Vincent Van Gogh

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
!ecializarea" Psihologie
#I$CE$% #A$ &'&(
$u)e" *ungu
Prenu)e"Andreea
&ru!a " #
Viaţa unui om care şi-a pictat propriul suflet cu o pasiune nebună

Cele+rul !ictor de origine olandez,, #incent
van &ogh, a )arcat un -ntreg secol !rin nu)eroasele
sale o!ere !line de culoare, ar,t.nd lu)ii o nou,
viziune asu!ra vieţii şi asu!ra realit,ţii/ 0eşi creaţia sa
nu a 1ost recunoscut, -n ti)!ul vieţii artistului , odat,
cu trecerea anilor, aceasta a !rins viaţ, devenind din ce
in ce )ai a!reciat,/
A1lat la graniţa dintre o) de geniu şi ne+unie ,
!entru #an &ogh desenul nu a altceva dec.t o
desc,tuşare , o )odalitate de a evada din viaţa trist, şi
singuratic, !e care o ducea -)!otriva voinţei şi raţiunii
lui/
Pictorul a 1ost ales s!re analiz, de catre
autoarea acestui !roiect, deoarece acesta
i)!resioneaz, !rin 1a!tul c, din desenele sale reiese 1ru)useţea a!arte !e care o
atri+uia lucrurilor si)!le din viaţa sa " cerul, stelele, 1lorile, etc/ Privind !rin ochii lui,
natura !oate 1i descris, ca un loc sacru , de oglindire a !ro!riului Eu , co)uniunea
dintre o) şi natur, 1iind nuanţat, chiar de s!usele acestuia" 2Şi la ur)a ur)ei natura
şi un desenator sincer sunt -ntotdeauna de accord/”
Interesant este 1a!tul c, -n s!atele oric,rei o!era de art, se a1l, un artist,
adic, un o)3 iar cunoaşterea creaţiei acestuia -nsea)n, i)!licit şi cunoaşterea
circu)stanţelor, !asiunilor si g.ndurilor din care a luat 1iinţ,/ 4n viziunea )ea,
#incent #an &ogh a 1ost şi va r,).ne un o) deose+it şi un !ictor de geniu care va tr,i
veşnic !rin !icturile sale/ $ici un alt creator nu s5a d,ruit atat de total o!erei sale , nici
un alt creator nu şi5a !us -n 6oc -ntr5o ase)enea )anier, !ro!ria viaţ, ca s,5şi
realizeze o!era/

#incent van &ogh s5a n,scut in or,şelul &root 7undert , -n !artea sudic, a
'landei, la data de 89 )artie :;<8/ %at,l sau , %heodorus era !rotestant la o +iseric,
din 7undert, +iseric, ce exist, şi -n zilele noastre/ 4n s!atele acesteia se a1la un
)or).nt !e al c,rui !iatr, 1unerar, este inscri!ţia" 2#incent van &ogh”/ Aceasta nu se
re1erea la artist 3 su+ !iatra 1unerar, se a1la tru!ul 1ratelui s,u )ai )are , n,scut in
aceeşi zi cu el , dar un an )ai devre)e şi care a )urit la scurt, vre)e du!, naştere/
=oartea co!ilului a adus o tristeţe !ro1und, -n 1a)ilia van &ogh/ Anna , cu
trei ani )are dec.t %heodorus , era -ngri6orat, c, nu va )ai !utea avea vreodat, un alt
>
co!il / 5a dovedit totuşi c, nu existau )otive reale de -ngri6orare/ Un an )ai t.rziu, s5
a n,scut 1,r, nicio co)!licaţie cel de5al doilea co!il , #incent , ur)at a!oi de Anna,
%heodorus , Elisa+eth si ?ille)ine , -n total @ co!ii/
4n ca)inul liniştit , co!ilul decedat era rareori a)intit/ Şi totusi, de c.te ori
)ergea la +iseric,, #incent işi si)ţea !rivirile atrase de )or).ntul care -i !urta
nu)ele/ 4n +iroul tat,lui era at.rnat un ta+lou al !ictorului olandez #an 0el =arten
intitulat 2 Cortegiul 1unerar -ntr5un lan de gr.u 2 / Printre cei a1laţi -n cortegiu se
nu),rau )ai )ulţi oa)eni !urt.nd coase şi care a)inteau +izar de -n1,ţişarea =orţii/
Chiar şi )ai t.rziu , #incent a avut coş)aruri cu acest ta+lou/ Cresc.nd -ntr5un ast1el
de )ediu , el a conştientizat )oartea -nc, din co!il,rie , 1a!t ce i5a u)+rit -ntreaga
tinereţe/
Iu+itor de lectur, si !ictur,, t.narul #incent era v,zut de vecini ca 1iind un
co!il liniştit si +l.nd/ 4ns, contrat !,rerii tuturor , #incent avea )ai degra+, un
te)!era)ent agresiv/ Iar ca ur)are a di1erenţei de v.rst, dintre el si 1raţi, se si)ţea
deseori singur -n r.ndul !ro!riei 1a)ilii/ Şi totuşi 1ratele s,u )ai )ic cu A ani ,
%heodorus -l ad)ira si deseori ieşeau -)!reun, s, adune !lante şi insecte de !e
c.)!urile din !rea6)a casei /
Tânărul negustor de artă . 7undert era un oraşel !redo)inant catolic/ 0e
aceea, la varta de :: ani, #incent a 1ost tri)is la internatul al c,rui !ro!rietar era unul
dintre !rietenii !rotestanti ai tat,lui/ Aici , a -nvaţat s, vor+easc, 1rancez, si englez, la
1el de +ine ca in li)+a )atern,, iar la v.rsta de :8 ani a 1ost trans1erat la un gi)naziu
!u+lic/ $otele sale erau re)arca+il de )ari , -ns!re 6u),tatea celui de5al doilea an de
studii, s5a intors acasa si nu a )ai revenit niciodat, la şcoal,/ Fa)ilia avea di1icultaţi
1inanciare , dar se !are c, şi t.n,rul #incent -nce!use s, )ani1este de6a unele
!ro+le)e !sihice/
Un an )ai t.rziu , -n vara anului :;@B, van &ogh a !lecat singur la (aga ,
unul dintre cele )ai )ari oraşe olandeze , unde a lucrat !entru galeria de art, &ou!il/
Cel care l5a a6utat sa se anga6eze a 1ost unchiul s,u , #incent ?ille) &ogh/ Acesta era
un negustor de art, de )are succes şi un anga6at 1oarte +ine cotat in cadrul co)!aniei
&ou!il/ 0e indat, ce s5a o+işnuit cu locul de )unc, si galeria de art, , van &ogh a
-nce!ut s, interacţioneze cu clienţii/ 'ric.t de greu ar !,rea de crezut , dat 1iind
co)!orta)entul din ulti)ii ani de viaţa , #incent !urta discuţii inteligente cu clienţii ,
vor+indu5le des!re ceea ce il interesa si 1latandu5i , in -ncercarea de a5i convinge s,
cu)!ere/ 4n scurt ti)! , a st,!.nit arta vanzarilor/
Prin )unca sa , van &ogh a do+andit o noua viziune asu!ra artei ,
cu)!arand cu !ro!rii +ani )ulte dintre sta)!ele a1late la vanzare in galerie/ i cu)
(aga era un oras in care soseau cu )are re!eziciune noi lucrari realizate de autori si
artisti din *ondra si Paris, van &ogh a devenit si un cunoscator al literaturii/ In acea
!erioada, Parisul , centrul artistic al lu)ii , trecea !rin vre)uri tul+uri , ca ur)are a
raz+oiului 1ranco5!rusac/ In contrast, 'landa era o tara linistita, unde van &ogh , inca
adolescent , a !utut sa a+soar+a din !lin cunostintele des!re arta/ 0atorita !ri)ului
sau loc de )unca , a do+andit o !regatire te)einica in do)eniul artelor, !ri)ind chiar
si o recunoastere deose+ita, 1iind !ro)ovat , in anul :BC8, la 1iliala londoneza a
8
co)!aniei/ 0aca ne!otul sau ar 1i continuat in acelasi 1el ,unchiul #incent i5ar 1i cedat
!ozitia detinuta in cadrul 1ir)ei/
O dezamagire in dragoste si o concediere. In )ai, :;C8, #incent a !lecat
la *ondra , in ceea ce avea sa 1ie !ri)a sa ex!erienta in strainatate/ Ideea de a locui
intr5o 1ai)oasa )etro!ola !recu) *ondra l5a entuzias)at , in !arte si !entru ca acolo
s5a indragostit/ Cea care i5a cucerit ini)a era 1iica !ro!rietarului sau, Eugenie *oDer/
Fiind co)!let li!sit de ex!erienta in ceea ce !riveste sexul o!us, tot ce !utea #incent
sa 1aca era sa o !riveasca la nes1arsit , din !artea o!usa a )esei , in ti)!ul cinei/ Avea
i)!resia ca daca el era indragostit, si ea are, in )od natural, aceleasi senti)ente , si
nu a incercat niciodata sa clari1ice daca si ea si)tea la 1el/ i5a !etrecut ur)atoarele
luni intr5un soi de +etie a dragostei , ca a!oi, in 1e+ruarie :;CA , sa o ceara +rusc in
casatorie/ Fata a 1ost uluita3 era de6a logodita cu un 1ost chirias/ 0in !ricina dragostei
!uternice !e care i5o !urta , #incent a incercat de nenu)arate ori sa o convinga , insa
senti)entele acesteia nu s5au schi)+at niciodata/ 0e 1iecare data cand o cerea in
casatorie, il re1uza cu hotarare/ Cu ini)a 1ranta, i5a !ierit !o1ta de )ancare si a sla+it
ingrozitor, iar !ersonalitatea sa a su1erit trans1or)ari" i5a dis!arut za)+etul de !e +uze
si a devenit extre)e de tacut/ #incent era do+orat 1izic si e)otional si isi !ierduse
orice dorinta de a )ai lucra la galeria de arta/
i-a !etrecut ur)atoarea vara laturi de !arinti , darn u a !utut sca!a de
senti)ental dis!er,rii/ A revenit -n cele din ur), la *ondra i)!reun, cu sora sa, Anna
, -ns, nu a su!ortat s, locuiasc, tot la 1a)ilia *oDer/ Cei doi 1rati au 1ost nevoiti s, isi
caute o nou, locuint,/ Anna si5a g,sit de lucru si nu a )ai stat cu 1ratele ei , ast1el
incat #incent a ince!ut sa se si)ta din ce in ce )ai singur in uriasa )etro!ola/ A
devenit atras de invataturile Ei+liei si a 1ost asaltat de indoieli" era oare dre!t sa vanda
!icture +urghezieiF Unchiul sau credea ca *ondra e la originea tuturor !ro+le)elor
ne!otului sau , asa ca l5a tri)is la Paris , in octo)+rie :;CA/ Pe van &ogh , viata la
Paris a ince!ut sa il agaseze ra!id, in s!ecial !entru ca nu el alesese orasul in care sa
traiasca , si !entru ca valoarea sa in cadrul co)!aniei 1luctua se)ni1icativ din !ricina
aste!tarilor !e care cei din 6ur le aveau de la el/ In ziua de Cr,ciun a anului :;C< , -ntr5
o !erioad, -n care galeria era 1oarte aglo)erat, , a !lecat de la serviciu 1,r, -nvoire şi
s5a -ntors acas,/ Fir)a -şi !ierduse -ns, r,+darea cu el 3 la -nce!utul noului an ,
#incent a 1ost concediat/
De la religie la arte. *ui #incent i s5a acordat o !erioad, de graţie de 8 luni
du!, !ri)irea -nştiinţ,rii de concediere , aşa c, a !utut 1olosi acest r,gaz !entru a5şi
g,si un nou loc de )unc,/ 4ntruc.t acu) era !uternic interesat de religie , s5a decis c,
dorea s, 1ac, ceva !rin care s, !oat, s, -i a6ute !e ceilalţi/ 5a hot,r.t s, devin,
!ro1esor/ *a 1inele !erioadei de graţie , a -nce!ut s, lucreze la o şcoal,5internat din
Ga)sgate , Anglia/ 0eşi internatul -i asigura cazarea şi )asa , nu !ri)ea niciun +an
!entru )unca sa , iar !e deasu!ra , i se cerea s, colecteze taxele şcolare de la 1a)iliile
s,race , ai caror co!ii -nvaţau la acea şcoal,/ A cunoscut aici un !reot, !e lade Hohns ,
c,ruia i5a ),rturisit ne)ulţu)irile legate de noul loc de )unc,/ Preotul l5a invitat
atunci !e van &ogh s, lucreze la şcoala sa/
A
#incent avea acu) datoria de a ţine !redici , !e l.ng, orele de !redare , dar
cel !uţin era !l,tit/ Era 1oarte )ulţu)it de aceast, slu6+, , -ns, 1a)ilia se si)ţea
-ngri6orat, de 1ervoarea la care a6unsese/ Credeau c, dac, va continua ast1el , va
-nne+uni/ %at,l s,u, %heodorus l5a i)!lorat s, de)isioneze şi i5a g,sit de lucru -ntr5o
li+r,rie din 0ordrecht, -ns, 1ervoarea religioas, nu s5a do)olit/ 0u!, trei luni a
renunţat la lucru şi a co)unicat 1a)iliei intenţia de a deveni !astor/ P,rinţii nu au avut
de ales şi au 1ost nevoiţi s, -i !er)it, s, -nveţe !entru exa)enele naţionale !e care
tre+uia s, le treac, !entru a o+ţine !ostul/ Ca !reg,tire !entru exa)enele din anul
ur),tor, #an &ogh a studiat la A)sterda) cu un )editator , -n casa rudelor de acolo ,
-ns, era inca!a+il s, st,!.neasc, latina si greaca veche , dou, )aterii o+ligatorii/ Pe
),sur, ce exa)enul se a!ro!ia , şi5a dat sea)a c, nu are nicio şans, de a5l trece/ %at,l
