Bazele Stiintei nursingului

Published on February 2017 | Categories: Documents | Downloads: 53 | Comments: 0 | Views: 595
of 12
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content


Cursul nr 1
Bazele Stiintei nursingului
Ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la I Razboi Mondial
Practicata din perioada preistorica arta de a îngriji are un caracter universal, putand fi acceptata
ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, „utila si unica”, se produce in a doua jumatate a secolului
XX. De-a lungul timpului „arta de a ingriji”, a fost influentata de specificitatile culturale, etnice,
credinta, diferitelor grupuri etnice.

Mesopotamia
Mesopotamienii cautau in valorile etice o unitate de masura care sa le dea o solida baa
morala. !umea lor nu mai este arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simple intamplari.
!a inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magico-religioase,
iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la c"irurg.
Medicina magica era practicata de preoti, iar caua bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de
ei. Diferiti demoni, spirite si du"uri erau asociate unor boli si afectiuni. Ritualul igonirilor din corpul
suferind era practicat de un preot e#orcist numit $sipu. Preotii se formau in scolile de medicina
"ieratica, cea mai vestita fiind situata in orasul %osippa. Patronul medicinei era considerat eul &inau,
care avea ca simbol un sarpe incolacit pe toiag.
Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficiente intr-o anumita boala, preotii $sipu foloseau
diferite metode de divinatie, constand in studierea organelor unor animale sacrificate, a picaturilor intr-
un vas cu apa, interpretari astrologice sau interpretarea viselor.
'u timpul asiro-babilonienii devolta o noua stiinta, numita catarctica, sau „arta de a preveni si vindeca
bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala”, reusind sa-si devolte o
medicina empirica pre-stiintifica.
Din codul regelui (ammurabi reiese ca stiinta practicata de medicii empirici se numeste $)*+*, iar
practicantul $)*. $ctivitatea medicilor se desfasura conform unei stricte etici profesionale, care
reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneau.
,n orasul sumerian &ippur s-a gasit o tablita care contine te#te medicale, in special elemente de
farmacopee, majoritatea medicamentelor folosite fiind de origine vegetala.
'iviliatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare numar de retete si
te"nici terapeutice, din care insa lipsea un element esential- cantitatea diferitelor produse componente.
.udecand dupa vec"imea te#telor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primii care au reusit sa
creee o medicina empirica.

/
Egipt
'ele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt- Papirusul 0bers 1descoperit in /234 la +eba5,
Papirusul %rugs" 1/676 in Memp"is5, Papirusul 0d8in )mit" 1/29:5, Papirusul (earst si Papirusul
'"ester %eatt;. )tudiul lor releva baa empirica a procedeelor medicale, amestecate cu magia si
practicile religioase.
Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si erau considerati repreentanti ai
marelui eu +ot", patron al stiintelor si al bibliotecarilor. Preocuparile medicale erau in deplina
concordanta cu civiliatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, devoltand in paralel si o
medicina empirica, laica, baata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul
timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine
cunostinte despre anatomia corpului omenesc.
$flam de la istoricul grec (erodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad de specialiare- „+ara
este plina de medici, unii pentru oc"i, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii pentru boli ascunse.”
,storicul grec Diodore relateaa despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odata insanatositi sa
relatee preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. )e pare ca vec"ii egipteni semiologia
anginei pectorale si a infarctului miocardic.
,ncepand din jurul anului /9<7 ,'"., in 0gipt incepe sa se formee o medicina sociala si o
medicina a muncii. )oldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau
supraveg"eati medical, favoriand astfel devoltarea c"irurgiei si a ortopediei. +otusi in vec"iul 0gipt nu
s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul.
India
0#perientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioade-
medicina pre ariana 1477-/<77 ,'"..5, medicina vedica 1377 ,'"., = pana acum5, medicina a;urvedica
1traditionala indiana5. 'onceptele medicale ale civiliatiei preariene au putut fi deduse odata cu
descoperirea minelor de la Mo"enj-Daro si (arrapa, ai caror locuitori, se pare ca acordau o mare
importanta igienei corporale.
Medicina vedica are la baa o conceptie medicala mitica, baata pe e#orciare si demonologie.
>iloofia medicala indiana se baeaa pe e#istenta unor canale 1nandi, d"amani si "ira5 prin care circula
forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicina a;urvedica cat si
te"nica ;oga.
