Ticketing

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 78 | Comments: 0 | Views: 1303
of 32
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG

Cuprins

CAPITOLUL I PREZENTAREA COMPANIEI SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG 1.1 Istoric 1.2 Filiale 1.3 Flotă 1.4 Strategii şi obiective CAPITOLUL II ANALIZA INDICATORILOR DE TRAFIC 2.1 Număr de pasageri 2.2 Venit pe pasager 2.3 Valoarea locurilor disponibile 2.4 Gradul de ocupare 2.5 Cifra de afaceri 2.6 Venitul total 2.7 Cheltuieli totale 2.8 Profit CAPITOLUL III EVALUAREA COMPANIEI ŞI STRATEGII DE DEZVOLTARE 3.1 Evaluarea companiei 3.2 Strategii de dezvoltare Bibliografie Anexe

Introducere

Activitatea de transport aerian a cunoscut în ultimii ani o importantă dezvoltare determinată de creşterea economiei, de implicarea României în schimbul internaţional de mărfuri, în turismul internaţional. Funcţiile transportului internaţional sunt de a asigura securitatea aprovizionării şi a comerţului exterior, de a favoriza dezvoltarea economiei, de a asigura transportul călătorilor şi turismul. De la prima încercare reuşită a omenirii de a zbura de acum mai mult de 90 de ani, avionul a avansat spre stadiul în care cel mai îndepărtat punct de pe pământ a devenit o problemă de ore. Transportul aerian este o formă comună de transport pentru călătorii pe distanţe lungi şi singura alternativă rezonabilă atunci când timpul reprezintă elementul esenţial. Viteza extraordinară a avionului este primul motiv al creşterii rolului transportului aerian.

Marja de profit a transporturilor aeriene se află, în prezent, sub cea obţinută de alte ramuri industriale din lume, în ultimii ani datorita supraofertei de capacitate ea înregistrând chiar valori negative. Această situaţie a determinat guvernele, companiile aeriene şi organizaţiile internaţionale să se concentreze asupra unor strategii unitare de restructurare a întregului sector, care prin dimensiunea şi legăturile sale influenţează toate celelate activităţi ale economiei mondiale. Aşa cum viteza mare de deplasare a aeronavelor constituie un avantaj asupra celorlalte mijloace de transport, cheltuielile mari realizate sunt un mare dezavantaj, în competiţie cu aceleaşi mijloace de transport. În acest sens, reducerea cheltuielilor de transport trebuie să pornească de la o organizare cât mai bună a activităţilor premergatoare sau finale zborului, încât acestea să afecteze cât mai puţin timp, să coste cât mai puţin. Dacă infrastructura şi liniile cresc în număr, densitate şi importanţă, utilizatorii se vor prezenta pentru a le folosi, astfel producătorii vor fi obligaţi să deschidă noi oportunităţi pentru a asigura o frecvenţă şi rapiditate cât mai mare a serviciilor prestate, la un cost cât mai mic. În spiritul realizării acestor obiective se Încadrează şi activitatea companiei SwissAir, companie de interes internaţional, al cărui studiu de caz este abordat în lucrarea de faţă.

CAPITOLUL I PREZENTAREA COMPANIEI SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG

Swiss International Air Lines AG (pe scurt: Swiss) este compania aeriană principală din Elveția care operează curse regulate în Europa, America de Nord, America de Sud, Africa şi Asia. Sediul este în Zürich Airport (ZRH). Compania aeriană a luat fiinţă după falimentul din 2002 a Swissair, fostul pavilion transportator al Elveţiei. Swiss este o filială a companiei germane Lufthansa. Acesta are sediul la BaselMulhouse-Freiburg la EuroAirport lângă Basel, Elveţia. Swiss are, de asemenea, un birou la Zürich Airport în Kloten, Elveţia. Sediul central al societății este în oraşul de la Basel. Compania aeriană utilizează codul IATA LX care este moştenit de la linia aeriană regională Swiss Crossair (codul Swissairu-lui a fost SR). Codul ICAO este SWR, moştenit de la Swissair (Crossairu-lui a fost CRX), pentru a păstra drepturile de trafic international.

1.1 Istoric Începuturile companiei aeriene Compania aeriană s-a format după falimentul din 2002 a Swissair, fostul transportator al Elveţiei. Pierderile noii companii aeriene fiind totalizate la 1.6 miliarde dolari de la început până în 2005. Cei mai mari creditori ai Swissairu-lui, Credit Suisse şi UBS, au vândut active ale SwissAirului, Crossairului, contravaloarea regională Swissair trans-atlanticului (atât Swissair şi Crossair au fost deţinuţi de aceaşi companie, numit SAirGroup). Mai târziu Crossair şi-a schimbat numele în Swiss, şi noua companie aeriană naţională a început operațiunile sale oficial la 31 martie 2002. Compania aeriană a fost deţinută la început de investitori instituționali (61.3%), Swiss Confederation (20,3%), cantoane şi comunităţi (12,2%) şi alţii (6.2%). Swiss deţine, de asemenea, filiale Swiss Sun (100%) şi Crossair Europa (99,9%). Are un total de 7383 de angajaţi.

Airbus A340 Aeroportul din Narita, Japonia Swiss International Air Lines, sau "Swiss", a fost fondată din ramăşiţele companiei Crossair. 40% din veniturile companiei Crossair provenind din vechiul Swissair. Primul an a fost afectată de pierderi şi guvernul elveţian a dat companiei aeriene echivalent-atunci de 1.5 miliarde dolari, care a fost folosit în termen de doi ani. Conform lui Marcel Biedermann, managerul director al pieţelor intercontinentale Swiss, au existat trei posibilități: ramânerea independentă ca un transportator de nişă, redus la un nivel nerecunoscut sau să colaboreze cu un alt grup de companii aeriene. Alegerea ultimă a fost luată. Swiss a vorbit cu Air France-KLM, British Airways şi Lufthansa. Cu toate acestea, Swiss avea multe datorii şi un viitor nesigur, şi parea a fi o investiţie neatractivă, neprofitabilă. După fuzionarea cu KLM, Air France a spus au fost prea ocupati să negocieze colaborarea cu cei de la Swiss . Lufthansa vroia să preia, dar cei de la

