Cardiac

ZGOMOTELE INIMII
Zgomotul I - zgomotul sistolic :
-

se aude la inceputul sistolei .
este zgomotul cu durata cea mai mare - 0,12 secunde
are intensitatea de tarie medie –mare
este un zgomot unic – se aude ca un singur grup vibrator .
are frecventa medie – joasa si tonalitatea joasa .
se aude cel mai bine la apex .

Cauze:
principala cauza a intensitatii zg
I
este viteza de inchidere a mitralei si tricuspidei care este invers proportion
ala cu distanta dintre foitele valvelor
( distanta de la care pornesc valvele cand se inchid ) .
-

in timpul sistolei ecourile celor 2 foite sunt suprapuse
,
iar
la sfarsitul sistolei sunt distincte
.
Dupa ce s-au deschis valvele
,
se inchid partial si apoi iar se deschid .
in functie de pozitia foitelor la sfarsitul telediastolei avem variatii ale i
ntensitatii.
alta cauza este durata diastolei
:
daca diastola este lunga, foitele se apropie dupa un timp mai lung
si zgomotul este mai putin intens . In bradicardie , zg. I este mai asurzit
,
iar in tahicardie este mai intarit.
Exemplu
:
in reumatismul poliarticular acut poate fi atinsa inima
producanduse tahicardie
,
pentru ca afecteaza nodul atrioventricular
si intarzie conducerea → bloc atrioventricular de grad I .

Zgomotul I nu trebuie sa fie dedublat
;
daca zg.
I are o durata mai mica de 30 ms ( milisecunde ) urechea le contopeste .
Dedublarea zg.I intre mitrala si tricuspida
se numeste bloc de ramura dreapta
tricuspida se inchide mai tarziu datorita intarzierii conducerii .
Un zgomot I mai lung inseamna o mobilizare mai proasta a sistolei
in suferinta cordului cu origine ischemica .
Zgomotul II

→
,

-

In
Vs
iar
In

este mult mai scurt - 60 ms
are intensitate medie
este dedublat strans variabil ; zg . II unic este patologic .
este dedublat datorita diferentei de inchidere a valvei aortice si pulmo
nare ( 30 ms ) .
dedublarea variabila este ciclica
;
este ritmata la sfarsitul inspiratiei si variabila la sfarsitul expiratiei ,
acest lucru datorandu-se influentarii
umplerii ventriculelor
( in special Vd
) in timpul respiratiei
:
aspiratia toracica din timpul inspiratiei favorizeaza intoarcerea venoasa ,
iar isi prelungeste sistola si ejectia , si intarzie inchiderea pulmonarei .
In inima stanga ,
in inspiratie se mareste capacitatea sistemului venos pulmonar ,
volumul venos din vene este mai mare , iar umplerea Vs < Vd ;
astfel Vs mai putin bine umplut isi scurteaza timpul de ejectie  aort
a se inchide mai repede .
expiratie se intampla invers :
se umple mai bine datorita impingerii sangelui in vv. pulmonare
Vd se umple mai prost
expiratie pulmonara se inchide mai repede , iar aorta mai tarziu.

- cand Zg.
II se dedubleaza larg si fix
neinfluentat de respiratie pacientul are defect septal atrial .

,
.
,

In defectul septal atrial :
-

atriul drept
(
Ad
) se umple suplimentar
→
apare un volum mai mare de umplere a Vd .
dedublarea larga este data de o umplere mai buna a Vd .
respiratia va continua sa aiba acelasi efect numai ca in timpul inspirat
iei creste intoarcerea venoasa din periferie
,
dar pe stanga diminua intoarcerea in As
,
datorita suntului Ad
→As ( diminua debitul de sunt din stanga spre dreapta ) ; in expiratie ,
intoarcerea venoasa dinspre periferie scade
,
dar este compensata de suntul As
→
Ad ,
iar Vd se umple la fel ca in inspiratie ( creste debitul de sunt ) .

Exista dedublare larga variabila
=
sept intact
dar cu bloc de ramura dreapta → intarzie inchiderea pulmonarei .

,

Dedublarea paradoxala
:
nu apare in inspir dar apare in expir
,
in blocul de ramura stanga cand are loc inversarea cronologiei inchiderii a
ortei si pulmonarei ( aorta se inchide dupa pulmonara ) .

Zgomotul III
-

-

zgomot protodiastolic clinic apare la sfarsitul umplerii rapide ventriculare .
cauze : conflictul ( frecarea ) dintre sange si peretele ventricular ,
datorita schimbarii curgerii sangelui si reactia peretelui muscular .
are intensitate joasa si tonalitate joasa
fiziologic nu se aud .
patologic se aude galopul protodiastolic
–
datorat fie de o componenta sanguina
→
debit mare de umplere , fie de o cauza de perete ( perete rigid ) ,
fie de modificari geometrice (
dilatare de perete
= anevrism
)
→
insoteste cardiopatia ischemica , insuficienta cardiaca ; galopul apare in :
insuficienta aortica , mitrala .
intotdeauna apare un conflict sange
–
perete
,
dar la omul sanatos nu se aude ( se amortizeaza ) .

