Tehnol.ed Moderne

Tehnologia educaţională se ocupă de tehnologia în educaţie. Este
implicată în folosirea tehnologiei ca „instrument” pentru a
intensifica procesul de predare-învăţare în cadrul tuturor
disciplinelor. Tehnologia educaţională este preocupată de predarea
şi învăţarea cu ajutorul tehnologiei. Cuvintele şi epresiile cheie
legate de acest ultim domeniu includ! media" multimedia" hard-
#are şi soft#are" telecomunicaţii" procesare de date" medii
informatice" a identifica$ a evalua şi a str%nge informaţia" şi mulţi
alţii din sfera aceasta.
&cum între'area care se pune este$ dacă această tehnologie
educaţională funcţionea(ă pe post de portavoce a educaţiei sau este
doar un amorti(or care ucide educaţia pe nesimţite. )e pare că nu
am trecut încă în totalitate de hopul pre-judecăţii noului *care este
deja vechi+. ,rover'ul spune că nu poţi învăţa un c%ine 'ătr%n
trucuri noi$ aş parafra(a afirm%nd că nu poţi preda unui „'ătr%n al
poporului” un lim'aj nou. -ncă mulţi dintre noi se tem ca nu cumva
să ne prindă „păianjenul” de aceea .nternetul nu este eplorat la
nivelul maim nici de educatori şi nici de elevi sau studenţi. &ici
aş putea eemplifica principalele utili(ări ale .nternetului în
/om%nia! chat$ verificarea poştei electronice$ plagierea lucrărilor$
vi(itarea situ-urile cu conţinut îndoielnic. -ncă nu am avut oca(ia$
cu ecepţia a două sau trei ca(uri$ să mi se recomande în cadrul
unui curs o pagină de #e' pentru aprofundare$ etindere sau
cercetare.
Creşterea şi educarea copiilor noştri este o investiţie crucială
pentru viitorul societăţii Europene. ,ărinţii$ ca educatori primari$
au un rol vital în contri'uţia şi asigurarea de(voltării unor cetăţeni
responsa'ili în acord cu valorile morale şi democratice. -n secolul
al 00.-lea impactul mediei$ în mod special în cadrul eistent al
tehnologiilor comunicaţionale şi informaţionale$ va creşte simţitor.
&ceasta în contetul în care pe agenda 1niuniii Europene şi pe cea
a guvernelor naţionale aceste tehnologii răm%n o prioritate.
,ro'lema este dacă studiile care se vor face în urma sondajelor vor
avea re(ultate po(itive sau vor înclina spre polul opus.
)chim'ările interioare cer timp$ iar schim'ările sociale nu aşteaptă$
educaţia tradiţional2 tre'uie compensată cu o altfel de educaţie
care să fie în măsură să răspundă cerinţelor actuale ale unei
societăţi care presupune în numai cîteva decenii o schim'are
fundamental2 înspre un nou mod de viaţă 'a(at pe o institutie
inedită pe care cineva a numit-o „vila electronică”$ pe şcoli şi
corporaţii ale viitorului schim'ate radical. -n această societate
ocupă din ce în ce mai mult teren educaţia la distanţă. 1n avantaj
ar fi instruirea mai flei'ilă în timp şi spaţiu. &lt atu este şi
etraordinarul potenţial al învăţării studenţilor$ dat de noile
tehnologii electronice care pot face ca aceştia să se implice şi mai
mult în procesul învăţării. &ceste tehnologii interactive permit de
asemenea studenţilor să ai'ă un control mult mai mare asupra
acestui proces dec%t ar fi posi'il în multe din mediile de învăţare
tradiţionale. )-ar părea că studenţii învaţă mai 'ine prin modul de
tele-antrenare$ dec%t prin predarea faţă în faţă. )tudenţii îşi asumă
o mai mare responsa'ilitate pentru învăţare.
Cu disponi'ilitatea larg răsp%ndită de a avea un computer personal
devin via'ile două noi forme de tehnologii! multimedia *în special
C3-/45-ul+ şi reţelele de calculatoare. C3-/45-ul înseamn2 c2
un mare num2r de materiale de curs *inclusiv audio si video+ pot fi
distri'uite studenţilor într-un mod eficace. .ar reţelele de
calculatoare permit cursanţilor să 'eneficie(e de e-mail şi
conferinţe pe calculator. 3eşi nici una din aceste de(voltări nu
pre(int2 capa'ilităţi cu totul noi în procesul de predare şi învăţare$
ele repre(intă totuşi modalităţi de a pre(enta mai multe informaţii
şi asigură o interacţiune mai mare între studenţi şi instructori.
Calculatoarele sunt folosite în educaţia la distanţă în mai multe
moduri! e-mail$ acces .nternet$ cursuri on-line$ conferinţe pe
computer şi conferinţe audiografice. &stfel$ în timp ce mai toate
serviciile .nternet se pretea(ă unor activităţi de informare$
documentare$ pentru activităţile mai complee care presupun şi un
anumit grad de interacţiune se folosesc e-mail-ul şi chiar ###-ul
sau conferinţele sau cursurile on-line care permit o interactiune în
timp real.
6a acestea se mai adaug2 şi posi'ilităţile de lucru pe super-
calculatoare aflate la distant2 prin serviciile de Telnet pentru
răsfoirea unor 'a(e de date$ şi alte facilităţi speciali(ate.
7oile tehnologii educaţionale implică în acelasi timp o schim'are a
rolului profesorului de la cel de epert la cel de facilitator sau de
îndrum2tor$ c%t şi a structurii sistemului de învăţăm%nt.
Evaluarea se poate include în procesul instrucţional$ asigur%nd
astfel studenţilor un feed-'ac8 *hrănire pe la spate+ permanent care
să îi oriente(e.
Tre'uie să apreciem valoarea acestor tehnolgii$ însă pericolul pe
care eu îl văd este acela de a înlocui persoana cu o maşinărie.
5edia nu cred că tre'uie cosiderată un scop în sine$ ci un mijloc
*un alt sens al cuv%ntului „mediu”+. 3a$ avem grăme(i de
informaţii$ dimensiune instructivă ce nu s-a mai vă(ut$ însă ce se
va %nt%mpla cu dimensiunea formativă a educaţiei9 ,oate oare o
reţea să-mi „formate(e” mie drive-ul caracterului9 :i această
între'are aici nu fiinţea(ă deloc ca discurs retoric$ ci ca o între'are
răspun(ătoare. 4 altă pro'lemă pe care am înt%lnit-o prin inter-
mediul calculatorului este cea a lim'ajului. )e lansea(2 ipote(a că
pentru a fi eficiente$ comunicaţiile electronice au nevoie de urgentă
de un cod de meta-comunicare pentru a ajuta atît procesul de
scriere cît şi pe cel de citire. Comunicarea implică mai mult dec%t
emiţător$ mijloc şi receptor. Cuv%ntul se transmite printr-un anumit
mediu$ astfel lu%nd într-un anumit sens „forma vasului în care este
pus.” 3acă în cadrul unei de('ateri pe internet$ pe vreun canal de
discuţie la un moment dat se va folosi un eufemism$ care va fi oare
mesajul receptat de interlocutor *mai 'ine (is$ aici$ #e'cutor+9
1nde este acea panică care te face să te scarpini după ureche$ să
priveşti în jos$ în urma mustrării profesorului9 Este adevărat că
re(olvi totul acum prin inter-mediul unei #e'cam$ dar unde va fi
sentimentul acela de reuşită în urma reuşitei c%n profesorul trece pe
l%ngă tine şi te 'ate pe umăr9
,ro'lema #e'cam-urilor duce la un fel de teleglo'ali(are$ în care
totul este supravegheat în cele mai mici detalii. )-ar putea să ne fi
ajuns cuvintele „profetului” ;eorge 4r#ell$ din a sa carte <=>?.
&colo The @ig @rother urmărea totul$ s-a creat un nou lim'aj
*7e#spea8+$ iar dragostea *relaţia+ era aspru pedepsită. .maginea
vi(uală$ cvasi-perceptivă$ înlocuieşte cuv%ntul$ construcţia ideatică.
7oile medii ar repre(enta$ de aceea$ un regres$ o „anlfa'eti(are” a
privitorului$ prin eliminarea oricărui demers interpretativ$
intelectual. 3e aceea s-ar părea că dl. preşedinte al )tatelor 1nite
ale &mericii ar fi iniţiat un amplu program de alfa'eti(are numit$
„7o Child 6eft @ehind” *7ici un copil fără educaţie+. 7oile medii
apar$ spre deose'ire de cele vechi$ ca o prelungire a organelor
noastre de percepţie$ a vă(ului$ şi nu o etensie a g%ndirii$ a
intelectului. &ceastă dominaţie a „cafenelelor filosofice virtuale”
poate duce la o or'ire glo'ală$ prin pierderea contactului direct$
nemijlocit cu realitatea fi(ică$ cu faptele$ cu eperenţialul.
&6TE/7&T.AE E31C&B.47&6E
,E3&;4;..6E &6TE/7&T.AE
Ciecare dintre noi a asistat în secolul 00.$ mai mult ca
oric%nd la o DDpunere su' lupaDD a sistemului educational$ determinat
at%t de noile schim'ari ale societatii c%t si de impregnarea valorilor
aduse din vest în ceea ce priveste sistemul educational. &ceasta
tendinta s-a concreti(at în /om%nia prin introducerea alternativelor
educationale$ cele mai multe av%nd la 'a(a initiative private.
,rivite la început cu reticenta$ aceste initiative private au
ajuns asta(i a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati în
actul educational. 3aca p%na mai ieri$ societatea rom%neasca se
ferea a aminti de alternativele educationale care eistau în vest
asta(i o'servam o preferinta catre aceste sisteme-lucru deloc
neglija' <?E<?vE<Fo il pentru cei interesati a introduce reforma în
învatam%nt.