Swiss nu doreau acest lucru. British Airways a fost deschis, şi parteneriatul cu Oneworld prin Zürich Airport ar fii o alternativă viabilă pentru London Heathrow. După aproape un an a litigiilor, Swiss în cele din urmă a fost acceptată în Alianţa Aeriana Oneworld, după ce a fost blocată de British Airways, care concurează cu Swiss pe multe rute lungi de transport. Pe data de 3 iunie 2004, Swiss a anunţat decizia sa de a nu se alătura aliantei Oneworld, deoarece aceasta nu a vrut sa integreze programul de fidelizare şi la British Airways Executiv Club. În plus, Swiss a crezut că relaţia era una părtinitoare , în cazul în care British Airways primea toate beneficiile companiei aeriene, dar fară să dea ceva în schimb.

Swizz A340 Sanno Park Tower Annex, care are Swizz House (スイスハウス Suisu Hausu), birourile japoneze Swizz International Air Lines, în Chiyoda, Tokyo. În 2006 a primit un profit net de 220 milioane dolari. Profitul net pentru anul 2007 a fost 570 milioane dolari. Biedermann a declarat în martie 2008 editie a "Airways", că "acesta a fost începutul obţinerii casei noastre înapoi în ordinea." El a spus că ajutorul a fost necesare şi căutat la Lufthansa ca o comparaţie, deci colaborarea lor a fost naturală, chiar şi cu diferenţele lor. Chiar cu rețeaua mai mică, Swiss poartă acelaşi număr de călători, aşa cum au făcut în 2002. Pe 22 martie 2005, Lufthansa Group a confirmat planul său de a prelua Swizz, începând cu o miză minoră (11%) de o nouă companie pentru a deține participații Swizz numit Air Trust. Preluarea a fost finalizată la data de 1 iulie 2007 și operațiunile Swizz au fost integrate cu Lufthansa de la finele anului 2005. Swiss a aderat la Star Alliance pe 1 aprilie 2006, când a devenit, de asemenea, un membru al Lufthansa Miles & More programe flyer dese. Compania aeriană a instituit o filială de companie aeriană regională numita Swizz European Air Lines. Acest transportator are proprii sai transportatori aerieni certificati şi operează o flotă de non-Airbus. Cele două independente diviziuni de funcționare Swizz AviationTraining şi Swiss WorldCargo sunt, de asemenea, deţinute de Swizz. În 2008 Swiss International Air Lines au preluat Edelweiss Air şi Servair - acum Swizz Private Aviation. Brandul Swizz păstrează un respect ridicat cu călătorii, asa cum poate fi văzut de topul companiei al upmarket Condé Nast Traveller, sondaj pentru zborurile de transport scurt în 2008. În 2007, Swiss a facut comanda pentru 9 Airbus 330-300 aeronave, eventual, înlocuirea flotei actuale de 9 A330-200 aeronave. A333 ar fi mai ecologic şi au 3-clase. Cu fiecare sosire a unei aeronave A330-300, care a început în aprilie 2009, un A330-200 va fi retras din flotă. Primul jet A330-300 a fost pus în funcțiune din Zurich la New York (JFK). In timp ce in primavara anului 2010, Swiss opereaza cu cinci A330-300s pe rutele de la Geneva la New York (JFK), precum şi Zurich la New York (JFK), Delhi Mumbai, şi Dubai &

Muscat. Ca in aprilie 2010, A330-300 va zbura de la Zurich la Nairobi & Dar es Salaam şi Yaoundé & Douala. Comanda rămasea a aeronavelor A330-300 se va adauga flotei până în 2011. În urma preluarii grupului Lufthansa, flota regionala a fost schimbata de la Crossair’s Embraer ERJs şi Saabs la Avro RJs (de asemenea, cunoscut ca BAe 146), care sunt operate de o filială deţinută în întregime, Swizz European Air Lines. Restul de flotă, în afară de jeturile regionale apartin acum toate Airbus. Reconstrucţia aeriana, de asemenea, a fortat Swizz-ul să renegocieze contractele cu furnizorii, care includ manipularea, întreținerea, serviciul alimentar şi munca. Acționarii Swizz au primit o opţiune bazata pe performanţa pentru acţiunile lor. Plata va fi în 2008, şi valoarea va depinde de cât de bine actiunile Lufthansa este in comparatie cu acţiunile concurenţilor. Lufthansa continuă să mențină Swizz ca un brand separat.

1.2 Filiale Companiile urmatoare sunt parte a Swiss International Air Lines Group: Edelweiss Air Swiss AviationSoftware Swiss Aviation Training Swiss European Air Lines Swiss PrivateAviation Swiss VirtualAirline Swiss WorldCargo În 2009, compania aeriană a anunţat o extindere majoră la Basel-Mulhouse-Freiburg a EuroAirport în încercarea de a câştiga înapoi cota de piață de la companiile aeriene de buget utilizând aeroportul.

Notă: această listă include membrii Star Alliance (*). Flota BAE Systems 146 ia de pe aeroportul Manchester, Anglia Flota Swiss International Air Lines constă in următoarele aeronave (din 21 iunie 2010). Flota Swiss International Air Lines Aeronave In Order Pasageri Observatii

Flota

s

(First/Business/Econo my)

Airbus A319-100 Airbus A320-200 Airbus A321-100

7 20 6

0 4 2

138 (0/0/138) 128 (0/20/108) 150 (0/0/150) 200 (0/0/200) 196 (12/42/142)

Airbus A330-200

4

0

229 (0/42/187) 230 (0/48/182)

Airbus A330300X Airbus A340300E

8

8

236 (8/45/183)

Deliveries: 2010, 5 from 2012

15

0

228 (8/48/172) Operated by Swiss European Air Lines

Avro RJ100

20

0

97 (0/0/57)

Dubbed Jumbolino To be replaced by: Bombardier CS100 Entry into service: 2014 (will be launch

