215525764 Subiecte Rezolvate Examen

Published on January 2017 | Categories: Documents | Downloads: 84 | Comments: 0 | Views: 708
of 104
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

1.care sunt cauzele hematuriei ??
fiziologic urina nu contine sange
<2500/minut sub 3 pe camp >3 000, >5
/camp fenomen patologic
Microscopic ,<1 mil
/minut >1mil/min
macroscopic
Tumori litiaza traumatisme infectii rinichi poolichistic parazitoze
fistule /amiloidoza .guta diabet necroza tubulara acuta
Af sisemice :aterocleroza endocardita b.leucemia
.glomerulonefrite.hemofilie,scorbut cid Af de veciantate/cancere
uterine ,rectale,tbc intestinal.anevrisme fistule vasculare.tumori
embrionare

2.Diag dif hematurie ??
Hemoglobinuria :sindroame hemolitice traumatisme
vasculare cid hemoliza de mars Mioglobinuria –sindrom de
zdrobire soc electric arsuri
Alcaptonuria-in tlb met acid
homogentizic Melanuria-in sd
melanotice
Porfinuria-eliminare urinara de hematoporfirina
rezultata din desc hematiei Sindromul scutecelor
albastre –tlb met triptofan
Uretroragia intre mictiuni-leziuni situate
sub sfincterul striat Fiziologic –ingestia de
sfecla
,med-ciocolax,uraturia
in
exces
decalogul hematuriei

3.cauze de polachiurie ??
urinare frecventa cu scaderea volum mictional neexplicata prin
cresterea diurezei reducerea compliantei vezicale-timpul de
umplere va fi mai scurt/tumori ,litiaza cistita tlb urinare,adenom
prostatic
staza vezicala-avem rezidiu vezical –scade cap vezicii si
rtmul mictiunilior-adenom prostatic,cancer p,stricturi
uretrale,stenoze de meat,vezica neurologica
iritare sfincteriana sau a detrusorului in leziuni cervico uretrale
date de tumori vezicale sau prostatice calculi
secundar adenomului prostatic voluminos
calculi ureteral juxtavezical polachiurie prin iritatie vezicala

4.care sunt cauzele disuriei ??
prin disectazia col vezical la nivelul elementelor ce il
compun –mucoasa musculara inervatie/tumori vezicale
prostatice scleroza col inervatie
sec obs subvezicalede la col la meat uretera,hipertrofia
prostatica,tumori uretrale,supuratii prostaice
cauza vezicala-tumori ece obstruiaza colul.calculi vezicali
obstructivi.vezica paralitica sec neconcordantei detrusor col
vezical
af ale organelor vecine –la gravide tumori benigne de uter
rectale .abces perianal supuratie pelvi subperitoneala

5.cauze care pot duce la retentie

completa de urina ?? survenita ca

accident acut fara prodroame urologice
dispare dupa cateva sonde urovezicale
sau dupa adm de alfa simpatolitice parasipatomimetice
1

reflex postoperator in toate tipurile
de intreventii presiunea crescuta
duce in cele din urma la ira
k etapa finala a unei lungi suferinte obstructive
cauze urinare:obstructie subvezicala-hipetrofii benigne
maligne .litiaza prostatica.uretrite aute,tumori peniene
cauze vezicale tumori vezicale ce pot obstrua colul ,hematurii
cae genereaza cheaguri cauze inalte pe cale reflexa in
pielonefrite
traumatisme ap urinar
cauze extraurinare:traumatism
medio rahidiene fibromul uterin
leziuni s
simpatic
amputatia
dwe rect
tabesu’

6.def si cauza anuriei obstructive ??

Suprimarea diurezei mai putin de 100ml
Obstructia ap urisar sau imposib fct normale a parenchim renal
Brusc sau uneori insiduos o unui obstacol pe un rinichi unic fctsau
prin obs ambilor rinichi cauze /litiaza cheaguri tumori
.inf,molformatii
complicate,cancerul
de
prostata,compresii
patologige de vecinatate
Primul pas in reluarea diurzei asig permeabilit urinare
,cateterism retrograd,nefrostoma percutanata

7.Colica renala def cauze ??
Paroxism dureros lancilant cu sediu lombar si iradiere a-inf spre
fosa iliaca ipsilaterala testicul si scrot la barbati resp vulva la
femeie
Evolutie ondulanta cu maxime si acalmie
Instalarea brusca a unui obstacol in calea evacuarii urinare (cavitati
renale ureter jonctiunea uretero vezicala –fenomen de crestere
brusca a presiunii in sistemul uretero pielo caliceal cu excitarea
proprioreceptorilor pt durere
Cauze /calculi nu depinde numai de marime ,coraliformi uneori nu
produc durere Cheaguri/materiale de supuratie/evacuarea unei
caverne tbc.ligatur accidentala a uretrului i9n inerventiile
ginecologice.procese de vecinatate ,inflamatii ,tumori

8.colica renala aspecte clinice ??
Durere paroxistica cu debut brusc in plina sanatate /bolnavul este
agitat anxios cauta o pozitie antalgica pe care nu o gaseste
Insotita de simtomatologie digestiva greata varsaturi ileus
/metiorism abdominal/agitatie anxietate extrema/cardiace scade
ta in urosepsis .creste pulsul
Semne urinare –oligurie anurie cand avem un
rinichi unic congenital Hematurie can calculul a
migrat
Colica ,hematurie si histurie la diabetici sau la marii consumatori de
analgezice
In fct de pozitia obstacolului inalt –pielon,ureteral lombar-maxim
durere lombara cu iradiere in fosa iliaca si org genitale

Ilio pelvin –va mima apendicita
sau d merkel Juxtavezical-colica
si semne de iritatie vezicala
2

9.disg dif colica renala ??
Complicatii nervoase
radiculare/colica biliara
Apendicita acuta
Ulcerperforat
Pancreatita
acuta
Alte sindroame dureroase abd

10. tratamnet colica renala litiazica ??
Calmarea durerii si tratarea cauzei
Cura de setesa scada diureza si p din caile urinare nu
se monteaza perfuzie Antialgice-algocalmin
.piafen.tramal
Antispastice miolitice-papaverina,nitroglicerin
Ains:indometacin,diclofenac/ibuprofen,piroxicamscade
edemul si diureza prin mec prostaglandinic
T modern/b blocanteergotoxin .prazosin Glucagon
adm intermitent
Antibiotice decat in cazul unor infectii

11. tratament chirurgical minim invaziv ??
Nefrostomie percutanata sub control eco se repereaza
rinichiul si avitatile dilatate-se punctioneaza apoi se
introduce un ghid metalic se pozitioneaza cu cateter moni j cu
extremitatea renala multiperforata in interiorul cav renala
Caterterism uretral retrograd face sub anestezie rahidiana –sanda
ureureterala care aunsa la niv obsacol il poate depasi in locul
sondei poate fi introdus un cateter double j

12. piuria def diag dif ??
Puroi in urinaformat din leucocite modificate germani si produsi
de degradare tisulara ansamblu ce a primit denumire a de
piociteleucocite normale maxim 5 pe camp
Mai mult de 10 ce corespunde 2000/minut
>piuria Uraturia in exces sub aspectul
caldurii urina se limpezeste
Fosfaturia in excesadaugam picaturi acid
acetic se limpezeste Chiluria prin coloraie
acid osmic s einegreste
Spermaturia
Nabecula –nor alburiu ce pluteste la suprafata urinei formata din
celule epi si leucocite

13. enumerati malformatiile rinichiului ??
Pot apare in orice etapa a organogenezei
Anomalii de numar /agenezia renala bilaterala.agenezia
renal unilaterala.rinichi supranumerar dedublare renala
unilaterala
Anomalii de pozitie rinichi ectopic ptoza
renala Anomalii de rotatie rinichi cu hil
anterior post lateral Anomalii de volum
si str mare cong si mic congenital
Anomalii de forma si fuziune /potcoava

inelar ,sigmoid L De vascularizatie
Ale calicelor\
A bazinetuluimega
.extrarenal.bifid
Malformatii chistice

3

14. riniciul in potcoava ??
Cea mai frecventa de simfiza renala apare prin fuziunea poli inf8o
% restul suprinichiul este situat de obicei in reg lombara infiar
istmul poate fi parenchimatos sau fibroasunt mai jos decat cei
normali istmul l3 l4si g mai mica
Axele lor pot fi oblice in jos si medial
,oblice in jos si lateral Bazinetele roatate
ant
Calice normale k numar in
spite de roata Ureterele se
implanteza inalt in bazinet
Se asociaza cu alte anomalii
Clinic nu este manifesct se suprapune aunci cat
exista o patologie renala Diag imagistic eco
urografie tomo rmn
Abod chirurgicall ant transperitoneal

15. chist simplu essential ??
Anomalie de obicei unulaterala si singulara uneori multipla
bilaterala forma rotund ovalara ir pe interior tapetata cu un epiteliu
cubic si contine lichid clar serocitrin.de regula sunt
asimtomaticidurere lombara hematuria hta nefromegalie febra pt
infectie
Crirerii eco/ simplu necomplicat absenta ecourilor
intrachistice prezenta contur bine delimitate forma rotund
ovalara dak se deceleaza separi calcificari se impune ct
Criteri tomografice asemanatoare celor eco iar densitatile admise
de la -10 la +20 hu similare apei
Criterii inesugestive pt forma simpla perete gros calcificari
septarii continut hiperdens neo,ogen ecouri intrachistice
Complicatii se pot in fecta/peretele poate fi gros
calcificari efractia chistului hta Distrugerea rinichiului
cand chistul este f mare

16. enumerati malformatiile ureterului si jonctiunii
pieloureterale ??

Anomalii de numar agenezia uni sau bi/duplicitate pieloureterala
De pozitie si deschidere ureter retrocav ectopii ureterale oriunde in
afara trigonului
De structura ureterocelul dilatarea chistica a ureterului terminal/
aplazia ureterala /cordon fibros fara lumen
Insertia inalta a ureterului congenital
Anomalii de calibru megaureter
megadolicoureter Megatip dilatare
numai a segmentului pelvin ureteral

17. gradele imagistice de reflux vezico ureteral ??

Risc infectie
Cauze ectopia de meat duplicitate ureterala .ureterocelul
dureri lombare in timpul mictiunii.itu,hta
Reflux ureteral
Uretero pielo caliceal cu cupe
caliceale normale Cu calice
dilatate aplatizate

Cupe inversate cu reducera
parenchimului Dilatare mare
caliceala cu parenchim subtiat

4

18. hidronefroza congenitala prin obstructia jonctiunii pielo
ureterale ??
Clinic durere nefralgie sau colica semn
de infectie litiaza Rinichi marit palpabil
Asimtomatici pe perioade mari de timp
Eco +urografic absenta opacifierii ureterului si dilatarea
pielocaliceala de diferite grade ajunfge pana la rinichi
nefunctional
Consecinta hidronefrozei –litiaza infectii
Tratament pieloplastie cu sau fara drenaj in scopul recuperaii
unitatii renale deschis sau laparoscopic
Dak parenchimul este distrus facem nefrectomie

19. enumerati malformatiile vezicii urinare ??
Agenezie/vezica septata
.dibertriculi congenitali Maladia de
col vezical
Extrofia vezicala
Sindrom de megavezica megaureter

20. enumerati malformatiile uretrei ??
Agenezia/stricturi congenitale/hierplazia de veru
montanum/divertricol congenital ureteral ant/uretere duble/valve
ureterale post/valve u ant /fistule uretero rectale/epispadias
/hipospadias

21. valve uretrale post ??
Falduri mucoase la nivelul uretrei post cu punct de plecare
coliculul seminal si care se insera pe perete ant uretra
Constitue obstacol in evacuarea urinara se inchid in timpul
mictiunii retrograd nu opun rezistenta
Tip 1 ce pornesc din veru montanum in jos spre
uretra membranoasa 2directie craniala spre colul
vezical
3 diafragme nu apartin de veru m circumferentiale si au orificiu
punctiform in centru cu o mb inelara
Diag /copii cu infectii frecvente si hidronefroza
Urografia –cliseuu mictional arata dilatatrea uretrei post cu
declaribri bruste Ureteroscopia –sub anestezie arata vezia cu
celule si coloane uneori divertricul si identifica valvele

22. epispadias ??
Anomaloe rara .deschiderea uretrei pe partea post a penisuluila
distanta mai mica sau mai mare de gland
In fct de locul deschideri poate fi balanic penian peno pubina
La cei peno pubian incontinenta 70%prin dezv defectuasa a ap
sfincterian/reflux vezico uretral/intreaga uretra peniana este
deschisa colul vezica este vizibil
Epispadias poate fi complet peno pubian
Incomplet penian sau balanic ambele respecta ap sfincterian
5

Forma completa gasim anomalii ap genital extern .osoase
.incontinenta urinara ,jonctiunii uretero vezicale/epispadian feminin
si mai rar sau descris forme subsimfizara
.retrosimfizara,clitoriniana
T ratament este chirurgical prin asigurarea corectiei incontinentei si
reconstructiei ap genital si uretrei

23. hipospadias ??
Deschiderea meatului uretral pe fata ant a penisului datorita
fuziunii incomplete a plicilor uretrale sau aplazieu ruretrei
anterioare/orificiul poate fi oriunde intre fata ventrala a
glandului si perineu
Pacient prezinta si o incurbarea ventrala a penisului si anomalii
ale pretputului/forme glandular coronal subcoronal penial
diostal
mediopenian
,penial
proximal
peno
scrotal
scrotal.perineal
1 caz la 200 -300 nasteri dat trantament estrogeni/asociaza
criptorhidie/hernie inghinala hidrocel
Ex urografic este necesar
T chirurgical se corecteaza anomaliile si
refacerea vietii sexuale Nu este usoara de
aceea sa facut o subspecuializare
Hipospatologie
Inlaturarea coardei ventrale cauza a poziteie peniene vicioase

24. enumerati si definiti malformatiile peniene ??

