, de tip inter-etnic sau interconfesional, împreun cu permeabilizarea rapid a grani elor reclam noi metode i strategii de
4

Information Terrorism: Can You Trust Your Toaster?, The Strategic Assessment Center, Science Applications International Corporation, www.saic.com

lupt ± la nivel na ional i interna ional - împotriva unui inamic crud i f r fa . Un inamic care vizeaz , adesea, nu victimele inocente i întâmpl toare ale atentatelor teroriste, ci milioanele de telespectatori ai posturilor de televiziune din întreaga lume. Terorismul i mass-media ± mecanismul influen ei actelor de terorism asupra audien ei

Terorismul modern, în opozi ie cu cel de secol XIX, are drept int nu lideri sau adversari politici, ci popula ia civil în întregime; scopul atentatelor este s conving cititorii ziarelor, telespectatorii televiziunilor i ascult torii posturilor de radio c pot deveni victime oricând victime ale atacurilor. În termeni generali, victimele i pagubele provocate de un atentat terorist sunt, adesea, mai mici decât cele care rezult în urma unui accident pe autostrad ; îns efectele psihologice la public sunt cu mult mai mari în cazul terorismului. Con tiente de importan a acoperirii mediatice, terori tii au început înc din anii 70 s î i organizeze ac iunile astfel încât s beneficieze de maximum de aten ie din partea mass-media. Acest factor influen eaz alegerea loca iei, a tipului atacului, a momentului i chiar a modului în care este revendicat atentatul (telefonic, la o institu ie de pres i nu la poli ie). Din acest punct de vedere, un atac de tip i anxietate în rândurile acestuia i de a m ri terorist are ca int mass-media, i nu victimele directe; atentatul devine o ocazie de a transmite mesajul grup rii c tre public, de a inspira fric Interesul fa presiunea asupra responsabililor politici, pentru ca ei s cedeze revendic rilor terori tilor. de mass-media este atât de ridicat, încât unele grup ri teroriste au ajuns s invite jurnali ti la locurile unde preg tesc atentate sau s solicite s fie intervieva i în timpul lu rilor de ostatici, negociind eliberare treptat a acestora pentru spa iu de anten . Terori tii au ales, deseori, s execute atentate cu prilejul unor evenimente care presupun o concentrare mediatic mare. Iat câteva exemple: În septembrie 1972, opt terori ti ai grup rii ³Septembrie Negru´ p trund în dormitoarele delega iei sportive israeliene la Jocurile Olimpice ce se desf urau la Munchen. Doi atle i sunt uci i iar al i nou sunt lua i ostatici. Atacatorii revendic eliberarea a peste 200 de palestinieni de inu i în Israel i a altor camarazi afla i în închisori germane (cei doi lideri ai grup rii ³Fac iunea Armata Ro ie´, Andreas Baader i Ulrike Meinhof). Israelul refuz

propunerea iar autorit ile germane, dup 17 ore de discu ii, trec la ac iune: dup un schimb de focuri care a durat 90 de minute, to i ostaticii i un poli ist sunt uci i, sub privirile a sute de jurnali ti sosi i din întreaga lume, pentru a prezenta Jocurile Olimpice. Efectul devastator al atentatului va fi anihilat doar un an mai târziu, când Mossad-ul va desf ura o campanie de asasinate împotriva tuturor membrilor grup rii ÄSeptembrie Negru´ implica i în atentat ± echipele serviciului israelian i-au localizat i eliminat pe to i, unul câte unul; mai mult, agen ii Mossad au Äsc pat´ informa ii presei occidentale, ceea ce a produs panic printre organiza iile palestiniene cu filiale în Europa, dezorganizându-le i sl bindu-le. În septembrie 1970, gruparea Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei deturneaz dou aeronave de linie ± un Boeing 707 al TWA i un DC8 al Swissair, ambele cu destina ia New York ± c tre de ertul Iordaniei, unde avioanele aterizeaz pe un fost aeroport militar. Deturnarea unei a treia aeronave, care ajunge pe acela i aeroport irodanian, are loc la dou zile, iar comandourile FPEP i-au atins inta: majoritatea pasagerilor erau turi ti care se întorceau din Europa. Dup ce evacueaz pasagerii, terori tii arunc avioanele în aer ± spectacol filmat de jurnali tii sosi i în zon în întreaga lume. ele care ad postesc datele agen iilor guvernamentale i ale firmelor particulare sunt exemple de inte preferate pentru sabotaje, a c ror distrugere ar avea efecte conexe de o intensitate cu mult mai mare decât cea presupus doar prin pierderea lor« Cu treizeci de ani în urm , terori tii nu ar fi putut conta pe aceast extraordinar pârghie de ac iune³.5 Dependen a de tehnologie se manifest înclusiv în domeniul comunica iilor; astfel, o organiza ie terorist poate ataca re elele informatice: în Japonia, o grupare anonim a atacat sistemul de control computerizat al transporturilor feroviare, paralizându-l vreme de câteva ceasuri; programul de ac iune al Brig zilor Ro ii Italiene (grup de extrem stâng ) sus ine c distrugerea re elelor de calculatoare reprezint ³un mod de a lovi în inima statului´6; în 1999, studen i ai
Robert Kupperman, Facing Tomorrow¶s Incident Today, Washington, D.C., US Department of Justice, 1977, citat în Grant Wardlaw, Political Terrorism, Cambridge University Press, 1989, p.8 6 P. Fites, P. Johnson, M. Kratz, The Computer Virus Crisis, 2nd edition, New York, Van Nostrand Reinhold, 1992, p.63
5

i transmis

Universit ii din Texas -simpatizan i ai partidului nord-irlandez Sinn Fein (aripa politic a IRA) ± au ³pus´ pe Internet informa ii confiden iale despre bazele militare i sta iile de poli ie britanice din Irlanda de Nord. Astfel de ac iuni au atras constant aten ia presei i, implicit, pe cea a opiniei publice interna ionale. Mass-media constituie îns , înainte de toate, inta efortului de persuasiune venit din partea grup rilor teroriste. ³În efortul de a atrage aten ia publicului, terori tii î i duc la îndeplinire ac iunile având drept subiect al strategiei lor îns i mass-media; acest calcul strategic este bazat pe presupunerea c accesul la structurile comunic rii de mas reprezint un atribut al puterii politice.´

