Abraham Lincoln

Published on May 2016 | Categories: Documents | Downloads: 43 | Comments: 0 | Views: 380
of 7
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

...La 9 mai 1865, în vechea clădire a Arsenalului din oraşul Washington şi-a înce ut şedin!ele "ri#unalul militar.$n %.&.A. a#ia se terminase s'ngerosul ră(#oi civil, care durase atru ani.&ltimele regimente ale armatei (dro#ite a statelor sclavagiste din sud de uneau armele în )a!a tru elor nordiste.$n aceeaşi (i de 9 mai a )ost arestat în statul *eorgia +e))erson ,a vis, reşedintele -on)edera!iei sudiste în)r'nte, care du ă căderea ca italei acesteia -.ichmond - se ascunsese. "recuseră de/a 01 de (ile din cli a )atală c'nd îm uşcătura actorului 2ooth curmase la teatrul 34ord3 via!a reşedintelui A#raham Lincoln.Asasinul reuşise să se ascundă.,u ă căutări asidue, în noa tea de 05 s re 06 a rilie, a )ost desco erit la o )ermă i(olată.$n tim ul schim#ului de )ocuri 2ooth a )ost rănit mortal şi cur'nd a decedat. 5i iată cum, la 9 mai, !ara îndurerată, care numai cu cinci (ile în urmă îşi condusese reşedintele e ultimul drum, aşte ta răs unsul la între#area6 -ine diri/ase m'na asasinului +ohn Wil7es 2ooth, cine se a)la în s atele acestui dand8 lin de s'nge, agent al s iona/ului sudist9 :storiogra)ia americană a re rodus multă vreme versiunea o)icială a asasinării lui Lincoln )ără a o une la îndoială.%itua!ia s-a schim#at du ă a ari!ia monogra)iei 3De ce a fost asasinat Lincoln 93 ;19<=>.Autorul acestei căr!i, ?tto @isenschiml;188A-196<>, s-a născut în Austria într-o )amilie de americani.Basionat de istoria ră(#oiului civil din %.&.A.,@isenschiml a sus!inut tim de 0A de ani o eC lica!ie ro rie a cau(elor care au dus la asasinarea lui Lincoln. La s)'rşitul ră(#oiului civil din %.&.A. ;1861-1865>, situa!ia lui Lincoln era destul de di)icilă.@l se #ucura de încrederea maselor largi ale americanilor, care se convinseseră că, reşedintele, deşi cu multe e(itări şi solu!ii de com romis, mergea în înt'm inarea nă(uin!elor o orului.,ar numărul duşmanilor olitici ai lui Lincoln nu numai nu se micşora, ci, dim otrivă, creştea.$l urau at't lantatorii sudişti c't şi sim ati(an!ii acestora din statele nordice, arti(ani ai în!elegerii cu statele sclavagiste re#ele.$n acelaşi tim , olitica lui Lincoln continua să rovoace nemul!umirea radicalilor-ari a st'ngă a ro riului său artid, artidul re u#lican. -a reşedinte, Lincoln era şi comandant su rem al )or!elor armate, şi de aceea asasinarea lui a )ost considerată o crimă de com eten!a tri#unalului militar. ...$n )a!a tri#unalului au a ărut o t ersoane, acu(ate că, în com licitate cu +e))erson ,avis, +ohn Wil7es 2ooth şi al!i inşi ;s ioni sudişti care ac!ionau în -anada>, au )ost im licate în asasinarea lui Lincoln, în atentatul îm otriva secretarului de stat William %eDard şi în lanurile de atentat îm otriva vice reşedintelui AndreD +ohnson şi a generalului &l8sses *rant, comandantul )or!elor armate ale %tatelor &nite. Einovă!ia soldatului sudist de 0A de ani LeDis Baine;LeDis "hornton BoDell> n-a st'rnit nici o îndoială.Acest t'năr ursu(, tăcut, originar din teritoriile încă sla# o ulate ale 4loridei, ătrunsese în locuin!a secretarului de stat %eDard, îi rovocase cu un cu!it o rană îngro(itoare, care numai dintr-o înt'm lare nu devenise mortală, încercase să-l îm uşte e )iul lui %eDard, e care-l salvase doar )a tul că istolul nu luase )oc, şi în s)'rşit , îi schilodise rău de tot e al!i c'!iva oameni ai casei. Al doilea acu(at, ucenicul )armacist ,avid Ferold, )usese unul dintre cele mai energice şi active a/utoare ale lui 2ooth."oate de o(i!iile lui constituiau un amestec a#il de semiadevăr şi minciună, care urmărea să îndre te ancheta e o

