Cultul Baptist
Content
Originea
Baptismul, a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Atat izvoarele baptiste, cat si nebaptiste desemneaza drept stramosi ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea. Astfel se poate spune ca baptistii deriva din secta anabaptistilor, infiintata de Nicolas Storch si influentata puternic de Thomas Muntzer, fost adept al lui Luther, care, in 1517, se desparte de el, pentru ca nu a promovat Reforma si in sfera sociala. Aparitia baptistilor in forma actuala este legata de numele lui John Smith, un pastor puritan care, in 1608, emigreaza din Anglia in Olanda. Un adept al sau, Thomas Holwys, revine in Anglia si va infiinta prima Biserica Baptista la Londra. Baptistii din acea perioada se vor diviza in doua grupuri: Baptistii generali (ai lui Holwys care promovau conceptul de mantuire universala) si Baptistii particulari (ai lui Henry Jakob care credeau in mantuirea prin predestinare). Se unesc in 1791, dar vor cunoaste multe alte divizari. Dupa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile de credinta au fost stabilite in diverse locuri si date. Se pare ca prima confesiune de credinta baptista a fost adoptata in 1689, cand au capatat libertate deplina in Anglia.
Credinte
Bisericile Baptiste sunt parte a unei mișcări creștine considerată îndeobște o confesiune protestantă evanghelică. Confesiunea baptistă pune accentul pe botezul adulților, ce trebuie să aibă loc prin scufundare completă după mărturisirea credinței în Isus Cristos ca Mântuitor și Domn. Bisericile baptiste nu sunt supuse vreunei autorități de guvernământ central, ceea ce are ca efect o diversitate a crezului de la o biserică la alta. Aceste biserici sunt însă recunoscute de Ministerul Cultelor și există la nivelul țării o Uniune a Creștinilor Baptiști. Credințele distinctive baptiste sunt comune tuturor bisericilor baptiste, unele din ele fiind însă împărășite și de alte confesiuni neoprotestante. Printre documentele doctrinare baptiste semnificative se numără Mărturisirea de credință baptistă de la Londra (1689) și Mărturisirea de credință a Cultului Baptist din România. Printre credințele distinctive baptiste se numără: autoritatea Bibliei, autonomia bisericilor locale, preoția tuturor credincioșilor, recunoașterea a două simboluri ale credinței (Botezul și Cina Domnului), libertatea individuală a sufletului, separarea Bisericii de Stat și recunoașterea a trei funcții în biserică (cea de pastor si presbiter și cea de diacon).
Practici specifice crestinilor baptisti B - botezul credintei personale A - autonomia Bisericii locale P - preotia universala a credinciosilor T - transformarea vietii prin sfintirea Duhului I - inspiratia literala a Bibliei S - separarea totala a Bisericii de Stat T - trimiterea Evangheliei pina la marginile lumii 300 - Rugaciunea pentru morti 300 - Facerea semnului crucii 375 - Inchinarea la sfinti si la ingeri 394 - Instituirea "impartasaniei" 431 - Maria este proclamata divina 500 - Preotii incep sa se imbrace altfel decit laicii 526 - Mirungerea 593 - Apare invatatura despre purgatoriu 600 - Liturghia este fixata in limba latina 600 - Incep rugaciunile adresate Mariei 607 - Bonifaciu III este proclamat cel dintii Papa 709 - Sarutarea papucului papal 786 - Inchinarea la imagini si la relicve 850 - Folosirea "apei sfintite" 995 - Canonizarea sfintilor morti 998 - Postul de Vineri si din preajma sarbatorilor mari 1079 - Celibatul preotilor 1090 - Rugaciuni pe bani 1184 - Inchizitia 1190 - Vinzarea indulgentelor 1215 - Transubstantierea 1229 - Biblia este interzisa laicilor 1439 - Doctrina despre purgatoriu 1439 - Doctrina celor sapte sacramente 1508 - "Ave Maria" este aprobata ca rugaciune liturgica 1534 - Fondarea ordinului Iezuit 1545 - Traditia primeste aceiasi autoritate ca si Biblia 1546 - Adaugarea apocrifelor la cartile Bibliei 1854 - Doctrina despre conceptia imaculata a Mariei 1870 - Infailibitatea Papala 1930 - Condamnarea scolilor publice 1950 - Doctrina inaltarii la cer a Mariei 1965 - Maria proclamata ca Mama a Bisericii
Patrunderea si dezvoltarea in Romania
Biserica baptista germana din Bucuresti este cea dintai biserica baptista din tara noastra. Infiintarea acesteia este legata de numele lui Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. In 1865 vine la Bucuresti un predicator german, Augustin Leibig, si boteaza in apele Dambovitei mai multe persoane. Din dorinta de a-si sustine vechimea in Romania, cultul socoteste anul venirii familiei Scharschmit in Romania (1856) drept anul infiintarii primei biserici baptiste la noi. Dupa primul razboi mondial, in 1921, bisericile baptiste din Transilvania se unesc si ia fiinta Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste. In 1921 s-a infiintat si Seminarul baptist. In baza legii cultelor din 1928, baptistii au fost recunoscuti de stat ca “Asociatie” religioasa. Scoaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin Decretul national nr. 927/1942 emis de Maresalul Ion Antonescu. Prin Decretul nr. 553, publicat in M.O. nr. 253 din noiembrie 1944, Statul comunist recunoaste primul cult religios: cultul baptist.
