of 16

Seruri Si Vaccinuri-nursing

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 9 | Comments: 0
89 views

nursing

Comments

Content


VACCINURI si SERURI
Serurile si vaccinurile sunt biopreparate sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitate.
Aceste biopreparate sunt destinate prevenirii diferitelor boli, infectii si mai rar, in terapeutica, pentru a trata
infectiile.
Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietati antigenice, care declanseaza aparitia raspunsului
imun la organismele supuse vaccinarii.
Vaccinul este un preparat antigenic, derivat dintr-un agent patogen, capabil sa induca la un subiect
receptiv un raspuns imunitar protectiv fata de agresiunea agentului patogen.
In fata agresiunii agentilor patogeni, organismul uman se poate apara printr-o gama larga de factori si
mecanisme, intre care un loc fundamental il ocupa sistemul imunitar.
Imunitatea este proprietatea pe care o poseda un organism de a lupta si de a rezista la efectele agentilor
patogeni care determina o boala infectioasa. Principiul general al imunitatii se explica prin faptul ca unele
substante straine introduse in organism fac sa apara in sange substante speciale care reactioneaza specific
contra lor. Aceste substante straine se numesc antigene (gr. anti = contra, gennan = a naste, sinonim !
imunogene = substante care stimuleaza productia de anticorpi in organism si vor forma complexul antigen "
anticorp. Anticorpii sunt substante specifice, de natura proteica, imunoglobuline din clasele Ig#, Ig$, IgA,
Ig%, sau Ig&, care apar in organism in urma unui stimul antigenic si care au proprietatea de a reactiona cu
antigenul respectiv.
Imunologia ( lat. imunitas = scutire de unele obligatii este ramura stiintelor medicale care se ocupa cu
studiul sistemului imunitar normal si al patologiei acestuia. Imunologia studiaza !
• imunitatea normala, mecanismul normal de protectie imunologica a organismului fata de agentii
patogeni de mediu '
• imunodeficentele, situatii in care organismul si sistemul sau imunitar este in incapacitate totala sau
partiala de a furniza un raspuns imunologic adecvat fata de agentii patogeni '
• fenomenele de respingere de transplant '
• (ipersensibilitatea imunologica, care include doua categorii !
- (ipersensibilitatea imunologica de tip auto-imun (bolile autoimune, fata de antigene endogene =
auto-antigene, care sunt structuri proprii ale organismului percepute in mod patologic ca antigene , de
catre sistemul imunitar.
- (ipersensibilitatea imunologica de tip alergic (alergia, fata de antigene exogene bine tolerate de
subiecti normali, numite alergene.
Imunogenitatea este capacitatea organismului de a induce reactii imune.
)eactivitatea antigenica este reactia specifica a organismului la un anumit tip de atac.
Antigenele sunt entitati care pot induce declansarea de reactii imune din partea organismului si pot reactiona
specific cu produsii acestor reactii.
%in punct de vedere al originii imunitatea poate fi naturala (innascuta si dobandita (pe cai naturale sau
pe cai artificiale.
Imunitatea naturala este o lipsa de receptivitate la infectie, generata de anumite particularitati biologice
innascute, care se transmit ereditar si tin de insasi apartenenta de specie. &x ! ma*oritatea speciilor animale( cu
exceptia omului, cainelui si maimutei sunt imune fata de ru*eola. %esi imunitatea naturala este considerata
absoluta, se cunosc cazuri cand prin modificarea unor constante fiziologice, un organism in mod normal
nereceptiv la o infectie, devine vulnerabil la boala respectiva. &x ! broasca, care este nereceptiva la infectia
tetanica, se poate imbolnavi de tetanos daca i se creste temperatura corpului.
Imunitatea dobandita fata de o boala infectioasa, poate fi dobandita de om in cursul vietii fie prin faptul ca face
boala respectiva " imunitate dobandita in mod natural, fie prin administrarea de seruri si vaccinuri " imunitate
dobandita in mod artificial. Produsele care confera imunitate artificiala (vaccinuri, seruri sunt fie
antimicrobiene, fie antivirale (indreptate impotriva germenilor propriu-zisi, fie antitoxice (indreptate impotriva
toxinelor pe care acestea le secreta.
+
Imunitatae dobandita natural (ca urmare a trecerii prin boala, este de foarte lunga durata, persistand
uneori toata viata ' imunitatea dobandita artificial, in mod activ, prin vaccinare, poate dura luni de zile, ani, zeci
de ani, in timp ce imunitatea artificiala, dobandita pasiv prin in*ectarea de seruri, este de scurta si foarte scurta
durata (desi de scurta durata, administrarea de seruri se foloseste totusi pe scara larga, pentru prevenirea si
tratamentul unor boli infectioase, deoarece efectul ei se manifesta foarte rapid, fata de imunitatea artificiala
activa, dobandita prin vaccinare, care se instaleaza dupa saptamani sau c(iar luni de zile,timp necesar
organismului pentru a-si elabora proprii anticorpi.
$icroorganismele si toxinele secretate de acestea provoaca in organism formarea de anticorpi, care in
cazul toxinelor se numesc antitoxine (substante capabile de a neutraliza o toxina microbiana.-oxinele
bacteriene pot fi modificate prin caldura la ./01 si fenol, timp de o luna si devin atoxice (fara toxicitate, dar
conserva proprietatile antigenice (de a determina productia de anticorpi specifici in organism, fiind denumite
anatoxine (gr. ana = fara, toxi2on = otrava, iar anticorpii specifici ! antitoxine, permitand astfel imunizarea
organismului contra toxinei, sau anatoxinei.
In fata agresiunii agentilor patogeni, organismul uman se poate apara printr-o gama larga de factori si
mecanisme, intre care un loc fundamental il ocupa sistemul imunitar. Introducerea unui antigen in organism,
declanseaza un raspuns imunitar , care poate fi de ordin umoral, celular sau ambele simultan. Sc(ematic, doua
tipuri de celule intervin in raspunsul imunologic ! macrofagele si limfocitele. Antigenele infectante, captate de
macrofage (fagocite din sange si din tesutul con*unctiv elibereaza stimuli specifici care sunt transmisi la
anumite limfocite ' aceste limfocite se multiplica si se diferentiaza in doua mari categorii !
- limfocitele - (dependente de timus, timodependente, care asigura imunitatea celulara '
- limfocitele 3 si plasmocitele (independente de timus, responsabile de imunitatea umorala (prin sinteza
si secretia de imunoglobine.
Vaccinarea, este o metoda de imunizare activa, profilactica, impotriva unor boli ' prin inocularea unui vaccin
intr-un organism, acesta devine refractar la boala.
Vaccinopreventia sau vaccinoprofilaxia este operatiunea in cadrul careia persoanele sau grupurile receptive unui
agent pat(ogen primesc dozele necesare de antigen, pentru a le conferi protectie specifica si se poate realiza !
- in cadru organizat, prin campanii de vaccinare inscrise in programele obligatorii de imunizare din
fiecare tara '
- in situatia declansarii unor focare infecto " contagioase, ale caror boli beneficiaza de un vaccin
corespunzator '
- optional, pentru profilaxia bolilor pentru care exista vaccin specific, dar care nu este inclus in
programele obligatorii de imunizare.
Vaccinul ideal poate fi definit ca fiind acela care contine o substanta puternic antigenica, cu eficacitate totala
intr-o singura inoculare, neproducand reactii adverse si care determina o protectie postvaccinala puternica si
durabila, c(iar pentru toata viata la +445 dintre receptori.
In prezent, toate tarile si-au elaborat propriile sc(eme nationale de vaccinare impotriva bolilor
infectioase' exista peste 67 de boli infectioase care pot fi prevenite prin vaccinare, numar in crestere, fiind in
curs, sute de proiecte de cercetare pentru dezvoltarea de noi vaccinuri prin inginerie genetica.
Scurt istoric al vaccinarii
8umele de vaccin,vaccinare a fost dat de 9ouis Pasteur in onoarea medicului englez &d:ard ;enner,
tuturor produselor care reusesc sa induca in organism o imunitate activa.
-ermenul de vaccina a fost utilizat pentru prima oara in +/<7 de &d:ard ;enner (si provine din lb.
9atina vacca-vaca .
&d:ard ;enner (+<=/-+>6. a observat ca mulgatoarele de la ferma, care se imbolnaveau de
vaccina (variola vacilor, care produce o forma usoara de boala la om, limitata la o eruptie pustuloasa pe maini,
? cativa butoni eruptivi @, nu se mai imbolnaveau ulterior de varsatul negru (variola umana. Alterior, ;enner a
inoculat experimental, cu cruste si limfa recoltate de pe ugerul vacilor, mai intai un copil (;ames P(ipps, apoi si
alti voluntari sanatosi ' in timpul epidemiilor, ;enner a avut cura*ul sa ? controleze imunitatea @, inoculand copii
6
cu vaccina. )ezultatul a fost excelent, toti au rezistat epidemiei, in timp ce la 9ondra au murit peste 644.444 de
oameni de variola, intre anii +77+-+<<6.