Bombardier CS100

0

30

TBA

customer) To be operated by Swiss European Air Lines Replacing: Avro RJ100

Boeing 737-800

1

0

52 (0/52/0)

Operated by PrivatAir Business class-only 4 operated by Helvetic Airways 2 operated by Contact Air

Fokker 100 Total

6 87

0 44

100 (0/0/100)

Vârsta medie a flotei Swiss International Air Lines este de 9.6 ani. Flota de aeronave va fi redenumita după numele oraşelor locale în următorii doi ani. Numele va fi prezentat pe fuselajul aeronavei, cu interiorul cabinelor care prezintă stema oraşului. În plus, celei mai recente flote, un A330 Airbus, este primul să urmeze acest regim. Şase aeronave Airbus A340 vor fi adăugate flotei. Prima dintre ele este un avion ex-Air Canada. Trei mai mult ex-Air Canada A340s urmeaza a fi adăugate împreună cu două ex-austriece Airlines ca să crească frecvențele pe rutele existente şi pentru a lansa noi rute pentru vara 2008. Două aeronave Airbus A330 sunt, de asemenea, adăugate flotei. Primul va înlocui un Airbus

A300-600 în noiembrie 2006 care a fost închiriat din Hapag Lloyd, şi a doua în mijlocul lunii decembrie 2006, ambele pentru ca să crească frecvența pe rute. Flota pentru rutele scurte de transport, de asemenea, este de aşteptat sa se extinda cu planuri confirmate în septembrie 2006 de a adăuga două Airbus A321 şi o aeronava Airbus A320. Pentru a profita de şansele de piaţă, Swiss adaugă 2 aeronave Airbus A320 suplimentare pentru flota lor mai devreme decât aveau planificat. Aeronavele au fost adăugate în toamna anului 2007 şi nu au fost construite noi aeronave, dar mai degrabă fostele aeronave Swissair care au fost închiriate pentru șase ani. Pe 20 septembrie 2007, Lufthansa confirmă o comandă pentru 41 de aeronave. Două comenzi pentru A320 și 9 comenzi pentru aeronava A330 pentru Swizz. Pe 11 martie 2009, Swizz a anunţat că în 2014, intenționează să înlocuiasca treptat flota curenta RJ100 cu aeronave Bombardier CSeries. Înlocuirea curentă a 20 de aeronave este planificată să dureze doi ani, în timp ce 10 aeronave suplimentare vor fi emise ulterior pentru a permite extinderea capacitatii. O aeronavă nouă va permite Swizz-ului sa continue sa opereze pe destinatii precum London City Airport. Grupul Lufthansa este un client de lansare pentru acest tip de aeronavă. O aeronava MD-11 folosit anterior de către Swizz a avut caracterul chinez Ruì (瑞), de la traducerea Chineza a Switzerland, Ruìshì (瑞士), pe înotătoarele caudale în loc de Cruce. Preluare de la fostul Swissair filialei Swissair Asia, care a fost format pentru a permite Swissair a servi Republica China şi Republica Populară Chineză. La 22 septembrie 2010, Lufthansa a anunţat o comandă pentru 48 de avioane noi. Cinci comenzi pentru A330-300, două A320, şi două A321 aeronave sunt destinate să fie livrate pentru pornirea Swizz în 2012. Sediul central Swiss International Air Lines sediul social la EuroAirport Swiss International Air linii are sediul la EuroAirport Basel-Mulhouse-Freiburg lângă Basel, Elveţia. Este amplasat în secţiunea elveţiana a aeroportului. Swiss International Air Lines sediul curent social a fost sediul social al Crossair. În 2002 numele "Crossair" a fost înlocuit cu "Swiss Internatonal Air Lines" pe clădirea sediul social. Ca din 2004 zona Basel adăpostea aproximativ 1000 salariați, în timp ce Zurich, zona birourile adăpostea aproximativ 850 de angajati. Tinand cont ca Swiss Air a început ca o companie cu aproximativ 1400-1500 angajati ce lucrau la sediile din Basel. Swiss International Air linii (ELVEŢIANĂ) serveşte 73 destinaţii în 39 de tari peste tot în lume. Swissair întruchipează valorile tipic Elvetiene, cum ar fi ospitalitate, calitate în fiecare detaliu şi îngrijire personală: Swissair are scopul de a face ca toti clienţii săi sa se simta ca acasă. Ca parte a grupului Lufthansa şi membră a Star Alliance, SWISS rămâne ferma in ceea ce priveste misiunea de a furniza serviciile aeriene de calitate care leagă Elveţia cu Europa şi intregul glob.

Viziunea Doresc sa devina cea mai buna companie aeriana de linie din Europa. Misiune Sunt compania aeriană din Elveţia – conecteaza Elveţia şi Europa cu lumea. Bazat pe punctele lor forte în îngrijire personală, ospitalitate SWISS şi calitate SWISS prin care ii face pe oaspeţii lor sa se simta ca şi cum acestia au fost acasă. Ca o parte din grupul Lufthansa dezvoltă Swizz-ul într-un mod selfgoverned. Management BOARD Chairman of the Board Chief Executive Officer Chief Financial Officer Chief Operating Officer Chief Commercial Officer Extended Management Chief Cargo Officer Chief Technical Officer Head office Basel, Switzerland 1.3 Flotă Aircraft fleet (Summer timetable 2010) SWISSAIR se mandreste cu o flota puternica şi flexibila, cu un total de 86 aeronave – 25 pentru longhaul şi 53 pentru rutele shorthaul, şi 8 suplimentare care sunt exploatate pe numele (wet lease) SwissAir. Flota cuprinde în prezent şapte alt fel de aeronave: pentru distanţe, SWISS contează pe Airbus A340, A330-300 A330-200, pentru zborurile mai scurte pe Airbus A320 (A319, A320, A321) şi Avro RJ 100. Flota Swiss Airline la Octombrie 2010 Tipul Aeronavei Airbus A319 Airbus A320 Airbus A321 Numar 7 20 6 Average age in years 13.2 years 12.8 years 13.6 years 11.4 years 0.7 years Oliver Evans Peter Wojahn Ad interim: Walter Bosch Harry Hohmeister Marcel Klaus Rainer Hiltebrand Holger Hätty