Organizare
Structura organizatorica a bisericilor baptiste din Romania Organizatia locala a cultului este biserica, constituita prin unirea voluntara a unui grup de adepti care accepta din propria lor convingere marturisirea credintei baptiste. Bisericile sunt organizate in comunitati. Comunitatile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste din Romania. Sediul uniunii este in Bucuresti. Toate organizatiile cultului sunt incadrate in Uniunea Cultului Baptist. Uniunea este condusa de un Comitet ales pe termen de trei ani, compus din cel mult 15 membri selectati din delegatii comunitatilor. Comitetul Uniunii face recomandari Congresului pentru alegerea presedintelui si a secretarului general, care reprezinta Uniunea in fata organelor de stat. Organul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus din delegatii comunitatilor.
Puncte doctrinare:
1. Scriptura este inspirata de Duhul Sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris. 2. Dumnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane, Tatal, Fiul si Sfantul Duh. 3. Omul este creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spirituala este din Dumnezeu. 4. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie in actiune, fie in dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala. 5. Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu este o organizatie pamanteasca vizibila, ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, adica al celor care au crezut in Cristos si au fost “nascuti din nou”. 6. Slujitorii cultului sunt de doua categorii: pastorii si diaconii. Ordinarea acestora se face prin punerea mainilor. Pastorul se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala. Diaconii ajuta pe pastori in a administra bunurile materiale ale bisericii si
initiaza actiunile filantropice. ”Preotia” nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios este “un preot” si are dreptul de a se apropia de Dumnezeu prin Iisus Cristos, fara alt mijlocitor. 7. Simbolurile Noului Testament - Biserica nou testamentara are doua simboluri: Botezul si Cina Domnului. Acestea nu sunt taine. a) Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. Nu are calitatea de a curati pacatele, aceasta o face numai sangele lui Cristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, trebuie mai intai sa primeasca mantuirea - sa se pocaiasca si sa creada. Botezul se savarseste numai la majorat. b) Cina Domnului reprezinta simbolul mortii lui Cristos, pentru om; se compune din paine si vin, neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Cristos. Cina se poate lua de catre toti aceia ce si-au marturisit credinta in Cristos si au fost botezati. 8. Ziua Domnului: duminica este ziua de adunare; are caracter comemorativ. Nu exista sarbatori inchinate sfintilor. 9. Viata de apoi: pana la venirea lui Cristos exista o stare intermediara. 10. Disciplina in biserica se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica a celor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte. 11. Rugaciunea este starea de legatura intima a omului cu Dumnezeu. Aceasta reprezinta exprimarea directa, de aceea nu este nevoie de carti de rugaciuni. 12. “Sfintenia” se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu, prin Duhul Sfant, in viata celui salvat. 13. Casatoria este randuita de Dumnezeu. Crestinii trebuie sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosii (baptisti). Divortul este admis numai in caz de adulter. 14. Raportul cultului cu societatea: Cuvantul lui Dumnezeu indeamna la supunere fata de legile statului.