Consecinta a viciului de dezv sapt 6 viata iu
Apenia sau agenezia peniana datorita lipsei tubercului genital
asociata cu malf cardio p / osoaseanus imperforat/uretra se
deschide in perineu
Megalopenia –cresterea rapida a penisului in copilarie
.hiperproductia de testosteron prin tlb testiculare sau
corticosuprarenale
Micropenia –crestere insuf <2.5 deviatii dect la n
/raport l /grosime este n Deficit de testorteron
Se asociaza cu
cromozomopatii Cariotipul se
fc obligatoriu la toti pacientii
Tratament cu testosteronasa fel incat sa nu blocheze
carti;lajele de crestere 25mg la fiecare 3 sapt

25. enumerati si definici malf testiculare ??
Bifiditate scrotala –buzele scrotale sunt separate complet nu exista
rafeu scrotal asociaza cu hipospadias
Hipoplazia scrotala una sau ambele buze sunt dedezvoltate
asociaza cu ectopie testiculara Testicol –anomalii numar –
anerhidie –absenta
Monorhidie,poliarhidie ,sinarhidie
Anomalii de dezvoltare mici hipotrofici libidoul si potenta
scazute adipozitate tip femin Anomalii de migratie
criptorhidiss/testicul ascuns
De coborare in scrot 70% vor cobara in
prilmele 3 luni de viata Pot fi palpabile
nepalpabile
Pozitie abdominala

/extracanaliculare /ectopice
Intraabdominale /intracanaliculare
Suprapubiene /infrapubiene

6

26. definitia si clasificarea infectiilor urinare ??
Inflamatie simtomatica a uroteliului cauzata d einvazia
microbiana se caracterizeaza prin bateriurie si piurie
<100mii nu exclude infectia
Clasificarea stamey asim si
simtomatic
Prima infectie:”priam documentata bacteriologic
Inf nerezolvata :germene sa eliminat permanent in timpul trat si
dupa
Peristenta bacteriana:urina a fost sterilizata dar infectia nu a fost
eradicata-calcu;lu .corpi straini
Reinfectia – o noua infectie cu alt microorganism

27. care sunt germenii are provoaca infectii urinare ??
Dezechilibru invazie microbiana si aparare
g- coli .enterobacter klebsiele proteus
piocianic seratia g+20%stafilococul
aureus si streptococul fecalis
alti germnei- clostridium bacteroides fragilis listeria .candida
,clamindia

28. ce este flora comensala si nasocomiala ??

Comensala coli enterobacter provin din floraintestinala
Nasocomiala –klebsiela proteus provin din germenii selectati
intraspitalicesti

29. patogenia inf urinare cu germni comuni ??
Rezervor intestinal etapa perineala vulva etapa uretrala-cistita
–etapa ureterala –pielo interstitiala –modificri papuilare
Inf se realizeaza pe cai ascendenta
canaliculara Hematogena cand intereseaza
parenchimul renal la inceput
Linfatic/comunicari anormale
Factorii nhibitori ai dezv infectiei:integritate a anatomica/sistem
imun/strat glucoz amino glicani ce protejeaza uroeliu
Factori fav:staza/scadera debit urinar/leziuni uroteliu.corpi
straini.inocularea directa a germenilor
Tratament imunosupresor.sida radioterapie/tlb
metabolice ,diabet Agresiune microbiana masiva
Igiena locala deficitara .utilizara necontrolata a antibioticelor

30. diag de lab inf urinare ??
Depinde de modalitatea de recoltare care trebue sa
evite contaminarea Cultura la cel mult o ora de la
recoltare
Ex urinii proaspete putem observa una sau mai multe bacterii pe
camp sau leucocite
Urina centrifugata –prezenta leucocite are semnificatie
scazutadeoarece 25%pacienti fara inf au piurie
Prezenta microbilor in urina centrifugata se coreleaza cu rezultatul
uroculturii
Interpretarea microorganismului depindede tipul micro-ec oli
80%pacienti cu cistita /klebsiela enterobactergemneni de
spital/pseudomonas la pers cu rezistenta scazuta

Nr de coloniidak urina este diluata sau pacient a luat aa
cresterea pate fi inhibata Cea mai imp cauza de neconcordanta
intre nr de colonii si severitatrea infectiei este intarzierea
insamnatarii urinei care perminte multiplicarwea bacteriilor de
suprafata

7

Secretia prostatica –la barbatii cu inf recidivante

31. sindroamen clinice ale inf urinare si genitale la barbat
enumerare ??
Pielonefrita acuta si cronica
Cistita .prostatita/uretrita.sindromul septic in urologie

32. complicatii supurative ale iu cu loc renala enumerare ??
Sepsis-tahicardie tehipnee febra>38.leucocitoza
Sindrom septic-sepsis +mod starii de
constienta/hipelactacidemie.oigurie Soc septic –hta
Ins d
eorgan
Necrozapap
ilara
Pielonefrita /pielonefroza/abces
renal perirenal Flegmon perirenal

33. pielonefrita acuta etiologie def ??
Inf acuta a unuia sau ambilor rinichi;intereseaza
oarenchimul renal,calice pelvisul Apar la orice varsta mai
ales la 20 -50 de animai ales la femei
Det de gram negativiin special e coli car ajunge la
rinici prin ascensiune Gram +stafilo si strepto dau f
rar
Altii-proteus klebsiela duc la formarea urina alcalina cu aparitia
calculilor de infectie care se dezv in sistemul pielo caliceal
Inf fav de reflux obstructie inf hematogena factori anatomici diabet
zaharat

34. pna clinic ??
Febra cu debut brusc .frison durere la nivelul
lombei urina tulbure Tlb de mictiune -disurie
polachiurie
Maleza si anorezie
Sensi dureroasa in unghiul costo vertebral semne de
iritatie peritoneala uneori Piurie .bacteriurie

35. semne clinice ale pielonefritei acute bacteriene la copil ??
Sindrom urinar disurie polachiurie tenesme vezicale hematurie
modif urina
Sindrom infectios sistemic febra tlb digestive pierdere ponderala
anemie manif neurologice sau septicemie
Evolutie cu hipertermie marcata insotit de convulsii soi alt starii
generale semnele urinare pot fi absente

36. pna la batrani ??

Evoluiaza spre hta tlb resp si psihice

37. pna acuta la gravide ??
Fav de staza si dilatarea cailor urinare apare mai frecvent in a doua
parte a sarciniicu simtome obisnuite dar poate imbraca forme grave
cu insuf renala septicemie
Sindrom hepato renal ce pune viata in

pericol si det risc fetal Risc matern insur ra
Hta toxemie gravdica soc toxico septic
Risc fetal prematur subponderal anomalii congenitale
compromiterea sarcinii
8

38. pna la diabetici ??
Evolutia este zgomotoaasa cu alterarea starii
generale si hta Frecventa lor creste prin
rezistentra scazuta –evolutie grava (pielonefrita
emfizematoas)-obstacole tui sau tlb de statica
pelvina

39. pna la barbati ??
Sec unei afectiuni urologice ce fav staza
Obligatoriu necesita o investigatie urologica completa pt a
evidentia cauza rrsv –calcificari Uiv crestera d rinichiului
nefrograma palida
Cistouretrografia mictionala arata un reflux trecator
Eco-cresterea d rinichi prezenta sau absentsa obstacol.a unor
calculi sau a unui abces renal\

40. pna principii de tratament ??
Recunoastrea si tratarea cat
mai precoce Antibioterapie
specifica initial empirica
Facem antibiograma
In formele necomplicate fara obstructir adm fluorchinolone sau
cefalosporine Amoxicilina 7-14 dak nu avem raspuns sau dak este
mic facem tc.eco pt a excude un abces uropionefroza obstructiva
Acestea sunt forme complicate se trateaza in spitalse face
cura de atac si intretinere Amoxicilina .acid clavulinic
.augmentin 1g la 8 h
Cefalosporina generatia 3
ceftriaxona 2g pe iz
Aminoglicozid –gentamicina 80160 mg zi
Repaos la part regim alimentar
hiposodat regim hidric Anelgezice
antispastice t greturi

41. t pna gravide ??
Antibiotice din grupa
betalctamine
Aminopeniciline
/augmentin
Cefalosporine generatia 2-3cefuroxim ceftazidim timp de 10
14 zilein spital urmat de betalactamine orale

42. pna cronica diagnostic ??
Poate fi etapa finala amai multor etape de pna
acute Cicatrizare parenchimatoasa .calice
dilatate inflamatie si fibroza Bola din copilarie
in special cand exista si rvu
Bonavul se prezinta cu semne de azotemioe
decat cu I urinara Febra astenie cefallee
paloare/poliurie irc .dureri lombare Radio –
cicatrici calice dilatate
Rinichi micci –bilateral
Unulateral celalalt marit
compensatror Bacteriurie
leucociturie

Diag dif cu tbc boala reno vasculara

9

43. pielonefrita cronica tratament ??
Combatera facrotilor care fav si mentin infectia staza reflux
asocierea focare infectie diabet Hta
Antibioterapie tintitz 14 -21 zile pana la afebrilitate urocultura
sterila sediment urinar normal apoi adm de intretinere
Regim alimentar aport de proteine conform
clearenceului reatininei Cura de diureza 2,5 3 litri
Corectarea ph
urinar Midicatia
simtomatica

44. semne clinice pionefrite ??
Leziuni supurative colectate aparenchimuli renal ca urmare a
unei metastaze pe cale hematogena a unei inf de focar
stafilococ cutanat sau de origine intestinala
Febra persistenta neregulata remitenta in platou sau ondulanta
durere lombara sau la baza toracelui
Leucocitoza tcrmn
pun diag T antibio
Eco urografie semne inlocuitoere de spatiu

45. pionefroza def diag ??

Supuratia cv si parenchim renal
Stadiul final al supuratiilor pielo renale sau al complicatilor litiazice
Rinchiul este marit cu cavitati dilatate parenchim practic
distrussimtome in formele acute sunt agomotoase febra rinichi
mare dureros si fixat
Piurie stare generala alterata
Evolutie torbida cu semne generale comsumtive fara febra si dureri
lombare mai ales dupa tratament antibotic care decapiteaza
simtomatologia
Diag-urocultura
Radio rinihi marit nefuct urografic
Eco tc parenchim distrus inlocuit de
numeroase cav transsonice Tratament
nefrectomie

46. perinefritele (flegmon perirenal)diag ??

Extindere perirenala a unei supuratii renale
Faza de infiltratie de supuratie colectata si
una de difuziune Febra de tip septic stare
generala alterata
Semne pleuro pulmonare in
localizarea sup Abdominale
digestive in loc ant
Durere si contractura lombara cand evoluiaza post
pana la fistulizare Psoita cu contractura antalgica a
copasei cand evoluiaza inf
Rx-stergerea umbrei renale si a m psoas scoioza lombara cu
concavitatea spre partea afectata Urografie –semne de infiltrare
renala
Eco ct semne de colectie
lichidiana si loc ei Tratament
derenajul colectiei
Ab cu spectru larg

1
0

47. clinica cistita acuta bacteriana ??
Ascensionare bacteriana e coli enterobacter klebsiela
bacteroides Usturime mictionala .polachiurie
.tenesmre vezicale,durere suprapubiana Cu vezica
plina piurie toate cu debut brusc
Febra si sensi dureroasa nivel lomba indicatori ai infectiei urinare
inalte

48. tratament cistita acuta ??
Prima infectie piurie si hematurie t empiric chiar si fara
urocultura inaintrea iceperii t recoltam urina
Biseptol 2X2 cp pe zi
3 zile Ciprofloxacin
2x250mg zi 3 zile
Ofloxacin 2x200mg zi
Pivmecilina 7zile
200mg zi
Nitrofurantoin 50 mg
4 pe zi
Ampicilina nu pt k unele
tulpini sunt r Forma
recidiva sau reinfectia
50%din cei care au avut infectia t de mai sus apoi un regim
profilactic nitrofurantoin 50 mg zi 6 luni
Timetropim si sulfametaxonal 40/200mg pe zi

49. uretrita acuta gonococica –tratament ??
Diplococi gram –
Naisseria
gonorrhoeae
Nespecifice clamidia .micoplasma .t vagialis
candida .herpex simplex Dupa contact sexula 3
-11 zile sau 3 luni prurit secretie galbue
Ceftriaxona 250mg in 1 doza
Ciprofloxacin 500mg in 1 doza
In asociere cu clamidia trachomatis :doxiciclina
2 cp 100mg pe zi Eritromicina 4x500mg /zi 7
zile
Cu micoplasma eritromicina
4x500 7 zile Metronidazol 2g
oral 1 doza

50. gangrena fournier ??
Inf lamatie supurativa a tesutului periuretral care poate evolua
sub 2 forme circumscrisa si difuza
Forma difuza face parte din
maladia fournier Triada durere
severa edem si febra
Bule de emfizem si crepitatii
Durere scrotala apoi edeme scrotul rosu exudativ cianotic
concomitent apre sindromugeneral toxiccu alterara starii generale
frison febra tahicardietahipnee hta
Semne digestive varsaturi meteorism abdominal
Etiologie aerobi si anaerobi e coli mirabilis pneumoniae
bacteroides strepto stafilo pseudomonas
Acest amestec are un efect sinergicaerobii fav pe cei

anaerobi scazand %o2 din plaga Anaerobii produc h si n de
unde rezulta crepitatiile
Poarta de intrare traumatism leziuni grataj
intepaturi insecte Trtament debridare larga
pana la tesutsanatos sub anestezie

1
1

Recoltare probe bacteriologicederivare urinara ab cu spectru
larg penicilina 20 -40 mil si aminoglicozid pe anaerobi
clindamicina
Sau cf 3 aminoglicozid si
chinolona Sustinere
hidro electrolitica
Oxigenoterapia
hiperbara
30 40 %deces

51. orhiepidimita acuta semne clinice ??
Durere surda de intensitate moderata persistenta de partea
afectata iradiaza spre funiculul spermatic hipogastru sau flanc
Durere atenuata prin ridicare testicolului semnul phen util in
diferentierea epidimitei acute de torsiunea testiculara
Tumor rubor calor dolor
Etiologie clamidia trachomatis neisseria gonorrhoeae

52. orhiepidimita acuta tratamnet ??
Etiologie bts trachomatis si neisseria gonorrhoeae
Infestii genitor urinara bacteriana cea mai obisnuita
cauzatratament pe baza ex urocultura pana la obtinerea
rezultatului adm fluorhinolona po2x pe zi
Cefalosporina 2-3 si aminoglicozid la cei cu febra
mare si septicemia Dupa rezolvarea puseului
acut continua cu preparat oral 4 sapt
Repaos la pat ridicarea si sustinera scrotului gheata
loca;la analgezice antitrmice Reducerea simtome in 7 zile
semen locale 4 -6 sapt
Poate evolua cu abcec care se incizeaza si dreneaza

53. diagnostic urosepsia /sindromul septic in urologie ??
Semen de inf associate cu semen sistemice de inflamatie febra
sau tahipnee tahicardie hipotensiune oligurie leucocitoza
leucopenia
E coli klesiela proteus pseudomonas
Sepsis bacteriurie care asociaza av mai mare de 90/tahipnee
mai mult de 38 g Celsius leucocitoza
Sindromul septic avem sepsis si alterarra perfuziei tisulare
modif starii de constienta hiperlactacidemie .oliogurie
Soc septic asocierea la sepsis sau ss a hta tasmai mica de 90
Insuf organic multipla la s sau ss adaugam insu f a cel putin 3 org
sistemine

54. antibiotice contraindicate in sarcina ??