-n comunicatul de presa al 5.E.C si C.7.&.E din G<.HG.EHH?
sunt preci(ate cele I forme de educatii alternative eistente în
/om%nia!
J,edagogia Kaldorf *<==H+
J,edagogia 5ontessori *<==G+
J,edagogia Creinet *<==I+
J&lternativa )tep 'L )tep *<==F+
J,lanul Mena *<==F+
,rof. 3r. ;heorghe Celea$ coordonatorul lucrarii &lternative
Educationale din /om%nia preci(ea(a ca educatia traditionala
repre(inta elementul static$ pe c%nd educatia alternativa repre(inta
elementul dinamic. &stfel în învatam%ntul traditional se pregateste
elevul pentru viata$ pe c%nd în învatam%ntul alternativ scoala face
parte din viata$ cunostintele sunt descoperite de copil.
,E3&;4;.& K&634/C
,edagogia Kaldorf a fost creata la începutul secolului 00
de catre /udolf )teiner$ la initiativa directorului fa'ricii de tigarete
Kaldorf &storia$ Emil 5olt. Ea se 'a(ea(a pe antropologia
de(voltata de /udolf )teiner în cursurile de introducere tinute în
toamna anului <=<=$ înainte de începerea primelor clase. -n lume$
acest sistem educativ are o larga rasp%ndire. 3e la început$
organi(atorii si-au propus reali(area unei scoli la 'a(a careia sa
stea conceptii pedagogice noi$ care au în vedere arta educarii$ nu
doar a omului pam%ntean$ ci si a omului sufletesc si spiritual.
&ceasta educatie este orientata antropologic$ tin%nd seama
de necesitatile si capacitatile fiecarui individ. Continutul
disciplinelor nu urmareste însusirea acestora$ ci sa stimule(e
interesul copilului pentru cunoastere. 3e(voltarea g%ndirii$ simtirii$
vointei copilului sunt o'iectivele esentiale ale acestei alternative
educationale.
,edagogia Kaldorf se 'a(ea(a si functionea(a pe 'a(a unui
numar de N principii pedagogice. ,rincipiul fundamental este
a'ordarea integrala a fiintei umane conform cu specificul v%rstei si
av%nd ca tel de(voltarea personalitatii copilului. ,rincipiul
educatiei permanente se refera la faptul ca educatia începe odata cu
nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a eistentei sale pe
parcursul întregii vieti. ,rincipiul organi(arii ritmice a situatiei
educationale-aceasta organi(are ritmica este reflectata în pedagogia
Kaldorf prin planificarea pe DDepoci de studiuDD. Crearea unui
am'ient adecvat o'iectivelor este cel de-al patrulea principiu$ în
timp ce principiul asigurarii unui echili'ru între teorie si practica
are în vedere o'iectivul pedagogiei Kaldorf de a forma si de(volta
elevul nu doar din punct de vedere cognitiv$ ci si din punct de
vedere volitiv. ,rincipiul predarii artistice se refera la faptul ca
predarea este considerata o arta si este profesata ca atare$ astfel
înc%t în fa(a liceala elevul sa fie apt de a de(volta o g%ndire cu un
înalt grad de a'stracti(are. -n fine$ principiul predarii în imagini
care se refera la nevoia de DDimagini viiDD a copilului de v%rsta
scolara mica. &ceasta nevoie nu este satisfacuta$ însa$ doar de
pre(entarea unor planse$ diapo(itive sau chiar a modelului natural$
ci principala modalitate de a crea DDimagini viiDD este cuv%ntul.
DD7evoia de fante(ie$ simtul pentru adevar$ simtul de
raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt nervii pedagogieiDD$
spunea /udolf$ )teiner. ,edagogia Kaldorf este o arta ce
actionea(a direct asupra fiintei umane în devenire. 3ascalii care
predau într-o astfel de scoala se confrunta$ nu at%t cu modalitati
diferite de predare sau forme de organi(are a învatam%ntului$ ci cu
între'arile! ce forte traiesc în copil9 ce trasaturi volitive poseda
copilul9 cum este g%ndirea si afectivitatea lui9 . Cunosc%ndu-le
profesorul actionea(a în sensul de(voltarii lor. 5etodele folosite
pentru educarea g%ndirii$ vointei si simtirii copilului se
concreti(ea(a prin eercitiul artistic*educa vointa+$ cuv%ntul
rostit*actionea(a asupra afectivitatii copilului$ oferindu-i
posi'ilitatea sa se concentre(e asupra materiei predate+$ eercitiul
practic*duce la învatarea prin fapta$ prin activitate concreta$
practica+.
4 clasa . Kaldorf este preluata de un învatator-diriginte timp
de > ani. El repre(inta interesele clasei în colegiul profesorilor. )e
predau l'. straine$ sport$ a'ilitati practice$ mu(ica de catre
specialisti. -nvatatorul-diriginte preda pe perioade de E-I
saptam%ni*matematica$ fi(ica$ istorie etc.+ în etape succesive*nu
sunt paralelisme+. -nvatatorul-diriginte nu poate fi dec%t un om cu
spectru foarte larg si nerutinier.
3upa instructia de 'a(a într-o (i de =H-<HHmin.$ urmea(a ore
cu ritm saptam%nal! l'. straine$ sport$ a'ilitati practice$ etapele
mestesugaresti$ pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire li'era daca nu apartine nici unei comunitati religioase.
3upa v%rsta instructia durea(a între E?-GF ore saptam%nal. 6a
acestea se adauga teatru$ orchestra etc.
7u sunt eamene formale$ ci contea(a imaginea profesorului
despre evolutia elevului. 6a acestea se adauga teste*caiete de
epoca$ pe perioade+ scrise de copil. 6a sf%rsitul anului se face o
caracteri(are scrisa$ ampla$ pe 'a(a careia sunt orientati si copii si
parintii.
Totul se 'a(ea(a pe interes de învatare$ nu pe presiune
eterioara.
&duc%nd în actul predarii în mod armonios grija pentru cele
trei componente ale fiintei umane! g%ndire$ simtire$ vointa$
pedagogia Kaldorf uneste g%ndirea analitica si sintetica$ intelectul
o'iectiv$ de lucrul consecvent$ cu sens si calitativ înalt prin
intermediul simtirii artistice si morale. ,articularitatile
învatam%ntului Kaldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii!
<Jimportanta ritmului
EJînvatarea în epoci
GJo scoala fara manuale
?Jcaietele si instrumentele de scris
IJponderea deose'ita a cursurilor artistice si practice
FJo scoala fara note
NJconducerea clasei de catre învatator$ dincolo de cls.a.A-a
>Jconducere colegiala
=Jmaterii si activitati specifice
<. -n scoala Kaldorf$ ritmul are un rol important în educarea
vointei$ urmarindu-se ritmul unei ore$ al (ilei$ al lunii si al anului.
/itmul orei este reliefat de împartirea cursului principal$ ce se
desfasoara la începutul cursurilor în primele doua ore$ în trei parti!
- o parte ritmica$ prin care este solicitata vointa copilului
- o parte cognitiva care se adresea(a intelectului
- o parte de povestire care se adresea(a simtirii
1tili(area ritmului în educatie permite ca întreaga fiinta a
persoanei educate sa fie a'ordata si nu numai componenta sa
intelectuala. /itmul (ilei presupune studierea materiilor cu caracter
cognitiv în prima parte a acesteia si a celor artistice si practice în
cea de a doua parte. &cest lucru face posi'ila ad%ncirea su'iectelor
teoretice prin aplicarea lor în practica si prin însufletirea lor
artistica. /itmul lunii se refera la eistenta unor module de E-?
saptam%ni în care (ilnic între orele > si <H sunt studiate materiile
principale *rom%na$ matematica$ fi(ica$ chimia$ 'iologia$ istoria$
geografia etc.+. &ceste module poarta denumirea de epoci.
E.5ateriile cognitive sunt studiate în epoci! o clasa studia(a$
de eemplu$ fi(ica$ (ilnic$ primele doua ore fara pau(a$ timp de E-?
saptam%ni. -ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia
pe un an scolar. -n scoala Kaldorf uitarea este considerata un aliat$
din doua motive! în primul r%nd pentru ca uit%nd fi(ica$ elevul se
va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu$ de
eemplu$ literaturii$ iar în al doilea r%nd pentru ca$ dupa ce fi(ica a
fost uitata aparent complet$ la reînt%lnirea cu aceasta stiinta$ elevul
îsi va reaminti mult mai intens cele învatate.
G.&'senta manualului unic contri'uie la cresterea respectului
fata de carti si la întarirea autoritatii profesorului$ care are astfel o
legatura directa în comunicarea cu elevii. ,e de alta parte$ elevii se
o'isnuiesc sa se documente(e din c%t mai multe surse în studiul
unei teme. Cormarea unei pareri c%t mai o'iective$ antrenamentul
pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care
le do'%ndesc elevii astfel scolari(ati.
?.-n scoala Kaldorf înca de la început copilul scrie pe caiete
fara liniatura$ consider%ndu-se ca liniatura este folosita eact cu
scopul de a îngradi si limita la norme clar sta'ilite scrisul copilului.
