Cup Rins

Published on November 2016 | Categories: Documents | Downloads: 44 | Comments: 0 | Views: 253
of 40
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content


CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I. Structura, organizarea şi funcţionarea băncii comerciale
Capitolul II. Organizarea şi gestiunea activităţii de plăţi şi încasări
Capitolul III. Organizarea şi gestiunea activităţii de decontare
Capitolul IV. Organizarea şi gestiunea activităţii de creditare
Capitolul V. Organizarea şi gestiunea activităţii economico-financiare
Capitolul VI. Organizarea şi gestiunea activităţii valutare şi relaţii internaţionale
Capitolul VII. Organizarea activităţii cu valori mobiliare












2


Capitolul I. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
BĂNCII
Banca Comercială „Victoriabank” SA, a fost înfiinţată la 22 februarie
1990fiind înregistrată la Banca de Stat a URSS, cu licenţa nr. 246. Aceasta este
reorganizată prin transformare în societate pe acţiuni la 12 septembrie 1991, obţinând
licenţa Băncii Naţionale a Moldovei cu nr. 7, şi este reînregistrată ca Bancă cu
investiţii străine în decembrie 1995. Banca este organizată şi funcţionează ca
persoană juridică conform legislaţiei Republicii Moldova. Conform statutului BC
„Victoriabank” SA, care este reglementat în special de Legea „privind societăţile pe
acţiuni”, Legea „instituţiilor financiare”, Regulamentul „cu privire la autorizarea
băncilor”, banca funcţionează ca societate pe acţiuni de tip deschis cu caracter
universal cu o durată de activitate nelimitată.
Denumirea completă a Băncii este: Banca Comercială “Victoriabank” SA, iar
denumirea prescurtată a Băncii este: BC “Victoriabank” SA. Sediul central al Băncii
este în Republica Moldova, mun. Chişinău, str. 31 August 1989, nr.141, cod poştal
2004. Banca îşi desfăşoară activităţile financiare prevăzute de lege, în baza Licenţei
(Anexa 1), eliberată de organul public abilitat (Banca Naţională a Moldovei).
Statutul BC “Victoriabank” S.A. corespunde legislaţiei şi este format din 11
capitole care conţin informaţii despre: titular şi adresa juridică a băncii, forma
juridică de organizare (dispoziţii generale); capitalul băncii şi valori mobiliare ale
băncii; statutul juridic al acţionarilor; operaţiunile băncii; resursele de creditare ale
băncii; organele de conducere şi control; tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu
conflict de interese; profituri şi dividende; evidenţa contabilă şi sistemul de raportare;
protecţia drepturilor clienţilor băncii şi secretul bancar; relaţii cu personalul;
reorganizarea şi lichidarea băncii (model de statut este prezentat în Anexa 2).
3

Banca este independentă de organele puterii şi administraţiei publice centrale şi
locale, ia propriile decizii de orice natură legate de activitatea pe care o desfăşoară, în
interesul acţionarilor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare din Republica
Moldova. Banca îşi desfăşoară activitatea pe baza autogestiunii şi autofinanţării
integrale şi este titulară a dreptului de proprietate asupra bunurilor sale. Scopul
activităţii Băncii constă în utilizarea eficientă a resurselor financiare şi materiale în
vederea obţinerii profitului. Banca răspunde pentru îndeplinirea propriilor obligaţii,
inclusiv faţă de deponenţi, cu întreg patrimoniul său. Banca nu răspunde pentru
angajamentele luate de stat. Statul nu răspunde pentru angajamentele Băncii, cu
excepţia cazurilor când statul îşi asumă o atare răspundere. Banca nu răspunde pentru
obligaţiile acţionarilor săi. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile Băncii. Acţionarii
suportă riscul pierderilor în limita participaţiunii lor la capitalul social al Băncii.
Organele de conducere şi control ale băncii sunt (Anexa 3):
1. Organul suprem de conducere - Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii;
2. Organul de conducere - Consiliul de Administraţie;
3. Organul executiv - Comitetul de Direcţie;
4. Organul de control - Comisia de cenzori.
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere al Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi ordinară anuală şi extraordinară. Adunarea
Generală ordinară anuală a Acţionarilor se întruneşte nu mai devreme de o lună şi nu
mai târziu de 2 luni de la data primirii de către organul financiar abilitat a dărilor de
seamă anuale ale Băncii. Termenul de întrunire a Adunării Generale extraordinare a
Acţionarilor se stabileşte prin decizia organului care a convocat-o. Adunarea
Generală extraordinară a Acţionarilor se convoacă de către Comitetul de Direcţie al
Băncii în temeiul deciziei Consiliul de Administraţie, luate:
- din iniţiativa Consiliului de Administraţie;
- la cererea Comisiei de Cenzori sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta
exercită atribuţiile Comisiei de Cenzori;
4

- la cererea acţionarilor care deţin, individual sau în grup, cel puţin 25%
din acţiunile cu drept de vot, sau în temeiul unei hotărâri (încheieri) a
instanţei judecătoreşti.
Adunările Generale ale Acţionarilor se pot desfăşura:
- în prezenţa acţionarilor;
- prin corespondenţă;
- sub formă mixtă.
Adunarea Generală ordinară anuală nu poate avea loc prin corespondenţă.
Adunarea Generală ordinară anuală sub formă mixtă este în drept să se desfăşoare
doar dacă acţionarii cu drept de vot prezenţi la Adunarea Generală constituie mai
mult de două treimi din numărul total de acţionari cu drept de vot. Procedura de
desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor este stabilită în Regulamentul
Adunării Generale a Acţionarilor Băncii, aprobat de Adunarea Generală a
Acţionarilor Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă dacă acţionarii prezenţi la
ea reprezintă mai mult de o jumătate din acţiunile cu drept de vot. Adunarea Generală
a Acţionarilor este prezidată de Preşedintele Consiliului de Administraţie sau de o
altă persoană aleasă de Adunarea Generală.
Atribuţiile Secretarului Adunării Generale a Acţionarilor sunt exercitate de
Secretarul Consiliului de Administraţie sau o altă persoană aleasă de Adunare.
Chestiunile ce se vor discuta şi hotărârile ce se vor adopta la Adunarea
Generală a Acţionarilor trebuie să corespundă subiectelor incluse în agendă.
Dezbaterile şi hotărîrile Adunării Generale a Acţionarilor trebuie să fie consemnate în
procesul-verbal al Adunării, care se întocmeşte în cel puţin în două exemplare.
Fiecare exemplar al procesului-verbal este semnat de Preşedintele Adunării Generale
şi de Secretarul Adunării Generale. Procesul-verbal al Adunării Generale a
5

Acţionarilor, potrivit hotărîrii Adunării Generale, se autentifică de Comisia de
Cenzori sau de notar, după caz.
Consiliul de Administraţie este organul de administrare a Băncii, care
supraveghează activitatea ei, elaborează şi asigură aplicarea politicii Băncii. Consiliul
de Administraţie este subordonat Adunării Generale a Acţionarilor. Membrii
Consiliului de Administraţie sunt aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pe
o perioadă de 4 (patru) ani şi este format dintr-un număr de 7 (şapte) membri.
Membrii Consiliului pot fi realeşi de un număr nelimitat de ori. Adunarea Generală a
Acţionarilor poate revoca Consiliul de Administraţie înainte de terminarea
mandatului.
Preşedintele Consiliului de Administraţie este ales de membrii Consiliului. La
propunerea Preşedintelui Consiliului de Administraţie, Consiliul alege un
Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie din rîndul membrilor săi. Cvorumul
necesar pentru desfăşurarea şedinţelor Consiliului de Administraţie este de cel puţin
două treimi din numărul total de membri ai Consiliului de Administraţie. Şedinţele
Consiliului de Administraţie pot fi ordinare şi extraordinare. Şedinţele ordinare se
desfăşoară cel puţin o dată pe trimestru. Şedinţele Consiliului se ţin de regulă la
sediul Băncii. Consiliul de Administraţie se poate întruni însă şi în orice alt loc din
Republica Moldova sau din străinătate. Şedinţele se ţin în prezenţa membrilor
Consiliului, prin corespondenţă sau în formă mixtă. Membrii pot participa la şedinţele
Consiliului de Administraţie şi prin telefon. Procedura şedinţelor Consiliului este
stabilită în Regulamentul Consiliului de Administraţie.
Comitetul de Direcţie este organul executiv al Băncii, care organizează,
conduce şi răspunde de activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Direcţie este
subordonat Consiliului de Administraţie. Comitetul de Direcţie constă dintr-un număr
impar de membri, dar nu mai puţin de 3 (trei) şi nu mai mult de 5 (cinci) persoane,
desemnate pentru un termen de 4 (patru) ani. Membrii Comitetului de Direcţie pot fi
realeşi de un număr nelimitat de ori.
6