Vaccinarea ;enneriana s-a aplicat apoi in toata lumea, determinand eradicarea variolei si desc(izand
drumul imunoprofilaxiei pe plan mondial.
9ouis Pasteur (+>66-+>/4, reprezentant de frunte al scolii franceze de imunologie, c(imistul care a
revolutionat medicina prin descoperirea fermentatiei prin procedee aerobe si,sau anaerobe, teoria microbiana a
bolilor infectioase, vaccinarea impotriva antraxului si vaccinarea antirabica, vaccinarea impotriva (olerei
aviare, s.a., a devenit savantul numarul unu al lumii, dupa prepararea vaccinului antirabic.
)obert Boc( (+>=.-+/+4, a daruit medicinei o serie de descoperiri ! etiologia antraxului(+><7,
bacilul tuberculozei (+>>6 si a preparat tuberculina, a identificat si izolat vibrionul (olerei (in India, in
materiile fecale ale unor bolnavi, s.a.
Calea de administrare, conditioneaza eficenta raspunsului imun si poate fi !
- orala ! ingestie de solutii, dra*euri '
- intranazala ! instilatii, pulverizari '
- parenterala ! scarificare, in*ectii i.m., s.c., i.d.
%in punct de vedere imunologic, calea de administrare cea mai eficenta este cea similara cu cea naturala de
patrundere si actiune a agentului patogen, fata de care se urmareste protectia specifica.
Se disting !
Vaccinuri antivirale (ca de ex. vaccinurile ! antirabic ' antigripal ' antipoliomielitic ' contra ru*eolei ' rubeolei '
oreionului ' (epatitei 3 ' s.a. ' vaccinurile antivirale clasice se prepara din culturi pe oua embrionate sau pe
culturi de celule, emulsionate in apa izotonica, apoi atenuate prin procedee c(imice sau fizice diverse.
Vaccinuri antibacteriene (ca de ex. vaccinurile ! anti(oleric ' antistafilococic ' antistreptococic ' 31# ' s.a. '
prepararea lor este usoara, prin culturi pure pe medii de cultura, de care corpii microbieni pot fi usor separati si
apoi atenuati sau omorati.
Vaccinuri mixte sau polivalente, care sunt amestecuri de mai multe vaccinuri ' de ex. %-P (vaccinurile
antidifteric-tetanic-tuse convulsiva.
Autovaccinuri, preparate cu a*utorul germenilor prelevati de la bolnavul insusi. Avanta*ul acestora este acela de
a avea o specificitate riguroasa, dezavanta*ul ! mai multe zile pentru preparare si de asemenea este legat de
necesitatea de a avea un laborator competent si autorizat la indemana.
Conditionarea se face in recipiente adecvate, ca si la medicamentele in*ectabile (fiole si flacoane din sticla, de
capacitate mica, ambalate in cutii de carton, inscriptionate specific.
Depozitarea,pastrarea se face in conditiile specificate de producator . 1a produse biologice, vaccinurile si
serurile sunt, de regula, vulnerabile la variatiile de temperatura ' ma*oritatea se pastreaza la temperaturi de 6 "
= - > 01, cateva se congeleaza (vaccinurile virale cu virusi vii, atenuati, altele se pastreaza la temperatura
camerei.
Vaccinurile pot fi preparate pornind de la germeni vii atenuati, germeni omorati, sau toxine (care si-au
pierdut puterea patogenica, pastrand-o pe cea antigenica, anatoxine.
Principalele categorii de vaccinuri, sunt !
- vaccinuri obtinute din microorganisme vii, atenuate '
- vaccinuri obtinute din microorganisme inactivate si purificate '
- vaccinuri poliza(aridice '
- vaccinuri recombinate prin inginerie genetica .
Se preconizeaza ca vaccinurile obtinute prin inginerie genetica, sa inlocuiasca in timp, te(nicile clasice de
obtinere a vaccinurilor.
In compozitia unor vaccinuri intra si antibiotice ca ! neomicina, 2anamicina, streptomicina, polimixina
3, singure sau asociate si conservanti antimicrobieni ca ! fenoli (4,= ! +4.444, tiomersal (C + ! +44.444, formol
(max. 4,+ mg,dz, s.a.
Dormele farmaceutice de vaccinuri se obtin din specii microbiene (culturi vii sau atenuate sau omorate,
care se concentreaza prin centrifugare ' concentratul centrifugat se dizolva in ser fiziologic, in proportii diferite,
iar solutiile obtinute sunt introduse in fiole sterile, pe care se inscriptioneaza compozitia si data limita de
.
utilizare. -oxinele microbiene care se utilizeaza la prepararea vaccinurilor, sunt transformate in anatoxine
(acestea avand toxicitate redusa prin tratare termica (incalzire la =6-=. 01, sau prin metode c(imice (formol,
s.a. ' de asemenea, antigenul se poate absorbi pe un ad*uvant (care are rolul de a-i mari activitatea, in acest
scop utilizat fiind (idroxidul de aluminiu sau fosfatul de aluminiu, cand se obtine un vaccin adsorbat, cu actiune
prelungita.
Vaccinurile reprezinta o preocupare ma*ora a medicinei actuale si a cercetarilor din domeniu, scopul
urmarit fiind acela de a obtine o eficacitate maxima postvaccinala si efecte secundare minime, concomitent cu
gasirea si promovarea celor mai performante te(nici de preparare.
Vaccinurile sunt in general bine tolerate, reactiile adverse grave provocate de administrarea acestora
sunt extrem de rare si de cele mai multe ori, mai putin importante decat cele provocate de boala. $edicul curant
este cel care va decide daca este oportun a se administra un anumit vaccin, intr-un anumit moment, unei
personae, fie ea copil sau adult.
Contraindicatii generale ale vaccinarii (se aplica pentru orice vaccin
- bolile cu evolutie clinica moderata sau severa, cu sau fara febra' la copilul febril sau
bolnav se prefera amanarea vaccinarii'
- reactia anafilactica la componentele unui vaccin (care contraindica administrarea tuturor
vaccinurilor ce au acel,e constituent,e'
- reactia anafilactica la un vaccin (contraindica administrarea altor doze ale aceluiasi
vaccin'
- persoane alergice la oua.
False contraindicatii
reactii locale usoare sau moderate! eritem, tumefactie, dupa vaccinuri in*ectabile'
- boli acute, cu evolutie usoara, fara febra sau cu febra *oasa'
- tratamentul antibiotic administrat in acea perioada'
- faza de convalescenta dupa o boala'
- expunerea recenta la o boala infectioasa'
- alergia la penicilina sau alte alergii ce nu au legatura cu vaccinarea sau elementele
vaccinului'
- prematuritatea.
Reactii adverse postvaccinale, de obicei sunt usoare, fie locale de tip eritem, tumefiere, incapacitatea de a
folosi acel membru pentru o scurta perioada de timp, reactii care dispar in =>-<6 de ore, fie reactii generale, de
tip febra usoara, diaree, astenie, care dispar si ele destul de repede.
Reactiile adverse postvaccinale indezira!ile, de obicei sunt foarte rare' exemple!
- reactii locale de tip abces, osteomielita (infectie a osului'
- reactii la nivel S81, ca paralizia polio, asociata cu vaccinarea (VPE-, encefalopatii, s.a.
Vaccinarile o!ligatorii si "acultative
1onform 1odului International elaborat, pentru o serie de calatorii internationale (in tari cu risc, se
efectueaza obligatoriu vaccinari impotriva bolilor pestilentiale,boli carantinare (maladii contagioase cu indice
de mortalitate crescut, pentru a evita riscul propagarii infectiei ' asa sunt ! -vaccinarea antivariolica '
- vaccinarea anti(olerica '
- vaccinarea antimalarica, si se elibereaza persoanei vaccinate un certificat
international, valabil - . luni pentru variola '
- 7 luni pentru (olera '

- 7 ani pentru febra galbena.
Vaccinarea la copil si calendarul vaccinarilor

=
8umarul vaccinarilor disponibile a crescut enorm in ultima vreme' aceasta oferta fara precedent vizeaza
o scadere a morbiditatii populatiei supusa vaccinarilor, dar creste pretul de cost al acestei protectii si posibil
numarul reactiilor adverse.
