192471263 Nursing Ingrijirea Oncologica PASNICU

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 11 | Comments: 0 | Views: 205
of 23
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

1

INGRIJIREA ONCOLOGICA Curs anul III

Notiuni teoretice de baza..................................................................................................pag. 2 • Etiologia tumorilor maligne...............................................................pag. 3



iseminarea tumorilor........................................................pag. !!



"imptomele generale ale tumorilor maligne.....................pag.!2

Ingri#irea si tratamentul a$ectiunilor neoplazice............................................................ pag. !3
• • • Ingri#irea in cadrul tratanmentului c%irurgical al tumorilor...........................pag. !3 Ingri#irea in cadrul tratamentului radiologic al tumorilor...............................pag !& Ingri#irea in cadrul terapiei medicamentoase al tumorilor.............................pag !'

2

Ingri#irea oncologica

Afectiunile tumorale sunt procese patologice care, daca nu sunt diagnosticate la timp, mai devreme sau mai tarziu duc, datorita tendintei de diseminare, la deces. Boala neoplazica inseamna pentru pacient, dar si pentru familia acestuia, un moment important de criza din punct de vedere psihic, fizic si social. Totusi, anumite crize contin o sansa. Cadrele medii sanitare se pot intalni cu pacientii oncologici, atat in clinica, cat si in caminele de ingrijire. Personalul ingrijitor se afla in timpul exercitarii activitatii sale zilnice, in apropierea pacientului si a familiei acestuia. Aceste circumstante fac posibil ca activitatea sa sa contribuie la procesul de educatie sanitara. In societatea noastra, puternic orientata spre consum, se acorda o importanta prea mica posibilitatilor de prevenire etiologica a cancerelor. e exemplu, un mod nesanatos de alimentare produce aproximativ !"# din cancere la femei si $"# la barbati% &asper , '(()*.+n mod de alimentare si de viata sanatos, de durata, micsoreaza evident riscul de aparitie a unui cancer prin factori exogeni.

Prin tumora se intelege o crestere locala de (olum a unui tesut . In sens restrans, inseamna neoformarea de tesuturi sub forma unor cresteri necontrolate a tesuturilor proprii organismului. In cazul neoplaziilor ganglionilor limfatici si sangelui% proliferarari celulare maligne* este vorba despre afectiuni sistemice. Cresterea in exces nu este reversibila. In oncologie tumorile se clasifica in benigne si maligne. Tumorile maligne au proprietati de crestere autonoma, infiltrativa , distructiva si metastazanta. Acestea produc simptome generale grave, cum ar fi anemia si casexia, ele cresc rapid, invadeaza local si metastazeaza% tumori fiice*. )umorile maligne se clasi$ica in carcinoame, care provin din tesutul epitelial si sarcoame, care sunt tumori ale tesutului conjunctiv si de sustinere.

Cancerul are etiologie multipla si este cunoscut din antichitate. ,a mumiile incase, vechi de -)"" de ani, s.au descoperit diferite tumori maligne. e asemenea, si la scheletele din epoca de piatra timpurie au fost identificate urme ale unor tumori

3

maligne. /ipocrate% medic grec, $!". -00 i. C.* si 1alen% medic greco. roman, '2(. '(( d. C* exprima existenta unei legaturi intre tulburarile psihice si aparitia cancerului. Aceasta corelatie a fost reluata de cercetarile actuale.

Incidenta si mortalitate

In fiecare an apar in 1ermania in jur de -)".""" cazuri noi de cancer. Cu 2".2)# tumorile maligne se situeaza pe locul doi ca si cauze de deces dupa afectiunile cardiovasculare. In fiecare an mor in 1ermania aproximativ 2'".""" oameni ca urmare a unor afectiuni maligne. ,a sexul masculin predomina localizarile pulmonara, gastrointestinala si prostatica, iar la sexul feminin predomina localizarile mamara, gastrointestinala si genitala. ,a copii cancerul este a doua cauza de deces dupa accidente.

Etiologia tumorilor maligne

Cancerul are o etiologie multifactoriala. *actorii etiologici se numesc carcinogeni, cum ar fi radioactivitatea, unele substance chimice %de exemplu nitrozaminele* si virusii, care actioneaza mutagen. +n rol nu de neglijat joaca $actorii cocarcinogeni, cum ar fi uleiurile din coaja citricelor si alcoolul, care potenteaza e$ectul carcinogenilor si pot $a(oriza dez(oltarea unei tumori. Pentru multe substante este dificila diferentierea carcinogen (produc cancerul) - cocarcinogen (stimuleaza tumora).

Aparitia si incidenta cancerului este dependenta de dispozitie %cauze patologice endogene* si de expunere %cauze patologice exogene*. Tumorile au o incidenta crescuta cu varsta.