$;urveda, sau „stiinta vietii”, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si bolnav. 'el
mai vec"i te#t de medicina a;urvedica este cunoscut sub denumirea de 'ara?asamita, repreentand o
colectie de carti in proa si versuri, cuprinand in mod separat, cunostinte de anatomie, diagnostic,
prognostic si diferite terapii.
:
,n ,ndia educatia medicala se facea in universitati, cele mai cunoscute fiind, &alanda si +a?asila. Dupa 3
ani de invatatura, „invatacelul” isi desavarsea cunostintele sub indrumarea unui maestru. @data dobadit,
dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlature suferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor.
,ngrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati cat si de femei. %olile erau diagnosticate
prin obsevartie si e#aminarea cilinica, medicul luand in observatie trei elemente principale- culoarea
conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic baat pe droguri, vegetale
si produse de origine animala, faceau parte- bora#ul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul,
reepina, tiroida, e#tracte de substanta nervoasa, etc.
,n esenta medicina a;urvedica poate fi reumata astfel- este creata de preoti, filoofi sau medici, fiind
practicata de profesionistiA se baeaa pe o literatura medicala temeinica, ce contine o semiologie
bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si c"irurgical evoluat, comparaabil cu cel europeanA in
ecuatia sanatate-boala, bolnavul repreinta factorul pasiv ce apeleaa la factorul activ pentru a-l salva.
China
$tat civiliatia antica c"inea cat si medicina pe care au devoltat-o, se baeaa in special
pe viiunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu repreinta
altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului. ,ntericerea disectiilor a dus la devoltarea unei
anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai
multe ori cu deductii aberante. Pe baa acestor conceptii se va devolta medicina traditionala si
acupunctura.
,ntre secolele X,, si ,,, ,'", mestesugul vindecarii incepe sa se diferentiee pe ramuri- medici de boli
1internisti5, medici de tumori 1c"irurgi5, medici de "rana 1dieteticieni5 sau medici de animale 1veterinari5.
Prima lucrare medicala c"inea cunoscuta este Bi .ing 1'artea )c"imbarilor 5 atribuita imparatului >u
Xsi 1:2<7 ,'".5, ce reuseste sa fundamentee conceptiile filoofice ale stiintelor medico-c"irurgicale ale
acelor vremuri. ,mparatul )ei &ung 1:3C2 ,'".5 publica >armacopeea vegetala '"inea 1Pen +sao5 iar
imparatul (uang +i 1:963 ,'".5 editeaa o scrisoare medicala celebra, numita 'anonul Medicinei 1&ei
'"ing5, in care reuseste sa formulee principalele obiective ale artei medicale c"inee - „Dindecarea
bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi.”
,n paralel cu medicina cosmologica se va devolta si o medicina empiric-pragmatica, scolile medicale
aparand, se pare, in perioada 277 = /777 era noastra, unde medicii erau invatati sa consulte bolnavii cu
deosebita minitioitate.
+erapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca redobandirea ec"ilibrelor diferitelor organe ale
corpului prin intepere si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelor interne, a reusit sa
reiste timpului peste /:77 de ani.
4
Iudeea
'odul de sanatate cuprins in Dec"iul +estament, abordeaa in primul rand aspecte ale
igienei individului, familiei si comunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si prelungirea vietii.
Dec"ii evrei aveau programe atent planificate de viitare si ingrijire a bolnavilor la domiciliu, pentru
curatenie fiica si spirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale.
Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcat unei persoane, pe baa cartilor sfinte si tot ei
decideau iolarea bolnavilor suferini de boli contagioase sau reintegrarea in familie a celor vindecati.
Medicina laica era practicata de medici 1Rofe5 si moase 1(acania5
Grecia antica
Miturile si legendele vec"ilor greci se oglindesc si in preocuparile pentru perfectionarea
artei de vindecare a trupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau reultatul pedepaselor pe care eul
$pollo si sora sa $rtemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. $pollo era recunoscut in @limp
ca patron al medicinei iar $rtemis eita care ocroteste campurile, animalele, si vindeca miraculos bolile.