Diecare tara realizeaza propriul program de vaccinari obligatorii (minimale, conform cu situatia
epidemiologica si posibilitatile financiare.
Vaccinarea este necesara pentru prevenirea unor boli foarte grave, usor raspandibile in populatie, cu
mortalitate mare sau complicatii imediate si tardive severe, care cer un efort uman si economic substantial. In
acest fel s-a reusit reducerea sau disparitia unor afectiuni cum ar fi! ru*eola, difteria, tetanosul, tusea convulsiva,
poliomielita, tuberculoza' asa se explica de ce, ca o consecinta a vaccinarii, variola este eradicata in &uropa si
vaccinarea antivariolica a fost scoasa de pe lista vaccinarilor obligatorii.
In SAA, 1anada si tarile scandinave, de ex. vaccinarea 31# nu este obligatorie.
Programul national de vaccinari obligatorii include imunizarea impotriva unor boli cu importanta
medicala si economica deosebita pentru tara noastra! 31# (pentru tuberculoza, anti(epatita 3, antiru*eolic,
vaccinul anti-%-P (diftero-tetano-pertussis, antipoliomielitic, antirubeolic,' tarile vest-europene au inclus in
programul obligatoriu si vaccinarea pentru parotidita epidemica, astfel a aparut un trivaccin ()P) care include
imunizarea contra ru*eolei, rubeolei si parotiditei ()E)! ru*eola, oreion, rubeola, vaccin care se utilizeaza si la
noi in tara.
Calendarul vaccinarilor este un ansamblu de recomandari continand vaccinarile obligatorii si
facultative, la diferite varste' la alcatuirea acestuia se tine seama de factorul social si climatic, de riscurile
particulare legate de contextual familial (ex! antura* tuberculosi. -ipul vaccinului, ritmul vaccinarii, ordinea
vaccinarilor, pun probleme serioase si reprezinta o politica de stat, riguros monitorizata.
Vaccinarile cu o!ligativitate generala
Sunt vaccinarile cuprinse in programele nationale de vaccinare ale fiecarei tari si sunt obligatorii pentru
toata populatia tarii respective' se efectueaza gratuit.
In )omania 1alendarul vaccinarilor obligatorii cuprinde!
#epatitic $ " Vaccinul impotriva (epatitei 3 (AF3
%aca in SAA se accepta ca riscul de infectie cu (epatita 3 este semnificativ doar la copiii nascuti din
mame cu AgF3 pozitiv (pentru ceilalti copii riscul fiind scazut, in )omania, organismele mondiale considera
ca infectia cu virus (epatic 3, este practic endemica, fiind prezenta la toate grupele de varsta' vaccinarea AF3
s-a introdus in +//G.
E$S propune reducerea purtatorilor de virus (epatitic 3 cu cel putin >45, in anii 64+4-64++, studiile
demonstrand ca vaccinarea universala a nou-nascutilor, copiilor si,sau adolescentilor, in regim de .-= doze, are
o eficacitate de peste >=5 in prevenirea infectiei cu VF3 si peste >45 in prevenirea (epatitei cornice 3.
Studiile au aratat ca vaccinul anti-F3 administrat copiilor cu mame AgF3 positive, are o eficacitate de
76-/65, in functie de doza, interval de administrare, tip de vaccin si starea antigenului matern' eficacitatea
creste daca vaccinul se asociaza cu imunoglobulina anti- F3 (IgF3 si se pastreaza pe o perioada ce variaza
intre . si +6 ani, in ciuda scaderii nivelului anticorpilor.
Actual in )omania, vaccinul anti-F3 (AF3 se administreaza in maternitate, in primele 6= ore de la
nastere, urmatoarele doze fiind administrate la 6 luni (doza 6, 7 luni (doza ., cu doze de rapel in clasa a III-a si
clasa a HII-a.
&fectele secundare locale sunt usoare, cele generale constau in febra, iritabilitate, foarte rar reactii
anafilactice, in special la vaccinul recombinant.
• Engeri% $ , vaccin (epatitic 3, este o suspensie sterila ce contine antigenul ma*or de suprafata,
purificat al virusului, produs prin te(nica A%8-ului recombinant, absorbit pe (idroxid de
aluminiu. Antigenul este produs prin cultivarea celulelor de dro*die (Sacc(aromIces cerevisiae
manipulate genetic si care contin gena ce codifica antigenul ma*or de suprafata al virusului 3
(v(b. Vaccinul este inalt purificat, intrunind cerintele E$S privitoare la vaccinurile 3
recombinante. In procesul de fabricare al acestui vaccin nu este implicata nici o substanta de
G
origine umana. E doza de vaccin de 64 g (in + ml suspensie contine 64 g ag(bs. E doza de
vaccin de +4 g (in 4,G ml suspensie contine +4 g ag(bs.
Indicatii :&ngerix 3 este indicat pentru imunizarea activa fata de infectia cu virusul (epatitei b (v(b, produsa
de toate subtipurile cunoscute, la subiecti de orice varsta si considerati ca prezentand riscul de a fi expusi la v(b.
%e asemenea, se considera &ngerix 3 previne si (epatita % (cauzata de agentul delta aceasta neproducandu-se
in absenta (epatitei b. #rupuri populationale considerate cu risc de contractare a infectiei! personal de ingri*ire
medicala' pacienti carora li se administreaza frecvent preparate de sange' copii nascuti din mame purtatoare de
VF3' personal si rezidenti din colectivitati' persoane cu risc crescut datorita comportamentului sexual'
utilizatori iliciti de droguri in*ectabile' calatori in zonele cu endemicitate crescuta la VF3' persoane care provin
din zone cu endemicitate crescuta a VF3' bolnavii de siclemie' pacientii candidati la un transplant de organ.
Altii! personal al serviciilor de politie, pompieri, forte armate si orice persoana care prin activitatea sa sau prin
modul de viata este expusa la VF3. 1ontactii apropiati ai oricarei persoane din grupele mentionate mai sus si ai
pacientilor cu infectie acuta sau cronica cu VF3. Subiecti cu boli (epatice cronice sau cu risc de dezvoltare a
bolilor (epatice cronice (de exemplu, purtatori de virus (epatitic 1, alcoolici.
Vaccinarea $C& pentru profilaxia primara a tuberculozei (-31
A inceput in )omania in +/=>, principalul scop fiind prevenirea cazurilor grave de -31 la copilul mic
si se face prin vaccinare cu bacilul 1almette #uerin (31#, $Icobacterium bovis viu, atenuat.
&ficenta vaccinului este controversata, folosirea tulpinii vii atenuate, are o eficacitate intre 4 si >45, in
functie de prevalenta bolii in tara respectiva' in SAA s-a renuntat la vaccinarea de rutina, datorita prevalentei
scazute a tuberculozei si din cauza reactiilor adverse care pot fi grave. $ortalitatea prin tuberculoza in SAA, a
prezentat o scadere cu /75 intre anii +/44-+/74. In &uropa, vaccinul 31# a fost introdus in +/G.' graficele
arata ca evolutia descendenta a morbiditatii si mortalitatii prin tuberculoza, a fost aproape identica in SAA si
&uropa, atat inainte cat si dupa +/G..
Vaccinul 31# se administreaza in doza unica, intradermic, in regiunea deltoidiana, nou-nascutilor cu
greutate la nastere mai mare de 6G44g, intre varsta de 6-< zile si 6 luni. In clasa a VIII-a (copii de +.-+= ani, se
administreaza o noua doza de vaccin 31#, daca rezultatul testarii I%) prealabile la tuberculina este 8&#A-IV
(mai mic de /mm. In*ectia este foarte dureroasa, iar reactia postvaccinala poate fi destul de neplacuta si timpul
de vindecare al leziunii postvaccinale poate a*unge si la 7 luni, in caz de ulceratie sau abces. Intensitatea reactiei
postvaccinale creste odata cu varsta, de aceea, in ultimii ani, s-a renuntat la vaccinarea din clasa a VIII-a si a
HII-a.
&fecte secundare! papula, noduli in primele <-6+ de zile, adenita supurata.
Se studiaza elaborarea unui vaccin A%8 recombinant (fragmente foarte apropiate de A%8-ul nativ sau
c(iar micobacterii atenuate, tocmai datorita efectelor secundare semnificative si eficentei controversate a
vaccinului 31#, insa la testarea pe modele animale, rezultatele obtinute s-au dovedit a fi inferioare celor
obtinute cu vaccinul 31#.
Vaccinarea D'( (vaccin trivalent, impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive
Vaccinarea D' (vaccin !ivalent, impotriva difteriei si tetanosului' contine doar primele doua componente din
vaccinul anterior, si se foloseste dupa varsta de . ani, cand componenta P este contraindicata.