Airbus A330-200 3 Airbus A330-300 8

Airbus A340-300 15 Avro RJ100 TOTAL 20 79

9.4 years 12.6 years 10.5 years

Alte aeronave care opereaza pentru Swiss in urma unor colaborari: Tipul Aeronavei Saab 2000 Numar 1 Partener Darwin Airline Privatair Contact Air Helvetic bmi

BBJ2 (B737-800) 1 Fokker 100 Fokker 100 Airbus A 320 Total 2 3 1 8

Destinations served in the 2010 summer schedules SWISS a operat in 73 destinatii (48 in Europa and 25 in alte zone) in 39 tari

Personal (din 30 Iunie 2010) Swiss International Air Lines (Group) Numar total de personal Piloti Insotitoare de bord Personal terestru 1.4 Strategii şi obiective Industria aeronautică a pentru a oferi răspunsuri la noile provocări mediu aruncat prin cererea în creştere pentru mobilitate. Principalul obiectiv este reducerea emisiilor de gaze, poluarea sonoră și consumul de energie. Swissair a reusit sa găseasca un echilibru sănătos între interesele economice şi de mediu stewardship incat sa coincida cu principiile directoare. În conformitate cu strategia de mediu Lufthansa, SWISS urmează, de asemenea, aceste principii: 1. Reducerea emisiilor de CO2 2. Scaderea emisiilor de NOx 3. Modernizarea flotei 7 496 1 158 3 408 2 930

4. Promovarea combustibililor alternativi 5. Imbunatatirea eficientei operationale 6. Imbunatatirea infrastructurii 7. De punere în aplicare la nivel mondial comercializarea emisiilor 8. Dezvoltarea sistemului de stimulente 9. Rducerea zgomotului facut de aeronave 10. Imbunatatirea aeronavelor 11. Optimizarea procedurilor de zbor 12. Dezvoltarea unor planuri de transport 13. Expansiunea sistemului de mamagement al mediului Parteneriate şi alianţe pentru a face călătoria cu SWISSAIR buna si placuta, SWISS colaboreaza cu un număr mai mare de parteneri în industria de călătorie şi de turism. Parteneriate şi alianţe Airline parteneri • Network Partner: Star Alliance SWISS a aderat la Alianţă Star pe 1 aprilie 2006. De atunci este un membru de cea mai mare reţea care serveşte o gamă largă de aeroporturi şi ţări. • Lufthansa la începutul orarelor iarna 2005/06, toţi clienţii ambele companiilor aeriene sunt oferite de o reţea globală extinsă de produse şi servicii. • Codeshare parteneri: Swissair şi partenerii săi codeshare au creat o rețea de rute globale eficiente pentru fiecare client. Parteneri companii de închiriere auto •: Avis şi BigPond sunt remarcabile interpreţi sau executanţi în afaceri închiriere auto. Ca un pasager SWISS clientii pot câştiga şi petrece mile cu ei şi, de asemenea, se bucură de o gamă largă de alte beneficii şi atracţii, din momentul inchirierii până în momentul în se returneaza vehiculul. • Swiss turism: portal în Elveţia este un depozit de informaţii utile, care ajuta organizeze vizita la nevoile personale. fiecare calator sa

Politica de fidelizare a grupului Cu ajutorul programului global de fidelizare Miles&More calatorii pot colecta mile oriunde zbor. De asemenea, pot acumula mile in cont inchiriind masini, camere la hotel sau utilizand produse si

programe adiacente grupului Lufthansa. Deci, nu vor avea parte doar de optiuni si flexibilitate ci si de posibilitatea de a ajunge mai rapid la statuturi inalte decat la alte programe de fidelizare. Statutul de Lufthansa Senator (Star Alliance Gold) sau Lufthansa Frequent traveller (Star Alliance Silver) este recunoscut de membrii din lumea intreaga.

Pasagerii cu statuturi de Star Alliance Gold si Star Alliance Silver beneficiaza de mai multe facilitati, ca: prioritate la check-in, prioritate pe lista de rezervare si, atunci cand legea nu interzice, prioritate pe lista de asteptare de check-in. Mai mult decat atat, membrilor Star Alliance Gold li se permite sa ia mai multe bagaje si au acces la salile de relaxare din peste 740 de aeroporturi.

Capitolul II Analiza indicatorilor de traffic

În mediul concurenţial de astăzi, dezvoltarea turismului trebuie să ajute la crearea unui mediu favorabil acestui sector; turismul este o „întreprindere pluridisciplinară” care are nevoie de o strategie îndrăzneaţă, proprie sectorului, stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, care să ofere o viziune, un model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor turistice. Experienţa internaţională a dovedit că ţările care nu au o politică turistică şi nu depun eforturi pentru dezvoltarea turismului îşi pierd cu timpul poziţia de pe piaţa internaţională, în favoarea concurenţei internaţionale, iar soluţiile miraculoase ulterioare în materie de politică turistică, necesare recuceririi pieţei, sunt greu de găsit. 2.1 Număr pasageri Pasagerul este persoana care este numai în trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport (în comun);1 Pasager înseamnă orice persoană, cu excepţia membrilor echipajului, care este sau urmează să fie transportată cu o aeronavă şi care deţine un Bilet Electronic2 Tabel 2.1 Număr pasageri Nr. pasageri 2006 2007 2008 2009 2010* 10507250 12208558 10352440 13783632 12145441 Indicele de dinamică Ii/1 1,16 0,85 1,33 0,88 Ii/i-1 1,16 0,99 1,31 1,16 Ritmul de creștere Ri/1 16 -15 33 -22 Ri/i-1 16 -1 31 16

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

1 2

www.dexonline.ro www.aripi.ro

Număr pasageri
15000000 10000000 5000000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Numar pasageri

Din graficul anterior se observă că numărul de pasageri care au călătorit cu compania Swiss airline a fost în creştere, iar în urma previzionărilor pe anul 2010 acestea vor suferi o uşoara descreştere faţă de anul 2009.