s,u a 1ost extre)e de deza),git şi l5a tri)is la o şcoal, din Eruxelles, Eelgia ,
condus, de un gru! de )isionari/ 0u!, o !eriod, !lin, de lu!te interioare , şi5a a1lat
in s1.rşit che)area" avea s, devin, artist/
Înstrăinarea de tată şi dragostea pentru o femeie mai în vârstă/
%heodorus era -ngri6orat c, 1iul lui / a6uns de6a la >C de ani 1,r, s, ştie -nc, ce dorea s,
1ac, -n viaţ, , oscil.nd constant -ntre religie si art,, era su1erin de vreo +oal, )intal,/
%heo, cu care #incent !,strase !er)anent leg,tura , era la r.ndul lui neliniştit de
!lanurile 1ratelui )ai )are de a deveni artist/ Acesta ştia c, orice artist de success
avea nevoie de un )entor , dar singura educaţie artistic, !ri)it, vreodat, de #incent a
1ost cea de la orele de !ictur, din gi)naziu, unde 1usese inca!a+il s, st,!.neasc,
teoria !ers!ectivei/ A6uns -n i)!as la Cues)es, a !lecat s!re Eruxelles, ,n c,utarea
unui )entor/ 4ns, neg,sind !e cineva dis!us s, -l a6ute , a revenit -n casa !,rinteasc,
in a!rilie :;;:/
4n acea !erioad, , %heodorus 1usese trans1erat la o +iseric, din Etten/ #iaţa
-n Etten era 1oarte cal), şi liniştit,/ 4n acea var, , verioşoara sa , Iee #os , r,)as,
v,duv, de !uţin ti)! , a venit -n vizit, la 1iul ei , iar #incent s5a -ndr,gostit !e loc/
Era 1ascinate de at)os1era tragic, ce o -ncon6ura !e Iee , -)+r,cat, -n !er)anenţ, -n
negru/ *a s1.rşitul verii, #incent a cerut5o !e Iee in c,s,torie 3 aceasta a re!licat " 2
$u/ u+ nici o 1or),/ 2 i s5a -ntors !e loc la A)sterda)/ #incent a si) it nevoia s, o Ș ț
revad, ca s, -i con1ir)e ce si) ea !entru el , a a c, -n noie)+rie s5a 1olosit de +anii ț ș
!ri)i i de la %heo , !entru a5 i cu)!,ra un +ilet de tren !.n, la A)sterda)/ *a sosire, ț ș
tat,l lui Iee a 1ost cel care i5a r,s!uns la u , i i5a s!us c, aceasta nu era acas,/ ș ș
#incent a crezut c, o ascundea , de 1a!t, i a revenit )ai t.rziu cu o la)!, cu gaz, ș
a)enin .nd c, va arde casa din te)elii dac, nu i se !e)itea s, o vad,/ *ichidul -n ț
1l,c,ri i s5a v,rsat !e ).n, , dar , !.n, la ur), s5a ales doar cu arsuri u oare , unchiul ș
s,u , sting.nd re!ede 1l,c,rile/ Auzind de aceast, -nt.)!lare , %heodorus s5a -n1uriat/
u!,rat la r.ndul lui de li!sa de co)!asiune a tat,lui s,u , #incent a declarat c, nu va
veni la +iseric, , la slu6+a de Cr,ciun/ Gevolta -)!otriva tat,lui a -nse)nat si ,
totodat, , des!,r irea de +iseric,/ ț
Prostituata si bătrâna. 4n ur)a discu iei a!rinse cu tat,l s,u , #incent a ț
!lecat la (aga/ Acolo, a locuit la o alt, veri oar, de5a lui , care toc)ai se c,s,torise cu ș
artistul Anton =auve/ =auve a 1ost de acord s, -l a6ute !e #an &ogh s,5 i dezvolte ș
<
talentul de !ictor/ %ot la (aga , #incent a locuit !entru !ri)a i ulti)a oar, cu o ș
!ersoan, de sex o!us/ ien era o !rostituat, s,rac, 3 era cu 8 ani )ai )are dec.t #an
&ogh , avea o 1iica de < ani şi era -ns,rcinat, cu cel de5al doilea co!il/ enti)entele
lui #incent !entru ea s5au schi)+at din )il, -n dragoste/ (aga a 1ost !ri)ul loc unde
#incent a !l,tit !entru serviciile unei !rostituate , atunci c.nd l5a vizitat !e =auve
du!, eşecul su1erit -n relaţia cu Iee/ $u se ştie cine era exact , dar, oricu) , #an &ogh
a tr,it o lun, cu ien şi i5a co!leşit cco!ilul cu dragoste atunci c.nd s5a n,scut/
#an &ogh voia s, -i schi)+e stilul de viaţ, şi s, -nte)eieze cu ea un c,)in,
-n care s, !oat, tr,i cu toţii 1ericiţi/ 4ns, traiul al,turi de o !rostituat, l5a -)+oln,vit de
gonoree si l5a -nstr,inat de cei din 6ur/ 0u!, ce =auve a renunţat la el, ca artist ,
#incent a inventat o nou, tehnic, , !un.nd vo!sea !e !.nz, direct din tu+/ C.nd
co!ilul lui ien a -)!linit :A luni , in :;;8, #an &ogh s5a )utat in regiunea 0renthe/
A renunţat +rusc la !lanurile de rea+ilitare a lui ien şi a decis s, o !,r,seasc,/
Peisa6ul -ntunecat, )l,ştinos din 0renthe era !er1ect !entru un artist cu ini)a 1r.nt,/
C.nd a sosit iarna, si)ţindu5se din ce in ce )ai singur , a decis s, se -ntoarc, la
!,rinţii s,i, care acu) erau trans1eraţi la $uenen/
4n anul ur)ator, #an &ogh s5a a1lat iar,şi -n necaz din !ricina 1e)eilor/ A
devenit din ce -n ce )ai a!ro!iat cu 1iica vecinilor, =argot Eege)ann, -n v.rst, de A:
de ani/ 4ns, de aceast, dat, , s!re deose+ire de ex!erienţa anterioar,, ea era cea
-ndr,gostit, !.n, !este ca! de el/ Fa)ilia Eege)ann se o!unea vehe)ent ideii unei
relaţii -ntre cei doi/ Echili+rul )intal al lui =argot era 1oarte 1ragil şi ciar -n acea var,
a -ncercat s, se sinucid,/ 0u!, acest incident , viaţa liniştit, a luat s1.rşit in casa #an
&ogh/ 4n )artie :;;<, %heodorus a decedat su+it/ 0u!, )oartea sa , viitorul 1a)iliei a
devenit din ce -n ce )ai su)+ru/ #incent i5a ţinut la distanţ, !e toţi cei din a1ara vieţii
sale şi a continuat s, !icteze cu -n1rigurare/
Trezirea la eplozia de culoare. #an &ogh a !,r,sit oraşul $uenenşi s5a
)utat la Anvers , -n Eelgia, -n noie)+rie :;;</ 4n :;;@ a 1ost acce!tat s, studieze la
Institutul Gegal de Art, şi a -nce!ut studiile al,turi de alţi tineri artişti/ #incent se
aşte!ta s, -nveţe tehnici de !ictur, -n ulei , dar şcoala nu le !er)itea noilor studenţi
nici ),car s, ating, !ensula/ A 1ost deza),git şi de 1a!tul c, !ro1esorii !redau
)etodele clasice de !ictur,, ast1el c,, la scurt ti)!, a !,r,sit şcoala şi s5a )utat la
Paris , unde a locuit -)!reun, cu 1ratele s,u/ !era c, at)os1era li+ertin, din ca!itala
1rancez, s, -i o1ere un )ediu )inunat de lucru şi s, -i 1aciliteze -nt.lnirea cu alţi
negustori de art, şi artişti/ %heo a -ncercat s, -l conving, s, r,).n, -n Anvers,
te).ndu5se c, 1ratele s,u avea s, -i dea !este ca! viaţa la Paris/
Cu toate acestea, -ntr5o +un, zi de )ai , %heo a !ri)it un r,vaş la serviciu "
2 %e rog, nu te su!,ra c, a) sosit aşa re!ede”/ #incent se )utase ra!id la Paris şi -i
scrisese un +ilet 1ratelui s,u/ %heo a 1ost de acord , o1t.nd, s, -l -nt.lneasc, la =uzeul
*ouvre/ #incent a -nce!ut s, locuiasc, al,turi de %heo -n a!arta)entul din
=ont)artre al acestuia şi a resi)ţit ra!id in1luenţa artiştilor i)!resionişti/ Ca
negustor de art,, %heo era un susţin,tor al acestui current şi avea )ai )ulte !icturi de5
ale acestora -n a!arta)ent/ Ade!ţii clasicis)ului de la şcoala din Anvers nu ar 1i
a!ro+at cu siguranţ, contrastul +rutal al culorilor 1olosite !entru accentuarea lu)inii
@
şi nici tehnica i)!resionist, de a!licare a tuşelor groase de vo!sea !e !.nz,, tehnici
!e care acesta -ns, a -nce!ut tre!tat s, le -ncor!oreze -n !ro!riile lucr,ri/
#incent era, de ase)enea, şi su+ in1luenţa sta)!elor 6a!oneze , care
deveniser, 1oarte !o!ulare la Paris/ A a1lat de existenţa acestora la Anvers şi s5a si)ţit
atras de culorile vii şi li!sa total, de !reocu!are !entru regulile !ers!ectivei/ Pe
),sur, ce desco!erea tot )ai )ulte ast1el de sta)!e la Paris , devenea tot )ai
interesat si de Ha!onia ca ţar,/ i)ţindu5se con1orta+il -n noua viaţ, de la Paris,
#incent şi5a 1,cut tre!tat )ai )ulţi !rieteni şi cunoştinţe/ 0in r.ndul i)!resioniştilor,
era -n reşaţii +une cu Ca)ille Pizarro, &eorge eurat şi Paul ignac/ *a şcoala lui
Fernan Cor)on , a -nt.lnit !ictori neconvenţionali !recu) %oulouse5*autrec , E)ile
Eernard şi nu)eroşi alţi tineri artişti cu 2s.nge clocotind”/ Al,turi de acest gru! de
artişti , van &ogh a -nce!ut s, lucreze ziua -n ateliere şi noa!tea la colţ de strad,/
%r,ind din !lin aceast, viaţ, sti)ulant, , a !us in !icturile sale din acea !erioad, o
-ntreag, !alet, de culori 1oarte vii/
Tragedie in !rles. Povestirile lui *autrec -n1,ţişau Provence ca 1iind
!er)anent sc,ldat, de soare , dar, la sosirea sa in 1e+rurie :;;;, #an &ogh a v,Dut in
6ur nu)ai z,!ad,/ Peisa6ul i5a a)intit de sta)!ele 6a!oneze , ceea ce totuşi l5a
)ulţu)it/ $u este clar de ce #incent a ales s, locuiasc, -n Arles, dar a scris o e!istol,
ex!lic.nd )otivele )ut,rii in sudul Franţei/ Potrivit acestei scrisori , se aşte!ta s,
do+.ndeasc, o -nţelegere )ai !ro1und, a )ediului -n care lucrau !ictorii 6a!onezi , iar
lu)ina !uternic, a soarelui din sudul Franţei -i !utea o1erii aceast, ocazie/ $u avea
nicio dovad, c, ar 1i cu adev,rat aşa, ştia doar din auzite , dar !e ),sur, ce !asiunea
sa !entru sta)!e creştea, si)ţea şi c, tre+uie s, se )ute/ A6uns -n noua destinaţie, s5a
a!ucat serios de lucru/ 4n luna ur),toare, !e ),sur, ce livezile -n1loreau , a -nce!ut s,
!icteze din ce -n ce )ai ra!id/ Picta !iersici , cerul -nstelat , r.urile de culoarea
s)araldului , soarele str,lucitor şi tot ce -nt.lnea -n Arles/
0eşi lu)ina şi culorile vi+rante din zon, se ridicau la -n,lţi)ea aşte!t,rilor,
nu 1usese nici !e de!arte !reg,tit s, 1ac, 1aţ, costului ridicat al traiului/ Ca s,
econo)iseasc, +ani , -si con1ecţiona singur !ensulele din trestie/ Prin ur)are,
tr,s,turile sale de !enel au devenit )ai esto)!ate şi !utea s, !icteDe )ai re!ede ca
-nainte/ Ştia c, avea s, duc, o viaţ, )inunat, -n Arles dac, ar 1i !ri)it !uţin a6utor din
!artea !rietenilor/ 4n )ai, a -nchiriat o cas, !entru A !ersoane , invit.nduJşi !rietenii
s, -l viziteze , susţin.nd c,” Arles este aido)a Ha!oniei”/ 4ns, Eernard toc)ai -şi
-nce!use serviciul )ilitar , iar *autrec era !rins la Paris, !ict.nd ta+louri cu viaţa de
noa!te a oraşului/ ingura !ersoan, care a )ani1estat interes !entru invitaţia lui #an
&ogh a 1ost &auguin , -n acel )o)ent a1lat -n di1icult,ţi 1inanciare/ &auguin s5a o1erit
s, -i tri)it, lui %heo c.te un ta+lou !e lun, ca !lat, a chiriei !entru !erioada -n care
ur)a s, locuiasc, al,turi de #incent/ 4ns, &auguin nu se hot,r.se !e de!lin/ 4ntre
ti)!, #an &ogh şi5a 1,cut noi !rieteni -n Arles , cu) ar 1i !oştaşul Goulan , ast1el c,
senti)entul de singur,tate i5a dis!,rut tre!tat/
"isul năruit. &auguin a a6uns -ntr5un 1inal -n Arles !e >8 octo)+rie/ #an
&ogh era extaziat c, -n s1.rşit visul s,u de coa+itare cu un alt artist se realizase/ 0ac,
totul )ergea +ine cu &auguin , !utea ulterior s, invite şi alţi artişti şi s, trans1or)e
C
Arles -ntrJo ca!ital, a artei/ &auguin credea c, visul lui #incent era a+surd, -n )are
!arte !entru c, oricu) nu avea un res!ect deose+it !entru lucr,rile lui van &ogh/ e
si)ţea -ns, -ndatorat 1raţilor #an &ogh , deoarece %heo -i achiziţiona lucr,rile , iar
#incent -i !unea la dis!oziţie o locuinţ, -n Arles/
*a -nce!ut, totul a )ers strun,/ &auguin a sosit cu un aer de autoritate , dar
!entru c, #an &ogh avea un res!ect deose+it !entru el , a rezistat nu)eroaselor
insulte aruncate de acesta/ 0ar, &auguin a -ncercat s, 1ie şi un )entor +un/ 0u!, o