Vaccinarea %-P a fost introdusa in )omania in +/7+.
Altimul caz de difterie raportat a fost in +/>/. -inta programului national de imunizare este mentinerea
unui nivel inalt de imunitate protectiva prin vaccinare pentru eliminarea tetanusului neonatal, iar pentru
sindroamele pertusoide, obiectivul programului national de imunizare este mentinerea incidentei tusei
convulsive de un caz la +44.444 locuitori.
&ficacitatea lui devine maxima dupa minim trei doze vaccinale, iar riscul imbolnavirii scade cu /7-/<5
intre + si = ani' vaccinarea este obligatorie la varsta de 6, =, 7 luni, cu rapelul I la virsta de +6 luni si rapelul 6 ,
la cca.= ani (.G-=> luni.
Vaccinul furnizat in cadrul programului national de imunizari este un trivaccin ce contine!
- anatoxina difterica purificata'
7
- anatoxina tetanica purificata'
- 3ordetella pertusis inactivata (vaccin pertusis celular.
&xista preocupari deosebite in ultimii ani privind eficenta si securitatea componentei pertusis' se tinde sa
se foloseasca formele acelulare de vaccin pertusis (%-aP cu efecte secundare locale si sistemice reduse fata de
%-P cellular, clasic.
)eactii adverse! convulsiile, care apar la aproximativ G<,+44.444 doze de vaccin pertusis cellular, riscul
fiind mai mare la copii cu istoric familial de convulsii' encefalopatia acuta este semnalata la 7,>,+ milion de
doze de vaccin pertusis cellular, cu risc de deces maxim in primele < zile.
$ult timp, a existat varianta de a opta pentru forma de vaccin cu componenta pertusis acelulara, dar
procurata contra cost, din farmacii' din noiembrie 644>, s-a introdus in sc(ema obligatorie de vaccinare, %-aP,
cu componenta pertusis acelulara.
9a copilul mare, corect imunizat anterior, se administreaza o doza de %- la varsta de 7-< ani (clasa I, si
la +.-+= ani (clasa a VIII-a .
9a copiii mari si adulti nevaccinati, sau cu antecedente incerte de vaccinare, se efectueaza
primovaccinarea %- cu acelasi numar de doze si aceleasi intervale de administrare ca la vaccinarea %-P.
9a adultii corect imunizati anterior, se administreaza doze de rapel la interval de +4 ani cu vaccine %-.
9a gravide, se administreaza o doza de vaccin %- in luna a VIII-a de sarcina' nu este necesara
revaccinarea la sarcinile ulterioare, respectandu-se sc(ema pentru adulti (rapeluri cu %- la intervale de +4 ani.
Vaccinarea antipoliomielitica (A()
V(*'prescurtare de la vaccin polio oral trivalent
In )omania, vaccinarea AP a fost introdusa in +/G>' programul national de imunizare, urmareste
mentinerea eradicarii poliomielitei (ultimul caz in +//6.
Pentru programul national de imunizare, se foloseste VPE (vaccin polio oral, cu virusuri polio vii,
attenuate.
Primovaccinarea se face la 6, =, 7 luni, urmata de rapelul + la varsta de +6 luni si rapelul 6 in clasa a III-
a (/ani.
VPE are avanta*ul dezvoltarii unei imunitati locale inalte la nivelul mucoasei intestinale' eficacitate! .
doze vaccinale cu polivirusuri vii attenuate pe cale orala, ofera o protectie de /G-+445 impotriva celor trei
tipuri de polio-virus. %eoarece vaccinarea se face pe cale orala, nu se administreaza copiilor cu tulburari
digestive importante (diaree, decat dupa remisiunea acestora.
&fecte secundare! paralizia poliomielitica postvaccinala (estimata la +,6,G milioane doze vaccinale,
aceasta insemnand cca. > cazuri,an in SAA si aprox. +G cazuri,an , in )omania' VPE poate fi responsabil si de
aparitia polinevritei febrile acute , sindrom #uillain-3arre (afectarea degenerativa a mai multor nervi periferici,
cu deficit motor bilateral si simetric. 9a personae cu imunodeficiente ( ex. SI%A, VPE poate provoca infectii
invazive si deces.
VPE prezinta risc de contaminare a mediului cu polio virusuri, datorita excretiei in mediu' s-au raportat
cazuri de poliomielita cu poliovirusul derivat din vaccin la subiecti neimunizati. din acest motiv, copiii
vaccinati recent cu VPE trebuie izolati (in saloane separate in cazul internarii in spital.
Pe plan mondial, in tarile dezvoltate, vaccinarea pe cale orala cu VPE (ce contine virusuri vii, atenuate,
a fost inlocuita cu vaccinarea pe cale in*ectabila! VPI (ce contine virusuri inactivate, cu imunogenitate similara
si efecte secundare minime (fiind evitat pasa*ul digestiv al virusului din vaccin si excretarea lui in mediu prin
fecale, micsorand astfel riscul de contaminare a mediului, limitand transmiterea polivirusurilor salbatice,
partial inactivate derivate din VPE.
Si VPE si VPI, se cultiva pe rinic(i de maimuta.
In )omania, VPI se foloseste in programul national de imunizare numai pentru copiii institutionalizati
(din maternitati, leagane, spitale. Pentru copii crescuti in familii, exista posibilitatea de a opta pentru varianta
VPI, contra cost, din farmacii, care se administreaza conform calendarului national de vaccinari, dupa aceeasi
sc(ema.
<
%ate fiind aspectele mentionate, E$S recunoaste ca VPE folosit in prezent in cea mai mare parte a
lumii, este cauza cazurilor restante de poliomielita paralitica si se pune problema daca trebuie incetata
vaccinarea VPE si daca mai este necesara vaccinarea VPI, dupa ce in 6446 s-a anuntat oficial, eradicarea
virusului original a poliomielitei in mai multe regiuni ale lumii.
&xistenta a noi tipuri de virusuri polio, prin transformare genetica (virusuri derivate din vaccin, care au
suferit mutatii genetice si procese complexe de adaptare, necunoscute pana acum, care circula liber si sunt
capabile sa induca boala paralitica, conform temerilor E$S, ar putea cauza epidemii de poliomielita paralitica
(in cazul opririi complete a vaccinarii, in randul populatiei nevaccinate. 1irculatia de virusuri polio modificate
genetic, in populatie, este un efect pe termen lung, neprevazut de nimeni acum G4 de ani, cand s-a incept
vaccinare antipolio cu VPE, iar anticorpii postvaccinali nu confera imunitate impotriva virusurilor polio
modificate genetic.
%ilema exista, pentru ca nimeni nu stie, cu certitudine, daca folosirea pe scara larga a VPI (in*ectabil,
nu va avea aceleasi rezultate pe termen lung sau poate alte rezultate si mai grave decat VPE.
Vaccinarea R*R (impotriva ru+eolei, oreionului si ru!eolei)
Introdusa in sc(ema de vaccinare din )omania in 644=, cu o prima doza administrate la varsta de +6-+G
luni, urmata de un rapel la varsta de 7-< ani (clasa I' doua doze de vaccin sunt eficente impotriva ru*eolei,
oreionului si rubeolei, folosirea lor ducand la scaderea semnificativa a celor trei boli.
Initial, a fost introdus vaccinul antiru*eolic in +/</, iar vaccinarea antirubeolica la adolescente in anul
644..
Se folosesc vaccinuri cu virusuri vii, atenuate.
Studii recente, indica un raspuns serologic excelent si eficacitate clinica, la copiii vaccinati intre +6-+=
luni' esecuri de imunizare s-au inregistrat la circa G5 dintre copiii vaccinati dupa varsta de +G luni.
9a indivizii sanatosi, efectele secundare sunt usoare! rareori trombocitopenie, urticarie si mai rar soc
anafilactic (4,+-G,+44.444. 9a copii cu sistem imunitar compromis, s-au inregistrat decese cauzate de infectia
virala asociata vaccinului.
In ceea ce priveste riscul de meningita aseptica datotata vaccinarii contra oreionului, E$S, analizand
datele din literatura (iunie 644. s-a constatat o rata mai mare de cazuri, .444-7G44 la +44.444 doze, functie de
tipul de tulpina, a retras de pe piata vaccinul, considerand ca vaccinul nu a fost atenuat corespunzator' totusi,
E$S continua sa recomande vaccinul.
Vaccinari optionale
%e asemenea se poate completa sc(ema vaccinarilor obligatorii cu imunizare contra gripei, varicelei,
infectiilor cu stafilococ, streptococ, pneumococ, meningococ, s.a. 9ista de vaccinuri poate fi mult largita,
indicatiile acestora depind de la un pacient la altul, de la o tara la alta' administrarea lor se face numai la
indicatia medicului, deoarece pot fi contraindicatii, si sub stricta supraveg(ere, deoarece pot aparea complicatii.
