Catavencu 07 20 2004

Published on March 2017 | Categories: Documents | Downloads: 76 | Comments: 0 | Views: 396
of 29
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Anul XIV nr. 29 (658) 20-26 iulie 2004 32 de pagini – 15.000 lei

|n problema miss-elor din conducerea PD,

Cozmin nu-i chiar Gu[` de biseric`
s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Gulerele negre din poli]ie [i prafurile lor albe

Noi culise despre debarcarea ministrului Ioan Rus
P
e holurile Ministerului de Interne s-a ajuns s` se încrunte înalt func]ionar la înalt ministru [i s` vin` tocmai premierul s` îi despart`. V` da]i seama, nu e vorba de orice func]ionar, ci de secretarul de stat Toma Zaharia, [i nu de ori[ice ministru, ci de Ioan Rus. Motivul? Ni[te pove[ti cu precursori de droguri [i adunare de taxe de protec]ie legate de numele lui Toma Zaharia. Pentru c` Ioan Rus nu mai e ministru, în timp ce Toma Zaharia înc` poart` tresele de secretar de stat, înseamn` c` N`stase nu a fost impar]ial, ci a dat [i el ni[te pumni de catifea. Citi]i neap`rat Dosarele Chix! e-i în Gu[`, [i-n p`pu[`! Adic`, zice dînsul, respect reciproc, admira]ie pentru capacit`]ile ei profesionale [i negare a zvonurilor absurde care circul` despre ei. Dac` pe Gu[` îl [ti]i de la PSD, de la PD [i din scandalul cu Tania Budi, pe p`pu[` de-abia acum a venit timpul s` o cunoa[tem. Roberta Anastase, un fel de Miss Organiza]ia de Femei a PD-ului [i Miss România pe bune în 1996, este cea cu care Gu[` [i-a împletit pîn` la împleticire pa[ii prin ]ar` în campania pentru locale.

C

Pagina 17

Pagina 19

Dup` Marele Jaf al mileniului [i \n perspectiva pierderii alegerilor, pesedi[tii

SE PREG~TESC DE OPOLI}IE

T

Adev`ratul jaf al secolelor XX [i XXI: beneficiind de sprijinul principalilor s`i complici, conduc`torul de ]ar` Iliescu I. a trimis poporul dup` biscui]i [i ap` de la robinet, timp \n care a deturnat duba României din drumul ei spre Europa. Cum s-au dat de gol? La scurt timp, complicele N`stase A. a vrut s` cumpere mai multe case cu banu’ jos, pe c\nd complicele V`c`roiu N. inten]iona s` fac` cinste de un miliard consumatorilor de la terasa „La Varice”, l\ng` Autogara Militari.

2

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE Rumunii nu s\nt preg`ti]i s`
intre \n UE pentru c` nu s\nt informa]i \ndeajuns. Rumunii nu [tiu, bun`oar`, c`-n toate ]`rile dezvoltate e ceva firesc ca tinerii s` se tund` [i s` se lase de „coca” doar dup` ce-[i termin` studiile. Vreau s` spun c` acolo, dac`-l vezi pe unul trecut de 25 de ani c` se drogheaz`, e semn clar c` el \nc` mai studiaz`. Deci, nu v` mai lua]i, dom’le, de tineretul studios!

Imobilizare cu imobilul
Autorul jafului de trei milioane a fost prins la Snagov, într-o cas` pe care inten]iona s` o cumpere. Dac` poli]ia mai avea r`bdare, îl prindea pe ho] cînd mergea s`-[i pun` viza de flotant!

Bårfe, [menuri, [u[anele
[ti]i, Ovidiu ministrul S`n`t`]ii, este cap de NNN A[a cum corup]iei f`cutBr\nzan, list` \n pomelnicul de ambasadorul SUA la Bucure[ti, Michael Guest. Ambasada a retras un ajutor de aproape o jum`tate de milion de dolari, pentru eradicarea corup]iei din S`n`tate, pentru c` n-a ob]inut un angajament ferm din partea lui Br\nzan c` va stårpi corup]ia. A[a cum nu [ti]i, cel mai bolnav de corupt om din S`n`tate este \nsu[i ministrul, legat prin pårghii nev`zute de Dana N`stase, care controleaz` pia]a neagr` a medicamentelor. Or, asta explic`, cu vårf [i \ndesat, de ce Br\nzan n-a f`cut obiectul recentei remanieri a so]ului Danei N`stase. Opinia public` este indignat` de faptul c` VIP-urile implicate \n dosarul „Cocaina“ sunt bine mersi [i \[i prizeaz` pe mai departe z`pada. Conform unor surse pentru care am acceptat ca ele s`-[i bage måna \n foc, babacii vedetelor au pl`tit cau]iuni de pån` la 200.000 de coco, pentru ca odraslele lor s` nu fie våråte la mititica. Ne referim \n spe]` la nea }iri, care a s`rit \n foc pentru Ion Ion, care l-a rugat pe tata s-o scoat` de la necaz [i pe Leana lu’ Lazariuc. Am aflat c` medicul Ciomu, chirurgul c`ruia \i plac excursiile la retezat, era cunoscut \n Facultatea de Medicin`, unde era asistent, drept un pasionat al t`iatului scurt, dar eficient. Studen]ii lui obi[nuiau s` \[i spun` \ntre ei: „A intrat Ciomu \n opera]ie. S` cheme cineva un doctor s` salveze pacientul“. Dup` e[ecul ustur`tor din alegerile pentru Capital`, umilin]` la care a fost supus de PSD, ministrul Geoan` se confrunt` cu un num`r generos de zåmbete ironice [i u[i \ntredeschise prin cancelariile europene. Potrivit unor diploma]i romåni, \nfrångerea penibil` a lui Geoan` a fost urm`rit` cu interes [i, pe alocuri, cu satisfac]ie \n mediul diplomatic interna]ional. De la alegeri, tot mai mul]i responsabili diplomatici sunt foarte ocupa]i. Pentru Geoan`. Dovezile despre mån`riile cumnatului lui Geoan`, Ionu] Costea, au \nceput deja s` apar`. Cumnatul cu pricina e b`nuit, de c`tre ni[te rapoarte ale Cur]ii de Conturi, c` a creat statului un prejudiciu de peste 15 milioane de m`rci germane. Deocamdat` nu s-a precizat cui i-a creat Costea Ionu] un beneficiu [i cåt de bine este el legat de fosta Companie de Petrol, unde a f`cut figura]ie. Pre[edintele SRR (Radioul public), Drago[ {euleanu, cånd nu c`l`tore[te prin capitalele lumii cu tot cu orchestra Radio, dar pe banii dumneavoastr`, \nseamn` c` st` la birou [i-i vin idei Ciuce, cu iz ultrapenal, sau cel pu]in ridicole, cu iz civil. Par egzamplu, preferatul Danei N`stase a desfiin]at Biblioteca Radioului, una dintre cele mai vechi ale unei institu]ii media, \nchiriind, pentru cine mai are chef de carte, spa]ii prin ora[. Ba mai mult, majordomul de pe undele de partid s-a gåndit, \n megalomania sa, s`-i ctitoreasc` Radioului na]ional ni[te lifturi exterioare de sticl`. C-a[a vrea el, v`taful. Numai c` n-o s` apuce, s`racul, s`-[i des`vår[easc` opera \n timpul vie]ii.

JAFO One[ti

Sårbu a zis s`-i m`sur`m ou`le
Ministrul Agriculturii, Ilie Sårbu, se pare c` a dezvoltat o adev`rat` pasiune pentru ou`. Astfel, \ncep\nd cu lunile viitoare, ou`le vor con]ine, pe l\ng` [tampila cu data expir`rii, [i un calificativ pentru dimensiuni, asem`n`tor celui care se pune pe eticheta tricourilor. Ne \ntreb`m dac` aceast` idee i-a venit lui Ilie Sårbu dup` incidentul din p`dure, [i dac` da, sper`m s` nu aib` indecen]a s` ne dea nou` doar „M”, „S” [i „XL”, c\nd noi [tim c` el [i-a pus din alea de „XXX”.

NNN

NN

NN

George Albush

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

Acciduzzu Legend` N bårf` pentru care nu b`g`m måna-n foc NN bårf` cu parfum de credibilitate NNN bårf`-beton

NNN

Ion }iriac, un biznisman de succes care s-ar dori t`tucul tuturor rumunilor, convins fiind c` ni[te milioane de copii cumin]i se cresc mai u[or dec\t unul singur cu probleme

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU
Gigi Becali (pre[edinte PNG): „Celelalte cluburi, dac` au semnat cu Telesport, s` ia praful de pe pu[c` de la ei.“ Alexandru Popa (pre[edintele Agen]iei Romåne pentru Investi]ii Str`ine): „Finalizarea procesului de privatizare necesit` reorganizarea [i adaptarea activit`]ii noastre conform Acuma cerin]elor.“ \mi pare r`u c` nu Adrian N`stase (prim-ministru): mi-am f`cut timp s`-l primesc „Semnifica]ia deciziilor pe care le-am \n audien]` pe domnul Erba[u. Da’ luat ast`zi [i care, sigur, reprezint` aproape un cutremur \n structurile noasuita]i-v` [i dumneavoastr` ce tre, din punct de vedere al abord`rii.“ u[or se deschide fereasCorneliu Momanu (pre[edinte tra asta! PNL Vrancea): „Sigur, mai s\nt [i unele p`reri diferite. Unde-s mul]i [i ideile s\nt multe.“ Traian B`sescu, un primar la care to]i marii antreprenori din construc]ii g`sesc oric\nd Ovidiu Dr`g`nescu (vicepre[eo fereastr` deschis` dinte CJ Timi[): „A[ vrea o func]ie \n Executiv \n domeniul \n care m-am preCATEGORIA CATEGORIA CATEGORIA g`tit. La Ap`rare, Interne, servicii…“ Traian B`sescu (primarul Capi- MULT ADUCE CREDIN}~ talei): „|i comunic`m domnului Iliescu Rovana Plumb (secretar de stat, CU PREMEDITARE c` nu are ce c`uta pe listele vreunui par- Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului): „|n primul r\nd, |PS Pimen (Arhiepiscopul Sucevei tid.“ [i R`d`u]ilor): „Iliescu este un om care, vreau s` precizez c` s\nt foarte onorat` c` premierul Adrian N`stase s-a g\ndit \ntr-adev`r, este convins de doctrina lui CATEGORIA la mine pentru a prelua aceast` func]ie.“ comunist` [i care n-are sentimentul pro- CONSIDER C~ NU CONSIDER priet`]ii particulare, private.“ Dan Ioan Popescu (ministrul In- CATEGORIA CATEGORIA dustriilor [i Comer]ului): „Nu consi- EMIL BOBU BOBILOR PAZA BUN~ Gigi Becali (pre[edinte PNG): der c` am l`sat partidul pe m\na lui TRECE PIMENJDIA REA Corl`]ean, fa]` de care am o p`rere foarte „St\nga cu dreapta s\nt total opuse, iar Gigi Becali este de dreapta.“ Constantin Dobre (purt`tor de cu- bun`.“ v\nt al SPP): „SPP nu intr` \n polemic` cu |nalt Prea Sfin]itul Pimen.“
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE [email protected] Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ [email protected] Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA [email protected] Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU [email protected]
© 2002 Concept Multimedia – Design: © 2002 Concept Multimedia – V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~

Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu – Mircea Ionescu – sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 [email protected] [email protected] Raluca Mohora – Raluca Mohora – senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

manager

OF, CONSTITU}IA MEA!

LIMBA DULCE

ADIO, JANDARME

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: [email protected]
[email protected]

Tudor Cearapin (comandantul Jandarmeriei): „Stima]i colegi, pentru ca fra]ii no[tri din FIEP [i nu numai, s` nu ne confunde cu mici negri mititei, proasp`t sosi]i din bananieri [i cocotieri, TREBUIE s` ne schimb`m. S` \ncepem s` vedem [i p`durea, nu numai copacii. S` ne mai sp`l`m [i c`lc`m vocabularul [i purtarea \n societate [i familie. S` ne \ndrept`m privirea c`tre cet`]ean, pentru c` el ne pune m\ncarea pe mas` [i h`inu]ele pe copil. S` fim mai aten]i cu tinerii jandarmi, s`-i s`dim \n p`m\nt m`nos [i s` le d`m ap`, nu altceva.“ |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

3

PNA a umplut de sånge licita]iile aranjate din S`n`tate
Poporul vrea sånge proasp`t! Nu v` \nfierbånta]i: pentru dializ` doar. De[i avem ceva rezerve. Dup` ce ve]i citi cum a mu[amalizat PNA-ul un caz \n care s-au drenat din bugetul statului 2 milioane de euro, s-ar putea s` vre]i sånge v`rsat sau vrac. La fel, s-ar putea s` v` vin` s` \nfige]i un virus \n sistemul licita]iei on-line a ex-ministrului Dan Nica, acoperirea virtual` a [p`gilor date \n hard-copy, care a permis un adaos comercial \ntre 900% [i 2.000%! Sau s` le scoate]i perfuziile pe nas unor medici finan]a]i exact de cei care au contribuit la hemoragia de milioane de euro. Un exemplu concret despre mån`riile din S`n`tate, care au trezit nemul]umirea fostului ambasador Michael Guest [i satisfac]ia (financiar`) a unor grupuri de interese.

Pe undeva ave]i dreptate c` n-am [tiut s` primim dou` milioane de euro, fonduri nerambursabile. |ns` n-am \n]eles gestul... Dac` punea]i banii \ntr-un plic [i mi-i strecura]i corect \n buzunarul de la halat, z`u c` m` pricepeam s`-i iau.

Unii cu gramul, al]ii cu programul
Cuminte [i ascult`toare, localitatea prahovean` Flore[ti beneficiaz` de un program SAPARD \n valoare de aproape 1,2 milioane de euro, echivalentul unei re]ele de canalizare [i al c\torva ani \n minus fa]` de Uniunea aia spre care ne tot chior\m printre uluci. Tot a[a, dac` a fost cuminte [i ascult`toare fa]` de p`rin]ii s`i pesedi[ti, firma Tracon din Br`ila a primit misiunea de a hali banii `[tia europeni. Societatea asta a fost mo[it` de staruri ale partidului din Br`ila [i Constan]a, adic` prefectul Manea de la Dun`re [i fostul subprefect Moga, de la Mare, [i a tot lucrat, f`r` jen` de incompatibilit`]i, pe bani publici. Probabil de-aia s-a trezit Moga c`, \n calitate de proasp`t consilier local la Constan]a, i s-ar potrivi func]ia de pre[edinte al comisiei Turism-Servicii Publice.

Fi[a pacientului
Cine este dializa [i cu ce se ocup` ea? Dializa este un procedeu medical prin care sångele unui bolnav de insuficien]` renal` cronic` este filtrat prin intermediul unor rinichi artificiali. Ace[tia arat` cam a[a: un computer, un dializor sau filtru, cåteva furtuna[e [i substan]ele necesare filtr`rii. Ce se \ntåmpl` dac` bolnavul nu-[i face dializa? Moare. De aceea, cel pu]in o dat` la dou` zile, se prezint` la un Centru de Hemodializ`, unde, timp de 4-5 ore, tot sångele \i este scos din corp, filtrat de rinichiul artificial [i apoi reintrodus. Tratamentul de dializ` cost` 120 de euro pe [edin]`, cu medicamenta]ie cu tot, iar dac` nu ar fi subven]ionat de stat, v` da]i seama cå]i bolnavi-contribuabili ar mai r`måne \n via]`.

tat un nod \n papur` licitantului incomod. Firmei Renamed i s-a repro[at c` „un flutura[ publicitar nu respect` criteriile de selec]ie“! Pe aceste considerente, membrii Comisiei au exclus Renamed-ul de la licita]ie. Conducerea B. Braun Germania a trimis degeaba, de la Berlin, o coresponden]` urgent` \n care explica am`nun]it c` romånii fac o confuzie, pentru c` toate produsele respect` standardele interna]ionale. Ai no[tri, nein! {i au mers mai departe, cu ce [tiau ei mai bine.

Nu e-licita]ie.ro!
Dup` ce au trecut de faza caietului de sarcin`, firmele selectate au intrat la licita]ia online. Pe „e-licita]ie.ro“, potrivit legii, firmele trebuie s` fie anonime, abia cånd se termin` ofertarea [i se ob]ine cel mai bun pre], li se dezv`luie identitatea. Legea de func]ionare a sistemului patentat autohton de ex-ministrul Nica interzice depunerea unor oferte \n scris, toat` licita]ia urmånd a se desf`[ura pe Internet. Credea]i c` onor Comisia putea s` renun]e la vechile obiceiuri, cele cu plicul? Nu! Potrivit unei adrese trimise Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, Comisia cere ofertan]ilor s` depun` [i plicurile cu oferta financiar` \nainte de licita]ia on-line! Deci licit`m ca s` fim acoperi]i. Plicul s` tr`iasc`!

Traseism de gradul 20%
S`pt`m\na trecut`, Gazeta de Cluj a reu[it ca, \n urma unor simple telefoane, s` deturneze contul, somnul [i traiectoria politic` ale c\torva dintre primarii PSD din jude]. Ale[ii din patru comune au acceptat ca, \n schimbul a 20 de procente dintr-o afacere ce urma s` se deruleze \n localitatea lor, s` se g\ndeasc` la trecerea \n PNL. Cursa \ntins` de ziari[ti s-ar putea l`sa cu reac]ii dure la adresa grupului de virtuali trasei[ti. Senatorul Grigore Zanc crede c` este vorba de complexul omului de la ]ar` care \ncearc` s` aduc` investi]ii \n comun`! Probabil a vrut s` spun` c` dac` erau de la ora[ erau mai cu tupeu, nu acceptau, ca ni[te complexa]i, doar 20%!

Michael Guest [i succesorul lui Beuran, un ministru care n-a f`cut mare Br\nzan la S`n`tate
]ele luate pe „e-plic“ sunt cu 2 milioane de euro mai scumpe, ceea ce \nseamn`: a) statul are bani de aruncat sau b) cineva din comisie [i-a tras [paga. Pentru c` adaosul comercial aplicat la aceste pre]uri este \ntre 900% [i 2.000%. oaie neagr` a p`tat obrazul onest al Comisiei. Doi dintre membrii de membri care fac „onoare“ acestei licita]ii mån`rite sunt prof. dr. Eugen Mo]a [i prof. dr. Gabriel Mircescu. Dovad` st` faptul c` cei doi au fost sponsoriza]i constant de c`tre firma Fresenius la mai multe congrese interna]ionale cu cåteva mii de euro! {i fostul secretar de stat de la Ministerul S`n`t`]ii, dr. Vasile Cepoi, a beneficiat de sponsoriz`rile firmei Fresenius, ca fost director al Centrului de Hemodializ` Ia[i, unde se lucreaz`, evident, tot cu produse Fresenius. Iar recuno[tin]a este o dovad` a bunei-credin]e. integral de pe pia]`, de[i era al doilea furnizor ca m`rime, de mai mul]i ani. A deschis proces contra ministerului [i CAS pentru anularea licita]iei [i a depus o plångere la PNA pentru abuz \n func]ie contra celor implica]i. Pentru c` drumul spre instan]` era din ce \n ce mai anevoios [i cu destule interven]ii, a apucat-o pe aceea[i cale, apelånd la Cabinetul de Avocatur` Iorgovan. Care, \n privat, ar fi primit un r`spuns b`rb`tesc de la pre[edinta Tribunalului Bucure[ti, Maria Huza: „Sta]i lini[ti]i, c` sunt unii cu coaiele mai mari!“. Noi nu credem c` aceste vorbe au fost pronun]ate de aceast` doamn`, a[a c` le l`s`m la aprecierea dvs. Tribunalul Bucure[ti a respins cererea de anulare a licita]iei [i a dat cå[tig de cauz` Ministerului S`n`t`]ii ([i lui Beuran-copiu]`) [i Casei de Asigur`ri de S`n`tate, \n ciuda tuturor argumentelor. Nici nu [tim s` interpret`m verdictul de ne\ncepere a urm`ririi penale d`ruit de PNA, acum o s`pt`mån`, dosarului. Expediat acum la o sec]ie de poli]ie chel, mai f`r` nici un document \n el, dosarul ar mai putea fi salvat doar de Poli]ie. Greu de crezut, nu? Marius DR~GHICI

Manual de eliminare dintr-o licita]ie
|n fiecare an, Ministerul S`n`t`]ii [i Casa de Asigur`ri de S`n`tate organizeaz` o licita]ie la nivel na]ional pentru achizi]ionarea substan]elor [i dializoarelor necesare purific`rii sångelui. Pentru c` [p`gile erau din ce \n ce mai vizibile, Guvernul a decis introducerea achizi]ion`rii acestor substan]e \n sistemul de licita]ie on-line, al ministrului Nica. Licita]ia s-a ]inut toamna trecut`, cånd s-au achizi]ionat substan]ele pentru anul \n curs. |nghesuial` mare, ofertan]i gr`mad`. Printre ei, B. Braun (Germania), reprezentat` prin importatorul Renamed Craiova. Pån` s` \nceap` licita]ia, firmele trebuie s` corespund` unor criterii super-preten]ioase din caietul de sarcini. Aici au ap`rut primele simptome ale unei [pagatite cronice. Pentru \nceput, Renamed-ul a observat c`, \n caietul de sarcini, criteriile de selec]ie erau parc` copiate din fi[ele de produse ale unei firme concurente, Fresenius, tot din Germania. Fiecare produs \ntrune[te criteriile de baz`, dar difer` prin anumite particularit`]i specifice fiec`rei firme. Tocmai particularit`]ile Fresenius au ap`rut la cerin]ele de baz` \n caietul de sarcini. Apoi, s-a c`u-

Sponsorul ia totul
Compania care a cå[tigat 80% din licita]ie este Fresenius; bravo ei! {i ea, ca [i al]i competitori (Sindan, Polisano, Soft Medica etc.), a reu[it s` surmonteze handicapul datoriilor la buget, care interzicea Comisiei s` le primeasc` [i \n anticamera licita]iei [i au reu[it s` dea lovitura. Acelea[i sincere felicit`ri le adres`m [i membrilor Comisiei de Evaluare a Ofertelor la Licita]ia Na]ional` de Achizi]ionare de Produse Farmaceutice [i Materiale Sanitare pentru Programul de Nefrologie Dializ`: Pre[edinte Remus Baciu; membri: Cristian C`r`u[u, dr. Eugen Mo]a, dr. Minola Fialcovschi, economist Ion T`nase. Felicit`rile nu i se adreseaz` lui Cristian C`r`u[u, director al Corpului de Control al prim-ministrului, care a refuzat s` semneze procesul-verbal al licita]iei care a prejudiciat bugetul S`n`t`]ii cu peste 2 milioane de euro. Numai aceast`

Wwwede]i. e-plicul.cu. [pag`.ro?
Rezultatele licita]iei arat` c` oficialii Comisiei au dat dovad` de o suspect` orbire, chiar \n timpul licita]iei. Pentru c` fi[ele de licita]ie seam`n` al dracului de tare cu o b`taie de joc la buzunarul S`n`t`]ii. Spre exemplu, pre]ul Renamed pentru bicarbonat-component` bazic` era de 0,55 euro, dar Comisia a cump`rat de la competitori cu 0,70 euro, per total cu 750.000 de euro mai scump. Pentru bicarbonatcomponent` acid`, Renamed oferea cu 600.000 de euro mai ieftin decåt competitoarea. Cu vreo 380.000 de euro mai pu]in era [i pre]ul la dializoare. Adunate cap la cap, toate substan-

Cine-a mai pomenit: pescarii du[i cu vorba!
Recent au ajuns la urechile noastre vorbele unor pe[ti[ori din Delt` care povesteau cum c` ni[te bie]i pescari, cu simbrie la un deputat PSD cu b`l]i concesionate [i cu aplec`ri c`tre braconaj, ve]i afla mai t\rziu care, s-au trezit cu probleme la banii de asigur`ri. Concret: de[i ei semnau lini[ti]i c` o parte din salariu r`m\ne la angajator, pentru a fi virat` c`tre asigur`ri, suma respectiv` nu mai ajungea la destina]ie. Adev`rul este c` nimeni [i nimic nu poate ajunge undeva f`r` s` \ndeplineasc` m`car o condi]ie: s` plece!

„Sunt unii cu coaiele mai mari!“
Directorul Renamed, Dan Du]escu, a num`rat pe degete: 1) licita]ie m`sluit`, cu oferta la plic, contrar Ordonan]ei 20/2002; 2) modificarea ilegal` a caietului de sarcini a licita]iei de c`tre dr. Mircescu [i 3) conflictul de interese. O adunare simpl` i-a dat urm`torul rezultat: bugetul de s`n`tate a cump`rat acelea[i medicamente cu peste 2 milioane de euro mai scump, cu un adaos comercial de 900%-2.000%, \n timp ce firma sa a pierdut 4 milioane de euro, fiind scoas`

Platon [i Aristotel, prin[i cu bani \n rucs`cel

f i n c`

4

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

P`rintele IUSTIN MARCHI{: „Politicul ]ine Biserica prizonier`“
Interven]ia dur` a lui Pimen, arhiepiscopul Sucevei, împotriva politiz`rii serb`rilor de la Putna a avut parte de o replic` obraznic` din partea ministrului Theodorescu. Apoi a venit t`cerea cu o voce tîrzie din partea Patriarhiei în ap`rarea lui Pimen. Eu sim]eam nevoia unei voci [i a unei în]elegeri a ceea ce se întîmpl` în lumea bisericeasc`. Dup` ce i-am luat interviu, p`rintele Iustin Marchi[ de la biserica Stavropoleos din Bucure[ti m-a întrebat: „Totu[i, de ce mi-ai luat interviu? Ca s` dovede[ti c` exist` [i al]i preo]i curajo[i?“. I-am r`spuns afirmativ [i i s-a întip`rit o mare mirare.

Reporter: E la[` Biserica Ortodox`? Iustin Marchi[: Nu cred, e o pruden]`, dac` nu chiar o în]elepciune din partea multor reprezentan]i ai Bisericii. Eu cred c` e o comunicare dificil` între institu]ii în Romînia [i cred c` e o complicat` rela]ie între stat [i Biseric`. Dac` imediat dup` ’90 am crezut c` se pot limpezi lucrurile, dup` ce a existat un Grup de reflec]ie pentru înnoirea Bisericii, ulterior ne-am dat seama c` [i în biseric`, ca în alte institu]ii – m` refer la aspectele administrative – lucrurile nu au evoluat cum ar fi fost firesc sau ne-am fi a[teptat unii dintre noi. Eu gîndesc c` aceast` problem` are o explica]ie istoric`. Avem în minte rela]iile noastre cu institu]iile, anume, cînd mergem la spital nu mergem la spital propriu-zis, ci la un doctor de acolo. {i exemplele de felul acesta se pot multiplica. Astfel încît eu n`d`jduiesc c` Biserica va avea un statut limpede pe care Parlamentul ar trebui s`-l asigure [i nu persoanele, nici pre[edintele, nici prim-ministrul. Rep.: La Putna au dictat interesele de securitate ale pre[edintelui Iliescu [i cele ale lui N`stase [i nu ceremonia în sine. I.M.: În ceea ce prive[te evenimentul de la Putna, eu continuu s` cred c` cineva ar trebui s` afle cum au colaborat Arhiepiscopia Sucevei [i R`d`u]ilor [i stare]ul Putnei [i, respectiv, Ministerul Cultelor, Guvernul. {i iar ne în-

toarcem la cuvîntul „comunicare“. S` [tim: vl`dica Pimen a fost întrebat, s-au gîndit ca aceia ce mergeau acolo s` se insereze în ritualul Bisericii cu discre]ie cuvenit` [i pietate? Cît` vreme nu [tim aceste lucruri, cred c` trebuie s` fim re]inu]i în a acuza institu]iile sau s` d`m toat` vina pe serviciul de paz`. Eu cred c` în interiorul M`n`stirii Putna nu mai era problema SPP-ului, ci a ierarhilor, a preo]ilor. Cînd sluje[te P`rintele Patriarh e nevoie de o anumit` paz`, ca s` nu n`v`leasc` lumea asupra Sa, [i totdeauna este un cordon de seminari[ti care men]in o ordine, aceea în care P`rintele Patriarh poate s` binecuvînteze, s` vorbeasc` cu cei ce doresc aceasta. Cred c` a[a s-ar fi cuvenit s` se întîmple [i la Putna. Rep.: De ce politicul acapareaz` aceste ceremonii? I.M.: Fiindc` politicul ]ine Biserica prizonier` economic. Statul nu [i-a onorat într-un fel datoria. {tim c`, de la Cuza încoace, biserica a fost v`duvit` de ceea ce îi apar]inea, aproximativ 30% din ceea ce apar]inea funciar Principatelor. Lucrul acesta s-a repetat în vremea comuni[tilor, care au mai luat din pu]inul pe care îl avea Biserica. Dup` ’90, statul nu a restituit Bisericii ceea ce îi datoreaz`. Nu este vorba de vremea lui Cuza, ci de 1948, or Bisericii i se cere s` se implice în activitatea social`, filantropic`, dar Biserica nu are cu ce s` o fac`. Nu e vorba de p`durile din Bucovina,

e vorba, ca în cazul nostru, de bunuri sacre: icoane, Evanghelii, potire, sfinte moa[te chiar... Ar trebui s` ne imagin`m cît de mîhni]i sînt oamenii bisericii pentru faptul c` moa[tele care au z`cut în depozitele Muzeului Na]ional de Art` al României au fost scoase din ferec`turile din vremea lui Basarab sau Bråncoveanu [i au fost restituite numai oase în cutii de lemn. Asta a f`cut Muzeul de Art` din subordinea Ministerului Culturii. Oamenii s` nu r`mîn` cu impresia c` Biserica vrea propriet`]i, Biserica nu [i-a recuperat nici bunurile sacre. Nu trebuie judeca]i cum s-au comportat la o zi festiv`, ci cum se comport` zi de zi. Eu sînt dat în judecat`, la penal. Muzeul Na]ional de Art`, de[i a pierdut la cîteva instan]e, m-a dat din nou în judecat` fiindc` am recuperat, ca împrumut – alt` solu]ie legal` nu exist` – un epitaf. Ca atare, nu [tiu ce judec`]i se fac în cele lume[ti, dar func]ionarii de stat se comport` ca [i cei dinainte. Ei sînt puterea, iar noi trebuie s` fim cumin]i [i ascult`tori, atît de cumin]i încît s` nu mai cerem ceea ce legile ne dau dreptul. Rep.: De ce, de fiecare dat`, declara]iile anumitor înal]i prela]i, precum Pimen, sau cele ale unor preo]i, ca dumneavoastr`, sînt v`zute ca declara]ii reformatoare? I.M.: De data asta, lucrurile nu sînt adev`rate. Nu [tiu cine prive[te lucrurile cum spune]i, cînd am avut ceva de spus eu i-am spus direct P`rintelui Patriarh [i ar trebui s` amintesc c` oamenii Bisericii au un vot al ascult`rii, c` exist` o ierarhie în care am intrat [i care [tiam bine ce presupune. M` socot un slujitor al Bisericii Ortodoxe, care am ascultare fa]` de P`rintele Patriarh [i ca monah, [i ca preot. Eu nu socot c` media trebuie s`-i caute [i s`-i g`seasc` pe cei care par sau sînt r`zvr`ti]i. Cred c`

Am parohie s`rac`, domnule ambasador... M`car |nalt Prea Sfin]ia Sa Pimen are ce s` revendice: p`duri, ogoare, hele[tee. Da’ io ce s` cer din jurul Sfintei Biserici Stavropoleos, p`catele mele? Carul cu Bere, Hanul lui Manuc, Club A, Backstage, Fire?... Numai locuri de pierzanie, fiule!