Majoritate efecte teraogena apar in primele 8 sapt
Adm posibil ampicilina alte peniciline
cefalosporine sau eritomicia Evitam
Aminoglicozide nefrotoxic si ototoxicitate
Tetraciclinele coloreaza dantura si oasele sulfonamidele pot
provoca icter neonatal Acid nalidixic ,cinoxacina r adverse
nu au fost identificate de aceea trebue evitate Metronidazol
–mutatii

1
2

55. Caracterizaţi agentul patogen al tuberculozei
urogenitale ??
Agentul patogen al tuberculozei face parte din ordinul
actinomicetelor, clasa Mycobacterium.
Numai unele micobacterii au potenţial patogen la om
Cel mai virulent - M. tuberculosis, descoperit şi izolat de către
Robert Koch în martie 1882.
Alte micobacterii cu potenţial patogen crescut la om pot fi: M.
bovis, M. africanum şi
M. leprae, iar cu potenţial patogen scăzut: M. avium, M.
scrofulaceum, M. kansasii, M.ulcerans şi M. simiae
M. tuberculosis este un agent patogen strict aerob, parazit,
imobil, nesporulat, extrem de agresiv, rezistent la frig,
căldură, acizi, alcooli şi care se poate multiplica în alveolele
pulmonare. Este distrus de raze ultraviolete, fenoli, crezol
şi de concurenţa microbiană. Ca o comparaţie, M. bovis
este parţial anaerob şi poate fi distrus prin pasteurizare
Rata de multiplicare foarte scazută (M. tuberculosis se divide o
dată la 20-24 ore, faţă de E. coli care se divide la fiecare
20 min) - răspunsul la antibioterapie mult redus
Rezistenţa la fagocitoză (chiar dacă a fost fagocitat, M.
tuberculosis nu este distrus, supravieţuieşte şi „călătoreşte”
în interiorul fagocitului, în tot organismul gazdă)
Un procent variabil de bacili poate rămâne cantonat în ţesuturi în
stare inactivă, dormantă, o lungă perioadă de timp, chiar şi
toată viaţa, fără diviziuni celulare
şi deci fără a putea fi distrus de acţiunea antibioticelor
M. tuberculosis dezvoltă rezistenţă mult mai uşor decât orice altă
bacterie

56. Descrieţi etapele patogenice ale tuberculozei
urogenitale ??
Două etape (trei după Ranke) în evoluţia infecţiei tuberculoase:
primul contact cu M. tuberculosis = infecţia primară sau
tuberculoza primară. reacţie inflamatorie = „complex
primar”, localizat în 95% din cazuri în plămâni formând
şancrul alveolar cu limfangită şi adenopatii satelite.
Tuberculoza secundară sau reactivată - apare la intervale de timp
foarte variabile (luni - ani)
în situaţia în care bacilii în stare dormantă sunt
„reactivaţi”
Circumstanţe: maladii care scad imunitatea, traumatisme,
terapia imuno-supresoare, corticosteroizi, anemiile şi
diabetul zaharat
Diseminarea se produce din focarul primar pe cale
sanguină sau limfatică Ranke descrie şi stadiul terţiar în care
maladia se localizează la un singur organ,
scade hipersensibilitatea la bacil crescând rezistenţa şi
imunitatea organism Tuberculoza uro-genitală = secundară,
însămânţarea ® metastazare sanguină
Poarta de intrare în organism = pulmonară sau digestivă,
niciodată urinară sau genitală. Localizarea renală ® două etape:
parenchimatoasă (închisă) şi ulcero-cazeoasă (deschisă)
Localizarea parenchimatoasă este pivot şi iniţial este bilaterală,
cu evoluţie ulterioară asimetrică

De la nivelul complexului primar pulmonar bacilii ajung pe cale
hematogenă, la nivelul rinichilor
unde bacilii se cantonează în vasele de sânge vecine
glomerulilor şi formează focare microscopice cu aspect clasic
de tuberculoză secundară (etapa închisă).
Dispar leucocitele polimorfonucleare şi apar macrofagele
dând naştere unei reacţii inflamatorii care confluează
şi formează granulomul.
Evoluţia poate fi spre vindecare cu cicatrizare prin fibroză
şi calcificare sau să evolueze, extinzându-se
în „pată de ulei” spre medulară, iar prin
erodarea papilei renale să se deschidă în
cavităţi (etapa deschisă), apărând baciluria.
13

Odată erodată şi distrusă papila renală, se
produce ulcerarea calicelui şi apare
leziunea tipică ulcero-cavernoasă.
Reacţia de fibroză tisulară ulterioară ® apariţia stenozei caliceale
Ureterala
Interesarea ureterului ® prin însămânţare directă, în sensul de
curgere al urinii.
În ureter, bacilii se localizează cel mai frecvent distal, la nivelul
joncţiunii uretero-vezicale, unde produc leziuni de ureterită cu
hiperemie a mucoasei, edem şi stenoza meatului ureteral.
În unele cazuri, ulceraţiile mucoasei orificiului ureteral
deformează zona lărgind lumenul acestuia, conferindu-i aspect
de „stadion” sau de „gaură de golf”.
A doua localizare ca frecvenţă este joncţiunea pielo-ureterală
unde, datorită stenozei secundare leziunilor de fibroză, se
produce dilatarea sistemului pielo-caliceal.
În cazul în care este interesat în totalitate, ureterul se transformă
într-un cordon voluminos, scleros, cu zone de dilataţie alternând
cu zone de stenoză, cu aspect de „şirag de mătănii vezicala
Tuberculoza vezicală este secundară tuberculozei renale.
În stadiul incipient, leziunile apar în jurul orificiului
ureteral, apoi leziuni de granulaţie şi edem bulos
care acoperă meatul ureteral, extinzându-se în
formă de triunghi.
În continuare se dezvoltă leziuni ulcerative care prezintă
deobicei o zonă centrală cu aspect inflamator înconjurată
de un inel de granulaţie.
De la nivelul meatului ureteral, leziunile cuprind întreaga
vezică urinară, aceasta căpătând un aspect pestriţ,
peticit,
se extind în profunzime
interesând stratul muscular, iar
scleroza secundară duce la
pierderea elasticităţii peretelui
vezical
şi micşorarea
capacităţii acesteia
epididim
Multă vreme s-a crezut că apare prin însămânţare pe cale
canaliculară retrogradă Astăzi este unanim acceptată
metastazarea pe cale sanguină.
Bacilii se cantonează mai întâi în globus minor.
Poate apărea în paralel cu tuberculoza urinară, independentă
sau ca maladie de sine stătătoare.
Un alt mecanism incriminat este traumatismul local cu leziuni
tisulare severe.
Local apar inflamaţia şi induraţia dureroasă a epididimului
Prostate
Este un eveniment rar şi se produce tot pe
cale hematogenă. În cazurile cu evoluţie
fulminantă apar caverne prostatice care, prin
erodare şi fistulizare se deschid în perineu
sau rect.
Prostata capătă aspect nodular, fără sa-şi modifice dimensiunile
Uretra penis
Tuberculoza uretrei este şi mai rară.

Nu este foarte clar dacă apare ca urmare a
însămânţării de la un alt focar genital sau ca
urmare a trecerii constante a urinii infectate prin
uretră.
Modul de manifestare poate fi acut sau cronic. Episodul acut
presupune colonizarea cu bacili a uretrei împreună cu epididimul,
prostata şi unele segmente ale tractului urinar.
Forma cronică este foarte greu de diagnosticat deoarece
manifestările clinice sunt reduse
1
4

şi nespecifice. Tuberculoza penisului apare numai la adult şi
poate fi atât primară cât şi secundară.
Tuberculoza primară apare prin contact direct cu bacilii care
colonizează tractul genital feminin,
în urma actului sexual. Forma secundară ® însămânţare

57. clinica tbc urogenitala ??
Forme simptomatice: hematurică, dureroasă,
febrilă, piurică, tumorală, cu
disurie şi polachiurie
Forme asociate: cu insuficientă renală, cu hipertensiune
arterială, cu litiază, cu anomalii,
malformaţii congenitale sau cancer
vezica tbc urinar i frecvent zi si noapte si arsura

58. testul la tuberculina ??

Injectare intradermică a unei proteine purificate din tuberculină.
După 48-72 ore, la locul injectării apare o reacţie ® zonă centrală
indurată, înconjurată de o zonă de
inflamaţie ca răspuns mediat-celular de limfocitele T.

59. Examenul urinii în tuberculoza urogenitală ??
Diagnosticul de tuberculoză urinară se pune numai după evidenţierea
bacilului Koch în urină. Determinarea baciluriei ® recoltarea a cinci
probe zilnice consecutive de urină, în prezenţa
acidului sulfuric (pentru decontaminarea probei) şi
însămanţarea pe medii de cultură specifice.
Pentru izolarea culturii de M. tuberculosis însămânţarea se face (în
timp cât mai scurt)
pe mediu Löwenstein-Jensen, iar pentru M. bovis pe mediu de
cultură îmbogaţit cu ou şi care conţine penicilină.

60. Explorarile imagistice în diagnosticul tuberculozei
urogenitale ??
Eco Valoare foarte scazută în diagnosticul tuberculozei uro-genitale
1Oferă date coerente în urmărirea leziunilor, anterior
diagnosticate, prin alte metode.
2Utilizată pentru: monitorizarea capacităţii vezicii
urinare în cursul tratamentului, dimensiunilor şi
leziunilor renale, a evoluţiei cavernelor sau a gradului
de dilataţie al căilor urinare
Radiografia pulmonară confirmă sau infirmă maladia activă sau
sechele pulmonare. Radiografia reno-vezicală simplă evidenţiază
calcificări în aria de proiecţie a rinichilor sau
a aparatului urinar inferior.
Concomitent apreciază şi alte localizări ale tuberculozei:
coloană, calcificări ganglionare, etc.
Urografia intravenoasă ® distorsiuni caliceale
secundare fibrozei, absenţa unuia sau mai multor
calice (prin obstrucţie completă) cu aspect de
spin caliceal, distrucţie completă de parenchim şi
arbore pielocaliceal (aspect de „margaretă”,
„labă de elefant”).

Rinichiul nefuncţional arată tuberculoză ireversibilă.
Afectarea ureterală ® urografic ® uretero-hidronefroză în diverse
grade, iar în stadii avansate ca ureter rigid, fibrotic, cu multiple
stricturi supraetajate cu aspect de „şirag de mătănii
Pielografia anterogradă percutană - alternativă tot mai importantă
la UPR
1
5

- permite opacifierea cavităţilor unui rinichi nefuncţional
concomitent cu recoltarea de specimen pentru
diagnostic.

61. indicatii trartament chirurgical tbc ??
De excizie
De reconstrucţie
Nefrectomia
Indicaţii: - rinichi nefuncţional cu sau fără calcificări
1boală extinsă ce cuprinde întreg rinichiul + HTA +
obstrucţia JUP
2coexistenţa carcinomului renal.
Aproape 90% din rinichii nefuncţionali sunt distruşi şi necesită
nefrectomie
În ciuda sterilizării urinii după tratament, 50% din rinichi încă
conţin bacili activi Nefroureterectomia Este rareori indicată pentru a
îndepărta cât mai mult din ureter odată cu rinichiul
Nefrrctomia partial
Când leziunea este localizată în unul din polii renali +
calcificări ce nu au răspuns la tratament după 6
săptămâni de chimioterapie.
Pentru o zonă de calcificare ce creşte lent şi ameninţă
degradarea întregului rinichi Epididimectomia Când un abces
cazeos ce nu răspunde la terapia medicamentoasă
Pentru formaţiune indurată ce nu se modifică sau
creşte lent în dimensiuni în ciuda tratamentului
antibiotic şi tuberculostatic
dremaj abces printro portiune minim invaziva
stricture ureterala Cateterele double J pot fi utilizatre în toate
tipurile de stricturi ale ureterului
- pentru menţinerea unui drenaj adecvat
Cateterul ureteral trebuie lăsat pe loc cel puţin 6 săptămâni
Dacă după 6 săptămâni situaţia nu se îmbunătăţeşte ®
reimplantarea ureterală
În caz de vezică mică tuberculoasă ® cistoplastia de mărire cu
segmente digestive (ileon, colon)

62. descrieti schemele modern tratament medicamentos ??
Tratamentul medicamentos ® terapia
de primă linie Tuberculostaticele de
primă linie sunt reprezentate de:
izoniazidă, rifampicină, pirazinamidă, streptomicină şi
etambutol.
1primele patru sunt bactericide
Rifanpicina
Este asociatul obligatoriu al izoniazidei
2Este un antibacterian cu spectru larg
3Este bactericidă prin inhibarea sintezei
ARN-ului bacterian Se poate administra p.o.
(pe stomacul gol) sau i.v.
Difuzează bine în toate ţesuturile şi fluidele organismului
Este bactericidă indiferent de pH atât asupra germenilor intra cât şi

extracelulari.
4Metabolizarea este hepatică unde se formează
5Eliminarea este biliară în proporţie de 60-65% din doză şi
renală 6-15%
6Efectele adverse - hipersensibilizare la rifampicină
rezultând manifestări astmatice până la şoc şi colaps,
purpură trombocitopenică, anemie hemolitică acută, IRA
1
6

prin nefrită interstiţială sau necroză tubulară, sindroame
icterice,, cefalee, disconfort digestivcina
izoniazida
Hidrazida acidului izonicotinic
1Este un antituberculos major - bună activitate bactericidă
pe germenii în multiplicare rapidă intracelular cât şi pe
cei din mediul extracelular
2Determinând ruperea peretelui celular a micobacteriilor
sensibile.
3Distribuţie amplă în toate ţesuturile şi fluidele organismului
sau ţesuturi cazeificate.
4Metabolizarea se face la nivel hepatic
5Eliminarea se face pe cale renală dar mici cantităţi se elimină
şi în salivă, spută.
6Administrarea izoniazidei trebuie atent supravegheată
la alcoolici activi, la persoane cu tare hepatice sau cu
insuficienţă renală severă.
7Poate fi administrată fără precauţii la gravide.
8Reacţiile adverse sunt - hepatite , nevrită periferică, sindrom
pelagroid,
sindrom pseudolupic, ginecomastie, rash-uri cutanate,
disconfort gastric, greţuri, vărsături
pirazinamida
Este un derivat de nicotinamidă
Are acţiune exclusiv pe micobacterii fiind activă la pH acid.
Este bactericidă sau bacteriostatică în funcţie de concentraţie şi
de susceptibilitatea tulpinei micobact.
1Concentraţia serică maximă este după 2h de la administrare,
timpul de înjumătăţire este de
9-10 ore.
2Eliminarea se face pe cale renală prin filtrare glomerulară
3Este hepatotoxică
Etambutol
1Activ numai asupra micobacteriilor în diviziune
2Efectul său este bacteriostatic
3Realizează concentraţii înalte în rinichi şi urină, în plămâni şi
spută.
Eliminarea etambutolului se face prin filtrare glomerulară şi secreţie
tubulară (~ 20% eliminat
în fecale)
1efecte secundare minore: citează greţuri, vărsături, disconfort
digestiv
2La doze ³ 25 mg/kgc în administrare zilnică poate provoca
nevrită optică retrobulbară
3Riscul toxic este exacerbat de insuficienţa renală
4La copii, sub vârsta de 6 ani nu este recomandabilă utilizarea
etambutolului
Aminoglicozide
Bactericide care alterează peretele bacterian cu liză
bacteriană secundară Activitatea lor este pe germenii
ce se multiplică extracelular, la pH alcalin. Se absorb

bine şi rapid după administrare intramusculară
Sunt contraindicate la gravide deoarece traversează placenta
prezentând risc de toxicitate pentru făt
Se administrează cu prudenţă în cazul sugarilor datorită
imaturităţii funcţionale renale şi la bătrâni
- De principiu nu se administrează două aminoglicozide între ele
1
7