De la eita $rtemis a deprins virtutile plantelor medicinale centaurul Eiron, cel care avea sa formee o
intreaga pleiada de medici practicieni, printre care se va numara si faimosul medic al antic"itatii
grecesti, $s?lepios. >olosindu-si de tanar arta de a vindeca, acesta este eificat si identificat ca eu al
medicinii. Metodele sale de tratament erau descantecul, eli#irul, buruienile de leac, alifiile si
interventiile c"irurgicale. +emplele inc"inate eului vindecator erau de regula aseate in locuri cu clima
calda, inconjurate de multa verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa
si un regim de viata foarte c"ibuit. De fapt sanctuarele lui $s?lepios erau un fel de sanatorii cu caracter
laic iar discipolii lui numiti as?lepiai, sunt considerati primii medici ai antic"itatii.
,ncepand cu secolul D, ,'". filoofii medici greci renuntand la un empirism fara oriont, reusesc sa
diferentiee o filoofie laica, punand baele devoltarii stiintelor biologice, inclusiv al medicinei.
,nterpretarile materialiste asupra lumii, enuntate de filoofii greci, desi nu aveau o baa e#perimentala,
preinta importanta datorita gandirii rationale pe care cauta sa o promovee.
'el care a reusit sa sintetiee cunostintele medicale ale timpului sau, elaborand o conceptie medicala
unitara baata pe filoofia materialista a fost (ippocrate din Eos, care a reusit desprinderea medicinii ca
stiinta din cuprinsul general al filoofiei. 'ele apro#imativ 93 de carti meduicale atribuite lui
(ippocrates, cunoscute sub numele de „'orpus (ippocraticum”, repreinta conceptia stiintifica si
filoofica a „epocii de aur” a culturii elene. Principiile generale ale doctrinei "ipocratice se
fundamenteaa pe urmatoarele tee patogenice-
+eoria deec"ilibrului celor patru umori prin care sangele produs de inima, p"legma produsa de creier,
bila neagra 1melancolia5 produsa de de splina, si bila galbena secretata de ficat, trebuie sa fie in
ec"ilibru, aparitia bolii datorandu-se deec"ilibrului produs intre aceste umori.
C
+ea temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se sub influenta factorilor cosmici si geografici
formeaa urmatoarele tipuri tempramentale- sangvinic 1vioi5, flegmatic 1rece5, coleric 1impetuos5,
melancolic 1timid, trist5.
,n ceea ce priveste etiologia bolilor, (ippocrate sustine in tratatul ”Despre aer,ape si lacuri”- „@rice
boala are o caua naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii... &u e#ista boli divine datorita
interventiei eilor... &atura este primul medic al bolnavilor si numai favoriand eforturile sale putem
obtine oarecare succes.” @bservarea atenta a bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentru un
diagnostic cat mai e#act, fac din lucrarea „Despre prognoe”, o carte de referinta pentru tripla misiune a
medicului- „sa judece asupra celor petrecute, sa cunoasca cele preente si sa prevada cele ce vor fi.”
Referindu-se la terapie enunta un pricipiu universal valabil- „nu e#ista reguli absolute, caci nu e#ista
boli, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu.”
De la (ippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, care cuprinde îndatoririle morale ale unui
medic în e#ercitarea profesiunii sale. Fn multe universitati, absolventii facultatilor de medicina presteaa
la sfGrHitul studiului juramGntul lui (ippocrate-
I.ur pe $pollo medicul, pe 0sculap, pe (igea Hi Panacea Hi pe toti eii Hi eitele, pe care îi iau ca
martori, ca voi îndeplini acest juramGnt Hi poruncile lui, pe cGt ma ajuta fortele Hi ratiunea-
 )a respect pe cel care m-a învatat aceasta arta la fel ca pe propriii mei parinti, sa împart cu el cele
ce-mi apartin Hi sa am grija de el la nevoieA sa-i consider pe descendentii lui ca frati Hi sa-i învat
aceasta arta, daca ei o doresc, fara obligatii Hi fara a fi platit.
 )a transmit mai departe învataturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu Hi numai acelor
discipoli care au jurat dupa obiceiul medicilor, Hi nimanui altuia.
 $tGt cGt ma ajuta fortele Hi ratiunea, prescriptiunile mele sa fie facute numai spre folosul Hi buna
stare a bolnavilor, sa-i feresc de orice dauna sau violenta.
 &u voi prescrie niciodata o substanta cu efecte mortale, c"iar daca mi se cere, Hi nici nu voi da
vreun sfat în aceasta privinta. +ot aHa nu voi da unei femei un remediu avortiv.