Cojocaru Constantin Catalin clasa a XII-a B
Baptismul, a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Atat izvoarele baptiste, cat si nebaptiste desemneaza drept stramosi ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea. Astfel se poate spune ca baptistii deriva din secta anabaptistilor, infiintata de Nicolas Storch si influentata puternic de Thomas Muntzer, fost adept al lui Luther, care, in 1517, se desparte de el, pentru ca nu a promovat Reforma si in sfera sociala. Aparitia baptistilor in forma actuala este legata de numele lui John Smith, un pastor puritan care, in 1608, emigreaza din Anglia in Olanda. Un adept al sau, Thomas Holwys, revine in Anglia si va infiinta prima Biserica Baptista la Londra. Baptistii din acea perioada se vor diviza in doua grupuri: Baptistii generali (ai lui Holwys care promovau conceptul de mantuire universala) si Baptistii particulari (ai lui Henry Jakob care credeau in mantuirea prin predestinare). Se unesc in 1791, dar vor cunoaste multe alte divizari. Dupa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile de credinta au fost stabilite in diverse locuri si date. Se pare ca prima confesiune de credinta baptista a fost adoptata in 1689, cand au capatat libertate deplina in Anglia.
Credinte
Bisericile Baptiste sunt parte a unei mișcări creștine considerată îndeobște o confesiune protestantă evanghelică. Confesiunea baptistă pune accentul pe botezul adulților, ce trebuie să aibă loc prin scufundare completă după mărturisirea credinței în Isus Cristos ca Mântuitor și Domn. Bisericile baptiste nu sunt supuse vreunei autorități de guvernământ central, ceea ce are ca efect o diversitate a crezului de la o biserică la alta. Aceste biserici sunt însă recunoscute de Ministerul Cultelor și există la nivelul țării o Uniune a Creștinilor Baptiști. Credințele distinctive baptiste sunt comune tuturor bisericilor baptiste, unele din ele fiind însă împărășite și de alte confesiuni neoprotestante. Printre documentele doctrinare baptiste semnificative se numără Mărturisirea de credință baptistă de la Londra (1689) și Mărturisirea de credință a Cultului Baptist din România. Printre credințele distinctive baptiste se numără: autoritatea Bibliei, autonomia bisericilor locale, preoția tuturor credincioșilor, recunoașterea a două simboluri ale credinței (Botezul și Cina Domnului), libertatea individuală a sufletului, separarea Bisericii de Stat și recunoașterea a trei funcții în biserică (cea de pastor si presbiter și cea de diacon).
Practici specifice crestinilor baptisti B - botezul credintei personale A - autonomia Bisericii locale P - preotia universala a credinciosilor T - transformarea vietii prin sfintirea Duhului I - inspiratia literala a Bibliei S - separarea totala a Bisericii de Stat T - trimiterea Evangheliei pina la marginile lumii 300 - Rugaciunea pentru morti 300 - Facerea semnului crucii 375 - Inchinarea la sfinti si la ingeri 394 - Instituirea "impartasaniei" 431 - Maria este proclamata divina 500 - Preotii incep sa se imbrace altfel decit laicii 526 - Mirungerea 593 - Apare invatatura despre purgatoriu 600 - Liturghia este fixata in limba latina 600 - Incep rugaciunile adresate Mariei 607 - Bonifaciu III este proclamat cel dintii Papa 709 - Sarutarea papucului papal 786 - Inchinarea la imagini si la relicve 850 - Folosirea "apei sfintite" 995 - Canonizarea sfintilor morti 998 - Postul de Vineri si din preajma sarbatorilor mari 1079 - Celibatul preotilor 1090 - Rugaciuni pe bani 1184 - Inchizitia 1190 - Vinzarea indulgentelor 1215 - Transubstantierea 1229 - Biblia este interzisa laicilor 1439 - Doctrina despre purgatoriu 1439 - Doctrina celor sapte sacramente 1508 - "Ave Maria" este aprobata ca rugaciune liturgica 1534 - Fondarea ordinului Iezuit 1545 - Traditia primeste aceiasi autoritate ca si Biblia 1546 - Adaugarea apocrifelor la cartile Bibliei 1854 - Doctrina despre conceptia imaculata a Mariei 1870 - Infailibitatea Papala 1930 - Condamnarea scolilor publice 1950 - Doctrina inaltarii la cer a Mariei 1965 - Maria proclamata ca Mama a Bisericii
Patrunderea si dezvoltarea in Romania
Biserica baptista germana din Bucuresti este cea dintai biserica baptista din tara noastra. Infiintarea acesteia este legata de numele lui Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. In 1865 vine la Bucuresti un predicator german, Augustin Leibig, si boteaza in apele Dambovitei mai multe persoane. Din dorinta de a-si sustine vechimea in Romania, cultul socoteste anul venirii familiei Scharschmit in Romania (1856) drept anul infiintarii primei biserici baptiste la noi. Dupa primul razboi mondial, in 1921, bisericile baptiste din Transilvania se unesc si ia fiinta Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste. In 1921 s-a infiintat si Seminarul baptist. In baza legii cultelor din 1928, baptistii au fost recunoscuti de stat ca “Asociatie” religioasa. Scoaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin Decretul national nr. 927/1942 emis de Maresalul Ion Antonescu. Prin Decretul nr. 553, publicat in M.O. nr. 253 din noiembrie 1944, Statul comunist recunoaste primul cult religios: cultul baptist.