*actori care tin de dispozitie

4

3otiunea de dispozitie inseamna, referitor la cancer, ca anumite persoane sunt receptive la aceasta boala datorita prezentei unor factori ca+ ereditatea %pentru cancerul mamar,gastric, colonic, bronsic*4 iritatia %de exemplu,cancer de vezica biliara la litiaza biliara*4 ,iperregenerarea %leziunile tisulare repetate produc regenerare crescuta, care poate devia in crestere necontrolata*4 In$ectiile intrauterine- ,ormonii . au importanta in dezvoltarea cancerului de san , uter, ovar si prostata- e$iciente imune5 congenitale sau dobandite4 In$ectii %virale, bacteriene*, cum ar fi5 hodg8inian, carcinom nazofaringian*4. 6irus 7pstein.Barr %limfom non Papiloma virus %papiloame, cancer de col uterin,

vulvar, penian*4 /epatita cu virus B %cancer hepatic primar*4 6irusul leucemiei cu celule T%/T,6'*4 /I6 %sarcom &aposi*4/elicobacter p9lori %factor de rise pentru carcinomul gastric*4Bilhartioza %parazitoza cu rise de cancer vezical si rectal*4Parazitoze ale cailor biliare %colangiocarcinom*4 )ulburari psi%o.sociale. ispozitia este partial conditionata genetic. Au predispozitie pentru tumori maligne persoanele cu anumite afectiuni, cum ar fi litiaza biliara, care poate fi la originea unui carcinom de colecist. Ereditatea 7ste evidenta existenta unor forme de cancer ereditare, cum ar fi melanomul malign familial sau retinoblastomul. % oerr, '(:)*5 ; exista risc de proliferare mamara, gastrica, colonica, endometriala si prostatica, daca o ruda apropiata a suferit de aceeasi tumora, riscul fiind de 2.$ ori mai mare decat media.  <emeile cu rude de gradul I cu cancer de san bilateral, aparut inainte de menopauza, au o frecventa de (,) ori mai mare decat femeile de aceeas i varsta din lotul de control, de aparitie a aceluiasi tip de tumora4 ; =iscul de aparitie a carcinomului bronsic este de $ ori mai mare la rude decat in restul populatiei nefumatoare. aca fumeaza riscul creste de '$ ori> Iritatiile: In regiunile corpului supuse unor iritatii cronice, cum ar fi inflamatii, ulceratii, cicatrici, neoplasmele au o frecventa mai mare. 7ste evidenta incidenta carcinomului de buze la fumatorii de pipa. Protezele dentare defectuoase pot in diferite cercetari s.a ajuns la urmatoarele concluzii

5

provoca prin presiune si frecare in decurs de ani carcinoame ale cavitatii bucale %limba, arcade dentare*. Carcinomul penian apare mai frecvent la cei necircumcizionati. 1landele preputului si glandului au o secretie cu efect carcinogen. Hiperregenerarea: ,eziunile tisulare repetate stimuleaza regenerarea, care se poate transforma in crestere necontrolata. Infectiile intrauterine: iseminarea unor germeni in timpul dezvoltarii embrionare

poate produce tumori maligne, cum ar fi teratoamele testiculare si ovariene. Hormonii: ?unt cocarcinogeni cu o importanta hotaratoare in dezvoltarea cancerului. Timpul critic pentru aparitia lui este menopauza la femei si faza biologica similara la barbati. <actorii hormonali sunt importanji in dezvoltarea neoplasmului mamar, uterin, de ovar si prostata. Deficientele imune: Pacientii cu deficiente imune congenitale sau dobandite %de exemplu sarcomul &aposi in infectia cu /I6* au o incidenta peste medie a neoplasmelor. Infectiile: 6irusurile sunt incriminate a fi implicate in etiologia limfomului non hodg8inian, a cancerului de col uterin, hepatic si in cavitatea nazofaringiana %/olub, '(:0*. Tulburarile psiho-sociale: Perturbarile sistemului imun joaca un rol in aparitia si evolutia cancerului. <unctionarea sistemului imun este influentata de starea psihica a individului. Cercetarile au evidentiat o incidenta mai mare a cancerului de san la femeile cu depresie manifesta clinic. Autorii au observat in cadrul cercetarilor efectuate in familiile cu afectiuni neoplazice urmatoarele caracteristici %=ingel @ <rischenschloger, '(:!*5 ; Incapacitatea de agresiune si sentimente ostile4, ; 7motii neexprimate • 3egarea si izolarea4 ' ?ociabilitate fortata si amabilitate exagerata4 ; 1enerozitate exagerata, spirit de sacrificiu, autoinvinovatire4 ; Constientizare acuta a responsabilitatii, constiinciozitate si harnicie
9j