Vaccinarea antigripala sezoniera si pandemica
#ripa, este o boalJ infecKioasJ provocatJ de viruLi aparKind familiei Ert(omIxoviridae (virusurile
gripale, care afecteazJ pJsJrile Li mamiferele. $Ixovirus influenzae (virusul gripal face parte din genul
Influenza-virus, familia Ert(oniIxoviridae.
&ste un virus extrem de bine adaptat pentru a supravieKui, fiind unic prin variabilitatea lui antigenicJ, Mn
special a antigenelor de suprafaKJ, prin care surprinde periodic rezistenKa specificJ a populaKiei, declanLNnd
epidemii 1ele mai comune simptome ale bolii sunt! frisoane, febrJ, dureri Mn gNt, dureri musculare, dureri severe
de cap, tuse, stare de slJbiciune , obosealJ Li disconfort general . %eLi este adesea confundatJ cu alte boli, cum
ar fi raceala comunJ , gripa este o boalJ mult mai severJ Li este cauzatJ de un alt tip de virus.
Se caracterizeazJ epidemiologic printr-o mare contagiozitate, cu apariKia de epidemii la intervale de .- G
ani Li de pandemii la intervale de 64-=4 de ani. Pandemia de gripa, este o epidemie la nivel planetar,
>
determinata de un nou subtip de virus gripal A, fata de care populatia nu are imunitate prin infectii naturale sau
vaccinari anterioare.
&pidemiile de gripJ apar, de obicei, iarna Li la Mnceputul primJverii, sezonul friguros constituind o
circumstanKJ favorabilJ. &pidemiile de gripJ pot apJrea MnsJ Li Mn alte sezoane. Astfel, epidemia cu varianta
A,Fong-Bong a apJrut Mn iulie +/7>, iar un focar epidemic cu acelaLi virus, apJrut la -e(eran Mn septembrie
+/7>, a afectat +,. din participanKii la un congres de medicinJ tropicalJ.
Sursa de in"ec,ie este formatJ din persoanele infectate! bolnavi, infecKii inaparente Li purtJtori de virus.
'ransmiterea gripei se realizeazJ direct (picJturi de secreKie nazofaringiene din aer Li indirect (obiecte
proaspJt contaminate cu secreKii infectante. Contagiozitatea gripei este destul de mare, transmiterea facandu-
se cu mare rapiditate, mai ales Mn colectivitJKi de lucru Li Lcolare. #ripa se propagJ, cuprinzNnd KJri Li continen-
te, Mn numai cNteva sJptJmNni (via aeroporturi Li porturi. %urata contagiozitJKii unui caz este de .-G zile.
Receptivitatea faKJ de gripJ este universalJ, toate grupele de vNrstJ puKind fi afectate Mntr- epidemie. -asurile
preventive in perioada de epidemie sunt foarte importante! evitarea aglomeratiilor, a vizitelor, aplicarea unor
norme elementare de igiena (folosirea batistei cand tusim sau stranutam. An mi*loc eficace este imunizarea
activa prin vaccinare antigripala a copiilor si batranilor, mai ales a celor cu risc crescut pentru complicatii
asociate. Simptomele gripei pot Mncepe destul de brusc, in una sau douJ zile dupJ infectare. %e obicei, primele
simptome sunt frisoane sau o senzaKie de frig, dar, de asemenea, febra apare la Mnceputul infecKiei, cu
temperaturi ale corpului variind intre .> - ./ O 1 (aproximativ +44 - +4. O D. $ulte persoane sunt atNt de
bolnave, incat sunt imobilizate la pat pentru mai multe zile, cu dureri Mn Mntreag corpul, mai puternice in zona
spatelui si a picioarelor. 'ratamentul gripei! odi(na la pat, consum ridicat de lic(ide, evitarea consumului de
alcool si tigari, consultarea cat mai rapida a unui medic specialist pentru cel mai bun tratament, administrare
de paracetamol pentru reducerea agresivittii simptomelor. A-&8-I& in caz de afectiuni gripale nu folositi
Aspirina (mai ales in cazul gripei de tip 3 deoarece poate induce o boala fatala de ficat, respectiv sindromul
)eIe' administrarea de antibiotice se face doar in caz de suprainfectie bacteriana.
#ripa este cea mai importantJ dintre virozele respiratorii datorita severitatii efectelor acesteia
provocand mortalitati insemnate prin epidemii si pandemii.
Vaccinul antigripal este un vaccin produs pe oua embrionate de gaina si contine trei componente
antigenice! doua de tipul A si una de tip 3.
In mediul extern, virusul este sensibil la luminJ, la ultraviolete Li la uscJciune Li este distrus uLor de
diferiKi agenKi c(imici (fenol, formol, de agenKi oxidanKi, precum Li de cJldurJ. 8u existJ un medicament
virulicid faKJ de virusul gripal, ci numai un virostatic, amantadina (impiedicJ pJtrunderea virusului Mn celulJ Li
replicarea acestuia, dar numai faKJ de virusul A.
-ipul A este cel mai redutabil in ceea ce priveste frecventa mare a modificarilor de structura dar si a
capacitatii de a determina epidemii si pandemii' este prezent la om si animale, iar la baza epidemiilor si
pandemiilor stau tulpinile aparute prin interactiune genetica sau prin introducerea unor virusuri animale (aviare,
porcine, in populatia umana. Acest tip, poate determina fenomene severe, cu complicatii si decese, mai ales la
persoanele cu risc crescut' ex! pandemiile din +/+> si +/G<. $area pandemie de gripa din +/+>-+/+/ numita si
#ripa Spaniola a fost una dintre cele mai letale pandemii din istoria umanitJtii si a determinat moartea a circa
G4 -+44 milioane de oameni intr-un singur an.
Pandemia de gripa din +/G<-+/G> numita si #ripa asiatica (F686 a facut intre +.G si 6 milioane de victime.
1ronologic, tipul A a prezentat urmJtoarele subtipuri Li variante!
- subtipul Ao , izolat Mn +/.=, care a dominat pNnJ Mn +/=<'
- subtipul A6 P F+8+Q, care a circulat pNnJ Mn +/G<'
- subtipul Ax (asiatic, care a provocat pandemia din +/G<-+/G>.
- F+8+ , care a provocat gripa spaniola din +/+>, Li gripa porcina Mn 644/
- F.86 , care a provocat gripa din Fong Bong Mn +/7>
- FG8+ , care a provocat gripa aviara in 644=
- F+86 , endemicJ la oameni, porci Li pJsJri
-ipul $ infecteaza numai omul, determinand epidemii cu evolutie lenta si numar mai mic de
imbolnaviri.
/
(rotectia antigripala realizata prin vaccinare este de <4->45, formarea de anticorpi incepe din a
cincea zi de la vaccinare, este operationala dupa doua saptamani si maxima dupa o luna' protectia tine mai
multe luni, dar avand in vedere ca virusul se sc(imba, nu este folositoare si in anul urmator. &ficenta protectiei
este aparent mai mica la copil, din cauza incidentei mai mari a IA1)S de alte etiologii, ce mimeaza o stare
gripala si masc(eaza efectul protector al vaccinului. 1(iar daca gripa apare si la persoanele vaccinate, sansa
evolutiei spre forme complicate, este mult mai mica.
In mod obisnuit, eficacitatea vaccinarii se apreciaza pe parcursul unui sezon gripal anual (+G noiembrie-
martie.
E$S recomanda ca vaccinarea sa se faca anual, cu prioritate pentru grupele cu risc crescut, incepand cu
varsta de 7 luni. 1opiii si adolescentii cu risc, care necesita vaccinarea antigripala, sunt cei care prezinta astm
bronsic, boli cardiace, imunodeficente (inclusiv FIV, anemii (emolitice, colagenoze. Adultii cu indicatie
speciala pentru vaccinare sunt! persoanele trecute de 7G de ani cu boli cronice, personalul medico-sanitar,
personalul care lucreaza in invatamant, s.a.
Vaccinurile antigripale impotriva virusului pandemic, necesita o perioada de G-7 luni de la identificarea
tulpinii, pana la obtinerea tuturor aprobarilor pentru realizarea lui.
Sunt +> centre de producere a virusului gripal pandemic in lume, dintre care unul exista in )omania!
Institutul Cantacuzino.
&xista doua posibilitati de producere a vaccinului antigripal!