lun,, condiţiile au su1erit -ns, o schi)+are/ Cu) !loaia a continuat s, curg, ne-ncetat
-ntreaga iarn,, cei doi s5au g,sit +locaţi -n cas, şi inca!a+ili de a5şi )ai ascunde
ne)ulţu)irea cu !rivire la aran6a)ent/ Uneori, &auguin se trezea -n toiul no!ţii ca s,
desco!ere c, #an &ogh -l !rivea cu insistenţ,/ Alt, dat,, #incent s5a -)+,tat şi a
azv.rlit cu un !ahar -n &auguin/ Era c.t se !oate de clar ca #incent devenea din ce -n
ce )ai insta+il )ental/ &auguin -şi dorea s, sca!e ra!id din acest soi de viaţ,, dar
ezita !entru ca ştia c.t de deza),git ar 1i #an &ogh dac, ar !leca/ Pe acest 1ond s5a
!etrecut incidentul K -n noa!tea de >8 dece)+rie , -n ti)! ce &auguin se !li)+a, #an
&ogh a luat un +rici şi s5a 1urişat -n s!atele acestuia/ Auzind !aşi, &auguin s5a -ntors
şi !rivirile celor doi s5au -nt.lnit/ 5au !rivit ti)! -ndelungat, -n t,cere/ A!oi #incent
Şi5a l,sat ca!ul -n 6os , s5a -ntors cu s!atele şi a !lecat/ Şocat de -nta)!lare, &auguin
s5a hot,r.t s, -şi !etreac, noa!tea la hotel/ C.nd a revenit acas, a doua zi, a g,sit o
)ulţi)e adunat, -n 1aţa casei/ Uit.ndu5se -n ca)era lui #incent, l5a z,rit !e acesta
-ntins !e !at , -ntr5o +alt, de s.nge/ 4n acea noa!te , hot,r.nd s, nu il atace !e &auguin
, #incent şi5a retezat urechea st.ng,, a -nvelit5o -ntr5un ziar şi a tri)is5o unei
!rostituate/ 4n ciuda !ierderii )asive de s.nge , viaţa lui #an &ogh era -n a1ara
oric,rui !ericol dar !oliţiştii l5au dus la s!ital ca s, se asigure/ &auguin l5a aşte!tat !e
%heo s, a6ung, -n Arles şi a !,r,sit !entru totdeauna oraşul !e >@ dece)+rie/ #an
&ogh a r,)as singur , iar visul s,u de a reuni artişti -n sudul Franţei a luat s1.rşit/
!rtistul încarcerat. 4n cea de5a treia zi !etrecut, de #incent -n s!italul din
Arles, !rietenul s,u, !oştaşul Hose!h Goulan a venit -n vizit,, g,sindu5l !e #an &ogh
extre) de de!ri)at/ Ca!ul -i era aco!erit -n -ntregi)e de +ada6/ Ex!resia 1eţei nu i s5a
schi)+at deloc la sosirea !rietenului s,u, iar Goulan a o+servat c, -n !rivirile
!rietenului s,u nu )ai exista nici un !ic de dorinţ, de a tr,i/ *a s1.rşitul scurtei
-nt.lniri , Goulan a !ro)is c, va reveni , la care #an &ogh r,s!uns 2 0a, ne vo)
vedea -n rai -ntr5o +un, zi/” 0ou, zile )ai t.rziu , c.nd Goulan a revenit la s!ital , nu I
s5a !er)is s, -şi viziteze !rietenul/ Cu o zi -nainte, #incent avusese un e!isod violent/
#an &ogh şi5a revenit re)arca+il de re!ede -n s!ital/ =edical curant, Felix GeD
credea c, #incent nu )ai avea nevoie de a6utorul acestuia / #an &ogh a )ers s, -şi
cear, scuze şi de la !rostituata c,reia i5a tri)is urechea/
%otuşi, !e C 1e+ruarie , #incent a revenit la s!ital/ =ena6erei i s/a !,rut
ciudat c, nu )ai ).ncase ni)ic de 8 zile , !retinz.nd c, ).ncarea era otr,vit,, aşa c,
aceasta a anunţat !oliţia/ e !are c, su1erea acu) de iluzii şi halucinaţii , iar )edicii i5
au !er)is s, revin, acas, doar c.teva ore du!,5a)iza, ca s, !oat, !icta/ A!oi s5a
!etrecut la s!ital un alt accident ciudat/ Ceilalţi !acienţi au se)nat o !etiţie !rin care
cereau ca #incent s, 1ie -ncuiat -n ca)er,/ Auziser, de !ro+le)ele !sihice ale acetuia
;
şi le era tea), c, data viitoare , -n loc s,5şi taie !ro!ria ureche , ar !utea 1olosi acel
cuţit -)!otriva tuturor/ Era, evident, o !re6udecat,3 -ns, !oliţia a vazut di1erit
lucrurile/ Pentru a5i cal)a !e !acienţi , l5au -nchis !e #incent -n ca)er,/
#aude în spital. 4n acea var,, ca şi -n anul anterior, a !ictat !eisa6e su+
str,lucitorul soare !rovensal/ !re deose+ire de anul trecut, acu) se a1la -n ari!a
!entru +olnavi !sihici a s!italului din t/ Ge)D/ Pe ; )ai, 1usese trans1erat de la
!italul din Arles -n os!iciul din acest or,şel/ #an &ogh -nsuşi a cerut s, 1ie trans1erat/
0e -ndat, ce a -nţeles c, trata)entul avea s, dureze, şi5a dorit s, 1ie -ntr5un )ediu -n
care s, i se !er)it, s, !icteze -n aer li+er/ 4n co)!araţie cu alţi !acienţi internaţi la t/
Ge)D , cazul lui #an &ogh era unul destul de uşor/ I se !,rea c, s5ar 1i integrat )ai
uşor !rintre aceşti oa)eni , care 1ie ţi!au cuvinte ne-nţelese, 1ie nici ),car nu5şi
!uteau concentra !rivirea , dec.t -n r.ndul celorlalţi !acienţi din Arles/ Ast1el, #an
&ogh a dus o existenţ, 1oarte liniştit, şi )onoton, -n nouş s!ital , !etrec.ndu5şi
ti)!ul -n linişte,!ict.nd/
4n ciuda 1a!tului c, era internat -n s!ital , dorinţa de a !icta nu avea li)ite/
Uneori, starea sa se agrava, dar cu) se si)ţea )ai +ine se -ntorcea i)ediat la lucru/
Atunci c.nd nu i se !er)itea s, ias,, !icta auto!ortrete sau !eisa6ul z,rit de la
1ereastra )icut, a ca)erei de izolare/ Pictura s5a dovedit cel )ai e1icient trata)ent şi
i5a o1erit t,ria de care avea nevoie c.nd se si)ţea cu!rins de dis!erare, !e ),sur, ce
+oala avansa/ *a -nce!utul anului ur),tor, %heo a ex!us c.teva lucr,ri de5ale 1ratelui
s,u -ntr5o galerie de art, din Eruxelles/ A!roa!e toţi criticii care le5au v,zut au scris
recenzii negative, -ns, a existat unul singur, Al+ert Aurier, care i5a l,udat lucr,rile
-ntr5un articol de revist,/ %heo nu5şi !utea ascunde entuzias)ul/ 0eşi #incent era la
r.ndul lui -nc.ntat , ceva -l nedu)ere -n acel articol " Aurier, !e care #an &ogh nu -l
-nt.lnise niciodat, , -nţelesese greşit un detaliu/ Pretindea c, #an &ogh era
avangardist, lucru cu care #incent nu era deloc de acord/ e considera )ai degra+, un
artist convenţional , care -ncerca s, re-nvie stilul lui =illet/ Peisa6ele !ictate de =illet
ar,tau ase)enea -)!re6ur,rilor locului de naştere al lui #an &ogh din 'landa/ e
g.ndise la =illet , al c,rui stil -ncercase s, -l re!roduc,, atunci c.nd a !lecat -n nordul
Franţei , unde =illet -şi realizase )a6oritatea lucr,rilor/ 2Peisa6ul de acolo )i5ar 1ace
sigur )ai +ine dec.t statul -n acest s!ital ” , se g.ndea #incent/ Şi, deşi cu nu)ai doi
ani -nainte 1usese +ucuros !este ),sur, la vederea culorilor vi+rante şi a soarelui din
sud, acu) se -ndre!ta cu hot,r.re -na!oi s!re nord/
$n foc de armă peste câmpii. 4n )ai :;B9, %heo i5a g,sit lui #incent o
nou, locuinţ,/ 'r,şelul , Auvers5sur5'ise, era doar la o or, de )ers cu trenul de Paris/
Aici locuia Paul &achet , un )edic susţin,tor al )işc,rii i)!resioniste/ %ul+ur,rile
!sihologice constituiau do)eniul s,u de s!ecializare/ 0irectorul os!iciului din t/
Ge)D a a!ro+at tans1erul, consider.nd ca #incent avea s, 1ie -n siguranţ, cu
0r/&achet/ A!oi, !e :@ )ai, a 1ost externat/ 4nc.ntat !este ),sur, de 1a!tul c, avea s,
!,r,seasc, s!italul, #incent nu a )ai !rezentat niciun si)!to) de tul+urare !sihic,/
Şe1ul de secţie chiar a trecut 2vindecat” -n ru+rica 2o+servaţii” din 1işa )edical, a lui
#an &ogh/
B
A doua zi, a sosit la Paris şi s5a dus la a!arta)entul lui %heo/ C.t ti)!
#incent a stat internat -n s!ital, %heo s5a c,s,torit şi a devenit tat,/ Era !ri)a oar,
c.nd soţia lui %heo, Hohanna Lalintat, HoM -şi -nt.lnea cu)natul/ Şi ea era r.ndul ei
sur!rins, de c.t de s,n,tos ar,ta acesta/ Co!ilul celor doi, nu)it tot #incent, nu ştia c,
-şi -nt.lnea unchiul al c,rui nu)e -l !urta/ e s!une c, #incent a iz+ucnit -n !l.ns
c.nd şi5a -nt.lnit ne!otul !entru !ri)a oar,/
A stat trei zile la Paris, -ndre!t.ndu5se a!oi s!re Auvers/ '+osit de cele
c.teva zile !etrecute -n oraş, s5a si)ţit uşurat s, 1ie iaraşi -n )i6locul naturii/ 5a
-nt.lnit i)ediat cu doctorul &achet şi a !ornit -n c,utarea celei )ai ie1tine locuinţe !e
care o !utea g,si/ A acce!tat o1erta unui cu!lu care ţinea o ca1enea şi aveau o ca)er,
de -nchiriat la )ansard,/ Ast1el !utea s, ia )asa la ca1enea, -)!reun, cu 1a)ilia/ 5a
decis şi asu!ra 1a!tului c, -l va vedea !e doctorul &achet -n )od regulat du)inica,
du!, !r.nz/
#incent a -ncercat s, tr,iasc, o viaţ, nor)al, -n )od )ediu şi s5a
rea!ucat de !ictur, -n )od serios, -ntr5un rit) extraordinar, realiz.nd un ta+lou !e zi/
*ucr,rile !ictate -n Auvers erau )ult )ai si)!le şi )ai clare dec.t cele anterioare3
culorile 1olosite nu erau -ntr5un contrast at.t de 1lagrant, ci constau -n s!ecial -n
nuanţe de verde şi al+astru/ A -nce!ut s, !icteze şi !anora)e, !e !.nze 1oarte lungi/
Pe ; iunie, %heo a venit -n vizit, şi a conchis c, schi)a+rea de )ediu -i 1,cuse 1oarte
+ine 1ratelui s,u/
%ratele iubit este lăsat în urmă. %heo, la r.ndul lui, se con1runta cu
nu)eroase !ro+le)e/ $u era tratat echita+il la serviciu şi niciodat, nu !ri)ea vreo
),rire de salariu, at.t de necesar, !entru a5şi -ntreţine 1a)ilia/ $ici 1izic nu se si)ţea
!rea grozav/ oţia -şi revenea cu greutate du!, naştere, iar 1iul at.t de +oln,vicios, c,
deseori se a1la la hotarul dintre viaţ, şi )oarte/ *a 1inele lunii iunie, du!, ce 1iul s,u
s5a re1,cut du!, +oal,, %heo i5a !ovestit lui #incent des!re !ro+le)a )edical, a
co!ilului/ 5a !l.ns, -ntr5una din rarele sale triade, şi des!re condiţiile grele de )unc,
şi greut,ţile 1inanciare cu care se con1runta/
Pe < iulie, %heo l5a invitat !e #incent la Paris/ *5a invitat şi !e Aurier, !e
1ratele lui Ho şi !e *autrec, -ns, %heo şi ai s,i s5au dovedit a 1i nişte gazde 6alnice/
%heo a vor+it ne-ncetat des!re singur,tatea sa, de!ri).ndu5şi oas!eţii, care -ncercau
s, !ar, veseli/ %oate acestea i5au indus lui #incent o stare de nervozitate extre),,
deter)in.ndu5l s, !lece -nainte de vre)e/ =ai t.rziu, le5a scris o e!istol, lui %heo şi
soţiei acestuia, -ntre+.ndu5i dac, a greşit cu ceva/ Progra)ul s,u zilnic a r,)as -ns,
neschi)+at" ziua !icta, iar seara revenea acas,/ Ast1el -nc.t soţii Gavoux, !ro!rietarii
ca1enelei, s5au -ngri6orat c.nd, !e >C iulie, nua revenit acas,/ 0u!, o zi de )unc,, !e
c.nd cei doi se +ucurau de r,coarea serii de var,, #incent a a!,rut -n s1.rşit -n 1aţa lor,
cl,tin.ndu5se/ C.nd l5au -ntre+at cu) se si)te, acesta s5a r,stit la ei şi a )ers )ai
de!arte -n ca)era sa/ '+serv.nd -ns, c, !ierdea )ult s.nge, cei doi au intrat -n !anic,
şi l5au che)at !e )edicul zonei, !recu) şi !e 0r/ &achet/
%ot ce ştia -n acel )o)ent era 1a!tul c, #incent se -)!uşcase -n !ie!t/
=otivul era neclar/ 4)!ru)utase ar)a de la soţii Gavoux !entru a alunga !,s,rile care
-l deran6au -n ti)! ce lucra/ &lonţul -i !er1orase sto)acul şi r,),sese -n1i!t -n s!ate/
:9
0in ne1ericire, nici 0r/ &achet, nici )edicul local nu se !rice!eau s, extrag, glonţul
din tru!, ast1el -nc.t nu le5a )ai r,)as ni)ic altceva de 1,cut dec.t s, -l ţin, su+
su!raveghere/ Gana nu era una 1atal,, iar #incent nu -şi !ierduse cunoştinţa/ 7iua
ur),toare, %heo a venit la Auvers !entru a vor+i cu #incent, -ns, cei doi au avut !arte
de !rea !uţine cli!e -)!reun,/ 4n aceeaşi sear,, starea lui #incent s5a agravat şi a