6

; ?entimentele si actiunile proprii corespund asteptarilor generale4 ; =espectarea autoritatii4 ; Izolare sociala4 ; /iposexualitate. +nii autori discuta chiar despre un tip de personalitate predispus la cancer, care se dezvolta in urma sentimentului de neajutorare si pesimismului aparute in urma unor pierderi suferite in copilarie. Pesimismul si indoiala devin componente de baza ale starii de dispozitie. aca tulburarile apar precoce, in copilarie, cand se dezvolta anumite capacitati si relatii, o noua pierdere a unei relatii personale greu construite sau a unor valori morale sau materiale la varsta adulta poate duce la prabusirea completa a echilibrului sufletesc. Sentimentele profunde de deznadejde pot pune pe langa alti factori problema aparitiei tumorilor. ?timularea sau aparitia tumorilor sub influenta factorilor psiho.sociali poate fi conditionata si de expunere. E/punerea 7xpunerea corelata cu cancerul inseamna ca anumiti indivizi sunt expusi la factori carcinogeni ca urmare a modului de viata, comportamentului sau activitatii profesionale. Influentele factorilor de mediu, cum ar fi carcinogenii si cocarcinogenii chimici si naturali, radiatiile, ca si obiceiurile necorespunzatoare, apartin nenumaratilor factori care stimuleaza sau determina aparitia afectiunilor tumorale. In$luentele $actorilor de mediu Radiatiile: 7fectul cancerigen al radiatiilor ionizante este dovedit. ?ensibilitate crescuta la expunerea la radiatii au maduva hematopoietica, tiroida si glanda mamara. =adiatiile ultraviolete stimuleaza la expunere indelungata aparitia tumorilor maligne pigmentare, cum ar fi melanomul malign. Carcinogeni chimici si naturali. In prezent sunt cunoscute numeroase substante chimice care pot produce neoplazii. intre acestea fac parte hidrocarburile policiclice e mult timp s.a stabilit clorurate %dioxinele, feranii, PCB*, colorantii azotati, azbestul, nitrozaminele si toxinele fungice, ultimele fiind considerate Carcinogeni naturali. capacitatea de inducere a aparitiei tumorilor existente la anumite medicamente cum .A

7

ar fi5 citostatice, fenacetina, unele metale grele %de exemplu cadmiu, arsen, etc.*, insecticide si fungicide. +n rol important are influenta substantelor cancerigene prezente la locul de munca. 7ste cunoscut ca expunerea la rumegus, crom si nichel produce neoplazii ale cavitatii nazale si ale sinusurilor fetei. Inhalarea unor substante cum ar fi azbestul, acidul sulfuric, gudroanelor, vaporilor de nichel si a gazelor de esapament, a solutiilor organice, rumegusului de molid si a prafului de ciment este corelata cu aparitia carcinoamelor epiteliului pavimentos al cavitatii bucale, faringelui si laringelui. 0odul de (iata Alimentatia: Alimentatia neechilibrata si gresita este responsabila de aparitia cancerului in $"# din cazuri la barbati si !"# la femei. <in8 si /ermane8%'(('* atentioneaza ca in 7uropa Centrala, prin factori care tin de dieta, poate fi influentat considerabil procentajul cancerului mamar, colonic, rectal, al prostatei si uterului. Alimentatia excedentara in lipide, proteine animale si hidrocarburi creste confirmat riscul de cancer de san, colon, endometru, ovar si prostata. Alimentatia saraca in fibre: =eziduurile sunt componente nedigerabile ale alimentatiei umane, care nu pot fi dezasamblate de enzimele digestive. intre ele fac parte5 lignina, pentozanul, cheratina si celuloza. ?pecialistii in alimentatie %&asper, '(()* accentueaza ca o dieta bogata in lipide, glucide si carne este automat saraca in fibre. Alimentatia saraca in fibre este si ea partial raspunzatoare de incidenta cancerului colonic. Ca urmare a consumului crescut de lipide se ajunge la cresterea metabolismului lipidic la nivelul florei intestinale si la o concentratie crescuta a sarurilor biliare in colon. ?e presupune ca in urma catabolizarii colesterolului si acizilor biliari de catre flora din colon, sunt ellberati produsi intermediari cu potential cancerigen %/oltmeier, '(("*. &asper %'(()* indica in legatura cu aceasta, pe baza unor studii experimentale, ca factorii implicati in geneza carcinomului colonic stimuleaza multiplicarea celulelor epiteliale colonice. Ca urmare, epiteliul formeaza excrescence polipoide, numite adenoame. Aceste tumori colonice, initial benigne, denumite si polipi, stau frecvent