63. Tipuri de calculi(în funcţie de compoziţia chimică şi
aspectul radiologic ??
Analiza chimică
Spectrofotometrie în
infraroşu
Cristalog
rafie
Unici
Multipli
Coralifor
mi
Calcici 71
1
oxalatfosfat
de calciu
preponderent
= 5%
33%
de calciu
preponderent =
2
+
fosfat mixt =
= oxalat33
Necalcici29

fosfat amoniaco-magnezian = 20%*
3

4

acid uric = 6%
cistină = 3%

Rari:
uraţi, proteine, xantină,
medicamentoşi
(acetazolamidă, silicaţi, etc

64. Manifestările clinice ale litiazei
urinare:enumerare ??

. Durerea hematurie infectieinsuf renala.obstructia-anurie
1
65. anuria litiazica ??

2

Imposibilitatea
scurgerii
urinii superioare
în vezică
obstruare mecanică
a căilor urinare

=

Dg. se stabileşte
după
24
de căi
diureză
suprimată,
în
condiţiile
unei
hidratări
normale,
absenţei
pierderilor
lichidiene
pe
alte
şiaîn
condiţiile unei
hemodinamici
normale

3
Anuria
istoric

obstructivă litiazică = “fulger pe cer senin” la bolnavii cu

clinic îndelungat, putând fi prima manifestare clinică a
litiazei
1se instalează brusc, precedată de
colica reno-ureterală care însoţeşte
migrarea calculului

2-

alteori, diureza scade treptat, bolnavul devenind
anuric
18

- este consecinţa obstrucţiei unicului rinichi
funcţional existent,
cel opus fiind absent congenital, chirurgical
1
sau nefuncţional
Obstrucţia
litiazică
Anuria prin invadarea
neoplazică
a ureterelor

2

Anuria prin ligatura accidentală a ureterelelor

Poliurie



Oligurie

> 2.500 ml/24 ore

300 - 700 ml/24 ore

Oligoanurie < 300 ml/24 ore

Faza tolerant clinica
1
Semne
loco-regionale:
bolnavul
este anuric
2
3

1

4

vezica urinară este goală la cateterism
starea generală este bună
dureri în partea
rinichiului
obstruat, rinichi mare palpabil
tulburările
humorale
lipsesc

Faza uremica
În această fază, dominante sunt semnele
clinice ale I.R. în timp ce manifestările locoregionale trec pe plan secundar
2
3
4
5

6

tulburări digestive
tulburări cardio-vasculare
tulburări respiratorii
tulburări hematologice
tulburări neuro-psihice, etc

Sidrom umoral
1
hiperazotemie
(uree,
creatinină,
ac. uric,
etc)
tulburări
hidrice:
hiperhidratare
globală,
intracelulară

2
3

4

predominent

tulburări electrolitice: hipoelectrolitemie globală, dar cu hiperkaliemie
acidoză metabolică
tulburări hematologice

Diag
1
antecedente
caracteristice litiazei
colica reno-ureterală
2
3
4

semne locale
vezica urinară goală la cateterism uretro-vezical
explorări paraclinice

125

echografie
RRVS – 90% din calculii urinari sunt radioopaci

cateterism ureteral explorator

T
1
urgenţă
medico-chirurgicală
= restabilirea diurezei
nefrostomie
percutanată sau cateterism ureteral (drenaj intern
cu sonda
JJ)
2

3

concomitent se tratează dezechilibrele electrolitice, infecţia urinară, etc.

uneori
(hiperpotasemie
> 6,5 mEq/l)cueste
necesară
hemodializa
de urgenţă concomitent
dezobstrucţia
căii
urinare
superioare

4
extragerea
ulterior, la rece

calculului (chirurgical, endourologic, etc.) efectuată

19

66. protocol diag obligatori litiaza urinara ??
Anamneza ex clinic
general/uiv/eco
Biochimie:uree creatinina
acid uric Ex urina sumar
urocultura cristalurie
Analiza biochimica
acalculului

67. lnumerati exploririle imagistice pentru diagnosticul litiazei
urinare ??
1
Ecografie

RRVS + UIV

2

3
4

5

UPR (litiaza radiotransparentă cu R. nefuncţional)

TC
Radioizotopi (scintigrama + renograma izotopică)
Endoscopie (uretroscopie, cistoscopie, ureteroscopie

68. eco ap urinar ??
Deceleaza atat calculii radio opaci cat si cei radio sensibili
situati in rinichi si vezica Stabileste gradul obstructiv al
litiazei de dilatatie si grosimea parenchim
Idela in urgent nu necesita conditii specilel de efectuare

69. Investigatii radiologica in litiaza aparatului urinar ??

Rrvs in diag primar deceleaza 90 %calculi radio opaci
Urografia intravenoasa in diag calculi radio
transparenti test mpfo fct Indispensabil ain
planificare chirurgiei renale percutane
Opacifierea pielo ureterala retrograda util ai n cadrul manoperelor
de drenaj intern extern
.metoda clasica de investigare morfologica
strict preoperatorie In rinichi mut urografic

70. masuri terapeutice in litiaz aurinara ??

1
 adaptat
formei anatomo-clinice a bolii
Tratament conservator (pentru litiaza caii urinare superioare)
2

Tratament urologic multimodal (monoterapie sau combinat)

12-

2

Indicaţii generale de tratament urologic
Modalităţi de tratament urologic
1. litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (E.S.W.L.)
2. intervenţional minim invaziv – chirurgie endoscopică
3. chirurgie clasică, deschisă

Tratament profilactic al recidivei (metafilaxia)

12-

Metafilaxia nespecifică
Metafilaxia specifică

71. Indicaţiile pentru intervenţie urologică în litiaza
aparatului urinar superior ?? calculii cu ø > 1 cm (eliminare

spontană improbabilă)
1•
calculii asociind durere necontrolată medicamentos ("calcul
rău tolerat clinic")

2•

calculii asociind obstrucţia căii urinare (hiperpresiunea
prelungită, secundară obstrucţiei litiazice induce degradarea
progresivă a parenchimului renal)
3•
calculii asociind infecţia urinară (risc de pielonefrită,
pionefroză şi urosepsis)
Indicaţii relative:
2
0

• calculii caliciali "prozonieri", inactivi clinic + metabolic

72. Indicaţiile de tratament în litiaza aparatului urinar inferior
??
Indicaţie absolută de tratamentul urologic (clasic sau endoscopic)
Obligatoriu: rezolvarea concomitentă a patologiei
obstructive cauzale a litiazei: HBP, strictura de uretra,
diverticulul uretral, valva uretrală, etc.)

73. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia
deschisa in tratamentul litiazei renale ??
Pielolitotomia
1

Pielocalicotomia

2

3

Pielonefrolitotomia

Coagulum
pielolitotomia
(fibrinogen
uman +
trombină)
4

Nefrotomia radiară

5

Nefrolitotomia anatrofică

6

Nefrectomia parţială

7

Ex vivo “bench surgery” + autotranplant renal

8

Nefrectomia totală

74. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia
deschisa in tratamentul litiazei ureterale ??

Ureterolitotomia (lombară, iliacă, pelvină)si forma de drenaj
Cook

75. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia
deschisa in tratamentul litiazei vezicale ??
Cistolitotomia
Rezolvare concomienta a obstacolului subvezical cel mai
probabil prin adenom prostatic Drenaj vezical cistostomie

76. accesarea endoscopica a calculului urinar ??

Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei înalte:
1) nefrolitotomie percutanată (NLP)
2) ureterorenoscopie anterogradă percutanată (URSA)
3) ureterorenoscopie retrogradă (URSR)
Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei joase
4) cistoscopie + extragere/prelucrare
5) uretroscopie + extragere/dislocare în vezică + prelucrare
Terapia calculului (dimensiune + forma) prin : - extragere in toto –
litolopaxie
- fragmentare – litotriţie şi extragere

77. Indicaţiile şi contraindicaţiile ESWL ??
acoperă 90% din terapia
litiazei renoureterale


procedeu neinvaziv



prima opţiune în tratamentul

urologic al litiazei renoureterale

21

1

indicaţii
absolute:
calculi renali cu ø maxim de 1,5 cm + calculi
ureterali
lombari
şi pelvini

2

indicaţii relative: calculii renali cu ø 1,5 -3 cm

condiţii obligatorii pentru ESWL:
1- rinichi funcţional, fără o dilataţie mare de cavităţi, fără PN ac.
2- cale urinară liberă în aval
3- teste de coagulare, probe de funcţie renală şi TA normale
Contraindicatii :ir.tlb echilibru fluido coagulant, graviditatea

78. Indicaţiile NLP ??

1.5 2 cm
Coraliformi .cistinici .care asociaza stenoza jonctiunii pielo ureterale

79. Calcinom renal cu celule clare, carcinomul renal papilar,
carcinom cromofob
(aspecte macroscopice,evoluţie, prognostic) ??

Clare
Reprezintă aproximativ 60% din tumorile renale.
Aspecte macroscopice. Sunt tumori circumscrise, cu o
pseudocapsulă rezultată din parenchimul comprimat şi ţesut
fibros, având pe secţiune aspect galben-şofraniu (în cazurile
clasice) datorită conţinutului ridicat de lipide în citoplasma
celulelor tumorale;
Evoluţie. Carcinomul convenţional este considerat a fi cel mai
virulent carcinom cortical renal. Supravieţuirea se corelează strâns
cu gradul nuclear şi stadiul tumoral. Tratamentul de elecţie rămâne
excizia chirurgicală.
Cromofil
Reprezintă 7 - 14% din tumorile renale
epiteliale primitive. Raportul pe sexe B:F
= 2–3,9:1
Vârsta în momentul diagnosticului: decadele III – VIII de viaţă, cu
incidenţă maximă în decadele VI – VII. Majoritatea pacienţilor
prezintă tumori unilaterale, dar carcinomul papilar se
caracterizează prin multifocalitate (peste 45% din cazuri).
Examenele imagistice (tomografie, ecografie, arteriografie)
sunt necaracteristice Evoluţie. Prognosticul carcinomului
papilar este mai bun decât cel al carcinomului
convenţional şi mai nefavorabil decât cel al carcinomului cu celule
cromofobe. Supravieţuirea la 5 ani pentru pacienţii cu tumori în
stadiul I este de 87 – 100%.
Cromofob
Reprezintă 6 – 11% din tumorile epiteliale. Este important să
recunoaştem această variantă de carcinom renal din două motive: a)
carcinomul cu celule cromofobe are un prognostic mai bun decât
carcinomul convenţional; şi b) din punct de vedere morfologic
seamănă foarte mult cu oncocitomul, tumoră benignă cu care
deseori se poate confunda.

80. Manifestările clinice ale tumorilor renale
parenchimatoase ??
Hematurie 6 62
Durere 40 80
Tumora 6 37
Febra 4 21
380 – 390C, în

platou
Bacteriologie
LeucocitozăPoliglobulie

2
2

Eritrocitoză >
Volemie >
HT >
Splină normală
Ocazional leucocitoză + trombocitoză
Anemie
Hiperplachetoze
Tromboflebite migratorii
Hta
Insuf cardiac
Sindrom
hipertiroidian S
cushing
Hipercalcemie
Hepatomegalie s
stauffer”:
Fosfataza alcalină
> Bilirubina
indirectă >
Transaminaze
normale 1 şi 2
globuline >
Hipoprotrombinemie
Regreseaza dupa
nefrectomie Pierdere
ponderala
Neuropatie – 4 %: polinevrite, epilepsie Jackson
Sindrom Lindau von Hippel:
angiomatoză retiniană + CR Pierdere
ponderală
Astenie
Tulburări gastrointestinale Miozită
Salt – losing syndrome

81. ex fizic t parenchimatoase ??
Sarac in fazele initiale
Nu da simdomatologietumora palpabila decat atunci cand
c=devile voluminoasa Se face cu blandete pt a u fav
detasarea trombilor
Se poare rupe spontan :durere lombara hematom si semen
de iritatie peritoneala Alaturi de hemoragie interna
Varicocel in obstructive vene spermatice in t voluminoase

82. Examenul paraclinic în tumorile renale parenchimatoase ??
*Examene de laborator. Anemia se întâlneşte la aproximativ 80%
din pacienţii cu carcinom renal. Hematuria, macroscopică sau
microscopică, se întâlneşte într-un procentaj de până la 60% din
pacienţii cu carcinom renal parenchimatos. Creşterea calcemiei
sau a fosfatazei alkaline se corelează cu prezenţa metastazelor
osoase, constituind factori de prognostic nefavorabil.
*Markeri biologici. Au valoare diagnostică redusă, sugestivă, dar nu
certă, fiind în curs studii pentru depistarea unor markeri moleculari

ce pot constitui factori independenţi de prognostic cu identificarea
tumorilor cu risc crescut ce necesită urmărire specială şi tratament
adjuvant.
23

83. ex imagistic în tumorile renale parenchimatoase ??
Ecografia (ultrasonografia) renală este, de regulă, prima investigaţie
recomandabilă unui pacient cu suspiciunea de tumoră renală. Este
un examen neinvaziv, neiradiant, repetabil şi cu un preţ de cost
relativ redus, care permite diferenţierea între tumorile lichide şi
solide cu o specificitate ce poate ajunge la 98%.
Ecografia Doppler poate certifica cu mare acurateţe prezenţa
trombului tumoral în vena cavă inferioară (fig.7) şi extensia lui în
amonte, inclusiv în cavităţile cardiace drepte (fig.8), situaţie în are
este obligatorie şi ecocardiografia transesofagiană
Uiv
Permite aprecierea funcţiei renale în special a rinichiului
sănătos, dar şi a morfologiei sistemului pielo-caliceal
Tc
TC spirală, cu secţiuni de 5 mm, permite actualmente
diagnosticarea corectă a leziunilor renale cu dimensiuni minime de
1,5 cm. Practic, orice masă renală cu caractere ecografice de
formaţiune solidă are indicaţie de tomografie computerizată cu
administrare de substanţă de contrast
Rmn
IRM este o metodă neiradiantă, are sensibilitate şi specificitate
similare cu TC în aprecierea extensiei perirenale, identificarea
adenopatiilor şi a metastazelor abdominale pentru cancerele renale.
Principalul avantaj al IRM faţă de TC pentru tumorile renale este
capacitatea de a detecta invazia vasculară fără substanţă de
contrast
Izotopice
Valoarea deosebită a acestor investigaţii constă, de fapt, în
evaluarea extensiilor metastatice osoase, ştiind că scintigrama
osoasă poate evidenţia metastazele cu circa 9 - 12 luni înainte de
expresia lor radiologică
Radiografia pulmonară
face parte din screening-ul preoperator al pacienţilor cu tumori
renale, metoda putând depista, cu o sensibilitate
satisfăcătoare, leziuni > 5 mm.