Comitetul de Direcţie are următoarea componenţă:
- Preşedintele Comitetului de Direcţie, denumit în Statut şi în alte acte
oficiale ale Băncii "Preşedinte",
- Prim-vicepreşedintele Comitetului de Direcţie, denumit în Statut şi în
alte acte oficiale ale Băncii "Prim-vicepreşedinte",
- unul sau mai mulţi Vicepreşedinţi ai Comitetului de Direcţie, denumiţi în
Statut şi în alte acte oficiale ale Băncii "Vicepreşedinţi",
- alţi membri ai Comitetului de Direcţie, după caz.
Preşedintele Băncii este în drept să acţioneze în numele Băncii fără mandat, în
limitele competenţelor acordate de Consiliul de Administraţie sau, după caz,
Adunarea Generală a Acţionarilor, precum şi să emită ordine şi dispoziţii obligatorii
pentru angajaţii Băncii. În lipsa Preşedintelui, atribuţiile lui sunt exercitate de Prim-
vicepreşedinte sau de un Vicepreşedinte desemnat în acest scop de Preşedinte. De
asemenea preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale altor membri ai
Comitetului de Direcţie sau altor salariaţi ai Băncii. Modul de activitate şi atribuţiile
Comitetului de Direcţie sunt stabilite în Regulamentul Comitetului de Direcţie, care
este aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii.
Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii
şi aceasta se subordonează doar Adunării Generale a Acţionarilor. Controlul
obligatoriu se efectuează o dată pe an şi priveşte activitatea economico-financiară a
Băncii în anul financiar încheiat.
Controlul extraordinar se efectuează de Comisia de Cenzori din iniţiativă
proprie, pe baza hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului de
Administraţie, precum şi la cererea acţionarilor ce deţin cel puţin 10% din acţiuni.
Comisia de Cenzori este alcătuită din 3 (trei) membri, numiţi de Adunarea
Generală a Acţionarilor pe o perioadă de cel mult 4 (patru) ani, după care pot fi
realeşi. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii
sau contabil-expert. Cenzorii trebuie să fie acţionari ai Băncii, cu excepţia
7

contabililor-experţi. Nu pot fi cenzori membrii Consiliului de Administraţie şi ai
Comitetului de Direcţie, alţi salariaţi ai Băncii şi alte persoane cărora li se interzice
prin lege deţinerea funcţiei de cenzor. Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe
ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe extraordinare, la convocarea consiliului
băncii sau a doi membri ai săi. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor care nu
sunt în drept să se abţină de la votare.
Comisia de Cenzori controlează modul în care sunt respectate de Bancă actele
normative aplicabile şi prezintă Consiliului de Administraţie rapoarte în această
privinţă. De asemenea, aceasta stabileşte proceduri interne de evidenţă şi control
pentru Bancă, în temeiul regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, şi
supraveghează respectarea lor.
Rapoartele Comisiei de Cenzori se remit Comitetului de Direcţie şi Consiliului
de Administraţie. In cazul în care controlul a fost efectuat la cererea acţionarilor care
deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale Băncii, rapoartele Comisiei de
Cenzori se remit şi acestora. Raportul de activitate al Comisiei de Cenzori se prezintă
Adunării Generale a Acţionarilor.
Pe baza rezultatelor controlului efectuat, Comisia de Cenzori are dreptul să
solicite convocarea Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor şi să-i prezinte
anumite rapoarte cu privire la situaţiile şi/sau neregulile constatate.
Comisia de Cenzori prezintă anual raportul privind controlul obligatoriu al
activităţii economico-financiare a Băncii în anul încheiat. Raportul va cuprinde opinia
Comisiei de Cenzori asupra gradului de conformitate al dărilor de seamă financiare
cu rezultatele financiare reale ale Băncii. Dacă se consideră necesar, raportul va
cuprinde şi recomandări ale Comisiei de Cenzori pentru eliminarea neajunsurilor.
Atribuţiile Comisiei de Cenzori pot fi delegate, în baza hotărîrii Adunării
Generale a Acţionarilor, unei companii de audit cu renume. Delegarea către compania
de audit a atribuţiilor Comisiei de Cenzori nu exonerează Banca de efectuarea
controalelor de audit obligatorii conform legii.
8

B.C. “Victoriabank” S.A. dispune de o structură organizatorică divizională,
ilustrarea grafică a structurii organizatorice este efectuată prin organigramă (Anexa
4), care arată nivelurile de conducere şi structurile de raportare. Gradul de control
managerial corespunde piramidei organizaţionale „înaltă”, respectiv structura
organizatorică are mai multe nivele de raportare. Astfel banca are o structură
organizatorică bine determinată şi echilibrată.
Structura organizatorică a Băncii se aprobă de Consiliul de Administraţie în
funcţie de volumul şi direcţiile de activitate ale Băncii. Structura organizatorică a
Băncii poate fi modificată de Consiliul de Administraţie la propunerea Comitetului de
Direcţie sau din iniţiativă proprie.
Regulamentul „de organizare şi funcţionare” este cadrul general prin care
banca operează şi descrie structura organizatorică de bază, structura operaţională şi
principalele atribuţii ale băncii (Anexa 5).
Managementul resurselor umane. Ritmul, direcţiile şi calitatea dezvoltării
băncii depind hotărâtor de caracteristicele factorului uman (vârsta, calificarea
profesională, moralitatea, parametrii psihologici, structură etc.), astfel importanţa
factorului uman, a resurselor umane pentru bănci este primordială, calitatea şi
pregătirea personalului determină evoluţia băncii pe piaţă. Deci funcţionarea adecvată
a băncii depinde de faptul dacă personalul are pregătirea profesională şi aptitudini
necesare obţinerii rezultatelor pozitive pentru bancă.
Pentru sporirea competitivităţii Băncii, o atenţie deosebită se acordă procesului
de selectare, angajare, dezvoltare şi menţinere a personalului calificat, creării în
colectivul Băncii a unui climat psihologic favorabil pentru activitatea eficientă a
subdiviziunilor, aspect considerate fundamentale ale politicii de personal şi a Codului
de Etică în Victoriabank.
Conform managementului resurselor umane a băncii pregătirea şi
perfecţionarea profesională cuprinde 2 aspecte:
9

1. Pregătirea organizată a personalului pe ansamblul băncii, implicând strategii
şi politici, organizarea cursurilor, testarea absolvenţilor etc.;
2. Pregătirea profesională la locul de muncă, prin perfecţionarea cunoştinţelor,
abilităţilor şi aptitudinilor conform planului individual de pregătire sub
îndrumarea managerului sau a unui specialist.
Un important element al strategiei de dezvoltare a Băncii este creşterea
gradului de calificare şi a nivelului de competenţă profesională a angajaţilor băncii. În
anul 2013 au fost organizate siminare de instruire a personalului la care au participat
cumulative – 1687 angajaţi, instruirea fiind efectuată atât în cadrul Centrului propriu
de instruire, cât şi de către companiile autohtone de consultanţă (51 angajaţi) şi de
peste hotare (18 angajaţi). Planul de instruire a angajaţilor Băncii s-a axat nemijlocit
pe subiecte care au sporit abilităţile şi competenţele acestora.
Secretul commercial al băncii. La baza păstrării secretului comercial al băncii
se află Regulamentul „cu privire la păstrarea secretului comercial”. Conform acestui
regulament banca informaţiile şi documentele ce constituie secret comercial banca
instituie următoarele grade de securitate:
- Secret comercial – accesul la informaţie este interzis, fiind permis
accesul doar organelor de conducere;
- Confidenţial – cunoştinţă cu astfel de informaţie pot s-o facă şi şefii de
direcţii sau secţii;
- Pentru uz intern – informaţia este destinată doar pentru lucrătorii secţiei;
- Fără grad de securitate – accesul la informaţie nu este restrictat.
De asemenea pentru protejarea intereselor băncii fiecare lucrător semnează
contractul de muncă care prevede obligaţiile lucrătorului pentru păstrarea secretului
comercial.
Astfel administratorii, salariaţii şi agenţii băncii, actuali şi precedenţi, sunt
obligaţi să păstreze secretul comercial şi bancar, să nu folosească în interes personal
sau al terţilor informaţiile la care au avut acces în exerciţiul funcţiei, precum şi să nu
10