&lternativa Kaldorf nu pledea(a pentru un scris de(ordonat$ ci
dimpotriva$ ordinea$ latura estetica$ în general$ sunt puternic
cultivate în scoala. -n a'senta liniilor$ elevul va tre'ui sa depuna un
efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si în legatura cu
instrumentele de scris în scoala Kaldorf elevii lucrea(a mai mult
cu suprafete$ în special în primele clase. &stfel$ în clasa . elevii
scriu cu 'locuri cerate$ în clasa a ..-a grosimea liniei se su'tia(a$
folosindu-se creioane cerate$ din clasa a ..-a copiii vor scrie cu
creioane colorate groase$ în clasa a ...-a elevii eersea(a scrisul cu
pana si apoi încep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi organi(ate in
asa fel înc%t$ partea estetica$ de scriere$ de ilustrare si de
ornamentare sa fie în permanenta avute în vedere$ intr-un mod
artistic$de calitate. &ceasta$ cu at%t mai mult cu c%t redactarile în
caiete repre(inta forma personala de DDmanualDD pe care o reali(ea(a
elevii însisi.
I. ,onderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice
iese în evidenta de la prima privire asupra orarului o'isnuit din
scoala Kaldorf$ întruc%t aceasta îsi propune sa reali(e(e o educatie
echili'rata$ oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se
potriveste$ însa intervenind si cu preocupari în acele domenii spre
care acesta nu are înclinatii$ dar care sunt necesare unei educatii
complete. 1n argument în plus pentru acest principiu! de regula$
educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta$ individualismul$
antipatia si concurenta$ iar$ dimpotriva$ educarea sufletescului prin
arte si mestesuguri cultiva simpatia$ apropierea$ lucrul în echipa si
cola'orarea. &m'ele laturi ale educatiei sunt la fel de importante
pentru un om echili'rat$ dornic sa-si controle(e singur viata$ fara a
se lasa manipulat din eterior.
F.scoala Kaldorf este o scoala fara note. 3in acest motiv
orele sunt mult mai li'ere$ elevii fiind deose'it de deschisi$
particip%nd în mod natural la ora$ fara frica de note proaste.
5ajoritatea elevilor întrea'a c%nd nu au înteles si ies cu curaj la
ta'la. 6a sf%rsitul fiecarui an scolar$ elevul primeste un certificat în
care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de
vedere. 3in aceste certificate$ parintii afla mult mai multe despre
copilul lor dec%t dintr-o medie. -n registrul matricol este
cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ
sau nota$ echivalente cu evaluarea facuta în timpul anului.
N. &ctivitatea de îndrumare a clasei este reali(ata$ de regula$
de catre o personalitate$ care îsi asuma corelarea si coordonarea
evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.
,articularitatile de v%rsta$ antropologice$ care sunt unitare în
perioada de la N la <? ani$ cer în mod o'iectiv pre(enta unei
aceleiasi persoane în aceasta functie coordonatoare. -n sistemul
clasic de învatam%nt Kaldorf$ aceasta functie didactica este
numita DDînvatatorul claseiDD si are ca si îndatoriri pedagogice
predarea unui numar de discipline$ cuprinse în epoci$ de-a lungul
celor opt ani de studiu p%na la liceu. 3atorita formelor legislative si
de pregatire eistente$ aceasta forma de organi(are nu este oficial
acceptata în /om%nia$ dar este încurajata de unele inspectorate si
de cercetatori în pedagogie si de psihologi.
>. /udolf )teiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca
fundament pedagogico-organi(atoric discutarea tuturor
pro'lemelor scolii$ îndeose'i a celor pedagogice$ în consiliul
profesoral. si pentru ca pro'lemele curente se cer discutate pe
masura ce au loc$ consiliul profesoral se întruneste saptam%nal.
&ici profesorii spun ce predau$ cum predau$ daca au avut succes cu
o tema sau esec cu alta. &ici sunt luate în discutie clase de elevi
sau elevi în parte$ care trec printr-o situatie mai dificila sau mai
deose'ita si au nevoie de atentia întregului corp profesoral pentru a
depasi situatia creata. &ici sunt de('atute teme pedagogice
generale$ indiferent de specialitate$ la care participa toti profesorii
si învatatorii$ caci pe toti DDmem'rii familieiDD îi interesea(a drumul
celuilalt.
=. 4 parte din materiile si activitatile specifice scolii Kaldorf
sunt! scrisul si cititul$ lim'a rom%na$ lim'ile straine$ drumul de la
'asm la istorie$ aritmetica$ desenul formelor$ desenul geometric cu
m%na li'era$ matematica$ (oologia$ 'otanica$ geografia$ fi(ica si
chimia$ euritmia$ mu(ica$ a'ilitatile practice si educatia
tehnologica$ practica$ arta dramatica etc.
3e la fondarea sa în <=<=$ modelul scolii )teiner s-a implantat
în ;ermania$ apoi în 5area @ritanie$ în Canada$ în &frica de sud si
în &ustralia" el a c%stigat apoi metropolele din )ud si Maponia. -n
pre(ent este în curs de a do'%ndi teren în tarile Europei de Est.
Cederatia Kaldorf din tara noastra cuprinde EG asociatii$ care
repre(inta interesele gradinitelor$ scolilor$ liceelor si centrelor de
pedagogie curativa din /om%nia. /e(ultatele la eamenele
nationale de capacitate si de 'acalaureat confirma performantele
acestui învatam%nt alternativ si îi confera o po(itie egala în
sistemul national de învatam%nt.
,E3&;4;.& 547TE))4/.
5aria 5ontessori$ pedagog si medic italian$ prima femeie
medic a .taliei$ a înfiintat în <=HN DDcasa dei 'am'iniDD pentru copiii
de E-F ani ai caror parinti erau în cautare de lucru. DDCasa dei
'am'iniDD similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se
su'stituie$ ci completea(a si desav%rseste educatia copilului în
familie. 5aria 5ontessori a pre(entat în lucrarile sale ideile care
au pus 'a(ele pedagogiei 5ontessori. Ea considera copilul DDfiinta
divina$ dar neînteleasaDDsi afirma ca ar tre'ui DDsa nu-i educam pe
copiii nostri pentru lumea de a(i. &ceasta lume nu va mai eista
c%nd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea
lor. &tunci sa-i învatam sa se adapte(eDD.
,edagogia 5ontessori are drept principiu de 'a(a educatia
necesara$ adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din
educatie care confirma ideile 5ariei 5ontessori si le fac aplica'ile
în practica. Ca atare prin pedagogia 5ontessori se urmaresc
promovarea drepturilor copilului$ etinderea si intensificarea
educatiei timpurii si educarea parintilor$ formarea deprinderilor de
activitate intelectuala intensa si continua$ de adapta'ilitate si de
asumare a schim'arilor" cresterea rolului mediului educativ în
ansam'lul educatiei$ în familie si în comunitate" educatia cosmica
si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru
etinderea relatiilor cu universul fi(ic si pentru asumarea unor
responsa'ilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii"
educatia pentru li'ertate$ pace$ pentru schim'ari po(itive asumate
responsa'il.
-ntr-o clasa 5ontessori copiii sunt pur si simplu a'sor'iti si
foarte preocupati de propria activitate. &proape toate lectiile sunt
individuale$ deci fiecare copil are de o'icei un plan diferit de
activitati pe care educatorul îl g%ndeste si îl pune în practica în
functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate
materialele din clasa sunt usor accesi'ile si la dispo(itia copiilor$
ase(ate pe rafturi joase. Copilul este li'er sa aleaga dintre
materialele care i s-au pre(entat anterior si dupa ce termina de
lucrat cu ele stie ca tre'uie sa le ase(e pe raft în acelasi loc si în
aceleasi conditii$ gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi
activitate. ,osi'ilitatea de a alege este un privilegiu pe care$ din
pacate$ copilul din scoala traditionala nu îl are. -n clasele
5ontessori copilul se poate misca li'er dintr-o parte a clasei în
alta$ ascult%nd de propriul lui impuls interior. Cu timpul$ eercitiul
alegerii devine o'isnuinta$ adica se de(volta capacitatea copilului
de a lua deci(ii cu privire la propria persoana. 5iscarea copiilor
o'isnuiti sa ia deci(ii pentru ei însisi devine o miscare inteligenta$
cu scop si dictata de vointa$ 'a mai mult aceasta miscare merge
împreuna cu cunoasterea si invatarea$ fara ea acestea fiind
nenaturale la v%rsta copilariei.
)tructura fi(ica a clasei 5ontessori.
-ntr-o clasa 5ontessori eista patru arii diferite!
<. Aiata practica *practical life + care cuprinde activitati
practice legate de viata de (i cu (i. Toate acestea îl ajuta pe copil sa
se adapte(e noului mediu din clasa$ sa îsi c%stige independenta$ sa
îsi coordone(e miscarile si sa eerse(e concentrarea atentiei.
E. &ctivitatile sen(oriale care vi(ea(a de(voltarea simturilor.
6a aceasta v%rsta *G-F ani+ copilul eplorea(a prin intermediul
simturilor mediul în care traieste. 3e(voltarea lor conduce implicit
la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. ,rin
materialul sen(orial 5aria 5ontessori a pus concepte a'stracte în
forma concreta. 5aterialul sen(orial vi(ea(a de(voltarea fiecarui
simt în parte prin i(olarea lui de celelalte. 5aterialul sen(orial
pregateste copilul pentru o'servarea sistematica a mediului$ primul
pas care duce la mici descoperiri reali(ate în mod spontan.
G. &ctivitatile de lim'aj care vi(ea(a$ fireste. 3e(voltarea
lim'ajului cu aspectele lui esentiale! vor'it$ scris si citit.
?. &ctivitatile de matematica - se 'a(ea(a pe materiale
specifice$ care respecta caracteristica v%rstei$ de a opera în plan
concret$ sen(orial. Treptat$ spre sf%rsitul celui de-al treilea an în
aceeasi clasa$ se face trecerea la materiale care se eli'erea(a de
încarcatura sen(oriala$ nu pentru ca asa spune metoda$ ci pentru ca
pur si simplu copilul reali(ea(a ca nu mai are nevoie de suportul
concret$ ca si-a însusit ideea.