/. Prin folosirea R vaccinului $ogelS (vaccin pregatit inaintea aparitiei unui pericol de pandemie, cu o
tulpina care ar putea provoca o pandemie, dar aceasta inainte de a sti care tulpina de virus gripal, in
viitor, va pune problema. 1ercetatorii concernelor farma, efectueaza analize complexe, asupra calitatii,
sigurantei si eficacitatii vaccinului $ogel bazat pe tulpina cunoscuta, si, totodata cerceteaza si
analizeaza reactia probantilor umani la respectivul vaccin. In momentul izbucnirii pandemiei, in locul
tulpinii folosite pana atunci, se introduce noua tulpina virala, si astfel, in timp relativ scurt se poate porni
vaccinarea in masa a oamenilor. -oate vaccinurile $ogel sunt initiate pe baza tulpinii FG8+ (al gripei
aviare.
0. Prin dezvoltarea si crearea unui vaccin complet nou' acest procedeu necesita insa o perioada mai lunga
de producere si de cercetare a eficacitatii si sigurantei produsului.
In prezent exista trei tipuri de vaccinuri antigripale!
&eneratia I - Vaccinuri cu virus intreg inactivat sau atenuat.
8u se folosesc in )omania' dau bune raspunsuri imunologice, dar au reactogenitate ridicata si nu se
folosesc la copii, iar contraindicatiile limiteaza drastic intrebuintarea lor in terapeutica.
&eneratia II " Vaccinuri divizate,split.
Au aparut in anii T74, cu scopul reducerii reactogenitatii' contin fragmente ale virusului, si pot fi utilizate
si la copii mai mari de 7 luni. Apartinand acestui tip, in )omania sunt autorizate! - vaccinul produs de Institutul
1antacuzino
- Vaxigrip, produs de Aventis Pasteur
- Dluarix, produs de #laxoSmit(Bline
&eneratia III " Vaccinuri din subunitati.
%ezvoltate in anii T<4, pornind de la observatia ca antigenele superficiale ale virusului produc un
raspuns imun identic cu cel al virusului intreg sau divizat, dar cu o reactogenitate mai redusa si pot fi utilizate si
la copii mai mari de 7 luni.
ex. Influvac, produs de SolvaI, Elanda.
Epiniile cercetatorilor! virusurile gripale mortale, sunt datorate mutatiilor, mutatii a caror aparitie este
favorizata tocmai de vaccinarile in masa, care duc la selectia de tulpini rezistente.
Vaccinarea antivariceloasa
Un )omNnia si Mn ma*oritatea tarilor europene face parte din vaccinarile optionale. In Statele Anite este
inclusa Mn sc(emele nationale de imunizare. Vaccinul varicelo-zosterian cu tulpina vie atenuata, E2a, are o
+4
eficacitate de />5 Mn prevenirea varicelei. %esi riscul de infectie la cei vaccinati este de +-65 pe an, boala este
atenuata, cu mai putine leziuni si incidenVa febrei mai redusa.
%urata protectiei postvaccinale este de <-+4 ani, dupa +<-64 de ani numai 6 din /7 de adulti vaccinati Mn
copilarie au prezentat infectie clinica, Mnsa forme mult atenuate.
Vaccinarea Mn copilarie Mn primii ani (+6 luni -+. ani este mai eficienta, fiind necesara o singura doza de
vaccin' adolescentii de peste +. ani si adultii au o reactie imunitara mai scazuta, de aceea sunt necesare 6 doze
pentru a obtine o rata optima de seroconversie.
Vaccinarea anti1epatitica A
In )omNnia vaccinarea anti(epatitic A face parte dintre vaccinarile optionale.
1a vaccin monovalent, se administreaza Mncepand de la varsta de +an si / luni. Vaccinarea consta Mn +
doza administrata initial, urmata de un rapel la interval de 7 " +6 luni. 1a vaccin bivalent (vaccin combinat
FepAFep3 se folosesc . doze la 4, + si 7 luni.
%esi durata imunitatii clinice nu este cunoscuta, estimarile spun ca nivelurile satisfacatoare de anticorpi
ar persista cel putin 64 de ani.
&fectele secundare sunt reprezentate reactii locale usoare (durere, sensibilitate crescuta,tumefactie si
roseata si simptome sistemice minore (febra, migrena, stare de disconfort.
Simptomele sunt mai accentuate dupa a doua sau a treia doza.
Vaccinarea anti#(V
Infectia cu FPV (Fuman Papilloma Virus structura A%8 poate fi asimptomatica sau poate produce
verucile veneriene sau neoplazii. Sunt cunoscute peste +44 de serotipuri de FPV (Fuman Papilloma Virus!
FPV-+ determina veruci plantare, FPV-7 si FPV-++ veruci veneriene (anogenitale, FPV-+7 si FPV-+>
determina displaizii cervicale.
Pana la .+ decembrie 644> au fost efectuate peste 6. de milioane de doze de vaccin FPV. Un )omNnia
vaccinul a fost introdus Mn anul 644<, iar Mn anul 644> au fost vaccinate o parte din fetele din clasa a VI a.
&xista doua vaccinuri Mmpotriva FPV!
a. &ardasil2Silgard (contine antigene Mmpotriva serotipurilor 7, ++, +7, +> de FPV, (microparticule asamblate
prin recombinare genetica WX
b. Cervari% (contine antigene Mmpotriva serotipurilor +7, +> de FPV.
Sc(ema de vaccinare cuprinde in ambele cazuri . doze astfel! 4. 6, +, si 7 luni de la prima doza.
Vaccinul a fost inclus Mn sc(ema obligatorie de vaccinare a femeilor Mntre ++ si 6G de ani din Australia,
1anada, Dranta, #ermania, Italia, Anglia, 8oua Yeelanda, BenIa, 1orea de Sud, Suedia, SAA, iar Mn )omNnia la
fetitele Mntre +6- += ani.
Serotipurile +7, +> determina <+,G5 din cancerele de col uterin, deci vaccinarea anti FPV poate
Mmpiedica aparitia a peste <45 dintre cazurile de cancer de col uterin. 1u toate acestea, pentru ca ramNne un risc
de pNna la 6>,G5 datorat infectiei cu alte tulpini de FPV sau exista posibilitatea unei infectii cu FPV de*a
prezente, este importanta efectuarea periodica a examenului citologic al colul uterin, 3abes Papanicolau, ceea
ce duce la o reducere cumulata a riscului de cancer de col uterin cu /=5.
FPV produce neoplazii cu diferite localizrri! col uterin, mucoasa anala, mucoasa bucala, vulva,vagin,
penis, corzi vocale.
Studiile clinice asupra vaccinarii au inclus si mii de femei care Msi Mncepusera de*a activitatea sexuala, iar
vaccinul a prevenit leziunile pre-canceroase cauzate de infectia cu tulpinile oncogene +7 si +> de FPV. 1u toate
acestea, vaccinarea nu asigura vindecarea Mn cazul Mn care exista de*a infectiaa cu tulpinile oncogene +7 si +> de
FPV.
Studiile au aratat ca la fetitele din grupa de varsta +4-+G ani, raspunsul imun al organismului la
vaccinarea anti-FPV, masurat prin nivel de anticorpi specifici anti-FPV, este de doua ori mai ridicat decat la
fetele si femeile din grupa de varsta +7-6G de ani. 9uand in considerare si faptul ca este de preferat ca
++
vaccinarea anti-FPV sa se realizeze inainte de debutul vietii sexuale pentru a preveni o eventuala infectie inca
de la primele contacte sexuale, statele care au (otarat introducerea in programele nationale de preventie
vaccinarea impotriva cancerului de col uterin au decis ca vaccinarea de rutina sa fie fectuata in *urul acestei
varste.
Vaccinul nu conKine virusuri vii, ci particule asemJnJtoare virusului (virus-li2e produse prin inginerie
geneticJ. %e aceea, specialiLtii susKin cJ organismul va reacKiona ca Mn prezenta virusului, generNnd anticorpi,
dar nu se va putea MmbolnJvi. %e fapt, prin vaccinare, efectul de imunizare este c(iar mai ridicat, avNnd Mn
vedere Li faptul cJ Mn mod natural, Mn unele cazuri, deLi organismul respinge virusul, acesta nu dezvoltJ Li
anticorpii necesari protecKiei Mn cazul unei infectJri ulterioare. Vaccinarea poate Mmpiedica apariKia a < din +4
cazuri de cancer de col uterin, prin urmare, vaccinarea reduce semnificativ riscul de apariKie a acestui tip de
cancer, susKin specialiLtii.
Au fost inregistrate 75 efecte adverse ma*ore. Au fost raportate 64 de cazuri de decese dupa
administrarea de #ardasil. 1ercetarile au aratat ca nu au avut legatura cu administrarea vaccinului.