84. Diagnosticul diferenţial al tumorilor renale
parenchimatoase ??

Antrax renal /chist solidar renal/rinichi pionefrotic/polichistic/tumori
suprarenale
Cu afectiuni care maresc rinichiul sis au produc hematurie r
polichistic .hidronefroza tbc Diag dif greu cu adenomul renal
Orice tumora >2 cm este maligna
Angiomiolipoamele t b mari diag la ct au densitate ami mica decat a apei
Abces renal sugerat de fbra dureri lombare leucocitoza la care gasim poarta
de intrare

85. Tratamentul cancerului renal localizat (stadiile I, II, III) ??
Nefrectomia radicală
Operaţia standard care asigură acest deziderat este nefrectomia
radicală, care constă în ligatura primară a arterei şi venei renale, cu excizia
în bloc a rinichiului şi a ţesutului celulo-grăsos perirenal, glandei suprarenale
în afara fasciei Gerota, asociată cu limfodisecţie regională de la nivelul
hiatusului diafragmatic până la nivelul arterei mezenterice inferioare

Linfodisectie
locală – îndepărtarea ţesutului peripedicular.

24

regională – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasul
adiacent – aorta sau vena cavă inferioară de la nivelul hiatusului
diafragmatic la nivelul a. mezenterice inferioare.
extinsă – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasele mari
abdominale de la diafragm la vasele iliace
extensie vci infrahepatice
Extragerea trombusului prin cavotomie,
urmată de cavorafie Rezecţie laterală de
VCI
Rezecţie totală a unui segment de VCI
Cavo cardiac
Trombectomie bipolară, prin dublu abord
(abdominal şi toracic), sub CEC, în
echipă mixtă, împreună cu chirurgul
cardiac

86. Operaţii conservatoare, chirurgia laparoscopică şi
tratamentul minim invaziv în tumorile renale
parenchimatoase ??
indicaţii imperative, la pacienţii cu tumori bilaterale sincrone,
pe rinichi unic (congenital, chirurgical sau funcţional) sau cu
afecţiuni benigne cu potenţial evolutiv pe rinichiul controlateral
(litiază, pielonefrită, nefroangioscleroză diabetică, etc).
indicaţii elective, la pacienţii cu rinichi controlateral normal, în
special la cei cu vârste sub 55 de ani, cu tumoră unică, periferică,
cu diametrul sub 4 cm, fără depăşirea capsulei (T1), fără
adenopatii (N0) sau metastaze la distanţă (M0
Enucleerea
simplă
Enucleorezecţi
a Nefrectomia
parţială
1polară superioară
2mediorenală (wedge-resection)
3polară inferioară
4heminefrectomia
5extracorporeală
(bench surgery) urmată
de autotransplantare
laparoscopic si minim invaziv:nefrectomia radical laparoscopica pt
tomori t1 t2 care nu sunt considerate
a putea beneficia de t conservator

87. Manifestările clinice ale tumorilor Wilms Manifestări
paraclinice şi imagistice în tumorile Wilms ??
Reprezintă 20% din toate
tumorile copilului Tumoră
abdominală
Durere
Febră
Tuse + expectoraţie (±
hemoptizii) Anemie,
slăbire
Hematurie revelatoare –
rară (5%) Venectazii

abdomino-toracice
Anorexie – vome
Diaree
HTA
(60%)

2
5

Varicocel
(frecvent
Anomalii
asocIate
. Malformaţii congenitale
ale ap. urinar –
rinichi în “potcoavă”,
ren duplex, etc.
2. Macroglosie
3. Aniridie
4. Hemi-hipertrofie corporeală
Ecografie
Tomografie computerizată
Radiografie pulmonară
RMN
Cavografie
Arteriografie
RRVS + UIV
Hta policitemia ,s nefrotic.citolia cand este atins ficatul

88. Diagnosticul diferenţial al
tumorilor Wilms ?? hidronefroza
congenital
chistele renale
neuroblastomul
intrarenal nefrom
sarcoame de diferite origini

89. tratament t wilms ??

Chirurgical extirparea stadia 1 si 2 este suficienta
3 si 4 extensiva si radioterapie si chimioterapie vincristina
actinomicina ciclofosfamida Radio la copii cu prudent da tlb de
crestere
Post operator stadiil e 1 ..4cu histology nefav
Nefrectomia radical pe cale ant transperitoneala incluzand
linfadenectomie regiona .atentie pe vci
Viscerectomie (anse intestinale colon.ficat splina

90. prognostic t w ??
Histologia .metastaze hematogene/adenopatia tumorala/extensia
loco regional a tumoriii Tratamentul multimodal a dus la
ameliorare prognosticului
3 fara recidiva supravietuire 85 92 %
3 bilateral pana la 3 ani 80%

91. Manifestările clinice în tumorile de cale urinară
superioară ??
Hematurie (> 90%) – revelator
obstrucţie ureter extensie locoregională
metastaze osoase
Durere:
colică renală

nefralgie
2
6

Rinichi mare (11%)
Infecţie urinară:
Declin general (10%)
Metastaze revelatoare

tumoral (rar)
hidronefrotic

92. Investigaţiile imagistice în diagnosticul tumorilor de cale
urinară superioară ??
Ecografie
Urografie
Citologia
urinară
spontană
,exfoliativă
Cistoscopie+UPR
Ureteropieloscopie+biopsie
Tomografie
computerizată
Angiografia renală
Rx
(1) discret defect de umplere a pielogramei,

(2) defect de umplere într-un

calice dilatat, (3)obliterare a
unui calice,
(4) hidronefroză cu creşterea de volum a rinichiului,
(5) reducerea funcţiei renale sau mutism renal.
Tc
Nativ şi cu SDC:
-calcul
80250
HU
-tumoră1070
HU
Sensibilitate
90%
NU diferenţiază Ta/1 vs T2
Eco inf suggestive despre formatiunea tumorala
dezv in cav renale Rrvs inf privind s osos
metastaze tradus prin zone de osteoliza Uiv
sugestiva prin defecte de umplere
Upr cupa de sampanie in tumori in cazul calculilor
distal se stenozeaza Tc rmn identifica tesuturile
moi anormale
Angio nesugestiva

93. Rolul investigaţiilor endoscopice in diagnosticul
tumorilor de cale urinară superioară ??
Defecte de umplere peUIV
Obstrucţie
Citologie malignă unilaterală
Tumoră în OU
Tumoră de ureter/pielon/ calice superior(<1 cm)
Insuficienţă renală
Afectare renală bilaterală
Comorbidităţi
Tumori cu grading mic

Abord percutanat
Indicaţii:
ureteroscopia nu e posibilă e.g. Bricker
2
7

tumoră > 1cm
tumoră de calice inferior

Vizibilitate bună
calibru mare al instrumentului
Stadiere bună ,biopsii de bună
calitate Posibilitatea efectuării
instilaţiilor intrarenale

Permite diag si biopsia
Pasaj uretra vezica inspecteaza
cai urinare sup Sub anestezie
generala
Posib abordarii percutanare calice bazine ureter…
Descendent anterograd
Indicatii in imagini lacunare,pacienti cu hematurie totala
unilateral,metoda de reevaluare evolutiva la pacientii cu operatii
conservatoire
Mai nou este met terapeutica eoarece permite rezectia complete
a tumorii

94. diag dif tumori u inalte ??

Cancerul parenchimului renal
Litiaza radiotransparentă pielocalicială,ureterală Hidronefroza
congenitală
Rinichiul mut consecutiv  tbc pionefrozei.pionefritei
xantogranulomatoase
Litiaza radioopacă (asociaţie 8%)
Pieloureterite
Pieloureterita
chistică
Bilharzioza
ureterală

95. Enumeraţi factorii de prognostic în tumorile de cale
urinară superioară ??
5 ani 60 90 % pt cele cu grad mic anaplazie si infiltratie
indifferent de localizare 0 33% grad mare de anaplazie si
infiltratie
T2 adenopatii si infiltratie 40%
T3 70%
Extensia tumorii prin contiguitat
ein pata de ulei Depinde de sediu
O tu ureterala sau loc in basinet devine rapid infiltrative avand
de strabatutu un perete f subtire
Pt k din t1 sa ajunga t3
In schimb cele din calice au … indreg parenchimul pt a invada
tesuturile perirenale

96. Enumeraţi alternativele de tratament chirurgical în
tumorile de cale urinară superioară ??
1.nefro-ureterectomie + cistectomie perimeatică(chirurgical) 2.nefro-ureterectomie +
cistectomie
peri-meatică(endoscopic)
3.nefrectomie parţială, pielotomie

4.rezecţie de ureter
Nefroureterecto
mia golden
standard?
indicaţii: tumori voluminoase,cu grading mare
2
8

tumori multifocale
recidive după tratament
conservator Incizie:transperitoneală sau 2
incizii(lombară şi ilio-inghinală)
Cistectomie perimeatică
rata recidivei in bontul ureteral 30-75%
ureterectomia
tumori prea voluminoase pentru abord
endourologic Tumori non-invazive, TaT1
tumori cu grading I-II ureteroureterostomie:lungimea maximă 4
cm Rata recurenţei 11 - 55%

97. Protocolul de monitorizare postoperatorie a pacienţilor cu
tumoră de cale urinare superioară ??
La 3 luni – în primul an ex clinic citologie
urinara si cistoscopie La6 luni – anii 2-3
Apoi anual
Contralateral
Anual UIV sau
UPR
Ipsilateral
Endoscopie la
6 luni
Metastaze clinic radio analize 3 luni dupa 1 an
intreventie / 6 luni in anul 2 3 Tc rmn 6 luni dupa primul
an apiu anual 3 5
Scintigrama osoasa numai in caz de dureri sai cresteri de fosfata za
alcalina

98. Tipuri histopatologice de tumori vezicale epiteliale ??

Hiperplazie plana si papilara
Leziuni plane cu atipii atipii reactionale ( inflamatorii), atipii cu
semnificatie necunoscuta
.displazii
Tumori papilare :papiloame, papilom inversat,tumori papilare cu
potential de malignizare redus, carcinoame cu grad inalt de
anaplazie si cu grad jos
Tumori infiltrante a corionului si
a m detrusor Tumori epiteliale
maligne :
Carcinoame
tranziţionale
Carcinoame
epidermoide
Adenocarcinoame
Macroscopic tv
Pediculate excrescente ale mucoasei unice sau multiple implantate
parietal print run pedicul Sessile baza larga de implantare inchie la
culoare cu franjuri scurte
Infiltrative baza larga cu suprafat mamelonara
Calciniom in situ urotelial

Calcinom urotelial papilar
moderat difrentiat ….slab
diferantiat
Calcinomul scuamos si adenocalcinomul
2
9

99. Semnele clinice ale tumorilor vezicale ??
Hematurie 60 – 80% totala izolata terminal
singur si unic simtom Piuria
Polakiuria:
20%
Disuria: 2%
Durerea pelviană: 2
– 15% Cistita
tumorală: 45%
Proteinuria: 0 – 10 mg‰

100. Investigaţiile imagistice în diagnosticul şi stadierea
tumorilor vezicale: enumerare
??
Rrvs uiv.eco tc rmn rx osoasa pulmonara scintigrama osoasa

101. Investigaţia ecografică în diagnosticul tumorilor
vezicale ??
Abn tranrectala sau trns uretrala
Mase exofitice ecodense intra cavitare fiate la perete care nu isi
schiba pozitia cu miscarile pacientului
Peretele adiacent tumorii este normal

102. Rrvs si uiv in diag t vezicale ??
Ex de baza
Imagine lacunara caract
Cele infiltrative aduc modif de suplete
Ureterohidronefroza si rinichi mut
rezultatul invaziei Si obst ureterului

103. ct si rmn in stadierea t vezicale ??
Ridica procentajul acuratetii diag la 85 .in aprecierea
infiltrarii parieto vezicale 90 % decelarea adenopatii
pelvine
Nu poate face dif intre t1 si t2 t2 si t3
Diferentiere corecta a tumorii infiltrative dar inca intra organ de cele cu
extensie extravezicala

104. Investigaţiile endoscopice utilizate pentru diagnosticul
şi stadierea tumorilor vezicale ??
Sub anestezie mai multe ti de telescope cu angulatie diferita
pt a ex cat mai complex suprafata
Permite recoltareade biopsii din tesut santos in vederea detectiei
leziuni neo
Cele cu grad mare de anaplazie sunt de regula mai mari si sessile
cu baze largi de implantere si franjuri

3
0

105. diag dif tumoti vezicale ??
Tuberculoza vezicală
proliferativă Litiaza
vezicală
Adenomul de prostată
Cistitele
hipertrofice
Ureterocelul
Cheaguri
Diagnosticul Å de TV se stabileşte totdeauna
prin mai multe metode de investigaţie care converg.