P`rintele Marchi[ cuget\nd la ciud`]eniile economiei de pia]` din Bucure[ti: unde se renoveaz` o biseric`, hop, apar \nc` zece c\rciumi \n jur

nu doar cei care conduc ast`zi România [i care au fost p`rta[i la acest incident de la Putna, ci [i cei ce au fost [i cei ce vor veni declar` într-un fel înainte de a fi la putere [i apoi parc` î[i uit` f`g`duin]ele. Rep.: Adev`rul e c` nu pute]i s` [antaja]i cu Dumnezeu un guvern. Exist` tabere în Biserica Ortodox` Român`? I.M.: Cel mai grav lucru este c` Sfîntul Sinod, care num`r` în

jur de 50 de ierarhi, nu are o atitudine unitar` în toate cele. Prin urmare, dac` Înalt Prea Sfin]itul Pimen nu era l`sat singur în a se lupta s`-[i recupereze p`durile pe care al]i ierarhi [i le-au recuperat pe plan local, dac` Sfîntul Sinod ar fi avut o atitudine respectat` precum cea privind implicarea prela]ilor în politic`, cred c` ar fi avut mai mult de cî[tigat. Dar r`mîne o poveste veche aceea c` trebuie s` dezbin`m ca

s` putem st`pîni, [i fiecare î[i aranjeaz` parohial problemele. Dar ce ar fi s` facem ca la Atena? Papandreu, prim-ministrul, a dorit s` secularizeze averea m`n`stirilor. Ce au f`cut ierarhii [i preo]ii [i credincio[ii din Grecia? Au ie[it în strad` cu prapori, cu icoane, [i Papandreu nu a putut face nimic. V` imagina]i la Bucure[ti o asemenea manifestare? Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale
Motto: „Trei zile dac` mai tr`iesc, da’ vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea“ Elisabeta Rizea

\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lång` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-„mam`“ pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Négibé, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Pårvu, Mihai Cicotti, Constantin H`l`ucescu, Modesta M`icu]a, Eugenia B`rbulescu.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument
N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ „banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu“. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit „Haiducii Muscelului“, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, cåt [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: „Trei zile dac` mai tr`iesc, da‘ vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea“, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mån`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare

DONA}I AICI!
A[ez`måntul cultural „Academia Ca]avencu“ va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC – sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MÅNTUL CULTURAL „ACADEMIA CA}AVENCU“.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

5

cuv\ntul care

d` note proaste
Vara, pe mine m` doare capul de la: a) c`ldur`; b) aerul condi]ionat din redac]ie; c) mirosul de transpira]ie de om din 381; d) porci nesim]i]i, ni[te oi [i o ra]`. În acela[i timp, \ns`, trebuie s` recunosc c`, pentru ziari[ti, vara e un anotimp dur. C\nd te bate soarele-n cap [i n-ai la \ndem\n` o putinic` de praf, \n care s` te b`l`ce[ti ca puicu]a de Raluca Sandu (care, vineri, se declara, \n Libertatea, „[ocat` de acuza]ii“), [i dac` nu dispui de o b`ltoac` de noroi ideologic, s`-]i r`core[ti [oricul supra\nc`lzit, pe gur` \ncep s`-]i ias` multe limbi de dul`u care g\f\ie sacadat la umbra partidului. S`-i d`m cuv\ntul, pardon, limbutul, Saint Bernard-ului Octavian Andronic: „S-a modificat ceva \n natura rela]iei dumneavoastr` afective fa]` de premier, [i spun acest lucru pentru c` o bun` parte din succesul forma]iunii pe care a]i creat-o, mai ales \n urma revenirii la putere \n 2000, s-a bazat pe acest tandem pe care l-a reprezentat experien]a [i \n]elepciunea dumneavoastr`, dar [i dinamismul [i puterea de organizare ale premierului.“ În caz c` m` mai urm`ri]i, dup` at\ta analiz` jurnalistic` la fundul gol, men]ionez c` fragmentul umed de mai sus a fost extras de c`tre colegii de la Evenimentul zilei (17 iulie) din emisiunea Starea na]iunii (joi seara, la TVR 1). Invitat la fileu: Ion Iliescu. „O zon` comun` a comentariilor este acuza]ia care vi se aduce c` v` ag`]a]i de putere. Eu, personal, nu v-am resim]it niciodat` \ntr-o astfel de pozi]ie, ba mai degrab`, cred c` puterea a venit la dumneavoastr`. S\nte]i preocupat de ideea puterii?“ Drept la ]int`, domnu’ Andronic, l-a]i umplut de bale! Dar s` revin la PSD, porci, ra]e [i oi (subiecte [pri]uite, r`coritoare, care, s`pt`m\na trecut`, au f`cut deliciul veterinarilor de la Libertatea). S\nt dispus s` \n]eleg c` „jaful secolului“ e o var` pe secol [i c`, \n rest, toat` ]ara e plecat` la mare [i se las` furat` de chelnerii lui Maz`re. Pe l\ng` publireportajul de 4 pagini color pl`tite de guvern despre „Alinierea legisla]iei na]ionale la prevederile Acquis-ului comunitar“ (15 iulie), pove[tile senza]ionale cu animale domestice s\nt numai bune pentru a distrage aten]ia popula]iei de la hienele n`p\rlite ale Puterii. 736 de romåni opera]i tr`iesc bine mersi cu inimi de porci mistre]i. Foarte interesant,

medical vorbind. Numai c`, domnu’ Halpert, a]i uitat s` men]iona]i \n pag. 2 ce rechin pesedist cu inim` de c\ine a \mpu[cat cu rachete anti-grindin` mistre]ii `[tia, \nainte de a-[i da cinci minute demisia din partid. În fine, pe l\ng` r`spunsul la \ntrebarea „C\te picioare are ra]a lui Jozsef Kaposi din Budapesta?“ (r`spuns: patru), eram foarte curios s` aflu c\te oi furate \n Romånia \ncap \ntr-o Dacie papuc. R`spuns: 34. S-a \nt\mplat \n comuna g`l`]ean` Rediu, iar ho]ii erau turci. Totul se explic`: dac-ar fi fost romåni, pe l\ng` alea 34 de miori]e s-ar fi \nghesuit [i vreo 3 km de [in` de cale ferat`, plus cin[pe canistre de benzin` Premium, furate cu tot cu 250 de kile de poli]i[ti care p`zeau conducta. Senza]ionalul jurnalism romånesc continu`. Totul pleac` de la un verset al ÎPS Pimen (citat corespunz`tor de Cotidianul, 12 iulie) care, sup`rat c` enoria[ii au fost trata]i la Putna ca ni[te „terori[ti [i borfa[i“, r`m\ne la p`rerea c` „actualii conduc`tori s\nt o r`m`[i]` a Partidului Comunist“. În Libertatea de miercuri, un pechinez cu pix \n m\n` nota c` liber-cuget`torul Iliescu „a fost nepl`cut surprins de agresivitatea afirma]iilor“ [i c`, m`i animalule, i-a solicitat ÎPS Pimen s`-[i cear` scuze c` i-a f`cut comuni[ti pe, culmea, comuni[ti! Iar pentru acest nem`surat tupeu ortodox,

canalul

mass-midia n`vodari
q Cît` vreme tovar`[ul Todan, care a avut func]ie de r`spundere în televiziunea socialist` pe la Rela]ii Interna]ionale, e în fruntea Departamentului Sport al TVR, nimeni nu-l va da jos. Sau, m` rog, nu cineva din actuala guvernare. A[a c` traseul lui Vlad En`chescu nu poate ajunge chiar pîn` în vîrful piramidei. Dar nu e nimic, lucrurile se compenseaz` cu sporul de vedet` pe care-l ia Vl`du] [i cu spa]iul de emisie destul de baban [i cu deplas`rile prin mai toat` lumea. De ce ar trebui s` ajung` juniorul En`chescu sus de tot? P`i, dac` t`ticul lui, fost dirijor UTC, este acum în CNA, cum s` nu promov`m fiul unui tovar`[ de încredere? q Ziua a împlinit [i a s`rb`torit zece ani de la apari]ie. Cu ocazia petrecerii s-a organizat [i o tombol`. La aceast` tombol`, colegul nostru, scriitorul {tefan Agopian, cel care face Ziua literar`, a cî[tigat o instala]ie de aer condi]ionat. Sper`m s`-l ajute s` scrie [i s` judece la rece!

Pimen prime[te „Nota proast`“ \n pag. 4, l\ng` lansarea celui de-al [aselea album al Minodorei, „Amintiri dulci am`rui“! Ca s` fie [i mai clar despre ce specie de jurnalism \n les` vorbim, \n paralel, fostul ministru Ilie Sårbu prime[te „Not` bun`“, pentru c` avea lacrimi \n ochi c\nd [i-a luat la revedere de la angaja]ii Ministerului Agriculturii. În concluzie, eu propun ca

lupii tineri de la Facultatea de Jurnalism adu[i de Toma s` fac` practic` la noi \n b\rlog s`-i dea o not` foarte proast` fetei de la pagina 5 de miercuri (pe care o cheam` Bonus Emese [i nu Bonux, cum ar putea crede gospodinele amatoare de senza]ional). Drago[ VASILE

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

mama natur` tat`l alcoolic
‘Alkidikii? Cum zise[i, taicule? Da’ ce s` caut io la Kur[adas\? Poate doar cu lubeni]ele [i castrave]ii s` ajungem pe la ei... C-or fi oameni mai avu]i care-or mai [i m\nca. Nu ca ai no[tri, care nu duc m\na la buzunar dec\t pentru b`utur`...

România. Mici fragmente de neant.
Manele zid chinezesc de la „Europa“
Trei puradei discut` \nfl`c`rat despre situa]ia controversat` a „regelui manelelor”: Gu]` sau Adrian? Se \nt\mpl` \n tramvaiul 5, din Avia]iei p\n` la Pia]a Gala]i. Pu[tii s\nt exper]i, au urm`rit cu aviditate toate talkshow-urile pe tem` din ultimele zile. La un moment dat, unul concluzioneaz`, oft\nd sc\rbit: „Ei, [i la ce-i folose[te lui Gu]` c` are at\]ia bani dac`-[i \mbrac` copiii din «Europa»? L-a v`zut Fane de la ziare cu ochii lui!”. Zg\rcenie mare la maneli[tii `[tia, m` \ntreb dac` nu cumva Gu]` o revinde acele haine luate de la „Europa“, dup` ce r`m\n mici copiilor lui, adev`ratului rege al manelelor, Adrian Copilu’!

reportaj cu ]ara de g\t
Vara arde [i ]`ranii se piapt`n`?
atî]ia bani pe zi? Nu am. Nu se face.“ În timp ce îmi notez pe agend` ce mi-a spus, lîng` mine se opre[te un b`trînel. „Tinere, e[ti de la sector?“ „Nu, dar spune]i-mi.“ „Singura solu]ie, zice b`trînul, s` nu se mai stea pe b`nci cu picioarele e s` se desfiin]eze sp`tarul. Nu ar mai avea pe ce s` stea. Corect? Nu?! Ai în]eles? Dac` nu pot s` stea cu curul pe sp`tar, trebuie s` se a[eze pe banc`. În]elegi?“ Pleac`. O conversa]ie suculent` am cu Stoica Mihai, din Vidra de Ilfov: vinde varz` [i ro[ii. Vreo 30 de ani. „Vino la noi acas` ca s` vezi unde ne facem noi concediul. Noi nu mergem în concediu. De cînd m-am însurat nu am mai mers.“ Al`turi, la o tarab` vecin`, e un om tot de la el din sat. Îi zice: „Nu, m`, nu [tii cînd am fost cu aia mic`?“ „Cînd, m`?“ „Cu aia mic`!“ „ D` m`, da... chiar... a[a e... acum 6 ani am fost ultima oar` în concediu, cu aia mic`, atunci am fost la Constan]a. Noi vindeam în pia]`, la Tomis 3 [i femeile le-am trimis la plaj`. Uite ce e! Cînd e[ti ne-nsurat, atunci te mai distrezi. Dup` ce te însori, s-a terminat. P`i, la noi în comun`, nici 5 la sut` nu pleac`. Pleac` astea nem`ritatele s` î[i g`seasc`, [i `[tia tineri. Cînd te însori, gata, încep greut`]ile. Nu e timp. {tii cînd le-am pus pe ro[iile astea? Pe 18 ianuarie. Dup` Anul Nou, dup` Sfîntul Vasile, începe treaba.“ Teodor {tefan, din Suceava, vindea varz` murat` [i castrave]i a[ijderea. 55 de ani. De la dînsul plec [i cu juma’ de kil de castrave]i, c` nu m` pot ab]ine. Povestea lui e exemplar`: „Cum s` î]i spun eu ]ie? Mie mi-a pl`cut s` am. Adic` nu s` strîng [i pe de alt` parte s` dau pe pl`cerile mele. Deci în ultimii 30 de ani eu am muncit.“ „{i nu a]i fost niciodat` la mare?“ „Ba da, la sfîr[itul clasei a opta. Atunci ne-au dus la

T

Sf\rfilic`, na la tata din tigaie!
Convins c` moneda de schimb \ntre mine [i cei care \mi spal` parbrizul la stop poate fi \ntotdeauna o ]igar`, am \nc`lcat legea [i am oferit una unui copil care mi-a cur`]at, chipurile, geamul. Copilul m-a refuzat: „Nu fumez!”. M`i s` fie! Au ajuns s` m` refuze [i copiii atunci c\nd le ofer ]ig`ri? Ar trebui s`-mi umplu torpedoul cu ciocolate [i ursule]i de plu[, sau ce?

oat` lumea pleac` în Vam`, c` e trendy. {i mai cool e s` stai cu cortul la Gura Porti]ei, cît ne-o mai l`sa Bittner, finul lui N`stase s` st`m f`r` s` pl`tim. De vreun an, [i la Sfîntu Gheorghe a venit o mod`. În Delt`, cu pontonul. La munte, cu ma[inile. În str`in`tate, în Grecia, în Turcia, în Baleare, în Maleare, în care are bani, [i coco, [i euroi. Croa]ia, Spania, Maroc. V` da]i seama, Maroc! S` nu mai zic de Tunisia! Betoon! În toat` febra asta a explor`rii, nu vi se pare c` am uitat ceva? Pe cineva? Pe cine? Citi]i mai jos. M` plimb prin Pia]a Obor [i îi întreb pe ]`rani [i pe cei care vînd la tarabe pe unde î[i petrec vacan]ele. Asta dac` î[i iau vacan]`. Dac` au bani de vacan]`. Dac` au timp. Dac` anul trecut au avut vacan]`. În unele cazuri, dac` î[i amintesc cînd [i-au luat ultima vacan]`. B`iat tîn`r, poate 25 de ani, vînzator de undi]e: „H`, h`, unde am fost anul trecut? Anul trecut am fost la Jilava.“ Poate e o glum`, dar pe sub mîneca tricoului i se v`d ni[te t`ieturi mari pe bra]. Al`turi e o vînz`toare de undi]e. 35-40 de ani. „Anul trecut am fost la Bu[teni.“ „Mult?“ „Doar în weekend, o dat`.“ Trec la vînz`torii de pe[ti: e un domn cu so]ia, din Bucure[ti. „Cum s` mai merg? Am trei copii. Sîntem cinci. De 3 ani nu am mai fost. P`i, familie numeroas`. Dac` m`nînc` fiecare de 100 de mii la fiecare mas`, face 500 de mii. Pot eu s` scot

}`rani români de tranzi]ie care toat` via]a nu [i-au luat concediu dec\t sub forma unor sejururi de opt zile \nsorite \n c\mp [i [apte nop]i magnifice de sfor`it ne-ntors pe prisp`, cu excursii la Magazinul Universal [i be]ii cu b`t`i de neuitat la birtul satului
mare, la Constan]a.“ „{i de atunci nu a]i mai înotat?“ „Am înotat atunci.“ „Asta a fost tot, nu v-a]i mai distrat niciodat`?“ „În armat`, c` am f`cut armata la Clubul Steaua, ne mai luau [i ne duceau la [trand. Aaaa, dac` s-ar vinde varza asta [i castrave]ii, s` bag` mîna în nas. Îl întreb de faci un ban [i s` ai timp liber, vacan]e. Se uit` la mine urît [i poate... dar a[a, dac` nu se vînd? zice „Hai, las`-m`!...“. Stai pîn` la iarn` în pia]` cu ei. Cînd s` mai te distrezi?“ Alexandru V~RZARU Un ]igan tîn`r, la vreo 30 de [email protected] ani, care vinde semin]e [i î[i

A plecat bou [i s-a f`cut cu o vac`
}in s` v` povestesc momentul de v\rf al existen]ei mele. Eram la supermarket [i acolo m-am \nt\lnit cu o echip` care f`cea promo]ie la ciocolat`. Fiind un mare fan al ideii de marmot` care \nvele[te ciocolata \n staniol, m-am apropiat de ei. |n grup, cea mai impun`toare prezen]` era mascota firmei, un tip de 1,80 m, \mbr`cat \n vac`. Omul se plictisise de at\ta stat \n picioare [i deja \ncepuse s` se mi[te pe ritmul radioului din supermarket [i s` c\nte o dat` cu Kylie Minogue. M-am apropiat \ncet, s` nu iau vreo copit`, [i l-am \ntrebat: „Unde e marmota?”. Vaca mi-a r`spuns, cu o voce \nfundat` [i serioas`: „E[ti [mecher, sau ce?”.

Pe[te fericit!
Mi-a s`rit \n ochi o inscrip]ie de pe o tabl` aflat` l\ng` o balt`. Era cam a[a: „Balta Ro[u – pescuit sportiv, program 9-20“. Stau de atunci [i m` g\ndesc ce o fi \n mintea pe[tilor din lacul `la. Dac` unul e prins la 20,05, poate s` scape cu texte de-astea: „B`i, nu se pune, e trecut de 8!“?. Ce fac ei \n afara programului de pescuit? Au baruri, cinema, s`li de fitness? Ce-[i zic c\nd se apropie ora 9 [i sun` ceasul? „B`i, ce-a[ mai dormi un pic… da’ tre’ s` m` duc la program, iar ne taie `ia orele de lucru…“ Fac un du[ c\nd pleac` la treab`? Au ap` cald`? |[i pup` nevasta [i copiii? Sau \mi fac eu probleme aiurea [i, de fapt, ei abia a[teapt` programul? {i se g\ndesc doar c` merg la mas`?

Cum le mai \mplete[te bunica: una pe fat`, dou` pe dos
Se zice c` frumuse]ea orbe[te, la fel ca s\nii goi, dar uneori o face at\t de tare c` nici ochiul format al unui paginator nu mai poate judeca corect. Un astfel de ochi trebuie s` fie vinovat de aceast` al`turare, fericit`, totu[i, dac` ne g\ndim c` \n locul b`tr\nei \ntregi din imagine putea s` apar` o alta nu foarte \ntreag`, dar uniform distribuit` de o parte [i de cealalt` a unei c`i ferate. Desigur, poate a]i fi vrut s` citi]i [i o scurt` caracterizare a fetei de la aceast` pagin` 5. Ei bine, nu exist`, dar poate fi intuit`: probabil c` are 90-20-90 (anikilograme-lei pensie agricol`), \i plac ma[inile scumpe de la RATB [i brune]ii (cu condi]ia s` n-aib` coas`) [i este \n anul 4 de coad` la Finan]e-Contabilitate [i pe la alte ghi[ee de la Casa Asigur`rilor de S`n`tate. Fapta de la pagina 5

Ethos, Portos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

7

bursa [p`gilor
To]i b`rba]ii s\nt ni[te Porsche
E mi[to capitalismul cu caroserie uman`! Dac` ai bani, \]i po]i cump`ra ma[in` mic` direct de la reprezentan]`. Dac` ai destui bani, se-n]elege c` ma[ina mic` nu poate fi dec\t str`in`. Dac` aia mic` se stric`, te duci frumos cu ea la reprezentan]` [i `ia de-acolo ]i-o repar` mi[to de tot, c`ci, exact cum spuneam, capitalismul e mi[to, chiar [i atunci c\nd ai una mic` [i str`in` numai bun` de b`gat \n service. Problema este c` oamenii s\nt foarte gr`bi]i atunci c\nd au bani, un om cu bani aproape c` nici nu mai [tie s` a[tepte [i, c\nd ajunge cu aia mic` la – de exemplu – Porsche Romånia, \i este greu s` accepte c` trebuie s` a[tepte. Lista cu program`rile pentru a intra cu aia mic` \n service-ul Porsche este uneori lung` [i nu \ntotdeauna cele mai lungi s\nt [i cele mai bune, a[a c` gr`bi]ii fac [i ei ce se face \n general, \n Romånia: scot din portbagaj o sut` de dolari sau – [i mai bine – de euro [i cu suta asta, plasat` la b`ie]ii care fac program`rile, ajung \n fa]`, mai \n fa]`, foarte \n fa]`, [i ma[ina lor mic` le va fi foarte recunosc`toare [i \i va duce foarte repede la mare. Veni, Vedi, Audi

Alcoolul d`uneaz` grav [p`gii
Citind prin ziare despre Mih`il` Ioan, comisar-[ef [i [ef al Poli]iei Piatra Neam], care [i-a accidentat miercuri Mer]anul neacordînd prioritate unei Dacii, anumi]i piatra-nem]eni [i-au spus: „Hopaaa, s-a accidentat un cadou!“. {i [tiu ei ce [tiu, pentru c` istoria acestui Mer] e teribil de complicat`. Acum 3 ani, Bobi Carabulea, un [mecher cum numai la Moldova mai g`se[ti, [i-a dat seama c` nevasta lui Marius Cr`ciun, alt [mecher local, e bîrsan` r`u, [i a f`cut-o oi]a lui. Carabulea se [i pitea de poli]ie, fiind implicat într-un dosar de ultraj. Pres`rîndu-i nevestei ni[te nisip într-un chilo]el roz g`urit, Cr`ciun a urm`rit firul [i a aflat unde se afla Carabulea, pe care l-a dat pe mîna poli]iei, adic` lui Mih`il` Ioan, comisarul-[ef de care v` vorbeam. Comisarul a trimis ni[te poli]i[ti la Ia[i, dup` adulterin, [i în loc s` foloseasc` c`ru]ele poli]iei locale, i-a urcat într-o ma[in` pus` la dispozi]ie cu promptitudine de acela[i Cr`ciun. Ulterior, ca mul]umire c` nevasta nu mai avea motiv de plimbare, Cr`ciun i-a vîndut lui Mih`il` acest Mer] scump, la un pre] de cadou, care a cimentat

între cei doi rela]ii trainice de prietenie [i de „las`-m`-n afacerile mele“, pentru mult` vreme. Iat` c` dup` trei ani, Mih`il`, care e [i protejat al lui Iulian }ocu, deputat PSD de Neam], [i-a accidentat, vorba piatranem]enilor, cadoul. {i nu cum spune comunicatul poli]iei, „c` nu a observat semnul de Oprire, pentru c` îl acopereau ni[te cr`ci“, ci cum nu spune, c` venea destul de afumat de la cheful unui coleg. Piatra {an]

G`rzile de primire de pe aeroporturi \i ]in trena de aterizare lui N`stase
Recenta vizit` a lui N`stase la Oradea – unde premierul a fost ca s` taie panglica unei v`mi [i elanul unui ora[ care voia s` voteze cu al]ii – a fost preg`tit` de autorit`]i ca [i c\nd pe aeroportul din ora[ urma s` se coboare din ceruri Ion Iliescu sau m`car Dumnezeu. C\teva zile, pe c`ldurile de la amiaz`, militarii din pluton (plutonul de primire, nu v` g\ndi]i la prostii) s-au antrenat pe aeroport, s-au \ncolonat [i-au rupt r\ndurile la comand`, au f`cut t\r\[uri, sectoare [i plantoane echipa]i cu c`[ti, cu m`nu[i [i cu elanul patriotic necesar unei astfel de preg`tiri. Cum ateriza un avion de pasageri, cum se suna goarna, iar plutonul o lua din loc [i \nconjura avionul \n pas de defilare, mim\nd primirea \nt\iului c`l`tor din ceriul patriei. Se zice c` o stewardes` din banalele avioane care aterizeaz` la Oradea era s` le[ine c\nd a v`zut militarii \nconjur\nd avionul, crez\nd c` e vorba de un atac terorist. P\n` la urm`, poate nu-i r`u c` s-a procedat a[a, fiindc` astfel a putut gusta [i c`l`torul de r\nd din pl`cerile prim-ministeriale. Cu al]i ochi ar fi privit or`denii guvernarea dac` edilii se g\ndeau, tot ca prob`, s` \nso]easc` [i autobuzele din ora[ cu coloane cu girofar.

{paga bate timpul de deten]ie
Micile \nvårteli din Poli]ie au [i ele un pre] bun. S` zicem c` cineva are de executat o deten]ie de trei ani, pentru o infrac]iune. Evident, dac` ar putea, ar face orice s`-[i mic[oreze deten]ia [i cu o zi, ca s` nu mai vorbim de un an. S` admitem c` sentin]a a fost redus` cu [pag` de la n ani la trei, c` adeverin]a medical` cu anus extern perforat la nivelul laringelui n-a fost luat` \n considerare, deci, vrea, nu vrea, condamnatul trebuie s` execute pedeapsa de trei ani. Pentru ace[tia, solu]ia se nume[te arestul Poli]iei. Fiecare 20 de zile petrecute la carcer` sunt considerate 30 de zile de penitenciar. La un an \n arestul Poli]iei, condamnatul cå[tig` patru luni de libertate. Din trei

ani de peniten]`, potrivit calcu- [i de 365 de zile de privare de lului, condamnatul execut` doar libertate, printr-o simpl` c`l`doi. Iar cu 1.500 de euro pentru torie \n timp cu [pagamobilul. fiecare an, scapi de penitenciar Arestotel

Ghiaurel Vlaicu

8

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Marea urnire
Gabriel DROGEANU Nu [tiu ce s` zic, a[a c` nu zic nimic. {ti]i cum se spune: „s` sper`m c` pauza va fi un sfetnic bun“. E cam vrai[te \n rela]ia asta. Au fost deja cam multe schimb`ri. A ie[it el, cic` a intrat Alberto Tomba, pe la Monte Carlo. Apoi a ie[it ea, a intrat Moran. A ie[it Moran, a intrat una de la MTV. Apoi a ie[it [i MTV-ul, departamentul Meteo de la Libertatea s-a dat lovit, a b`gat-o pe Andre[an. P`i, ce-i asta? Pare s` fie mai mult un meci amical dec\t o treab` oficial`. Iulian T~NASE P`rerea mea e c` aceast` chestiune – dac` va rezista \mp`carea lui Mutu cu fosta doamn` Mutu – nu are alt scop dec\t acela de a distrage aten]ia de la adev`ratele probleme ale ]`rii, mai exact, de a distrage aten]ia de la faptul c` Lucian Viziru s-a desp`r]it, \n sf\r[it, de Catrinel Sandu. Marius DR~GHICI Cånd s-a m`ritat, am crezut c` e proast`, proast`. Cånd a divor]at, m-am convins c` nu e deloc. Cånd a luat-o de nevast`, mi-am zis: „uite un fotbalist de[tept“. Cånd a divor]at, m-am gåndit: „uite un fotbalist“. Nu [tiu dac` se \mpac`.

Dup` ce a citit „Idiotul“,

Adrian Mutu revine la biblioteca din Alexandra
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
Dup` un scandal care-a pendulat \ntre u[a cortului [i portiera X5-ului din dotare, se p`rea c` Mutu [i-a g`sit alinarea la porti]a m\ndrelor care se dezbrac` prin rubricile meteo [i se \mbrac` abia c\nd coboar` de prin ma[inile [mecherilor. Se p`rea c` fiecare a r`mas cu-a lui: Alexandra cu copilul [i cu banii, Mutu cu cititul. Se p`rea c` fiecare a apucat-o pe drumul lui: Alexandra pe drumul ei, care-o fi `la, Mutu pe drumul dintre vestiare [i banca de rezerve. Iat` \ns` c`, vorba lui Ionel Stoica, lucrurile au luat o turnur` nea[teptat`, adic` Alexandra s-a \ntors \n primul 11 al lui Mutu. |nsura]i [i ne\nsura]i, microbi[ti [i nemicrobi[ti, fani ai Rocsanei Marcu sau ai Dianei Munteanu, redactorii Academiei Ca]avencu au votat: va rezista de data asta cuplul AlexandraMutu? Sau se va rupe la fel de tragic [i brutal ca [i cuplul Niculescu-D`nciulescu?

DA
Dan STANCIU Sigur c` da, \mp`ca]i vor r`m\ne. Aici, la por]ile Orientului, \n care a \nscris [i Adrian Mutu c\teva goluri, \mp`carea, \mp`c`toria, \mp`c`ciunea, \mp`c`tuiala s\nt la ele acas`. |ntr-o ]ar` de \mp`cat, destui ajung s` pupe pia]a unde au scuipat, iar \n Catedrala |mp`c`rii Neamului va r`suna c\ndva imnul na]ional „|mpac`-te, romåne!“. |mp`cat de s\ngele v`rsat… Marius BOR}EA De rezistat or s` reziste \mpreun`, nu asta-i problema. |ns` ar trebui [i ea s` mai lase din preten]ii [i s`-l rabde c\nd cite[te \n loc s-o scoat` la teatru. Ar mai trebui s`-i rabde [i serviciul, c`ci lui Mutu i se \nt\mpl` dese-

ori s` lucreze noaptea, \n nocturn`. E drept c` nu face cine [tie ce munc`, de fapt face un fel de munc` de birou, fiindc` tot timpul meciului st` pe scaun. O munc` stresant`, \n schimb. De-aia dup` meciuri mai merge cu b`ie]ii la un SMS c`tre Rocsana Marcu.

Alin IONESCU Da, eu cred c` pentru binele fotbalului românesc iubirea asta trebuie s` reziste în ap`rare, dar s` nu neglijeze nici atacul. Alexandra trebuie s` aib` un mijloc puternic, dar suplu, [i s` nu se lase masat` doar în propriul careu. Iar Adrian e bine s` se apropie de punctul ei de la 11 metri [i s` intre apoi prin alunecare, chiar cu riscul de a se accidenta. Le doresc un zid de piatr` care Viorel MO}OC Alexandru DU}U poate schimba definitiv soarta Cic` o cam b`tea, nenorociEu unul nu-mi doresc deloc

tu’. Sigur, [i ea, prea era fi]oas`, cu tot felul de figuri pe capu’ ei. N-avea cum s` ]in`. Mi-ar p`rea bine s` se \mpace, m`car pentru `la micu’. Da’ dup` c\te s-au spus [i s-au \nt\mplat… Cred c` n-o s` mearg`, m`car pentru faptul c` o nou` desp`r]ire de Alexandra ar fi, pentru Adi Mutu, o ocazie ideal` de a \nscrie din nou pe prima pagin` a tuturor partidei, astfel încît adversarii, ziarelor. precum Tomba, s` nu mai p`trund` niciodat` printre picioa- C`t`lin MATEI rele ap`r`rii Alexandrei [i nici Nu [tiu ce se voteaz` s`pt`adversare, precum Moran Atias, m\na asta, dar dac` s-ar vota des` nu mai stea lipite de bara lui spre rela]ia dintre Adrian Mutu Mutu. [i Alexandra a[ zice c` nu are cum s` reziste. Mutu are un telefon Nokia Vertu [i \n momentul Alexandru V~RZARU Cred c` Mutu o s` r`mîn` cu \n care ai un telefon care cost` Alexandra, dar cred c` o s` c\t o garsonier` e normal s` r`mîn` [i cu celelalte (108?). În sim]i nevoia de intimitate, s` acela[i timp, cred c` [i ea o s` pleci de acas` [i s` te refugiezi r`mîn` cu ceilal]i (43?), dar [i \n telefon. Singura modalitate cu Mutu. Cred c` acesta e speci- prin care Alexandra ar putea s` ficul unui anumit tip de cuplu \l ]in` l\ng` ea ar fi s` \i ia lui monden. Ne mai vedem peste 25 Adi o central` telefonic` de aparde ani, pun pariu c` atunci o s` tament [i Idiotul, de Pagini admite]i c` am avut dreptate. Aurii.

s` m` c`s`toresc; eu vreau doar s` divor]ez. A[a c` oamenii `[tia mi se par extrem de neserio[i. N-au fost \n stare s` \ntemeieze un divor] matur, durabil, bazat pe armonie [i afec]iune reciproc`, drept pentru care divor]ul s-a [i destr`mat \n doar c\]iva ani, \n loc s` poat` serba ferici]i, peste zeci de ani, divor]ul de argint sau divor]ul de aur. Deci ce s` mai vorbim de o c`s`torie, mai ales dac` Alexandra se va \ngr`[a precum Rocsana Marcu. {i apoi Mutu e urm`rit de blestemul b`rba]ilor cu so]ii frumoase c`rora li se aplic` perfect vorba popular`: „Dec\t s` m`n\nci un tort \n zece, mai bine m`n\nci un rahat, dar singur“. Drago[ MU{AT Ca fan al echipei Building V\nju Mare, asear` am pl\ns c\nd am aflat c` se \mpac`. Ca fan al echipei FCM Minerul Saint Tropez, sper \ns` s` n-o mai bat`. Ca fan al echipei FC Pechinezul Or`[tie, totu[i a[ vrea s`-l mai \n[ele un pic cu Tomba. Ca fan al echipei Evreul Motru, a[ vrea ca Abramovici s`-i m`reasc` salariul lui Mutu. Ca fan, zic, s` joace m`car un minut.

NU

AB}INERI

baronul oval
Bra[ovului pesedist, un salut de la Academia Ca]avencu

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

9

V-am \nregistrat, [menarilor!
Dragi pesedi[ti, Academia Ca]avencu v-a pus sub ochi, în iunie, m`rturia lui Nicolae Dasc`lu, director general la ACTIVA SA Bra[ov, despre m\n`ria pe care voi vre]i s-o realiza]i desfiin]\nd o societate cu poten]ial [i transform\nd-o \n ceea ce pute]i \mp`r]i mai bine. Omul vostru, fostul primar ceau[ist Popa, l-a alungat din sediu pe Dasc`lu, cu ajutorul tacit al Poli]iei [i Parchetului, apoi a \nceput munca de partid pentru \mp`r]irea activelor: c`mine cu utilit`]i de hotel, sediul de trei etaje, toate a[ezate \n centrul ora[ului, teren de peste 120 de hectare \n zona reziden]ial` Stupini, bun pentru vilele unora ca voi. Popa este sprijinit puternic de Universitatea „Bari]iu“, prin rectorul P`tra[cu, interesat` de un sediu pentru acreditarea sa. Dac` nu iese [mecheria cu sediul, Bucur, [eful poli]iei jude]ene, Cozma, so]ul Mariei, pre[edinta Tribunalului Bra[ov, Ni]`, pre[edinte PSD local, vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor, \[i pierd cariera de profesori la Universitatea „Bari]iu“. Dar bra[oava noastr` nu se opre[te aici. Atomei, eminen]a cenu[ie a PSDului local, [i viceprimarul PSD, Ion Ioni]`, s\nt [i ei cu ochii c\t cepele la \mp`r]anie: unul vrea sediu pentru firma sa, altul deja are sediu \ntr-o cl`dire a ACTIVEI.

la negociere de pesedi[ti. Se aude P`tra[cu, rectorul de la „Bari]iu“ Red`m fragmentele semnificative ale acestei conversa]ii purtate la un fast-food de l\ng` „Roman“ SA din Bra[ov, \ntre orele 14 [i 16,30. „P`tra[cu: Deci, ce vreau s` v` spun... Am avut ni[te consult`ri despre treaba asta... Dasc`lu: A]i v`zut legisla]ia [i documentele care le-a f`cut Popa? P`tra[cu: Le-am spus cum stau lucrurile. Am avut ni[te consult`ri la Bucure[ti... eu le-am spus toate treburile astea... [i cu tulburarea de posesie [i cu falsurile... ce mi-au spus ei... care-i treaba... domnule, [i le-am spus: uite cum a preluat domnul Popa conducerea, cum s-a \nt\mplat, pu]in cam ne... democratic, ca s` nu spun ne... legal [i mi-au spus c` dumneavoastr` ave]i acte, tot, dar nu p\n` la cap`t... dar [i el era acoperit c` putea tranzac]iona direct... legisla]ia era un pic ambigu`. A[a ziceau C`[uneanu [i Olteanu. Dasc`lu: Cine? P`tra[cu: Parlamentarii cu care am vorbit.“ Olteanu Ionel este deputat PSD, membru al Delega]iei Par-

lamentului Romåniei la Adunarea Consiliului Europei, [i C`[uneanu Vlad Adrian este membru \n Comisia Juridic` a Camerei Deputa]ilor. Ei l-au \nv`]at respectul pentru lege pe P`tra[cu. Dumnezeu amenin]` „Dasc`lu: Bun, ambigu`-ambigu`, dar ce facem cu falsurile... P`tra[cu: E treaba avoca]ilor... Oamenii mei au zis c` noi trebuie s` facem ceva cu legea, faptele s\nt fapte, nu le putem schimba. {ti]i cum e: dac` faptele s\nt dovedite cu inten]ie, atunci e lege. Dasc`lu: Cum se poate vorbi de lips` de inten]ie... Haide]i, c` eu le [tiu pe astea, spune]i ce dori]i acum de la mine. P`tra[cu: Cel mai bun lucru este \ncheierea amiabil` a conflictului. Una. A doua... Se va face divizare. Domnule, o s` primi]i un echivalent valoric al ac]iunilor dumneavoastr`. Dasc`lu: Propunerea asta iese din discu]ie. Nu s\nt p`rta[ la o ilegalitate. P`tra[cu: S` v` fereasc` Dumnezeu! Dasc`lu: S` o iau ca amenin]are? A dumneavoastr`? P`tra[cu: Nu... din partea lui Dumnezeu!“ Schema „P`tra[cu: Domnule, s\nt oameni care zic: fac un an de pu[c`rie dec\t s` mor s`rac. Eu \i \n]eleg... domnule, dac` dumneavoastr` a]i ceda ac]iuni... facem

Ce bine-mi pare c` v-am tras ]eap`! Nici nu se r`cise bine mortul pe care-l avea]i \n cas`, dragi pesedi[ti, c` Nicolae Dasc`lu a [i fost contactat de c`tre pesedistul Atomei: „Domnu’ Dasc`lu, m-a]i \nregistrat?“, r\dea Atomei, dar nu [tia c` ne-a dat o idee. A[a c` urm`toarea dat` c\nd Nicolae Dasc`lu a fost contactat de unul de-ai vo[tri, spre sf\r[itul lui iunie, a mers cu aparatul de \nregistrare dup` el. Au rezultat ore \ntregi de conversa]ie despre cum s` fie [untat` legea, cu sfaturi bine ]intite date de parlamentarii romåni Ioan Olteanu [i Adrian C`[u-

neanu. Dragi pesedi[ti, cum Justi]ia e independent` [i nu e a[a de proast` s` v` aresteze, noi vom da sonorul tare ca s` v` r\d` na]iunea. Na]iune, ia ascult` cum se d` [men! |n timp ce asculta]i aceste r\nduri, primul pas pe calea bra[oavelor de la ACTIVA se face: mar]ea asta, se \ntrune[te Adunarea Ac]ionarilor spre a hot`r\ viitorul societ`]ii, \n ciuda celor 100 de procese ce se leag` de ea. De ce at\ta grab`? Ne spune \nsu[i Nicolae P`tra[cu, rectorul Universit`]ii „Bari]iu“ din Bra[ov, omul trimis

a[a, vorbi]i cu Popa, \i zice]i, vai de capul `la al t`u de prost ce ai f`cut... hai s` \mp`r]im noi doi ac]iunile [i facem Adunarea Ac]ionarilor... domnule, din ACTIVA r`m\n ni[te h\rtii, at\ta mai e... Popa nu a mai f`cut nimic... numai h\rtie r`m\ne din ACTIVA... \n 15 zile se adun` PAS-ul [i se face asta [i se hot`r`[te ca lui «Bari]iu», mie, s` mi se dea spa]iu... dac` dumneavoastr` intra]i \n lichidare, totul r`m\ne \n aer, c`mine, tot, atunci eu s\nt interesat, domnu’ Dasc`lu, pute]i s` m` \nregistra]i, nu-mi pas`, eu vreau ori laie ori b`laie! Anul`m actul de cump`rare semnat de mine [i scoate]i la v\nzare toate, sala de sport, c`mine... domnul Popa are cump`r`tori... a primit ni[te oferte. Spa]iile le putem cump`ra... afacerea se face repede, `sta e avantajul pentru «Bari]iu», vreau [i eu casa mea sub picioare.“ Logica „P`tra[cu: Domnule, la divizare da]i-i [i lui ceva. Dasc`lu: Nu, dom’le. A min]it tot timpul! P`tra[cu: Dar atunci de ce a scris \n Ca]avencu c`… adev`rul e c` e un ziar care m` amuz`... ce le-a f`cut `lora! Ha-ha-ha, la to]i, a trebuit s`-i lini[tesc pe to]i... to]i au zis: \n ce ne-ai b`gat, P`tra[cule... ha-ha-ha! {ti]i care e deosebirea \ntre mine [i al]ii? C` fac totul legal! Domnule, pute]i vorbi cu Popa?