permită accesul terţilor la această informaţie. În cazul în care se fac vinovate de
dezvăluirea secretului comercial şi bancar, persoanele menţionate mai sus vor fi trase
la răspundere în conformitate cu regulamentele interne şi legislaţiei în vigoare.
Informaţia secretă poate fi adusă numai la cunoştinţa Băncii Naţionale,
inspectorilor ei, experţilor contabili şi contabililor autorizaţi externi acceptaţi de ea,
organelor judiciare şi de urmărire penală, oficiilor de executare ale Departamentului
de executare, în limita necesară executării documentului executoriu, Curţii de
Conturi, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, organelor fiscale respective,
după cum prevede legislaţia, precum şi în cazul în care protecţia intereselor băncii în
cadrul unor acţiuni în justiţie necesită dezvăluirea secretului comercial.












11

Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE
ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI
Operațiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanță deosebită
deoarece pentru respectarea strictă a disciplinei operațiilor bancare cu numerar,
creează premisele asigurării echilibrului bănesc și a stabilității monetare.
Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea si eliberarea banilor si
a valorilor clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de
alimentare a băncii cu numerarul. Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile
băncii cu numerarul.
Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor
băncii. Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a
băncii. Toate operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de
către BNM.
La BC „Victoriabank” SA structura casieriei este următoarea:
1. casa de încasări si plăţi (lei);
2. casa de circulaţie valutară;
3. casa de schimb valutar.
Casele operative efectuează: încasări, plăţi în lei, operaţiuni de încasări
şi plăţi în valută, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote
deteriorate, schimb de bancnote, vînzarea formularelor cu regim special, a
certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare.
Case de schimb valutar care efectuează: operaţiuni de cumpărare a valutei
străine în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul
mijloacelor lor proprii, operaţiuni de vînzare a valutei străine în numerar şi a
cecurilor de călătorie persoanelor fizice din contul mijloacelor lor proprii;
operaţiunile de cumpărare şi vînzare a valutei străine.

12

În realizarea unei circulații bănești normale un rol important îl au unitățile
bancare operative, respectiv compartimentele tezaur și caserie din cadrul lor prin
intermediul cărora se efectuează încasările și plățile în numerar, compartimentul
tezaur și caserie este astfel organizat încît să poată să raspundă cerințelor impuse de
necesitatea asigurării circulației numerarului în mod continu și eficient.
Pentru desfăşurarea operaţiunilor de casierie banca dispune de:
1. Casa de circulaţie;
2. Tezaur;
3. Ghişee;
4. Birou pentru verificarea numerarului;
5. Birou pentru trierea şi ambalarea numerarului.
Casa de circulaţie reprezintă o încăpere destinată operaţiunilor de retragere sau
depunere a numerarului în tezaur, precum şi după caz, alimentarea ghişeelor.
Tezaur este o încăpere special amenajată şi destinată păstrării numerarului şi
altor valori depuse din casa de circulaţie.
Ghişeu este un spaţiu în care se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în
numerar cu clienţii.
Birou pentru verificarea numerarului este un spaţiu adiacent ghişeului, în care
la necesitate clienţii au posibilitatea de verificare a numerarului primit.
Birou pentru trierea şi ambalarea numerarului reprezintă o încăpere dotată cu
utilaj şi echipament necesar pentru verificarea şi ambalarea numerarului, conform
cerinţelor stabilite de Banca Naţională a Moldovei.
Banca este obligată să asigure securitatea şi integritatea numerarului şi a altor
valori gestionate de ea, precum şi a încăperilor special destinate pentru păstrarea
acestora, inclusiv în filiale şi reprezentanţe. Astfel BC “Victoriabank” SA a dotat
casieria cu echipament special care include, sistemul de supraveghere video, sistemul
de alarmă, sistemul control acces, sistemul de prevenire a incendiului. Gestionarea
numerarului şi a altor valori din casa de circulaţie şi tezaur se efectuează în mod
obligatoriu de către trei persoane, desemnate prin ordin de către conducătorul Băncii.
13

Tezaurul trebuie să fie prevăzut cu trei chei, din care:
- una va fi deţinută de către casierul-şef;
- una va fi deţinută de către contabilul-şef;
- una va fi deţinută de către conducătorul băncii sau adjunctul acestuia.
Gestionarii au cîte un sigiliu de metal, pe care este gravat funcţia respectivă:
„Conducător”, „Contabil-şef” şi „Casier-şef” cu care sigilează zilnic tezaurul.
Casele băncii efectuează încasări şi eliberări de numerar.
Încasările de numerar includ:
a. depuneri în conturile entităţilor sau persoanelor fizice, deschise la
Bancă;
b. încasări în numerar generate de activitatea Băncii;
c. retrageri de numerar de la filialele aceleiaşi Bănci sau de la oricare altă
Bancă sau filialele acesteia;
d. retrageri de numerar de la BNM.
Eliberările de numerar includ:
a. retrageri de numerar de către clienţii Băncii;
b. plăţi generate de activitatea Băncii;
c. eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiaşi Bănci sau către
orice altă Bancă sau filialele acesteia;
d. depuneri de numerar la BNM.
Pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar, se utilizează după caz, următoarele
documente:
 ordin de încasare a numerarului - este un document de casă care se
utilizează la orice tip de încasare a numerarului de către Bancă (Anexa
6);
 ordin de eliberare a numerarului - este un document de casă care se
utilizează la eliberarea numerarului de către Bancă (Anexa 7);
 cecul de numerar - este un instrument de plată prin care emitentul de cec
dă ordin băncii de a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar
mandatarului indicat în cec sau însuşi emitentului (Anexa 8). Carnetul de
14

cecuri se eliberează în baza cererii de eliberare şi se întoarce în baza
cererii de restituire a carnetului de cecuri (Anexa 9, Anexa 10);
 delegaţia - este un document de care se utilizează la eliberarea
numerarului de către Bancă (Anexa 11), la moment banca substituie
eliberările de numerar prin intermediul cecurilor cu eliberarea
numerarului doar la utilizarea delegaţiei.
Documentele utilizate pentru reflectarea operaţiunilor cu numerar se întocmesc
de către funcţionarul responsabil al Băncii şi se execută în ziua operaţională în care
au fost emise. Pe documentele utilizate la operaţiunile cu numerar se aplică amprenta
ştampilei şi semnăturile persoanelor împuternicite ale Băncii.
Banca oferă servicii de încasare a numerarului prin genţi sigilate. La încasarea
prin genţi sigilate ca document de confirmare a numerarului în genţi serveşte
borderoul însoţitor, care este întocmit de depunător în trei exemplare. Primul
exemplar se pune în geantă, exemplarul doi se transmite încasatorilor, iar al treilea
rămîne la client ca confirmare că a fost efectuată încasarea.