106. Parametrii de prognostic pentru tumorile vezicale noninvazive (superficiale) ??
-număr de tumori,
-dimensiunile
tumorilor,
-rata
recidivei
anterioare,
-stadiul T,
-carcinomul in
situ si
-grading-ul.
Probabilitatea de recidiva si progresie tumorala, la un an, s-a
ridicat de la 15% la 61% si, respectiv, de la 0,2% la 17%.
La cinci ani, probabilitatea de recidiva si progresie tumorala s-a
ridicat de la 31% la 78% si, respectiv, de la 0,8% la 45
Evolutia naturala a tumorii este definite prin 2 faCTORI RECIDIVA
TUMORII SI PROGRESIUNEA PRIN INFILTRATIE
METASTAZAREA REPR RISCUL EVOLUTIV CU
GRAVITATEA CEA MAI MARE Parametric pt
recidiva
Nr tumori prezente
Rata recidivelor al 3 luni
dimensiune atumorii Gradul de
anaplazie
Cele de la nive col prognostic rezervat
recidivand la 5 ani 21% Pe bza f de prognostic
sunt de risc scazut intermediary si ridicat

107. Grupele de risc pentru tumorile vezicale non-invazive ??
Tumorile vezicale superficiale
(TVS) se divid pe baza
factorilor de prognostic în:
1•
tumori cu risc scăzut: unice,Ta, G1, sub 3cm
2•
tumori
cu
risc
mare:
T1G3,
multifocale
sau
cu
recidive multiple, Cis
3•
intermediare:
toate
celelalte tumori , Ta-1, G1-2,
multifocale, peste 3 cm.
4•
O instilaţie cu citostatic
(epirubicin sau mitomycine)
sub 6 ore după TUR pentru
TVS
scade
rata

recidivelor
(Osterlinck).

cu

50%

3
1

108. principii de tratament tumori vezicale
non invasive ??
Rezecţia transuretrală cu biopsii de pat şi
margini tumorale
1•
2. Tratament instilaţional cu BCG sau
citoststice
2•
3. Electrorezecţia transvezicală
3•
4. Laser-vaporizarea
4•
5. Alte operaţii (cistectomia parţială,
radical
T
a
T
1
TURV
+
terapie
instilaţională
endovezicală
(Citostatice,BCG

109. principii tratament tumori vezicake
infiltrative ??
Cistectomie radicală +Derivaţia urinară
T3(a,b),T4,N+ :Tratament
adjuvant Prezervarea
vezicii urinare:
<5cm,fără
Tis,N0,Mo,U-;
Funcţie vezicală
normală!
Pacientul refuză CR sau
patologie asociată CI Modalităţi:
Turv sau Cistectomie
parţială +
iradiere,chimioterapie
sistemică
III.Tratamentul
TV infiltrative
locoregional cu
adenopatii masive
sau metastaze
Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi
Transplant Renal Institutul Clinic
“Fundeni”
Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi
Transplant Renal Institutul Clinic
“Fundeni”
TT44bb NN33 MÅ
Paleativ: Chirurgical
(simptomatic)
Chimioterapie (M-VAC)
Radioterapie

110. indicatii cistectomie partial ??
Nu este recomandata pt cancerul invaziv de

obicei
Cei cu raspuns clinic complet sau partial
la chimioterapie Leziuni solitare
Cei care nu au cis
Cei cu buna capacitate vezicala

3
2

111. prostata anatomie structural ??
Periferica si
central 95 la
suta
5 impartita intre zina tranzitionala si
fibromusculara ant Periferica in direct
vecinatate cu cu peretele rectal
Central inconjoara ductile ejaculatorii proecteaza
sub baza colului vezical 8% din cancere provin de aici
Zona trnazitionala inconjoara uretra proximala pana la calele
ejaculatorii
Zona glandular periuretrala repr de un grup de glande care
inconjoara uretra prostatica prin hiperplazie rezulta lobul medial

112. Consecinţele anatomo-patologice ale adenomului
prostatic asupra aparatului urinar ??
uretra supra-montanală
alungită 3  7 cm 2. colul
vezical circular  fantă ant. –
post.
3. vezica: - normală
1mucoasă congestivă (litiază, cistite)
2musculară - hipertrofie (cel. şi coloane)
1hipotonă – diverticuli
4. sediul OUS şi OUD / colul vezical
5. ureterohidronefroză (reflux v-u)

113. fiziopatologia hbp ??

= obstacol în evacuarea urinei
disectazie (deschidere
insuficientă a colului vezical)
pres. endovezicală (20 – 40
cmHg)  100 cmHg

Rezistenţa cervico-prostatică
- hipertrofia f.
musculare -  f.
de contracţie

6.

musculară hipotonă  re ziduu vezical

12-

polachiurie
m.
imperioasa
m.
întârziată învinsă prin:

sub 300 ml = ret. incomp. de urină fără distensie
peste 300 ml = ret. incompl. cu
distensie vezicală (polachiurie
permanentă, UHN, IRC, falsă
incontinenţă

114. fazele clinice hbp ??
Prostatism
Polachiurie nocturnă
Disurie
Forţă  jet urinar

p.n. – 3,  jet urinar, micţiune
prelungită, ziua N p.n. 4-6, legate
de excese alimentare, hidrice

disurie – adenom mic, lob median
+ senzaţia de corp străin în rect, erecţii, poluţii noct.
Riu fara distensie
Rezidiul vezical < 300 ml
(ecografic) Apare
polachiuria diurnă

3
3

Tact rectal bimanual: reziduu vezical
Riu cu distensie
Reziduul vezical >300 ml (ecografic)
Polachiuria şi disuria diurnă zi şi noapte
Fals incontinent (nocturn
apoi diurn) Tact rectal
bimanual: reziduu vezical
Manifestări generale / insuficienţă
renală (edeme, somnolenţă,
tegumente uscate, HTA,
tulburări cardiace de ritm /
cond

115. complicatii in evolutia hbp ??
Litiază vezicală
Hematuria
macroscopică
Infecţii ap. uro-genital (adenomită, cistită,
PNA, orhiepididimită) Pseudoincontinenţă
Retenţie acută de urină
Ureterohidronefroză –
insuficienţă renală

116. litiaza vezicala complicatie a adenomului ??
Ca urmare a stzei si infectiei urinare
Mictiuni dureroase si frecvente .durerea iradiaza frecvent in
gland character provocat Poate fi interrupt cand calculul
obstruiaza colul
Hematurie ca urmare a iritatiei mucoasei

117. hematuria macroscopic complicatie a adenoma
prostatic ??
Nu este un semn frecvent in evolutia adenomului.impune prudent in
interpretarea originii.de regula inodora redusa cantitativ dar poate
fi si abundenta cu character total,provine din rupturile vasculare
ale mucoasei care acopera adenomul.hematuria totala necesita
exploratri complete eco uro,uretrocistoscopie
Produce retentive de urina prin prezenta cheagurilor impune
cateterism sau adenectomie totala

118. infectii complicatii adenoma p ??
Acute sau cornice cistite acute cornice
pielonefrite acute cornice Orhiepiddidimite
acute .adenomite acute cornice
Gram – coli proteus
klebsiela +enterococ
stafilococ
Infectiile sunt secundare obstacolului subvezical sau
cateterismelor uretro vezicale Tratament inlaturarea cauzei
adenectoie chirurgicala +antibiotic
Infectia adenomului:febra frisoane greutate perineala iradiere in
gland distensie si retentive complete de urina
Evolutia formelor colectate poate fi spre inchistare sau deschidere
in rect ori uretra
Evolutia spre cronicizar ca urmare a unui process acut insuf tratat

sau cu o evolutie torpida de la inceput
Adenomul devine dur si scleros facand greu dif de cancer p
3
4

119. Pseudoincontinenta sau urinarea prin prea plin ??
Se intalneste la pacientii cu retentive incomplete de urina cu
distensie vezicala bolnavii devenind incontinent prin resterea
la volume peste cel fiziologic a rezidiului vezical Falsa
incontinent este data de mictiuea prin prea plin
Nocturna apoi diurnal
La ex reg hio se palpeaza globul vezical .uneori este vizibil si la
inpectie

120. retentia complete de urina ??
Poate apare in oricare din fazele evolutive
ale adenomului Poate apare brusc sau sa fie
procedata de accentuarea disuriei
Excesele alimentare alcool .fumat sedative factor
ice duc la retentive Pacient agitat cu dureri
hipogastrice tenesme vezicale si rectal
T alfa blocante parasimpatomimetice punctie suprapubiana ulterior
se va face adenectomie

121. diAGNOSTIC HBP ??
Anamneza + tuşeul rectal + palpare abdominală
Laborator – uzuale (uree, Cr, K)
+ PSA / free PSA, sumar
urină, urocultură
Uroflowmetrie (debitmetria
urinară)
Ecografia
RRVS + UIV + cistouretrografie
intra + post-m. Altele: - UPR
1TC, RMN
2Cistoscopie

122. EXAMINAREA ECO HBP ??

Transabdominală
Transrectală
(V = 0,52 x d1 x d2 x d3)
Transuretrală
SUPRAPUBIAN EVALUIAZA DIM PROSTATEI VOLUM REZIDUAL SI POATE
DIAG MAJORITATEA COMPLICATILOR LITIAZA DIVERTRICULI
URETEROHIDRONEFROZA
ECO DE ELECTIE PT DET VOLUM ECO TRANSRECTALA

123. TRATAMENT NON CHIRURGICAL HBP ??
INDICATII
Simptomatologie obstructivă severă
Rezidiul vezical > 100 ml
Ureterohidronefroză
Insuficienţă renală
Retenţie completă de urină
Litiază
Prostatism
Infectii urinare persistente
Hematurie
ALFA BLOCANTE Capsula prostatei rec. 1 adrenergici

Ţes. adenomatos stimulare
3
5

Terazosin, Hytrin
Alfuzosin,
Xatral
Doxazosin,
Cardura
Tamsulosin,
Omnic

simpatică
contracţie

TRATAMENT HORMONAL
Prostată – androgenic
dependent
ă
antiandro
geni
estrogeni
 volumul  simpt. obstructivă
Forma
activă
a
testosteronului
pe
celula prostatică este
DHT,
produs
sub
influenţa 5 reductazei
FINASTERID
Inhibă 5 reductaza
1 tb/zi = 5 mg
Efect favorabil după 6 luni

124. tratament chirurgical hbp ??

Turp indicatii
Prostata < 40 g
Prostatism (90%) + rez. vez. 15%
Infecţii urinare persistente
Hematurie
Retenţie completă de urină
Calculii vezicali
Adenomectomie transvezical
Prostate >
40g Patologie
asociată
(diverticuli, calculi vezicali voluminoşi

125. complicatii post operatorii imediate ??

Deces 1
Sindrom post turp dat obsorbtiei lichidului de irigare dezorientare
temporo spatiala greata varsaturi
Pneumon
ie 4 Tvp2
Infectii de
plaga
Hemoragia

126. Manifestari clinice locale in ADK ??

Polachiu
ria
Disuria
Hematu
ria

3
6

Durere perineală
Simto,atologia apere de obicei tardiv deoarece are ca punct de
plecare periferia glandei Obstructie
De scadera fortei jetulu urinar dificultate in
inceperea micriunii Retentie incomplet de urica
cu sau fara distensie .retentie completa S
iritativa c=u aparitia polachiuriei
Hematuria rara
Hematospermia scadera volum s si impotenta
Durerea loco regionala prin jena intepatura senzatie de corp strain
arsura su durere franca

127. manifestari clinice generale ??

Consumptive inapetenta iritabilitate
Metastaze osose cu dureri lombare sau la nivelul
bazinului ,anemie Linfatice cu edeme la mb
inferioare
Hepatice durere sau icter
obstructive Cerebrale prin
hta intracranaila
Greturi varsaturi durere lombara apar in obstructia ureterala
bilateral cu instalare insuf renala cronica

128. prostatectomia radical ??
Indepartare intregii prostate cu cu excizia vezicule seminal
Cai de abord deschise retropubian si perineal si
laparoscopic extraperitoneal sau transperitoneal
Indiatii cp curabil la pacienti cu speranta de viata
mai mare de 10 ani T1 la pacienti cu speranta de
viata mai mare de 15 ani Contraindicatii speranta
de viata mai mica de 1o ani
T3 cu extensie extracapsulara
Complicatii deces perioperator hemoragii leziuni rectal tvp
embolie p. impotent scleroza de col stricture uretrale

129. tratament hormonal in adk-p ??
Orice tratament ce reduce testosteronul circulant sau la nivelul
tesut prostatic testosteronul necesar evolutiei .inceperea terapiei
se face in momentul diagnosticului
Include orhidectomiaa estrogeni analogi rh lh antiandrogeni
Indicatie la pacientii cu cancer local avansat sau boala metastazica

130. tuseul rectal in adpk ??

T1 - NU produce modificări clinice
Nodulul
canceros:
T2





nodul dur

mărime variabilă

unic / multiplu

un lob / ambii



sau nodul mare ce

ocupă lobul respectiv

3

7

Prostata
mare

dură
T3








glandă marită de volum

şanţ median şters

limite păstrate

duritate lemnoasă

uniformă
neregulată

Cap de taur – T4a
1
masă tumorală
în ampula
rectală
marginile
se pierd
lateral

2

prelungiri latero-craniale spre VS



invadează şi fixează periprostatic,

colul vezical +

trigon
1
Carcinomatoza
prostato-perineală
– T4b
masă
densă,
ocupând
pelvisul,
aderentă
la
pereţiitumorală
osoşi
2
3
4

5

imobilă
neregulată
indoloră sau dureroasă
rect comprimat, îngustat sau invadat

Tact bimanual -

reziduu
glob vezical

131. ce stiti despre psa ??
Proteaza produsa aproape exclusive de
cellule epi prostatice Organ specifica dar nu
cancer specifica
Nivele crescute pot fi gasite in adenoma de prostate
sau alta patogenie 4-10ng/ml incidenta cp 25 -35%
>10 50-80%

132. stadializare cp ??