 )acra Hi curata îmi voi pastra arta Hi îmi voi conduce viata.
 &u voi opera piatra din baHica, ci voi lasa aceasta operatie celor care fac aceasta meserie.
 Fn orice casa voi intra, o voi face numai spre folosul Hi bunastarea bolnavilor, ma voi tine departe
de orice actiune daunatoare Hi de contacte intime cu femei sau barbati, cu oameni liberi sau
sclavi.
 @rice voi vedea sau voi aui în timpul unui tratament voi pastra în secret, pentru ca aici tacerea
este o datorie.
 Daca voi respecta acest juramGnt Hi nu îl voi calca, viata Hi arta mea sa se bucure de renume Hi
respect din partea tuturor oamenilorA daca îl voi trada devenind sperjur, atunci contrariul.I
<
Roma antica
Romanii au devoltat servicii comunitare de sanatate a caror organiare eficienta a contribuit la
perpetuarea functionarii acestora, c"iar dupa destramarea imperiului. ,n primul secol al eri noastre, o
serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele lor sintea cunostintelor acumulate in diverse
domenii.
'ele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati $ulus 'ornelius 'elsus 197 ,'".-:7
D'"5 autorul lucrarii „De arte medica”, cel care a introdus in semiologia medicala celebrele
caracteristici ale inflamatiei- „rubor et tumor cum color et dolor” si celebrul medic antic, Jalenus 1/:6-
:7/5, nascut in Pergam, cosnsiderat ultimul mare repreentant al medicinei antice. Datorita disectiilor si
vivisectiilor publice, este considerat primul mare e#perimentator al medicinei. ,n tratatul sau „De
simplicum medicamentorum”, reuseste sa descrie si sa clasifice apro#imativ C34 de remedii vegetale.
Islam
,ngrijirile medicale practicate de arabi aveau la baa mostenirea medicala "ippocratica,
adaptata la principiile islamice. 'ea mai repreentativa figura a medicinei arabe a fost $bu al (ussein
ibn $bdalla" ibn )ina 1627-/7435 mai cunoscut sub numele de $vicena. ,n tratatul sau „$l Kuanun”
1'anonul )tiintelor Medicale5 reda cu riguroitate matematica cunostintele medicale ale vremii-
anatomia, fiiologia, diagnosticul, si tratamentul. $ facut primele descrieri clinice ale diabetului a"arat
1boala urinilor dulci si antra#ul 1focul persan5, areusit sa faca o diferentiere argumentata intre ulcer,
gastrita si stenoa pilorica precum si intre meningism si meningita.
Renasterea
@ perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practica diferita fata de arta de a
vindeca, in paralel cu progresul stiintei, te"nicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la care au
contribuit numerosi invatati.
$ndre Desale 1/</C-/<9C5 in cele 3 parti ale tratatului sau de anatomie, „De (umani 'orporis >abrica”
1$lcatuirea corpului uman5, e#pune o conceptie noua, baata pe observatii directe, cercetare si gandire
rationala.
$devarurile enuntate de Dasale sunt-
 ma#ilarul inferior este mic
 femurul si "umerusul sunt oase drepte nu curbate
 vena aigos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara
 osul stern este constituit din 4 parti si nu din 3
 uterul este format dintr-o singura cavitate
 ovarul contine corpul galben
9
 descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor
 sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al colapsului pulmonar secundar,
dupa desc"iderea toracelui
 atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa a miocardului in timpul opririi inimii si a
supravietuirii bolnvului dupa splenectomie
Miguel )eret 1/<76-/<<45 baandu-se pe studii anatomice reale reuseste sa dea o descriere e#acta a micii
circulatii.
Paracelasus 1/C64-/<C/5, fiu al unui medic elvetian, este considerat un inovator al gandirii biomedicale.
>olosind metoda e#perimentala a incercat sa fundamentee urmatorul concept biomedical- „procesele
care se petrec in corpul uman sunt c"imice, iar c"imia este sortita sa joace un rol imens in medicina”.
Jirolamo >rancastoro 1/C24-/<<45 in lucrarea sa „De contagione contagionis morbis et eorum
curratione” 1Despre contagiune boli contagioase si tratamentul lor5 descrie caile de transmitere a bolilor
infectioase, realiand totodata o clasificare a lor. )ustinand ca infectia este produsa de particule mici
inviibile poate fi considerat ca pionierul epidemiologiei. $ fost primul care a diferentiat ciuma de
tifosul e#antematic.