Mass-media americane i terorismul, înainte de 11 septembrie 2001 (aproximata istorie a unui e ec) În prim vara anului 2000, un întreprinz tor privat a cerut agen iei din Washington a Departamentului pentru Agricultur al Statelor Unite un împrumut în valoare de aproape 650.000 de dolari. În cererea de împrumut, scopul acestuia era prezentat ca fiind achizi ionarea unui avion utilitar, de tipul celor folosite la stropirea cu ierbicide a culturilor agricole« Când a aflat c dosarul s u a fost respins, b rbatul a amenin at-o pe func ionara care s-a ocupat de cerere c îi va t ia gâtul. Cu pu in înainte, el declarase în fa a femeii c , în curând, Osama Ben Laden, liderul organiza iei Al Qaida, va fi recunoscut drept ³cel mai mare conduc tor al lumii´. Eroul acestei întâmpl ri a fost nimeni altul decât Mohammed Atta, considerat ast zi drept eful grup rii de militan i islami ti sinuciga i care a pus la cale i executat atentatele antiamericane de la 11 septembrie 2001. Îns în iunie 2000, Atta nu a trezit nici-un fel de suspiciune func ionarei Departamentului pentru Agricultur ; amenin area sa a fost considerat drept o simpl ie ire nervoas necontrolat , iar prezicerile referitoare la destinul lui Osama Ben Laden ± vorb rie f r sens. Mai mult, întreb rile b rbatului privind m surile de securitate de la o serie de institu ii publice din Washington, precum i dorin a de a cump ra, cu banii jos, o fotografie aerian a capitalei americane (care decora un perete din biroul func ionarei) nu au declan at nici-

o b nuial . Femeia cu care Mohammad Atta a stat de vorb avea s declare, un an mai târziu, urm toarele: ³Habar n-aveam despre ce vorbe te´.7 Desigur, ar fi fost prea frumos ca o simpl func ionar de la Departamentul pentru Agricultur s dea peste cap un complot care, cu siguran , va r mâne în istorie ca o dovad a demen ei generate de terorismul de inspira ie extremist-religioas . Dac mass-media americane i-ar fi f cut datoria mai bine, înainte de 11 septembrie 2001, ar fi existat, poate, o ans de a preveni tragedia ce avea s vin . i nu este vorba doar de popularizarea ac iunilor anti-americane ale Al Qaida, înainte ca ele s coste via a a mii de americani, ci i de o analiz profund asupra circumstan elor în care aceste amenin ri s-au dovedit a deveni letale. La aproape doi ani de la atentatele de la New York i Washinton, aceast opinie a cap t un contur din ce în ce mai pronun at, pe m sur ce diver i anali ti de media i chiar jurnali ti fac publice concluziile studiilor lor. Din nefericire, astfel de analize au ap rut în publica ii americane care, în pofida prestigiului academic de care se bucur , au o circula ie mai restrâns , i din acest motiv nu ajung la opinia public
8

Îns un adev r nu poate fi în bu it de simplul fapt c num rul celor care îl cunosc este mic. Astfel, singura concluzie pe care un observator avizat o poate trage, investigând comportamentul presei din Statele Unite de dinainte de septembrie 2001, este urm toarea: în majoritate, mass-media americane ± de la presa scris la re elele de televiziune ± au e uat, înainte de 11 septembrie 2001, în a- i asuma datoria civic terorist Al Qaida.9 O discu ie deschis asupra modului în care au ac ionat i s-au comportat institu iile de media americane înainte de 11 septembrie 2001 este, ast zi, cu atât mai necesar cu cât concluzia radical de mai sus sprijin ideea potrivit c reia uria a industrie de media din Statele Unite a fost, este i va r mâne, pe viitor, vulnerabil la derapajele mediatice de amploare, a a cum au fost cele înregistrate la sfâr itul de secol XX - început de secol XXI.
Întâmplarea este descris de jurnalistul american Simon Marks, în articolul ³Educating Johnell: The consequences of US journalists inward thinking´, publicat de Quills Magazine, sept. 2002. 8 Este vorba de publica ii precum Journalism & Mass Communication Quarterly, Quills Magazine, American Journalism Review, Fairness & Accuracy in Reporting (FAIR), cunoscute mai pu in publicului larg, din Statele Unite i nu numai. 9 Un articol deosebit de explicit, din acest punct de vedere, a fost publicat de revista Quills Magazine în decembrie 2001 ± ³Asleep at the Switch: Journalism¶s Failure to Track Osama ben Laden´, semnat de Simon Marks, pre edintele unei agen ii independente de tiri din SUA, Feature Story Agency.
7

i profesional de a informa publicul

american cu privire la pericolul reprezentat, pentru Statele Unite i restul lumii, de re eaua