istă )alsă.Gasc'nd e c't osi#il ro riul rol, aruncase în drea ta şi în st'nga alu(ii că ar cunoaşte numele unor artici an! i mai im ortan!i la con/ura!ie.,ar aceste alu(ii rămăseseră sus endate în aer, st'rnid în tim ul şedin!elor o )oarte sla#ă curio(itate at't din artea anchetatorilor c't şi a rocurorului."ri#unalul avea nevoie de un criminal ,.Ferold a cărui condamnare tr e#uia să demonstre(e că /usti!ia i-a ede sit as ru e asasini.$n mod cert, Ferold nu a în!eles acest lucru, ceea ce i-a asigurat un loc la s 'n(urătoare. Al treilea incul at, s ionul şi contra#andistul *eorge AndreD At(erodt, recunoscuse încă din tim ul instruc!iei artici area la o cons ira!ie cu sco ul de a-l ră i e Lincoln.At(erodt sus!inea că el nu )usese de acord să artici e la asasinarea reşedintelui, însă )a tele dovedesc contrariul.Acu(area a dovedit că At(erodt închiriase o cameră la hotelul "Hir7Dood3, unde locuia vice reşedintele AndreD +ohnson.$n acea cameră )usese ascuns un adevărat de o(it de arme.%-a sta#ilit că At(erodt se interesase ce cameră ocu ă vice reşedintele, iar la 11 a rilie se gră#ise anume s re hotelul 3Hir7Dood3.@ste adevăr at că At(erodt nu-l omor'se şi nici nu încercase să-l omoare e vice reşedinte.$n seara )atală cons iratorul ur şi sim lu se îm#ătase. $nsă At(erodt n-a )ost acu(at de tentativa de asasinare a lui +ohnson, ci, înainte de toate, de com licitate la asasinarea lui Lincoln.Iu uteau eCista nici un )el de du#ii că cel u!in ştiuse înainte de atentat.5i, )iind vor#a de o sentin!ă, acest lucru este hotăr'tor. Al atrulea acu(at era Gar8 %urrat.,ar în ce măsură a artici at ea la cons ira!ie rovoacă şi în (ilele nostre controverse în r'ndurile istoricilor.@ste indiscuta#il că ensiunea e care o !inea era locul de înt'lnire al cons iratorilor2ooth, Baine şi al!ii, între care, )ireşte, şi )iul ei +ohn, dar, de asemenea, şi al agen!ilor s iona/ului sudist.A rămas neîn!eles însă motivul entru care autorită!ile au urmărit cu at'ta înverşunare să o#!ină condamnarea acestei )emei. -eilal!i atru acu(a!i au /ucat, evident, doar un rol secundar, strict auCiliar.%amuel 2lend Arnold artici ase la cons ira!ia care urmărea ră irea lui Lincoln, însă re)u(ase să a ro#e lanul asasinării, ce-i dre t, nu în mod irevoca#il, ci aşte t'nd un moment mai )avora#il, care du ă o inia lui tre#uia să a ară cur'nd. ,octorul %amuel Gudd era acu(at, de asemenea, că artici ase la cons ira!ie şi îi cunoscuse #ine e rinci alii cons iratori.$nsă el sus!inea că nu-l vă(use e actor la Washington din noiem#rie sau decem#rie 1861.Gudd acordase asisten!ă medicală lui 2oorh, care )ugise din ca itală du ă asasinarea lui Lincoln.B'nă la urmă a rămas neelucidat dacă Gudd, o)erindu-i adă ost lui 2ooth, ştiuse că are de-a )ace cu asasinul reşedintelui, deoarece comunicatul o)icial cu rivire la urmărirea actorului a a ărut ulterior. Michael O'Laughlin, un irlande( scund, a)irma că în diminea!a (ilei de 11 a rilie a trecut e la 2ooth entru a rimi de la el o datorie.,ar s-a sta#ilit că irlande(ul sosise la Washington în urma unei telegrame eC ediate de 2ooth.Asasinul îl )olosise ro#a#il e ? 'Laughlin entru înde linirea unor însărcinări, care, însă, au rămas neelucidate.Acu(a!ia că ? 'Laughlin avusese inten!ia de a-l asasina e generalul &l8sses *rant în noa tea de 1< a rilie a rămas nedovedită. $n s)'rşit, ultimul dintre cei o t acu(a!i- @dDard % rangler, maşinist la teatrul 34ord3.,e o(i!iile adunare îm otriva lui % rangler nu dovedeau nimic în a)ară de #unele lui rela!ii cu 2ooth, iar acesta avea mul!i rieteni. La <A iunie tri#unalul militar a ronun!at sentin!a."o!i acu(a!ii au )ost găsi!i vinova!i.@.% rangler a )ost condamnat la şase ani î nchisoare, M.O'Laughlin,