$mbroise Pare 1/<76-/<675 va introduce in tratamentul plagilor un antiseptic format din galbenus de ou,
solutie alcooliata si terebentina, acoperite de fese din bumbac. $ imaginat tot felul de protee mecanice
pentru ranitii suferini de amputari.
Lilliam (arve; 1/<32-/9<35, cu studii de medicina la 'ambridge si Padova, publica lucrarea „0#citatio
anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” 1'ercetarea anatomica asupra miscarii inimii si
sangelui la animale5. )ocotita ca apogeu al descoperirilor Renasterii, descrierea circulatiei sanguine
repreinta o lovitura definitiva data medicinii dogamatice traditionale. 0l este cel care va pune baele
embriologiei prin devoltarea epigeneei- „@mne vivum e# ovo” 1tot ceea ce este viu provine din ou5.
Printre pionierii politicilor de sanatate comunitare este si Lilliam Perr;, care a emis ideea ca doar
controland bolile transmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila.
)pitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilor se studia si se invata arta
medicala. $rta de a ingriji incepe sa se diferentiee fata de arta de a vindeca.
)aint >rancisc De )ales 1/<93-/99:5 infiinteaa o asociatie voluntara a „viitatorilor prieteni”, care
mergeau la domiciliul persoanelor bolnave acordand ingriiri. $sociatia a repreentat o forma timpurie de
„ingrijiri tip nursing” la domiciliu.
)aint Dincent de Paul 1/<2/-/9975 este considerat un alt precursor al devoltarii ingrijirilor de sanatate
si al ajutorului social. ,n /9/3 organieaa la Paris „'onfreria caritatii”, organiatie formata din tinere
credincioase laice, ce se consacra ingrijirilor la domiciliu.
'amille de !elis, militar de cariera, se converteste la catolicism si se dedica ingrijirii bolnavilor, in
special a celor atinsi de ciuma. Dupa canoniare a fost ales ca patron al infirmierelor.
'rearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celor saraci, va institutionalia functia de ajutor
social si de ingrijire, creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor de sanatate.
3
Revolutia industriala
0pidemiile care au bantuit 0uropa secolelor XD,,-XD,,, au influentat radical modul de
gandire, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar aspra vietii
publice. Devoltarea industriala a dus la cresterea populatiei urbane, la o rata crescuta a mortalitatii
infantile, abandonul si ucideraea sugarilor, conditii grele de munca, cresterea e#ponentiala a
imbolnavirilor profesionale si o crestere a incidentei bolilor mintale. Printre cei care au pregatit reforma
conceptiilor privind bolnavii mintalise numara si scriitorii >racncoise-Marie Doltaire1/96C-/3325,
Diderot 1/3/4-/32C5 si (.J. Mirabeau 1/3C6-/36/5. Printre primii reformatori a sistemului psi"iatric se
numara Dnceno '"iarugi 1/3<6-/2:75, care reueste sa introduca in /322 la )pitalul )f. %onifacio din
>lorenta, un sistem in care nurse instruite corespunator, ingrijeau bolnavii psi"ici sub directa
supraveg"ere a medicilor. ,n lucrarea „De morbis artificum” 1Despre bolile meseriasilor5, %ernardino
Ramaini 1/944-/3/C5 descrie peste <7 de profesii e#puse no#elor. 0forturile moderne privind
sanatatea publica au aparut in $nglia odata cu !egea 0lisabetana pentru saraci, din /97/, ce garanta
asistenta medicala si ingrijire de nursing pentru saraci, orbi, si "andicapati.
)pre sfarsitul perioadei industriale opinia publica isi va sc"imba optica fata de persoanele care prestau
activitati de nursing. $ceste grupuri constituite in special din persoane de se# feminin si sprijinite de cele
mai multe ori de ordine religioase, vor fi treptat inlocuite de femei murdare, betive, necinstite, numite
„drojdia societatii”. &ursa era considerata cea mai umila dintre servitori, fiind obligata sa desfasoare o
munca ilnica oboasitoare si prost remunerata. $ceasta perioada a fost denumita de istoriografi „epoca
neagra a nursingului”.
