Intensitatea curentului electric (I) este o
mărime fizică scalară egală cu raportul dintre
sarcina electrică totală (Q) ce traversează
secţiunea transversală a conductorului într-un
interval de timp.
Intensitatea curentului electric este constanta
in regim stationar.
Q
I
t
Q SI C
I SI
A amper
t SI s
Măsurarea intensităţii curentului
electric printr−o secţiune a circuitului
Tensiunea electrică
între două puncte ale unui circuit electric este
diferenţa de potential şi este proporţională cu
energia necesară deplasării de la un punct la
celălalt a unei sarcini electrice.
Tensiunea electromotoare reprezintă marimea
fizica scalară egală cu raportul dintre lucrul total
efectuat de campul electric pentru a transporta
sarcina electrică pe întregul circuit şi mărimea
sarcinii electrice.
Rezistenta electrica
Rezistenţa electrică este o mărime fizică prin care se
exprimă proprietatea unui conductor electric de a se opune
trecerii prin el a curentului electric. Unitatea de măsura a
rezistenţei electrice, în SI, este ohm-ul, notat cu Ω.
Intr-un circuit electric, valoarea rezistenţei se calculează cu
ajutorul legii lui Ohm, fiind egală cu raportul dintre
tensiunea U aplicată la bornele sursei şi intensitatea I a
curentului care circulă prin conductor.
Legea lui Ohm
Un rezistor legat în serie într-un circuit electric determină o
scădere de tensiune a intensităţii curentului electric care
străbate circuitul
R
I
k
+-
Legea lui Ohm pentru intreg
circuitul
Legea lui Ohm pentru o porţiune de
circuit
Intensitatea curentului electric este direct
proportionala cu tensiunea la capetele
portiunii de circuit si invers proportionala cu
rezistenta electrica a acestei portiuni de
circuit I=U/R
Intensitatea curentului electric intr-un
circuit simplu este direct proportional
cu tensiunea electromotoare si invers
proportional cu rezistenta totala a
circuitului.
E
I
Rr
Gruparea rezistoarelor
A. Gruparea serie
Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie dacă aparţin aceleiaşi ramuri dintr-o reţea
electrică. Rezistoarele grupate în serie sunt parcurse de acelaşi curent electric
B. Gruparea paralel
Două sau mai multe rezistoare sunt
grupate în paralel dacă sunt conectate
între aceleaşi două noduri.
.
Gruparea generatoarelor
A. Gruparea serie
Pentru agrupa în serie mai multe generatoare se leagă borna negativă a unui generator cu borna pozitivă a
următorului generator ş.a.m.d.
Să considerăm trei generatoare cu t.e.m. E1; E2 şi E3 şi cu rezitenţele interne r1, r2 şi r3, conectate în serie şi
care alimenteză un consumator rezistiv R. Prin aplicarea legii a II-a a lui Kirchhoff pe circuitul dat, se
obţine: E1+E2+E3=IR+Ir1+Ir2+Ir3
de unde:
Prin comparaţie cu legea lui Ohm pe un circuit închis:
se constată că prin legarea în serie a generatoarelor:
- tensiunea electromotoare este egală cu suma t.e.m. a generatoarelor: E=E 1+E2+E3
- rezistenţa internă este egală cu suma rezistenţelor generatoarelor: r=r 1+r2+r3
B. Gruparea paralel
Pentru gruparea paralel ageneratoarelor, se leagă la un loc bornele pozitive şi de asemenea se leagă împreună
bornele negative.
.
Considerăm trei generatoare identice cu t.e.m. E şi rezistenţa interioară r, grupate în paralel şi care alimentează un
consumator cu rezistenţa R. Aplicând legile lui Kirchhoff pe circuit se obţin:
I=I1+I1+I1
E=I1r+IR
Dar: I1 = I2 = I3 deci I = 3I1
Rezultă:
Se constată că t.e.m. este E dar rezistenţa internă devine r/3.
Efectele curentului electric
Efectul termic
Efectul termic (denumit şi efect Joule-Lenz) este reprezentat de
disiparea căldurii într-un conductor traversat de un curent
electric. Aceasta se datorează interacţiunii particulelor curentului
(de regulă electroni) cu atomii conductorului, interacţiuni prin
care primele le cedează ultimilor din energia lor cinetică,
contribuind la mărirea agitaţiei termice în masa conductorului.
Efectul magnetic
Este reprezentat de apariţia unei tensiuni electromotoare de
inducţie (descrisă cantitativ de legea inducţiei electromagnetice
Faraday) într-un conductor supus acţiunii unui câmp magnetic.
Efectul electrochimic
Electroliza
Electroliza este procesul de orientare şi separare a ionilor unui
electrolit cu ajutorul curentului electric continuu.
Electroliza unei soluţii de clorură de cupru: în electrolit datorită
disocierii sunt prezenţi ioni de Cu2+ şi ioni de 2Cl. După mai
multe minute de funcţionare catodul capătă o culoare roşiatică şi
se degajă un miros înţepător. Catozii cântăresc mai mult decât
iniţial şi dacă m1, m2, m3, m4 sunt masele finale ale acestora
m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atraşi de catod care le
cedează electroni, sunt neutralizaţi şi se depun pe acesta.
Puterea
Puterea în fizică este mărimea fizică ce măsoară rata la
care se transferă energia.
Formulă:
unde
P este puterea
W este lucrul mecanic
t este timpul.
Se numeşte putere medie în intervalul de timp Δt mărimea
fizică scalară P definită de relaţia:
Unitatea de măsură pentru putere în SI este watt-ul.