2.2 Venit pe pasager Venitul reprezintă suma de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deţinută, într-o perioadă de timp; câştig, beneficiu.3 Totalitatea sumelor banesti din incasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor valorificate la pret de vanzare, respectiv a sumelor cu care au fost facturate si incasate de la clienti4

Tabel 2.2 Venit/pasager/km Anii Venit pasager/km 2006 2007 2008 2009 2010* 22074 25107 28141 27511 24793 Indicele de dinamică Ii/1 1,14 1,27 1,25 1,12 Ii/i-1 1,14 1,12 0,98 0,90 Ritmul de creștere Ri/1 14 27 25 12 Ri/i-1 14 12 -2 -10

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

3 4

http://dex.infoportal.ro http://www.contabilizat.ro/

Venit/pasageri/km
30000 20000 10000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Venit/pasageri/km

Din graficul anterior se observă că venitul pe pasager a avut fluctuaţii de la an la an astfel:din anul 2006 până în anul 2008 se poate observa o creştere urmănd apoi o scădere în anul 2009, deasemenea şi în anul 2010 se prevede o uşoara descreştere.

Tabel 2.3 Valoarea locurilor disponibile Anii Valoarea locurilor disponibile 2006 2007 2008 2009 2010* 27673 31297 35032 34357 31015 1,13 1,27 1,24 1,12 1,13 1,12 0,98 0,90 13 27 24 12 13 12 -2 -10 Indicele de dinamică Ii/1 Ii/i-1 Ritmul de creștere Ri/1 Ri/i-1

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Valoarea locurilor disponibile
40000 30000 20000 10000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Valoarea locurilor disponibile

Din graficul anterior se poate observa că valoarea locurilor disponibile înregistrează uşoară creştere până în anul 2008, iar în anul 2009 respectiv previziunea pentru anul 2010 ne arată o uşoară descreştere a valorii locurilor disponibile din aeronave. 2.4 Gradul de ocupare Gradul de ocupare reprezintă procentaj al camerelor sau al locurilor dintr-o unitate cu activitate hoteliera, o regiune sau o tara ocupate intr-o anumita perioda de timp (zi, luna, an).5

Tabel 2.4 Gradul de încarcare Anii Gradul de ocupare 2006 2007 2008 2009 2010* 79,8 80,2 80,3 80,1 79,95 Indicele de dinamică Ii/1 1,01 1,01 1 1 Ii/i-1 1,01 1 0,98 0,99 Ritmul de creștere Ri/1 1 1 0 0 Ri/i-1 1 0 -2 -1

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

5

http://www.infotravelromania.com/

Gradul de incarcare
80.4 80.2 80 79.8 79.6 79.4 2006 2007 2008 2009 2010

Gradul de incarcare

Din graficul anterior se observă o menţinere a gradului de ocupare a aeronavelor între anii 20062009, pentru anul 2010 se previzionează o uşoara scadere a numărului de pasageri.

2.5 Cifra de afaceri
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmã, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată.În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților

Tabel 2.5 Cifra de afaceri Cifra de afaceri 2006 2007 2008 2009 2010* 4153 4895 5267 4363 4258 Indicele de dinamică Ii/1 1,18 1,27 1,05 1,03 Ii/i-1 1,18 1,08 0,83 0,98 Ritmul de creștere Ri/1 18 27 5 3 Ri/i-1 1 8 -17 -2

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Cifra de afaceri a companiei Swiss Airline oscilează de la an la an. Pană în anul 2008 aceasta având un trend ascendant, începând cu anul 2009 datorită fenomenelor economice negative aceasta a căpătat un trend descendent. Pentru anul 2010 se preconizează menţinerea trendului descendent, diferenţa faţa de anul 2009 fiind una infirma.

2.6 Venitul total Venitul total reprezintă totalitatea sumelor băneşti din încasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor valorificate la preţ de vânzare, respective a sumelor cu care au fost facturate şi încasate de la client. Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de active sau pentru cresterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creante, bunuri si servicii primate in schimbul bunurilor si al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea din lichidarea datoriilor, de exemplu o intreprindere poate furniza bunuri si servicii unui creditor in scopul lichidarii unei datorii legate de un credit in derulare

Tabel 2.6 Venitul total Anii Venitul total 2006 2007 2008 2009 2010* 231 571 507 500 366 Indicele de dinamică Ii/1 2,47 2,19 2,16 1,58 Ii/i-1 2,47 0,89 0,99 0,73 Ritmul de creștere Ri/1 1,47 1,19 1,16 58 Ri/i-1 1,47 -11 -1 -27

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Venitul total
600 400 200 0 2006 2007 2008 2009 2010 Venitul total

Din graficul anterior se poate observa că în anul 2007 compania aeriana a atins apogeul în ceea ce priveşte venitul total, începând cu anul 2008 venitul total a inregistrat scădere, la 2010 reducându-se cu aproximativ 27%.

2.7 Cheltuieli totale Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii, de exemplu cheltuielile ce apar in cursul activitatilor curente ale intreprinderii include costul vanzarilor salariile si amortizarea. Ele se regasesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile si mijloacele fixe. Tabel 2.7 Cheltuieli totale Cheltuieli totale 2006 2007 2008 2009 2010* 1098 1305 1295 742 920 Indicele de dinamică Ii/1 1,19 1,18 0,68 0,84 Ii/i-1 1,19 0,99 0,57 1,24 Ritmul de creștere Ri/1 19 18 -32 -26 Ri/i-1 19 -1 -43 24

Sursa:www.swiss.com

* Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Cheltuieli totale
1500 1000 500 0 2006 2007 2008 2009 2010 Cheltuieli totale

Conform graficului anterior, cheltuielile totale înregistrează creştere până în anul 2007, începând cu anul 2008 datorită contextului crizei actuale ,a scăzut numărul rezervărilor şi implicit al curselor aeriene efectuate, toate acestea ducând la diminuarea cheltuielilor. În anul 2010 se poate observa o uşoara creştere a cheltuielilor totale ceea ce reprezintă o speranţă pentru companie că piaţa se va redresa iar societatea işi poate relua trendul ascendant avut până în anul 2007.