)urit ţin.ndu5l de ).n, !e -ndr,gitul s,u 1rate )ai )ic/ Avea 8C de ani/ A )urit !e >B
iulie la ora :
89
A=/
0u!, 1unerariile ţinute la Paris -n onoarea lui #incent, %heo a g,sit o
scrisoare adresat, lui -n +uzunarul hainei 1ratelui s,u/ 4ntr5una din 1raze, acesta
constata" 2=i5a) d,ruit -ntreaga viaţ, artei/ Aceste ta+louri )5au costat chiar
s,n,tatea )intal,/” crisoarea se -ncheia cu o -ntre+are" 2Ce -ţi doreştiF” %heo nu i5a
!utut r,s!unde ulti)ei -ntre+,ri l,sate de 1ratelui lui/ Ştia -ns, 1oarte +ine ce -şi dorise
#incent/ %ot ce voise acesta era s, !icteze şi s, -şi tr,iasc, !ro!ria viaţ,/ A renunţat la
a)+ele dorinţe atunci c.nd s5a -)!uşcat şi a !ri)it -n schi)+ !acea etern, şi gloria/
#incent van &ogh a eşuat -n tot ceea ce conte)!oranii s,i considerau
i)!ortant/ $u a 1ost ca!a+il nici sa -şi -nte)eieze o 1a)ilie, nici s,5şi c.ştige traiul ,
nici ),car s, -şi !,streze !rietenii/ Şi totuşi a reuşit s, i)!un, -n !ictur, !ro!ria sa
conce!ţie des!re ordine, o!us, haosului realit,ţii din 6urul s,u/ Arta era o tentativ, de
a !une ordine -ntr5o lu)e, cu care era evident c, nu !utea a6unge la o -nţelegere/ A
contracarat ne!utinţa de a o !,trunde cu critica as!r, a artistului, +azat, !e o teorie 3
anoni)atul l5a i)!regnat cu !atosul s,u, -n cele din ur), echili+rat , iar lucr,rile sale
cu verva soli!sist,/ Nelul s,u nu a 1ost s, 1ug, de realitate, ci, di)!otriv,, s, o 1ac,
tangi+il, -ntr5un )od co)!rehensi+il/ 4n acest 1el, arta i5a dat !uterea s, acce!te c,
lu)ea , at.t de ostil,, este şi a lui/
%alentul i5a 1ost recunoscut nu)ai du!, )oarte/ Eurghezia, ale c,rei idei
des!re valoare -i 1usesr, at.t de str,ine toat, viaţa, 1olosea !entru a5l caracteriza
noţiunea de „geniu” / #incent, at.t de !uţin iu+it c.ndva, devenise un erou3 cu at.t
)ai )ult cu c.t arta sa -n1,ţişa o lu)e de a!arenţe 1ru)oase/ #an &ogh a devenit
-ntruchi!area ne)ulţu)irii care ne co!leşeşte din c.nd -n c.nd/ E!ocii )oderne -i
!lace s, !ro)oveze i)aginea artistului -nsingurat şi ne-nţeles/ #incent van &ogh i5a
servit ca exe)!lu !er1ect şi a devenit ast1el unul din !ri)ii )artiri ai avant5gardei/
Arta a devenit singura cale de eli+erare a lui #incent/ A )odelat5o -ntr5un )ediu cu
care a !utut s, 1ac, ex!eri)ente, c,ruia s,5i trans1ere o+servaţiile sale şi -n care s,5şi
articuleze dile)ele şi s!eranţele/ Arta sa a 1ost -nse)nat, de un schi)+ de scrisori , -n
s!ecial cu 1ratele s,u %heo/ 4n )od deose+it, scrisorile lui #incent re!rezint, o dovad,
des!re 1elul -n care lucr,rile sale i5au deter)inat , -ntr5o tot )ai )are ),sur,,
!ro!riile idei des!re realitate/ 4n acelaşi ti)! ele docu)enteaz, -naltul nivel teoretic
cu care şi5a -nce!ut o!era/ crisorile şi !.nzele sale creeaz, -n o!era sa o unitate
!aradoxal, , -n care o a!arent, li!s, de -nţelegere a celor lu)eşti este -nsoţit, şi
co)!le)entat, de o )are +og,ţie a re1lecţiei/
(ot,r.rea lui #an &ogh de a deveni artist s5a 1inalizat !e la :;;9/ datorit,
activit,ţii des1,şurate -n di1eritele de!arta)ente ale 1ir)ei de negoţ de art, &ou!il O
Cie , -nce!.nd de la +az,, cu o!erele istorice şi conte)!orane, a !utut s,5şi de1ineasc,
::
!ro+le)ele desen.nd -n tot acest ti)!, şi, )ai ales, -n cursul de!lora+ilei !erioade
!etrecute ca !redicator laic -n Eorinage/ 0u!, ce eşueaz, -n !ro1esiile +urgeze şi
cedeaz, -n a)+iţiile teologice şi sociale, se agaţ, de o sea), de lucr,ri curente, !e
care le ştia at.t teoretic c.t şi !ractic/ Fratele s,u %heo , anga6at la &ou!ilPs , şi v,rul
s,u Anton =auve, el -nsuşi artist la (aga, -i acord, s!ri6in su!li)entar/ 4n coto)+rie
:;;9, van &ogh se )ut, la Eruxelles şi se -)!rieteneşte cu !ictorul Anton van
Ga!!ard/ *a -nce!ut, 1ace nu)ai desene, schiţe de detaliu şi )ulte studii av.nd ca
)odel lucr,rile lui Hean5Francoise =illet/ Inter!retarea -ntruc.tva uşoar, a realis)ului
de c,tre =illet i5a dat lui #incent te)e la care se !utea ra!orta Q-nainte de toate ţ,rani
la )unc,, co)!oziţii -ntr5un ton -ntunecat, )elancolic/ A -ncercat s, trans!un, -n
desene o stare de s!irit, care cores!undea !ro!riilor senti)ente/ A -nce!ut s,
1oloseasc, tot )ai )ult h.rtie neal+it, de ti! Ingret dre!t su!ort, care -i !er)itea s,
!un, -n evidenţ, di1erenţele dintre tehnicile !icturale, contururile esto)!ate şi
tranziţiile curg,toare ale liniilor do)inante ale desenului/ %recerea la !ictur, nu era
de!arte/
4n ziua de an nou :;;>, van &ogh se )ut, -ntr5un atelier din (aga, a c,rui
chirie o !l,tise %heo/ u+ -ndru)area lui =auve, realizeaz, !ri)a !ictur, -n ulei/ 4n
consecinţ,, !.nza de -nce!ut din august :;;> 2Pla6, cu siluete si )are cu cora+ie” este
!uternic in1luenţat, de Şcoala de la (aga , de care a!arţinea =auve/
:>
*egat, de tradiţie, Şcoala de la (aga -ncerca, )ai !resus de orice, s, insu1le o
nou, viaţa -n !ictura !eisa6er, a!arţin.nd „e!ocii de aur” a +arocului olandez/ Adriaen
van de#elde era s!ecialistul -n !eisa6e )arine +aroceşi van &ogh se re1er, la )odul
lui de a co)+ina !eisa6ul cu siluetele de !e t,r) atunci c.nd scrie, !rag)atic " „C.nd
!ictez !eisa6e, voi !une -ntotdeauna şi siluete”/ %radiţia artistic, !are ast1el s,
coincid, cu !ro!ria5i conce!ţie des!re !ictur,/ %otuşi, !.nza relev, tendinţa de
autono)izare a 1or)ei şi culorii/ e !oate o+serva -nclinarea !ro1und, c,tre a+stracţie
-n a!licarea !,stoas, a culorii, -n accentuarea straturilor !aralele -n interiorul !icturii ,
c.t şi -n varietatea de tonuri +rune utilizate/
0u!, nu)ai un an de studiu !ractic, ).nuirea culorilor de c,tre van &ogh
!oate 1i consierat, ca una din cele )ai +une din acea vre)e/ Fa!tul !oate 1i ex!licat
!rin educaţia riguroas, -n a!recierea artei şi o s.nguinţ, neo+osit, , de a!roa!e
)aniac/ Pictura -n tonuri r,).ne -nc, o !ro+le), acut,/ Pe +aza o+servaţiilor lui
Eugene 0elacroix, se ridic, -ntre+area cu) ar !utea cineva trans)ite !ictural
schi)+,rile de culoare ale unui o+iect, care devin a!arente atunci c.nd te -nde!,rtezi
de o+iect sau -l o+servi -ntr5o lu)in, di1erit,/ oluţia asu!ra careia s5a c,zut -n 1inal
de acord a 1ost de a degrada tonul culorii reale a o+iectului, culoarea lui natural,,
!entru a o ada!ta la tonul )onocolor do)inant al -ntregii !.nze/ $u se )ai accentua
singularitatea o+iectului ci existenţa sa -n contextul c,ruia -i era dedicat, !ictura/
Aceast, tendinţ, c,tre se!arare a cilorilor de !e !.nz, de o+iectul concret din realitate
a constituit !asul cel )ai i)!ortant c,tre autono)ia total,/ Culoarea !oate 1i v,zut,
acu) ca 1eno)en, ca !ur, a!arenţ, şi ca 6oc -ntre tonuri co)!le)entare +ine
echili+rate/ #an &ogh d, -n lucr,rile sale o di)ensiune su!li)entar,acestei
autono)ii, 1avorizat de !ro!ria5i tradiţie şi de cea trat,rii !rogresive a culorilor de
c,tre Ge)+randt sau Franz (als/ Cu toate acestea, -nc, se )işc, -n li)itele
convenţionalis)ului/ %onalitatea !.nzelor lui van &ogh realizeaz, o )uzic, !ictural,/
4n se!te)+rie :;;8, van &ogh !leac, de la (aga -n !rovincia 0rente din nord5
estul 'lendei/, unde tr,ieşte singur/ =utarea a 1ost !reci!itat, de ru!tura cu )entorul
s,u artistic, =auve/ Fa!tul c, =auve a criticat relaţia cu !rostituata Clasina =aria
(oorniR ar 1i !utut constitui -nc, un )otiv al ru!turii, !e l.ng, 1a!tul c, vederile lor
asu!ra artei erau co)!let di1erite/ Clasina5cunoscut, de #incent su+ denu)irea de
ien5 -i era at.t )odel c.t şi iu+it,/ #incent socotea c, =auve re!rezint, )odul
acade)ic al g.ndirii artistice ader.nd str.ns de nor)e, reguli şi o conce!ţie strict,
!rivind 1ru)useţea, ignor.nd ast1el ex!ri)area individual, şi !ro+le)ele sociale reale
care !e el -l !reocu!au at.t de )ult/ Autoritatea se dovedise -ntotdeauna un s!in -n
coasta sa şi deci este !osi+il ca regulile stricte ale lui =auve s,5i 1i rea)intit lui van
&ogh de )ediul calvin +igot al casei !,rinteşti/ #echea relaţie dragoste5ur, 1aţ, de
origini a ieşit la su!ra1aţ, , iar van &ogh a -ncercat s, sca!e de ea retr,g.ndu5se tot
)ai )ult -n el -nsuşi, -ntr5o singur,tate !e care , de 1a!t, nu o !utea su!orta/ 0u!, trei
luni, 1iul r,t,citor se re-ntoarce -n casa !,rinteasc, din $uenen/ 0e acu), !,rinţii s,i
se -)!,caser, cu cariera artistic, a 1iului lor )ai )are şi şi i5au !us la dis!oziţie un
atelier l.ng, casa !arohial,/
:8
Acolo a !ictat van &ogh „G,z+oiul de ţesut” -n )ai :;;A/ st.nd -n 1aţa
r,z+oilui, ţes,torul este co)!let a+sor+it de )unc,/ =aşina de ţesut , de di)ensiuni
)onu)entale, a+soar+e silueta 1irav, a )uncitorului din s!atele unei !lase de linii
orizontale şi verticale care -ntretaie uneori silueta , 1,c.ndu5l s, !ar, o !arte a
)ecanis)ului )aşinii/ 4)!reun, se relie1eaz, ca u)+re -ntunecate !e un 1undal
lu)inos care nu !oate 1i niciodat, lu)inat -n -ntregi)e de )icul o!aiţ/ Fiecare
a),nunt, 1iecare ele)ent !ictural se disi!, -n re!reDentarea uni1icatoare a lucr,torului
şi )aşinii/ As!ri)ea li )unca istovitoare , !recu) şi de)nitatea vieţii lucr,torului
sunt ex!ri)ate aici 1,r, !utinţ, de t,gad,/
P.nza ex!ri),, 1,r, nici o u)+r, de -ndoial, , solidaritatea lui van &ogh cu
o)ul -n1,ţişat şi chiar identi1icarea cu acesta/ El -nsuşi socialist convins , cunoştea
su1erinţa lucr,torului din !ro!rie eex!erienţ, şi, -n !lus, -şi vedea arta ca !e o 1or),
de )unc, )anual,/ N,rani, ţes,tori şi )ineri, au devenit su+iectul !rinci!al al
lucr,rilor de -nce!ut/ 4nno+ilarea )uncitorului , care devenise te)a artei naturaliste ,
nu era su1icient, !entru van &ogh/ =uncitorul tre+uia s,5i 1ie şi !u+lic/ Arta
!o!orului !entru !o!or re!rezenta )o+ilul lucr,rilor sale/ P.nze ca „ *oteria de stat
„ sau „ N,ran şi ţ,ranc, cultiv.nd carto1i” sunt exe)!le ale acestei convingeri/
Figurile centrale ssunt ţ,rani sau )uncitori anoni)i , la 1el de de)ni de a 1i
re!rezentaţi ca şi cei )ai glorioşi eroi ai istoriei şi )itologiei/ Cu a6utorul 1ratelui s,u
ti!,reşte >9 de litogra1ii ale !.nzei „ N,rani ).nc.nd carto1i” v.ndute la !reţuri
rezona+ile celor care locuiau -n vecin,tate/ 4n )ulte !rivinţe, aceast, lucrare din )ai
:;;< este re!rezentativ, !entru -ntreaga o!er, de -nce!ut/ olidaritatea şi s,r,cia sunt
relevate -n !r.nzul s,r,c,cios !e care cinci !ersona6e e)aciate , care au )uncit din
greu , tre+uie sa -l -)!art,/ Carto1ii şi ca1eaua de )alţ trec natural de la unul la cel,lalt
-n 6urul )esei , iar s!iritul colectiv , li!sit de egois) atinge un !atos liniştit, a!roa!e
religios/ E1ectul de lu)in, este o+ţinut !rin utilizarea zg.rcit, a gal+enului contrastant
