curs lupu sisteme de securitate

Published on March 2017 | Categories: Documents | Downloads: 55 | Comments: 0 | Views: 435
of 60
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content


Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Cuprins
Introducere. Misiunea şi rolul analistului de relaţii internaţionale 3
Noţiuni, concepte şi paradigme necesare analizei conflictelor internaţionale 8
Problematica echilibrului european 22
onflictul internaţional pentru re!mp"rţirea lumii care a dus la primul
r"zboi mondial a generat urm"ri p#n" !n epoca recent" 23
$estionarea conflictului mondial din perspecti%a statelor !n%inse !n
primul r"zboi mondial 3&
Impactul primului r"zboi mondial asupra 'om#niei 33
'usia (o%ietic", primul stat bolşe%ic din )ume, a generat mari conflicte 3*
onflictul rom#no+so%ietic legat de bolşe%ism şi de apartenenţa ,asarabiei
la 'om#nia 3-
$ermania !n timpul lui .dolf /itler, impactul asupra relaţiilor internaţionale
şi zorii reizbucnirii conflictului pentru re!mp"rţirea )umii 01
onflictul din 'om#nia generat de opoziţia faţ" de Mişcarea )egionar" 13
2ransformarea disputei !ntre 3niunea (o%ietic" şi 'om#nia, pri%itor la
apartenenţa ,asarabiei la 'om#nia !n conflict 14
5riginile marilor conflicte şi cauzele care au dus la al doilea r"zboi mondial 43
6ncheierea celui de al doilea r"zboi mondial prin Tratatul de Pace de la Paris.
Pre%ederile pri%itoare la 'om#nia 44
6n loc de !ncheiere la conflictele 'om#niei cu 3niunea (o%ietic" 48
onflictul dintre rom#ni şi e%rei generat cu ocazia ocup"rii ,asarabiei,
,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa de c"tre 3niunea (o%ietic",
!n %ara anului 8-0& 82
.specte pri%ind conflictul so%ieto+afgan 98-4-+8-88: -0
Mutaţii !n relaţiile internaţionale la !nceputul mileniului al III+lea. ;uropa şi (3..
2erorismul, noul ad%ersar -1
'olul conflictelor internaţionale !n catalizarea proceselor de aderare
şi de integrare european", la !nceputul mileniului al III+lea 8&&
onflictul din Ira<. 9I: Naşterea unei naţiuni şi 9II: !nfr#ngerea unei naţiuni 8&2
,ibliografie selecti%" 881
8
Introducere. Misiunea şi rolul analistului de relaţii internaţionale
• Viziunea istorico-politic ă cât mai largă. (" !nţelegem. (" e%it"m s" urm"m doar cursul %ieţii precum turmele de %ite. Manipularea
este principala preocupare a diriguitorilor )umii şi statelor. $lobul are 4 miliarde de locuitori, iar ţinerea lor sub control este principala
problem" a conducerilor supranaţionale 93;, N.25, =MI şi chiar oculta: şi ale statelor. Pentru a promo%a manipularea s+au conspirat
acţiunile ilegale şi imorale, iar deconspirarea lor s+a numit Teoria conspiraţiei.
• evoia de a fi !cu un cap peste" restul membrilor societ"ţii. 6n acest scop, cursul nostru doreşte a fi un spri>in pentru toţi cei care
doresc s" pri%easc" !n politic" şi !n spatele cortinelor ridicate cu r"bdare de c"tre cei care au prote>at şi prote>eaz" operaţiunile politico+
militare şi economice ale statelor, !n special ale marilor puteri, pentru care globul p"m#ntesc nu reprezint" dec#t o suprafaţ" de dominat sau
de sfere de influenţ" economic" şi strategic", negociabile şi parţial transferabile, !n funcţie de interesele dintr+un moment istoric sau altul.
• )a acest curs, nu vom face elogiul sistemului politic preferat şi prezentarea e%enimentelor doar prin prisma fa%orabil" imaginii
dorite. Istoria ade%"rat" este cea care, din p"cate, deza%anta>eaz" !ntregul spectru politic, dat fiind c" răul se g"seşte !n toate e%enimentele
istorice, !n toate statele, inclusi% şi adeseori !n acţiunile acelora care se autodefinesc ca fiind campioni ai democraţiei, libert"ţii, umanismului
etc.
• Binele şi răul convieţuiesc. Istoria ade%"rat" este cea care, din p"cate, deza%anta>eaz" !ntregul spectru politic, dat fiind c" răul se
g"seşte !n toate e%enimentele istorice, !n toate statele, inclusi% şi adeseori !n acţiunile acelora care se autodefinesc ca fiind campioni ai
democraţiei, libert"ţii, umanismului etc. =iecare regim politic se proclam" pe sine ca fiind deţin"torul ade%"rului, chiar absolut şi singurul
ap"r"tor al intereselor poporului. ?i cei de ast"zi sunt la fel. Noi, cei care cercet"m şi analiz"m sistemele, constat"m c" nici unul nu are
dreptate, sau c", altfel spus, fiecare are o parte din dreptate şi doar at#t. e ofereau şi ofer" socialismul de stat 9@dictatura comunist"A:,
legionarismul, democraţia capitalist" de model occidental, regimurile social+democrate de tip scandina%, regimul hibrid de model hina etc.
Nici unul nu poate satisface toate cerinţele şi nu poate pune principiile şi %alorile deasupra intereselor.
• Manipularea politică a popoarelor este o caracteristică importantă a epocii contemporane. Pentru realizarea ei, se fac cheltuieli
colosale de resurse. Interesele politice fac de foarte multe ori ca ade%"rul s" fie ocolit, ascuns, contrazis. =orţele care domin" ast"zi %iaţa
politic" mondial", ca şi cei care le susţin !n di%ersele ţ"ri supuse lor, ţes cu migal" un %"l de minciun" !n >urul e%enimentelor ma>ore ale %ieţii
contemporane, cu a>utorul unei prese aser%ite, !n parte corupt", dependent" de forţe financiare interne sau internaţionale. Ma>oritatea
informaţiei politice din presa mondial" este balast şi ne !ndrum" paşii !n aşa fel !nc#t s" ocolim c"ile de acces la esenţial. .rhi%ele importante
ale lumii sunt ferecate, iar marile momente din istoria contemporan" nu mai figureaz" nici !n arhi%e, dec#t !n forma lor denaturat", cel puţin
parţial, !ntruc#t profesioniştilor !n acţiuni politice acoperite nu le place s" lase urme.
• .deseori politica unor state, sau ale altor forţe mondiale, care reprezint" interese de grup, intră #n contradicţie cu frumoasele
idealuri democratice şi umane pe care le propag" din interese de asigurare a dominaţiei. Pentru a ţese %"lul de minciun" !n >urul
e%enimentelor şi fenomenelor importante şi a+şi prote>a marile secrete, statele, mai ales marile puteri, ca şi alte forţe naţionale şi
internaţionale de grup, folosesc toate mi>loaceleB minciuna, manipularea, inclusi% crima. 6n aceste condiţii, misiunea istoricului este foarte
dificil". Ce aceea, succesele obţinute mereu !n penetrarea cortinei sunt cu at#t mai l"udabile. ;fortul istoricilor pentru aflarea ade%"rurilor
epocii contemporane este continuu şi ei arunc" de multe ori !n aer capacul de pe istoria oficial" a unor e%enimente. Necruţ"tori, implacabili,
sumbrii, ei p"trund !n ca%ernele istoriei contemporane şi descoper" cuiburile de %ipere care !n%enineaz" %iaţa zilelor noastre. 'ezultatele
cercet"rilor lor !ntristeaz" oamenii de bun" credinţ", !i !nfurie, uneori. ei care a>ung s" aib" acces la esenţial nu %or mai pri%i lumea cu
aceeaşi ochi. Ce multe ori ei intr" !n contradicţie cu mai marii zilei şi a>ung s" fie scoşi din c"rţile de istorie, %iziunile lor interzise,
credibilitatea contestat" şi cinstea bat>ocorit". Ceteriorarea imaginii acestor persoane sau personalit"ţi care pri%esc dincolo de cortine, !n
@lumea interzis"A, reuşeşte adeseori s" a>ute la atingerea ţelurilor elitelor politico+militare mondiale. Nu de puţine ori cei care stau !n calea
marilor interese mondiale, sau care sunt deţin"torii unor secrete importante, trebuie s" pl"teasc" !ndr"zneala lor cu morţi n"prasnice, !n
atentate, @accidenteA, !mboln"%iri bruşte, sau prin arme t"cute, ma>oritatea dosarelor acestor decese fiind !nregistrate cu @autor necunoscutA.
6n spatele a ceea ce %or afla beneficiarii rezultatelor muncii celor care penetreaz" acti%it"ţile ascunse din istoria contemporan" %or ap"rea şi
%or d"inui %eşnic temeri sumbre şi obscure, faţ" de potenţialele pericole %enite ca urmare a planurilor care zac !n conştiinţa şi subconştientul
unor oameni care parc" sunt urmaşi ai maimuţelor ucigaşe. 2otuşi, realiz"rile cercet"torilor şi analiştilor preocupaţi s" dez%"luie ade%"rul şi s"
slu>easc" dreptatea, chiar dac" sup"r" factori politici şi grupuri de interese, !n anumite momente, %or d"inui. ;le sunt deosebit de importante
pentru a umple golurile de cunoaştere care dezorienteaz" societatea şi o fac %ulnerabil". 6n numeroase cazuri, ser%iciile de informaţii ale
statelor prote>eaz" discret acti%itatea acestor deconspiratori, uneori, chiar şi pe a celor pe care sunt puşi s"+i supra%egheze.
• Pri%itor la ascunderea unor realităţi contemporane, ar"t"m c", !n anii D*&, !n =ranţa, nu se mai f"cea nici cea mai mic" aluzie la
colaboraţionismul masi% al francezilor cu naziştii. 6n anii D8&, !n 3niunea (o%ietic" mase !ntregi de tineri nu a%eau cunoştinţ" de crimele lui
(talin. 6n 'om#nia, imediat dup" e%enimentele din decembrie 8-8-, ma>oritatea poporului rom#n a%ea imagini eEtrem de deformate, false,
despre tot ceea ce se !nt#mplase, aparent sub ochii lumii, iar cei care au !ncercat s" corecteze gra%ele erori de imagine au fost ne!nţeleşi de
oamenii puţin preg"tiţi !n domeniul di%ersiunii politice, sau reprimaţi chiar prin cenzur" deschis", cum s+a !nt#mplat de multe ori. $u%ernanţii
ştiu ceea ce spunea $eorge 5rFellB @ine controleaz" trecutul, controleaz" %iitorul.A (untem !ncon>uraţi de un zid, unul singur. Mintea
noastr" !ncearc" s" se elibereze şi s" g#ndeasc" ceea ce unii doresc s" fie de neg#ndit, s" ne deschid" accesul la istorie, cu orice preţA.
• Pro$lemativa ar%ivelor, ca şi surs" pentru promo%area ade%"rului istoric. Pe m"sur" ce depozitele de arhi%e contemporane s+au
dez%oltat, gestionarea şi prelucrarea lor a necesitat un personal mereu mai numeros, multe documente de o mare importanţ" au @r"suflatA, iar
di%erse interese politice au cerut ca unele dintre ele, p#n" nu demult strict secrete, s" fie scoase la lumin", din moti%e de argumentaţie !n lupta
politic". Istoricii profit" de fiecare ocazie pentru a+şi g"si se%a %ital" operelor. (chimbarea regimurilor politice !n numeroase ţ"ri ale globului,
mai ales !n zona de dominaţie strategic" a fostului 3.'.(.(., a fost urmat" de con%ulsii care au permis unele penetraţii !n arhi%ele secrete. .u
2
eEistat şi personalit"ţi marcante din ambele tabere ale '"zboiului rece care au !nc"lcat legea p"str"rii secretelor de stat. Cocumentele din
arhi%e şi dez%"luirile sunt nucleul %ital al operelor de istorie contemporan". 3.'.(.(. au a%ut cele mai bine p"strate arhi%e din lume. .t#t de
bine z"%or#te !nc#t nici nu a eEistat o lege a arhi%elor. Cictatorii de la Mosco%a nici n+au a%ut ne%oie de o lege special". 'egulamentele
interioare erau suficiente pentru ca numai cei !mputerniciţi s" aib" acces la informaţia foarte secret". Cepozit"rile s+au f"cut !n locuri cu acces
strict interzis, sub control foarte !nalt al ,iroului Politic al .. al P..3.(., şi al ser%iciilor de securitate. Multe dosare poart" ştampila cu
sigla De păstrat pentru veşnicie. Pr"buşirea pe neaşteptate a 3.'.(.(., !n august 8--8, a f"cut ca nimeni s" nu se mai preocupe de distrugerea
miliardelor de pagini din arhi%e, aşa cum ar fi dorit, la un moment dat, unii factori politici. 6n acelaşi timp, pentru foarte multe din aceste
arhi%e nici nu mai eEista interesul de a fi ţinute strict secrete. Pe 20 august 8--8, ,oris ;lţ!n a semnat un decret prin care a transformat
arhi%ele 3.'.(.(. !n .rhi%ele de (tat ale =ederaţiei 'use şi le+a pus sub conducerea profesorului 'udolf Pihoia, cercet"tor la un institut al
.cademiei de ?tiinţe. .u fost scoase la lumin" şi parţial oferite la dispoziţia cercet"torilor documente senzaţionale, de la protocoale adiţionale
secrete ale tratatelor, la ordine de eEecuţie date de (talin, despre con%orbiri foarte secrete referitoare la mari momente din istoria modern" şi
contemporan", dosarele medicale ale liderilor so%ietici, dosarele tuturor liderilor comunişti din ;uropa, plicuri strict secrete care erau
destinate doar şefilor partidului şi ai G.$.,., ultimele con%ersaţii din celule, !nainte de a fi eEecutaţi, ale unor mari personalit"ţi condamnate,
!nregistrate f"r" ştirea lor etc. ;ra o perioad" absolut romantic" !n %iaţa arhi%elor 'usiei. Comnea o stare de euforie. Hidul legislati% a
catalizat scoaterea la lumin" a unor documente. .poi, unii gestionari, cuprinşi brusc de sentimente democratice, se simţeau %ino%aţi de faptul
c" au ţinut totul secret at#ta %reme, au de%enit dispuşi s" dea totul, s" deschid" !n faţa !ntregii lumi buc"t"ria intern" a @iaduluiA. . !nceput un
ade%"rat eEod. Istorici, cercet"tori, analişti, ziarişti din !ntreaga lume, s+au !ndreptat spre Mosco%a, pentru c" .rhi%ele =ederaţiei 'use
cuprind o mare şi important" parte din istoria lumii. Ma>oritatea cercet"torilor sunt de p"rere c" acestea sunt cele mai importante şi mai
bogate arhi%e din lume. 5 important" parte a memoriei comuniste mondiale şi so%ietice, const#nd din 2* de milioane de microfilme strict
secrete, s+a %#ndut =undaţiei /oo%er, contra a numai 3 milioane de dolari. .rhi%ele secrete pot slu>i eficient puterea statului. 6n anul 8--0,
re%ista mosco%it" @?pionA a publicat numele unor ceceni care au colaborat cu G$, !n perioada 8-0&+8-*&. .rticolul a fost urmat de
s#ngeroase regl"ri de conturi. ;Eemplele ar putea continua. )a 38 decembrie 8--*, olegiul arhi%iştilor din =ederaţia 'us" l+a con%ocat pe
profesorul Pihoia, i+a cerut s" !nceteze imediat orice continuare a acti%it"ţii de !nstr"inare a patrimoniului istoric naţional şi s" rezilieze
contractul cu Institutul /oo%er. )a 82 ianuarie 8--1, contractul a fost anulat, dar americanii reuşiser" s" microfilmeze 4 milioane de clişee,
din totalul de 2* de milioane. 3nul dintre susţin"torii anul"rii contractului cu americanii a afirmatB @)i%ram ţiţei, ca o ţar" din )umea a III+a,
c#nd, de fapt, ar fi trebuit s" %indem produse rafinate şi s" negociem bucat" cu bucat".A orupţia !n r#ndul arhi%iştilor a fost mare. 2ot felul
de forţe interesate cump"rau informaţii din documente. Ce eEemplu, pentru un document cu semn"tura olograf" a lui Czer>ins<i se ofereau 2
milioane de ruble, adic" mai mult dec#t salariul pe un an al arhi%istului. 3n director al .rhi%elor fostului .. al 3.'.(.(. a fost dat afar"
pentru c" a %#ndut documente despre prizonierii americani din Hietnam. P#n" la inter%enţia statului şi re%ocarea acordului ruso+american la
care ne+am referit, nici o ţar" din lume nu a !mp"rţit cu str"inii o aşa mare parte din bog"ţia patrimonial" naţional", afirma ziarul @Iz%estiaA.
Pentru studiul istoriei contemporane, o piedic" serioas" o reprezint" interdicţiile de cercetare a arhi%elor. Ce eEemplu, !n =ranţa, documentele
care pro%in de la ministerele de Interne şi ;Eterne se dau spre studiu abia dup" *& de ani şi numai dac" sunt apreciate c" nu afecteaz"
interesele naţionale. Cosarele personale sunt accesibile numai dup" 82& de ani, cele de stare ci%il" dup" 8&& de ani, dosarele medicale dup"
8*& de ani, actele notariale şi >udiciare dup" 8&& de ani, iar actele considerate c" pot aduce pre>udicii onorii persoanei sau familiei sunt
absolut interzise accesului istoricilor, !n general publicului. 6n $ermania, dosarele personale, mai accesibile dec#t !n =ranţa, se pot deschide
doar dup" 3& de ani de la moartea persoanei respecti%e, iar documentele care pot leza onoarea unei persoane sau familii sunt interzise total
accesului public. . eEistat eEcepţia legat" de deschiderea unor dosare pro%enite de la ser%iciul secret intern al fostei '.C.$. .cea eEcepţie s+a
f"cut din interese politice şi ale ser%iciului de informaţii al $ermaniei, dup" unificarea din anul 8--&. =ostul '.C.$. trebuia s" dispar", iar
pentru ca statul s" dispar" trebuia distrus aparatul de stat care l+a susţinut. .%em toate moti%ele s" afirm"m c" şi acele dosare au fost mai !nt#i
atent selecţionate şi conţinutul lor @periatA. (ituaţia din '.C.$. nu este comparabil" cu a nici unui alt stat din fostul bloc so%ietic, pentru c"
nici unul dintre celelalte nu dorea s" dispar", precum '.C.$. .ceast" eEcepţie nu a condus la modific"ri de fond !n concepţia pri%ind secretul
arhi%elor. 6n 'om#nia, !n .rhi%ele (tatului, se g"seau, !n prima >um"tate a ultimului deceniu al secolului al II+lea aproEimati% 2*&.&&& metri
liniari de fond documentar, pro%enind de la 3&.&&& de unit"ţi emitente. 6n afara acestei cifre eEist" arhi%e speciale cum ar fi arhi%ele fostului
.. al P..'., ale fostei (ecurit"ţi, sau ale unor persoane particulare care au f"cut donaţii, sau de la care s+au achiziţionat documente şi care
au formulat clauze restricti%e !n leg"tur" cu consultarea lor de c"tre cercet"tori. .ceste clauze restricti%e %izeaz" mai ales >urnalele,
memoriile, corespondenţa sau documentele cu caracter personal. ;le sunt obligatorii de respectat !n !ntreaga lume. .lţi zeci de mii de metri
liniari de arhi%" nu sunt cunoscuţi şi accesibili istoricilor din cauz" c" nu s+a reuşit prelucrarea lor. Moti%ul este legat de insuficienţa
personalului de specialitate. Pentru ordonarea şi in%entarierea lor este ne%oie de un %olum mare de munc". Cup" decembrie 8-8-,
istoriografia rom#n" şi istoricii rom#ni au a>uns s" aib" la dispoziţie documente, aproape nesperate, despre regimul comunist, !n m"sur" s"
completeze mult documentaţia ştiinţific". Pe baza lor !ns", unii dintre cei care au a%ut acces au f"cut şi mai fac o serie de salturi, uneori chiar
piruete, !n interpretare, care !n timpul totalitarismului nu erau posibile, atunci toate realiz"rile a%#nd loc prin eforturi f"cute cu paşi mici,
calculaţi, ocolind zonele dureroase ale regimului. Progresul cel mai important l+a constituit, !n ciuda restricţiilor la care ne+am referit mai sus,
accesul mult sporit la surse al istoricilor, la cele care s+au putut deschide deocamdat", mai precis la cele care deţin documente care erau
ascunse de fostul regim şi, !n general, de fostul bloc al 3.'.(.(. .lte arhi%e continu" s" r"m#n", dup" cum am ar"tat, !nchise, de data aceasta
din dorinţa actualelor regimuri politice şi, dup" cum a rezultat şi din m"rturii date !n faţa unor instanţe >udec"toreşti de c"tre !nalţi funcţionari
ai statului, din dorinţa de a nu afecta relaţiile 'om#niei cu alte state, care au a%ut şi au interese !n 'om#nia. ;ste totuşi posibil ca, parţial, s"
aib" loc noi deschideri ale unor arhi%e ale fostului Partid omunist, ale fostei (ecurit"ţi, ale .rmatei şi ale fostelor onsilii Populare >udeţene.
;Eist" şi cet"ţeni care deţin documente foarte importante. 6nc" de la sf#rşitul lunii mai 8--&, !ntr+o conferinţ" de pres", preşedintele Ion
Iliescu a solicitat autorit"ţilor ruse transmiterea documentelor pri%itoare la 'om#nia, care se aflau !n 'usia. 6n 8--2, s+a semnat şi un acord
!ntre .rhi%ele (tatului din 'om#nia şi cele din =ederaţia 'us". .rhi%ele istorico+diplomatice ale Ministerului .facerilor ;Eterne al 'usiei
gem de documente foarte importante referitoare la 'om#nia, a c"ror cunoaştere ar lumina unele unghere ascunse ale istoriei contemporane a
'om#niei şi, desigur, !ntr+un cadru mai larg, ale !ntregii lumi. 6n anii care au urmat, relaţiile rom#no+ruse nu s+au putut !mbun"t"ţi, astfel c"
3
nici pe linia accesului rom#nesc la documente din 'usia nu s+a mai progresat. P"strarea secretelor informaţiilor !n (.3... este o ade%"rat"
industrie. Potri%it unor estim"ri oficiale, !n anul 8--0, gu%ernul (.3... a !ntreprins 1,3 milioane de acţiuni secrete, !n urma c"rora au fost
elaborate 8- milioane de pagini de informaţii care pot fi %"zute doar de anumiţi oficiali. 6n >ur de 3*.&&& de funcţionari gu%ernamentali sunt
anga>aţi pentru a determina şi clasifica documentele secrete. Procesul de informatizare a arhi%elor nu a condus la reducerea personalului, dat"
fiind creşterea %ertiginoas" a documentelor de arhi%". Multe agenţii gu%ernamentale americane acţioneaz" dup" principiul conform c"ruia
fiecare document este secret !nc" de la naşterea sa, dar, pe m"sura trecerii timpului, nu s+a mai putut controla efecti% num"rul imens de
documente secrete. 6n aprilie 8--*, administraţia linton a dat un ordin eEecuti% potri%it c"ruia multe documente p#n" atunci secrete erau
deschise publicului, desigur dup" o prealabil" selecţie. .ceasta este de fapt caracteristica politicilor de stat faţ" de arhi%e. ;le de%in
@transparenteA la presiunea opiniei publice şi a cercet"torilor, dar numai dup" o prealabil" eEtragere a tot ceea ce intereseaz" ser%iciile secrete
şi, astfel, r"m#n clasificate @din raţiuni de statA.
• Problematica N(.(
• Problematica securit"ţii bazelor de date 9Ji<K )ea<s:
• Pro$lematica dezvăluirilor. 6n anii L-&, !n (.3..., unele importante dez%"luiri politico+istorice le+a f"cut colonelul ). =letcher
ProutK, fost ofiţer cu funcţii importante la Pentagon, foarte bun cunosc"tor al acţiunilor americane @din spatele cortineiA. (p"rg#nd legea
t"cerii, colonelul ProutK a golit de minciuna propagandei oficiale unele mari e%enimente contemporaneB declanşarea '"zboiului rece,
bombardamentele atomice asupra Maponiei, cauzele r"zboaielor din oreea şi Hietnam, acti%it"ţile ilegale ale .I..., lo%ituri de stat
orchestrate la Jashington, inter%enţia american" !n Hietnam, eşecul acţiunilor militare !mpotri%a ubei, asasinarea preşedintelui GennedK. 6n
8--2 a scris cartea JFK, o lectur" obligatorie pentru toţi cei care doresc s" pri%easc" dincolo de aparenţele care copleşesc ast"zi miliardele de
locuitori ai planetei, aparenţe care sunt rezultatul enormului efort de manipulare a opiniei publice, pe care !l realizeaz" cele mai !nalte cercuri
mondiale. )ista unor asemenea di%ulg"tori de secrete istorice este lung". 3n num"r de lucr"ri dedicate unor dez%"luiri de importante secrete
internaţionale a fost tradus şi publicat şi !n limba rom#n", cu toat" cenzura care continu" s" se manifeste !n foarte multe edituri şi publicaţii şi
dup" 8--&. ?i lucr"ri care nu au f"cut dez%"luiri, cum ar fi lucrarea lui /itler, Mein Kampf, tradus" şi tip"rit" la (ibiu, !n 8--2, a fost
confiscat" 9toat" ediţia: din ordinul procuraturii, la cererea unor factori politici. )a fel s+a procedat cu o culegere de documente din arhi%ele
militare rom#neşti, realizat" de c"tre Institutul de Istorie al .rmatei 'om#ne, topit" din ordine politice superioare. )ucr"rile de istoriografie
dedicate '"zboiului rece sunt scrise !n marea lor ma>oritate fie de pe poziţiile uneia, fie ale alteia dintre cele dou" supraputeri care s+au
confruntat ideologic, informati%, !n tehnologia militar" etc. Prezentul nostru curs !ncearc" s" conduc" la analiz" dup" ascultarea glasurilor
ambelor p"rţi, chiar dac" !n zona de dominaţie a (.3..., de regul" nu se mai practic" principiul audiatur et altera pars, mai ales c#nd este
%orba de conflictul 5ccidentului cu sistemul comunist. =acem acest lucru din con%ingerea c" elementele de propagand" de sistem nu trebuie
s" se reg"seasc" !n acti%itatea istoricilor şi con%inşi indubitabil c" '"zboiul rece s+a datorat ambelor p"rţi implicate !n conflict, moti%ele
ideologice in%ocate ca scuze pentru acţiunile politico+militare, de multe ori criminale, nefiind rele%ante !n analize istorice obiecti%e, care nu
pot s" ofere scuze sub acoperirea intereselor, dup" modelul machia%elic. 6n ceea ce ne pri%eşte, !ncerc"m s" interpret"m fenomenele
'"zboiului rece şi ale perioadei post+comuniste f"r" nici o aliniere politic" de sistem, f"r" !nfr"ţiri cu propaganda şi f"r" compleEele pe care
le afişeaz" mulţi istorici din fostele ţ"ri socialiste, %aloroşi, dar care au publicat şi !nainte de c"derea comunismului, !n litera şi spiritul
timpului.
• &iecare regim ascunde unele adevăruri şi le promovează pe altele. 6n 'om#nia, !n timpul regimului comunist erau trecute cu
%ederea şi distorsionate unele e%enimente, iar dup" 8-8-, din p"cate, se !nt#mpl" acelaşi lucru, cu alte ade%"ruri. hiar dac" !n perioada post+
comunist", lucrurile se !nt#mpl" cu mai puţin" agresi%itate, cu mi>loace mai subtile, mai @eleganteA, fenomenul este regretabil. Istoria nu
poate a>uta naţiunea s" prospere dec#t dac" este scris" !n spiritul ade%"rului. 6n caz contrar ea de%ine o noE" periculoas", o perdea poluant"
peste conştiinţe neformate sau deformate. Pe linia eforturilor istoricilor de redare a e%enimentelor şi fenomenelor !n mod corect şi complet, au
eEistat şi eEist" !n continuare numeroase piedici pe care le+au pus şi le pun statele, !ndeosebi marile puteri, care diri>eaz" !n cea mai mare
m"sur" mersul istoriei. Multe dintre faptele pe care istoricii le+au scos şi le scot la lumin" sunt opera statelor şi sunt adeseori !n contradicţie
cu scopurile nobile pe care acestea le afişeaz" din moti%e propagandistice. 6n lumea contemporan", au ap"rut şi alte forţe economico+
financiare, care nu sunt diri>ate de state, care sunt capabile s" influenţeze e%oluţii economico+sociale pe zone !ntinse ale globului. Pentru a
e%ita cunoaşterea unor e%enimente sup"r"toare !n mod real, s+au folosit minciuna, dezinformarea şi crima. Misiunea istoricilor, !n aceste
condiţii, a fost şi este grea.
• Cum ne-am propus s ă facem analizele politico-istorice. 6n primul r#nd, nu propun s" ne impunem interdicţii sau conformit"ţi cu
moda timpului. Neprezent#nd doar fa%orabil nici un spectru politic deran>eaz", !ntr+un fel sau altul, mult" lume. Nu am dorit s" facem
pl"cerea gu%ernanţilor sau altor forţe politice. .cesta nu a fost obiecti%ul nostru. .nalizele nu sunt f"cute dinspre zona politicului, ci din
perspecti%" istoric". ;%enimentele şi fenomenele prezentate sunt realit"ţi istorice care r"m#n %alabile p#n" c#nd mersul istoriei şi noile
cercet"ri le %or putea modifica şi completa cu anumite sensuri. 3nii cititori, mai ales din r#ndul publicului larg, ar dori ca istoria s" se
deruleze !ntr+o anumit" direcţie, !n conformitate cu con%ingeri sau interese proprii. Mulţi dintre aceştia consider" c" doar unele fapte istorice
sunt demne de atenţie. 'egret"m c" aceast" lucrare nu slu>eşte con%ingerile şi interesele nim"nui, nici m"car ale statului rom#n, pe care nu
ne+am propus s"+l a>ut"m !n nici un fel prin ceea ce scriem. )"s"m !n seama numeroşilor propagandişti ai %ieţii contemporane, deghizaţi sub
numele de @analişti politiciN, @politologiA sau @eEperţi politici şi economiciA, pl"tiţi şi r"spl"tiţi s" fac" ser%iciile dorite şi comandate de
politicieni, prezent#nd e%enimentele la comand", Ndup" dorinţ"A. 6n ceea ce ne pri%eşte, ne permitem s" ne asum"m riscul de a nu fi de partea
nim"nui, ştiind c" istoria confirm" realitatea, c" ade%"rul nu poate sta mult timp ascuns sau deformat, dup" modelul e%enimentelor din
'om#nia, din decembrie 8-8- şi, mai de%reme sau mai t#rziu, %a ieşi la lumin" !n ma>oritatea situaţiilor. Nu doresc prin aceasta s" afirm c" nu
eEist" foarte numeroase acţiuni politice foarte bine acoperite de profesioniştii r"zboaielor in%izibile, care nu sunt cunoscute de istorici sau
opinia public", pentru c" nu s+au l"sat urme. ?tim prea bine c" acest lucru este o realitate şi istoricii nu pot p"trunde toate ungherele ascunse
ale %ieţii. $estionarii arhi%elor secrete ale lumii nu %or colabora niciodat" nelimitat cu istoricii. 2otdeauna %a mai r"m#ne mult" informaţie !n
spatele cortinei, iar custozii arhi%elor %or cobor! !n morm#nt cu multe secrete. Cat" fiind %astitatea materialelor pri%itoare la ma>oritatea
0
e%enimentelor la care ne %om referi !n curs, %om ocoli numeroase aspecte mai mult abordate de istoriografia str"in" sau rom#neasc", acele
ade%"ruri care nu sup"r" politicul, sau chiar sunt folosite ca argument şi care, astfel, au fost şi sunt prezentate generos, specialiştilor şi marelui
public.
oţiuni legate de conflicte internaţionale şi gestionarea crizelor
6n sens generic, termenul de conflict desemneaz" ciocnirea dintre dou" sau mai multe tendinţe, procese, soluţii, acti%it"ţi, competenţe,
interese. onflictele internaţionale sunt diferende care pot fi !ntre dou" sau mai multe state. 2ermenul de diferend semnific" o ne!nţelegere
care se poate soluţiona pe cale >udec"toreasc". onflictul internaţional poate fi unul de drept, purt#nd numele de legi în timp, situaţie !n care,
datorit" reglement"rilor legale succesi%e, !ntre dispoziţii mai %echi şi mai noi, apar deosebiri, fiind necesar a se stabili care dintre respecti%ele
dispoziţii s" fie aplicate unui act, unui proces, unei situaţii date. onflictele politice sunt confrunt"ri deschise !ntre p"rţi care !şi disput"
!nt#ietatea, supremaţia, conducerea, !n %iaţa politic" a unei ţ"ri, !ntr+o regiune, continent, sau la scar" mondial". onflictul poate eEista sub
forma ostilit"ţii deschise sau !n"buşite.
Criza este un stadiul pre+conflictual sau post+conflictual, pe parcursul c"reia pot a%ea loc acţiuni neanticipate, surprinz"toare, din
partea uneia dintre p"rţile aflate !n conflict. Pe parcursul ei se percepe o ameninţare gra%", care rezult" !n primul r#nd din inacţiune, iar timpul
de acţiune, negociere, r"spuns şi decizie este limitat.
'isputa este o situaţie de relaţie !ntre p"rţi care nu afecteaz" obiecti%ele comune ale p"rţilor.
Incidentul este situaţia de relaţie !ntre p"rţi care are o gra%itate sporit", !n comparaţie cu disputa, dar care nu a fost organizat" de
gu%ern.
6n situaţia c#nd un e%eniment care genereaz" st"ri conflictuale este organizat de gu%ern, a%em de a face cu o provocare.
onflictele internaţionale sunt adeseori generate de rivalitatea politică. ;a este concurenţa !ntre state care au interese comune pe care
trebuie s" şi le promo%eze !n acelaşi timp şi, adeseori, pe acelaşi spaţiu, pentru a c"ror promo%are este necesar" p"strarea şi, e%entual,
eEtinderea influenţei internaţionale.
onflictele conduc la crime internaţionale. ;le sunt infracţiuni deosebit de gra%e !mpotri%a p"cii, a umanit"ţii, a legilor şi uzanţelor
r"zboiului, prin sfidarea, !nc"lcarea gra%" a dreptului internaţional. Prin Acordul de la ondra, din 8 august 8-0*, intitulat @u pri%ire la
>udecarea şi pedepsirea principalilor criminali de r"zboi din ţ"rile europene ale .EeiA, s+a adoptat !tatutul Tri"unalului Militar #nterna$ional
de la Nurenberg, care a codificat dreptul internaţional postbelic, !n %igoare şi ast"zi. Potri%it lui, crimele internaţionale atrag r"spunderea
penal" a f"ptaşului. ;le suntB 8. crime !mpotri%a p"cii, const#nd !n a pl"nui, a preg"ti, a dezl"nţui şi a duce un r"zboi de agresiune, care
!ncalc" tratatele, acordurile sau garanţiile internaţionale sau participarea la un complot, la un plan general urm"rind s"%#rşirea unora dintre
faptele enumerate mai susO 2. crimele de r"zboi, adic" actele de !nc"lcare a regulilor şi obiceiurilor r"zboiului consfinţite !n tratate
internaţionale 9omor#rea şi torturarea prizonierilor, luarea, chinuirea şi omor#rea de ostatici, maltratarea sau ridicarea populaţiei ci%ile de pe
teritoriul ocupat pentru a fi dus" !n robie sau !n alte scopuri, >efuirea propriet"ţii obşteşti sau particulare, distrugerea deliberat" a localit"ţilor,
de%astarea ne>ustificat" efectuat" de militari etc.O 3. crimele !mpotri%a umanit"ţii, printre care asasinatul şi eEterminarea !n mas", supunerea
la scla%ie, deportarea şi orice alt act inuman comis !mpotri%a populaţiei ci%ile, !nainte sau !n cursul r"zboiului, persecuţiile !n mas" pentru
moti%e politice, rasiale sau religioase, genocidul, apartheidul, folosirea armelor de distrugere !n mas"O toate acestea sunt crime
imprescriptibile.
ea mai gra%" stare conflictual" este răz$oiul. Prin el se !nţelege lupta armat" organizat", !ntre anumite grupuri, clase sociale, !n
special !ntre diferite state, pentru realizarea unor interese social+economice, militare şi politice. Problema originii şi caracterului r"zboaielor a
format de+a lungul %remii numeroase contro%erse !n g#ndirea politic" internaţional". 3nii analişti au considerat r"zboiul ca fiind cauzat de
!ns"şi @natura uman"A, alţii l+au considerat rezultatul progresului social şi tehnologic, chiar al @!ns"n"toşiriiA spirituale a popoarelor. MarEiştii
l+au definit ca pe un fenomen contradictoriu ap"rut odat" cu statornicirea propriet"ţii pri%ate, a claselor sociale antagoniste şi a statului. Cin
punct de %edere faptic, r"zboiul este, de regul", o continuare cu mi>loace %iolente a politicii pe care statele au promo%at+o !naintea izbucnirii
conflictului. Cup" natura şi dup" scopul urm"rite, r"zboaiele pot fiB 8. drepte, c#nd urm"resc ap"rarea !mpotri%a unei agresiuni eEterne,
eliberarea unor popoare de sub dominaţia altor state, ap"rarea !mpotri%a unor forţe eEterne care doresc s" schimbe organizarea de stat, !n
scopul instituirii controlului asupra respecti%ei ţ"riO 2. nedrept, de cucerire a unor teritorii aparţin#nd altor ţ"ri sau de impunere a controlului
asupra economiei şi bunurilor altei ţ"ri, !n scopul promo%"rii propriilor intereseO !n aceast" situaţie a%em de a face cu r"zboiul de agresiune, la
care ne referim mai >os.
Cin punct de %edere al participanţilor la r"zboi, a%em de a face cuB 8. ră%"oaie civile, care sunt o form" a luptei interne pentru putere,
cu sau f"r" aport ideologic, cu sau f"r" imiEtiuni din afara ţ"riiO o form" de r"zboi ci%il este şi re"eliunea, acţiune de r"z%r"tire, recurgere la
acte de %iolenţ" sau de ameninţare gra%" cu forţa, faţ" de un organ de stat, un reprezentant al s"u, sau faţ" de instituţiile statului !n ansamblu,
cu scopul de a !mpiedica !ndeplinirea atribuţiilor sale ca factor de decizieO 2. r"zboaie coloniale, purtate pe parcursul epocii moderne şi
contemporane, p#n" inclusi% !n al treilea sfert al secolului al II+lea, care au condus la destr"marea sistemului colonial şi !nlocuirea sa cu
forme mai subtile de dominaţie economico+politico+militar"O 3. r"zboaie de e&terminare, c#nd se urm"reşte lichidarea total" a populaţiei
ad%erseO 0. r"zboiul de parti%ani, purtate de detaşamente armate, chiar de unit"ţi militare regulate !n spatele frontului armatei duşmane
9poart" şi denumirea de r"zboaie de gueril":O *. r"zboiul $ărănesc, !nt#lnit !n epocile medie%al" şi modern"O 1. r"zboiul total, !n cadrul
c"ruia, cel puţin una dintre p"rţi, foloseşte toate capacit"ţile militare, economice, umane, pentru a se ap"ra sau a agresa un inamic, pe care
doreşte s"+l distrug" !n totalitate, sau !n cea mai mare parte. Cup" alte criterii, eEist" r"zboaie fulger, psi'ologice, electronice etc. P#n" !n
prezent !n plan teoretic, eEist" r"zboaie atomice, "iologice, spa$iale. (ă%"oiul rece 98-0*+8-8-: a fost o etap" din istoria omenirii,
caracterizat" prin !ncordarea prelungit" inter%enit" !n relaţiile internaţionale !ntre cele dou" principale super+puteri, (.3... şi 3.'.(.(., care
se confruntau !n plan ideologic, a%#nd, !n acea perioad" regimuri social+politice diferite, dar conlucrau cu succes !n menţinerea controlului
asupra globului p"m#ntesc, prin respectarea zonelor de influenţ" şi prin modul !n care au ştiut s" gestioneze principalele crize din relaţiile
internaţionale.
*
Cin punctul de %edere al ariei de desf"şurare, r"zboaiele pot fi !ntre dou" state, regionale sau mondiale. ele mai multe r"zboaie
regionale, sau !ntre dou" ţ"ri, s+au desf"şurat dup" cel de al doilea r"zboi mondial. 3n num"r important de agresiuni s+au comis şi dup"
!ncheierea Tratatului din Malta, schimbarea modului de promo%are a propriilor interese de c"tre 'usia şi renunţarea la comunism, ma>oritatea
comise de c"tre (.3..., uneori !mpreun" cu aliaţi supuşi %oinţei lor.
5mul de ştiinţ" el%eţian Mean MacPues ,abel apreciaz" c" !n ultimii *.1&& de ani s+au purtat 80.*&& de r"zboaie, !n care au murit 3,*
miliarde de oameni. 6n anul 8--8 s+au !nregistrat pe glob *2 de focare de r"zboi. ;l este de p"rere c" !n secolul al II+lea au eEistat 8&0
ideologii contradictorii, care s+au comb"tut 9unele mai eEist" şi se mai combat: şi au !ncercat s" >ustifice omor#rea a milioane de oameni.
(tatisticile au demonstrat c" !n aceşti ultimi *1&& de ani, doar 2-2 de ani au fost f"r" r"zboaie. 6ntre anii 8-&& şi 8-0* au a%ut loc 828 de
r"zboaie, totaliz#nd 303 de ani de conflict armat. ;uropa deţine !nt#ietatea, cu 208 de state participante, urmat" de .merica de Nord şi
entral" cu 80 de state, .sia cu *3, .merica de (ud cu 08 şi .frica cu 23. la cel de al doilea r"zboi mondial au participat 18 de state cu o
populaţie de 8,4 miliarde de locuitori. 5peraţiile militare s+au desf"şurat pe teritoriile a 0& de state din ;uropa, .sia şi .frica, cu o suprafaţ"
de 22 milioane de <m2 şi au fost mobilizaţi 88& milioane de oameni.
Catorit" frec%enţei lor, r"zboaiele s+au transformat !ntr+o ade%"rat" industrie lucrati%". .u fost create şcoli şi teorii care au ar"tat rolul
r"zboaielor !n progresul societ"ţii şi faptul c" ne%oia promo%"rii intereselor, mai ales de c"tre marile puteri, au f"cut ine%itabil" izbucnirea lor.
/egel scriaB @6n timp de pace, %iaţa ci%il" se stinge...oamenii cad !n marasmO particularit"ţile lor de%in din ce !n ce mai fiEe şi se
pietrific"...Cin r"zboaie nu numai r"zboaiele ies !nt"rite, ci şi naţiunile di%izate !n interior, care cuceresc prin r"zboiul din afar" liniştea
intern"A. (tudiind fenomenul r"zboiului, di%erşi g#nditori au !ncercat s"+l eEplice !n fel şi chip.
auzalitatea r"zboaielor este diferit". 'aportul !ntre obiecti% şi subiecti% este mereu diferit. P#n" !n etapa actual", !n plan politic, nu s+
a reuşit niciodat" realizarea unor analize obiecti%e ale cauzelor şi nu s+a realizat !ncheierea unor tratate de pace, la sf#rşitul r"zboaielor, !ntre
parteneri egali. Ce fiecare dat", pacea a fost impus" !n%inşilor de c"tre !n%ing"tori şi ea nu a ţinut cont de interesele celor !n%inşi, sau de
in>usteţea unor acte internaţionale impuse de !n%ing"tori. .ceast" realitate a istoriei relaţiilor internaţionale a !ncercat s" fie corectat", la
sf#rşitul primul r"zboi mondial de c"tre preşedintele (.3..., 2homas JodrooF Jilson, la care ne+am mai referit !n prezenta lucrare.
6ncercarea sa a fost un eşec, iar istoricii i+au denumit tezele @idealismul FilsonianA.
.deseori r"zboaiele au scopul de a distrage atenţia popoarelor de la alte probleme gra%e ale momentului istoric. 6nc" din %echea
'om", gladiatorii erau puşi s" lupte !n aren" pentru a distrage atenţia plebei de la problemele ei. .st"zi acest scop se atinge mai puţin cu
r"zboiul şi mai mult cu tele%iziunea, %ideo, sport, care reuşesc s" distrag" atenţia cet"ţeanului superficial de la g#ndurile legate de nedreptatea
social+politic" intern" şi internaţional" şi, pentru foarte mulţi, de la g#ndul eEistenţei lor f"r" sens. 6n schimb, prin r"zboi se creeaz" situaţii de
nelinişte, de !ncordare, care s" determine naţiunile, al"turi de alţi factori, s" accepte intrarea !n N...2.5. sau !n 5.N.3., intr#nd sub controlul
forţelor globalizatoare. ;ste de obser%at c", prin presiuni şi decizii internaţionale, au fost integrate !n 3;, N...2.5. şi 5.N.3. state care şi+au
eEprimat dorinţa de neutralitate, independenţ" şi su%eranitate şi s+au manifestat ca atare timp de secole 9de eE. ;l%eţia, =inlanda, Canemarca:.
6n condiţii de pace şi de linişte internaţional", c#nd ameninţ"rile s+ar reduce, ori s+ar diminua, interesul de aderare la structuri supranaţionale
nu ar eEista. Promo%area principiilor independenţei şi su%eranit"ţii statelor ar face imposibil" dominaţia mondial" a centrelor mondiale de
putere, a globaliz"rii, aflate mai ales pe teritoriul (.3... (+a %"zut c" integr"rile se fac şi !mpotri%a %oinţei popoarelor, eEprimate prin
referendumuri, !n cadrul unor regimuri intitulate democratice 9eE. 3ngaria, care s+a !mpotri%it intr"rii !n N...2.5., Canemarca, care s+a
!mpotri%it de dou" ori intr"rii !n 3.;., sau Irlanda, care a respins prin referendum Tratatul de la )isa, din anul 2&&&:. Mai sunt !nc" ţ"ri de
supus. 6n =ederaţia Internaţional" de =otbal sunt !nscrise cu 8* state mai mult dec#t !n 5.N.3. '"zboaiele, mai ales cel din Iugosla%ia, au
demonstrat c" nici un stat nu se poate simţi !n siguranţ" dac" nu se poziţioneaz" şi nu se menţine sub control occidental.
;Eist" situaţii c#nd conflictele sunt catalizate şi declanşate de c"tre o singur" forţ" care susţine ambele p"rţi. 6n aceste situaţii, se
folosesc principiileB 8. a crea conflicte !n care oamenii lupt" unii !mpotri%a altora, nu !mpotri%a cauzelor reale ale conflictuluiO 2.
catalizatorii conflictului nu apar la %edere !n aceast" postur"O 3. a susţine cu bani toate p"rţile aflate !n conflict şi 0. catalizatorii
conflictului apar ca instanţe !mp"ciuitoare, care doresc terminarea lui.
'"zboaiele sunt adeseori componente ale unor strategii compleEe, moti% pentru care se pl"nuiesc mult !nainte de izbucnirea lor. )a
!nceputul ultimului deceniu al secolului al II+lea, un fost ofiţer de contrainformaţii al ser%iciului secret al marinei (.3..., Milton Jilliam
ooper, a descoperit şi fotocopiat un document secret pri%itor la declanşarea unui r"zboi la scar" mondial", care se %a desf"şura dup" un
scenariu care %a !ncepe cu bombardarea unui mare oraş al (.3..., pentru care %or fi !n%ino%"ţiţi musulmanii din 5rientul Mi>lociu, e%entual
din Ira<, ceea ce %a >ustifica atacul !mpotri%a lumii musulmane. .cest fapt foarte important a fost publicat !n cartea sa *e'old a pale +orse,
ap"rut" !n traducere rom#neasc" sub titlul Partea nevă%ută a lumii. !ocietă$i secrete, ;ditura ;lit, Ploieşti, 8--8. Cup" atentatele din 88
septembrie 2&&8, de la Jorld 2rade enter, mai ales !n =ranţa, dar şi !n alte p"rţi, au ap"rut numeroase informaţii credibile pri%itor la faptul
c" autorii atentatului care a declanşat r"zboiul @!mpotri%a terorismuluiA sunt cei care doresc sl"birea şi dominarea lumii musulmane. Man %an
/elsing !n ,rgani%a$iile secrete şi puterea lor în secolul --, p. 0&, prezint" de asemenea proiectele secrete de r"zboi american !n 5rientul
Mi>lociu, declanşat ca urmare a unui atac !mpotri%a unui oraş american. ;ste de remarcat faptul c", deşi secretul a fost penetrat prin tr"darea
unui ofiţer american de informaţii, proiectul s+a derulat !n continuare. =orţa uriaş" a (.3... face ca aceast" putere s" nu abdice de la planurile
sale, nici m"car !n asemenea circumstanţe. 6n istoria (.3..., strategia nu este singular". ;ste cunoscut de zeci de ani faptul c", !n anul 8-08,
ser%iciul secret al marinei americane decriptase cifrul amiralit"ţii >aponeze, asa .lb" a%#nd cunoştinţ" cu mult timp !nainte de faptul c"
Maponia %a ataca (.3... la Pearl /arbour, au cunoscut ora şi locul, dar a permis acest atac, pentru ca ţara s" intre !n al doilea r"zboi mondial
f"r" opoziţia opiniei publice, particip#nd astfel la culegerea roadelor %ictorieiB influenţ" şi bog"ţie.
6n cazurile de conflicte armate !ntre p"rţi sensibil egale ca putere militar", acestea !nceteaz" ca urmare a epuiz"rii reciproce sau a
inter%enţiei internaţionale. ;ste cazul r"zboiului dintre Ira< şi Iran 98-8&+8-88: ş.a. 6n cazul conflictelor !n care, de la un moment dat, una
dintre tabere a>unge s" deţin" capacit"ţi militare superioare, r"zboaiele nu se opresc totdeauna c#nd gruparea mai slab" capituleaz". ;le iau
sf#rşit, de regul", !n momentul dorit de partea mai puternic".
6n lumea contemporan", supraputerile s+au preg"tit pentru posibilitatea de a purta r"zboaie bio+psihologice şi radio+electronice,
const#nd !n otr"%irea apei potabile, r"sp#ndirea de %iruşi, bacterii şi unde de >oas" frec%enţ". 6n (.3..., eEperienţe pentru acest tip de r"zboi
1
s+au f"cut !n laboratoare, asupra ţ"rilor unde au fost desf"şurate operaţiuni militare 9oreea, Hietnam:, dar şi pe propria populaţie. .stfel, !n
anul 8-*&, de pe un %apor al 3(+Na%K, au fost pul%erizate timp de şase zile bacterii de tip (erratia asupra oraşului (an =rancisco. .proape
toţi cei 8&&.&&& de locuitori ai oraşului au a%ut tulbur"ri respiratorii. Cup" anul 8-*&, I. a elaborat proiectul secret QMG+3)2'.Q, folosit
de specialiştii psihologi şi sociologi pentru a constata efectul drogurilor asupra conştiinţei. ;Eperienţele nu s+au mai f"cut pe cobai, ca p#n"
atunci, ci pe studenţii unor uni%ersit"ţi americane. .cestora li s+au administrat stupefiante psihedelice. .ceste eEperimente au dus la apariţia
mişc"rii NhippieA. .nual s+au efectuat patru ade%"rate atacuri asupra oraşelor americane. Cup" anul 8-1-, aproape sigur, aceste eEperienţe au
!ncetat pe teritoriul (.3...

Cin datele di%ulgate de lucr"tori americani ai frontului in%izibil, indignaţi de aceste eEperienţe, !ntre anii 8-0- şi 8-1-, s+au f"cut 23-
de eEperienţe sub cerul liber. (o%ieticii, foarte a%ansaţi !n acest domeniu, au bombardat, dup" spusele postului de 2H N,, nord+%estul
(.3... cu unde de frec%enţ" micro, !n data de 81 ianuarie 8-88. 3ndele erau programate pe lungimi bio+electronice de >oas" frec%enţ",
numite şi ;)=, descoperite !nc" din anul 8880, de Nicola 2esla. Proiectate asupra oamenilor, aceste unde pro%oac" decuplarea impulsurilor
electrice !n creier, funcţiunile neurologice şi psihologice sunt mult diminuate, astfel c" indi%izii de%in sugestionabili. Ce asemenea, ele pot
produce agresiuni şi depresiuni. (o%ieticii au cercetat intens acest domeniu, dup" anul 8-1&. 3n episod de r"zboi radio+electronic, declanşat
de 3.'.(.(., !n era r"zboiului rece, l+a constituit @semnalul Mosco%aA, care a constat din bombardarea, timp de ani de zile, a ambasadei
(.3... din capitala so%ietic". onform unui raport din anul 8-12 al Cefense+Intelligence .gencK, microundele au pro%ocat dureri de cap şi de
ochi, %omismente, oboseal", depresiuni, reducerea funcţiilor intelectuale, reducerea memoriei şi numeroase cazuri de cancer. u aceste unde,
numite @Psihotronics Mind+ontrolA, se poate reduce sau anihila %oinţa de atac a soldaţilor !n lupt". 6ntr+un articol din re%ista american"
@MagazineA, nr. -4, din decembrie 8--3, s+a descris cum, !n timpul r"zboiului din $olf, dup" bombardament cu @Psihotronics Mind+ontrolA,
mii de soldaţi ira<ieni au ieşit din tranşee şi s+au predat, p#n" şi ziariştilor. 'e%ista american" @.%iatron Jee< and (pace 2echnologKA , din
ianuarie 8--3, a dez%"luit c" rachetele americane sunt dotate cu instrumente de la care pornesc pulsaţii electromagnetice 9;MP:, care pot
anihila total inamicul sau produc perturbarea instinctului de orientare, toate acestea pe o raz" impresionant" de 2.*&& de <m. ei mai
cunoscuţi sa%anţi care lucreaz" !n acest sector al armatei americane sunt colonelul fizician 2homas ,earden, fizicianul (idneK /urFitz şi
fizicianul $uK 5belens<K. 3ltimii doi lucrau şi pentru armata satului Israel.
6n 8-1-, Cepartamentul de .p"rare al (tatelor 3nite a solicitat şi a obţinut 8& milioane de dolari pentru a prepara !n laborator %irusul
/IH, ca necesitate a deţinerii unei arme politico+etnice, care s" fie folosit" !n special !mpotri%a negrilor, apreciaţi ca un pericol real de a
de%eni ramp" de !mpr"ştiere a comunismului !n (.3... şi !n .frica. Cocumentul care a aprobat iniţiati%a poart" num"rul /.,. 8*.&-&.
Proiectul (IC. purta numele de specialitate MGN.5MI. onform programului, cercetarea trebuia !ncheiat" !n 8-4*, iar !mpr"ştierea
%irusului p#n" !n 8-4-. 6n 8-44, 5rganizaţia Mondial" a ("n"t"ţii a !nceput un program de %accinare contra %aricelei a 8&& de milioane de
africani. 6n %accin a fost strecurat %irusul (IC.. 6mbutelierea s+a f"cut la PhoeniE 9.rizona:. Cin noiembrie 8-48 p#n" !n octombrie 8-4-,
entrul de ontrol al ,olilor Infecţioase şi entrul de 'ecoltare a (#ngelui, ambele din NeF Ror<, au %accinat 2.&&& de tineri homoseEuali
!mpotri%a hepatitei ,, serul fiind contaminat cu %irusul (IC.. ,olna%ii %accinaţi pro%eneau din NeF Ror<, (an =rancisco şi alte patru oraşe
americane. onduc"torii operaţiunii au fost dr. Jolf (chmugner şi dr. J. (zmuness. Jolf (chmugner, n"scut !n Polonia, a fost coleg de
camer" cu Papa Ioan Paul al II+lea. ;ducat !n 'usia, a a>uns !n (.3... doar !n anul 8-1-, de%enind directorul ,"ncii de (#nge NeF Ror< itK.
Catele secrete despre operaţiunile de %accinare, !n urma c"rora s+a r"sp#ndit (IC., se afl" ast"zi la Cepartamentul pentru Mustiţie al (.3...
6n r#ndul negrilor s+au creat con%ingeri pri%itoare la faptul c" sunt ţinta unei conspiraţii din partea unor elite albe americane, mai ales
din partea dreptei politice. ;i sunt con%inşi c" Malcolm I şi Martin )uther Ging Mr. au fost %ictimele gu%ernului (.3..., ca şi !n cazul
asasin"rii misterioase a 28 de negri din .tlanta, !ntre anii 8-4- şi 8-88, c"rora li s+au luat %#rfurile penisurilor pentru a fi folosite la
prepararea unui ser pentru combaterea cancerului.
3nele dintre cele mai mari eforturi ştiinţifice pentru descoperirea de antidoturi se fac !n (.3..., Israel şi 'usia, !n scopul pre%enirii
unor efecte de%astatoare ale unor arme biologice şi chimice de nimicire !n mas". 6n timpul celui de al doilea r"zboi mondial, armata >aponez"
a folosit cu succes arme biologice !mpotri%a chinezilor. Cosare >aponeze care au Nr"suflatA mai recent do%edesc proiectul de cucerire a
.ustraliei dup" o prealabil" populare a ei cu şobolani infestaţi cu cium" bubonic", holer", antraE, tifos şi febr" hemoragic". 6n aceeaşi
perioad", (.3... au lansat deasupra $ermaniei nori de g#ndaci de olorado care, !n foarte scurt timp, au distrus culturile. Mai t#rziu, !n Ira<,
preşedintele (addam /ussein a folosit !mpotri%a <urzilor at#t gaze toEice, c#t şi arme biologice. '"zboiul rece a conser%at şi dez%oltat
practica folosirii acestor arme t"cute.
6n timpul mitingului de la ,ucureşti din 28 decembrie 8-8-, care a%ea s" conduc" la re%olta popular" general" din capitala 'om#niei,
care a creat cadrul general prielnic şi necesar r"sturn"rii regimului eauşescu, s+a creat o stare de panic", care a fost determinat" şi de o surs"
de amplificare, şi de o arm" psihologic", despre care a %orbit şeful ('I, Hirgil M"gureanu, !n anul 8--0. Cin declaraţiile mai multor persoane,
unii participanţi la miting au declarat c" au a%ut o neobişnuit" senzaţie fizic" de spaim", sub forma unei mari nelinişti, care !i f"cea s" se ţin"
greu pe picioare, !n urechi le r"suna un uruit !ngrozitor, insuportabil şi aproape toţi au a%ut senzaţii de !nţep"turi şi furnic"turi. 5 serie de
specialişti au ar"tat c" asemenea st"ri au fost pro%ocate de emiterea la mare intensitate a unor unde de >oas" frec%enţ", sub pragul audibilului.
(ursa de emitere s+a aflat !n /otelul NIntercontinentalA din ,ucureşti. Nici o organizaţie de re%oluţionari şi nici @emanaţiiA re%oluţiei rom#ne
nu şi+au re%endicat %reun merit !n destr"marea mitingului. .ceste procedee !i dep"şeau.
