Caiet Practica

Universitatea Politehanica din Bucuresti
Caiet de practica
Facultatea de Energetica
Student: Tatu Constantin Alin
1
Grupa: 2204 A
2
Saptamana dedicata „Cursurilor de Vara ale Academiilor
Romanesti”
Începînd din vara aceasta, Acadeia !aenilor de Ştiinţă din Români în colaborare
cu Academia de Ştiinţe Tehnice din România au organizat cursurile de vară ale
academiilor româneşti.
Cursurile din acest an au o semnificaţie secială! anul "##$ fiind desemnat de
către Comisia %niunii &uroene dret 'An al (nvenţiei şi (novării) şi se vor
desfăşura în *ucureşti! în erioada + ,-. iulie.
Tematica anului acesta este '(storia ştiinţei! tehnicii şi învăţămîntului
românesc).
Cursurile se adresează tuturor bucureştenilor şi îşi roun romovarea valorilor
din domeniul ştiinţei şi tehnicii româneşti .
/eschiderea cursurilor a avut loc luni! + iulie "##$! ora -#.## a.m.! la
%niversitatea 0olitehnică *ucureşti! &C -#1! Amfiteatrul Constantin /inculescu.
"upa de#utul cursului in cainul $olite%nicii , intalnirea cu istoria stiintei s&a consuat in data de '
iulie intr&un cadru nesc%i#at de ani si ani , un cadru repre(entat de sala $olite%nica din incinta
cladirii Agir , o cladire incarcata de istorie )Aceasta cladire *iind, atat in trecut cat si in pre(ent ,
locul de intalnire al inginerilor roani)
Cu acest prile+ a descoperit o serie de date *oarte interesante din istoria stiintei roane , o serie de
nue ce *ac cinste acestui popor si care prin reusitele lor i&au indus un sentient de andrie ca
sunt roan) $rintre ultiplii e#rii ai elitei ingineresti de odinioara a rearcat reusita donului
Ang%el Salign, cu al sau pod de peste "unare , ce era la vreea respectiva , podul cu cea ai are
"esc%idere din Europa )$e langa acesta au ai *ost enuerati o serie de alte inti luinare ale
ingineriei roane)
Seria cursurilor a *ost continuata cu o intalnire la -u(eul te%nic "iitrie .eonida)
2n muzeu ot fi văzute iese de mare valoare documentară ilustrând siritul
inventiv al oorului român! rintre care3moara de aă cu 4făcaie4
5recursoarea turbinelor 0elton6! a cărei construcţie este atestată încă din
secolul al 78,lea 9 macazul cu ac şi inimă de lemn! imaginat e la 1/00 de inerii
de la 0rad, 1 priul autoo#il aerodinaic, conceput de inginerul ro2n A) $ersu, 1 ac%etele
avioanelor cu care Traian 3uia, Aurel 3laicu şi :enri Coandă s,au înscris rintre ionierii
construcţiilor aerosaţiale! 9 diferite utila;e fabricate de uzinele româneşti)
2n cadrul muzeului funcţionează 4Colecţia Henri Coandă4. &a evocă rin
machete! fotografii şi alte genuri de e<onate multilele reocuări ale
savantului român :enri Coandă 5-==+ , -$>"6! autorul a este "?# de invenţii
entru care a obţinut >## de brevete în diferite ţări ale lumii. /intre machetele
aflate în colecţie atrag atenţia! în secial! rimul avion cu reacţie din lume
conceut de Coandă şi ilotat de el ersonal la 1/ dece#rie -$-#! lângă 0aris !
hidrogeneratorul entru desalinizarea aei de mare 5cu a;utorul energiei
solare6! sistemul de transort tubular cu mare viteză 5o alicaţie a 4efectului
Coandă45, 4rezervorul oceanic4 destinat petrolului e6tras din sondele arine, etc)
7
A patra (i de curs a *ost ga(duita de -u(eul Aviatiei unde 8izitarea @uzeului Aviaţie m,ai
oferit osibilitatea cunoaşterii celor mai imortante momente ale istoriei
aviaţiei romaneşti! realizările din domeniul aeronautic! contribuţia ma;oră e
care au avut,o ro2nii de,a lungul timului la rogresul aviaţiei mondiale!
recum şi documente! machete şi fotografii inedite referitoare la istoria
aeronauticii române şi unctele de interferenţă cu cea universală.