!e 1undalul -ntunecat, -n tonuri de +run/ *i!sa de co)unicare dintre cele cinci
!ersona6e , ale c,ror !riviri !ar s, nu se -nt.lneasc,, !oate 1i ex!licat, !rin
cu!rinderea -ntr5o singur, i)agine a )ai )ultor studii dis!erate/
:A
%utuşi, !rezu)tiva li!s, a co)!oziţieicon1er, !.nzei o t,cere liniştit, şi o
)elancolie do)oal,/ 2 vei 1i, 1,r, -ndoial,, de accord cu )ine c, o ase)enea lucrare
nu tre+uie luat, in serios/ lav, 0o)nului, eşti -n stare de )ai )ult 2/ Acest
co)entariu critic 1,cut de Ga!!ard !.nzei sensi+ilului s,u !rieten )archeaz,
s1,.rşitul !rieteniei lor/ 0atorit, educaţiei sale acade)ice, Ga!!ard se concentrase
asu!ra a!arentelor 2greşeli” din 2N,rani ).nc.nd carto1i” , cu) ar 1i +raţele !rea
scurte, 1eţele e)aciate şi !ro!orţiile 1orţate/ 4ns, toc)ai aceste !uncte )arcau
!unctual de vedere !ersonal al lui van &ogh des!re 1ru)useţe , +azat !e oa)enii din
)ediul lui , care e dre!t c, nu erau 1ru)oşi, dar -ntruchi!au o anu)e idSe de adev,r/
Estetica lui van &ogh s5a n,scut datorit, aversiunii 1aţ, de nor)ele tradiţionale , a
solidarit,ţii cu cei s,raci, şi, !oate , unor reale sl,+iciuni -n tehnica artistic,/ A reuşit
s,5şi adune !uterile, s, se identi1ice cu te)a şi s, aco!ere ceea ce -i li!sea ca tehnic,
!rin str,duinţ, şi exerciţiu continuu/ Arta era deci un )ediu !ersonal de ex!ri)are 3
1ru)useţea şi ur.ţenia erau criterii ale individului şi nu categorii ale unei convenţii
generale/ Estetica ur.tului la van &ogh , schiţat, -nc, din secolul al T#III5lea -n
scrierile teoretice ale lui Ed)und EurRe şi 0enis 0iderot este caracteristic, !entru
lucr,rile de acu)/" de1or)area şi culorile ţi!,toare sunt ),rturii ale calit,ţii unice a
creativit,ţii sale artistice/ *i)+a6ul !ictural r,).ne )ereu cantonat -n realitatea
concret, şi constituie o reacţie la aceasta, tot aşa cu) re!rezint, şi un co)entariu
!ersonal al ei , -ntr5at.t de !ersonal -nc.t regulile acce!tate l5ar distruge/
4n octo)+rie :;;@ van &ogh a !ictat 2%eras, de ca1enea 2 , aceast, lucrare
+az.ndu5se !e o inter!retare ti!ic i)!resionost,/ Goşul +land al 1runzelor -n culori
autu)nale, scaunele !e 6u)atate goale din !ri) !lan , i)aginea e!areurilor5
!ortretizat, -n c.teva tuşe de !anel5cristalizeaz, un )o)ent liniştit al unei du!,5
a)ieze oarecare, o o+servaţie trec,toare 1,r, nici un -nţeles ad.nc/ A!licarea
s!oradic, a culorii !,stoase nu schi)+, acest senti)ent !e care nu5l )odi1ic, nici
1olosirea ascuns, a culorii locale care trans!are -n ocrul autu)nal/ 4n aceste !.nze,
van &ogh ex!eri)enteaz, tehnicile i)!resioniste/
C.nd #incent a sosit la Paris -n :;;@, I)!resionis)ul de6a devenise un 1a!t
al trecutului/ A!arenta indi1erenţ, a stilului i)!ressionist, res!ingerea oric,rei 1or)e
de ex!resie !ersonal,, trans!unerea !aroa!e )ecanic, a o+servaţiilor -ntr5o !ictur,
i)!rovizat,, s!ontan,, 5toate acestea nu erau criticate nu)ai de tradiţionalişti dar şi de
-ncrez,toarea , str,lucitoarea t.n,ra generaţie care se autoi)!unea/ *u)ina era
cuv.ntul )agic al i)!resioniştilor, lu)ina ca )ediu al tuturor as!ectelor vizi+ile, ca
ele)ent 1unda)ental care uneşte toate lucrurilor şi este 1orţa d,d,toare de viaţ,/
$iciun artist care a !ictat in acea !erioad, nu a !utut evita curentul i)!resionist/
„=ai degra+, !ictez ochii oa)enilor, dec.t catedrale”/ Cu aceste cuvine van &ogh a
co)eentat !re1erinţa te)atic, a i)!resioniştilor, o 1raz, care !are c, ţinea cu ad.nc,
!erce!ţie catedralele din Gouen ale lui =onet , o serie de !.nze !rezent.nd edi1iciul
v,zut din di1erite locuri, -n di1erite )o)ente ale zilei/
#an &ogh a dezvoltat o nou, 1or), de !ictur, -n tonuri de culoare care o
de!,şeşte !e cea a )aestrului s,u 0elacroix/ Autono)ia culorii şi !ictura -n tonuri de
culoare sunt unul şi acelaşi lucru aici/ Ca şi -nainte, culaorea general, a !.nzei se
:<
naşte din 6ocul variantelor unei culori şi unor tonuri s!eci1ice Q singura di1erenţ, este
acu) c, aceast, culoare de +az, nu )ai cores!unde realit,ţii/ Culaorea singur,
re!rezint, )i6locul de a5şi ex!ri)a individualitatea ca şi de a !ortretiza ideea de
realitate !rezent, -n !sihicul artistului/ *u)ina şi u)+ra, re1lexiile şi re1racţiile culorii
sunt -n )od deli+erat atenuate, dar aceste calit,ţi ale !.nzei -şi au totuşi originea
ilustrativ, -n !erce!ţia real,, nu doar -n !ura i)aginaţie/ ' anu)it, culaore nu )ai
este acu) aleas, nu)ai !entru c, ea cores!unde realului ci !entru c, are ca!acitatea
de a -nt,ri natura vehe)ent, a ex!ri),rii/ Aceast, culaore nu )ai este veri1ica+il, -n
)od o+iectiv3 !oate 1i doar -nţeleas, su+iectiv/ $u exist, -ns, a!roa!e niciun )otiv
!entru o ase)enea vehe)enţ, de ex!ri)are/ 0i)!otriv,, !.nze cu) ar 1i „Gecolta de
gr.u” din iunie :;;; -ncearc, o total, !l,cere -n ceea ce se vede/ Aici van &ogh a
!ictat un !eisa6 ti!ic tradiţional, -ntr5adev,r a dat culorii o intensitate )ai +ogat,, dar
este -n )od clar a!roa!e de realitate -n culoarea atenuat, a al+astrului delicat din
1undal/
Autono)ia culorii nu se -)!ac, cu autono)ia 1or)ei/ For)a unui o+iect,
contururile acestuia şi co)!oziţia su!ra1eţei r,).n -ntotdeauna 1idele realit,ţii -n
o!era sa" „Este adev,rat c, -ntorc co)!let s!atele naturii, atunci c.nd trans1or) schiţa
-n !ictur,, aleg culorile, ),resc sau si)!li1ic, dar, -n !rivinţa 1or)ei, ), te) s, ),
-nde!,rtez !rea )ult de realitate şi ast1el s, nu 1iu destul de !recis”/ Acestea le
recunoştea dintr5o scrisoare adresat, !ictorului Eernard/
C.nd van &ogh soseşte la Paris, evoluţia artei 1ranceze conte)!orane nu -i
este co)!let necunoscut,, dar cunoştinţele şi ad)iraţia sa se vor o!ri, )ai !resus de
toate, asu!ra lui =illet, a realis)ului şi artei sociale a acestuia !e care #incent -l
a!reciaz, necondiţionat/ Acu), -ns,, i)!actul direct cu viaţa cultural, a ca!italei, -l
1ace s, intre -n contact cu tendinţele avangardiste, !un.nd -n )işcare un !roces de o
i)!ortanţ, esenţial, !entru !rogrsul s,u artistic/
*a -nce!utul se6urului van &ogh 1recventeaz, !entru o vre)e atelierul
!ictorului acade)ist consacrat, Fernand Cor)o)/E!isodul )erit, )enţionat nu at.t
!entru ceea ce #incent va -nv,ţa de la Cor)on, 1a!t secundar ţin.nd cont c, cizelarea
tehnic, -n )anier, tradiţional, -i este, !ractic, indi1erent,, c.t )ai ales !entru c, -n
atelierul acestuia are ocazia s, 1ac, o serie de cunoştinţe interesante, -ntre care
%oulouse5*autrec, *ouis AnUuentin şi )ai ales E)il Eernand, cel care -i devinde un
!rieten drag şi 1idel/ 0ar decisiv, avea s, 1ie -nt.lnirea cu !ictura i)!resionist, şi
!osti)!resionist,, #incent cunosc.nd, )ulţu)it, lui %heo, !e unii dintre cei )ai
1ai)oşi ex!onenţi ai acestora" Claude =onet, Ca)ille Pissarro/
%re!tat, !aleta lui van &ogh se schi)+,, devenind tot )ai lu)inoas,, iar el
-şi -)+og,ţeşte re!ertoriul de su+iecte incluz.nd de acu) -nainte te)e s!eci1ic
i)!resioniste, sur!rinz.nd )o)ente din viaţa connte)!oran, -n context citadin sau
at)os1ere vi+r.nd de lu)in,, -n s!aţii deschise din a1ara oraşului/ %recerea de la
realis)ul caracteristic !icturii sale !recedente din !erioada olandez,, care tinde s, se
!relungeasc, !.n, la -nce!utul celei !ariziene, la un stil ce dezv,luie aderarea lui
#incent la !rinci!iile i)!resioniste şi !osti)!resioniste Q niciodat, -ns, total, şi
1idel, Q devine evident, -n seria naturilor )oarte cu 1lori şi -n !eisa6e !ictate -n :;;C/
:@
Ase)enea !icturilor i)!resionişti, şi #incent )erge, de o+icei -n co)!ania
lui Eernard si a lui ignac, !e )alul 1luviului, !entru a lucra en !lein air/ Iar !ictura -n
aer li+er -l a6ut, s, a!ro1undeze relaţia sa cu unele culori" „Pict.nd la Asnieres, a)
v,zut )ai )ulte culori dec.t )i5a 1ost dat s, v,d vreodat,” scrie el/ 4n aceast,
!erioad,, studiul culorii -i !olarizeaz, atenţia" acu) reuşeşte s, o sur!rind, -n
autono)ia sa, 1,r, s, -i )ai atri+uie un caracter !revalent descri!tiv, aşa cu) 1,cuse
-n !erioada strict realist,/ Ur).nd exe)!lul i)!resioniştilor, culorile sale devin tot
)ai lu)inoase şi )ai str,lucitoare, iar 1olosirea lor din ce -n ce )ai a+undent, va
!reg,ti terenul acelei ex!lozii de nuanţe de gal+en şi al+astru şi a acelor tonalit,ţi
violente care -i caracterizeaz, ulti)a !erioad,/
*a Paris, dragostea lui van &ogh !entru arta 6a!onez, este )ai li+er, dec.t
oric.nd s, se ex!ri)e şi s, se ali)enteze/ 0e 1a!t, acolo, sta)!ele 6a!oneze erau
o+iect de cult !entru =onet şi colegii acentuia, şi nu nu)ai/ Faţ, de arta 6a!onez,
exista o !asiune care se dezl,nţuise -n )ediile artistico5culturale !ariziene nu nu )ai
datorit, 1ascinaţiei !entru exotic, ci şi din curioziitatea st.rnit, -n 6urul o+iectelor ce
!roveneau dintr5o ţar, des!re care se cunoşteau !uţine sau a!roa!e ni)ic, ur)are a
izol,rii )enţinute ti)! de secole de Ha!onia, din care ieşea a+ia de cur.nd, o dat, cu
deschiderea !orturilor sale c,tre navele str,ine/ Aşadar, ase)enea i)!resioniştilor, şi
van &ogh a -nce!ut s, colecţioneze sta)!e 6a!oneze !e le)n La1late -n !rezent -n
colecţia van &ogh =useu) din A)sterda)M şi s, ţin, cont de lecţia lor -n !icturile
!ersonale/ 4n „Pere %anguD”, a1lat la =usee Godin din Paris, de exe)!lu, #incent -şi
)ani1est, ex!licit o)agiul !entru arta 6a!onez,, !e de o !arte !rin sta)!ele care a!ar
!e 1undalul !.nzei, iar !e de alta, !rin ado!tarea unei tehnici ce !are s, co)+ine
1olosirea culorii lu)inoase şi vi+rante, s!eci1ic, i)!resioniştilor, cu tuşe str,lucitoare
de culori a!rinse, ti!ice 6a!onezilor/ Aceast, su+til, in1luenţ, a artei 6a!oneze va
continua s, acţioneze constant asu!ra lui van &ogh, chiar dac, #incent, ca şi )ulţi
dintre i)!resionişti, a !re1erat s,5i aduc, un o)agiu „su+teran” şi )ai !uţin evident,
con1ir)at de nu),rul 1oarte restr.ns de i)agini !e care le5a 1,cut !ornind de la !icturi
6a!oneze/
Auto!ortretele lui van &ogh sunt -n 6ur de !atruzeci şi, din !unct de vedere
stilistic, ur)eaz, evoluţia -ntregii sale activit,ţi, trec.nd de la tonurile +rune şi de la
realis)ul !ri)elor -ncerc,ri la !aleta lu)inoas, şi la tehnica i)!resionist, dovedit, -n
ta+louri succesive, !.n, la rezultatele extre)e de originale ale ulti)elor o!ere/ 0ac,
i)+oldul de a a+orda acest gen survine unei -ndelungi tradiţii Q şi, -n !ri)ul r.nd, a
exe)!lului unui )are )aestru şi co)!atriot !recu) Ge)+randt 5, insistenţa asu!ra
!ro!riei i)agini !are s, ai+,, -n cazul lui #incent, o valenţ, osihologic,, care 1ace din
exerciţiul relu,rii )otivului a!roa!e o -nclinaţie s!re a recidiva, -n c,utarea a ceva ce