*na dintre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia practica
si anume la vaccinarea antivariolica. ,nocularea copilului .ames P"ipps cu vaccin antivariolic, la /C mai
/369, de catre medicul generalist engle 0d8ard .enner a desc"is cea mai importanta era in lupta cu
microbii.
Secolul XIX
*n secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in diferite
domenii de activitate, inclusiv in medicina.
Jeorges 'uvier 1/396-/24:5 intemeietorul anatomiei comparate si paleontologiei, Robert %ro8n 1/234-
/6/45 descrie e#istenta nucleului in celulele animale si vegetale, Mat"ias )c"leiden 1/27C-/22/5 si
+"eodor )c"8ann 1/2/7-/22:5 elaboreaa „teoria celulara” ca baa de organiare a structurilor animale
si vegetale. '"imistul !ouis Pateur 1/2::-/26<5 a reusit cateva descoperiri esentiale in microbiologie
1teoria microbiana a bolilor infectioase5, c"imie 1fermentatii, cristalografia5 si imunologie, realiand
vaccinuri impotriva "olerei aviare, antra#ului si turbarii. Robert Eoc" 1/2C4-/67<5 a daruit medicinei
importante descoperiri in domeniul mediilor de cultura a bacteriilor, etiologia antra#ului, tuberculoei si
"olerei. Romanul Dictor %abes 1/2<C-/6:95 impreuna cu patologul Dictor $. 'ornil 1/243-/6725 publica
2
prima carte de bacteriologie din lume. +ot el a fost descoperitorul fenomenului imunitatii pasive,
perfectionand tratamentul antirabic prin asocierea vaccinului cu serul antirabic. ,n aceeasi perioada ,.,.
Mecini?ov 1/2C<-/6/95 si Paul 0"rlic" 1/2<C-/6/<5 au descris principalele mecanisme de aparare a
organismului in ca de infactie, punand baele imunologiei.
Devoltarea stiintelor va duce la aparitia unor mari clinicieni precum Rene +. !aennec 1/32/-/2:95 care
introduce metoda aculatatiei in e#aminarea clinica. 0l a fost si cel care a inventat si a construit primele
stetoscoape auriculare. '"irurgia va fi puternic influentata de 4 mari descoperiri- anesteia atribuita lui
L.+. Morton 1/2/6-/2925, sistemul antiseptic introdus de .osep" !ister 1/2:3-/6/:5 si asepsia
pasteuriana in /264.
)ecolul X,X repreinta o epoca importanta in formarea cadrelor sanitare si populariarea
cunostintelor medicale inclusiv pe teritoriul Romaniei de ai. ,n /2// se infiinteaa la %ucuresti, )pitalul
>ilantropia, in /242 este inaugurat )pitalul %rancovenesc iar sub conducerea lui ,osif )porer 1/327-
/2<75 se va infiinta o scoala de moase. 0l va redacta pentru elevele sale manualul „Mestesugul mosirii
pentru invatatura moaselor la ,nstitutul maternitatii din %ucuresti”. Printre promotorii organiarii
sanitare moderne se numara si medicii 'arol Davila 1/2:2-/22C5 si &icolae Eretulescu 1/2/:-/6775
initiatorul )colii de mica c"irurgie de la )pitalul 'oltea.
,n $merica prima asociatie de voluntari pentru sanatate, „)ocietatea doamnelor milostive” se constituie
in prima jumatate a secolului al X,X-lea in &e8 Bor? si isi propunea intr-ajutorarea bolnavilor si
saracilor.
,n /233, 'omitetul de femei al Misiunii din &e8 Bor? o angajeaa pe >rancesca Root,
absolventa primei clase de nursing %ellevue, pentru a acorda bolnavilor saraci, ingrijiri de sanatate si
asistenta religioasa. ,n /299 in P"iladelp"ia ia nastere „$sociatia &urselor Diitatoare” ce presta ingrijiri
la domiciliul bolnavilor.
,n jurul anilor /2C7 apar primele departamente locale de sanatate iar in /232 se infiinteaa )erviciul
)pitalelor de Marina, o institutie care sa ofere ingrijiri marinarilor bolnavi si infirmi, reusind in timp sa
devina un model pentru organiarea serviciilor de sanatate publica in ).*.$.