2.8 Profit Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.

Tabel 2.8 Profit Profit Indicele de dinamică Ii/1 2006 2007 2008 2009 2010* 263 510 472 146 205 1,94 1,79 0,56 0,78 Ii/i-1 1,94 0,93 0,31 1,40 Ritmul de creștere Ri/1 94 79 -44 -22 Ri/i-1 94 -7 -69 40

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Profit
600 500 400 300 200 100 0 2006 2007 2008 2009 2010

Profit

După cum se poate observa din graficul anterior în anul 2007 compania aeriană Swiss Airline profitul a atins apogeul, în anul 2009 s-a înregistrat o scădere dramatică cu aproximativ 69% faţă de anul 2007, în anul 2010 profitul companiei va înregistra o uşoara crştere faţă de anul precedent.

Capitolul III Evaluarea companiei si strategii de dezvoltare
3. 1. Evaluarea companiei Clienţii Swissair a înţeles importanţa clientului în serviciile aeriene şi astfel şi-a direcţionat acţiunile de marketing în crearea unor oferte şi tarife potrivite fiecărei categorii de clienţi. Serviciile companiei se adresează atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, grupurilor turistice sau de afaceri, formaţiilor, echipelor sportive, participanţilor la congrese, expoziţii sau pelerinaje religioase. Concurenţii Concurenţii interni ai companiei Swissair sunt Airpass, înfiinţată în 1984 de către Willy J. Luder după mulţi ani de experienţă în aviaţia civilă, EasyJet Switzerland- este o companie aeriană low-cost cu sediul în Meyrin, Elveţia, care oferă zboruri regulate ca EasyJet franciza din Geneva Cointrin Aeroportul Internaţional şi Basel-Mulhouse Aeroportul Internaţional, înfiinţată în 1988 . Concurenţii externi sunt reprezentaţi de companiile Aeroflot – Rusia, Air France – Franta, Alitalia – Italia, American Airlines - S.U.A, Australian Airlines – Australia, Austrian Airlines- Austria, British Airways – Marea Britanie, Continental Airlines, Delta – S.U.A, EL AL – Israel, Emirates, Iberia – Spania, KLM – Olanda, LOT – Polonia, Lufthansa – Germania, Malev – Ungaria, Singapore Airlines, Swiss Airlines – Elvetia, Tap Air – Portugalia, Turkish Airlines , si de companiile aeriene low- cost My Air – Italia, Wizz Air - Polonia, Sky Europe – Slovacia, GermanWings, EasyGet – Marea Britanie. Furnizorii Furnizorii interni O mare parte dintre contractele încheiate de Swissair cu furnizorii interni sunt foarte puţin profitabile. Aceste contracte nu pot fi renegociate datorită poziţiei de monopol a furnizorilor sau datorită condiţiilor din contractele în vigoare. Aceste contracte au fost încheiate astfel:

  

contract de “catering” – GateGroup6 contracte de închiriere autoturisme – Avis şi BigPond contract de “handling” – Jet Aviation

Furnizorii externi Compania Swissair are încheiate contracte de handling, fuelling şi de prestare de servicii aeroportuare în toate ţările către care operează cu curse regulate de pasageri şi marfă. Aceste contracte sunt negociate şi încheiate de către Serviciul Contracte din cadrul Direcţiei de Marketing, urmărind respectarea şi oportunitatea prelungirii lor. Cei mai importanţi furnizori externi sunt bineânţeles producători de avioane, printre aceştia Boeing şi Airbus cei mai mari producători mondiali. Swissair are încheiate asigurări pentru avioanele, personalul, autoturismele şi imobilele sale. Personalul Structura de personal a companiei Swissair respectă în general categoriile de personal specifice activităţii de transport aerian, şi anume:          Piloţi Insoţitori Zbor Personal Tehnic de Întreţinere şi Reparaţii Personal Operaţiuni Sol Personal Vânzări şi Ticketing Funcţionari Administrativ IT Financiar Piloţii reprezintă categoria de personal responsabilă de siguranţa zborului şi pentru a putea profesa le sunt impuse detinerea licenţei valide ATPL sau CPL/IR şi aptitudine medicală clasa I.

6

http://www.gategroupmember.com/index.php?option=com_content&view=article&id=45&Itemid=55

Personalul tehnic de întreţinere şi reparaţii deţine ani de experienţă şi de îndelungată pregătire teoretica şi practică EASA, iar pentru a profesa li se impune deţinerea licenţei B1, pentru tehnician mecanic, şi licenţa B2, pentru tehnician avionica. Toate licenţele sunt certificate de Autoritatea Aeronautica Civila şi sunt valabile timp de 5 ani. Pentru ca toate activitaţile de reparaţii şi întreţinere ale aeronavelor companiei sunt administrate şi controlate de AMOS (Aircraft Maintenance and Engineering System), tehnicienii participă şi la o pregătire AMOS. Personalul de operaţiuni sol are o pregătire ce reprezintă cunoştinţe teoretice specifice meseriei, Regulamentele IATA privind bunurile periculoase pentru fiecare categorie de personal şi cursul de securitate aeronautica, politicile, procedurile şi practicile operaţionale ale companiei. Această categorie include agenţii de rampă, agenţii de check-in şi agenţii de load control. Strategii de piaţă folosite Tabel 1. Strategii de piaţă utilizate de compania Swissair

Criterii Raport cerere-oferta

Strategie Diferenţiere temporală

Motivarea alegerii În perioadele cu cerere maxima, se suplimeantează numărul

zborurilor sau al biletelor, iar în perioadele cu cerere minima se stimulează acordarea de a cererea unor reduceri premii prin la sau

tarifele biletelor, posibilitatea caştiga

reducerea zborurilor pentru o anumita destinaţie. Conţinutul relaţiilor companiei cu Relaţii de parteneriat mediul In raport cu clientii, compania mizeaza pe atragerea si

fidelizarea acestora prin diferite programe si oferte, in raport cu concurentii, Swissair a adoptat o relatie de parteneriat cu Star Alliance.