A urat o noua intalnire in locatia Agir , unde de aseenea au *ost pre(enti o ultitudine de
oaeni ce *ac cinste acestei tari)
Toate aceste lucruri au *ost posi#ile cu a+utorul donului pro*esor 8on C%iuta ce a desc%is usa
acestor cursuri si caruia cu totii ar tre#ui sa ii ultui)
4
Combustibil
C.&.T. comus din3
, ,constructii
, ,constructii seciale
, ,instalatii si masini energetice
, ,instalatii eletroenergetice
En. Electrica
Aa
Consumator
Alte materii si materiale
aa calda
En. Termica abur
Practica la CET VEST
Prima zi
$ria (i de practica a *ost dedicata pre(entarii potentialelor pericole ce pot aparea in cadrul unei
centrale si odalitati de prevenire a accidentelor)
"upa discutie a senat luarea la cunostiinta cu privire la cele spuse ai sus , ai e6act
protectia9siguranta uncii)
A doua zi
A *ost (iua in care ne&a *ost pre(entatea centrala propriui (is)
Ast*el a a*lat ca producerea energiei electrice si terice este un proces cople6 care se reali(ea(a
printr&o succesiune de trans*orari energetice, in instalatii speciale, prin arderea unui co#usti#il
: pacura, ga(e naturale sau car#uni 5)
Centralele teroelectrice cu a#ur sunt un cople6 de instalatii : ecanice si electrice 5 si de
constructii, in care diverse *ore de energie #ruta sunt trans*orate in energie electrica sau
: co#inat 5 in energie electrica si terica)
Centrala teroelectrica este in esenta un trans*orator de energie, trans*orind succesiv
*orele de energie si anue energie c%iica a co#usti#ililor clasici : pacura, ga(e naturale sau
car#une 5 in energie terica apoi in energie ecanica si la *inele procesului de productie in energie
electrica)
Sc%ea de principiu privind procesul de productie intr&o centrala teroelectrica este
uratoarea:
;
Consumatori
0roduse finite
(nstalatii de transformare a energiei rimare &nergie rimara si materiale de baza
Eleentele coponente ale unei centrale teroelectrice, care participa direct la procesul
te%nologic de productie sunt:
• cai si i+loace de transport :cai *erate, druuri, utila+e<locootive si i+loace auto etc) 5
• gospodaria de co#usti#il < care *unctie de co#usti#ilii utili(ati de CET in procesul
te%nologic poate cuprinde:
• rape de descarcare a co#usti#ililor lic%i(i sau soli(i
• re(ervoare de pacura
• instalatii de popare
• statii de distri#utie si reglare ga(e naturale
• constructii
• norale : cladiri, %ale de productie, sali de asini 5
• speciale : cosuri de *u, turnuri de racire, etc)5
• %idrote%nice : circuite de apa #ruta, ape u(ate etc) 5
• instalatii de tratare a apei #rute, care prin te%nologii speci*ice prepara apa tratata pentru
racire agregate, producerea a#urului, apa pentru circuitul de tero*icare etc) < instalatii
a*erente sectiei de tratare a apei
• instalatii teroecanice, in care are loc procesul te%nologic propriu (is a energiei terice
prin procesul de ardere a co#usti#ilului : trans*orarea energiei c%iice a co#usti#ililor
in energie terica 5 si apoi de trans*orare a energiei terice in energie ecanica