!illian Lald si Mar; %re8ster, ambele nurse instruite, au reusit in /264, organiarea unui serviciu
pentru viitarea la domiciliu a bolnavilor saraci. !illian Lald considerata prima nursa pentru sanatate
din )*$, implicandu-se activ in folosirea metodelor epidemiologice in campaniile de politica sociala
pentru promovarea sanatatii, a condus la infiintarea companiilor de asigurari, care sa plateasca serviciile
de nursing si impreuna cu !ee >ras?el a initialiat primul program de nursing comunitar pentru
muncitori, la 'ompania de $sigurare Metropolitana. )erviciul de nursing infiintat de !illian Lald a avut
o contributie importanta in organiarea nursingului comunitar, prin ingrijirile acordate la domiciliu
platibile in rate, stabilirea unui sistem de salariare pentru nurse, folosirea anunturilor publicitare in
recrutarea de noi nurse, scaderea indicatorilor de morbiditate si mortalitate.
6
,n /29:, omul de afaceri (enr; Durant publica cartea „@ amintire de la )olferino”, cu
aceasta ocaie propunand infiintarea in fiecare tara a unor societati de ajutorare a militarilor raniti in
confrutarile armate. !a /3 februarie /294 la Jeneva, impreuna cu banc"erul Justave Mo;nier, generalul
J.(. Dufour, medicii !ouis $ppia si +"eodore Maunoir formeaa un comitet cu scopul de a pregati o
'onferinta internationala, in vederea discutarii unor aspecte legate de sprijinirea serviciilor sanitare si la
acordarea de ajutor tuturor militarilor raniti. ,n luna octombrie /294 reusesc organiarea acestei
conferinte, ocaie cu care „'omitetul celor <” se transforma in 'omitetul ,nternational al 'rucii Rosii,
avand ca devia- „pregatirea in timp de pace, pentru a fi de ajutor in timp de raboi”. !a 2 august /29C
reusesc sa convoace, cu ajutorul guvernului elvetian, o 'onferinta diplomatica, la care au luat parte //
tari europene si )*$. +e#tul pregatit de 'omitetul ,nternational, cunoscut sub numele de „'onventia
pentru ameliorarea soartei militarilor raniti din armatele in campanie”, marc"eaa o data importanta in
istoria umanitatii. 'onventia stipula- „$mbulantele, spitalele militare, personalul sanitar vor fi
recunoscute ca neutre si ca atare vor fi protejate si respectate de catre beligeranti. Militarii raniti sau
bolnavi vor fi luati in ingrijire de catre natiunea carei îi apartin.” +otodat s-a adoptat si semnul
distinctiv, o cruce rosie pe fond alb, repreentand culorile inversate ale steagului federatiei elvetiene, ca
un omagiu adus neutralitatii 0lvetiei.
,n timpul rabiolui ruso-turc din anul /239, guvernul turc va inlocui cruce cu o semiluna rosie,
fiind apoi urmata de majoritatea tarilor musulmane. ,n urmatorul deceniu :: de state vor adera la aceasta
conventie, fiecare dintre ele infiintandu-si )ocietati &ationale de 'ruce Rosie.
,n aprilie /6/6, cu prilejul 'onferintei medicale internationale de la 'annes se va adopta propunerea ca
activitatea 'rucii Rosii sa se desfasoare inclusiv pe timp de pace. $stfel la initiativa lui (.P. Davison, va
lua nastere la Paris in data de < mai /6/6, !iga )ocietatilor de 'ruce Rosie si )emiluna Rosie, ca
federatie a )ocietatilor &ationale, avand ca devia- „Per (umanitatem ad Pacem” 1Prin umanitate spre
pace5.
Secolul XX
)ecolul XX aduce cu sine accelerarea devoltarii fara precedent, in toate sectoarele de activitate,
inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate.
!a o luna de ile dupa ce L.'. Roentgen 1/2C<-/6:45 descopera raele X, (enr; %eMuerel 1/2<:-/6725
pune in evidenta fenomenul radioactivitatii naturale. Marie 'urie 1/29C-/64C5 impreuna cu sotul ei
Pierre 'urie 1/2<6-/6795, studiind fenomenul radioactivitatii, vor descoperi radiumul. $tat radiologia
cat si iotopii radioactivi, repreinta progrese fara precedent, care vor revolutiona metodele de
diagnostic si tratament, ducand la devoltarea unor noi ramuri medicale precum ftiiologia,
traumatologia, urologia, angiocardiografia, radioterapia, etc. !egea segregarii genetice, postulata de
botanistul L... .o"annsen 1/2<3-/6/35, va revolutiona biologia celulara iar postularea transmiterii
ereditatii la nivelul celular, de catre +.(. Morgan 1/299-/6C<5 si ec"ipa sa, genetica moleculara va
/7
evolua considerabil. Descrierea in anul /677 a grupelor sanguine si a factorului R"esus 1R"5 de catre E.