În ultimii 13 ani, presa american s-a confruntat, la nivel mondial, cu zeci de evenimente extraordinare, ocante i dramatice, fiind de tot atâtea ori pus în situa ia de a acoperi situa ii pe care nu doar jurnali tii, dar nici anali tii politici nu au tiut cum s le prevad , dar mai ales cum s le abordeze ± de la pr bu irea comunismului din Europa R s ritean , la invadarea Kuweitului de c tre Irak i dezmembrarea fostei Iugoslavii. Tote acestea au presupus conflicte violente, soldate cu sute de mii de victime, cu deplas ri masive de popula ie, cu schimbarea unor grani e i purificarea etnic a zone întinse, pe continente (precum cel european) unde nimeni nu se mai a tepta la astfel de orori. Conflictul din Golful Persic (numit i ³R zboiul din Golf´) a f cut s curg râuri de cerneal pe tema derapajului mediatic c ruia televiziunile americane (îndeosebi prestigioasa Cable News Network) i-au c zut victime.10 O discu ie similar provocase, cu pu in mai mult de un an înainte, num rul victimelor revoltei populare care l-a alungat de la putere pe ultimul dictator comunist din estul Europei, Nicolae Ceau escu.11 R zboiul civil declan at în cadrul fostei Iugoslavii a avut parte de un destin mediatic la fel de complicat, marcat de succesul propagandei unora din p r ile implicate (croa ii i musulmanii) i demonizarea altora (sârbii).12 Situa ia avea s se repete, în 1999, în cu ocazia conflictului cunoscut sub numele de ³R zboiul din Kosovo´, unde gherilele albaneze au reu it s ob in legitimitate ( i) cu ajutorul presei americane, prezentate fiind ca luptând pentru libertate împotriva ³ocupantului´ sârb. Lucrurile au stat cu totul invers în ceea ce prive te Macedonia, unde autorit ile acestei foste republici iugoslave au primit sprijinul comunit ii interna ionale (inclusiv al celei mediatice) pentru a reprima mili iile UCK13 albaneze de la grani a cu provincia sârb Kosovo (mili ii acuzate, de aceast dat , de terorism).14 Toate aceste situa ii i evenimente au constituit, îns , probleme externe Statelor Unite, în pofida faptului c ele au vizat i interese americane, mai mult sau mai pu in substan iale i

Pentru mai multe detalii în leg tur cu acest subiect, a se vedea volumul semnat de C lin Hentea, 150 de ani de r zboi i dezinformare. Armata i presa în timp de r zboi, Ed. Nemira, Bucure ti, 2000. 11 Ignacio Ramonet, Tirania comunic rii, Editura Doina, Bucure ti, 2000. 12 C lin Hentea, op. cit., cap. ³Misiunea UNPROFOR în Bosnia-Her egovina ± o celul de r spuns a mass-media interna ionale´. 13 Ushtria Clirimintare E Kosoves, în traducere ³Armata de Eliberare a Kosovo´. 14 În luna mai a anului 2001, Procuratura General a Republicii Macedonia a dat publicit ii un dosar cu extrase din presa interna ional pe acest subiect, dosar care a fost transmis i principalelor institu ii de media din România, de c tre Ambasada Republicii Macedonia la Bucure ti (³Information ± The Terrorism in the Republic of Macedonia´, Am. No. 11/2001).

10

vizibile. În consecin , aceste subiecte nu au beneficiat de efortul de în elegere i reflec ie presupus de o problem domestic ± de tipul celei pe care o reprezint o amenin are terorist direct , sesizat ca posibil pe teritoriul SUA, din partea unor grup ri de orientare extremist . Acest efort a r mas, din p cate, doar în stadiul teoretic. În septembrie 1999, o comisie senatorial american
15

avertiza, în termeni îngrijor tori, de doi senatori (la vremea

asupra pericolului reprezentat de activit ile teroriste îndreptate împotriva Statelor Unite i a cet enilor acestora, pe teritoriul american.Comisia, condus respectiv ), Gary Hart i Warren Rudman, avea s revin asupra subiectului, în ianuarie 2001. La acea vreme, cu apte luni înainte de atentatele de la WTC i Pentagon, Comisia Hart-Rudman f cea public un raport de 150 de pagini, care cuprindea concluziile a trei ani de studii i analize efectuate de cei 12 membri ai comsiei, cu ajutorul a aproape o sut de exper i în probleme de securitate. Intitulat Road Map for National Security: Imperative for Change, raportul prezenta un plan concret de ac iuni menite s pun Statele Unite la ad post de amenin rile teroriste. Despre raport, senatorul Rudman avea s declare: ³Era vorba de prima reevaluare comprehensiv a securit ii na ionale de la administra ia Truman, în 1947´16. Documentul identifica, cu rigurozitate, factorii care afectau securitatea ora elor americane, îndeosebi vulnerabilitatea lor la atacuri cu arme de distrugere în mas . O men iune special se referea la lipsa de preg tire pentru posibile incidente provocate de atentate asupra unor cl diri înalte din metropolele Statelor Unite. Raportul nu se rezuma doar la a trage un semnal de alarm , ci propunea un plan detaliat de remediere a deficien elor din sistemul de securitate na ional ; acesta prevedea crearea unei a a-numite Agen ii de Securitate a Teritoriului Na ional (National Homeland Security Agency), regândirea misiunii serviciilor îns rcinate cu paza frontierelor SUA i mobilizarea într-un cadru de ac iune comun a zecilor de servicii de informa ii americane ce de in responsabilit i în ceea ce prive te securitatea na ional . În document se afirma cât se poate de clar:

Este vorba de perioada administra iei pre edintelui Bill Clinton, în timpul c ruia Partidul Republican a de inut majoritatea în Senatul american. 16 apud. Harold Evans, ³Warning given«Story missed´, Columbia Journalism Review, New York, nr. 4, vol. 40, nov.-dec. 2001.