Dasc`lu: Dar f`r` s` vorbim despre ac]iuni. Eu nu pot face ilegalit`]i. P`tra[cu: Domnule, atunci s` facem m`car o dezmin]ire comun`... Dasc`lu: Cine? P`tra[cu: Eu cu dumneavoastr`, \n ziar, c` au fost ataca]i ni[te oameni... haide]i, s` nu mai vorbim \n ziare, numai la judec`torie. Domnule, haide]i pe cale amiabil`, ce s` ne mai \ncurc`m... {tiu c` ave]i o minte foarte logic`, foarte limpede... repet, \mp`ca]i-v`, domnule, [i face]i un act c`tre mine, c`tre P`tra[cu... am [i eu o p\ine... haide]i s` fim ideali[ti, vinde]i tot, ce mai r`m\ne, ni[te h\rtii... p`rerea mea e c` nu a fost cum trebuie din partea lui Popa, dar asta e, \mp`ca]i-v`, \n]elege]i... s` merg [i eu la minister de unde m`n\nc o p\ine.“ A]i ascultat cr\mpeiele de g\ndire ale lui P`tra[cu, rectorul Universit`]ii „Bari]iu“ din Bra[ov. Om \nv`]at de Olteanu [i C`[uneanu, deputa]i cu [tate vechi \n Comisia Juridic`. Om care aranjeaz` cariere universitare pesedi[tilor locali. C\nd a plecat cu aparatele de \nregistrat dup` el, Dasc`lu mi-a spus: „E timpul s` v`d [i eu dac` exist` justi]ie!“. Eu i-am spus c` \ncearc` degeaba, dar el a avut curajul s` mearg` p\n` la cap`t. Eugen ISTODOR

10

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Anacronica TV
To]i K1, 1 pentru to]i
De fiecare dat` c\nd m` uit la K1, aud aceea[i fraz`: „Cutare lupt`tor [i oponentul s`u s\nt foarte buni prieteni“. S` lu`m, ca exemplu, meciul dintre „Bizonul Alb“ [i „Pantera neagr`“. „Salut, Bizonule Alb! Ce mai faci, m`?“ „Ei, uite, b`, Pantero Neagr`, am venit [i eu s` te umplu de s\nge.“ „A, mi[to. {i eu. Ia zi, c` s\ntem prieteni: care e punctul t`u slab?“ „P`i, care s` fie?! Nu ]i-am zis ieri, \n supermarket, c` din dou` lovituri de picior pe exterior m` faci K.O.? Offf, uitucule!“ „Aa, corect. {i scuz`-m` dac` te-am lovit prea tare acum. Nu te superi, nu? Dac` te superi, nu mai dau.“ „Nu-i nimic, stai lini[tit c` m` ridic eu [i-]i rup capul, simpaticule!“ „Dac` m` prinzi. Hi, hi! Da’ stai un pic a[a, nemi[cat, c` vreau s` \]i sparg nasul cu genunchiul.“ „Gata?“ „Da.“ „Au. M` doare un pic!“ „Hai, c`-]i dau o bere disear`.“ „E[ti un adev`rat prieten. Sper s` m` ba]i p\n` n-o s` mai [tiu cum m` cheam`.“ „{i tu.“ „B``, s-a sunat! Mai vii dup` pauz`?“

trampa [i ecranul

|n aceast` sear`, stima]i telespectatori, v` propun urm`toarele subiecte la ordinea zilei: Ceau[escu a fost \mpu[cat sau tr`ie[te la Revolu]ie? Doi: Vi se pare corect` afirma]ia „Du-te dracului!“ adresat` prietenei mele de un vecin de-al nostru de la etajul doi? Trei: Decebal, român sau ungur? Domnule Sile C`m`taru, s\nte]i \n direct!

tunul catodic

Ocolul televizorului în 30 de progroame

5 M-am uitat [i eu la Monica, cu sonorul pe mute, [i mi s-a p`rut c` gagica-i mi[to. Dac-a[ \nt\lni-o la libr`rie, m-a[ duce s`-i cer un autograf pe s\nii ei. Bravo, Monica, ]ine-o tot a[a! Pardon, ]ine-i tot a[a! Cu bure]ei dedesubt e perfect. 5 O alt` gagic` mi[to este f`tuca de prezint` [tirile de sear` la Realitatea TV. Are ni[te ochi[ori umezi [i mari ca de c`prioar`. Dac-a[ \nt\lni-o [i pe ea la libr`rie, fire[te, a[ pune-o s`-mi dea un autograf pe s\nii Monic`i. 5 Cristoiu a explicat s\mb`t`, la Realitatea TV, cum \ncerca el s` atrag` cititorii c`tre [tirile de politic` pe vremea c\nd conducea Evenimentul zilei: punea l\ng` [tirile politice [tiri cu g`ini violate. V` da]i seama ce-ar face Cristoiu dac` ar fi editor de carte: ar scoate volume de filozofie [i, la 5 pagini de Heidegger, ar b`ga c\te una lucioas` cu Laura Andre[an satisf`c\ndu-se cu edi]ia de buzunar rev`zut` [i prelungit`. 5 S\mb`t` seara a fost James Bond la Antena 1. Mam`, ce gagici \n filmul `sta, cum doar \n „BD la munte [i la mare“ mai vezi! Abia a[teptam s` se termine reclamele erotice [i s` se revin` la film. Ce C`t`lin MATEI bine c` nu-s \nsurat, altfel, de c\te ori ar fi ap`rut o gagic` de g\tul lui Bond, ar fi trebuit s` m` fac c` m` uit la scris sau – quelle horreur! – la bibeloul de pe televizor. 5 Senza]ional! La Dan Diaconescu în direct, emisiune despre furtul secolului. Acum eu în]eleg, vara nu numai [pri]ul e sub]ire, ci [i micul ecran, În timp ce invitatul t`cea, Dan Diaconesdar nici chiar a[a! Butonezi [i cu, în direct, citea mesaje de la telespecînainte [i înapoi, dar chiar nimic! tatori. În timp ce invitatul t`cea [i Dan Dintr-o dat` aud vocea lui Pitti[ la Diaconescu, în direct, citea mesaje de la telespectatori, eu lecturam la rîndu-mi, abTeleenciclopedia [i las telecomansorbit`, toate textele de pe ecran, în num`r da. Povestea lui Vladimir care s-a cre[tinat pe el [i pe Rusia. {i, chiar de 8, dup` cum urmeaz`: trei scroll-uri cu informa]ii gen apa fierbe la 100 grade Celcînd urechea mea intrase în orgasm nostalgic, am citit pe banda sius, text static cu direct, text semistatic cu de generic: „consultant [tiin]ific – ora exact`, text cu contactele buc`t`riei R`zvan Theodorescu“. Adic` cum? din care emite OTV, sigla buc`t`riei [i... Cap cauciucat î[i bate joc [i de [i... senza]ionalul dezacord S-au g`sit [i restul de bani!!!. Fiindc` majoritatea texTeleenciclopedia [i ia bani [i de-aici? Dar ce, domnule, telor erau extrem de plicticoase, eram la pesedi[tii se pricep [i la vikingi, [i un moment dat s` adorm. Ceea ce am [i la leoparzi, [i la motoare Diesel? f`cut la urm`torul moment dat. Noapte Nu e corect! Îmi g`sisem [i eu ceva bun`! s` m` bucur de televizor vara asta 5 Am f`cut dependen]` (psihic`, cred) [i gata, s-a b`gat un pesedist s`-mi de garsoniera confort II din care emite strice pl`cerea. Acum chiar c` Dan Diaconescu în direct. M-am uitat din n-am \ncotro: va trebui s` mai nou. {i bine c` m-am uitat, c` a[a am aflat \ncep o carte, \n aia a m`-sii! de la Corneliu Vadim Tudor cum o s` se veseleasc` întreaga na]iune în „regimul Ministerul C`ldurii Vadim“ care e pe ]eav`. C`, acum, nici de petreceri nu are parte românul. Fiindc` nu mai exist` muzic`. Da’ domnu’ pre[e-

Dan Diaconescu, [picherul OTV, o televiziune care ar filma [i de la asasinarea lui Kennedy cu numai dou` camere [i o buc`t`rie
dinte Vadim o s` ne dea muzic` [i distrac]ie maxim`. E perfect, mie-mi convine. Da’ am o întrebare, bineîn]eles, f`r` leg`tur` cu subiectul: or fi inventat `[tia un nou tip de Rudotel care nu d` (ca `la vechiu’) halucina]ii triste cu execu]ii pe stadioane, ci d-astea vesele cu cumetrii [i t`ieri de mo]? 5 Din c\nd \n c\nd, prindem reclama aia la br\nzetul Philadelphia [i de fiecare dat` ne punem acelea[i \ntreb`ri: oare cum se face c` respectivul produs a ajuns \n Rai? A fost o br\nz` bun` \nainte de a muri? Totu[i, cum a murit cutia aia de br\nz` din care consum` \ngera[a de pe micul ecran? O fi r`sturnat-o inspectorul Piedone pe jos? 5 „Spitalele din Romånia ar putea fi confundate \n cur\nd cu cele mai luxoase hoteluri, medicii vor bate la u[` c\nd vor dori s` consulte bolnavii, asistentele vor fi numai lapte [i miere, iar cur`]enia va concura cu cea de acas`. Toate acestea le prevede ministrul S`n`t`]ii \n noul regulament privind func]ionarea spitalelor“, ne-a spus Cristina }opescu \nainte s` ne prezinte ni[te imagini cu bolnavi din spitale. N-am priceput \n ce sens spitalele romåne[ti vor fi confundate cu hotelurile de lux: la pre]uri sau cum? 5 {tirea \nceputului de week-end pe toate posturile a fost despre acel chirurg care, la fel ca mul]i al]i bugetari romåni, dup` aproape o via]` de munc` la stat [i de sacrificii, s-a pomenit c` a r`mas cu taman o aia \n m\n`. Mai mult, \n cazul s`rmanului medic, nici m`car aia nu era a lui! 5 La Prima TV am auzit o domni[oar` sau doamn` reporter care ne spunea c` „jandarmii au demonstrat, spre deliciul celor aduna]i, cum se anihileaz` o band` de terori[ti“. Iat`, prin urmare, re]eta adev`ratului deliciu: nu fri[c`, nu ciocolat`, fructe de p`dure, lapte proasp`t cu marmote sau arome exotice, ci olecu]` de b`taie \n public. A[tept`m c\t de cur\nd s` ias` pe pia]` iaurtul cu pulane, crema de ciocolat` cu scuturi sau cafeaua cu fumigene. Sau chiar guma de mestecat cu bocanci \n gur`. 5 La Monica, a ap`rut un cet`]ean care nou` ne-a p`rut a fi beat cleamp`. A fost, de altfel, singurul dintre invita]i care avea o scuz` pentru comportamentul s`u. 5 S`pt`m\na trecut`, TVR1, emisiune \n limba maghiar`. Pe micul ecran era un nene ungur mai \n v\rst` [i deosebit de bucuros, care vorbea \n legea lui; ca s` afl`m [i noi ce vorbea el \n legea lui, am citit subtitrarea din josul imaginilor, de unde am \n]eles c` mo[ul spunea: „M` bucur mult c` \mi va cre[te penisa“. Era totu[i mult prea vesel pentru o brum` de pensie \n plus, ceea ce m` face s` cred c` e vorba de o gre[eal` de subtitrare. Probabil c` mo[ul a spus: „M` bucur mult c` \mi va cre[te penisul“. 5 |ntr-o vam` romåneasc` a fost capturat` o cantitate mare – o cantitate-record, dup` cum au zis prezentatorii no[tri – de muni]ie. Turcul \n TIR-ul c`ruia s-au g`sit cam 35 de mii de cartu[e dosite l\ng` iaurt a zis c` muni]ia cu pricina trebuia folosit` la nunta fiului, pentru a fi tras` de bucurie. S\ntem curio[i ce fel de nunt` o mai fi [i aia: b`nuim c` turcul nostru nu se \n]elege prea bine cu viitorii cuscri. 5 |n cadrul emisiunii Brigada mobil` am auzit de cur\nd c` un t\n`r din Buz`u a dat un telefon s` anun]e c` exist` o bomb` „la liceul \n care [col`rea prietena lui“. Logic, dac` prietena lui este [col`ri]`, se cheam` c` [col`re[te, nu? A[tept`m cu mare interes [tiri despre o grev` la \ntreprinderea unde mozaic`resc-faian]`resc sau scul`resc-matri]`resc Gic` [i Vasilic` ori despre un caz de b`taie cu b\tele \ntr-o comun` unde ]`r`nesc mai mul]i ]`rani. Bine\n]eles, toate acestea doar la jurnalul unde prezent`re[te Andreea [i abure[te Andrei. 5 Am v`zut un promo de la PRO TV care zicea c` televiziunea lui Sårbu a lansat 200 de vedete \n Romånia. Cine a stat, dom’le, s` le numere? Sigur nu s\nt 197? Nu cumva l-au pus pe Busu de 4 ori, de[i l-au lansat p\n` acum de vreo 7? 5 La B1 TV am urm`rit reluarea dialogului \ntre ap`r`torul moralei Pruteanu [i ap`r`torul sexualit`]ii Bebe. Emisiunea a fost reluat` sub semnul Clasic, la fel ca emisiunea celebr` cu Pruteanu [i Adrian Minune. Se pare c` Pruteanu are toate [ansele s` ajung` un „Clasic“ \n via]`, \ns` doar la B1 TV, \n reluare. 5 F`cînd reclam` la Festivara PRO, vocea lui Cotimanis zbiar`: „Vrei distrac]ie? Ia distrac]ie!“. Tonul cu care întreab` m` face s` zbier apoi [i eu prin cas`: „B````, ‘ra]i ai dreacu’, care vrea, m`, distrac]ie, ‘tu-v` muma-n cur? Zice]i, b`, odat`, japi]elor, [i nu m` mai l`sa]i s` urlu p-aici pîn Buftea ca bou’ toat` ziua!“. 5 La Parte de carte, pe PRO TV, a fost invitat Toader Paleologu, b`iatul lui conu’ Alecu, ca s` vorbeasc` \mpreun` cu Ple[u despre o carte. La un moment dat, J.R. Paleologu bag` un citat din Arghezi cum c` Rusia ar fi un mare cazan cu... bip. Au fost de-o promptitudine extraordinar` `ia din regie c\nd a fost vorba de c`cat. C\t a fost campanie electoral` or fi fost \n concediu oamenii [i-acum au venit cu chef de munc`. Bag` bip-uri la orice c`cat.

ministerul p`rerii na]ionale

11

tupeu 2004
Super-edi]ie special`

|PS versus SPP!
PSD. A tunat [i au adunat: cu sacii, cu camioanele, cu c\rca, cu toptanul, cu m\rlanul. Cine nu-i gata, \ntorc lozu’ cu lopata! Vezi, `sta e defectul lor: s\nt m`gari [i lipsi]i de maniere – c\nd fur` ca ]`ranii! S`pt`m\na asta s-au \ntrecut pe ei \n[i[i. Nu le ajunge democra]ia pentru c\t Tupeu au [mecherii `[tia – a[a c` s` le dea, dom’le, statul, op]ional la democra]ie, pe l\ng` aer condi]ionat, scaune din piele [i girofar, [i-o dictatur` mic`. Pe care s-o porneasc` din c\nd \n c\nd domnu’ Iliescu, c\nd se-nc`lze[te de la pipota lu’ Corina Cre]u. S` vedem cine ne chinuie cu democra]ia lui mic`: Iliescu i-a cerut lui |PS Pimen s`-[i cear` scuze pentru c` l-a f`cut „r`m`[i]` comunist`“, \ntruc\t la Putna Nea Nelu a b`tut poporul cu SPP-ul [i sabia lui {tefan cel Mare. Tupeu! Dup` ce-a pupat \n cur sabia lui {tefan cel Mare [i S.F., Iliescu s-a r`stit la cuviosul Pimen, care l-a certat, ca Dumnezeu pe Lenin, c` s-a purtat mai r`u dec\t Ceau[escu cu enoria[ii. Ru[ine, de c\nd au voie comuni[tii s` se r`steasc` la biseric`, dictator mic de provincie, f`r` anvergura m`car a lui Ceau[escu?! R`zvan Theodorescu l-a certat pe Pimen [i a spus cu tupeu: „Declara]iile |PS Pimen s\nt un amestec de minciun`, dezinformare, total` candoare [i manipulare“, ele dator\ndu-se cic` „unei naivit`]i a unui om care are o anumit` v\rst`“ – a jignit chelul. Tupeu! B`i domnule Theodorescu, \n fa]a unei a[a grosol`nii nu putem r`spunde dec\t astfel: Ba pe-a v\rstei [efului dumneavoastr`! Iliescu a acuzat PNL [i PD c`, prin nevenirea lor la Cotroceni, la consult`ri cu [eful statului, adic` el, pun piedici integr`rii Romåniei \n UE. Tupeu! Ce treab` are integrarea \n UE cu un fost comunist care n-a reu[it p\n` acum dec\t s` ne integreze \n destr`marea CAER?! La revedere, domnule Iliescu, v` a[tept`m \n Ci[migiu, s` v` sparge]i pensia de pre[edinte pe ap` de la ci[mea! Ministrul S`n`t`]ii, Br\nzan, a pierdut 400.000 de dolari finan]are de la Ambasada American` [i se apucase s` mint` c` nu au existat ace[ti

S` tr`i]i! Domnu’ Iliescu, [ti]i de ce nu credeam eu \n Dumnezeu \nainte de Revolu]ie? De frica comuni[tilor, de-aia! Da’, uite, a c`zut [i comunismul [i mi-am dat seama c` frica mea era ne\ntemeiat`. P`i, uite, facem un experiment: \i dau acum ultimatum lui Dumnezeu s` m` tr`sneasc` aici \n cinci minute, dac` exist`! A[a: 1, 2... 3... 4... 5... Gata, deci, nu exist`, fir-ar ei ai dracu’ de comuni[ti atei, ne-a ]inut \n \ntuneric at\]ia ani!

PF Teoctist, ctitorul proiectului „Catedracula Park“, un credincios care l-a v`zut de mai multe ori pe Dumnezeu: de c\teva ori \nainte de Revolu]ie \n biroul lui [i ultima oar`, pe 25 decembrie 1989, cu paltonul g`urit [i c`ciula dat` pe spate de la gloan]e
bani – chestie pe care americanii au contrazis-o [i au vrut s-o confirme venind cu acte. „Dac` vor veni, vor veni“ – a declarat poetic Br\nzan, pierz\nd jum`tate de milion de dolari pentru Romånia dintr-o declara]ie. Tupeu! Asta s-o declara]i, domnule ministru, c\nd o pl`ti maimu]a Danei R`zboiu, so]ia dvs., jum`tate de milion de dolari pentru S`n`tate! Guvernul Romåniei a declarat Funda]ia rural` „Ni[te ]`rani“, a lui Dinu S`raru, ca fiind de utilitate public`, ceea ce-i va permite accesul la finan]`ri preferen]iale, resurse de la bugetul de stat, etcaetera – tot de la stat, evident. Tupeu! Funda]ia „Ni[te pro[ti“ [i-a mai dat ni[te bani, evident, de la Funda]ia „Ni[te nesim]i]i“, ca r`splat` pentru eforturile Funda]iei „Ni[te pup`ncur Guvernul“! Ni[te ru[ine, b`! Palatul din Kiseleff al PSD a fost v\ndut partidului de trei ori mai ieftin dec\t sediul PD, de[i hardughia pesedist` e mult mai mare dec\t co[melia democra]ilor. Tupeu! Fura]i, b`, tot, fura]i [i cioc`nelele cu care-ar trebui s` v` condamne judec`torii – s` v` bate]i de musc` silnic` pe via]` \ntr-un paradis fiscal! Iliescu i-a decorat pe membrii comisiei care a elaborat noul Cod Penal, echip` condus` de Rodica St`noiu-Petrom. Tupeu! Dup` ce toat` societatea civil` a criticat noul Cod Penal, care \nc` incrimineaz` la greu insulta [i calomnia, Iliescu \[i bate joc de soc. civ. [i de Europa [i decoreaz` noul Cod Penal. Vezi, dac` Iliescu e s`rac [i cinstit, viseaz` la altceva, dictatoru’: p`i, dac` alde N`stase pl\nge dup` c\te un paradis fiscal, ai lui Iliescu viseaz` la un paradis penal, unde se \mpu[c` \n cap ziari[tii [i intelectualii critici [i se \mpart prime pentru asta la col] de strad`. Ru[ine! Da]i-ne afar` din Europa, v` rug`m, c` avem chilo]ii murdari de dictatur`! Bursucul drastic

Purt`torul de cuv\nt [i cuvintele nepotrivite ale SPP
S` ai o func]ie \n PSD \ncepe s` fie aproape la fel de banal ca a avea c\teva vile la munte (asta ca s` folosim un termen de compara]ie din aceea[i zon`, a PSD). Crede]i c` mai e vreo [mecherie s` fii purt`tor de cuv\nt al partidului de guvern`m\nt? Crede]i c` da? A[a a crezut [i Titus Corl`]ean p\n` joi c\nd, \ncerc\nd s` intre pe l\ng` „control“ \n Camera Deputa]ilor, \mpreun` cu Delega]ia PSD, s-a auzit strigat de c`tre SPP: „Domnu’, domnu’, dumneavoastr` cine s\nte]i [i unde merge]i, legitima]i-v`!“. Geaba s-a gr`bit Titus s` declare \n exclusivitate: „Cum, m`, nu m` [ti]i? S\nt eu, purt`torul de cuv\nt al PSD!“, c`ci cerberii l-au pus s` se extrag` din grupul de pesedi[ti [i s` treac` prin detectorul de metale. De[i apreciem curajul celor de la SPP, a[tept`m ziua c\nd or s`-i treac` [i pe ceilal]i pesedi[ti prin detectorul de metale, chiar dac` e inutil, din moment ce `[tia umbl` numai cu bancnote. Serviciul de Protec]ie [i Pozn`

12

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

´ ´ LIBERTE, Egalite, ´ infrac]ionalite
Dom’le, pentru piesa mea care se joac` la Na]ional am ales o tem` la ordinea zilei: el, surfer pe Internet, se \ndr`goste[te de ea, hair-stylist` la o agen]ie de publicitate. Au un copil fertilizat in vitro [i discut` dileme morale contemporane legate de problema contracep]iei masculine, iar ea nu vrea. M` rog, ca scriitor, era prea facil s-o scriu a[a, deci am ales o metafor` subtil`: el se ceart` cu ea pentru un p`m\nt de la soacr`-sa care ea nu vroia s`-l cultive, el \i d` una \n cap [i moare am\ndoi! Se nume[te „Dram` pentru p`m\nt“, cum dracu’ vroia]i s`-i zic la o metafor` despre Internet?!

Nunta cu dar se caut` la argin]i
Am aflat cu mare bucurie c` s`pt`mîna trecut` dl Adrian N`stase [i dna Dana N`stase, urmînd tradi]ia boierilor p`mînteni, s-au îmbr`cat frumos, s-au suit în avion [i s-au gr`bit s` chefuiasc` la nunta fetei premierului turc, Tayip Recep Erdogan. Marea întrebare care ne roade pe noi este dac` a fost nunt` cu dar [i dac` da, cît a dat în plic familia N`stase de România. C` la ce suverani iordanieni [i generali mu[arafi au fost pe-acolo, mi-e team` ca suveranul nostru de T`rt`[e[ti s` nu fi stricat masa oamenilor [i s` ne fi f`cut ]ara de rîs, mai ales c` [i nunta asta a picat ca dracu’, \ntre bac-ul [i admiterea lui Andrei. Adic` fix \ntre Porsche-le pentru 9,80-ul de la bac [i Lamborghiniul pentru 10-le cu felicit`ri pentru mami [i pentru tati de la admitere.

mili]ia spiritual` D` cu limba, d` cu paru’ activistul de S`raru (II)
Exist` un tip de argument super-împ`ciuitorist care sun` cam a[a: „Bun, [i ce dac` au mîncat c`cat tovar`[ii de atunci, toat` lumea o f`cea, era treaba lor, nu au dat în cap la nimeni, nu au b`gat lume la pu[c`rie“. Argumentul e fals, tipii care au scris astfel de texte [i au lingu[it orgoliul bîlbîit al dictatorului au sus]inut sistemul, i-au dat legitimitate. Cînd a fost contestat de Pîrvulescu la un congres, Ceau[escu a avut o replic` [ocat`: „Dar decor`]iili?“. Chiar a[a, decora]iile nu [i le-a luat singur, i le-a dat cineva. Dinu S`raru face parte exact dintre tipii care, cu o condamnabil` abilitate, l-au f`cut pe Ceau[escu s` se cread` genial. C`catul mîncat de S`raru et comp. nu e doar o problem` personal`, dimpotriv`, ei impuneau [i altora standarde de mîncat. Nu mai puteai veni s` spui c` Ceau[escu este un personaj important, nu, era ceva fumat, trebuia s` spui c` e genial, profund, personalitate excep]ional`. Asta pentru c`

Înalta Poant`

Vadim se cere la treab`
Miercuri, Vadim Tudor [i-a pus pe el o c`ma[` de for]` mai l`rgu]`, de var`, care s` se asorteze la garoul mulat pe piele [i s-a deplasat p\n` la Cotroceni s` vad` ce mai face c\rpa kaghebist`. El a declarat ziari[tilor prezen]i c`, pe unde se duce, oamenii \l tot chestioneaz`: „Pe voi c\nd o s` v` vedem la treab`?“. P`i, [i ce-a]i vrea, domnu’ Vadim, s` v` mai zic`? S-or fi s`turat [i d\n[ii de acela[i dialog: „Zi 33!“ [i „Spune]i, v` rog, aaa...!“.

a[a l-au obi[nuit s`rarii. Un text „cu greutate“ semnat de tov. Dinu S`raru [i de ciracii lui jalona evolu]ia literaturii, trasa sarcini celorlal]i scriitori, mutila pu]ina libertate de expresie din epoc`. Iat` un exemplu extras tot din organul teoretic al PCR, Era Socialist`, articolul „Teatrul politic [i adev`rul vie]ii“, semnat de actualul director al Teatrului Na]ional, masonul Dinu S`raru: „Scriitorului comunist i se ofer` îns` [ansa unic` a libert`]ii de a aborda cinstit [i curajos esen]a politic` a vie]ii noastre sociale, i se ofer` aceast` libertate [i este chemat de Partid s` lupte pentru afirmarea ei în pagina de literatur`. În aceste circumstan]e, scriitorul nu are decît s`-[i revendice nobila [i dintotdeauna înalta misiune de om politic, de activist politic, Dinu S`raru, un ling`u care-a trecut neobservat de combatant politic. Convingerea mea cea mai adînc` este c` de la `la Micu de Ceau[escu la Na]ionalul de Iliescu de scriitori depinde ca literatura român` s` se afirme plenar, cuce- la în`l]imea vie]ii politice pe care torilor de ales la asemenea indica- vorba lui Ceau[escu: e sclus! ritor, incendiar în în]elesul cel mai o tr`im cu to]ii acum [i aici, în Ro- ]ii pre]ioase ale tovar`[ului S`ramobilizator, ca o literatur` politic` mânia.“ Ei, mai avea restul scrii- ru? R`spundem în dou` cuvinte, Dragostea [i prostitu]ia

Ce mi[to ar fi s` fie adev`rat titlul `sta:

Vila lui Iliescu de la Cheia!
1.500.000 de lei, [ase ore de mers cu ma[ina, h\rtoape, surplus de inep]ii. Nici un pic de cinste, nici un pic de s`r`cie din partea mea [i a redac]iei. {i astea toate fiindc`, \n ]inutul mitic al Cheii din Prahova, un nea Gheorghe zice c` [eful PSD local Marian Sterian [i-a construit o vil` aici spre a i-o da lui Iliescu pentru un post \n deput`]ie. Zvonul m-a pus pe jar. Vila nu e vil`, e palat. B`[tina[ii o numesc Castelul. {i e a[ezat` pe strada Milionarilor, indexat` \n glum` cu numele Miliardarilor. Nevasta lui Sterian e apelat` cu numele de Domnia sa. Pe stema de st`p\n al locului, ma[ina sa, un jeep de bugetar, \[i taie drum cu putere [i distrugere \n mas` a vegeta]iei [i a c\inilor f`r` st`p\n. Sterian e un st`p\n atotputernic al locului. {ef la APASCO, barajul neprivatizat din zon`, el dicteaz` cine este primar \n CheiaM`neciu. {i de data asta a ie[it Florin Trandafir, m\na sa dreapt` de la serviciu. De unde vin puterea sa politic`, num`rul de camere al vilei [i hrana cailor s`i putere? Din prietenia sa nezdruncinat` cu Ion Iliescu. Aici nu e vorba de un nea Gheorghe ce a inventat o poveste. Este vorba de prietenie, de protec]ie, de vizite la Cotroceni, de t`ceri [i amintiri \n comun de pe vremea c\nd lucrau la Ape \mpreun`. Hei, hei, ce echip` f`ceau! Iliescu, Sterian [i Aurel Ilie, fost ministru, fost ambasador. Iliescu s-a ajuns ce este! Aurel a ajuns ce a vrut Iliescu. Dar el, Sterian, el de ce nu ar putea ajunge m`car deputat? Merit`! Oamenii locului [tiu de-a fir a p`r despre aceste \nt\lniri, cunosc lauda de Iliescu a lui Sterian. Acum, povestea e poveste doar c\t se confirm` ea de la Sterian \nsu[i. Iat` ce a r`spuns dumnealui: „Da, am o vil` \n Cheia. Povestea cu d`ruitul acesteia lui Iliescu este o specula]ie.“ La \ntrebarea cu deput`]ia, Sterian a t`cut [i a t`cut. Asta \nseamn` c`, dac` se bag` pe liste [i e ales, zvonul nu a fost degeaba. |nseamn` c` vila lui Iliescu intr` \n Parlament. Dac` nu, atunci tot e bine c` Iliescu se retrage din politic`. Acum, ce \ncheiere mai t\mpit` dori]i? Iliescu are unde s` se retrag`, s` se retrag`, m`i, drag`, mai repede. La Cheia e a[teptat ca un demiurg. Eugen ISTODOR

Micul e[ec electoral al Micului Titulescu
Printre vocile din PSD ce au s`rit la \naintare c\nd a venit vremea s` se g`seasc` vinova]ii pentru pierderea alegerilor s-a num`rat [i vocea lui Victor Ponta. Istoria va consemna \ns` – numai istoria, de altfel – c` Micul Titulescu a lucrat [i el la un mic e[ec al partidului, \ntr-o comun` mic` [i s`rac` din Prahova. S-o lu`m un pic de la ‘48: \n timpul campaniei electorale, \n calitate de pre[edinte al Consiliului Jude]ean, baronul Mircea Cosma de la PSD Prahova s-a l`udat \ntr-un snop de pagini publicitare c` a f`cut din satele jude]ului un fel de Occident. Ap`rea la r`boj [i localitatea R\fov, a[ezare care, \ns`, nu mai pupase fonduri de la CJ cam de un an, un an [i ceva. Motivul pare s` fi fost \nc`p`]\narea primarului, un PSM-ist, de a refuza s` coteasc` spre PSD. Totu[i, Cosma zicea \n campanie c` \n R\fov se deruleaz` un proiect SAPARD de un milion de cocari. |n realitate, proiectul era blocat de Corpul de Control al Guvernului, astfel c` milionul de parai n-avea nici o [ans` s` dea ochii cu realit`]ile pr`fuite din comun`. Primarul \n func]ie a sunat la SAPARD [i a aflat c` proiectul propus fusese luat deja la verific`ri de Corpul de Control – caz unic, probabil –, dar nu oricum, ci \n urma unei simple sesiz`ri verbale! Iat` cum s-au limpezit lucrurile: candidatul PSD la prim`ria R\fov a fost Costin Cazanciuc. Costin Cazanciuc este fratele lui Robert Cazanciuc. Robert Cazanciuc este proasp`tul [ef al Corpului de Control al premierului, adic` urma[ul lui Ponta. Iar Ponta [i Cosma au participat la lansarea lui Cazanciuc \n cursa electoral`. {i, ca s` fie un final fericit, afl`m c` proiectul a sc`pat, p\n` la urm`, de la verific`ri, iar amicul lui Ponta a pierdut alegerile. Pontagne russe

Garou pentru doi

Nou` edi]ie a T\rgului de fese
Sf\r[itul s`pt`m\nii trecute a stat sub semnul unei tradi]ii care \n zilele noastre a fost pu]in modificat`, c`p`t\nd uneori un iz u[or penal; mai exact, s-a organizat T\rgul de Fete de pe Muntele G`ina. Inspectorii OPC sosi]i la fa]a locului au descoperit grave nereguli: multe fete erau expirate, prezentau modific`ri ale propriet`]ilor organoleptice, fuseser` depozitate \n condi]ii necorespunz`toare, iar multe aveau mu[te, c\teva fiind chiar rele de musc`. Comercian]ii prin[i cu mitra-n sac au primit amenzi ustur`toare, iar peste fete s-au v`rsat cutii cu detergent [i saci cu prezervative. Un sondaj efectuat la spartul t\rgului arat` c`, din cauza nivelului de trai, romånii nu-[i permit s` achizi]ioneze fete noi, corespunz`toare standardelor europene, ci prefer` ori s` cumpere fete folosite, la m\na a doua, ori s` se mul]umeasc` cu prima m\n`, dreapta.