Organizare
Structura organizatorica a bisericilor baptiste din Romania Organizatia locala a cultului este biserica, constituita prin unirea voluntara a unui grup de adepti care accepta din propria lor convingere marturisirea credintei baptiste. Bisericile sunt organizate in comunitati. Comunitatile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste din Romania. Sediul uniunii este in Bucuresti. Toate organizatiile cultului sunt incadrate in Uniunea Cultului Baptist. Uniunea este condusa de un Comitet ales pe termen de trei ani, compus din cel mult 15 membri selectati din delegatii comunitatilor. Comitetul Uniunii face recomandari Congresului pentru alegerea presedintelui si a secretarului general, care reprezinta Uniunea in fata organelor de stat. Organul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus din delegatii comunitatilor.
Puncte doctrinare:
1. Scriptura este inspirata de Duhul Sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris. 2. Dumnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane, Tatal, Fiul si Sfantul Duh. 3. Omul este creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spirituala este din Dumnezeu. 4. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie in actiune, fie in dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala. 5. Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu este o organizatie pamanteasca vizibila, ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, adica al celor care au crezut in Cristos si au fost “nascuti din nou”. 6. Slujitorii cultului sunt de doua categorii: pastorii si diaconii. Ordinarea acestora se face prin punerea mainilor. Pastorul se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala. Diaconii ajuta pe pastori in a administra bunurile materiale ale bisericii si
initiaza actiunile filantropice. ”Preotia” nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios este “un preot” si are dreptul de a se apropia de Dumnezeu prin Iisus Cristos, fara alt mijlocitor. 7. Simbolurile Noului Testament - Biserica nou testamentara are doua simboluri: Botezul si Cina Domnului. Acestea nu sunt taine. a) Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. Nu are calitatea de a curati pacatele, aceasta o face numai sangele lui Cristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, trebuie mai intai sa primeasca mantuirea - sa se pocaiasca si sa creada. Botezul se savarseste numai la majorat. b) Cina Domnului reprezinta simbolul mortii lui Cristos, pentru om; se compune din paine si vin, neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Cristos. Cina se poate lua de catre toti aceia ce si-au marturisit credinta in Cristos si au fost botezati. 8. Ziua Domnului: duminica este ziua de adunare; are caracter comemorativ. Nu exista sarbatori inchinate sfintilor. 9. Viata de apoi: pana la venirea lui Cristos exista o stare intermediara. 10. Disciplina in biserica se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica a celor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte. 11. Rugaciunea este starea de legatura intima a omului cu Dumnezeu. Aceasta reprezinta exprimarea directa, de aceea nu este nevoie de carti de rugaciuni. 12. “Sfintenia” se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu, prin Duhul Sfant, in viata celui salvat. 13. Casatoria este randuita de Dumnezeu. Crestinii trebuie sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosii (baptisti). Divortul este admis numai in caz de adulter. 14. Raportul cultului cu societatea: Cuvantul lui Dumnezeu indeamna la supunere fata de legile statului.
Cojocaru Constantin Catalin clasa a XII-a B