'"zboi se poate purta şi prin eEploatarea controlului asupra unor factori climatici. Nu toate fenomenele de clim" sunt de origine
natural". 6n anul 8-4*, !n (.3..., s+au eEperimentat nou" programe de modificare a climei. .cestea s+au desf"şurat şi !n alte ţ"ri. (+au stropit
norii cu condensate pentru a produce ploaie, s+a estompat grindina, s+a dispersat ceaţ", s+a !ncercat !mpiedicarea uraganelor, %iscolelor,
cutremurelor şi a%alanşelor de ap", s+au !ncercat capt"ri de fulgere. Creptul internaţional nu cuprinde acte normati%e care s" interzic"
influenţarea climei. /onduras a acuzat !n anul 8-43 (.3... c" i+au captat ploile, declanş#nd seceta. ;Eist" serioase suspiciuni c" seceta
prelungit" c#ţi%a ani !n oreea de Nord, care a declanşat o cumplit" foamete, a fost pro%ocat" de captarea norilor de ploaie şi diri>area lor
!nspre Maponia. Pentru a sal%a turismul !n =lorida, gu%ernul american a schimbat cursul uraganului =I=I, declanş#nd protestele statului ;l
(al%ador, gra% afectat de aceast" operaţiune. .lte ţ"ri, ca Maponia, SimbabFe şi Israel, au fost şi ele !n%ino%"ţite c" fur" ploile.
4
6n cadrul relaţiilor internaţionale lupta !mpotri%a r"zboiului a dus şi la dez%oltarea unor teze teoretice, pe aceast" linie. ;a are r"d"cini
ad#nc !ntinse !n trecutul !ndep"rtat, dar apare mai perceptibil" !ncep#nd cu secolul al III+lea. ;a se constituie !ntr+un proces care a debutat
cu acţiuni sporadice, uneori %iguroase, cu rezonanţ" !n istorie, cu tentati%e de !ngr"dire a eEceselor de %iolenţ" pe c#mpul de lupt",
materializate prin interzicerea unor arme şi metode de lupt" deosebit de perfide şi cu elaborarea unor norme >uridice şi reguli morale de
atenuare a rigorilor r"zboiului. .tunci c#nd necesitatea elimin"rii r"zboiului din practica statelor intr" !n conştiinţa public" şi !ncepe s" fac"
obiectul unor preocup"ri colecti%e, lupta !mbrac" forme noi, superioare, %iz#nd, mai !nt#i, limitarea posibilit"ţilor de declanşare a r"zboaielor,
apoi ilegalizarea lor.
ea mai gra%" crim" internaţional" este agresiunea. .ceasta este modalitatea principal" de eEercitare a forţei, a %iolenţei !n %iaţa
internaţional". Pentru pre%enirea şi reprimarea agresiunii comunitatea internaţional" a f"cut mari eforturi de a+i defini conţinutul, !n %ederea
determin"rii elementelor sale, care constituie acte criminale şi o scoate !n afara legii. Primele !ncerc"ri s+au f"cut !n perioada interbelic". 6n
anul 8-23, o comisie a (ociet"ţii Naţiunilor a pre%"zut un Proiect de tratat de asisten$ă mutuală, care s" proclame c" @r"zboiul de agresiune
este interzisA. 6n anul urm"tor s+a !ncheiat Protocolul de la .eneva cu privire la reglementarea paşnică a diferendelor interna$ionale, potri%it
c"ruia @r"zboiul de agresiune reprezint" o crim" internaţional"A.
Creptul internaţional are pre%ederi eEplicite pri%itoare la r"spunderea pentru crima de agresiune, fundate pe un sistem de norme,
m"suri şi garanţii. Instituţia r"spunderii internaţionale este gu%ernat" de dou" idei fundamentaleB 8. un stat s" nu mai poat" acţiona
discreţionar !n %iaţa internaţional" şi 2. orice acţiune ilegal", pre>udiciabil" trebuie reparat", pe plan material, moral, politic şi penal. .stfel,
r"spunderea internaţional" are un dublu caracterB pre%enti% şi reparator, !ncerc#nd s" descura>eze un stat s" recurg" la acte de agresiune, iar
c#nd un asemenea act s+a produs, s"+l oblige s" readuc" situaţia !n starea iniţial" şi s" suporte consecinţele sale. (ancţiunile care se pot aplica
statului %ino%at suntB 8. ruperea relaţiilor diplomatice, economice şi de alt" natur", 2. sancţiuni cu caracter militar, merg#nd p#n" la
limitarea temporar" a su%eranit"ţii, 3. statul %ino%at %a fi obligat s" repare daunele materiale pro%ocate prin faptele sale iliciteO aceast"
reparare !mbrac" un dublu aspectB plata desp"gubirilor pentru daunele pro%ocate, reparaţii şi restabilirea drepturilor !nc"lcate. onsecinţa
direct" a r"spunderii statelor pentru s"%#rşirea agresiunii este r"spunderea penal" a persoanelor fizice. rimele de r"zboi şi crimele !mpotri%a
umanit"ţii sunt imprescriptibile.
Pre%ederile dreptului internaţional nu se pot aplica !n cazurile agresiunilor comise de supraputeri. Cup" schimbarea modului de
promo%are a propriilor interese !n %iaţa politic" internaţional", 'usia a !ncetat s" mai comit" agresiuni !mpotri%a unor state. 3ltima ei acţiune
!n afara graniţelor a fost !n 'om#nia, c#nd a participat cu cel puţin 82.&&& de agenţi la !nf"ptuirea cu succes a lo%iturii de stat anticeauşiste. 6n
schimb, (.3... şi+a !nmulţit agresiunile !mpotri%a multor stateB $renada 98-80:, )ibia 98-88:, Panama 98-8-:, Ira< 98--&+8--8:, (omalia
98--2+8--3:, ,osnia 98--*:, Ira< 98--8+8---:, Iugosla%ia 98---:, .fganistan 92&&8+2&&2:, =ilipine 92&&2:. ;le au fost purtate cu o mare
brutalitate. 3n fapt f"r" precedent !n istoria relaţiilor internaţionale, s+a produs !n aprilie 8---, c#nd 5.N.3. a adoptat o rezoluţie potri%it
c"reia bombardarea Iugosla%iei, care a cuprins numeroase obiecti%e ci%ile 9şcoli, spitale, gr"diniţe, mi>loace ci%ile de transport, fabrici,
ambasada hinei etc.: şi a produs multe mii de %ictime, nu se constituie !n agresiune. Cup" p"rerea noastr", acest moment corespunde
pierderii totale a independenţei şi prestigiului internaţional al 5.N.3., care a !nc"put sub controlul absolut al (.3... 6n orice situaţie, atacul
asupra unei ţ"ri, bombardarea ei, indiferent de moti%aţia declarat", se constituie !n crima de agresiune. 2eoria relaţiilor internaţionale nu !şi
!nsuşeşte rezoluţia emis" de 5.N.3.
Procesul de eliminare a r"zboiului de agresiune din practica statelor a !nceput dup" primul r"zboi mondial, c#nd %astul curent de
opinie fa%orabil interzicerii r"zboiului, al cre"rii unei structuri mai organizate a comunit"ţii mondiale, s+a impus atenţiei generale. 5
semnificaţie cu totul aparte !n conteEtul !ncerc"rilor de eliminare a r"zboiului din practica statelor a a%ut crearea (ociet"ţii Naţiunilor, al c"rei
scop declarat a fost dez%oltarea cooper"rii !ntre naţiuni şi garantarea p"cii şi securit"ţii. Pentru !nf"ptuirea acestui scop, !n Pactul !ocietă$ii
)a$iunilor au fost !nscrise, !n principal, obligaţia nerecurgerii la r"zboi şi respectarea cu scrupulozitate a principiilor dreptului internaţional,
precum şi a anga>amentelor asumate. Cec"z#nd r"zboiul din rangul s"u de instituţie legal" a raporturilor interstatale şi dez%olt#nd ideea
moratoriului instituit prin Tratatele *r/and, Pactul obliga statele s" recurg" la mi>loacele paşnice, !nainte de a porni la r"zboi. Prin semnarea,
la 24 august 8-28, a Tratatului general pentru renun$area la ră%"oi ca instrument de politică na$ională 0Pactul *r/and1Kellog2, istoria
relaţiilor internaţionale a marcat un moment important. .stfel, s+a realizat condamnarea !n mod solemn a folosirii r"zboiului ca mi>loc de
reglementare a diferendelor şi oblig#nd statele s"+şi soluţioneze ne!nţelegerile numai prin mi>loace paşnice, dreptul internaţional nu mai
recunoaşte dec#t o situaţie legal"B starea de pace. Pactul *r/and1Kellog a procedat astfel la o separare a mi>loacelor %iolente de cele paşnice
şi a creat o norm" nou", imperati%" de drept internaţionalB interzicerea r"zboiului de agresiune. 6n perioada postbelic", unul dintre obiecti%ele
fundamentale urm"rite de comunitatea mondial" a fost eEcluderea forţei şi ameninţ"rii cu forţa din relaţiile internaţionale, care constituie
principalul instrument de impunere şi menţinere a unor relaţii de dominaţie şi inegalitate !ntre state. .cesta a fost !n fapt şi sensul principiului
!nscris !n articolul 2, punctul 0, din 3arta ,.).4., care impune statelor obligaţia de a se abţine !n relaţiile internaţionale de la folosirea forţei
şi a ameninţ"rii cu forţa !mpotri%a integrit"ţii teritoriale sau independenţei politice a oric"rui stat, sau a oric"rui mod incompatibil cu
scopurile naţiunilor 3nite. 3lterior consacr"rii lui !n art", alte documente internaţionale, adoptate de 5.N.3. sau !n afara acesteia, %in s"
adauge noi elemente acestui principiu, dez%olt#nd diferitele sale aspecte şi urm"rind instituirea de anga>amente precise pentru respectarea lui.
Pl"nuirea, declanşarea sau purtarea unui r"zboi de agresiune constituie o crim" internaţional", o crim" contra p"cii şi securit"ţii popoarelor,
implicit o %iolare a dreptului internaţional, a scopurilor şi principiilor 3artei ,.).4. .u fost instituite mecanisme de pre%enire a conflictelor
internaţionale şi de reglementare pe cale paşnic" a diferendelor dintre state, precum şi de aplicare a sancţiunilor pentru acte de %iolare a p"cii.
.u fost eEtinse !n mod constant cazurile şi domeniile de interdicţie a folosirii forţei şi ameninţ"rii cu forţa. u toate acestea, mai ales !n
perioada postcomunist" reglement"rile !n domeniu nu pot rezol%a clar şi ferm orice act de folosire a forţei şi ameninţ"rii cu forţa,
nemai%orbind de faptul c" !n practic" actele de %iolenţ" sunt tot mai numeroase şi mai %irulente.
(ub auspiciile 5.N.3. funcţioneaz" 3ni%ersitatea pentru Pace. ;a a fost !nfiinţat" prin rezoluţia nr. 33T3* din * decembrie 8-88. ;a
este un centru internaţional de studii superioare postuni%ersitare, cercetare şi difuzare de cunoştinţe %iz#nd preg"tirea pentru pace. ;a !şi are
sediul la (an Mose şi funcţioneaz" pe baza 3onven$iei de constituire a 4niversită$ii şi a !tatutului acesteia. 6n baza actelor sale constituti%e,
3ni%ersitatea are drept scop s" efectueze studii şi cercet"ri, s" asigure o preg"tire adec%at" cursanţilor şi s" difuzeze cunoştinţe fundamentale
8
pentru preg"tirea oamenilor şi a societ"ţilor !n toate problemele pri%ind pacea. .cti%it"ţile 3ni%ersit"ţii sunt finanţate prin contribuţiile
%oluntare ale statelor. 5rganul conduc"tor al 3ni%ersit"ţii este onsiliul, a%#nd !n frunte pe rector. adrele didactice sunt alese dintre
personalit"ţi cu !nalt" preg"tire profesional" şi care manifest" ataşament faţ" de scopurile şi obiecti%ele 3ni%ersit"ţii. 6n totalitatea lor ele
trebuie s" reprezinte !n mod corespunz"tor zonele geografice ale globului şi sistemele sociale, tradiţiile culturale şi seEele. ursanţii sunt
admişi dup" o serie de criteriiB geografice, seE, pondere a populaţiei etc.
Cup" cel de al doilea r"zboi mondial, c#nd !n arsenalele militare ale unor state şi+au f"cut apariţia arme de nimicire !n mas", a ap"rut
conceptul de 5onă de pace şi cola"orare, lipsită de arme nucleare. .cest concept de zon" de pace s+a impus !n %iaţa internaţional" ca o
component" a procesului de dezarmare nuclear". ;l s+a n"scut din interesele unor state de a soluţiona problemele internaţionale acute,
generatoare de tensiune şi confruntare sau din dorinţa unora de a se pune la ad"post de pericolul nuclear, conceptul de zon" de pace şi
colaborare, lipsit" de arme nucleare, rezultat al preocup"rilor constante ale ţ"rilor mici şi mi>locii. )ipsa de interes a marilor puteri pentru
aceast" 3ni%ersitate >ustific" influenţa ei limitat" !n cadrul sistemului internaţional. .cti%itatea ei s+a materializat pe trei planuriB 8. !n tratate
internaţionale, 2. !n declaraţii gu%ernamentale bi şi multilaterale şi 3. !n rezoluţii ale Naţiunilor 3nite şi %izeaz" regiuni din toate
continenteleB ,alcani, ;uropa entral" şi de Nord, .driatica şi Mediterana, 5rientul Mi>lociu, .sia de (ud, Pacificul de (ud, Sona 5ceanului
Indian, .frica, .merica )atin" şi .ntarctica. Sonele de pace şi colaborare lipsite de arme nucleare au fost create prin tratate internaţionale şi
prin !n%ederare !n declaraţii gu%ernamentale.
Printr+o rezoluţie adoptat" !n anul 8-88, .dunarea $eneral" a 5.N.3. a decis ca a treia zi de marţi din luna septembrie, ziua
deschiderii sesiunilor ordinare ale .dun"rii generale, s" fie desemnat" Siua internaţional" a P"cii.
6n condiţiile actuale, !n primul deceniu al mileniului al III+lea, perspecti%a realiz"rii p"cii generale s+a !ndep"rtat mult. 6n condiţiile !n
care 'usia nu mai este deran>at" de agresiunile altor puteri !n )umea a III+a, ea renunţ#nd de bun" %oie la comunism şi la dorinţa, eEprimat"
doctrinar pe parcursul r"zboiului rece, de a stopa ascensiunea capitalismului pe glob, nu eEist" alte organisme internaţionale sau state care s"
poat", deocamdat", stopa r"zboaiele de agresiune ale (.3..., cu sau f"r" participarea unor aliaţi. 6n aceste condiţii pacea nu poate fi ap"rat",
pe termen scurt şi, posibil, mediu, dec#t printr+o e%entual" schimbare a politicii eEterne a (.3..., care nu se !ntre%ede nici ea !n aceast"
perioad". Cup" 82 ani de la desfiinţarea regimurilor comuniste !n ;uropa, a de%enit cert c" globalizarea nu poate rezol%a problema instituirii
unei p"ci durabile, ea fiind, dimpotri%", un factor generator de tensiuni, ca urmare a creşterii permanente a decala>elor ni%elelor de dez%oltare,
a promo%"rii prioritare a intereselor economice ale (.3... şi aliaţilor lor, !n dauna statelor mici şi mi>locii, a >udec"ţii nedrepte a conflictelor
internaţionale, !n care nu se accept" principiul elementar de drept audiatur et altera pars, a imposibilit"ţii asigur"rii egalit"ţii !ntre parteneri
!n cadrul unei preconizate lumi globale, !n cadrul c"reia, la ora actual" 2& U din populaţia globului 9statele dez%oltate: consum" 8& U din
resursele de toate felurile ale P"m#ntului, iar 8& U din populaţia $lobului trebuie s" eEiste şi s" se dez%olte beneficiind de doar 2& U din
resurse, a declanş"rii, de la sf#rşitul r"zboiului rece, a unei politici de lichidare a unor economii !n ansamblul lor !n %ederea achiziţion"rii
pieţelor de desfacere şi a bazei materiale a acestor economii. 6n acest fel, marile concerne internaţionale, firmele lor marionet" şi marea
finanţ" internaţional" acapareaz" economiile naţionale ale multor ţ"ri mici şi mi>locii. 2ensiunile care se acumuleaz", !n aceast" etap" latent,
nu sunt !n m"sur" s" creeze climatul de pace şi securitate internaţional" la care aspir" o mare parte a popoarelor lumii, inclusi% a unor
importante p"rţi din popoarele oazelor de bun"stare ale lumii 9(.3..., 3; şi unele ţ"ri asiatice, mai ales Maponia:, care militeaz" ferm
!mpotri%a globaliz"rii. Ce altfel, ascensiunea dreptei !n unele ţ"ri europene, .ustria, Italia sau =ranţa, %oturile !mpotri%a 3; şi a N...2.5. !n
cadrul unor referendumuri !n state ca Canemarca, 3ngaria sau Irlanda, sunt tot reacţii !mpotri%a ordinii mondiale impus" discreţionar, abuzi%,
de c"tre cea mai mare dintre puterile lumii. Cin acest punct de %edere, perioada r"zboiului rece a fost una !n cadrul c"reia fiecare dintre cele
dou" supraputeri militare o tempera pe cealalt", c#nd a%eau loc abuzuri la scar" mondial". .cest lucru nu a stopat total r"zboaiele de
agresiune sau alte imiEtiuni necon%enţionale !n %iaţa politico+militar" a statelor )umii a III+a.
2oate tipurile de relaţii internaţionale, inclusi% cele caracterizate prin armonie, bun" %ecin"tate, cooperare pe multiple planuri, conţin
!n ele germeni conflictuali.
P#n" la cel de al doilea r"zboi mondial, ;uropa a fost arena tradiţional" a conflictelor internaţionale. 6n perioada r"zboiului rece,
echilibrul de forţe dintre cele dou" sfere de influenţ" a fost aproEimati% egal, cu o mic" superioritate de partea 3niunii (o%ietice, astfel c"
pacea s+a menţinut %reme de 0* de ani, ceea ce a permis continentului nostru s" se dez%olte social+economic, iar popoarelor s" tr"iasc" !n
pace. Cup" c"derea comunismului şi !nfiinţarea .(.I., statele occidentale au trecut la penetrarea estului, !ncura>area schimb"rii graniţelor
stabilite prin tratatele internaţionale şi prin Actul final al 3onferin$ei pentru Pace şi !ecuritate în 6uropa 98-4*:, astfel c" s+au redeschis r"ni
mai %echi ale istoriei, care au permis sl"birea unor state din ,alcani şi zona m"rilor Neagr" şi aspic", ceea ce a fa%orizat consolidarea
dominaţiei occidentale şi promo%area intereselor economice ale 3.;. şi (.3... !n aceast" parte a ;uropei.
Cup" cel de al doilea r"zboi mondial, conflictele armate au a%ut mai multe cauzeB 8. controlul asupra teritoriilor, ca urmare a unor
obiecti%e strategice şi economiceO 2. crearea de state, prin eliberarea de sub dominaţia colonial" de tip clasic, prin unificarea naţional" sau
prin secesiuneO 3. cauze ideologice, legate de compoziţia gu%ernului, diferenţele de ideologie, sau de protecţie a ideologiei !mpotri%a unor
potenţiale pericole. '"zboaiele pot fi cauzate de pro%oc"ri, inter%enţii armate, reacţii la note de protest, la dezminţiri, acuzaţii, chem"rile de
ambasadori pentru @consult"riA, retragereaTrechemerea ambasadorului, blocade, represalii, embargouri, ruperea formal" a relaţiilor
diplomatice etc. a urmare a derul"rii conflictelor internaţionale, pot ap"rea situaţii cum ar fiB 8. cucerirea unei ţ"ri sau a unui teritoriu de
c"tre !n%ing"tor, 2. e%itarea sau anularea poziţiilor conflictuale de dinainte de r"zboi, 3. supunerea unei p"rţi de ţar" ad%ers" sau oprirea
acţiunii ca urmare a eficienţei ameninţ"rii, 0. compromis, prin retragerea parţial" a obiecti%elor iniţiale de c"tre ambele p"rţi, *. decizie pe
cale legal", *. reglementare pasi%", prin care p"rţile accept" un nou status 7uo ca urmare a persistenţei !n durat" a situaţiei conflictuale.
6n perioada interbelic", instituţiile internaţionale, !n primul r#nd (ocietatea Naţiunilor, nu au putut opri declanşarea r"zboiului al doilea
mondial, nerezol%#nd nici cauzele ad#nci care au determinat $ermania s" !nceap" primul r"zboi mondial şi nici oprind+o pe aceasta şi Maponia
s" declanşeze un nou r"zboi mondial. 6n perioada r"zboiului rece, 5.N.3., a reuşit s" inter%in" cu succes !n c#te%a mari crize internaţionale,
>uc#nd un rol poziti% !n !ncheierea r"zboiului din oreea 98-*3: şi unul decisi% !n !ncheierea marii crize a (uezului 98-*1:. Cup" Tratatul din
Malta, rolul 5.N.3. a sc"zut continuu, astfel c" el nu a mai putut s" stopeze agresiunile (.3... şi N...2.5. !n Panama 98-8-:, (omalia
98--&:, Ira< 98--& şi 8--8:, Iugosla%ia 98---:, .fganistan 92&&8+2&&2:, =ilipine 92&&2: şi nici ameninţ"rile cu forţa. Nici alte instituţii
-
internaţionale nu au posibilitatea de a stopa acţiuni agresi%e, cu eEcepţia 'usiei şi (.3... 6n cadrul conflictului ma>or dintre palestinieni şi
e%rei, din martie+mai 2&&2, 3.;. a !ncercat s" se implice pentru detensionarea situaţiei şi oprirea agresiunii e%reieşti !n teritoriile palestiniene.
(tatele arabe aliate ale palestinienilor sunt importante surse de petrol, gaze şi pieţe de desfacere ale 3niunii ;uropene. Inter%enţia s+a soldat
cu un eşec total. Israelul nu numai c" nu i+a dat curs, dar !n luarea de poziţie a ridiculizat 3.;. .cest fapt a fost o nou" do%ad" a faptului c", !n
ciuda eforturilor de a+şi m"ri influenţa internaţional", ;uropa nu reuşeşte s" se impun", fiind mult !n urma (.3... şi 'usiei !n ceea ce pri%eşte
capacitatea de decizie !n lumea internaţional". 3niunea ;uropean" este un colos cu picioare de lut. ;ste cea mai mare putere economic" a
lumii, dar un pitic militar, iar pentru funcţionarea economiei este dependent" !ntr+o foarte mare m"sur" de materiile prime şi energia din
'usia, lumea arab" şi alte state din afara ;uropei.
Conferinţe şi congrese internaţionale
;le sunt reuniuni internaţionale cu caracter oficial, !ntrunite pentru dezbaterea şi reglementarea anumitor probleme internaţionale.
onferinţele şi congresele adopt" o serie de documente importante. Cintre ele menţion"m rezoluţiile, con%enţiile, tratatele, declaraţiile,
carta.
(ezoluţia este un document adoptat prin %ot de c"tre un congres, conferinţ" sau alt organism politic. 'ezoluţia sintetizeaz" problemele
ma>ore, stabileşte principalele orient"ri şi direcţii de acţiune !n %iitor, a%#nd caracter de directi%" sau de recomandare.
Convenţia este !nţelegerea bi+ sau multilateral" !ncheiat" !ntre state prin care sunt reglementate probleme politice generale,
diplomatice, economice, tehnico+ştiinţifice, sociale etc., ale relaţiilor dintre ele.
)ratatul este un acord de %oinţ" inter%enit !ntre dou" sau mai multe state !n scopul cre"rii, modific"rii sau stingerii drepturilor şi
obligaţiilor !ntre statele contractante, denumite p"rţi la tratate. 2ratatul este forma cea mai r"sp#ndit" de statornicire a colabor"rii dintre state,
de reglementare a problemelor internaţionale, constituind cel mai important iz%or de drept internaţional. 2ratatul poate purta di%erse
denumiriB pact, acord, modus %i%endi, gentlemenLs agreement, protocol, concordat etc. 6n cazul tratatelor bilaterale, ele se pot !ncheia numai
dac" cele dou" p"rţi sunt de acord cu toate pre%ederile teEtului tratatului. 6n cazul tratatelor multilaterale fiecare parte poate formula rezer%e,
adic" poate s" arate ce nu !nţelege s"+şi asume din obligaţiile care pri%esc toate p"rţile la tratat. 6n felul acesta se promo%eaz" cauza
colabor"rii internaţionale, !ntruc#t pot de%eni p"rţi la un tratat multilateral state care, deşi de acord cu finalitatea acestuia, nu pot accepta
anumite pre%ederi incompatibile cu poziţiile şi cu interesele lor. )a tratate se pot ad"uga şi anumite aneEe, care, !n lips" de dispoziţii contrarii
ale p"rţilor la tratat, fac parte integrant" din tratat. .utenticitatea teEtului tratatului se face prin semnare, parafare sau !n alte moduri con%enite
de p"rţi. Cac" se precizeaz" c" semn"tura s+a dat doar ad referendum, !nseamn" c" teEtul este autentificat, dar gu%ernul urmeaz" s" decid"
dac" %a semna. 6n cazul ratific"rii, tratatul bilateral intr" !n %igoare dup" schimbarea instrumentelor de ratificare, iar tratatul multilateral, dup"
depunerea acestor instrumente la gu%ernul statului depozitar, desemnat !n acest scop prin tratat. Prin conţinutul lor, tratatele reflect"
obiecti%ele urm"rite de statele contractante, politica lor eEtern". 2ratatele se ratific" de c"tre organele competente ale statului. Prin ratificare,
statul declar" c" !şi !nsuşeşte un tratat semnat de reprezentantul s"u cu un alt stat sau cu mai multe state, conferind astfel tratatului forţa
obligatorie faţ" de statul care ratific". P#n" la ratificare, tratatul nu eEist" ca atare. ;ste o datorie de bun"+credinţ" din partea statelor care au
luat parte la negocierea tratatului ca, !n timpul care desparte semnarea de ratificare, s" nu !ntreprind" acţiuni de natur" s" fac" imposibil" sau
lipsit" de obiect ratificarea. Cocumentul prin care se atest" c" tratatul a fost ratificat se numeşte instrument de ratificare. ;l eEprim"
consimţ"m#ntul statului de a fi legat printr+un tratat. (upus ratific"rii, el intr" !n %igoare !n momentul depunerii instrumentului de ratificare pe
l#ng" statul 9sau autoritatea: desemnat" s" funcţioneze ca depozitar, !n cazul unui tratat multilateral, sau, !n momentul schimbului
instrumentelor de ratificare, !n cazul unui tratat bilateral.
Carta este un termen cu o tripl" accepţiune !n practica relaţiilor internaţionaleB 8. instrument >uridico+diplomatic prin care dou" sau
mai multe state enunţ" anumite principii şi norme fundamentale de conduit" internaţional" stabilind, totodat", modalitatea de aducere la
!ndeplinire !n %ederea !nf"ptuirii unui obiecti% comunO 2. %arietate a tratatului internaţional prin care se creeaz" o organizaţie internaţional",
mondial" sau regional", determin#ndu+i funcţiile, competenţa şi modul de funcţionareO 3. document prin care se recomand" p"rţilor
contractante principiile şi normele generale ce trebuie respectate !n relaţiile internaţionale.
6n funcţie de ni%elul la care se con%oac" conferinţele, eEist"B 8. conferinţe la ni%el !nalt, 2. conferinţe ale plenipotenţiarilor şi
delegaţilor gu%ernamentali şi 3. conferinţe ale eEperţilor.
I. Conferinţele la nivel #nalt ofer" posibilitatea contactelor, consult"rilor şi negocierilor !ntre şefii de state şi de gu%erne. 6n istoria
relaţiilor internaţionale contemporane eEist" conferinţe la ni%el !nalt care au a%ut un impact deosebit asupra sistemului internaţional. #te%a
dintre acestea sunt onferinţa de la airo 98-0*:, care a condus la crearea )igii (tatelor .rabe, onferinţa de la ,ogota 98-08:, care a
!nfiinţat 5rganizaţia (tatelor .mericane 95.(...:, onferinţa de la ,andung 98-**:, care a reprezentat o etap" foarte important" !n cadrul
procesului de destr"mare a sistemului colonial mondial, onferinţa de la .ddis+.beba 98-13:, care a creat 5rganizaţia 3nit"ţii .fricane
95.3...:, conferinţele mişc"rii ţ"rilor nealiniate, amintite !n prezenta lucrare, onferinţa 5.(..;. de la /elsin<i 98-42+8-4*: pentru pace şi
securitate !n ;uropa, sau conferinţele la ni%el !nalt din cadrul 3niunii ;uropene etc.
6n afara particip"rii al"turi de şefii de state şi gu%erne la !ntrunirile internaţionale, la sesiunile .dun"rii generale ale 5.N.3., II.
miniştrii de e*terne participă la conferinţe organizate e*clusiv pentru ei. 3nele dintre ele au fost de importanţ" istoric". ;ste suficient s"
amintim onferinţa de la Mosco%a 9septembrie 8-08:, care a dus la constituirea coaliţiei antifasciste a (.3..., 3.'.(.(. şi Marii ,ritanii,
conferinţele miniştrilor de eEterne ai (.3..., 3.'.(.(. şi Marii ,ritanii, care au preg"tit tratatele de pace de la Paris, din 8-04, ale
!n%ing"torilor !n al doilea r"zboi mondial cu 'om#nia, 3ngaria, ,ulgaria, =inlanda, Italia şi alte state, onferinţa de la $ene%a 98-*0:, care a
reglementat problema coreean" etc.
III. Conferinţele plenipotenţiarilor şi reprezentanţilor guvernamentali pot a%ea ca obiectB 8. reglementarea unor probleme
politice importante, regionale, continentale sau globale, 2. codificarea normelor dreptului internaţional, 3. soluţionarea unor probleme de
interes comun sau general din di%erse domenii de acti%itate, 0. reglementarea unor acti%it"ţi cu caracter tehnic administrati% şi *.
comunicarea !n domeniul unor aspecte di%erse ale relaţiilor internaţionale.
8&
IH. Conferinţele e*perţilor se desf"şoar" cu participarea unor persoane desemnate fie de c"tre gu%erne, fie de c"tre diferite organisme
internaţionale cu scopul de a !ntocmi studii şi rapoarte asupra unor probleme internaţionale. ;le se constituie !n organe deliberati%e ale unor
instituţii internaţionale, ale c"ror competenţe, mod de funcţionare şi atribuţii sunt determinate de normele care gu%erneaz" respecti%ele
instituţii. 'egulile de organizare şi de desf"şurare a conferinţelor internaţionale s+au dez%oltat mereu, !ncep#nd cu onferinţa de la Munster şi
5snabruc< 98108:.
onferinţele internaţionale pot fi con%ocate de un grup de state sau de c"tre organizaţii internaţionale. (tatele care nu particip" la
conferinţe au dreptul s" nu recunoasc" hot"r#rile adoptate. Cin punct de %edere >uridic, statele participante la conferinţele internaţionale sunt
egale. 6n realitate, marile puteri influenţeaz" decisi% dezbaterile şi luarea hot"r#rilor, acţion#nd dup" principiile negocierilor, prezentate mai
sus !n prezenta lucrare. oncluziile conferinţelor internaţionale referitoare la soluţionarea problemelor dezb"tute se consemneaz" !n actele
care se adopt"B tratate, con%enţii, protocoale, pacte, acorduri, delegaţii, rezoluţii şi altele.
Congresele internaţionale sunt reuniuni multilaterale, de regul" cu caracter ştiinţific sau profesional. ;le sunt consemnate de istoria
relaţiilor internaţionale ca funcţion#nd din antichitate, c#nd şefii de triburi se reuneau pe di%erse teme. 6n epoca medie%al" ele de%in
frec%ente, sub forma conciliilor ecumenice con%ocate de pap", unde, pe l#ng" problemele bisericeşti, se dezb"teau şi chestiuni de politic"
mondial". Istoria relaţiilor internaţionale menţioneaz" numeroase congrese de mare importanţ".
Pro$lematica ec%ili$rului european
Marile monarhii ale epocii moderne, dup" constituirea şi consolidarea lor, şi+au !ndreptat pri%irile afar", c"ut#nd s"+şi m"reasc"
teritoriile şi puterea pe seama statelor mai slabe. 6n consecinţ", !mpotri%a tendinţelor eEpansioniste ale c#te unei mari puteri, care ameninţa s"
rup" raportul de forţe dintre puterile concurente a fost adoptat" şi ridicat" la rang de principiu, !n practica relaţiilor internaţionaleB ideea de
ec'ili"ru. ;a urm"rea !n primul r#nd e%itarea unor conflicte imposibil de gestionat.
onsecinţa fireasc" a acestei noi politici a dus la intensificarea leg"turilor !ntre p"rţile interesate, fapt reflectat direct asupra
ambasadelor permanente. onstat"m astfel, c" din instincti%" şi empiric", cum se manifestase !n secolul al IH+lea la statele italiene, politica
de echilibru de%ine, !n %eacul al IHII+lea, raţional", ceea ce determin" ca ea s" se ridice la !n"lţimea unei reguli de drept, capabil" s" domine
relaţiile internaţionale, ambiţioas" s" rezol%e şi chiar s" pre%in" conflictele forţei brutale. .doptarea politicii de echilibru, piatra unghiular" a
politicii şi ideea dominant" !n toat" istoria modern", s+a f"cut din dorinţa de a asigura ;uropei un anumit grad de securitate colecti%". 6n
secolele al IHI+lea şi al IHII+lea, ea a urm"rit, cu predilecţie, s" bareze drumul monarhiei uni%ersale, dar odat" cu intrarea, !n %eacul al
IHIII+lea, a Prusiei şi 'usiei !n r#ndul marilor puteri, ea se deformeaz" şi dintr+o coaliţie defensi%" a statelor ameninţate de o mare putere
de%ine un sistem de ocupare a noi teritorii, cuceririle Imperiului habsburgic, ale Marii ,ritanii, ale Prusiei şi 'usiei, fiind rodul unei politici
egoiste şi ambiţioase. P#n" la !nceputul secolului al III+lea, principiul echilibrului, ce dominase %iaţa politic" f"r" nici o concurenţ" timp de
dou" %eacuri, s+a confruntat cu o nou" idee, principiul na$ionalită$ilor, pe care Napoleon al III+lea 988*2+884&:, a !ncercat, !ntr+o anumit"
m"sur", s" o pun" !n practic"O principiul na$ionalită$ilor %a triumfa de+abia la sf#rşitul primului r"zboi mondial.
6n a doua >um"tate a secolului trecut, ideea de ec'ili"ru a fost dublat" de aşa+numita răspundere colectivă, prin care se !nţelegea
supra%egherea de c"tre marile puteri a comportamentului statelor mici şi mi>locii, pentru asigurarea p"cii !ntre ele şi pre%enirea transform"rii
crizei dintre micile puteri !ntr+o criz" !ntre marile puteri, iar !n acest cadru, dreptul de inter%enţie reprezenta un principiu general acceptat.
3ltima faz" a e%oluţiei diplomaţiei europene, caracterizat" prin congrese şi conferinţe, marcheaz", dup" p"rerea ma>orit"ţii
specialiştilor, !nceputul diplomaţiei moderne.
ongresele de pace din Jestfalia 98103+8108:, de la MVnster şi 5snabrVc< 9Jestfalia:, sunt primele congrese diplomatice !n
ade%"ratul sens al cu%#ntului, nu at#t datorit" formei procedurale, duratei sau caracterului lor de important" solemnitate, ci mai ales datorit"
negocierilor multilaterale şi simultane, acordul tradus prin teEte şi inaugurarea unei p"ci durabile. Pacea a consacrat teoria echilibrului
puterilor, %iaţa internaţional" intr#nd sub imperiul unor noi legi politice, care, cu unele !ntreruperi %or domina popoarele p#n" la apariţia legii
naţiunilor. (e poate deci afirma c" faţ" de caracterul mai mult cutumiar al !ntre%ederilor internaţionale se accentueaz" acum, cu o
spontaneitate uimitoare, credinţa !n puterea obligatorie a tratatelor de pace, garanţii sigure pentru %remuri mai bune. Mai puţin este
recunoscut" su%eranitatea statelor, caracterul lor independent, cel puţin c#nd este %orba de aspectele lor internaţionale. 6n schimb, principiul
egalit"ţii statelor a>unge acum la apogeul s"u.
;chilibrul european a primit %alenţe de principiu fundamental pe care se baza sistemul internaţional european. ;chilibrul era realizat
raporturile !ntre cele şapte puteri, dou" !n %estul continentului, trei !n centrul s"u şi dou" !n estB .nglia 9din sec. al IHIII+lea, Marea ,ritanie:,
=ranţa, Prusia, .ustria, Piemontul, 'usia şi 2urcia. 6n >urul lor gra%itau celelalte state mi>locii şi mici, care !şi promo%au interesele naţionale
cu a>utorul protectorului+putere. Ce fiecare dat" c#nd o putere !ncerca s" rup" acest echilibru, celelalte inter%eneau prin mi>loace diplomatice
sau prin forţa armelor, p#n" la restabilirea echilibrului. el mai tipic eEemplu de lupt" pentru dominaţie, !mpotri%a echilibrului european, a
constituit+o epoca napoleonian", c#nd =ranţa şi+a !nfr#nt ad%ersarele, !ntinz#ndu+şi st"p#nirea sau influenţa !ntre flu%iul Niemen şi .tlantic,
cuprinz#nd inclusi% Peninsula Iberic". 2imp de 2& de ani, puterile europene au organizat coaliţie dup" coaliţie, p#n" !n 888*, c#nd au reuşit
s"+l !nfr#ng" pe @zeul r"zboiuluiA şi, !n cadrul ongresului de la Hiena, s" restabileasc" echilibrul european, conceput ca un concert al unei
orchestre, !n cadrul c"reia fiecare putere interpreta partitura sa, orice abatere !nsemn#nd compromiterea piesei. .cest @concert europeanA şi+a
menţinut cei şapte interpreţi p#n" la sf#rşitul secolului al III+lea, c#nd pe scena relaţiilor internaţionale apar trei noi mari actori, (.3...,
$ermania şi Maponia, care %or conduce la mutaţii importante.
;chilibrul european a fost menţinut şi !n situaţiile !n care o putere, aflat" !ntr+un declin de dou" secole, 2urcia, era !n pericol s" se
pr"buşeasc", situaţie !n care influenţa, teritorii şi putere ar fi fost preluate de cealalt" putere din estul ;uropei, 'usia, ceea ce ar fi rupt
echilibrul european şi ar fi oferit Imperiului ţarist o forţ" pe care celelalte puteri ale ;uropei nu ar fi mai putut+o controla. .semenea situaţii
au fost !n r"zboaiele dintre 2urcia şi 'usia din anii 8824+8828 şi 88*3+88*1 9al @rimeeiA:, c#nd Marea ,ritanie şi =ranţa au inter%enit
prompt şi au sal%at 2urcia şi echilibrul european de la pr"buşire.
riza prelungit" a Imperiului otoman, !n paralel cu lupta popoarelor aflate sub dominaţia sultanului şi eforturile .ustriei şi 'usiei de a
pune st"p#nire pe influenţa şi teritoriile pe care 2urcia le pierdea an de an, constituie !n istoria relaţiilor internaţionale pro"lema orientală.
88
Conflictul pentru re#mpărţirea Lumii
Conflictul est-vest dateaz" !nc" din secolul al III+lea. ;l se !nscrie !n marea problematic" a luptei puterilor pentru dominaţia
mondial". )a !nceputurile sale, conflictul era apreciat ca o lupt" !ntre ci%ilizaţia %est+european" şi cea asiatic". Cup" anul 8-84, (.3... s+au
implicat !n acest conflict, care a !nceput s" fie perceput ca un conflict !ntre capitalism şi comunism, !ntre sistemul pluralist şi cel totalitar,
!ntre sistemul economic pri%at şi cel de stat.
6n a doua >um"tate a sec. al III+lea apar trei noi mari puteri mondiale. 6n ;uropa, $ermania şi+a realizat unificarea naţional+statal",
dup" %ictoria zdrobitoare !n r"zboiul !mpotri%a =ranţei 9884&+8848:, schimb#nd radical raportul de forţe şi modific#nd componenţa puterilor
aflate !ntr+un echilibru de%enit tot mai fragil. Cup" %ictoria !n r"zboiul !mpotri%a =ranţei, $ermania a de%enit prima putere politic", militar" şi
economic" a ;uropei. 3nificarea ţ"rii a catalizat economia, ca şi toate energiile, ambiţiile şi orgoliile naţiunii germane. Personalit"ţi
str"lucitoare ca !mp"raţii Jilhelm I şi Jilhelm al II+lea şi mai ales cancelarul 5tto %on ,ismarc<, au condus str"lucit aceast" ţar". Marea
,ritanie s+a bazat !n continuare pe rezer%ele uriaşe ale imperiului ei colonial, cel mai !ntins de pe $lob şi a pierdut concurenţa economic" cu
(.3..., $ermania şi cu Maponia, cobor#nd de pe primul loc pe locul patru !n lume. P"str#ndu+şi !nt#ietatea maritim", .nglia a p"strat cel mai
!ntins imperiu colonial şi siguranţ" mare !n faţa pericolului unei in%azii str"ine !n insule. a urmare, mult" %reme, Marea ,ritanie nu s+a mai
implicat !n problemele politicii europene, retr"g#ndu+se !ntr+o aşa numit" splendid isolation. 6n prea>ma primului r"zboi mondial !ns", poziţia
ei a fost tot mai mult ameninţat", pe mare şi !n colonii, de c"tre $ermania.
Maponia era la >um"tatea secolului al III+lea o ţar" feudal" !napoiat", dar printr+o uriaş" mobilizare a tuturor resurselor ei umane şi
organizatorice, !n timpul !mp"ratului Mutshuhito 98814+8-82:, printr+o re%oluţie paşnic", numit" era luminii 0Mei8i2. .utoritatea !mp"ratului
asupra !ntregii ţ"ri s+a restabilit şi s+au promo%at reforme care au condus la un progres care a propulsat ţara pe locul al treilea !n lume, dup"
(.3... şi $ermania. ;a s+a impus repede ca cea mai mare putere militar" din .sia, lucru confirmat de %ictoria !n r"zboaiele contra hinei
988-0+88-*: şi 'usiei 98-&0+8-&*:. 6n urma lor, Maponia a aneEat oreea şi 2aiFanul, care aparţinuser" hinei şi importanta zon" de influenţ"
ruseasc" din hina.
6n >urul anului 8-&&, (.3... şi Maponia au accentuat implicarea lor !n politica internaţional", !n lupta pentru pieţe şi surse de materii
prime, ca şi !n efortul de control asupra unor puncte strategice de pe $lob, at#t de importante pe parcursul sec. al III+lea şi al unei mari p"rţi
din cel de al II+lea, p#n" c#nd s+au r"sp#ndit armele cu mare putere de distrugere şi mi>loacele de transport la lung" distanţ". Puterile
;uropei au !ncetat s" mai fie singurele diriguitoare ale politicii mondiale. 6n urma r"zboiului cu (pania, din anul 88-8, (.3... au ocupat
=ilipine şi uba, !n acelaşi an aneE#nd şi /aFaii.
'usia a r"mas o putere de care trebuia ţinut cont, !n ciuda !napoierii generale şi a regimului ţarist retrograd. 'esursele, imensitatea
teritoriului, calitatea elitelor şi caracterul puternic al sla%ilor, erau atu+uri importante.
(chimbarea substanţial" a raportului de forţe a f"cut s" se ridice cu %oce tot mai ap"sat" problema re!mp"rţirii lumii !ntre marile puteri.
Mai ales Marea ,ritanie, =ranţa, (pania, Portugalia, 5landa şi ,elgia ocupaser" o foarte mare parte a $lobului, !n perioada !n care $ermania,
Maponia şi Italia nu erau !nc" unificate şi consolidate şi nu mai %roiau s" deschid" acces la colonii acestor trei ţ"ri din urm". Pentru influenţ"
mai mare şi teritorii !n ;uropa de ;st lupta şi .ustro+3ngaria, ale c"rei interese se lo%eau de cele ale 'usiei.
6n .sia, statele europene care au c#ştigat cele mai multe teritorii au fost Marea ,ritanie şi 'usia. 6ntre ele s+a aprins o %ie ri%alitate,
mai ales !n .fganistan şi Persia. ;ra !nceputul luptei pentru controlul 5rientului Mi>lociu, !ntr+o perioad" !n care era de>a cristalizat"
conştiinţa marii importanţe de %iitor a petrolului. 'usia s+a eEtins prin cuceriri !n 2ranscaucazia şi .sia entral" şi a continuat s" cerceteze
(iberia, pe care o alipise !n sec. al IHII+lea.
)upta pentru re!mp"rţirea lumii a fost principala caracteristic" a relaţiilor internaţionale !n aceast" perioad". ;a %a continua f"r"
!ncetare, !n forme şi grup"ri de state diferite, p#n" !n zilele noastre. 3neori, lupta nu s+a putut tranşa dec#t prin compromisuri, astfel
n"sc#ndu+se condominiu+uri, cum ar fi de eEemplu cel franco+britanic din Insulele Noile /ebride, sau cel americano+german din Insulele
(amoa. .ceast" lupt" a condus, !ntr+o faz" de !nceput la crearea alianţelor politice şi militare, pe baza promo%"rii propriilor interese de c"tre
fiecare dintre marile puteri. Participarea statelor la marile alianţe ale lumii a a%ut şi un caracter temporar, !n funcţie de interese de moment.
6n anii 8842+8843 s+a semnat Alian$a celor Trei 9mpăra$i, !ntre Imperiul german, Imperiul rus şi Imperiul austro+ungar. ;a urm"rea
izolarea =ranţei şi e%itarea de c"tre $ermania a unui r"zboi pe dou" fronturi. Prin aceast" alianţ", $ermania urm"rea e%itarea re%anşei =ranţei
pentru !nfr#ngerea !n r"zboiul din anii 884&+8848. ;a nu a fost o alianţ" propriu zis", chiar dac" cuprindea şi o con%enţie militar" germano+
rus". ;a se baza mai mult pe consult"ri reciproce !n caz de ne%oie. ;a nu a >ucat un rol important !n relaţiile internaţionale. ;şecul ei s+a
datorat !n principal ri%alit"ţii dintre 'usia şi .ustro+3ngaria pentru dominaţia estului ;uropei. .ceast" ri%alitate s+a accentuat, dup" cum s+a
%"zut de>a, !n timpul acutiz"rii cri%ei orientale din anii 884*+8848. Cup" ce ongresul de la ,erlin 98848: a obligat 'usia s" renunţe la unele
pretenţii ale ei !n ,alcani, aceast" ţar" s+a dep"rtat de @aliateleA ei, iar la !nceputul sec. al II+lea se %a alia cu inamicii foştilor aliaţi. a
urmare, s+a str#ns relaţia $ermaniei cu .ustro+3ngaria, cele dou" ţ"ri semn#nd, !n anul 884-, un tratat de a>utor reciproc !n cazul unui atac
%enit din partea 'usiei. .ceast" alianţ" a fost cea mai durabil" dintre toate elementele relaţiilor internaţionale, p#n" la primul r"zboi mondial.
Pe baza ei, !n anul 8882, s+a realizat 2ripla .lianţ", prin asocierea Italiei, nemulţumit" mult de aneEarea de c"tre =ranţa a 2unisiei, ţar" la care
aspira clasa politic" şi economic" a Italiei. 2ripla .lianţ" s+a !nt"rit dup" acordul defensi% dintre .ustro+3ngaria şi 'om#nia, la care au aderat
Italia şi $ermania, acord periodic !nnoit şi ţinut secret p#n" !n anul 8-80. 2ripla .lianţ" a contat mult pe participarea 'om#niei, datorit"
importanţei ei strategice şi a resurselor economice 9alimente din belşug, petrol, cherestea etc:. P#n" la urcarea pe tronul $ermaniei a lui
Jilhelm al II+lea, !n 888-, şi la !nl"turarea cancelarului ,ismarc<, !n 88-&, 2ripla .lianţ" a p"strat un caracter defensi%. Cup" aceast"
perioad", alianţa a primit %alenţe ofensi%e, reflectate şi !n decizia declarat" a !mp"ratului $ermaniei de a trece de la o politic" european" la
una mondial".
. doua grupare de forţe a fost 2ripla 6nţelegere, format" !n etape succesi%e. Prima etap" a fost cea a semn"rii unor acorduri franco+
ruse 988-8+88-3:, care pre%edeau a>utor militar reciproc, !n cazul !n care %reuna dintre cele dou" ţ"ri ar fi fost atacat" de c"tre 2ripla .lianţ".
;tapa a doua s+a consumat !n anul 8-&0, c#nd s+a semnat acordul anglo+francez numit .ntanta ordial", iar etapa a treia a constat !n acordul
82
anglo+rus, din anul 8-&4, prin care cele dou" ţ"ri şi+au delimitat sferele de influenţ" !n .sia, f"c#nd posibile %iitoare colabor"ri politico+
militare !n ;uropa.
Prin crearea celor dou" alianţe militare, ri%alitatea pe scena politic" internaţional" a de%enit tot mai acerb", iar pericolul r"zboiului a
crescut cu fiecare zi, !n paralel cu declanşarea unei puternice curse a !narm"rilor, fiecare tab"r" !ncerc#nd s"+şi asigure superioritatea din acest
punct de %edere. Mai multe crize diplomatice s+au consumat la !nceputul sec. al II+lea, iar !n %ara anului 8-80 a !nceput primul r"zboi
mondial.
92eEtul de mai sus este din cuprinsul cursului or%in )upu, 6uropa în sistemul rela$iilor interna$ionale, ;ditura Info.rt Media, (ibiu,
2&8&:
5rganizarea relaţiilor internaţionale dup" primul r"zboi mondial s+a !ntemeiat pe tratatele de pace !ncheiate şi pe Pactul (ociet"ţii
Naţiunilor, organizaţie !nfiinţat" cu scopul de asigurare a respect"rii acestor tratate şi a p"cii !n lume. ;le au consemnat rezol%area !n interesul
puterilor !n%ing"toare şi aliaţilor acestora !n r"zboi a contradicţiilor internaţionale care au condus la izbucnirea conflagraţiei. Ce la intrarea lor
!n %igoare, a fost e%ident c" ele nu r"spundeau dec#t unei mici p"rţi din ne%oile uriaşe de interese pe care statele le a%eau de promo%at. 3nele
state au fost ignorate de tratatele de pace, sau, prin pre%ederile impuse, au fost aduse !n imposibilitate de a+şi promo%a interesele. .stfel, noul
edificiu al dreptului internaţional a fost fragil, de la !nceput. (peranţele din primii ani postbelici !n capacitatea )igii Naţiunilor de a gestiona
crizele internaţionale s+au bazat pe o situaţie de scurt" durat", rezultat al efectelor r"zboiului, care a eliminat $ermania de la posibilitatea de
a+şi formula orice fel de drepturi, fie ele fireşti, sau eEagerate, fiEarea frontierei !ntre acestea fiind f"cut" cu mult subiecti%ism. 6n acelaşi
timp, cealalt" mare putere european" 9sau, !n mare parte european":, 'usia (o%ietic" 9din anul 8-22, 3niunea 'epublicilor (o%ietice
(ocialiste:, dup" şapte ani de r"zboi mondial, r"zboi ci%il, embargo şi inter%enţie militar" str"in" a celor mai mari puteri ale lumii, (.3...,
Maponia, Marea ,ritanie şi =ranţa, la care s+a al"turat şi Polonia, a intrat !ntr+o etap" de clarificare ideologic" şi consolidare intern", care a
!mpiedicat+o s"+şi impun" %oinţa pe arena internaţional". 6n aceste condiţii, echilibrul european era incomplet configurat şi nu permitea dec#t
proiecţii pe termen scurt ale sistemului internaţional. Marea ,ritanie şi =ranţa, ca şi aliatele lor de putere medie şi mic", inclusi% 'om#nia, au
dorit s" realizeze o construcţie european" şi eEtra+european" f"c#nd abstracţie de interesele $ermaniei şi 'usiei (o%ietice. Ce asemenea, au
fost negli>ate !n mare parte interesele fostelor state aliate ale $ermaniei !n r"zboi, respecti% .ustria, 3ngaria, ,ulgaria şi 2urcia.
)a plecarea c"tre onferinţa de Pace de la Paris, preşedintele (.3..., JoodroF Jilson, a formulat aspiraţii eEcepţionale. ;l a promis
poporului american c" %a semna un tratat trainic !ntre !n%ing"tori şi !n%inşi, care %or fi poziţionaţi !n mod egal la masa tratati%elor, unde %or fi
luate !n calcul interesele tuturor. .cest proiect ideal nu a fost agreat de !n%ing"torii europeni, britanici şi francezi. .ceştia doreau doar
pedepsirea $ermaniei şi aliaţilor ei şi o piramid" european" !n cadrul c"reia cele dou" puteri occidentale s" deţin" permanent %#rful,
$ermania s" fie poziţionat" c#t mai >os şi s" fie eEclus" din sistemul colonial, iar 'usia s" fie ţinut" !n izolare şi embargo total. Pe l#ng"
acestea, !n primii c#ţi%a ani dup" lo%itura de stat bolşe%ic" de la (an<t Petersburg, au a%ut loc !ncerc"ri ale lumii occidentale de a r"sturna
regimul bolşe%ic, prin orice mi>loace, cu doesebire prin agresiune armat".
2ratatele au fost percepute de clasa politic" şi opinia public" din statele !n%inse !n r"zboi ca fiind dictate nedrepte şi opinia ma>oritar"
era aceea c" era strict necesar a fi re%izuite. 'e%izuirea acestor tratate de pace a de%enit aEa central" a politicii lor. Ce altfel, delegaţia
$ermaniei a refuzat iniţial s" semneze Tratatul de la :ersailles. .bia dup" ce mareşalul =erdinand =och, comandantul şef al armatei franceze
şi comandantul suprem interaliat, a primit ordin s" se !ndrepte cu armatele franceze c"tre 'in, spre entuziasmul trupei, care a pornit s"
m"rş"luiasc" !n acordurile marseillezei, delegaţia german" a re%enit la masa 3onferin$ei de Pace şi a semnat @cu ochii !nchişiA, ştiind c" ţara
lor nu era !n posibilitate de a se ap"ra. ongresul (.3... a respins prin %ot Tratatul de Pace cu $ermania, consider#ndu+l nedrept faţ" de
aceast" ţar" şi a imputat preşedintelui acest lucru. Ce altfel, dup" acest moment, JodrooF Jilson a intrat !ntr+un e%ident declin politic, a
suferit un atac cerebral şi şi+a !ncheiat mandatul, ieşind din politic" @pe uşa din dosA. urentul politic care promo%a izolaţionismul (.3... !n
raporturile politico+militare cu ;uropa a triumfat pentru o perioad". . fost momentul !n care principiile !n"lţ"toare de etic" a relaţiilor
internaţionale promo%ate de JodrooF Jilson, !ncep#nd cu publicarea @3elor ;< puncteA, au fost !n%inse de interesele politice punctuale ale
Marii ,ritanii şi =ranţei, str"lucit reprezentate !n cadrul tratati%elor de c"tre prim miniştrii Ca%id )loKd $eorge şi $eorge lemenceau.
3ngaria, a primit Tratatul de la Trianon ca pe cea mai mare tragedie din istoria ei. )+a semnat, dar, din prima clip", !ntreaga clas"
politic" maghiar", poporul de r#nd, ca şi emigraţia, au fost decişi s" lupte !mpotri%a tratatului, proiectul anul"rii consecinţelor sale r"m#n#nd,
p#n" !n ziua de ast"zi, cel mai important obiecti% politic naţional maghiar. ,ulgaria, !nfr#nt" şi !n al doilea r"zboi balcanic 98-83: şi !n primul
r"zboi mondial, a r"mas la fel de nemulţumit", pentru c" nu a reuşit s"+şi ia re%anşa faţ" de %ecini, respecti% faţ" de 2urcia 9de la care ţintea
partea european" şi influenţ" la str#mtori:, faţ" de 'om#nia 9de la care ţintea Cobrogea:, faţ" de $recia şi de Iugosla%ia 9de la aceste ultime
dou" state ţintind p"rţi din Macedonia:. .ustria considera c" a%ea temeiuri serioase de nemulţumire, fiind redus" la dimensiunea unei p"rţi a
fostelor posesiuni ereditare ale asei de /absburg şi trecuse din r#ndurile marilor puteri, direct !n r#ndul statelor mici ale ;uropei. .ustria şi+
a c"utat o identitate proprie pe parcursul !ntregii perioade interbelice, c"utare !ncheiat" prin unificarea cu $ermania 9.nschluss:, din anul
8-38. 2urcia, fusese mult redus" teritorial !n .sia, iar !n ;uropa, a fost eEclus" din r#ndul statelor cu acces la decizie, cum fusese timp de sute
de ani.
Pe de alt" parte, al"turi de marile puteri !n%ing"toare !n r"zboi, mulţumite şi @r"coriteA de pre%ederile tratatelor de pace, se aflau şi
state mici şi mi>locii care şi+au !ntregit teritoriile, ca 'om#nia, sau reap"rute pe harta ;uropei, ca Polonia, sau nou ap"rute, precum Iugosla%ia
şi ehoslo%acia. ;le erau rodul principiului autodeterminării popoarelor, iniţiat de preşedintele (.3... şi adoptat de c"tre aliaţii !n%ing"tori la
dorinţa eEplicit" a acestuia. .cest principiu a putut fi pus parţial !n aplicare ca urmare a pr"buşirii imperiilor multiseculare rus, german şi
austro+ungar. 'olul statelor independente mici şi mi>locii, care s+au !nmulţit, a crescut mult !n perioada la care ne referim. 6n acelaşi timp,
masoneria nu a fr#nat aceste principii, nefiind, la ora aceea, !nscris" pe linia sl"birii statelor naţionale, interesele ei fiind promo%ate !n
interiorul statelor naţionale. Mai trebuie menţionat c" puterile !n%ing"toare !n r"zboi au promo%at şi interesul de a crea state mai puternice !n
%ecin"tatea $ermaniei şi 'usiei, care s" le fr#neze acestora tendinţele eEpansioniste. Cin aceast" cauz", cele dou" state menţionate, au pri%it
cu suspiciune, nemulţumire şi ad%ersitate consolidarea statelor naţionale Polonia, ehoslo%acia, 'om#nia Mare şi Iugosla%ia, toate patru fiind
creaţii ale acestor tratate de pace.
83
Imediat dup" !ncheierea r"zboiului, pe l#ng" %echile contradicţii !ntre cele dou" tabere, au ap"rut şi alte contradicţii, dintre care
menţion"m pe cele !ntre puterile mari şi statele mici şi mi>locii, !ntre metropole şi colonii, sau contradicţiile ideologice, !ntre ap"r"torii
regimului politic occidental de centru, aflat la putere şi comunişti, pe de o parte şi dreapta european" !n ascensiune, pe de alt" parte.