%.Gudd, %.2.Arnold - la închisoare e via!ă, L.Baine, *.At(erodt, ,.Ferold şi G.%urratt - la moarte rin s 'n(urare. ,eci se )ăcuse dre tate, !ara utea să )ie liniştită6monstruoasa crimă nu rămăsese ne ede sită.5i totuşi un sentiment vag, alarmant, de insatis)ac!ie că )useseră ede si!i doar artici an!ii de r'nd ai cons ira!iei şi că rinci alii vinova!i rămăseseră în li#ertate, i-a încercat e numeroşi contem orani. Brima între#are care se une este6de ce autorită!ile n-au încercat să desco ere resorturile ascunse ale cons ira!iei, c'nd acestea uteau )i a)late de la +ohn %urratt, care îm reună cu 2ooth a )ost unul dintre ersona/ele centrale ale cons ira!iei9%-a anun!at o recom ensă de 05AAA de dolari entru rinderea lui %urratt, care între tim trecuse )ără nici o di)icultate grani!a -anadei.5e)ul oli!iei din Washington, A..ichards, şi-a trimis agen!ii în -anada, dintre care unul îl cunoştea din vedere e %urratt, dar, e neaşte tate, a )ost admonestat entru această ini!iativă de Ginisterul de .ă(#oi.Acest lucru nu a îm iedicat ulterior ministerul să a)irme că urmărirea lui %urratt s-a )ăcut din ordinul ministrului de ră(#oi.Iu oate )i us la îndoială )a tul că, din anumite motive, %tanton rivea lucid, rintre degete, la )uga lui Surratt. $ntre tim , %urratt reuşise să )ugă din -anada în Anglia, a oi în :talia, iar de acolo în @gi t, unde a )ost arestat la insisten!ele consulului general al %.&.A.La înce utul lunii ianuarie 186= el a )ost adus cu un vas militar în %tatele &nite, unde tim de cinci luni şi-a regătit a ărarea.$n toamna anului 186= %urratt a )ost eli#erat e o cau!iune de 05AAA dolari.La reluarea rocesului s-a constatat că, du ă lege, actul de acu(are tre#uia re(entat cel mai t'r(iu în doi ani de la comitarea in)rac!iunii ce se une în seama acu(atului.Brocesul a )ost sistat, iar %urratt - us în li#ertate.A trăit mult, murind în 19A6.$n tot acest tim , %urratt a ăstrat o tăcere îndărătnică, netrăd'nd nici una dintre tainele e care le de!inea. ...Paza lo/ii reşedintelui, în seara )atală a (ilei de 11 a rilie 1865, i-a )ost încredin!ată oli!istului +ohn Bar7er.A)lat în serviciu din anul 1861, Bar7er a ucase să se chivernisească cu nenumărate sanc!iuni entru tot )elul de încălcări ale disci linei, tr'ndăvie, #e!ie, scandal într-o casă de toleran!ă.-'nd asasinul a ătruns în lo/ă, Bar7er era lecat entru a da e g't un ăhărel în com ania lacheului şi vi(itiului reşedintelui.Bar7er a )ost de)erit /usti!iei, însă din documentele care s-au ăstrat în arhi va oli!iei din Washington nu re(ultă dacă a )ost /udecat. %e oate găsi o eC lica!ie entru atitudinea autorită!ilor.Bar7er )usese detaşat în cor ul de a(ă al -asei Al#e la cererea so!iei reşedintelui, Gar8 Lincoln, doar cu (ece (ile înaintea tragicului eveniment de la teatrul 34ord3.Aceasta ermite să în!elegem cum un om cu re uta!ia lui Bar7er a utut intrat în garda lui A#raham Lincoln. -um s-a men!ionat, du ă atentat 2ooth a reuşit să )ugă, ascun('ndu-se la cunoscu!i.Aceşti oameni ;colonelul %.-oC, ".+ones şi al!ii>, care la )el ca şi doctorul Gudd îl adă ostiseră e asasin şi îl trecuseră este Botomac, îi erau, evident, com lici, în orice ca( - mem#ri ai mişcării clandestine sudiste.-u toate acestea, ei nu au )ost de)eri!i /usti!iei."rei o)i!eri d in armata con)edera!ilor - că itanul +ett, locotenentul .uggles şi locotenentul 2ain#ridge, cărora 2ooth le-a s us adevăratul său nume - l-au a/utat să se ascundă la )erma lui *arrett.La roces au )ost acce tate ca martori ai acu(ării două ersoane a căror artici are la cons ira!ie nu st'rnise nici un )el de du#ii, şi rocurorului nu i-ar )i )ost greu să o#!ină condamnarea lor.@ste, în rimul r'nd, +ohn Llo8d, ro rietarul unui han din îm re/urimile ca italei care artici ase la cons ira!ia lui 2ooth vi('n d ră irea lui Lincoln, iar a oi tăinuise armele cons iratorilor şi diri/ase oli!ia e o istă )alsă.$n al doilea r'nd, LeDis Weichmann, locatar al ensiunii doamnei %urratt,