8

la baza dezvoltarii majoritatii carcinoamelor colonice %in ("# din totalitatea carcinoamelor colonice*. Consumul crescut de proteine: ?tudiile epidemiologice %realizate cu limitare in spatiu si timp* au stabilit o corelare intre consumul de proteine animale si incidenta carcinomului colonic. Aportul crescut duce la cresterea productiei de uree, care difuzeaza in lumenul intestinal si este catabolizata de flora colonica. Amoniacul rezultat stimuleaza proliferarea mucoasei colonice, crescand susceptibilitatea acesteia la aparitia unui carcinom. Aportul crescut de colesterol ar actiona cocancerigen in aparitia carcinomului colonic %&asper, '(()*. Toxinele din mucegaiuri: 7ste cert efectul cancerigen al diferitelor substante ce pot apare prin contaminarea alimentelor, fie in cadrul prelucrarii, fie direct a produselor naturale sau prin depozitare necorespunzatoare, cu fungi %de exemplu aflatoxina* %fig. '".$*. Aflatoxinele se gasesc frecvent in nuci, arahide, alune, fistic, migdale, precum Bi in alte alimente naturale si prelucrate. Aparitia ciupercilor este favorizata de depozitarea alimentelor in mediu umed. Pe langa aflatoxine exista si alte micotoxine cancerigene, care patrund impreuna cu alimentele in organism.<recvent, aflatoxinele pot apare in painea taiata sau ambalata. Aparitia mucegaiului pe paine si alte alimente necesita o mare atentie. In cateva zile toxina poate patrunde in straturile profunde fara aparitia unor modificari vizibile. Contaminarea cu ciuperci este problematica pentru alimentele cu continut ridicat in apa, deoarece toxinele pot difuza rapid in produs. Astfel, eliminarea depozitului local vizibil nu inlatura riscul %&atal9se +mCeltgruppe, '(:)*. atorita riscului reprezentat de aflatoxine, in 1ermania a intrat in vigoare din '(00 o hotarare privitoare la aflatoxine pentru protectia consumatorului. Conform acestei hotarari, alimentele cu un anumit continut in aflatoxine sunt interzise consumului si producerii altor alimente. Produsii de piroli a: 7ste posibil sa aiba un rol carcinogen la nivel gastrointestinal. 7i sunt produsi prin prelucrarea termica a alimentelor proteice, mai ales a fripturilor si gratarului din carne si peste %&asper '(()*. =ezultatele experimentelor pe animale au evidentiat din numarul mare de substante, in special pe cele care contin triptofan.

9

Hidrocarburi aromatice policiclice: Aceste substante se acumuleaza in concentratii crescute in legume din zonele industrializate si intens circulate, in carnea preparata la gratar si datorita fumatului. Asimilarea unor doze suficiente de benzpiren sau alte hidrocarbri policiclice aromatice poate provoca aparitia cancerului gastric %&atal9se +mCcl '(:)*. Dari cantitati de benzipiren pot exista in produsele afumate. !itro aminele: Apartin celor mai puternice carcinogene cunocute in prezent. 7le se pot forma endogen sau exogen. Aparitia lor endogena este urmarea combinarii la nivel gastric a nitritilor cu aminele tertiare secundare, continute in came, peste, branza si medicamente. E valoare a ph.ului de $ constituie o buna premiza pentru formarea unor mar cantitati de nitrozamine, iar un ph de - este optim. <ormarea exogena de nitrozamine apare in anumite circumstante in carnea preparata in saramura %&atal9se +mCeltgruppe, '(:)*. Anumite nitrozamine se formeaza in cantitati mari la temperaturi ridicate %friptura, gratar*. Carnatii prajiti, care trebuie pregatiti la gratar, nu au voie sa fie preparati in saramura, conform hotararii din '(:" cu privire la nitriti. 3itritii se pot forma si din nitrati. aca masa sau apa potabila contin cantitati mari de

nitrati% anumite legume, cum ar fi spanacul, salata, sfecla rosie*, nitratul %3E-*, patruns in circulatie ajunge din nou in cavitatea bucala prin saliva si este transformat in microorganisme de nitrit% 3E2*. Cele mai implicate alimente sunt salata, sfecla rosie, ridichile albe si negre, spanacul. "area de bucatarie: aportul crescut de sare ridica riscul probabil al cancerului gastric. 7xista indicii ca un aport ridicat de sare de bucatarie duce frecvent la dezvoltarea unei gastrite atrofice. ?tudii experimentale au aratat ca substantele carcinogene strabat usor bariera mucoasei gastrice la o concentrate crescuta de sare in stomac %&asper, '(()*. #umatul: fumatul si in special inhalarea fumului de tigara %nitrozamine si benzpiren* sunt cele mai periculoase carcinogene. Abuzul de nicotina creste riscul aparitiei cancerului bronsic, laringian, al cavitatii bucale si a vezicii urinare. aca se asociaza si un

10

consum exagerat de alcool, creste riscul dezvoltarii unei tumori esofagiene, rectale %mai ales la consum crescut de bere*, pancreatice si de san %&asper, '(()*. Alcoolul: joaca in anumite circumstance un rol hotarator in carcinogeneza, datorita faptului ca peste ("# din toate substantele carcinogene exista primar sub forma de cocarcinogene inactive. ?ub influenza alcoolului, sistemele enzimatice microzomiale se transforma in carcinogene %&asper, '(()*. 3u exista indoiala ca alcoolul . mai ales sub forma bauturilor concentrate .prezinta evident risc de aparitie a proceselor neoplazice la nivelul cavitatii bucale, faringelui si esofagului. iferite studii epidemiologice ofera indicatii suficiente despre corelarea unui consum ridicat de alcool cu aparitia carcinomului mamar. <in8 si /armane8 %'(('* emit parerea ca un consum de aproximativ -" . )" grame alcool pur pe zi creste incidenta cancerului de san cu )"#. 7ste evident ca alcoolicii au o frecventa a patologiei oncologice peste medie %&asper, '(()*. )ulburarile imunologice Imunosupresia, de exemplu pentru prevenirea rejectiei in caz de transplant de organe sau in defectele congenitale ale sistemului imun predispune la neoplazii.