Muntele G`ina cu pui vii

Fotodocument: O c`su]` b`tr\neasc` construit` \n zilele noastre despre care pesedistul Marian Stelian spune pe trezie c` este a lui, iar la un p`’`rel r\g\ie c`, de fapt, ar fi a unui amic s`rac [i cinstit, cu serviciu bun \n Bucure[ti

14

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

hahalera 45

descopery
Hronicul neamurilor r`mase de c`ru]`
Neglij`m pån` \n ziua de ast`zi componenta cumanilor la formarea civiliza]iei romåne[ti. Popor migrator de origine turanic`, cumanii s-au mi[cat dinspre Turkestan \ncepånd din secolul X, a[ezåndu-se pe meleagurile noastre \n urm`torul veac. S-au \nrudit \ndeaproape cu pecenegii [i oguzii. S-au cre[tinat repede [i \n secolul XII au \ntemeiat episcopia Romanului [i pe cea a Råmnicului. Prezen]a lor masiv` de-a lungul arcului carpatic a dus la botezarea, \n Apus, a t`råmurilor de ast`zi ale Moldovei [i Munteniei drept Cumania Nigra. O dat` cu cre[tinarea, \ncepe [i asimilarea cumanilor. Cumanii au format o confedera]ie de triburi \mpreun` cu berindeii. Toate numele derivate din „coman“ atest` o origine cuman`: Coman, Com`nescu, Com`ne[ti, Com`neci, Comana. |n limba cuman`, „coman“ \nseamn` „om de rånd“. Etimologia termenului ar putea explica culoarea albastr` a ve[mintelor lor, „kök“ \nsemnånd „albastru“ \n limbile türk sau turanice. Patronimele derivate din numele celuilalt trib major al confedera]iei evoc` ascendentul lor ne\ndoielnic: Berinde sau Berindeanu. Hidronime, oronime [i toponime cumane am mo[tenit o droaie: Bahlui, Vaslui, Covurlui, Teslui, Desn`]ui, Caraiman, Caraorman, Teleorman, B`r`gan, Chi[in`u. Caraorman \nseamn` „p`durea neagr`“, Teleorman, „p`durea nebun`“, iar Chi[in`u, „izvor“. Nume cumane sunt [i Aslan, Menumorut, Basarab. Fra]ii As`ne[ti, cei care au \ntemeiat }aratul romåno-bulgar, \n secolul XII, erau cumani romåniza]i, ca [i Basarab, \ntemeietorul }`rii Romåne[ti. Cumanii au supravie]uit pån` \n epoca modern`, \n Panonia. Ei [i-au uitat limba, dar [i-au p`strat identitatea. }inutul cumanilor din Ungaria se nume[te, pån` ast`zi, Kom. Oguzii au format [i ei o confedera]ie, \mpreun` cu uzii, [i s-au a[ezat \ntre izvoarele Trotu[ului [i Bra[ov. Numele V`ii Uzului aminte[te de ei. Toponimul Bac`u este de origine oguz` [i \nseamn` „c`l`u“, avånd practic acela[i \n]eles [i aproape aceea[i pronun]ie cu al ora[ului Baku. Toponimul Bra[ov vine de la „Barasu“, care \n limba uzilor \nseamn` „ap` neagr`“.

cu m\inile curat murdare Anul `sta se taie de la 100 de ani \n sus
P`dure veche de 100 de ani. 13.290 de metri p`tra]i t`ia]i \n dou` zile. Un record stabilit de c`tre SC BBP Leasing SRL pe {oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, \n zona Casa Presei Libere – Miori]a. S-au t`iat plopi, stejari, de vreo cin[pe metri \n`l]ime, cu ura betonului gata s` ia locul firului de iarb` [i al oxigenului. Romånul care st` \n spatele acestui record este a[teptat la redac]ie s` ne povesteasc` [menul. Acest BBP Leasing are drept administratori un neam] [i un ceh ce credem c` se numesc Ionescu [i Popescu, iar firma din Olanda este un oof u[or cu c`su]` po[tal` \n Antile. Aprobarea de construc]ie a fost dat` pe 7 iulie, a[a c` Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a fost luat la \ntreb`ri: „Domnule, acolo clar s\nt f`cute ni[te m`g`rii. La mine au ajuns actele gata. Terenul aflat \n proprietatea statului a fost retrocedat, apoi v\ndut c`tre un privat. Eu nu pot \ntoarce statutul unui teren privat. Am am\nat h\rtiile c\t am putut de mult, dar nu puteam foarte mult fiindc` m` d`deau \n judecat` [i, crede]i-m`, ar fi c\[tigat. Tot ce am putut a fost s` impun ca dup` construire s` se planteze puiet pe locul liber dimprejurul construc]iei [i, de asemenea, obliga]ia firmei de a face acela[i lucru \n patru parcuri ale sectorului. Crede]i-m`, era un teren plin de amintiri pentru mine... \n anii ’60 eu [i prietenii mei s`ream gardul [i ne jucam, culegeam poame de acolo.“ Dac` Chiliman are amintiri [i nu a putut face nimic, ce s` spunem despre Direc]ia de Mediu a Prim`riei Capitalei? Direc]ia cite[te din PUG cum c` doar 15% din teren are voie s` fie ocupat. „Nu s\ntem de acord cu deza-

Pe locul acesta, din spatele Casei Sc\nteii, a tr`it p\n` de cur\nd o p`dure secular`. De vin` pentru dispari]ia ei s\nt fo[tii func]ionari de la Prim`ria sectorului 1, [i nu sc\nteile de la Casa Sc\nteii.
fectarea celor 164 de arbori foio[i [i a celor 10 arbu[ti, astfel \nc\t am solicitat s` se modifice documenta]ia.“ O direc]ie din Prim`rie chiar c` e nimic cit`ri! Ce d`dea? Frunze moarte, pentru b`ie]ii harnici ce vor s` crengi. Ce le pas` [p`gilor de fac` un centru de afaceri. A[a ea? c` a mai murit o p`dure. FeliEugen ISTODOR

„Cara“ nu-i ca iarna
Ca \n fiecare an, de vreo patru \ncoace, \n blocul E1 din vestitul cartier S`l`jan, vecin p\n` la confundare cu faimosul cartier Titan, cele 100 de familii de pe partea de nord le ur`sc de moarte pe cele 88 de familii cu apartamente pe partea cealalt`. |n tot acest timp, cele 88 zumz`ie de fericire [i mul]umesc hazardului [i regimului comunist c` ceilal]i 100 au primit reparti]ie pe partea de sud. Acolo se dau \n stamb` decibelii ilegali ai discotecii „Cara“, care prime[te reclama]iile pe numele complet Cara Impex SRL. {i care ar fi problema, din moment ce activit`]ile de dans pentru panarame [i tineret se desf`[oar` \ntr-o incint` \nchis`? Problema e c` patronul discotecii a avut ideea str`lucit` s` monteze ni[te ditamai boxele afar`, cu care transmite \ntregului cartier voia bun` din`untru. Iar manelele, grece[tile, s\rbe[tile [i Enrique Iglesias se aud la maximum p\n` la 4 diminea]a. S` nu v` \nchipui]i c` cele 100 de familii ar fi foarte bogate [i c` pe c`ldurile astea stau frumos cu fereastra \nchis` [i cu aerul condi]ionat. Adev`rul e c`, dac` nu deschizi geamul, te coci. Dac` nu vrei s` te coci, \]i intr` timpanul \n fibrila]ie. |n nici un caz nu dormi. Iar dac` tot nu dormi, cam e[ti obligat de nevast` s` faci dragoste. O zi, dou`, mai merge, dar p\n` \n septembrie, pentru al patrulea an consecutiv, e mult. Deja pentru mul]i b`rba]i din cele 100 de familii, problema decibelilor de la „Cara“ devine o chestiune de via]` [i de moarte. A[a c` acest articol, ap`rut la o sesizare din bloc, se adreseaz` \n primul r\nd primarului Negoi]`, ca de la b`rba]i la b`rbat. Nu de alta, dar, pe termen lung, poluarea fonic` scade cheful de poten]`, ceea ce e chiar mai r`u dec\t impoten]a. Decibelus per Scorillo

Justi]ia e oarb`, dar st` bine cu duv`zul
Nu poate contesta nimeni binele de care te po]i bucura la curtea unui ministru PSD. O rud` mai neortodox`, îns`, poate umple obrazul v`tafului cu noroi, mai ales acum, de când traficul de influen]` a devenit obliga]ie de familie. Mihai Constantinescu este cumnatul [i totodat` na[ul uneia din fiicele proasp`tului ministru Bogdan Niculescu Duv`z. Totodat`, este [i cel care i-a pl`m`dit fiicei m\ndre]ea de vil` din imaginea de mai jos. Nu cu m\na goal`, v` da]i seama, ci cu ajutorul firmelor sale de construc]ii, cu care a f`cut avere din munca la negru [i din banii fura]i de la angajatori. Pe de alt` parte, are datorii substan]iale [i mai multe procese pe cap. În iulie 2003, cet`]eanul Alexandra Grib apeleaz` la serviciile dumnealui pentru a cump`ra un teren, înmânându-i acestuia suma de 141.000 $. F`r` a cugeta prea mult, Constantinescu bag` banii în materiale de construc]ii, l`sånd-o pe dna Grib cu ochii în soare, f`r` act de proprietate [i f`r` bani. P`gubita face o plângere la Poli]ia sectorului 1. Pus în fa]a documentelor, Constantinescu recunoa[te c` a luat banii. De aici, dosarul pleac` la Parchetul TMB, cu propunerea de re]inere [i cu interdic]ia de p`r`sire a localit`]ii. La Parchetul TMB, îns`, dreptatea se face din umbr`: propunerea de arest preventiv e respins`, iar interdic]ia este retras`. Constantinescu se angajeaz` în scris ca în termen de o lun` s` returneze banii. Canci! Dosarul e p`strat în nelucrare timp de 7 luni, fiind mutat din procuror în procuror. Care mai de care l-a ]inut mai bine sub fund, iar cånd a v`zut c` începe s` frig` l-a dat mai departe. În luna mai 2004, cei de la Parchet s-au gåndit mai bine [i au ajuns la concluzia c` fapta lui Constantinescu nu e prev`zut` de legea penal` [i c` dosarul reprezint` mai mult un litigiu civil. Avocatul p`gubitei contest` aceast` ordonan]`, depunånd o plångere în aten]ia prim-procurorului, dar – surpriz`! – Parchetul nu vrea s` mai vorbeasc` despre asta [i nici m`car nu se sinchise[te s`-i r`spund` în termen de 30 de zile, a[a cum prevede legea. „De ce?“, \l întreab` dna Grib pe unul din procurori, iar r`spunsul vine ca un du[ rece: „dosar sub presiune“. Acum câteva luni, Duv`z îi explica dnei Grib cum nu a putut s`-l lase pe Constantinescu s` fie arestat într-o vineri dup`-amiaz`, fiind om cu copii acas` [i mai ales având credin]a c` nu a escrocat-o deliberat, ci luându-[i în mod neinten]ionat un aconto. A doua zi, în contul doamnei au n`v`lit o parte din bani. La toate acestea, un singur comentariu: rudele le ai, nu ]i le alegi ! Grefier-beton

Scandalul MISA este o scorneal` bolnav` a min]ii SRI
Pån` la urm`, m`g`rea]a pentru tot circul iscat de scandalul MISA [i de arestarea, eliberarea [i apoi evadarea \n absolut a lui Gregorian Bivolaru a c`zut pe capul generalului Cearapin, comandantul Jandarmeriei. Omul n-are nici cea mai mic` vin` [i n-a f`cut altceva decåt s` execute un ordin, dup` ce a primit toate asigur`rile c` probele \mpotriva sectei bivolarienilor sunt irefutabile. Informa]iile au provenit de sus, de la SRI, [i au fost transmise Parchetului. Un dobitoc de procuror de 70 de ani, c`ruia n-o s`-i pomenim deocamdat` numele, tocmai ca s`-l l`s`m s` fiarb` \n sucul propriu al anonimatului, a asigurat Poli]ia c` a \ncheiat dosarul MISA. C` de]ine toate dovezile c` MISA este o grupare paramilitar`, cu program asem`n`tor cu cel al organiza]iei Al-Qa’eda. Timofte a \nt`råtat Poli]ia s` intre \n dispozitiv. Misiunea de lupt` cea mai ingrat` cu putin]` a primit-o Jandarmeria. Oamenii, de bun` credin]`, au intervenit ca \mpotriva unui inamic \narmat pån` \n din]i. |n loc de pu[ti mitralier` au g`sit c`tu[e pentru sado-maso, iar \n loc de coktailuri Molotov, bice de pl`cere [i durere. Cånd circul s-a interna]ionalizat [i oalele sparte trebuiau pl`tite de cineva, bine\n]eles c` vinovat a fost g`sit executantul, adic` Jandarmeria, adic` Cearapin, [i nu autorul moral al acestei mån`rii sinistre, adic` SRI, adic` Timofte, care a alimentat isteria, pe-o mån` cu un procuror ramolit [i tarat profesional, care nu [tia cum s` se mai eviden]ieze, pentru a-[i prelungi agonia rat`rii. Noroc c` oameni cu capul pe umeri, dintr-un anumit organism de control, au pus pe dosarul Cearapin un NUP diafan, \nainte ca Poli]ia s` \nchid` ochii [i s`-l lase pe Bivolaru s-o tund` dracului \n Nirvana. Biroul de Investiga]ii

Astrahanul Ancu]ei

PN}CD a f`cut duba la picior
Mai ]ine]i minte dubele de campanie local`? Acelea care au pe ele numele [i fe]ele candida]ilor? Ei bine, \nc` mai circul` cele ale PN}CD-ului, cu sloganele „Ciorbea, primar”. Probabil c` se face economie mare la PN}CD, [i alea dou` dube vor r`m\ne a[a ani buni, completate pentru preziden]iale cu pu]in autocolant ro[u „Ciorbea, primar sector sau pre[edinte oric\nd \ntre 2004 [i 2036. UniversitateUnirii-Gar`-Retur. 10.000 lei. Dep`[i]i. Opriri dese”.

Maxi-Taxe

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

15

Analiz` final`

Maria & Virgil Show
Vergilic` \ntreab`
sui]i. Unde ar putea s` intre? Vergilic`: Numai \n viloaiele alea ale lor intr`, cu cin[pe camere! Maria: Dar dac` am l`sa pe pre[ pu]ini? Vergilic`: Te-ai prostit? Fur` vecinii! Maria: P`i, tu de ce crezi c` a furat `sta? Vergilic`: Eu auzisem c` a vrut s`-i fure ca s`-i bage la loterie, la o combina]ie. Nica era mare juc`tor de Loto [i vroia duminica asta s`-i bage s` cumpere bilete la 6 din 49. Dar uite c` Poli]ia l-a prins. Maria: Bre, omule, eu am auzit \n troleibuz una [i mai [i. Zicea oamenii de pe troleibuz c` e [mecheria poli]iei, ca s` ias` ea bine... adic` l-a pus pe `la s` fure ca s`-[i dreag` imaginea [ifonat`. Vergilic`: Ai dracului... poate, c` prea a fost bou Nica `sta... dar prost, prost, b`i, vrei s` furi 3 milioane, bine, dar ai [i tu un plan... \ntr-o or` fugea dracu’ la Giurgiu [i pentru o mie de dolari sc`pa peste grani]`... Apoi, drumul... ce-l \nv`] eu... dar chiar bou, s` furi at\]ia bani, [i-a b`tut joc de bani, de [ans`! ~sta trebuie b`gat la p\rnaie pentru c` s-a \nt\lnit o dat` cu norocul [i nu a [tiut ce s` fac` cu el. Maria: L-au turnat romånii no[tri! Vergilic`: Chiar, o femeie de serviciu ca tine l-a dat \n g\t! Maria: B`, b`iete, eu nu a[ fi f`cut una ca asta! De ce, drag`, s` fac una ca asta? M` protejeaz` ei cumva? Femeia aia de serviciu ce-o s` fac` ea acum, c` ga[ca lui Nica o s-o omoare! Au zis c` dau un premiu de o sut` de mii de dolari, \i dau am`r\tei? Nu dau, Vergilic`, nu dau, c` a[a e romånul, nenorocit, de asta nu mai s\nt oameni cinsti]i \n ]ara asta. Eu nu a[ fi cinstit` dac` nu mi-ar da banii. B`, a]i promis, de ce nu-mi da]i, ce dac` s\nt femeie de serviciu, vreau cinstea mea!

Loc de retrocedat cu capul La Guban, Mu[etescu [i-a b`gat picioarele \n ea de proprietate
Privi]i cu aten]ie fotografia al`turat`. Pungi, saci, resturi de tot felul. Ei bine, sub gunoaiele din imagine se afl` un milion de dolari, pe pu]in. S\nt bani pe care statul romån \i are de dat pentru un [men \ntreprins de Ovidiu Mu[etescu, fost ministru al Privatiz`rii. De fapt, am putea spune c` [menul a \nceput pe vremea lui Petru Groza, c\nd la putere erau comuni[tii, \nainta[ii PSD-ului. Atunci a fost confiscat` casa familiei Dr`ghici, cu tot cu teren, [i atribuit` fabricii de \nc`l]`minte Guban. Revolu]ia a g`sit tot \n ograda Gubanului [i casa, [i terenul familiei Dr`ghici. Comuni[tii s-au mul]umit s`-l trimit` la Canal pe proprietar, dar nu i-au demolat [i casa. Nu la fel s-a \nt\mplat sub pesedi[ti. Ca s` nu trebuiasc` s` restituie casa, revendicat` de proprietari, conducerea Gubanului o demoleaz` \n 1995. La pu]in timp, fabrica e oferit` spre privatizare de c`tre APAPS, de[i Comisia de Urbanism Timi[ atr`sese aten]ia c` acest lucru nu se poate face c\t` vreme o parte din terenul aferent fabricii nu apar]ine statului,

milioane de dolari fura]i \nfierb\nt` min]ile cuplului antic, clasic [i de demult Maria [i Vergilic` Stoica. Ace[ti celebri oameni de serviciu ai Academiei Ca]avencu, ei, cu vorba lor ce spune adev`rul at\tor fiin]e ca ei, neauzite [i neb`gate \n seam` de nimeni, ei, prin urmare, s-au apucat s` despice firul \n patru, pardon, \n 3 milioane de dolari. Vergilic`: 3 milioane... Maria: 3 milioane de dolari, Vergilic`. Vergilic`: Salut, Vergilic`! Maria: P`i, unde intr` at\]ia bani? Vergilic`: La noi \n cas` ar \nc`pea? Maria: Nu cred. Avem dou` camere, WC, balcon, hol. Nu intr` trei milioane nici \nghe-

3

Maria r`spunde

fiind [i \n litigiu. Apoi, ca s` nu restituie terenul, noii proprietari declar` c` acesta este imperios necesar fabricii \n procesul tehnologic. De fapt, proces tehnologic \nseamn` aruncatul de gunoaie, de[euri de tot felul, la voia \nt\mpl`rii. Timp de 10 ani, terenul nu a folosit dec\t ca groap` de gunoi. Dar va avea c\t de cur\nd alt` folosin]`, dac` [menul se \ncheie cu bine. Asta \nseamn` ca statul s` pl`teasc` de la buget daune reparatorii proprietarilor, c`ci statul, prin

Ovidiu Mu[etescu, l-a privatizat, iar fabrica s` r`m\n` \n schimb cu terenul. Iar terenul (1 ha intravilan) valoreaz` peste un milion de dolari. |nmul]i]i cu alte zeci de cazuri de privatiz`ri de acest fel f`cute de Mu[etescu [i ve]i vedea cine a comis, de fapt, jaful secolului \n Romånia, f`r` s` fie c`utat de poli]ie nici un minut.

Biroul de Investiga]ii
[email protected]

Justi]ia clujean` joac` în serialul „Caracati]a în sânge propriu“ – por]ia I
Dup` ce a]i citit recent despre peripe]iile procurorului ie[ean Diana Burlacu, fiica lui {uhan de la PNA, haide]i s` vedem cum st` Clujul la capitolul „Justi]ie de cumetrie“. Gheorghe Buta a fost [ef al Cur]ii de Apel Cluj (CA) p\n` c\nd ministrul Diaconescu l-a pensionat pe Paul Florea de la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie (|CCJ) – moment \n care Buta a devenit brusc candidat la locul lui Florea (se mai aude c\te ceva [i despre T`r`cil`, dar nu ne b`g`m deocamdat`). So]ia judec`torului clujean (cu r`d`cini la Bistri]a), Mariana Buta, este notar public. Averea lor declarat` bate pe la 7 miliarde, iar cea nedeclarat` ar bate cam c\t o vil` super-fain`. Sora lui Buta este judec`tor la F`g`ra[. La CA Cluj lucreaz` [i judec`torul Ana Ionescu, fost [ef absolut la Judec`toria Cluj. Ana Ionescu are un so], cadru \n rezerv` SRI, [i o nepo]ic`, pe Alina {opan, judec`tor la Judec`torie. Nepo]ica este so]ia unui nepo]el de s\nge al doamnei Ionescu, ofi]er SRI. Nu [tim dac` Alinei {opan \i plac bancurile cu Alinu]a, \n schimb [tim c`-i plac condamn`rile ziari[tilor. Uni]i de jur`minte nup]iale s\nt [i judec`torul Motoarc`, de la CA Cluj, [i so]ia sa, procurorul Motoarc` de la Judec`torie. La capitolul „Avocat plus judec`tor“ \i avem pe so]ii Brehar: doamna Brehar este judec`tor la CA, iar domnul so], evident, avocat. Tot meseria de avocat [i-au ales-o, \n ordinea numerelor de pe tricou: fiica judec`toarei Ilu], fiica judec`torului Turcu, fiul judec`toarei Nicorici [i, respectiv, fiul judec`toarei Eugenia Pu[ca[iu. La capitolul „So]ul aresteaz`, so]ia judec`“ putem evoca dou` cazuri: Iridiceanu [i Boer, unde doamna judec`tor Iridiceanu [i doamna judec`tor Boer s\nt, evident, so]iile poli]i[tilor cu acela[i nume. (va urma) |nalta Curte de Castra]ie

16

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Liviu Mihaiu v` prezint` cu måna lui

dosarele chi
ile petrolifere. A[a c` pån` la urm` inten]iile, dar [i firmele de asfaltare moldovene[ti (Umbr`rescu-Sechelariu), le-au b`tut la pinalti pe cele de suflet ale clujenilor (SCC Napoca SA). Cåt despre inten]iile de arestare ale petromoldovenilor de la RAFO One[ti, pe care ani de zile le-a nutrit [i \ndosariat fostul ministru de Interne din Cluj, sau inten]ia de a-l mazili pe motive de corup]ie la saco[` pe cons`teanul lui A.N., secretarul de stat MI Toma Zaharia (cite[te Chixul din pag. 17), toate s-au lovit de re]eaua de partid mitico-moldav` din PSD sau de arghirofilia distributiv` a Dånsului, cum i se mai spune [efului maxim. Ba mai mult, lovitura de gra]ie dup` boac`na clujeanului la prim`ria lui Funar a venit fulger`tor, prin dezlegare penal`, la familia }iriac (partenerul s`u de n`dejde [i biznis) pe care a instrumentat-o, la ordin de partid, noul ministru S`niu]`. Recenta criz` reformatoare [i autonomist` a lui Ioan Rus din PSD are neb`nuite leg`turi nocturne cu dosarele, cåt [i cu „iluminista“ neputin]` cronic` a clujenilor de a conta mai mult \n cel mai bogat partid din politica romåneasc`.

x
Dan Matei Agathon – Dorina Mih`ilescu
Fost director economic al Institutului de Cercetare [i Inginerie Tehnologic`, Proiectare [i Produc]ie pentru Metale Neferoase \nainte de ‘89, culantul Agathon este unul dintre ambi]io[ii de curte c`ruia \i place mai mult Dracula decåt Vlad }epe[. Comunicator ai c`rui col]i s-au \nfipt ca gafa \n urechile rechinului, D.M.A. intr` \n rivalitate acut` cu oricine \[i reclam` \ntåietatea mieroas` la urechile lui Vod`. Conflictul cu cea mai fidel` femeie-comisar a partidului, fosta so]ie a lui Mu[etescu, geuverista Dorina Mih`ilescu, se reduce la cine \l poate influen]a mai tare pe „{eful“ prin prospe]imea [i ineditul informa]iilor strecurate onctuos, dar telemobil. Aspira]ia la monopolul comunic`rii \n rela]ia cu Aneul \nseamn` \n primul rånd influen]` \n sånul partidului, mai ales \n cadrul filialelor. Pentru simplul motiv c` de la filiale mai pic` un IAS, un contract de consultan]`, un portbagaj cu mecanism elve]ian. Domeniile Dorinei au fost, \n recenta campanie, Dåmbovi]a [i Prahova, cnezate de unde a dobåndit \n deplin`tatea mandatului de secretar de stat dou` case de vacan]` \n anii 2000 [i 2001, precum [i dou` terenuri intravilane de aproape 3.000 de mp, dup` cum de altfel reiese din declara]ia de avere. Steaua lui D.M. Agathon are din ce \n ce mai multe aluni]e, \ntunecåndu-se pe zi ce trece, iar el are o pasiune dr`coas` pentru jeep-ul cu [ofer, tipografia amantei [i cele dou`trei secretare plus corp tehnic jun [i blond, de rezerv`. Du[manii lui Agathon sunt prietenii Dorinei. echipe a venit din partea jovialilor administratopteric[i Mih`ilescu-Cozmånc`-Agathon, deranja]i de premeditata tentativ` romåno-american` de \ntinerire a PSD-ului, al c`rei rezultat din 27 aprilie, prin care s-au decapitat unsprezece pre[edin]i de filial`, a stårnit månia måråit` a „b`trånilor“. Ca s` nu mai vorbim de prejudec`]ile tradi]ionale xenofobe („mai d`-i, b`, dracului pe evreii `[tia, c` nu [tie ei realit`]ile ]`rii [-ale oamenilor!“).

dosarele chi

xXL
de panifica]ie, adic` de diferen]iere calitativ`. Titularul proiectului a fost firma Agreeteam Consulting Canada, reprezentat` de Antoni Nizici. |n martie 2002, Ovidiu Natea, secretar de stat la Agricultur`, este dat afar`, pentru a-i face loc lui Petre Daea, finul Danei N`stase. Care Dana \l ajut` s` plece \n aprilie \n SUA, la un stagiu de preg`tire cu privire la sistemul de gradare. |n vara lui 2002, Daea formeaz` o echip` din care fac parte Nizici, Viorel Marin de la Canamob, måna dreapt` a lui Daea, Aurel Popescu, [eful Asocia]iei produc`torilor de påine, [i Ofelia B`lan, [efa Asocia]iei comercian]ilor din panifica]ie. Echipa creeaz` proiectul Ordonan]ei Guvernamentale cu privire la gradarea cerealelor. Normele metodologice apar \n noiembrie, \ntr-o Hot`råre de Guvern. Din echip` a f`cut parte [i Octavian Otobåcu, directorul Direc]iei vegetale din Agricultur`. Daea a evitat s` se consulte cu Asocia]ia patronal` a angrosi[tilor de cereale, adic` cu silozi[tii. Ministrul Ilie Sårbu a fost obligat de Adrian N`stase s` contrasemneze actele normative, de[i ini]ial Sårbu a declinat bunele inten]ii ale lui Daea, pe care l-a acuzat de abuz [i l-a suspectat de afaceri oneroase. Discu]iile care au premers apari]iei actelor normative au fost confiden]iale [i s-au purtat, la hotelul Hilton, \ntre echipa lui Daea [i partea canadian`. Prin HG, se formeaz` o a[a-zis` Comisie de gradare, condus` de Viorel Marin, care lucreaz` \n regim de funda]ie, dar este pl`tit` cu bani bugetari. |n decembrie 2002, Otobåcu a denun]at public deficien]ele actelor normative [i inaplicabilitatea lor. El a mai afirmat c` nu [i-a dat acordul pentru publicarea unor asemenea porc`rii, pe care a trebuit s` le semneze la presiunile lui Daea. La dou` s`pt`måni de la denun]ul public, Otobåcu moare prin infarct, \n urma unui chef de

Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Alexandru V`rzaru se \ntreab` de ce se bag` guvernan]ii \n treburi murdare ca acelea descrise \n materialele de mai jos:
Ditamai secretarul Toma Zaharia viseaz` noaptea numai la str\ns taxe de protec]ie [i la ni[te precursori de droguri. Iar noul ministru al Agriculturii a fost pus, potriveala naibii, tocmai unul care e rud` de departe cu Adrian N`stase, rud` de aproape cu Dana N`stase [i mare creier al afacerilor oneroase cu gr\u.

Harta conflictelor din PSD (II)
O rumoare intestin` a cuprins organele partidului dup` ce s`pt`måna trecut` am eviscerat \n pagina 3 antagonismul intereselor unor mon[tri acri ai social-democra]iei „de cumetrie“, ca s`-o citez pe cum`tra-[ef` de la Cotroceni. B`t`lia pentru influen]` \n cel mai mare partid din istoria postcomunist` este una grea, sångeroas`, dar cu [apte zerouri. Vorba p`storului ro[-albastru, Gigi Becali, la ultimul mare congres al PNG-ului: „Prefer corup]ia organizat` a PSD-ului“. La fel [i noi, ziari[tii, mu[tele albe ale democra]iei. S`pt`måna trecut` am trecut \n revist` cåteva intrigi oculte, ne\n]elegeri divane[ti [i \mp`r]eli industriale pe mo[iile unor cupluri celebre de [oguni cu trandafiri pe [or]ule]: I. Iliescu – A. N`stase; M. Mitrea – D.I. Popescu; {. Mih`ilescu – V. Hrebenciuc; V. Ponta – O. Cozmånc`. |n acest episod vom sec]iona pu]in vårful aisbergului dintre:

Consilierii str`ini – clientul PSD
Cei trei speciali[ti israelieni Tal Zilberstein, Shimon Sheves [i Israel Gat sunt cei mai bine pl`ti]i consilieri str`ini de campanie de pe teritoriul Romåniei. Ei cred c` \n fotoliul preziden]ial va sta clientul lor, A. N`stase. Reprezentan]i ai puternicei firme americane de strategii electorale „GCS“ (a lui Greenberg [i Carville). Numai c` sunt \n Romånia, unde avoca]ii diavolului au mai degrab` fe]e de ciobani de stat [i de partid [i nicidecum de Al Pacino sau Michael Douglas. Carotarea permanent` a acestei

Consilierii romåni – clientul PSD
Dan Andronic, Bogdan Teodorescu, Bogdan E. [i Mihaela N. au fost persoanele desemnate de c`tre premierul N`stase ca oameni de \ncredere \n campania PSD. Fo[ti jurnali[ti trecu]i \n nomansland-ul mercenariatului sau speciali[ti \n publicitate comercial` [i P.R., to]i au avut de \nfruntat furia PSD-ului, motivat` de psihologia frenatorie a incompeten]ei [i omertei dåmbovi]ene (vorba ]`ranului Marin Preda: „Mon[er, nu l`rgi]i cercul!“). Dup` e[ecul din alegerile locale, capetele lui Dan Andronic [i Bogdan Teodorescu, fo[ti jurnali[ti la Ev. zilei [i Tinerama [i ex-parteneri de firm` ai lui SOV, au fost cerute \n Delega]ia Permanent` a partidului de c`tre \nsu[i pre[edintele Ion Iliescu, prin intermediul ministrului Ap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu, fapt realizat \n cea mai mare m`sur`. Va (mai) urma. Liviu MIHAIU

Clanul clujenilor Rus – clanul moldovenilor Hrebenciuc
E de-a dreptul impresionant cum pån` [i \n PSD complexul de superioritate ardelenesc asupra miticilor este [i r`måne valid. Cu o singur` nuan]`: e mai degrab`

antimoldovenesc decåt miticul antimiticism. Grupul de la Cluj are de cå]iva ani buni o componen]` constant`: Rus (Interne) – Pu[ca[ (negociator-[ef UE) – F`rca[ (integrare european`) – Dåncu (nici el nu mai [tie ce secretar de stat este) – Ardeleanu (afaceri interne, UM 0962) [i are o paloare aparent mai elegant` decåt cefele groase din provinci-

Mi se-nt\mpl` ceva ciudat, Adriene: adineauri m-am dus la bufet – Toma Zaharia \n fa]a mea la coad`. M`-ntorc la cel din spate s`-mi ]in` pu]in locul – era Toma Zaharia. La WC, bat la u[` – „Ocupat!”, vocea lui Toma Zaharia. Dau s` rezolv treaba par]ial – singurul pisoar acoperit de trupul lui Toma Zaharia, de[i din cabin` n-a ie[it nimeni. M`-ntorc \n sal`, la fumoar – Toma Zaharia cerea cotiza]ii mai mari de la oamenii no[tri de afaceri. Acuma mi-e [i fric` s`-ntorc capul. Te implor, zi-mi c` `sta de-al`turi nu este Toma Zaharia! Toma Zaharia, generalul bumerang pe care nimeni nu-l poate arunca afar` din PSD f`r` s` se-ntoarc` \n m\na catifelat` a lui Adrian N`stase

pomin` la minister. El a fost \nlocuit urgent cu Vasile B`cil`, un alt om de cas` al Danei N`stase, l`sat mo[tenire agriculturii mafiote de tat`l ei, Angelo Miculescu. Pån` \n ‘89, Otobåcu a fost ofi]er acoperit al Securit`]ii, sub \ns`rcinarea de consilier al [efului Departamentului comunist al industriei alimentare, condus de Ofelia B`lan, cu care ne-am \ntålnit mai sus. Reglement`rile sunt f`cute pentru a-l ]ine pe ]`ran departe de silozuri, prin pl`tirea unor taxe de gradare inexistente pån` acum, pe de o parte. Iar pe de alta, impun ca ]`ranul s` dea cåte un leu pentru fiecare kilogram de gråu comisiei lui Viorel Marin. Reglement`rile lui Daea sunt f`cute pentru ca ]`ranul s` fie obligat s` vånd` gråul pe pia]a neagr` [i la exportatorii f`r` silozuri, respectiv Ofeliei B`lan, cu care Daea a fost \n SUA, la burs`. Actele normative nu se aplic` nici ast`zi [i au fost emise doar pentru \n[f`carea grantului canadian. |n UE nu exist` sistem de gradare, ci o reglementare special`, CE 824/2000, cunoscut` de minister, dar care refuz` s-o aplice. Or, reglementarea comunitar` oblig` la plata de bonifica]ii c`tre produc`tori pentru calitate superioar`, \ns` mafia n-are nici \n clin, nici \n månec` cu problemele ]`ranului romån. O alt` disfunc]ionalitate a reglement`rilor pritocite de Daea – repet`m, omul de cas` al Danei N`stase – este c` nimeni de pe pia]a romåneasc` nu este obligat s` cum-

pere gråu gradat pentru panifica]ie. Gradarea nefiind obligatorie, gråul iese din ]ar` ca produs furajer inferior calitativ, cump`rat sub valoarea pie]ei [i f`r` certificat de calitate emis de furnizor. La ridicarea ancorei vaporului, gråul devine brusc superior [i valoarea lui cre[te cu cel pu]in 40 de procente. Toat` aceast` diferen]` este furat` din bugetul na]ional, care a garantat majorarea rezervei de stat, de la 350 de mii de tone la 700 de mii. |ns` mafia \ncurajeaz` exportul de gråne, descurajåndu-l pe ]`ran, care n-are \ncredere \n stat [i \n sistemul de achizi]ie la silozuri. Diferen]ele rezultate din aceast` specula]ie a calit`]ii gråului sunt \nsp`imånt`toare [i gådil` [tacheta barierei de 1.000 de miliarde de lei pe an. Ministrul Ilie Sårbu a negat tot timpul propria lui implicare \n elaborarea celor dou` acte, men]ionåndu-l pe Daea ca autor al unei agro-inginerii financiare f`r` precedent \n istoria tristei [i nefericitei noastre agriculturi. Prin alungarea, la propriu, a lui Sårbu din minister, dou` din cele mai importante segmente ale economiei romåne[ti, p`durile [i agricultura, au fost \n[f`cate de clanul N`stase, prin Daea, finul Danei, [i prin Ion Dumitru, directorul Regiei Romsilva, a c`rui nevast` este var` de-a doua cu Dana N`stase. Cornel IVANCIUC

Noi culise despre debarcarea ministrului Ioan Rus
candalul amfetaminei a dus la polarizarea Internelor \n dou` tabere aliniate pe picior de r`zboi: secretarul de stat Toma Zaharia [i generalul Virgil Ardeleanu, zis Vulpea, pe de o parte, [i restul lumii pe de cealalt`. Restul lumii i-a cerut capul lui Zaharia, pe care l-a acuzat \n clar de trafic de precursori de droguri. S-a ajuns pån` la p`ruieli, \mbrånceli [i c`m`[i rupte la propriu, pe coridoarele Internelor. {i atunci a ap`rut \ngerul p`zitor al lui Toma Zaharia: \ntr-o sear`, cånd scandalul nu mai putea fi gestionat, a aterizat \nsu[i Adrian N`stase, care a coboråt dintr-o ma[in` neagr` [i i-a desp`r]it cu månu]a lui mic` [i flasc` pe insurgen]i. Adic` l-a eliberat la propriu pe iu-

codrul bunelor maniere
Cumnat de premier, vil` de boier
Lumea asta e \mp`r]it` bine, \n oameni care merit` [i oameni care au bani. Cine crede]i c` a mai f`cut bani \n t\rgul pr`p`dit al Bucure[tilor? Cine crede]i c`, av\nd bani, [i-a tras o vil` prin zona Minovici-Gara B`neasa? Cine crede]i c` poate s` ia zece metri din proprietatea altuia? Cine poate s` doarm` \n cin[pe camere [i s` se plictiseasc` de moarte? Cine crede]i c` \n vila asta poate s`-l invite pe N`stase la un somon la gr`tar? Cine crede]i c` nu va cre[te g`ini de ou`? Cine este cumnatul lui N`stase? Este Odobescu cumnatul lui N`stase? Este. Rodica Odobescu, nevast` [i director al TAROM-ului, este sora Danei N`stase. Ce este o cas` \n fapt [i \n drept? O complica]ie \n plus... sisteme de alarm`, gr`din`rit, slugi, c\ini de ras`. A[a c` noi nu \i vrem vila cumn`]elului, nu vrem b`t`ile astea de cap, dar numai de-ai dracului o d`m \n poz`, ca s` vad` poporul ce se poate face din afaceri cu statul [i dintr-un am`r\t de salariu de bugetar. P`i, popor, dac` tu vrei o vil` la fel, de ce nu-]i faci, fir-ai s` fii de puturos!