• $rincipalele instalatii teroecanice din CET:
• instalatii de popare : alientare 5 cu co#usti#il
• conducte de transport : co#usti#il lic%id sau ga(os si ape 5
• ca(ane de producere a a#urului si a apei *ier#inti in care cu a+utorul instalatiilor de ardere a
co#usti#ililor se ard co#usti#ilii si se o#tine a#urul energetic industrial su apa *ier#inte
pentru tero*icare
• instalatii de tur#ie cu a#ur
• instalatii de producere a apei calde pentru tero*icare
• instalatii de producere si livrare a energiei electrice, copuse din
• generatoare electrice
• trans*oratoare electrice
• statii electrice de alientare proprie a ec%ipaentelor cu energie electrica, statii de transport
pentru evacuarea energiei electrice produse
• instalatii de autoati(are si aparate de asura si control
Alte instalatii au6iliare:
• pentru producerea aerului copriat
• pentru producerea curentului continuu : #aterii de acuulatori 5
• grup "iesel pentru asigurarea alientarii cu curent electric a instalatiilor vitale din CET, la
caderea alientarii actionarilor
• Sinoptic, procesul te%nologic de productie a energiei electrice si terice in sectiile de
productie se pre(inta ast*el:
/
Aa bruta
(nst. de turbine Aenerator electric
(nst. de omare
(nstalatii de tratare a aei
8nstalatii de ca(ane pentru:
, ,abur
, ,aa fierbinte
Combustibil
(nstalatii de rearare si stocare acura
(nstalatii tehnologice
(nstalatii tehnologice
@aterii rime
Abur
Aa fiarta
Abur
Consuatori:
, ,electrici
, ,termici
&nergie electrica
Transformator
0roduse finite
Functiile te%nologice ale instalatiilor de #a(a in cadrul unei centrale teroelectrice sunt in
interdependenta unele de altele si in principal acestea sunt:
a5 8nstalatiile de popare, stocare si preparare a co#usti#ilului lic%id : pacura 5 au ca scop
preluarea pacurii din re(ervoarele de stocare, incal(irea la t = 140 < 1;0>Csi poparea in
instalatii de ardere ale ca(anului)
8n ca(ul utili(arii drept co#usti#il si a ga(ului etan este necesara e6istenta unei statii de
reglare ga(e naturale) Ga(ul etan se utili(ea(a *ie drept co#usti#il de #a(a in procesul de
ardere sau nuai pentru suport de *lacara la *unctionarea ca(anelor preponderent cu pacura)
'
0reincalzitor acura
Rezervoare de stocare acura

(nstalatii
de
ca(ane
0oma
0oma
Conducte de transort gaze naturale
Aaz
etan
Btatie de reglare gaze naturale
Circuitul te%nologic al instalatiilor de co#usti#il se pre(inta ast*el:
#5 8nstalatiile de tratare a apei din CET au enirea de a prelua apa #ruta de la o statie de
popare a apei #rute si a asigura tratarea apei cu reactivi industriali do(ati : var, sare, ase
ionice, sul*at *eros, aci(i, soda caustica 5 in vederea reducerii ipuritatilor, sedientelor si a
sarurilor, aducind apa la paraetri *i(ico&c%iici sta#iliti prin norele de e6ploatare ale
instalatiilor energetice : ca(an, tur#ina, #oilere de tero*icare, retele de tero*icare etc) 5
Succesiunea *a(elor de tratare a apei cuprinde:
• coagularea
• lipe(irea
• *iltrarea ecanica
• deinerali(area
• deduri(area
?