care cunoştea multe dintre lanurile lui 2ooth.Lista acestor ersoane ar utea )i continuată. Gărturisirile )ăcute cu mare înt'r(iere - du ă c'teva decenii - de către unii contem orani in)orma!i, ca şi documente desco erite în arhive, conduc la o conclu(ia )oarte interesantă..e(ultă că Weichmann comunicase de/a la 0A )e#ruarie 1865 că itanului ,.*leason şi încă unui o)i!er, e nume Gc,evitt, #ănuielile e care i le-au tre(it vi(itele actorului 2ooth la modesta locuin!ă a văduvei %urratt şi tainicile cons)ătuiri nocturne ale acestuia cu stă 'na casei, )iul ei şi alte ersoane, între care şi un agent al sudiştilor, care îşi (icea August FoDell.Weichmann l-a in)ormat e *leason des re lanul ră irii lui Lincoln în (iua reluării o)iciale de către acesta a celui de-al doilea mandat re(iden!ial.*leason a adus aceasta la cunoştin!ă ministrului de ră(#oi %tanton.Gai mult, la 01 martie a )ost arestat s ionul FoDell, care )reacventa ensiunea doamnei %urratt.,e dragul adevărului, vom adăuga că, du ă c'teva decenii, Weichmann a scris o istorie a cons ira!iei, al manuscris a )ost u#licat a#ia în 19=5.@ditorul men!ionea(ă că mărturisirile lui Weichmann in)irmă versiunea des re %tanton ca organi(ator al cons ira!iei care a dus la asasinarea lui Lincoln. @Cistă ro#e scrise că Lincoln, olitician lucid, !inea seamă de osi#ilitatea unui atentat şi luase măsuri de recau!ie, deşi nu utea su)eri re(en!a unei găr(i numeroase, în uni)orme strălucitoare de aradă.$n (iua de 11 a rilie, reşedintele trecuse e la ministrul de ră(#oi şi îi ceruse un înso!itor de năde/de la teatrul 34ord3, unde inten!iona să asiste seara la comedia 3Eerişoara noastră din America3.-u o#işnuitul său ton glume!, reşedintele îl amintise e maiorul "homas @c7ert.%tanton l-a re)u(at categoric, motiv'nd că @c7ert are )oarte multe tre#uri im ortante la minister.-a de o#icei, Linco ln rimi #inevoitor acest re)u(, în cel mai #un ca( ne oliticos.Atunci Lincoln consim!i, )ără lăcere, să-l ia e maiorul .ath#one, remarc'nd însă că l-ar )i re)erat e @c7ert. -um oate )i eC licată această scenă, e care %tanton a trecut-o su# tăcere în relatările des re ultima înt'lnire cu reşedintele şi care a ieşit la lumină este mai #ine de o /umătate de secol, c'nd au )ost u#licate, în 19A=, memoriile lui ,.2ates, )ost )unc!ionar în Ginisterul de .ă(#oi9:storicul ?.@isenschiml, cunoscut nouă, a cercetat cores onden!a Ginisterului de .ă(#oi din 11 a rilie, şi a dovedit, în mod convingător, că @c7ert nu a rimit şi nu a eC ediat nici o telegramă im ortantă, iar seara a lecat ur şi sim lu acasă. Ginistrul de ră(#oi consim!ise să-l învoiască e maiorul Fenr8 .ath#one, un )il)i(on t'năr şi monden, care a a ărut în lo/ă îm reună cu logodnica, ro#a#il neînarmat, g'ndindu-se cel mai u!in că avea misiunea de a-l ă(i e reşedinte.La s ectacol a )ost invitat şi &l8sses *rant, comandantul su rem al armatei.Ei(it'nd Ginisterul de .ă(#oi, *rant a)lase de la %tanton că re(en!a am'ndurora - a reşedintelui şi a comandantului su rem al armatei - s oreşte ro#a#ilitatea unui atentat.*rant, care în genere căuta să re)u(e invita!iile la s ectacol şi rece !ii mondene, a trecut e la Lincoln şi i-a s us că seara tre#uie să ărăsescă Washingtonul, invoc'nd dorin!a de a-şi vedea co iii şi de a sta mai mult tim cu ei. Besemne că nici lui %tanton şi nici lui *rant nu le-a trecut rin minte că a#sen!a generalului nu micşora cătuşi de u!in amenin!area la adresa vie!ii reşedintelui.,im otrivă, re(en!a lui *rant la teatru ar )i com licat serios sarcina cons itatorilor deoarece el ar )i )ost înso!it de o escortă militară. ...+ohn 2ooth, asasinul lui Lincoln, s-a născut în )amilia unui actor cunoscut, care că(u cur'nd în atima #e!iei.@ra al nouălea din cei (ece co ii, răs)ă!atul mamei.&rm'nd eCem lul tatălui şi al )ratelui mai mare, în 1856 2ooth se anga/ea(ă actor în tru a teatrului din 2altimore.I-a ieşit din el un talent, deşi,