-i sca!,/
4ntr5o scrisoare din :;;> c,tre 1ratele s,u, theo, scrie" „Ce sunt eu -n ochii
celor )ai )ulţiF ' nulitate, un o) excentric şi dezagrea+il VWX Ei +ine, chiar dac,
asta ar 1i adev,rat, aş vrea ca o!erele )ele s, scoat, -ntotdeauna la iveal, ceea ce este
-n ini)a acestui excentric, a acestui ni)eni”/ Este vor+, aşadar, de o co)unicare
negat,, de un contact u)an re1uzat !e care van &ogh -ncearc, s,5l sta+ileasc, !rin
:C
inter)ediul ta+lourilor sale şi, cu at.t )ai )ult, !rin auto!ortretele saleF Protagonistul
tuturor acelor re!lici este, !rin ur)are, tot ti)!ul un acelaşi „eu”, ex!us 1,r,
)ena6a)ente, din doorinţa arz,toare de a 1i acce!tatF
Unele constante din di1eritele auto!orterte !ar s, o con1ir)e" -n !ri)ul r.nd
!rivirea, acei ochi 1icşi care i)!lor,, care se i)!un ca !unct 1ocal al ta+loului,
adev,rat, oglind, a su1letului, se)n,tura, acel si)!lu „#incent” cu care se -ncheie
scrisorile c,tre rude şi !rieteni şi cu care -şi se)neaz, şi !.nzele, ca şi cu) ar s!une
c, artistul -i vor+eşte s!ectatorului ca unui 1rate, -n 1ine, nu),rul redus de
auto!ortrete -n care #incent se -n1,ţişeaz, cu uneltele )eseriei" !aleta de culori,
şevaletul/ 4n 1ond, nici nu are nevoie de ele, -ntruc.t !ictura este, de 1a!t, viaţa sa/
0es!re i)!resionişti #incent van &ogh nu ştia dec.t ce5ii relatase 1ratele s,u -n
scrisori,de !ild, c, =onet 1olosea culori vii/ $u 1usese i)!resionat -n )od deose+it
de cele c.teva ta+louri de =inet !e care le v,zuse cu ocazia !ri)elor sale şederi la
Paris, dar )ani1estase un anu)it interes !entru *her)itte si Ga11aeli , care co)+inau
o !alet, i)!resionant, 1oarte diluat, cu un desen convenţional şi cu su+iecte )ai )ult
sau )ai !uţin anecdotice/ Şi, -ntr5adev,r , su+iectul a contat 1oarte )ult -n a!recierile
lui van &ogh 3 un anu)it senti)entalis), cu deose+ire -n !rezentarea oa)enilor
nevoiaşi , reuşea -ntotdeauna s,5l e)oţioneze/ 0ar el a acordat o )are atenţie şi
execuţiei , ad)ir.nd !ictori ca =eissonier, al c,rui unic )erit era a+litatea şi
cunoaşterea la !er1ecţiune a tuturor arti1iciilor )eseriei , ceea ce lui #an &ogh -i
li!sea/
0eşi lucr,rile lui 0elacroix i5au trezit un interes !ro1und, vincent van &ogh
era de !,rere c, inovaţiile acestuia , culorile vii şi linia nervoas,, nu l,saser, nici o
ur), -n evoluţia artei/ *ucr,rile i)!resiniştilor aveau s,5l conving, -ns, cur.nd de
eroarea sa/ *a un )o)ent dat, ciar su+ -ndru)area lui 0elacroix , se ocu!ase de
se!ararea culorilor , de co)+inarea culorilor co)!le)entare şi de in1luenţa lor
reci!roc,, dar, evident nu !utuse !ro1ita de ex!erienţa c.ştigat, de i)!resionişti -n
acest do)eniu/ Şi totuşi, la -nce!ut, el nu s5a si)ţit 1oarte tare tras de lucr,rile lor,
du!, cu) -i ex!lica )ai t.rziu surorii sale" „auzi )ult vor+indu5se de i)!resionişti, te
aşte!ţi la )ai )ult şi/// c.nd -i vezi !ri)a oar, te si)ţi 1oarte deza),git şi ta+lourile
lor ţi se !ar ur.te , negli6ent şi !rost !ictate , !rost desenate , s,race -n culori " tot ce
!oate 1i )ai 6alnic/ Asta a 1ost şi !ri)a )ea i)!resie c.nd a) venit la Paris ///” . 0ar ,
du!, ce le5a studiat )ai -ndea!roa!e , van &ogh a avut o )are ad)iraţie !entru
!eisa6ele lui =onet/
%a+lourile lui van &ogh !ictate la Arles sunt )inunate !rin 1uria şi !rin
intensitatea lor, -ns, nu redau deloc lu)inozitatea udului/ u+ !retextul c, se a1l, -n
ud, oa)enii se aşte!tau s, vad, roşu, al+astru, verde, gal+en/// 'r, di)!otriv,,
toc)ai nordul Qde exe)!lu 'landa5 este colorat,, -n ti)! ce sudul este lu)inos/ Iar
lui Pissarro -i scris " „ Ei +ine, nu, nu )5a) lansat şi nu a) susţinut un !aradox "
udul sea),n, cu Asnieres , aceleaşi dru)uri !line de !ra1, aceleaşi aco!erişuri roşii ,
acelaşi cer vag cenuşiu/// Şi nu sunt su+iectiv, ci 1oarte o+iectiv/// Pe scurt, udul, cu
exce!ţia anu)itor culori locale , nu di1er, !rea )ult de !eisa6ele noastre o+işnuite şi
cei care u)!lu de negru nordul şi de al+astru udul sunt nişte 1arsori/ Eu v,d udul cu
:;
totul alt1el dec,t =onet/ Exist, o distanţ, )ult )ai )ic, -ntre tonuri/ U)+ra e )ai
cald, şi si)ţi )a intens lu)ina”/
Posti)!resionis)ul gru!eaz, un ansa)+lu de )işc,ri artistice diverse/ %rei
artişti izolaţi, #an &ogh, Cezanne, &auguin , toţi in1luenţaţi la un )o)ent dat de
li)+a6ul i)!resionist, constituie !ersonalit,ţile )a6ore ale acestei !erioade/ #incent
#an &ogh, venit din 'landa, de+arc, la Paris -n :;;@ şi intr, in contact cu
i)!resionis)ul/ El se converteşte , cu entuzias), la aceast, !ictur, lu)inoas,, dar nu
va renunţa niciodat, la construcţia 1or)elor !rin conturi adesea 1oarte accentuate/ e
-nde!,rteaz, destul de re!ede i)!resionişti , re1ugiindu5se -n Provence !entru a lucra
-ntr5un s!irit care anunţ, ex!resionis)ul/

AG%A Şl EA$II
#incent van &ogh s5a ridicat cu deose+it, vehe)enţ, şi !e +un, dre!tate
-)!otriva dictaturii !e care +anul o exercita -n !ro+le)ele de art,/ E !osi+il ca aceast,
situaţie s, 1ie insolu+il,/ Ceea ce nu -nsea)n, -ns, c, ea nu constituie o a+eraţie
datorit, c,reia !e ),sur, ce o o!er, de art, este recunoscut, ca valoroas,, şi !rin
ur)are cota ei creşte, ea -nceteaz, s, )ai 1ie un +un cultural co5lactiv/ Eugetele
statelor din Euro!a sau din A)erica vor avea totdeauna !osi+ilit,ţi )ai reduse de5c-t
averile ca!italiste/ Este deci !ro+a+il, aşa cu) de alt1el o de)onstreaz, situaţia !e
care a) citat5o )ai -nainte, ca viitoarele v-nz,ri s, conduc, un nu),r din ce -n ce )ai
)are din aceste o!ere nu -n )uzee Lunde s5ar cuveni s, se a1leM ci -n diverse colecţii
!articulare, cu alte cuvinte ele vor 1i rezervate satis1acţiei egoiste Y care de cele )ai
)ulte ori este satis1acţia !osesiunii şi nu are ni)ic de5a 1ace cu arta Y a unui oarecare
)iliardar a)erican sau ar)ator grec/ Fa!tul c, averea -i !er)ite do)nului $iarchos
s, r,!easc, oa)enilor nou, !-nze de #an &ogh, care le5au 1ost de 1a!t lor destinate,
nu se va !utea nicicu) 6usti1ica şi nici ),car nu se !oate ex!lica/
$u e cazul s, discut,) aici des!re !osi+ilit,ţile Y care de 1a!t exist, Y de
a codi1ica !iaţa o!erelor de art, ast1el -ne-t ele s, nu !oat, 1i niciodat, altceva dec-t un
uzu1ruct, iar !ro!rietatea unei o!ere de art, s, 1ie, chiar de la !unerea ei -n v-nzare,
rezervat, Zde dre!t, dac, nu şi -n 1a!t, unui organis) naţional care -n orice )o)ent ar
!utea uza de dre!tul de !ree)!ţiune s!re a intra -n !osesia unui o+iect considerat
dre!t +un naţional, iar -n acest caz o!era ar 1i „recunoscut, ca 8? 1iind de utilitate
!u+lic,[/$u exist, alt )i6loc der-t revoluţia Y aşa cu) s5a -nt-)!lat -n UG Y de a
restitui o!era destinului şi )isiunii ei/Practica donaţiilor testa)entare Y c,reia nu)e5
roase )uzee -şi datoreaz, actuala lor +og,ţie, dat, 1iind generozitatea unor donatori
Y nu va reuşi totuşi s, re)edieze a+eraţiile siste)ului/
Pe de alt, !arte, -n ciuda unor exe)!le se)ni1icative, este totuşi !uţin
!ro+a+il c, erorile de !ronostic i5ar !utea descura6a !e s!eculanţi/ 0ar oricu) este
interesant s, rea)inti) c, -n acel an :;B9 -n care #an &ogh vindea cu A99 de 1ranci
#iile roşii, un !ortret de &oDa nu de!,şea ;99 1r/ -n ti)! ce 1ai)osul ta+lou al lui
Al!honse de $eu5ville, Ulti)ile cartuşe a6unsese la >99 999 1ranci, ca) -ntre @9 şi ;9
de )ilioane de 1ranci vechi actuali/ 'r, aceeaşi !-nz, a 1ost ad6udecat, -n :BAB la ///
:B
8/B99 1r/, adic, la o su), care ar 1i cores!uns cu :8 1r/ din :;B9/ 0ar c-te o!ere !l,tite
ast,zi cu o avere nu vor c,dea !este un secol sau dou, -n acelaşi neant co)ercial şi
artisticF Preţurile exor+itante !e care le ating !e la -nce!utul secolului nostru o!erele
i)!resioniste, şi ).i ales cele neoi)!resioniste, nu cores!und dec-t unor noţiuni !ur
s!eculative/ #aloarea lor Y care n5o s, scad, niciodat, Y const, -n altceva şi nu va
!utea 1i evaluat, -n ci1re/ Iar c-nd este vor+a de #an &ogh, de !ictorul care a 1ost ucis
de )izerie, acest 1eno)en e de5a dre!tul )onstiuos/
-n :B<C, Uzinele din Clic+D au 1ost cotate la *ondra la 8: 999 lire sterline, adic, la
a!roxi)ativ 8: 9C9 999 1r/ din anul v-nz,rii/ Aceast, su), ar 1i re!rezentat -n e!oca
-n care #an &ogh -şi !icta !-nza L:;;CM a!roxi)ativ :8>/999 1r/ adic, a!roxi)ativ de
şa!te ori echivalentul su)ei totale !e care #incent a !ri)it5o de la 1ratele s,u -n cursul
celor zece ani -n care %heo i5a asigurat existenţa/
Au r,)as a!roa!e ;<9 de ta+louri de #incent van &ogh şi ca) acelaşi
nu),r de desene/ Aşa cu) s5a !utut veedea )ulte o!ere, din toate !erioadele , au
dis!,rut din di1erite )otive/ 0eşi orice a!reciere -n acest sens este !rin 1orţa lucrurilor
i!otetic,, se !are c, #an &ogh a !ictat !este :999 de !.nze/ ' 1oarte )are !arte din
o!erele care exist, ati au r,)as -n 'landa/ Inginerul #/?/#an &ogh , 1iul lui %heo,
du!, ce a dat cu titlu de -)!ru)ut )uzeului co)unal din A)sterda) >A9 !.nze şi
desene ale lui #incent , a cedat -n cele din ur), -n :B@> statului olandez colecţia sa
cu!rinz.nd :C9 de ta+louri , A99 de desene de #an &ogh , !recu) li :<9 de ta+louri
sau desene de i)!resionişti sau !osti)!resionişti , scrisori şi docu)ente/ Pe de alt,
!arte , doa)na Iroller =uller a -n1iinţat -n :B8; , un )uzeu care ad,!osteşte >@A
o!ere ale lui #incent / Iat, dou, ansa)+luri considera+ile/
Celelalte o!ere ale lui #an &ogh sunt r,s!.ndite ca) !rin toat, lu)ea/, -n
colecţii !articulare şi )uzee/ Printre acestea tre+uie citat )uzeul Heu de Pau)e
LNiganii, Gestaurantul irenei, Eiserica din Auvers, Auto!ortretul din :;;BM şi )uzeul
Godin la Paris, &allerD din *ondra, )uzeul din &eneva, )uzeul de art, )odern, din
$eD \orR, )uzeul din Chicago, 1undaţia Earnes din =erion, )uzeul de art, )odern,
din =oscova, Eerlin, =unchen, 'slo, %oRDo etc/
Gelativ 1oarte !uţine o!ere de #an &ogh se scot la licitaţii !u+lice/ Cele
c.teva !.nze o1erite l,co)iei a)atorilor sunt a!rig dis!utate/ Iat, cu titlu in1or)ativ,
cotele o+ţinute de unele o!ere ale lui #incent -n !ri)ii ani du!, cel de5al doilea r,z+oi
)ondial" 4n tatele Unite, „' N,ranc,” a 1ost v.ndut, cu :8,<99 ] -n :B<:, -n Franţa,
„Podul de la Chatou” a 1ost ad6udecat !entru ::,<99,999 1ranci -n :B<:/ 0e atunci
incoace di1erite o!ere ale lui #an &ogh au 1ost ad6udecate la !reţuri cu )ult )ai
ridicate/ 4nc, -n :B<;, la *ondra o !.nz, a !ictorului, „&r,dina !u+lic, la Arles” era
v.ndut, cu :8>,999 de lire sterline/ A)inti) c, „#ia roşie”, singura !.nz, v.ndut, -n
ti)!ul vieţii lui #an &ogh, 1usese !l,tit, cu A99 1ranci/
>9
&!'!&T(')*!'(! P)&TO'$#$) ")+&(+T "!+ ,O,-
P( .!*! !/(#O' 0) !