2oate statele mulţumite de pre%ederile tratatelor de pace de dup" r"zboi au acţionat cu dorinţa şi speranţa de a menţine relaţiile
internaţionale la ni%elul stabilit de tratatele de pace. Ma>oritatea acestor state au dorit un statu 7uo infailibil. 3lterior, Marea ,ritanie şi =ranţa
au acceptat s" fac" unele concesii $ermaniei, mai ales c#nd aceasta a rede%enit o mare putere, dar concesiile erau f"cute numai pe seama
statelor mici şi mi>locii, inclusi% pe seama foştilor aliaţi. Corinţa statelor !n%inse !n r"zboi de a se debarasa de pre%ederile tratatelor de pace,
pe care le considerau oneroase, a condus la promo%area politicii revi%ioniste, de re%anş". (tatele !n%ing"toare, au apreciat c" dez%oltarea
statelor re%izioniste şi formularea de c"tre acestea a unor pretenţii de acces la sistemul mondial colonial, la pieţe de desfacere şi la surse de
materii prime, pe care !n%ing"torii le a%eau din belşug, se datora @unor fisuri ale tratatelor de paceA. .ceast" opinie, care s+a menţinut şi dup"
al doilea r"zboi mondial, denot" o realitate a relaţiilor internaţionaleB !n%ing"torii !n r"zboaie organizeaz" tratate de pace postbelice !n mod
inegal, arog#ndu+şi a%anta>e la care !n%inşii nu au acces. 6n acelaşi timp, au pretenţia ca aceste normati%e nedrepte s" fie recunoscute ca parte
a dreptului internaţional şi @b"tute !n cuieA. Cin acest punct de %edere, !n ultimii dou" mii de ani, progresele de etic" a tratatelor internaţionale
nu au fost f"cute nici pe departe !n ritmul !n care s+a ci%ilizat şi a progresat societatea, din alte puncte de %edere, cum ar fi dez%oltarea
tehnico+ştiinţific". Cincolo de aceste constat"ri, %alidate !n timp, este o realitate faptul c" sistemul internaţional, cu deosebire )iga Naţiunilor,
nu au creat instrumentele de contracarare a agresiunilor, de aplanare a conflictelor locale şi globale, de garantare a p"cii şi securit"ţii
internaţionale. ;ste de subliniat c", !n aceast" perioad", sec"tuite de r"zboi, puterile europene şi+au pierdut mult din influenţa !n relaţiile
internaţionale, !n timp ce rolul (.3... a sporit considerabil, iar 3niunea (o%ietic", sub biciul lui (talin, a progresat !ntr+un ritm care a%ea s"+i
confere, !n scurt timp, o putere mult mai mare dec#t chiar a ;uropei !ntregi, p#n" la ni%elul mileniului al treilea, c#nd, din punct de %edere
militar şi spaţial, ;uropa a r"mas un pigmeu !n faţa 'usiei.
)iga Naţiunilor s+a n"scut dintr+o idee generoas" a preşedintelui Jilson, a>ung#nd, pe parcursul perioadei interbelice, un organism
folosit de !n%ing"torii !n r"zboi pentru a menţine forţat statu17uo+ul. .cest obiecti% al !n%ing"torilor nu a fost posibil de realizat, !ntruc#t )iga
Naţiunilor nu a fost pre%"zut" prin actul de !nfiinţare cu mi>loace de a pre%eni r"zboaiele, sau de a le curma. Pentru a compensa aceast" fisur"
ma>or" a tratatelor internaţionale, unele state mici şi mi>locii din tab"ra !n%ing"torilor !n r"zboi, cu spri>inul =ranţei şi Marii ,ritanii, au fost
preocupate s" realizeze sisteme de alianţe, bazate pe tratate ferme, care s" le confere mai mult" securitate. 2oate aceste alianţe au constituit
sistemul politic al securită$ii colective.
;forturile politice internaţionale ale celor dou" tabere, !n direcţia statu+Puo+ului şi a re%izionismului, de+a lungul !ntregii perioade
interbelice, au f"cut ca aceast" perioad" s" fie una de continu" tensiune diplomatic". Pe acest fond, relaţiile internaţionale au fost marcate de
continuarea unor fenomene politice declanşate !nc" !naintea r"zboiului mondial. Cintre acestea, continuarea declinului general al Marii
,ritanii şi =ranţei, !n ciuda %ictoriei !n r"zboi a taberei din care au f"cut parte, a influenţat cel mai mult raporturile politico+militare, la
sf#rşitul perioadei interbelice, c#nd ele erau de>a dep"şite, at#t de (.3..., c#t şi de Maponia, 3.'.(.(. şi $ermania.
Pe parcursul perioadei interbelice, s+a stabilit un anumit echilibru !ntre tabere, la care a contribuit foarte mult faptul c" (.3... şi Italia
s+au desolidarizat de foştii aliaţi al"turi de care au c#ştigat r"zboiul. 5pinia public" american", !n acele timpuri mult mai influent" dec#t
ast"zi, dup" p"rerea noastr", prin intermediul ongresului, a reproşat fostului preşedinte Jilson şi eEecuti%ului implicarea !n primul r"zboi
mondial. 6n ţar" s+a acreditat ideea c" r"zboiul mondial a fost unul ci%il european şi (.3... n+ar fi trebuit s" se implice. a urmare, (.3... au
declanşat o politic" eEtern" izolaţionist", catalizat" de lipsa de ameninţ"ri la adresa securit"ţii ei şi a zonei ei de influenţ", configurat" de
Doctrina Monroe. Cesigur, c"tre sf#rşitul perioadei interbelice, c#nd $ermania, Maponia şi 3.'.(.(. au de%enit puteri remarcabile, eEecuti%ul
american a c"utat soluţiile ieşirii din aliniamentul politicii izolaţioniste. Pe de alt" parte, la retragerea spri>inului american şi italian pentru
politica anglo+francez" a contribuit mult şi politica )ondrei şi Parisului de a controla ;uropa, linie care a fost agreat" doar de unii aliaţi mici
şi mi>locii, trezind reacţii negati%e, inclusi% la Jashington şi la 'oma.
Primul deceniu postbelic a fost !n mare m"sur" marcat de principiul reparaţiilor, o mare parte a energiilor diplomatice fiind alocat"
discuţiilor pri%itoare la desp"gubirile pe care trebuiau s" le pl"teasc" !n%inşii.
2ratatele de pace de dup" primul r"zboi mondial au creat nemulţumiri şi !n r#ndul unei p"rţi din opinia public" internaţional", ca
urmare a promo%"rii prioritare a intereselor e%reieşti. Iniţial, pentru coordonarea lucr"rilor 3onferin$ei de pace, a fost instituit, ca autoritate
suprem", un 3onsiliu al celor 5ece, compus din prim miniştri şi miniştri de ;Eterne ai (.3..., Marii ,ritanii, =ranţei, Maponiei şi Italiei. )a
sf#rşitul lui martie 8-8-, a ap"rut un onsiliu (uprem, denumit 3onsiliul celor Patru, format din JoodroF Jilson 9preşedintele (.3...:,
Ca%id )loKd $eorge 9prim ministru al Marii ,ritanii:, $eorges lemenceau 9prim ministru al =ranţei: şi ;manuele 5rlando 9prim ministru al
Italiei:. 2oţi cei patru erau masoni cu grade !nalte !n masoneriile ţ"rilor lor. Imediat dup" crearea acestui 3onsiliul celor Patru, s+a %"zut de
fapt c" deciziile le luau doar JoodroF Jilson, Ca%id )loKd $eorge şi $eorges lemenceau. .ceştia erau consiliaţi !n felul urm"tor. J.
Jilson !i a%ea ca şi consilieri pe colonelul ;dFard Mandel /ouse. .cesta lansase !n 8-82 teza r"sturn"rii gu%ernelor şi !nlocuirii lor cu
regimuri socialiste. olonelul /ouse, e%reu, era reprezentantul intereselor organizaţiilor masonice din (.3... ;l se afla !n str#nse leg"turi cu
grupul 'othschild şi era influenţat decisi% de un grup e%reiesc condus de rabinul (tephen Jise. .l doilea consilier al preşedintelui Jilson a
fost bancherul e%reu ,ernard ,aruch, care condusese departamentul industriei de r"zboi, !n perioada conflictului mondial şi care fusese
finanţatorul campaniilor electorale ale preşedintelui, !n anii 8-82 şi 8-81. onsilierul premierului britanic era (ir Philip (assoon, descendent
!n linie direct" din .mschel 'othschild, !ntemeietorul binecunoscutei familii de bancheri e%rei. Premierul Ca%id )loKd $eorges era el !nsuşi
e%reu. (ir Philip (assoon purta titlul de secretar particular al primului ministru şi, !n aceast" calitate, participa la toate şedinţele secrete ale
marilor lideri ai statelor !n%ing"toare. $eorges lemenceau era consiliat de bancherul e%reu Meroboam 'othschild, care !şi luase numele de
$eorges Mandel.
6n timpul 3onferin$ei de Pace, a fost pre%"zut şi un moment !n care a ap"rut o delegaţie de 884 e%rei, condus" de ,ernard ,aruch, care
a f"cut public" Declara$ia *alfour, prin care se cerea promisiunea ferm" a gu%ernului Marii ,ritanii, c" Palestina %a fi dat" e%reilor.
6n leg"tur" cu dezbaterea pri%itoare la rolul e%reilor !n marea decizie mondial", la ora !ncheierii sistemului de tratate de la Hersailles,
care au stabilit ordinea internaţional" pentru mult" %reme, inser"m un citat dintr+un discurs al lui JoodroF Jilson, rostit !n campania
80
electoral" din anul 8-88B @Nu %reau s" ar"t simpatie pentru concet"ţenii noştri e%rei, ci %reau s" demonstrez sentimentul identit"ţii noastre cu
ei. Nu este cauza lorB este cauza .mericii.A Ce altfel, doi ani mai t#rziu, JoodroF Jilson a f"cut public o dest"inuire deosebit de important",
inclusi% pentru cei care, atunci sau mai t#rziu, s+au !ndoit şi se mai !ndoiesc !nc", de eEistenţa ocultei e%reieşti şi trateaz" aceast" problematic"
prin includerea ei !n aşa numita @teorie a conspiraţieiA, c"reia i se d" o nuanţ" e%ident peiorati%", p#n" la formularea de acuze de @proştiA,
pentru cei care o sesizeaz", o abordeaz" şi !i probeaz" semnificaţia real". .stfel, !n anul 8-83, preşedintele (.3... declaraB @Ce c#nd am intrat
!n politic", mulţi oameni mi+au !ncredinţat opiniile lor. 3nii dintre cei mai importanţi oameni din (tatele 3nite ale .mericii se tem de ce%a
sau de cine%a. ;i ştiu c" eEist" unde%a o putere at#t de organizat", at#t de solid", de atent", de concret", uni%ersal", !nc#t prefer" s" %orbeasc"
!n şoapt" atunci c#nd !şi eEprim" dezaprobarea.A ;ste o m"rturie e%ident" a faptului c", la ni%elul primelor dou" decenii ale secolului al II+
lea, controlul organizaţiilor masonice e%reieşti asupra (.3... era de>a decisi%. .ceste organizaţii se do%edesc şi ast"zi a fi marii regizori ai
istoriei uni%ersale. 6n timpul primului r"zboi mondial, comunit" ile mondiale e%reie ti erau potri%nice regimului ţarist din 'usia. 7arii nu au ț ș
permis accesul e%reilor la conducerea uriaşei şi bogatei 'usii. 7arii au condus 'usia !ncon>uraţi de aproE. 3.&&& de familii de boiari, din
r#ndul c"rora s+a ridicat şi micul grup al marilor industriaşi, !n a doua >um"tate a sec. al III+lea. ;%reii nu au fost acceptaţi la conducerea
'usiei. Cin aceast" cauz", !n primii ani de r"zboi, bancherii e%rei din (.3... nu au fost de acord s" finanţeze operaţiunile militare ale .ngliei
şi =ranţei, aliatele 'usiei. ;i acţionau pentru pr"buşirea 'usiei ţariste. ;i i+au spri>init pe e%reii social+democraţi şi bolşe%ici, mai ales pe
Gerens<i şi pe 2roţ<i, sper#nd ca aceştia s"+l r"stoarne pe ţar, lucru care a%ea s" se !nt#mple !n februarie 8-84. Imediat dup" pr"buşirea
ţarismului, (.3... au intrat !n r"zboi 9martie 8-84:, dezechilibr#nd raportul de forţe, care de%enise fa%orabil $ermaniei şi aliaţilor ei. 6n
toamna aceluiaşi an, bolşe%icii, !n marea ma>oritate e%rei, au preluat puterea !n 'usia şi au trecut la reprimarea eEtraordinar de dur" a
naţionaliştilor ruşi, c"rora le+au oferit lag"rele (iberiei. ;%reii au men inut o influen " foarte mare !n 3niunea (o%ietic", p#n" c#nd, dup" ț ț
escaladarea '"zboiului rece, relaţiile Mosco%ei cu (.3... s+au deteriorat. ;ste de menţionat c" !n (tatele 3nite nu a eEistat o campanie de
pres" !mpotri%a abuzurilor iudeo+bolşe%ice !mpotri%a ruşilor şi altor popoare din 'usia, care nu agreau comunismul. Cin contr", presa din
(.3..., !ncep#nd cu @NeF Ror< JorldA, spri>inea bolşe%icii şi re%oluţia lor. Nu trebuie negli>at nici ade%"rul c" bolşe%icii reuşiser" s"+şi
atrag" ma>oritatea claselor sociale de la baza societ"ţii din 'usia, iar elitele antibolşe%ice au fost nimicite, sau ne%oite s" emigreze.
'om#nia s+a confruntat şi ea cu presiunea intereselor e%reieşti promo%ate de liderii 3onferin$ei Păcii de la Paris. ele mai mari
dificult"ţi pe care le+a !nt#mpinat delegaţia rom#n" au fost create de !tatutul Minorită$ilor, care a fost impus gu%ernului de la ,ucureşti. )a
82 februarie 8-8-, I.I.. ,r"tianu scria de la Paris c"B @;%reii de aici, sub influenţa e%reilor din 'om#nia, consider" decretul nostru de
naturalizare ca ne!ndestul"tor...hestiunea e%reiasc", problem" internaţional" prin definiţie, cu multiplele şi %ariatele ei leg"turi, care
!ngreunase at#t de mult situaţia 'om#niei Mici la ongresul de la ,erlin 98848:, se aşeaz" acum !n calea noastr" la 3onferin$a de Pace.A 6n
perioada !n care au fost formulate pretenţiile faţ" de 'om#nia, pri%itoare la e%rei, cei trei mari lideri ai conferinţei nu mai erau dispuşi s"
recunoasc" apartenenţa ,anatului şi ,asarabiei la 'om#nia. ele mai mari probleme le crea re%enirea e%reimii internaţionale la pretenţia de a
se !ncet"ţeni toţi e%reii p"trunşi ilegal !n ţar", situaţie !n care e%reii şi+ar fi putut legaliza şi asigura a%erile dob#ndite. 5 mare parte a opiniei
publice din 'om#nia era de p"rere c" aceste a%eri au fost dob#ndite prin cam"t" şi specul", !n cel mai fericit caz, prin negoţ cu producţia
altora, respecti% a rom#nilor, care, pentru a o realiza, au c#ştigat doar c#t s" supra%ieţuiasc". Ma>oritatea rom#nilor erau de p"rere c" ei nu
sunt %ino%aţi de suferinţele e%reilor de pretutindeni, pentru a li se cere s" rezol%e situaţia unor mase !ntregi de e%rei alungaţi de o serie de
state, sau refugiaţi din cauza oprim"rii.
onstantin Giriţescu, autorul #storiei ră%"oiului pentru întregirea (om=niei ;>;?1;>;>, scrieB @uloarele onferinţei de Pace erau
pline de oameni de afaceri care adulmecau !n 'om#nia o prad" bogat" şi uşor de apucat, dac" se eEploatau greut"ţile politice !n care se
zb"tea. ;i erau susţinuţi !n prima linie de /oo%er, dictatorul alimentaţiei, care nu se sfia s" ameninţe f"ţiş cu suprimarea a>utorului alimentar
pe care (.3... !l acord" 'om#niei, ca, de altfel, şi altor state aflate !n suferinţ", dac" aceasta manifest" intransigenţ" la propunerile oamenilor
de afaceri americani. 6n special, petrolul rom#nesc eEcita, !n primul r#nd, interesul businessmen+ilor americani, !n cap cu influenta societate
(tandard 5il. 6n culisele onferinţei, pluteşte un pronunţat miros de emanaţii de petrolA.
+estionarea conflictului mondial
din perspectiva statelor #nvinse #n primul răz$oi mondial
Prin Tratatul de la :ersailles, puterile %ictorioase au dorit s" se asigure !mpotri%a unei resurecţii a puterii $ermaniei. 6n acest scop s+au
pre%"zut m"suri de dezarmare a $ermaniei şi de interzicere a producţiei ei de armament, cu eEcepţia celei produse de fabrici autorizate de
.liaţi. Ce asemenea, s+a pre%"zut demilitarizarea pro%inciei 'enania şi ocupaţia ei militar" pentru 8* ani. (+a stabilit ca p#n" la 8 mai 8-28,
$ermania s" achite uriaşa sum" de 2& de miliarde de m"rci+aur, !n numerar sau !n produse. .lte sume uriaşe urmau a fi pl"tite ulterior.
$ermania a opus rezistenţ" la aplicarea Tratatului, baz#ndu+se pe puterea ei economic", doar parţial afectat" de r"zboi, !n condiţiile !n
care ţara nu cunoscuse in%azia str"in".
Cestr"marea .ustro+3ngariei a modificat complet harta centrului ;uropei. =rontierele italo+austriac" şi italo+iugosla%", cu dureroasele
ced"ri austriece ale 2rentinului, 2irolului meridional şi ale Heneţiei iuliane, inclusi% portul 2rieste şi chestiunea Calmaţiei, au creat cele mai
multe probleme. .ustria a r"mas total nemulţumit", dar şi italienii, care luptaser" al"turi de !n%ing"tori, erau nemulţumiţi de faptul c" unele
dintre teritoriile re%endicate de ei au a>uns posesiuni iugosla%e. Italia !şi legase speranţele de Tratatul secret de la ondra, din 21 aprilie 8-8*,
care a precedat intrarea Italiei !n r"zboi al"turi de .liaţi, semnat !n ciuda %echiului ei tratat cu Puterile entrale. Cup" multe fr"m#nt"ri, !n
anul 8-2&, Italia şi Iugosla%ia au negociat Tratatul de la (apallo, care dezmembra (lo%enia. Cup" o serie de acţiuni militare italiene, 2rieste a
intrat !n componenţa Italiei, spre nemulţumirea Iugosla%iei.
)a estul .ustro+3ngariei, partea de nord a Moldo%ei, ,uco%ina, a fost cedat" 'om#niei, iar $aliţia adus" sub controlul puterilor aliate,
care !şi creau astfel o encla%" !n partea de est a centrului ;uropei, necesar" proiectelor de dominaţie !n aceast" regiune şi posibil" ramp" de
lansare a unor acţiuni antibolşe%ice. .cest fapt a nemulţumit Polonia. ;a a f"cut eforturi şi a intrat !n posesia $aliţiei, !n anul 8-23. )a nord,
.ustria a pierdut ,oemia, !n fa%oarea noului stat cehoslo%ac. ,oemia cuprindea şi regiunea 2eschen, cu populaţie preponderent polonez" şi
a%ea 3 milioane de germanofoni. 6n decembrie 8-88, minorit"ţile germane !ncercaser" s" proclame ,oemia drept pro%incie german" şi s" o
alipeasc" $ermaniei. .ceast" dorinţ" german" şi lipsa de ataşament a minorit"ţii germane faţ" de statul cehoslo%ac %or influenţa permanent
8*
politica intern" şi eEtern" a ehoslo%aciei, ca şi presiunile la care a fost permanent supus" aceast" ţar", inclusi% dup" 8--&, c#nd a fost
dezmembrat", f"r" referendum, deşi era subiect de drept internaţional.
6n urma cesiunilor teritoriale, .ustria a r"mas o ţar" mic", de 80.&&& <mp şi 1,* milioane de locuitori, dintre care un sfert locuiau !n
Hiena, iar armata se limita la 3&.&&& militari. Noua ei situaţie a determinat cristalizarea proiectelor de fuzionare cu $ermania, din moti%aţii
multiple, etnice, culturale, sentimentale şi economice. ;Eista o compatibilitate de standarde de toate felurile. Ma>oritatea populaţiei era
fa%orabil" acestei fuziuni. 6n dou" pro%incii, 2irol şi (alzburg, s+au organizat plebiscite şi --U din populaţie a cerut alipirea la $ermania. 6n
82 noiembrie 8-88 a fost proclamat" 'epublica .ustria, @f"c#nd parte din 'eichul germanA. .liaţii s+au opus unei soluţii care m"rea
$ermania !n%ins", lu#nd m"suri politice şi economice de separare a $ermaniei de .ustria.
$ermania a fost nemulţumit" profund, la ni%elul tuturor categoriilor sociale, de pre%ederile Tratatului de la :ersailles. Primul eşec al
acestui tratat a %enit de la Jashington, unde ongresul l+a respins. Tratatul respins includea şi Pactul !ocietă$ii )a$iunilor. .bsenţa (.3...
din )iga Naţiunilor %a reprezenta un mare handicap pentru tab"ra european" a !n%ing"torilor !n r"zboi şi a noilor state create prin sistemul de
la Hersailles. a urmare a acestei situaţii, (.3... au trebuit s" !ncheie tratate separate cu $ermania, .ustria şi 3ngaria 9august 8-28:.
,ngaria Mare, stat rezultat al unor cuceriri care au durat sute de ani, a cunoscut o e%oluţie istoric" glorioas" timp de opt secole. a
urmare a cesiunilor c"tre 'om#nia, ehoslo%acia şi Iugosla%ia, 3ngaria s+a restr#ns la o suprafaţ" de -2.&&& <mp, opt milioane de locuitori şi
3*.&&& de militari. Principala form" de manifestare a nemulţumirii 3ngariei, !nc" de la !nceputul perioadei interbelice, a fost opoziţia
insistent" faţ" de Tratatul de la Trianon. 3ngaria s+a aruncat !n braţele bolşe%icilor, duşmani ai 'egatului 'om#niei şi a de%enit republic" @a
sfaturilorA, care erau, de fapt, so%iete, organizate dup" modelul din 'usia (o%ietic". Cup" !nfr#ngerea re%oluţiei comuniste a lui ,ela Gun, !n
8-8-, armata rom#n" a spri>init dreapta maghiar" s" preia puterea !n ţar". 5 parte a clasei politice din 3ngaria dorea re%enirea /absburgilor,
iar alt" parte dorea o politic" de independenţ", !n alianţ" cu $ermania. 2oate facţiunile politice maghiare a%eau ca obiecti% refacerea 3ngariei
Mari. onducerea ţ"rii a fost preluat" de amiralul Mi<los /orthK, care a fost proclamat regent. 6n februarie 8-2&, .liaţii au atenţionat 3ngaria
!n leg"tur" cu opoziţia lor faţ" de restaurarea /absburgilor. =ranţa a c"utat s" profite, politic şi economic de situaţia grea !n care se afla
3ngaria. 6n martie 8-2&, s+a creat la Paris un curent politic fa%orabil re%izuirii frontierelor 3ngariei, a%#ndu+i !n frunte pe .leEandre
Millerand şi Maurice PalWologue. .ceştia au declanşat negocieri cu ungurii solicit#nd a%anta>e economice, !n schimbul recuper"rii unor
teritorii @pur ungureştiA. .stfel, francezii cereau 3ngariei s" cesioneze controlul asupra c"ilor ferate şi a ,"ncii de redit $eneral a 3ngariei.
6n paralel, amiralul /orthK a intrat !n negocieri secrete cu $ermania, !n %ederea semn"rii unei alianţe. /orthK i+a cerut lui )udendorff s" dea
3ngariei asigur"ri !mpotri%a .ustriei şi ehoslo%aciei. #nd francezii au aflat despre negocierile secrete cu $ermania, au renunţat la
proiectele lor. Iniţiati%ele diplomatice maghiare !ndreptate !mpotri%a unor %ecini au !ngri>orat gu%ernele de la Praga, ,elgrad şi ,ucureşti. ;le
se %or alia, form#nd Mica .ntant" 98-28:, menit" s" le prote>eze de orice pericole %enite din partea 3ngariei, .ustriei, a proiectelor de
restaurare a unei monarhii /absburgice, sau a oric"rei confederaţii incompatibile cu statutul lor de independenţ" şi su%eranitate naţional".
Cup" constituirea Micii .ntante, =ranţa s+a reorientat c"tre aceast" alianţ", !ncerc#nd s"+şi promo%eze interesele şi influenţa !n centrul
;uropei şi !n ,alcani prin intermediul celor trei state componente.
=ostul !mp"rat austro+ungar arol de /absburg, refugiat !n ;l%eţia, nu a renunţat la tron. 6n martie 8-28, !ncura>at de noul gu%ern
francez condus de .ristide ,riand, arol a sosit !n 3ngaria, cu g#ndul s" preia coroana ţ"rii. /orthK nu l+a spri>init şi el a fost ne%oit s"
p"r"seasc" ţara. . doua !ncercare de preluare a puterii de c"tre arol de /absburg a a%ut loc !n octombrie 8-28, de data aceasta acţiunea fiind
!ndreptat" chiar !mpotri%a lui /orthK. .miralul regent a trimis armata !mpotri%a lui arol, l+a luat prizonier şi l+a !mbarcat spre Madera, unde
%a şi muri, dup" numai * luni de zile.
6n toat" perioada interbelic" 3ngaria a fost spri>init" politic şi economic de $ermania şi Italia. 6n anul 8-2*, s+a semnat un tratat italo+
maghiar de prietenie. u toate c" nu era un tratat de alianţ", gu%ernul de la ,udapesta a declarat public c" 3ngaria a intrat !n @sfera de
interese a ItalieiA.
Prin Tratatul de la )euill/, -ulgaria a cedat 'om#niei partea de sud a Cobrogei, >udeţele aliacra şi Curostor, iar Iugosla%iei
districtele de la (trumiţa, care aparţinuser" de Macedonia, precum şi regiunile 7aribrod, 2imoc şi ,osilegrad. )a acestea se adaug" 2racia
oriental", aneEat" de $recia. ,ulgaria pierdea astfel orice fel de ieşire la Marea ;gee. Cintre toate pierderile teritoriale ale ,ulgariei, cea mai
dureroas" a fost pierderea Macedoniei, prin Pacea de la *ucureşti, dup" al doilea r"zboi balcanic 98-83:. Ma>oritatea pierderilor ,ulgariei s+
au f"cut !n folosul Iugosla%iei. 3lterior, numeroşi bulgari originari din Macedonia s+au refugiat !n ,ulgaria şi au creat şi !ntreţinut o stare de
nemulţumire faţ" de aceast" situaţie, !n paralel cu reluarea acţiunii re%oluţionare a organizaţiei naţionaliste macedonene 5'IM. Ce+a lungul
perioadei interbelice, tensiunea !ntre bulgari şi iugosla%i a persistat şi au a%ut loc lupte de gheril".
)a 22 octombrie 8-2*, a izbucnit un conflict militar de frontier" !ntre bulgari şi greci. .rmata $reciei a !naintat pe teritoriul ,ulgariei.
)a inter%enţia (ociet"ţii Naţiunilor, armata $reciei a e%acuat teritoriul bulgar.
Ce+a lungul !ntregii perioade interbelice, ,ulgaria s+a !nscris pe linia promo%"rii politicii re%izioniste, formul#nd pretenţii teritoriale
faţ" de toţi %ecinii. (peranţele ei economice, politice şi militare au fost legate de creşterea puterii $ermaniei şi Italiei. ele dou" state au
spri>init+o constant.
Impactul primului răz$oi mondial asupra (omâniei
'om#nia a suferit pierderi foarte mari !n primul r"zboi mondial. )a intrarea !n r"zboi, a%ea aproEimati% 8 milioane de locuitori. 6n
r"zboi au murit 33-.884 oameni recunoscuţi, 2&&.&&& de oameni au fost gra% r"niţi, iar 881.&&& de oameni au fost luaţi prizonieri sau au
disp"rut. .stfel, 'om#nia a pierdut peste 8&&.&&& de oameni, deci 8&U din populaţia ţ"rii, mai ales b"rbaţi !n putere. 6n cele 23 de luni c#t s+a
aflat sub ocupaţia militar" a Puterilor entrale, a a%ut loc un >af sistematic. .u fost scoase din ţar" 8.80&.8&- tone de petrol, benzin" şi alte
produse petroliere, 2.818.-&* tone de cereale şi fura>e, **&.*0* de cai, 108.&84 bo%ine, aproEimati% 3.4*&.&&& de oi şi capre, *1&.882 porci şi
alte multe sute de mii de tone de lemn, sare, alcool, produse chimice etc. 6ntreţinerea armatelor de ocupaţie, totaliz#nd aproEimati% 08&.&&&
de militari, a necesitat eforturi mari, printre altele, sacrificarea a peste 8&&.&&& de cornute mari şi a peste 3.*&&.&&& de oi. Pagubele totale
estimate s+au ridicat la peste 33 de miliarde lei aur, la care se adaug" pierderea tezaurului rom#nesc dus !n 'usia şi confiscat de bolşe%ici, a
c"rui %aloare a fost estimat" la peste 8 miliarde de lei aur.
81
Prin tratatele de pace semnate, 'om#nia a !ncorporat Cobrogea de (ud 9de la ,ulgaria:, Moldo%a de Nord, respecti% ,uco%ina 9de la
.ustria:, ,asarabia 9independent" la ora unirii cu 'om#nia: şi cea mai mare parte a 2ransil%aniei 9de la 3ngaria:. 'om#nia era nemulţumit"
pentru c" prin Tratatul secret cu Antanta, din august 8-81, i se promisese 2ransil%ania p#n" la cursul r#ului 2isa, iar prin Tratatul de la
Trianon graniţa s+a trasat cu 3& de <m mai la est. Cup" un !nceput de conflict armat al rom#nilor cu s#rbii, ,anatul oriental a re%enit
'om#niei, iar cel %estic, Iugosla%iei. 'om#nii au renunţat la ,anatul @s#rbescA 9%estic:, pe baza tezei lui 2a<e Ionescu, diplomatul care ar"ta
c" 'om#nia are diferende teritoriale cu toţi ceilalţi %ecini, cu 3craina, cu 'usia (o%ietic", cu 3ngaria şi cu ,ulgaria. 'e%endicarea prin
acţiuni diplomatice sau militare şi a ,anatului @s#rbescA, ne+ar aduce un nou %ecin duşman, ceea ce ar conduce la !ncercuirea total" a
'om#niei cu inamici, fapt care de%enea o surs" de insecuritate insurmontabil". ,asarabia a fost !ncorporat" 'om#niei !n urma unei succesiuni
de e%enimenteB Decretul lui )enin asupra popoarelor, independenţa ,asarabiei, hot"r#rea (fatului 7"rii de unire cu 'om#nia, toate !n
condiţiile !n care eEista şi o prezenţ" militar" rom#n" !n pro%incie.
'om#nia, a de%enit, dintre toate statele @succesoareA ale fostelor monarhii destr"mate, ţara cu cele mai multe minorit"ţi naţionale.
Cup" r"zboi, conform statisticilor oficiale, rom#nii reprezentau 40U, secuii şi ungurii 8,0U, e%reii *U, germanii 0,3U, ruşii şi ucrainenii
3,3U, iar bulgarii, turcii şi s#rbii *U. 6n 8-24 se aflau 82,* milioane de rom#ni, 8,3 milioane de unguri, 48&.&&& de e%rei, 423.&&& de
germani, 008.&&& de ucraineni, 3*8.&&& de bulgari, 3&8.&&& de ruşi, *4.&&& de s#rbi. Tratatul de la !aint .ermain pre%edea pentru aceste
minorit"ţi o serie de drepturi speciale, asem"n"toare celor practicate !n perioada post+comunist" prin discriminare po%itivă. $u%ernul
'om#niei şi primul ei ministru, Ionel ,r"tianu, au refuzat s" accepte aceste clauze, care aduceau atingere su%eranit"ţii naţionale. u deosebire
articolul * din Tratatul de la !aint .ermain afecta su%eranitatea 'om#niei. Minorit"ţile naţionale de%eniser" cea mai dificil" problem"
politic" internaţional" a gu%ernanţilor de la ,ucureşti. 6n chestiunea e%reiasc", Ionel ,r"tianu i+a remis preşedintelui (.3... dou" memorii. 6n
primul memoriu şi aneEele sale, se f"cea un istoric al problematicii e%reieşti din 'om#nia, !ncep#nd cu >um"tatea sec. al III+lea, prezent#nd
şi Decretul 1 ege nr. 228* din 22 mai 8-8-. 6n comentariul s"u, Ionel ,r"tianu ar"ta c"B @.ceast" chestiune 9e%reiasc": nu mai eEist" !n
'om#nia. . o dezgropa sub orice form" n+ar fi !n folosul nim"nui şi ar otr"%i atmosfera ţ"rii !n paguba tuturoraA. 6n al doilea memoriu se
ar"ta clar c" prin dispoziţiile pri%itoare la prote>area minorit"ţilor 9art. *, paragraful *:, @pur şi simplu, !ntreaga politic" economic" şi de
transport a 'om#niei se pune sub controlul marilor puteriA. 'om#nia era gata s" accepte dispoziţiile pe care toate statele din )iga Naţiunilor
le+ar admite pe propriile lor teritorii, dar nu admitea ca gu%erne str"ine s" inter%in" !n 'om#nia !n cazul aplic"rii legilor ei interne. hiar şi
presa internaţional", inclusi% cea american", a sesizat c" 'om#niei i se cerea s" semneze un tratat care conţinea clauze incompatibile cu
calitatea sa de stat independent şi cu principiile afirmate de !n%ing"torii !n r"zboi, mai ales de c"tre preşedintele (.3...
Iat" cum şi !n acele timpuri, ca şi dup" @re%oluţiile de catifeaA de la sf#rşitul '"zboiului rece, din ;uropa entral" şi de ;st şi a
lo%iturii de stat din 'om#nia, din decembrie8-8-, !n spatele politicii marilor puteri de protecţie a minorit"ţilor, se aflau şi se afl" şi interese
care submineaz" su%eranitatea naţional", !n detrimentul statelor !n cauz". Minorit"ţile naţionale au fost şi sunt un permanent moti% de
presiune internaţional" a marilor puteri asupra statelor. Minorit"ţile naţionale sunt folosite ca @material inflamabilA, cu deosebire !n
momentele istorice !n care respecti%ele state nu se supun !n m"sura dorit" de marile puteri. Celegaţia 'om#niei s+a opus cu demnitate,
formul#nd o poziţie categoric". ,r"tianu a spus cu t"rie c" !n relaţiile statului cu proprii ei cet"ţeni nu se poate interpune nici un alt stat.
'om#nia nu accepta ideea discriminării po%itive, formulat" cu aceast" eEpresie mai t#rziu, mai ales !n era post+comunist". 'om#nia dorea s"
ofere tuturor cet"ţenilor ei drepturi egale, f"r" pre%ederi speciale pentru minorit"ţi. Poziţia lui ,r"tianu a iritat onsiliul (uprem .liat, iar
preşedintele Jilson şi primul ministru lemenceau au declarat c" 'om#nia !şi datora eEistenţa statal" marilor puteri, c" acestea !i %or garanta
eEistenţa şi !n %iitor şi c" ei nu %"d nimic r"u !n faptul ca ea s" accepte s" primeasc" @sfatulA marilor puteri. ,r"tianu a respins aceast"
pretenţie, ar"t#nd c" nu este %orba de sfaturi prieteneşti, ci de obligaţii contractuale. Prim ministrul rom#n s+a re%oltat !mpotri%a amestecului
arbitrar şi neautorizat al marilor puteri !n afacerile interne ale statelor mici şi mi>locii. Politicianul rom#n a socotit c" afirmarea demnit"ţii
naţionale este mai presus dec#t micile fa%oruri acordate celor supuşi necondiţionat. 6n acel moment istoric, c#nd 'om#nia Mare f"cea primii
paşi pe arena internaţional", Ionel I.. ,r"tianu !ncepea drumul pretinz#nd mai !nt#i respect. Cup" demisia lui calculat", noul prim ministru şi
şef al delegaţiei 'om#niei la Paris, .leEandru Haida Hoe%od, mason cu mult" influenţ", a semnat tratatele de la (aint+$ermain şi NeuillK,
inclusi% pre%ederile pri%itoare la minorit"ţi, dar %alorific#nd toate c#ştigurile obţinute prin tratati%ele intransigente ale lui ,r"tianu.
.nga>amentele delegaţiei 'om#niei pri%itoare la minorit"ţi au produs efecte limitate !n politica intern" a 'om#niei interbelice. 'om#nia a
fost mult acuzat" de !nc"lcarea drepturilor democratice, economice şi politice pre%"zute minorit"ţilor naţionale prin Tratatul Minorită$ilor.
Cintre toţi minoritarii din 'om#nia, cei mai acerbi critici ai politicii gu%ernamentale faţ" de minorit"ţile naţionale au fost ungurii, bulgarii şi
e%reii, mai ales !n finalul perioadei interbelice.
Pri%itor la desp"gubirile de r"zboi, pentru 'om#nia, omisia reparaţiilor, !ntrunit" !n 3onferin$a de la !pa 9iunie 8-2&:, a recunoscut
suma de aproEimati% 38 de miliarde lei aur ca pierderi totale !n r"zboi. 7ara fusese ocupat" aproape !n !ntregime şi >efuit" peste trei ani de
zile. omisia a decis ca 'om#nia s" primeasc" 8U din reparaţiile germane şi ce%a peste 8&U din reparaţiile orientale 9.ustria, 3ngaria,
,ulgaria şi 2urcia:. Celegaţia rom#n", condus" de Nicolae 2itulescu, nu a fost admis" la lucr"rile conferinţei. a urmare, la ,ucureşti,
nemulţumirile au fost foarte mari, pun#ndu+se chiar !ntrebarea dac" 'om#nia este tratat" ca aparţin#nd taberei !n%inşilor sau !n%ing"torilor.
2otuşi, satisfacţia naţional" a realiz"rii 'om#niei Mari crea o emulaţie patriotic" naţional" care compensa nemulţumirile politice şi chiar
lipsurile materiale ale populaţiei.
(usia .ovietică/ primul stat $olşevic din Lume/ a generat mari conflicte
'e%oluţia bolşe%ic" a g"sit 'usia !n poziţia de cea mai !napoiat" ţar" din ;uropa. 6n ciuda unei elite intelectuale şi economice,
cuprinz#nd la %#rf aproEimati% 3.&&& de familii şi a faptului c" ţarii ruşi erau cei mai bogaţi oameni din lume, ţara se g"sea la standarde
economice şi mai ales sociale deosebit de sc"zute. 'egimul ţarist era abuzi% la ni%elul !ntregii societ"ţi. Pe l#ng" masa uriaş" a ţ"r"nimii şi
muncitorimii abuzat", nemulţumirile au cuprins şi straturile de mi>loc ale societ"ţii. .>unşi la putere, bolşe%icii, conduşi de e%rei, !n
ma>oritate zdrobitoare, !n frunte cu Hladimir Ilici )enin 93liano%: şi )eon 2roţ<i, au beneficiat de spri>inul masi% al claselor de la periferia
societ"ţii şi de ma>oritatea milioanelor de soldaţi ai armatei ruse. ;litele societ"ţii, cu unele eEcepţii, s+au poziţionat de la !nceput !mpotri%a
bolşe%icilor. .d%ersarii bolşe%icilor au beneficiat de un considerabil spri>in militar şi material eEtern. '"zboiul ci%il dintre @roşiiA şi @albiA a
84
durat p#n" !n anul 8-22. 6n paralel cu r"zboiul ci%il, a a%ut loc inter%enţia militar" str"in" !mpotri%a bolşe%icilor şi s+a instituit o blocad" care
a durat mulţi ani. ;mbargoul a fost aproape generalizat. 'usia (o%ietic" a fost atacat" de armatele (.3..., Maponiei, Marii ,ritanii, =ranţei şi
Poloniei, dinspre toate punctele cardinale. (pri>inul de mas" al bolşe%icilor, datorat şi legislaţiei promo%ate, a condus la %ictoria lor. 6n timpul
r"zboiului ci%il şi al inter%enţiei militare str"ine, s+a creat o mare ruptur" ideologic" !n societate, cu urm"ri dramatice, care a catalizat şi
moti%at lichidarea ad%ersarilor politici ai bolşe%icilor. ;a s+a prelungit şi dup" anul 8-22 şi a condus, !n prea>ma celui de al doilea r"zboi
mondial, la !nl"turarea total" a oric"rei opoziţii, ceea ce a permis mobilizarea tuturor resurselor naţiunii !n timpul celui de al doilea r"zboi
mondial, !mpotri%a ad%ersarilor eEterni, care au fost lipsiţi de o coloan" a *+a !n timpul c#t au ocupat cea mai mare parte a 3niunii (o%ietice
europene. 6n acelaşi timp, blocada i+a determinat pe so%ietici s"+şi produc" absolut toate produsele de care a%ea ne%oie societatea. .ceast"
situaţie a%ea s" contribuie la %iitoarea mare dez%oltare a ţ"rii şi la lipsa dependenţei faţ" de produsele eEterne, ceea ce a fost de asemenea
important, mai ales !n timpul celui de al doilea r"zboi mondial.
6n domeniul relaţiilor internaţionale, apariţia statului de dictatur" socialist" 9impropriu numit comunist, dup" numele partidului:, a
n"scut !n r#ndul .liaţilor o serie de necunoscute. ;ra perioada !n care se !ncheiau tratatele de pace şi se reconfigura lumea. .liaţii nu ştiau ce
poziţie s" aib" faţ" de noul stat. Nu se putea !ntre%edea nici !ntinderea noului stat şi nici r"sp#ndirea !n ;uropa a noului regim politic. 6n
paralel cu operaţiile militare !mpotri%a bolşe%icilor, asupra c"rora nu st"ruim, puterile occidentale, la propunerea premierului britanic Ca%id
)loKd $eorge, au iniţiat, !n prima parte a anului 8-8-, o conferinţ" internaţional" a unor gu%erne !n %ederea ocup"rii şi !mp"rţirii 'usiei.
$u%ernele ruse antibolşe%ice, create !n afara ţ"rii, s+au opus acestor proiecte. ;le sperau s"+i alunge pe bolşe%ici prin forţ", iar 'usia s"
r"m#n" a ruşilor. Principalii generali ruşi @albiA au fost .le<sandr Golcea<, .nton I%ano%ici Ceni<in, Cimitri $rigoro%ici (cerbace%, Ni<olai
Iudenici şi PKotr NK<olaie%ich Jrangel.
(.3..., !n acord cu gu%ernul britanic, au !ncercat s" inter%in" !n 'usia şi prin mi>loace diplomatice. 6n februarie 8-8-, a fost trimis la
Mosco%a diplomatul Jilliam ,ullitt, pentru a sonda condiţiile bolşe%icilor şi pentru a se !ncheia o pace cu (o%ietele. 6n martie 8-8-, dup"
lungi con%orbiri cu )enin, ,ullitt a obţinut acceptul bolşe%icilor ca toate gu%ernele ruseşti, de toate orient"rile, din toate sectoarele fronturilor,
s"+şi p"streze teritoriile, iar in%adatorii s" se retrag" din 'usia. )enin credea c" f"r" spri>in str"in aceste gu%erne s+ar fi pr"buşit singure. 3rma
s" fie proclamat" amnistia general". 6n condiţiile adopt"rii proiectului negociat, relaţiile comerciale ale .liaţilor cu 'usia (o%ietic" ar fi fost
reluate. .cordurile negociate de ,ullitt nu au fost acceptate de .liaţi, care se g"seau la Paris şi nu au fost puse !n aplicare. Puterile
occidentale doreau s" ocupe 'usia şi s" o st"p#neasc" !n bun" !nţelegere, precum pe o colonie !mp"rţit" !n sfere de dominaţie, dup" modelul
din hina.
)a 8& martie 8-8-, printr+un manifest adresat de la Mosco%a, bolşe%icii au anunţat crearea Internaţionalei a III+a şi !nceputul unei @noi
ere re%oluţionareA.
6n timpul r"zboiului ci%il şi a inter%enţiei militare str"ine !mpotri%a regimului so%ietic, !n ;uropa, o serie de state, precum =inlanda,
;stonia, )etonia şi )ituania, au reuşit s" semneze tratate cu 'usia (o%ietic", prin care aceasta le+a recunoscut independenţa. Cup" cum am
ar"tat de>a, ,asarabia nu s+a putut bucura de acelaşi statut independent, deşi se afla !ntr+o situaţie istoric" şi politic" identic". 6n
2ranscaucazia, !nc" din prima >um"tate a anului 8-88, s+au creat trei state independenteB $eorgia, .zerbaid>an şi .rmenia. Imediat dup"
declararea independenţei lor, armate germane şi turceşti le+au in%adat. 6n replic", gu%ernul britanic a trimis şi el armata. Tratatul de la !@vres
a recunoscut aceste state, dar, ulterior, 2urcia generalului Mustafa Gemal .tatVr< a reacţionat militar şi a reocupat .rmenia turceasc". P#n" la
sf#rşitul lui octombrie 8-28, toate republicile transcaucaziene au fost alipite 'usiei (o%ietice, prin acţiuni politice interne şi militare, gu%ernul
lui )enin beneficiind de neutralitatea negociat" a 2urciei.
5 situaţie deosebit" s+a creat !n (iberia. Cup" re%oluţia so%ietic", prizonierii cehi şi slo%aci, care luptaser" !n armata austro+ungar", s+
au organizat şi au luptat al"turi de @albiA, !n cooperare cu armata generalului Golcea<. 5 perioad", au controlat transiberianul. Cin mai 8-8-,
au primit ordin de la gu%ernul lor s" fie neutri, dar au continuat s" menţin" st"p#nirea asupra transiberianului. ehii au !ncercat s" cucereasc"
şi Hladi%osto<ul. .liaţii antibolşe%ici au pl"nuit o acţiune dinspre ;Etremul 5rient !n cadrul c"reia Maponia trebuia s" >oace rolul central.
Maponezii au !nceput debarcarea !n aprilie 8-88, efecti%ele lor a>ung#nd la 4&.&&& de oameni. )or li s+au ad"ugat 8.&&& de americani cu mult"
logistic" şi grupuri mai mici de britanici şi francezi. Maponezii au ocupat o mare parte a (iberiei şi nordul Insulei (ahalin. Pentru alungarea
lor, so%ieticii au organizat !n (iberia o republic" a ;Etremului 5rient, doar teoretic independent" faţ" de Mosco%a. 6n anul 8-22, Maponia a
e%acuat (iberia, iar !n 8-2* şi nordul Insulei (ahalin.
6n iunie şi iulie 8-28, .rmata 'oşie a !ntreprins o campanie !n Mongolia, unde au creat un stat socialist satelit al Mosco%ei. (o%ieticii
le+au dat mongolilor a>utor militar, promisiuni de protecţie !mpotri%a chinezilor şi consilieri economici. .stfel, ap"rea !n lume o a doua ţar"
de dictatur" socialist".
Cup" anul 8-22, gu%ernul so%ietic a !ncheiat %ictorios luptele cu $"rzile .lbe şi cu armatele inter%enţioniste str"ine. 6n mare,
frontierele sale au fost stabilizate. 6n acest an s+a creat, sub impulsul comuniştilor şi al $"rzilor 'oşii, 3niunea 'epublicilor (o%ietice
(ocialiste. u toate acestea, puterile lumii şi unii %ecini, inclusi% 'om#nia nu acceptau 9!nc": s" recunoasc" statul so%ietic. Marile puteri ale
lumii şi multe state mi>locii şi mici, dup" cum am ar"tat mai sus, au participat la un embargo se%er, practic o blocad". Cez%oltarea
economico+social" autarhic" %a reprezenta, pentru toat" perioada interbelic", principala caracteristic" a 3niunii (o%ietice, chiar dac" aceast"
blocad" a fost @spart"A, mai ales cu a>utor german şi e%reiesc american. olabor"rile cu $ermania au fost foarte importante pentru
dez%oltarea militar" a 'usiei. ontactele au !nceput !n anul 8-8- şi s+au dez%oltat, mai ales dup" anul 8-22. (o%ieticii au a%ut interesul de a
beneficia de eEperienţa inginerilor germani !n producerea de armament modern. $ermania a%ea interesul de a deturna hot"r#rile Tratatului de
la :ersailles şi de a eEperimenta pe teritoriul 'usiei arme interzise şi de a+şi antrena personalul militar s" le foloseasc". $ermania a creat !n
'usia c#te%a uzine de armament. 6ntre anii 8-20+8-32 au funcţionat !n 'usia tabere germane de antrenament pentru tancuri, a%iaţie şi gaze
toEice de lupt". olaborarea militar" a $ermaniei cu 3niunea (o%ietic", a fost coordonat" de un organism secret, !nfiinţat !n 8-20, numit
Sentrale Mos<au. . fost stabilit" şi o colaborare !ntre statele ma>ore ale celor dou" ţ"ri. Cup" ce a a>uns la putere, /itler a !ncetat acti%it"ţile
militare din 'usia, desf"şur#ndu+le !n $ermania, f"r" teama de represaliile anglo+franceze.
6n anul 8-20 )enin a murit şi conducerea 3.'.(.(. a fost preluat" de Iosif Hisariono%ici C>ugaş%ili, zis (talin, @omul de oţelA. (+a
n"scut !n 884-, !n $eorgia, ţar" care !n timpul regimului bolşe%ic s+a numit $ruzia. Pro%enea dintr+o familie modest", dintr+un mediu social
88
foarte %iolent. $eorgia, era renumit" pentru %iolenţa populaţiei sale de regiune muntoas", unde a%eau loc lupte s#ngeroase pentru p"m#nt, iar
%endetele erau ce%a obişnuit. . studiat teologia. . fost un student capabil al (eminarului teologic, f"r" s" adune rezultate şcolare str"lucite,
fiind chiar şi eEmatriculat pentru absenţele cauzate de implicarea !n %iaţa politic". P#n" la preluarea puterii, acumulase o mare eEperienţ".
unoştea foarte bine obiceiurile şi mentalit"ţile popoarelor din Imperiul rus. Cin 8-&3, p#n" la lo%itura bolşe%ic" de stat din 8-84, a fost
arestat de opt ori şi condamnat la di%erse perioade de !nchisoare şi eEil 98-80+8-84:. 6n faţa lui )enin, s+a impus prin calit"ţile organizatorice
eEcepţionale şi prin obedienţ", astfel c", !n 8-82, a de%enit unul dintre cei şase membri ai omitetului entral.
6n paralel cu reprimarea ad%ersarilor noului regim, dup" %enirea la putere a lui (talin, a fost promo%at" o dictatur" de dez%oltare foarte
dinamic". ,eneficiind de capacitatea intelectual" şi de munc" a popoarelor din ţar", cu deosebire a celui rus, de emulaţia de la ni%elul de baz"
şi de mi>loc al populaţiei, 3niunea (o%ietic" %a a>unge o mare putere, care a marcat decisi% istoria relaţiilor internaţionale.
6n a doua >um"tate a deceniului al III+lea, mai cu seam" !ntre anii 8-20+8-24, !n perioada dintre moartea lui )enin şi eEcluderea din
Partidul omunist a lui )eon 2roţ<i, 3niunea (o%ietic" a tra%ersat o gra%" criz" intern". .ceasta a !mpiedicat+o s" se implice acti% !n politica
internaţional". Politica eEtern" a gu%ernului de la Gremlin a fost marcat" de temerea organiz"rii unei noi coaliţii antiso%ietice. Mai ales dup"
semnarea Tratatului de la ocarno şi clarificarea unor diferende !ntre =ranţa şi $ermania, eEista pericolul ca interesul occidental şi central+
european s" se mute !nspre estul ;uropei. Pentru contracararea acestui pericol, 3niunea (o%ietic", prin comisarul pentru .faceri eEterne,
icerin, a propus $ermaniei !ncheierea unui tratat economic, politic, de neutralitate şi de prietenie. $ermania ar fi dorit iniţial s" se eschi%eze,
dar apoi a considerat c" poate contribui la un echilibru al puterilor fa%orabil ei şi defa%orabil =ranţei. 2ratatul a fost semnat la 21 aprilie 8-21.
;l pre%edea ca p"rţile semnatare s"+şi p"streze neutralitatea !n cazul !n care una dintre ţ"ri ar fi fost atacat". Ce asemenea, se pre%edea c" nici
una dintre semnatare nu %a adera la coaliţii !mpotri%a celeilalte şi nu %a participa la boicoturi financiare sau economice.
6n perioada 8-2*+8-24, 3.'.(.(. a semnat o serie de alte tratate de prietenie şi de neutralitate cu o serie de state, mai ales %ecini.
.stfel, !n 84 decembrie 8-2*, a semnat un tratat de neutralitate cu 2urcia, !n 38 august 8-21 unul cu .fganistan, !n 28 septembrie 8-21, la
Mosco%a, un tratat de prietenie şi de neutralitate cu )ituania, iar la - martie 8-24, un tratat de neutralitate cu )etonia.
a urmare a semn"rii tratatului so%ieto+german, a politicii de r"sp#ndire a doctrinei comuniste promo%ate de 3.'.(.(. prin intermediul
Internaţionalei a III+a şi a dez%olt"rii sale, care nu permitea promo%area intereselor occidentale !n spaţiul so%ietic, relaţiile acestei ţ"ri cu
=ranţa, Marea ,ritanie şi Italia s+au degradat %izibil, !n perioada 8-21+8-28. Pe l#ng" aceste ţ"ri, 3.'.(.(. a%ea, !n ;uropa, relaţii proaste şi
cu Polonia, 'om#nia, )etonia şi ;stonia. Marea ,ritanie a%ea şi ea moti%e de nemulţumire faţ" de 3.'.(.(., care au condus la !nr"ut"ţirea
relaţiilor bilaterale. 6n anul 8-21, Marea ,ritanie a fost zguduit" de o gre%" general", care fusese anunţat", !nc" !nainte de a izbucni, de c"tre
Sino%ie%, iar muncitorii so%ietici au f"cut donaţii gre%iştilor englezi, cataliz#nd prelungirea gre%ei. (+a declanşat un duel al protestelor
britanice contra ingerinţelor so%ietice !n %iaţa politic" englez" şi a r"spunsurilor gu%ernului de la Gremlin. )a 21 mai 8-24, amera
omunelor a aprobat anularea Acordului comercial dintre Marea *ritanie şi 4.(.!.!. şi ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele dou" ţ"ri.
Mult" %reme, relaţiile dintre 3.'.(.(. şi (.3..., !n deceniul care a urmat !ncheierii r"zboiului ci%il şi a inter%enţiei militare str"ine
!mpotri%a bolşe%icilor, au fost foarte puţin cunoscute !n profunzime. .şa cum am mai ar"tat, p#n" !n 8-84, relaţiile (.3... cu 'usia au fost
afectate de faptul c" ţarii nu au permis accesul e%reilor la puterea politic", administrati%" şi financiar". Cup" detronarea ţarului Nicolae al II+
lea, !n februarie 8-84, (.3... au spri>init mult pe bolşe%ici, din toate punctele de %edere. 6n anul 8-28, !n (.3... a luat fiinţ" ouncil on
=oreign 'elations, care a de%enit principalul propagator al @Noii 5rdini MondialeA şi spri>initor necondiţionat al noului stat comunist
so%ietic, condus de e%rei. (o%ieticii au a>uns s" dispun" !n (.3... de importante @capete de podA pentru a spiona tehnologic şi economic, !ntr+
o epoc" !n care, oficial, relaţiile dintre cele dou" ţ"ri erau rupte. .stfel, !n centrul NeF Ror<+ului, !n Jorld 2oFer ,uilding, funcţiona ,iroul
Martens, agentur" de spiona> so%ietic. .colo lucrau 23 de agenţi. .l"turi, !n aceeaşi cl"dire, se afla .merican International orporation, al
c"rui director Jilliam ,oKce 2homson, a %izitat Petrogradul !n august 8-84 şi a discutat cu 2roţ<i şi )enin cum s" colaboreze dup" lo%itura
de stat pe care o preconizau bolşe%icii. (ociet"ţile americane au fost implicate discret dar masi% !n economia so%ietic", mai ales !n
electrificarea 3niunii (o%ietice, dar şi !n alte ramuri. 5 mulţime de firme americane !şi deschiseser" afaceri prospere !n cadrul unor societ"ţi
miEte. .cti%itatea lor nu era propagat" !n (.3... ,iroul Martens a creat baze solide pentru promo%area intereselor so%ietice !n (.3... şi a
contribuit mult la consolidarea unei puternice reţele de spiona>, bazat" mai ales pe agenţi e%rei. Printre cei mai importanţi funcţionari so%ietici
ai ,iroului Martens s+a num"rat $enrich $rigore%ici Iagoda, e%reu. ;ra o eminenţ" cenuşie a N.G.H.C. ;ra spri>init de Genneth du 'an,
secretarul personal al lui ;dFard Mandell /ouse, consilierul preşedintelui J. Jilson. Prin du 'an, Iagoda l+a recrutat ca agent pe Moseph
)ash, %iitor membru al Partidului omunist din (.3... şi amantul soţiei preşedintelui (.3..., ;leonor 'oose%elt. Iagoda a organizat, cu
a>utorul lui du 'an, un num"r de 22 de reţele de spiona> so%ietic !n (.3... Cup" 8-0*, c#nd relaţiile dintre cele dou" ţ"ri s+au r"cit, au c"zut
doar 0 dintre aceste reţele. Iagoda a obţinut informaţii de importanţ" foarte mare. Ce la el, (talin a fost informat din timp asupra conceperii
crahului de pe Jall (treet 9octombrie 8-2-:, ceea ce i+a permis s" fac" o serie de proiecte de acţiuni eEterne !n scopul r"sp#ndirii şi
consolid"rii mişc"rii comuniste internaţionale, c"ut#nd s" profite la maEimum de criza economic" a c"rei declanşare a putut+o anticipa. 6n
noiembrie 8-32, Iagoda i+a trimis lui (talin o not" informati%" prin care !l sf"tuia ca s" !i finanţeze campania electoral" pentru alegerile
prezidenţiale gu%ernatorului de NeF Ror<, =rancis Celano 'oose%elt. .cesta !i promisese lui Iagoda c", dac" %a fi finanţat şi %a c#ştiga
alegerile, %a recunoaşte de !ndat", oficial, 3niunea (o%ietic", ceea ce !nsemna deschiderea accesului so%ietic la tehnologii americane. (talin a
reacţionat poziti% şi a finanţat generos campania lui 'oose%elt, care a c#ştigat alegerile. 6n primul s"u an de preşedinţie, 8-33, (.3... au
recunoscut oficial 3.'.(.(. 6n anul urm"tor, 8-30, Iagoda a fost numit de (talin !n funcţia de şef al N.G.H.C. 6n anul 8-38, Iagoda a fost
eEecutat !mpreun" cu un grup de alţi 28 de lideri bolşe%ici, !n baza unor acuzaţii halucinante, pe care !n%inuiţii le+au recunoscut cu toţii.