!andsteiner si a reactiei de fi#are a complementului de catre .ules %ordet 1/237-/6975 si P.@. Jengnon
1/23<-/6<35, vor duce la devoltarea unor sectoare medicale precum imunologia, "ematologia, genetica,
antropologia, medicina judiciara.
Devoltarea unor noi ramuri ale biologiei precum imunoc"imia, imunogenetica, imunopatologia, vor
atrage dupa sine una dintre cele mai spectaculoase realiari ale secolului XX- transplantul de organe.
Profesorul 'ristian %arnard reuseste in /693 efectuarea primelor grefe cardiace, ulterior c"irurgia
transplantului e#tinandu-se si la alte organe interne ca rinic"i, ficat, grefe intestinale, si de membre, etc.
Descoperirea culturilor de tesuturi pusa la punct de $le#iss 'arel 1/234-/6<<5 va desc"ide calea
cercetarii in inframicrobiologie. Datorita te"nicilor culturilor de celule, s-a reusit obtinerea vaccinului
antipoliomielitic. Dupa descoperirea sulfamidelor in anul /642 de catre Jer"ard Domag? 1/26<-/69C5,
in /6CC o ec"pa a *niversitatii @#ford, condusa de )ir $le#ander >leming 1/22/-/6<<5, va reusi sa
iolee si sa stabiliee primul antibiotic operant, penicilina, ce va atrage dupa sine sintea unui numar
important de alte antibiotice, revolutionand terapia bolilor infectioase.
,n paralel cu importantele descoperiri din domeniul medicinei in secolul XX vor incepe sa se devolte in
toate tarile europene scoli pentru formarea asistentelor medicale. >ondatorii acestor scoli alaturi de
puterea publica, vor cauta sa-si finaliee initiativele de formare a cadrelor medicale si recunoasterea
profesiei de asistent medical.
Dupa Primul Raboi Mondial tarile beligerante se vor confrunta cu multe si comple#e probleme de
sanatate a populatiei lor. Desi timide si sporadice la inceput, semnalele trimise de catre lumea medicala
guvernelor cu privire la starea precara de sanatate a populatiei din majoritatea tarilor europene, incep sa
sensibiliee opinia publica. Dor lua nastere asociatii nationale de lupta impotriva diferitelor maladii, ce
aveau nevoie de profesionisti, capabili sa devolte strategii si sa intervina prompt in teren. )e va face
apel la sistentele medicale, ale caror cunostinte profesionale vor cauta sa fie completate cu noi discipline
precum fiiopatologia, epidemiologia, educatia sanitara, etc. ,n acest conte#t campul de activitate al
asistentelor medicale incepe sa se largeasca si in afara mediului spitalicesc, dand nastere la profesia de
asistenta medicala. &ecesitatea e#istentei unei astfel de specialitati va determina scolile sa-si diversifice
oferta, formand si acest gen de profesionisti.
Dupa cel de-al ,,-lea Raboi Mondial s-au produs sc"imbari majore in educatia de nursing, fiiind
infiintate si e#tinse programele de nursing practic.
Dirginia (enderson 1/263-/6695 descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter, cercetator avid,
viionar, este considerata de multi cea mai importanta figura a nursingului secolului XX. $ descris rolul
asistentei medicale ca fiind substitutiv 1inlocuind persoana5, suplimentar 1ajutand individul5, si
complementar 1lucrand cu individul5. +oate acestea cu scopul de a ajuta individulNpacientul sa se
descurce, pe cat posibil singur.
,ncepand din /697 Dirginia (enderson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul
carora functia principala o are asistenta. *na dintre acestea, clasica, este- O asistenta face pentru altii,
//
ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare”A asistenta trebuie sa-l faca
pe pacient sa devina independent de ea cat de repede posibil.
,n ultimele decenii nursingul va evolua ca o profesie stiintifica, caracteriandu-se prin sporirea
cercetarilor in randul profesionistilor si alcatuirea unei bae conceptuale de parctici.
/:

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close