-ntr-o clasa 5ontessori copiii sunt pe trei nivele de v%rsta$
între G si F ani. Copiii care au început anul acesta gradinita la G ani
vor fi în aceeasi clasa înca doi ani de acum înainte. &cum sunt cei
mai mici$ peste doi ani vor fi cei mai mari. 1n proces de crestere si
de(voltare pe care ei însisi îl sesi(ea(a cu mult entu(iasm. -n felul
acesta relatiile dintre copii în cadrul orelor de program seamana
mult mai mult cu viata din afara scolii$ adica cu viata reala. 1n alt
aspect deose'it este faptul ca în clasa 5ontessori eista un singur
eemplar al fiecarui material$ ceea ce înseamna ca un singur copil
poate desfasura activitatea care implica acel material. -n mod
implicit$ daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va
tre'ui sa astepte p%na ce colegul lui termina activitatea si asa(a
materialul înapoi pe raft. 6a începutul anului se creea(a conflicte$
dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina o'isnuinta. -n mod
indirect$ se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si ra'darea de
a astepta sa-ti vina r%ndul.
3at fiind faptul ca sistemul 5ontessori este în mod
semnificativ diferit de cel traditional$ se impune un anumit plan de
educatie a parintilor care sunt$ fireste$ curiosi sa afle la ce anume le
este epus copilul. -n acelasi timp$ o comunicare eficienta si
consistenta cu parintii usurea(a at%t evolutia copilului c%t si
activitatea educatorului. ,arintele si educatorul sunt ca cele doua
v%sle ale unei 'arci. 3aca se misca numai una sau daca actionea(a
într-o directie diferita eista riscuri! fie ca 'arca sa se înv%rta în
loc$ fie ca în cel mai rau ca( sa se rastoarne.
,E3&;4;.& C/E.7ET
6a sf%rsitul sec. 00$ un anonim profesor france($ Celestin
Creinet pune 'a(ele unui sistem denumit mai t%r(iu pedagogia
Creinet. -n mare parte$ învatatorul plecat dintr-un mic satuc france(
nu avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. &sta(i în peste
?H de tari din întreaga lume$ (eci de mii de copii din ciclul primar
învata sa scrie$ sa citeasca$ sa se descurce în viata conform
pedagogiei Creinet.
,edagogia Creinet se 'a(ea(a pe o serie de principii$ clar
sta'ilite! scoala centrata pe copil$ munca scolara motivata$
activitate personali(ata$ epresie li'era si comunicare$ cooperare$
învatare prin tatonare eperimentala$ glo'alitate a actiunii
educative.
-n pedagogia Creinet elevul devine o pre(enta activa$ el nu
mai este un simplu recipient în care se toarna cunoastere. ,rintr-o
anali(a critica fata de doctrinele care tratea(a scolaritatea ca
activitate ludica Crienet evita neajunsurile acestor doctrine prin
crearea si justificarea ideii de DDmunca-jocDD contrapusa celei de
DDjoc-muncaDD su'liniind astfel rolul muncii asumate li'er nu numai
în educatie$ ceea ce se o'servase de mult$ ci si în învatare. Este
relevata repudierea energetica a muncii-corvoada$ a muncii-impuse
tipice pentru scoala traditionala. -n pedagogia Creinet$ li'ertatea nu
înseamna li'ertate de a nu face nimic$ ci li'ertatea de a alege între
optiuni diverse. 5unca individuala înseamna ca fiecare elev face
ce crede ca are nevoie mai multa în acel moment. Creinet porneste
de la ideea ca orice copil poate deveni cel mai 'un într-un anume
moment al eistentei sale$ în aceste conditii ierarhi(area într-un
grup de copii nu pare cea mai 'una idee. Creinet este DDo pedagogie
care responsa'ili(ea(a la maim si îi învata pe copii respectul fata
de altiiDD*3enise 6elouard CouOuer-corespondenta sectorului
international al .nstitutului Cooperativ al scolii 5oderne din
Cranta+.
Tehnicile folosite în cadrul pedagogiei Creinet sunt! jurnalul
scolar$ corespondenta scolara$ ancheta documentara$ eprimarea
plastica$ eprimarea corporala$ creatia manuala$ eprimarea
dramatica$ tetul li'er si iesirea scolara. .nstrumentele pedagogiei
Creinet sunt! fisiere autocorective$ fisiere documentare$ planul de
munca individual$ 'revetul$ autoevaluarea$ evaluarea. Cormele de
organi(are a colectivului de elevi sunt! clasa cooperativa$ munca în
echipa$ traieste-ti proiectul.
Tipologia educatiei promovate de Creinet este învatarea
centrata pe re(olvarea unor pro'leme de catre grupurile de copii
aflate su' îndrumarea cadrelor didactice. 5unca în grupuri mici
este considerata drept mijlocul fundamental de educatie. Cormarea
grupurilor se face la alegerea copiilor si durea(a G-? saptam%ni.
7einterventia educatorului îi va permite copilului sa constienti(e(e
pentru prima data valoarea sa ca mem'ru al unui grup ca si
valoarea celor cu care cola'orea(a.
-n acest ca( rolul educatorului se va limita doar la!
organi(area materialelor necesare educatiei$ asigurarea si
mentinerea climatului de încredere$ precum si cultivarea încrederii
în parerile celorlalti. -n cea mai mare parte educatorul este doar un
o'servator atent care dirijea(a si coordonea(a activitatile elevilor
sai.
6iteratura de specialitate din srainatate o'serva de-a lungul
timpului aplica'ilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar$
gimna(ial$ liceal.
)TE, @P )TE,
,rogramul )tep 'L )tep este destinat copiilor de la nastere si
p%na la v%rsta de <G ani$ precum si familiilor acestora. -n /om%nia$
programul a de'utat în <==? su' numele de Qead )tart$ care$ în
<==I a luat numele de )tep 'L )tep$ la initiativa Cundatiei )oros
pentru o )ocietate 3eschisa$ prin semnarea unei Conventii cu
5inisterul Educatiei 7ationale. -ncep%nd din martie <==>
programul este continuat de DDCentrul )tep 'L )tep pentru Educatie
si 3e(voltare ,rofesionalaDD care ofera noi metode ca o continuare a
vi(iunii de educare a generatiilor viitoare în vederea unei
participari active în cadrul societatilor deschise.
,rogramul )tep 'L )tep creea(a temelia atitudinilor$
cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie în
rapida schim'are a timpurilor viitoare. ,rogramul este conceput în
spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari si
traditiilor culturale$ în spiritul respectarii 3repturilor 4mului si
Conventiei 3repturilor Copilului.
&lternativa educationala )tep 'L )tep respecta curriculum-ul
national$ standardele nationale$ este adaptat culturii locale si$ în
acelasi timp$ integrea(a standardele si cele mai 'une practici
internationale din domeniul educatiei.
,rogramul promovea(a educatia centrata pe copil$ predarea
orientata dupa nevoile si interesele copilului$ învatarea organi(ata
în centre de activitate$ implicarea familiei si comunitatii în educatia
copiilor$ respectarea si aprecierea diversitatii umane$ sustinerea
inclu(iunii grupurilor defavori(ate. &lternativa educationala )tep
'L )tep are misiunea de a de(volta în fiecare copil capacitatea de a
fi creativ$ de a-si forma o g%ndire critica$ a face optiuni si a avea
initiativa$ a defini si a re(olva o pro'lema$ a comunica usor cu
semenii$ a-i întelege si a negocia.
6a scolile )tep 'L )tep fiecare clasa are c%te doua
învatatoare. 6a începutul unei (ile în clasa )tep 'L )tep are loc
înt%lnirea de dimineata. &ceasta înt%lnire nu este o ora de curs$ iar
durata ei este varia'ila si poate tine chiar de la >!HH p%na =!HH. Este
un prilej pentru copii sa se salute$ sa comunice$ dar si sa afle tema
si activitatile (ilei. &ceste activitati nu sunt conditionate de timp.
&ceasta este una din caracteristicile alternativei educationale )tep
'L )tep$ care se adresea(a numai copiilor din învatam%ntul
preprimar si primar. Elevii îsi desfasoara activitatea de învatare
dupa modelul scolii depline$ între orele >-<F$ pe centre de
activitate! citire$ scriere$ matematica$ stiinte$ arte$ constructii$ alte
imagini. Elevii au responsa'ilitati diferite! eista copii care
raspund de pre(enta$ de aranjarea materialelor în centre$ de
îngrijirea florilor etc.
,6&716 ME7&
&ceasta alternativa pedagogica îsi trage numele de la
1niversitatea Mena din ;ermania$ acolo unde$ cu ani în urma$ în
<=E? a fost initiat un eperiment scolar în urma caruia prof. ,eter
,etersen si-a epus teoriile la Congresul .nternational de la
6ocamo din <=E?. Cu timpul$ va(%ndu-se re(ultatele remarca'ile
o'tinute$ ,lanul Mena a început sa fie folosit pe scara larga$ el
'a(%ndu-se pe urmatoarele principii pedagogice! gruparea-
majoritatea timpului este petrecut de copii în grupuri eterogene de
v%rsta$ dupa modelul familial" activitatile de 'a(a sunt cele care
definesc fiinta umana-conversatia$ jocul$ lucrul$ ser'area* ser'arile
marchea(a începutul si sf%rsitul de saptam%na$ aniversarile$ sosirea
sau plecarea unui copil din scoala sau grupul de 'a(a$ sar'atori
religioase sau nationale$ alte evenimente importante din viata
individuala$ a scolii sau a comunitati+" sala de clasa$ grupa si toate
celelalte spatii sunt spatii educationale" participarea la
management$ de(voltarea simtului pentru ordine si a
responsa'ilitatii pentru spatiul comun" participarea copiilor în
organi(area eperientelor educationale si a activitatii$ în
amenajarea spatiului$ managementul clasei$ sta'ilirea regulilor etc.