S

Mars, Engels [i Bounty

bitul [i protejatul lui din T`rt`[e[ti, Toma Zaharia, din ghearele justi]iarilor din minister, care voiau s` scape o dat` pentru totdeauna de corup]ia de la Interne. Asta e doar o singur` fil` din letopise]ul \nc` nescris al celui mai refractar [i rezistent minister la reform`, din Romånia: Internele lui N`stase, Zaharia [i Ardeleanu. {i poate nu \ntåmpl`tor, pentru a controla [i mai bine Internele, N`stase l-a sacrificat pe \nsu[i ministrul Rus, aruncåndu-l \n apele tulburi ale Some[ului, de[i semnele indicau clar c` soarta alegerilor din Cluj-Napoca este pecetluit`. Ioan Rus \l mirosise de mult` vreme pe Toma Zaharia [i \l identificase drept interfa]` a neregulilor din minister. O dat` pe lun`, se colecteaz` banii negri din cele dou` bazine principale ale corup]iei: Constan]a [i Timi[oara, de la Poli]ia de frontier` [i

Vam`. Sumele ajung la cåteva sute de mii de euro. Exist` zeci de martori care l-au v`zut \n loca]iile respective [i care cunosc motivul real al deplas`rii \n teritoriu a secretarului de stat. Ori de cåte ori a \ncercat s`-l clinteasc` pe Zaharia din post, Rus s-a ciocnit de N`stase. Dup` ultima \ncle[tare, a fost trimis \n misiune de lupt` la Cluj, de unde s-a \ntors cu picioarele \nainte, mort la datorie. Biroul de Investiga]ii

Noul ministru al Agriculturii este finul mafiei gråului
|n septembrie 2001, guvernul Canadei a alocat Romåniei un grant de 1,9 milioane $, pentru instituirea sistemului de gradare a cerealelor

V` salut cu tot respectul, domnule pre[edinte! Nici nu [ti]i ce onoare este pentru mine s` dau m\na cu Nelu Cotrocelu, s`-l \nt\lnesc pe bol[evicul cu dou` mame! Sper c` n-a]i luat \n serios b\rfele lansate pe seama mea de boanghenele udemeriste [i de românii jidovi]i. Eu, ca filosemit, v-am stimat \ntotdeauna, b`i c\rp` kaghebist`, v\ndut` iudeo-masoneriei, plin` de aluni]e albastre caracteristice unei anumite etnii!

B`i Greceo, dup` ce c` primari ale[i de ei nu pup`m de ani de zile la Capital`, nici prefec]i numi]i de noi nu putem s` men]inem \n scaun. V` schimb` B`sescu ca pe ciorapi. N-am \ncotro: dau o ordonan]` de urgen]` prin care primarul Capitalei va fi obligat s` poarte o pereche de ciorapi cel pu]in doi ani.

Tentativ` disperat` de dominare a e[ichierului politic: regele Republicii transform` nebunul \ntr-un pion al Puterii ca s` mai dea o tur` pe la guvernare

Alo, domnu’ phre[eAlo, domnu’ phre[edindinte? S`hru’ m\na, s\nt eu, Picasso! Pahrdon, s\nt te? S`hru’m\na, s\nt eu, Picasso! Pahrdon, s\nt eu, eu, R`zvan, [i s\nt voinic. Picasso eradintr-un c\ntecel care R`zvan, [i s\nt voinic. Picasso era dintr-un c\ntecel care aduce faim` României mai ceva ca Cheeky Girls. E-n toate topurile aduce faim` Romåniei mai ceva ca Cheeky Girls. E-n toate topurile europene. {i f`r` nici un leu de la buget! V` spun, nu mai trebuie s` europene. {i f`r` nici un leu de la buget! V` spun, nu mai trebuie s` arunc`m arunc`m at\]ia bani pe cultur`. Iau pehrsonal leg`tura cu Zhdob [i[i pehrsonal leg`tura cu „Zhdob Zhdub [i, dup` un mega-concert la Istanbul, moldovenii `[tia Zhdub” [i dup` un mega concert la Istanbul moldovenii `[tia vin cu sabia luilui {tefan cel Mare \n original. ...O vin cu sabia {tefan cel Mare \n original. ...O s` fii ghinii [-o s` fiis` fii s` fii ghinii [-o p\ini! Premierul A.N. [i super-greul O.G., sus]inut \n fragilul scaun Rh`zvan Theodorescu, ministrul unei culturi de prefect cu eforturile supraomene[ti ale T\mpl`riei Generale mai rarefiate \n ultimii ani dec\t stratul de O-Zone a Capitalei

Ce mai s` v` spun eu, domnu’ P`v`lache: degeaba este]i sup`rat. Patru ani ca g\ndu’ trece! Taman bine: v` mai odihni]i, poate mai v` [i relaxa]i [i p-orm` ie[i]i la fix. Exact c\nd e ]ara intrat`-n UE [i o s` fura]i doar de pl`cere, nu de foame. Celebrul F`nel P`v`lache, revoltat pentru nedreptatea ce i s-a f`cut: cum adic` s` faci un an \ntreg de pu[c`rie doar pentru fiecare milion de dolari pe care i-ai cerut [pag`?

18

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

MONDENII VECHI {I NOI
muzeul figuran]ilor de

Romånia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`
de desen suficient de inspirat, \nc\t s` mearg` [i la blugi, [i la costum de baie, [i la rochie de Nunta creatoarei de mod` sear`. Laura Olteanu s-a l`sat cu aghesmuieli [i t`m\ieri suplimentare \n biserica Sf\ntul Silvestru. Mireasa Laura Olteanu, \ns`rcinat` \n luna a treia, a ap`rut \n fa]a alIuliana Marciuc a venit \ntr-o tarului \ntr-o rochie de mireas` bun` diminea]` la biroul s`u din crea]ie proprie, compus` din TVR \mbr`cat` \ntr-o rochie care materiale \n urm`toarele culori, o ar`ta cu cinci chile mai slab`. iertat` ne fie \n[iruirea: roz, ver- Jum`tatea de deca de gr`sime de [i portocaliu. Sf\ntul p`rinte disp`ruse exact din punctele [i-a f`cut o cruce enorm`, s` esen]iale, cele a[ezate pe circrape dracul cel gr`san care-[i cumferin]a, odinioar` geneb`gase coada \n inspira]ia mire- roas`, a [oldurilor. „Cumva ]i-ai sei. {i dup` ce a spus iute \n g\nd f`cut lipoaspira]ie?“, au \ntretrei Doamne ap`r` [i p`ze[te, a bat-o colegele cu glas ve[tejit de cerut grabnic destituirea din nervi, iar ea a b`l`b`nit duios func]ie a domni[oarei de onoa- capul [i a povestit cum o diet` re, \nvelit` vag \ntr-un furou mes- miraculoas` d`duse brusc roade. chin, crea]ie a aceleia[i eroine. Doar c` \n timp ce scotocea dup` Iar Daniela Györfi, fulgerat` de ruj \n po[et`, au auzit-o parc` ochiul deja m\niat al p`rintelui, bomb`nind: „Ce, R`duleasca a a fost nevoit` s` se a[eze \ntr-o recunoscut vreodat` c` [i-a pus silicoane? }]]]...“ stran` mai dosnic`.

colec]ie! V

H EC

I!

– indexul evenimentelor mondene –

Cum dore[te c`prioara
Jurnalul na]ional a investigat: c\nd plou` la mare, vedetele noastre se \ncuie \n camer` [i fac sex. Ni[te obraznici! Eu eram convins c` m\njesc clan]ele cu past` de din]i, scriu poezii de dragoste \n oracole [i joac` „flori, fete sau b`ie]i“ pe dezbr`cate.

Cu degetul pe stran`

Liposuctio in integrum

The song remains insane
Lucrurile au reintrat \n normal: Adi [i Alexandra Mutu s-au \mp`cat [i vor s` \[i cumpere o cas` \n apropierea Londrei. Logic: ca s` aib` Mutu unde s-o invite pe Kitty Cepraga, c\nd o trimite pe Alexandra la un supermarket din Italia, s`-i cumpere trei kile de Dostoievski [i dou` baxuri de Gheba.

toc pe ]`rmul Mediteranei israeliene. {i pentru c` doctorii din Tel Aviv, cei care urmeaz` ca, taman de ziua ei, pe 3 august, s`-i brodeze \n sudul abdomenului o cezarian` delicat`, i-au dat voie s` stea la soare dup` pofta inimii, Mihaela se bronzeaz` f`r` m`sur`, tol`nit` pe [ezlonguri comode, \n timp ce prive[te pe inelarul \ngro[at urma inelului cu diamant pe care i l-a dat Elan cu av\nt.

Fenomenul paparazzi \n România: o varz` de d\n[ii inventat`

O lume minunat`, \n care ve]i g`ti
Poate n-a[ fi scris aceste considera]ii u[or gastronomice despre ni[te poze pu]in neclare dac` nu l-a[ fi v`zut tocmai pe cantautorul Mihai Constantinescu \n revista Ciao (nr. 3), la rubrica de paparazzi „Foto premier`“. {i, de dragul copil`riei mele, c\nd ascultam la radio „O lume minunat`“ [i visam s` m` fac mili]ian, foarte bine a[ fi f`cut.

Carul lui Bobby boy
Extravacanzza, emisiunea Monic`i B\rl`deanu de la mare, se filmeaz` cu un car de televiziune sut` la sut` bulg`resc. Lighioana care sc\r]\ie [i geme din toate \ncheieturile este un pre]ios vestigiu, probabil singurul, al proiectatului parteneriat românesc al postului lui Bobby P`unescu cu americanii de la Fox, ad\nc implementa]i pe pia]a TV bulg`reasc`. Canalul interna]ional s-a speriat, \ns`, de realitatea tulbure din media autohton` [i [i-a trambalat inten]iile mai la sud de Dun`re, unde a g`sit ceva mai mult` stabilitate. {i pentru c` bo[ii de la Fox au c`rat la Sofia aparatur` fraged` [i proasp`t`, bulg`roii [i-au permis s` ne d`ruiasc` vechitura care, oricum, le-ar fi coco[at tomberoanele. Veninul [i c\nepa

{ofer tatuat, 1 cal putere
Paparazzii de la Ciao dezv`luie: mai nou, Andreea Marin are un [ofer tatuat [i musculos. Noi insinu`m c` [oferul `sta bine f`cut a convins-o pe Andreea s`-l angajeze atunci c\nd a-nt\lnit-o la stop [i a rugat-o frumos s`-i tatueze un autograf pe bicep[i.

Opera]ia de trei parale

Tel Aviva la diva
Ni s-a f`cut mil` de Andreea Marin, care sigur se perpelea de curiozitate s` afle ce-o mai fi f`c\nd R`duleasca, [i ne-am g\ndit s`-i oferim c\teva nout`]i despre diva bor]oas` [i frumoas`. Ei bine, \n timp ce domni]a surprizelor ia calea Cubei, Mihaela \[i toce[te papuceii f`r`

Sup`rat` c` moda buricelor ochioase scoase la iveal` \i dezvele[te [i zdren]uita opera]ie de apendicit`, Ana Maria de la Dems-a \nfiin]at \ntr-un cabinet Dup` mine laptop-ul! mospecialitate pentru consiliere. de De ziua ei, Gabriela Vr\nceanu Concluzia la care a ajuns \mpreFirea a primit bijuterii \n form` de un` cu speciali[tii a fost c` treelefant. Gre[it! Cunoscut` fiind pabuie s`-[i traforeze un tatuaj siunea ei pentru laptop-uri, mai taman deasupra vechii cicatrice. bine primea br`]`ri de la Bvlgari, \n Ideea i s-a p`rut at\t de tentant` form` de cablu conexiune serial \nc\t s-a pus pe c`utat un model ATA, [i cercei din aur cu briliante,
\n form` de memorii USB.

Las`-m`, papa, la nar`
VIP ne informeaz` c` Ion Ion }iriac a plecat, cuminte, la Mamaia [i face plaj` cu }iriac `l b`tr\n, care st` toat` ziua cu ochii pe junior [i pe Ileana. Firesc: \i e team` c`, dac`-i scap`-n mare, or s` trag` ni[te sare pe nar`.

Fat`, ai auzit c-a b`gat [i c`r]i la Carrefour? O fi promo]ie ca la ciocolat`? Atunci, io zic s` iau mai multe kile, poate primesc un bonus [i-mi iau \n sf\r[it chilo]ii `ia ro[ii cu [nuru-n fa]`.

M` dopez, deci m` droghez
Raluca Sandu a declarat c` acum are un nou iubit misterios: un sportiv american. Dac` e sportiv de ga[c`, Raluca o s`-l duc` [i pe el \n Office, ca s` \i arate cum se paseaz` bilu]ele cu anabolizante pe sub mas`.

C`ci iat` unde a putut s` ajung`, \n miezul verii, un om grizonat din loc \n loc, care, la via]a lui, a jonglat cu mii de juc`rii (iat`-l mai sus, \n vremile de glorie la care m` refer, \n compania fostei sale so]ii, Mihaela, [i a inconfundabilei atmosfere s`rb`tore[ti tipic` lans`rilor discografice de la magazinul „Muzica“): la un am`r\t de Snagov, la o iarb` verde de sindicalist, al`turi de o dudui]` ce-ar putea fi [oim al patriei (Simona de la Etno). Care-i puchine[te maestrului co[urile de pe spate [i nu mai are mult [i scoate Revulsinul din traist`. Trist, domnilor, te face s` meditezi. {i foarte vesel, \n acela[i timp, dac` m` g\ndesc c`, uite: pe l\ng` deja obi[nuitele dezv`luiri paparazzi de cin[pe mii kilu’, gen „Dan Negru a luat ro[ii cu Codru]a, dup` care s-au dus la el acas`“ (s`pt`m\na trecut`, tot \n Ciao) sau „Numai \n Star – Laura Andre[an [i-a luat un kilogram de cire[e pentru plaj`“, lumea [i fotografii \[i mai aduc aminte de idolii copil`riei mele. Pe c\nd un reportaj paparazzi de cinci pagini cu Dan Sp`taru, c\nd acord` autografe pe [or]uri ]`r`ncilor din Pia]a Matache? O ampl` fresc` \n culori u[or sp`l`cite cu Marian Nistor de la Savoy, c\nd \[i cump`r` benti]e \mpletite de la un second-hand de pe Giurgiului? Sau o foto-exclusivitate cu Angela Similea \ntinz\nd pe s\rm` [osetele lui Victor Surdu [i minun\ndu-se ce frumos miros ele de c\nd folose[te Bonux cu Oxygen Power?

Vr`jitorul din Poz
P.S. Un prieten care lucreaz` \n show-biz mi-a \mp`rt`[it, la un ciolan cu fasole, o mic` observa]ie. M`i, nene, dac` tot ne spargem \n figuri c` avem [i noi paparazzi, de ce nu l-a prins nimeni pe Wesley Snipes cu ra]a-n gur` [i cu m\na pe un bulan de ciut` carpatin`, c` doar n-o fi vreun negru fraier, care n-a auzit ce se spune despre românce? {i, m` rog, de ce-a trebuit s` afl`m din The Sun c` Nicole Kidman [i Jude Law s-au jucat de-a mama [i de-a tata la Bra[ov, c\nd ar fi fost mult mai aproape s` vedem \n Star ce-au m\ncat ei \n pat, la micul dejun romantic de dup`?

Cocain [i Abel

Simpatica Cosmina, care ne prezint` sear` de sear` Vremea de la PRO TV sub genericul: „C`ldurin de la P`s`rin“

Localul b`lan
Romåna[ul cel silen]ios
{[[[[[[[[[[[[[t. Vorbesc \n [oapt` pentru c` am fost la Terasa Romåna[[[[ul. Da. {[[[[[[. {[[[i era at\t de lini[[[te acolo \nc\t m-am obi[[[[nuit s` vorbesc \n [[[oapt`. Uita]i-v` numai c\te „[[[“-uri folosesc. Cum ziceam, era at\t de lini[te \nc\t nimeni nu \ndr`znea s` deschid` gura. Nici un mesean din cei 20 care erau acolo nu avea curaj s` vorbeasc`. Cred c` \[i \nchiseser` [i telefoanele. Poate exagerez, dar nu se auzeau dec\t ni[te chicoteli \nfundate, ca \ntr-o sal` de clas`. Erau probabil oameni care \[i scriau mesaje pe [erve]ele [i \[i aruncau bile]ele. Eu nu f`ceam altceva dec\t s` ascult fo[[[[[netul frunzelor [i [[[[[oaptele prietenilor de la mas`, a[[[[tept\nd ciupercile la gr`tar. Am uitat s` v` spun c` ciupercile alea le cerusem chelnerului, care s-a apropiat aproape neauzit de mas` [i ne-a susurat la ureche: „Ce dori]i?“. Evident, l-am auzit, oric\t de \ncet ar fi vorbit, pentru c` dup` cum am mai spus, era extrem de lini[te. Ciupercile au sosit \ntr-un calm perfect, sf\r\iau [i ele \ncet, mocnit, dup` care au \nceput s` musteasc` precum pojghi]a de salat` de vinete, greu de descoperit \n desi[ul de ro[ii.

La toalet` n-am fost pentru c` a[ fi f`cut prea mult` g`l`gie cu mu[chii, t\r[\indu-mi picioarele p\n` acolo, iar m\ncarea mi s-a p`rut destul de slab`, dar nici nu m-am repezit la platourile c`rnoase. Berea, \n schimb, a fost la fel de bun` ca \n alt` parte. Dup` o vreme, locul lini[tii a fost luat de un taraf le[inat, din care se remarca \n sens negativ un b`tr\n violonist care interpreta at\t de lipsit de vlag`, \nc\t \]i venea s` \i dai bani doar ca s` te lase s` te bucuri de lini[tea aia uciga[`. S-a oprit [i taraful, dup` care a \nceput iar s` se aud` doar [uieratul v\ntului, crescutul ier-

bii [i digestia greoaie a ciupercilor care pluteau \n bere. Am p`r`sit Romåna[ul cu s\ngele \nghe]at, cu scuzele de rigoare pentru deranjul pe care l-am f`cut cu furculi]ele \n farfurie. La urma urmei, era at\t de lini[te, \nc\t nu mai auzeam nimic. Bursucul gastric Buc`t`rie: DD; pre]: ππ; WC: se auzea musca.

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; ππππ numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

π ππ

µ µµ µµµ µµµµ

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

19

dosarele hardcore
O nou` zon` erogen` \n Partidul Democrat

VIP-u’ de la cablu
b\rfe din televiziune
q Buzduganul de la Radio 21, care face farse diminea]a [i diverse roluri de bab` s\mb`t` seara, la Divertis Park, a \nceput s` bat` la por]ile afirm`rii. Încep\nd din toamn`, Daniel va prezenta la Antena 1 un talk-show de divertisment [i miroase a salariu gras. Teoretic, vom avea ce vedea: invita]ii lui Buzdugan vor fi vedetele noastre la zi, care se preteaz` unor farse stra[nice, pe baz` de prepozi]ii, conjunc]ii [i substantive foarte simple din dic]ionarul limbii romåne. q Ca [i cum n-ar fi fost de ajuns audien]ele de la Na]ional TV, care nu intr` nici m`car \n marja de eroare a sondajelor, [i cele c\teva milioane de dolari aruncate pe apa mineral` a S\mbetei, fra]ii Micula au, \n continuare, o rela]ie foarte relaxat` cu banii lor (deh, dac` nu-i c\[tig` la [aib`). Ca atare, au decis s`-i mai investeasc` \ntr-o afacere total nerentabil`: o televiziune care se va lansa \n septembrie, dup` cum se-aude. Se mai aude c` va fi o televiziune de divertisment „utilitar`“, axat` pe timpul liber [i ie[irile din cas` \n ora[. Un soi de B-24FUN pe sticl`, unde, vezi Doamne, c\rciumarii [i posesorii de pensiuni, hoteluri sau chio[curi non-stop de-abia a[teapt` s` sar` cu reclama. E clar ce se afl` \n spatele acestei ini]iative: Miculii vor s`-[i fac` discotec` la St\na de Vale [i inten]ioneaz` s` bage Frutti Fresh-ul \n afacerile cu baruri de noapte.

Cu cine a c\[tigat Cozmin Gu[` atingerile locale
Dac`-l \ntrebi, Cozmin Gu[` e un om ocupat. Chestii, socoteli. Are [i o nevast`, pe care n-ar l`sa-o pentru nimic \n lume sau cel pu]in \n Romånia! Adev`rat, \ns`: ca b`rbat democrat-ocupat, pe Gu[` e pu]in mai greu s`-l prinzi \n ofsaid, cu socoteala-n v\nt, \ntruc\t are grij` s`-[i ]in` prohabul ferit de intemperiile presei. În plus, \i ]ine aproape pe ziari[ti, \ntr-o \mbr`]i[are cald`, prieteneasc`, exersat` \ndelung, \nc` de pe vremea [pioanei Laura Andre[an [i a Jurnalului Na]ional. {i totu[i: se cam [tie c` domnul Gu[`, omul momentului (oportun), politician t\n`r [i destul de bine dotat din punct de vedere executiv, a cunoscut eternul feminin din mai multe func]ii sau pozi]ii ideologice. Inutil s` intr`m ad\nc \n detalii (am f`cut-o cu alte ocazii [i ne-am ales doar cu drepturi la replic` parfumate din partea Taniei Budi). secretar executiv PD [i vicepre[edinta organiza]iei de tineret. Treburi organizatorice, munc` de convingere. În cele din urm`, Roberta a cedat \n deplasare, r`pus` de dorin]` [i (a[a cum speculeaz` unii pedi[ti invidio[i pe succesele omului) de perspectiva unei sus]ineri v\njoase, din interior, la alegerile din toamn`. În vederea c`rora domni[oara Anastase trage din greu, viz\nd un post elegant, de deputat de Prahova. Farmecul discret al democra]iei, alura de lup t\n`r, zb\rlit, a lui Gu[` au repurtat \nc` o victorie r`sun`toare: ajuns`, dup` alegeri, \n emisiunea cu bile a lui Turcescu, Roberta a lansat, cu cochet`rie, o ipotez` de lucru desprins` parc` din pove[tile de dragoste cu speciali[ti: Alian]a PNL-PD c\[tig` alegerile din noiembrie, iar Cozmin Gu[` devine prim-ministru! ce-a fost a fost. In politics, never say ]ia lui, ce p`rere poate s` aib`? Ia hai s` vedem: I’m sorry! Dar cine este Roberta Anastase, noua protejat` a lui Gu[`, aceast` t\n`r` ml`di]` originar` din Ploie[ti, sub]iric` la mijloc, cu ochii mari [i migdala]i, a]inti]i spre necunoscut? Membr` a Partidului Democrat \nc` din liceu, ea are incontestabilul merit de a fi c\[tigat, \n 1996, un titlu (onorific) de Miss Romånia (vezi, Nicoleto, las` vr`jelile de la Teo, c` `sta e viitorul!). În guvernarea cederist` de trist` amintire, ea s-a dedicat exclusiv modeling-ului de partid. „Voi, cei de la Ca]avencu, m-a]i \mperecheat \n ultimii ani fie cu nume celebre ca Tania Budi sau Laura Andre[an, fie cu persoane mai banale de sex feminin, care lucrau \n locurile pe unde eu coordonam treburile. V` mul]umesc pentru aten]ie [i, a[a cum n-au fost adev`rate nici lucrurile pe care le-am amintit mai \nainte, dar au fost simpatice, la fel consider [i [tirea aceasta cu Roberta Anastase: neadev`rat`, dar simpatic`. A[tept urm`toarea victim`.“ Mul]umim pentru aprecieri, domnu’ Gu[`! V` servim cu pl`cere [i alt`dat`! {i salut`ri A urcat energic pe scara ierarhic`, devenind con- so]iei, cu care \n]eleg c` a]i petrecut un siliera ministrului Radu Berceanu. concediu minunat la mare. R`m\ne \nSurse autorizate afirm`, cu oarece tre noi, OK? oftic`-n glas, c` domnul Berceanu consilia bine de tot, mai ales dup` orele de Biroul program, [i c` Roberta n-avea nimic de moravuri u[oare \mpotriv`, fiind o natur` bine f`cut`, maleabil`. Ce p`rere are Cozmin Gu[` despre toate aceste aspecte de anatomie intern` a partidului? P`i, \n situa-

Neav\nd consim]`m\ntul babacului B`sescu, afirma]ia a produs oarece iure[ \n partid, atr`g\nd Destul s` spun c` domnia sa, [eful de campanie al PD la locale, a mustr`ri din partea h`ndr`l`ilor din b`tut ]ara \n lung [i-n lat [i mai ales \n vechea gard`. Lacrimi de c`in]` au profunzime cu Roberta Anastase (foto), curs atunci din ochi[orii Robertei. Dar

Frutti Trash

A-nceput de ieri s` cad` c\te-un zid. Acum ne-a spart!
Dac` sentimentele voastre fa]` de poli]i[ti au r`mas acelea[i, am s` v` povestesc ce-a p`]it Raluca Anastasiu (fiica lui Dorin Anastasiu, fost` solist` a trupei K-Risma, \n fine, dac` n-ar fi p`]it nimic nu v-am fi povestit). Deci: \n noaptea de 10 spre 11 iunie, gagica s-a dus s` bea un suc la Mike Café, pe strada Eforie, [i, \n lips` de altceva, [i-a parcat ma[ina \n fa]a Poli]iei Capitalei (nr. 3-5). flet incidentul. Ca atare, fata a sunat pu]in disperat` la poli]ie, a chemat organul constatator [i, dup` c\teva zile, s-a dus s`-[i satisfac` singur` problema, la Ministerul de Interne, institu]ia \n m`sur` s` pl`teasc` oalele [i eleroanele sparte. O nimica toat`: repara]ii \n valoare de 10 milioane, hai, 12 cu tot cu [paga pentru poli]ist. Aici, un domn amabil, versat \ntr-ale administra]iei poli]iene[ti, a l`murit-o definitiv pe domni[oara Anastasiu: „Face]i o pl\ngere adresat` ministrului“. „Ce acte s` ata[`m?“ – zice fata. „Ce dori]i dvs. Ce [tiu eu?“ – zice caraliul ridic\nd din epole]i. „Mai \ntreba]i [i dumneavoastr`.“ „|n c\t timp se rezolv` pl\ngerea?“ „|n 30 de zile. Dac` nu, trebuie s` intenta]i proces. Dar [ti]i ce, da]i-ne mai bine \n judecat`, ca s` nu mai pierde]i timpul.“ A[a, deci! Domnii `[tia [mecheri de la minister cred c` Raluca, \n loc s` plece \n turneu pe litoral, are timp de pierdut prin tribunale [i bani de dat la avoca]i, \n loc s`-i investeasc` mai cu folos \n h`inu]ele de firm` specifice v\rstei. Nici nu vreau s` m` g\ndesc ce tragedie s-ar fi \nt\mplat \n cazul \n care, coco]at sus, pe zidul care a spart ma[ina, s-ar fi aflat un poli]ist la datorie, pus s` p`zeasc` obiectivul. Probabil c` Raluca Anastasiu ar fi fost dat` ea \n judecat`, pe motiv c` n-a semnalizat cu rachete luminoase c\nd a parcat. Police {pacademy

Pe furi[, la miezul nop]ii, din cl`direa care apar]ine Ministerului de Interne s-au desprins c\teva buc`]i ]apene de zid (de greutatea unei trupe la mare mod`, s` zicem O-Zone), care au avariat \n stare grav` trei ma[ini. Inclusiv pe cea a cet`]enei Raluca Anastasiu (exact a[a cum se vede \n poz`), care, neav\nd prieten cu Bentley, a cam pus la su-

Cei mai frumo[i s\ni de pe GanTerra
Ultimul loc \n care m-am refugiat de Nicoleta Luciu a fost Internetul. Ei bine, se pare c` nici aici nu am sc`pare: www.nicoletaluciu.ro este locul oficial \n care ve]i afla c` Nicoleta e pasionat` de sport [i lectur`, pute]i downloada desktop-uri cu ea [i pute]i afla, \n exclusivitate, detalii despre antrenamentul de fitness al Nicoletei, „prezentator si animator TV: PRO TV (Teo), Antena 1, Tele 7 abc, Divizia Fantastica, Bingo Liberty, Te uiti si câstigi, etc“. Iar dac` v-a]i \ntrebat vreodat` care este secretul celebrilor s\ni, acum o pute]i afla: „Pectoral: fluturari cu gantere pentru piept – 3 serii x 10-15 repetari cu pauza de 2-3 minute intre serii. Spate: ramat cu o gantera – 3 serii x 10-15 repetari cu pauza de 2-3 minute intre serii“. De unde se vede c` nu po]i s` \mbini lectura cu sportul \ntr-un mod armonios, f`r` sutien. |mp`rat [i proleta.ro