15

Capitolul III. Organizarea şi gestiunea activităţii de decontare
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de
decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare
reprezintă ordinul sau cererea Întreprinderii întocmită pe suport material, dată Băncii
cu scopul executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi
altor plăţi. Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar:
Ordinul de plată (Anexa 12) – este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii
care îl deserveşte de a transfera benefeciarului o anumită sumă de bani, pentru
stingerea unei obligaţiuni a plătitorului faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată
se pot efectua operaţiuni de plăţi pentru mărfurile livrate, servicii prestate, lucrări
executate, tranzacţii cu valori mobiliare de stat, precum şi alte plăţi.termenul de
valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare (ziua emiterii nu se ia
în calcul ).
Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 arilie 2006, cu
ultima modificare în 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
a. Transfer ordinar, care este utilizat in scopul efectuarii tuturor
platilor, care nu se refera la bugetul public national si poate fi initiat
atit de catre clientul bancii (titular de cont bancar) cit şi nemijlocit de
banca in nume si pe cont propriu, precum si la transferarea
sumelor incasate in numerar de la persoanele fizice.
b. Transfer bugetar, utilizat in scopul efectuarii platilor care se refera
numai la bugetul public national si poate fi initiat atit de catre
clientul bancii (titular de cont bancar) cit si nemijlocit de banca in
nume si pe cont propriu, precum si la transferarea sumelor incasate
in numerar de la persoanele fizice.
Atît transferul ordinar cît și cel bugetar pot fi utilizate la date programate și
sume fixe, fiind numite transferuri programate, care se efctuează de bancă în numele
titularului de cont bancar în anumite intervale de timp conform contractului de
16

mandat, în funcție de solicitarea clientului transferul de credit poate fi efectuat în
regim de urgență cu denumirea de transfer de urgent sau în regim normal cu
denumirea transfer normal.
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către
emitentul acestuia se efectuează astfel:
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă;
4. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a
sumei din document din contul curent al plătitorului;
5. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite
plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii;
6. în baza exemplarului 1, rămas la bancă prin sistemul SAPI se tansmite la
BNM.
7. după verificarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul
corespondent al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al
băncii beneficiare (BB) ;
8. transmiterea informaţiei şi a documentelor de plată la BB;
9. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui
exemplar trece suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în
mapa cu documentele zilei;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca
confirmare de înscriere sumei în cont.
Ordinul de plată trezorerial – se utilizaeză pentru plata impozitelor şi taxelor
în veniturile bugetului de stat, şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,
transferul mijloacelor băneşti în fondurile extrabugetare, precum şi la efectuarea altor
plăţi.
17

Tremenul de valabilitate a dispoziţiei de plată/ dispoziţiei de plată trezorerială
privind prezentarea de către emitent la banca plătitoare este de o zi lucrătoare.
Cererea de plată – reprezintă cererea benefeciarului înaintată plătitorului de a
plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate, precum şi la
achitarea cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Are un timp de
procesare mai îndelungat ca în cazul dispoziţiei de plată, deoarece necesită
procesarea documentelor în sens dublu.
Termenul de valabilitate a cererii dispoziţiei de plată este un an de zile de la
data emiterii. Cererea dispoziţiei de plată acceptată de către plătitor şi neachitată în
termen reprezintă un document de executare silită. Primirea documentelor de
decontare de la Întreprinderi se efectuează de către Bancă pe parcursul zilei
operaţionale.
Debitarea directă este o modalitate fără numerar, care se face prin debitarea de
către banca plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cecerea de plată şi
creditarea de către banca beneficiară (BB). Debitarea directă se face în baza
mandatului de debitare directă (Anexa 14) care se întocmeşte în 3 exemplare. Iar
creditarea contului beneficiarului, se efectuează în baza angajamentului privind
debitarea directă (Anexa 15) încheeat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.
Ordinul incaso (Anexa 13) - se utilizează în cazul perceperii în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti de la debitori conform prevederilor actelor
normative în vigoare şi documentelor de executare silită, cît şi a restanţelor la bugetul
asigurărilor sociale de stat etc., cu excepţia perceperii în/din contul bancar al unităţii
Trezorăriei de stat.
Ordin incaso trezorerial - se utilizaează în cazul perceperii în mod
incontestabil a mijloacelor băneşti (restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe,
alte plăţi obligatorii în bugetul public naţional etc.) în contul bancar trezorerial al
unităţii Trezoreriei de Stat.
18

Acreditivul este un instrument de plată fără numerar, care asigură sumă
necesară pentru efectuarea plăţilor de către debitori. Acestă formă de plată reprezintă
un angajament prin care banca emitentă din numele clientului său efectuează o
operaţiune de plată contra documentelor prezentate de către beneficiar sau
autorizează o altă bancă să efectueze această plată. BC „Victoriabank” SA utilizează
ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil. În ultima perioadă de timp atît
pe teritoriul RM, cît şi de către BC „Victoriabank” se utilizează acreditivul
documentar transferabil, în cazul cînd beneficiarul cere băncii sale să plăteacsă sau să
accepte plata pentru mai mulţi beneficiari.
Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitentă avînd un
angajament de plată asumat, trebuie să acorde o importanţă aspectelor:
- Să verifice bonitatea importatorului şi eventual să solicite acestuia
diferite garanţii;
- Verificarea instrucţiunilor date de importator;
- Analiza riscului pe care îl implică tranzacţia;
- Deschiderea efectivă a acreditivului;
- La momentul plăţii banca emitentă va acţiona în sensul instrucţiunilor de
rambursare stipulate în acreditiv.
Extrasul de cont se întocmește pentru a documenta operațiunile înregistrate în
contul analitic al titularului de cont în decursul perioadei determinate (zi) și/sau altei
perioade prevăzute în contract.
Extrasul de cont se eliberează titularului de cont conform prevederilor
contractului încheiat între părți. La extrasele de conturi analitice interne sau ale
titularilor de conturi (în cazul în care acordul între parti nu prevede altfel), trebuie
anexate documentele de plata, contabile, de casa, în baza carora au fost efectuate
înscrierile în contul analitic.

19

Informaţia inclusă în extrasul de cont al contului analitic:
- codul băncii;
- numărul contului analitic;
- perioada înregistrarilor operațiunilor în cont (data precedentă și curentă);
- soldul inițial;
- conturi de corespondență;
- numărul documentului;
- tipul documentului;
- rulajul pe debit;
- rulajul pe credit;
- total rulajul pe debit și credit;
- soldul final;
- altă informație la latitudinea băncii.
Pe extrasele de conturi pe suport de hîrtie se aplică ştampila şi semnătura
persoanei împuternicite, care verifica corespunderea datelor din documentele primare
şi din extrasul de cont, prezenţa anexelor la extras, precum şi corectitudinea
perfectării lor.
În cazul pierderii de catre titularul de cont a extrasului de cont, duplicatul
acestuia se eliberează cu permisiunea scrisă a conducătorului bancii sau a persoanei
împuternicite în baza cererii titularului de cont, semnată de către conducatorul şi
contabilul-şef al acestuia sau de către persoana împuternicită. Pe duplicatul extrasului
de cont se aplică data eliberării, semnătura executorului responsabil şi a contabilului-
şef sau a persoanei împuternicite, ştampila băncii. În partea de sus a duplicatului se
face menţiunea: "duplicat de extras de cont". Duplicatul se eliberează
reprezentantului titularului de cont în bază de semnătura depusă pe cerere.
Transferul incontestabil – Incaso se face din contul plătitorului prin ordinul
incaso, care se emite în 2 exemplare în cazul cînd emitentul ordinului este în calitate
20

de de beneficiar şi în 3 exemplare cînd emitentul ordinului este împuternicit de către
organele abilitate, adică a unei persoane terţe.
E de menţionat faptul că în cazul cînd în contul plătitorului nu este suma
necesară pentru efectuarea plăţii, BP ia la evidenţă la un cont de memorandum
documentele de plată şi transferă suma parţială beneficiarului cu indicare pe versoul
documentului-achitat parţial.
BC “Victoriabank” SA în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentele
interne deschide clienţilor săi diverse conturi atît în monedă naţională, cît şi în valută.
În funcţie de necesităţile clientului banca poate deschide următoarele tipuri de
conturi:
- Cont curent – cont deschis de bancă pentru titularul de cont, care
serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar
şi/sau fără numerar efectuate în/din acest cont în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
- Cont “Loro” - cont curent deschis de bancă pentru o altă bancă.
- Cont de depozit - cont deschis de bancă pentru titularul de cont, destinat
evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti
temporar libere la termen (cont de depozit la termen - cont deschis de
bancă, în care sunt depuse mijloace băneşti cu dobîndă, pentru o
perioadă fixă de timp) sau la vedere (cont de depozit la vedere - cont
deschis de bancă, în care sunt depuse mijloace băneşti cu sau fără
dobîndă fără fixarea termenului de plasare) în conformitate cu legislaţia
în vigoare.
- Cont de credit - cont deschis de bancă, care serveşte la înregistrarea
operaţiunilor legate de evidenţa şi rambursarea creditelor acordate de
bancă titularilor de cont.
- Cont provizoriu - cont deschis de bancă pe o anumită durată de timp,
destinat acumulării mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului social
21