&O+1)D('!2))#O' P('1O+!#(
#).('T!T(-D(T('3)+)13
Prezu)ţie du!, care !ersoana este ca!a+il, s, !reia in1luenţele )ediului şi s, le
orienteze -n !ro!riul s,u co)!orta)ent sau , co)!orta)entul este cauzat de acţiunea
unor eveni)ente şi nu exist, li+ertate/
:M #incent van &ogh -i scrie do)nului *evens " „ Cred c, sunt -n ),sur, s, 1ac
ur),toarea a1ir)aţie " cine are o situaţie solid, -n alt, !arte, s, r,).n, acolo
unde este, dar cei ce iu+esc aventura , aşa cu) o iu+esc eu , nu !ierd ni)ic ,
cred, dac, risc, )ai )ult/ =ai ales c,, -n cazul )eu nu e vor+a des!re un
aventurier care şi5a ales singur calea, ci de unul -nse)nat de soart, , ţin.nd
sea)a c, nic,ieri nu ), si)t aşa de str,in ca -n 1a)ilia )ea şi -n ţara )ea”/
>:
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:, !agina
:>BM
>M #incent c,tre %heo " „ %inereţea )ea a 1ost su)+r,, rece şi steril,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina :9 M
8M #incent c,tre Eernard" „ 0ac, 1urtuna dinl,untrul )eu vuieşte !rea tare, +eau
un !ahar -n !lu, ca s, uit de toate/ Asta -nsea)n, s, 1ii scr.ntit -n co)!araţie
cu ceea ce ar tre+ui s, 1ii”/
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:, !agina
:C<M

4n con1or)itate cu cele trei citate !ro!use , se !oate s!une ca #an &ogh
tinde s!re un !uternic deter)inis)/ Artistul consider, c, viaţa sa se a1l, su+ se)nul
destinului , el ne!ut,nd schi)+a a+solut ni)ic, 1iind gata oric.nd s, se rese)neze/ %ot
ceea ce se !etrece in interiorul s,u -l )acin, şi si)te c, nu -şi g,seşte locul -n lu)ea
asta, si)ţindu5se str,in de toţi şi toate/
'!2)O+!#)T!T(-)'!2)O+!#)T!T(
0i)ensiune care vizeaz, gradul -n care !ersoana este ca!a+il, s, acţioneze raţional/
Are o)ul o existenţ, raţionala care5i deter)in, acţiunea sau este direcţionat de 1orţe
iraţionaleF
45 Elisa+eth c,tre %heo , des!re #incent van &ogh" „ %u crezi c, el e )ai )ult
dec.t o 1iinţ, o+işnuit,, dar )ai +ine ar 1i dac, s5ar considera el -nsuşi o 1iinţ,
o+işnuit,”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M
65 #an &ogh c,tre %heo " „ Aş vrea s, iţi
scriu des!re at.t de )ulte lucruri, dar le
si)t z,d,rnicia /// -n )unca )ea -)i risc
viaţa, iar raţiunea )ea este !e 6u),tate
consu)at,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica
Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ::; M
75 #an &ogh, autocaracterizare3 „ trec
!rintr5o !erioad, de -ns!,i).nt,toare
li)!ezi)e -n acele )o)ente c.nd natura
>>
este at.t de )inunat, , nu )ai sunt sigur !e )ine , iar !.nzele a!ar ca !rin
vis”/
L#incent van &ogh, #iziune şi Gealitate, Ingo F/ ?alther, %aschen, !ag/;@M
A1l.ndu5se la graniţa dintre raţional şi iraţional, artistul oscileaz, adesea la
li)ita uneia dintre ele/ Privind -n ansa)+lu, artistul nu are un co)!orta)ent constant,
nor)al, ci di)!otriv,, acesta este !res,rat cu eveni)ente )arcante, care nu !ot 1i
ex!licate de c,tre artist/ %otul !orneşte din inconştientul acestuia , de )ulte ori 1iindu5
i i)!osi+il s, se controleze/ Ceea ce este cu adev,rat i)!resionant -n cazul acestui
artist , este 1a!tul c, el -nsuşi este conştient c, arta ţi !asiunea sa !entru !ictur, -l
conduce s!re ne+unie, dar nu s5a g.ndit !entru nicio cli!, s! renunţe/ =enirea sa !e
!,).nt a 1ost s, lase oa)enilor o ca!odo!er, incontesta+il,, o )oştenire valoroas, de
!este :999 de ta+louri/
-O#)13-(#(3(+T!')13
0in !unct de vedere holistic co)!orta)entul u)an !oate 1i ex!licat studiind !ersoana
-n totalitate, ne1iind !osi+il, reducerea -ntregului la !,rţile sale co)!onente/ Poziţia
ele)entarist, ex!lic, co)!orta)entul !rin investigaţii ale as!ectelor !articulare
inde!endente de ansa)+lu/
:M #an &ogh" „ Pentru )ine, nu exist, nici o di1erenţ, -ntre c,rţi, realitate şi
art,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao,
!agina A>M
>M #incent " „ unt chiar eu , dar eu devenit ne+un”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ;@M
8M #incent" „Ce vreau eu este ca totul s, 1ie rotund şi 1or)a s, nu ai+,, ca s, zic
aşa, nici -nce!ut, nici s1.rşit, ci di)!otriv,, aceasta s, 1ie ideea unui
ansa)+lu ar)onios 5 cel al vieţii/”
L^^^/autori/citate!edia/roM
0in !unct de vedere holistic, co)!ota)entul artistului este considerat !uternic, acesta
!ut.nd 1i analizat nu)ai in ansa)+lu şi nicidecu) !e !,rţi co)!onente individuale/
Argu)entul acestei i!oteze este re!rezentat de 1a!tul c, -ntreaga sa viaţ, a 1ost un
ansa)+lu de lu)ini şi u)+re, toate eveni)entele şi acţiunile des1,şurate de acesta se
leag, -ntre ele şi sunt !oziţionate -ntr5o !uternic, interde!endenţ,/
>8
&O+1T)T$2)O+!#)13-(+")'O3(+T!#)13
Prezu)ţie care se re1er, la i)!ortanţa as!ectelor ereditare sau a in1luenţelor )ediului
-n ex!licarea naturii u)ane şi a co)!orta)entului/
:M #incent c,tre %heo " „ gandeşte5te nu)ai , %heo, c.t de di1erite ar 1i 1ost
lucrurile la noi acas, dac, tata ar 1i avut )ai )ult, -ncredere -n )ine şi dac, ar
1i 1ost )ai !uţin sus!icios -n ceea ce ), !riveşte3 dac, -n loc s, ), considere o
!ersoan, care nu !oate dec.t s, greşeasc,, ar 1i dat dovad, de )ai )ult,
r,+dare şi de o )ai )are dorinţ, de a -nţeleg adev,ratele )ele intenţii5!e care
el nu le5a -nţeles su+ nici o 1or),”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina:@M
>M #incent c,tre %heo " „ $evroza noastr,///este şi o )oştenire 1atal,, -n condiţiile
civilizaţiei noastre, ne vl,gui) din generaţie -n generaţie/// ' nevroz,, care
vine de de!arte”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina >>M
8M Pa+lo Picasso des!re #an &ogh " „ #,z.ndu5i !rivirea !,trunz,toare, )i se
!are nor)al c, se co)!orta violent -n co!il,rie”/
L:99 0e Personalit,ţi, #incent #an &ogh, Editura 0e Agostini (ellas, !agina
@M
>A
Analiz.nd co)!orta)entul artistului !e axa constituţionalis)5enviro)entalis), o+serv,)
c, acesta ocu!a !oziţia de )i6loc/ Ast1el, !ute) s!une ca 1a)ilia a 6ucat un rol i)!ortant in
creşterea şi dezvoltarea acestuia , iar i)aginea )or).ntului 1rateleui s,u )ort care !urta
acelaşi nu)e , nu)ai c, era nascut un an )ai devre)e , i5a )arcat toata co!il,ria şi
adolescenţa/ Intrarea -n contact a !ictorului cu natura si conce!ţia des!re )oarte , la o
v,rsta )ult !rea 1raged, , a dus la nu)eroase schi)+,ri -n co)!orta)entul t.n,rului,
devenind deseori violent cu cei din 6ur, si)ţinduJse nedorit , sau !oate chiar )ai r,u" un
-nlocuitor al 1ratelui s,u )ort/ ingur,tatea cu care era at.t de o+işnuit at.t -n co!il,rie
Ldeoarece di1erenţa de v.rst, era se)ni1icativ, 1aţ, de cea a 1raţilor s,iM c.t şi du!, ce a
crescut , a !us st,!.nire !e el , ne)aidorindu5şi s, tr,iasc, aşa/
Aşadar, se !oate s!une c, as!ectele ereditare şi in1luenţele )ediului -n care tr,it
s5au a1lat -ntr5o relaţie de interde!endenţ,/ I)aginea al,turat, este caracteristic, acestei axe
datorit, in1luenţelor religioase care au venit de la tat,l s,u , %heodorus , care era !reot , şi l5
au deter)inat la un )o)ent dat s, -şi doreasc, sa devin, !astor, ca şi tat,l s,u/

1&-)3.!'(-$+)%O'3)T!T(
#izeaz, ),sura -n care individul este sau nu ca!a+il de schi)+,ri 1unda)entale -n
ti)!ul vieţii , dac, !ersonalitatea de +az, are !osi+ilit,ţi reale de schi)+are -n ti)!/
:M %heodorus van &ogh Ltat,lM des!re #incent " „$e doare s,5l vede) aşa, 1,r,
che1 de viaţ, , tot ti)!ul de!ri)at şi cu ca!ul !lecat /// Pare c, , -n )od
deli+erat , vrea s, aleag, -ntotdeauna calea cea )ai di1icil,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina >@M
>M #incent c,tre %heo" „Pentru a reuşi este nevoie de a)+iţie, iar a)+iţia )i se
!are ceva a+surd”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina @@M
8M #incent " „ 0u!, criza !e care a) avut5o inainte de a veni aici, nu )ai !ot
1ace nici un 1el de !lanuri, ni)ic, acu) ), si)t, ne-ndoielnic, )ai +ine, dar
s!eranţa, dorinţa de a a6unge s5a 1r.nt si lucrez de nevoie, ca s, nu )ai su1,r
at.t din !unct de vedere )oral, ca s, ), distrez///
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :C@M
Analiz.nd co)!orta)entul )arelui !ictor, #incent #an &ogh , se !oate o+serva
uni1or)itatea )oderat, a de care a dat dovad, de5a lungul ti)!ului/ e !are c, !ri)ii
ani din viaţ, au contat 1oarte )ult -n ceea ce !riveşte dezvoltarea !ersonal, , artistul
a6ung.nd la )aturitate cu o !alet, -ntreag, de !ro+le)e cu sine nerezolvate -nc,/
Personalitatea sa nu a su1erit nicio schi)+are 1unda)ental, -n ti)!ul vieţii, el
devenind iu+it şi a!reciat a+ia du!, )oarte/
><
1$.)(&T)")T!T(-O.)(&T)")T!T(
0ac, existenţa u)an, este in1luenţat, -n )are ),sur, de ex!erienţa su+iectiv, sau de
exterior, de 1actori o+iectivi/
:M #incent c,tre %heo " „ F,r, voia )ea, a) devenit !entru 1a)ilie un 1el de !ersona6
i)!osi+il şi sus!ect”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina >CM

>M #an &igh " „ C.nd veti c, alţii se descurc, )ai +ine dec.t tine, -ţi vine s,5ţi
ur,şti !ro!ria !ersoan,”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina 8CM
8M #an &ogh c,tre Eernard " „ C.nd a) !lecat din Paris era, 1,r, doar şi
!oate , !e cale de a ), !rico!si cu o !aralizie/ Şi ce )ult a) su1erit du!,
aceea K C.nd a) -ncetat s, )ai +eau, c.nd n5a) )ai 1u)at at.ta, cţnd a)
re-nce!ut s, )editez -n loc s,5)i alung g.ndurile50oa)ne, ce tristeţe ţi c.t,
dezn,de6de” K
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :>BM
!&2)$+) ,(+('!T( D( 1T)3$#) )+T('+)-!&2)$+) ,(+('!T( D(
1T)3$#) (/T('+)
e re1er, la cauzele reale ale acţiunilor u)ane/ unt aceste acţiuni generate de sti)uli
interni, ori sunt si)!le r,s!unsuri la o serie de sti)uli externi/
:M #incent c,tre %heo " „, 1ii )ort !entru tine -nsuţi/// , realizezi 1a!te )ari,
s, reuşeşti sa te -nno+ilezi şi s, de!,şeşti vulgaritatea -n care -şi tr,iesc
existenţa a!roa!e toţi indivizii”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M
>M #incent c,tre %heo " „ #reau s, ), retrag undeva -n ud , ca s, nu )ai 1iu
nevoit s, v,d at.ţia !ictori care ca oa)eni, ), dezgust,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina @@M
>@
8M =a)a lui van &ogh des!re acesta " „ =, g.ndesc )ereu c,, oriunde ar 1i şi
orice ar 1ace , #incent !oate s, distrug, totul cu 1elul lui ciudat de a 1i şi cu
ideile lui stranii”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina :@M
4ntreaga viaţ, a artistului a 1ost o lu!t, cu viaţa şi cu sine/ 4n cea )ai )are !arte, tot
ceea ce a 1,cut s5a datorat 1a!tului c, ne!utinţa evad,rii din trecut l5au condus la un
co)!orta)ent total +izar/ =o)entul -n care şi5a t,iat urechea l5a 1,cut cunoscut , cei
din 6ur -ncadr.ndu5l -n r.ndul celor cu !ro+le)e !sihice/ 0ar cu toate acestea, ni)eni
nu a 1ost interesat ce a condus la acest 1a!t/ Fiind o !ersoan, de interior ce se +azeaz,
)ai )ult !e senti)ente dec.t !e raţiune , t,ierea urechii a -nse)nat !entru el o
!edea!s, !entru ceea ce a -ncercat sa -i 1ac, lui &auguin , -n )o)entul -n care acesta
din ur), l5a sur!rins )erg.nd -n s!atele s,u cu un cuţit, noa!tea/ ti)ulii interni au
aceeaşi in1luenţ, asu!ra sa , ca şi sti)ulii externi/ Antura6ul, a+uzul de alcool şi de
tutun l5au dus s!re un dru) nu toc)ai !ro!ice !entru un artist/ Fa!tul c, nu a reuşit s,
-şi g,seasc, !erechea, c, nu a reuşit s, -şi -nte)eieze o 1a)ilie, cu toate c, şi5a dorit
1oarte )ult , l5a condus la ideea de rese)nare şi , de artist -nse)nat ce se !oate dedica
-n -ntregi)e artei/
-O3(O1T!*)(--(T('O1T!*)(
Aceast, di)ensiune este -n leg,tur, cu )otivaţia u)an,/ unt indivizii )otivaţi -n
!ri)ul r.nd, -n )od exclusiv , !entru reducerea tensiunii interne şi realizarea unei
st,ri de echili+ru intern sau )otivaţia de +az, este direcţionat, s!re dezvoltare,
c,utare şi autoacuzare/
:M #incen van &ogh " „ #reau s, las o oarecare a)intire des!re )ine su+
1or), de desene sau de !icturi, care s, nu 1ie realizate !entru a satis1ace un
anu)it gust -n )aterie de art,, ci !entru a ex!ri)a un senti)ent u)an,
sincer”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina A>M
>M #incent c,tre %heo" „=i5a) !reg,tit eu -nsu)i, -n )od deli+erat , eşecul///”
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina A;M
8M #incent c,tre %heo" „unt -nc, 1oarte de!arte de ceea ce aş vrea s, 1iu, dar
cu a6utorul lui 0u)nezeu, -)i va reuşi ce vreau///”
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina <;M
>C
#incent van &ogh a lu!tat toat, viaţa !entru a l,sa ceva -n ur)a sa/ 0e aici rezult.nd
1a!tul c, el tinde s!re heterostazie , )otivaţia de +az, 1iind -ndre!tat, s!re dezvoltare,
c,utare si autoacuzare/ Citatul al doilea " „ =i5a) !reg,tit eu -nsu)i, -n )od deli+erat
, eşecul///” creioneaz, ne)ulţu)irea 1aţ, de )unca sa, creaţia , şi nu -n ulti)ul r.nd,
ne)ulţu)irea 1aţ, de sine/ Pictura a -nse)nat !entru el nu nu)ai o !asiune de
nedescris , ci -ntreaga viaţ,, !entru care a lu!tat şi a su1erit enor)/ Prin creaţie el
dorea s, le arate şi altora realitatea v,zut, !rin ochii lui " o realitate si)!l, , co)un,,
dar c,reia i5a atri+uit o deose+it, i)!ortanţ, nu nu)ai !entru c, era ceea ce vedea ci
)ai )ult !entru c, era un )od de a5şi trans)ite !ro!riile senti)ente /
&O,+O1&).)#)T!T(-)+&O,+O1&).)#)T!T(
Poate 1i natura u)an, cunoscut, -n ter)eni ştiinţi1ici sau !otenţialul ştiinţi1ic al
cunoaşterii este transcendent, de!,şind !osi+ilit,ţile cunoaşterii/