/uc'nd în roluri tragice, şi-a c'ştigat o mare )aimă.,eşi )ra!ii lui !ineau cu Iordul, 2ooth se raliase sudiştilor, devenid cola#orator al serviciului de s iona/. $n cursul întregii toamne al anului 1861 2ooth a )ăcut regătiri asidue entru ră irea lui Lincoln, care, du ă o inia actorului, le-ar )i dat nordiştilor o lovitură de moarte şi ar )i insu)lat uteri noi sudiştilor de/a democrati(a!i.,ar 'nă la urmă, din cau(a unor înt'm lări ne revă(ute, nu s-a încercat reali(ar ea a nici măcar a unuia dintre lanurile de ră ire. $n (iua de 11 a rilie 1865 actorul, du ă toate a aren!ele, a hoinărit rin Washington )ără nici un rost6ulterior, mai multe ersoane vor relata amănun!it înt'lnirea lor cu 2ooth, cu c'teva ore înainte de asasinat.Gai t'r(iu ancheta va sta#ili de lasările lui 2ooth, inclusiv vi(itarea e )uriş a teatrului 34ord3, unde a cercetat amănun!it lo/a guvernamentală şi a )ăcut o gaură în uşă.2ooth lăsase din tim o şi că de lemn care utea #loca clan!a uşii de la coridorul ce tre#uia stră#ătut entru a a/unge la lo/a guvernamentală.Acum utea )i liniştit că nu va a ărea nimeni e culoar atunci c'nd va rivi rin gaura )ăcută în uşă şi va aşte ta momentul otrivit entru a ătrunde în lo/ă şi a trage de a roa e...%- ar utea ca 2ooth să-i )i dat ultimile instruc!iuni lui Baine rivind asasinarea lui %eDard şi a lui At(erodt - atentatul asu ra vice reşedintelui +ohnson. La ora < şi <A de minute du ă ami(ă 2ooth comite cea mai ineC lica#ilă )a tă din acea (i.Eine la hotelul 3Hir7Dood3 şi-l întrea#ă e ortar dacă domnul At(erodt este acasă."Nu, nu este acasă".-'nd se regătea să iasă, 2ooth se întoarce şi între#ă dacă vice reşedintele +ohnson este acasă.A)l'nd că şi acesta li seşte, cere h'rtie şi-i scrie la re e(eală c' teva cuvinte:"Nu vreau să vă deranjez.Sunteţi acasă?3.Lăs'nd un #ilet şi lui At(erodt, 2ooth ărăseşte re ede hotelul.