iseminarea tumorilor
Tumorile maligne se dezvolta in organul in care au aparut si invadeaza organele, respectiv tesuturile vecine. Tesuturile normale sunt distruse. Cresterea tumorala aduce riscul unei migrari %metastazari* pe calea vaselor limfat ice sau sanguine. Cancerul disemineaza limfatic, hematogen si prin implantare Diseminarea limfatica : celulele tumorale patrund prin caile limfatice in fluxul limfatic. Diseminarea hematogena: grupele de celule tumorale desprinse migreaza pe cale sanguina dand nastere asa numitelor metastaze la distanta.

11

Diseminarea prin implantare: metastazarea prin implantare are loc prin desprindere si grefare, adica prin migrarea si inaintarea celulelor neoplazice de.a lungul seroaselor, canaliculelor sau endoluminal.

0ani$estarile de dependenta 1"imptomele2 generale ale tumorilor maligne
Afectiunea tumorala produce manifestari locale si generale, de unde rezulta in organism urmatoarele tulburari5 ; distrugerea tesuturilor si organelor vitale. Erganismul este invadat de toxinele eliberate din distructia tisulara, frecvent cu aparitia febrei de resorbtie4 ; compresiunea organele vitale, cum ar fi in cazul tumorilor compresive de laringe, cai aeriene, bronsii, esofag, pilor, intestin. ; perforatia unui organ cavitar, cu infectie consecutiva.Carcinomul gastric perforat genereaza o peritonita. ; sangerarea in masa tumorala %in interior sau la exterior*. Apare prin invadarea unui vas mare de catre tumora. ; casexia este urmarea cresterii nelimitate a tumorii produsa prin consum. si

problemele ridicate de o ingrijire corespunzatoare. Edata cu progresia bolii pot apare

Recunoasterea tumorii

Pentru depistarea unei tumori stau la dispozitie n u me ro a se p o si b il i ta ti diagnostice.

0etode indirecte de e/aminare

E/emple+

12

• • • • • •

=adiologice

Dedicina nucleara% scintigrama*

Tomografie computerizata

+ltrasunete

7ndoscopie

Probe de laborator, cum ar fi mar8erii tumorali% ca si penntru controlul eficientei terapiei si evaluarii evolutiei*.

7xaminarea directa
Consta in recoltarea de tesut tumoral prin punctie, biopsie si excizie.

Ingri#irea si tratamentul a$ectiunilor neoplazice
Componentele de baza ale terapiei antitumorale sunt5 tratamentul chirurgical, radiologic si medicamentos. Dasurile individuale sau combinate de tratament au scop curativ sau paleativ. Tesutul tumoral trebuie indepartat sau distrus, in vederea imbunatatirii calitatii vietii bolnavului si prelungirii duratei de viata. Tratamentul antitumoral se imparte in local si locoregional %chirurgie, iradiere* si sistemic %citostatic*.

Ingri#irea in cadrul tratamentului c%irurgical al tumorilor

13

Inter(entiile curati(e aca diseminarea tumorii este limitata local in momentul examenului diagnostic, este indicat intr.un mare numar de cazuri tratamentul chirurgical primar. Inaintea unei interventii chirurgicale cu intentie curativa trebuie estimat daca tumoarea poate fi eliminata complet. Interventiile paleative amelioreaza sau elimina tulburarile produse de tumora sau complicatii, fara ca tumora in crestere sa poata fi indepartata radical.

Ingri#irea in cadrul tratamentului radiologic al tumorilor
Introducere si definitie +tlizarea medicala a radiatiilor ionizante sub anumite tipuri si doze actioneaza citostatic, mai ales in cazul tratamentului radiologic al tumorilor maligne. 7le pot fi utilizate de asemenea si in tratamentul anumitor afeciunu benigne. E$ectul radiatiilor consta in+ a* blocarea mitozei si b* prelungirea ciclului mitotic. Primul efect inseamna ca celula este distrusa in faza in care intervine iradierea, iar al doilea ca celula isi pierde capacitatea de a se divide nelimitat. +ndele radioactive lezeaza atat celulele tumorale, cat si tesuturile sanatoase. Radioterapia $ormeaza impreuna cu c%irurgia oncologica si c%imioterapia elementele de baza ale terapiei anti.tumorale. Dodul de iradiere depinde de rezultatele examenului histologic, de localizarea tumorii, extinderea ei si de starea generala a pacientului. Considerarea si cantarirea acestor factori duce la alegerea unui tratament radiologic curativ sau paleativ. ?copul curativ se stabileste pe baza rezultatelor favorabile ale diagnosticului preterapeutic, cand exista sanse de vindecare. Iradierea cu caracter paleativ are ca scop ameliorarea, respectiv profilaxia manifestarilor tumorale cu prognostic nefavorabil. Darea majoritate a pacientilor care sunt supusi radioterapiei sunt cu afectiuni neoplazice. Aproximativ jumatate din pacientii cu cancere vindecate au primit radioterapie. Iradierea paliativa in vederea ameliorarii durerilor si stabilizarii starii generale este practicata la aproximativ 0"# din pacientii incurabili %?auer, '((-*. Acest procent arata importanta