sau pentru acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul
plasamentului valorilor mobiliare.
Contul provizoriu se deschide doar persoanelor juridice, contul „Loro” doar
băncilor autorizate şi băncilor străine, iar celelalte tipuri de conturi se deschid tuturor
clienţilor indiferent de statutul juridic-organizatoric.
Deschiderea conturilor curente. Pentru a deschide un cont clientul este nevoit
să prezinte băncii un set de documente, acest set de documente depinde de statutul
juridic al clientului, dacă este rezident sau nu. Însă în general pentru deschiderea
conturilor persoanele juridice trebuie să prezinte următoarele documente:
1. Cererea de deschidere a contului, în forma prevăzută de Banca;
2. Statutul (original și copie);
3. Documentele de constituire: actul constitutiv, statutul, regulamentul (original
și copie);
4. Certificatul de înregistrare eliberat de Camera Înregistrării de Stat (original
și copie);
5. Certificatul de atribuire a codului fiscal emis de Inspectoratul Fiscală sau
documentul recunoscut ca atare (original și copie);
6. Extras din Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor, eliberat de
Camera Înregistrării de Stat (originalul);
7. Fișa cu specimene de semnături și amprenta ștampilei (2 exemplare).
8. Copia actelor de identitate ale persoanelor împuternicite cu drept de
semnătură ale întreprinderii
9.Actul de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
22

10.Actul juridic (procură, contract de mandat) autentificat notarial sau copia
actului legalizată notarial care atestă împuternicirile persoanei de a deschide contul
(în cazul deschiderii contului de către persoana împuternicită).
Iar persoanele fizice prezintă:
1. cererea de deschidere a contului;
2. copia actului de identitate al titularului de cont;
3. chestionarul pentru persoana fizică.
Pentru persoanele care nu au atins majoratul (minorii până la 14 ani) şi
persoanele cu capacitate de exerciţiu limitată, deschiderea conturilor şi gestionarea
lor se efectuează de către părinţi sau reprezentanţii legali, în condiţiile prevăzute de
lege.
Dacă contul se deschide de către o persoană împuternicită, este necesar să fie
prezentată copia actului de identitate autentificată notarial, a persoanei pe numele
căreia se deschide contul, copia actului său de identitate, precum şi procura.
Setul de documente este universal şi se foloseşte la deschiderea oricărui tip de
cont, în afară de contul provizoriu.
Prima etapă de deschidere a contului este înaintarea cererii, în care clientul
specifică tipul contului solicitat spre deschidere. Cererea prezentată la deschiderea
contului de către persoanele juridice, se semnează de către conducătorul şi contabilul-
şef al titularului de cont (Anexa 16). Iar cererea prezentată la deschiderea contului de
către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de
activitate se semnează de către titularul de cont sau de persoana împuternicită (Anexa
17). La cerere clientul anexează setul de documente solicitat de bancă.
La deschiderea mai multor conturi în aceeaşi filială, sau la sediul central al
băncii, titularul de cont prezintă în mod obligatoriu pentru fiecare cont următoarele
documente:
- cererea de deschidere a contului;
23

- copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru
deschiderea contului/conturilor.
Celelalte documente, la deschiderea mai multor conturi în aceeaşi filială sau la
sediul central al băncii, respectiv se prezentă într-un singur exemplar. În cazul
deschiderii contului de către persoana împuternicită prin act juridic (procură, contract
de mandat etc.) se prezintă actul autentificat notarial sau copia actului legalizată
notarial, care confirmă împuternicirile persoanei de a deschide contul.
De asemenea în setul de documente intră fişa cu specimene de semnături şi
amprenta ştampilei legalizată notarial (Anexa 18), care se prezintă de către
persoanele juridice, reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova ale persoanelor
juridice nerezidente, întreprinderile cu statut de persoană fizică, persoanele fizice care
practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, cărora li se deschid
conturi la băncile autorizate din Republica Moldova. Pe fişa cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei pot fi aplicate două semnături, semnătura directorului
şi a contabilului-şef sau a altei persoane împuternicite. În cazul substituirii persoanei
cu drept de semnătură sau de modificare a specimenului de semnătură, se prezintă o
nouă fişă cu semnăturile persoanelor cu drept de prima şi a doua semnătură, iar fişa
precedentă se anulează. Fişa anulată se păstrează în dosarul juridic privind
deschiderea conturilor cu nota respectivă.
În caz de includere suplimentară a unei persoane cu drept de semnătură, se
prezintă o fişă doar cu semnătura persoanei respective, legalizată notarial, care se
păstrează împreună cu fişa prezentată la deschiderea contului. Pe prima fişă se indică
numărul fişelor existente ale titularului de cont.
Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, inclusiv misiunile diplomatice
prezintă fişa cu specimene de semnături (Anexa 19) sau fişa cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei fără legalizarea notarială forma căreia se stabileşte de
bancă. Semnătura pe fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei se pune în
prezenţa lucrătorului bancar (ofiţerului de cont).
24

Fişa se prezintă la bancă în două exemplare. Banca poate solicita titularului de
cont exemplare suplimentare ale fişei în cazul deţinerii a mai multe conturi, dacă
această necesitate rezultă din condiţiile de amplasare a sectoarelor de operaţiuni ale
băncii.
Fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei se păstrează la
contabilul-şef /persoana responsabilă a băncii şi executorul responsabil. Modificările
efectuate în setul de documente se prezintă la bancă, în termen de 5 zile de la data
efectuării acestora, în modul similar celor prezentate la deschiderea conturilor şi se
păstrează în dosarul juridic al titularului de cont.
La deschiderea contului persoana responsabilă a băncii verifică documentele
prezentate de client şi pe fiecare copie aplică ştampila cu inscripţia „Copia
corespunde cu originalul” şi aplică semnătura proprie. După verificarea setului de
documente lucrătorul bancar prezintă cererea administraţiei bănci pentru a fi
aprobată. Ulterior lucrătorul bancar semnează cu clientul contractul de gestiune a
contului (Anexa 20), care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor şi regimul de
funcţionare a contului. Contractul se semnează în 2 exemplare, exemplarul doi se
restituie clientului. Mai apoi lucrătorul bancar deschide contul şi anunţă clientul
despre deschiderea contului, indică în fişa cu fişa cu specimene de semnături şi
amprenta ştampilei cifrul contului. În special pentru persoanele juridice după ce a
fost deschis contul, banca trimite la Inspectoratul Fiscal informaţia privind
deschiderea contului, care include denumirea clientului, tipul, cifrul, iar Inspectoratul
Fiscal transmite băncii avizul privind înregistrarea contului, doar după înregistrare
clientul poate efectua operaţiuni cu contul.
Documentele prezentate la deschiderea contului, precum şi alte documente
aferente (confirmarea organelor fiscale privind luarea la evidenţă a contului,
modificarea contului ş.a.) se păstrează în dosarul juridic al titularului de cont.
25

Codificarea conturilor. Sistemul de codificare a conturilor este conceput astfel
încît conţine o informaţie referitoare la client. Pentru bancă codurile facilitează
gestionarea conturilor. Cifrul contului este constituit din 2 nivele:
nivelul sintetic;
nivelul analitic.
Nivelul sintetic al contului este format din patru caractere şi reprezintă clasa,
grupa, subgrupa şi tipul contului. Care coincide cu contul din planul de conturi al
instituţiilor financiare.
Nivelul analitic al include un număr de caractere ce poate varia de la cîteva
caractere la douăsprezece. Aceste poziţii sunt folosite la identificarea mai multor
tipuri de date pentru a facilita operaţiunile în cont sau ca infor¬maţii de gestionare
solicitate de bancă. Caracterele din nivelul analitic redau următoarele: cifra-cheie a
băncii, codul băncii, al filialei, numărul clientului, tipul clientului, indicatorul de
valută, alte informaţii.
Codificarea conturilor permite băncilor să elaboreze periodic rapoarte atît de uz
intern, cît şi de relaţie cu Banca Naţională a Moldovei. Un alt avantaj este că băncile
pot structura bilanţul consolidat pe tipuri de conturi, formînd o imagine completă a
lichidităţii lor.
Modificarea conturilor se efectuează în următoarele cazuri:
- modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a
titularului de cont;
- modificările rezultate din modificarea planului de conturi al evidenţei contabile
în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova;
- modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;
- alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
26