S-au semnalat si cateva cazuri de Sindrom #uillain-3arre si tromembolism pulmonar la persoane ce
prezentau factori de risc pentru tromembolism. S -au inregistrat /=5 efecte adverse minore cu o frecventa de
4.+5! durere la locul in*ectiei, febra, cefalee, greata, soc anafilactic, bron(ospasm, s.a. 1u frecventa mai
scazuta! epilepsie, paralizii, atacuri de panica, tulburZri circulatorii, stare de rau, caderea parului, amenoree,
dureri articulare, eritem, oboseala accentuata, tremuraturi, parestezii (senzatie de arsura la picioare si la fata.
Vaccinarea antirotavirus
Un )omNnia vaccinarea antirotavirus a fost introdus optional Mn anul 644<. PNna Mn martie 644/ au fost
efectuate Mn toata lumea peste 6+ milioane de doze.
%iarea produsa de infectia cu rotavirus Mn primii G ani de viata se MntNlneste la milioane de persoane. Un
momentul de fata, rotavirusul este responsabil de peste 744.444 decese anual.
%intre episoadele acute de infectie cu rotavirus aproximativ .45 evolueaza cu forme grave de
dis(idratare. &xista doua forme de vaccin!
a. Preparatul Rotari% este un vaccin ce se administreaza pe cale orala si contine o forma atenuata a
rotavirusului uman ' previne gastroenterita produsa de tipul #+ si tipul non #+ (#., #= si #/. &ste disponibil
Mn doua forme! suspensie (ca pulbere si solvent,care se amesteca pentru a obtine o suspensie orala, ce se
administreaza imediat dupa constituire si ca suspensie orala aflata Mntr-un aplicator preumplut.
b. Preparat Rota'e3 vaccin ce se administreaza pe cale orala, contine o forma atenuata
a rotavirusului uman, ' previne gastroenterita produsa de tipul #+, #6, #., #= si P+.
E$S recomanda includerea in sc(ema obligatorie de vaccinare a )otarix-ului.
In prezent vaccinul este folosist Mn +44 de tari, utilizadu-se pNna Mn prezent peste .44 444 de doze.
)otarix se utilizeaz pentru vaccinarea sugarilor MncepNnd de la 7 saptamani, pentru prevenirea
gastroenteritei cauzate de infectia cu rotavirus.Vaccinul se administreazA Mn doua doze, la un interval de cel
putin = saptamani. &ste de preferat ca ambele doze sa se administreze Mnainte de +7 saptamani si nu mai tarziu
de 6= de saptamani. )otarix se poate administra concomitent cu alte vaccinuri.
8u este necesarZaoprirea alimentatiei sugarului, sugarul se poate alapta si Mnainte si dupa adminstrarea
vaccinului.
&ste containdicata administrare vaccinului la sugarii care au fost diagnosticati cu malformaVii
congenitale ale tractului gastrointestinal sau prezinta (ipersensibilitate la componentele vaccinului, la sugarii cu
deficite imunologice sau neoplazii. %e asemenea nu se administreaza sugarilor care prezinta boli diareice acute
sau varsaturi. 8u a fost evaluata administrarea vaccinului la copii cu afectiuni digestive inflamatoriii cronice.
Se considera <>-/G5 seroprotectie postvaccinala, prin aparitia de anticorpi de tip IgA.
&fectele )otarix au fost studiate initial pe modele experimentale, apoi pe pacienti umani. Un total, studile
clinice asupra utilizarii )otarix la pacientii umani au inclus <6.444 de copii si s-au desfasurat Mn mai multe tari.
Studiul principal randomizat, dublul orb, comparativ cu placebo, a evaluat eficacitatea si siguranVa )otarix si a
+6
implicat peste 7.444 de copii. &ficacitatea a fost masurata prin evaluarea numarului de copii la care a aparut
gastroenterita severa produsa de rotavirus dupa vaccinare.
&fecte secundare ! cei mai multi pacienti (+ din +4 au prezentat iritabilitatea si pierderea poftei de
mNncare. Alte efecte secundare! tuse, diaree, febra Mn primele 6= de ore.
Vaccinarea antipneumococica
Streptococus pneumoniae (pneumococul este unul din principalii agenti patogeni infectiosi la vNrsta
copilariei, precum si la persoanele varstnice si,sau care au boli cronice.
Pneumococul colonizeaza tractul respirator superior si poate provoca urmatoarele tipuri de imbolnavire!
infectii respiratorii superioare, incluzNnd otita medie si sinuzita' pneumonie si alte infecVii ale tractului
respirator inferior' infectie diseminata invaziva, care include bacteriemia, septicemia si meningita.
Scopul vaccinarii antipneumococice este de a preveni boala pneumococica invaziva cu a*utorul
vaccinurilor pneumococice.
#rupe de risc la care este obligatorie vaccinarea antipneumococica ,persoane imunocompetente pentru
vaccinare ! varstnicii de 7G de ani si peste, bolnavii cu boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare cronice sau
diabet za(arat, bolnavii cu alcoolism, boli (epatice cronice sau pierderi de 91), persoane care traiesc Mn medii
sociale defavorizate sau Mn conditii de mediu speciale, persoane cu asplenie anatomica sau functionala si
persoane imunocompromise !bolnavii cu infectie FIV, leucemie, limfom, boala Fodg2in, mielom multiplu,
insuficienta renala cronica, sindrom nefrotic, c(imioterapie imunosupresiva, transplant de maduva sau organe.
Pana Mn anul 6444 s-a folosit vaccinul care contine 6. de componente poliza(aridice capsulare, cu o
eficacitate de aproximativ 7.5 la copii cu varste cuprinse Mntre 6 si G ani. Vaccinul poliza(aridic pneumococic
6.,valent se administreaza Mncepand de la varsta de 6 ani, Mn doza unica, la categoriile de risc. &ste eficace
pentru o perioada de =-G ani. Sunt necesare doze de rapel la interval de G ani.
Un februarie 6444, s-a aprobat administrarea unui nou vaccin pneumococic (eptavalent (< antigene
pneumococice poliza(aridice ! (REVENAR , cu o eficacitate de /=5 Mmpotriva bolilor pneumococice invazive
cauzate de tulpini acoperite de vaccin, recomandat la toate grupele de varsta.
%in aprilie 644/ s-a aprobat folosirea vaccinului decavalent ! S4NF5*RI6, care previne aparitia mai
multor boli pneumococi decat varianta (eptavalenta, oferind protectie Mmpotriva altor trei tulpini pneumococice
(serotipurile +, G, <D " recomandat numai la copilul sub 6 ani.
9a sugarul sub 7 luni, vaccinarea se face cu . doze de vaccin, care se administreaza Mncepand de la
vârsta de 6 luni, cu intervale de + luna Mntre doze. Se recomanda o doza de rapel in al 6-lea an de viata.
9a sugarii Mntre 7-++ luni, se administreaza 6 doze de vaccin la interval de minim + luna Mntre doze. Se
recomanda o doza de rapel Mn al 6-lea an de viata.
9a copii de +6-6. de luni se administreaza 6 doze la un interval de cel putin 6 luni Mntre ele. 8u a fost
stabilita necesitatea unui rapel.
Vaccinarea antimeningococica
8eisseria meningitidis este un diplococ #ram negativ asociat, Mn general, unui porta* nazofaringian
asimptomatic, dar care poate provoca uneori con*unctivita, meningita, septicemie, artrita septica si pneumonie.
#ravitatea cazurilor se situeaza Mntre bacteriemia oculta si boala fulminanta si fatala.
$a*oritatea infectiilor sunt produse de cinci serogrupuri (A, 3, 1, [, \-+.G, clasificate dupa
poliza(aridul capsular. Serogrupurile 3 si 1 sunt predominante. 3oala cu serogrupul 3 apare Mn mod endemic,
Mnregistrand un vNrf la copiii sub G ani. 3oala cu serogrupul 1 se manifesta frecvent epidemic, cu varfuri la
copiii sub G ani si la adolescentii Mntre +G-+/ ani.
Indicele de mortalitate Mn cazul bolii invazive, este, Mn medie, de +45, fiind mai ridicat Mn caz de
septicemie (meningococemie. 3oala provocata de serotipul 1 se asociaza cu un indice mai ridicat de
septicemie si mortalitate, Mn special la adolescenti.
+.