@ste ineC lica#il re)u(ul lui +ohnson de a da vreo eC lica!ie re)eritoare la #iletul lui 2ooth.Bărăsind hotelul 3Hir7Dood3, 2ooth reuşeşte )ără greutate să ătrundă în teatrul 34ord3, să a/ungă la lo/a guvernamentală şi să-l îm uşte de a roa e e Lincoln.%ărind din lo/ă e scenă, asasinul, )ără a )i re!inut de cineva, iese în )ugă din clădirea teatrului, sare e cal şi dis are în întuneric. -eilal!i cons iratori au )ost aresta!i în următoarele căteva (ile.2ooth şi Ferold găsiseră adă ost la )erma lui *arrett, arti(an inveterat al %udului. Asasinarea lui Lincoln rovoacă anică în cercurile guvernamentale.AndreD +ohnson, a doua ersonalitate în stat du ă reşedinte, se sustrase de la conducerea ac!iunilor autorită!ilor în noa tea de 11 s re 15 a rilie.&rmătorul în ierarhie - secretarul de stat %eDard - era grav rănit.$n aceste ore şi (ile, şe) al uterii eCecutive se dovedi e)ectiv ministru l de ră(#oi %tanton.Lui %tanton i se su#ordonau armata şi serviciul de s iona/, oli!ia secretă şi cen(ura militară.@l eCercita şi controlul asu ra comunica!iilor telegra)ice.Bentru rinderea criminalului era deose#it de im ortantă inştiin!area la tim a autorită!ilor locale şi a o ula!iei des re tragedia care avusese loc. Brima de eşă a )ost scrisă de %tanton nu mai devreme de ora 1 şi <A de minute, adică la mai #ine de trei ore du ă asasinat, iar transmitarea ei din Washington s-a )ăcut la orele 0 şi 15 minute.@ra o înt'r(iere considera#ilă, din cau(a căreia im ortanta ştire nu a mai a ărut în (iarele de diminea!ă. $n telegrama lui %tanton, eC ediată cu at'ta înt'r(iere, era omis cel mai im ortant amănunt6numele asasinului, deşi acesta a )ost recunoscut imediat, chiar la teatrul 34ord3.Iumele lui 2ooth a a ărut entru rima oară în a doua de eşă eC ediată la două ore du ă cea dint'i. Iu vom relata cum în cele din urmă colonelul 2a7er -şe)ul contras iona/ului - şi oamenii lui au avut norocul să dea de urma lui 2ooth, cum actorul şi Ferold au )ost rinşi în noa tea de 05 s re 06 a rilie la )erma lui *arrett.Gult mai interesant este altceva6şo ronul încuiat cu lacăt, în care se