Conducerea băncii este în drept să adopte de sine stătător decizia privitor la
modificarea contului în cazul modificării planului de conturi al evidenţei contabile.
Despre aceste modificări banca este obligată să informeze titularul de cont în termen
de 30 de zile pînă la efectuarea acestora.
Pentru modificarea contului în caz de lichidare a persoanei juridice,
reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente,
întreprinderii cu statut de persoană fizică comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la
bancă:
- hotărîrea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină
termenul de acţiune a comisiei de lichidare/lichidator;
- fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de
lichidare/lichidator, legalizată notarial, 2 exemplare.
Î nchiderea conturilor. Conturile deschise nu pot fi închise din motivul lipsei
de operaţiuni în/din cont. În scopul evitării cazurilor de lezare a intereselor titularilor
de cont şi dacă aceasta nu contravine prevederilor contractelor, conturile, la care timp
îndelungat (2 ani) nu s-au efectuat operaţiuni în/din cont, la decizia conducerii băncii,
pot fi închise convenţional.
În cazul suspendării activităţii titularului de cont închiderea convenţională a
conturilor se efectuează în baza cererii depuse în temeiul hotărîrii
fondatorilor/asociaţilor sau a organelor abilitate prin lege.
Soldurile din aceste conturi se consolidează la un cont centralizat separat cu
perfectarea Registrului conturilor bancare închise convenţional, care include:
a) denumirea titularului de cont;
b) numărul şi denumirea contului,
c) soldul în cont;
d) data iniţială a deschiderii contului;
e) data închiderii convenţionale;
27

f) alte date la decizia băncii.
În Registrul conturilor analitice deschise la bancă se efectuează înscrierea
respectivă.
Contul centralizat se deschide la acelaşi cont sintetic. Numerele conturilor
închise convenţional nu se permite de a fi atribuite altor conturi deschise. În cazul
închiderii definitive a contului închis convenţional se face menţiunea respectivă în
Registrul conturilor bancare închise convenţional.
Conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare, sunt suspendate
operaţiunile sau sechestrate mijloacele băneşti, nu pot fi închise convenţional.
La reluarea operaţiunilor la contul închis convenţional, la solicitarea titularului
contului, acestuia i se deschide un cont nou iar contul închis convenţional se închide.
Conturile pot fi închise:
a) în baza cererii titularului de cont;
b) în baza hotărîrii fondatorilor persoanei juridice (reprezentanţei înfiinţate în
Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinderii cu statut
de persoană fizică)/a organelor care au constituit persoana juridică sau
conform prevederilor documentelor de constituire a acestora;
c) în baza hotărîrii instanţei de judecată;
d) achitarea creditului/restituirea depozitului.
Nu pot fi închise conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare,
sunt suspendate operaţiunile sau sechestrate mijloacele băneşti.
La închiderea contului curent/ de depozit mijloacele băneşti se
transferă/restituie titularului de cont, persoanei împuternicite, succesorilor în drept
sau altor persoane îndreptăţite conform legislaţiei.
Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea
soldului la contul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care
28

emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.
Numerele conturilor închise nu se atribuie altor conturi. La închiderea contului,
dosarul juridic privind deschiderea contului se păstrează în arhiva băncii cu
respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.
Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs
sau serviciu, avînd la bază un sistem bine organizat pe baze contractuale înre
deţinător, emitent şi comerciant sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument
de plată fără numerar, prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor
mărfuriisau servicii achiziţionate de la comercianţii abilitaţisă accepte cardul. Cardul
bancar se poate deschide numai dacă solicitantul de card va avea deschis la bancă un
cont. Pe teritoriul RM, precum şi la BC „Victoriabank” SA, cardul este utilizat
conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.
În funcţie de caracteristicile de identificare se pot distinge urmatoarele tipuri de
carduri:
a) card bancar personalizat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe
care este tiparită/embosată informația despre deținător;
b) card bancar preplătit – card bancar care nu este personalizat și care poate fi
procurat, fără depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în
lei moldovenești cu un nominal anumit și nu poate fi suplinit. Nominalul maxim al
cardului preplătit nu poate depași suma de 3000 lei.
c) card bancar personificat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe
care nu este tiparită/embosată informația despre client. Acest card se emite numai în
lei moldovenești prin completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor
și documentelor necesare pentru identificarea deținătorului în evidența internă a
băncii. Cardul bancar personificat poate fi emis și după epuizarea mijloacelor bănești
utilizate aferente cardului preplătit (limita căruia a fost stabilită la emiterea acestuia)
29

cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea deținătorului în
evidența internă a băncii.
În funcție de proveniența mijloacelor bănești disponibile în contul
deținătorului de card personalizat/personificat se disting următoarele tipuri de carduri
bancare:
a) card de credit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele
bănești oferite de bancă sub forma unei linii de credit;
b) card de debit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele
bănești depozitate la bancă și care poate oferi posibilitatea acordării unei facilități de
overdraft (descoperit de cont) în cazul insuficienței mijloacelor bănești în contul
acestuia.
1. Emisiunea de card: - cererea include: cererea solicitantului, adresa, cuvîntul
cheie (în caz daca uită parola), adresa electronic, se depune cererea la banca
sau firmă, banca verifică datele şi examinează într-un timp util cererea (max 3
zile) se deschide contul bancar - se eliberează cardul – posesorul obţine cardul
într-o foaie (plic) ştampilată pe care scrie numele şi denumirea contului (13
cifre), înăuntru găsim PIN-ul de 4 cifre - stabilirea condiţiilor (banca este
obligată se explice cum să-l foloseşti)
2. Avizarea şi acceptarea cardurilor – nu este suficient ca cardul să fie emis, el
mai trebuie acceptat, pentru aceasta banca încheie contracte.
Pe parcursul anului 2013 au fost emise 58 020 carduri, numărul cardurilor
active atingând o cantitate de 176 566 unităţi, înregistrând o creştere de 20,0% faţă de
anul precedent. Cota cardurilor emise de BC „Victoriabank” SA a constituit 15,3%
din totalul cardurilor active a întregului sistem bancar al Republicii Moldova,
înregistrând o creştere de 0,8 p.p. (figura din raport)
30

Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”,
decontările între filială şi centrala băncii se efectuează în baza existenţei unor relaţii
inter şi intrabancare. La formarea relaţiilor interbancare participă:
- relaţiile între B.C. şi B.Centrală prin intermediul conturilor curente ale
clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM;
- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă
prin conturile Nosto şi Loro;
- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul
relaţiilor de corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine.
Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi
B.C. aceste relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala
băncii,iar relaţiile ce se desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite.
Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al Băncii
Comerciale, unde fiecare filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se
fac decontările între sediul central şi filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont
Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări între filială şi centrală. (Anexa 21)
Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi primirii
autorizaţiei în baza unui contract încheiat între BC „Victoriabank” SA şi BNM, unde
se indică drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi
deservirea contului, precum şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la
soldul contului. Fiecare bancă conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi
alimenteze contul corespondent, pentru existenţa permanentă a disponibilităţilor
băneşti suficiente.
Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este
organizat din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real; sistemul de compensare cu
decontare pe bază netă.
Decontările intrabancare realizează stingerea obligaţiuniolor apărute între
clienţii care se deservesc de aceeaşi bancă sau în aceeaşi subunitate bancară.
31

Pe teritoriul RM plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM,
unde fiecare B.C. pentru a putea efectua operaţiuni interbancare îşi deschide un cont
corespondent Nosto, care pentru aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM însă
acest cont va fi un cont de pasiv – Loro.

