Pana recent, vaccinurile meningococice erau compuse din poliza(aride capsulare purificate, adresate
cel putin unui serogrup (vaccinuri monovalente, bivalente si tetravalente, dar nu si pentru serogrupul 3, prea
putin imunogen. Vaccinurile cele mai utilizate Mn lume erau vaccinul tetravalent A, 1, [, \-+.G si vaccinul
bivalent A]1. %esi imunogene si eficace la copilul mare si la adult, aceste vaccinuri sunt putin imunogene la
sugari, carora nu le asigura protectie Mndelungata, din cauza incapacitatiiii lor de a suscita
memoria imunologica la aceasta grupa de vNrsta.
Pana recent, vaccinarea antimeningococica se recomanda Mn cazuri speciale! la contacti, la cei cu risc
crescut, Mn epidemii, celor care calatoreau Mn zonele cu risc crescut (Africa, India, Arabia, peste vNrsta de 6 ani.
Vaccinul tetravalent se recomanda copiilor cu asplenie functionala sau anatomica, cu deficite imunologice
congenitale sau dobandite.
Un prezent, sunt omologate vaccinuri meningococice de grup 1 con*ugate, de data aceasta sigure si
imunogene pentru sugar, copilul mic si adult. Aceste vaccinuri au fost recent adaugate Mn programele nationale
de imunizare din unele tari europene, cum ar fi $area 3ritanie si Spania.
Introducerea lor a favorizat o scadere imediata si remarcabila a bolii meningococice invazive Mn rNndul
co(ortelor imunizate.
%ata fiind gravitatea bolii, inocuitatea, imunogenitatea si eficienta vaccinului, dar si a Mngri*orarii
crescNnde a populaViei fata de riscul bolii meningococice grave, este de dorit ca toti copiii sa fie imunizaVi cu
un vaccin antimeningococic 1 con*ugat, nu numai cei din grupele de risc.
Vaccinarea cu un vaccin antimeningococic 1 con*ugat, se realizeaza astfel!
" la sugari, vaccinul se administreaza la vNrsta de 6, = si 7 luni '
" la sugari Mntre = si ++ luni neimunizati anterior, li se recomanda 6 doze de vaccin la interval de cel putin =
saptamani.
" la copii Mntre +-= ani, adolescenti si adulti tineri neimunizati anterior, se administreaza
o doza unica de vaccin.
" pentru copii peste G ani pana la adolescenta, se indica administrarea unei doze unice de vaccin.
Sunt disponibile pentru vaccinare optionala vaccinuri meningococice bivalente A]1. Imunizarea Mn
context epidemiologic de focar se poate face MncepNnd de la vNrsta de = luni (pentru imunizare de lunga durata
se recomanda un rapel la vNrsta de 6 ani.
Imunizarea Mn context general neepidemic se poate face de la vNrsta de 6 ani, cNnd se obtine o rata
optima a seroconversiei cu o doza unica de vaccin.
&fecte secundare! reactiile sistemice sunt rare, iar cele locale apar Mn +45 dintre cazuri, cel mai frecvent
fiind descris eritemul local care dureaza +-6 zile.
SERURI
Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile, obtinute din sangele recoltat de la un animal (cal, de
exemplu la care s-au in*ectat doze crescatoare de germeni vii, un anumit timp' acest animal va putea rezista,
incetul cu incetul la doze mari de culturi microbiene, iar sangele sau va contine doze mari de anticorpi si va da
un ser bogat in anticorpi si antitoxine.
Se folosesc seruri obtinute de la cal, bou, ovine' animalele utilizate in acest scop sunt supuse unui
regim diferit de viata, adica conditii riguroase de igiena, (rana corespunzatoare, supraveg(ere veterinara
permanenta. 1alul este cel mai frecvent utilizat pentru obtinerea serurilor, el putand fi supus zilnic unei
sangerari de pana la+ litru sange (fara riscuri, care conduce la obtinerea a G44 ml ser, in urma punctiei *ugulare
si colectarea in sistem steril.
Dormarea de anticorpi la animale, conduce la seruri animale, cu anticorpi (eterologi (proveniti de la o
specie diferita' anticorpii formati la om, dau seruri cu anticorpi (omologi.
Spre deosebire de vaccinuri, in*ectarea de seruri determina o imunitate pasiva (prin anticorpi formati
intr-un alt organism, pentru ca nu provoaca formarea de anticorpi la primitor, acestuia fiindu-i livrat serul (altui
bolnav sau de la un animal care are anticorpi specifici bolii.
+=
Seroterapia are actiune limitata' poate dura maxim 64 de zile, dar are avanta*ul de a fi eficace imediat si
a evita aparitia unei boli. Se administreaza seruri pentru a neutraliza rapid veninul serpilor si a ciupercilor
otravitoare, pentru a lupta contra afectiunilor virale (poliomielita, ru*eola, precum si pentru a combate turbarea
la subiecti muscati de animale turbate' se in*ecteaza intai vaccinul, apoi dupa o *umatate de ora, serul, intr-o alta
regiune a corpului, operatii urmate de a 6-a si a .-a in*ectare cu vaccin, astfel ca subiectul supus contagiunii,
este mai intai prote*at de anticorpii adusi in mod pasiv de ser si devine imunizat prin vaccin, cand efectul serului
dispare' serul nu este suficent pentru a se opune bolii, fiind necesar si vaccinul. Aceasta operatiune poarta
numele de serovacinare, metoda in care vaccinarea se asociaza cu seroterapia, atunci cand se doreste sa se
provoace rapid o stare de imunitate fata de o boala.
Principalele seruri terapeutice sunt! antibotulinic' antirabic' antiru*eolic' antitetanic' antidifteric'
anticarbunos' antipneumococic' antimeningococic' s.a.' toate aceste seruri sunt curative.
Seroterapia s-a restrans mult dupa introducerea in terapeutica a sulfamidelor si a antibioticelor
fungicide' totusi se impun in caz de rezistenta la antibiotice si mai ales pentru a neutraliza rapid toxinele
microbiene, in toxinfectii.
Principalul inconvenient al serurilor totale este toxicitatea lor, cantitatea mare de proteine continute de
ele putand da nastere in timpul tratamentelor la accidente de ordin anafilactic (reactii alergice la proteinele
serice.
Purificarea serurilor consta in eliminarea celei mai mari parti a proteinelor, pentru a nu pastra decat
portiunea de globulina combinata cu anticorpii = imunoglo!ulinele sau gamaglo!ulinele, care permit
realizarea unei imunoterapii pasive, prin aport de anticorpi circulanti cu rol imediat antiinfectios la primitor.
Imunoglobulinele sunt glicoproteine serice cu functie de anticorpi, si se grupeaza in cinci clase! Ig#'
Ig$' IgA' Ig%' Ig&, cea mai activa fiind Ig# sau gamaglobulina, cu un timp de in*umatatire de patru saptamani.
Pe langa imunoglobulinele standard, exista si imunoglobuline specifice, utile in profilaxia unor boli ca! (epatita
1, pertusis, s.a.
&xista in terapeutica!
• Ser antidifteric purificat si concentrat " sol.in*.64444u.i.,fiola-Inst.1antacuzino*
• Ser antirabic purificat si concentrat- sol. in*. G44'+G44u.i.,fiola- Inst. 1antacuzino
• Ser antitetanic purificat si concentrat-sol. in*+G44'64444u.i,fiola-Inst.1antacuzino
• Ser antiperfringens purif. si concentrat- sol.in*.+444u.i,fiola- Inst.1antacuzino
• Ser antigangrenos polivalent, purif.si conc.-sol.in*.-Inst.1antacuzino, )omania.
Imunoglobuline specifice
• Ig specifica anti-%! )(esogamma P (Aventis, #ermania-sol.in*.
)(ogam (Ert(o, SAA- sol.in*.
• Ig specifica antitetanica! -etagam (Aventis, #ermania- sol.in*.
-etig (-era, Angaria- sol.in*.
• Ig specifica anti(epatita 3 ! IV(e3ex (Dranta-pulb.pt.sol.perf.
• Ig specifica antirabica! 3erirab (Aventis, #ermanIA- sol.in*.
Davirab (Sanofi-Pasteur, Dranta-sol.in*.
Imunoglobuline de origine umana
• 3eriglobin P (1enteon, #ermania-sol.in*.
• &ndobulin S,% (3axter, Austria- pulb.liof.
• Dlebogamma G5 (Inst. #rifols, Spania-sol.perf.
indicate in terapia de substitutie in sindroamele de imunodeficenta primara.
• Fumaglobin (-eva P(armaceuticals, Angaria-sol.perf.
• Pentaglobin (3*otest P(arma, #ermania- sol.perf.
• Ectagam (Ectop(arma, &lvetia- sol.in*.
• Venimmum (1enteon, #ermania- pulb. liof.
+G
• Isiven (Bedrion, Italia- pulb.liof.
• Ig Vena (Bedrion, Italia-pulb.in*.
+7

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close