&lternativa Mena este în fa(a de studiu privind continuarea
implementarii în sistem.
Ciecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia
noastra$ dar societatea rom%neasca este doar la stadiul în care se
o'isnuieste cu astfel de concepte$ iar p%na la asimilarea lor deplina
este nevoie de timp.
@/&.7)T4/5.7;-16 repre(inta un mod simplu si eficient de a
genera idei noi. Este o metoda de stimulare a creativitatii in cadrul
activitatii in grup. ,rincipiile dupa care se fundamentea(a aceasta
metoda didactica sunt!
<. Cantitatea determina calitatea. ,articipantii tre'uie sa emita
cat mai multe idei. Cadrul didactic este cel care determina elevii sa
se implice cat mai mult deoarece adresea(a intre'arile necesare$
ajuta cu informatii suplimentare si ii conduce pe elevi la a gasi idei
folositoare solutionarii pro'lemei. &sociatia li'era$ spontana de
idei$ conduce la evidentierea unor idei valoroase.
E. &manarea judecatii ideilor celorlalti. &ceasta etapa ofera
posi'ilitatea participantilor sa emita cat mai multe idei referitoare
la tema propusa.
5etoda a fost initiata de &. 4s'orn in anul <=IG ca solutie de a
gasi
solutia optima pentru re(olvarea unei pro'leme. Condusa cu tact
pedagogic si inspiratie$ metoda poate repre(enta o cale accesi'ila
spre invatare care stimulea(a creativitatea si gandirea critica.
/egulile a'ordarii acestei metode ca si metoda didactica sunt!
- stimularea cat mai multor idei$ pornind de la o tema data$
- preluarea acestor idei si evidentierea celor mai reusite$
- evitarea oricarei critici la adresa partenerilor$
- manifestarea li'era si constienta a imaginatiei. 5etoda poate
fi folosita
incepand cu clasa a doua$ intr-o fa(a usoara$ pentru ca in clasele a
...-a si a .A-a sa fie o metoda de 'a(a in formarea gandirii critice a
elevilor.
C.4/CQ.7E6E repre(inta o metoda de predare - invatare
care-i incurajea(a pe elevi sa gandeasca li'er si deschis. ,rin
aceasta metoda se stimulea(a evidentierea coneiunilor intre ideile
unei teme luate in discutie. 3e asemenea$ ciorchinele este si o
tehnica de cautare a cailor de acces spre propriile cunostinte$
evidentiind modul propriu de a intelege o anumita tema$ un anumit
continut. &juta cadrul didactic sa inteleaga maniera in care fiecare
elev intelege notiunile si ii ofera posi'ilitatea de a interveni
diferentiat.
,asii de urmat sunt urmatorii!
<. )e scrie un cuvant sau o propo(itie nucleu in mijlocul ta'lei
sau al unei foi de 'loc mare de desen.
E. )e scriu cat mai multe cuvinte$ propo(itii legate de tema
propusa.
G. )e trasea(a o linie intre cuvintele scrise anterior in vederea
evidentierii unor coneiuni dintre aceste idei.
?. 7u se limitea(a numarul ideilor$ dar tre'uie oferit un timp de
lucru pentru aceasta activitate.
Ciorchinele este o tehnica care se poate reali(a atat individual$ cat
si ca
activitate in grup. &tunci cand se aplica individual$ tema propusa
tre'uie sa fie familiara elevilor pentru ca acestia nu pot culege
informatii de la colegii de grup. )e poate utili(a ca metoda de
evaluare dupa un capitol sau un sir de lectii.
Colosita in grup$ tehnica ciorchinelui da posi'ilitatea fiecarui elev
sa ia cunostinta de ideile colegilor$ de legaturile si asociatiile pe
care fiecare participant le face la un moment dat.
5ET43& 54R&.C este o metoda prin care se reali(ea(a
invatarea prin cooperare intre elevi. ,resupune urmatorii pasi!
<. Construirea grupurilor de lucru - clasa de elevi impartita in
grupuri de cate ?-I elevi$ in functie de efectivul acesteia.
E. Cadrul didactic imparte tetul ce urmea(a a fi studiat in ?-I
parti *atatea cate grupuri de lucru sunt+.
G. Ciecare elev cu numarul < va forma acelasi grup *care poate
sa ai'a si un nume original+. &cesta tre'uie sa discute continutul de
idei al partii reparti(at de catre cadrul didactic. Tre'uie sa reali(e(e
citirea constienta si eplicativa$ sa evidentie(e ideile principale$
precum si modalitatea de pre(entare cat mai clara catre colegii de
clasa.
?. /evenirea elevilor in grupul de ?-I elevi si predarea
continutului pregatit
celorlalti elevi. ,rin predarea reciproca se reali(ea(a cea mai 'una
invatare a unui continut informational$ mai ales incepand cu a doua
jumatate a clasei a ...-a deoarece elevii incep sa-si consolide(e
anumite deprinderi$ iar unele cunostinte sa fie 'ine insusite.
Cadrul didactic monitori(ea(a predarea asigurandu-se ca
informatiile se
transmit si se asimilea(a corect. 3aca evidentia(a anumite
neclaritati$ ajuta grupul sa le depaseasca.
C1@16 este o tehnica prin care se evidentia(a activitatile si
operatiile de
gandire implicate in invatarea unui continut. &ceasta metoda
didactica are urmatoarele etape!
<. Elevii citesc un tet sau investighea(a o tema luata in discutie.
&ctivitatea se poate reali(a individual$ in perechi sau in grup.
E. )e solicita elevilor care au la dispo(itie un cu' din hartie sau
carton sa note(e pe fiecare fata a cu'ului cate'a cuvinte sau idei$
conform instructiunilor date de catre cadrul iddactic.
G. Cetele cu'ului pot sa cuprinda urmatoarele cuvinte!
S 3escrieT
S ComparaT
S &plicaT
S &rgumentea(a pentru si impotrivaT
S &nali(ea(aT
S Efectuea(aT
.n ca(ul copiilor de ciclul primar$ actiunile si operatiile solicitate
sunt
insotite de cerinte suplimentare cu caracter concret. Este foarte
important cum se implica cadrul didactic in reali(area unei
activitati folosind metoda cu'ului$ cat de 'ine isi cunoaste clasa de
elevi pentru ca fiecarui elev sa ii revina acele sarcini de lucru care
corespund potentialului intelectual do'andit pana in pre(ent.
3e eemplu$ pentru fiecare fata a cu'ului$ invatatoare poate
veni cu urmatoarele intre'ari suplimentare!
S 3escrieT - Cum arata9
S ComparaT - Cu cine se aseamana9
S &plicaT - Cum poate fi folosit9
S &rgumentea(a pentru si impotrivaT - E 'un sau rau9 3e ce9
S &nali(ea(aT - Care sunt partile de vor'ire invatate9
S Efectuea(aT - Cum se numeste re(ultatul adunarii9 3ar al
scaderii9
E)E16 3E C.7C. 5.71TE este o ecelenta modalitate de
constienti(are de catre elevi a ceea ce stiu despre un su'iect$ a ceea
ce nu stiu$ precum si a ceea ce ar dori sa invete sau au invatat.
,oate lua forma urmatorului ta'el!
)T.1
A/E&1 )& )T.1
&5 .7A&T&T
,entru sectiunea )T.1$ elevii au de notat ideile pe care le stiu
despre tema luata in discutie. .n sectiunea A/E&1 )& )T.1$
elevii notea(a despre ce ar dori sa afle legat de su'iectul ales.
1rmea(a desfasurarea lectiei propiu-(ise$ reali(area de investigatii$
respectiv do'andirea de cunostinte legate de tema propusa. .n
sectiunea &5 .7A&T&T$ elevii vor nota la sfarsitul lectiei ceea ce
au retinut din lectia parcursa cu toata clasa de elevi.
,rin tehnici adecvate si prin dirijarea corecta a invatarii$ elevii
invata noile cunostinte$ sunt entu(iasmati de noua metoda de lucru$
dorind pe viitor a invata in aceeasi maniera.
.7A&T&/E& ,/.7 C44,E/&/E repre(inta un set de strategii
care angajea(a mici echipe de elevi pentru a promova interactiunea
colegiala si cola'orarea. &ceasta se reali(ea(a atunci cand elevii
lucrea(a impreuna$ ca o echipa$ pentru a eplora o tema noua$
pentru a re(olva o pro'lema$ pentru a crea idei noi$ pentru a atinge
un o'iectiv comun. ,entru ca acest tip de activitate sa dea roade
tre'uie eliminata competitia in favoarea cola'orarii$ iar cadrul
didactic sa detina a'ilitati$ competente prin care aceste metode de
invatare prin cooperare sa fie promovate si aplicate la clasa.
Ca si elemente cheie ale acestei metode sunt!
S interdependenta po(itiva intre mem'rii grupului$
S interactiunea directa$ fata in fata$
S eersarea deprinderilor de invatare in grup$
S raspunderea individuala a fiecarui mem'ru al grupului$
S rolul de indrumator si coordonator al cadrului didactic.
M4C16 3.3&CT.C poate fi utili(at in toate etapele procesului
instructiv-educativ$ deoarece corespunde unei inclinatii firesti a
copilului de varsta scolara mica. Aalentele pedagogice ale jocului
sunt multiple! stimulea(a activitatea sen(oriala si eprimarea
ver'ala$ antrenea(a gandirea logica si cretaiva$ stimulea(a
interesul$ fortifiva energiile intelectuale si fi(ice ale copiilor.