Zgomotul IV
-

este un zgomot fiziologic presistolic
cauza
:
datorita conflictului sange
perete
,
ca urmare a pomparii unui supliment de sange in ventriculul umplut .
in patologie se aude un “ galop “ presistolic “
cauzele galopului presistolic :
hipertrofie atriala
un stiffness crescut – sistola atriala creste conflictul sange - perete

galopul presistolic apare inaintea galopului protodiastolic
,
deoarece cele 2 conflicte sunt diferite ( pasiv – galopul protodiastolic , activ
– galopul presistolic ) .
Zgomote supraadaugate :
-

clickuri → in timpul sistolei
clacmente → in timpul deschiderii valvulare
sufluri .

Clickuri de ejectie :
-

cauza valvulara → valvula vibreaza cand se deschide
cauza vasculara → peretele vasului vibreaza

Clacmentele → apar la deschiderea valvei atrioventriculare

Suflurile sunt de mai multe feluri :
-

-

sistolice
–
sunt produse de ejectia ventriculara printrun culoar valavular anormal (
in stenoza aortica
)
;
mai apar si in regurgitarea mitrala sau tricuspidiana in atrii .
diastolice
–
pot fi date fie de regurgitare atrio-ventriculara
in insuficienta aortica
,
fie de umplere diastolica →
culoar anatomic anormal de umplere
.
Suflul de regurgitare incepe cu Zg
.
aortic
,
dupa zg.
II
.
Suflul de blocaj atrioventricular incepe dupa deschiderea mitralei
→
indepartat de zg . II .
continue
–
incep cu zg.
I ,
ajung la zg.II
,
si apoi se continua cu zg I urmator
.
Apare in persistenta de duct arterial ( prin care sangele trece din aort
a in pulmonara – in diastola , si din pulmonara in aorta – in sistola ) .

Pentru perceperea cat mai buna a acestor zgomote
in clinica se folosesc urmatoarele manevre :
-

,

manevra Walsalwa – inspir profund si efort de expir cu glota inchisa ,
fara golirea plamanilor .
manevra Muller – efort de inspir cu glota inchisa .
CINEMATICA POMPEI CARDIACE

DEBITUL CARDIAC
Definitie :
este volumul de sange pompat de Vs /
debitul micii circulatii.
-

-

minut

=

valori normale – sunt variabile , in functie de antrenament , varsta ;
in repaus este cam de 5-6
l
;
pentru un calcul mai corect se foloseste indexul cardiac – I .C =
volum de sange / min. / m² de suprafata corporala ; de exemplu :
pentru 1,8 m² de suprafata corporala la 5 l debit cardiac , IC = 3,5 l /
min./ m² .
determinarea debitului cardiac se poate face
direct → Harvey – pe animale
indirect
–
pe om ,
pe baza principiului lui Fick
:
fiecare litru de sange lasa la tesuturi un anumit volum de O2 : la 20
%
saturatie in O2
,
sangele lasa la tesuturi 5
% O2
;
se masoara volumul de O2 consumat si se determina metabolismul baz
al
;
daca fiecare litru de O2 lasa la tesuturi 50 ml de O2  un individ con

-

suma 300 ml / min  debitul cardiac ( DC ) = 6 l / min . Deci DC =
volumul de O2 consumat pe minut / ( Ao2 – Vo2 ) , unde Ao2 →
volumul arterial de O2 si Vo2 → volumul venos de O2 .
DC / frecventa = volumul bataie = 80 ml  ventriculul ejecteaza 50 – 60
% din volumul de umplere
=
fractie de ejectie
;
in efort se ejecteaza 100 % .

Factori care influenteaza DC :
-

volemia – DC variaza direct proportional cu volemia .
volumul de intoarcere venoasa
–
este favorizat in clinostatism ,
dar si mai bine favorizata este in clinostatism cu picioarele la 60°
→
pozitia TRENDELEMBERG .
volumul de ejectie sau fractia de ejectie .
frecventa cardiaca
–
DC variaza
direct proportional pana la o anumita frecventa , dincolo de care scade
; in tahicardie scade DC
debitul de transfer de sange din timentul arterial in timentul venos ,
la nivelul arteriolelor
;
constrictia arteriolara scade transferul
,
deci scade intoarcerea venoasa scade debitul cardiac
,
iar arteriodilatarea creste DC .

TRAVALIUL CARDIAC
-

este produsul dintre presiune si volum ; pe minut lucrul mecanic ( L )
este de 7 Kg x m pentru Vs , si de 1-l,5 Kg x m pentru Vd ;
in total pentru toata inima → 8-9 Kg x m .
travaliul bataie este de 90-l00 g x m / bataie
indexul travaliului bataie
:
60-70
g
x
m
/
bataie
/
m² de suprafata corporala

Componentele lucrului mecanic :
-

-

lucrul extern – cel descris mai sus = volum x presiune
lucrul intern
→
invizibil
–
reprezinta reorganizare arhitecturala a fibrelor miocardice
=
wall
–
stress
;
wall-stressul este un fenomen fizic complex ce se deduce din ecuatia Laplace : T
( tensiunea parietala ) = P ( presiunea ) x R ( raza peretelui ) ; o cavitate ,
cu cat are raza mai mare ,
in interior dezvolta presiuni mai mari
,
iar wall-stressul este mai mare
;
componenta principala a lucrului intern este wall-stress-ul .
exista un travaliu diastolic ,
de umplere
→
wall-stress diastolic
,
si un travaliu cinetic .