ascundeau 2ooth şi Ferold, a )ost încon/urat de un detaşament militar a)lat su# comanda locotenentului @dDard ,ohert8 şi a agen!ilor secre!i locotenentcolonelul @verton -onger şi locotenentul Luther 2a7er, vărul şe)ului serviciului secret.2ooth re)u(ase să se redea, însă Ferold se gră#i să iasă, şi a )ost imediat înş)ăcat de solda!i.Actorul continua să se am#i!ione(e, şi şo ronul a )ost incendiat.,eodată se au(i o îm uşcătură62ooth )usese rănit mortal.%olda!ii s arseră uşa şi îl scoaseră din şo ronul cu rins de )lăcări... -or ul lui 2ooth a )ost adus cu o navă militară.La Washington, cadavrul a )ost arătat c'torva ersoane care îl cunoşteau e ucigaş.Brintre acestea se număra şi doctorul ,.4.Ga8, care cu doi ani în urmă îl o erase e actor entru a-i înde ărta o tumoare la g't.-icatricea constituia o dovadă în lus că acesta era cadavrul lui 2ooth.&lterior, rocesul-ver#al de identi)icare al cadavrului a )ost su us în re etate r'nduri unor anali(e critice6s-au desco erit contradic!ii, asa/e con)u(e, de )elul remarcii lui Ga8 că tru ul su)erise schim#ări însemnate, că era vătămat iciorul dre t ;în tim ce 2ooth, la 11 a rilie, îşi )racturase iciorul st'ng>. $n istoria asasinării lui Lincoln au rămas multe lucruri nelămurite.,ar toate aceste )a te laolaltă, şi a roa e )iecare din ele în arte, )ac osi#ile tot )elul de inter retări.Gulte lucruri sunt eC licate de rivalitatea dintre 2a7er şi alte ersoane artici ante la urmărirea cons iratorilor, de goana du ă recom ensă. ,u ă o inia lui @isenschiml şi a disci olilor săi, %tanton se temea că Lincoln le va acorda statelor sudiste învinse dre tul de a-şi trimite re re(entan!i în -ongres, că artidul .e u#lican va ierde uterea, iar ră(#oiul civil se va dovedi a )i )ost inutil.:ar )ără Lincoln, considera %tanton, va conduce el, rin intermediul lui +ohnson, care se va număra rintre r adicali şi, cine ştie, oate că artici ase la cons ira!ie.,u ă cum se ştie, evenimentele au evoluat ast)el6AndreD +ohnson a ru t cu radicalii, dar 'nă în 1868 n-a îndră(nit să-l demită e %tanton deşi acesta era un duşman )ă!iş al cursului olitic romov at de noul reşedinte. Procesul asasinilor lui Abraham Lincoln a ost legat, !rin numeroase ire, de unicul !roces de impeachment din istoria %.&.A.;tragerea la răs undere a reşedintelui, incriminarea lui de către -amera .e re(entan!ilor şi trimiterea în /udecată în )a!a %enatului> în sco ul înde ărtării din )unc!ie.4ormal, reşedintele +ohnson a )ost /udecat entru înlăturare ilegală a lui %tanton din )unc!ie, dar în realitate entru tendin!a de a îm iedica, su# masca "apărării drepturilor statelor", luarea unor măsuri menite să lichide(e domina!ia lantatorilor. +ohnson a mai rămas la -asa Al#ă a roa e un an de (ile.-u tim ul, #urghe(ia nordistă avea tot mai u!ine motive şi mai u!in che) de a se certa cu lantatorii din %ud.$n 18==, c'nd reşedinte a devenit Fa8es, în statele sudice s-a instaurat de)initiv sistemul celei mai crunte asu riri rasiale.Acesta a )ost e ilogul unicului roces intentat reşedintelui din istoria %.&.A.

2i#liogra)ie6 enciclo ediile @ncarta si 2ritanica

-olegiul Iational Gihail Hogalniceanu

CRIMA DE LA TEATRUL "FORD"

Autor:

?chiana -ristian -lasa J::--

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close