15

³State, organiza ii teroriste i grup ri nemu umite vor ajunge s de in arme de distrugere în mas , iar unele dintre acestea le vor folosi. Este foarte probabil ca cet eni americani s moar pe teritoriul SUA, posibil în num r mare.´17 Dincolo de dimensiunea practic scos în eviden i de avertisment a raportului Hart-Rudman, acesta a

i delicata problem a percep iei Statelor Unite i a ac iunilor lor pe mapamond:

³O lume favorabil intereselor i valorilor americane nu va putea ap rea de la sine. O parte a mapamondului ne va respinge sau ni se va opune, dac nu din cauza întâiet ii noastre, atunci din pricina faptului c Statele Unite sunt percepute ca exercitându- i puterea cu arogan (..).´ Aceast fraz exprima, într-un limbaj academic, ceea ce senatorul Gary Hart avea s -i declare jurnalistului Harold Evans, de la Columbia Journalism Review: ³Noi [membrii comisiei, n.a.] am c p tat o teribil senza ie a resentimentului multora fa de Statele Unite v zute drept un b t u , care ne-a alarmat pe to i.´18

În pofida eforturilor comisiei senatoriale, raportul Hart ± Rudman a trecut aproape neobservat de c tre media americane. Pe 31 ianuarie 2001, principalele re ele de televiziune din Statele Unite au ignorat conferin a de pres prilejuit de publicarea raportului.O singur excep ie ± CNN. Presa scris a avut aceea i atitudine: nici-o tire în The New York Times sau în The Wall Street Journal. O serie de materiale punctuale au fost publicate în The Washington Post i Los Angeles Times, precum i în USA Today; alte publica ii locale sau regionale au preluat tirea de pe fluxurile agen iilor de pres (Reuters i Associated Press). Îns nici-unul dintre ziarele americane importante (cu excep ia lui Los Angeles Times) nu au acordat spa iu pentru articole de follow-up, analize critice sau editoriale pe temele sugerate de raport. În ultim instan , cei doi senatori, Hart i Rudman, au redactat un articol i l-au propus cotidianului The New York Times. Materialul a fost îns refuzat. Astfel, media americane au ignorat complet ocazia de a declan a o dezbatere, la nivel na ional, asupra securit ii Statelor Unite i a amenin rilor teroriste la adresa cet enilor lor. Iar acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului c raportul Hart-Rudman ³(«) este genul de subiect
17 18

idem ibid.

care solicit aten ia elitei, pentru angajarea unui dialog sus inut menit s probeze, s reformuleze, s explice i s îndemne la ac iune.´19 Este greu de spus ce efect mediatic ar fi avut raportul comisiei Hart-Rudman, dac ar fi fost luat în serios de mass-media americane i dac ar fi declan at o dezbatere, în lumea politic precum i în societatea civil . La o lun de la atentatele de la 11 septembrie, administra ia Bush recuno tea, indirect, valoarea raportului fostei comisii senatoriale, pre edintele numind, oficial, un ef în fruntea nou-createi Agen ii pentru Securitate Intern a Statelor Unite. Anali tii politici apreciaz îns c ignorarea avertismentului din ianuarie 1999 a dus la o întârziere de cel pu in ase luni în reforma sistemului de securitate al SUA ± timp în care aceasta ar fi putut s fac pa i mari i decisivi. Privind în urm , e ecul presei americane în a aduce în aten ia publicului din SUA pericolul reprezentat de terorismul interna ional pare un fapt f r precedent. Lucrurile nu stau îns chiar a a, deoarece aceea i orbire s-a manifestat i fa de fenomene mult mai vizibile i la fel de grave, cum ar fi situa ia din Irak. În septembrie 2002, revista Time publica un articol intitulat ³The Forgotten War´20 [R zboiul uitat], al c rui subiect este conflictul perpetuu din Golful Persic, unde aeronavele americane i britanice patruleaz zonele de excludere aerian impuse Irakului dup r zboiul din 1991. Cele dou zone sunt situate la nord de paralela 36 i, respectiv, la sud de paralela 33, iar men inerea lor ca atare (prin patrul ri aeriene angloamericane) a avut drept scop crearea unui refugiu pentru minorit ile de pe teritoriul irakian, îndeosebi popula ia de etnie kurd : ³Este [vorba de] un r zboi care a produs pu ine titluri de prim pagin , nici confrunt ri diplomatice i nici victime de partea americanilor. («) În pofida a peste 250.000 de misiuni i a recompenselor oferite de Saddam Hussein pentru doborârea unui avion ± câte 14.000 de dolari americani ± nici-o aeronav nu a fost lovit pân acum.´ De ce un ³r zboi uitat´? Poate i pentru c nici-un pilot american nu a fost ucis (pân la sfâr itul anului 2002, cel pu in) de tirurile ap r rii antiaeriene a Irakului. Aceast afirma ie nu este gratuit ; ea traduce, de fapt, un principiu jurnalistic care ghideaz produc ia mediatic contemporan ± acela al nevoii de spectaculos, de conflict, de tragedie. Or, un r zboi în care nu
19 20

Harold Evans, în articolul s u, citat mai sus, ³ ³Warning given« Story missed´, Columbia Journalism Review. Articolul este semnat de Mark Thompson, i a ap rut în Time, nr. 13, vol. 160, sept. 23, 2002, p. 50-51.