14

acestei metode de tratament. =olul si sarcinile personalului mediu sanitar consta in pregatirea, observarea, ingrijirea permanenta si insotirea pacientului, contribuind astfel la eficacitatea tratamentului medical. E$ectele radiatiilor asupra tesuturilor tumorale proli$erati(e Tesuturile tumorale se multiplica frecvent atat de rapid, incat depasesc ritmul de aparitie a neocapilarelor, astfel incat apare un dezechilibru intre numarul de celule si circulatia sanguina locala. ,a nivelul tesuturilor apar zone cu o concentratie mare de produsi de catabolism si aport scazut de oxigen, in care apare tendinta la necroza %moarte celulara*. ,a periferia necrozei se gasesc frecvent zone hipoxice, care supravietuiesc usor la radiatii, fiind putin sensibile. Tesuturile tumorale contin in general pana la 2"# zone hipoxice. Celulele din tesuturile bine oxigenate sunt extrem de sensilbile la radiatii si sunt distruse in numar mai mare. 3umarul celulelor hipoxice creste. Aceste celule se inmultesc din nou la o oxigenare mai buna. In cazul scaderii presiunii partiale a oxigenului este necesara pentru distrugerea sau micsorarea unei tumori o doza mai mare de radiatii. Ingri#irea Administrarea dozelor radioactive poate produce reactii diferite de la individ la individ. +n rol important il joaca starea generala, tipul si structura pielii. 7ste sarcina personalului ingrijitor sa cunoasca posibilele modificari, pentru a putea fi diagnosticate la timp. Asistenta trebuie sa familiarizeze pacientul, in masura in care acesta este in stare si doreste, cu tehnicile de ingrijire a partilor cutanate.

Reactiile post iradiere posibile si masurile de ingri#ire necesare
Localizarea reactiilor  Reactii generale ; Eboseala4; Inapetenta4; 1reata si voma4; Astenie, apatie

0asuride ingri#ire =epaus in liniste 2.- ore dupa iradiere4Plimbare in aer liber, daca bolnavul se poate mobiliza4 Alimentatie bogata in lichide4 Antiemetice4

15

 Reactii cutanate generale • 7ritem, descuamare4; Alopecie4; ermatita exudativa4 3ecroza cutanata

0asuri de ingri#ire ?a nu se scarpine, frece cu sau fara perie4 7vitarea pieselor de imbracaminte iritanta si a caldurii, frigului,radiatiilor ultraviolete naturale si artificiale4 Fona iradiata nu se atinge in timpul tratamentului si 2.- saptamani dupa, cu apa, sapun si cosmetice4 Tegumentele iradiate se pudreaza de -. ) ori pe zi4 3u se folosesc pudre cu compozitie metalica, deoarece pot accentua reactia cutanata prin iradiere secundara4 ,enjeria trebuie sa fie din fibre naturale4 Curatarea tegumentelor se face cu solutie de musetel4 escuamarile exudative se spala cu solutie =inger si se acopera4 escuamarile neinfectate se pot acoperi cu pansamente ocluzive hidroactive.

 *ata si ca(itatea bucala =eactii inflamatorii4 Afte4 =agade ale comisurii bucale4/erpes4Candidoza4+lceratii4Tulburari e deglutitie4Dodificari ale sensibilitatilor gustativa si olfactiva4+scaciunea gurii4 ?chimbarea compozitiei meselor4Carii41ingivite4Paradontoze4Atrofia mucoasei Dasuri de ingrijire 3u se indica raderea cu folosirea de cosmetice fluide4 Parul se scurteaza fara atingerea pielii4 Intre si dupa mese gura se clateste cu solutii de musetel, 7xudatele si dopozitele fungice necesita spalare cu Azulon4 ?coaterea protezelor dentare la clatirea gurii4?e evita alimentele foarte condimentate si fierbinti, bauturile din fructe si carbogazoase,nicotina si alcoolul4 Curatarea danturiiinainte de iradiere4 Ingrijirea dinjilor netrumatizant, cu fluorurare si indepartarea tartrului4l Analgetice la durere4 ,a tulburari de alimentare se vor administra alimente pasate sau se va alimenta pe sonda sau parenteral.

 Gatul ; Iritarea mucoasei %edem*4; /ipersecretie4; Iritarea tegumentelor

16

Dasuri de ingrijire Clatirea profilactica cu solutii de spalatura4 aspiratie la nevoie4 traheostoma se curata cu solutii de musetel4 tegumentele nu se pudreaza4 bandajul de fixare a canulei traheale se capitoneaza cu comprese.