Mocul didactic im'ina elementele instructive si formative cu
cele distractive. &ceste poate fi de mai multe feluri! de pregatire in
vederea intelegerii unei notiuni$ de eersare a cunostintelor
asimilate$ de creatie$ de cunoastere a realitatii inconjuratoare$ de
formareU consolidare a unor deprinderi.
3esfasurate in perechi sau colectiv$ jocurile didactice ii
activea(a pe elevii ciclului primar din punct de vedere cognitiv$
actional$ afectiv" de(volta reflectia personala" capacitatea de
comunicare si cooperare.
,/4.ECT16 poate fi reali(at intr-o forma simpla inca din a
doua pare a a clasei a doua. 3in clasa a treia$ insa$ elevii tre'uie
dirijati in intocmirea proiectelor in vederea de(voltarii gandirii
critice. /epre(inta o metoda de instruire prin care elevii efectuea(a
o cercetare orientata spre un scop anume$ ea im'ina cunostintele
asimilate si activitatea practica. /eali(area unui proiect pe o tema
data sau o tema la alegere presupune! documentarea$ emiterea unor
ipote(e$ anumite desene atasate$ parerea personala.
&cest tip de activitate ii apropie pe elevi de situatiile reale$
contri'uie la maturi(area gandirii$ de(volta simtul responsa'ilitatii.
Chiar daca elevii nu au reali(at de la inceput un proiect 'un$ ei
tre'uie incurajati$ stimulati$ deoarece din greseli se invata - atata
timp cat elevii sunt interesati de acest lucru.
5ET43& C&3/&7E64/ este o modalitate de sinteti(are a unui
continut informational solicitand participarea elevilor in
intelegerea lui adecvata. &ceasta metoda de lucru presupune
trasarea a doua ae principale una pe cealalta$ in urma careia
re(ulta patru cadrane.
3e eemplu$ elevii sunt solicitati astfel!
<. in cadranul < sa note(e caracteristicile anotimpului iarna$
E. in cadranul E sa note(e jocuri de iarna pre(entate in lectie$
G. in cadranul G sa note(e personajele tetului$
?. in cadranul ? sa note(e parerea personala legata de actiunea
tetului.
,rin aceasta tehnica se urmareste implicarea elevilor in intelegerea
cat mai 'ine a tetului citit$ precum si pentru eprimarea parerii
personale referitoare la tema data.
T1/16 ;&6E/.E. este o metoda prin care elevii sunt
stimulati sa-si
eprime parerea personala legata de ceea ce au lucrat colegii lor.
Cuprinde urmatoarele etape!
<. Elevii$ in grupuri de cate trei-patru$ re(olva o pro'lema$
raspund la o sarcina de lucru$ pe o foaie mare.
E. ,rodusele muncii lor se afisea(a pe peretii clasei.
G. 6a semnalul cadrului didactic$ elevii trec pe rand la fiecare
poster pentru a-si eprima parerea despre ceea ce au lucrat colegii
lor.
?. 3upa ce se termica turul galeriei$ fiecare grupa isi
reeaminea(a produsul$ discuta o'servatiile si comentariile notate
de colegi pe posterele
5etodologia didactica pune tot mai mult accentul pe aceste metode
moderne$ utili(ate in procesul de predare - invatare - evaluare. &tat
metodele traditionale$ cat si cele moderne tre'uie sa serveasca
scopului instruirii. .nvatarea prin cooperare maimi(ea(a
capacitatile intelectuale ale elevilor *de a gandi$ de a intelege$ de a
comunica eficient$ de a lua deci(ia corecta$ de stimulare a
creativitatii+.
&ccentul cade pe modalitatea prin care elevii invata. 1tili(and
metode didactice moderne$ elevii au posi'ilitatea sa-si eerse(e
operatiile gandirii$ sa-si cultive creativitatea$ sa-si im'ogateasca
voca'ularul$ sa capete mai multa incredere in sine$ sa-si forme(e
deprinderea de a vor'i corect.

&specte ale de(voltarii Vg%ndirii criticeV
la copiii din ciclul primar
V-nt%mplarea nu ajuta dec%t o minte pregatitaV - spunea
,asteur - Vcaci o minte nepregatita nu vede m%na pe care o întinde
înt%mplareaV completea(a Cleming. -nt%mplarile acestea presupun
inteligenta$ imaginatie$ dorinta de Va stiV$ spirit creator$
flei'ilitate$ perseverenta.
7oua orientare a învatam%ntului rom%nesc urmareste
de(voltarea g%ndirii critice a elevilor$ prin folosirea metodelor si
tehnicilor activ-participative noi! 'rainstormingul$ tehnica
ciorchinelui$ metoda mo(aic$ metoda ).7E6;$ jurnalul cu du'la
intrare$ cu'ul$ cvintetul$ etc.
5. Rlate considera g%ndirea critica un tip de g%ndire
diferentiata dupa finalitate. Ea presupune verificarea$ evaluarea si
alegerea raspunsului potrivit pentru o sarcina data si respingerea
argumentata a celorlalte variante de solutii. &lti autori*5oore$ 5c
Cannon+ remarca faptul ca g%ndirea creatoare si g%ndirea critica
sunt Vdoua fete ale aceleiasi melodiiV. ;%ndirea creatoare îsi
dovedeste utilitatea si valoarea numai daca produsele ei sunt
supuse unor anali(e si evaluari critice$ cu scop de fundamentare si
întemeiere rationala.
Eista mai multe tipuri de g%ndire" acestea nu sunt prin ele însele
'une sau rele. Ele pot fi valori(ate astfel în functie de contet$ de
situatia-pro'lema în care se afla persoana la un anumit moment dat
si de felul cum aceasta o depaseste *o re(olva+.
-n realitate nu eista moduri de g%ndire pure$ mai degra'a se poate
vor'i de eistenta unor dominante ale g%ndirii oamenilor care
contin elemente ale mai multor moduri de g%ndire.
)e poate o'serva deci$ ca g%ndirea critica este o modalitate
superioara de manifestare a g%ndirii$ care sinteti(ea(a si integrea(a
aspecte si proceduri ale celorlalte moduri de g%ndire.
V& g%ndi criticV înseamna a emite judecati proprii$ a accepta
parerile altora$ a fi în stare sa privesti cu simtul raspunderii
greselile tale si sa le poti corecta$ a primi ajutorul altora$ si a-l oferi
celor care au nevoie de el.
Capacitatea de a g%ndi critic s EGEEGgF<I e do'%ndeste în timp$
permit%nd elevilor sa se manifeste spontan$ fara îngradire$ ori de
c%te ori eista o situatie de învatare. Ei nu tre'uie sa se simta
stingheri$ sa le fie teama de reactia celor din jur fata de parerile lor$
sa ai'a încredere în puterea lor de anali(a$ de reflectie.
3e ce este nevoie de g%ndire critica9 ,oate pentru ca noi$ dascalii$
urmarim sa formam oameni cu putere de deci(ie$ oameni cu simtul
raspunderii$ oameni cu idei proprii$ oameni în adevaratul sens al
cuv%ntului.
Cormarea capacitatii U a'ilitatii de a g%ndi creativ si constructiv$
eficient si critic presupune reali(area de catre elevi a progresului în
mai multe planuri prin trecerea!
v de la reactii personale la idei sustinute în pu'lic cu argumente
convingatoare"
v de la respectul fata de ideile altora la do'%ndirea încrederii în
sine$ în propriile idei 'a(ate pe argumente"
v de la intuitiv la logic"
v de la o perspectiva$ la mai multe perspective în a'ordarea unei
pro'leme"
6ucrul cu elevii în clasa tre'uie astfel reali(at înc%t sa genere(e un
climat de încredere$ care sa-i determine sa se implice în
discutarea U de('aterea unei idei interesante$ în re(olvarea cu
succes si eficienta a pro'lemelor.
Elevii tre'uie o'isnuiti cu investigatia temeinica$ cu de('aterea
autentica$ cu gasirea unor raspunsuri adecvate la pro'lemele cu
care se confrunta.
-nvatarea g%ndirii critice presupune respectarea anumitor conditii!
<. Crearea unor situatii de învatare$ a unor oca(ii în care elevii
sa-si eerse(e procesul g%ndirii critice si alocarea timpului necesar
pentru aceasta.
E. -ncurajarea elevilor sa g%ndeasca independent$ Vcu propriul
capV$ sa specule(e$ sa reflecte(e.
G. &cceptarea diversitatii de opinii si idei.
?. .mplicarea activa a elevilor în reali(area învatarii prin
confruntarea de idei$ prin cooperare si cola'orare$ pentru a gasi
solutii adecvate.
I. Convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculi(ati pentru
opiniile eprimate.
F. -ncrederea în capacitatea fiecarui elev de a g%ndi critic.
N. &precierea po(itiva a g%ndirii critice manifestata în orice
situatie.
;%ndirea critica îi învata pe elevi sa-si emita si sa-si sustina
propriile idei. )atisfactia noastra$ a oamenilor de la catedra$ nu
consta în a vedea ca elevul a reprodus lectia citita$ compunerea sau
comentariul dictat Vcuv%nt cu cuv%ntV$ ci în a-i pune în evidenta
VtalentulV de a-si reali(a propriul re(umat$ propria compunere.
Elevul nu tre'uie sa fie o masina de memorat$ ci tre'uie sa fie
creator. &vem o'ligatia de a asigura atmosfera propice declansarii
valului de idei personale$ de a le da elevilor sen(atia ca ei sunt
adevaratii descoperitori ai VnouluiV.