20

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e
Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Monitorizare s` fie, da’ s` nu [tim [i noi
Dac` mai re]ine]i bine minte, prin noiembrie 2003 scriam despre un hoax, un „chain letter“ de tip Sf. Anton, care \n schimbul multiplic`rii sale prin forward promitea mari recompense de la Bill Gates. Unul din argumentele mele de-atunci era c` Bill Gates nu are cum r`spl`ti nimic pentru c` deocamdat` nu s-a inventat nici un sistem prin care cineva s`-[i monitorizeze mail-urile trimise. Ast`zi o s` v` rog ca din fraza de mai sus s` extrage]i voi cuvintele „deocamdat` nu“. Nu [tiu ce prostii cu Bill Gates mai circul` pe mail, \ns` acum un astfel de sistem de monitorizare exist`. {i s` nu veni]i s`-mi spune]i

c` serviciul `sta \l ave]i [i \n Outlook. Outlook \]i poate raporta doar dac` destinatarul a deschis sau nu mail-ul t`u. Pe c\nd cu ReadNotify (nu s\nt singurii care presteaz` acest serviciu, \ns` eu pe `sta l-am testat [i func]ioneaz` perfect) po]i afla a[a: data [i ora la care a fost deschis mesajul, c\t timp a fost citit, IP-ul calculatorului respectiv, loca]ia (provider-ul s`u de Internet), dac` s-a f`cut click pe URL-uri (\n cazul \n care exist` link-uri \n mesaj), dac` a fost redeschis (c\nd [i de pe ce calculator), dac` a fost forwardat (c\nd [i cui), sistemul de operare, ce browser etc. |n plus, po]i trimite mesaje pe care apoi s` le recuperezi, mesaje care s` se autodistrug` (la ora specificat` de tine sau \n caz de copy/print/ forward), mesaje la care desti-

natarul nu poate face print [i/ s Geoan`, sunt un nesus]in`tor de-al dumneavoastr` care a votat cu B`sescu sau copy (aici exist` c`i de sc`- la locale. S` [ti]i c` mi-a p`rut r`u pentru dumneavoastr`, nu merita]i a[a pare: face PrintScreen de exem- soart` crud`. Eu nu sunt specialist, dar cred c` motivul poate s` fie [i plu). {i toate astea f`r` ca des- groaznica dumneavoastr` campanie electoral`. De aceea m-am gåndit s` v` tinatarul s` [tie ce i se \nt\mpl` dau o mån` de ajutor la urm`toarele alegeri. Vorbi]i cu Micky sau cu Dan (ar fi o cale de detec]ie, dar e Ioan Popescu s` v` \mprumute cu ni[te bani [i face]i-v` ni[te spoturi mi[to, pentru avansa]i – dai Full Head- a[a cum sunt cele ale candida]ilor la pre[eden]ia american`. G`si]i la http://livingroomcandidate.moving image.us er la mesaj [i te ui]i dup` ceva http://livingroomcandidate.moving image.us cam toate spoturile din suspect gen „Courtesy of Read- ultimii 40 de ani. Notify“). Ce s` mai, violarea vie]ii private clar! Sistemul mai s Am o prieten` nou`. {tiu c` [i s`pt`måna trecut` aveam una nou`, dar a[a e [i extrem de simplu. Nu dau sunt eu, indisponibil emo]ional. |n fine, am o prieten` nou`, cercet`tor la mai multe am`nunte pentru c` INMH. M` iube[te la nebunie, \mi spune de diminea]` cum s` m` \mbrac, deja am re]ineri [i numai pentru m` sun` s` m` avertizeze despre inunda]ii, cea]`, m`z`riche sau canicul`. c` am abordat acest subiect. Totul e perfect. De fapt, aproape perfect. Are o problem`. Nu poate s` fac` Trece]i [i voi \nt\mpl`tor pe la dragoste decåt dac` e furtun` afar` [i nu ajunge la orgasm decåt dac` se www.readnotify.com [i face- aud tunete. Zilele trecute am avut baft`, dar de acum trebuie s` stau legat la www.stormsounds.com. ]i-v` un trial account (14 zile sau Internet [i s` ]in deschis www.stormsounds.com. 25 de mail-uri trimise). Dac` v` \ntreab` cineva de s`n`tate, n- s Citez cåteva titluri la \ntåmplare: „O moarte de rahat: \necat \n latrin`”; a]i citit la noi \n revist`... „Biseric` din Iowa preg`te[te ardere de c`r]i. Pompierii se opun [i recoHacker, poli]ist texan
[email protected]

mand` t`iere. Preo]ii refuz` pentru c` nu e destul de biblic”; „Vietnamez ucis de capcan` de [oareci. Stuart Little se pred`”; „Culori interzise pe televizoarele color din Zimbabwe”; „Blond` cu såni spectaculo[i”; „|ncercånd s` par` chiar mai fraier decåt Bush, Kerry recunoa[te c` adoarme \n timpul lucrului”. Acestea sunt cåteva din cele peste 40 de titluri de [tiri postate zilnic www.fark.com. pe site-ul care celebreaz` cel mai bine diversitatea uman`, www.fark.com. s Cine spune c` nu po]i fi un bun cre[tin dac` te plimbi \ntr-o ma[in` de 220 de cai-putere? Cine spune c` din sistemul audio de 300 W nu se pot rev`rsa Psalmi [i Imnuri? Cine spune c` nu \]i po]i picta pe capot` ni[te frumoase fl`c`ri \nconjurånd un frumos Iisus? Cine spune c` nu-]i po]i grava ni[te cruci pe jantele de aliaj u[or de 18 ]oli? |n nici un caz membrii clubului auto cre[tin http://holyrollerz.org. cu site oficial la http://holyrollerz.org.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

21

single player \mpotriva tuturor:
Se-nTorque p`s`rile ucig`toare
„Suffering“ este genul de joc pe care ai vrea s` \l joci pe zi, cu ursule]ii de plu[ pe tastatur`, cu prietenii, cu p`rin]ii, cu geamurile larg deschise [i traficul p`trunz\nd \n camer`, cu muzica la maximum [i televizorul deschis. Altminteri, noaptea o s` dormi cu lumina aprins`. Pentru c` tu e[ti Torque. Tu e[ti un pu[c`ria[ \nchis pentru c` ]i-ai omor\t familia. }i-ai feliat nevasta, ]i-ai aruncat copiii pe geam. Iar acum a venit vremea s` pl`te[ti pentru crimele tale. Tocmai ce ai intrat \n pu[c`rie [i te-ai instalat confortabil \n costumul t`u portocaliu, de ocna[, c` o bubuial` [i o zg\l]\ial` scufund` pu[c`ria \n \ntunericime. Gardianul vine s` \]i zic` c` everything is OK, c\nd \l vezi c` e str`puns de dou` cu]itoaie, ridicat spintecat \n aer [i izbit de c\teva ori de gratiile tale, umpl\ndu-te de s\nge. A[a \ncepe una din cele mai s\ngeroase [i mai sadice aventuri lansate anul acesta. Nu face]i gre[eala s` v` imagina]i c` e Painkiller, unde cum ai p`truns \ntr-un nivel, \mpu[ti hoardele de mon[tri [i te duci s` te culci satisf`cut c` mai ai de omor\t 50 [i l-ai terminat. Nuuu. E mult mai subtil. |n primul r\nd c` `ia din Painkiller erau caricaturi pe l\ng` `[tia, care s\nt opera unui b`iat de la „Industrial Light And Magic“ responsabil pentru ET, Alien, Predator [i Jurassic Park. Adic` se mi[c` mai natural pe strad`. Omori ni[te ningeci bandaja]i ca pentru sado-maso, care au s`bii \n loc de m\ini [i picioare, ni[te chelio[i t\r\tori cu seringi fosforescente \n spate, ni[te gra[i imen[i care se deschid ca bobocii de floare [i las` s` curg` r\uri de [obolani explozivi, jum`t`]i de sp\nzura]i care coboar` silen]ios ca ni[te p`ianjeni pe [treang, doar ca s` te sugrume sau ni[te viermi care se t\r`sc pe sub p`m\nt ca s` ]\[neasc` \n fa]a ta [i s` te loveasc` cu lan]urile. Ce mai, e tot ce nu ]i-ai dori. |ns` Torque `sta, spre deosebire de juc`torii mai slabi de \nger, este

destul de deta[at. Se vede c` b`iatul a copil`rit prin Ferentari. Probabil pentru c` se poate [i el transforma \ntr-o goril` cheal` cu c`ngi la degete, ca s` fac` praf totul \n jur, \ns` doar pentru c\teva momente, pentru c` dac` o ]ine prea mult a[a, are toate [ansele s` r`m\n` un biet monstru, inutil \n economia subteran` a jocului. P`cat c` binele trebuie s` triumfe. Pe mine unul nu m-au speriat mon[trii c\t m-au f`cut s` tresalt flash-back-urile [i viziunile pe care le are Torque, fulger`toare [i zgomotoase. Apoi, ai de rezolvat ni[te mici puzzle-uri, adic` nu mergi [i tragi ca dementul de Serious Sam, ci \]i mai pui [i capul la lucru. |n rest, te sim]i foarte claustrat [i enervat de prea \ndelungatele momente \n care singura ta surs` de lumin` este lanterna cu baterii care se termin`. Dar ce s`-i faci, trebuie s` ne preg`tim pentru Doom 3, oric\nd se va sinchisi el s` apar`. {i preg`tirea asta, la doar 1 Ghz, 128 RAM [i 32 video. Poman`, s` moar` nevasta [i copiii! Game Ovar

Fizica face vån`t`i la Colegiul „Sf. Sava“
Genera]ia ’90-’91 a Colegiului „Sfåntul Sava“, din Bucure[ti, [i-a luat soarta \n måini a[a cum nimeni n-a mai f`cut-o. Profesorul responsabil cu teroarea printre liceeni, acela[i Iosif Georgescu, denun]at de al]i elevi acum dou` s`pt`måni, a sim]it pe pielea lui cum e s` fii terorist. Prin ’91, tocmai \n ultimul semestru al clasei a 12-a, Georgescu a dat 2 \n tez` la mai mul]i elevi, care puteau promova [i cu 3. |n Consiliul Profesoral de la „Sava“ de atunci, cånd s-a ajuns la situa]ia acelor elevi, diriginta lor [i profesoara de mate au s`rit s` le ia ap`rarea. Prof. Georgescu, nu [i nu la pledoria profelor („e p`cat, dom’ profesor, s` piard` bac-ul, au note bune la toate celelalte materii“ etc.). |n cancelarie erau Georgescu, prof. Iona[, de romån`, Monica Tatoiu, prof` de mate pe atunci [i diriginta clasei, o doamn` de Geogra plus ceilal]i profesori. Cånd prof. Georgescu urla mai abitir c` „`ia“ nu intr` \n bac, Tatoaica s-a ridicat de pe scaun, a luat catalogul [i a \nceput s`-i aplice lovituri cu nemiluita \n cap lui Georgescu. Tatoaica, alb` la fa]`, urla, jum`tate coco]at` pe mas`, [i d`dea \n Georgescu, care n-apuca s`-[i apere chelia mai deloc. Cu mare greutate profesorii au desp`r]it capul lui Georgescu de catalogul Monic`i Tatoiu. Elevii aceia au intrat \n bac abia dup` ce aceea[i Tatoiu i-a \nv`]at s`-i taie cauciucurile de la ma[in` lui Georgescu. {i, spre oftica lui Georgescu, au luat [i bac-ul cu laude.

Biroul de Investiga]ii

|n aten]ia liceenilor

Profesorii comuni[ti s\nt ruga]i s` ias` la tabl`
Stima]i, bah, elevi din licee [i dragele noastre eleve cu fusti]e scurte, vremea liceului nostru a apus de ani buni, la fel [i moda colan]ilor [i a eg`rilor care ne luminau recrea]iile. Anii no[tri de liceu, cu emo]ii la m\na cu care palmam ]igara, s-au dus. MC Hammer a murit! Acum e vremea voastr` [i a colegelor voastre purt`toare de blugi cu vedere la t`ngi. Va trece [i asta, iar ce va r`m\ne e moda profesorilor care-s prin licee de pe vremea comunismului. A celor care v` fac zile fripte [i spin`ri r`coroase doar ca s` le ias` lor [menurile. Un caz \l ave]i \n textul de mai sus. Despre cazurile pe care le cunoa[te]i voi a[tept`m s` ne scrie]i la [email protected]. Scrie]i aici, curaj, c` noi nu d`m note!

22

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou
|n c`utarea untului pierdut

Am crean]a mea, la cass` s\nt prizonier...
S\nt momente \n via]a unei persoane fizice c\nd are nevoie de un credit bancar ca de ap`, soare, valuri... ce s` mai \ncoace [i \ncolo, ca de un concediu la mare. S` zicem c` baba sclerozat` de vizavi, care habar n-are pe ce lume tr`ie[te, \[i vinde apartamentul pe 3.000 de euro pentru c`, este [i normal, are 3 camere. Problema e c` din cauza unui credit mai vechi, `la de 50 de milioane de lei ca s` iei copilului rechizite pentru \nceperea anului [colar, plus prezervative pentru prima noapte de dup` prima zi de [coal`, nu po]i deschide un credit nou pentru a pune m\na pe chilipirul babei. Ce te faci? P`i, te faci c` ui]i. Ui]i de creditul vechi [i te \nfiin]ezi la o alt` banc` cu inten]ia de a-]i deschide altul nou. Se completeaz` frumos cererea, se aduc actele, contractul de munc`, adeverin]a de salariu etc. [i apoi se completeaz` acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare [i declara]ia pe propria r`spundere c` nici credit \n desf`[urare nu ai, nici gura nu-]i miroase a rate scadente. Ce spune]i? Ce p`zesc func]ionarii `ia de la CRB? P`i, tocmai asta e [mecheria: b`ncile nu raporteaz` creditele persoanelor fizice sub plafonul de 200 de milioane de lei. Dac` ai coate, pe baza aceluia[i tertip po]i face una [i mai groas`: iei un credit mic, sub plafonul de raportare, [i apoi te duci la o alt` banc` unde-l depui ca avans pentru un credit mai mare. Un fel de „m\rl`nie, te halesc“ pe care

Zilele trecute, Yasser s-a sim]it foarte Proust. Vreau, mai exact, s` spun c` m-am sim]it \ntocmai ca Marcel Proust atunci c\nd francezul `sta \[i scria capodopera |n c`utarea timpului pierdut. Nu v` \nchipui]i cumva c` Yasser s-a apucat s` miroas` gutui sau alte astfel de condimente literare! Altceva i s-a \nt\mplat lui Yasser. Cu totul inexplicabil, zilele trecute mi-am cump`rat un pachet de unt Brenac [i nici o clip` nu m-am g\ndit c` a[ putea scrie ceva cu titlul „|n c`utarea untului pierdut“. {i totu[i, \n timp ce \ntindeam ni[te unt pe o felie de c\ine (a fost o glum`!), mi-am amintit c` untul `sta Brenac este produs de o firm` pe nume SC Parametru SRL. Acum vreo 6-7 ani, marca Brenac era cineva pe pia]a de lactate, acum \ns` a l`sat-o mai moale, asta [i pentru c`, \ntre timp, Parametru SRL a reu[it s` nu pl`teasc` nu mai pu]in de 122 de cecuri pe care le-a emis, refuz\nd s` achite, \n intervalul iunie 1997 – iunie 2004, datorii fa]` de parteneri de peste 200 de miliarde de lei. Acest articol este un exemplu clasic de jurnalism proustian!

Boeric` serve[te M. Nazat
Clientul tradi]ional al lui Yasser, pitorescul Genic` Boeric` de la Craio(T)VA, a fost trimis \n judecat`. |ns` nu acesta este motivul care ne-ar putea face s` credem c` Boeric` este, \ntr-adev`r, cineva. Adev`ratul motiv poart` numele lui Marian Nazat, fost procuror al Romåniei, care acum \l ap`r` \n instan]` pe Boeric`. Cum avocatul Nazat a avut [i are numai clien]i unul [i unul (pe Gheorghe Dabela, fost director general al RADET, pe Sorin Ovidiu Våntu, pe Ileana Ileana Lazariuc [i Ion Ion }iriac), se poate spune, a[adar, c` Genic` Boeric` este [i el un nume deja consacrat.

probabil c` dvs. nu a]i face-o, [i P`unescu fe]e at\t de obopentru c` s-ar putea s` nu mai site? dormi]i noaptea. Acum a]i Tac-su’ pe Valoarea \n]eles de ce au alde Bivolaru Ad`ugat`

Din cauza mo[tenirii lui Mihalache,

Inim`roiu st` s` fac` atac de cont
Nu dup` mult timp, dl fost Mihalache a început s` ias` din nou la ramp`. A[adar, consecvent principiului c` primarul pesedist nu dispare, ci doar se transform`, dl consilier Mihalache a început deja s` scoat` clon]ul în [edin]e pe motiv c` el se pricepe mai bine la activitatea de conducere c`, vezi Doamne, a fost primar înainte. Acum nu c-am avea ceva cu cineva, dar tocmai din cauz` c` nu i-a ajuns prim`ria, dl Mihalache a cheltuit ni[te bi[tari în campanie [i se pare c` ei n-au venit numai din buzunarele legale, a[a c` bugetul sectorului pe 2004 e cam dus dracului, de[i Curtea de Conturi l-a verificat, dar fluierînd probabil. Îns` chestia mai nasoal` e c` s-au evaporat în atmosfera electoral` chiar [i o parte din banii destina]i copiilor afla]i în centrele de plasament [i pentru toat` povestea asta nu ar fi de vin` doar Anda }îrlea, directoarea DGPC sector 4. Plus c` tot ce a însemnat ban cheltuit de c`tre stat în interesul copiilor din sectorul 4 afla]i în îngrijirea statului, adic` haine, salam, biscui]i, pantofi, detergent, lenjerie, televizoare [i ce mai vre]i dumneavoastr`, a fost pl`tit doar c`tre dou` SRL-uri intermediare, Teonel [i Crisis, care au cî[tigat lejer licita]ie dup` licita]ie. Simpl` afacere, nu? Iei un calculator de buzunar cu 200 de mii din orice butic [i-l vinzi c`tre DGPC cu 4,5 milioane [i asta pentru c`, vorba aia, trebuie s` înve]e copiii adunarea [i sc`derea. Mai iei un adidas chinezesc de vinilin, îl vinzi la pre] de pantof din piele [i te-ai scos. Care va s` zic`, pu[timea dependent` de fondurile Prim`riei sectorului 4 a mîncat, a b`ut, s-a îmbr`cat, s-a sp`lat, s-a înc`l]at [i a înv`]at tabla înmul]irii doar cu Teonel [i Crisis. Acum, cu l`sarea c`ldurii, copiii ar fi trebuit s` mearg` într-o mic` vacan]`, la un N`vodari undeva, ieftin, nu cine [tie ce, dar campania electoral` a lui Mihalache [i-a luat tributul. A[a c`, dragi copii, sta]i voi frumu[el înghesui]i ca g`inile în centrele de plasament, a[tepta]i anul care vine, cînd sigur dl Mihalache nu va fi în nici o campanie electoral`, [i între timp nu uita]i s` consuma]i tot ce v` ofer` firmele Teonel [i Crisis! Noi a[tept`m s` vedem ce face dl Inim`roiu: taie în carne vie sau moare de inim` rea? Abandona Summer

Realitatea sp`l`rii banilor
Ioan Melinescu, fostul [ef al Oficiului pentru Prevenirea Sp`l`rii Banilor, a avut tupeul s` apar` s\mb`ta trecut` la Realitatea TV. |n timp ce fostul mili]ian se l`f`ia \n fa]a camerelor de luat vederi (sau, [i mai exact, \n fa]a vilelor de luat vederi), cineva \i [optea lui Yasser ceva despre ni[te raport`ri ale B`ncii Ion }iriac c`tre Oficiul condus p\n` deun`zi de Melinescu. Ia auzi]i ce zice documentele! C` BIT a f`cut vreo 166 de sesiz`ri c`tre Oficiul lui Melinescu, \n leg`tur` cu sp`l`turile de bani, iar acesta n-a mi[cat nici un deget. Yasser \i recomand` fostului mili]ian ca, pe viitor, pentru a putea mi[ca degetul, s` poarte ghiuluri de dimensiuni ceva mai mici. Mul]umim.

Senza]ional: BCR are echip` de panotaj-canoe
Doi ani la r\nd, revista britanic` Euromoney a desemnat BCR drept cea mai bun` banc` din Romånia, „pentru performan]`, soliditate [i calitatea managementului“. E posibil ca revista britanic` s` \[i retrag` cuvintele dup` ce va afla urm`toarea \nt\mplare. La sf\r[itul anului trecut, BCR a \ncheiat un contract cu firma CMB Holding pentru \nchirierea a 6 panouri publicitare la Otopeni. CMB Holding nici m`car nu figureaz` \n anuarul agen]iilor de publicitate specializate \n panotaj exterior, dar asta este deja alt` poveste. Ce ne intereseaz` pe noi acum este pre]ul foarte ridicat pl`tit de BCR: 60.000 de dolari pe an, aproape dublu fa]` de oferta f`cut` de agen]ia Ogilvy \n noiembrie 2003 [i pe care conducerea executiv` a BCR a refuzat-o. Yasser mai [tie [i alte lucruri na[pa despre BCR, dar le p`streaz` pentru data viitoare. Tr`iasc` banii!

Statistica care ne doare la buzunare
rea de utilizare a principalelor bunuri durabile (frigider, autoturism, televizor)“. Cite[te omul pe pagina de Internet a Comisiei Anti-S`r`cie [i se minuneaz` ce complex mai e [i studiul `sta. Numai c`, foarte timid, o precizare discret` ne trimite la gåndul c` am descoperit unde ascunde guvernul restul de procente din s`r`cia aia de 40%. Citi]i de dou` ori, v` rug`m: „Datorit` constrångerilor legate de disponibilitatea datelor, indicatorul de consum nu include valoarea de utilizare a locuin]ei (chiria)“. Deci, dac` omul are 6 milioane lei pe lun` [i pl`te[te 100 de euro chiria, el consum` tot de [ase milioane de lei? Nu, \i r`mån doar 2 milioane, care se duc pe \ntre]inere, curent [i abonamente, plus banii de coafor ai nevestei. Dar raportul d` bine cu o s`r`cie mai mic`, mai curat`, la UE [i ONU. Stat \n statistic`

{in` ne duce pe noi \n ispit`
Unde nu-i cap, vai de picioare, iar unde nici picioarele nu prea merg, la mijloc trebuie s` fie un Scandic la pet care a lovit la cap. Iar unde la mijloc e un Scandic la pet, atunci nimic nu-i mai greu dec\t s` ]ii drumul drept. Exist` totu[i [i o excep]ie: la Satu Mare, o echip` de muncitori de la CFR s-a apucat acum 3 luni s` schimbe liniile din gar` [i, culmea, a reu[it s` ]in` drumul drept. Din p`cate, de[i efortul n-a fost mic, noua cale ferat` ie[it` de sub picamerele muncitorimii este nu doar dreapt`, ci [i extrem de denivelat`. Dup` cum se vede, a[a cum a fost predat` spre a fi dat` \n folosin]`, pe ea nu pot circula dec\t caprele care vin s` pasc` iarba dintre [ine, de[i tare ne temem c`, doamne cum le [tim, nici m`car acestea nu se vor aventura. Stai ca vaca-n gar` [i te \ntrebi ce model or fi avut muncitorii pentru [inele astea denivelate. Sigur e c` nu min]ile lor netede. Gara premiilor Oscar

Amintiri din vremea c\nd puneam um`rul, nu m\na

M\ndru \nainta[ al celor care plimb` ast`zi diverse obiecte prin \ntreprindere sau diverse alte obiecte prin afara ei, ca nevasta [efului, romånul din imagine duce pe umeri nu doar o simpl` barc`. El duce pe umeri o istorie plin` de fapte viteje[ti din sfera muncii. Munca, un fapt de vitejie ce ne-a caracterizat

PSD a cåntat cu pl`månii plini aria reducerii s`r`ciei \n [email protected] ]ar`. De cånd au venit la guvernare, s`r`cia s-a diminuat atåt de tare c` nu mai suntem o ]ar` african` pe continentul european. Din 1995 [i pån` \n 2000, gradul de s`r`cie a evoluat constant, \ntre 35% [i 45%. Aproape jum`tate din jum`tate din popula]ia acestei ]`ri tr`ia la limita pragului s`r`ciei: 21% aveau mai pu]in de 3 dolari pe zi, cåt situeaz` ONU nivelul s`r`ciei lucii. Cu salariul mediu de acum: 6 milioane lei/lun` = 5,8 dolari/zi, suntem un pic peste. Ca s` spun` totu[i s`racilor cåt de boga]i sunt ei, fraierii, [i nu-[i dau seama, Guvernul a f`cut o Comisie Anti-S`r`cie care m`soar`, evident, s`r`cia. {i s` vezi minune: avem undeva pe la 27-28% s`r`cie. Cum de fiecare dat` c\nd a fost un cui de le-o fi ie[it situa]ia asta roz, b`tut prin Balcani, cap`t` \n aceast` numai criteriile de cercetare de la Comisie pot s` ne spun`. imagine dimensiuni epopeice. C`ci nu-i u[or s` cari acest cin de-a lun- A[adar, cånd se purcede la m`surarea s`r`ciei, speciali[tii gul unui r\u, f`r` a [ti dac` p\n`-n iau \n calcul „Cheltuielile aliapus vei g`si un v\rtej bun pentru mentare, serviciile, cump`r`pescuit sau m`car o viitur` care s` rile de bunuri nealimentare prete duc` mai repede acas`. Sfin]ii muncinici cum [i autoconsumul + valoa-

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

23

protec]ia presei
O poveste despre ONG-uri, tiraje [i Marian Opri[an
|ncep\nd din 2003, \n ]ara asta uitat` de Dumnezeu \ntr-un col], pe etajer`, se deruleaz` un program prin care Freedom House implementeaz`, \n parteneriat cu Biroul Romån de Audit al Tirajelor (BRAT), un program de sprijinire a mass-mediei locale care sufer` din cauza problemelor cu publicitatea. A[a cum [ti]i, \n Romånia din provincie presa este controlat` de baronime prin publicitatea de la institu]iile statului – iar tip`riturile care nu-l iau pe „Da, s` tr`i]i!“ \n bra]e s\nt defavorizate \n raport cu concuren]a care-[i folose[te m\inile mai mult la aplaudat dec\t la scris. Principalul scop al ac]iunii a fost precizat chiar \n titlul programului – „Cre[terea sustenabilit`]ii presei locale independente“, iar obiectul muncii a constat ini]ial \n invitarea a 18 editori de la tot at\tea cotidiane locale selec]ionate pe baza unor criterii care au vizat independen]a editorial`. |nainte de a intra \n program, cele 18 publica]ii au fost verificate de institu]ii specializate de monitorizare [i cercetare sociologic` [i propuse pentru a beneficia de o co-finan]are Phare prin care se acopereau o parte din costurile legate de certificarea tirajelor prin audit BRAT [i de includerea \n Studiul Na]ional de Audien]`. A[adar, ca s` n-o mai lungim cu prezentarea programului, pe scurt treaba st` a[a: presa local` independent` a fost sprijinit` s`-[i scoat` certificate pe tiraj cu ajutorul c`rora s` poat` avea acces la publicitatea na]ional` din sistemul privat. Pentru implementarea proiectului Freedom House & BRAT a fost selectat` ca partener firma ARBOmedia, care avea deja un program de v\nzare de publicitate na]ional` \n ziarele locale [i care-l are ca director executiv pe Silviu Ispas, adic` nimeni altul dec\t pre[edintele BRAT. {i acum s` vedem situa]ia implement`rii \n teren. La Foc[ani, bun`oar`, \n provincia europen` unde taie c`r]ile [i sp\nzur` manechinul Opri[an, beneficiarul reclamelor de la stat este Monitorul de Vrancea, un ziar pus de PSD la zid sub form` de gazet` de perete. Singura publica]ie independent` din jude] a r`mas Ziarul de Vrancea, care a [i fost chemat` \n programul Freedom House [i care urmeaz` s`-[i scoat` certificatul de la BRAT \n cur\nd cu ajutorul co-finan]`rii. Un gest care \ntre timp a devenit inutil, pentru c` – sus]in reprezentan]ii Ziaru-

lui de Vrancea – Silviu Ispas, \n calitate de pre[edinte BRAT [i partener \n proiectul Freedom House, a decis s` nu mai a[tepte certificatul [i, \n calitate de director ARBOmedia, a hot`r\t s` semneze un contract tocmai cu ziarul controlat de Opri[an [i ajutat de reclamele statului, Monitorul de Vrancea. Bine\n]eles, facem [i noi precizarea c` Monitorul de Vrancea \ndepline[te condi]iile criteriului comercial al tirajului: institu]iile publice [i-au f`cut abonamente la acest ziar cu for]a, unu, [i doi, pe timpul campaniei electorale, cu ajutorul reclamelor de la stat, Monitorul de Vrancea [i-a permis s`-[i dubleze tirajul [i s` fac` abonamente gratuite aleg`torilor v\na]i de Opri[an. Toat` aceast` discu]ie n-ar mai fi avut loc dac` tripla identitate a lui Silviu Ispas ([ef la ARBOmedia [i BRAT [i partener la Freedom House) n-ar fi trimis cu g\ndul la un conflict de interese. L-am contactat pe Silviu Ispas [i am primit din partea lui urm`toarele preciz`ri: c` nu este vorba de nici un conflict de interese; c` \ntre serviciile ARBOmedia de vånzare a spa]iului publicitar pentru publica]iile locale [i proiectul Freedom House exist` o delimitare clar`; c` ARBOmedia a sprijinit derularea proiectului coordonat de Freedom House \n calitate de expert \n ceea ce prive[te administrarea spa]iului publicitar.

Cu degetul spre noi, prefectul de Teleorman, Teodor Ni]ulescu, care [i-a scos recent pumnul din gura presei ca s`-i bage piciorul \n fund

|n Teleorman, presa a intrat \n [ut
Prefectul jude]ului Teleorman, Teodor Ni]ulescu, se implic` teribil în rela]ia cu presa, în sensul c` î[i cam bag` picioarele în ziari[ti. |n acest sens, recent, dumnealui [i-a dezvoltat la piciorul s`u stîng S o vitez` V, ridicîndu-l de pe asfaltul A [i imprimîndu-i o energie cinetic` C, pentru a atinge frontal punctul F, situat, de ce s` nu o spunem pe-aia dreapt`, fix în p`r]ile moi ale fundului unui ziarist de la Gazeta de Teleorman, Cristi Sanda. Toat` aceast` problem` de for]` fizic` [i matematici aplicate s-a întîmplat pe data de 13 iulie anul curent în ora[ul Alexandria, în momentul în care ziaristul Gazetei i-a f`cut prefectului o poz`. Pentru c` de fa]` era [i preotul Pavel Stoica, din parohia Stejaru, Ni]ulescu a considerat c` nu se poate impune în fa]a ziaristului cu un singur picior în fund, ci [i cu tradi]ionala urare româneasc` de bun plecat: „Fir-a]i ai dracu’ s` fi]i!“. Prefec-

tul s-a dovedit preocupat [i de situa]ia proast` a presei de provincie, unde sînt salarii mici, nedemne de o fiin]` omeneasc`, [i l-a îndemnat pe Cristi Sanda s` î[i lase serviciul prin fraza: „B`, tu vrei s` nu mai lucrezi la Gazet`? Vrei s` fii dat afar` imediat? O s`-]i demonstrez c` nu mai lucrezi acolo! B`, o s` vezi, o s` fii dat afar`!“. Iat`, a[adar, de ce este atît de iubit de presa local` acest organ al guvernului, [i de ce o iube[te [i el, dîndu-le ziarelor tot timpul materiale de scris, ca s` nu stea degeaba. www.freeex.org

24

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

{coala de feste

Lupta dintre bine [i Rah`u
Un cititor din Constan]a a \n]eles c` am pl\ns pe um`rul senatorului PRM Rah`u atunci c\nd, \n ancheta din pagina 3 de acum dou` s`pt`m\ni, am povestit cum a ajuns lac`tul prim`riei lui Maz`re s`-i taie calea spre propriul cabinet parlamentar. Culmea e c` noi nu am \n]eles a[a. Nu credem c` domnul Rah`u are nevoie s` pl\ngem noi pe um`rul s`u, mai ales c` este un politician destul de mare, cam la 2 metri [i o sut` de kilograme, [i credem c` nici m`car colegul Drogeanu nu bate p\n` acolo. Ca s` v` aburim [i mai tare, ar trebui s` spunem c` domnul Rah`u avea, oricum, obiceiul de a l`sa cam mult un lac`t – al lui, de data asta – pe u[a cabinetului, de ajungea bietul fier s` se plictiseasc` singur acas`. Senatorul era ocupat: prodecan la o facultate, pre[edinte al clubului de baschet Farul, ex-pre[edinte PSD Constan]a [i ex-candidat PRM la prim`ria ora[ului. Dar pe-asta cu candidatura v-am mai spus-o, atunci c\nd v-am spus c` avea obiceiul de a umbla \n campanie cu vreo 3 telefoane mobile. Sau 4? Naiba [tie, c` de la o vreme cic` ar fi 5, ca s` fie \n ton cu imensul procent ob]inut de marele politician la alegerile din iunie.