32

Capitolul IV. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII
DE CREDITARE
Politica de creditare, conform regulamentului B.C. „ Victoriabank ” din 29
septembrie 2006, cu modificarea ulterioră din 18 septembrie 2007, politica de
creditare a băncii este elaborată în scopul stabilirii unei strategii unice de acordare şi
gestiune a creditelor. Aceasta este întocmită pentru a ajuta personalul să execute
calitativ funcţiile şi este menită să genereze răspunsuri de ordin general ce apar în
procesul operativ de activitate.
Obiectivele principale ale politicii de creditare sunt:
- crearea unui instrument intern de creditare performant;
- stabilirea filosofiei generale de creditare;
- formare unui portofoliu de credite.
În cadrul politicii de creditare se determină recomandările privind filosofia
generală, procesului general de acordare a creditului, stuctura portofoliului,
elementele de bază ale creditului, noţiunii de credit neordinar, reglementări privind
tranzacţiile aferente şi de acordare a garanţiei bancare.
Politica de creditare a BC „Victoriabank” prevede următoarea ordine de
acordare a creditului, care se împarte în mai multe trepte:
1. discuţia preliminară cu clientul;
2. îndeplinirea chestionarului de către client;
3. ofiţerul de credit analizează şi completează notele băncii;
4. transmiterea setului de documente către secţia credite;
5. secţia de credite în termen de 3 zile lucrătoare analizează şi anunţă decizia
luată ofiţerului sau şefului filialei, răspunsul este prezentat în formă orală, iar
la solicitare în scris;
33

6. în cazul solicitării prolongării creditului aceasta trebuie să fie înaintată cu o
lună înainte de scadenţă, iar prezentarea documentelor la centrala băncii
trebuie să fie facută cu două săptămîni pînă la scadenţă.
În cadrul tuturor băncilor conform regulamentelor stabilite de BNM, precum şi
din iniţiativa proprie a băncii pentru acordarea creditului la bancă se înaintează un set
de documente.

Capitolul V.
Activitatea oricărei bănci este însoţită de venituri şi pierderi.(Anexa 44) Formula de calcul a
rezultatelor financiare este următoare: Rezultatele obţinute de bancă = Venit – Cheltuieli.
B.C. „ Victoriabank ” în activitatea sa suportă anumite cheltuieli conform Cerinţelor
Standardului Naţional, unde venitul băncii se clasifică pe mai multe categorii de activităţi:
1. venituri din activitatea operaţională;
2. venituri din activitatea neoperaţională;
3. venituri extraordinare.
Crearea veniturilor la bancă sumează existenţa a patru aspecte importante: crearea, facturarea,
încasarea şi încorporarea.
În dependenţă de provenienţa lor, veniturile bancare se clasifică în mai multe categorii:
- venituri procentuale, sunt acele venituri care se formează în urma încasării dobînzilor
aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative; din creditele acordate
băncilor, persoanelor fizice şi juridice, guvernului;
- venituri neprocentuale, venituri formate în urma încasărilor comisioanelor din serviciile
prestate: operaţiuni de asigurare, operaţiuni de brokeraj al valorilor mobiliare şi al
valutei în urma eliberării garanţiilor bancare; deţinerea conturilor clienţilor; servicii de
consulting; comisioanele prestate la operaţiunile de credit şi investiţii în valori
mobiliare; prestarea serviciilor privitor la carduri; ş.a. comisioane;
- alte venituri, venituri aferente operaţiunilor de comercializare a valorilor mobiliare şi a
valutei; venituri aferente reevaluării valutelor şi valorilor mobiliare, venituri obţinute
din comercializarea metalelor preţioase; vînzarea activelor fixe şi altor materiale;
încasarea amenzilor, penalităţilor, venituri neprogramate; venituri provenite din
reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.
34

Acumularea acestor venituri se clasifică în:
- veneturi aferente dobînzilor, aceste se reflectă în evidenţă canform metodei calculării,
iar dobînda calculată se reflectă conform principiului acumulării veniturilor la conturile
din clasa „4”;
- venituri neaferente dobînzilor, se reflectă în evidenţă conform metodei de casa.
Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii şi
anume: angajarea, consumul, plata, imputarea.
După natura lor cheltuielile bancare se clasifică în:
- cheltuieli procentuale, sunt sumele de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate
sau variabile: achitate la depozitele la vedere şi la termen, la depozitele de economii,
plasamentele bancare, dobînzi achitate la certificatele de depozit, alte valori mobiliare
şi alte dobînzii.;
- cheltuieli neprocentuale;
- cheltuieli de amortizare a clădirilor, mobilei, mijloacelor de transport;
- cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcările obligatorii;
- cheltuieli aferente imobilului;
- cheltuieli de transport, deplasările;
- cheltuieli de birou;
- alte cheltuieli, amenzi, penalităţi, cancţiuni, cheltuieli extraordinare, plata impozitelor şi
taxelor, pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, mijloacelor fixe, cheltuieli pentru
reduceri la credite.
În timpul anului de gestiune banca suportă unele cheltuieli, care se clasifică în:
- Cheltuieli aferente dobînzilor (cheltuieli legate de plata dobînzilor operaţiunile pasive
ale băncii);
- Cheltuieli neaferente dobînzilor (comisioanele şi taxele plătite, cheltuieli pentru
remunerarea muncii).
Evidenţa contabilă ale acestor cheltuieli se face conform metodei de casă.
Pentru a determina rezultatul net al băncii, este nevoie de comparat veniturile şi cheltuielile,
care de fapt se reflectată ca profitul băncii, în cazul cînd veniturile depăşesc cheltuielile, în caz
contrar banca va suporta pierderi.
Rezultatul financiar al băncii se calculează lunar în urma închiderii conturilor din clasele 4 şi
5, şi reflectarea lor la contul 3504 „Profit nedistribuit”. Profitul nedistibuit al băncii se repartizează
timestrial în conformitate cu deciziile organelor abilitate ale băncii, iar reprezentarea contabilă se
face în felul următor:
- La decizia Adunării Generale a Acţionarilor la majorarea capitalului social
35

Dt 3504 / Ct 3000;
- La majorarea sau formarea capitalului de rezervă Dt 3504 / Ct 3502.
Cînd la B.C. „ Victoriabank ” se achită dividendele în avans se întocmeşte formula contabilă
Dt 3508 / Ct 2224 – 1001. la sfîrşitul periaaodei de gestine calcularea dividendelor contra plată se
efectuează prin Dt 3504 / Ct 2808. La determinarea sumei către plată, ţinînd cont de suma plătită
în avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508, iar efecturea plăţii dividendelor se efectuează prin
înregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 – 1001.
Indicatori de profitabilitate bancară
Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activităţii, este nevoie de analizat
indicatorii de profitabilitate a băncii, astfel unii din cei mai importanţi sunt:
► Rata profitului net
Rpn = Pn / Vt * 100, unde Rpn – rata profitului net;
Pn – profit net;
Vt – venituri totale.
Mărimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri şi cheltuieli ale băncii, şi de
structura veniturilor şi costurilor bancare.
► Rata rentabilităţii economice (ROA-return on asset)
Re = Pn / At * 100, unde Re – rata rentabilităţii economice;
Pn – profit net;
At – active totale.
Acest indicator reflectă capacitate managerială de a utiliza resursele băncii pentru obţinerea
profitului. Deasemeni exprimă rezultatul, profitul net în funcţie de modulul specific al procesului de
operare cu activele băncii, în condiţiile unui volum al resurselor stabilit.
► Rata rentabilităţii financiare (ROE-return on investment,equity)
Rf = Pn / C *100, unde Rf – rata rentabilităţii financiare;
Pn – profit net;
C – capital acţionar.
Acest indicator evaluează rezultatele managementului bancar în ansamblu şi indică pentru
acţionari eficieţa investiţiei făcute. Se consideră fevorabil pentru bancă cînd rata rentabilităţii
financiare este mai mare decît rata medie a dobînzii pe piaţă, cu scopul de a creşte cursul acţiuniolr
la bursă, adică a fi atractive.