)olutiile pro'lemelor supuse re(olvarii presupun cola'orare si
cooperare. Toti copiii$ indiferent de de(voltare intelectuala sau de
v%rsta$ pot contri'ui la elucidarea situatiei necunoscute$ spun%ndu-
si parerile. Ei tre'uie învatati sa asculte si sa accepte. 7umai astfel
învatarea va fi eficienta$ reali(%ndu-se o'iectivele propuse. .ata de
ce se pune at%ta accent pe lucrul în echipa. Este necesar sa se
înteleaga ca în cadrul de('aterilor$ al schim'ului de opinii$ nu se
critica omul$ ci ideea. Tre'uie sa se epuna acordul sau
de(apro'area$ indiferent de relatiile eistente *de simpatie sau
antipatie+ între participantii la situatia de învatare.
,entru aceasta e nevoie de un demers didactic adecvat$ care consta
în parcurgerea a trei etape$ aflate în interdependenta! Evocarea
*E+ $ /eali(area sensului */+ $ /eflectia */+.
EA4C&/E& face apel la cunostintele însusite de catre elevi
despre o tema sau in anumit su'iect. &stfel$ se va putea face
legatura între ceea ce se stie si ce se va preda. Corelarea
informatiilor stiute cu cele noi$ asigura trainicia celor din urma.
/E&6.R&/E& )E7)161. asigura întelegerea sensului noilor
informatii si a semnificatiei acestora. Este cunoscut faptul ca ceea
ce este înteles este învatat mai usor. Elevii iau contact cu
informatia noua pe mai multe cai!
v lectura unui tet"
v vi(ionarea unui film"
v efectuarea unui eperiment"
v discutii în cadrul unui grup.
&ceasta este etapa între'arilor învatator-elev$ elev-învatator$ elev-
elev. 7atura si modul de formulare a între'arilor facilitea(a si
potentea(a întelegerea si duc la formarea si de(voltarea simtului
critic.
)anders *<=F=+ propune o taonomie a interogarii$ care cuprinde
mai multe tipuri de între'ari dispuse ierarhic *asemanator
taonomiei lui @loom+
<. -ntre'ari ce vi(ea(a nivelul literal al unui continut. )unt
între'ari care cer elevilor sa transforme informatiile$ sa se
transpuna imaginar în situatia descrisa în tet si sa descrie ceea ce
vad$ aud$ simt$ traiesc. Transpunerea mintala si trairea acestei
eperiente e un proces activ si creativ$ care îl angajea(a pe elev$
stimul%ndu-i g%ndirea.
E. -ntre'ari interpretative. )unt între'ari care solicita elevii sa
descopere coneiunile dintre fapte$ evenimente$ idei. &cest tip de
între'ari stimulea(a g%ndirea speculativa$ critica$ favori(%nd
întelegerea superioara.
G. -ntre'ari aplicative. )unt între'ari care ofera elevilor oca(ia
de a re(olva pro'leme înt%lnite în eperienta lor de învatare$ într-
un anumit contet.
?. -ntre'ari analitice. )unt între'ari care solicita elevii sa
identifice motivele actiunii unui personaj sau altul pe 'a(a
informatiilor pe care le detin deja sau le gasesc în tet.
I. -ntre'ari sintetice. )unt între'ari care solicita re(olvarea unor
pro'leme în mod creativ$ pe 'a(a unei g%ndiri originale. Ele permit
elevilor sa faca u( de toate cunostintele si eperientele lor pentru a
re(olva$ în mod creativ$ o anumita pro'lema. -ntre'arile sintetice
cer elevilor sa cree(e scenarii alternative$ într-o situatie data.
F. -ntre'ari de transpunere )unt între'arile care cer elevilor sa
transforme informatiile$ sa se transpuna imaginar în situatia
descrisa în tet si sa descrie ceea ce vad$ aud$ simt$ traiesc.
Transpunerea mintala si trairea acestei eperiente e un proces activ
si creativ$ care îl încurajea(a pe elev$ stimul%ndu-i g%ndirea.
N. -ntre'ari de evaluare )unt între'ari ce solicita elevii sa faca
aprecieri si judecati de valoare despre faptele$ evenimentele$ cu
care vin în contact. Este vor'a despre raportarea ideilor dintr-un
tet la convingerile si credintele personale ale elevilor si$ pe
aceasta 'a(a$ formularea unor judecati evaluative. Ceea ce este
important este faptul ca pe masura ce trecem de la între'arile
literale spre cele evaluative$ elevii se implica mai activ în
construirea cunostintelor. .mplicarea mai activa în constituirea
sensurilor cunostintelor sporeste întelegerea si favori(ea(a
g%ndirea critica.
-n masura în care$ învatatorul$ în activitatea de predare-învatare
solicita g%ndirea elevilor prin punerea unor între'ari care se
apropie tot mai mult de cele evaluative$ el demonstrea(a ca pune
pret pe de(voltarea g%ndirii critice.
Elevii învata treptat ca$ pentru a do'%ndi valoare$ cunostintele
însusite tre'uie supuse unei anali(e critice 'a(ate pe interogare$ pe
punerea de între'ari adecvate$ stimulative$ care sa conduca la
gasirea unor solutii pe masura acestora.
& treia etapa a cadrului pentru de(voltarea g%ndirii critice este
/EC6E0.&. Ea integrea(a noile cunostinte în sistemul celor vechi$
asigur%nd legatura între ele si d%nd posi'ilitatea epunerii li'ere a
VnouluiV aflat. &ceasta etapa îi ajuta pe elevi sa patrunda în esenta
faptelor ti ne da o imagine clara asupra reusitei totale$ partiale sau
a esecului activitatii desfasurate în clasa.
7oua modalitate de desfasurare a activitatii didactice asigura o mai
'una corelare g%ndire - învatare$ iar pe noi ne pune în situatia de a
reflecta asupra raspunsului la între'area VCum predam9V. 6ucrul pe
grupe sau în perechi ar putea presupune activi(area doar a unor
elevi$ în timp ce altii asteapta doar sa copie(e. )piritul de echipa
este însa foarte de(voltat si nu de putine ori au(im comentarii de
genul! V3oamna învatatoare$ 0 asteapta sa scrie ce îi spunem noi.
El nu contri'uie cu nimic la re(olvarea pro'lemei.V .ata ca spiritul
critic se manifesta.
,entru desfasurarea unei activitati didactice eficiente$ metodele
detin rolul esential. Cara a mentine o clasificare artificiala între
clasic U traditional si modern U actual$ tre'uie spus ca tendinta
actuala este de a transforma si optimi(a metodele de învatam%nt în
sensul sporirii eficientei lor educationale. 5etodele 'a(ate pe
actiunea elevilor * eercitiul$ lucrarile de la'orator$ munca cu
manualul$ testul scris$ conversatia$ cooperarea$ discutiile+ ca si cele
'a(ate pe g%ndire si lim'aj interior * lectura$ scriereaUela'orarea
unor eseuri$ compo(itii+ se dovedesc a fi cele mai eficiente. ,e
aceasta linie se înscriu si metodele si tehnicile de predare-învatare
cu scopul de(voltarii g%ndirii critice.
,redare-învatarea reali(ata în cadrul *E//+ pune accentul pe
învatarea înteleasa ca re(olvare de pro'leme$ promovea(a
învatarea în cooperare.
5odelul de învatare pentru formarea si de(voltarea g%ndirii critice$
schim'a în mod esential rolul si responsa'ilitatile învatatorului în
clasa. &cesta devine din ce în ce mai mult organi(atorul$
conducatorul si facilitatorul procesului de învatare si g%ndire
efectiva$ cu participarea tuturor elevilor. 3e asemenea se reduce
su'stantial timpul alocat cadrului didactic$ în favoarea timpului
reparti(at activitatii independente$ în grup$ în perechi a elevilor$
învatarea personala reali(%ndu-se mai profund si într-un timp mai
scurt.
5etodele si tehnicile utili(ate nu sunt cu totul noi si speciale$ ci
mai degra'a sunt moduri actionale si procedurale eficiente în
raport cu unele o'iective precise! stimularea si de(voltarea g%ndirii
constructive$ eficiente si critice a elevilor *anea E+.
Aa vom pre(enta trei dintre metodele si tehnicile utili(a'ile în
predarea-învatarea cu scopul de(voltarii g%ndirii critice.
.. @/&.7)T4/5.7; *VCurtuna în creierV" Vasaltul de
ideiV+
Este un mod simplu si eficient de a genera idei noi. 6a ora actuala
este cea mai rasp%ndita metoda de stimulare a creativitatii în
conditiile activitatii în grup. 5etoda 'rainstorming se
fundamentea(a pe doua principii care se materiali(ea(a în patru
reguli.
,rincipiile sunt!
<. Cantitatea determina calitatea. &stfel$ elevii tre'uie sa emita
c%t mai multe idei. Cu c%t ne vin in minte mai multe idei$ cu at%t
cresc sansele de a gasi ideile valoroase si folositoare în
solutionarea unei pro'leme. 1nele idei ar putea parea 'i(are sau
imposi'il de reali(at$ da acest fapt nu este rau. 1neori cele mai
nastrusnice idei ne determina sa ne g%ndim la alte idei cu valoare
deose'ita. &sociatia li'era$ spontana. 3e idei c%t mai multe$
conduce la aparitia unor idei via'ile si inedite.
E. &m%narea evaluariiUjudecatii ideilor celorlalti . &ceasta da
posi'ilitatea fiecarui elev sa emita orice idee referitoare la
pro'lema în cau(a$ sa se eli'ere(e de orice fel de cen(ura.
@rainstormingul poate fi caracteri(at ca o metoda *tehnica$
strategie+ care nu tolerea(a nici un fel de critica.