45 Elisa+eth des!re #incent " „u+ acest as!ect dizgraţios şi deşelat, exist,
totuşi ceva )inunat, !rin ex!resia evident, a unei !ro1unzi)i interioare”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M

65 Paul &auguin des!re #an &ogh " „ #incent a devenit excesiv de grosolan şi
dezordonat , a!oi t,cut”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ;@M
75 #incent" 2Poţi avea un adev,rat 1oc -n su1let, şi totuşi ni)eni s, nu vin, s,
se -nc,lzeasc, la el, iar trec,torii v,d doar o ur), de 1u) ieşind din horn şi
-şi continu, dru)ul// 2
L^^^/autori/citate!edia/roM
#incent van &ogh , o)ul de geniu , ca!tiv -n lu)ea
sa, este o !ersoan, singuratic, 3 cu toate c, 1ace
!arte dintr5o 1a)ilie nu)eroas,, nu se !oate l,uda cu
1a!tul c, era -nşeles de c,tre cei din 6ur/ 0ar, situaţia
nu s5a schi)+at nici ),car c.nd a !,r,sit casa
!arental, -n 1avoarea studiilor , -ncerc.nd s, -şi
croiasc, !ro!riul dru) -n viaţ,/ 0eşi a -ncercat s,
!ractice nu)eroase )eserii, nu a avut succes -n nici
una dintre aceastea, ra).n.nd -ntr5un s1.rşit la ideea
c, vrea s, devin, artist/ Picturile sale, -n s!ecial cea
ataşat, axei !ro!use s!re analizat , este cea )ai
!otrivit, !entru a evidenţia natura sa du+l,,
ne-nţeleas,/ Fiind re!artizat la ru+rica sla+
>;
incognosci+il, asta nu -nsea)n, c, artistul nu !utea 1i -nţeles de c,tre cei din 6ur, ci
!oate c, cei din 6ur nu au avut )otivaţia şi dorinţa de a5l cunoaşte aşa cu) era el cu
adev,rat" un su1let !ur, tul+urat , ce se ag,ţa de orice )i6loc de a sc,!a din viaţa dur,
!e care o ducea şi o su!orta cu greu/
P$T('+)& 3OD('!T 1#!. 3(D)$ 1#!. 3OD('!T P$T('+)&
#ibertate / Determinism
'e8ionalitate / )ra8ionalitate
-olism / (lementarism
&onstitu8ionalism / (nviromentalism
1c9imbare / $niformitate
1ubiectivitate / Obiectivitate
!c8iuni generate
de stimuli interni
/
!c8iuni generate
destimuli eterni
-omeostazie / -eterostazie
&ognoscibilitate / )ncognoscibilitate

#incent van &ogh, artist de exce!ţie şi !ersonalitate de ne-nţeles, a tr,it 8C de
ani , ti)! -n care şi5a dedicat -ntreaga energie creaţiei/ Co)!orta)entul s,u ce -nclin,
+alanţa -n 1avoarea unui !uternic deter)inis), a ui)it o lu)e -ntreag,/ 0eşi n,scut
-ntr5o 1a)ilie nu)eroas,, cu )ulţi 1raţi şi surori , asta nu a -nse)nat c, nu a cunoscut
senti)entul de singur,tate/ Ceea ce i5a u)+rit -ntreaga co!il,rie şi tinereţe a 1ost
1a!tul c, 1ratele s,u )ai )are, ce !urta acelaşi nu)e şi era n,scut -n aceeaşi zi, nu)ai
cu un an )ai devre)e l5a 1,cut s, se si)t, ca un -nlocuitor al co!ilului !ierdut/ 0e
1iecare dat, c.nd )ergea la +iseric,, !rivirea sa -nt.lnea nor).ntul !ri)ului #incent
#an &ogh, ceea ce l5a s!eriat )ult ti)!, datorit, 1a!tului c, a asi)ilat )ult !rea
devre)e sensul )orţii şi corelaţia cu !ro!ria !ersoan, a avut un i)!act !rea !uternic
asu!ra lui / deşi avea -nc, de )ic un co)!orta)ent violent, odat, cu trecerea aniloc,
acesta s5a agravat, -ncetul cu -ncetul -ndre!t.ndu5se s!re ne+unie/ Pro+le)ele !sihice
cu care se lu!ta l5au -)!ins tre!tat !e o ax, ce atinge iraţionalitatea , el -nsuşi
ne!ut.ndu5şi ex!lica cu) de se -nt.)!lau at.tea lucruri ur.te -n viaţa lui/ Un ast1el de
)o)ent !oate 1i considerat şi t,ierea urechii !e care ulterior a tri)is5o unei
>B
!rostituate/ C.nd a realizat ce a 1,cut, -ntr5un )o)ent de luciditate i5a cerut scuze
acesteia/
Co)!onentele co)!orta)entului s,u nu se !ot -n niciun caz analiza se!arat , ci
nu)ai -)!reun, !entru c, toate lucrurile, ),runte la -nce!ut, l5au condus s!re o
trans1or)are !sihic, ce se datoreaz, -n )are !arte singur,t,ţii , eşecurilor re!etate şi
ne)ulţu)irii 1at, de sine şi 1aţ, de oa)enii din 6urul s,u/ 0eşi iu+ea co)!ania
celorlalţi, adesea dorea s, 1ie )ai +un şi s, de!,şeasc, vulgaritatea -n care -şi tr,iesc
existenţa o )are !arte din indivizi/ Era clar c, viaţa aceasta nu era toc)ai ce -si
dorea , era dezgustat de 1elul de a 1i a unor !ictori !e care -i a!recia doar datorit,
o!erelor lor/ =5i s5a !,rut interesant s, str,+at lu)ea !rin ochii lui van &ogh , o lu)e
-n care 1ru)useţea !,rea s, ai+e o alt, de1iniţie , )ult )ai si)!l, şi )ai concret,/ *a
el, 1ru)useţea era tot ce -nse)na natur, şi culoare/ Arta a 1ost -ntreaga lui viaţ,,
!entru care a riscat şi a d,ruit tot ce avea )ai scu)!" s,n,tatea )intal,/ #iaţa sa a 1ost
liniştit,, chiar dac, s5a )utat adesea dintr5un loc -n altul/ chi)+,rile -n ceea ce
!riveşte oraşul sau ţara -n care locuia se datorau de o+icei nu)eroaselor eşecuri -n
viaţa a)oroas, , -ntr5un cuv.nt 1a!tului c, sti)ulii interni adic, sti)a de sine sc,zut,
datorat, iu+irilor ne-)!linite l5au 1,cut s, 1ie ceea ce a devenit " un o) -nchis -n sine ,
un su1let ce ţi!a dis!erat du!, a6utor, dar glasul lui nu era -nţeles de ni)eni, ast1el c,
nu a !utut 1i a6utat nici ),car de 1ratele s,u, %heo , cu care vor+ea adesea !rin
scrisori/ 4ntr5un 1inal, ne)ulţu)it de )unca sa şi de viaţ,, a decis s,5şi !un, ca!,t
zilelor , -)!uşc.ndu5se/ 0orinţa arz,toare !entru realizarea unei !icturi !entru care s,
1ie a!reciat , l5au condus s!re heterostezie, eşecul 1iind asu)at -n totalitate/ A+ia
acu), du!, )ult ti)! , du!, )oartea lui, #incent este cu adev,rat iu+it , iar
a!recierile lu)ii -l ridic, -ntr5o lu)in, 1avora+il,, aşa cu) şi5a dorit dintotdeauna/

!+(/!
89
#).('T!T(-D(T('3)+)13
45 #incent van &ogh -i scrie do)nului *evens " „ Cred c, sunt -n ),sur, s,
1ac ur),toarea a1ir)aţie " cine are o situaţie solid, -n alt, !arte, s, r,).n,
acolo unde este, dar cei ce iu+esc aventura , aşa cu) o iu+esc eu , nu !ierd
ni)ic , cred, dac, risc, )ai )ult/ =ai ales c,, -n cazul )eu nu e vor+a
des!re un aventurier care şi5a ales singur calea, ci de unul -nse)nat de
soart, , ţin.nd sea)a c, nic,ieri nu ), si)t aşa de str,in ca -n 1a)ilia )ea
şi -n ţara )ea”/
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :>BM
65 #incent c,tre %heo " „ %inereţea )ea a 1ost su)+r,, rece şi steril,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina :9 M
75 #incent c,tre Eernard" „ 0ac, 1urtuna dinl,untrul )eu vuieşte !rea tare,
+eau un !ahar -n !lu, ca s, uit de toate/ Asta -nsea)n, s, 1ii scr.ntit -n
co)!araţie cu ceea ce ar tre+ui s, 1ii”/
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :C<M
'!2)O+!#)T!T(-)'!2)O+!#)T!T(
:5 Elisa+eth c,tre %heo , des!re #incent van &ogh" „ %u crezi c, el e )ai )ult
dec.t o 1iinţ, o+işnuit,, dar )ai +ine ar 1i dac, s5ar considera el -nsuşi o
1iinţ, o+işnuit,”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M
;5 #an &ogh c,tre %heo " „ Aş vrea s, iţi scriu des!re at.t de )ulte lucruri, dar
le si)t z,d,rnicia /// -n )unca )ea -)i risc viaţa, iar raţiunea )ea este !e
6u),tate consu)at,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ::;M
<5 #an &ogh, autocaracterizare3 „ trec !rintr5o !erioad, de -ns!,i).nt,toare
li)!ezi)e -n acele )o)ente c.nd natura este at.t de )inunat, , nu )ai
sunt sigur !e )ine , iar !.nzele a!ar ca !rin vis”/
L#incent van &ogh, #iziune şi Gealitate, Ingo F/ ?alther, %aschen, !ag/;@M
8:
-O#)13-(#(3(+T!')13
=5 #an &ogh" „ Pentru )ine, nu exist, nici o di1erenţ, -ntre c,rţi, realitate şi
art,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina A>M
>5 #incent " „ unt chiar eu , dar eu devenit ne+un”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ;@M
?5 #incent" „Ce vreau eu este ca totul s, 1ie rotund şi 1or)a s, nu ai+,, ca s,
zic aşa, nici -nce!ut, nici s1.rşit, ci di)!otriv,, aceasta s, 1ie ideea unui
ansa)+lu ar)onios 5 cel al vieţii/
L^^^/autori/citate!edia/roM
&O+1T)T$2)O+!#)13-(+")'O3(+T!#)13
4@5 #incent c,tre %heo " „ gandeşte5te nu)ai , %heo, c.t de di1erite ar 1i 1ost
lucrurile la noi acas, dac, tata ar 1i avut )ai )ult, -ncredere -n )ine şi dac,
ar 1i 1ost )ai !uţin sus!icios -n ceea ce ), !riveşte3 dac, -n loc s, ),
considere o !ersoan, care nu !oate dec.t s, greşeasc,, ar 1i dat dovad, de
)ai )ult, r,+dare şi de o )ai )are dorinţ, de a -nţeleg adev,ratele )ele
intenţii5!e care el nu le5a -nţeles su+ nici o 1or),”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina:@M
445 #incent c,tre %heo " „ $evroza noastr,///este şi o )oştenire 1atal,, -n
condiţiile civilizaţiei noastre, ne vl,gui) din generaţie -n generaţie/// '
nevroz,, care vine de de!arte”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina >>M
465 Pa+lo Picasso des!re #an &ogh " „ #,z.ndu5i !rivirea !,trunz,toare, )i
se !are nor)al c, se co)!orta violent -n co!il,rie”/
L:99 0e Personalit,ţi, #incent #an &ogh, Editura 0e Agostini (ellas,
!agina @M
1&-)3.!'(-$+)%O'3)T!T(
8>
475 %heodorus van &ogh Ltat,lM des!re #incent " „$e doare s,5l vede) aşa,
1,r, che1 de viaţ, , tot ti)!ul de!ri)at şi cu ca!ul !lecat /// Pare c, , -n )od
deli+erat , vrea s, aleag, -ntotdeauna calea cea )ai di1icil,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina >@M
4:5 #incent c,tre %heo" „Pentru a reuşi este nevoie de a)+iţie, iar a)+iţia )i
se !are ceva a+surd”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina @@M
4;5 #incent " „ 0u!, criza !e care a) avut5o inainte de a veni aici, nu )ai !ot
1ace nici un 1el de !lanuri, ni)ic, acu) ), si)t, ne-ndoielnic, )ai +ine, dar
s!eranţa, dorinţa de a a6unge s5a 1r.nt si lucrez de nevoie, ca s, nu )ai su1,r
at.t din !unct de vedere )oral, ca s, ), distrez///
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :C@M
1$.)(&T)")T!T(-O.)(&T)")T!T(
4<5 #incent c,tre %heo " „ F,r, voia )ea, a) devenit !entru 1a)ilie un 1el de
!ersona6 i)!osi+il şi sus!ect”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina >CM

4=5 #an &igh " „ C.nd veti c, alţii se descurc, )ai +ine dec.t tine, -ţi vine s,5
ţi ur,şti !ro!ria !ersoan,”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC8,!agina 8CM
4>5 #an &ogh c,tre Eernard " „ C.nd a) !lecat din Paris era, 1,r, doar şi
!oate , !e cale de a ), !rico!si cu o !aralizie/ Şi ce )ult a) su1erit du!,
aceea K C.nd a) -ncetat s, )ai +eau, c.nd n5a) )ai 1u)at at.ta, cţnd a)
re-nce!ut s, )editez -n loc s,5)i alung g.ndurile50oa)ne, ce tristeţe ţi c.t,
dezn,de6de” K
L#incent van &ogh, risori #ol/ >, Editura =eridiane , Eucureşti, :B;:,
!agina :>BM
88
!&2)$+) ,(+('!T( D( 1T)3$#) )+T('+)-!&2)$+) ,(+('!T( D(
1T)3$#) (/T('+)
4?5 #incent c,tre %heo " „, 1ii )ort !entru tine -nsuţi/// , realizezi 1a!te
)ari, s, reuşeşti sa te -nno+ilezi şi s, de!,şeşti vulgaritatea -n care -şi
tr,iesc existenţa a!roa!e toţi indivizii”/
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M
6@5 #incent c,tre %heo " „ #reau s, ), retrag undeva -n ud , ca s, nu )ai 1iu
nevoit s, v,d at.ţia !ictori care ca oa)eni, ), dezgust,”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina @@M
645 =a)a lui van &ogh des!re acesta " „ =, g.ndesc )ereu c,, oriunde ar 1i
şi orice ar 1ace , #incent !oate s, distrug, totul cu 1elul lui ciudat de a 1i şi
cu ideile lui stranii”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina :@M
-O3(O1T!*)(--(T('O1T!*)(
665 #incen van &ogh " „ #reau s, las o oarecare a)intire des!re )ine su+
1or), de desene sau de !icturi, care s, nu 1ie realizate !entru a satis1ace un
anu)it gust -n )aterie de art,, ci !entru a ex!ri)a un senti)ent u)an,
sincer”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina A>M
675 #incent c,tre %heo " „ =i5a) !reg,tit eu -nsu)i, -n )od deli+erat ,
eşecul///”
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina A;M
6:5 #incent c,tre %heo " „ unt -nc, 1oarte de!arte de ceea ce aş vrea s, 1iu,
dar cu a6utorul lui 0u)nezeu, -)i va reuşi ce vreau///”
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina <;M
&O,+O1&).)#)T!T(-)+&O,+O1&).)#)T!T(
6;5 Elisa+eth des!re #incent " „u+ acest as!ect dizgraţios şi deşelat, exist,
totuşi ceva )inunat, !rin ex!resia evident, a unei !ro1unzi)i interioare”/
8A
L#incent van &ogh , Pierre *e!rohon, Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agina ,!agina 89M

6<5 Paul &auguin des!re #an &ogh " „ #incent a devenit excesiv de grosolan
şi dezordonat , a!oi t,cut”/
L#iaţ, de artist, #an &ogh, Enrica Cris!ino, Enciclo!edia Gao, !agina ;@M
6=5 #incent" 2Poţi avea un adev,rat 1oc -n su1let, şi totuşi ni)eni s, nu vin, s,
se -nc,lzeasc, la el, iar trec,torii v,d doar o ur), de 1u) ieşind din horn şi
-şi continu, dru)ul// 2
L^^^/autori/citate!edia/roM
8<
.).#)O,'!%)(
45 „:99 0e Personalit,ţi” , #incent van &ogh, Editura 0e Agostini (ellas,
Eucureşti, >99C, !agini" @5:B 3
65 Enrica Cris!ino, „#iaţ, de artist5 #incent van &ogh „ , Enciclo!edia GA',
Eucureşti, >99A, !agini" :95<@, <;5C@, ;@, ::9, ::;3
75 (enri Perruchot , „#iaţa lui #an &ogh „ Editura 4ntre!rinderea Poligra1ic,
Arta &ra1ic, , Eucureşti, :B@C , !agini" 8<C58<;3
:5 Ingo F/ ?alther , „#incent van &ogh5#iziune şi Gealitate „ , editura %aschen,
Eucureşti, >998, !agini" >95<9 3 <;5C:3
;5 Istoria Artei , Enciclo!edia GA', :BB;, !agina" >>93
<5 H Ge^ald, „ Posti)!resionis)ul”, #ol/ : , Editura =eridiane, Eucureşti,
:BC;, !agini" >A5>< 3 ::B5>>93
=5 Pierre *e!rohon, „#incent #an &ogh „ Editura =eridiane, Eucureşti, :BC8,
!agini" >>5<;
>5 #incent van &ogh, „crisori”, #ol > , Editura =eridiane, Eucureşti, :B;:,
!agini" :>B, :C<5:C@3
?5 ^^^/autori/citate!edia/ro
8@