Tuşeul rectal
1omite stadiul T1 (A)
2substadializează leziunea
Markeri tumorali
PSA - antigen specific prostatic, glicoproteină cu
Gm = 33.000, secretată de citoplasma cel.
prostatice (Wang, 1979): 0 - 4 ng/ml
- este specific ţesutului prostatic şi nu CP
(1 g ţesut adenomatos = 0,3 ng/ml)
Markeri tumorali
PSA > 10 ng/ml = cancer extracapsular
< 10 ng/ml = fără invazie ggl.
38

> 40 ng/ml = cu invazie ggl. în 63% cazuri
- decelare recidive după prostatectomie
radicală
PAP (fosfataza acidă prostatică)
1normal = 1 – 5 uKA
2CP intracapsular – valori normale
3metastaze viscerale – valorile cele
mai mari
PLOIDIA ADN
1CP cu grad mic de anaplazie este
asociat cu diploidie
2CP cu grad mare de anaplazie este
asociat cu aneuploidie

Ecografia

12-

transabdominală
transrectală – de preferat 
hipoecogeni
31/3 din CP sunt izoecogene (nu
pot fi deosebite de zona
periferică în care se dezvoltă)
41 – 2% din CP sunt hiperecogene
5permite
efectuarea
concomitentă a puncţieibiopsie de prostată

noduli

Radiografii osoase şi UIV
Radiografii osoase:
1metastaze
osoase
(80%
osteocondensate)
2localizare: bazin, vertebre,
coaste, craniu, etc. Radiografii torace:
meta. pulmonare
UIV:
3lacună vezicală “on dom”
4distensie vezicală şi rezidiul vezical
5asimetrie neoplazică pielo-ureterală
Scintigrama osoasă
1cea
mai
fidelă
pentru decelarea
metastazelor
osoase
2evidenţiază meta.
osoase cu 9 luni mai
devreme decât
radiografia osoasă

Tomografia computerizată
1stadializarea CP (det. sec.:
ggl,
retroperitoneale,
hepatice)
2nu este o metodă de diag.
pentru
decelarea
CP
şi
stadializarea locală / eco.
transrectală
RMN
- permite studiul anatomiei intra-prostatice
3
9

12-

nu este utilă în decelarea CP
RMN / CT – rezultate egale / adenopatie

Limfadenectomia pelvină
1cea mai mare acurateţe în diag. invaziei ggl. regionale
2extirpare ggl. staţia I şi II (obturatori şi iliaci)

133. diag dif cp ??
HBP
Prostatita
cronică
Tuberculoza
prostatică
Chiste
Litiaza prostatică

Boala Paget (PSA,
corticala osoasă
subperiostală
îngroşată)

134. radioterapia interstitial –brahitrerapia ??
Ca tratament curative pt cp localizat exista 2 tipuri cu doze de
intesitate joasa si inalta
Cu I inalta se face cu iridium 92 astfel in 2 sapt de radiot
conventional 1 sedinta braditerapie 2 sapt pauza a 2 a sedinta de
braditerapie 2 sapt r conventional
T cu in joasa foloseste I 125 o sg sedinta
ce dureaza 1- 2 h Avantaj incidenta
scazuta a complicaitiilor
Ce pot apare rectite ,impotent

135. trtament cp fara obstructie ??
T1

prostatectomie
radicală
alternativă –
iradiere
. Stadiul local avansat T3a, b, c, Mo
1. orhidectomie - chirurgicală
1- chimică
(Goserelin,
Buserelin,
Leuprolid)
2. antiandrogeni – Flutamidă 750
mg/zi, Androcur sau estrogeni –
Dietilstilbestrol 3 mg/zi
3. Iradiere loco-regională
– 2

III. T3 M1 – citostatice (Cisplatinol, Ciclofosfamida)
 iradiere metastaze

136. tratament cp cu obstructie uretrala ??
1. Deblocare cervico-prostatică - transuretral
- transvezical

2. Orhidectomia - chirurgicală
1chimică
3. Antiandrogeni (Flucinom, Androcur)
(alternativă: estrogeni, Dietilstilbestrol 3
mg/zi, Clanisen) 4. Iradierea loco-regională

4
0

T4m1 citostatice i.v.
- iradierea metastazelor
Obstructive ureterala
. Decompresiunea căii urinare superioare
– NSP - temporară
1definitivă
– alternativă - derivaţie urinară supravezicală USC
II. Tratamentul CP  Mo
M1
- orhidectomie: chimică, chirurgicală
- citostatice
- antiandrogeni (alternativă estrogeni) - iradiere
1iradiere loco-regională
2deblocarea cervico-prostatică impusă în unele cazuri

137. Watchfull waiting in CP ??
Strategie terapeutica care presupune o amanre controlata a
unei fore de tratament Indicatii
Cp localizat n0m0
T1 tumora bine moderat diferentiata la pacienti tineri cu speranta
de viata mai mare de 10 ani
Urmarire prin psa trus si biopsii
T1b t2b moderat dif pacienti cu speranta viata
mai mica de 10 ani Asimtomatici
Cancer prostatic local avansat moderat dif cu
speranta de viata mai mica Cancer prostatic
metastazic

138. clinica t
testiculare ??

leziune
intratesticularã micã
– descoperire
providenţialã(Chevassu)
extensie locală - “din aproape
în aproape” :
substituirea progresivã totalã a
parenchimului
invazia localã a retae
testis, epididimului + funiculului
spermatic şi tegumentului scrotal
extensie la distanţã - rute de
diseminare : 1. Limfaticã
1ggl. regionali (retroperitoneali periaortici + pericavi)
2ggl.
extraregionali
(supradiafragmatici
:
mediastinali,
supraclaviculari, axilari) – metastaze
ganglionare
2. Sanguinã
3canal toracic sau calea venei spermatice – metastaze
ruta extensiei limfatice este modificatã de :
1extensia tumorii la scrot,

funicul
spermatic
(ggl.
inghinali, iliaci interni)
2gesturi chirurgicale inadecvate
adresate
testiculului
tumoral
(ggl.
inghinali) - “ofense oncologice” :
puncţia-biopsie percutanatã,

4
1

orhidectomia scrotalã,
biopsie operatorie)
1•
coriocarcinomul
metastazeazã
preponderent hematogen, celelalte TTG
preponderent limfatic
2•
metastazele se produc în plãmîn
(preponderant
tunica albuginee – barierã naturalã mult
timp
1•
1/3 din TTG sunt în stadiul
diseminat la primul diagnostic(meta
limfoganglionare retroperitoneale
şi/sau viscerale)
2•
evoluţia
naturală
este
continuã
2 ani (meta pulmonare)
3•
coriocarcinomul – cel mai
grav,
curs
rapid
fatal
prin
hemoptizie masivã
Masa scrotalã
4•
semn clinic cardinal – clasicul testicul
greu
5•
modificare
de
formã,
dimensiune,
volum,
consistenţã
parţialã
(cel
mai
frecvent)
:
nodulul
tumoral
totalã,
pãstrînd
forma
(seminom) sau nu (teratom)
6•
leziunea este indolorã !
7•
nodulul tumoral mic – stadiu curabil !
8•
fongus tumoral malign – stadiu ultim
de evoluţie
Localã
Masa scrotalã
1•
stadiul local franc tumoral = stadiu
diseminat !
2•
examenul clinic local se
face bimanual ! , cu palmele la
temperatura corpului
• forme clinice înşelãtoare grave
erori dg: 30% masca inflamatorie
(dd cu orhiepididimita acutã)
10% hidrocelul secundar (dd cu hidrocelul
primar)
Semne de diseminare

1•

adenopatii
inghinale,
retroperitoneale,
supraclaviculare, axilare
2•
sindroame dureroase abd.
(boalã adenopaticã abd. avansatã)
3•
colicã renalã (boalã adenopaticã abd.
avansatã)
4•
hepatomegalie metastaticã
5•
sindroame
neurologice
(meta vertebrale, compresiune
plex lombar)
6•
fracturi
7•
sindroame toraco-pulmonare (tuse,
hemoptizie,
4
2

dispnee, durere toracicã, com
Semne de diseminare
1•
edem de membru pelvin
(blocaj limfatic sau
compresiune / trombozã de venã
cavã inferioarã)
2•
sindrom consumptiv (“malaise”)
Semne de activitate endocrinã
1•
ginecomastia uni / bilateralã
2•
hipotrofia testiculului controlateral
3•
sindrom ginoid
4•
virilizare precoce
5•
coborîrea
spontanã
tardivã a unui testicul ectopic
inghinal

139. Care este protocolul standard de diagnostic al unei TT ??
Ex clinic
obligatoriu
Eco
testiculara
Radio toracica
standard Tc
abdomino pelvin
Marker tumorali afp
ldh gut Ex
anatomopatologic
Clinic inspectie sac scrotal aspectul putand fi normal sau destins
Palpare cu blandete incpand cu bursa contralatrerala ceea ce
permite apreciera comparative a marimii
Testicolul normal este usor sensibil mobil si perfect delimitabil
de epididim avand forma ovoida
Orice zona de consistent inegala trebue sa atraga atentia
10 % coexista cu hidrocel secundar ceea ce reduce sensi palparii
pana a o anula

140.
Care sunt cei mai fiabili şi utilizaţi în practică markeri
tumorali în diagnosticarea TT ?? alfa-fetoproteina sericã (AFP)
1chorio-gonadotrofina umanã
sericã – fracţiunea beta ( ß–HCG)
2gonadotrofina totalã urinarã (urina din 24 ore)
1•
substanţe secretate de ţesutul
tumoral germinal = indicatori ai
prezenţei acestuia (markeri), uneori
cu specificitate de tip histo
2•
rol diagnostic, prognostic şi în urmãrirea RT
3•
specificitate
maximã;
sensibilitatea
bolii
4•
S pur + T pur – markeri
negativi;
Markeri

tumorali citogenetici
5•
izocromozomul 12 este cel mai des asociat TTG

4
3

(inclusiv în CIS)
• utilizare restrânsă (laboratoare de cercetare)

141. Precizaţi stadializarea Boden şi Gibb a TT ??
Clasificarea Boden- Gibb (1951) modificată
Stadiul I : tumorã în scrot
Stadiul II : tumorã în scrot cu adenopatii
retroperitoneale II A metastaze
microscopice, descoperite LARP
II B adenopatie sub
5 cm ø II C
adenopatie sub 5
cm ø
Stadiul III : tumorã în scrot cu metastaze
depãşind spaţiul retroperitoneal

142. Arătaţi care este „trepiedul terapeutic” al TT ??

Tratament chirurgical polichimioterapia adjuvanta
Padioterapia adjuvanta:rol f restrains limitat la terapia adjuvanta a
seminoalmelor de grad 1 2a si 2 b
Asociaza riscul mielodisplaziei
si infertilitatii Justifica
recoltarea de sperma

143 .D Ablaţia tumorii primare = prima etapã de trat ??
Orhidectomia inghinalã (abdominalã
ptr testiculul criptorhid)
datele obţinute (natura histo + invazia localã)
stadierea anatomo-patologică (pT)
completează
dovezile
protocolului de stadiere neinvaziv
3•
încadrează
tumora
în
varianta adecvatã de tratament
multimodal
4•
Modalitãţile de complementare terapeutică includ
1•
Chirurgia
limfaticã
retroperitonealã (LARP)
2•
Chimioterapia combinată ( escrieti in ce consta orhidectomia
radicala
ORHIDECTOMIA INGHINALÃ CU
CLAMPAREA PRIMARÃ, LA ORIFICIUL
PROFUND AL CANALULUI INGHINAL, A
FUNICULULUI SPERMATIC
Ablatia monobloc a testicolului tunicii vaginale si a cordonului
spermatic

1•
2•

144. Precizaţi în ce constă, când este recomandată, care este
principala complicaţie ?? postoperatorie şi care este valoarea
LARP (limfadenectomiei retroperitonele)
Recomandata in t chirurgical al tumorilor non seminomatoase si
consta in ablatia in bloc a statiilot gg retroperitonelae care
dreneaza testicolul tumoral si a pedicolului testicular homolateral
restant dupa orhidectomie
Rata f mare de success

Cea mai fidela metoda de evaluare a invaziei gg si deci de diag
Procedura radical care sacrifice gg s parav t12 l3 acesti pacient
I sufera de anejaculare (orgasm uscat)

4
4

145. cand este indicate chimioterapia
adjuvanta ?? trat. de elecţie al TGNS
(toate) şi al TGS
stadiul II C +III

1- curabilitatea globalã la 80% - 95%
2pivot comun: Cis-Platinum
3regimuri VABP, BEP, VIP, VEIP, POMB-ACE
42-4 cure de inducţie la 4

sãpt. (funcţie de volumul N
+M)
5primarã sau secundarã
( -/+ precedatã de LARP sau
RT)
6de “salvare” (rezistenţã la regimurile de linia
I + II)
7risc toxic : renal,
miocardic,
pulmonar
teratogen
infertilitate

146. Care sunt examenele obligatorii de efectuat şi care este
cadenţa controalelor din protocolul de supraveghere al TT ?
monitorizarea rãspunsului
terapeutic este obligatorie,
stabilind oportunitatea, momentul
+ ordinea combinãrii modalitãţilor
terapeutice adjuvante
1•
reevaluare stadialã frecventã
(markeri, grafie toracicã, TC); de
regulã la 3 luni (primii 2 ani), la
6 luni (urmãtorii 3 ani) şi anual
apoi tot restul vieţii
2•
cadenţa
controalelor
markerilor este mai mare ca a
controalelor imagistice

147. Precizaţi datorită cărui fapt varicocelul clinic manifest
este localizat în 95% din cazuri pe partea stanga ??
Marrcatta prredomiinanţţă pe parrttea
sttângă a varriicocellulluii estte
arrgumenttattă de parrttiicullarriittăţţiille
anattomiice alle veneii sperrmattiice
iintterrne sttângii::
1.. llungiime maii marre ((v.. rrenallă
sttângă estte maii llungă ca cea
drreapttă cu 10 cm))
2.. hiiperrprresiiune venoasă,, ffavorriizattă de::
1vărrsarrea îîn vena rrenallă sttângă îîn unghii drreptt
2comprresiia v.. rrenalle sttângii
îîn pensa aorrtto-- mezentterriică diin
cauza poziiţţiieii orrttosttattiice

3.. iinsuffiiciienţţă vallvullarră maii
ffrrecventtă ((aparratt osttiiall prrezentt
doarr îîn 60% diin cazurrii pe parrttea
sttânga vs.. 90% pe drreaptta
45

148. gradele clinice
varicocel ?? gradul I:
varicocelul este palpabil doar la
manevra Valsalva gradul II:
varicocelul este palpabil în decubit
dorsal, dar nu este vizibil
gradul III:
varicocelul este vizibil şi palpabil în decubit dorsal

149. dig diferential
varicocel ?? cu tumora

testiculară,
hidrocelul, hidrocelul cordonului
spermatic, hernia inghinală, chistul
epididimar

150. Menţionaţi principiul şi tipurile de tratament
chirurgical ale varicocelului ?? endovasculare (cateterism
transfemural al venei
spermatice interne prin tehnica
Seldinger şi embolizarea, în
sens retrograd, a trunchiului
spermatic)
1•
laparoscopice (abord
transperitoneal; aplicarea de
ligaclipuri pe trunchiul/trunchiurile
venoase spermatice interne şi
secţionarea lor între clipuri)
2•
chirurgicale
clasice
(ligatura/secţionarea
venelor
spermatice la diferite nivele; abordul
preperitoneal
înalt,
deasupra
canalului inghinal, s-a impus)