/egulile 'rainstormingului care deriva din aceste principii sunt!
a+ stimularea unei cantitati c%t mai mare de idei"
'+ preluarea ideilor emise de altii si fructificarea lor prin ajustari
succesive si asociatii li'ere asemenea unei reactii în lant"
c+ suspendarea oricarui gen de critica"
d+ manifestarea li'era a imaginatiei.
@rainstormingul se poate reali(a în perechi sau în grup. Toate
ideile propuse se notea(a. -n fa(a emiteriiUproducerii de idei tre'uie
încurajata participarea tuturor mem'rilor grupului chiar daca
uneori se desemnea(a un conducator de grup.
5%nuita cu profesionalism$ flei'ilitate si inspiratie
'rainstormingul este o metoda accesi'ila$ relativ simpla si eficienta
de învatare care stimulea(a creativitatea si pe aceasta 'a(a$
de(voltarea g%ndirii critice$ constructive.
... Tehnica! sT.1 U A/E&1 )W sT.1 U &5 -7AWB&T
Este utili(ata cu precadere în fa(a de evocare$ dar si în cea de
reali(are a sensului$ fiind o modalitate de constienti(are$ de catre
elevi$ a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un su'iect$ o
pro'lema si$ totdeauna$ a ceea ce nu stiu *sau nu sunt siguri ca stiu+
si ar dori sa stieUsa învete. ,rocedura este relativ simpla. -n fa(a de
evocare se urmea(a doua etape!
X Elevilor li se cere sa inventarie(e-proced%nd individual$ prin
discutii în perechi sau în grup-ideile pe care considera ca le detin
cu privire la su'iectulUtema investigatiei ce va urma. &ceste idei
sunt notate în ru'rica VstiuV.
X Elevii notea(a si ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar
dori sa stie în legatura cu tema respectiva. &ceste idei sunt grupate
în ru'rica VAreau sa stiuV.
1rmea(a$ apoi$ studierea unui tet$ reali(area unei investigatii sau
do'%ndirea unor cunostinte referitoare la acel su'iect$ cunostinte
selectate de învatator. ,rin metode si tehnici adecvate$ elevii învata
noile cunostinte$ iar în fa(a de reali(are a sensului$ ei inventaria(a
noile idei asimilate pe care le notea(a în ru'rica V&m învatatV.
&sadar$ re(ulta un ta'el cu trei ru'rici si anume!
sT.1
A/E&1 )W sT.1
&5 -7AWB&T
-n fiecare ru'rica apar notate ideile corespun(atoare$ evidentiindu-
se$ foarte clar$ situatia de plecare *ceea ce stiau elevii+$ aspectele si
între'arile la care au dorit sa gaseasca raspunsuri *consemnate în
ru'rica VAreau sa stiuV+ si ceea ce au do'%ndit în urma activitatii
de învatare *idei consemnate în ru'rica V&m învatatV+.
.... 5etoda 54R&.C
Este o metoda prin care se promovea(a învatarea prin cola'orare si
cooperare între elevi. &ceasta tehnica de predare-învatare
presupune parcurgerea urmatorilor pasi!
X Construirea grupurilor de lucru initiale. Clasa de elevi se
împarte în grupuri de c%te ?-I elevi. )e utili(ea(a diverse criterii de
grupare a elevilor. 1nul dintre acestea poate fi urmatorul! elevii
numara de la < la ?UI astfel înc%t fiecare elev sa ai'a un numar
cuprins între < si ?UI.
X -nvatatorul împarte tetul ce urmea(a a fi cititUstudiat în ? sau
I parti *at%tea c%te grupuri de lucru sYau constituit initial+
X Constituirea grupurilor de VepertiV si re(olvarea sarcinii de
lucru. Elevii cu numarul < vor forma un grup$ cei cu numarul E al
doilea grup$ s.a.m.d. Ciecare grup de VepertiV are sarcina de a
studia o anumita parte din tet$ reparti(ata de învatator. Elevii din
fiecare grup tre'uie sa discute continutul de idei al partii din tet
care le revine$ s-o înteleaga c%t mai 'ine si mai adecvat pentru a fi
capa'ili$ ca ulterior$ s-o predea celorlalti colegi. Ei hotarasc
împreuna$ prin discutii$ care sunt ideile principale ale tetului
studiat si cum vor proceda pentru a le preda colegilor astfel înc%t
acestia sa înteleaga c%t mai 'ine.
X /evenirea elevilor în grupurile initiale si predarea continutului
pregatit celorlalti colegi. ,rin predarea reciproca se reali(ea(a cea
mai 'una învatare a unui continut informational. 6a sf%rsitul lectiei
fiecare elev tre'uie sa stap%neasca continutul întregului tet si nu
doar a partii la învatarea caruia a participat ca VepertV.
C%nd se reali(ea(a predarea reciproca$ elevii pot cere VepertuluiV
lamuriri suplimentare în legatura cu fragmentul pus în discutie.
3aca mai eista nelamuriri si neclaritati$ cei în cau(a pot adresa
între'ari si altor VepertiV din acel grup. 3aca persista anumite
du'ii referitoare la o pro'lema$ acestea ar tre'ui cercetate în
continuare p%na la lamurirea lor adecvata.
-nvatatorul monitori(ea(a predarea asigur%ndu-se ca informatia si
cunostintele se transmit si se asimilea(a corect. 3aca elevii se
împotmolesc învatatorul îi ajuta sa depaseasca situatia. 3eci$
fiecare elev devine VepertV într-o anumita pro'lema *parte+ a
tetului$ pe care tre'uie sa fie capa'ili s-o predea colegilor. 4
varianta a metodei Vmo(aicV este metoda denumita Vmo(aic ..V.
V5o(aic ..V se deose'este de Vmo(aic .V prin aceea ca prima
presupune o activitate de predare-învatare mult mai dirijata. -n
Vmo(aic ..V se parcurg aceeasi pasi ca în Vmo(aic .V cu deose'irea
ca grupurile de VepertiV au la dispo(itie fiecare$ c%te o fisa cu un
set de între'ari care le ghidea(a lectura si întelegerea mai adecvata
a tetului.
Este 'ine ca învatatorul sa urmareasca îndeaproape desfasurarea
activitatii în cadrul grupurilor. Tre'uie ca toti mem'rii grupului sa
participe la discutii$ iar deci(iile sa fie rodul cola'orarii tuturor
mem'rilor.
&titudinea dascalilor fata de schim'area si inovarea didactica este
diferita! de la cea de respingere$ la cea de copiere Vmot a motV$ la
repetarea aceleiasi activitati în contete identice$ la transferul de
idei si solutii în situatii noi$ diferite$ îm'ogatindu-si repertoriul de
strategii didactice. Este oarecum eplica'ila aceasta atitudine
av%nd în vedere ca$ at%t proiectarea lectiilor care promovea(a
de(voltarea g%ndirii critice$ c%t si reali(area lor propriu-(isa
necesita investitie de timp$ efort intelectual si materiale.
Elevilor le tre'uie timp sa se familiari(e(e cu acest nou tip de
învatare$ e nevoie de eforturi si încurajari repetate pentru a-i
convinge ca se asteapta altceva de la ei. &ceste metode sunt
'enefice$ deoarece$ at%t în grupuri de ?-F persoane$ c%t si în
perechi$ elevii se eprima mai usor$ nu mai sunt stresati$ vor'indu-
si unul altuia. &stfel elevii participa efectiv la actul învatarii$
inclusiv elevii timi(i$ cu posi'ilitati intelectuale sau de eprimare
mai reduse. &cest lucru le sporeste încrederea în fortele proprii$ în
performantele lor$ contri'uind la de(voltarea intelectuala si la
sociali(area lor. 5etodele sunt 'enefice si pentru elevii 'uni la
învatatura pentru ca acestia se confrunta permanent cu alti
coechipieri si cu sine$ av%nd posi'ilitatea sa sinteti(e(e$ d%nd o
forma coerenta ideilor ce provin de la ceilalti colegi de echipa.
,entru elevi e 'enefic si pentru faptul ca se o'isnuiesc sa lucre(e în
grup$ cu re(olvarea unor sarcini Vcontra cronometruV$ marindu-le
astfel responsa'ilitatea.
7u de mica importanta este si faptul ca aceste metode active$ educa
elevii si din punct de vedere moral. Ei devin mai toleranti$ accepta
ideile altora$ învata sa critice argumente$ idei si nu oameni si
o'serva ca întotdeauna se mai poate aduce o completare$ se poate
aduce în discutie o noua perspectiva asupra unui su'iect.
3e(voltarea g%ndirii critice prin lectura si scriere este o alternativa
educationala reformatoare. )trategiile interactive de predare îi
învata pe elevi sa g%ndeasca critic$ eficient si constructiv$
Vumani(ea(aV relatia dascal-elev situ%nd-o pe ori(ontala si
conferind încredere copiilor în propriile forte. &cest nou tip de
învatare 'a(at pe eperienta de viata a elevilor poate fi utili(at în
predarea-învatarea diferitelor o'iecte de învatam%nt înlatur%nd
astfel mentalitatea conform careia Veista un singur raspuns 'un$
adecvatV*@an8s+.
-nvatarea eficienta si g%ndirea critica se reali(ea(a atunci c%nd$
dascalii aprecia(a diversitatea de idei si eperienta a elevilor$ iar
acestia tre'uie sa confere un sens informatiilor si ideilor însusite.
-n conclu(ie$ nu tre'uie sa renuntam la metodele clasice$ ci sa le
îm'inam în cadrul lectiilor cu cele care activea(a g%ndirea critica$
pentru a lucra si ValtfelV în folosul copiilor si al nostru.