mor americani este mai pu in important pentru mass-media din SUA decât, s zicem, pove tile picante din via a privat a politicienilor. Pe de alt parte, R zboiul din Golf a fost v zut, imediat dup victoria coali iei interna ionale împotriva Irakului i retragerea acestuia din Kuweit, drept un subiect închis ± clasat, în jargonul jurnali tilor, la categoria old news. i astfel, întregul sistem de procesare a informa iei de c tre institu iile de pres ajunge s fie pus sub semnul întreb rii. C utând explica ii pentru ignorarea unor subiecte cu implica ii majore pentru societate, nu putem s nu observ m un fapt evident ( i studiat de mult vreme de teoreticienii fenomenului mediatic, inclusiv de breasl ): este vorba de pierderea sau, cel pu in, atrofierea sim ului critic al profesioni tilor mass-media. Paradoxal, în pofida dezvolt rii mijloacelor tehnice de natur s sprijine activitatea lor, jurnali tii se reg sesc din ce în ce mai des în situa ia de a manipula, cenzura sau, pur i simplu, de a ignora realitatea. Acest fenomen îi afecteaz mai ales pe oamenii de televiziune, exemplele fiind numeroase. Cel mai celebru este, desigur, cazul R zboiului din Golf, unde publicul a fost invitat s priveasc r zboiul ³în direct´, i nu s îl cunoasc i s -l în eleag prin intermedierea mass-media; astfel, abdicând de la rolul de ³mediator´ al informa iei, jurnali tii au devenit simple anexe ale unei sistem tehnologic care a inundat cu imagini opinia public , cu tot ce a rezultat de aici: omisiuni, ocult ri ale realit ii, falsuri i construc ii propagandistice, minciuni, iluzii.21 În acest mod, ³(«) televiziunea construie te actualitatea, provoac condamn la indiferen ocul emo ional i

i t cere faptele care nu pot oferi imagini´ 22, afirm un cercet tor al

mass-media, care atrage aten ia inclusiv asupra faptului c discursul specific televiziunii î i pune din ce în ce mai mult amprenta asupra celui al presei scrise. Acest mecanism de interpretare a actualit ii a f cut ca, de exemplu, efectele atentatelor teroriste anti-americane de la 11 septembrie 2001 s beneficieze de o aten ie mediatic invers propor ional cu cea acordat , anterior, avertismentelor privitoare la astfel de posibile atacuri (printre efectele în cauz aflânduse i psihoza antraxului, care a cuprins Statele Unite în lunile imediat urm toare atentalelor de la WTC i Pentagon i care s-a dovedit a nu avea leg tur cu acestea). Pe de alt parte, fenomenul de mimetism care afecteaz mass-media are i el un rol important în desconsiderarea unor subiecte precum cel reprezentat, în 2001, de raportul HartVezi i cartea francezului Jean Baudrillard, R zboiul din Golf n-a avut loc (La Guerre du Golfe n¶aura pas lieu´), Galilée, Paris, 1991. 22 Ignacio Ramonet, Tirania comunic rii, Editura Doina, Bucure ti, 2000, p. 148.
21

Rudman. Aglomera i cu informa ii i date venite din toate p r ile i supu i presiunii concuren ei, profesioni tii mass-media încearc în permanen s nu rateze ceea ce competitorii lor consider drept ³ tire important ´. Astfel, grilele de evaluare a evenimentelor sunt reduse i schematizate la maximum (cel mai adesea, ideea de spectaculos este cea care se impune) pentru a nu se evita subiecte pe care concuren a le-ar exploata cu succes. i astfel, jurnali tii nu doar c promoveaz acelea i tipuri de informa ii, dar se i auto-stimuleaz în acoperirea lor mediatic , amplificândule exagerat i inutil semnifica iile i ocupând spa iul de anten /pagin de ziar cu pseudoinformare. În acest mod, asupra analizelor i tirilor inspirate de subiecte importante, cum ar fi problema siguran ei publice, prevaleaz subiecte facile, emo ionale, dramatice. Iar acest fenomen afecteaz din ce în ce mai mult presa scris , de la care publicul ar trebui s se a tepte la o mai mare focalizare(decât în cazul televiziunii) asupra problemelor cu adev rat importante ale societ ii contemporane. ³Constrâns s -i calce pe urme [televiziunii, n.a.], presa scris crede atunci c poate recrea emo ia resim it de telespectatori publicând texte (reportaje, m rturii, confesiuni) care ac ioneaz în acela i mod ca i imaginile, în registrul afectiv i sentimental, adresându-se inimilor, emo iei i nu ra iunii, inteligen ei. Din acest motiv, chiar mijloacele de informare reputate ca fiind serioase au ajuns s neglijeze crize grave, a c ror existen demonstrat concret cu imagini´.23 Discu ia asupra derapajelor mediatice soldate ( i) cu neglijarea unor subiecte majore nu este nou ; dup R zboiul din Golf, jurnali tii au fost primii ³pu i la zid´; acela i lucru s-a întâmplat în urma relat rilor despre ³masacrele´ de la Timi oara, în decembrie 1989; în Statele Unite, procesul lui O.J. Simpson a prilejuit critici i auto-critici virulente, la fel ca scandalul Monica Lewinsky (cunoscut i sub numele de Sexgate)« Cu toate acestea, derapaje de amploare vor continua s se petreac , deoarece nici una dintre dezbaterile publice, în cazurile citate mai sus, nu a dus la o reform profund a sistemului mediatic. nu poate fi

Îngrijor tor este îns , înainte de toate, faptul c mediile americane au trecut foarte repede peste e ecul lor de dinainte de 11 septembrie 2001; ba mai mult, ele s-au repezit s culeag laurii pentru presta ia de la ³momentul 9/11´«
23

Ignacio Ramonet, op. cit., p. 29-30.