Puterea [i Opozi]ia din Timi[ colaboreaz` pe sistemul „vile, cuno[tin]e, rela]ii“
Nu s\nt mul]i politicieni care dorm noaptea lini[ti]i, f`r` spaima c` vor fi ori tr`sni]i de sus, ori trezi]i de Justi]ie. Somnul acesta nelini[tit de multe ori nu este \ndulcit dec\t de spa]iul locativ \n care se consum`, obi[nuita vil` de politician. S\nt cazuri c\nd, \n fa]a amenin]`rilor care tulbur` aceste vise, doctrinele se unesc \n aceea[i ograd`, iar vilele le urmeaz` exemplul. Un astfel de caz a fost descoperit de B`n`]eanul, la 100 de kilometri de Timi[oara, pe malul lacului Surduc, unde Dan Ioan {ipo[, fostul pre[edinte pesedist al CJ Timi[, [i-a f`cut vil` perete-n perete cu vila lui Constantin Ostaficiuc, fost vicepre[edinte al Consiliului, avansat \n urma alegerilor pe postul de pre[edinte, din partea PD. Fostul [i actualul pre[edinte de Consiliu Jude]ean convie]uiesc bine-mersi, vilele lor au o curte comun` (foto 1), ba chiar [i un gr`tar la fel de comun, pe buza c`ruia probabil c` cei doi dezbat la un cotlet micile diferen]e de doctrin` [i ciolan dintre PSD [i PD. Pentru c` vilele au fost ridicate pe vremea c\nd {ipo[ era pre[edinte, iar Ostaficiuc doar vicepre[edinte, se-n]elege c` hardughia primului e ceva mai mare. Lucru care ar trebui corectat acum fie prin ridicarea \nc` unui etaj la vila lui Ostaficiuc, fie prin ra[chetarea vilei lui {ipo[. Probabil c` se va opta pentru prima variant`, fiindc` oricum n-ar fi cine [tie ce cheltuial` s` se mai pun` un etaj, din moment ce cei doi sus]in c` vilele i-au costat de c`ciul` nu mai mult dec\t pre]ul unei garsoniere (garsonier` cu un singur etaj, se-n]elege). Dar nu cumva s` crede]i c` \n zona lacului s\nt doar vilele celor doi [i cerul \nstelat. Cerul \nstelat, la fel ca [i cele dou` construc]ii, se bucur` de o companie pesedist` aleas` (de fapt, dac` ne g\ndim la procentul ob]inut de partid la votare, compania e mai mult nealeas` dec\t aleas`), format` din urm`toarele vile \n proces de ridicare (foto 2): vila lui Simion Surdan, candidatul PSD la Prim`rie \n 2000, vila lui Horia Cioc\rlie, fost prefect, candidatul PSD la Prim`rie la alegerile de anul `sta, [i vila lui Michelle Mazzolin, patronul tipografiei Full Print Banat, care tip`re[te suplimentul TV al organului local de pres` al PSD [i unde s-au tip`rit materiale electorale ale partidului. Ce-am enumerat p\n` acum, ca vile, se g`se[te \n cartierul de lux M`tnic. Pe restul terenului se mai g`sesc a[a: c\teva sute de alte vile, cele mai multe f`r` autoriza]ie de construc]ie (de eliberarea c`reia r`spunde chiar Consiliul Jude]ean!) [i c\teva zeci de c`su]e tip camping, pentru poporimea de r\nd, care n-a reu[it s`-[i ridice palat la pre] de garsonier`. Se mai g`sesc, pentru completarea setului formelor de relief, c\]iva mun]i de pet-uri (o mostr` o vede]i \n foto 3), pe care autorit`]ile nu se obosesc s` le ridice, a[tept\nd venirea \n zon` a unei anun]ate finan]`ri Phare pentru un proiect de reabilitare ecologic`, infrastructur` [i turism interna]ional. Obiectivele acestui proiect cu finan]are extern` au fost de cur\nd confiscate de PSD [i transformate \n promisiuni electorale. De[i promisiunile n-au ]inut la electorat, politicienii care [i-au f`cut case de vacan]` pe malul lacului Surduc pot spune c` m`car ei s-au scos. Pentru c`, dup` investi]iile Phare, scorurile \n zon` vor cre[te vertiginos, iar vilele lor la pre] de garsonier` vor ajunge s` valoreze c\t un bloc de aleg`tori cu \ntre]inerea la zi. Gra]iela G\rl`
3

1

2

Um`rul lui Adam

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

25

cronic` de Vama Veche

Bere de la ghea]` la mal
{i s`pt`m\na asta, la Vama Veche a avut loc obi[nuitul schimb de lichide: ap`, dinspre mare spre uscat, vamaio]i de treab` cu capul \mbibat de bere, dinspre uscat spre mare. Valurile m`rii s-au \ntrecut din nou \n dimensiuni cu valurile de ciment ale uscatului. |n rest, atmosfer` obi[nuit`, v\ntul a suflat slab p\n` la moderat, dar p\n` la urm` am sc`pat de lapovi]` [i ninsoare. Spre week-end, norii s-au mai r`zbunat [i pe bulgari, [i-au stat gr`mad` la pi[at, peste ei. La noi a r`s`rit soarele [i-au adiat r`zle] fi]ele. q Ce nu au reu[it lucr`torii Apelor Romåne care veniser` cu ]`ru[i, luni, s`pt`m\na trecut`, s` limiteze spa]iul de campare, a \ncercat vremea. Mar]i. A luat-o de diminea]`, d\nd \n vamaio]ii \nc` nisipo[i \n priviri din weekend cu un cer bacovian. M-am consolat c` [i pe plajat` bulgart`t` era la fel, cu tot avansul lor UEpean. M-am consolat la Stuf, unde Smirnoff \l b`tea pe Bacovia [i Coltrane tunetele. Al`turi, la Club A, vreo trei sinuciga[i coco]a]i pe ni[te schelete de lemn se chinuiau s` reconstruiasc` o scen` numai bun` pentru mofturile meteo. q Miercuri, schimbare de decor: un Lexus decapotabil cu num`r de Bucure[ti. O nou` furtun` st\rnit` din senin m-a prins pe mine \n cort [i pe blonda

fi]oas` din Lexus f`c\nd spume la gur` c`tre \nl`n]uitul \n c\teva kile de aur de neam prost de la volan. Vamaio]i, uni]i-v`, c` `[tia \[i aduc [i piscinele \n Vam`. q Bibi [i-a mai lins din r`ni abia joi, c\nd, dup` reprizele de plaj` matinal`, cet`]enii cu foame-n g\t i-au umplut terasa. Poate nu f`r` leg`tur` cu pre]urile [i \n euro de la Bibi, la cap`tul dinspre bulgari al V`mii au acostat dou` GAZ-uri imemoriale cu num`r de Deutschland. Deci, m` repet: vamaio]i din toate ]`rile, uni]i-v`! q Ce s-o mai lungesc, principalul eveniment de vineri a fost preg`tirea week-end-ului. Adic`, Salsa, de pe plaj`, unde s-a anun]at toat` ziua mega-discotec`mega, a luminat ca proasta din neon, la nisipul gol, \n timp ce la Stuf s-a b`ut apocaliptic, la lumina becurilor cu g\ze. La miezul nop]ii nu aveai unde s` mai calci un fir de nisip de cet`]enii pa[nici care veniser` s` se lupte cu halba, sticla [i zv\cnitul din toate m`dularele. Pepe [i Bibi

g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`:

Azi,

„Romåni, distruge]i [i \n B`ile Herculane!“
V-a]i s`turat de tanga? De fundule]e obraznice? De ]\]uci vesele? Voia]i s` revede]i cele mai tari Tetra, pe care nu le-a]i mai v`zut de la b`i, la Ol`ne[ti, c\nd mergea]i cu bunicii, ca s` r`m\n` p`rin]ii singuri acas`? Iupiii! Exist`! La Herculane: cele mai grase funduri! Cele mai l`sate ]\]e! Cele mai grase! Cei mai gra[i! B`tr\ne \n chilo]i cu franjuri, cu fustele ridicate! Mo[i cu slipuri cu cataram`! F`r` Cataram`! F`r` Maybach! 50.000 friptura! 12.000 berea! Manele pentru nepo]ii pensionarilor – peste tot! Totul e distrus de romåni: hoteluri, terase, restaurante, terme. Se r`suce[te Aurelian, care ne-a f`cut oameni, \n p`m\nt. Peste tot pute a mici cu sulf [i masaj cu mu[tar! Oameni cu prosoape cu BMW trec strada cu pahare de bere Hercules \n m\ini [i put a adida[i Rostart, Neki [i Plima. O femeie \n chilo]i se spal` pe cap \ntr-un izvor cu ap` termal` \mpotriva hepatitei – n-o s` mai fac` niciodat` hepatit` pe cap, pe cinstea mea! |n aceste momente, simt c` bomba atomic` este o inven]ie bun`. {i totu[i: exist` un loc unde nu pute a sindicat: Parohia RomanoCatolic` din Herculane. E ultimul refugiu \n calea barbarilor care vin s` se spele la subsuori \n termele romanilor. Parohia se afl` \n cap`tul Herculanelor – [i ofer` camere. Ieftin. Cu a[ternuturi curate, baie [i set complet Iisus, la numai 400.000 pe noapte. Dac` s\nte]i \ns` prea lene[, dormitul devine sport extrem: la 7 diminea]a \ncepe s` bat` trainic clopotul Parohiei! S` nu v` apuca]i \ns` s` visa]i nimfe [i sirene, nu e locul – Iisus vegheaz` de pe pere]i, iar m`icu]a bine \mbr`cat` p\n` peste cap v` taie macaroana, chiar dac` pute]i p`stra cheia de la camer` [i pute]i reveni de la gr`tar la orice or` vre]i. Dac` ave]i grij` s` nu v` m\nji]i de mu[tar [i s` nu v` calce ]`ranii cu Volvo-urile furate din Suedia, e frumos [i s`n`tos s` faci o baie cu sulf [i un masaj la Herculane [i s` tragi o baie \n Cerna, imediat ce scapi de ]`ranii n`moli]i care se spal` pe picioare \n paradisul numit 7 Izvoare. |nchei cu memorabilele mele cuvinte: „Avem o ]ar` frumoas`. C`cat c` e locuit`“. A[a este [i cu Herculane. Romåni, distruge]i, b`, [i Parohia Catolic` de la B`ile Herculane!

Grup de nudi[ti a[tept\nd apusul soarelui ca s` se poat` \mbr`ca feri]i de privirile indiscre]ilor

Telegondola \n direct – transmisiune cu alb-negri [i color
Zilele trecute, musta]a lui Mitrea, z\mbetul lui Agathon, Maz`re, fratele lui Maz`re (unul din cei doi), copilul lui Maz`re, slugile lui Maz`re au inaugurat cea mai recent` telecabin` din Romånia, telecabina de la Mamaia, care va traversa prin aer jum`tate din sta]iune [i va fi numit` \n continuare telegondol`. O realizare care \mbin` \n stil neao[ \nalta tehnologie occidental` (st\lpii au vreo 50 de metri) cu metodele, m\na de lucru, m`turile [i \njur`turile romåne[ti. Ca s` \n]elege]i mai bine, pune]i-v` centura de siguran]` [i urm`ri]i-ne. Vineri, 16 iulie, ora 15,00 – La un cap`t al telegondolei, cel de l\ng` parcul acvatic al v`rului primarului Maz`re, era inaugurarea oficial`, cu puhoi de lume, politicieni, fe]e biserice[ti [i tanga lume[ti. Ora 15,00 – La cel`lalt cap`t, de l\ng` Cazino (l\ng` un restaurant f`cut parc` special ca s` se verse \n el vadul telegondolei), era planta]ie \n toat` regula, cu negri[orii aferen]i. Copertina de la acest cap de linie nu era terminat`, iar doi muncitori cu ma[ini de g`urit buleau ce mai aveau de bulit pe ultima sut` de secunde. Buc`]i de tabl`, nefolosite \nc`, erau evacuate pe viteza „rapid \nainte“, ca nu cumva oficialii [i aparatele foto sau video ale presei s` dea nas \n nas, c\nd ajung [i aici, cu [antierul telegondolei c`reia tocmai \i fusese t`iat` \mprejur panglica de inaugurare. Ora 15 [i un pic – Pe m`sur` ce dincolo slujba lui Teodosie Tomitanul \ndep`rta duhurile rele ale [uruburilor [i ale cablurilor, o armat` de femei purt\nd tricouri inscrip]ionate cu „Prim`ria Constan]a – Sport-Turism“ aveau misiunea de a \ndep`rta ultimele gr`mezi de moloz din calea gondolei. Al`turi de m`turile lor, de halatele lor folosite pe post de roab`, de sudalmele [efilor, st`tea r`bd`toare una din ma[inile de gunoi ale prefectului Martin. 15,15 – Gunoiera prefectului d` semne c` e s`tul`, a[a c` femeile umplu o utilitar` Dacia, carosat`, [i \i dau br\nci. 15,20 – Gunoiera prefectului se bule[te; publicul venit de pe plaj` se amuz` deja: „Na, c` s-a stricat! Ce ne facem, c` vine Mitrea [i g`se[te gunoiul aici!“. Lumea e dispus` s` pun` [i pariuri. 15,27 – Stupoare: o parte din gunoi curge la loc, pe trotuar. Se face lini[te, ca la un penalty ratat de Hagi \ntr-o semifinal` de campionat balcanic. M\ini \n [olduri. Un [ofer se ceart` cu [efii, dup` care ia situa]ia \n m\n` [i aplic` ni[te lovituri de ciocan \n ma]ele ma[inii. Pirpiriul arunc` gunoiul la loc, cu lopata. Femeile adun` deja cu m\inile goale. 15,34 – Derut`: porne[te gondola, iar p`m\ntul nu a fost evacuat. Tensiune. Un [ef \n [lapi bate din palme pe l\ng` femei, cu gesturile unui copil de-a cincea: „Hai, fetele, hai, fetele!“. 15,39 – Dacia de mai devreme vrea s` dea o m\n` de ajutor, dar este evacuat` urgent: „Pleac`, b`, c` vine primaru’!“; [eful cu [lapi c`tre femei: „Margareta, nu sta, c`-i la Flora deja!“ (Flora e hotelul lui Maz`re, `la la care merge el cu 5 femei). 15,45 – Ultima m`tur`. La aproape o or` de la inaugurare, femeile cuceresc cu palmele dezvelite ultima f\[ie din moloz, dup` care s\nt gonite departe de locul faptei – se apropie stafiile lui Ceau[escu. 15,46 – |n timp ce [or]urile verzi se retrag \n umbr`, asudate, aterizeaz` prima curs` cu oficiali. Fotografii, cadre video, pup`turi, felicit`ri. {mecherii lui Maz`re se retrag la c\rcium`, iar electoratul n`v`le[te la telegondol`, se calc` \n picioare [i d` din aripioare ca s` ciuguleasc` din c`l`toriile gratis aruncate pe jos de la Prim`rie. Moloz \n plic

Terma [i fascinanta Romånie

Cu \nghe]a]a la magazin
Zilele trecute, interpreta Cream s-a pogor\t printre consumatorii de cola, copane [i fusti]e cu tanga \ncorporat din magazinul const`n]ean Tomis. Dup` cum bine \i spune [i numele, c\nt`rea]a (dac` ]ine]i neap`rat s` o depista]i \n memorie: p`r negru, cre], lung, c\nt` cu un pu[ti la vreo 14 ani, cu cioc aplicat, cred eu) a luat o (sau „un“) „Ice Cream“ [i a \nceput s` defileze cu ea (sau cu „el“) pe la etajele institu]iei de comer] amintite. Asta spre disperarea badigarjilor, care nu mai pridideau \n a-i atrage aten]ia c` nu e voie s` te dai cu \nghe]ata prin magazin. Oare ce ie[ea dac` veneau b`ie]ii de la Omul cu [obolani s`-[i cumpere ceva de la Tomis?

Coppan del Mondo

Enache a luat grimasa \n ora[
Adrian Enache s-a aflat la inaugurarea telegondolei din Mamaia, de[i nu era prev`zut nici un pleibec \n program (|PS Teodosie le zice, totu[i, live). L-am z`rit la c\teva minute dup` \ncheierea festivit`]ilor [i p`rea trist, a[a c` am tras un claxon, ca s`-i ar`t`m c` s\ntem al`turi de el, indiferent de motivul sup`r`rii. Ei bine, Adrian s-a str\mbat, \n loc s` se bucure c`-l recunosc [i b`ie]ii, nu doar femeile de la Cooperativa Igiena, de la Hala Traian [i de la Spa]ii verzi, sec]ia „Narcise“.

Radio Unii Fan

Ivanovicii [i servicii
Bebe Ivanovici se g`sea vineri noaptea \n Neptun-Olimp, ascuns dup` un st\lp gros ce ]inea sub d\nsul copertina unei cafenele cu nume fran]uzesc din complexul Panoramic-Amfiteatru. Era \mbr`cat cu ]oale cam de angro Europa, cel mult bazarul Obor, [i, atunci c\nd a venit un tip s`-i v\nd` ceva prin direct marketing, adic` direct dintr-o geant` soioas`, l-a evitat. Te pomene[ti c` `la avea ni[te certificate de revolu]ionar \n alb, din alea emise de Nicolae B`lcescu [i semnate de Tudor Vladimirescu!

Pateu de certificat

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

27

flagrant deliciu

Schimbarea la interfa]` a lui Dumnezeu
Dumnezeu exist`! Avem dovada, pe calculatoare s-a produs o sfînt` minune! Nu, n-au început s` plîng` cu lacrimi de sînge icon-urile de pe desktop-uri. Ceva [i mai spectaculos s-a produs: o coinciden]` de inspira]ie divin`. Este vorba, o dat`, de screensaver-ul românesc de promovare a organiza]iei Catholica, ce ne prezint` un interviu cu DoamneDoamne, cu r`spunsuri pline de duh, derulate pe imagini f`cute în flash. {i în al doilea rînd, e vorba de screensaver-ul f`cut cu mult timp în urm` de Get inspired!inc., în care apare acela[i interviu, tot în flash, dar în englez`, semn c` Dumnezeu [tie [i limbi str`ine. Screensaver-ele le pute]i vedea la adresele http://www.internetcs.ro/index.php?c=detalii& id=339 [i http://www.theinterviewwithgod.com/windowmovie. html. În plus, trebuie spus c` screensaver-ul românesc a ie[it cî[tig`tor în competi]ia calculatorist` autohton`, Internetics 2004, pentru originalitate. Într-adev`r, e pentru prima oar` în România cînd se fur` doar screensaver-ul, f`r` s` se ia [i calculatorul. Martorii lui Yahoova

condica de sugestii [i reclame

comunicare pe care
Casc` gura s`-]i scotch din]ii!

Precum la „Sincer“, a[a [i pre p`m\nt

De c\nd cu luptele pe case [i terenuri dintre baronii patriei, s-a constatat c` ora[ul N`vodari a devenit [i el un rai al imobiliarelor, de[i a plecat de la statutul de simplu leag`n al unor copil`rii precum „prima bul`neal` \n tab`ra de var`“ sau melodia „Cifre-Cifre“ a lui Lauren]iu Du]`. Firmele de imobiliare au mers [i s-au \nmul]it liber, iar dintre denumirile lor, n`scute la fel de liber, am remarcat-o pe cea din i-

magine: „SINCER“. Probabil, proprietarul a vrut s`-[i exprime modul lui onest de gîndire [i de lucru, iar noi nu ne îndoim de bunele lui inten]ii. În acela[i spirit al sincerit`]ii, b`nuim c` n-ar fi exclus s` ne trezim [i cu firme precum: „Naiba te-a pus?“, „}eap`, fraiere!“ sau „Hai, dispari [i vezi pe unde traversezi strada!“. Brigada Imobiliar`

Nou` genera]ia, vechi obiceiul
de[i a jucat cu Neaga v\rf, Florentin Dumitru pasator [i Dan Pavel la servire cu cafele [i ap`. Dup` cum se vede din imagine, o papet`rie i-a luat numele partidului [i [i-a f`cut firm` din el. E cazul s` se ia unele m`suri de urgen]`, dac` nu chiar [i c\teva capete \n gur`. C` altfel Gigi se va pomeni [i cu al]i \ndr`zne]i care se vor folosi de munca lui [i vor pune la intrarea \n magazine firme ca „Steaua Bucure[ti – cele mai bune pre]uri la zarzavat din Pucheni (Hai Dinamo!)“, „St\na Pipera – cele mai mici rate la televizoarele Goldstar“ sau chiar „La Pi]i, las`-ne! – la 4 sticle de Polar, a Gigi Becali, singurul politi- cu protestatari din specia b\r- 5-a [i b`taia s\nt gratuite“. cian care, dac` se sup`r`, poate san`, n-are lini[te nici acum, bloca toate drumurile na]ionale dup` ce n-a c\[tigat alegerile, Sein und Zer

TTTTTTTTTT

Într-un McDonald’s din Constan]a te po]i deconecta lejer, dup` cum se vede din imaginea de mai sus, în care e surprins co[ul de gunoi din interior. Nu ni se pare totu[i corect îndemnul. Cum adic` s` arunc`m la gunoi mobilele, laptop-urile? Ce, ele

ca aparate ne streseaz`?! Ar trebui amenajate în aceea[i incint` locuri speciale unde s` po]i arunca adev`ratele surse de stres: soacrele, [efii, nevestele, opozi]ia de partid. Recycle Bin Laden

abera]ia de libertate
Romeo [i jula Julietei
Alo, poli]ia? Trebuie s` interveni]i urgent! La mine-n cas` au p`truns prin efrac]ie doi infractori periculo[i pe care nu mai pot s`-i scot de sub du[. Prima dat` s-au lungit l\ng` mine-n pat [i m-au rugat s` nu-i deranjez. Nu i-am deranjat, ce era s` fac, am zis s` fiu gentil. Dar nenorocita, \n timp ce f`ceau sex oral, cu cealalt` m\n` mi-a furat pensia de sub saltea. Apoi au vrut s` fac` sex [i \n buc`t`rie, i-am l`sat, c`-s tineri. De unde era s` [tiu c-or s` m` lase cu frigiderul gol? Am crezut c` vor face tot sex oral [i n-or s` aib` timp s` m`n\nce. A[! S`-i fi v`zut cum s-au uns pe trupuri cu ciorba mea de [tevie, nenoroci]ii! Acuma s\nt sub du[, am zis s`-i las [i-acolo, c` mi-au promis c` dup` aia pleac`. Stau acolo de 3 ore [i vreau [i eu s` m` culc. M-a[ culca [i i-a[ l`sa \n pace, da’ mi-e s` nu plece cu prosoapele. C` la mine nu-i hotel! Don Julan

A p`l`ri sau a nu p`l`ri

Nu ecsager`m. Nu e un acident. Nu e vorba de o comfuzie. „P`l`ria“ este locul unde p`l`rierii p`l`riaz`. Iar „a p`l`ri“ e un verb, nu e un substantiv. Ar fi

fost, totu[i, mai corect ca pe firm` s` scrie „P`l`rim“, „Aici se p`l`re[te non-stop“ sau „Nu uita]i s` p`l`ri]i“. Jobenny Hill

Frate, frate, [i totu[i fiecare are corpul lui! Dar noi coincidem cu corpurile noastre? C` uite ce zic ni[te iaurgii, parc`: Ai face orice pentru s`n`tatea corpului t`u! S`n`tatea corpului t`u sun` cam la fel cu toartele saco[ei tale. Adic` e ca [i cum ai spune c` ai un pulover, un câine, o cas`, o ma[in`, un infarct, o so]ie [i – de ce s` nu fim sinceri? – un corp. Problema care apare este s`n`tatea. Asta e a ta sau a corpului? Dac` nu-]i convine ceva, po]i s` zici: ce m` chinui eu cu apendicita asta a corpului? Ia s` se descurce, c` toat` ziua stau dup` el s`-l hr`nesc, s`-l sp`l [i s`-l duc la femei. Sau chiar la b`rba]i. Po]i spune: a f`cut corpul meu apendicit` [i l-am dus s`-l opereze?! Sau: fat`, ia-]i corpul la o pizza unde vine s` m`nânce [i corpul meu! Sau te întâlne[ti cu un prieten. Ce faci? Bine. Tu? Eu m` duc s` fac orice pentru s`n`tatea corpului meu. Ai zice c` tr`im la poalele masivului muntos Himalaya, printre asce]i de mult emigra]i în Nirvana, care î[i p`streaz` corpurile mai mult din complezen]` sau pentru un pied-à-terre, în cazul în care se împute treaba prin ceruri. Un fel de dubl` cet`]enie, pentru cei care nu au jucat yoga pe bani ori nu s-au lovit cu capul de tavan în urma unei levita]ii matinale prea bru[te, specifice tinere]ii. E cazul s` facem partajul, a[a cum a f`cut Frumoasa f`r` corp din manualele [colare? Te întrebi omene[te: dac` ar fi avut corp, ar mai fi fost frumoas`? Pentru c` e plin` lumea de Nasoale cu prea mult corp. Nu o fi mai bine s` uit`m de grija lui [i s` ne tr`im via]a? S`-i d`m corpului responsabilitatea b`t`turilor, migrenelor, fracturilor, bolilor venerice, obezit`]ii [i celorlalte mici provoc`ri din via]a lui. Îns` dac` suntem oameni de omenie, nu putem s` renun]`m s`-l sp`l`m pe din]i. Ce se întâmpl` când la[i corpul singur cu din]ii, ne arat` cucoana aceea care-[i suge m`selele ca un [ofer de TIR [i recurge, în disperare de cauz`, la consumabile, respectiv scoci. Când o v`d cum se epileaz` pe din]i, îmi aduc aminte de toate benzile de leucoplast smulse brusc de pe pielea cu pilozitate bogat`. Când o v`d strâmbându-se, a[tept s` apar` colegii ei de la departamentul exorcizare, care s-o despart` de bacterii, carii, resturi alimentare [i lume cu ni[te izolierband, de la din]i la t`lpi. Când arunc` scociul [i pune guma pe mas`, întreb cum e corect? M` duc s`-mi sp`l corpul pe din]ii mei? Pe din]ii lui? Sau: m` duc s`-mi sp`l din]ii corpului meu, pentru c` a[ face orice pentru s`n`tatea lui mintal`?!

R`zvan EXARHU

28

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Foamea culpa

r`spunsuri la scrisori
Vasile Gaspar (Baia Mare): Ave]i perfect` dreptate! Petru Nica [i b`ie]ii lui au procedat ca ni[te încep`tori: M`car dac` se uitau la filmele americane [i tot ar fi înv`]at cîte ceva. Asta e! Data viitoare or s` fie mai de[tep]i. Vasile Hanu (Bucure[ti): Îmi pare r`u! Dl Bogdan Baltazar o fi avînd o gr`mad` de bube în cap, dar de data asta nu-i vina domniei sale c` americanii au sc`zut cursul dolarului fa]` de euro. Pute]i s` v` sup`ra]i pe americani, dar nu [tiu dac` asta v` va ajuta s` recupera]i pierderile. Florin Lucian Manolescu (Foc[ani): Textele sînt interesante. O s` le recomand [efului meu, care are o balan]` foarte precis` cînd cînt`re[te umorul [i informa]ia. Din p`cate, pilele nu ]in, nici la el, nici la ceilal]i [efi. Mai trimite! Agachi D. Constantin (Moldoveni, jud. Neam]): În]eleg din scrisoarea dvs. c` sînte]i bolnav, adic` „închilozat de picioare“ [i dori]i un ajutor pentru a cump`ra o capr`. Pentru Academia Ca]avencu n-ar fi mare brînz` s` v` ajute cu capra. Trebuie numai s` ne convinge]i c` sînte]i într-adev`r bolnav [i c` nu ve]i bea capra, dac` o primi]i. A[tept`m ve[ti noi [i, pîn` atunci, mult` s`n`tate! Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): M` bucur c` nu ne-a]i uitat! PN}-DC, cum îi spune]i dvs., nu a fost niciodat` un partid regalist. Dup` cîte au suferit capii acestui partid, numai de rege nu le ardea. Vindicativi mediocri, ei au folosit puterea pentru a-[i ostoi r`nile. P`cat! I.B. (Zimnicea): M`rturisesc sincer c` habar nu am s` r`spund la întrebarea: „Cine era românul originar din Teleorman [i dac` avea sau nu leg`tur` cu FNI-ul?“. Eu mi-am pierdut banii (2.000 $) la SAFI, a[a c` nu m` intereseaz` pro[tii FNI-ului. Îmi pare r`u. C`t`lin Baroni (Gala]i): Mul]umiri pentru „abera]ii“. Toate sînt mi[to. „O pereche de trei stru]i“ înseamn` un triunghi conjugal. Se întîmpl` [i la oameni. Theodor Corcivoianu (Bucure[ti): Românii au un proverb: „G`ina b`trîn` face ciorba bun`“. Dl Ion Iliescu e o g`in` b`trîn` [i nu ne putem plînge c` ciorba domniei sale n-are iz de democra]ie. A[a cum au [i ambasadorii s`i, de exemplu Oliviu Gherman, care a fost înlocuit de Sabin Pop. Alt` g`in` b`trîn`, care cotcod`cea conving`tor în gr`dina lui Ceau[escu.

Becali era s` piard` trenul vie]ii
Luni, 19 iulie, ora 10 [i jum`tate diminea]a, oile lui Gigi Becali erau s` r`mîn` f`r` st`pîn, PSD-ul f`r` un iepure fals la alegerile din toamn`, [i multe prostii haioase, nespuse. În plus, brînzarii din toat` ]ara ar fi putut s` intre în doliu de bucurie c` nu mai au concuren]`. Pe scurt, Gigi Becali era s` moar`. Cum s` se întîmple a[a tragedie? Simplu, la ora aceea bariera de la trecerea de cale ferat` de la B`neasa era coborît`, fiindc` trebuia s` treac` trenul [i pe ambele sensuri începeau s` se adune ma[ini. Printre ele, un Audi A8 al lui Becali, condus de El Însu[i, normal! Tocmai cînd trenul fluiera în dep`rtare, venind cu trilioane de kilometri pe or`, brusc, Audi-ul A8 al lui Gigi se smulge din coloan`, ocole[te bariera, trece linia [i r`mîne în]epenit pe [ine, spre bucuria tuturor celor din celelalte ma[ini, ferici]i c` vor asista la un eveniment monden peste 20 de secunde… 19… 18… 17… Dar pîn` la urm` Becali a reu[it s`-[i urneasc` ma[ina [i s` traverseze. În plus, s` r`mîn` [i cu carnetul, întrucît nu era nici un poli]ist de fa]`, care oricum nu i l-ar fi luat. Scala Becalli

coasa lux
remu[c`ri [i disperat c` nu avusese curaj s` se sinucid`. Acum, fiind vorba despre islami[ti, care la sinuciga[i s\nt la fel de tari ca la petrol, e un pic de \n]eles. Dar ce s-a \nt\mplat? C`s`torit doar de dou` zile, omul a hot`r\t \mpreun` cu so]ia sa s` se sinucid` \ntruc\t f`cuser` sex \naintea c`s`toriei, lucru blamat aspru de religia musulman`. Dac` fata ar fi f`cut sex \naintea nun-

Dup` „Ghidul micului sinuciga[“ continu`m acest ciclu, ast`zi, cu „Manualului sinuciderii de succes“, capitolul „Pentru ce se mai sinucid iranienii“. (Trebuie spus c` aceast` a doua lucrare a noastr` n-a mai \nregistrat un succes at\t de mare, \ntruc\t succesul fulminant al primei lucr`ri ne-a decimat publicul-]int`.) Un t\n`r iranian s-a {tefan AGOPIAN autodenun]at poli]iei cuprins de

]ii nu doar cu el, ci cu trei sferturi din ora[, mai \n]elegeam. Dup` ce femeia, mai parolist`, a dus f`r` cr\cnire la \ndeplinire aceast` hot`r\re, b`rbatul a renun]at \n ultima clip`. P`i, ar fi fost [i p`cat s` mori tocmai c\nd, sc`p\nd de nevast`, via]a devine brusc mai interesant`. Iat` cum doar dou` zile de mariaj \]i s\nt suficiente ca s` descoperi acest adev`r. N-a[ exclude \ns` nici varianta unui dublu deces \n familie: ea o fi fost moart` dup` sex [i lui \i murise sexul (nu se [tie

dac` prin suicid sau de moarte bun`). Pe de alt` parte, religia islamic` permite b`rbatului s` aib` o droaie de neveste. {i atunci ce faci, ca b`rbat? Te sinucizi \mpreun` cu fiecare nou` so]ie? P`i, dac` te sinucizi de zece-dou`zeci de ori, la 40 [i ceva de ani nu mai e[ti bun de nimic [i te treze[ti c` divor]eaz` de tine toate nevestele, fie ele [i moarte. Coran peste pup`z`

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q O femeie din Tasmania a fost trimis` la închisoare pentru fraud` fiscal`. Nimic ciudat p\n` acum. Ea a folosit banii din return`rile de taxe ale firmei prietenului s`u ca s` pl`teasc` creditorii, s` încheie anumite afaceri [i s` î[i m`reasc` s\nii. A[a c` a folosit 20% din ace[ti bani doar pentru opera]ia estetic`. P`i, dac` pentru o opera]ie de s\ni acolo prime[ti închisoare, m` întreb ce ar face clasa politic` româneasc`, cu vilele, iahturile, piscinele, mun]ii, deltele, conacele [i toate celelalte lucruri dob\ndite din banii no[tri, ai poporului. Nu ar trebui s`-[i fac` [i ei o opera]ie estetic` la obraz? q La gr`dina zoologic` Emmen din Olanda, cea mai nou` achizi]ie, elanul Kenwood, cump`rat de la o alt` gr`din` zoologic`, din Toronto, a fost înv`]at s` nu mai fie timid. Asta dup` ce, la prima încercare de integrare, elanul a fost lovit [i mu[cat în repetate r\nduri de o femel`. Pentru a-l înv`]a s` fie st`p\n pe situa]ie a fost pus într-un ]arc cu un elan mai mare [i prietenos, pe nume Icmu. Se pare c` a func]ionat, deoarece nou-venitul a devenit liderul grupului. Orice elan mic are în el un elan mare de a fi [ef! q Un turist american în v\rst` a fost g`sit în p`durile din zona Bayreuth-ului dup` ce acesta s-a

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Deci, se poate: f`r` Mercedes, f`r` BMW, f`r` Maybach, am ajuns [i noi ca ei: avem [i fete, avem valoare, nici \n casting nu ne doare. Sexul frumos contraatac`: cu c\t s\ntem mai mul]i, cu at\t s\ntem mai cul]i. Le scoatem \n ora[, le d`m cu iMac-ul, cu eMac-ul [i cu laptop-ul [i tot o s` vin` [i la noi. Deja au venit. Sta]i lini[ti]i la locurile voastre: lucrurile bune se mi[c` aici, la rubrica noastr` Meteo, singura din Academia Ca]avencu!!! V` mul]umim c` exista]i, c` plou`, c` ninge [i c` soare. Doamnelor [i domnilor, \n aceast` edi]ie special`, colegele noastre de la rubrica Meteo de la TVR s\nt aici. Pentru c`, \n aceast` s`pt`m\n`, numai \n Academia Ca]avencu,

MALVINA POPA, ALBERTINA IONESCU [i MARIUS DR~GHICI V~ PREZINT~ VREMEA
„Vremea este schimb`toare: 1 dolar – 33.140 de lei. 1 euro – 41.300 de lei. 1 lir` sterlin` – 60 [i ceva de mii. Cred c` o s` mai punem ceva pe noi, pentru c` ni s-a f`cut cam cald. Noapte bun`, copii!“

pierdut, folosind un pliant editat \n 1914. Neav\nd nici timp, nici bani, Hank Edwards, de 79 de ani, nu a putut vizita Germania p\n` acum. Îns` el a studiat p\n` la ultimul detaliu pliantul [i harta aferent`, memor\nd chiar rutele [i potecile. Dup` dou` r`zboaie mondiale [i defri[`ri masive, mai mult de jum`tate

din locuri nu mai existau. Bine c` nu a cump`rat pliante cu Hiroshima, Nagasaki, Atlantida, armele irakiene de distrugere \n mas`, tezaurul românesc sau chiar cu colegii de liceu ai Elenei Ceau[escu, c` atunci chiar nu mai g`sea nimic. AgenCIA de pres`

Cromozomul Y a murit!