36

Activitatea de gestionare a activelor şi pasivelor la B.C. „Victoriabank”, ca şi în
restul sistemului bancar este o activitate cu o importanţă notorie pentru bancă,
deoarece anume de gestionarea corectă şi echilibrată depinde bunăstarea activităţii
integre a băncii.La B.C. „Victoriabank” cu această direcţie de activitate se ocupă
Comitetul ALCO (comitet de dirijare a activelor cu pasivele), scopul căruia este
atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei activităţi bancare
prudenţiale.
Procesul de dirijare a riscurilor cele trei niveluri de gestionare:
Nivelul de dirijare funcţională, care este reprezentată de comitetele formate în scopul
dirijării eficiente a riscurilor aferente operaţiunilor bancare: Comitetul ALCO,
Comitetul de credite.aceste comitete determină politicele de dirijare a riscurilor,
elaboreză metode de apreciere şi reglare a riscurilor, elaborează metode de apreciere
şi reglare a riscurilor, primesc decizii ce ţin de minimizarea riscurilor şi înaintează
recomandări organelor de conducere ce ţin de minimizare riscurilor eferente
activităţii bancare.
Nivelul deciziilor strategice, este reflectat de managementul de top al băncii, adică
prin Consiliul de Administraţie a băncii. Acesta este organul băncii responsabil
pentru aprobarea şi revizuirea periodică a politicii şi sistemului de gestionare a
riscurilor bancare. Deasemeni în funcţiile Consiliului de Administraţie se include şi
implimentarea adecvată a sistemului de dirijare a riscurilor bancare.
Nivelul operaţional de dirijare a riscurilor, acest nivel de gestionare este realizat prin
intermediul a mai multor direcţii, ce zilnic execută obiectivele politicii de gestionare
a riscurilor bancare:
Direcţia Credite – gestionează riscul de credit;
Direcţia Trezorărie – gestionează riscul de capital, riscul de rată a dobînzii, riscul de
lichiditate;
Direcţia valutară şi relaţii internaţionale – gestionează riscul valutar;
37

Direcţia tehnologii şi metodologii, Direcţia reţea şi logistică – gestionează riscul
operaţional.
Activitatea de gestionarea riscurilor, prin implimentarea corectă a politicii de dirijare
a riscurilor se efectuează de către Secţia de audit intern al băncii.
Riscul de credit mai poate fi numit şi riscul de insolvabilitate a debitorului sau risc de
nerambursare, care reprezintă probabilitatea pierderilor de pe urma încălcării
obligaţiunilor debitorilor, stipulate în contractul de credit, care de fapt se manifestă
prin nerambursarea creditelor şi achitării dobînzilor aferente în volumul şi termenul
stabilit. Creşterea riscului de credit în bancă se datoreză următorilor factori de
influenţă:
► concentrarea riscantă a creditelor pe anumite pieţe, sau anumite categorii de
debitori;
► nerespectarea normelor metodologice de creditare;
► lipsa metodelor de depistare a creditelor problematice;
► creşterea excesivă a valorilor portofoliului de credite peste posibilităţile rezonabile
ale băncii de a acoperi riscurile aferente, şi alţi factori de influenţă.
Riscul de rată a dobînzii reprezintă probabilitatea că banca va suferi pierderi sau
nerealizări a profitului prevăzut datorită variaţiei nefavorabile pentru bancă a Rd pe
piaţă. Fluctuaţiile Rd pe piaţă pot influenţa profitul băncii, valoarea economică de
bază a activelor, pasivelor şi a posturilor extrabilanţiere ale băncii.
Consiliul de Administraţie analizează activele şi pasivele băncii determinînd
dependenţa acestora faţă de schimbările Rd, prin analiza GAP (diferenţa de scadenţe
care analizează sensibilitatea activelor şi pasivelor la variaţia Rd pe piaţă).(Anexa 47)
Există mai multe strategii manageriale ce pot fi utilizate pentru gestinarea riscului
Rd:
1. Srategia managementului ofensiv al activelor şi pasivelor:
38

• previzionarea schimbării Rd pe piaţă;
• ajustarea portofoliului de active şi pasive sensibile la Rd pentru a profita de
variaţia acesteia pe piaţă.
2. Strategia managementului defensiv al activelor şi pasivelor băncii, nu
urmăreşte obţinerea unui profit de pe urma variaţiilor Rd pe piaţă, dar are scop
prevenirea efectelor negative asupra rentabilităţii înregistrate de bancă, prin
menţinerea unui echilibru între activele şi pasivele băncii.
Riscul de lichiditate reprezintă unul din riscurile de bază aferente din activitatea
bancară, ce survine din gestionarea incorectă a activelor şi pasivelor băncii. Riscul de
lichiditate apare atunci cînd banca suferă de neajunsuri de lichiditate, pentru onorarea
obligaţiunilor faţă de clienţi. Riscul de lichiditate este cel mai anticipat atunci cînd
banca nu poate să ridice cererea de noi împrumuturi sau retrageri de depozite înainte
de scadenţă şi cînd nu are acces la noi resurse financiare.
Pentru ca banca să suporte cît mai uşor riscul de lichiditate, aceasta deţine un
portofoliu diversificat de active cu lichiditate înaltă (Valori Mobiliare de Stat,
plasamente bancare pe termen scurt pe piaţa interbancară ş.a.), care pot fi
transformate rapid, cu costuri minime, pentru a fi utilizate după necesitate.
Deasemeni pentru minimizarea acestui risc, în baza normelor prudenţiale bancare, se
calculează şi se manţine lichiditatea pe termen lung, utilizînd Principiul I şi II al
lichidităţii. ilnic banca analizează fluxurile de mijloace băneşti, adică intrările şi
ieşirile în monedă naţională şi în valută. Deasemeni zilnic se analizează structura
activelor şi pasivelor băncii în funcţie de scadenţă. Cînd banca suferă de insuficienţă
de lichiditate, aceasta aplică diferite tehnici de asigurare cu lichiditate: creditele
overnight, facilităţile de lombard, creditele intraday, precum şi atragerea depozitelor
de pe opiaţa interbancară.
39

Diversificarea portofoliului de depozite la bancă, în funcţie de scadenţa, valută, tipul
depozitului, precum şi de alte creiterii, riscul de lichiditate poate fi minimalizat, adică
banca este pregătită pentru retrageri neaşteptate de depozite înainte de termen.
Riscul valutar reprezintă riscul de pierdere la variaţia schimbului valutar. Cea mai des
întîlnită problemă în acest risc este imposibilitatea de a putea evalua riscul asociat şi
complex de posibilităţi şi probabilităţi. O anumită poziţie valutară poate fi favorabilă
sau nu pentru bancă în dependenţă de evoluţia cursului valutar. Poziţia favorabilă
constă în aprecierea unei valute faţă de moneda naţională, ceea ce se numeşte poziţia
valutară lungă pentru valuta respectivă, şi vicevers, în cazul unei poziţii valutare
scurte, ceea ce este nefavorabil pentru bancă, deoarece înregistrează pierderi.
Riscul de solvabilitate reprezintă riscul de adecvare a capitalului care apare din urma
manifestării unor sau mai multor riscuri financiare pe care banca nu le-a previzionat.
Aceste riscuri sunt : riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de Rd ş.a.
Riscul de solvabilitate indică că banca nu dispune de resurse proprii suficiente pentru
acoperirea pierderilor parvenite. Minimizarea acestui risc se poate produce prin
reducerea nivelului riscului de portofoliu de active sau prin majorarea capitalului
propriu.
Riscul operaţional reprezintă riscul de pierdere de pe urma utilizării unor procese,
sisteme şi resurse umane incompetente dintr-un punct sau altul de vedere. În
conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la prevenirea şi combaterea spălării
banilor şi finanţării terorismului, precum şi a recomandărilor BNM, în bancă trebuie
să existe un sistem de gestionare care permite prevenirea şi combaterea spălării
banilor şi finanţării terorismului. Verificarea acestui program este asigurat de către
Scţia de audit intern a băncii.Consiliul de Administraţie în gestionarea riscurilor
bancii se conduce după actele normative ale BNM, şi ale sale interne, precum şi de
alte acte şi legislaţii în vigoare.
• În funcţiile Comitetului ALCO se includ atribuţiile: analizează gradul de
expunere a băncii. Exprimat prin indicatori de măsurare a riscurilor;
40

• Reglementează modul de utilizare a instrumentelor financiare de acoperire şi
administrare a riscurilor în bancă;
• Analizează riscurile, derivînd din influenţa factorilor macroeconomici şi
microeconomici asupra activităţii băncii;
• Satbileşte periodic nivelul Rd la active şi pasive în funcţie de strategia băncii şi
evoluţia Rd pe piată interbancară;
• Analizează suficienţa capitalului în raport cu activele ponderate la risc ş.a.;


Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close