Astfel, televiziunile americane au fost felicitate pentru modul în care au ³acoperit´ teribilele evenimente din Mar ea Neagr . Un sondaj organizat în Statele Unite, între 13 i 17 septembrie 2001, de Pew Research Center for the People and the Press (institu ie cu sediul la New York), ar ta c nou din zece americani apreciau pozitiv modul în care presa a tratat tragedia; 56% dintre cei 1.200 de adul i chestiona i considerau ³excelent ´ atitudinea profesional a presei americane. Aceste date reprezint o schimbare uria în atitudinea publicului american fa de mass-media. În vara lui 2001, cu doar dou luni înainte de atentate,

un sondaj similar ar ta c doar 35% dintre americanii intervieva i credeau c presa din ara lor prezint o imagine corect a realit ii; în 1985, procentul era de 55%«24 Principala explica ie pentru aceast evolu ie pozitiv a atitudinii publicului american rezid în îns i natura evenimentelor de la 11 septembrie. Atentatele de la World Trade Center din New York i Pentagon au ie it complet din standardul impus de tragedii similare petrecute pe alte meridiane; de aceast dat , a fost vorba de americani i de teritoriul american (expresia ³inima Americii´ este, dealtfel, perfect pentru a ilustra aceast idee). În aceste condi ii, presa american s-a dovedit, dup cum afirma un profesor de jurnalism din SUA, ³preg tit i echipat corespunz tor pentru exact acest tip de situa ii, f cându- i datoria cum trebuie. Nu a fost vorba de un eveniment din categoria celor care presupun reflec ie i interpretare, evenimente care îi pun pe jurnali ti în încurc tur ´.25 O opinie similar împ rt esc i observatori externi, credita i, cum e i firesc, cu mai mult obiectivitate. Ziarul britanic The Financial Times scria, în zilele imediat urm toare atacurilor, c jurnali tii americani s-au dovedit pruden i i echilibra i în afirma iile lor, îndeosebi în atribuirea responsabilit ii pentru sângeroasele atentate. În acest sens, comentatorii lui Financial Times amintesc, pentru a oferi un termen de compara ie, de situa iile create în 1995, cu ocazia atentatului de la Oklahoma City (când bomba uciga s-a dovedit a fi fost pus de un american i nu de extremi ti str ini) i, respectiv, în 1996, la Atlanta, când Jocurile Olimpice au fost inta unui atac terorist pentru care un nevinovat (dovedit ca atare de autorit i) a fost suspectat i blamat luni în ir de presa de peste Atlantic26.

Datele respective au fost preluate dintr-o depe a agen iei Associated Press, din 24 sept. 2001 (Poll: 9 in 10 rate news media coverage good or excellent after attacks.) 25 Dean Mills, decanul Facult ii de Jurnalism a Universit ii din Missouri, citat de AP, 24.09.2001 26 Ignacio Ramonet, op. cit., p.81

24

În acela i timp, televiziunile americane au fost l udate i pentru c nu au folosit nici-un fel de mijloace de accentuare a dramatismului situa iei, cum ar fi temele muzicale sau titrajele, a a cum s-a întâmplat în alte rânduri. Pe de alt parte, ocul provocat de situa ie precum i circumstan ele în care s-au derulat tragicele evenimente de la 11 septembrie nu au permis, cu siguran , astfel de artificii specifice lumii televiziunii. Apreciat a fost i op iunea televiziunilor americane de a nu difuza nici-un fel de publicitate în cuprinsul programelor difuzate în perioada imediat urm toare catastrofei. 27 Acelea i circumstan e dramatice au produs, asupra discursului mediatic, i o presiune tehnic . Numeroase posturi de televiziune de pe raza New York-ului utilizau retransmi toare aflate la etajele superioare ale turnului sudic din cadrul complexului World Trade Center. Când acesta s-a pr bu it, semnalul tuturor acestor posturi a disp rut de pe ecranele televizoarelor, cu excep ia celor ale abona ilor companiilor de cablu TV.28

R mâne de v zut, îns , dac societatea contemportan

ocul de la 11 septembrie 2001 a fost îndeajuns de puternic i (re)construiesc

încât s stimuleze o reflec ie serioas , i nu doar una oportunist , asupra rolului mass-media în i asupra modului în care acestea interpreteaz realitatea, în general, i pe cea a amenin rii terorismului, în particular. Informa iile nu trebuie s mai fie v zute drept o marf ca oricare alta, supus capriciilor de moment ale publicului i tributar , prin aceasta, marketing-ului. Jurnali tii sunt datori s - i reconsidere atitudinea fa de propria profesie, în sensul responsabiliz rii breslei; mai mult, trivializarea activit ii de informare, prin con inuturi excesiv de emo ionale i spectaculoase, va trebui s înceteze, pentru a nu se r sfrânge asupra vie ilor oamenilor, cet enilor, singurii în slujba c rora trebuie s se afle presa, fie ea scris sau vorbit .

Televiziunea i terorismul ± cazul r zboiului din Afganistan
Potrivit unor rapoarte ale unor institu ii de analiz financiar din SUA, mass-media americane au pierdut, la 11 sept. 2001 i în zilele urm toare, peste 40 de milioane de dolari/zi, ca urmare a renun rii la difuzarea de reclame în emisiunile lor (apud. Scott Stossel, ³Terror TV´, în The American Prospect, Princenton, vol. 12, nr. 18, oct. 2001). 28 potrivit lui Gene Mater, ³London paper lauds U.S. press coverage of terror catastrophe´, www.freedomforum.org, 14 sept. 2001; o alt organiza ie de pres afectat direct, din punct de vedere tehnic, de catastrofa din Manhattan, a fost cotidianul The Wall Street Journal. Birourile acestuia se aflau la câteva blocuri distan de World Trade Center. Echipa redac ional a fost evacuat într-o tipografie de la marginea New York-ului, în timp ce editorii s-au instalat, provizoriu, într-un birou aflat în afara zonei afectate de pr bu irea Turnurilor Gemene.
27