Poziţia firmei faţă de : Concurenţa

Diferenţiere

Swissair

incearca

sa

isi

diferentieze serviciile fata de concurentii de pe piata prin diversificarea destinatiilor,

aplicarea unor tarife moderate pentru cresterea cotei de piata pe anumite segmente de clienti.

In vederea mentinerii pozitiei pe piata, compania Swissair isi atrage si recupereaza clientii Clienţi Atragere, mentinere, recuperare prin oferte speciale la

achizitionarea

biletelor,

reduceri tarifare, si ii mentine prin programul de fidelizare „Miles&More” si prin calitatea ridicata a serviciilor.

Identificarea produsului global Produsul global are la bază interacţiunea diferitelor componente şi efectul lor final, utilitatea percepută de consumator7. În cazul companiei Swissair, produsul de bază este reprezentat de serviciul de transport pasageri, marfuri si poştă, efectuând curse regulate interne şi internaţionale şi charter. În funcţie de distanţa parcursă, cursele se clasifică în: curse lung curier (cu distanţe mai mari de 4.000 km), mediu curier (distanţe cuprinse între 2.000 şi 4.000 km) şi scurt curier (distanţe mai mici de 2.000 km). Curse regulate externe Compania Swissair dispune de o reţea de rute externe cu destinaţii în Europa şi Intercontinentale. Zborurile pe curse regulate de pasageri sunt efectuate pe rute fixe, ale caror Valerica Olteanu – “Marketingul serviciilor – o abordare manageriala”, Editura Ecomar, Bucuresti, 2003, pag. 168
7

puncte de decolare, aterizare şi escale sunt programate pe bază de orar publicat şi pot fi cunoscute de pasageri cu mult timp înainte de a se efectua zborul. Compania Swissair are organizata activitatea pe doua orare de zbor: de iarna (noiembrie martie) si de vara (martie - noiembrie). Curse regulate interne Chiar daca biletele sunt scumpe, aceste zboruri au succes pentru că, în general, pasagerii sunt oameni de afaceri, parlamentari, ale caror cheltuieli sunt suportate de companiile unde lucrează.

Curse charter Cursa charter este destinată unui grup organizat ai caror membrii beneficiază de un avantaj privind pretul transportului aerian în funcţie de apartenenta la grupul respectiv şi de scopul calatoriei. Diferenta între tariful de linie şi cel charter este substantiala, în sensul că dacă o cursa regulata este eficienta în conditiile unui coeficient de umplere de 30 %, o cursa charter are nevoie de acoperire în proportie de 80 % pentru a fi eficienta. O cursa regulata poate efectua zboruri şi în conditiile unui coeficient slab de ocupare, pe cand o cursa charter poate fi anulata daca gradul de ocupare nu este considerat rentabil. Activitatea de curse charter s-a dezvoltat ca o consecinta a solicitarilor sezoniere de transport în scop turistic. Aceasta activitate are un pronuntat caracter sezonier datorita traficului turistic, variind de la an la an. Serviciul Cargo Transportul marfurilor (cargo) pe calea aerului se face în limita locurilor disponibile pe cursele regulate, speciale de pasageri şi prin curse regulate, suplimentare şi speciale de mărfuri. Mărfurile periculoase sau cele care pot cauza prejudicii (materiale explozibile, uşor inflamabile, corozive, toxice, radioactive, marfuri perisabile precum şi animalele vii) pot fi acceptate la transportul aerian numai în conformitate cu condiţiile speciale stabilite de transportatori.

Compania Swissair ofera de asemenea produse suplimentare : cazare la hotel, închirieri automobile sau autocar, servirea gustarii sau a mesei la bord în functie de timpul de zbor, vanzarea unor produse alcoolice, tigari, cosmetice in regim duty-free ale caror preturi sunt publicate in revistele aflate la bordul aeronavei.

Analiza strategiilor produselor 1. Strategii aplicate în cazul echipamentelor Modernizarea echipamentelor este un obiectiv al politicii companiei care conditioneaza cresterea vanzarilor, modernizarea presupune innoirea flotei pentru a putea face fata concurentei. Se are in vedere achizitionarea de noi aeronave, reintinerirea flotei cu aeronave moderne,. 2. Strategii ale utilizarii personalului Selectarea personalului de calitate si mentinerea la un nivel ridicat de educare profesionala adecvat duce la o buna functionare a activitatii companiei. Pentru perfectionarea şi retinerea celui mai bun personal în cadrul companiei, Swissair a pregatit personalul atât prin centrul propriu de pregatire profesionala cât şi prin cursuri şi conferinţe efectuate de alte organizaţii. Deasemenea, angajatii Swissair participa la cursurile externe ale instituţiilor publice specializate, unitatilor private de învatămant, unitătilor furnizoare de programe de training pentru exploatarea echipamentelor, IATA, ATPCO si MERCATOR. Atragerea, fidelizarea şi recompensarea clientilor Cu ajutorul programului global de fidelizare Miles&More călătorii pot colecta mile oriunde zbor. De asemenea, pot acumula mile în cont închiriind maşini, camere la hotel sau utilizand produse şi programe adiacente grupului Lufthansa. Deci, nu vor avea parte doar de optiuni si flexibilitate ci şi de posibilitatea de a ajunge mai rapid la statuturi înalte decat la alte programe de fidelizare. Statutul de Lufthansa Senator (Star Alliance Gold) sau Lufthansa Frequent traveller (Star Alliance Silver) este recunoscut de membrii din lumea întreaga. Pasagerii cu statuturi de Star Alliance Gold si Star Alliance Silver beneficiaza de mai multe facilitati, ca: prioritate la check-in, prioritate pe lista de rezervare si, atunci cand legea nu interzice, prioritate pe lista de asteptare de check-in. Mai mult decat atat, membrilor Star Alliance Gold li se permite sa ia mai multe bagaje si au acces la salile de relaxare din peste 740 de aeroporturi.