Conflictul româno-sovietic legat de $olşevism
şi de apartenenţa -asara$iei la (omânia
Pentru 'om#nia, o problem" de cea mai mare importanţ" a fost recunoaşterea alipirii pro%inciei ,asarabia şi apartenenţa ei la statul
naţional unitar rom#n. ,asarabia s+a separat de 'usia !n zilele care au urmat lo%iturii bolşe%ice de stat. Cou" treimi din populaţie era de limb"
rom#n", dar nu toţi aceştia erau fa%orabili alipirii la 'om#nia. 6n acea perioad", ca şi !n etapele istorice ulterioare, p#n" !n zilele noastre, au
eEistat importante nuclee, mai ales !n r#ndul intelectualit"ţii, dar nu numai, care au susţinut rom#nismul şi ideea apartenenţei naţionale a
8-
,asarabiei la 'om#nia. Cup" c#te%a luni de fr"m#nt"ri, la 24 martie 8-88, (fatul 7"rii a %otat unirea ,asarabiei cu 'om#nia. )a 8 aprilie
8-8-, onsiliul (uprem .liat a decis s" restituie ,asarabia 'om#niei. )a 28 octombrie 8-2&, la Paris, s+a semnat un proiect de 3onven$ie
!ntre =ranţa, Marea ,ritanie, Italia, Maponia şi 'om#nia, prin care semnatarii recunoşteau re!ncorporarea ,asarabiei la 'om#nia, in%it#nd !n
acelaşi timp 'usia s" se al"ture acestei decizii, cu precizarea @de !ndat" ce %a eEista un gu%ern rus recunoscutA de c"tre semnatarele tratatului.
$u%ernul so%ietic a protestat şi a cerut un plebiscit. $u%ernul de la ,ucureşti s+a opus constant unui plebiscit, ceea ce a trezit mereu !ndoieli
pri%itor la eEistenţa unei %oinţe ma>oritare a populaţiei pro%inciei de a tr"i !n 'om#nia. 3onven$ia de la Paris pri%itoare la ,asarabia a fost
ratificat" de Parlamentul francez abia pe 88 martie 8-20. Protocolul a mai fost ratificat şi de Marea ,ritanie, dar Maponia şi Italia nu l+au
ratificat. 6n 8& iunie 8-21, 'om#nia a semnat un tratat de alianţ" cu =ranţa, prin care aceasta recunoştea frontierele 'om#niei de la acea dat".
)a 2 octombrie 8-21, 3niunea (o%ietic" a protestat faţ" de acest tratat, manifest#ndu+se contra aneE"rii ,asarabiei la 'om#nia. )a 1
octombrie 8-21, so%ieticii au adresat o not" asem"n"toare Italiei, care a recunoscut şi ea formal drepturile 'om#niei asupra ,asarabiei.
(o%ieticii nu au recunoscut apartenenţa ,asarabiei la 'om#nia, frontiera rom#no+rus" a r"mas singura frontier" a 'usiei care nu a fost
stabilit" !n urma unui acord liber semnat, iar Gremlinul a socotit teritoriul dintre Prut şi Nistru ca fiind @p"m#nt aneEat cu forţaA şi toate
acestea %or produce efecte negati%e de amploare !n relaţiile rom#no+ruse.
2rebuie menţionat c" şi !n condiţiile !n care statul so%ietic nu era recunoscut de puterile cu cel mai mare rol !n deciziile onferinţei
p"cii, totuşi unirea ,asarabiei cu 'om#nia nu a fost recunoscut" de (.3... şi aceast" nerecunoaştere a produs şi ea efecte negati%e pentru
'om#nia, !n perioada urm"toare. Ne referim la faptul c" tratatele de pace din sistemul de la Hersailles nu au fost recunoscute de ongresul
(.3... şi nu au de%enit lege !n aceast" ţar". a urmare, 3.'.(.(. a fost !ncura>at" s" nu recunoasc" nici o clip" actul unirii ,asarabiei cu
'om#nia. (ituaţia nu s+a schimbat nici !n deceniile care au urmat. 6n anul 8-0&, opinia public" şi clasa politic" american" nu s+au opus
desprinderii ,asarabiei şi nordului ,uco%inei de 'om#nia şi alipirii lor la 3.'.(.(., !n anul 8-04, !n cadrul onferinţei de Pace de la Paris,
(.3... au recunoscut apartenenţa ,asarabiei la 3.'.(.(., !n anul 8-4*, (.3... au semnat al"turi de celelalte state participante la onferinţa
5.(..;., Actul final care consfinţea frontierele eEistente !n ;uropa la acea dat", iar !n anul 8--2, (.3... au recunoscut 'epublica Moldo%a
ca stat su%eran şi independent.
'aporturile dintre 'om#nia şi 'usia (o%ietic" s+au compromis de la !nceputul eEistenţei statului comunist rus. . fost un start ratat,
care a marcat pentru mult" %reme, p#n" ast"zi, comunicarea politic" !ntre cele dou" ţ"ri. lasa politic" rom#neasc", format" eEclusi% din
reprezentanţi ai proprietarilor, profund anticomunist", nu accepta colaborarea cu bolşe%icii şi nu credea !n posibilitatea menţinerii lor la
putere. )ipsei %oinţei rom#nilor de cooperare cu bolşe%icii, i se ad"ugau abuzurile ruşilor şi necesit"ţile lor din perioada r"zboiului, c#nd
luptau pe teritoriul dintre arpaţi şi Prut al"turi de rom#ni. .proape un milion de ruşi au p"truns !n Moldo%a !n lunile dezastrului din a doua
>um"tate a lui 8-81 şi din prima >um"tate a lui 8-84. omportarea armatei ruse a fost una brutal", primiti%", tipic" armatelor imperiilor
autocrate din .sia. (pre eEemplificare, !n Celta Cun"rii, locul strategic dorit o !ntreag" istorie de 'usia, Polonia, 3ngaria, .ustria, =ranţa şi
de alte ţ"ri, autorit"ţile rom#ne au fost desfiinţate, >andarmii arestaţi, iar populaţia rom#neasc" alungat". Coar lipo%enii şi alţi minoritari au
mai a%ut %oie s" r"m#n" pe loc. 6n Iaşi, ofiţerii ruşi cump"rau case, sau le !nchiriau pe mai mulţi ani, semn c" a%eau g#ndul de a r"m#ne !n
'om#nia şi dup" r"zboi. 'uşii trebuiau bine hr"niţi şi !ngri>iţi. )a cele mai mici nemulţumiri, militarii ruşi ameninţau cu p"r"sirea frontului şi
retragerea la est de Prut. .ceast" situaţie a agra%at criza alimentar" din 'om#nia şi a consolidat sentimentele antiruseşti, care au a>uns s"
dep"şeasc" raţiunea necesit"ţii !ntreţinerii unor raporturi foarte bune cu aceast" mare putere. 5pinia public" şi politic" din 'om#nia a
minimalizat faptul c" a%ea !n 'usia mari interese. Pentru aceste interese era ne%oie s" se fac" sacrificii, de care clasa politic" rom#neasc" şi
elitele nu erau dispuse. .cest lucru %a fi pl"tit scump. Ceci, a>utorul militar rusesc, mult aşteptat, a adus cu sine nu numai şansa sal%"rii ţ"rii,
ci şi o sum" de nemulţumiri faţ" de ruşi şi !ncord"ri bilaterale. ontribuţia 'usiei la menţinerea eEistenţei statului rom#n, !n 8-84, a fost
recunoscut" doar parţial de rom#ni şi aceasta cu @>um"tate de gur"A.
6n noiembrie şi decembrie 8-84, dup" lo%itura de palat bolşe%ic", !n toat" Moldo%a a !nceput un proces de descompunere a forţelor
armate ruseşti. $eneralul Cimitri $rigoro%ici (cerbace%, comandantul armatei ruse din Moldo%a, confruntat cu plecarea soldaţilor bolşe%ici
din unit"ţile sale şi constituirea de g"rzi @roşiiA, ad%erse, a cerut a>utor gu%ernului rom#n. 6n prima faz", Ionel I.. ,r"tianu a refuzat s" se
implice !n luptele dintre ruşii @roşiiA şi cei @albiA. (ituaţia a degenerat şi unit"ţile ruseşti, lipsite de apro%izionare, au !nceput s" >efuiasc"
localit"ţile Moldo%ei, s" comit" >afuri, %ioluri şi t#lh"rii. 6n finalul primului r"zboi mondial, !n plin r"zboi ci%il !n 'usia, ca urmare a unei
/ot"r!ri a onsiliului de Miniştri al 'om#niei, refugiat la Iaşi, armata rom#n" a primit ordine !n sensul acţion"rii, !n !ntreaga Moldo%",
!mpotri%a $"rzilor 'oşii, al"turi de $"rzile .lbe. '"spunsul so%ieticilor nu a !nt#rziat. )a !ndemnul lui )eon 2roţ<i, elemente bolşe%ice
conduse de internaţionalistul comunist francez (imion $rigoro%ici 'ochal, cunoscut pentru masacrele comise !n cetatea Gronstadt 9l#ng"
Petrograd:, au organizat o lo%itur" de stat !mpotri%a regimului regal rom#n, care pre%edea şi asasinarea regelui =erdinand I. 'oschal a adus cu
sine un comando de 8& de bolşe%ici, care s+au instalat !n cl"dirile $"rii (ocola, l#ng" Iaşi, unde funcţiona un centru tehnic al armatei 'usiei şi
un depozit de muniţie. 6n fruntea 'om#niei era preconizat a fi instalat un gu%ern condus de bolşe%icul internaţionalist bulgar ristian
'aco%s<i, gu%ern din care mai urmau s" fac" parte Mihail $heorghiu ,u>or, .lecu onstantinescu şi Ion Cissescu. 'ochal a fost arestat de
autorit"ţile militare rom#ne şi eEecutat, !mpreun" cu unii dintre complicii s"i. (oldaţii ruşi r"sculaţi !mpotri%a generalului (cerbace% au fost
alungaţi peste Prut de militarii rom#ni comandaţi de locotenent+colonelul Ion .ntonescu, şeful (tatului Ma>or al armatei generalului Prezan.
3lterior, autorit"ţile rom#ne au afirmat c" 'ochal ar fi fost asasinat de agenţi francezi din cadrul Misiunii Militare a =ranţei, condus" de
generalul /enri ,erthelot. Pentru cele !nt#mplate la Iaşi, 2roţ<i a ordonat represalii !n ,asarabia şi confiscarea tezaurului 'om#niei aflat !n
gri>a gu%ernului 'usiei. .buzurile bolşe%icilor s"%#rşite pe teritoriul ,asarabiei au determinat (fatul 7"rii de la hişin"u s" cear" a>utor
militar din 'om#nia.
u toat" obiecti%itatea unora dintre m"surile politice şi militare rom#neşti, este greu de !nţeles lipsa unor m"suri sporite de pre%edere
politico+diplomatic" ale gu%ernanţilor rom#ni, pentru e%entualitatea c" bolşe%icii %or c#ştiga r"zboiul ci%il şi se %or menţine la putere.
'om#nia a%ea interesul ca 'usia s" recunoasc" alipirea ,asarabiei şi ,uco%inei la 'om#nia şi, de asemenea, interesul de a recupera tezaurul
naţional, transportat la Mosco%a, la sf#rşitul anului 8-81 şi !n prima >um"tate a lui 8-84. 6n ciuda acestor interese foarte mari, istorice, clasa
politic" rom#neasc" a acţionat orbeşte, pe alocuri cu fanatism, !mpotri%a gu%ernului bolşe%ic rus, eEcluz#nd orice perspecti%" de colaborare.
Ce altfel, !n istoria 'om#niei, au eEistat şi alte momente !n care diplomaţia rom#n" a dat do%ad" de amatorism şi a acţionat !n conformitate cu
2&
sentimente, simpatii, antipatii, interese de grup, ale liderilor, sau ale unor forţe politice şi financiare din str"in"tate, care au spri>init uneori
di%ersele regimuri politice din 'om#nia. )a aceast" poziţie antiso%ietic", gu%ernul de la ,ucureşti a fost mult !ncura>at, !n toat" perioada
interbelic", de =ranţa şi de Marea ,ritanie.
6n 8 noiembrie 8-84, !n faţa ongresului (o%ietelor, )enin s+a adresat popoarelor şi gu%ernelor ţ"rilor %ecine, propun#ndu+le pacea,
buna %ecin"tate şi !ncheierea cu ele a unor tratate redactate cu toat" claritatea, renunţ#ndu+se la diplomaţia confidenţial". ;l a mai spus c"
intenţioneaz" s" fac" publice toate tratatele secrete semnate de c"tre ţari cu di%erse ţ"ri. 'om#nia nu a reacţionat !n nici un fel la oferta
so%ietic", care+i pri%ea pe toţi %ecinii 'usiei. ea care a r"spuns imediat propunerii so%ietice a fost =inlanda. )a sf#rşitul lunii noiembrie
8-84, Iosif Hisariono%ici (talin, numit comisar al naţionalit"ţilor din 'usia, s+a deplasat, pe calea aerului, la /elsin<i. =inlanda fusese mare
ducat rus, !ncep#nd din anul 88&-. (talin i+a anunţat pe finlandezi c" 'usia le red" independenţa, !n schimbul recunoaşterii noului regim de la
(an<t Petersburg şi a lansat un apel pentru !ncheierea unei alianţe cinstite !ntre cele dou" ţ"ri şi popoare. Cup" tergi%ers"ri, datorate faptului
c" partidele burgheze finlandeze se temeau de contagiunea bolşe%ismului, tratatul s+a semnat, !n octombrie 8-2&. )ibertatea naţional" a
=inlandei a fost p"strat" p#n" ast"zi, !n ciuda conflictelor pe care le+au cunoscut, !n c#te%a r#nduri, raporturile ruso+finlandeze. 6n acest timp,
la 2& noiembrie 8-84, gu%ernul so%ietic i+a informat pe aliaţii s"i c" intenţioneaz" s" !ncheie pacea cu $ermania, cu eEplicarea moti%elor.
'om#nia, ca şi aliaţii ei, nu au r"spuns acestei corespondenţe. )a 38 decembrie 8-84, )enin a trimis personal un ultimatum gu%ernului rom#n
cer#ndu+i s" !nceteze operaţiunile militare !mpotri%a bolşe%icilor, ar"t#nd c" aşteapt" r"spuns !n 20 de ore, !n caz contrar urm#nd s" aib" loc
@o nou" ruptur"XA $u%ernul rom#n nu a r"spuns nici de data aceasta. 5fensa era direct" şi greu de iertat de c"tre o putere ca 'usia. Cac"
puterile occidentale !şi puteau permite o asemenea poziţie ofensatoare, pentru 'om#nia, ţar" mi>locie, %ecin" a 'usiei, gestul a produs efecte
negati%e pe termen lung. Cin ordinul gu%ernului bolşe%ic, ministrul rom#n !n 'usia, onstantin CiamandK, a fost arestat !mpreun" cu toţi
membrii legaţiei şi !nchişi !n fort"reaţa Petropa%lo%s<. 6ntregul corp diplomatic str"in acreditat !n capitala 'usiei a cerut şi a obţinut o
!ntre%edere cu )enin protest#nd %ehement pentru !nc"lcarea normelor diplomatice internaţionale. Cup" acest protest, diplomaţii rom#ni au
fost eliberaţi, !n c#te%a ore.
a urmare a tensiunii mari dintre 'om#nia şi noul gu%ern al 'usiei, relaţiile diplomatice dintre cele dou" ţ"ri au fost rupte, din
iniţiati%" so%ietic". Indignarea ruşilor a crescut mult c#nd s+a aflat de asasinarea lui 'ochal, !n Moldo%a. 3ra s+a !ndreptat !mpotri%a
rom#nilor, deşi se spunea c" 'ochal fusese asasinat de c"tre Misiunea militar" francez" din 'om#nia. $u%ernul so%ietic a trimis gu%ernului
de la Iaşi o not" !n care se ar"ta c" 'usia a @Xsechestrat pentru oligarhia rom#n" depozitul de aur al 'om#niei p"strat la Mosco%aO puterea
so%ietic" !şi ia r"spunderea pentru p"strarea acestui depozit şi se oblig" s"+l restituie !n m#inile poporului rom#n...A, !ntr+un moment !n care
acesta %a deţine puterea real" !n 'om#nia. ?ocul a fost destul de mare la ,ucureşti. Politicienii rom#ni au realizat c" %or mai a%ea de suportat
represalii. 'om#nia a renunţat la acţiuni militare !mpotri%a bolşe%icilor şi, !n ciuda solicit"rilor =ranţei şi Marii ,ritanii, nu a participat la
inter%enţia militar" !mpotri%a 'usiei. 2otuşi, repoziţionarea 'om#niei era tardi%". Pe m"sur" ce timpul a trecut şi 'usia (o%ietic" a rezistat
atacului celor mai mari puteri ale lumii !mpotri%a sa, gu%ernanţii rom#ni au !nceput s" conştientizeze faptul c" r"sturnarea bolşe%icilor este
greu de realizat şi nu se poate face abstracţie de 'usia (o%ietic". ,ucureştiul a c"utat soluţii. Cup" doi ani pierduţi, gu%ernul rom#n a
schimbat strategia şi a decis s" negocieze cu gu%ernul so%ietic. )a !nceputul anului 8-2&, .leEandru Haida+Hoe%od şi comisarul rus pentru
.faceri eEterne, $heorghi icerin, au schimbat radiograme, con%enind asupra iniţierii unor con%orbiri. .preciem c" la ni%elul anului 8-2&,
c#nd 'usia era !nc" !n r"zboi ci%il şi in%adat" de armate americane, britanice, >aponeze, franceze şi polone, nu era prea t#rziu ca 'om#nia s"
recunoasc" statul so%ietic, s"+i garanteze neagresiunea, s" stabileasc" relaţii diplomatice, s" negocieze un tratat bilateral, toate acestea !n
schimbul recunoaşterii apartenenţei ,asarabiei şi ,uco%inei la 'om#nia şi a restituirii tezaurului naţional. Ce data aceea, cea care s+a opus cu
mult" fermitate a fost =ranţa. 'om#nia nu şi+a putut dep"şi condiţia de %asal şi a refuzat orice alternati%" diplomatic" la cererea francez" de
respingere categoric" a negocierii politice cu bolşe%icii. ?ansa deschiderii unui dialog s+a pierdut !nc" o dat", @pe altarulA iluziilor
occidentaliste ale clasei politice rom#neşti. 6n anul 8-28, 'om#nia a !ncercat din nou negocieri cu 'usia, dar nu s+a a>uns la rezultate
concrete. 6n martie 8-20, la Hiena, s+a organizat o conferinţ" ruso+rom#n", eşuat", pentru c", la ni%elul acestui an, comuniştii ruşi se
consolidaser", c#ştigaser" r"zboiul ci%il şi pe cel cu inter%enţioniştii str"ini şi 3niunea (o%ietic" nu mai era dispus" s" recunoasc" apartenenţa
,asarabiei la 'om#nia. Momentul istoric fusese ratat de gu%ernul de la ,ucureşti. ;ra prea t#rziu. 'efuzul dialogului la momentul oportun
pentru 'om#nia şi necesar pentru bolşe%ici, a catalizat apoi acţiunile so%ietice de di%ersiune, spiona>, terorism de stat, infiltrare de agenturi şi
sabotare prin orice mi>loace a statului naţional rom#n. =aţ" de acestea, gu%ernul 'om#niei a trebuit s" ia m"suri, multe !n forţ", !n afara
oric"rui spirit democratic, ceea ce %a produce efecte !n timp, mai ales !n momentul !n care comuniştii %or prelua puterea la ,ucureşti şi %a
%eni @ora socotelilorA.
;%oluţiile politice interne ale 'om#niei !n deceniul al treilea au fost marcate !n special de problemele dinastice, ale minorit"ţilor
naţionale, ale recrudescenţei mişc"rii comuniste şi ale celei de dreapta. Ce asemenea, problemele realiz"rii unei legislaţii unitare au fost o
preocupare important". 6n cuprinsul 'om#niei Mari, se !nt#lneau legislaţia Hechiului 'egat, cea implementat" de 'egatul 3ngariei !n
2ransil%ania, cea austriac", implementat" !n ,anat şi ,uco%ina, cea ruseasc" din ,asarabia şi cea bulg"reasc" din adrilater. Partidele
istorice, aflate şi ele !ntr+un proces de readaptare la noile realit"ţi ale perioadei interbelice, au !nceput s" se confrunte cu situaţii mai compleEe
dec#t cele din epoca modern", !n care rotati%a gu%ernamental" rezol%a, !ntr+un fel, cu oarecare uşurinţ", dificult"ţile interne. Partidul
confruntat cu o criz" pe care nu o mai putea gestiona, trecea !n opoziţie pentru o %reme, dup" care re%enea. 6n perioada interbelic",
confruntarea politic" intern" a fost mai compleE" dec#t !n etapele anterioare.
Principalii factori interni de risc pentru securitatea 'om#niei interbelice au fostB 8: minorit"ţile naţionale organizate politic pe criterii
etnice şi lipsa lor de loialitate faţ" de statul naţional unitar rom#nO 2: eEtremismul politic de st#nga şi de dreapta, catalizat de acţiunile
nedemocratice ale statului !mpotri%a am#nduror margini ale spectrului politicO 3: antisemitismul, subiecti% şi obiecti%, care a condus la
presiuni eEterne, la acţiuni potri%nice 'om#niei şi la ad%ersitatea intern" a influentei comunit"ţi e%reieştiO 0: carenţele regimului democratic
şi terorismul de stat practicat !n unele situaţiiO *: compromiterea monarhiei şi a clasei politiceO 1: contrastele social+economice, care au
condus la un ataşament limitat al unei mari p"rţi a poporului faţ" de statO 4: deficienţe !n controlul informati% al statului asupra clasei politice
şi asupra factorilor de risc. Pe plan eEtern, securitatea naţional" era ameninţat" deB 8: ad%ersitatea %ecinilor care a%eau re%endic"ri teritoriale
faţ" de 'om#nia 93.'.(.(., 3ngaria şi ,ulgaria:O 2: regimul comunist din 3.'.(.(., aflat !n eEpansiune ideologic", politic" şi informati%+
28
di%ersionist", !n !ntreaga zon" central" şi sud+est european", 'om#nia fiind %izat" !n mod deosebitO 3: %ulnerabilitatea sistemului de tratate de
la HersaillesO 0: politica de re%anş" a $ermaniei şi altor state europene, coroborat" cu fragilitatea garanţiilor occidentale pentru 'om#niaO *:
interesul deosebit al unor state, mai ales $ermania, pentru principalele bog"ţii ale 'om#niei 9petrol, gaze, cereale, carne, cherestea:.
Cintre minorit"ţile naţionale din 'om#nia, cea maghiar" era cea mai numeroas". 6n perioada 8-88+8-2&, ea a adoptat tactica politic"
de @rezistenţ" pasi%"A. Cup" Tratatul de la Trianon, minoritatea maghiar" s+a organizat pentru a se opune statului rom#n, pe care !l recunoştea
doar ca pe o situaţie de fapt şi nu ca pe o situaţie de drept. Maghiarii nu s+au adaptat cu statutul de minoritate, c"ut#nd permanent re%enirea la
situaţia de a controla deciziile administrati%e, politice şi economice, !n spaţiul pe care !l locuiau. 6n anul 8-22, s+a !nfiinţat Partidul Maghiar, a
c"rui conducere a preluat+o %echea aristocraţie ungureasc". Cocumentele din arhi%ele ser%iciilor rom#neşti de informaţii atest" c" Partidul
Maghiar oferea gu%ernului de la ,udapesta toate informaţiile pe care reuşea s" le obţin" de la ni%elele de %#rf ale 'om#niei şi primea de la
,udapesta instrucţiuni. Politica sa a fost aceea de a ţine minoritatea maghiar" !n stare de izolare faţ" de societatea rom#neasc", care s"+i
pemit" menţinerea mentalit"ţilor din perioada regalit"ţii 3ngariei Mari. .cestea erau diri>ate !mpotri%a rom#nilor. Partidul Maghiar a depus
un efort special pentru a stopa amestecul statului rom#n !n programele şcolilor, liceelor şi uni%ersit"ţii minorit"ţii maghiare, cer#nd
gu%ernului de la ,ucureşti doar finanţarea acestora. 6nfiinţarea de şcoli rom#neşti !n zonele cu populaţie maghiar" era considerat" ca un
atentat !mpotri%a etniei maghiare. Partidul Maghiar a declarat egea pentru reformă agrară, din 8-28, ca fiind !ndreptat" !mpotri%a
proprietarilor maghiari. Partidul Maghiar şi 3ngaria au spri>init proprietarii de terenuri s" acţioneze statul rom#n !n >ustiţie şi s" recupereze
terenuri care, conform reformei agrare, trebuiau eEpropriate. 6n acest fel, dup" anul 8-28, prin c#ştigarea proceselor, cele mai mari moşii din
'om#nia au aparţinut unor proprietari unguri. Partidul Maghiar a reclamat statul rom#n la organisme internaţionale, inclusi% la (ocietatea
Naţiunilor, denunţ#nd @persecuţiileA la care pretindea c" ar fi fost supus" minoritatea maghiar".
Minoritatea german" s+a adaptat uşor şi repede noilor ne%oi generate de !ncorporarea ei la statul naţional rom#n. .ceasta se datora
faptului c" ea deţinea o foarte bun" organizare comunitar", dispunea de eEperienţ" istoric" !n calitatea ei de minoritate etnic", statut pe care !l
deţinuse şi anterior, spre deosebire de minoritatea maghiar". 6n septembrie 8-28, s+a !nfiinţat 3niunea $ermanilor din 'om#nia, reprezentat"
!n %iaţa politic" de Partidul $erman. $ermanii au fost permanent presaţi de conduc"torii Partidului Maghiar s" se ralieze politicii de
!mpotri%ire faţ" de statul rom#n. $ermanii au r"spuns rareori la aceste pro%oc"ri, cu deosebire datorit" amintirilor trecutului, respecti% a
regimului politic dualist, care a supra%ieţuit p#n" !n 8-88, neagreat de ma>oritatea germanilor din 'om#nia. Partidul $erman s+a g"sit
permanent sub influenţa şi chiar sub controlul $ermaniei. )a !nceputul anilor L3&, minoritatea german" din 'om#nia a !mbr"ţişat curentul
politic de dreapta şi ideile naţional+socialiste, care impresionau prin reuşita modelului promo%at !n $ermania. )a sf#rşitul perioadei
interbelice, num"rul germanilor din 'om#nia se situa !n >ur de un milion.
;%reii reprezentau a treia minoritate ca num"r, dar deţineau o influenţ" 9chiar control, !n numeroase situaţii: asupra societ"ţii
rom#neşti, care dep"şea influenţa tuturor celorlalte minorit"ţi naţionale, ri%aliz#nd adeseori cu influenţa ma>orit"ţii rom#neşti. 6n anumite
domenii importante 9s"n"tate, >ustiţie, !n%"ţ"m#nt superior, b"nci, industria şi comercializarea alcoolului, tutunului şi obiectelor de luE şi
altele:, e%reii !i dep"şeau pe rom#ni, uneori net.
Pri%itor la num"rul e%reilor din 'om#nia interbelic", ar"t"m c" la recens"m#ntul din decembrie 8-3&, primul efectuat dup" 8
Cecembrie 8-88, 'om#nia a%ea 88.&*2.&&& locuitori. et"ţenii care s+au autodeclarat e%rei erau !n num"r de 4*&.&&&, reprezent#nd 0U din
populatia ţ"rii. ;ste cert c" num"rul e%reilor era mult mai mare, dar unii e%rei s+au declarat maghiari sau germani 9,anat, 2ransil%ania şi
,uco%ina:, rom#ni sau de alte naţionalit"ţi 9,asarabia şi Hechiul 'egat:. ;%reii care nu deţineau acte legale de e%idenţ" a populaţiei s+au
sustras recens"m#ntului. Cin aceste situaţii, a ap"rut şi diferenţa mare dintre cifra oficial" şi cea comunicat", !n ianuarie 8-38, !ntr+un raport
al )egaţiei (.3... c"tre Cepartamentul de (tat, !n care se %orbea despre 8.*&&.&&& de e%rei !n 'om#nia. ifra a fost totdeauna greu de
precizat. Ma>oritatea e%reilor deţineau poziţii @cheieA !n societatea rom#neasc", asupra c"reia eEercitau, !ntr+ade%"r, un important control, aşa
cum se ar"ta şi !n raportul amintit al )egaţiei (.3...
Pe l#ng" e%reii autohtoni, la sf#rşitul primului r"zboi mondial şi !n anii imediat urm"tori, au p"truns clandestin !n 'om#nia un
important num"r de e%rei originari din 'usia, Polonia şi 3ngaria, f"r" acte de identitate, f"r" cet"ţenie şi f"r" aprobarea autorit"ţilor rom#ne.
Cup" anul 8-33, au p"truns !n 'om#nia şi e%rei refugiaţi din $ermania. 'efugiul acestor e%rei !n 'om#nia s+a datorat persecuţiilor la care au
fost supuşi !n ţ"rile pe care le+au p"r"sit. ifra acestora a fost estimat" diferit de+a lungul timpului, oscil#nd !ntre minimum 1&.&&& 9cifr"
recunoscut" de comunit"ţile e%reieşti: şi p#n" la 2*&.&&&+3&&.&&&. 6n anul 8-3-, Ministerul pentru Minorit"ţi identificase aproE. 80&.&&& de
asemenea e%rei p"trunşi fraudulos !n 'om#nia, !n condiţiile !n care aceşti e%rei erau ascunşi de c"tre coreligionarii lor. Ma>oritatea acestor
e%rei s+au stabilit !n ,asarabia şi !n Moldo%a. 6n 'om#nia, au a>uns s" con%ieţuiasc" e%rei foarte bogaţi, anticomunişti, !ntr+un num"r mai
restr#ns, desigur, cu marea mas" a e%reilor, care erau s"raci şi !n cea mai mare m"sur" susţin"tori ai comunismului. .ceast" susţinere pentru
comunişti şi+au demonstrat+o din plin dup" cedarea ,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa, ca şi pe !ntregul parcurs al r"zboiului
mondial. 5ricum, şi unii şi ceilalţi, a%eau aceeaşi aspiraţie istoric"B dominaţia lumii. omuniştii %edeau dominaţia lor asupra lumii prin
intermediul r"sp#ndirii ideologiei bolşe%ice, pe !ntregul $lob, prin interna$ionalismul comunist, iar e%reii bogaţi, susţineau grup"rile
masonice şi %edeau dominaţia lor asupra lumii sub o form" asem"n"toare cu cea care, mai t#rziu, s+a numit glo"ali%are. 6ntre cele dou"
curente, pe l#ng" deosebirile de natur" social+economic", eEist" multe asem"n"ri.
Ce prezenţa unui mare num"r de e%rei şi de influenţa acestora asupra societ"ţii rom#neşti se leag" şi factorul de risc antisemitismul.
.cest fenomen a%ea un caracter general european, nefiind o creaţie rom#neasc".
$u%ern"rile din primii 8& ani de dup" r"zboiul mondial, preponderent liberale, au obţinut succese importante, mai ales economice,
acţion#nd sub de%iza @prin noi înşineA. )iberalii au prote>at economia rom#neasc" şi capitalul autohton de concurenţa eEtern", !n m"sura
posibil" !n acele timpuri, a%#nd !n %edere presiunea intereselor str"ine. Pe aceast" linie, un rol important l+a >ucat politica fiscal", cu sistemul
ei de taEe %amale şi accize cu caracter protecţionist. 6n acelaşi timp, oamenii de afaceri liberali au fost fa%orizaţi de%enind principalii
proprietari de !ntreprinderi, capital etc. Naţional+7"r"niştii, a>unşi la putere !n 8-28, s+au trezit conduc#nd o ţar" ale c"rei p#rghii economico+
financiare erau ma>oritar !n m#na liberalilor. 6n dorinţa de a sl"bi puterea ad%ersarului politic, gu%ernul Iuliu Maniu a promo%at politica
@por$ilor desc'iseA, supun#nd fira%a economie rom#neasc" unei concurenţe eEterne acerbe. )iberalii au a%ut !ntr+ade%"r de suferit, dar a
suferit !ntreaga ţar". 6n primii doi ani de gu%ernare a P.N. 7"r"nesc, situaţia economico+social" s+a agra%at, iar partidul de gu%ern"m#nt şi+a
22
pierdut o mare parte din capitalul de !ncredere cu care pornise la drum. )a dificult"ţile create de gu%ernare, s+a ad"ugat şi impactul crizei
economice mondiale, care a urmat crahului bursei din NeF Ror<. Maniu, a crezut c" re%enirea !n ţar" a prinţului arol şi !ncoronarea lui ca
rege, !i poate asigura un ascendent !n faţa liberalilor, cei care, !n frunte cu Ionel ,r"tianu, spri>iniser" dezmoştenirea prinţului arol şi
plecarea lui !n eEil. Maniu s+a !nşelat. 'e%enirea !n ţar" a prinţului arol şi !ncoronarea sa ca rege, a fost o acţiune catalizat" de interese
compleEe. arol al II+lea era o personalitate puternic", inteligent, foarte priceput !n politic", negocieri şi strategii, astfel c" el nu a luat m"car
!n calcul ideea de a se l"sa condus de Maniu. .poi, arol al II+lea era mason, iar Maniu nu se !nregimentase !n nici un grup de interese şi mai
a%ea şi pretenţia ca prinţul s" renunţe definiti% la relaţia cu ;lena )upescu, femeia %ieţii lui arol.
ercurile masonice şi e%reieşti l+au spri>init mult pe arol s" re%in" !n ţar", con%inse c" el le %a face >ocul politico+economic. ;i nu s+
au !nşelat. 6n mai+iunie 8-2-, masonul e%reu Mihail Negru 9recte Mihai Sussman:, secretar de redacţie la ziarul @3ni%ersulA, a recrutat pentru
iniţiere !n masonerie numeroşi ofiţeri de armat", care, imediat dup" iniţiere, au fost puşi s"+şi con%ing" camarazii de arme de necesitatea
aducerii !n ţar" a lui arol, ca singur" soluţie de ieşire din criza social+politic" şi economic" !n care a a>uns ţara !n mai puţin de doi ani de
gu%ernare naţional+ţ"r"nist". 6n armat", un centru de propagand" !n fa%oarea readucerii lui arol !n 'om#nia l+a constituit ?coala na%al" din
onstanţa, unde acţionau membri ai lo>ii masonice @(teaua Polar"A. .ceast" lo>" abordase problema aducerii lui arol, considerat spri>initor
sigur al e%reilor. (pri>inul era apreciat ca deosebit de important, lu#ndu+se !n calcul o posibil" acţiune de r"sturnare a bolşe%icilor !n 3niunea
(o%ietic", situaţie !n care %iitorii lideri antibolşe%ici %or trece la pogromuri !mpotri%a iudeo+bolşe%icilor din 'usia, iar refugiul acestora urma
s" se fac" !n 'om#nia. 6n acelaşi an, 8-2-, !n care se pl"nuia aducerea !n ţar" a lui arol, 2ribunalul Ilfo% a dat sentinţ" definiti%" de
recunoaştere a lo>ii @Marele 5rient al 'om#nieiA, lo>" dominat" !n mare parte de e%rei.
+ermania #n timpul lui 0dolf 1itler/ impactul asupra relaţiilor internaţionale
şi zorii reiz$ucnirii conflictului pentru re#mpărţirea Lumii
Pe fondul e%oluţiilor politice interne, cu deosebire din perioada crizei economice mondiale, care a lo%it $ermania din plin şi a
nemulţumirilor !ntregii naţiuni faţ" de Tratatul de la :ersailles, prelungite pe parcursul a 8* ani, !n ianuarie 8-33, la ,erlin, puterea a fost
preluat" de Partidul Naţional+(ocialist $erman, !n frunte cu .dolf /itler. Programul s"u politic a fost unul realist, aEat pe marile probleme ale
$ermaniei acelui moment istoric. Pe plan naţional, !nc" !naintea prelu"rii puterii, /itler a redat poporului german !ncrederea !n posibilit"ţile
sale, i+a imprimat o atitudine dominat" de ne%oia demnit"ţii naţionale, de cultul muncii, familiei şi bisericii. Naţiunea german" şi morala
social" au fost situate deasupra intereselor de orice alt fel. 6n acest mod, /itler a promo%at cel mai important interesB cel naţional, de progres
intern şi de creştere a influenţei internaţionale a ţ"rii, p#n" la ni%elul de asigurare a posibilit"ţii de promo%are a tuturor celorlalte interese.
Cez%oltarea societ"ţii a fost subordonat" respect"rii unor principii obligatorii şi pentru straturile superioare ale societ"ţii. .cest fapt a fost f"r"
precedent !n istoria $ermaniei. Pe plan intern, /itler a promo%at un program de in%estiţii !n toate domeniile de acti%itate, program prin care a
lichidat şoma>ul şi s"r"cia, conduc#nd la o dez%oltare economico+social" fulminant". .taşamentul poporului faţ" de stat a fost unul foarte
mare, at#t ca procent al populaţiei, c#t şi ca dimensiune. Poporul a conştientizat imediat c" noul regim nu este unul aplecat spre interesele
oligarhiei, ci c" toate categoriile sociale, inclusi% oligarhia german", trebuie s" se subordoneze intereselor de dez%oltare a ţ"rii. /itler i+a
catalizat pe marii industriaşi şi bancheri germani s" acţioneze !n direcţia de dez%oltare a $ermaniei conceput" de naţional+socialişti. .cest
fapt a transformat $ermania şi regimul s"u politic !ntr+un model care a condus la ascensiunea regimurilor de dreapta !n toat" ;uropa, !n dauna
celor de model de centru, care se autodefinesc @democraticeA, mai ales pe baza eEistenţei multipartidismului, dar au alte fisuri ad#nci, mai
ales faptul c" erau şi sunt şi ast"zi subordonate intereselor oligarhice. Ce asemenea, gu%ernul naţional+socialist a redat $ermaniei forţa
militar", dez%olt#nd+o p#n" la un ni%el cu totul deosebit, pentru acele timpuri. 6ntreaga dez%oltare s+a bazat pe creaţia ştiinţific" german", care
a realizat performanţe eEcepţionale, unice !n istoria ştiinţei, care au stat şi la baza unor realiz"ri ale (.3..., Marii ,ritanii şi 3niunii
(o%ietice, dup" al doilea r"zboi mondial, c#nd !n%ing"torii !n r"zboi au scotocit toate sertarele $ermaniei, fur#nd in%enţiile, cercet"rile !n curs
la acea or", toate proiectele şi chiar pe cercet"tori, cu totul. Pe plan eEtern, /itler a urm"rit, simultan sau succesi%, s" alipeasc" toate teritoriile
locuite de germani 9Deutsc'es (aum:, s" cucereasc" @spaţiu %italA 9e"ensraum: !n estul ;uropei, dup" mai %echea doctrin" german" DranA
nac' ,sten şi s" lichideze iudeo+bolşe%ismul. Proiectele politice ale lui /itler erau proiecte ale clasei politice germane, agreate de marea
ma>oritate a poporului german şi este e%ident c" naţiunea german" le+a susţinut, at#t pe ele, c#t şi pe liderul .dolf /itler. 5biecti%ele politice
ale lui /itler, foarte pe scurt enumerate mai sus, au eEistat şi !nainte de /itler, dar n+au putut fi puse !n aplicare pentru c" $ermania a pierdut
primul r"zboi mondial. .celeaşi obiecti%e au eEistat şi ulterior, inclusi% !n istoria recent", doar c" mi>loacele prin care s+a !ncercat şi s+a
reuşit, !n parte, punerea lor !n aplicare, au fost altele, respecti% mi>loace politice, economice, diplomaţie secret", acti%it"ţi informati%e şi de
influenţare, toate foarte intense. 6n mare parte, !n finalul '"zboiului rece, aceste mi>loace menţionate de noi au preluat rolul gloanţelor lui
/itler. .stfel, s+a reuşit reunificarea $ermaniei, o important" contribuţie la r"sturnarea regimurilor comuniste, c#ştigarea influenţei
economice asupra unei mari p"rţi din ;uropa, destr"marea unor graniţe !n centrul şi sud+estul ;uropei şi importante pieţe !n spaţiul fostei
3niuni (o%ietice. ;ste e%ident c" politica $ermaniei !n perioadele 8848+8-88, 8-33+8-0* şi 8-8*+p"n" ast"zi, prezint" aceleaşi obiecti%e şi
tr"s"turi caracteristice. Cifer" doar mi>loacele de punere !n aplicare a strategiilor politice şi modul !n care sunt ele receptate de opinia public"
internaţional", ca urmare a propagandei antigermane a !n%ing"torilor !n al doilea r"zboi mondial şi a propagandei gu%ernelor germane
!mpotri%a lui /itler şi a epocii sale, din perioada ocupaţiei militare a (.3... şi a 3niunii (o%ietice. Cup" peste şase decenii de la !nfr#ngerea
$ermaniei, nu se !nregistreaz", uneori nici m"car la ni%el ştiinţific, o abordare @la receA a epocii lui /itler, pe scar" larg". 5perele scrise f"r"
compleEul antinazist sunt foarte puţine şi se pierd printre milioanele de lucr"ri care abordeaz" $ermania lui /itler pornind de la aEioma c"
acesta a fost un criminal şi epoca sa este demn" doar de a fi comb"tut" şi condamnat" pentru totdeauna. $ermania lui /itler nu a a%ut
niciodat" dreptul la cu%#nt şi la ap"rare. Cin aceast" cauz", dup" p"rerea noastr", $ermania lui /itler nu a fost !nc" >udecat". ;a a fost doar
pedepsit", iar pedeapsa a fost numit" @condamnareA, ca şi c#nd ar fi a%ut loc un act de >ustiţie. 5 >udecat" ştiinţific" şi >uridic" dreapt" a
$ermaniei lui /itler este foarte greu de realizat datorit" legislaţiei puniti%e antisemite, care aduce !n pericol pe orice cercet"tor sau magistrat
care, studiind epoca, ar putea aborda ine%itabilele interferenţe cu politica antie%reiasc" de pe o poziţie care l+ar condamna la !nchisoare şi la
oprobiu din partea mai marilor lumii @democraticeA.
23
'egimul instaurat de /itler a fost unul autoritar, bazat pe eficienţa administraţiei, competenţa specialiştilor !n toate domeniile, pe
legalitate, !n condiţiile unei legislaţii minuţios alc"tuit", cu gri>a de a nu se omite nimic. Cin punct de %edere al mentalit"ţilor, sociologic,
psihologic şi din alte puncte de %edere, se poate afirma c" regimul naţional+socialist al lui /itler era unul care se potri%ea structurii poporului
german, capacit"ţilor sale, spiritului s"u de disciplin", de dreptate, de respect al poporului german faţ" de ierarhie şi faţ" de conduc"tori.
.cestea sunt şi unele dintre cauzele pentru care /itler a fost bine receptat de popor, de la !nceput şi p#n" la sf#rşit. Poporul german a %"zut !n
obiecti%ele politice formulate de /itler propriile sale aspiraţii. 6n rest, dorinţa de dominaţie internaţional" a germanilor nu a fost mai mare
dec#t este ast"zi aceast" dorinţ" la e%reii americani, la 3.;. sau la hina.
.scensiunea $ermaniei şi progresele poporului s"u au deran>at sistemul internaţional. 6n istorie, binele unora este, adeseori, r"ul
altora. omunitatea e%reiasc" a fost deran>at" prima. 6n interiorul ţ"rii, germanii au preluat de la e%rei controlul asupra b"ncilor, presei,
>ustiţiei, s"n"t"ţii, comerţului şi altor domenii, anterior controlate ma>oritar de c"tre e%rei. $ermanii au considerat aceste fapte ca fiind
drepturi fireşti ale naţiunii lor. Nemulţumiţi, din punctul lor de %edere, e%reii au emigrat !n mas", ma>oritatea !n (.3..., dar şi !n alte ţ"ri.
6ntreaga lume e%reiasc" şi uriaşa ei influenţ" internaţional" a de%enit ad%ersar !nd#r>it al $ermaniei. Cez%oltarea f"r" precedent a $ermaniei a
schimbat raporturile internaţionale de forţe, cu deosebire !n ;uropa şi eEista perspecti%a schimb"rii lor pe tot $lobul. .stfel, ad%ersit"ţile faţ"
de ascensiunea $ermaniei au proliferat, tension#nd raporturile internaţionale. 5rice acţiune a $ermaniei era contestat". 5 pleiad" !ntreag" de
ţ"ri care !şi construiser" dez%oltarea, progresul şi prosperitatea pe >efuirea coloniilor ocupate prin forţ", !n urma unor mari %iolenţe, inclusi%
prin genocid, condamnau $ermania, care a%ea aceleaşi aspiraţii c"tre foarte puţinele teritorii din lume care sc"paser" de ocupaţia colonial".
eea ce unora le era permis, $ermaniei nu i se accepta. Puterile coloniale şi (.3... susţineau @legea primului %enitA, !n baza c"reia $ermania
nu a%ea nici o şans", !ntruc#t la ora constituirii ma>orit"ţii imperiilor coloniale era f"r#miţat" şi parţial ocupat". $ermania continua s" fie
cotat" drept agresor, dar !n efortul internaţional de definire a noţiunii de agresor, se c"zuse de acord c" agresor era cel care ataca primul.
.stfel, este cert c", !n ceea ce pri%esc agresiunile pentru !mp"rţirea lumii, pri%it !n perspecti%" istoric", nu $ermania a fost primul stat
agresor dintre puteri.
6nc" !nainte de %enirea lui /itler la putere, era %izibil faptul c" (ocietatea Naţiunilor nu era capabil" s" gestioneze uriaşele probleme
din relaţiile internaţionale, mai ales din ;uropa, crizele, disputele, agresiunile şi r"zboaiele care s+au declanşat !n deceniul al treilea şi la
!nceputul anilor L3&. 6n octombrie 8-32, ,enito Mussolini aprecia c" (ocietatea Naţiunilor nu poate gestiona problemele europene pentru c"
este compus" din prea mulţi membri şi nu este operati%". ;l propunea un acord !ntre =ranţa, $ermania, Italia şi Marea ,ritanie, prin care cele
patru puteri s"+şi asume principalele decizii !n politica european". .ceasta era o %ariant" actualizat" a @concertului puterilorA, modalitatea !n
care se condusese ;uropa timp de un secol, dup" ongresul de la Hiena 9888*:. (copul propunerii lui Mussolini era pacea. Nici Mussolini,
nici /itler, nu recunoşteau egalitatea statelor mari cu cele mici, precum nu recunoşteau egalitatea indi%izilor. ;i considerau c" statele
puternice trebuie s" decid", iar cele mici s" respecte şi s" aplice hot"r#rile. Pentru aceast" poziţie, cei doi lideri interbelici, italian şi german,
au fost deza%uaţi, dar aceeaşi idee a fost !mbr"ţişat" şi promo%at" !n practic" de c"tre (.3... şi puterile europene, la ni%elul mileniului al III+
lea. Ce altfel, 3niunea ;uropean" este o construcţie de tip piramidal, !n care rolul puterilor, ierarhizate !n cercuri concentrice 9$ermania şi
=ranţa, apoi Marea ,ritanie, (pania şi Italia etc.: !n luarea deciziilor este decisi%. .st"zi, ţ"rile mici nu influenţeaz" luarea deciziilor, iar cele
mi>locii o fac !ntr+o m"sur" mic".
6n martie 8-33, onsiliul permanent al Micii .ntante a protestat %ehement faţ" de ideea ca cele patru puteri europene s" poat" decide
!n ceea ce pri%eşte teritoriul naţional al ţ"rilor mici şi mi>locii. Polonia s+a raliat şi ea Micii .ntante, !ntr+o perioad" !n care depl#ngea faptul
c" nu fusese primit" !n r#ndul marilor puteri. ,elgia a depus şi ea un memorandum analog cu cel al Micii .ntante. ;ra o perioad" !n care
statele mici şi mi>locii mai luptau !nc" pentru egalitate !n raporturile internaţionale. a urmare, =ranţa, care dorea s"+şi menţin" influenţa !n
toate aceste state, a propus modificarea proiectului italian. 2otuşi, !n iunie 8-33, la 'oma, a fost semnat Pactul celor patru, %alabil pe o
perioad" de 8& ani. ;l garanta drepturile semnatarilor, prin aceasta $ermania obţin#nd egalitatea !n drepturi cu celelalte puteri, egalitate
pierdut" la Hersailles. Pactul propunea @o politic" de colaborare efecti%" !n %ederea menţinerii p"ciiA. .stfel, @!n %ederea menţinerii p"ciiA, se
%or modifica frontiere !n ;uropa, !n dauna ţ"rilor mici şi mi>locii. (emnatarii au fost ne%oiţi s" insereze un teEt care specifica imposibilitatea
de a dispune de teritoriul statelor f"r" consimţ"m#ntul lor, iar !n caz de re%izuire a frontierelor, deciziile s" nu fie luate de c"tre cei patru, ci de
onsiliul (ociet"ţii Naţiunilor. =ranţa a a%ut atitudini ambigue, incoerente, ceea ce nu a condus la ratificarea tratatului, dar el este sugesti%
pentru intenţiile de dominaţie continental" a celor patru puteri şi pentru claritatea cu care se !ncerca eliminarea ţ"rilor mici şi mi>locii din zona
deciziei politice !n relaţiile internaţionale. =enomenul s+a prelungit peste timp, p"str#ndu+se şi ast"zi. u toate acestea, !n !ntreaga perioad"
scurs", puterile occidentale şi central+europene au mimat democraţia !n relaţiile internaţionale, dorinţa de a respecta anumite principii etc. Pe
parcursul '"zboiului rece, aceste mime au fost folosite din plin !n propaganda de atragere a popoarelor din zona de influenţ" so%ietic" spre
lumea occidental".
5 problem" de mare interes !n relaţiile internaţionale ale deceniului a reprezentat+o onferinţa pentru dezarmare. ;a era o urmare a
Tratatului de la :ersailles, care hot"r#se dezarmarea general", care !ncepea cu cea a $ermaniei. . fost creat" o comisie care s" preg"teasc"
aceast" conferinţ". omisia şi+a desf"şurat lucr"rile !ntre anii 8-21+8-38. omisia reunea reprezentanţi a 21 de state, inclusi% (.3... şi
3.'.(.(., care nu erau membri ai )igii Naţiunilor. ;ra !nc" o do%ad" a şubrezeniei sistemului de drept internaţional construit dup" primul
r"zboi mondial. )iga Naţiunilor nu+şi putea impune %oinţa !n condiţiile !n care cele mai puternice state, (.3..., 3.'.(.(., Maponia şi
$ermania, nu se g"seau !n"untrul organizaţiei. onferinţa şi+a !nceput lucr"rile pe 2 februarie 8-32. 6n cadrul onferinţei, au fost eEpuse o
serie de planuri, cum ar fi Planul 2ardieu, Planul /oo%er, Planul /erriot, Planul MacConald şi un plan german. $ermania nu a fost de acord
cu propunerile f"cute, care urm"reau menţinerea ei !n afara posibilit"ţii de a se !narma !ntr+o m"sur" care s"+i permit" s"+şi fac" auzit glasul !n
relaţiile internaţionale, !n conformitate cu aspiraţiile ei. ;a nu putea s" accepte inegalitatea armamentelor şi, !n acest conteEt, nici re%enirea !n
cadrul (ociet"ţii Naţiunilor. onferinţa s+a !ncheiat cu un eşec. .cest eşec a şubrezit )iga Naţiunilor, !n aşa m"sur" !nc#t, prin acti%itatea
diplomatic" a =ranţei, 3niunea (o%ietic" a fost in%itat" s" fac" parte din organizaţie, sper#ndu+se ca prezenţa acestei puteri s" catalizeze
interesul faţ" de )ig". ;şecul onferinţei dezarm"rii a fost urmat de declanşarea unei curse furibunde a !narm"rilor, curs" !n cadrul c"reia
$ermania a deţinut !nt#ietatea, ca urmare a organiz"rii cercet"rii ştiinţifice, a industriei şi a ni%elului !nalt al funcţion"rii tuturor instituţiilor,
!n !ntreaga societate.
20
6nţelegerea ,alcanic"
6n ianuarie 8-30, la Sagreb, !n cadrul sesiunii ordinare a onsiliului permanent al Micii 6nţelegeri, Iugosla%ia şi 'om#nia au prezentat
ehoslo%aciei proiectul lor de realizare a unei !nţelegeri !ntre statele balcanice, menit" s" asigure statu+Puo+ul şi pacea !n regiune şi s" fr#neze
posibilele ingerinţe !n interes re%izionist, sau de influenţ" şi de dominaţie ale puterilor. ;%enimentul se !nt#mpla dup" eşecul unei conferinţe a
dezarm"rii şi !n plin" epoc" a creşterii forţei statelor re%izioniste şi a pretenţiilor acestora.
6ntr+o prim" etap" a negocierilor, 'om#nia, Iugosla%ia, $recia şi 2urcia au a>uns la un consens. ;le au abordat şi ,ulgaria, solicit#ndu+
i s" se al"ture tratatului. $ermania şi Italia au f"cut presiuni asupra ,ulgariei pentru a nu intra !n alianţ". $ermania dorea s" aib" ,ulgaria
drept cap de pod al intereselor ei !n ,alcani şi mi>loc de presiune asupra Micii 6nţelegeri, dinspre sud+est. .ceast" situaţie a m"rit necesitatea
celorlalte patru ţ"ri de a lua m"suri de stabilitate !n zon". 6n acest conteEt, 6nţelegerea ,alcanic" a intrat !n conştiinţa unei p"rţi a opiniei
publice internaţionale, mai ales a celei fa%orabile re%izionismului, ca un tratat !ndreptat !mpotri%a ,ulgariei, afectat" de !nfr#ngerea !n al
doilea r"zboi balcanic şi nemulţumit" de faptul c" nu şi+a atins aspiraţiile teritoriale. Pactul 9n$elegerii *alcanice a fost semnat la - februarie
8-30, la .tena. =undamentele sale >uridice au fost Pactul !ocietă$ii )a$iunilor şi Pactul *riand1Kellog 9Tratatul multilateral de renun$are la
ră%"oi:. Pactul a reprezentat un program de securitate zonal", construit pe principiile şi normele dreptului internaţional, menit s" garanteze
statu+Puo+ul şi frontierele !n regiunea ,alcanilor, @butoiul cu pulbereA al ;uropei, timp at#t de !ndelungat. 'om#nia a preconizat, cu acordul
partenerilor, ca 6nţelegerea ,alcanic" s" fie completat" cu un pact separat, rom#no+so%ietic. 2ratati%ele duse de miniştrii rom#n şi so%ietic de
;Eterne, Nicolae 2itulescu şi MaEim )it%ino%, pentru realizarea unui Pact de asisten$ă mutuală rom#no+so%ietic, au fost !ncura>ate de
reluarea relaţiilor diplomatice !ntre 'om#nia şi 3.'.(.(. 9- iunie 8-30:. 2otuşi, tratati%ele au eşuat datorit" di%ergenţelor pri%ind menţionarea
,asarabiei şi delimitarea frontierei rom#no+so%ietice de pe Nistru. 3n alt eşec l+a reprezentat faptul c" Polonia, ţar" care semnase tratate
politice cu 'om#nia şi cu ehoslo%acia, fiind un stat important din lanţul antire%izionist, a !ncheiat un Pact de asisten$ă mutuală cu
$ermania, poziţion#ndu+se diferit, !n conformitate cu alte interese naţionale. Nici m"car =ranţa, ţara care oferise Poloniei garanţii de
securitate, nu a fost !ncunoştinţat" de gu%ernul de la Harşo%ia asupra intenţiilor de a !ncheia un tratat cu $ermania. 2ratatul polono+german a
şubrezit sistemul francez de securitate european". .cest tratat a permis o apropiere polono+ungar" şi o !ndep"rtare a Poloniei de statele Micii
.ntante şi ale 6nţelegerii ,alcanice. .propierea polono+ungar" se baza pe faptul c" Polonia dorea o rectificare a frontierelor cu ehoslo%acia,
!n fa%oarea ei, iar 3ngaria a%ea pretenţii teritoriale de la 'om#nia, Iugosla%ia şi ehoslo%acia. 6n pri%inţa poziţiei faţ" de aceast" din urm"
ţar", interesele Poloniei şi 3ngariei erau similare. 5ricum, 6nţelegerea ,alcanic" a consolidat sistemul de securitate colecti%", dar nu !n
m"sur" s" reprezinte o garanţie a p"cii şi stabilit"ţii.
6n aceast" perioad", a constituirii Micii 6nţelegeri, 'om#nia a !ncheiat cu 2urcia o 3onven$ie militară şi un Tratat de amici$ie,
neagresiune, ar"itra8 şi concilia$iune.
6n deceniul al patrulea, s+a produs o important" apropiere !ntre $ermania şi 3ngaria. ;a a fost catalizat" de creşterea producţiei
agricole a 3ngariei, care spera s"+şi plaseze surplusul pe piaţa german" şi s" atrag" gu%ernul de la ,erlin !n acţiuni !mpotri%a Micii .ntante.
.t#t $ermania, c#t şi 3ngaria, a%eau obiecti%e comune !mpotri%a ehoslo%aciei. .cest proces, !nceput !n primii ani ai deceniului al IH+lea, s+
a accentuat mai ales dup" anul 8-30. .nterior, clasa politic" maghiar", deşi re%izionist", acţiona pe principii profund naţionale, apreciind c"
ţara nu trebuie s" se pun" la remorca intereselor $ermaniei. /itler a promis 3ngariei spri>in pentru promo%area unei politici re%izioniste,
ar"t#nd c" obiecti%ul principal al acestei politici este eliminarea intereselor =ranţei din (ud+;stul ;uropei şi dezmembrarea Micii .ntante.
Italia a dorit s" contracareze concurenţa $ermaniei pe spaţiul 3ngariei. Pentru aceasta a propus şi a !ncheiat, !nc" !n iulie 8-33, la
'oma, Protocolul secret ungaro1italian. 6n baza lui, Italia se anga>a s" acţioneze !mpotri%a @mane%relor antire%izioniste ale Micii 6nţelegeriA.
Ce asemenea, Italia se anga>a s" spri>ine toate re%endic"rile teritoriale ale 3ngariei. Cucele Mussolini s+a anga>at ca spri>inirea acestor
deziderate ale 3ngariei s" fie unul din punctele principale ale politicii eEterne a Italiei.
oncurenţa $ermaniei cu Italia pentru influenţ" !n centrul ;uropei a fost socotit" de diplomaţia german" ca fiind nepotri%it". Ce
aceea, gu%ernul de la ,erlin a propus un program comun de acţiune cu gu%ernul de la 'oma, !n direcţia !ncura>"rii re%izionismului 3ngariei
şi ,ulgariei, de acţiune !mpotri%a Micii 6nţelegeri şi mai ales a Micii 6nţelegeri economice şi pentru coordonarea !n comun a politicii lor
economice. Ce remarcat este faptul c", !nc" din septembrie 8-30, !n cadrul planului economic german, elaborat de %alorosul economist
german %on Neurath, se ar"ta c" obiecti%ele $ermaniei !n 'om#nia %or putea fi atinse dup" realizarea izol"rii politice a ţ"rii. Pentru realizarea
acestui obiecti%, se propunea scoaterea Iugosla%iei din Mica .ntant".