/ecantor
0
0
0
Cm
Rezervoare aa coagulata
Rezervoare aa bruta
0
Rezervoare aa dedu
C
Da
Aa dedurizata
0 , oma
F < *iltru ecanic
F@a < *iltru natriu
F0 < *iltru #ariera
FA1 < *iltru cationic
FA1 < *iltru anionic
FA2 < *iltru anionic
F
A2
F
A1
F
A1
C *
Aa demi
Sc%ea de principiu a instalatiei de tratare a apei intr&o centrala este:
c5 8nstalatiile de ca(ane pot *i:
• ca(ane pentru a#ur
• ca(ane de apa *ier#inte : CAF 5
Cele ai cople6e ca(ane sunt cele de a#ur) Acestea sunt generatoare de a#ur care prin
arderea co#usti#ililor trans*ora apa din ca(an in a#ur si&l livrea(a tur#inelor cu a#ur)
.a un ca(an de a#ur cu circulatie naturala se deose#esc trei circuite principale si anue :
• circuitul de co#usti#il : pacura, ga(e naturale sau car#une 5
B
• circuitul apa < a#ur
• circuitul de aer si ga(e de ardere
$entru reali(area acestor circuite ca(anul este copus din uratoarele instalatii:
• instalatii de ardere a co#usti#ililor : ar(atoare pentru pacura, ga(e naturale sau car#une 5
• supra*ete sc%i#atoare de caldura, pentru incal(irea apei de ca(an si trans*orarea acesteia in
a#ur
& econoi(or : pentru ridicarea teperaturii apei de alientare 5
& siste vapori(ator : pentru trans*orarea apei in a#ur saturat 5
& supraincal(itoare : pentru uscarea a#urului si trans*orarea in a#ur supraincal(it
la t = ;40>C 5
& ta#ur, care constituie locul de separare a a#urului din eulsia apa < a#ur
• instalatii de introducere a aerului de ardere copuse din ventilatoare de aer si preincal(itoare de
aer
• instalatii de evacuare a ga(elor arse
Ca(anele de a#ur cu supraincal(ire interediare in *ora de E au un randaent de F = B2 <
B4C, *iind econoice) Circulatia apei in sisteul vapori(ator are loc datorita di*erentei de greutate
speci*ica intre eulsia apa < a#ur din tevile *ier#atoare si lic%idul din tevile co#oritoare)
Apa de alientare trecuta su# presiune prin econoi(orul ca(anului isi ridica teperatura prin
preluarea caldurii de la ga(ele arse : din druul 88 5, a+unge in ta#ur si datorita teperaturii din
*ocarul ca(anului, unde se arde co#usti#ilul, se trans*ora in a#ur saturat) Acesta este trecut prin
ai ulte supraincal(itoare pentru a se o#tine a#urul supraincal(it la t = ;40>C, p = 140 #ar care
este livrat apoi tur#inei cu a#ur)
Ga(ele arse re(ultate in *ocar dupa cedarea caldurii se racesc treptat *iind evacuate la cosul
ca(anului cu a+utorul ventilatoarelor de ga(e arse)
$entru procesul de ardere a co#usti#ililor este necesara o cantitate de aer, *apt pentru care se
utili(ea(a ventilatoarele de aer1 pentru ridicarea randaentului ca(anului in se(onul rece aerul este
preincal(it in preincal(itorul de aer cu a+utorul ga(elor de ardere sau in calori*ere cu a#ur)
8n ca(anele de apa *ier#inte : CAF 5 apa este incal(ita, *iind preluata la iesire de pope care
asigura circulatia apei in reteaua de tero*icare a orasului)
d5 8nstalatiile de tur#ine cuprind instalatii de dega(are a apei de alientare a ca(anelor, pope
de alientare, preincal(itoare de +oasa si inalta presiune si tur#ina cu a#ur : cu au6iliarele
respective 5
Tur#inele cu a#ur pot *i cu unul pina la trei corpuri si pot *unctiona in regi de
condensatie
pura : intreaga cantitate de a#ur care intra in tur#ina se condensea(a 5 sau in condensatie si pri(e
: *i6e sau regla#ile 5 care pot *i pentru tero*icare : nuai o parte din a#urul intrat in tur#ina se
e6trage pentru incal(irea apei 5 sau pentru e6tragerea de a#ur la paraetri necesari utilitatilor
industriale)
8n tur#ina cu a#ur se produce destinderea a#urului trans*orindu&se energia terica si
cinetica a a#urului in lucru ecanic) A#urul de paraetri ridicati t = ;40>C si p = 140 #ar se
destinde in corpul tur#inei, in lungul rotorului cu palete radiale, re(ultind la *inele procesului de