Politica de preţ Mixul strategic de preţ Tabel 2. Mixul strategic de preţ

Criterii Variaţia cererii

Strategie

Motivarea alegerii

Strategia

preturilor Swissair aplica tarife diferite, numite tarife de sezon ( high sezon, low sezon si extra sezon).

diferentiate temporal

Oferta

Strategia combinate

preturilor Exista un pret global pentru transportul propriu-zis si preturi individuale suplimentare pentru serviciile de

(excedentul

bagaj, servirea mesei la bordul avionului si vanzarea produselor duty free) Modul de formare Preturi orientate dupa cerere Se aplica tarife comune pentru clasa economic, tarife

preferentiale pentru clasa business si preturi speciale pentru tineri, studenti, copii, varsta a 2 a, grupuri. Nivelul preţului Strategia preturilor moderate Swissair pastreaza un nivel mediu al preturilor, in ciuda actiunilor de modernizare a flotei, pentru

atragerea mai multor clienti. Mobilitatea preţurilor Strategia preturilor relativ O variatie instabila a preturilor ar stabile induce clientilor nesiguranta si ideea de scadere a calitatii.

Politica de distribuţie 1. Reţeaua de distribuţie În cazul companiei Swissair, reteaua de distributie se divide in doua categorii: de prestatie, aceasta reprezentand totalitatea aeronavelor si echipamentelor pe care le foloseste in operarea zborurilor si baza propriu-zisa a livrarii serviciilor si celelalte aeroporturi pe care Tarom opereaza intern si international, si de vanzare, prin intermediul careia are loc comercializarea biletelor de avion. 2. Formele de vanzare practicate Compania Swissair utilizeaza atat forma de vanzare clasica, in care clientului i se preia comanda de catre personalul de vanzare din cadrul agentiilor, cat si forma moderna, in care clientul utilizeaza Internetul, ca modalitate de rezervare a serviciilor. Aceste forme de vanzare se concretizeaza in bilete unice, dus-intors, locuri rezervate, posibilitati de intrerupere a calatoriei. 3. Modalităţi de plată folosite de clienţi Momentul platii in cazul serviciilor aeriene are loc inaintea efectuarii prestatiei, prin achizitionarea propriu zisa a biletului de avion. Ca si mijloc de plata, exista doua posibilitati de a achita biletul: online utilizand un card de credit/debit sau off-line. Pentru plata biletului se pot utiliza: Visa, Visa Electron, American Express, MasterCard. Costul biletului va fi debitat automat din contul clientului de credit/debit in momentul cumpararii biletului. Organizarea platii presupune achitarea contravalorii biletului si primirea acestuia de catre client , ca dovada a contractului incheiat.

Politica de promovare 1 Mijloace de comunicatie interna/externa

Tabel 3. Mijloacele de comunicatie interna/externa Mijlocul comunicaţie Comunicatie „media” Comunicatie „interpersonala” de

Receptorul mesajului

Comunicaţie internă

-

publicitatea

la

locul -personalul

de

contact:

vanzarii: afise cu promotii, agentii de vanzari, insotitorii oferte speciale, brosuri cu de zbor si agentii check-in destinatii si tarife au un rol important in

- indicatoare de informare promovare prin atitudine, prezente in aeroporturi limbaj, tinuta

- ghidul de utilizare pe care - pasagerii prin comunicarea pasagerii bordul il primesc la cu ceilalti pot influenta

avionului

privind deciziile acestora, in functie de experientele lor

conduita si siguranta la bord ambianta placuta ce in si reda serviciile

profesionala increderea oferite Comunicaţie externă - marca

- forta de vanzare are rolul

- reclame in ziare, reviste, de a promova serviciile si de panouri outdoor - publicitate tv a informa si convinge

clientii relatiile in publice raport sunt cu

utilizate

institutiile sau cu clientii corporate - promovarea prin „viu grai” promovarea prin programul „Miles&More”

Toate activitatile de reclama desfasurate de Swissair in presa au ca scop principal promovarea numelui de marca

Alte elemente promotionale sunt: brosurile furnizate agentiilor pentru a le informa in legatura cu cele mai recente oferte, cum ar fi tarifele si tururile promotionale, obiectele promotionale Swissair oferite clientilor si furnizorilor importanti cu ocazii speciale (Craciun, Revelion, Vara, etc.

3.2. Strategii de dezvoltare Tabel 4. Strategii de dezvoltare Criterii Variaţia cererii Strategie Motivarea alegerii

Strategia temporale

diferentierii Intrucat Swissair are o politica de pret diferentiata temporal este necesara sustinerea acesteia prin actiuni de promovare adecvate.

Oferta

Strategia produsului global

promovarii Actiunile

de

promovare

sunt

indreptate asupra serviciului de transport , utilizand marca si prestigiul companiei

Structura pieţei

Strategia diferentiata

Mijloacele continutul

de

comunicatie sunt

si in

mesajelor

concordanta cu segmentul vizat Mediile promoţionale utilizate Strategia selectiva Swissair utillizeaza doar acele mijloace care asigura cea mai buna comunicare.

*** În concluzie, compania Swissair desfaşoară activitatea de transport aerian în conformitate cu reglementările autorităţilor aeronautice europene, la un nivel calitativ ridicat, fapt demonstrat de certificările dobândite în domeniul calităţii şi siguranţei zborului.

Activând pe o piaţă cu o concurenţă acerba, în special de la apariţia companiilor low-cost, Swissair şi-a îndreptat activitaţile de marketing spre atragerea, menţinerea şi recuperarea clienţilor, prin programe de fidelizare a acestora: Miles&More, strategii de diferentiere faţă de concurenţa şi prin aplicarea unor tarife moderate pentru recuperarea şi creşterea cotei de piaţă. Pentru oferirea în continuare a unor servicii de calitate ridicată, compania a initiat un program de modernizare a echipamentelor, prin închirierea şi achiziţionarea de noi aeronave. Pe langă echipamente, personalul are de asemenea un rol important, astfel Swissair a recrutat cel mai pregatit personal şi pentru mentinerea continua a acestui nivel, compania işi perfectionează angajaţii prin cursuri şi conferinţe.

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close