3n moment important al relaţiilor internaţionale ale deceniului IH l+a constituit 3onferin$a anglo1franco1italiană de la !tresa 9aprilie
8-3*:, prin care se propunea, practic, re%izuirea tratatelor de la NeuillK+sur+(eine, (aint+$ermain şi 2rianon. .stfel, Marea ,ritanie şi =ranţa,
f"r" a consulta aliatele lor din Mica 6nţelegere, le afectau gra% interesele. u acordul lor, s+au aprobat programele de !narmare ale $ermaniei
şi 3ngariei. Cesigur, o analiz" imparţial" trebuie s" accepte ideea c" !n dreptul internaţional toate statele ar trebui s" beneficieze de drepturi
egale, inclusi% $ermania şi 3ngaria. 3onferin$a de la !tresa s+a desf"şurat dup" ce $ermania a reintrodus ser%iciul militar obligatoriu, ceea
ce a !nsemnat, practic, deza%uarea unilateral" a Tratatului de la :ersailles. Pe aceeaşi linie, 3onferin$a de la !tresa recomanda re%izuirea
statutului militar al .ustriei, 3ngariei şi ,ulgariei.
6n iunie 8-3*, a fost semnat Acordul naval anglo1german. .cesta anula pre%ederile Tratatului de la :erssailes pri%itoare la !narmarea
na%al" a $ermaniei. Prin acest acord, Marea ,ritanie a recunoscut su%eranitatea $ermaniei şi !n domeniul militar. )ondra a recunoscut de
asemenea c" Tratatul de la :ersailles a promo%at unele discrimin"ri şi c" un anumit ni%el de re%izionism era conform noilor eEigenţe, iar
politica statu+Puo+ului impunea o dogm" rigid" şi periculoas". Corim s" menţion"m c" %reme !ndelungat" aceast" opinie politic" britanic"
interbelic" a fost condamnat" de !n%ing"torii !n al doilea r"zboi mondial, inclusi% de englezi şi, uneori, trecut" sub t"cere.
(emnarea acestui tratat a dat gu%ernului de la ,erlin garanţii c" nu se %a putea crea un front european comun !mpotri%a $ermaniei şi
,erlinul %a putea s"+şi continue politica de accedere a ţ"rii c"tre prima treapt" decizional" a continentului şi chiar a )umii. Cin acest punct de
%edere, !n general, !n istoria relaţiilor internaţionale, s+au consemnat foarte rar limite !n ambiţia proiectelor politico+militare.
'e!narmarea $ermaniei a ridicat !n faţa =ranţei şi a Marii ,ritanii necesitatea promo%"rii unor relaţii de colaborare cu Italia, care
de%enea un ade%"rat arbitru al situaţiei. Parisul şi )ondra !şi d"deau seama c" o apropiere a Italiei de $ermania ar dezechilibra balanţa puterii
2*
!n ;uropa. Cin aceast" cauz", =ranţa şi Marea ,ritanie nu s+au opus agresiunii militare italiene !n ;tiopia 98-3*:, chiar dac" şi+au atras
nemulţumirile statelor mici şi mi>locii, inclusi% ale )igii Naţiunilor. u toat" aceast" linie politic" anglo+francez" faţ" de Italia, apropierea
acesteia de $ermania nu a putut fi oprit". 6n pragul r"zboiului mondial, $ermania şi Italia de%eniser" aliate ferme, cu interesele foarte bine
identificate.
6n ceea ce pri%eşte 'om#nia, ministrul de ;Eterne, Nicolae 2itulescu, a protestat %ehement şi repetat !mpotri%a agresiunii italiene !n
;tiopia, a mobilizat !n aceeaşi direcţie şi alte %oci politice, mai ales din )iga Naţiunilor şi, prin aceasta, a atras asupra 'om#niei antipatiile
Italiei şi ale tuturor statelor re%izioniste, dar şi nemulţumirile =ranţei şi Marii ,ritanii, care !şi d"duser" un acord tacit şi doreau ca
e%enimentul s" treac" f"r" s" le afecteze credibilitatea, ceea ce do%edea o anume lips" de realism şi chiar de profesionalism diplomatic, din
partea ministrului rom#n de ;Eterne. . fost mai mult un impuls personal al celebrului diplomat rom#n, dec#t o reprezentare a intereselor
'om#niei. Cin alt punct de %edere, poziţia lui 2itulescu a fost cea conform" principiilor relaţiilor internaţionale şi ale dreptului internaţional
!n %igoare. Car, aşa cum legile internaţionale sunt adeseori !nc"lcate de marile puteri, tot aşa şi interesele naţionale ale puterilor mi>locii sau
mici nu pot fi totdeauna promo%ate prin in%ocarea dreptului internaţional.
6n iunie 8-31, s+a desf"şurat 3onferin$a de la Montreu&, pri%itoare la regimul str#mtorilor. Problematica atingea !ns" interesele statelor
ri%erane M"rii Negre. Cup" primul r"zboi mondial, !n%ing"torii au impus demilitarizarea str#mtorilor. onferinţa a fost con%ocat" pe fondul
acţiunilor 2urciei de remilitarizare a str#mtorilor. onferinţa a reprezentat o acţiune !n cadrul c"reia unele ţ"ri, cu deosebire 'om#nia,
!ncercau, cu orice preţ, s" menţin" acti%e principiile şi !nţelegerile sistemului de securitate colecti%", !n condiţiile !n care statu+Puo+ul
continental de%enise !n mare parte desuet, ne mai fiind agreat de unele puteri şi nici de unele state mici şi mi>locii. ;rau prea multe state care
erau nemulţumite de ordinea internaţional" instituit" prin sistemul de la Hersailles, iar alte state, iniţial mulţumite, a%eau, !ntre timp, aspiraţii
internaţionale mai mari. 2otuşi, eforturile spri>initorilor sistemului de securitate colecti%" au dat anumite roade. )a 28 iulie 8-31, a fost
semnat Protocolul de la Montreu&, prin care se pre%edea obligati%itatea a>utorului reciproc !n cazul oric"rei agresiuni.
;ste demn de remarcat c", !n aceast" perioad", Nicolae 2itulescu i+a scris regelui arol al II+lea ar"t#ndu+i c" Protocolul de la
Montreu& era util 'om#niei, @...fie c" $ermania porneşte r"zboi !mpotri%a 3.'.(.(., fie c" a>unge s" se !nţeleag" cu aceast" ţar". .propierea
ruso+german" trebuie s" ne g"seasc" deci aliaţi ai 3niunii (o%ietice...A ur#nd, !n mai puţin de un deceniu, realismul lui Nicolae 2itulescu, !n
acest caz, %a fi confirmat de e%oluţia e%enimentelor internaţionale. .propierea 'om#niei de 3niunea (o%ietic", preconizat" de Nicolae
2itulescu, cu acordul regelui arol al II+lea, care era conduc"torul politicii eEterne rom#neşti, nu s+a putut realiza, din mai multe moti%e.
2itulescu a relatat c" !n %ara anului 8-31, MaEim )it%ino% i+ar fi cerut s" am#ne semnarea unui tratat bilateral p#n" !n luna septembrie 8-31,
moti%#nd cu schimb"rile de priorit"ţi politice şi chiar de linii !n politica eEtern", at#t la Mosco%a, c#t şi la ,ucureşti.
6n %ara lui 8-31, dup" o perioad" de %olum mare de munc" şi de stres, Nicolae 2itulescu s+a certat cu ministrul rom#n de Interne, Ion
Inculeţ. 6n urma acestui episod, nefiind ascultat nici de prim ministrul $heorghe 2"t"rescu şi nici de regele arol al II+lea, care nu l+a primit
!n audienţ", Nicolae 2itulescu şi+a dat demisia din gu%ernul 'om#niei, iar regele arol al II+lea a semnat+o, ca pe un act de %oinţ" unilateral".
6n str"in"tate şi mai t#rziu şi !n 'om#nia, cu deosebire !n perioada comunist", dar şi ast"zi, s+a %orbit mult despre @!ndep"rtareaA sau
@demitereaA lui Nicolae 2itulescu de la conducerea diplomaţiei rom#ne, toate reproşurile fiind !ndreptate c"tre regele arol al II+lea. P#n" la
momentul demisiei, a eEistat şi un >oc politic ocult, care urm"rise scoaterea lui 2itulescu din gu%ern, cu orice preţ. ;Eist" !nc" aspecte
neclarificate ale acestui caz.
)a conducerea diplomaţiei de la ,ucureşti a fost numit Hictor .ntonescu, iar autorit"ţile s+au gr"bit s"+şi anunţe aliaţii c" 'om#nia %a
continua aceeaşi linie !n politica eEtern". u toate acestea, !n cadrul diplomaţiei europene se %orbea despre o schimbare a liniei politice a
'om#niei, !n sensul apropierii ei de $ermania.
.nul 8-31 a fost marcat de o nou" criz" internaţional", doar aparent surprinz"toare, dup" p"rerea noastr". ;ste %orba despre
remilitarizarea 'enanei, prin p"trunderea şi instalarea armatei germane !n aceast" pro%incie, dintre cele mai industrializate şi mai bogate !n
resurse 9fier şi c"rbune: din !ntreaga ţar". .flat" la frontiera de %est a $ermaniei, !n apropierea ,elgiei şi =ranţei, 'enania deţine o poziţie
strategic" special". .cţiunea $ermaniei de !nc"lcare a pre%ederilor tratatului de pace prin remilitarizarea 'enaniei a fost !ntreprins" cu mult"
energie şi fermitate, iar reacţiile Marii ,ritanii şi mai ales ale =ranţei au fost anemice, lipsite de autoritate politic" şi de hot"r#re. .cest
e%eniment politico+militar şi reacţia puterilor occidentale !n%ing"toare !n primul r"zboi mondial, au fost urm"rite cu interes de c"tre toate
statele mici şi mi>locii, dar !n special de c"tre cele din (ud+;stul ;uropei, zon" de mare interes economic şi strategic pentru $ermania. )ipsa
francez" de reacţie a con%ins aceste ţ"ri c" garanţiile franceze nu %or produce efecte !n cazul unor acţiuni germane !n aceast" zon" a ;uropei.
6n ceea ce pri%ea 'om#nia, poziţia sistematic antigerman" a ministrului de ;Eterne, Nicolae 2itulescu, i+a fragilizat raporturile cu ,erlinul şi
cu toate statele care propuneau re%izuirea ordinii instituit" prin sistemul de la Hersailles şi a generat numeroase dispute legate de linia care ar
fi trebuit abordat" de c"tre gu%ernul de la ,ucureşti. ;Eistau unii politicieni, ca $heorghe ,r"tianu, care propuneau o alianţ" şi relaţii str#nse,
mai ales economice, cu $ermania. .rgumentaţia de fond a necesit"ţii schimb"rii orient"rii politice a 'om#niei nu era numai faptul c"
$ermania a%ea un dinamism economic, politic, militar şi de alt" natur" simţitor mai mare dec#t al puterilor occidentale, ci şi
complementaritatea economic". 'om#nia a%ea un important eEcedent de produse petroliere, cereale, cherestea şi carne. 2oate acestea erau
necesare integral $ermaniei. .chiziţion#ndu+le pe toate şi integral, $ermania nu+şi asigura dec#t parţial necesit"ţile. 6n acelaşi timp,
$ermania era o mare eEportatoare de maşini, utila>e, armament, tehnologii, toate strict necesare economiei rom#neşti. 6n acelaşi timp, =ranţa
şi Marea ,ritanie, de care 'om#nia !şi legase destinul politic, a%eau imperii coloniale uriaşe, unde eEploatau petrol, cherestea şi cereale, mai
a%anta>os dec#t din 'om#nia. =ranţa era cea mai mare putere agricol" din ;uropa. u toate acestea, nici dup" demisia lui Nicolae 2itulescu
din gu%ern, schimbarea orient"rii politice a 'om#niei nu s+a produs imediat, cum au estimat ma>oritatea prognozelor europene, inclusi% cele
germane. $ermania spera c", imediat dup" retragerea lui Nicolae 2itulescu, 'om#nia nu %a mai conta pe relaţia ineficient" din punct de
%edere economic şi politico+militar cu =ranţa. Politica 'om#niei, de menţinere a alianţelor stabilite dup" primul r"zboi mondial şi de
promo%are a unei politici de prudenţ" faţ" de $ermania şi faţ" de celelalte state re%izioniste, nu era una care s" asigure securitatea 'om#niei.
Pe zi ce trecea, ad%ersarii 'om#niei Mari şi ai alianţelor ei de%eneau tot mai puternici, iar prezumti%ii ei aliaţi, tot mai fragili.
Politica $ermaniei faţ" de sistemul de securitate colecti%" din estul şi din sud+estul ;uropei a fost una !ndreptat" spre sl"birea
leg"turilor de toate felurile dintre statele componente ale Micii 6nţelegeri şi 6nţelegerii ,alcanice. 2entati%a iluzorie a gu%ernului de la
21
,elgrad de a !ncheia o alianţ" cu Italia, menit" s" stopeze penetraţia german" !n (ud+;stul ;uropei, nu a reuşit. 6n ianuarie 8-34, f"r" s" ţin"
cont de p"rerile aliaţilor s"i din Mica .ntant" şi 6nţelegerea ,alcanic", Iugosla%ia a !ncheiat un tratat cu ,ulgaria, care şubrezea cele dou"
alianţe din care f"cea parte şi do%edea sl"biciunile lor. u toate insistenţele 'om#niei, 2urciei şi $reciei de a determina Iugosla%ia s" declare
c" noul tratat cu ,ulgaria nu afecta solidaritatea şi obligaţiile ţ"rii faţ" de Mica 6nţelegere, gu%ernul de la ,elgrad a refuzat. Cou" luni mai
t#rziu, !n martie 8-34, Iugosla%ia a semnat un Pact cu #talia, sl"bind şi mai mult cele dou" alianţe. .poi, statele Micii 6nţelegeri au adoptat o
poziţie rezer%at" c#nd s+a pus problema !ncheierii unui tratat cu =ranţa, care, !n orice %ariant" dintre cele preconizate, ar fi fost !ndreptat
!mpotri%a statelor re%izioniste, din ce !n ce mai puternice, mai acti%e şi cu aderenţ" sporit" la ni%elul opiniei publice europene, ca şi la ni%elul
opiniei publice din propriile state. 6n acea etap" din ascensiunea dreptei europene, aceasta nu era compromis", rezol%a multe din marile
probleme social+economice ale statelor şi asigura un dinamism, !n toate domeniile, e%ident superior celui al regimului politic al puterilor
occidentale @democraticeA şi al aliaţilor lor. 6n acelaşi timp, dreapta european" a promo%at o Mustiţie mult mai dreapt", a limitat mult corupţia
şi abuzurile oligarhiei. $ermania şi Italia au f"cut progrese impresionante !n deceniul al IH+lea. 6n epoc", aceste realit"ţi au a>uns s" fie
recunoscute, inclusi% !n ţ"rile Micii 6nţelegeri, !n cadrul c"rora prestigiul $ermaniei şi Italiei a crescut constant şi, odat" cu el, interesul
opiniei publice şi a unei p"rţi a clasei politice faţ" de str#ngerea leg"turilor politice şi economice cu aceste dou" puteri europene.
6n anul 8-34, cu spri>in german şi italian, 3ngaria aştepta s" !nceap" negocieri pri%itoare la re%endic"ri teritoriale şi !ncerca s"
determine 'om#nia şi ehoslo%acia s" le primeasc" f"r" @discuţii şi t#rguieliA. Presiunea asupra statelor Micii 6nţelegeri a determinat
!ncercarea acestora de a !ncheia un tratat cu =ranţa, care s" le asigure securitatea. =ranţa era de acord cu o mulţime de amendamente foarte
greu de realizat. ;a cerea ca tratatul s" nu poat" fi interpretat ca fiind o nou" !ncercare de constituire a unei %aste grup"ri politice antigermane
sau anti+italiene, mai cerea ca tratatul s" nu creeze nici o nedumerire la )ondra şi condiţiona cu necesitatea colabor"rii ferme a membrilor
Micii 6nţelegeri cu gu%ernul francez !n toate demersurile sale. ondiţiile impuse de diplomaţia de la Paris denotau sl"biciunea =ranţei din a
doua >um"tate a deceniului al patrulea şi recunoaşterea de c"tre aceasta a influenţei cresc#nde a $ermaniei şi Italiei. .ceste negocieri s+au
!ncheiat cu un eşec, care a consfinţit sc"derea influenţei franceze !n centrul şi sud+estul ;uropei. Ce asemenea, aceast" situaţie con%ingea
obser%atorii de imposibilitatea statelor din aceste zone ale ;uropei de a+şi asigura securitatea economic" şi politic" prin sistemul colecti% pe
care au !ncercat s" se bazeze !ntreaga perioad" de dup" primul r"zboi mondial. 2oate e%oluţiile politice internaţionale din anii 8-34+8-3- au
fost defa%orabile statelor din centrul şi sud+estul ;uropei. )a aceast" situaţie eEtern" a statelor la care ne referim a contribuit din plin şi
faptul c" pe plan intern s+au manifestat puternic curentele politice de dreapta, fa%orabile apropierii de $ermania şi Italia, %"zute de o tot mai
mare parte a opiniei publice ca fiind statele cele mai reprezentati%e ca modele şi ca purt"toare ale progresului general al ;uropei şi chiar al
5menirii. .ceste grup"ri de dreapta propuneau statelor lor linii politice apropiate intereselor germane şi adeseori opuse liniilor politice
tradiţionale ale statelor lor. ele mai afectate erau curentele de centru şi cercurile de influenţ" ale minorit"ţilor naţionale, mai ales influentele
comunit"ţi e%reieşti, deran>ate de politica naţional" a partidelor de dreapta. .ceast" politic" naţional" a dreptei europene era apreciat" de
susţin"tori ca fiind @profund naţional"A, iar de ad%ersari ca fiind @eEtremist"A. Mocul de cu%inte a fost şi a r"mas p#n" ast"zi o arm" important"
de transmitere a mesa>ului politic.
6n perioada anilor 8-34+8-3-, $ermania a reuşit s" profite din plin de dezacordurile politice ale statelor care ar fi putut s" se opun"
!narm"rii $ermaniei şi politicii ei eEterne, !n numele Tratatului de la :ersailles şi a p"strat un ritm constant ascendent de dez%oltare
economic", !narmare, asigurare de alianţe şi eEploatare !n folos economic şi politic propriu a situaţiei internaţionale. Pentru rezol%area
problemei unific"rii depline a ma>orit"ţii germanilor !n interiorul statului naţional, au fost proiectate aneEarea .ustriei şi dezmembrarea
ehoslo%aciei. Proiectul acestor obiecti%e se baza pe logica e%identei şi do%editei imobilit"ţi a =ranţei şi pe bun"%oinţa Marii ,ritanii. Planul
era riguros şi logic construit. .neEarea .ustriei cataliza dezmembrarea ehoslo%aciei şi aneEarea 'egiunii (udete 9cu 3,* milioane de
germani:, iar controlul asupra ,oemiei permitea %iitoarea preconizat" acţiune militar" !n Polonia. Cac" !n deceniul al treilea $ermania
acţionase !n relaţiile internaţionale baz#ndu+se pe obiecti%e formulate pe termen scurt, promo%ate !n mare parte prin politica @faptului
!mplinitA, !n anii 8-34+8-3-, ,erlinul a trecut la formularea unor proiecte politice de an%ergur", pe termen mediu şi lung, care s" rezol%e
istoricul deziderat german al spa$iului vital. Cup" al doilea r"zboi mondial, !n%ing"torii au prezentat adeseori planurile $ermaniei ca fiind
opera unui paranoic descreierat, a%#nd ţinte utopice. 5 analiz" ştiinţific" şi implicit imparţial" a proiectelor $ermaniei contrazice aprecierile
americano+britanico+so%ieto+e%reieşti de dup" al doilea r"zboi mondial, pri%itoare la ne%iabilitatea proiectelor germane. eea ce a !mpiedicat
!n final punerea !n aplicare a proiectelor $ermaniei a fost !nfr#ngerea ţ"rii !n r"zboi. .celeaşi obiecti%e au re!nceput a fi puse !n aplicare, cu
alte mi>loace 9economico+financiare şi diplomatice: şi pe o suprafaţ" mai restr#ns", dup" !ncheierea '"zboiului rece şi dup" ce $ermania a
rede%enit cea mai mare putere economic" din ;uropa.
6n anul 8-34, la )ondra s+a instalat gu%ernul condus de Ne%ille hamberlain, dispus s" coopereze cu $ermania !n deciziile pri%itoare
la gestionarea crizelor internaţionale. .ceast" cooperare a fost numit", dup" r"zboi, @politic" de concesiiA faţ" de $ermania, termen
contestabil, !n condiţiile !n care, !n %irtutea egalit"ţii !n drepturi a statelor, $ermania nu a%ea de ce s" fie eEclus" de la procesul decizional
internaţional. Ne%ille hamberlain !i numea pe /itler şi pe Mussolini ca fiind @oameni de stat raţionaliA.
Pri%itor la aneEarea .ustriei, este de remarcat faptul c" ea a a%ut loc !ntr+o epoc" de puternic" influenţ" a spiritului naţional !n !ntreaga
;urop" şi !n lume. 6n general, !ntreaga opinie public" internaţional" a %"zut !n procesul de unificare a $ermaniei din a doua >um"tate a
secolului al III+lea un fenomen poziti%, admirat, un model european. .partenenţa austriecilor la marea familie german" nu era contestat" de
nimeni. Cup" al doilea r"zboi mondial, statele care, !n trecut, felicitaser" gu%ernul de la ,erlin pentru modul !n care şi+a realizat unitatea
naţional" 9inclusi% prin forţa armelor:, n+au mai fost de acord ca .ustria s" fie !ncorporat" $ermaniei. Ce altfel, este de obser%at c"
ma>oritatea lucr"rilor publicate dup" al doilea r"zboi mondial, scrise !n sistemul de control ideologic care se manifest" pe plan mondial, sunt
marcate de abord"ri f"cute prin prisma %iziunilor politice generate de interesele !n%ing"torilor !n r"zboi. .ceast" caracteristic" de%ine mai
accentuat" c#nd este %orba de informaţia %ehiculat" !n mass+media controlat" de puterea politic" şi de lumea financiar".
Ne%ille hamberlain a propus crearea unui @colegiumA format din Marea ,ritanie, =ranţa, $ermania şi Italia, care s" rezol%e toate
problemele litigioase ale ;uropei. Propunerea era şi rezultatul faptului c" de%enise e%ident" imposibilitatea )igii Naţiunilor de a rezol%a
marile crize din lume şi de a uşura trecerea omenirii la noile game de interese care se doreau a fi promo%ate pe plan internaţional, !n condiţiile
!n care fostele tratate de%eneau adeseori fr#ne !n calea e%oluţiei unor naţiuni şi a unor proiecte internaţionale. hamberlain afirma c" unele
24
pretenţii ale $ermaniei şi Italiei trebuiau satisf"cute chiar şi cu preţul unor sacrificii. ;ra e%ident c" principalele sacrificii urmau a fi f"cute de
c"tre statele mici şi mi>locii din entrul şi (udY;stul ;uropei, care se opuseser" eEpansionismului german !n zon", !şi legaser" destinul de
Marea ,ritanie şi de =ranţa, iar, !n finalul perioadei interbelice, r"m"seser" izolate şi !n imposibilitate de a+şi promo%a %echile interese, fiind
!ndemnate s"+şi modifice pe fond orientarea economic" şi politic". $u%ernul regal de la ,ucureşti, spre eEemplu, care promo%ase constant o
linie politic" distant" faţ" de ,erlin, s+a trezit !n situaţia !n care =ranţa nu !i mai cump"ra produsele de eEport şi 'om#nia s+a trezit cu
$ermania pe post de client economic şi de principal furnizor al ei. omplementaritatea economic" a 'om#niei cu $ermania a catalizat brusc
interese politice şi economice contrare liniei politice promo%ate dup" primul r"zboi mondial, linie cel mai reprezentati% ilustrat" de Nicolae
2itulescu. Interesele economice apropiau de la sine cele dou" ţ"ri, chiar şi !mpotri%a %oinţei gu%ernanţilor rom#ni, dominaţi de direcţii
politice pornite adeseori din interese care nu erau legate de ne%oile de dez%oltare a ţ"rii.
)a 83 martie 8-38 a a%ut loc aneEarea .ustriei de c"tre $ermania. /itler şi+a f"cut o intrare triumfal" !n Hiena. ;ntuziasmul
ma>orit"ţii poporului austriac a fost deosebit de mare. .st"zi, se scrie foarte puţin despre acest lucru. (e insist" mai mult pe aspectele care
separ" .ustria de $ermania, dec#t pe cele care le unesc, respecti% pe cele de ordin etnic, cultural şi de ci%ilizaţie. ei care se opuneau
.nschluss+ului au fost catalogaţi ca fiind doar pri%ilegiaţii fostei .ustrii independente, care+şi pierdeau prerogati%ele politice şi
administrati%e. .lipirea .ustriei a crescut puterea $ermaniei. apacit"ţile economice şi resursele naturale ale .ustriei le dep"şeau cu mult pe
cele ale fostelor colonii germane pierdute dup" primul r"zboi mondial !n fa%oarea !n%ing"torilor !n r"zboi. Prin aceast" aneEare, $ermania
dob#ndea frontier" comun" şi cu Italia, Iugosla%ia şi 3ngaria. Ce asemenea, $ermania !ncon>ura aproape complet ehoslo%acia şi prelua
controlul c"ilor de comunicaţii ale acestei ţ"ri cu estul ;uropei. (e creaser" !n acest fel premisele form"rii unui mare bazin economic, sub
control german, format din Iugosla%ia, ,ulgaria şi 'om#nia, state care deţineau ma>oritatea produselor necesare $ermaniei !n iminentul
r"zboi care se profila. 6n proiectele germane, acest spaţiu economic ar fi trebuit s" r"m#n" !n afara teatrului de operaţii. =ranţa şi Marea
,ritanie nu au considerat necesar" dezbaterea e%enimentelor din .ustria la )iga Naţiunilor, deşi tratatele de la Hersailles şi (aint $ermain
confereau forului mondial drepturi speciale !n aceast" problem". Ce altfel, premierul britanic Ne%ille hamberlain a şi apreciat .nschluss+ul
drept @o problem" rezol%at" !n familieA. =elul !n care s+a finalizat aneEarea .ustriei a con%ins şi mai mult politicienii de la ,erlin c" Marea
,ritanie şi =ranţa sunt prea slabe pentru a se opune $ermaniei.
.neEarea .ustriei a !ngri>orat mult toate statele din centrul şi estul ;uropei, cu deosebire 'om#nia. 6n mai 8-38, aflat !n misiune la
Paris, ministrul rom#n de ;Eterne, Nicolae Petrescu+omnen, declara c" $ermania a a>uns la fruntariile 'om#niei şi doreşte petrolul,
bog"ţiile ţ"rii şi noi pieţe de desfacere. $u%ernul rom#n dorea s" pre!nt#mpine crearea unei hegemonii germane asupra comerţului eEterior al
ţ"rii, dar eforturile sale nu au dat rezultatele dorite de politicienii aflaţi la putere. Ministrul rom#n de ;Eterne informa Parisul asupra faptului
c", !n cazul unui atac german !mpotri%a ehoslo%aciei, urmat de o inter%enţie anglo+francez" !mpotri%a $ermaniei, 'om#nia %a ataca şi ea
$ermania. Ciplomaţia de la ,ucureşti a f"cut repetate demersuri la )ondra şi la Paris prin care solicita celor dou" puteri occidentale s"
fr#neze penetraţia german" !n 'om#nia. 6n mare parte, politicienii rom#ni se temeau mai mult de creşterea influenţei dreptei rom#neşti, mai
ales a legionarilor, care era şi aşa foarte mare, dec#t de comerţul cu $ermania, benefic 'om#niei. 6n noiembrie 8-34, dreapta obţinuse peste
2*U din %oturi, !n condiţiile !n care fusese marginalizat" !n ma>oritatea mass+mediei, controlat" de cercurile internaţionale şi interne
antilegionare, mai ales de c"tre e%rei. Ce asemenea, regele şi Partidul Naţional )iberal de gu%ern"m#nt acţionaser" cu toate mi>loacele
!mpotri%a mişc"rii legionare. .ceast" team" de dreapta intern" cataliza eforturile antigermane ale gu%ernului regal rom#n şi ale influentei
camarile regale, !n cea mai mare parte e%reiasc". $u%ernul britanic a recunoscut c" nu doreşte s" !ntreprind" nimic care s" fac" $ermania s"
se simt" !ncercuit". )ipsa de spri>in francez şi britanic pentru o politic" rom#neasc" de rezistenţ" !n faţa $ermaniei, a condus la o accelerare a
penetraţiei intereselor economice germane !n 'om#nia. u toate acestea, $ermania nu era mulţumit" de ritmul de dez%oltare a relaţiilor
economice germano+rom#ne. $ermania urm"rea ca prin intermediul intereselor economice s" obţin" şi rezultate politice. ;a spera ca !n cazul
unui r"zboi cu ehoslo%acia, 'om#nia s"+şi p"streze neutralitatea. ei care luptau pentru limitarea penetraţiei intereselor economice ale
$ermaniei !n 'om#nia, tem#ndu+se c" !şi %or pierde influenţa !n faţa legionarilor, omiteau un lucru foarte important. Cin aceast" cooperare
economic", 'om#nia a%ea de c#ştigat, din punct de %edere financiar şi al dez%olt"rii economice generale a ţ"rii.
Ciplomaţia rom#neasc" a f"cut eforturi pentru a realiza un tratat !ntre ehoslo%acia şi Polonia. Cemersul a eşuat pentru c", dup" cum
am mai ar"tat, Polonia aştepta ca !n cazul dezmembr"rii ehoslo%aciei s" obţin" unele teritorii pe care le re%endica. 'om#nia a f"cut
demersuri şi pe l#ng" Iugosla%ia, ca !mpreun" s" !ncerce s" sensibilizeze marile puteri asupra consecinţelor atac"rii ehoslo%aciei de c"tre
$ermania şi apoi şi de c"tre 3ngaria. 'om#nia şi Iugosla%ia erau decise ca !n cazul unui atac al 3ngariei asupra ehoslo%aciei, ele s"
inter%in" armat !mpotri%a 3ngariei. 6n martie 8-38, ministrul so%ietic la Praga, .leEandro%s<i, a %izitat ,ucureştiul şi a negociat trecerea
trupelor so%ietice peste teritoriul 'om#niei pentru o inter%enţie militar" !n fa%oarea ehoslo%aciei. 6n %ara anului 8-38, gu%ernul de la
,ucureşti a permis a%iaţiei 3niunii (o%ietice s" sur%oleze teritoriul 'om#niei pentru a transporta echipamente militare !n ehoslo%acia.
.rmata rom#n" a luat toate m"surile pentru a pune !n aplicare !nţelegerile Micii .ntante. 3onferin$a de la MBnc'en a blocat !n mod
neaşteptat toate proiectele de spri>inire a ehoslo%aciei. .st"zi ştim c" aceste demersuri ale ,ucureştiului au fost cunoscute de gu%ernul
german. .cţiunile diplomatice rom#neşti din acea perioad" erau ostile $ermaniei. ;ra pre%izibil c" aceast" ostilitate se %a !ndrepta !mpotri%a
'om#niei, de !ndat" ce $ermania %a a>unge !n situaţia de a influenţa decisi% soarta 'om#niei. .naliz#nd acti%itatea diplomatic" rom#neasc"
din ultima parte a deceniului al IH+lea, constat"m c" acţiunile !ncorporau o anume disperare şi o agitaţie deosebit". 'om#nia dorea s"+şi
escaladeze anga>amentul, cu toate c" posibilit"ţile ei erau modeste. Mica 6nţelegere nu %iza situaţii de criz" !n care %reuna dintre ţ"ri s" fie
atacat" de mari puteri ale ;uropei. Tratatul Micii 9n$elegeri %iza !n mod special 3ngaria. .nga>area 'om#niei !n problematica european"
ma>or", !mpotri%a deciziilor marilor puteri, f"r" spri>inul aşteptat din partea =ranţei şi Marii ,ritanii, putea a%ea consecinţe dramatice pentru
ţar". hiar şi aprobarea trecerii trupelor so%ietice peste teritoriul 'om#niei, f"r" acordul Poloniei, a%ea ca urm"ri pre%"zute denunţarea
Tratatului rom=no1polon şi intrarea 'om#niei !n r"zboi. onflictul germano+cehoslo%ac ameninţa s" conduc" la implicarea mai multor state,
ceea ce ar fi condus la un r"zboi european. )a acest pericol, se ad"ugau şi relaţiile proaste ale 'om#niei cu %ecinii, care eEpuneau ţara
posibilit"ţii unei in%azii str"ine, !n scop de rapturi teritoriale.
28
)a 2- septembrie 8-38, a a%ut loc 3onferin$a de la MBnc'en, a collegium+ului compus din Marea ,ritanie 9hamberlain:, =ranţa
9Caladier:, $ermania 9/itler: şi Italia 9Mussolini:. onferinţa a acceptat solicit"rile $ermaniei, care se constituiau !ntr+un plan de pace,
respecti% !n e%itarea r"zboiului, prin acceptarea aneE"rii 'egiunii (udete de c"tre 'eich.
hamberlain, ca şi ceilalţi lideri ai statelor membre !n collegium+ul de la MVnchen, au proclamat succesul conferinţei, prezent#nd+o ca
pe un act istoric care a sal%at pacea !n ;uropa. Printre scepticii cei mai lucizi ai acestei poziţii, s+a num"rat şi regele 'om#niei. ;l a efectuat o
%izit" de trei zile la )ondra, !n noiembrie 8-38. 6n cursul discuţiilor cu hamberlain şi alţi oficiali britanici, arol al II+lea a solicitat spri>in
politic 9pentru a se ap"ra de penetraţia german": şi financiar 9pentru achiziţii de armament:. 'egele 'om#niei dorea s" cunoasc" dimensiunea
anga>amentului Marii ,ritanii !n ap"rarea fostelor ei aliate din primul r"zboi mondial, din centrul şi din estul ;uropei. hamberlain a fost
e%azi%, a e%itat orice fel de anga>ament şi a precizat c" Marea ,ritanie nu a fost de acord ca $ermania s" preia controlul asupra centrului şi
sud+estului ;uropei, dar acest lucru este ine%itabil, datorit" unor forţe naturale. hamberlain considera c" $ermania ar trebui s" deţin"
preponderenţa economic" asupra centrului şi sud+estului ;uropei. (ingurul politician cu care arol al II+lea a purtat discuţii la )ondra şi care
a%ea o poziţie diferit", a fost ambasadorul (.3... la )ondra, Moseph GennedK. ;l era de p"rere c" dac" $ermania intra !n 'om#nia, Marea
,ritanie nu mai putea aştepta şi ar trebui s" lupte. Moseph GennedK a propus gu%ernului britanic s" !narmeze armata rom#n". Ce la )ondra,
regele 'om#niei s+a deplasat la Paris, unde a purtat discuţii care s+au !nscris pe aceeaşi linie cu cele de la )ondra. =ranţa nu se implica !n
protecţia 'om#niei, dup" ce, timp de 2& de ani, influenţase decisi% politica eEtern" a 'om#niei. =ranţa a oprit 'om#nia, dup" primul r"zboi
mondial, s" se !nţeleag" cu 3niunea (o%ietic", fapt a c"rui importanţ" am rele%at+o !n prezenta lucrare. =ranţa a !ndemnat ,ucureştiul la o
politic" de distanţare faţ" de $ermania şi tot ea l"sa acum 'om#nia pe m#na acesteia. 'egele arol al II+lea a !nţeles c" linia politic" pro+
occidental" promo%at" de 'om#nia, timp de dou" decenii, se pr"buşea.
ercet"torii ştiinţifici şi analiştii politici ai celor peste şapte decenii care au trecut, au pus mereu aceast" atitudine britanic", ca şi pe
cea similar" francez", pe seama sl"biciunii puterilor occidentale !n faţa dinamismului economic, social şi politico+militar al $ermaniei. Nou"
ni se pare c" foarte numeroasele lucr"ri de specialitate publicate dup" al doilea r"zboi mondial nu e%idenţiaz" !n suficient" m"sur" interesele
occidentale faţ" de aceast" politic" ofensi%" a $ermaniei. )a sf#rşitul primului r"zboi mondial, dup" cum este cunoscut, Marea ,ritanie şi
=ranţa şi+au p"strat uriaşele imperii coloniale şi le+au l"rgit, prin alipirea coloniilor confiscate $ermaniei. Prelu#nd controlul asupra centrului,
estului şi sud+estului ;uropei, $ermania !şi asigura sursele de materii prime, energie, pieţe de desfacere şi resurse naturale. a urmare, ea nu
punea presiune politic" şi economic" asupra imperiilor coloniale francez şi britanic. ;Etinz#ndu+şi influenţa şi controlul asupra zonelor
r"s"ritene ale continentului, $ermania intra !n contact şi coliziune cu interesele 3niunii (o%ietice. 5ri, politicienii britanici şi francezi nu+şi
doreau nimic cu mai mult" ardoare dec#t un conflict so%ieto+german, care le asigura liniştea !n %estul ;uropei, !n colonii şi !n restul lumii. 6n
acelaşi timp, $ermania a%ea resursele militare necesare pentru a st"%ili ascensiunea comunismului !n ;uropa. Iat" deci o serie foarte
important" de moti%e care ne pot obliga s" accept"m c" eEpansiunea intereselor germane !nspre est con%enea puterilor occidentale şi le
determina s" sacrifice fostele lor aliate, !ntre care şi 'om#nia.
Hizitele regelui 'om#niei la )ondra şi la Paris au fost urmate de %izita !n $ermania şi de !nt#lnirea lui arol al II+lea cu /itler de la
,erghof. 5biecti%ul principal al %izitei l+a constituit discutarea proiectului !ncheierii unui acord economic rom#no+german. u acest prile>,
/itler a !ncercat s"+l impresioneze pe regele 'om#niei, aşa cum f"cuse şi cu alţi importanţi şefi de state şi de gu%erne. )a primire a participat
aproape toat" elita politico+militar" a 'eich+ului. =Vhrer+ul i+a prezentat regelui dez%oltarea economic" fulminant" a $ermaniei, ni%elul
armamentului de toate felurile, succesele cercet"rii ştiinţifice, dup" care i+a cerut direct s" abandoneze linia politic" eEtern" a ţ"rii, s" renunţe
la garanţiile anglo+franceze, s" treac" !n tab"ra $ermaniei şi s"+i aduc" la gu%ernarea 'om#niei pe legionari. 'egele nu s+a pierdut cu firea !n
faţa acestor presiuni foarte mari. Nu s+a ar"tat foarte impresionat de dez%oltarea economic", f"r" s" manifeste nici dezinteres. . r"spuns
diplomatic, calm şi a promis c" %a reflecta asupra tuturor problemelor ridicate de partea german". /itler a fost deran>at de poziţia lui arol al
II+lea. 6n toate timpurile, puterile nu agreeaz" şefii de state mici şi mi>locii care se manifest" demn. Marilor puteri la plac slugarnicii. a
urmare, /itler i+a declarat frontal regeluiB @?tiţi, (ire, pentru mine nu eEist" dec#t un singur dictator al 'om#niei, şi acesta este odreanuA. )a
plecarea din $ermania, !n apropiere frontierei dintre ,a%aria şi .ustria, trenul regal rom#n a fost tras pe o linie !nfundat", !ntr+o p"dure,
!ncon>urat de forţe ((, cu pistoalele mitralier" !n poziţie de tragere. (uita regal" a fost con%ins" c" /itler a ordonat asasinarea regelui
'om#niei, !n scopul prelu"rii controlului asupra ţ"rii. ;ra perioada asasinatelor politice !n ;uropa. hiar şi cumnatul lui arol al II+lea, regele
Iugosla%iei, .leEandru, fusese asasinat la Marsilia, !mpreun" u ministrul francez de ;Eterne, )ouis ,arthou 98-30:. .bia dup" şase ore,
trenului i s+a dat liber de plecare şi suita a r"suflat uşurat". 'egele nu şi+a pierdut nici o clip" cump"tul, dar gestul germanilor l+a deran>at tare.
Pe parcursul c"l"toriei regele s+a decis s" ordone asasinarea liderilor legionari aflaţi !n detenţie la '#mnicu+("rat, !n frunte cu orneliu Selea
odreanu.
Pe parcursul negocierilor tratatului, a fost de o uriaş" importanţ" un fapt de asemenea destul de puţin analizat !n ultimele şapte deceniiB
şeful delegaţiei germane, /elmut Johlthat, a cerut o poziţie comercial" pri%ilegiat" pentru $ermania, !n schimbul c"reia gu%ernul de la
,erlin garanta frontierele 'om#niei. . fost ultima şans" de sal%are a 'om#niei Mari, !n condiţiile !n care 3niunea (o%ietic" f"cea mari
presiuni pentru reocuparea ,asarabiei, 3ngaria pentru 2ransil%ania, iar ,ulgaria pentru Cobrogea, iar ,anatul putea fi oric#nd re%endicat de
s#rbi. $u%ernul 'om#niei şi regele au @>ucat la dou" capeteA şi, dorind s" menţin" linia pro+occidental", au pierdut uriaşa şans" a garanţiilor
germane. 2rebuie menţionat c", la acea or", eEistau o serie de politicieni ş cercuri economice din 'om#nia, mai ales e%reieşti şi sub influenţ"
e%reiasc", care se manifestau ne!ncrez"toare !n garanţiile pe care le oferea $ermania, z"d"rnicind demersurile pe aceast" linie. P#n" la 23
martie 8-3-, c#nd a fost semnat Tratatul economic rom=no1german, ,erlinul şi+a asigurat promo%area intereselor sale prin acel document, dar
'om#nia nu a primit garanţii teritoriale, pentru c" nu a %rut s" renunţe la garanţiile anglo+franceze, care erau pur teoretice şi care nu au produs
efectele benefice aşteptate, fapt care era de>a e%ident, din acel moment istoric. ;%enimentele din hina, ;tiopia, .ustria şi ehoslo%acia,
do%ediser" c" =ranţa şi .nglia nu erau decise, nu erau capabile şi nu doreau s" opun" rezistenţ" politicii eEpansioniste a $ermaniei, Italiei şi
Maponiei. Cac" =ranţa şi .nglia nu s+au implicat decisi% diplomatic şi militar pentru a nu permite intrarea unor state est+europene !n sfera de
influenţ" german", ele nici nu le+au asistat financiar şi nu le+au !narmat, ceea ce confirm" cele afirmate anterior, o dat" !n plus. 5 alt" cauz"
pentru care Marea ,ritanie şi =ranţa tolerau acţiunile germane de penetrare !n centrul şi !n sud+estul ;uropei a fost con%ingerea c" gu%ern"rile
antigermane din aceste regiuni se %or opune, ceea ce %a crea $ermaniei dificult"ţi !n aceast" zon", iar !n caz de r"zboi regiunea %a fi şi ea
2-
teatru de operaţii, !mpotri%a %oinţei ,erlinului, ale c"ror interese economice %or fi afectate. .stfel, dup" strategia occidental", presiunea
german" asupra =ranţei şi Marii ,ritanii ar fi fost mult diminuat".
5 alt" moti%aţie a toleranţei occidentale faţ" de acţiunile $ermaniei !n centrul şi !n estul ;uropei era impresia c" dispariţia Imperiului
austro+ungar, !n 8-88, a creat un %id care trebuia umplut, iar puterea care+l putea umple cel mai bine era $ermania.
Cup" semnarea tratatului economic cu $ermania, susţin"torii liniei politice filo+occidentale au influenţat gu%ernul 'om#niei s"
semneze tratate economice şi cu =ranţa 938 martie 8-3-: şi cu Marea ,ritanie 988 mai 8-3-:. $aranţiile anglo+franceze, acordate 'om#niei,
Poloniei şi $reciei, au creat doar speranţe !n r#ndul unor cercuri politice şi ale opiniei publice c" se %a putea contracara ameninţarea german"
şi se %a putea crea un front de rezistenţ" antigerman !n ,alcani. 6ncura>"ri pe aceast" linie ofereau şi negocierile anglo+franco+so%ietice
9aprilie+august 8-3-:, care %or fi şi ele !ntrerupte cu o zi !naintea semn"rii Tratatului Molotov1(i""entrop 923 august 8-3-:. 6n prim"%ara şi !n
%ara anului 8-3-, diplomaţia rom#neasc" a sondat Parisul şi )ondra pentru a cunoaşte cum %edeau cele dou" state occidentale !n care ea !şi
mai punea o parte din speranţe, problema garanţiilor. Ce la )ondra a reieşit cu claritate c" Marea ,ritanie garanta 'om#niei independenţa, nu
şi integritatea teritorial". ;%it#nd s" garanteze statu+Puo+ul teritorial, garanţiile occidentale !ncura>au practic re%endic"rile teritoriale ale
3ngariei şi ,ulgariei faţ" de 'om#nia. $aranţiile urm"reau menţinerea p"cii, deci nu permiteau ca prin forţa armelor s" aib" loc schimb"ri de
frontiere. 5rice alte @aran>amenteA politico+diplomatice ale $ermaniei, Italiei sau 3ngariei, nu a%eau ca efect declanşarea acţiunilor rezultate
din obligaţiile statelor garante.
;ste de menţionat c" aceast" abordare de @pericolA german, la care ne+am referit şi noi şi care este de g"sit !n ma>oritatea lucr"rilor de
specialitate, scrise !n perioada regimurilor politice controlate de !n%ing"torii $ermaniei !n r"zboi, aparţine cercurilor regale şi gu%ernamentale
din 'om#nia. 5poziţia de dreapta, cu deosebire Mişcarea )egionar", %edea altfel situaţia internaţional" a 'om#niei. Mişcarea )egionar" era
cea mai puternic" mişcare naţional" rom#neasc" !n prea>ma celui de al doilea r"zboi mondial. ;a a%ea o mare aderenţ" popular". .%ea elite
intelectuale deosebite. .%ea de partea ei ma>oritatea zdrobitoare a tineretului !ntre 80 şi 2& ani, care nu %otase !nc", !n noiembrie 8-34 şi se
afla pe un e%ident trend ascendent. )egionarii considerau c" relaţia 'om#niei cu $ermania era cea mai important" pentru ţar", asigur#ndu+i o
dez%oltare rapid". ;i considerau c" politica promo%at" de $ermania, cea mai mare putere economic" a ;uropei, este cea care spri>in"
dez%oltarea naţiunii, a culturii şi a ci%ilizaţiei tradiţionale a poporului şi cea care putea scoate ţara de sub controlul acoperit al reţelei
internaţionale e%reieşti, ţesut" cu at#ta gri>", timp !ndelungat şi susţinut", din interese str"ine naţiunii, de camarila regal" şi de gu%ernele
aser%ite regelui, inclusi% de cel al tinerilor liberali, conduşi de $heorghe 2"t"rescu. )egionarii spri>ineau alianţa cu $ermania, de pe picior de
parteneriat egal, nu de aser%ire a 'om#niei faţ" de gu%ernul de la ,erlin. (pri>initoare ale relaţiei cu $ermania erau şi minorit"ţile maghiar"
9aproE. 8,* milioane locuitori: şi german" 9aproE. 8&&.&&& locuitori:. ;%reii şi minorit"ţile sla%e spri>ineau relaţiile 'om#niei cu =ranţa şi
Marea ,ritanie. .st"zi, !ntr+o abordare ştiinţific", dezbr"cat" de orice !nclinaţie politic", nu se poate %orbi despre un interes naţional rom#nesc
mai mare pentru alianţa cu =ranţa şi Marea ,ritanie, dec#t pentru cea cu $ermania. Cac" din punct de %edere politic dimensiunea interesului
naţional faţ" de una sau alta dintre taberele europene este discutabil", este cert c", din punct de %edere economic şi al politicii naţionale a
rom#nilor, alianţa cu $ermania oferea perspecti%e mai bune. redem c" timpul a clarificat ideea c" regimurile auto+intitulate @democraticeA,
au şi ele tarele lor, astfel c" argumentele legate de superioritatea regimului @democraticA francez sau britanic faţ" de cel naţional+socialist
german, au o mare doz" de propagand" politic". =iecare din cele dou" forme de gu%ernare a%ea a%anta>ele şi deza%anta>ele lui. 6n aceast"
apreciere, desigur nu lu"m !n calcul aspectele legate de %iolenţele din timpul r"zboiului mondial, c#nd ambele tabere au comis orori !mpotri%a
ad%ersarilor.
2ratatele economice ale 'om#niei cu =ranţa şi .nglia au produs efecte minore !n %iaţa economic" a 'om#niei, spre deosebire de
tratatul economic cu $ermania, care a catalizat mult relaţiile economice bilaterale. $ermania a fost un partener economic serios al 'om#niei.
hiar şi !n timpul r"zboiului, c#nd $ermania nu a mai a%ut bani lichizi, ea a achitat !n aur, iar c#nd nu a mai a%ut nici aur şi s+au acumulat
datorii mari, mareşalul .ntonescu a oprit anumite li%r"ri de produse, p#n" la o %iitoare achitare a datoriilor. 2otuşi, s+au acumulat şi datorii
mari ale $ermaniei, dat fiind %olumul uriaş de li%r"ri de produse rom#neşti şi criza general" european" datorat" r"zboiului. .stfel s+a a>uns ca
unele produse destinate $ermaniei şi care nu au fost li%rate, s" fie g"site depozitate de armata so%ietic" şi confiscate, ca şi prad" de r"zboi.
Catoriile $ermaniei r"mase neachitate faţ" de 'om#nia au pro%enit din anii 8-03 şi 8-00. ;%enimentele de la 23 august, au !ntrerupt pl"ţile.
Tratatul economic rom=no1german a produs efecte şi !n sensul c" a de%enit o baz" >uridic" pentru alte astfel de tratate ale $ermaniei
cu state central şi sud+est europene.
3onferin$a de la MBnc'en a fost urmat" de cereri ale 'om#niei şi ehoslo%aciei, adresate puterilor semnatare ale Acordului de la
MBnc'en, prin care se solicitau garanţii teritoriale pentru ceea ce mai r"m"sese din ehoslo%acia. $u%ernul britanic le+a respins, fiind
prioritar preocupat de l"rgirea colabor"rii industriale şi bancare cu $ermania. =ranţa nu promo%a iniţiati%e care nu erau !n concordanţ" cu
interesele britanice. 6nţelegerea puterilor !n dauna statelor mici şi mi>locii a fost mereu o constant" a politicii continentale. .şa dup" cum s+a
mai ar"tat !n prezenta lucrare, o situaţie similar" s+a !nt#mplat cu statele Micii 6nţelegeri şi dup" Acordul din Malta 92+3 decembrie 8-8-:,
doar c", !n cazul ehoslo%aciei, dezmembrarea s+a f"cut cu complicitatea unor factori politici interni, cu deosebire din r#ndul minorit"ţilor
naţionale, aduşi la putere cu spri>inul unor ser%icii de informaţii str"ine, cu prile>ul @re%oluţiei de catifeaA.
Pentru gu%ernul german era o certitudine faptul c" o ehoslo%acie liber", chiar şi f"r" o important" parte a ,oemiei, %a fi o surs"
permanent" de insecuritate. 6n orice clip" ar fi putut primi spri>in din partea inamicilor $ermaniei, ar fi putut re%endica teritoriile care i+au
aparţinut !n istorie, indiferent de etnia locuitorilor acestora. .cesta era moti%ul pentru care, !nc" din prim"%ara anului 8-38, /itler declarase
c" ehoslo%acia trebuia distrus". )a 8* martie 8-3-, armata german" a in%adat ehoslo%acia şi a ocupat Praga. onducerea statului, !n frunte
cu preşedintele ;douard ,enes, s+a refugiat la )ondra, r"m#n#nd !n eEil, p#n" la sf#rşitul celui de al doilea r"zboi mondial. Cezmembrarea
ehoslo%aciei şi ocuparea militar" a ei, f"r" nici un fel de opoziţie din partea altor puteri europene, a reprezentat !nceputul perioadei !n care
$ermania acţiona cu libertate total", !n forţ", pentru preluarea controlului asupra !ntregului continent. 2rebuie remarcat un fapt, mereu trecut
sub t"cere, !n cei peste 4& de ani care au trecut de la acele e%enimente. 5 mare parte a popoarelor europene 9procentul este greu de
cuantificat: au agreat dominaţia german" asupra continentului, dup" unele p"reri, discutabile şi ele, !ntr+un procent mai mare dec#t au agreat
europenii dominaţia american", ulterior celui de al doilea r"zboi mondial. Cesigur, !n lipsa unei cercet"ri ştiinţifice pe aceast" tem", acest
comentariu poate fi interpretat ca fiind o simpl" supoziţie, sau chiar o speculaţie.
3&
Cup" 8* martie 8-3-, gu%ernul britanic, prin %ocea premierului Ne%ille hamberlain, a deza%uat acţiunea militar" german" şi
ocuparea unei p"rţi a ehoslo%aciei, preciz#nd !ns" c" acea declaraţie nu reprezint" garantarea frontierelor teritoriilor r"mase ehoslo%aciei şi
nici o garantare a statu+Puo+ului. Marea ,ritanie accepta s" coopereze politic cu statele ameninţate, dar !n afara cazurilor !n care ar fi fost
implicat" şi 3niunea (o%ietic". .ceast" poziţie britanic", l"sa totalmente f"r" spri>in cel puţin 'om#nia, Polonia, =inlanda şi ţ"rile baltice.
Cup" rezol%area, din punctul german de %edere, a problemei ehoslo%aciei, ministrul de ;Eterne, Moachim %on 'ibbentrop, a cerut
gu%ernului polonez s" !nceap" negocieri cu $ermania pri%itoare laB 8: modificarea statutului oraşului liber Canzing 9$dans<:O 2: stabilirea
traseului unei c"i ferate şi a unei autostr"zi, cu caracter eEtrateritorial, care s" lege $ermania de CanzingO 3: rectificarea frontierei de stat !n
regiunea 5derberg şi 0: precizarea poziţiei politice a Poloniei faţ" de aEa 'oma+2o<Ko+,erlin. 6ncepea o nou" etap" din efortul $ermaniei
pentru controlul asupra !ntregii ;urope.
6n ciuda resentimentelor faţ" de comunism şi faţ" de 3niunea (o%ietic", din dorinţa de a stopa influenţa german" !n 'om#nia,
gu%ernanţii de la ,ucureşti au a>uns s" fie dispuşi s" colaboreze militar şi cu gu%ernul de la Gremlin. .ceast" poziţie este şi rezultatul dorinţei
de menţinere la putere, !n condiţiile !n care era cunoscut c" germanii spri>ineau Mişcarea )egionar" pentru gu%ernarea 'om#niei. ;ste deci de
obser%at şi aceast" politic" de r"m#nere la putere @cu orice preţA, care f"cea ca interesul naţional s" fie %"zut ca fiind cel al interesului de
grup. .rgumentele economice şi naţionale rom#neşti, oferite de $ermania şi de legionari, nu erau acceptate de gu%ernul de centru de la
,ucureşti. .cest lucru %a cataliza pr"buşirea 'om#niei Mari şi a puterii politice care a gu%ernat 'om#nia interbelic". .titudinea
antidemocratic" a regelui şi a partidelor istorice, influenţate de =ranţa şi de Marea ,ritanie, a contribuit decisi% la ruptura total" a clasei
politice rom#neşti, prin eliminarea legionarilor şi comuniştilor din %iaţa politic" a ţ"rii, radicaliz#nd cele dou" mişc"ri politice. 3rm"rile au
fost catastrofale.
Pe de alt" parte, din punct de %edere diplomatic, pri%it din perspecti%" istoric", Pactul de neagresiune al (om=niei cu 4niunea
!ovietică, pe care şi l+au propus ca obiecti% gu%ernanţii de la ,ucureşti, !n %ara anului 8-3-, nu ar fi fost de r"u augur.
)a 3 aprilie 8-3-, a fost finalizat la ,erlin @Planul albA. .cesta pre%edea atacarea Poloniei de c"tre $ermania, p#n" la 8 septembrie
8-3-. Marea ,ritanie, !n calitate de putere garant" a Poloniei, a !ncercat s" determine $ermania s" accepte ca orice modificare ce se %a aduce
frontierei de stat cu Polonia, s" se fac" pe cale paşnic".
6n perioada aprilie+august 8-3-, au a%ut loc negocieri franco+anglo+so%ietice, care urm"reau !ncheierea unei !nţelegeri politice şi a unei
con%enţii militare de a>utor reciproc. 6n %ederea atingerii acestor dou" obiecti%e, s+a a%ut !n %edere !ncheierea unui pact de asistenţ" mutual"
!ntre parteneri şi acordarea de garanţii pentru statele care a%eau frontiere comune cu 3niunea (o%ietic", din partea celor trei state aflate !n
negocieri. Cin punct de %edere militar, acordurile urm"reau s" stabileasc" cu precizie natura şi %olumul a>utorului reciproc !n caz de agresare
a oric"reia dintre ţ"rile c"rora li se ofereau garanţii. 'om#nia a sperat !n succesul acestor negocieri. Ministrul rom#n de ;Eterne, $rigore
$afencu, i+a declarat ad>unctului comisarului so%ietic pentru .faceri eEterne, Hladimir Potem<in, c" 'om#nia se %a plasa !n tab"ra creat" de
alianţa puterilor occidentale cu 3niunea (o%ietic". Negocierile s+au purtat cu reţinere, datorit" intereselor diferite ale celor trei state. 3niunea
(o%ietic" a%ea numeroase moti%e de nemulţumire, din punctul ei de %edere, faţ" de tratamentul care i se aplicase !n trecut, !n primii ani de
bolşe%ism. =usese agresat" de Marea ,ritanie şi =ranţa, dup" primul r"zboi mondial, fusese supus" embargoului, ulterior fusese ignorat" 9la
3onferin$a de la MBnc'en nu fusese in%itat":, iar !n momentul !n care $ermania a>unsese !n situaţia de a prelua controlul asupra unei mari
p"rţi a ;uropei, i se cerea spri>inul şi garanţii pentru state care+i fuseser" ostile, sau care chiar o agresaser", cum a fost cazul Poloniei. )a
Gremlin, eEista un puternic curent care se pronunţa !n fa%oarea unei alianţe cu $ermania, faţ" de care 3niunea (o%ietic" a%ea mai multe
interese de natur" economic", tehnologic" şi de !narmare. 6n plus, $ermania nu a fost ostil" regimului bolşe%ic, chiar dac" !n doctrina
Partidului Naţional (ocialist, aflat la putere !n $ermania, bolşe%ismul nu era acceptat. (o%ieticii considerau aceste negocieri ca fiind doar o
tatonare a =ranţei şi a Marii ,ritanii şi o !ncercare a lor de a !nr"ut"ţi relaţiile so%ieto+germane. 6n Marea ,ritanie, premierul hamberlain
pri%ea aceste negocieri cu r"ceal" şi dezinteres. a urmare, ele au eşuat, iar 3niunea (o%ietic" a finalizat cu succes, din punctul ei şi al
$ermaniei de %edere, Tratatul Molotov1(i""entrop.