Parastasul de ] zile sau JURNALUL ANDROGINEI PALO{
(senza]ional, scris de o femeie!) Continu`m publicarea senza]ionalului jurnal din viitor al Androginei Palo[, jurnal care atest` ceea ce cercet`torii americani au descoperit, dar p`streaz` înc` secret ca ni[te nesim]i]i ce sînt: dispari]ia în 200 [i ceva de ani a mîrlanului de cromozom Y care se uit` la fotbal, rîgîie, face pipi pe capacul de la WC [i î[i las` ciorapii murdari pe pian. Vineri, 14 martie 2271 Campionatul de fardat vitez` pe care l-am v`zut asear` la televizor a fost supercool. La sec]iunea rimel de volum rezistent la ap` s-au b`tut în final` o moldoveanc` din Gala]i [i o bucure[teanc` din Ferentari. A cî[tigat moldoveanca în prelungiri pentru c` proasta din Ferentari, din cauza nervilor [i a tensiunii competi]iei, [i-a b`gat aplicatorul în ochi, a luat cartona[ ro[u [i a fost descalificat`. Ministerul Ciorbelor [i al Antreurilor Calde a ]inut azi o conferin]` de pres` despre alinierea la normele interna]ionale de c`lit ceapa la care au fost prezente dou` bulg`roaice dolofane, responsabile cu monitorizarea României. {i cel mai mi[to lucru care mi se întîmpl` de cînd lucrez aici: începînd de s`pt`mîna viitoare voi reprezenta ministerul în Comisia Guvernamental` pentru Conservarea [i Administrarea Rezerva]iei de B`rba]i din ]ara noastr`. Cele 500 de exemplare cîte mai exist` în România reprezint` un portofoliu foarte important atît pentru turism cît [i pentru [tiin]`. Cic` [i pre[edinta Statelor Unite a cerut informa]ii despre rezerva]ia noastr`, de departe cea mai important` \n Europa, mai tare chiar [i decît cea din Albania. Dup` ultima Olimpiad` Interna]ional` de Flatula]ii la care b`ie]ii no[tri le-au f`cut mucii cravat` albanezilor, cea mai puternic` femeie din lume [i-a exprimat dorin]a de a vizita în regim privat [i supersecret rezerva]ia româneasc` de b`rba]i. Cool! (va urma)

N`stase ar vrea s` vizioneze o pres` de teatru
Domnul Adrian N`stase, urma[ul lui Ion Iliescu \n PSD, care-a ap`rut [i la televizor, \n fiecare zi a ultimilor 4 ani, s-a g\ndit c` a venit vremea s` vindece de poten]` [i presa scris`. Surprins c` ziarele au [i alt scop dec\t acela de-a servi drept coifuri [antieri[tilor de la casele lui, Adrian N`stase s-a pus s` fac` o analiz` de caracter a presei scrise, \n care vede du[mani de clas`, elemente reac]ionare, patroni str`ini, ziari[ti f`r` les` [i prea pu]ini ling`i. Cum explic` el libertatea presei tip`rite, a ziari[tilor pe care PSD-ul n-a reu[it s`-i lege la c`ru]a lui, l\ng` felinarul lui Horic`, putem vedea \n alocu]iunea su]inut` pe 15 iulie \n Biroul Executiv Central al PSD: „Sigur, [tim de pe acum, am v`zut, sunt ziare care în mod spre una din ultimele privatiz`ri cu licita]ie [i comision care va avea loc \n toamn` odat` cu plecarea Distrigazului de la s\nul l`sat al statului. Patru companii str`ine s-au ar`tat interesate p\n` acum s` ne fiarb` fasolea pe aragaz \n schimbul a 650 de milioane de dolari. Ca fapt divers: dac` plata s-ar face cu o bancnot` de 1 miliard de dolari, noi am da restul \n: a) dolari? b) euro? sau c) \n m\n`? Turkish Press anun]` vizita pre[edintelui Senatului Romåniei, domnul Nicolae V`c`roiu („Nicu“ pentru apropia]ii de la mesele vecine, „B`i, prietene!“ neoficial au devenit organe de pres` ale opozi]iei. {i aici trebuie s` vedem când trebuie s` r`spundem la interviuri [i mai ales s` ne asigur`m c` atunci când d`m interviuri, înregistr`m [i noi interviul în totalitate, astfel încât interviul s` nu poat` fi dat doar pe buc`]i care se înscriu într-o anumit` strategie a ziarelor respective, care reprezint` un oficios sau ziare care sunt strict legate de opozi]ie [i care au o agend` distinct`, sigur, poate s` fie respectabil` dac` este mai clar asumat`, dar, în orice caz, s` fim foarte aten]i, pentru c` dup` aceea inutil d`m preciz`ri în leg`tur` cu faptul c` un interviu a fost mai amplu, dac` el a fost introdus deja într-o anumit` strategie de imagine. Spun aceste lucruri pentru c` pentru l`utari [i „Alo, domnu’, nota!“ pentru chelneri), la Istanbul, prilej cu care primul consumator al ]`rii s-a jurat pe etichetele de Scandic c` \n Romånia s\nt peste 8.500 de firme turce[ti cu afaceri care de care, adic` mai turce[ti [i mai romåne[ti. Ce se schimb` [i vremurile astea, mai acum c\teva sute de ani ne duceam la Istanbul s` ne pl`tim birul, iar acum mergem la paranghelii [i nu ne achit`m nici consuma]ia. V`z\ndu-l pe c\te c`r`ri \ncearc` s` g`seasc` intrarea \n avion, turcii [i-or fi spus c` de un astfel de ienicer ar fi avut nevoie Osman Pa[a: puteau ghiaurii s` otr`veasc` toate f\nt\nile \n calea va trebui s` vedem cu mare aten]ie felul în care ne raport`m la mass-media, felul în care r`spundem, mult mai transparent, mai deschis, dar, în acela[i timp, trebuie s` în]elegem mai bine [i faptul c` în mass-media româneasc` exist`, pe de o parte, proprietari de mass-media din str`in`tate, unii dintre ei las` echipe de editoriali[ti sau de ziari[ti din România s` ac]ioneze cum doresc, contând mai curând aspectul comercial pentru unii dintre ei; sunt, dup` aceea, enorm de multe ziare care s-au constituit ca puncte de sus]inere pentru unul sau altul sau pentru grupuri de oameni politici sau oameni de afaceri.“ Mo[-media

Ce c`uta Romånia \n lume?
– [tiri din presa str`in` de la ei –
Agen]ia de pres` Interfax public` declara]iile guvernului de la Kiev cu privire la construc]ia canalului Dun`re-Marea Neagr`, versiunea Bistroe. Dup` cum se laud` canalagiii de ucraineni, UE n-ar avea nimic \mpotriva s`p`turii, iar g`l`gia f`cut` de romåni n-o s`-i fac` s`-[i cumpere dinamit` ecologic` [i plase de pescuit cu ochiuri mai mari. Dac` ne-am pune mintea cu `[tia, am a[eza un „Rostock“ pe bra]ul Chilia [i i-am l`sa pe vecini cu malul uscat p\n` le-ar cre[te cactu[i pe magistral` [i p-orm`, \n loc de canal, s-ar g\ndi s`-[i fac` mai bine un drum al Damascului. Chiar nu \n]elegem ce le trebuie ucrainenilor canal acum, c\nd oricum o s`-i bage Lucescu \n Europa pe la Done]k. doar pentru a avea prilejul de a o vedea c\t mai des pe cea care i-a r`pit inima [i drepturile civile. Associated Press afirm` c`, dup` o gr`mad` de procese, S`ndel n-a mai rezistat s`-[i consume amorul de unul singur [i s-a spart prin ziare \n speran]a c` Ea \i va auzi bonc`luitul coarnelor. Morala: nu-i suficient s` faci curte Un romån din Foc[ani, \ndr`- Justi]iei romåne; dac` nu-i torni gostit nebune[te de o judec`toare, [i-o vil`, nu ob]ii nimic. Washington Times scrie dea dat \n judecat` jum`tate de ora[

lui, c` oricum el nu s-ar fi atins. Partidul Popular European cu sediul la Bruxelles l-a numit ca [ef al comisiei care va monitoriza activitatea guvernului romån \n perspectiva integr`rii \n UE pe Viktor Orbán, fost prim-ministru ungar, zice Associated Press. Cunoscut` fiind simpatia dintre Orbán [i actualii no[tri guvernan]i, nu pot s`-mi dau seama dac` notele de 3 [i 4 pe care le vom primi vor fi pe merit sau pe pile. Andreea Rompresca

30

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Un scriitor care s-a n`scut Beat, a scris Beat [i a murit Beat
Sau hippie, dac` vre]i. Un scriitor ca Richard Brautigan este genul de inventator c`ruia nu-i prea pas` s`-[i breveteze inven]iile, e convins c` dac` s\nt bune vor avea grij` al]ii de ele. De fapt, nu-i prea pas` nici de biografie, nici de bibliografie, el arde într-un zbucium continuu [i scrie a[a cum bea: din dependen]`. Exponent al unei adev`rate contraculturi, „vocea genera]iei hippie“, Richard Brautigan, face, în La pescuit de p`str`vi în America, romanul s`u cel mai cunoscut, o demonstra]ie de inventivitate stilistic` ce va influen]a o bun` parte din romanul american contemporan. Dac`, pentru scriitorii unei epoci, era valabil` constatarea c` „to]i ne tragem din mantaua lui Gogol“, o genera]ie întreag` de romancieri care scriu azi în spa]iul american ([i nu numai) poate sus]ine c` se trage din p`str`vii lui Brautigan. Schimb`ri bru[te de perspective, zoom-uri extraordinare, asocieri insolite, plonjeuri suflete[ti de o mare naturale]e, dar [i de o mare cruzime, metafore surprinz`toare s\nt materia din care Brautigan î[i alc`tuie[te acest roman cu frenezia rece a unui inventator nebun. De altfel, spectrul nebuniei l-a urm`rit mereu, autorul fiind supus unor [ocuri electrice în adolescen]`, dup` cîteva r`bufniri antisociale. Apoi „nebunia“ s-a apucat de scris [i, pîn` la urm`, l-a condus spre disperare [i l-a l`sat în bra]ele b`uturii unde s-a [i sinucis. Pe pagina de gard` a romanului este, îns`, un text pe care-l reproduc în chip de îndemn la lectur`: „Bine a]i venit! S\nte]i doar la cîteva pagini de La pescuit de p`str`vi în America!“. Ioan T. MORAR
* Richard Brautigan, La pescuit de p`str`vi în America, traducere [i note de Liviu Bleoca, Editura Polirom, 2004.

Aici nu se fac compromisuri. Aici nu s\nt dedica]ii muzicale. Aici e Tetelu. Rezist` cine poate. Ultimul pl`te[te lumina. L. pl`cut`!

avut una, dar a murit la na[terea ei). Ea asta \[i dore[te, iar doamna \n v\rst` de l\ng` ea ar fi putut s`-i fie mam` dac` nu ar fi fost at\t de cinic` [i de distant` [i de divor]at` [i de cultivat`. Av\nd toate aceste calit`]i [i, pe deasupra, cunosc\nd foarte bine [i limba francez`, doamna \n v\rst` o trateaz` cu dispre] pe t\n`ra f`r` mam`. Dialogul dintre cele dou` este de un haz nebun, iar actorul (Radu Romaniuc) care o joac` pe femeia cu v\rsta rafinat` o face extraordinar, de mult n-am mai v`zut a[a ceva. P\n` la urm`, avionul se pr`bu[e[te la p`m\nt, iar doamna \n v\rst` [i t\n`ra r`m\n prietene. P.S. Nu [tiu cum mi s-ar p`rea spectacolele de teatru ale Theodorei Herghelegiu dac` a[

face parte din bran[`, [i nici nu-mi bat capul cu asta. Am scris despre majoritatea pieselor puse de Theo \n ultima vreme [i o s-o fac cu pl`cere \n continuare. Faptul c` [i subp`m\ntul a \nceput s` \nv\rt` \n jurul scenei este [i meritul lui Theo. Asta a[a, ca s` le fie clar! Iulian T~NASE
* Mama este numai una, spectacol-coupé; partea I: Proast` cu spume, de Cusi Cram, cu Dana Voicu [i Florin Peni[oar`; partea a II-a: Arunc-o pe mama din avion, de Sheri Wilner, cu Radu Romaniuc, Ilinca Atanasiu [i Iuliana M`rg`rit Necula; regia: Theo Herghelegiu; La Scena.

cinem-a p\r\t
Butterflaps Effect
Adresez acest text celor c`rora le-am recomandat s` vad` Butterfly Effect* \nc` \nainte s` ajung eu \nsumi s` m` conving despre ce prostie e vorba. |mi cer scuze, domnule Florin Iaru [i b`, Drago[e, c` era c\t pe ce s` arunca]i c\te 120.000 pe un bilet la Mall. Celorlal]i prieteni ai mei – c` au stricat c\te 13.000, c\t cost` un blank, plus banda ocupat` cu download-ul acestui film de pe net. Ce s` fac, m` cucerise ideea. De fapt, care e ideea: din cauz` c` are pierderi ciudate de memorie, un pu[ti, Evan, \ncepe, sf`tuit de psiholog, s` ]in` un jurnal. Crizele \nceteaz`, Evan ajunge student eminent, iar filmul se transform` \ntr-un fel de Beverly Hills 90210. Asta p\n` \n clipa \n care descoper` c` lectura jurnalului \i poate declan[a c`l`torii \n trecut. Iar dac` tot ajunge \n trecut, de ce s` nu schimbe c\te ceva pe ici, pe colo, prin p`r]ile esen]iale, spre binele fo[tilor tovar`[i de joac` ce n-au ajuns la fel de ferici]i ca el – copy/paste la greu dup` Quantum Leap. Tipul se arunc` \n treortodoxiei [i delimitat ca atare de variantele catolice ale socialismului cre[tin“ (Sorin Antohi, Civitas Imaginalis, p. 30). La rîndul lui, Ion Ghica ne ofer` o mic` utopie inspirat` de teoriile lui Owen în Insula Prosta, text publicat în 1885, sub forma unei scrisori c`tre V. Alecsandri. Iar în zilele noastre, Bujor Nedelcovici a publicat la Paris un roman, Al doilea mesager, care poate fi descris ca o utopie negativ`. ({t. A.) q Dup` lupte seculare ce ]in de cîteva decenii, pe baz` de UTA [i Poli, Aradul [i Timi[oara au un nou subiect de disput` aproape fratricid`, de data asta din zona cultural`: mormîntul lui Ioan Slavici. Scriitorul ardelean este înhumat tocmai la Pa[cani, acolo unde locuia unul din fiii s`i [i unde [i-a g`sit sfîr[itul, iar timi[orenii [i ar`denii g`sesc de cuvin]` c` locul s`u de nemurire ar fi mai bine s` se afle în urbea lor. Ar`denii îl revendic` pentru c` Slavici, nu-i a[a, e din jude]ul Arad, a scris despre localit`]i ale judecut [i mut` varza, numai c` \n viitor lupul ajunge s` m`n\nce capra. Se-ntoarce iar \n trecut [i scap` de lup, da’ acum pe varz` o m`n\nc` capra, care apoi se mai [i sinucide. Curat proz` SF de Ray Bradbury. Tot cu aceast` ocazie cap`t` explica]ie [i g`urile mari de memorie din copil`rie: de fapt, lacunele copilului Evan erau interven]iile premeditate ale adultului Evan, c\nd mai d`dea c\te o fug` din viitor s` modifice c\te ceva. Finalul este absolut surprinz`tor de slab, nici nu merit` amintit aici. Singura frustrare cu care am r`mas la ie[ire a fost c` maic`-mea nu m-a pus s` ]in [i eu jurnal. A[ fi putut s` m` \ntorc \n timp exact atunci c\nd am ales \ntre Butterfly Effect (sala 6) [i American Splendor (sala 4). Daniel GOACE
* Zbor de fluture, dram` SF, SUA, 2004, nimeni mai cunoscut.

cronica pe l\ng` teatre
Cu o mam` bun` po]i ajunge departe
Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar eu, unul, m` simt mult mai bine sub p`m\nt. O fi mult loc sub soare, nu zic nu, dar sub p`m\nt – \n underground, adic` – e [i mai mult. Mie \mi place aici c` pot s` fumez [i c` nu trebuie s` \mi mai pun ciorapii cei albi la pantalonii `i negri. Sub p`m\nt se c`l`tore[te mai mult, iar drumurile nu duc \ntotdeauna la Roma. {i chiar dac` ar duce… |n fond, e Roma (Roma, nu Roman!), un ora[ numai bun pentru murit. Dec\t s` mori de grija altuia (cum face popa), mai bine \]i duci mama la Roma, \i oferi o ]igar`, o invi]i la dans, o la[i s` bea un pahar, o la[i s` simuleze orgasmul \n public, o la[i s` \[i aminteasc` de absolut orice, mai pu]in de cancerul de care are tot dreptul s` uite. (Mama ta de actor! P e[ti, nu?) Aceasta ar fi pe scurt prima parte a pove[tii. O prim` parte mai degrab` t`cut`, re]inut`, melancolic` [i trist` at\t c\t trebuie. Nerecomandabil amatorilor de catharsis cu finalizare \ntre mai multe r\nduri de aplauze. A doua parte a piesei* se petrece tot sub p`m\nt, mai exact, \ntr-un avion, ceea ce ar putea \nsemna c` [i sub p`m\nt oamenii pot fi la \n`l]ime. Stewardesa este, desigur, \nalt`, doamna mai \n v\rst` (care este un t\n`r deghizat) este mult mai rafinat` dec\t \nalt`, iar t\n`ra de l\ng` ea are dresuri colorate, de[i ea \[i dore[te o mam` (a

show biz da’ cul]i Un pic utopic
q „Poate nu e lipsit de importan]` de ce cultura român` nu prea are veritabile (s.m.) utopii. De ce nu avem [i noi un Thomas Morus, un Campanella sau m`car un Huxley?“, se întreab` Simona Sora în Dilema veche nr. 26, 9-15 iulie. Dna Simona Sora ar trebui s` doarm` lini[tit`, fiindc` toate utopiile Evului Mediu european se trag din utopia lui Platon, Republica, a[a c` nici m`car ele nu sînt tocmai veritabile, chiar dac` Morus a consacrat cuvîntul: f`r` loc (din greac`: ou topos – loc care nu exist`). Dar s` ne întoarcem la oile noastre, vorba lui Morus. Dna Sora enumer` cîteva scrieri române[ti care, la o adic`, ar putea fi a[ezate pe raftul bibliotecii utopice, de la basmul Tinere]e f`r` b`trîne]e [i }iganiada la Levantul lui Mircea C`rt`rescu. La acestea eu a[ mai ad`uga bro[ura lui Theodor Diamant, publicat` în 1883, C`tre prietenii libert`]ii, drept`]ii [i ordinii – despre un mijloc de a face s` înceteze disputa între cei care au [i cei care nu au F~R~ A LUA de la cei care au, precum [i memoriul aceluia[i Diamant c`tre Onoratul Consiliu Administrativ al Principatului Moldovei, memoriu în care autorul crede c` a g`sit o rezolvare „de a face s` înceteze via]a vagabond` [i imoral` a ]iganilor statului“, o întreprindere cl`dit` pe baze fourieriste [i evident utopic`. Tot la acest capitol nu trebuie uitat Heliade care, într-o scriere mai pu]in cunoscut`, Echilibru între antiteze, construie[te o utopie evanghelic` care „are un model imaginar în modelul evanghelic al comunit`]ii cre[tine din Dacia roman` interpretat de el în spiritul

]ului, a activat în Arad [i, prin urmare, face indiscutabil parte din patrimoniul local. A[a c` s-ar gîndi la o reînhumare pe locurile natale, într-un loc înc` neprecizat, dar aflat în studiu. Timi[orenii, în schimb, la ini]iativa lui Cornel Ungureanu, l-ar aduce în ora[ul lor. Cum cimitirele „de stat“ s\nt cam neîmbietoare pentru pelerinaje culturale, s-a c`utat ceva mai deosebit. În acest sens, Mitropolitul Nicolae Corneanu a oferit un loc de veci în perimetrul Catedralei, în spa]iul destinat episcopilor, ceea ce e o onoare important`. Pe de alt` parte, un nepot direct al scriitorului, Titus Slavici, locuie[te în Timi[oara (unde de]ine un hotel) [i [i-ar da acordul, din partea familiei, s` îi fie adus bunicul mai aproape. Cert este c` autorit`]i culturale din ambele ora[e lucreaz`, pe cont propriu, pentru a rezolva cît mai grabnic aceast` problem`. Iat` înc` o problem` a scriitorului român: nici posteritatea nu ]i-o mai po]i alege singur! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU

31

mazeta sporturilor

Pui de doi-trei lei
leasc` iure[ul nostru ofensiv cu ni[te vorbe dragi nou`, tuturor: „Stop, stop, stop, la noi nu bani“. Iat`, deci, c` se poate! Adic`, cum ar veni, se poate [i mai r`u. N-avem motive de panic`. Nu trebuie s` fim \ngrijora]i c` fotbali[tii, `ia pu]ini, care se duc la export, nu mai pleac` spre Vest, ci spre Est, c`tre Rusia [i Ucraina. Care-i problema?! N-a descoperit Columb America \ncerc\nd s` g`seasc` drumul spre Indii? Ei bine, tot a[a, fotbaliatorii romåni vor mai ajunge \n prestigioasele campionate occidentale doar apuc\nd-o \nspre Orient: \nt\i exURSS [i Emirate, apoi China, Coreea, Japonia, Statele Unite [i abia pe urm`, dup` 10-15 ani de r`t`ciri, din nou Anglia, Spania [i Italia. Doar P`m\ntul e rotund, ce mama naibii – ca o minge de fotbal! |ntre timp, p\n` c\nd cluburile noastre vor redeveni c\t de c\t competitive pe plan european, vom descoperi, inventa [i iar descoperi noi [i noi secrete ale umanit`]ii. De exemplu, vom l`muri, poate, \ntr-o zi, misterul drepturilor de televizare. Deocamdat`, pe moment, \n proble-

Nr. 29, 20-26 iulie 2004 Bine, dom’le, s`-[i fac` Gigi Becali cu Copos [i cu Borcea Liga lor! Eu s\nt de acord. Da’ uita]i-v` la Mitic` ce v` zice: f`r` bani de la televiziuni, f`r` aranjamente [i f`r` echipe slabe pe b\rfe din sport l\ng` care s` par` ei mai bunicei, nene, q |n timpul CE din Portugalia s-a tot dup` tur m` cheam` cu juma’ de v\nturat ideea c`, la o adic`, Romånia norm` s` le fiu pre[edinte [i la Liga ar putea s` organizeze, \mpreun` cu Mic`! ~ [tia n-o s` [tie nici m`car Ungaria, o competi]ie ca astea la care dac` primele trei joac` \n noi nu am mai fost reprezenta]i dec\t Cupe sau retrode ho]ii din tribune. (La „oficial`“ se g`sea, din c\nd \n c\nd, Na[ul de la gradeaz`.

pozi]ie de moftsaid

|n sf\r[it, ne-am g`sit [i noi fraierii no[tri. |ntr-un aprig meci, cont\nd pentru turul I preliminar al Cupei UEFA, O]elul Gala]i a zdrobit efectiv [i realmente, cu 4-0, pe Dinamo Tirana. Degeaba ne-am temut c` iar ne facem de r\s, c` ca la noi la nimenea, c` ajungem de r\sul Europii, c` nu se poate, ‘]elegi, ca siderurgi[tii s` refuze \mbarcarea \n autocarul pentru meci doar pe motiv c` nu-[i primiser` ratele din contract. I-am spart! Le-am dat patru boabe din prima repriz`. {i cic` – relateaz` martorii oculari – ni[te juc`tori albanezi care o rupeau pe romåne[te \ncercau s` st`vi-

Dup` e[ecul ridicol de la Prim`rie, Mitic` Dragomir ]inte[te [i mai sus: la postul de pre[edinte la Liga Capitalei
ma asta delicat`, ceea ce atrage aten]ia este a[a-zisa ceart` \ntre Gigi [i Mitic`. |nc` un prilej pentru cei doi mari arti[ti de a intra \n aten]ia presei. Dincolo de deliciile show-lui, merit` remarcat jocul de glezne al ambilor combatan]i: Mitic` i-a aburit pe membrii Ligii, promi]\ndu-le am`r`[tenilor o sum` evident mai mare dec\t aia mai mic`, stipulat` \n contract; iar Gigi s-a \ncordat sus]in\nd c` marile cluburi ar trebui s` negocieze separat, de parc`, m`i vere, Divizia A s-ar putea disputa cu numai trei echipe. C` am\ndoi gargaragiii \[i v`d mai degrab` de interesul lor personal dec\t de cel al fotbalului romånesc, z`u, ar fi naiv, banal [i pleonastic s-o mai spunem. Mai bine ne-am \ntreba de ce – vorba albanezului – „la noi nu bani“ [i de ce sportul nostru cel mai popular nu poate func]iona ca o industrie. La o adic` – s` fim serio[i, dom’le – \nc` e prematur s` pl`te[ti milioane de dolari pe an pentru drepturile de televizare a unui campionat de doi, hai, trei lei. Viorel MO}OC

FRF.) Vorbeau [mecheri cu pedigree, nu speciali[tii din Ci[migiu. Haide]i s` vedem [i de unde plecau ai no[tri c\nd o luau pe ar`tura declara]iilor: „12 cluburi trebuie s` \ntocmeasc` Planul de evacuare a stadionului, \n caz de urgen]`; pe 13 stadioane trebuie vopsite \n culori vii toate por]ile de acces pentru spectatori; pe 6 stadioane trebuie construit` o camer` destinat` primului ajutor pentru spectatori; pe 6 stadioane trebuie construite por]i de evacuare, \n caz de urgen]`, a spectatorilor din suprafa]a de joc; pe 5 stadioane trebuie completat num`rul minim de 7.000 de locuri pe scaune etc.“. Am citat din „Sinteza privind m`surile stabilite cu ocazia inspec]iilor la cluburile din Divizia A, \n vederea \ndeplinirii cerin]elor obligatorii pentru ob]inerea licen]ei pentru anul competi]ional 2004/2005“ (semneaz`: Viorel Duru). S\ntem \n 2004. Ai lor fac stadioane pornind de la 0. Ai no[tri n-au scaune [i trateaz` spectatorii \n careul de [ai[pe. De toaleta din fundul stadionului, domnul Duru nu a scris nimic.

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –

Fostul primar d` bip cu fugi]ii
Fostul primar al Boto[aniului, Florin Egner, cel care a plecat din Camera Comunelor cu pardesiul unui englez, a plecat din func]ie cu tot cu cele dou` telefoane mobile ale institu]iei. Poate c` ar trebui s` predea telefoanele la poli]ie. De[i s-ar putea s` apar` o alt` problem`: dac` pleac` de la sec]ie cu vreun obiect al poli]iei? Ar putea pleca chiar cu duba, ca s` nu mai aib` p-orm` cu ce s`-l umfle.

contraeditorial Evanghelia dup` Pimen
Ion Iliescu a creat lumea politic` \n [apte mandate. La \nceput, Iliescu a f`cut certurile [i p`m\ntul. {i p`m\ntul era proprietate de stat, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun. Apoi a venit Cr`ciunul [i Iliescu a zis: „S` nu mai fie Ceau[escu!“. {i Ceau[escu nu a mai fost, [i Iliescu a v`zut c` [i Cr`ciunul poate fi bun la ceva. {i a fost sear` [i diminea]` [i lovitur` de stat. Acesta a fost mandatul \nt\i. Iliescu a zis: „S` fie «M`i, animalule!»!“. {i a[a a fost. {i Iliescu a sur\s: „S` mi[une trenurile de mineri [i b\tele lor s` zboare deasupra p`m\ntului precum p`s`rile!“. {i a[a au fost. Iliescu a f`cut apoi pe[tii cei mari [i pe[tii cei mici [i i-a l`sat pe to]i s` \noate liberi prin mape tulburi. {i s-a f`cut sear` [i mineriad` [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al doilea. Iliescu a zis: „S` fie SPP, FSN, PDSR [i PSD!“. {i au fost. {i Iliescu a zis: „S` fie corup]ie!“. {i, din nou, a fost PSD, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun pentru corup]ie. Iliescu a zis: „S` facem acum omul politic dup` chipul Nostru [i asem`narea Noastr`!“. {i Iliescu i-a f`cut pe V`c`roiu, St`noiu [i N`stase, [i

le-a zis: „Cre[te]i, \nmul]i]i-v`, \mbog`]i]i-v`, umple]i p`m\ntul cu vile [i supune]i-l [i st`p\ni]i peste pe[tii cei mari [i cei mici, peste Cozmånc` [i Ponta [i peste orice vie]uitoare cu drept de vot!“. {i V`c`roiu a v`zut c` apa nu e bun`. {i St`noiu a v`zut c` o cas` p`rinteasc` e numai bun` de v\ndut la Petrom. {i N`stase a v`zut c` [i corup]ia e cea mai bun`. {i a fost sear` [i efect de ser` [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al treilea. Iliescu a zis: „S` fie pres` liber`!“. {i a fost pres` liber`, poate prea liber`, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta nu e bun. {i a fost sear` [i talkshow [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al patrulea. Iliescu a zis:

„S` nu fie lumin` \n dosare!“. {i nu a fost lumin`. {i Iliescu a numit lumina girofar. {i a fost sear` [i mult` minciun` [i mult` diminea]`. Acesta a fost mandatul al cincilea. {i Iliescu a zis: „M`i, drag`!”. {i a[a a fost. {i Iliescu a vrut apoi s` r\d` \n turul al doilea [i l-a creat pe Vadim. {i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun. {i a fost sear` [i turul I [i turul II [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al [aselea. {i Iliescu a zis \n glum`: „S` fie Opozi]ie!”. {i au ap`rut B`sescu, Stolojan, Guest [i Pimen [i al]i c\]iva. {i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta nu e bun, c` Opozi]ia \i vorbe[te de r`u crea]ia. Iliescu a zis: „S` fie 500 de ani de la moartea lui {tefan

cel Mare!“. {i a[a a fost. {i Iliescu i-a luat pe V`c`roiu [i N`stase, a luat lumina [i SPPul [i s-a dus la Putna [i la Putna era lume mult` [i Iliescu a zis: „S` fie SPP!“. {i a fost SPP [i n-a mai fost lume la Putna. {i Pimen s-a enervat [i i-a f`cut [arlatani pe Iliescu [i oamenii lui. {i Iliescu a v`zut c` acest lucru nu e bun. {i a fost sear` [i Iliescu [i N`stase [i Dana [i Nina [i Corina [i Iliescu [i FSN [i Iliescu [i V`c`roiu [i PSD [i Iliescu. {i Pimen a v`zut c` aceste lucruri nu s\nt bune. Acesta a fost mandatul al [aptelea.

Iulian T~NASE

B`taia e rupt` din MI
Un craiovean beat a b`tut 3 agen]i de poli]ie. Propunem ca de acum \ncolo poli]i[tii s` umble numai c\te patru: primul s` [tie s` bat`, iar ceilal]i s` ia b`taie.

S`pt`m\na romånilor
SPP-ul [i-a sp`lat fufele \n familie
Romåni, a-nceput \nfruntarea! SPP contra romåni, Pimen versus Iliescu, Biserica versus PSD, R`zvan Theodorescu versus Iisus, Sf\ntul Pavel contra Ilie Sårbu, Ponta contra Dumnezeu (copil contra Tat`l), Daciana Sårbu contra Fecioara Maria (normal, Ponta + Turcescu = mai mul]i), Sf\ntul Gheorghe contra Mitrea (cal contra auto), \ngeri p`zitori contra Serviciul de Paz` [i Protec]ie, N`stase contra Dumnezeu (girofar contra lumin`), Sf\nta Treime contra Patrulaterul Ro[u (BOR contra PSD + PRM = PDSR + PRM), V`c`roiu contra Iisus (vodc` contra vin, ]uic` contra aghiazm`). Vorba dup` care s-a condus SPP-ul c\nd a luat mul]imea de credincio[i la b`taie organizat`: Dumnezeu \]i d`-n cap, da’ nu-]i bag` [i-n ]east`! ¾ Jaful secolului a ajuns la pu[c`rie. Dac` b`ie]ii n-au [tiut ce s` fac` cu banii! Ia s`-i fi dat 100 de miliarde lui Mitrea, crezi c` se \ncurca \n sacii cu bani, ca pr`p`di]ii `ia care s-au \ncurcat \n gr`mezile de bani p\n` i-a prins poli]ia? Ia s` fi v`zut cum \ntorcea Mitrea banii cu lopata, s` fi v`zut ce deal \[i f`cea Dan Ioan Popescu \n spatele vilei – de nu le ajungeau 100 de miliarde doar pentru popicele de la balcoane! {i ce, \i ajungeau 100 de miliarde lui Andrei N`stase s`-[i pun` benzin` la jeep pentru \nv\rtit prin ora[ cu gagica dou` zile? Canci! ¾ Sabia lui {tefan cel Mare se plimb` prin ]ar` [i-o pup` to]i, de parc` ar fi fundul lui Ceau[escu. Acuma st` un pic la Muzeul de Istorie, c` e obosit` de at\tea limbi. N-a v`zut ea at\ta s\nge de turc c\t` saliv` de pesedist a luat \n numai dou` s`pt`m\ni, cred c` i s-a f`cut [i sc\rb`! ¾ Gigi Becali vrea s` fie al doilea Coposu – a declarat nea Gigi. V` da]i seama cum ar suna: „Memorialul Gigi“? Sau Institutul Romån pentru Studierea Totalitarismului „Hai Steaua“? Ori „Funda]ia Nea Gigi“? Sau Ieslea Memoria-

Mult e dulce [i frumoas` pia]a ce-o stric`m
Ungurii se pl\ng c` romånii stric` pia]a zah`rului din ]ara lor. Foarte bine le facem. Sper`m ca, \n cur\nd, s` r`m\nem singurii din zon` care-[i permit zah`r. Milioane de cafele ne a[teapt` \n fiecare zi.

...{i iart`, Doamne, gre[alele robului t`u Ion Iliescu [i nu-l mai duce pe el \n ispita comunismului, ci-l izb`ve[te de p`catele cele cu voie [i cu bun` [tiin]` \nf`ptuite... Of, Dumnezeule, c` grea misie mi-ai \ncredin]at: s` m` rog pentru to]i nenoroci]ii! P`i, e drept? Eu s` iau asupr`-mi nelegiuirile lor, iar ei s` r`m\n` cu banii \n conturi!

Clujenii din Napoca de piatr`
Cercet`torii au stabilit: str`mo[ii clujenilor erau sirene [i convie]uiau cu vacile de mare. Adic`, str`mo[ii ungurilor ie[eau cu vacile de mare pe c\mp [i, c\nd se plictiseau, mai violau c\te-o siren` prin porumb.

|nalt Prea Sfin]itul Pimen al Sucevei, un ierarh al vremurilor noi, promotor al sloganului: „|PS, I did it again!“.
l` „Becali“? {i Clubul pentru o Societate |ntredeschis` a Oilor „M`slina de Aur“? Sau Gruparea P\rnaia Ultra. Oricum, mai are ceva de stat la pu[c`rie nea Gigi ca s` apar` un minut s` \njure la „Memorialul Durerii lui Malonga Parfait“. A[adar, cu Gigi Becali nu mai e dec\t un pas de la tradi]ionalul „Hai, Steaua!“ la „Tr`iasc` Coposu!“. ¾ Era c\t pe ce s` ne vin` s` scriem ceva de PN}CD. Da’ ce dracu’ s` scriem? ¾ 23 August va fi s`rb`torit ca pe vremea lui Ceau[escu – asta e inten]ia PSD-ului, \n continuarea petrecerii de {tefan cel Mare [i Sf\nt. Va fi invitat [i Regele Mihai – adic` Iliescu o s`-i dea un premiu festiv Regelui Mihai, Regele o s` i-l dea lui N`stase, N`stase o s`-l premieze pe Iliescu, Iliescu pe Rege, Regele pe N`stase, N`stase pe Rege, Regele pe Rege, Iliescu pe Iliescu, Regele pe Iliescu [i N`stase, N`stase [i Iliescu pe Iliescu, Regele pe Mihai etc., etc. Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

For]ele de interven]ie [i fug` rapid`
Membrii a dou` clanuri din Constan]a s-au b`tut cu s`bii, topoare [i b\te, iar poli]i[tii care au sosit ca s` intervin` au plecat „din cauza protestelor celor agresa]i“. A[a le trebuie [i poli]i[tilor, puteau s` dea [i ei un telefon \nainte, s` \ntrebe dac` nu cumva deranjeaz`. Nu e bine s` se duc` la conflicte a[a, pe nepus` masa-n cap.

Ve[ti bune

No, Pimen, no cry!
¾ |ntr-o diminea]`, arhiepiscopul Sucevei [i al R`d`u]ilor s-a trezit cu fa]a bisericeasc` la cear[af [i s-a apucat s` toarne la declara]ii prin pres` – m` rog, un fel de acatiste, da’ pe na[pa – despre Ion Iliescu [i Adrian N`stase, doi „[arlatani [i netrebnici“ cum i-a numit d\nsul, Doamne, ierta]i-l c` nu [tie ce (bine) face!... Cum care doamne? Doamnele Dana [i Nina, normal! ¾ Toat` presa a tratat prinderea lui Petru Nica, arestatul secolului, drept o lovitur` de imagine a Poli]iei Române. Nu zic, e o veste bun`, c` doar de-aia am [i b`gat-o \n acest col] de pagin`, \ns`, m` g\ndeam, uite cum se pune problema pe la noi: poli]ia nu-[i face datoria, ci d` lovituri de imagine. S` vezi ce lovitur` de imagine \n gur` le dau eu lor dac` nu-l prind pe derbedeul `la care i-a smuls lu’ m`tu[`-mea l`n]i[orul de la g\t \n plin` strad`! ¾ Un poli]ist a primit o prim` \n valoare de 2.000 de euro pentru c` a denun]at o [pag`. Bun` treab`! Iar banii or s`-i ajung` la fix c\t s`-[i poat` face o opera]ie de cinstit`. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close