destindere un a#ur de paraetri redusi, care este condensat la 4; <;0>C iar condensul : apa 5 se
retransite generatorului de a#ur : ca(anului 5, reluindu&se ciclul teric, cu eventuale
adaosuri de apa deinerali(ata, care coplectea(a pierderile din circuit)
10
e5 Generatorul electric este o asina sincrona, care se copune din doua parti principale:
• statorul < partea *i6a care repre(inta indusul asinii, *orat din ie(ul *eroagnetic, purtind o
in*asurare de curent alternativ poli*a(at :de o#icei tri*a(at5
• rotorul < *orat din ie( *eroagnetic, ec%ipat cu o in*asurare de e6citatie
Dotorul generatorului este partea o#ila care prieste rotatia transisa de ar#orele
tur#inei cu a#ur si ontat in interiorul statorului)
Dotirea rotorului generatorului, la o turatie constanta n = 7000 rot9in, produce la #ornele
statorului o tensiune electrootoare alternativa, trans*orindu&se ast*el puterea ecanica
priita la a6 in putere electrica)
*5 Trans*oratorul este o asina statica cu doua sau ai ulte in*asurari, cu a+utorul carora se
trans*ora paraetri electrici ai curentului alternativ : tensiunea si curentul5
@ecesitatea trans*orarii paraetrilor curentului alternativ apare din reducerea
pierderilor de tensiune pe liniile de transport si a cresterii randaentului electric al liniei de
transport)
g5 Statiile electrice din CET&uri sunt instalatii electroenergetice de evacuare a puterii si care
cuprind, in a*ara trans*oratoarelor, aparata+ electric de coutatie, distri#utie si separare a
circuitelor in ca( de necesitate)
Energia electrica produsa in CET este transportata catre consuatori prin retele electrice su#
*ora de curent electric alternativ tri*a(at) Detelele electrice pot *i :
• Detele de inalta tensiune : 110 E3, 220 E3 5
• Detele de *oarte inalta tensiune : 400 E3 si /00 E3 5
! retea electrica se copune din linii electrice, statii de trans*orare si statii de cone6iuni)
Energia terica su# *ora de apa *ier#inte se poate produce in instalatiile de tero*icare
a*erente tur#inelor cu a#ur, prin utili(area de a#ur cu paraetri redusi, prelevat din pri(ele tur#inei
cu a#ur)
A#urul este introdus in #oilerele de tero*icare prin care circula apa din reteaua de tero*icare
: retur 5
8n se(onul de vir* de incal(ire, cind necesarul de energie terica creste : toana < iarna 5,
energia terica de vir* este asigurata de *unctionarea ca(anelor de apa *ier#inte)
Cea ai avanta+oasa etoda de producere a energiei terice siultan cu energia electrica in
grupuri energetice cu tero*icare)
Energia terica su# *ora de a#ur industrial se poate o#tine din ca(anele de a#ur prin reducerea
paraetrilor acestuia la valori solicitate de consuatori < reduceri ce nu sunt recoandate din punct
de vedere econoic deoarece se reduc presiunile a#urului si randaentul statiilor de reducere <
racire este redus) Cea ai econoica etoda de livrare a energiei terice su# *ora de a#ur
industrial : la p = /1 B 1 12 1 1; #ar 5 este prelevarea a#urului din pri(ele tur#inelor cu a#ur < unde
a#urul de+a a participat la producerea lucrului ecanic)
11
Practica – Statia Transelectrica undeni
Statia de 220E3 cuprinde:
• 4lini de 220E31
• 2 sectiuni de #ara1
• 1 cupla longitudinala1
• 2 autotrans*oratoare1
• 2 celeule de asura :C-51
Statia de 110E3 cuprinde:
• 11 lini de 110E31
• 2 trans*oratoare 110910 E3
• 2 celule de asura1
• 2 sectiuni de #ara1
• 1 cupla longitudinala1
• 1 #ucata #o#ina copensare1
sursa de alientare: auototrans*orator de 2209110 E3)
Statia de 10E3 cuprinde:
• 1? *eederi1
• 7 sectii de #ara1
• 2 trans*oratoare servicii interne1
• 7 celule de asura1
• 2 cuple longitudinale
surse de alientare: 7 treans*oratoare de 110E3)
Celula de asura cuprinde:
• 1 intreruptor
• 1 reductor de current
• 1 reductor de tensiune
12
17