Ciscuţiile pentru semnarea acestui tratat, au !nceput !n 8- august 8-3-, c#nd Hiacesla% Moloto% l+a sf"tuit insistent pe (talin s"
semneze tratatul proiectat cu $ermania şi s"+i abandoneze pe occidentali. . urmat o discuţie !ntre Moloto% şi ambasadorul $ermaniei, %on
(chulenburg, prin care se confirma c" (talin accept" condiţiile ,erlinului, solicit#ndu+se prezenţa ministrului german de ;Eterne, %on
'ibbentrop, la Mosco%a, !n 23 august 8-3-. 6n 22 august 8-3-, tratati%ele anglo+franco+so%ietice, care se desf"şurau la Mosco%a, au eşuat.
2ratatul so%ieto+german a surprins lumea politic" şi diplomatic" internaţional", inclusi% 'om#nia. Cespre aneEa lui secret" s+a aflat
mult mai t#rziu, dup" r"zboi. )a numai dou" zile, ,ucureştiul a anunţat c" !n cazul unui r"zboi germano+polon, 'om#nia %a r"m#ne neutr",
chiar dac" =ranţa şi .nglia %or intra !n r"zboi. .ceast" poziţie a fost adoptat" şi dup" schimbarea regimului politic !n 'om#nia, astfel c", la 1
septembrie 8-0&, conduc"torul statului rom#n, Ion .ntonescu, a declarat 'om#nia neutr". 2otuşi, !n baza Tratatului rom=no1polon din ;>C;,
'om#nia şi+a deschis frontierele pentru numeroşii refugiaţi polonezi, pentru gu%ernul Poloniei şi pentru tezaurul s"u. Mulţi dintre refugiaţi
erau e%rei aflaţi !n pericol de a fi internaţi !n lag"re. 2ezaurul Poloniei a fost dus la onstanţa şi !mbarcat pe un distrug"tor britanic, cu
destinaţia (.3..., cu riscurile pe care le presupunea prezenţa !n zon" a unui num"r mare de agenţi ai $estapo şi ai .bFehr. Ce asemenea,
'om#nia a permis ad"postul şi apoi tranzitul a 8&.&&& de soldaţi polonezi, care %or ser%i ulterior !n campaniile !mpotri%a $ermaniei, %iitoarea
noastr" aliat". Polonia era !ntr+o situaţie foarte grea, agresat" at#t de $ermania, c#t şi de 3niunea (o%ietic". ;a a%ea de gra%itat !ntre dou"
opţiuni, constat#nd c" sub st"p#nire german" !şi pierd independenţa, iar sub st"p#nire so%ietic" !şi pierd sufletul.
Neutralitatea 'om#niei a con%enit şi Marii ,ritanii, scutit" de responsabilitatea garanţiilor oferite ,ucureşti+ului. )ordul /alifaE nota
c"B @...'usia, 3ngaria şi ,ulgaria... toate doresc p"rţi din teritoriul 'om#niei. Cac" 'om#nia declar" r"zboi uneia dintre cele trei ţ"ri
9$ermania, 3niunea (o%ietic" sau Polonia n.a.:, gu%ernul Ma>est"ţii (ale, pentru e%itarea unei %ictorii facile pentru $ermania, pe seama
acestei ţ"ri, ar trebui s"+i acorde asistenţ", !n baza garanţiilor de>a acordate...A 2eama 'om#niei faţ" de un atac so%ietic a crescut mult dup" 84
septembrie 8-3-, ziua !n care .rmata 'oşie a in%adat Polonia ocup#ndu+i regiunile estice şi realiz#nd, al"turi de $ermania, a patra !mp"rţire a
Poloniei. Intrarea .rmatei 'oşii !n Polonia a f"cut ca principalul pericol pentru 'om#nia s" de%in" cel so%ietic. $u%ernanţii rom#ni şi opinia
public" din ţar" nu cunoşteau dimensiunea pericolului so%ietic, respecti% nu cunoşteau fraza de la punctul 3 din Ane&a secretă a Tratatului
Molotov1(i""entrop, care preciza c"B @...u pri%ire la ;uropa (ud+estic", partea so%ietic" accentueaz" interesul pe care !l manifest" faţ" de
38
,asarabia. Partea german", !şi declar" dezinteresul politic total faţ" de aceste teritorii...A )a 24 septembrie 8-3-, !n biroul lui (talin, Moachim
%on 'ibbentrop a semnat un Protocol careB 8: stabilea frontiera secret" dintre sferele de influenţ" ale celor dou" ţ"ri din Polonia, delimitat"
de r#urile Pissa, Nare%, Histula şi (anO 2: !n schimbul districtului Harşo%ia şi a )ublin+ului, $ermania @desp"gubeaA 3niunea (o%ietic"
ced#ndu+i )ituania, care fusese !n zona german" de interese şi regiunea )FoF+ului. )a re!ntoarcerea de la Gremlin, 'ibbentrop a declarat c"
s+a simţit foarte bine !n biroul lui (talin, ca !ntre %echi camarazi de partid. 6n 20 august 8-3-, /itler i+a scris lui Mussollini c" a%ea @m#inile
libereA !n ;st, astfel c" putea declanşa r"zboiul !n Hest. $ermania şi 3niunea (o%ietic" f"cuser" un schimb de teritorii şi !mp"rţiser" din nou
Polonia !ntre ele. 'oata istoriei a>unsese din nou !n locul !n care se mai g"sise şi la sf#rşitul secolului al IHIII+lea.
Cup" !ncheierea Tratatului Molotov1(i""entrop, diplomaţia 'om#niei a !ncercat s" negocieze cu 3ngaria un pact de neagresiune.
Marea ,ritanie şi =ranţa, care au declarat r"zboi $ermaniei, s+au %"zut !n situaţia de a putea apro%iziona sau a inter%eni !n Polonia
doar pe ruta rom#neasc". .nglia a preconizat trimiterea de distrug"toare !n Marea Neagr", care s" na%igheze sub pa%ilion rom#nesc, ceea ce
eEpunea 'om#nia represaliilor germane şi chiar so%ietice.
'om#nia Mare a r"mas neagresat" p#n" !n iunie 8-0&, c#nd %a intra !ntr+o ca%alcad" de atacuri diplomatico+militare, care %or conduce
la dezmembrarea ei. Perioada de c#te%a luni de linişte de dup" semnarea Tratatului Molotov1(i""entrop s+a datorat implic"rii 3niunii
(o%ietice !n atacul asupra =inlandei şi faptului c" =ranţa a fost ocupat" şi scoas" din >oc numai la >um"tatea lui iunie 8-0&.
Conflictul din (omânia generat de opoziţia faţă de Mişcarea Legionară
Pr"buşirea =ranţei, la >um"tatea lui iunie 8-0&, a conştientizat societatea rom#neasc" de faptul c" se producea o mare cotitur" !n
relaţiile internaţionale. .celaşi sentiment, dar la cote mai reduse, a st"p#nit clasa politic" din 'om#nia şi !n secolul al III+lea, dup"
!nfr#ngerea =ranţei de c"tre $ermania, !n r"zboiul din anii 884&+8848.
'egele arol al II+lea care era ataşat de =ranţa şi de .nglia, conduc#nd !ncon>urat de o plutocraţie e%reiasc" 9amanta şi camarila:, nu
agrea $ermania şi regimurile de dreapta. ;l !nsuşi decapitase Mişcarea )egionar", prin crime odioase, f"r" s" ţin" cont de caracterul ei
naţional şi de mas", care, pentru un su%eran, ar fi trebuit s" fie argumente decisi%e. .ceste crime au compromis total regimul politic aflat la
putere. 6n noiembrie 8-34, dreapta a c#ştigat alegerile şi partidul legionar a de%enit al doilea partid ca m"rime din 'om#nia, sub denumirea
@2otul pentru ţar"A. Nici !n aceast" situaţie regele nu le+a dat legionarilor gu%ernarea. . fost un nou eEemplu care a do%edit c" sistemul politic
nu era unul democratic, iar regele nu era un arbitru corect al %ieţii politice, deşi str"bunul s"u, arol I, a fost adus !n 'om#nia tocmai pentru
ca monarhia !ntemeiat" atunci s" fie un arbitru corect al %ieţii politice. Cup" alegerile din noiembrie 8-34, regele a !nţeles c", !n %iitor, nu+i %a
mai putea opri pe legionari s" c#ştige puterea prin alegeri. ;rau din ce !n ce mai mulţi, iar tineretul care urma s" %oteze la finele mandatului
care !ncepea era !n ma>oritate zdrobitoare simpatizant legionar. .cesta a fost principalul moti% al instaur"rii dictaturii regale şi al desfiinţ"rii
partidelor politice. Presiunea german", !ns", l+a determinat pe arol s" mimeze liniile politice la mod" !n ;uropa timpuluiB un singur partid,
deposedarea e%reilor de a%erile obţinute prin mi>loace !ndoielnice, m"suri !mpotri%a e%reilor care p"trunseser" ilegal !n 'om#nia etc. u toate
aceste m"suri, el nu s+a f"cut agreat şi nici acceptat de c"tre /itler. ?tia acest lucru şi c"uta doar s" c#ştige timp.
'ecrudescenţa mişc"rii iudeo+comuniste internaţionale, !n perioada interbelic", cu succesele ei politice remarcabile, mai ales !n
3niunea (o%ietic", a condus la contra+reacţii, respecti% la dez%oltarea pe m"sur" a mişc"rii politice de dreapta !n !ntreaga ;urop". Mişcarea
european" de dreapta era conştient" de succesele bolşe%icilor şi de faptul c" ei puteau aduce un %iitor mai bun pentru popoare, astfel c" ea a
dorit s" %in" cu o ofert" superioar". 6n atari condiţii, regimul @democraticA, reprezentat de partidele purt"toare ale intereselor de sistem, nu
mai a%ea şanse !ntr+o lupt" politic" dreapt" cu o mişcare naţional" foarte larg" şi, pentru a se menţine la putere, a apelat la mi>loace
nedemocratice, inclusi% la crime odioase. Ce aceea, pri%it !n perspecti%" istoric", regimul pluripartidist nu şi+a do%edit superioaritatea pe care
a clamat+o şi o clameaz" şi ast"zi. =aptul c" sistemul pluripartidist a reuşit s" promo%eze o propagand" superioar" propagandei celorlalte dou"
direcţii politice, de dreapta şi de st#nga, nu poate s" !nlocuiasc" nici lipsa democraţiei autentice şi nici marile tare ale sale.
6n 'om#nia, ade%"ratul p"rinte al dreptei interbelice a fost profesorul uni%ersitar ... uza, unul dintre cei mai renumiţi >urişti ai
'om#niei, decanul =acult"ţii de Crept din Iaşi. 3nul dintre studenţii lui, orneliu odreanu, a%ea s" de%in" liderul celei mai mari mişc"ri de
dreapta din istoria 'om#niei, Mişcarea )egionar".
Cup" p"rerea noastr", ca şi a altor cercet"tori, fenomenul legionar nu a fost !ndea>uns cercetat cu obiecti%itate. 2oate regimurile
politice care au urmat legionarilor le+au fost ostile şi s+au temut de ei. Multe documente care !i pri%eau pe legionari au fost fie sustrase 9eE.B
consilierii so%ietici, autorit"ţile rom#ne, dar nu numai:, fie ascunse cercet"torilor şi opiniei publice.
6n prim"%ara anului 8-8-, !n plin" recrudescenţ" a bolşe%ismului, !n p"durea Cobrina, la iniţiati%a lui orneliu odreanu, a luat fiinţ"
)egiunea .rhanghelului Mihail. 3lterior, aceast" organizaţie a fost numit" şi Mişcarea )egionar" sau $arda de =ier. 5rganizaţia şi+a propus
s" lupte !mpotri%a comunismului şi a susţin"torilor lui, e%reii. onştiinţa public" a timpului, de la toate ni%elurile, asimila pe e%rei
comunismului. u toate acestea, orneliu odreanu şi+a propus discern"m#nt şi echilibru !n problema e%reiasc". ;l a subliniatB @(" nu %ad"
nimeni !n noi nişte asupritori de e%rei sau nişte m#nc"tori de >idani din ur" religioas"...Minorit"ţile conlocuitoare urmeaz" s" se bucure de
toate drepturile !n m"sura loialit"ţii de care %or da do%ad" faţ" de (tatul 'om#n...A
6n anul 8-2&, c#nd Mussolini a lansat sintagma totalitarism, !n 'om#nia, prinţul moştenitor arol a dorit s" creeze o mişcare de
dreapta, cu care s"+şi promo%eze interesele politice şi pe care s" o controleze şi dup" ce %a fi a>uns monarh. Corea s" fie un tribun al
tineretului şi rege al 'om#niei. Mişcarea era !ns" de>a creat" de orneliu odreanu. .cesta a%ea o !nf"ţişare şi o carism" la fel de mare cu a
prinţului arol, care era !nc" necompromis, dac" nu, mai mare. ?i dup" asasinare, orneliu odreanu a r"mas !n conştiinţa public" un
persona> care reprezenta contraponderea la politica lui arol al II+lea. Popularitatea sa era foarte mare. 6n anul 8-2*, c#nd era departe de a
atinge culmea carierei, dup" %erdictul instanţei de >udecat" care l+a >udecat pentru uciderea prefectului poliţiei de Iaşi, onstantin Manciu,
d#nd sentinţa de legitimă apărare, cortegiul susţin"torilor s"i, care au demonstrat eEprim#ndu+şi satisfacţia pentru sentinţa pronunţat", !n
num"r de aproE. 8&&.&&&, s+a !ntins pe * <m lungime. =ilmul acestui alai a fost distrus de gu%ernanţii timpului, fiind socotit periculos pentru
ordinea şi autoritatea public". orneliu odreanu studiase dreptul la Iaşi şi !n =ranţa. Nu l+a practicat, fiind mulţi ani !nchis !n di%erse
temniţe. 6n conştiinţa public" a generaţiei sale a r"mas ca un om sobru, mare patriot, cu o ţinut" impun"toareB !nalt, !mbr"cat !n costum
32
rom#nesc alb, cu c"ciul" brum"rie, c"lare pe un cal alb. odreanu a fost socotit de dreapta european" un naţionalist mistic. ;l nu a promo%at
doctrina fascist" aşa cum se n"scuse ea !n Italia şi cum o preluase /itler, cu unele modific"ri ideologice. odreanu nu era un @soldat al noii
ordiniA fasciste. Pentru odreanu, poporul rom#n !nsemna unitatea rom#nilor !n %iaţ", cu cei care !nc" nu s+au n"scut şi cu sufletele celor
morţi. (tatul trebuia s" fie doar un %eşm#nt !nf"şurat !n >urul naţiunii. ;l dorea s" creeze omul nou de care 'om#nia ducea lips" pentru ca ea
s" aparţin" rom#nilor, adic" tuturor celor de origine rom#n". Ideile lui l+au inspirat, !n parte, c#te%a decenii mai t#rziu, pe Nicolae eauşescu.
Pe baza acestei linii politice, odreanu s+a pronunţat !mpotri%a dominaţiei societ"ţii de c"tre e%rei şi a comb"tut sistemul parlamentar al
partidelor, de esenţ" liberal+occidental", care nu era, dup" p"rerea lui, corespunz"toare intereselor 'om#niei. (+a pronunţat totdeauna pentru
libertatea şi drepturile ţ"ranilor. 6n anul 8-24, inspirat de icoana .rhanghelului Mihail din paraclisul !nchisorii H"c"reşti, unde a fost !nchis,
odreanu a !nfiinţat )egiunea .rhanghelului Mihail, o formaţiune f"r" program politic, care a reprezentat o şcoal" a form"rii caracterelor, o
şcoal" de educaţie moral", naţional" rom#neasc" şi religioas". ,aza legiunii o constituia cui"ul. 6n cadrul cuibului, legionarii erau educaţi s"
abandoneze gri>ile personale şi s"+şi !nchine g#ndurile 'om#niei şi celor şase postulateB Cisciplin", Munc", 2"cere, ;ducaţie, Iubire şi
5noare. Iniţial, selecţia pentru legiune a fost foarte se%er". Cin 2& de candidaţi, era primit doar unul. ei acceptaţi f"ceau un stagiu de trei ani
!nainte de a fi primiţi. .stfel, mişcarea a a>uns s" cuprind" elite, iar !n anul 8-3&, c#nd a de%enit $arda de =ier, era mult superioar", din multe
puncte de %edere, celorlalte partide, inclusi% celor cu tradiţie mare.
6n toamna anului 8-33, !naintea campaniei electorale, omul politic liberal I.$h. Cuca a f"cut o %izit" !n =ranţa. . a%ut !nt#lniri cu
importanţi masoni şi cu politicieni socialişti. ;l !nsuşi era mason. u acest prile>, i s+a cerut s" primeasc" !n 'om#nia 1&.&&& de familii de
comunişti e%rei, aflaţi !n curs de eEpulzare din $ermania naţional+socialist" şi s" le dea cet"ţenia rom#n". Ce asemenea, i s+a cerut s" scoat"
Mişcarea )egionar" !n afara legii. 6n schimbul acestor acţiuni politice urma s" primeasc" spri>inul decisi% din partea autorit"ţilor franceze
pentru a de%eni prim+ministru. I.$h. Cuca a promis c" se %a conforma şi a fost numit prim ministru de rege. Printr+o /ot"r#re a onsiliului
de Miniştri, ilegal", din 8& decembrie 8-33, el a scos Mişcarea )egionar" !n afara legii, cu toate c" ea fusese recunoscut" de urtea
onstituţional" a 'om#niei. Cuca a mai dispus şi arestarea a 88.&&& de legionari. . fost un abuz de putere colosal, el singur compromiţ#nd
regimul politic al !ntregii epoci, autointitulat @democraticA. 3n num"r de 82.&&& de legionari au fost b"gaţi !n puşc"rii şi !n lag"re, f"r" nici un
fel de >udecat". $arda de =ier intrase !n lupta politic" cu proiectul de a c#ştiga conducerea politic" prin mi>loace democratice şi se %edea
eliminat" din >oc prin mi>loace banditeşti, de c"tre o clas" conduc"toare corupt", nedemocratic" şi aser%it" intereselor oculte internaţionale.
3nii cercet"tori au trecut uşor cu %ederea faptul, puţin subliniat !n lucr"ri, c" interzicerea Mişc"rii )egionare s+a produs la c#te%a zile
dup" ce, la 8 decembrie 8-33, regele arol al II+lea a fost proclamat Mare Protector al Marii )o>e Naţionale a Masoneriei, la cel de al *3+lea
on%ent anual. u acest prile> s+a cerut tuturor masonilor s" fac" @un zid de nep"truns !n >urul Ma>est"ţii (ale...aşa !nc#t el s" poat", !n linişte,
lucra la prop"şirea statului şi a ţ"riiA. Cesigur, !ns", aceast" @prop"şire a statului şi a ţ"riiA era %"zut" !n conformitate cu interesele masoneriei,
care corespundeau cu interesele internaţionale ale e%reimii, nu cu interesele rom#nilor, care erau de cele mai multe ori diferite.
'"maşi f"r" mi>loace legale de acţiune, legionarii au apelat la ultima soluţie şi l+au asasinat pe I.$h. Cuca, pe care !l considerau un
tr"d"tor de ţar" şi popor. .sasinarea lui I.$h. Cuca, !nc" neelucidat" !n totalitate, a fost opera unor fanatici disperaţi de lipsa de şanse corecte
!n lupa politic". .sasinarea lui I.$h. Cuca a stopat proiectul !mp"m#ntenirii celor 1&.&&& de familii de e%rei comunişti din $ermania.
odreanu şi alţi 0& de capi legionari au fost declaraţi r"spunz"torii morali de moartea lui I.$h. Cuca. odreanu s+a ascuns. ;l nu a fost g"sit,
iar ulterior, o instanţ" l+a achitat de acuzaţia de complicitate la crim", pentru care nu s+a g"sit niciodat" nici o prob", !n ciuda marilor eforturi
depuse !n acest sens de numeroşii duşmani ai legionarilor şi de autorit"ţi.
Cup" %enirea la putere a lui /itler, arol a urmat sfatul ;lenei )upescu de a se !mp"ca cu odreanu. ;i s+au !nt#lnit !n casa
industriaşului Nicolae MalaEa. arol i+a propus s" !mpart" am#ndoi conducerea $"rzii de =ier. odreanu s+a opus sub moti%aţia declarat" cu
francheţe c" $arda nu accept" corupţia şi abuzurile regimului carlist. a urmare, ruptura dintre cei doi s+a ad#ncit.
$elozia lui arol al II+lea pe succesele $"rzii de =ier şi pe gloria lui orneliu odreanu au atins un punct culminant cu ocazia aducerii
!n 'om#nia a trupurilor ne!nsufleţite ale lupt"torilor Ion Moţa şi Hasile Marin, morţi !n lupta !mpotri%a comuniştilor, !n r"zboiul ci%il din
(pania. Seci de mii de oameni au primit cortegiul !n triumf. Cup" acest moment, regele s+a decis s" lo%easc" din nou )egiunea. odreanu a
fost arestat pentru şase luni, sub !n%inuirea de def"imare a fostului prim+ministru Nicolae Iorga. .u urmat o serie de !nscen"ri !n urma c"rora
odreanu a fost trimis !n >udecat" sub acuzaţia de !nalt" tr"dare. Proba era una singur", greu credibil", mai t#rziu do%edit" ca fiind fals",
respecti% o scrisoare g"sit" la un croitor, adresat" de odreanu unor prieteni, din care rezulta leg"tura lui odreanu cu ser%iciul secret german
şi intenţia c"pitanului de a se ralia .Eei, !n 20 de ore de la a>ungerea la putere. 5 serie de personalit"ţi militare, ca generalul Ion .ntonescu,
oameni de ştiinţ", clerici, inclusi% ad%ersari politici ai $"rzii de =ier, au infirmat acuzaţia şi au considerat+o absurd". u toate acestea,
odreanu a fost condamnat la 8& ani de munc" silnic". 6n noaptea de 2- spre 3& noiembrie 8-38, din ordinul regelui, a a%ut loc asasinarea lui
odreanu şi a !nc" 83 de lideri ai $"rzii de =ier. ;i au fost ridicaţi din lag"rul de la '#mnicu+("rat, sub moti%aţia de a fi mutaţi la !nchisoarea
Mila%a. Pe drum, !n p"durea 2#nc"beşti, toţi cei 80 legionari au fost strangulaţi şi apoi !mpuşcaţi, fiecare de c"tre c#te un >andarm. ada%rele
au fost duse şi aruncate !ntr+o groap" comun" din !nchisoarea Mila%a, peste care s+a turnat acid sulfuric, iar apoi s+a aşezat o uriaş" plac" de
beton. . urmat !ntemniţarea multor mii de legionari şi alte m"suri foarte dure, luate !n afara legilor !n %igoare la acea dat", ma>oritatea !n
timpul gu%ern"rii lui .rmand "linescu, dar şi dup" aceea. Nu putem s" nu remarc"m faptul c" reprezentanţii partidelor istorice, care s+au
prezentat !n toate timpurile ca fiind democratice şi ap"r"toare a %alorilor umaniste, au asistat !n t"cere la aceste crime, accept#ndu+le cel puţin
prin t"cere. 5ficial, s+a anunţat c" cei 80 legionari au fost !mpuşcaţi !n timp ce !ncercau s" e%adeze. Ministrul de Interne, .rmand "linescu,
cel care a pus !n aplicare ordinul regelui, a fost a%ansat ca prim+ministru al ţ"rii. 2oate acuzaţiile !mpotri%a lui odreanu au fost demontate şi
nu s+au %alidat !n timp. ercet"rile atente f"cute !n timpul regimurilor carlist, antonescian şi comunist, nu au dus la descoperirea %reunei
probe incriminante, cu eEcepţia falsului do%edit la care ne+am referit.
.sasinatul politic n"prasnic ordonat de rege a condus la agra%area situaţiei 'om#niei, at#t !n interior, c#t şi !n faţa $ermaniei. /itler a
considerat acest asasinat drept o ofens" personal". Pentru moment, au fost !ntrerupte şi discuţiile pri%itoare la tratatul economic. ;le au fost
reluate !n ianuarie 8-3-.
33
;ste de remarcat c", !n ciuda unei puternice campanii de pres", imaginea lui odreanu, reputaţia sa moral", nu a putut fi ştirbit" la
ni%elul opiniei publice. ;l a r"mas un simbol a ceea ce ar fi trebuit s" fie politicienii de care a%ea ţara ne%oie. odreanu a fost cu ade%"rat
apostolul unei 'om#nii mai bune, pe care şi+o doreau ma>oritatea rom#nilor.
'eplica legionarilor s+a dat 8& luni mai t#rziu, !n ziua de 28 septembrie 8-3-, c#nd un grup de - legionari, auto+intitulaţi (ă%"unătorii,
l+au asasinat pe prim+ministrul .rmand "linescu, iar apoi au ocupat postul naţional de radiodifuziune, anunţ#nd !ntreaga ţar" c" @.m
pedepsit pe acela cu a c"rui !n%oire a fost omor#t cel mai mare rom#n, orneliu Selea odreanuZA Imediat dup" aceast" transmisie, cei -
legionari s+au dus la poliţie şi s+au predat. .u fost schingiuiţi bestial, omor#ţi, iar trupurile lor au fost at#rnate !n di%erse p"rţi ale oraşului
,ucureşti, ca eEemplu pentru populaţie. Imediat dup" aceea, !n toat" 'om#nia, au fost arestaţi sute de legionari, asasinaţi şi eEpuşi pe str"zi
pentru a !ngrozi pe toţi opozanţii. 6n aceste condiţii de terorism de stat, de imoralitate şi de primiti%ism, eşecul politic şi moral al regimului
monarhic rom#nesc, nu poate fi pus la !ndoial", chiar şi !n condiţiile importantelor succese obţinute de 'om#nia !n timpul regilor arol I,
=erdinand I şi chiar a succeselor economice şi culturale din deceniul lui arol al II+lea.
)ransformarea disputei #ntre ,niunea .ovietică şi (omânia/ privitor la apartenenţa -asara$iei la (omânia #n conflict
'egele ar"ta o realitate a %ieţii politice rom#neştiB politica dus" pe baz" de sentimente, @cu dragA faţ" de .liaţi şi, complet"m noi, cu
ur" faţ" de 'usia (o%ietic" şi indiferenţ" faţ" de $ermania. 6n aceste situaţii, eşecurile nu sunt de mirare. Politica 'om#niei, f"cut"
sentimental, a ocolit interesul uriaş al unor relaţii foarte bune cu 'usia (o%ietic", concepute pentru a conduce la recunoaşterea apartenenţei
,asarabiei la 'om#nia, recuperarea tezaurului şi asigurarea securit"ţii la frontierele de est şi nord ale ţ"rii, dincolo de orice contra+argumente
ideologice. Cesigur, o cauz" a poziţiilor politice rom#neşti a constituit+o şi faptul c" gu%ernul de la ,ucureşti a fost !ncura>at 9chiar !mpins: de
puterile occidentale pe aceast" linie politic" perdant".
apitularea =ranţei !n faţa armatei germane a !nl"turat orice rezer%e din partea Mosco%ei faţ" de o acţiune politico+militar" !n
,asarabia. 6n %ederea realiz"rii ei, Hiacesla% Moloto% a informat $ermania şi i+a cerut acordul. 6n 23 iunie 8-0&, ambasadorul german !n
3.'.(.(, =riedrich Jerner %on (chulenburg, a eEpediat o telegram" c"tre Ministrul de ;Eterne al $ermaniei, raport#nd despre declaraţia pe
care i+a f"cut+o Moloto%, !n leg"tur" cu soluţionarea problemei ,asarabiei. Hon (chulenburg ar"taB @Moloto% mi+a f"cut azi urm"toarea
declaraţieB (oluţionarea problemei ,asarabiei nu mai permite acum nici o am#nare. $u%ernul so%ietic tinde acum, ca şi mai !nainte, la
soluţionarea pe cale paşnic", !ns" este decis s" !ntrebuinţeze forţa !n caz c" gu%ernul rom#n refuz" o !nţelegere paşnic". Pretenţia so%ietic" se
eEtinde şi asupra ,uco%inei care are populaţie ucrainean". a temei, Moloto%, a indicat faptul c", deşi a trecut mult timp de la declaraţia lui !n
faţa (o%ietului (uprem, 'om#nia n+a !ntreprins nimic pentru a rezol%a problema ,asarabiei. Ce aceea ar trebui acum s" se !nt#mple ce%a. ;u
am eEplicat lui Moloto% c" aceast" hot"r#re a gu%ernului so%ietic !mi %ine pe neaşteptate. .m fost de p"rere c" gu%ernul so%ietic s"+şi
menţin" drepturile asupra ,asarabiei, drepturi necontestate de noi, dar c" pentru realizarea lor s" nu dea el !nsuşi impulsul. .ş a%ea temerea
c" dificult"ţile de politic" eEtern" ale 'om#niei, care !n prezent ne li%reaz" nou" materii prime !n cantit"ţi foarte mari, importante pentru
r"zboi şi pentru eEistenţ", ar aduce pre>udicii intereselor germane. I+am spus lui Moloto% c" %oi raporta imediat gu%ernului meu şi c" !l rog s"
nu !ntreprind" paşi decisi%i !nainte ca gu%ernul meu s" fi luat atitudine faţ" de intenţiile gu%ernului so%ietic. Moloto% mi+a promis s" aduc" la
cunoştinţ" gu%ernului so%ietic dorinţa mea, a accentuat totuşi !n mod eEpres c" chestiunea este foarte urgent". Moloto% a ad"ugat c" gu%ernul
so%ietic conteaz" pe faptul c" $ermania nu %a incomoda acţiunea so%ietic", ci o %a spri>ini. $u%ernul so%ietic %a face totul din partea lui
pentru a ap"ra interesele germane !n 'om#nia.A
'ibbentrop a r"spuns !n data de 2* iunie 8-0&, preciz#nd poziţia $ermaniei, iar r"spunsul a fost transmis şi )egaţiei $ermaniei din
,ucureşti.
@H" rog s" %" prezentaţi la domnul Moloto% şi s"+i comunicaţi urm"toarele B
8: $ermania este fidel" acordurilor de la Mosco%a. ;a este deci dezinteresat" de problema ,asarabiei. 6n aceast" regiune tr"iesc
aproEimati% 8&&.&&& de etnici germani. $ermania este bine !nţeles interesat" de soarta acestor etnici germani şi aşteapt" ca %iitorul acestor
germani s" fie asigurat. onducerea 'eichului ţine ca, la timpul potri%it, s" fac" anumite propuneri conducerii so%ietice pentru problema
repatrierii acestor germani, analog cu etnicii germani din Holhinia.
2: Pretenţia gu%ernului so%ietic asupra ,uco%inei este o noutate. ,uco%ina a fost mai !nainte pro%incia coroanei austriece. Ce aceea
$ermania este, !n special, interesat" de soarta acestor etnici germani.
3: 6n restul teritoriului rom#n, $ermania are puternice interese economice. .cestea cuprind at#t zonele petrolifere c#t şi p"m#ntul
agrar. $ermania este interesat", aşa cum am eEplicat !n repetate r#nduri gu%ernului so%ietic, ca aceste regiuni s" nu de%in" teatru de r"zboi.
0: Pentru o rezol%are a problemei ,asarabiei, conducerea 'eich+ului este de p"rere ca, pe t"r#mul !nţelegerii din partea 3niunii
(o%ietice, s" se fac" totul pentru o rezol%are paşnic" cu conducerea rom#n" !n problema ,asarabiei. onducerea 'eich+ului ar fi preg"tit", !n
spiritul !nţelegerii cu Mosco%a, s" sf"tuiasc" conducerea rom#n" pentru o clarificare paşnic" a problemei ,asarabiei, !n sensul rusesc.
'ezum#nd, rog a se indica clar domnului Moloto%, ce interes mare a%em ca 'om#nia s" nu de%in" teatru de r"zboi. 6n aceast" situaţie
suntem de p"rere ca tratarea problemei s" aib", !n limita posibilului, o clarificare !n accepţia ruseasc". .m mulţumi conducerii so%ietice
pentru o comunicare a concepţiei sale despre tratarea !n continuare a chestiunii.A
Cup" o serie de demonstraţii de forţ" militar" la graniţele de nord şi est ale 'om#niei, 3niunea (o%ietic" a transmis gu%ernului rom#n
cunoscutele note ultimati%e. 6n seara de 21 iunie 8-0&, la orele 22.&&, Moloto% l+a in%itat la Gremlin pe ministrul 'om#niei, $heorghe
Ca%idescu, c"ruia i+a !nm#nat o not" ultimati%" pri%ind cedarea ,asarabiei şi a nordului ,uco%inei. $heorghe Ca%idescu a replicat c"
@...argumentele inserate !n not" sunt cu totul lipsite de temeiA. ;l a ţinut un discurs !n care a eEpus @drepturile istorice, etnice şi politiceA ale
unirii ,asarabiei cu 'om#nia, ar"t#nd c" @...!nainte de a a>unge, pentru un secol, sub st"p#nirea ţarismului, ,asarabia a fost cinci secole parte
integrant" a patrimoniului rom#nescA. Pri%itor la ,uco%ina, $heorghe Ca%idescu a relatat modul cum a fost r"pit", prin Tratatul de la
KuciuA1Kainargi 9844*:, de c"tre Imperiul habsburgic şi a subliniat c" aceast" pro%incie nu a cunoscut niciodat" st"p#nirea ruseasc", p#n" !n
8* noiembrie 8-88, c#nd a hot"r#t s" se uneasc" cu patria+mam", 'om#nia. Ministrul rom#n a %orbit despre eforturile 'om#niei, de 2& de ani,
pentru bunele relaţii de %ecin"tate cu 3niunea (o%ietic" şi şi+a eEprimat con%ingerea c" Mosco%a !şi d" seama de faptul c" o 'om#nie
30
puternic" este un factor de stabilitate !n zona frontierelor 3niunii (o%ietice. Moloto% a replicat c", !n ceea ce pri%ea ,uco%ina, era %orba
numai de partea de nord a pro%inciei, locuit" !n ma>oritate de populaţie ucrainean" legat" de ,asarabia şi ea reprezenta compensaţia pentru
faptul c" 'om#nia a st"p#nit şi eEploatat 22 de ani ,asarabia, pro%incie a 3niunii (o%ietice. Ca%idescu a spus c" termenul de 20 de ore era
insuficient pentru ca gu%ernul 'om#niei s" poat" lua o decizie. 6n cursul discuţiei, Moloto% i+a reproşat ap"sat ambasadorului rom#n faptul
c", !n 8-88, c#nd 'usia (o%ietic" era !n mare impas, 'om#nia a refuzat colaborarea, afirm#nd c" atunci ea ar fi putut obţine foarte mult !n
schimbul a foarte puţin. )a ora dou" noaptea, regele arol al II+lea a fost informat despre nota ultimati%", dup" care toate leg"turile telefonice
dintre Mosco%a şi 'om#nia au fost !ntrerupte. 6n prima parte a zilei de 24 iunie 8-0&, regele a fost con%ins c" trebuie s" reziste !n faţa
presiunii so%ietice. Iat" ce scria el !n >urnalB @.ceast" ştire m+a tr"snit ca o lo%itur" de m"ciuc" şi m+a re%oltat !n cel mai !nalt grad. ;ste un
lucru aşa de oribil, !nc#t nici o minte rom#neasc" nu poate s"+l conceap". 5ricare ar fi riscurile, p"rerea mea este c" trebuim s" rezist"m la
astfel de in>oncţiuni şi s" ne ţinem la ceea ce am spus at#t de des, c" dac" %om fi atacaţi, ne %om ap"raA. 6n schimb, primul ministru $heorghe
2"t"rescu se pronunţa pentru a ceda !n faţa 'usiei, iar Ion $igurtu nu se pronunţa !n nici un fel. 'egele a trecut imediat la acţiune. ;l i+a
informat pe ambasadorii $ermaniei şi Italiei, ca şi pe ambasadorii statelor din 6nţelegerea ,alcanic". 2oţi au sf"tuit 'om#nia s" accepte
cesiunile teritoriale, inclusi% Iugosla%ia, singura noastr" aliat" dintre %ecini.
6n 24 iunie 8-0&, ambasadorul 'om#niei la ,erlin l+a contactat pe secretarul de stat german ;rnst Jeizs[c<er, !n leg"tur" cu nota
ultimati%" a gu%ernului so%ietic. Cin raportul secretarului de stat german, reiese c" ambasadorul fusese abilitat s" susţin" c" 'om#nia se %a
opune e%acu"rii ,asarabiei.
.preciem c" recomand"rile de a nu rezista armat, date de $ermania 'om#niei, cel mai important dintre sf"tuitorii gu%ernului de la
,ucureşti, nu erau acordate din perspecti%" rom#neasc", ci erau con>uncturale. /itler fusese l"sat de so%ietici s" atace Polonia, a%ea din partea
lor spatele asigurat !n timp ce continua @b"t"lia .nglieiA şi dorea pace !n zona petrolifer" rom#n", cheia energetic" a continu"rii r"zboiului !n
est şi !n %est. u toate c" 'ibbentrop a sf"tuit pe rom#ni s" cedeze, unii cercet"tori sunt de p"rere c" dac" 'om#nia ar fi !ncercat s" reziste
militar, este posibil ca $ermania s" nu mai fi fost de acord cu m#na liber" dat" Mosco%ei pentru acţiuni militare la %est de Prut, din acelaşi
moti% al prote>"rii c#mpurilor petrolifere, at#t din punctul de %edere al posibilei lor distrugeri, c#t şi din punctul de %edere al prelu"rii
controlului lor de c"tre so%ietici.
'egele i+a con%ocat şi pe generalii Ioan Ilcuş şi =lorea 7enescu. .ceştia au fost am#ndoi de acord c" 'om#nia nu putea rezista pe trei
fronturi şi armata rom#n" %a fi distrus". )a ora 82, regele a con%ocat onsiliul de oroan", inform#nd asupra situaţiei creat" de nota
ultimati%" so%ietic". Imediat s+au conturat dou" tabere. 5 tab"r" spri>inea curentul care se pronunţa pentru rezistenţ" cu orice preţ şi !l a%ea !n
frunte pe Nicolae Iorga. Profesorul, care fusese unul dintre educatorii regelui, a%ea mult" influenţ" asupra acestuia. 2ab"ra din onsiliul de
oroan" care se pronunţa pentru a ceda !n faţa presiunilor so%ietice l+a a%ut ca principal susţin"tor pe onstantin .rgetoianu. 'ezultatul
%otului a fostB 88 !mpotri%a accept"rii şi punerii !n aplicare a notei, 8& pentru acceptarea ei, patru %oturi pentru discuţii şi o abţinere. 2oţi
participanţii, cu eEcepţia consilierului regal ;rnest ,aliff, s+au pronunţat pentru mobilizarea armatei. 'egele a %otat pentru rezistenţ" !n faţa
presiunii so%ietice. ;l a spusB @!n afar" de logic", mai eEist" şi o moral" naţional" şi politic", trebuie rezistat la aceste feluri de in>oncţiuni,
brutale şi ne>ustificate dec#t prin forţa brutal"A. 'egele s+a pronunţat pentru ap"rarea ,asarabiei pe teritoriul acesteia, nu la Prut, afirm#nd c"B
@...dac" nu o ap"r"m, absolut nimeni nu ne+o %a ap"raA. 'egele, poate cel mai inteligent şi mai abil dintre politicienii rom#ni ai momentului, a
!nţeles c" cedarea !nsemna pr"buşirea 'om#niei Mari. 'egele putea s" adopte principiul de gu%ernare potri%it c"ruia graniţele nu se discut",
ci se ap"r". 6n acel caz !ns", cu toate c" era o personalitate autoritar", el a respectat obiceiul asei 'egale a 'om#niei de a consulta clasa
politic" de %#rf şi de a+şi respecta obligaţiile sale constituţionale, con%oc#nd şi l"s#nd decizia onsiliului de oroan", deşi deţinea !nc" cea
mai mare putere !n ţar" şi a%ea !nc" p#rghii de a decide singur, aşa cum a procedat c#nd a dispus asasinarea liderilor legionari. .şa procedase
şi arol I c#nd a !nceput primul r"zboi mondial şi 'om#nia s+a declarat neutr", aşa procedase şi =erdinand, c#nd 'om#nia a intrat !n primul
r"zboi mondial. ?i de data aceasta, onsiliul de oroan" s+a pronunţat 9cu ma>oritate la limit": pentru alt" %ariant" dec#t cea susţinut" de
rege, iar acesta a respectat hot"r#rea. Ceciziile onsiliului de oroan" au a%ut un impact negati% !n ochii opiniei publice şi ai armatei, care şi+
au !ndreptat nemulţumirile, !n cea mai mare m"sur", c"tre rege. .cesta a fost f"cut r"spunz"tor de pierderea ,asarabiei şi ,uco%inei de Nord
şi acest fapt, la care s+au ad"ugat celelalte pierderi teritoriale, l+a dus la pierderea tronului şi la p#inea amar" a eEilului. Cin punctul de %edere
al respect"rii hot"r#rii onsiliului de oroan", istoria nu poate face reproşuri regelui. 3n moti% al %oturilor numeroase pentru cedare a fost,
f"r" !ndoial", teama unor magnaţi ai economiei rom#neşti faţ" de perspecti%a pierderii prin distrugere a unor !ntreprinderi şi propriet"ţi
agricole din Hechiul 'egat, !n cazul, foarte probabil, al eEtinderii operaţiunilor militare la %est de Prut.
6n aceeaşi zi, 24 iunie 8-0&, Hiacesla% Moloto% a re%enit cu o a doua not", prin care acorda 'om#niei o prelungire de 82 ore,
menţion#nd c", !n 28 iunie, .rmata 'oşie %a intra şi !n decurs de patru zile %a ocupa ,asarabia şi nordul ,uco%inei. 6n seara zilei de 24 iunie,
regele a con%ocat din nou onsiliul de oroan", comunic#nd cea de+a doua not". Ce data aceasta, !n afara regelui, doar şase dintre cei 21 de
participanţi s+au pronunţat pentru rezistenţ" !n faţa so%ieticilorB Nicolae Iorga, Hictor Iamandi, (il%iu Cragomir, 2raian Pop, ?tefan iobanu
şi ;rnest 3rd"reanu. 6n urma acestor situaţii, gu%ernul 'om#niei a hot"r#t s" e%acueze ,asarabia şi nordul ,uco%inei şi s" stabileasc" linia de
rezistenţ" pe Prut.
'"spunsul c"tre Mosco%a a fost preg"tit de $heorghe 2"t"rescu, dar pe baza raţionamentelor g"site de regele arol al II+lea. ;ste
important pentru istorie c" r"spunsul formulat de rege accepta doar e%acuarea teritoriilor rom#neşti ocupate şi nu cedarea lor, sub ameninţarea
forţei de c"tre o mare putere mondial". ei care s+au pronunţat pentru cedare nu au f"cut+o numai din sl"biciune, laşitate, sau interese de
ap"rare a propriet"ţilor. ;i a%eau o serie de argumente solideB 8. .rmatele aliaţilor tradiţionali ai 'om#niei 9=ranţa şi .nglia: fuseser" !nfr#nte
!n %estul ;uropei, astfel garanţiile lor nu mai operau. Ce altfel, dup" cum am mai ar"tat, garanţiile britanice erau adresate independenţei
'om#niei, nu şi integrit"ţii ei teritoriale, ceea ce presupunea c" era greu de pre%"zut c" aceast" ţar" ar fi s"rit !n a>utorul 'om#niei. (ituaţia ei
din acel moment, c#nd se afla !n plin r"zboi aerian cu $ermania şi se aştepta la o in%azie german" !n insule, nu !i permitea s" se anga>eze !n
operaţiuni militare !n cel"lalt cap"t al continentuluiO 2. Ministerul .p"r"rii Naţionale şi Marele (tat Ma>or au raportat c", !n caz de r"zboi,
'om#nia nu are material greu şi muniţie dec#t pentru trei luniO 3. (faturile $ermaniei şi Italiei, care pot fi interpretate şi drept presiuniO 0.
.titudinea ameninţ"toare a ,ulgariei şi 3ngarieiO *. )ipsa spri>inului aliaţilor din 6nţelegerea ,alcanic".
3*
Cin documentele diplomatice britanice reiese c" )ondra a%ea informaţii potri%it c"rora Marele (tat Ma>or de la ,ucureşti nu intenţiona
s" opun" o rezistenţ" d#rz", !n cazul !n care ,asarabia ar fi fost atacat". .ceste documente, la care se refer" autorul citat, necesit" o
interpretare profund" şi eEtins". 5ricum poziţiile diferite faţ" de o e%entual" rezistenţ" armat" şi naţional" rom#neasc" !n ,asarabia, s+au
eEtins şi !n r#ndul corpului ofiţeresc.
Pierderea ,asarabiei, a ,uco%inei de Nord şi a 7inutului /erţa nu poate fi pus" pe seama unor erori politice dintr+o perioad" de c#te%a
luni. ;a a fost rezultatul politicii promo%ate de+a lungul !ntregii perioade care a urmat re%oluţiei bolşe%ice şi a con>uncturii internaţionale
nefa%orabile. Izolarea internaţional" a 'om#niei a fost un factor decisi%. .lerg#nd !ntreaga perioad" interbelic" dup" relaţii politice şi
economice c#t mai bune cu =ranţa şi Marea ,ritanie, 'om#nia s+a trezit !n situaţia ca deciziile internaţionale s" aparţin" $ermaniei şi 3niunii
(o%ietice, iar %ecinii noştri, cu eEcepţia Iugosla%iei şi ehoslo%aciei, disp"rut" !n anii 8-38+8-3-, s" ne fie ostili. ;Eist" unii cercet"tori care
au scris şi alţii, numeroşi, care au susţinut, c" rom#nii au pierdut ,asarabia pentru c" n+au fost demni de ea.
Notele ultimati%e so%ietice au !nc"lcat toate anga>amentele pe care 3.'.(.(. şi le+a luat anterior, dreptul internaţional şi morala
internaţional". Notele ultimati%e so%ietice, ade%"rate declaraţii de r"zboi, au stat la baza moti%aţiei 'om#niei de intrare !n al doilea r"zboi
mondial al"turi de .E". Modul !n care a trecut .rmata 'oşie la ocuparea ,asarabiei, cu spri>inul populaţiei e%reieşti din ,asarabia, ,uco%ina
de Nord şi 7inutul /erţa, au reprezentat, f"r" putinţ" de t"gad", o agresiune. 'egele şi gu%ernul 'om#niei nu au semnat nici un act cu
gu%ernul so%ietic, de recunoaştere a ced"rii ,asarabiei şi ,uco%inei de Nord, nici atunci şi nici mai t#rziu, nici m"car !n perioada ocupaţiei
militare so%ietice, ca s" nu ne mai referim de epoca ceauşist", c#nd nu se putea pune nici teoretic aceast" problem". Coar conduc"torii
@democraţiA şi @patrioţiA ai perioadei post+comuniste au acceptat semnarea Tratatului (om=niei cu 4craina 98--4:, recunosc#nd apartenenţa
,uco%inei de Nord şi a sudului ,asarabiei la aceast" ţar".
6n teoria relaţiilor internaţionale, ultimatum, sau notă ultimativă, poate fi interpretat" şi este interpretat" de unii analişti, drept o
declaraţie de r"zboi, mai ales c#nd cerinţele formulate %izeaz" teritoriul unei naţiuni, independenţa ei, sau alte interese %itale ale statelor. 6n
cazul situaţiei 'om#niei din anul 8-0&, aceast" ade%"rat" declaraţie de r"zboi este cu at#t mai e%ident", cu c#t nota ultimati%" a fost urmat" de
inter%enţia brutal" a armatelor so%ietice !n pro%incie. .rmata 'oşie a p"truns a%#nd !n prima linie unit"ţi de desant şi detaşamente motorizate
de şoc şi nu a mai dat r"gaz administraţiei şi armatei rom#ne s" se retrag" !n ordine, cre#ndu+le mari greut"ţi, cu a>utorul %oluntar şi acti% al
unor minorit"ţi naţionale, dintre care s+au detaşat e%reii. ele mai mari >igniri şi acte de ostilitate faţ" de armata rom#n" s+au petrecut !n
7inutul /erţei, care a fost !ncorporat 3.'.(.(., f"r" s" figureze !n notele ultimati%e ale lui Moloto%. 6n acest teritoriu, militarii rom#ni au
ripostat. .u a%ut loc !ncleşt"ri şi !n alte zone ale teritoriilor e%acuate. ;le au fost, practic, !nceputul conflictului armat so%ieto+rom#n.
5stilit"ţile au continuat !n perioada iulie 8-0&+iunie 8-08, de+a lungul noii frontiere de pe Prut şi de pe (iret, prin acţiunile !n forţ" promo%ate
de unit"ţile militare so%ietice, mai ales noaptea. 6n Celta Cun"rii au a%ut loc, de asemenea, confrunt"ri rom#no+so%ietice. Infanteria marin"
so%ietic" a ocupat, printr+un atac surprinz"tor, opt insule de pe Cun"rea maritim", iar !n decembrie 8-0&, a a%ut loc bombardarea oraşului
onstanţa, !nsoţit" de o lupt" aerian" rom#no+so%ietic". )egat de aceste agresiuni so%ietice, !n cadrul procesului care i s+a intentat mareşalului
Ion .ntonescu 98-01:, proces numit de comuniştii din acel timp proces @al tr"d"rii naţionaleA, conduc"torul statului a declaratB @...(t#lpii
liniei de demarcaţie stabilite 9de so%ietici: dup" ultimatum erau zilnic deplasaţiO de asemenea, se schimbau zilnic focuri, inclusi% de artilerie,
iar dup" urma lor c"deau morţi şi r"niţiO a%ioanele ruseşti f"ceau zilnic incursiuni p#n" la arpaţi. C+l )a%rentie% mi+a cerut condominium la
Dunărea maritimă şi dreptul pentru %asele de r"zboi ruseşti de+a p"trunde p#n" la ,r"ilaO tot el mi+a cerut s" dau din %asele şi materialul
rulant şi locomoti%e, cota corespunz"toare teritoriului ocupat. 'uşii au ocupat cu forţa insulele din braţul hilia, !n decembrie 8-0& şi s+a
!ncercat s" se p"trund" cu forţa !n canalul (ulina, la 2 ianuarie 8-08. 2oate aceste acte de agresiune erau cunoscute de miniştrii .ngliei şi
3.(... Cin iulie 8-0& p#n" !n iunie 8-08, actele de agresiune so%ietice, !ncepute !n 8-0&, au continuat. Ceci, !n iunie 8-08, 'om#nia a trecut
!mpreun" cu $ermania la ofensi%", continu#nd, astfel, r"zboiul !mpotri%a (o%ietelor, !nceput !n 8-0&A. 2oate aceste e%enimente pot fi
considerate !nceputul r"zboiului rom#no+so%ietic. .cest lucru ar trebui s" conduc" la o nou" analiz" pri%itoare la momentul !nceputului
acestui r"zboi, plasat de 3niunea (o%ietic" şi .liaţii ei occidentali !n data de 22 iunie 8-08. .ceast" realitate ar fi logic urmat" de reanalizarea
calit"ţii 'om#niei de agresor !mpotri%a 3.'.(.(. Cin acest punct de %edere, insistenţele 3crainei 9!n 8--4: şi ale =ederaţiei 'use 9!n 2&&3: ca
'om#nia s" recunoasc" şi s"+şi eEprime regrete pentru acţiunea din 22 iunie 8-08, reprezint" paşi inteligenţi pe care diplomaţiile celor dou"
ţ"ri le+au f"cut pentru blocarea !n %iitor a relu"rii dialogului diplomatic de la punctul de %edere c" agresorul a fost 3.'.(.(., din iunie 8-0&,
p#n" !n iunie 8-08, iar acţiunea 'om#niei din 22 iunie 8-08 a fost doar replica la aceast" agresiune, cu at#t mai mult cu c#t Ion .ntonescu nu
a semnat nici un acord cu /itler, legat de atacul !mpotri%a 3niunii (o%ietice şi nici pri%itor la urm"rile r"zboiul, !n cazul %ictoriei .Eei.
6n anul 8-8-, Hi<tor (u%oro%, unul dintre foştii şefi ai contraspiona>ului so%ietic, defector, care, dup" ce a tr"dat, s+a ad"postit !n
5ccident şi a publicat la Paris cartea e *rise1glace 9!părgătorul de g'ea$ă:, a f"cut importante dez%"luiri. .utorul reproduce şi Directiva
secret" din * mai 8-08, semnat" de generalul Mu<o%, prin care .rmata 'oşie urma s" atace 'om#nia !n ziua de 82 iulie 8-08. ;l eEplic" faptul
c" armata so%ietic" era preg"tit", !n 8-08, pentru atac şi nu pentru ap"rare. (talin dorea s" atace $ermania, !n timp ce aceasta lupta !n
5ccident. .tacul german i+a surprins pe so%ietici, iar marile lor !nfr#ngeri din prima parte a r"zboiului nu s+au datorat nici lipsei de preg"tire,
nici lipsei de armament şi nici incompetenţei, ci doar faptului c" toate strategiile şi dispoziti%ele erau preg"tite pentru atac şi nu pentru
ap"rare.
2riginile marilor conflicte şi cauzele care au dus la
al doilea răz$oi mondial
.bordarea cauzelor celui de al doilea r"zboi mondial ne oblig" s" reamintim e%enimente foarte cunoscute, dar indispensabile analizei.
(ute de ani, dup" marile descoperiri geografice, puterile europene cu ieşire la m"ri şi oceane au fost preocupate s" cucereasc" teritorii şi s"+şi
l"rgeasc" imperiile coloniale continuu. Imperiile coloniale asigurau numeroase resurse naturale şi bog"ţii care lipseau ;uropei, aurul,
mirodeniile, cauciucul natural, bambusul, pieţe de desfacere, care se pot eEprima printr+un singur cu%#ntB prosperitate. P#n" !n sec. al II+lea,
aproape !ntregul glob p"m#ntesc a a>uns sub controlul puterilor europene, al 'usiei 9peste 8&& de popoare: şi al (.3... .cestea din urm"
controlau emisfera american". Coctrina Monroe, clarifica şi practic legifera internaţional acest control. =inalizarea procesului de formare a
31
conştiinţei naţionale, la >um"tatea secolului al III+lea, a condus la unificarea unor importante popoare europene şi la formarea statelor
naţionale ale acestora. ele mai importante dintre ele au fost $ermania şi Italia. $ermania a a>uns cea mai mare putere economic" şi militar"
a ;uropei, dar nu a reuşit s" ocupe dec#t puţine colonii, greu accesibile, practic, teritorii care interesaser" mai puţin %echile metropole, Marea
,ritanie, =ranţa, (pania, Portugalia, 5landa, ,elgia. Micul imperiu colonial german nu satisf"cea marile ne%oi ale acestei ţ"ri, cu un popor
numeros, creati%, harnic şi disciplinat. u c#t se dez%olta mai tare, $ermania se sufoca economic. ;a a dorit mult ca lumea s" fie re!mp"rţit",
mai echitabil. Primul r"zboi mondial s+a !ncheiat cu !nfr#ngerea $ermaniei şi aliatelor ei. .l doilea r"zboi mondial a fost prelungirea, la peste
dou" decenii, a primului r"zboi mondial. )upta puterilor pentru influenţ" şi hegemonie nu s+a tranşat dup" primul r"zboi mondial. 6n%ing"torii
!n primul r"zboi nu au satisf"cut !n nici un fel dezideratele pentru care $ermania şi aliaţii s"i declanşaser" operaţiunile militare. 3riaşele
imperii coloniale pe care inamicii $ermaniei le+au dob#ndit prin forţ", >af şi uneori genocid, au r"mas !n posesia %echilor st"p#ni. Prin
tratatele de pace pe care le+au impus cu forţa şi ameninţ"ri de reluare a operaţiunilor militare, !n cazul !n care $ermania nu accepta
necondiţionat @paceaA, aliaţii !n%ing"tori au luat $ermaniei şi coloniile pe care le a%usese !nainte de 8-80 şi i+au smuls şi p"rţi din propriul
teritoriu naţional. Nu fusese o pace negociat" !ntre parteneri, cum dorise preşedintele J. Jilson, ci un dictat al !n%ing"torilor, mai ales al
=ranţei şi al Marii ,ritanii. Tratatul de la :erssailes şi celelalte tratate impuse !n%inşilor !n r"zboi, !n loc s" fie unele de pace, au !ncorporat
at#ţia germeni de nemulţumire, !nc#t reizbucnirea conflictului !ntre !n%ing"torii şi !n%inşii !n primul r"zboi mondial a fost doar o chestiune de
timp. ;a s+a produs dup" 28 de ani, cu o %iolenţ" eEtrem", asupra c"reia nu %om st"rui !n %olumul de faţ". 6n%ing"torii !n r"zboi au proclamat
ca şi cauz" unic" de izbucnire a r"zboiului, agresiunea s"%#rşit" de tab"ra !n%ins". Ce fapt, ambele tabere luptau pentru acelaşi ţelB hegemonia
mondial". )upta pentru hegemonie este o constant" a istoriei uni%ersale. ei care deţineau hegemonia, deţineau coloniile, protectoratele,
dominioanele, zonele de influenţ", pe scurt controlau ma>oritatea omenirii. Car cum obţinuser" aceast" hegemonie\ Prin cuceriri, >afuri şi,
adeseori, cum am mai subliniat, prin genocid. .naliştii independenţi !şi pun !ntrebarea @cu ce drept moral !i acuz" !n%ing"torii pe germani şi
aliaţii lor c" au dorit acelaşi lucru la care au ţinut morţiş, ce%a mai !nainte, acuzatorii\A (.3..., Marea ,ritanie şi =ranţa deţineau controlul
asupra uriaşelor lor zone de influenţ" dintr+o perioad" !n care popoarele german şi italian nu+şi !ncheiaser" procesul de unificare, iar Maponia
fusese, p#n" !n a doua >um"tate a sec. al III+lea, un stat feudal izolat şi !napoiat. #nd s+au ridicat cele trei ţ"ri care au format .Ea celui de la
doilea r"zboi mondial, lumea fusese de>a ocupat", !n cea mai mare parte.