 A/ila Aparitia transpiratiei si mirosului4 leziuni cutanate Dasuri de ingrijire Axila se tamponeaza de mai multe ori pe zi cu solutie de musetel si se lasa sa se usuce% eventual se pudreza la sfarsit*4 leziunile cutanate se panseaza4 nu se poarta camasi, maieuri, sutiene stramte.

 Regiunea ing%inala ; Aparitia transpiratiei4 ; Pudra se compacteaza

Dasuri de ingrijire Clatirea profilaclicC Aspirate nevolo Traheostomae "' muGeHel4 =esturile de pudra se indeparteaza cu tampoane de vata si solutie de musetel4 ,a pliuri se aplica comprese4  Regiunea anala si genitala

la

17

;

Incontinenta4;

iaree %alimente agresive*4;

+rini concentrate4 Aparitia umiditatii si

mirosului %secretii cutanate*. Dasuri de ingrijire Bai de sezut, cate -.) minute de '.2 ori pe zi cu musetel4 upa orice scaun se fac spalaturi locale cu musetel sau Azulon si se usuca cu tampoane4

 Eso$agul ; ?patele4 ; ?tenoze sau fistulizare in trahee4; Tulburari de deglutitie

Dasuri de ingrijire Trebuie ingrijite si tegumentele regiunilor posterioare ale corpului4 ?upravegherea respiratiei4, ?e acorda atentie la posibilitatea aspiratiei alimentelor4 Alimente pasate, fluide4 Alimentare pe sonda, parenterala4

 Coloana (ertebrala ; =ise de fracturi4; ,eziuni de decubit.

Dasuri de ingrijire =epaus la pat4 <iixare cu corset sau centura4?chimbarea pozitiei cu prudenta4 Transport cu targa pentru radioterapie,atentie la denivelari4 7vitarea presiunii  Regiunea toracica ; Tuse iritativa4; =espiratii superficiale4; Pneumonie de iradiere4; ?ubfebrilitate.

Dasuri de ingrijire Inhalatii41imnastica respiratorie47vitarea tutunului4Pentru iradierea regiunii mamare se evita purtarea sutienului4

18

 Regiunea abdominala isconfort, greata, voma, diaree, tenesme, rectita de iradiere, disurie, pola8iurie, colpita, vulvita. Dasuri de ingrijire Antiemetice, ).! mese mici, usor digerabile, alimente sarace in fibre si lipide, echilibrare hidroelectrolitica, reglarea tranzitului medicamentos, antispastice, tratament local medicamentos, aport lichidian suficient, sumar de urina saptamanal, ovestin supozitoare, unguent.

 Oc%i Afectarea glandelor lacrimale, cu risc de deshidratare oculara4 ; ,ezarea canalulul lacrimal cu secretie lacrimala permanenta Dasuri de ingrijire Picaturi de ochi, pansament in ceas. =epermeabilizarea canalului lacrimal.

 ,ematopoieza ,ezarea organelor hematoformatoare produce frecvent febra, slabiciune, scaderea randamentului. Dasuri de ingrijire <ebra se scade prin metode fizice, ?tarea de slabiciune se poate ameliora prin administrarea de anabolizante si alimentare parenterala.

Ingri#irea In cadrul terapiei antitumorale medicamentoase

19

Tratamentul medicamentos al cancerului este o alta componenta de baza a terapiei anti.tumorale, cu succes in anumite tipuri de cancer. efectelor chimio., secundare hormono. si pot produce insa perturbari la functionale nivelul tuturor de atorita durata.

Aceasta forma de tratament se aplica cel mai frecvent sistemic. Astfel, imunoterapia actioneaza organelor. Citostaticele afecteaza, astfel, toate celulele, nu doar pe cele tumorale, ci si pe cele sanatoase. Ingri#irea in cadrul c%imioterapiei Definiţie: Citostaticele sunt medicamente care afectJnd toate celulele organismului, nu doar pe cele tumorale. Chimioterapia depinde de tipul, localizarea Ki stadiul evolutiv al tumorii. atoritI opresc mitoza celularI,

mecanismelor diferite de acLiune, frecvent, citostaticele se administreazI combinat. ?chema de administrare o stabileKte medicul. Citostacele se administreazI Mn cure la intervale de timp astfel ca organismul sI se regenereze .

!ile de administrare " - sub formI de tablete pe cale oralI 4 - pe cale parenteralI prin injecLii I6, injecLii intraarteriala, ID, ?C 4 - prin perfuzii I6 4 - intracavitar prin instilaLii intravezicale, Mn cavitatea pleuralI Rolul asistentei 3n administrarea citostaticelor Pregătirea pacientului5 psi#ic! . este informat despre efectele secundare ale unor citostatice5 produc

greaLI, senzaLie de sufocare sau vomI de intensitate gravI sau puternicI 4 pot epuiza bolnavul4 inhibI apIrarea organismului producJnd febrI, alopecie temporarI, modificIri ale mucoaselor, diaree. ?e ia consiLImJntul bolnavului.