La câteva zile dup atentatele anti-americane de la 11 septembrie 2001, secretarul de stat al Departamentului Ap r rii, Donald Rumsfeld afirma, în fa a jurnali tilor reuni i la Pentagon: ÄÎn timp de r zboi, adev rul este atât de valoros încât trebuie s fie înso it întotdeauna de minciuni, ca g rzi de corp´.29 Responsabilul american a regretat aproape imediat aceast vorb de duh30 i a cerut ca ea s nu apar în pres ± solicitare hazlie, având în vedere c postul american de televiziune CNN transmitea în direct respectiva conferin de pres . Am citat aceast anecdot pentru a aduce în discu ie un subiect care a f cut s curg râuri de cerneal în mass-media americane i interna ionale: este vorba de comportamentul mediilor de informare în situa ii de r zboi, i mai ales atunci când inamicul este unul aproape invizibil, necru tor i care nu face distinc ie între civili i combatan i ± cazul terorismului. Atentatele de la World Trade Center i Pentagon au surprins Statele Unite nu doar din punct de vedere militar, ci i mediatic. La zece ani dup spectacolul de televiziune oferit de R zboiul din Golf
31

, care a transformat sigla postului american Cable News Network într-un

simbol celebru pe toat planeta, jurnali tii din Statele Unite s-au trezit nepreg ti i s relateze Äde pe front´ când linia acestuia se afla în Manhattan, dar i atunci când bombele au început s cad asupra Kabulului. Acest lucru îl sus ine chiar un jurnalist american: ÄAdev rul este c mass-media din Statele Unite au l sat America nepreg tit pentru aceste atacuri teroriste la fel de mult ca oricare general al Air Force sau birocrat al CIA. În timp ce aruncam bombe asupra Irakului timp de 10 ani ± justificat sau nu ± presa american a neglijat s vorbeasc despre asta. Apoi, deodat , pe 11 septembrie 2001, ne-am dat seama c suntem în r zboi, când, de fapt nu a trecut nici m car o singur zi de la R zboiul din Golf în care un avion american s nu fi fost m car gata s lanseze o bomb sau o rachet . Am fost permanent în r zboi, îns mass-media nu s-au gândit c este destul de interesant s vorbeasc despre asta.´32

Corriere della Sera, 11 oct. 2001; Expresia a fost rostit , în urm cu mai bine de o jum tate de secol, de Winston Churchill; 31 În cazul R zboiul din Golf, mass-media au fost, în cel mai bun caz, martore la evenimente, iar acoperirea televizual a conflictului a stimulat mai degrab consumatorismul de media decât analiza deciziilor politice luate de actorii crizei (vezi i Media, Crisis and Democracy, Marc Raboy i Bernard Dagenais, 1992, Sage Publications, Londra); 32 Fragmentul este extras din articolul In defense of Al-Jazeera ± Attacking the messenger, and our message at the same time, publicat la 18 oct. 2001 de Michael Moran, Senior Producer, MSNBC.com; Michael Moran a fost, între 1993 si 1996, analistul pe probleme americane al BBC;
30

29

Mediile de informare americane nu au neglijat doar situa ia exploziv din regiunea Golfului, ci i pe cea din Afganistan. R zboiul civil din aceast ar distrus i uitat de lume, în care îns serviciile secrete ale S.U.A. au fost activ implicate în timpul ocupa iei sovietice a anilor 80, a fost considerat neinteresant de jurnali tii americani; nu acela i lucru se poate spune despre colegii lor europeni - postul BBC, de exemplu, a avut la Kabul, în permanen în anii 90, un corespondent. Îns realit ile din aceast parte a lumii au fost privite cu mult mai mult interes de c tre o televiziune tân r , de limb arab , de care foarte pu ini auziser pân în toamna lui 2001, dar care va deveni cu atât mai celebr : postul Al Jazeera din Qatar. O televiziune care, dup ce a devenit incomod pentru numeroase regimuri arabe, avea s intre în colimatorul Washingtonului, sub acuza ie c ofer spa iu de anten liderilor grup rii teroriste Al Qaida. Progresul tehnic al mass-media i evolu ia istoric a fenomenului terorist Leg tur dintre terorism i mass-media reprezint un rezultat al evolu iilor ultimului secol, îndeosebi în ceea ce prive te progresul mijloacelor de comunicare de mas . Odat cu p trunderea în existen a de zi cu zi a radiolului, televiziunii i, mai nou, a Internetului, realitatea a dep it condi ia de ³povestire´, a a cum se întâmpla cu presa scris . Realitatea st , de la a doua jum tate a secolului XX, sub semnul ³transmisiei în direct´ a televiziunii. La rândul lor, comunica iile prin satelit se fac ³vinovate´ de anularea distan elor, Terra tinzând s devin tot mai mult, un ³sat planetar´. Pentru a reda dimensiunea schimb rii conceptului în ultima sut de ani, trebui s spune c , la origine, ac iunile de tip terorist excludeau de pe ³lista intelor´ o serie de categorii de persoane ± cum ar fi copii, femeile i b trânii. În majoritate cazurilor, to i civilii erau proteja i, considera i ³în afara conflictului´; în Rusia arist , de exemplu, radicalii care pl nuiau asasinarea arului Alexandru al II-lea au renun at la mai multe planuri de atac, deoarece acestea nu ofereau garan ii de securitate pentru civilii din suita arului. Se poate spune, deci, c terorismul ³de mod veche´ era unul de tip direct ± viza o schimbare de atitudine politic din partea societ ii prin uciderea sau r nirea victimei, în genere un individ apar inând nivelurilor de vârf ale ierarhiei sociale din respectiva comunitate. Cu trecerea timpului, lucrurile s-au schimbat. Spre deosebire de statele absolutiste, democra iile moderne (inclusiv monarhiile de drept constitu ional), nu pot fi îngenuncheate prin asasinarea unui membru al conducerii, politica lor neschimbându-se. Terorismul s-a adaptat noii