Cin punctul anglo+americano+so%ietic de %edere, $ermania trebuia s" accepte tratatele de dup" primul r"zboi mondial şi s" nu
acţioneze !mpotri%a lor. ;ste !ns" de reamintit c" dup" semnarea acestor tratate, ongresul (.3... nu le+a recunoscut şi ele nu au de%enit lege
!n (.3... Ce asemenea, 3niunea (o%ietic" nu le+a recunoscut şi le+a calificat mult" %reme drept rezultatul acţiunilor imperialist+capitaliste
etc. 6n acelaşi timp, aceleaşi state au a%ut pretenţia ca $ermania s" recunoasc" Tratatul de la :erssailes, ca şi celelalte tratate şi s" le pun"
pre%ederile !n aplicare. 6n%ing"torii au folosit tezaB @ce mie nu mi+a pl"cut, ţie trebuia s"+ţi fi pl"cutZA
Cin punctul de %edere al !n%ing"torilor !n r"zboaiele mondiale, este cert c" !ntreaga doctrin" şi strategie a $ermaniei, aşa cum a fost ea
formulat" !n lucrarea lui /itler Mein Kampf, cuprindea, de la %remea scrierii lucr"rii 98-23:, elemente care se pot interpreta ca şi cauze ale
celui de al doilea r"zboi mondial. .stfel, strategia propus" de /itler cuprindeaB 8: re%izuirea p#n" la abandonare a Tratatului de la :erssailesO
2: p"r"sirea )igii Naţiunilor şi retragerea reprezentantului german de la onferinţa pentru dezarmare de la $ene%aO 3: !ncheierea Acordului
naval anglo1germanO 0: denunţarea Tratatului de la ocarnoO *: ocuparea zonei demilitarizate a 'enaniei şi remilitarizarea ei. 6n presa
antigerman" a timpului, aceste acţiuni au fost denumite @agresiuni paşniceA.
onfruntarea dintre tabere a fost şi una !ntre regimuri diferite din punctul de %edere al organiz"rii societ"ţii. 2ab"ra anglo+francez",
str#ns legat" de (.3..., spri>inea regimul politic bazat pe alternanţa la putere ale unor grupuri de interese de orientare centru, care eEcludeau
de la participarea la %iaţa politic" şi a partidelor de dreapta şi a celor de st#nga, fie prin mi>loace şi strategii paşnice, fie prin forţ", sau prin
legi nedemocratice, cum a fost cazul şi !n 'om#nia. 'egimul politic de la ,ucureşti a interzis prin lege partidele comunist 98-20: şi legionar
98-32:, dup" care s+a autodeclarat democratic şi purt"tor al @bineluiA !n societatea rom#neasc". 3n regim politic nu poate fi acceptat, !n
teorie, ca fiind democratic 9demos]popor şi cratos]putere:, dac" eEclude componente importante ale societ"ţii, ale poporului, pe criterii
ideologice. )a fel s+a !nt#mplat, sub di%erse forme şi !n alte state. Car acest regim politic democratic 9@democraticA: s+a do%edit neputincios
!n realizarea multora dintre dezideratele popoarelor, cum ar fi eradicarea s"r"ciei, realizarea egalit"ţii de şanse, realizarea unui ni%el !nalt al
drept"ţii sociale etc. (tatele .Eei şi aliatele acesteia, se aflau sub conducerea unor regimuri autoritare, pe care democraţii 9@democraţiiA: le
numeau dictaturi. .ceste regimuri politice au fost !n cea mai mare parte prezentate ca purt"toare ale fenomenelor sociale negati%e, prezentare
care se promo%eaz" şi ast"zi, prin numeroase scrieri şi prin uriaşa mass+medie aser%it" banului şi regimului politic aflat la putere !n lumea
occidental", sau a celei aser%ite ei. ="c#nd o analiz" imparţial", f"r" s" accept"m interpret"ri prezentate aEiomatic, precum cel potri%it c"ruia
regimurile democratice sunt cele bune, iar cele autoritare sunt cele rele, constat"m c" aceste regimuri 9mai mult sau mai puţin: autoritare,
numite şi dictatoriale, au reuşit s" realizeze multe deziderate ale popoarelor şi s" catalizeze progresul de toate felurile ale statelor pe care le+au
condus. Nu putem s" nu menţion"m realiz"rile regimurilor autoritare, de dreapta şi de st#nga, !n direcţiile asigur"rii locurilor de munc" pentru
popoare !ntregi, asigurarea locuinţelor pentru popoare !ntregi, asigurare accesului la s"n"tate şi !n%"ţ"m#nt gratuite, ca şi posibilitatea
accesului la %#rful societ"ţii a personelor pro%enite de la periferia societ"ţii, pe baza capabilit"ţilor. Ce asemenea, regimurile politice
autoritare au controlat fenomenul corupţiei, menţin#ndu+l la cote inferioare celor din regimurile @democraticeA. Prin aceasta, nu dorim s"
afirm"m c" regimurile autoritare ar fi !ntruchipat democraţia. onfruntarea !ntre cele dou" tipuri de regimuri politice, a fost şi este şi ast"zi
prezentat" !n lumea controlat" de ci%ilizaţia occidental" 9(.3..., 3.;., ommonFealth: ca o confruntare !ntre "ine 9regimul democratic: şi
rău 9regimul autoritar:. ercetarea ştiinţific" imparţial" a do%edit de>a c" !n istorie nu eEist" regimuri @"uneA şi @releA. =iecare regim politic,
din fiecare epoc" istoric", conţine at#t elemente @poziti%eA, c#t şi @negati%eA. Cepinde doar din ce unghi de %edere sunt pri%ite aceste
regimuri, de pe poziţia c"ror interese sunt abordate şi depinde de %alorile morale şi sociale pe care le apreciaz" cel care face analiza. hiar şi
!n cadrul aceluiaşi regim politic, eEist" oscilaţii mari !n ceea ce pri%eşte promo%area drepturilor, libert"ţilor cet"ţeneşti, satisfacerea ne%oilor
sociale, promo%area principiilor eticii politice interne, sau a principiilor relaţiilor internaţionale etc. 2oate acestea e%olueaz" şi ele, put#nd fi
reprezentate prin curbe, uneori ascendente, alteori descendente. Cemocraţii 9@democraţiiA: au pus foarte mare accent pe promo%area
libert"ţilor indi%iduale, ca eEpresie a superiorit"ţii regimului lor politic. 2rebuie !ns" menţionat c", din statisticile f"cute de presa european" a
34
perioadei interbelice, doar 8&U din populaţie era preocupat" de problema libert"ţilor indi%iduale, sau, dac" nu preocupat", m"car suficient
moti%at" s" lupte pentru a p"stra aceste libert"ţi indi%iduale, mai mari !n regimurile occidentale.
Cincolo de considerentele prezentate foarte pe scurt !n r#ndurile de mai sus, care, !n sine, ar necesita o analiz" mai detaliat", care nu
face obiectul prezentei lucr"ri, al doilea r"zboi mondial a a%ut şi conotaţii legate de contradicţiile dintre susţin"torii diferitelor sisteme
politice. Creapta radical", numit" de democraţi @eEtremist"A, ştia c" dac" %a pierde r"zboiul %a fi nu numai eliminat" din decizia politic", dar
şi suprimat", at#t de anglo+americani, c#t şi de so%ietici. )a r#ndul lor, democraţii 9@democraţiiA: ştiau c", dac" %or pierde r"zboiul, nu %or
pierde numai puterea, coloniile şi zonele de influenţ", dar puterile .Eei !i %or pedepsi pentru abuzurile dintr+o istorie !ntreag". ;%reii, care
deţineau cea mai mare influenţ" şi bog"ţie !n lumea occidental", !şi a%eau şi ei porţia rezer%at" de suferinţ" şi chiar moarte !n lag"rele
$ermaniei. ;ste e%ident c" lupta pentru hegemonia mondial" cuprindea şi componenta de eliminare reciproc", ceea ce a f"cut r"zboiul mai
cumplit.
6n prima sa parte, al doilea r"zboi mondial a fost marcat de indecizia lui /itler faţ" de Marea ,ritanie. 6n ciuda con%ingerii multor
politicieni şi militari !n necesitatea in%ad"rii şi ocup"rii Marii ,ritanii, /itler s+a opus acestui proiect. ;l nu agrea ideea ca imensul imperiu
colonial britanic, pe care !l aprecia ca pe @un mare patrimoniu al ;uropeiA s" fie preluat sub ocupaţia, controlul sau influenţa (.3..., 3niunii
(o%ietice şi Maponiei. /itler considera c" ceea ce %a c#ştiga !n faţa Marii ,ritanii, ar putea pierde !n raporturile cu cele trei beneficiare
amintite ale pr"buşirii celui mai mare imperiu colonial din istorie. 6n cele din urm", /itler a comunicat colaboratorilor s"i intenţia de a in%ada
Marea ,ritanie doar dup" e%entuala intrare a (.3... !n r"zboi, c#nd nu ar mai eEista şanse de negociere şi dup" @improbabilaA debarcare
americano+britanic" !n ;uropa, care, !n opinia sa, s+ar fi putut produce cel mai de%reme !n anul 8-00. Milioane de oameni şi+au pus legitima
!ntrebareB cum s+ar fi desf"şurat r"zboiul dac" $ermania in%ada Marea ,ritanie !n timp ce se afla pe picior de pace şi cooperare cu 3niunea
(o%ietic" şi c#nd Tratatul Molotov1(i""entrop cataliza raporturile bilaterale\ ercet"torii nu pot s" reacţioneze la astfel de !ntreb"ri, istoria
neput#nd fi abordat" prin r"spunsuri la repetate !ntreb"ri @ce ar fi fost dacă ar fi fost altfel dec=t a fostDA
3n e%eniment deosebit de sugesti% pentru desf"şurarea celui de al doilea r"zboi mondial şi pentru modul !n care puterile se implic" !n
conflictele internaţionale, !n scopul promo%"rii intereselor grupurilor de %#rf ale societ"ţii, este atacul >aponez de la Pearl /arbour 94
decembrie 8-08: şi intrarea (.3... !n r"zboi. .tacul >aponez a fost moti%ul pentru care ma>oritatea opiniei publice din (.3..., adept" a
neutralit"ţii (.3... şi chiar a promo%"rii unei politici izolaţioniste, mai ales faţ" de conflictele din ;uropa, şi+a schimbat orientarea, susţin#nd
implicarea ţ"rii !n r"zboi. Intrarea (.3... !n r"zboi a reprezentat o foarte mare afacere pentru corporaţiile care au furnizat tot ceea ce era
necesar armatei şi a oferit asei .lbe şansa de a intra !n >ocul politico+militar mondial, !n scopul asigur"rii sferelor de influenţ" şi a
dominaţiei la scar" global". Pentru a cataliza %oinţa de r"zboi a opiniei publice, atacul a fost prezentat opiniei publice drept @surprinz"torA şi
@mişelescA, c#nd, de fapt, el a fost pro%ocat de politica (.3... 6n anul 8-08, amiralii comandanţi ai marinei americane l+au a%ertizat pe
preşedintele 'oose%elt de faptul c" sistarea li%r"rilor de petrol c"tre Maponia %a conduce la r"zboi cu aceast" ţar". u toate acestea, !n iulie
8-08, 'oose%elt a dispus stoparea li%r"rilor de petrol c"tre Maponia şi, imediat dup" aceea, comandamentul flotei americane de la Pearl
/arbour nu a mai fost informat !n leg"tur" cu mişc"rile flotei >aponeze !n Pacific. 3lterior acestui e%eniment, Marea ,ritanie, 5landa,
.ustralia, Peru, oreea şi 3niunea (o%ietic" au a%ertizat (.3... c" Maponia %a ataca baza na%al" de la Pearl /arbour. Mai mult dec#t at#ta,
dup" r"zboi, s+a aflat c" ser%iciul de informaţii al Marinei a decriptat cifrul flotei >aponeze şi astfel a cunoscut !n am"nunt deplasarea flotei
>aponeze c"tre Pearl /arbour şi faptul c" baza %a fi atacat". 6n afara calculelor de natur" politic", interese de intrare !n r"zboi mai a%eau şi
b"ncile şi corporaţiile faţ" de care Marea ,ritanie a%ea datorii mari, ca urmare a egii de împrumut şi înc'iriere. 6nfr#ngerea Marii ,ritanii ar
fi f"cut imposibil" returnarea acestor datorii. 6n perioada premerg"toare atacului >aponez, s+a dispus mutarea porta%ioanelor americane de la
Pearl /arbour la (an Ciego. 6n anul 8-00, ser%iciul secret al Marinei (.3... a raportat c"B @Numeroase informaţii au %enit la departamentele
noastre de (tat, de '"zboi şi Na%al, la toate ni%elurile de decizie, indic#nd precis intenţiile >aponezilor, inclusi% ora şi data probabile ale
atacului.A 6n ziua atacului >aponez, operatorii radar din /aFaii au anunţat !n mod repetat c" se apropie a%ioane >aponeze, dar comandanţii nu
au luat nici o m"sur". Cecizia de a permite atacul >aponez a fost luat" !n scopul obţinerii moti%aţiei de intrare a (.3... !n r"zboi, !n faţa
opiniei publice. 6n acest fel, (.3... de%eneau %ictim" şi nu agresor, toate operaţiunile ei militare ulterioare a%#nd legitimitate formal".
3nc%eierea celui de al doilea răz$oi mondial prin Tratatul de Pace de la Paris. Prevederile privitoare la (omânia
92- iulie 8-01 Y 8& februarie 8-04:
6n cadrul onferinţei de la Potsdam, la propunerea preşedintelui (.3..., /arrK 2ruman, s+a constituit un organ permanent care s"
preg"teasc" onferinţa p"ciiB onsiliul Miniştrilor de ;Eterne ai 3niunii (o%ietice, (tatelor 3nite ale .mericii, Marii ,ritanii, =ranţei şi
hinei. onsiliul urma s" analizeze şi s" fac" propuneri, cu pri%ire la preg"tirea !ncheierii tratatelor de pace şi reglementarea unor chestiuni
teritoriale litigioase. 6n cadrul onsiliului s+au manifestat puternice contradicţii, dar, c"tre sf#rşitul anului 8-0*, s+a a>uns la puncte comune de
%edere şi, la !nceputul anului 8-01, ad>uncţii miniştrilor de ;Eterne au elaborat Proiectul Tratatului de Pace cu (om=nia. )a * februarie 8-01
gu%ernele (.3... şi Marii ,ritanii au recunoscut gu%ernul rom#n, care a trecut la preg"tirea documentaţiei necesar" particip"rii la onferinţa
de Pace.
)a 4 mai 8-01, onsiliul Miniştrilor de ;Eterne al Puterilor .liate a declarat nul şi nea%enit Dictatul de la :iena, ceea ce a dus la
stabilirea frontierei de %est a 'om#niei pe amplasamentele pre%"zute prin Tratatul de la Trianon. (+au inclus şi pre%ederi grele, in>uste, din
punctul rom#nesc de %edere. (+a hot"r#t ca frontierele cu 3niunea (o%ietic" şi ,ulgaria s" fie cele din anul 8-0&. 'om#nia a suferit o
pierdere de *&.412 <m
2
şi 3.-8*.&&& locuitori, !n marea lor ma>oritate rom#ni, !n faţa 3niunii (o%ietice şi de 1.-28 <m şi 34&.&&& locuitori, !n
faţa ,ulgariei, comparati% cu suprafaţa şi populaţia de p#n" !n anul 8-0&.
onferinţa de Pace s+a deschis pe 2- iulie 8-01, !n Palatul )uEemburg, sub preşedinţia lui $eorges ,idault, prim ministrul =ranţei.
Tratatul de Pace cu (om=nia a fost definiti%at şi publicat !n str"in"tate, !n data de 38 iulie 8-01 şi !n 'om#nia, !n 3 august 8-01.
Celegaţia rom#n" la conferinţa p"cii era format" din $heorghe 2"t"rescu, conduc"torul delegaţiei, $heorghe $heorghiu+Ce>, )ucreţiu
P"tr"şcanu, ?tefan Hoitec, )othar '"d"ceanu, Ion $heorghe Maurer, =lorica ,agdasar, ;lena H"c"rescu, ?erban Hoinea, Cumitru C"m"ceanu
şi ambasadorii rom#ni !n (.3..., Marea ,ritanie şi =ranţa, Mihail 'alea, 'ichard =ranaso%ici şi (imion (toilo%.
38
5 problem" important" abordat" la conferinţa p"cii a fost cobeligeranţa. 6n ciuda promisiunilor şi asigur"rilor date 'om#niei, !n baza
c"rora s+a cerut poporului rom#n un mare sacrificiu uman şi material !n lupta !mpotri%a 3ngariei şi $ermaniei, nu i s+a acordat statutul de
cobeligeranţ". 'om#nii au apreciat c" a fost o nedreptate. Italiei i s+a acordat acest statut cu toate c" a a%ut o contribuţie mult mai mic" dec#t
a 'om#niei la %ictoria !mpotri%a $ermaniei. Cintre statele care a%eau reprezentanţi !n omisia politic" şi teritorial" care a decis calitatea sau
lipsa calit"ţii de cobeligeranţ" pentru 'om#nia, au %otat !n fa%oarea 'om#niei doar 3craina, ,ielorusia, ehoslo%acia şi =ranţa. 6mpotri%a
'om#niei au %otat (.3..., Marea ,ritanie, anada, .ustralia, India, Noua Seeland", 3niunea (ud+.frican" şi 3.'.(.(.
5 alt" situaţie nefa%orabil" 'om#niei a constituit+o faptul c" Tratatul de Pace cu 4ngaria nu consemna starea de r"zboi !ntre 'om#nia
şi 3ngaria, ap"rut" !nc" de la 3& august 8-00. 6n acest fel, !ntre 'om#nia şi 3ngaria nu s+a semnat pacea, re%enirea 2ransil%aniei de Nord la
'om#nia nefiind legalizat". Ce altfel, !n anul 8-10, /ruşcio% a a%ut !n %edere aducerea !n discuţie a problemelor teritoriale !ntre 'om#nia şi
3ngaria, !ntr+un moment istoric !n care conduc"torii de la ,ucureşti !ncepuser" s" deran>eze Mosco%a prin acţiunile lor independente.
Cemersul a fost !ntrerupt de lo%itura de stat prin care /ruşcio% a fost !nl"turat de la putere.
2ratatul a pre%"zut şi clauze economice, militare, na%ale, aeriene, retragerea armatelor .liate din 'om#nia, reparaţii şi restituiri,
problema prizonierilor, rectific"ri teritoriale şi clauze referitoare la Cun"re.
Cesp"gubirile de r"zboi impuse 'om#niei, care trebuiau pl"tite 3niunii (o%ietice, au fost stabilite la 3&&.&&&.&&& dolari (.3..., la
%aloarea dolarului din anul 8-0*. u toate acestea, din 'om#nia au fost transportate !n 3.'.(.(. bunuri şi %alori totaliz#nd 2 miliarde de
dolari, la aceeaşi %aloare a dolarului, din anul 8-0*. 6n afara desp"gubirilor, 'om#niei i s+au mai impus restituiri !n %aloare de 32&.&&&.&&&
dolari^8*&.&&&.&&& dolari, 4*.&&&.&&& dolari pentru !ntreţinerea armatelor so%ietice, 2&&.&&&.&&& dolari pentru reintegrarea !n drepturi,
2&&.&&&.&&& dolari pentru renunţarea la datoriile $ermaniei şi *&.&&&.&&& dolari pentru sarcini neeEplicite. 6n acest fel s+a a>uns la o sum"
total" de 8.2-*.&&&.&&& dolari, la %aloarea monedei americane din anul 8-0*.
Cup" onferinţa de Pace, la 0 februarie 8808, la Mosco%a, s+a semnat un Protocol, de c"tre ad>uncţii miniştrilor de ;Eterne, pri%ind
aneEarea de c"tre 3.'.(.(. a Insulei ?erpilor. Predarea insulei s+a f"cut printr+un proces %erbal, semnat de miniştrii ad>uncţi de ;Eterne ai
celor dou" ţ"ri, la 28 mai 8-08.
Tratatul de Pace de la Paris a fost un instrument >uridic internaţional !mpo%"r"tor pentru 'om#nia, care conţinea, dup" cum am ar"tat,
clauze grele. Poporul rom#n l+a perceput ca pe o nedreptate, !n timp ce ma>oritatea opiniei publice şi politice internaţionale, din sfera
!n%ing"torilor !n r"zboi, a considerat 'om#nia ca fiind agresor, neeEist#nd, dec#t !n mic" m"sur", p"rerea c" 'om#niei i s+ar fi f"cut
nedrept"ţi.
3n loc de #nc%eiere la conflictele (omâniei cu ,niunea .ovietică
Pr"buşirea sistemului de securitate colecti%", la sf#rşitul deceniului al patrulea, a marcat eşecul politicii eEterne rom#neşti interbelice,
bazat" !n principal pe colaborarea, alianţa şi garanţiile franco+britanice. ;şecul acestei orient"ri a condus la pr"buşirea rapid" a 'om#niei
Mari, unul din preţurile pe care gu%ernanţii şi poporul rom#n !l pl"teau politicii promo%ate cu inima şi cu sufletul, mai puţin din raţiuni
pragmatice. =ranţa şi Marea ,ritanie au orientat politica eEtern" a 'om#niei pe o direcţie care le era con%enabil" !n primul r#nd lor şi !n al
doilea r#nd 'om#niei. .cest lucru este %izibil şi c#nd obser%"m cum ne+au oprit s" ne rezol%"m diferendele cu 3niunea (o%ietic", !n perioada
8-88+8-28, c#nd ne+au izolat de $ermania, c#nd nu au spri>init Mica .ntant", !nţeleg#ndu+se cu $ermania şi Italia !n dauna ehoslo%aciei şi
c#nd ne+au dat garanţii f"r" nici o %alabilitate, ca, la sf#rşitul r"zboiului s" ne predea !n m#na 3niunii (o%ietice şi s" recunoasc" regimul
iudeo+bolşe%ic care a distrus elitele burgheze ale naţiunii rom#ne.
(tatele negli>ate de 'om#nia !n raporturile de toate felurile, p#n" la respingere, din moti%e ideologice şi resentimente istorice, 3niunea
(o%ietic" şi $ermania, au ren"scut, de%enind, !n finalul deceniului al IH+lea, cele mai mari puteri ale ;uropei. .cestea s+au !nţeles !ntre ele şi
au zdrobit 'om#nia Mare şi !ntreaga Mic" .ntant". .bdicarea regelui arol al II+lea, !n timpul c"ruia 'om#nia se ridicase pe cea mai !nalt"
treapt" de dez%oltare de p#n" atunci, a reprezentat punctul final al acestui eşec. ="r" multe %ariante de alianţe politice la dispoziţie, 'om#nia
s+a aruncat !n braţele $ermaniei, ţara complementar" economic şi care i+a garantat teritoriile care+i mai r"m"seser", sper#nd !ntr+o alianţ" de
n"de>de, de durat", al"turi de care s" prospere social+economic şi s" scape de pericolul bolşe%ic, care !ngri>ora clasa politic", format" din mari
proprietari, ca şi o important" parte a poporului, format" din mici proprietari. Politicienii rom#ni, mulţi dintre militari şi o mare parte a opiniei
publice s+a gr"bit s" trag" concluzia c" %iitorul ;uropei %a fi controlat de $ermania. Noua linie politic" eEtern" pornea !ns" de la o realitate
istoric" de moment, pe care mulţi rom#ni au preluat+o ca pe o aEiom"B $ermania era şi urma s" r"m#n" cea mai mare putere, cel puţin din
;uropa. 6n aceste condiţii, !ntr+ade%"r, %iitorul 'om#niei p"rea asigurat. Car, din cenuşa r"zboiului mondial a%ea s" se ridice 3niunea
(o%ietic" şi tot acest eşafoda> politic s+a n"ruit.
$eneralul Ion .ntonescu, regele Mihai şi 'om#nia !ntreag", cu eEcepţia unor minorit"ţi naţionale, au dorit şi au acţionat pentru
anularea Dictatului de la :iena, pe parcursul !ntregii perioade a r"zboiului mondial, at#t !n perioada alianţei cu .Ea, c#t şi dup" lo%itura de
stat de la 23 august 8-00.
Cup" cum am mai ar"tat, dar dorim s" repet"m, c#nd .dolf /itler l+a informat pe conduc"torul 'om#niei c" doreşte r"zboi !mpotri%a
3niunii (o%ietice, .ntonescu nu şi+a dat doar acordul, ci a declarat el !nsuşi c", pentru terminarea r"zboiului, este necesar un pas decisi% !n
'"s"rit şi 'om#nia doreşte s" participe la acest r"zboi. Putem afirma astfel, c" am#ndoi conduc"torii statelor au propus acest r"zboi, chiar
dac" hot"r#rea lui /itler era una anterioar" celei a 'om#niei. ;ste cert c" şi .ntonescu, ca şi o mare parte dintre rom#ni, doreau un r"zboi
antiso%ietic şi pentru aceast" dorinţ" a%eau s" pl"teasc". hiar dac" a fost o agresiune, r"zboiul antiso%ietic are numeroase argumente, din
punctul rom#nesc de %edere, el fiind practic declanşat de 3.'.(.(., prin acţiunile agresi%e desf"şurate !mpotri%a 'om#niei, !n %ara anului
8-0&, c#nd au fost ocupate ,asarabia, ,uco%ina de Nord şi 7inutul /erţa. Cecizia de participare a 'om#niei la r"zboiul al"turi de $ermania
era una istoric" şi .ntonescu a luat+o cu con%ingerea c", !n acel moment istoric, nu a%ea alternati%" mai bun" pentru refacerea 'om#niei Mari
şi pentru promo%area intereselor ei de securitate şi de dez%oltare economic". .ntonescu a%ea, de asemenea, argumentul c" precedentele dou"
regimuri din 'om#nia, cel regal şi cel legionar, optaser" şi ele pentru alianţa cu $ermania. Coar partidele @istoriceA, cuprinz#nd politicieni
3-
susţin"tori categorici ai alianţei cu statele occidentale, nu agreau aceast" linie. )a unii dintre aceşti lideri, cum ar fi Iuliu Maniu, este greu de
stabilit frontiera !ntre a fi fost sus$inător al politicii 'om#niei al"turi de Marea ,ritanie, sau agent al Marii ,ritanii !n 'om#nia.
Cintre acuzele aduse lui Ion .ntonescu !n perioada de dup" al doilea r"zboi mondial, cea mai se%er formulat" a fost cea de a fi
antrenat armata 'om#niei !n afara propriilor frontiere, continu#nd r"zboiul p#n" la (talingrad. .ceiaşi critici au formulat aprecieri laudati%e la
adresa particip"rii armatei 'om#niei la r"zboiul !mpotri%a $ermaniei, purtat pe teritoriile 3ngariei, ehoslo%aciei şi .ustriei. .ceast"
inconsec%eţ" !n analiz" este rezultatul politiz"rii continue a istoriei şi imposibilit"ţii unei mari p"rţi a societ"ţii rom#neşti de a pri%i cu
imparţialitate istoria contemporan".
'uptura rom#no+so%ietic", produs" la sf#rşitul primului r"zboi mondial era una ireductibil". '"nile deschise atunci din %ina ambelor
p"rţi, ca şi ad#ncirea lor !n perioada celui de al doilea r"zboi mondial, le+au f"cut s" nu se poat" !nchide nici p#n" !n zilele noastre.
6n anul 8--4, procurorul general al 'om#niei, (orin Moisescu a promo%at un recurs !n anulare faţ" de unele hot"r#ri >udec"toreşti prin
care au fost condamnaţi, !n anii ocupaţiei militare so%ietice, unii demnitari rom#ni ai regimului antonescian. ondamn"rile au fost !nsoţite de
confiscarea total" a a%erilor acelor demnitari. 'ecursul !n anulare putea conduce la restituirea a%erilor urmaşilor celor condamnaţi, a c"ror
soart" a fost şi aşa de nein%idiat. (+a aflat imediat, p#n" la Jashington şi doi membri ai ongresului (.3..., de etnie e%reiasc", au protestat
printr+o scrisoare deschis" trimis" preşedintelui 'om#niei, pe un ton autoritar şi categoric, ar"t#nd c" .ntonescu este un criminal care s+a aflat
@pe partea greşit" a istorieiA. Interesant c" !ntr+o ţar" @democratic"A, ca (.3..., unde principiul separ"rii puterilor !n stat este pre%"zut de
3onstitu$ie, congresmenii americani s+au adresat preşedintelui ţ"rii !ntr+o problem" a Mustiţiei. 'ecursul !n anulare nu a mai fost promo%at,
a%erile confiscate nu s+au mai retrocedat, iar iniţiatorul a fost foarte repede eliberat din funcţie. Iat" deci c" politicienii, !n cazul de faţ"
influenţi congresmeni e%rei ai (.3..., sunt cei care stabilesc !n locul istoricilor @parteaA pe care trebuie poziţionate personalit"ţile istorice,
cine sunt @bad boKsA şi cine sunt @good boKsA. 6n ochii acestor lideri ai lumii, !n istorie, binele şi r"ul sunt desp"rţite şi !ntre ele eEist" un
gard. ,inele este totdeauna de partea celui mai puternic, iar r"ul de partea celui !n%ins, sau mai slab. 6n aceste condiţii misiunea istoricului
care intr" pe acest teren este una foarte dificil", c#nd trebuie cercetate subiecte aparţin#nd problemelor atent controlate de puterea politic" şi
dup" şapte+opt decenii. hiar şi conduc"torii 'om#niei anilor 2&&2 şi 2&&1 au dat indicaţii pri%itoare la felul !n care trebuie abordat"
personalitatea mareşalului .ntonescu şi epoca sa, sau a presupusului holocaust, de care unii e%rei !n%ino%"ţesc 'om#nia. (+au d"r#mat statui,
s+a destituit capul armatei rom#ne sub moti%aţia c" a participat la o slu>b" religioas" !n care preoţii s+au rugat şi pentru Ion .ntonescu 98---:,
s+au dat legi prin care se interzic discuţiile publice pri%itoare la contestarea de c"tre unii istorici a eEistenţei holocaustului !n 'om#nia 92&&2
şi 2&&1: etc. )ibertatea de eEpresie se afl" pe un teren alunecos, este limitat", iar reacţiile internaţionale la orice abatere de la @ade%"rulA
stabilit de cei puternici sunt imediate. onduc"torii politici ai unor state, inclusi% ai rom#nilor, sunt presaţi s" recunoasc" %ina colecti%" a
promo%"rii holocaustului !n ţ"rile lor, ceea ce ar trebui stabilit numai de c"tre istorici. Mi>loacele de a+i influenţa pe cei care scriu şi public"
lucr"ri de istorie sunt multiple. Puterea doreşte s" aud" doar ceea ce !i con%ine.
Cin alt punct de %edere, consider"m c" istoricii rom#ni trebuie s" abordeze mai mult şi f"r" ocolişuri aceste teme delicate şi
contro%ersate. ontro%ersele sunt abordate mai mult la ni%elul factorilor politici dec#t la cel al istoricilor. Istoricii str"ini, ma>oritatea e%rei,
abordeaz" mult tematica holocaustului, peste tot !n lume, ca şi alte momente şi fenomene istorice din perioada celui de al doilea r"zboi
mondial legate de aceast" tematic". ercet"rile acestora se bucur" de o finanţare eEtraordinar", practic imposibil de egalat. .ceast" finanţare
eEtrem de puternic", %enit" mai ales din partea unor instituţii ale comunit"ţilor e%reieşti, este ea !ns"şi o form" de influenţare a rezultatelor
cercet"rii !n direcţia dorit" de finanţatori.
Ne+am referit la problema presiunii politicului asupra cercet"torului, a ascunderii ade%"rurilor şi a persecuţiilor !mpotri%a celor care
cerceteaz" dreptatea !n%inşilor !n conflictele internaţionale, cu con%ingerea c" istoricii sunt cei care trebuie nu numai s" scrie ade%"rul, dar şi
s" militeze pentru a ieşi de sub presiunea factorilor politici. Cup" cum am mai scris, autorul acestor r#nduri a fost ne%oit s"+şi apere !n faţa
procurorilor afirmaţiile dintr+un studiu dedicat relaţiilor rom#no+e%reieşti, pl#ngerea penal" fiind formulat" de Muzeul Memorial al
/olocaustului din Jashington şi de =ederaţia omunit"ţilor ;%reieşti din 'om#nia. u toate acestea, am scris prezenta lucrare cu dorinţa de
a fi c#t mai obiecti% şi de a nu ocoli e%enimente şi fenomene contro%ersate.
onsider"m c" nu este bine ca cercet"torii rom#ni s" nu scrie despre momentele contro%ersate din propria lor istorie, astfel ca
istoriografia problemei s" cuprind" doar realiz"ri str"ine, sau ale unor minoritari, multe incomplete, neabord#nd documentele din arhi%ele
rom#neşti, politiz#nd eEcesi% şi ocolind argumentele rom#neşti !n numeroasele dispute ale istoricilor, @arbitrateA de la Jashington şi de la 2el
.%i%.
Cesigur c" problematica perioadei celui de al doilea r"zboi mondial este important a fi studiat" şi !n lumina unor arhi%e str"ine, mai
ales ale ţ"rilor %ecine. Car tocmai aceste state au limitat disponibilizarea multor documente.
lasa politic" rom#neasc" emanat" !n decembrie 8-8-, compus" !n parte din politicieni care au a%ut dosare grele, !ntocmite de
ser%iciile rom#ne de contraspiona>, pentru acti%it"ţi !n folosul unor ser%icii secrete str"ine, a negociat, !n perioada 8--&+2&&3, tratatele cu
marii %ecini de la est f"r" s" consulte istoricii. .cest fapt a fost confirmat public de c"tre Can ,erindei, !n perioada c#nd profesorul era
preşedintele (ecţiei de Istorie a .cademiei 'om#ne. Pri%itor la !ncheierea tratatelor gu%ernului de la ,ucureşti cu %ecinii 'om#niei, f"cute
sub presiune internaţional", !n condiţiile pr"buşirii economice a 'om#niei, secţia de Istorie a .cademiei 'om#ne nu a fost consultat" deloc.
Corim s" menţion"m c" o situaţie asem"n"toare este cazul ocup"rii insulelor Gurile, la sf#rşitul celui de al doilea r"zboi mondial. 6n acest caz,
!ns", gu%ernul de la 2o<io refuz" s" semneze un tratat ruso+>aponez, p#n" la restituirea teritoriilor care+i aparţin, dar !ntreţin cu 'usia relaţii
economice, culturale, diplomatice şi de alt" natur", normale.
Potri%it dreptului internaţional, dac" se aduc gra%e atingeri integrit"ţii teritoriale a statului+%ictim", acest fapt este calificat drept
agresiune şi echi%alat crimei internaţionale. (tatul agresor este blamat de comunitatea internaţional" şi trebuie !nc"rcat de r"spundere
internaţional". 2eritoriile rom#neşti pierdute !n iunie 8-0& au fost ocupate de 3.'.(.(. !n urma unor ultimatumuri, urmate de in%azie militar".
3ltimatumul este o instituţie a dreptului forţei, incompatibil cu forţa dreptului internaţional. .ceast" legislaţie internaţional" este inoperant"
!n cazul marilor puteri, !n special a celor dou" supraputeri nucleare. onduc"torii acestor ţ"ri, atunci c#nd sunt agresori, nu sunt %"zuţi !n
ştreang, aşa cum s+a !nt#mplat cu conduc"torii agresorilor !n%inşi !n al doilea r"zboi mondial, ca şi !n perioada post+Malta, c#nd au a%ut loc
0&
condamn"ri ordonate politic, cum ar fi cele ale lui Nicolae eauşescu şi a lui (addam /ussein, sau asasinate la comand", echi%al#nd cu
primele, cum ar fi cele ale lui (lobodan Miloşe%ici şi a lui Muamar al+$addafi.
6n 3onven$ia de Armisti$iu cu )a$iunile 4nite, semnat" de 'om#nia la 83 septembrie 8-00 şi !n Tratatul de pace cu 'om#nia, semnat
la 8& februarie 8-04, )otele ultimative so%ietice sunt numite, prin abuz de drept, Acordul sovieto1rom=n din CE iunie ;><F. .cest abuz este cu
at#t mai e%ident cu c#t obiectul de reglementare, respecti% harta, a a>uns la ,ucureşti post factum, abia dup" patru s"pt"m#ni. =oştii aliaţi ai
'om#niei, de%eniţi aliaţii 3niunii (o%ietice, !n faţa presiunii lui (talin, au acceptat ca un act de forţ" s" fie numit @AcordA.
6n perioada post+comunist", 'om#nia se confrunt" cu contradicţii, inclusi% pri%itor la orientarea ideologic". 3nele dintre ele se leag" şi
de problematica perioadei la care ne+am referit !n prezenta lucrare. Cintre aceste contradicţii şi confuzii, menţion"m doar un aspect. 6n
conformitate cu %oinţa puterilor care, dup" 8-8-, şi+au eEtins influenţa asupra spaţiului european !n care se g"seşte 'om#nia şi cu dorinţa
unei mari p"rţi din populaţia 'om#niei, a c"rei proporţie noi nu o putem cuantifica, ţara a trecut la promo%area unei linii politice
anticomuniste, de eradicare a r"m"şiţelor trecutului, inclusi% de lichidare a economiei ridicat" !n anii regimului socialist de stat. .u a%ut loc o
serie de acţiuni de mare %izibilitate şi impactB desfiinţarea Partidului omunist, condamnarea comunismului şi a instituţiilor acelui timp etc.
etc. Ma>oritatea politicienilor, !n campanii electorale şi !n afara lor, s+au auto+declarat anticomunişti, inclusi% foşti membri marcanţi ai acelui
partid, inclusi% foşti acti%işti, ofiţeri de securitate, sau alţi demnitari. 6n paralel cu aceste proiecţii anticomuniste, politicienii de dup" 8-8- au
menţinut, p#n" ast"zi, poziţia regimului comunist faţ" de regimul antonescian şi personalit"ţile sale. $u%ernul .drian N"stase, la cererea
comunit"ţii e%reieşti internaţionale, a dat ,rdonan$a de 4rgen$ă nr. G;HCFFC, transformat" !n lege, !n anul 2&&1, prin care se reconfirm"
poziţia 'om#niei faţ" de clasa politic" ante+comunist", care este apreciat" !n continuare ca fiind @criminal"A. .cest act normati% pre%ede
pedepse de p#n" la * ani de !nchisoare pentru !nc"lcarea pre%ederilor sale. 6n luna mai 2&&8, o instanţ" din ,ucureşti a reconfirmat %ino%"ţiile
mareşalului Ion .ntonescu şi a gu%ernatorului 2ransnistriei, profesorul $eorge .leEianu, %alid#nd astfel sentinţele date de 2ribunalul
@PoporuluiA !n anul 8-01. ;ste o !mpingere colosal" !n trecut a liniei politico+istorice oficiale a statului rom#n. Ceci, ne declar"m
anticomunişti, condamn"m !n spectacole publice comunismul, !n paralel cu condamnarea se%er" a celor mai mari lupt"tori anticomunişti ai
'om#nieiB Ion .ntonescu şi colaboratorii s"i din acea perioad". 6n toat" aceast" perioad" istoric" !n care clasa politic" se declar"
anticomunist", au a%ut loc manifest"ri oficiale care au ani%ersat şi elogiat ziua de - mai, ziua %ictoriei 3niunii (o%ietice !mpotri%a $ermaniei.
Hictoria de la - mai 8-0*, serbat" cu s#rg !n 'om#nia anti+comunist" de ast"zi 9Z\:, a a%ut ca urmare ocupaţia militar" so%ietic",
transformarea ţ"rii !n stat socialist autoritar, crearea gulag+ului !n care au fost internaţi ad%ersarii regimului etc. ;ste surprinz"tor pentru orice
analist cum un num"r at#t de mare de membri ai clasei politice şi intelectuale rom#neşti, inclusi% personalit"ţi autentice, accept" aceste
situaţii contradictorii cu nedemn" lips" de implicare.
'eamintim c", la onferinţa de la 2eheran, .ndrei H!şins<i a declarat c" popoarele nu au dreptul s" >udece marile puteri pentru
deciziile lor...
Conflictul dintre români şi evrei generat cu ocazia ocupării -asara$iei/ -ucovinei de ord şi 4inutului 1erţa de către ,niunea
.ovietică/ #n vara anului 5678
9vacuarea forţată a -asara$iei/ -ucovinei de ord şi 4inutului 1erţa. Poziţia evreiască
(impozionul organizat !n prim"%ara anului 2&&* şi dedicat Silelor .rhi%elor Naţionale, a fost proiectat !naintea de>a mediatizatelor
contestaţii zgomotoase ale unor reprezentanţi a minorit"ţii e%reieşti din 'om#nia, aliaţi cu inginerul 9anti+\:rom#n 5prean onstantin din
(ibiu, (tr. =lorilor nr. 81, membru al clanului eauşescu, profitor al comunismului, cel datorit" c"ruia respectabila uni%ersitate sibian" a fost
poreclit" @uni%ersitatea roşieA, ceea ce reprezint" o durere pentru numeroasele %alori naţionale şi internaţionale din r#ndul corpului profesoral
şi pentru mulţi dintre %aloroşii ei studenţi. ontestaţiile zgomotoase din presa de scandal, reclamaţiile la autorit"ţile locale, la Procurorul
$eneral şi la $u%ern au fost urmarea nemulţumirilor faţ" de rezultatele unor cercet"ri pe tema acuzaţiilor de holocaust la adresa poporului
rom#n şi autorit"ţilor care !l reprezentau !n perioada anilor 8-08+8-00 şi a relaţiilor dintre rom#ni şi e%rei. Nemulţumiţii au presat autorit"ţile
pentru a determina m"suri administrati%e şi penale !mpotri%a mea. .m reflectat dac" este cazul s"+mi ţin promisiunea de a da tiparului un nou
articol despre e%enimente legate de relaţiile dintre rom#ni şi e%rei. Cup" cum ar"ta şi profesorul $heorghe ,uzatu, acest pater familias al
celor care abordeaz" problematica celui de al doilea r"zboi mondial, @...puţine au fost aspectele istoriei contemporane uni%ersale şi naţionale
!n care pasiunile, !nd#r>irea şi intoleranţa s" fi a%ut ori s" aib" un rol at#t de precump"nitor, !n raport cu studiul ştiinţific obiecti% şi @la receA,
ca !n pri%inţa holocaustuluiA şi fenomenelor din >urul lui. )a un moment dat, am dorit s" renunţ. Cup" publicarea studiului #mpactul
pro"lematicii +olocaustului asupra (om=niei contemporane şi aspecte ale rela$iilor dintre rom=ni şi evrei , !n 2'.N(I)H.NI. nr. 3T2&&*,
pe l#ng" atacuri %iolente !n pres", au a%ut loc şi !ncerc"ri de obţinere a unor sancţiuni !mpotri%a mea pentru culpa de opinie, una dintre
!ncerc"ri fiind f"cut" chiar la ministrul ;ducaţiei şi ercet"rii de c"tre mai sus numitul inginer mecanic, de etnie rom#n", din p"cate, ceauşist
prin mentalitate şi familie, f"r" an%ergur" intelectual", cu o cultur" limitat". (+au f"cut abord"ri şi asupra unor lideri ai onsiliului Mudeţean
(ibiu şi ai altor comunit"ţi minoritare, reuşindu+se unele intimid"ri. Ce c#te ori am reflectat, am a>uns la concluzia c" şi noi rom#nii ar trebui
s" a%em %oie s" abord"m problema relaţiilor dintre rom#ni şi e%rei, tem" ale c"rei concluzii se doresc a fi monopolizate de unii lideri e%rei.
M"car !n ţara noastr" şi m"car acum, !n timpul acestui regim politic, parţial democratic, care ne+a permis istoricilor, p#n" !n prezent, tot
parţial, s" public"m o serie de cercet"ri şi interpret"ri ale unor e%enimente şi fenomene care au deran>at unele forţe. .ceste publicaţii au
catalizat promo%area unor ade%"ruri istorice. ?i ce mare r"u este dac" !n anumite pri%inţe ale rezultatelor cercet"rilor nu ne !nţelegem !ntru
totul \ 'e%ista 2'.N(I)H.NI., a abordat de la apariţia ei problemele cele mai delicate şi importante din istoria teritoriilor locuite de
rom#ni. 6n trecutul re%istei, adeseori, duşmanii rom#nilor o citeau scr#şnind din dinţi. ei care nu %or s" cread" !n ştiinţ", pot s" nu cread".
(unt şi ast"zi oameni care nu cred c" p"m#ntul se !n%#rte. Car de contrazis s" contrazic" numai prin ştiinţ". Ce altfel, nu sunt singurul care
m" confrunt cu aceste situaţii. 6n anul 8--0 a fost dat" la topit, !n noaptea din preziua apariţiei pe piaţ", !ntreaga ediţie a unei c"rţi care
cuprindea eEclusi% documente, scoase la lumin" de un colecti% de 82 istorici militari rom#ni, coordonaţi de .lesandru Cuţu şi onstantin
,otoran, de la Institutul de Istorie Militar", condus atunci de regretatul general prof. uni%. dr. Nicolae 3scoi. )egat de acest act de libricid, cu
ocazia retip"ririi c"rţii, !n anul 2&&3, a fost publicat un protest !n care, printre multe altele, se arat" c"B @...at#ta %reme c#t arhi%ele e%reieşti şi
08
alte surse de documente sunt ascunse sistematic, iar publicarea documentelor istorice se face !n mod selecti%, cu un %"dit partizanat şi
subiecti%ism anti+rom#nesc, sinonim cu minciuna şi dezinformarea instituţionalizat", de%ine imoral" şi neserioas", fri%ol", orice acuzaţie la
adresa autorit"ţilor rom#neşti din anii 8-3-+8-00, la adresa rom#nilor, !n general, acuzaţii formulate cu pri%ire la tratamentul de care au a%ut
parte e%reii din 'om#nia.A
Personal, printr+o presiune mai mare am mai trecut doar !n anul 8--&, c#nd am ar"tat c" e%enimentele din decembrie 8-8- nu s+au
desf"şurat conform %ersiunii susţinut" de noul regim politic al @emanaţilorA lui Ion Iliescu. .tunci am fost ameninţat cu moartea, !n mod
repetat. 3lterior, respecti%ele teze au fost confirmate de o mulţime de cercet"ri, s+au %alidat şi au a>uns s" fie %ehiculate !n toat" ţara, !n
;uropa şi !n lume. Nu am dorit s" renunţ şi pentru a nu da satisfacţie celor care !ncearc" s" influenţeze concluziile pri%itoare la istoria
contemporan" a 'om#niei prin alte mi>loace dec#t cele ştiinţifice.
Prezentul simpozion organizat de Cirecţia Mudeţean" (ibiu a .rhi%elor Naţionale datorit" implic"rii profesorului .leEiu 2atu,
directorul instituţiei, s+a desf"şurat cu c#te%a zile !naintea !mplinirii a 1* de ani de la declanşarea procesului de retragere forţat" a autorit"ţilor
rom#ne din ,asarabia, ,uco%ina de Nord şi 7inutul /erţa. ;ra punctul culminant atins de e%oluţia raporturilor rom#no+so%ietice !n mod
defa%orabil 'om#niei.
Nu ne propunem s" abord"m problematica )otelor ultimative so%ietice adresate gu%ernului rom#n !n 21 şi 24 iunie 8-0&, tem" care a
f"cut obiectul altei lucr"ri a subsemnatului, problematic" despre care s+a scris mult. 6n prezentul articol, cercetarea s+a oprit la poziţia
e%reiasc" !n cadrul acestui e%eniment istoric. Cespre e%acuarea ,asarabiei şi a ,uco%inei de Nord a publicat a publicat un important studiu,
bazat pe documente %aloroase, profesorul $heorghe ,uzatu.
In%azia so%ietic" ce a urmat )otelor ultimative a fost preg"tit" din timp, ca !n toate situaţiile de acest fel, de c"tre ser%iciile so%ietice
de informaţii şi propagand". (tudiul ştiinţific al acestei problematici f"cut doar pe baza documentelor rom#neşti este incomplet. ;l ar necesita
accesul la o serie de documente din arhi%ele fostei 3niuni (o%ietice, aflate !n cea mai mare parte !n proprietatea =ederaţiei 'use, iar unele !n
posesia 3crainei. Cin documentele din arhi%ele militare rom#ne reiese c" cercet"rile pri%itoare la preg"tirea in%aziei ,asarabiei, ,uco%inei de
Nord şi 7inutului /erţa ar trebui s" aib" !n %edere preg"tirea psihologic", propagandistic" şi logistic" a nucleelor comuniste din zonele Y
ţint", f"cute de N.G.H.C. şi $.'.3., ai c"ror cei mai importanţi şi cei mai numeroşi agenţi au fost e%rei. (+au organizat puternice reţele de
spiona> so%ietic, s+a f"cut propagand" oral", scris", radio+difuzat" şi s+a tip"rit pres" ilegal". Partidul comunist 'om#n dominat numeric şi
controlat de e%reii din 3niunea (o%ietic" şi 'om#nia a fost, f"r" !ndoial", coloana a H+a Gominternist". .cţiunea comuniştilor e%rei, de alte
etnii şi rom#ni 9!n num"r mic: se !nscria pe linia programului Partidului omunist din 'om#nia, finanţat şi condus de la Mosco%a, de acţiune
!n %ederea dezmembr"rii statului naţional rom#n. 6n faţa unei asemenea situaţii, autorit"ţile rom#ne a%eau obligaţia din toate punctele de
%edere s" acţioneze, prin toate mi>loacele paşnice sau militare, !mpotri%a duşmanilor interni şi eEterni coalizaţi !ntru realizarea dezmembr"rii
'om#niei. .ceast" realitate este ignorat" de multe ori de istoricii rom#ni ai momentului 8-0& şi de fiecare dat" de istoricii e%rei care acuz"
'om#nia de holocaust, pentru persecuţiile, deport"rile şi crimele care s+au comis !mpotri%a e%reilor, pe parcursul r"zboiului de eliberare a
teritoriilor rom#neşti ocupate sama%olnic şi !mpotri%a bolşe%ismului. (+a scris mult despre agresiunea so%ietic" din iunie+iulie 8-0& !n
teritoriile rom#neşti f"r" a se menţiona dec#t !n mic" m"sur", sau deloc, despre aceast" preg"tire a in%aziei. ;a necesit" un studiu aparte.
6n 28 iunie 8-0&, imediat dup" ora 80.&&, .rmata 'oşie a trecut Nistrul, !ncep#nd ocuparea ţinuturilor rom#neşti amintite. 2rupele
motorizate so%ietice au !naintat foarte repede, ating#nd Prutul !n ziua de 3& iunie, c#nd data con%enit" era 3 iulie, ora 83.&&. 2rupele so%ietice
au a%ut o atitudine ostil", comport#ndu+se ca şi !n cazul st"rii de r"zboi, respecti% deschiz#nd focul, lu#nd prizonieri, dezarm#nd unit"ţile
militare rom#ne !nt#lnite !n cale pe parcursul !naint"rii, sechestr#nd trenurile care e%acuau instituţiile statului rom#n şi captur#nd material de
r"zboi !n %aloare de 2.4*&.-&&.8&3 lei. .st"zi este e%ident c" a a%ut loc o agresiune so%ietic", ceea ce ar trebui s" conduc" spre o modificare
important" şi a concluziilor pri%itoare la !ncadrarea >uridic" şi moral" a e%enimentelor din 22 iunie 8-08, c#nd armata rom#n" a !nceput
operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de so%ietici cu un an !n urm". Nu insist"m, dar, dup" cum este foarte cunoscut, eEist"
istorici care pri%esc atacul 'om#niei !mpotri%a 3.'.(.(., din 22 iunie 8-08 nu ca pe o agresiune, ci ca pe o continuare a unei agresiuni
declanşate de so%ietici !n 28 iunie 8-0&, prin implicarea 'om#niei ca eliberatoare a propriilor teritorii. onflictul fusese de>a deschis de
agresiunea so%ietic".
Cesigur c" este greu scuzabil" e%acuarea teritoriilor rom#neşti f"r" rezistenţ" armat", !n iunie 8-0&, indiferent de cauze, respecti% de
sfatul marilor puteri europene ale .Eei şi de %otul a numeroşi membrii ai onsiliului de oroan", care s+au pronunţat !mpotri%a rezistenţei
armate. ;%acuarea f"r" rezistenţ" a fost un act de ruşine pentru istoria 'om#niei. .ceasta cu at#t mai mult cu c#t armata dorea s" lupte şi era
preg"tit" cu planuri operati%e %iabile de rezistenţ". Ce aceast" p"rere sunt şi alţi istorici, inclusi% profesorul $heorghe ,uzatu. Ce altfel,
e%acuarea a fost precedat" de o serie de !ncerc"ri ale armatei rom#ne de a declanşa ofensi%a antiso%ietic", sub moti%aţia real" a nerespect"rii
termenilor acordului pri%itor la modul !n care s" se e%acueze ,asarabia şi a recurgerii la agresiune armat" din partea Mosco%ei. 5rdinele
gu%ernamentale au descura>at orice fel de rezistenţ". =olosirea armamentului era interzis" !n orice situaţie. .leEandru retzianu, secretar
general !n Ministerul .facerilor ;Eterne, scriaB @...Noi la Ministerul de ;Eterne primeam un %al continuu de proteste din partea şefului de (tat
Ma>or, raport#nd un num"r considerabil de incidente, numeroase cazuri de moarte şi r"niri, chiar cazuri de sinucidere printre ofiţerii care
trebuiau s" se supun", f"r" ap"rare, ilegalit"ţilor .rmatei 'oşii. 6naltul nostru comandament insista s" fie re%ocat ordinul care interzicea s" se
trag", !n orice condiţii şi !n orice !mpre>ur"ri. (+a do%edit c" a fost mult mai mult dec#t se putea cere !n mod rezonabil oric"ror trupe s"
!ndure. Car primul ministru şi ministrul afacerilor str"ine st"ruiau faţ" de şeful de (tat Ma>or s" fac" imposibilul şi s" se menţin" ferm. Nu
trebuia cruţat nici un efort pentru a e%ita s" i se ofere gu%ernului so%ietic chiar şi cel mai slab preteEt pentru dep"şirea liniei pe care el şi+o
fiEase...A .cest ordin de a nu se deschide focul a paralizat complet .rmata, Mandarmeria şi Poliţia, permiţ#nd at#t agresiuni comise de militarii
so%ietici, de comunişti şi de cet"ţeni aparţin#nd minorit"ţilor naţionale, cu deosebire e%rei. 6n aceste trei teritorii, tr"ia o numeroas" populaţie
e%reiasc". Mulţi e%rei din teritoriile care urmau a fi e%acuate a%eau sentimente şi con%ingeri comuniste, bolşe%ice, pro+so%ietice, susţineau
f"ţiş mişcarea comunist", manifest#nd acti%ism şi, mai presus de at#ta, unii f"ceau parte din reţeaua de spiona> şi di%ersiune organizat" de
ser%iciile secrete so%ietice !n 'om#nia. 6n aceste condiţii, dup" un an, !n situaţie de r"zboi, gu%ernul rom#n a considerat c" trebuie s" ia
m"suri speciale de siguranţ" naţional" pentru a se prote>a de e%reii din categoriile mai sus menţionate. Istoricul .leE Mihai (toenescu arat" c"
pe teritoriul 'om#niei, !n ,asarabia, c#t şi dincolo de Nistru, e%reii au de%enit parte integrant" a conflictului so%ieto+rom#n, populaţia
02
e%reiasc" fiind folosit" @drept mas" de mane%r" !n scopuri militare agresi%eA. Ce !ndat" ce trupele so%ietice au p"truns !n ,asarabia,
minoritatea e%reiasc" din aceast" pro%incie şi din ,uco%ina de Nord s+a manifestat partizan, !mpotri%a statului rom#n şi mai ales a .rmatei
'om#niei, primind trupele comuniste so%ietice cu mult entuziasm, d#ndu+le tot concursul !n !ndeplinirea misiunii lor ocupatoare. 6n mai
multe locuri, e%reii au atacat cu armele trupele rom#ne aflate !n retragere, profit#nd de acel ordin dat militarilor rom#ni de a nu se folosi
armamentul. ;ra cunoscut p#n" la ni%elul opiniei publice planul so%ietic de ocupare a !ntregii Moldo%e, !n cazul !n care armata rom#n" ar fi
ripostat. ;%reii au comis numeroase crime, @ded#ndu+se la tortur"ri şi mutil"ri, produc#nd pierderi !n morţi şi r"niţiA. .utorul amintit citeaz"
un document din .rhi%ele M..p.N., fond Marele (tat Ma>or, !n care se ar"taB @6n toate oraşele basarabene şi nord+buco%inene, ca la un
consemn, s+au format grupuri de e%rei !narmaţi, !n ma>oritate tineret de ambele seEe, care numaidec#t au !nceput acţiunea terorist". .u fost
!mpuşcaţi cu predilecţie funcţionarii >udec"toreşti, cei poliţieneşti, slu>itorii altarului, precum şi funcţionarii financiari, aceştia din urm" cu
ocazia de%aliz"rii diferitelor casierii ale (tatului, !ntruc#t !n afara zelului re%oluţionar, bandele teroriste au ar"tat, !n timpul desf"şur"rii
acţiunilor, o pronunţat" tendinţ" pentru adunarea de capital, !n flagrant" contradicţie cu principiile anticapitaliste cuprinse !n doctrina !n
numele c"reia desf"şurau acţiunea. Nu a fost cruţat" nici armata şi zilnic sosesc noi informaţiuni despre ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi care, chiar
f"r" a fi contrazis intenţiile comuniştilor e%rei de a se manifesta, au fost !mpuşcaţi sau schingiuiţiA. .utorit"ţile so%ietice au premeditat
!ntreaga acţiune antirom#neasc" din perioada e%acu"rii ,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa şi de dup" aceea, folosind e%reii şi
alţi minoritari pentru susţinerea acti%it"ţilor preg"titoare in%aziei, pentru culegerea de informaţii şi chiar cu susţinerea agresiunii cu logistic".
Coar !ntre 28 iunie şi 2 iulie 8-0&, pierderile rom#neşti, morţi şi disp"ruţi, aceştia din urm" fiind !n ma>oritate prizonieri duşi !n gulagul
so%ietic, se ridic" la foarte importanta cifr" de 32.&&& de oameni. Curitatea sentimentelor antirom#neşti manifestate de aceşti e%rei, lipsa lor
de loialitate faţ" de ţara şi poporul al"turi de care au tr"it decenii !n care au fost bine acceptaţi, !ntr+o ;urop" ma>oritar antisemit", unde mulţi
s+au !mbog"ţit tare şi nestingherit, a şocat opinia public" rom#neasc", cu deosebire militarii .rmatei, Mandarmeriei şi Poliţiei, instituţii
patriotice, de%otate poporului rom#n, care i+au ocrotit şi pe ei.
Cup" ocuparea ,asarabiei de c"tre so%ietici, !n r#ndul e%reilor a circulat z%onul c" gu%ernul de la Gremlin %a !nfiinţa !n aceast"
pro%incie 'epublica (o%ietic" (ocialist" ;%reiasc". Cup" 22 iunie 8-08, c#nd .rmata 'om#n" a trecut Prutul !ncep#nd eliberarea teritoriilor
ocupate, ma>oritatea e%reilor s+au retras !mpreun" cu armata şi administraţia so%ietic". ;ste principala cauz" a depopul"rii cu e%rei a celor trei
ţinuturi. 6n anul 8-08, s+au !nregistrat numeroşi e%rei din !ntreaga 'om#nie care au cerut s" emigreze !n 3niunea (o%ietic". Ce%otamentul
e%reiesc faţ" de 3niunea (o%ietic", ataşamentul lor faţ" de bolşe%ism şi ura faţ" de militarii rom#ni, cunoscute la ni%elul (er%iciului (pecial
de Informaţii şi de c"tre liderii politici şi militari, a impresionat şi societatea ci%il" rom#neasc", gener#nd reacţiile antie%reieşti pe care le+au
a%ut numeroşi cet"ţeni rom#ni, care au condus la crime şi alte abuzuri !mpotri%a foarte multor e%rei, !n toate cele trei pro%incii e%acuate !n
iunie+iulie 8-0& şi eliberate de armata rom#n" !n iunie+iulie 8-08.