20

PacienLii insuficient informaLi devin intoleranLi Ki nu au atitudine corespunzItoare faLI de boala de aceea au nevoie de consiliere psihologicI, de sprijin sufletesc din partea familiei Ki prietenilor Ki Mn unele cazuri de administrare de calmante. fizic! . Mnaintea de Mnceperea tratamentului se recolteazI sJnge pentru

examenul hematologice %hematii, trombocite, leucocite, /b, constante eritrocitare*. $egimul alimentar al pacientului va fi Mn funcLie de starea generalI Ki de preferinLI. ?e administreazI medicamente antiemetice pentru prevenirea vIrsIturilor. Pentru prevenirea gustului neplIcut se recomadI pacientului sI mestece gumI sau sI consume bomboane mentolate. Pacientul va primi regim alimentar Mn prima zi de curI cu citostatice puternic emetizante 5 .dejun normal sau la alegere 4 . la prJnz nu va mJnca 4 . cina 5 supI uKoarI 4 .lichidele se vor consuma dupa preferinLI. A doua zi5 mic dejun normal sau la alegere 4 prJnz Ki seara supI 4 A treia zi 5 la alegere dupI apetit Ki starea generalI . Dedicamentele administrate bolnavului Mnainte de Mnceperea tratamentului sunt5 . antiemetice - Detoclopramid sub formI de tablete, supozitoare sau fiole Mn perfuzie, Fofran tb.. supozitoare sau fiole 4 - sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

$ngri%irea pacientului &n timpul chimioterapiei Prevenirea infecţiilor " .Mngrijiri Mn condiLii de perfectI asepsie 4

21

.evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase 4 .evitarea aglomeraLiilor 4 .Mngrijirea cavitILii bucale Ki prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin5 spIlarea dinLilor cu perii atraumatice, clItirea gurei Mntre mese cu ceai de muKeLel sau apI de gurI , badijonarea cu soluLie de ?tamicin. .Mngrijirea organelor genitale Ki prevenirea infecLiilor urinare se face prin 5 . toaleta intimI temeinicI cu sIpun sau loLiuni 4 . ex. bacteriologic din secreLiile genitale 4 . urocultura pentru depistarea infecLiilor. %ulbur!rile gastro-intestinale %greaLa, voma, inapetenLa, diareea, durerea* se previn prin 5 . . reechilibrarea hidroelectroliticI corespunzItoare prin aport de lichide 4 .administrare de antiemetice 4 .reglarea tranzitului intestinal cu Dotilium 4 .alimente bogate Mn vitamine Ki minerale, evitJndu.se legumele bogate Mn celulozI 4 . se interzice consumarea bIuturilor alcoolice. &nfecţiile tractului respirator se previn prin " .gimnasticI respiratorie4 administrare de expectorante4 .depistarea germenilor patogeni din sputI prin ex. bacteriologic 4 .interzicerea fumatului. $iscul de #emoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor . $iscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, Mn caz de reacLii alergice se Mntrerupe administrarea citostacilor Ki se anunLI medicul. 04suri de protec5ie pentru personalul medical

22

'c#ipamentul este format din " . halate cu mJneci lungi Ki manKete . mInuKi de unicI folosinLI, impermeabile, care sI depIKeascI manKetele4 . mascI facialI pentru filtrarea aerosolilor4 . ochelari de protecLie, care protejeazI Ki faLa de o contaminare din lateral. (lte m!suri de protecţie " > pregItirea soluLiilor perfuzabile se face Mntr.o salI specialI farI curenLi de aer, Mn spaLiu liniKtit Ki Mnchis care nu trebuie folosit Mn alt scop pentru bolnav Ki personal sanitar4 > toate materialele necesare trebuie sI fie aduse la locul de lucru 4 > deKeurile contaminate se strJng Mn recipiente speciale 4 > seringile Ki aparatele de perfuzii pregItite sunt etichetate pentu a nu se produce confuzii4 > Mn caz de contaminarea ochilor Ki pielii neinteLionat se va spIla bine cu jet de apI 4 > halatele se pun separat4 > ochelarii se spalI cu apI Ki sIpun 4 > suprafeLele contaminate se spalI cu apI Ki sIpun apoi se dau cu alcool4 > la sfJrKitul pregItirilor se spalI mJinile. Aten'ie ( ( ( )emeile gravide* cele care al!pteaz! +i persoanele sub ,- ani nu au voie s! manevreze citostaticele . de asemenea +i persoanele e/puse concomitent la radiaţii ionizante.

23

Bibliografie5 &arl /einz &ristel, Ingrijirea bolnavului, 7ditura All, '((: C. Dozes NTehnica Mngrijirii bolnavuluiN 7ditura DedicalI Bucure ști, '((0 . 7. ?cortaru OIngrijiri in boli interne si specialitati inruditeODanual pentru asistentii medicali generalisti 2"'"

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close