151. Enumeraţi elementele clinice care sunt esenţiale în
precizarea diagnosticului de hidrocel idiopatic (primar) ??
Inspecţia relevă: asimetrie
scrotală + tegument scrotal
normal (fără semne de
inflamaţie), cu ştergerea până la
dispariţie a pliurilor pungii
scrotale (prin etalarea
tegumentului pe punga lichidiană
din bursă)
• Palparea bimanuală relevă:
1ovoid cu senzaţia de lichid în
tensiune (testicul palpabil doar
dacă cantitatea de lichid este
mică)
2limita superioară a pungii
lichidiene scrotale este net
delimitabilă, iar funiculul
spermatic este perfect
delimitabil, cu aspect normal

DIAGNOSTIC POZITIV
Deşi dg. clinic pozitiv este facil, el
va fi obligatoriu confirmat ecografic
!
1. Examenul clinic
2. Echografia scrotală
Rolul Echografiei scrotale:
4
6

1•

discerne clar asupra
naturii
lichidiene
a
formaţiunii
2•
permite evaluarea
structurii testiculului (existenţa
unei patologii testiculare
tumorale)

152-153. clsif contuzii renale in fct de gravitate ??
Contuzie renalǎ sau hematom subcapsular fǎrǎ
tendinţǎ la mǎrire în volum Fǎrǎ rupturǎ renalǎ
2 Hematom perirenal fǎrǎ tendinţǎ la mǎrire de volum
Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai micǎ de 1
cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ
3 Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai mare de 1
cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ
4 Rupturǎ renalǎ pe întreaga grosime corticomedularǎ pânǎ
în sistemul colector
Sau
Injurie vascularǎ segmentarǎ (vascularǎ sau venoasǎ),
cu hematom secundar 5 Rupturǎ renalǎ multiplǎ
Sau
Injurie vascularǎ a unui vas principal (arterǎ sau venǎ)

154. enumerati manifestari clinice traumatisme
renale inchise ??
Examenul fizic
Primul criteriu de evaluare este stabilitatea
hemodinamicǎ Şocul = tensiune arteriala
sistolica < 90 mmHg
Date sugestive pentru afectarea renalǎ:
1•
durere la palparea flancului
2•
hematuria
3•
echimozǎ şi /sau escoriaţie flanc, lombă,
bază torace, abdomen superior
4•
fracturi costale
5•
masǎ abdominalǎ la palpare flanc

155. investigati imagistice in traumatisme renale
inchise ??
Eco
Avanta
je:
1•
Neinvazivǎ
2•
Informaţii
asupra
rinichilor,
organelor
abdominale
parenchimatoase;
lichidului
intraperitoneal (sânge?)
3•
Evidenţiazǎ
colecţiile
perirenale,
mai
greu
pe
cele
subcapsulare
4•
Este o metodǎ excelentǎ de
urmǎrire a evoluţiei acestor colecţii

perirenale (tip hematom sau hematourinom Neajunsuri:
5•
Poate sǎ detecteze ruptura
renalǎ, dar nu poate aprecia
profunzimea şi lungimea acesteia
6•
Nu oferǎ informaţii funcţionale
7•
Este dificil de obţinut o fereastrǎ acusticǎ bunǎ la

4
7

un pacient cu numeroase injurii asociate
• Rezultatele sunt dependente de
ecografist
Uiv
Urografia intravenoasă
1•
Nu mai este examen de rutinǎ
2•
Rezultate
UIV
semnificative
1.
rinichiul nefuncţional
2. extravazarea substanţei de contrast
1. rinichiul
nefuncţional
traumǎ renalǎ
extensivǎ
injurie pedicularǎ (rupturǎ
vascularǎ sau trombozǎ)
laceraţie renalǎ
1. extravazarea substanţei de
contrast = traumǎ severǎ, cu
afectarea concomitentǎ a capsulei,
parenchim şi sistem pielocaliceal

UIV pe masa de operaţie
urmată de explorare
chirurgicalǎ
• UIV nu este informativǎ la
o tensiune arterialǎ sistolicǎ
< 80 mmHg
tc
Tomografia computerizată
1•
Metoda gold standard
2•
Avantajele TC:

1ǎ segmentele devitalizate
teral
evidenţiazǎ leziunile concomitente
intraperitoneale
Angiografia
1•
CT a înlocuit angiografia
2•
Avantajele faţă de CT:
1. diag precis în injurii vasculare
2. embolizarea selectivǎ ramuri
segmentare Deci angiografia
poate fi atât diagnostică cât şi
terapeutică în injuriile
vasculare

Examenul TC cu contrast este cea mai
bunǎ modalitate de diagnostic şi
stadializare la pacienţii stabili
hemodinamic.
• Pacienţii instabili hemodinamic care
necesitǎ explorare chirurgicalǎ de
urgenţǎ vor efectua UIV pe masa de

4
8

operaţie, dupǎ injectarea în bolus a 2
ml/kg corp de substanţǎ de contrast.
1•
UIV, RMN şi scintigrafia renalǎ sunt
metode imagistice de a doua alegere în
lipsa CT.
2•
Angiografia poate fi folositǎ
pentru diagnostic şi embolizare
selectivǎ concomitentǎ a vaselor ce
sângereazǎ activ.

156. Enumeraţi complicatiile traumatimelor
renale închise ??
Precoce - hemoragie
1extravazare urohematică,
infecţie EEvvoolluuţţiiaa
ccoommpplliiccaaţţiiiilloorr
Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă si
Transplant
Renal
Institutul
Clinic
“Fundeni”
Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă si
Transplant
Renal
Institutul
Clinic
“Fundeni”
Tardive
2HTA
3Hidronefroză
4Fistulă arterio-venoasă
5Litiaza urinară
6Pielonefrita
7Scleroatrofia renală
8Pseudochistul urohematic

157. indicatiile t chirurgical in
traumatismele renale??

Indicaţiile pentru explorarea renalǎ de urgenţǎ:
1•
instabilitate hemodinamicǎ
prin hemoragie cu sursǎ renalǎ
2•
traumatism renal gradul 5 AAST
3•
hematom perirenal în
creştere sau pulsatil descoperit
cu ocazia unei laparotomii
exploratorii pentru o injurie de
organ asociatǎ Cel mai frecvent
se practică nefrectomia!
Indicaţii pentru explorarea renalǎ programatǎ:
1•
prezenţa uro-hematomului şi a
fragmentelor renale devitalizate.
2•
traumatisme
pe
rinichi
cu
anomalii
preexistente
(ex.:
disfuncţie
de
joncţiune
pieloureteralǎ sau tumori).

Evacuarea hematomului perirenal
2. Sutura parenchimului + căi urinare
3. Excizia zonelor de parenchim ischemic
(nefrectomie parţială sau nefrectomie)
Drenajul lombei
49

158. Tratamentul conservator în traumatismele renale
închise ??
Indicaţii:
1•
La
pacienţii
stabili,
dupǎ contuzii renale grad 1-4
clasificarea AAST
2•
La
pacienţii
stabili,
dupǎ
traumatisme
penetrante grad 1-3
Internare în
spital
Repaus la
pat

funcţiilor vitale şi
evoluţia rinichiului traumatizat

reechilibrarea volemică,
electrolitică Externarea după
7 zile de urină limpede
Control la 3 – 6 luni (UIV)

159. Enumeraţi manifestarile clinice ale traumatismelor
ureterale ??
Durere
lombară
(colică,
nefralgie)
Febră,
greţuri
Fistule urinare
(u-vaginale, ucutanate)
Anurie
Nefromeg
alie

Peritonită
acută
Ascită
Suspect traumatismele prin impuscare .traumatisme penetrante
abdominal
Orice fem operata gynecologic recent care prezinta colica renala
pierderea urinii prin vagin sau sepsia trebue suspectata de plaga
ureterala sau vezicala

160. explorari imagistice in traumatismele ureterale ??
Extravazare a
substanţei de

contrast la
nivelul ureterului
lombar dupǎ
UPR /cel mai sugestiv semn uiv sit c este extravazara urinara
asociata cu diferite grade de hidronefroza
Upr se face in suspiciune de traumatism inalt

161. alternative de tratament in traumatismele ureterale ??
Tratamentul injuriilor parţiale leziuni de tip I şi II endoprotezarea
cu cateter ureteral double “J”
montarea unui cateter de
nefrostomie
2. Tratamentul injuriilor complete - leziuni de tip III, IV şi V

i
antarea ureterovezicalǎ şi psoas
hitch blader

5
0

autotransplantu
l renal
nefrectomia

162. clasificare traumatismelor vezicale ??

Asociaza cu fracture de bazin
1 contuzia renala datele radiologice sunt normale
2 ruperea intraperitonela cistouretrografia arata acumulare
de contrast intre anse 3 injurie vezicala interstitial implica
hemoragie intramural
4 rupturi extraperitonele simpla extravazare limitata la spatiu
perivisceral si complexa dincolo de spatiu perivisceral
5ruptura intra si extraperitoneala concomitenta

163. descrieti clinica rupturii intraperitoneale vezica
urinara ??
Semne de traumǎ hipogastricǎ
2. Mǎrire în volum a abdomenului
3. Semne de peritonitǎ
3. Dureri abdominale cu iradiere în umǎr
4. Cel mai des, micţiune imposibilǎ;
când aceasta este posibilǎ, urina
este în cantitate micǎ şi
hematuricǎ.

164. semne clinice rupture subperitoneale vu ??
1. hematurie
2. semne cutanate de traumatism
3. hematom
perivezical
(formaţiune
pseudotumoralǎ palpabilǎ în hipogastru
şi la tuşeul rectal)
4. instabilitate
hemodinamicǎ
prin mecanism hemoragic şi
septic
5. micţiunea
este
posibilǎ
dacǎ nu existǎ concomitent
afectǎre uretralǎ

165. investigati paralinice in rupture intraperitoneala a vu
??
Laborator:
1•
Scǎderea Hb
2•
Semne de sepsis: leucocitozǎ, retenţie azotatǎ
3•
Sindrom biochimic caracteristic
rupturilor intraperitoneale: azotemie,
hiponatremie, hiperkalemie
şi alcalozǎ
4•
Uree în lichidul de ascitǎ la valori asemǎnǎtoare ureei
Urinare
Cistografia retrogradǎ
- cea mai bunǎ procedurǎ diagnosticǎ în

traumatismele vezicale Se umple vezica cu
350-400 ml de SC urmatǎ de clamparea SUV
Clişee cu vezica plină
Se declampează SUV ( +/- evacuare )
Dg. + = SC în exteriorul vezicii
5
1

UIV - Inadecvatǎ pentru traumatismele vezicale + uretrale
Ecografia
1. Prezenţa lichidului peritoneal
2. La umplerea pe SUV vezica e nevizualizabilă
CT pentru injurii abdomino-pelvine asociate
1. clişeele tardive
2. cistografia CT

166. tratament traumatismelor vezicii urinare ??
URGENT
1. Combaterea şocului hemoragic şi septic
2. Tratamentul injuriilor asociate care ameninţǎ viaţa
3. Rupturile extraperitoneale se pot
trata, în cele mai multe cazuri, doar cu
cateter uretro-vezical
4. Pentru
rupturile
intraperitoneale
se
practicǎ
întotdeauna
explorarea
chirurgicalǎ de urgenţǎ
Tratamentul fracturilor oaselor pelvic
Rupturile vezicale subperitoneale
Explorare chirurgicală în cazuri selectionate.
1deschiderea vezicii
2sutură (Vicryl)
3drenaj urinar (sondă / cistostomie)
4explorare peritoneală
5leziuni viscerale associate
Rupturile intraperitoneale
Explorare chirurgicală obligatorie:
1existǎ alte organe
intraperitoneale afectate?
2sutura rupturii (Vicryl)
3drenaj urinar (sondă / cistostomie)
4lavaj şi drenaj multiplu – peritoneu

167. Clasificarea traumatismelor de uretră posterioară
în funcţie de aspectul uretrografic ??
I Elongarea uretralǎ. Fǎrǎ uretroragie.
Fǎrǎ extravazare pe uretrografie.
II Contuzia uretralǎ. Uretroragie prezentǎ.
Fǎrǎ extravazare pe uretrografie.
III Rupturǎ parţialǎ de uretrǎ anterioarǎ sau posterioarǎ.
Extravazare de s. de contrast la locul injuriei, cu
trecerea acesteia în uretra proximalǎ sau în
vezicǎ.
IV Rupturǎ completǎ de uretrǎ anterioarǎ.
Extravazarea SC la locul injuriei, fǎrǎ trecerea
acesteia în uretra proximalǎ sau în vezicǎ.
V Rupturǎ completǎ de uretrǎ
posterioarǎ. Extravazarea substanţei de
contrast la locul injuriei, fǎrǎ trecerea

5
2

acesteia în vezicǎ.
IV Ruptura completǎ sau parţialǎ a uretrei
posterioare asociatǎ cu ruptura colului vezical
sau a vaginului.

168. Descrieţi semnele şi simptomele caracteristice
traumatismelor uretrei posterioare tip III ??
Uretroragia
uretroragie prezenta = cateterismul vezical interzis
2. Hematuria
3. Durerea la micţiune sau imposibilitatea de a urina
4. Hematomul sau edemul
5. Prostata ascensionatǎ

169. Alternative de tratament în traumatismele
ureterei anterioare ??

Tratamentul contuziilor uretrale
1•
fără uretroragie – fără tratament
2•
uretroragie
importantǎ

cateter
uretrovezical / cistostomie - pansament
compresiv
Tratamentul rupturilor uretrale - generalităţi
3•
extravazarea de urinǎ şi sânge ®
reacţie inflamatorie ® abces ® incizii
multiple
4•
uretroplastia
precoce
dupǎ
traumatism
contraindicatǎ
montarea de cistostomie
2. uretrografie
retrogradǎ a)fara
extravazare
fara strictura
suprimare
cistostomie
b)strictura
incizie
endosco
picǎ
uretroplastie
anastomoticǎ
uretroplastie cu grefǎ
( > 1 cm)
Tratamentul rupturilor
complete de uretră
anterioară
Uretroplastie
anastomoticǎ
Uretroplastie cu grefǎ
de elecţie

170. Manifestările clinice şi tratamenul rupturii de
corpi cavernoşi ??
Tratament de urgenţă

este

123-

explorare chirurgicală
evacuare hematom
sutură albuginee
PO: - antibiotice
1antalgice
2antiinflamatoare

5
3

La ex local se constata edem penial si dezvoltarea
hematomcare se poate extinde si in hipogastru
Penis intens edematiat cu hematom subcutant capata
aspect de penis in saxofon Decubit d directive spre partea
sanatoasa
Dak exista rupture albuginei –de urgent suturata

54

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close