situa ii, abordând o metod de atac indirect ; în secolului XX, inta atacurilor teroriste au devenit oamenii obi nui i. Aceste atacuri au vizat i vizeaz în continuare crearea unei st ri de anxietate în rândul membrilor societ ii, prin existen a unei amenin ri nev zute. elul teroristului este ca autoritatea public s se dovedeasc incapabil de a înl tura aceast amenin are, asfel încât, pe cale de consecin , încrederea popula iei în guvern i politica acestuia s fie subminat . Mai mult, frustrat atentatelor. Din acest punct de vedere, terorismul modern se dovede te a fi u or de utilizat i, totodat , greu de contracarat. Mai întâi, neacordând nim nui imunitate, terori tii au la îndemân o infinitate de inte; ei pot alege când, unde i cum vor ataca, astfel âncât efectul la public s fie unul maxim. În plus, dac ceva merge prost, mecanismul revendic rii atacurilor teroriste ofer posibilitatea evit rii publicit rii e ecului: despre un atentat e uat, nerevendicat, se vorbe te foarte pu in sau chiar deloc, cu alte cuvinte, nu exist . i tem toare în fa a imposibilit ii de a se ap ra, comunitatea va solicita autorit ilor s accepte revendic rile terori tilor, pentru ca ace tia s pun cap t terorii oarbe a

³Vizibilitatea´ actelor teroriste ± dependent de mass-media Se poate spune îns c terorismul este condi ionat de lucru: nevoia de publicitare a atentatului. O mi care terorist câ tig prestigiu prin simplul fapt c mass-media raporteaz incidentul, oferindu-l publicului ca subiect de analiz . Mai mult, atunci când mediile de informare, din motive diverse, decid s supraliciteze semnifica ia incidentului, grupurile teroriste cap t credibilitate; platforma lor politico-ideologic este f cut public , dezb tut ; nu în ultimul rând, cauza lor ajunge, ( i nu de pu ine ori) s fie asumat de diver i indivizi prin simpla exercitate a dreptului la liber expresie. ³Dac publicului i se va vorbi despre terorism, atunci cauza teroristului va c p ta aten ie. Acest lucru nu justific afirma ia potrivit c reia lipsa tirilor va însemna lipsa terorismului, îns are implica ii asupra modului în care jurnali tii se raporteaz la terorism.´33 Aceast nevoie a publicit ii, pe care doar prezen a mass-media o poate satisface, induce de multe ori o direc ionare clar a atacurilor.
33

intele devin, astfel, obiectivele cu valoare de

BBC, Producers Guidelines, cap. 8, Broadcasting and Terrorism (document de uz intern, edi ia 1995)

simbol, cum s-a întâmplat în cazul atentatelor de la 11 septembrie 2001: World Trade Center din New York reprezenta ³inima´ economiei americane, în timp ce Pentagonul ± emblema puternicei armate americane. [ WTC a mai fost inta unui atac similar, la 23 februarie 1993 ( ase mor i i peste 1.000 de r ni i); tot un obiectiv simbolic a fost i atentatul asupra ambasadei Israelului din Buenos Aires, aruncat în aer în martie 1992 (29 de mor i)«] Dar nu numai cl dirile oficiale pot fi inta unui atac terorist. Tehnologia îns i, cu toat infrastructura pe care o presupune, a devenit, la nivel simbolic, o int agreat de terori ti. În 1997, expertul în terorism Robert Kupperman, la acea vreme ef al Agen iei Americane pentru Controlul Armelor i Dezarmare, avertiza c ponderea tot mai mare a tehnologiei în via a societ ii schimb radical natura amenin rii teroriste: ³Aeronavele comerciale, conductele de gaze naturale, re eaua de alimentare cu energie electric , sondele de petrol, computerele care ad postesc datele agen iilor guvernamentale i ale firmelor particulare sunt exemple de inte preferate pentru sabotaje, a c ror distrugere ar avea efecte conexe de o intensitate cu mult mai mare decât cea presupus doar prin pierderea lor« Cu treizeci de ani în urm , terori tii nu ar fi putut conta pe aceast extraordinar pârghie de ac iune³.34 Dependen a de tehnologie se manifest înclusiv în domeniul comunica iilor; astfel, o organiza ie terorist poate ataca re elele informatice: în Japonia, o grupare anonim a atacat sistemul de control computerizat al transporturilor feroviare, paralizându-l vreme de câteva ceasuri; programul de ac iune al Brig zilor Ro ii Italiene (grup de extrem stâng ) sus ine c distrugerea re elelor de calculatoare reprezint ³un mod de a lovi în inima statului´35; în 1999, studen i ai Universit ii din Texas -simpatizan i ai partidului nord-irlandez Sinn Fein (aripa politic a IRA) ± au ³pus´ pe Internet informa ii confiden iale despre bazele militare i sta iile de poli ie britanice din Irlanda de Nord. Astfel de ac iuni au atras constant aten ia presei i, implicit, pe cea a opiniei publice interna ionale. Mass-media constituie îns , înainte de toate, inta efortului de persuasiune venit din partea grup rilor teroriste. ³În efortul de a atrage aten ia publicului, terori tii î i duc la îndeplinire ac iunile având drept subiect al strategiei lor îns i mass-media; acest calcul strategic
Robert Kupperman, Facing Tomorrow¶s Incident Today, Washington, D.C., US Department of Justice, 1977, citat în Grant Wardlaw, Political Terrorism, Cambridge University Press, 1989, p.8 35 P. Fites, P. Johnson, M. Kratz, The Computer Virus Crisis, 2nd edition, New York, Van Nostrand Reinhold, 1992, p.63
34

este bazat pe presupunerea c accesul la structurile comunic rii de mas reprezint un atribut al puterii politice.´36

36

Alex Schmid, J.F. DeGraaf, Violence as Communication: Insurgent Terrorism and the Western News Media, Beverly hills, CA Sage, 1982, p. 22

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close