6n luna mai 8-0&, au fost chemaţi la omintern doi secretari ai Partidului omunist din 'om#nia, ambii e%rei, M. (<orţo% 9)eibo%ici:
şi I. Morgenstern, pentru a raporta !n leg"tur" cu starea de spirit a populaţiei şi capacitatea organizaţiilor comuniste din ,asarabia de a spri>ini
acţiunile so%ietice antirom#neşti.
.titudinea ostil" a e%reilor comunişti faţ" de armata rom#n" este do%edit" de o mulţime de documente.
6n anul 8-08, c#nd liderul e%reilor din 'om#nia, Jilhelm =ilderman, fost coleg de şcoal" al mareşalului Ion .ntonescu, la care a%ea
intrare permanent", s+a pl#ns de represaliile pe care unii rom#ni le comiteau !mpotri%a e%reilor !n ,asarabia, ,uco%ina de Nord şi 7inutul
/erţa, Ion .ntonescu i+a trimis o scrisoare+r"spuns la dou" memorii, !n 8- octombrie 8-08, !n care s+a referit la momentele e%acu"rii acestor
ţinuturi, ar"t#nd, printre altele, c"B
@...potri%it unei tradiţii, %oiţi s" %" transformaţi şi de aceast" dat" din acuzaţi !n acuzatori, f"c#ndu+%" c" uitaţi pricinile care au
determinat situaţiile pe care le pl#ngeţi. ("+mi daţi %oie s" %" !ntreb, şi prin C%s. s" !ntreb pe toţi coreligionarii C%s. care au aplaudat cu at#t
mai frenetic cu c#t suferinţele şi lo%iturile primite de noi erau mai mari.
e aţi f"cut C%s., anul trecut c#nd aţi auzit cum s+au purtat e%reii din ,asarabia şi ,uco%ina faţ" de trupele rom#neşti care se retr"geau
şi care p#n" atunci ap"raser" liniştea şi belşugul acestor e%rei \ H" reamintesc euB
6nainte chiar de apariţia trupelor so%ietice, e%reii ce ap"raţi, din ,asarabia şi ,uco%ina, au scuipat ofiţerii noştri, le+au smuls epoleţii,
le+au rupt uniformele şi c#nd au putut au omor#t mişeleşte soldaţii cu b#te. .%em do%ezi.
.ceiaşi tic"loşi au !nt#mpinat %enirea trupelor so%ietice cu flori şi au s"rb"torit+o cu eEces de bucurie. .%em fotografii do%editoare.
6n timpul ocupaţiei bolşe%ice, aceia pentru care %" !nduioşaţi ast"zi au tr"dat pe bunii rom#ni, i+au denunţat urgiei comuniste şi au adus
>alea şi doliul !n multe familii rom#neşti.
Cin pi%niţele hişin"ului se scot zilnic, oribil mutilate, cada%rele martirilor noştri, care au fost astfel r"spl"tiţi fiindc" 2& de ani au
!ntins o m#n" prieteneasc" acestor fiare ingrate.
...H" puteţi eEplica de ce !naintea noastr" am g"sit copii e%rei de 80+8* ani cu buzunarele pline de grenade \
H+aţi !ntrebat c#ţi din ai noştri au c"zut omor#ţi mişeleşte de coreligionarii C%s., c#ţi au fost !ngropaţi !nainte de a fi morţi. Hoiţi şi !n
aceast" pri%inţ" do%ezi, le %eţi a%ea.
(unt acte de ur", !mpins" p#n" la nebunie, pe care e%reii C%s. au afişat+o !mpotri%a poporului nostru tolerant şi ospitalier, dar ast"zi
demn şi conştient de drepturile lui.
...Nu %" !nduioşaţi dac" a%eţi cu ade%"rat suflet de ceea ce nu merit", !nduioşaţi+%" de ceea ce merit"...A
Pri%itor la situaţia din ,uco%ina de Nord, !ntr+un raport al şefului (tatului Ma>or al orpului $r"nicerilor din data de 28 iunie 8-0&, se
arat" c" de !ndat" ce s+a dat ordinul de e%acuare, e%reii s+au dedat la manifestaţii antirom#neşti rup#nd şi scuip#nd tricolorul şi arbor#nd
steagul roşu comunist pe monumentul 3nirii din ern"uţi. Pe str"zile oraşului se tr"geau focuri de arm", a%eau loc de%ast"ri, iar centrala
telefonic" a fost ocupat" de comuniştii locali !naintea intr"rii trupelor so%ietice !n oraş.
6n 3& iunie 8-0&, din ,asarabia a fost eEpediat" o not" care relata despre ostilitatea populaţiei e%reieşti faţ" de rom#ni. 6n not" se ar"ta
c" !n timp ce autorit"ţile ci%ile şi militare rom#neşti e%acuau pro%incia, e%reii au r"mas şi s+au manifestat fa%orabil autorit"ţilor so%ietice.
Numai !n 2- iunie 8-0&, prin localitatea 'eni au trecut din Hechiul 'egat !n ,asarabia nu mai puţin de 3.&&& de e%rei, aceeaşi cifr"
!nregistr#ndu+se şi !n zilele %iitoare. ;%reii au !ncercat s" instige şi pe rom#ni la manifestaţii ostile celor care se refugiau şi mai ales contra
03
armatei. 'efugiaţii din ,asarabia, a>unşi !n Hechiul 'egat, au raportat greut"ţile !nt#mpinate din partea comuniştilor locali, ma>oritatea e%rei,
care i+au supus la torturi, i+au b"tut cu pietre, le+au >efuit baga>ele, le+au !mpiedicat transporturile, sau le+au distrus %ehiculele şi le+au luat
animalele. )a hişin"u, a%ocaţii e%rei au arborat drapele şi cocarde roşii !nainte de %enirea .rmatei 'oşii şi au %iolentat funcţionarii rom#ni.
)a fel au procedat şi intelectualii e%rei din 'eni, Ismail şi ahul. ;%reii din hişin"u au manifestat pe str"zi, bloc#nd c"ile de acces c"tre
gar", pentru a+i !mpiedica pe funcţionarii rom#ni s" se refugieze. ;i au ocupat şi localurile instituţiilor de stat. u aceast" ocazie, e%reii i+au
eEecutat !n strad" pe comisarii Pascal Nicolae, Mateescu onstantin şi (tol. 3n grup de refugiaţi rom#ni, a>unşi !n ,ucureşti !n 3& iunie, au
relatat c" o band" de comunişti a !mpuşcat mai mulţi funcţionari rom#ni din hişin"u. .lţi refugiaţi rom#ni, din ern"uţi, au declarat c"
!nainte de intrarea .rmatei 'oşii !n oraş, e%reii au de%astat biserici şi au eEecutat numeroşi fruntaşi ai rom#nilor şi ofiţeri ai armatei rom#ne.
;%rei comunişti de 8*+81 ani au comis acte de barbarie, dezarm#nd pe unii soldaţi rom#ni, izolaţi de ofiţerii lor şi de poliţişti, !nfig#nd
baionetele şi armele !n corpurile lor. 2oţi refugiaţii din ,uco%ina declarau c" aceste fapte erau comise de e%reii comunişti şi de unii ucraineni.
6n oraşul ,"lţi, sub protecţia blindatelor so%ietice care au dep"şit aliniamentul stabilit, populaţia e%reiasc" a dezarmat patrulele şi posturile
noastre !ns"rcinate cu menţinerea ordinii. .u fost >efuite trenuri regimentare. 2ot e%reii au cerut spri>inul militarilor so%ietici pentru a+i
dezarma ofiţerii şi soldaţii rom#ni. 6n t#rgul '"şcani Y ,"lţi, e%reii umblau cu steguleţe şi rozete roşii la butoniere, iar pe case s+au arborat
drapele roşii. )a (oroca, e%reii au format un comitet pe care )ota !l numea @teroristA. 6narmaţi, e%reii au atacat camioanele destinate
e%acu"rii, opun#ndu+se astfel e%acu"rii funcţionarilor şi familiilor militarilor. )a (oroca a%ocatul e%reu =leEer l+a asasinat pe comisarul de
poliţie Murafa. .u mai fost omor#ţi administratorul financiar $heorghiu, a%ocatul (t"nescu şi c"pitanul $eorgescu. )a (oroca a fost atacat
camionul cu tezaurul .dministraţiei =inanciare şi s+au furat aproEimati% 8*4.&&&.&&& lei, administratorul financiar fiind ucis. Pri%itor la alte
manifest"ri antirom#neşti comise de comunişti, )ota precizeaz" c" ma>oritatea acestora era format" din e%rei. Ce asemenea, )ota f"cea
referire şi la alte acţiuni antirom#neşti comise de minoritari ruşi, ucraineni şi bulgari. 'eferindu+se la dezarmarea unor unit"ţi militare rom#ne
de c"tre so%ietici, )ota ar"ta c" aceştia au fost a>utaţi de @populaţia e%reiasc"A. 6n !ncheierea documentului, se ar"ta c" populaţia rom#neasc"
era profund indignat" de faptele comise de e%rei şi c", !nc" din acea faz" a conflictului, reacţia rom#neasc" nu a !nt#rziat s" se produc".
.utorit"ţile militare rom#ne nu au !ncura>at aceste reacţii rom#neşti !mpotri%a e%reilor. .stfel, la 8 iulie 8-0&, orpul 8& .rmat", raporta
Marelui (tat Ma>or, (ecţia 2, ,iroul 8, prin maiorul ,"d"r"u, c" trupele so%ietice atinseser" linia de demarcaţie pe toat" lungimea frontului,
referindu+se şi la o serie de incidente. Pri%itor la e%rei, !n raport se ar"ta c" acţiunile ostile ale acestora !mpotri%a militarilor rom#ni, au
determinat populaţia rom#neasc" !mpreun" cu militari de grad inferior la represalii !mpotri%a e%reilorB b"t"i, arunc"turi >os din tr"suri etc.
'aportul pri%ea cu !ngri>orare aceste eEcese ale rom#nilor şi propunea @urgente m"suri pentru a opri asemenea acteA.
6n aceeaşi zi de 3& iunie 8-0&, şeful ,iroului (tatistic Militar Iaşi, lt. colonel Ion Palade, raporta, printr+o telegram" eEpediat" la
,ucureşti, printre altele, c" populaţia e%reiasc" de pretutindeni a a%ut o atitudine ostil" rom#nilor, sfid#ndu+i, bat>ocorind funcţionarii,
asasin#nd pe unii dintre ei, fur#nd tezaure ale instituţiilor statului şi confirm#nd practic informaţiile trimise la ,ucureşti de la ern"uţi şi
hişin"u, ca şi pe cele comunicate de refugiaţii rom#ni la ,ucureşti şi !n alte p"rţi ale ţ"rii. (e f"cea referire la bandele de e%rei conduse de
a%ocatul Michel =leEer, care a ocupat Poliţia şi prim"ria din (oroca şi a procedat la percheziţii. Pe l#ng" asasinarea comisarului Mustafa,
despre care se ar"tase !n alt document, din telegrama lt. colonelului Ion Palade afl"m c" Michel =leEer l+a asasinat şi pe un anume ;ustate
$abriel. Populaţia teritoriilor e%acuate era !ntr+o stare de nelinişte.
Cramele care se consumau cu ocazia e%acu"rii ,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa au fost imortalizat" de ofiţerul rom#n
;lefterie Negel, e%acuat din ,asarabia. .rticolul s"u a fost cenzurat din pres", probabil din moti%ul de a nu descura>a populaţia şi a nu
cataliza acţiuni de r"zbunare a rom#nilor, care şi aşa erau foarte greu de ţinut !n fr#u, deşi se f"ceau eforturi e%idente !n acest sens de c"tre
autorit"ţi. 5rdinul de nu folosi armamentul !n nici un fel de situaţie este cel mai eloc%ent. .cesta a şi fost moti%ul pentru care e%reii au reuşit
s" dezarmeze sau s" ucid" militari rom#ni care nu au f"cut uz de arm", chiar şi atunci c#nd erau !n pericol de moarte. Ce altfel, calitatea şi
disciplina .rmatei rom#ne ante+comunist", format" din numeroase elite, bazat" pe legi şi o moral" eEemplare, este cunoscut".
5 alt" )otă, aparţin#nd unui maior pe nume ,"d"r"u, face referiri eEclusi%e la atitudinea e%reilor !n timpul e%acu"rii ,asarabiei,
aduc#nd date !n plus faţ" de cele relatate mai sus. .stfel, !n gara ,"lţi, grupuri de e%rei s+au strecurat !n trenurile care e%acuau autorit"ţile
rom#ne, sf"tuind refugiaţii şi militarii s" r"m#n" !n ,asarabia. Nereuşind e%reii s"+i con%ing", a %enit un ofiţer so%ietic !nsoţit de militari
!narmaţi, care au anunţat c" militarii trebuie s" depun" tot armamentul, !n caz contrar %or fi !mpuşcaţi. 3n e%reu a anunţat cu glas tare c"
persoanele originare din ,asarabia nu au %oie s" p"r"seasc" pro%incia. . urmat o percheziţie corporal". 'om#nii au fost ne%oiţi s"+şi distrug"
actele de identitate pentru a nu fi depistat" apartenenţa lor la ,asarabia şi a putea astfel s" se refugieze. )a hişin"u, grupurile de e%rei au
demonstrat !mpreun" cu deţinuţii comunişti eliberaţi din penitenciar, strig#nd lozincileB @Mos arolA, @Mos .rmata rom#n"A, @2r"iasc" (talin şi
.rmata (o%ietic"A. Cocumentul arat" c" poliţiştii care au !ncercat s" fac" ordine, pentru a permite refugiaţilor afluirea spre gar", respecti%
comisarii )asc"r Nicolae, Mateescu onstantin, (e%erin şi (tol, au fost !mpuşcaţi !n strad" de c"tre e%rei. )a 'eni, au a%ut loc incidente gra%e
!ntre e%rei şi militarii rom#ni, care au condus la 8*+2& de morţi. )a 2ighina, e%reii au dezarmat >andarmi, le+au luat uniformele şi s+au eri>at ei
!n organe de ordine. )a ern"uţi, printre persoanele !mpuşcate de e%rei se num"rau şeful g"rii, un comandant de regiment, primarul oraşului,
foarte numeroşi poliţişti şi gardieni publici. )a Hi>niţa, !ntreaga dezordine a fost pro%ocat" de e%reii comunişti şi ucraineni. Medicul e%reu
Jiner, şeful (anatoriului din Ji>niţa nu a dat %oie personalului rom#n s" p"r"seasc" instituţia, a rupt steagul rom#nesc, p"str#ndu+şi partea
roşie pe care şi+a !nf"şurat+o !n >urul pieptului, strig#nd c" a sosit ceasul e%reilor. 6n 28 iunie, la podul de la eremuş, primarul localit"ţii,
e%reul ?atran, !mpreun" cu populaţia e%reiasc", au !nt#mpinat militarii so%ietici cu o manifestaţie de bucurie şi au rupt drapele rom#neşti. 5
band" e%reiasc" !n frunte cu a%ocatul 'auferger i+au atacat pe perceptor şi pe pretor, oblig#ndu+i s" predea banii din cassa percepţiei. )a
$alaţi, s+a format un grup de 2.&&& de basarabeni, dintre care documentul specific" procentul de -& U ca fiind e%rei, care aşteptau !n gar",
sub paz", s" plece, dup" propria dorinţ", !n ,asarabia. 3nii s+au re%oltat c" nu li se formeaz" garnitura mai repede şi au !ncercat s" plece de
sub paz". (omaţi s" stea pe loc, au r"spuns cu focuri de arm". (oldaţii rom#ni au tras !n plin omor#nd 8&+82 persoane şi r"nind alte 0&. 8&
dintre cei aflaţi !n grup au fost arestaţi.
)a 8 iulie 8-0&, la ora 88, a fost recepţionat" de Ministerul ap"r"rii naţionale o not" telefonic"+raport care anunţa lipsa unor militari
din unit"ţile care se refugiau de peste Prut, menţion#nd şi alte incidente şi ar"t#nd participarea e%reilor la aceste acţiuni antirom#neşti.
00
)a 2 iulie 8-0&, la Ministerul ap"r"rii naţionale a fost redactat un document+sintez" intitulat Ac$iunea evreiască. 6n prima parte,
intitulat" 6vreii din *asara"ia şi *ucovina în timpul evacuării, se fac referiri la organizarea de c"tre e%rei a unor omitete 'e%oluţionare, la
atentate şi asasinate şi la propaganda antinaţional". (unt menţionate o serie de incidente din di%erse p"rţi ale celor trei pro%incii, toate !nscrise
!n aceeaşi not" de agresi%itate a e%reilor faţ" de rom#ni şi autorit"ţile statului şi sunt nominalizaţi o serie de terorişti e%rei. 6n a doua parte a
documentului, este prezentat" poziţia e%reilor din restul 'om#niei. Cocumentul afirm" !n chiar prima sa fraz" a p"rţii a doua c" dup" aflarea
%eştii accept"rii )otelor ultimative so%ietice, a a%ut loc @o brusc" schimbare de atitudine !n totalitatea cercurilor e%reieştiA. .stfel, au fost
remarcateB p"r"sirea atitudinii de rezer%" manifestate p#n" atunci, ca urmare a promo%"rii unui spirit naţionalist rom#n şi adoptarea spontan"
a unor atitudini de %eselie manifestat" prin comentarii zgomotoase, !n grupuri numeroase, pe str"zi şi !n localuri publice, !nsoţite de aprecieri
>ignitoare la adresa 'om#niei, a conduc"torilor statului, a armatei, !n general a tot ce era rom#nesc şi o %ie simpatie pentru acţiunea
so%ietelor, pentru comunism şi pentru armata roşie. ;%reii au manifestat brusc o atitudine sfid"toare faţ" de cet"ţenii rom#ni. 6n document se
arat" c" e%reii au trecut la r"sp#ndirea fotografiilor lui (talin şi a celorlalţi conduc"tori so%ietici şi la confecţionarea de steaguri roşii. ;ra
!ngri>or"tor z%onul lansat de e%rei c" so%ieticii nu se %or opri la frontierele 'om#niei, ci %or continua s" ocupe teritorii rom#neşti. .ceast"
idee este de g"sit şi !n rapoarte %enite de peste Prut. Cup" r"sp#ndirea ştirilor pri%itoare la crimele şi alte eEcese comise de e%rei !mpotri%a
rom#nilor !n teritoriile care se e%acuau, e%reii au fost cuprinşi brusc de !ngri>orare faţ" de perspecti%a unor represalii din partea rom#nilor.
ercurile comuniştilor e%rei deschiseser" o serie de discuţii pri%itoare la strategiile di%ersioniste necesare a fi promo%ate pentru a determina
preteEte care s" conduc" la o inter%enţie a armatei roşii !n 'om#nia, care s" spri>ine şi re%oluţia comunist" care trebuia s" fie declanşat"
concomitent. Cocumentul arat" atitudinea poziti%" a liderilor e%rei Jilhelm =ilderman şi a rabinului şef .leEandru ?afran, care au
recomandat eEpres coreligionarilor lor s" se abţin" de la orice manifest"ri care i+ar putea pro%oca pe rom#ni. 2eama de represalii i+a
determinat pe mulţi e%rei s" emigreze !n teritoriile rom#neşti ocupate de so%ietici. 6n document se arat" c" liderii e%reilor, Jilhelm
=ilderman, rabinul şef .leEandru ?afran şi scriitorul /oria arp, !ncura>eaz" emigrarea e%reilor din 'om#nia !nspre alte teritorii, ca
modalitate de detensionare a crizei e%reieşti din 'om#nia. 6n schimb, se ar"ta, cercurile sioniste socialiste se opuneau acestei emigr"ri,
!ncura>#nd doar emigrarea e%reilor !n Palestina. ?i e%reii care nu se eEteriorizau, erau cuprinşi de sentimente antirom#neşti. 6n perioada
e%acu"rii teritoriilor rom#neşti ocupate de so%ietici, e%reii din restul 'om#niei au !ncercat s" saboteze !ncas"rile la buget refuz#nd s"+şi achite
obligaţiile faţ" de fisc, dup" modelul pe care l+au adoptat !n timpul gu%ern"rii $oga+uza, din prima parte a anului 8-38. Cocumentul
prezint" cu obiecti%itate o eEcepţie de la comportamentul ma>oritar antirom#nesc al e%reilor, ar"t#nd c" cercul e%reiesc @MutualitateaA, cu
sediul !n str. (p"tarului nr. 8*, a criticat cu asprime acţiunile coreligionarilor lor !n ,asarabia, deciz#nd s" participe @cu maEimum de
mi>loaceA la acţiunea de a>utorare a refugiaţilor rom#ni. Cocumentul arat" c" din acest cerc fac parte e%rei bogaţi, originari din 3niunea
(o%ietic", care au a%ut de suferit de pe urma instaur"rii regimului bolşe%ic. Cocumentul face preciz"ri legat de categoriile sociale de e%rei
care p"r"seau 'om#nia !n fa%oarea ,asarabiei şi ,uco%inei ocupate de so%ietici. .ceştia erau !n cea mai mare parte meseriaşi, mici
comercianţi, misiţi, studenţi şi liber profesionişti, !n ma>oritate oameni cu situaţie material" mai puţin bun". Cocumentul apreciaz" c"
principalele cauze ale emigr"rii e%reilor !n ,asarabia şi ,uco%ina de Nord, imediat dup" !nceperea e%acu"rii acestora de c"tre autorit"ţile
rom#ne, erau propaganda pe care o f"ceau so%ieticii, promiţ#nd o situaţie mai bun" dec#t cea din 'om#nia şi teama de represaliile rom#nilor
ca urmare a eEceselor e%reieşti !n acele teritorii. 6n general, treceau !n ,asarabia aproE. 8&.&&& de e%rei pe zi. Partidul omunist 'om#n,
foarte !ngri>orat de plecarea e%reilor, care reprezentau baza partidului, a dat ordine se%ere de interdicţie de plecare din localit"ţile unde
comuniştii a%eau !ns"rcin"ri, f"r" aprobarea conducerii partidului. ei care !nc"lcau aceste ordine urmau a fi socotiţi tr"d"tori.
6n 2 iulie 8-0&, ,iroul (tatistic Militar din ,ucureşti a !naintat un (aport contrainformativ pri%itor la e%acuarea teritoriilor rom#neşti,
chestiunea e%reiasc", informaţii din ,ulgaria şi di%erse. (aportul prezint" informaţiile aduse de Cr. onstantinescu, fost medic primar al
oraşului ern"uţi, refugiat la ,ucureşti. onstantinescu afirma c", la ern"uţi, ucrainenii s+au comportat foarte bine cu populaţia rom#neasc"
care se refugia, oferindu+le alimente gratuit. 3nii ucraineni s+au refugiat şi ei !n Hechiul 'egat. 6n schimb, atitudinea e%reilor a fost una at#t
de neomenoas" !nc#t a re%oltat şi pe ocupanţii so%ietici, care au dat ordonanţe, prin care urmau a fi sancţionate cu moartea >afurile şi crimele
pe care le comiteau e%reii !mpotri%a rom#nilor. ;l ar"ta c" e%reii i+au !mpuşcat mortal pe preotul bisericii catolice din ern"uţi şi pe
comandantul penitenciarului din localitate.
Nu numai autorit"ţile militare şi informati%e rom#neşti au a%ut aceste percepţii. 6ntreaga societate rom#neasc" a fost impresionat" de
reacţiile e%reieşti !mpotri%a rom#nilor. Ciplomatul 'aoul H. ,ossK, aflat !n eEil dup" 8-00, scria !n memoriile saleB @... .st" noapte la ora 2,
trupe so%ietice masi%e au trecut frontiera pe toat" !ntinderea eiO la ora 2 dup"+amiaz" au fost ocupate hişin"u, etatea .lb", ern"uţi. u
ad#nc" am"r"ciune trebuie consemnat c" populaţia e%reiasc" a acestor oraşe, care s+a bucurat !ntotdeauna de tratament omenos sub
administraţia rom#neasc", a a%ut laşitatea de a ataca cu pietre pe soldaţii noştri !n cursul retragerii lor forţate, !n bucuria de a %edea sosind
autorit"ţile comuniste, !n r#ndurile c"rora erau numeroşi e%rei...;Eodul populaţiei rom#ne constituie o dram" de nedescris... )ocuitorii e%rei
organizeaz" pretutindeni Y şi p#n" !n $alaţi Y o ade%"rat" rebeliune de >afuri şi omoruri. )e ţin piept corpurile %oluntarilor localnici...A
;Eist" şi documente care fac referire la reacţiile rom#neşti !mpotri%a e%reilor !n zilele e%acu"rii. 6ntr+o telegram" a $rupului de armate
nr. 8 c"tre Marele (tat Ma>or, (ecţia II+a, din 3 iulie 8-0&, se raporteaz" c" ostaşii rom#ni au o stare de spirit foarte agitat" contra e%reilor,
ceea ce a condus la agresiuni care au degenerat !n b"t"i şi chiar omoruri. .stfel, !n gara ucuteni, un e%reu !n haine militare a fost surprins
scoţ#nd din buzunar un re%ol%er !ntr+un moment c#nd pe treapta unui tren din gar" se afla un general rom#n. (uspectat c" a %rut s"+l asasineze
pe general, e%reul a fost dezarmat şi apoi str"puns cu baioneta de mai mulţi ostaşi rom#ni. 6n aceeaşi staţie, doi e%rei au fost aruncaţi din tren
şi s+a tras asupra lor. 6n staţia 2#rgu =rumos, un medic e%reu din localitate a fost g"sit cu un re%ol%er şi o grenad" !n buzunar. . fost dezarmat
şi omor#t. 6n staţia ,ac"u, doi e%rei au fost b"tuţi şi predaţi poliţiei g"rii. .utorii documentului raportau c" prin di%erse g"ri ale Moldo%ei,
ostaşii rom#ni indignaţi de atitudinea e%reilor eEprimau hot"r#rea lor de a r"zbuna eEcesele care s+au comis !mpotri%a rom#nilor din
,asarabia şi ,uco%ina. Cocumentul este semnat de generalul . Ilasie%ici. 6n 3 iulie 8-0&, Marele (tat Ma>or, (ecţia II+a, a primit o
informare din partea generalului 2"t"ranu !n care se ar"ta c" !n dimineaţa de 2 iulie, 'egimentul 3 $r"niceri Paz", %enind din ,asarabia, unde
a a%ut mari dificult"ţi cu e%reii, a trecut prin localitatea Corohoi, unde soldaţi rom#ni s+au r"zbunat pe e%reii de aici. .u fost !mpuşcaţi mortal
0& de e%rei şi r"niţi 8*. .u inter%enit imediat ofiţeri şi trup" din .rmata a 3+a şi ordinea s+a restabilit.
0*
)a 3 iulie 8-0&, generalul N. iuperc" trimitea Marelui (tat Ma>or o telegram" prin care ar"ta c" atitudinea populaţiei e%reieşti este
foarte ostil" rom#nilor şi reprezint" un focar comunist periculos. a urmare, s+au luat m"suri de trecere imediat" !n ,asarabia a e%reilor care
şi+au manifestat aceast" dorinţ", iar pentru ceilalţi e%rei semnalaţi ca agitatori s+a organizat, pro%izoriu, o regiune de internare !n zona Hidra,
Mudeţul Putna, de care s" se ocupe regimentul 3 Mandarmi. 6n 0 iulie, printr+un 'aport contrainformati% se ar"ta c" !n trenurile din Moldo%a
e%reii şi minoritarii ruşi sunt maltrataţi de c"tre ostaşii rom#ni care c"l"toresc izolat şi nu se afl" sub controlul ofiţerilor.
3n raport primit de Marele (tat Ma>or de la ,udapesta, !n 3 iulie 8-0&, semnala c" presa italian" accentueaz" faptul c" @e%reii au
pro%ocat incidente s#ngeroase prin atitudinea lor pro%ocatoareA. $azeta @$iornale dLItaliaA scria despre atitudinea e%reilor din 'om#nia care,
!ndemnaţi de cei din Marea ,ritanie, intenţioneaz" s" pro%oace un r"zboi ci%il.
6n 4 iulie 8-0& un 'aport informati% al Marelui (tat Ma>or, secţia II+a, ar"taB @... la hişin"u, 0&& Y *&& de e%rei comunişti constituiţi
!n band", !narmaţi unii cu puşti şi re%ol%ere, iar alţii cu pietre şi bastoane, au cerut directorului Ionuţ, medicul spitalului de copii, ca imediat
cl"direa acestuia s" fie predat". )a !ncercarea medicului de a calma spiritele, l+au !mpuşcat, dup" care au n"%"lit !n spital, de%ast#ndu+l
complet, iar pe copiii aflaţi internaţi, omor#ndu+i şi arunc#ndu+i afar" pe geamuri...A
Numeroase alte asemenea documente atest" agresiunile declanşate de e%rei cu ocazia e%acu"rii, urmate apoi de r"zbun"ri rom#neşti.
Cocumentele pri%itoare la e%acuarea ,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa sunt produse de raportori diferiţi, dega>#nd !ns"
o imagine comun", f"r" contradicţii, ceea ce uşureaz" concluziile pri%itoare la atitudinea e%reiasc" din perioada iunie+iulie 8-0&. 5fiţerii care
semnau rapoartele, mulţi dintre ei cu grade superioare, inclusi% generali, erau preocupaţi s"+şi informeze c#t mai corect superiorii. Nu cunosc
p#n" !n acest stadiu al cercet"rilor din istoriografia rom#neasc" cazuri de contest"ri ale acestor documente pe baz" de probe. Nu am !nt#lnit
nici o cercetare !n care s" se infirme conţinutul acestor rapoarte. Nu trebuie sc"pat" din %edere nici seriozitatea cu care se respectau
consemnele !n armata rom#n" ante+comunist" pri%itor la corectitudinea raport"rilor, ceea ce creşte %aloarea documentelor la care ne referim.
Ce%otamentul e%reiesc faţ" de 3niunea (o%ietic", ataşamentul e%reilor faţ" de bolşe%ism şi ura faţ" de rom#ni, din acel moment
istoric,

sunt ast"zi ocolite de unii lideri e%rei !ntr+un mod care sfideaz" total obiecti%itatea necesar" oric"rei cercet"ri. Ce aici porneşte şi
eEtraordinara mobilizare a unor e%rei, inclusi% lideri, care s+au pr"%"lit !mpotri%a subsemnatului, !n di%erse gazete şi gazetuţe, la autorit"ţi şi
!n >ustiţie, ca urmare a publicaţiilor mele pe aceast" tem".
;ste e%ident c" toţi cei care acuz" pe rom#ni de holocaust !mpotri%a e%reilor !n perioada celui de al doilea r"zboi mondial !ncep
relat"rile cu momentul !ncheierii eliber"rii ,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa de c"tre armata rom#n", !n iulie 8-08, c#nd s+au
reorganizat şi s+au reinclus !n trupul ţ"rii aceste teritorii, !n condiţiile concrete de r"zboi !n care se g"sea ţara. .ceste persoane, ma>oritatea
e%rei, dar şi unii de alte etnii, inclusi% rom#ni atraşi de unele situaţii pri%ilegiate, s+au din alte interese personale, meschine, agitatori+
propagandişti, pentru c" nu+i putem numi cercet"tori, ocolesc cu bun" ştiinţ" e%enimentele petrecute !n perioada iunie 8-0&+iulie 8-08, c#nd
cei care au deschis primii seria agresiunilor !mpotri%a instituţiilor statului rom#n şi a unor cet"ţeni de etnie rom#n" au fost e%reii. .cest lucru
nu scuz" dec#t parţial reacţiile antie%reieşti pe care le+au a%ut unii cet"ţeni rom#ni, de di%erse con%ingeri politice şi poziţii sociale, care au
comis acte de %iolenţ", p#n" la crime, sau persecuţii de orice fel, !mpotri%a unor e%rei care nu erau %ino%aţi de s"%#rşirea unor acte
antirom#neşti. ert este c" reacţiile rom#neşti antie%reieşti au fost replici la agresiunile declanşate de e%rei !mpotri%a rom#nilor.
Procesul comunismului, care ar trebui declanşat, ar contribui mult la clarificarea acestor probleme legate de conflictul rom#no +
e%reiesc din timpul celui de al doilea r"zboi mondial şi din perioada ocupaţiei militare so%ietice. .cest conflict ar trebui s" fie parte a
procesului comunismului. Ma>oritatea e%reilor erau de con%ingeri comuniste, mulţi dintre ei militanţi comunişti acti%i. $u%ernele 'om#niei
interbelice şi din perioada celui de al doilea r"zboi mondial, ca şi ma>oritatea poporului rom#n, erau anticomunişti. ;%reii au spri>init f"ţiş
3niunea (o%ietic", ţara care era principalul inamic al 'om#niei, dup" 8-84. Ce 3niunea (o%ietic" ne desp"rţea nu numai pierderea unor
teritorii, ci şi ideologia, care era un pericol pentru modelul rom#nesc de organizare social+politic". u 3ngaria şi ,ulgaria am a%ut doar
diferende teritoriale, cu 3niunea (o%ietic", diferendele au fost şi teritoriale şi ideologice, ireconciliabile. ;ste e%ident c" gu%ernanţii rom#ni
nu au gestionat totdeauna bine conflictele cu 3niunea (o%ietic" şi nici cele dintre ma>oritatea rom#neasc" şi minoritatea e%reiasc" din
'om#nia. Cespre unele din aceste probleme m+am referit !n alte lucr"ri, citate la nota 0+a a prezentei lucr"ri. Ce asemenea, pri%itor la
problematica e%reiasc" din 'om#nia interbelic", am publicat şi studiul Aspecte ale pro"lemelor minorită$ii evreieşti din (om=nia inter"elică
reflectate în documente diplomatice americane, !n @2ransil%aniaA, (erie nou", anul IIII 9HII:, nr. 8, 2&&2, p. -8+8&0.
)iderii regimului politic instaurat la ,ucureşti dup" lo%itura de stat din decembrie 8-8- nu au dorit niciodat" declanşarea unui proces
al comunismului, nici liderii e%rei nu l+au propus s+au susţinut, unii dintre aceştia din urm" afirm#nd !n mod repetat c" e%reii nu au susţinut
comunismul şi nu se consider" parte a acestui fenomen politic, care a fost un flagel !n perioada ocupaţiei so%ietice a ,asarabiei 98-0&+8-08 şi
8-00+8--8: şi a 'om#niei 98-00+8-*8:. Procesul comunismului, >udecat corect de istorici, inclusi% de istorici de drept, ar trebui s" clarifice
toate numeroasele mari probleme ale contribuţiei comuniştilor la proiecte antirom#neşti şi !n acest cadru la rolul e%reilor !n cadrul mişc"rii
comuniste din lume şi din 'om#nia, a crimelor f"cute de comunişti şi rolului e%reilor, a gulagului sistematic organizat de comunişti !mpotri%a
elitelor naţiunii rom#ne, la sf#rşitul celui de al doilea r"zboi mondial şi a rolului e%reilor !n acest conteEt. .cest proces ar clarifica multe
dispute care mai persist" !n >urul unor cercet"ri ştiinţifice. Procesul comunismului a fost propus, dup" e%enimentele din decembrie 8-8-, dar
forţele care nu !l doresc au fost mai influente, cu at#t mai mult cu c#t foştii comunişti au continuat s"+şi menţin" o influenţ" decisi%" !n
'om#nia, fapt cu moti%aţii multiple, obiecti%e şi subiecti%e, asupra c"rora nu z"bo%im !n aceste r#nduri.
Poziţia autorit"ţilor rom#ne faţ" de marile eEcese comise de e%rei şi alţi comunişti !n teritoriile care se e%acuau, a fost una marcat" de
timorare şi lips" de decizie. )otele ultimative so%ietice, @sfaturileA puterilor .Eei de a ceda pretenţiilor teritoriale so%ietice, criza politic"
intern", lipsa de unitate a clasei politice, au f"cut ca autorit"ţile rom#ne s" nu+i poat" opri pe e%rei de la eEcese, iar r"zbunarea rom#neasc" s"
poat" fi oprit" doar parţial. Cin toate documentele care au fost scoase la lumin" p#n" !n prezent, nu reiese c" s+ar fi dat nici un ordin de c"tre
autorit"ţile statului rom#n, de c"tre conduc"torul statului, de rege sau de altcine%a, de lichidare a e%reilor, !n general. (+au dat ordine
punctuale, !mpotri%a unor e%rei care au s"%#rşit fapte antistatale, !mpotri%a unor e%rei care puteau constitui un potenţial pericol !n condiţiile
de r"zboi, sau de represalii, ca urmare a unor atentate teroriste comise de bolşe%ici şi e%rei !n timpul operaţiunilor militare de la est de Nistru.
Nu s+au deportat e%reii numai pentru c" erau e%rei. 'ecent, !n luna iulie 2&&*, reputatul profesor Ioan (curtu, directorul Institutului de Istorie
@Nicolae IorgaA din ,ucureşti, declara !ntr+o emisiune la 2ele%iziunea 'om#n", c" nu are cunoştinţ" de ordine ale mareşalului .ntonescu de
01
m"suri !mpotri%a unor cet"ţeni de etnie e%reiasc" numai pentru c" erau e%rei, !n contradictoriu cu afirmaţiile unor e%rei octogenari, care se
declarau martori ai acelor momente istorice, susţin#nd c" e%reii au fost prigoniţi ca urmare a unor ordine date de mareşalul Ion .ntonescu.
Poziţia profesorului Ioan (curtu a fost !mp"rt"şit" şi de istoricul =lorin MVller.
Cup" e%acuare, au a%ut loc şi r"zbun"ri ale rom#nilor. ;le nu fac dec#t parţial obiectul prezentului studiu, fiind !ns" mult mediatizate,
unele eEagerate şi prezentate pe baze eEclusi% memorialistice, de c"tre supra%ieţuitori ai e%enimentelor, care, !n mod surprinz"tor, au t"cut 1*
de ani. Puteau foarte bine s" declare ce spun ast"zi !n timpul ocupaţiei militare so%ietice, c#nd ponderea e%reilor !n conducerea 'om#niei era
foarte mare şi toate acţiunile antie%reieşti au fost se%er pedepsite. 3nii dintre e%reii care se refer" ast"zi la e%enimentele comise de rom#ni, au
emigrat de mult !n (.3... sau Israel. 5are şi acolo au fost opriţi !n cei 1* de ani s" spun" ade%"rul\ Cesigur, c" unele acuzaţii e%reieşti sunt
%alidate şi de documente şi de alte m"rturii, inclusi% ale unor cet"ţeni rom#ni care nu erau implicaţi !n nici un fel !n e%enimente.
ercet"rile nu se %or opri. Numeroşi cercet"tori e%rei şi doar c#ţi%a rom#ni, deocamdat", %or continua s" analizeze aceste momente
istorice. Important ar fi ca ele s" nu mai fie politizate eEcesi%, cum se !nt#mpl" !n 'om#nia zilelor noastre. Nu este normal ca asupra
cercet"torilor s" se eEercite presiuni at#t de mari, cum se !nt#mpl" !n cazul subsemnatului. Nu este normal ca liderii e%rei s" implice ziare de
toate felurile pentru a bombarda pe cercet"tori, a+i intimida, a+i ameninţa cu !nchisoarea şi a+i acţiona !n >ustiţie. .ştept"m r"spunsuri
ştiinţifice. Prin alte cercet"ri, bazate pe e%entuale alte documente, se pot contrazice studiile. )e aştept"m, !n linişte, cu calmul şi r"ceala
necesare unor analize imparţiale, dar care s" nu ocoleasc" ade%"rurile care nu con%in unora, indiferent c" sunt mai marii zilei, liderii
comunit"ţilor e%reieşti. Cin c#te cunoaştem noi, nu se pot contrazice ştiinţific concluziile e%enimentelor desf"şurate cu prile>ul e%acu"rii
,asarabiei, ,uco%inei de Nord şi 7inutului /erţa, pri%itor la declanşarea de c"tre e%rei a unor agresiuni, !mpotri%a statului rom#n şi a unor
cet"ţeni de etnie rom#n".
6n !ncheiere, !mi eEprim speranţa c" nu se %a mai b"ga !n gura istoricilor nici pumnul şi nici batista, chiar de m"tase fiind ea. 6mi
eEprim speranţa c" istoricii, at#t de mulţi %aloroşi !n aceast" ţar", se %or coaliza !ntru ade%"r şi dreptate, !mpotri%a cenzurii de orice fel, a
presiunilor pentru obţinerea concluziilor dorite de di%ersele interese care se doresc a fi promo%ate, care nu au leg"tur" cu ştiinţa şi a implic"rii
impostorilor pe terenul lor de munc". Ieri şi ast"zi a fost r#ndul meu s" m" g"sesc sub mare presiune, m#ine poate fi r#ndul oric"rui alt istoric
care nu a>unge la concluziile dorite de di%erse forţe politice din ţar" sau din str"in"tate.
92eEtul de mai sus a fost publicat !n re%ista @2ransil%aniaA nr. -T2&&*:
Conflictul sovieto-afgan :56;6-56<<=
5rientul Mi>lociu a de%enit, !ncep#nd cu >um"tatea secolului al III+lea, c#nd petrolul a a>uns a fi cea mai important" surs" de energie,
o zon" strategic" de maEim interes pentru toate marile puteri ale lumii. .fganistanul, ca toate ţ"rile aflate !n %ecin"tatea direct" a 3.'.(.(., a
prezentat pentru liderii de la Gremlin un interes special, respectat !n mare m"sur" de toate ţ"rile lumii inclusi% de c"tre (.3... 6n perioada
preşedinţiei so%ietice a mareşalului )eonid Ilici ,re>ne% 98-10+8-82:, 3.'.(.(. a spri>init a>ungerea la putere a unui gu%ern pro+comunist şi
pro+so%ietic. Proiectul nu era uşor de aplicat !n condiţiile !n care preşedintele .fganistanului, /afizullah .min, era spri>init de .I... a
urmare a presiunilor so%ietice asupra gu%ernului afgan şi a spri>inului puternic acordat Partidului omunist din .fganistan, la Gabul au
!nceput manifestaţii antiso%ietice spri>inite de forţele interesate. .cestea au degenerat. Musulmani fanatici au atacat ambasada 3niunii
(o%ietice, au omor#t 31 de consilieri so%ietici, le+au !nfipt capetele !n nişte pari şi le+au plimbat cu f"clii prin Gabul. )a Gremlin a fost
con%ocat" o şedinţ" eEtraordinar" a ,iroului Politic al omitetului entral al P.. al 3.'.(.(. )iderii militari strigau re%oltaţi c" .fganistanul
trebuie ocupat. $eneralul de informaţii (erghei Guzmici Milgun, cumnatul preşedintelui ,re>ne%, prim locţiitor al preşedintelui G.$.,., a
propus ca preşedintele .min s" fie adus la Mosco%a şi obligat s" semneze o cerere de intrare a trupelor so%ietice !n .fganistan, !n sensul unui
a>utor prietenesc acordat de Mosco%a acestei ţ"ri. (uslo%, secretar al .. al P..3.(., unul dintre ideologii partidului, adept al liniei dure din
P..3.(., a propus o acţiune a forţelor speciale so%ietice la Gabul. ;a a%ea s" se desf"şoare sub forma unui desant asupra palatului
prezidenţial de la Gabul, !n urma c"ruia preşedintele /afizullah .min s" fie capturat şi pus s" semneze cererea de intrare a trupelor so%ietice
!n .fganistan, chiar !n palatul din Gabul. ?eful comandoului era un t#n"r agent pe nume Hitea Paputin 9nume profesional:. 6n prima ei parte,
acţiunea a decurs conform planului. Militarii so%ietici, paraşutaţi pe timp de noapte pe palatul prezidenţial, au ucis pe capete paza, dar nu au
luat !n seam" faptul c" preşedintele .min se %a ap"ra cu arma !n m#n", nu a %rut s" se predea %iu, iar unul dintre paraşutişti, surprins de
reacţia preşedintelui, l+a !mpuşcat. ;%enimentele au luat, astfel, o turnur" nedorit". 6n a%ionul de !ntoarcere spre Mosco%a, Hitea Paputin,
conştient de implicaţiile istorice şi personale ale asasin"rii preşedintelui .min, s+a sinucis prin !mpuşcare. $reu de !nţeles este faptul c"
preşedintele .min a%ea !n Gabul !ntre 3&.&&& şi 0&.&&& de militari, care nu au acţionat pentru ap"rarea palatului prezidenţial, ci au r"mas
ţintuiţi !n unit"ţile lor.
2&.&&& de militari afgani au acţionat imediat !mpotri%a instituirii controlului so%ietic asupra ţ"rii. Cin ordinul preşedintelui ,re>ne%
*&.&&& de militari so%ietici au p"truns !n .fganistan şi au trecut la ocuparea ţ"rii. $eneralul Milgun s+a !mpotri%it acestui proiect militar, ca şi
altor planuri ale conducerii so%ietice. ;l a fost asasinat prin !mpuşcare !ntr+un apartament al G.$.,. din Mosco%a, !n ianuarie 8-82. (oţia sa a
fost con%ins" de complicitatea lui ,re>ne% şi a lui (uslo% la acest asasinat.
Populaţia s+a organizat !n forţe de partizani şi a trecut la rezistenţ" prin r"zboi de gheril". .I... a trecut de !ndat" la !narmarea
partizanilor afgani, dintre care ma>oritatea o reprezentau talibanii, aliaţii (.3... Presa american" abunda de elogii la adresa talibanilor şi a
@erouluiA saudit 5sama ,en )aden, cel care a cobor#t din palatele sale luEoase !n grotele .fganistanului pentru a lupta !mpotri%a hidrei
comuniste. #nd interesele s+au schimbat, Jashingtonul i+a abandonat şi a declanşat propria lor agresiune !mpotri%a .fganistanului, din anii
2&&8+2&&2. @;roulA a de%enit marele @teroristA al lumii, iar talibanii au !nceput s" fie %#naţi, omor#ţi, sau torturaţi !n infernul insulei
$uantanamo, de%enit" !nchisoarea celor care nu %or s"+şi lepede credinţa, poporul şi libertatea naţional", !n alte !nchisori, cunoscute sau
secrete.
)a spri>inirea luptei afganilor !mpotri%a 3niunii (o%ietice şi+a dat concursul Pa<istanul şi preşedintele s"u de atunci, generalul Sia 3l+
/ac.
04
'"zboiul so%ieto+afgan a durat p#n" !n anul 8-88. 6n ultima parte a r"zboiului, comandantul trupelor so%ietice a fost cunoscutul
general )ebed, ulterior comandant al armatei a 80+a a =ederaţiei 'use, candidat la preşedinţia ţ"rii, decedat !ntr+un accident de elicopter !n
anul 2&&2. )uptele au fost !ncr#ncenate. .rmata so%ietic" a dat do%ad" de mult" brutalitate. .fganistanul a de%enit un poligon de !ncercare al
.rmatei 'oşii pentru toate tipurile de arme con%enţionale şi gaze toEice de lupt". ruzimea acestui r"zboi a determinat pe mulţi militari
so%ietici s" se drogheze pentru a trece mai uşor peste clipele de groaz".
Mosco%a a !ncercat s" arate c" inter%enţia trupelor sale !n .fganistan are ca scop !mpiedicarea acţiunilor imperialiste !mpotri%a
@.fganistanului democraticA. 5pinia public" internaţional" a condamnat agresiunea so%ietic". hina comunist" a cerut imediat Mosco%ei s"+
şi retrag" armata din .fganistan, care are o porţiune de frontier" comun", consider#nd c" in%azia este un atentat la securitatea hinei.
Iugosla%ia, .rabia (audit" şi Marea ,ritanie au condamnat şi ele inter%enţia so%ietic". .celaşi lucru l+a f"cut şi (.3..., cu toate c", dup"
propria compromitere !n Hietnam, era mulţumit" de faptul c" ad%ersarul ideologic proceda !n acelaşi fel şi se compromitea la fel de mult.
Cup" - ani de r"zboi, !n 8-88, c#nd 3niunea (o%ietic", !n dorinţa de a+şi schimba modul de promo%are a propriilor interese !n lume, se
preg"tea s" reactualizeze tratatele ei cu (.3..., !ncheiate la sf#rşitul celui de al II+lea r"zboi mondial, preşedintele Mihail $orbacio% a
ordonat retragerea armatei so%ietice din .fganistan. Poporul acestei ţ"ri a suferit şi sufer" !n continuare datorit" poziţiei sale !ntr+o zon"
aşezat" pe un ocean de petrol şi a faptului c" iubeşte libertatea naţional". 2oţi cuceritorii, de la .leEandru Macedon, la americanii anului
2&&2, care au !ncercat s"+i supun" pe afgani, n+au reuşit dec#t s" ucid", s" dea foc ţ"rii şi s" instaleze gu%erne care nu rezist" nici o zi f"r"
susţinere str"in".
6n timpul retragerii armatei so%ietice, pe cerul Pa<istanului o rachet" a lo%it a%ionul preşedintelui Sia 3l+/ac, pul%eriz#ndu+l. 6n loc de
cada%ru, a fost !nmorm#ntat" o uniform" militar"...(" fi fost, aşa cum s+a spus, pedeapsa Mosco%ei pentru spi>inul permanent dat de generalul
pa<istanez rebelilor afgani antiso%ietici\ ;Eploziei a%ionului prezidenţial pa<istanez nu i s+a dat o amploare mediatic" mare !n (.3... şi
;uropa 5ccidental", ambele preocupate s" nu+l supere pe preşedintele Mihail $orbacio% şi s" definiti%eze acordurile premerg"toare
Tratatului din Malta 92+3 decembrie 8-8-:, !n %ederea achiziţion"rii 9cump"r"rii, transferului: fostelor pieţe ale ...;.'. de la 3niunea
(o%ietic".
'"zboiul so%ieto+afgan din anii 8-4-+8-88 este un episod din lungul şir al agresiunilor marilor puteri asupra ţ"rilor şi popoarelor
)umii a III+a, !n general !mpotri%a ţ"rilor mici şi mi>locii, menit s" asigure bog"ţia, securitatea şi influenţa lor internaţional". Creptul
internaţional şi organizaţia internaţional" a statelor, fie )iga Naţiunilor, fie, mai t#rziu, 5.N.3., nu au reuşit s" rezol%e aceast" problem" a
agresiunilor internaţionale datorate ne%oii promo%"rii propriilor interese de c"tre marile puteri. Ce fiecare dat" c#nd aceste interese au intrat
!n contradicţie cu principiile de drept internaţional şi cu principiile morale, pe care marile puteri nu se sfiesc s" le repete permanent, au primat
interesele, iar principiile sunt abandonate permanent.
0specte privind conflicte internaţionale generate de dorinţa de luptă #mpotriva terorismului
Mutaţii #n relaţiile internaţionale la #nceputul mileniului al III-lea.
9uropa şi .,0. )erorismul/ noul adversar
6ncheierea Tratatului din Malta 92+3 decembrie 8-8-: şi modificarea radical" a modului de promo%are a propriilor interese de c"tre
3niunea (o%ietic", a>uns" sub controlul taberei reformatoare filo+occidentale, condus" de Mihail $orbacio%, a%ea s" conduc" la mutaţii !n
relaţiile internaţionale, la !nceput foarte importante, apoi, dup" 88 septembrie 2&&8, radicale.
6n decembrie 8-84, !n prea>ma şi !n %ederea preg"tirii %izitei lui Mihail $orbacio% !n (.3..., Hladimir Griuci<o% s+a deplasat la
Jashington, unde a a%ut con%orbiri cu olin PoFell, consilier pentru probleme de securitate al preşedintelui 'onald 'eagan şi cu 'obert
$ates, ad>unct al şefului I.. u aceast" ocazie istoric", Griuci<o% a f"cut afirmaţia c" interlocutorii s"i nici nu ştiu ce r"u le fac so%ieticii
americanilor. @H" l"s"m f"r" ad%ersarZA Ce altfel, ulterior acestei !nt#lniri, olin PoFell a şi afirmat c" (.3... nu mai au ad%ersari dec#t pe
Gim Ir (en şi =idel astro. .ceast" r"m#nere f"r" ad%ersar a (.3.., i+a adus !n postura de unic" supraputere. Mai corect spus, unic"
supraputere implicat" !n toate chestiunile globale, pentru c" din punctul de %edere militaro+spaţial, =ederaţia 'us" nu este cu nimic mai pre>os
dec#t 3niunea (o%ietic" din perioada '"zboiului rece, ci din contr", puterea ei militar" şi spaţial" a crescut. Interesele 'usiei şi (.3... sunt
!ns" diferite. (.3... deţin o economie foarte puternic", bazat" pe cea mai bine organizat" cercetare ştiinţific", !n acest moment. .ceast"
economie care produce un %olum foarte mare de produse de toate felurile are ne%oie de pieţe de desfacere, !n timp ce economia =ederaţiei
'use nu este una a>uns" !ntr+o etap" de sete de eEporturi, cu eEcepţia armamentului. 'usia %inde arme !n %aloare de aproE. 2* miliarde de
dolari anual, pe pieţe pe care şi le+a conser%at şi dup" dezmembrarea 3niunii (o%ietice, f"r" mari con%ulsii. Ce aici şi deosebirile de
eEprimare !n raporturile internaţionale dintre cele dou" mari puteri nucleare şi spaţiale. 6n perioada '"zboiului rece, toate acţiunile ofensi%e
>uste, !n %iziunea unor analişti, agresiuni, !n %iziunea altora, erau >ustificate !n faţa opiniei publice internaţionale şi a poporului american prin
ne%oia obiecti%" a luptei !mpotri%a comunismului. Pentru aceasta era ne%oie doar de o mass+media aliniat", care s" menţin" o imagine
grotesc" a regimului politic de dincolo de cortin" şi s" aib" permanent argumente pri%itoare la ad%ersarul permanent, comunismul. Ce teama
lui se acceptau orice !nc"lc"ri ale dreptului internaţional şi intern. 6n numele democraţiei popoarele trebuiau s" admit" orice acţiuni eEterne
ale gu%ernanţilor, inclusi% agresiuni, lo%ituri de stat, dezinform"ri, crime. 6n numele democraţiei se obţinea orice sum" necesar" compleEului
militaro+industrial, din partea ongresului (.3... Pericolul comunist a >ustificat furibunda curs" a !narm"rilor, care a creat uriaşe capacit"ţi
de distrugere. 6n >urul compleEului militaro+industrial se !n%#rt cele mai importante interese economice, de influenţ" şi dominaţie mondial"
ale (.3... Pierderea ad%ersarului conducea, !ncet dar sigur, la cristalizarea concepţiei potri%it c"reia ne mai eEist#nd ad%ersitatea
comunismului, energiile şi resursele poporului american ar trebui orientate !n direcţia ni%elului de trai al poporului, !nspre problematica
ocrotirii mediului, culturii, artei, ştiinţei etc. Poporul lipsit de un @bau+bauA nu ar mai %rea s"+şi diri>eze resursele !nspre sectorul militar, ceea
ce ar conduce automat la o schimbare a direcţiei de promo%are a intereselor financiare şi de influenţ". .cest lucru nu poate fi acceptat, !n
acest moment istoric, de c"tre diriguitorii (.3... (" ne amintim cum şi preşedinţi ai (.3... au capotat !n momentul !n care au !ncercat s"
schimbe politica militarist" a (.3... Mohn =. GennedK a fost asasinat dup" ce a acceptat s"+şi retrag" rachetele strategice din 2urcia 98-12: şi
08
dup" ce a dat ordinul 9pe care nu a mai apucat s"+l pun" !n aplicare: de retragere a armatei americane din Hietnam. )ui 'ichard NiEon i s+a
!nscenat Afacerea Iatergate, dup" ce a decis oprirea r"zboiului din Hietnam. ,ill linton, !n timpul c"ruia economia (.3... a cunoscut cea
mai mare !nflorire din istoria postbelic" a ţ"rii, a retras armata american" din (omalia şi a p"strat pacea !n perioada 8--3+8--8. 6n toamna
anului 8--8, a izbucnit Afacerea eJinsAi, care a do%edit implicarea unor forţe !n manipularea Monic"i )eFins<i şi preg"tirea premeditat" a
posibilit"ţii compromiterii preşedintelui 9!nregistrarea con%orbirilor, p"strarea la congelator a fustei Monic"i cu probele biologice ale lui ,ill
linton etc.:. Afacerea eJinsAi l+a adus pe ,ill linton !n faţa perspecti%ei ca, din preşedintele cu cele mai bune rezultate economice din
istoria postbelic" a (.3..., s" a>ung" singurul preşedinte al (.3... destituit pentru imoralitate. 6n decembrie 8--8 şi ianuarie 8---, ,ill
linton a atacat Ira<ul, iar !n martie 8---, a participat, !n cadrul N...2.5., din iniţiati%" american", la atacarea Iugosla%iei. a prin minune,
presiunea asupra preşedintelui a !ncetat, Afacerea eJinsAi s+a !ncheiat şi ,ill linton şi+a !ncheiat !n cele mai bune condiţii mandatul.
.legerile din (.3..., din noiembrie+decembrie 2&&&, au adus cu sine mari fr"m#nt"ri !n s#nul clasei politice americane. (+au confruntat dou"
ideologii. 5 ideologie ofensi%", care propunea implicarea (.3... pe baza dreptului forţei !n zonele sensibile ale $lobului şi promo%area
intereselor prin r"zboi, era propus" prin Partidul 'epublican, a%#ndu+l pe $eorge J. ,ush ca şi candidat. . doua %ariant", era cea propus" de
Partidul Cemocrat prin fostul %icepreşedinte .l $ore, care propunea modelul primului mandat al lui ,ill linton, bazat pe o economie
s"n"toas", funcţion#nd !ntr+un climat de pace internaţional". Cisputa s+a dus !n spatele cortinei şi nu s+a putut finaliza odat" cu alegerile,
continu#nd !nc" c#te%a s"pt"m#ni, c#nd a fost declarat c#ştig"tor $eorge J. ,ush, cu toate c" .l $ore obţinuse mai multe %oturi populare
dec#t ad%ersarul s"u. (istemul de %ot prin electori permite spectaculoase r"sturn"ri ale opţiunii populare. a urmare, !ntr+un discurs despre
starea Naţiunii, deci dup" e%enimentele din 88 septembrie, a fost @proclamat"A A&a (ăului. onform pre%iziunilor logice, au !nceput
r"zboaiele, mai !nt#i !n .fganistan, apoi !n Ira<. u ocazia campaniei electorale din 2&&0, cele dou" tabere s+au confruntat din nou. Pacifiştii
democraţi a%eau preg"tit" echipa Mohn GerrK, iar adepţii republicani ai continu"rii politicii de forţ", susţinuţi de produc"torii de arme, echipa
$eorge J. ,ush. Cup" intense fr"m#nt"ri, care au a>uns s" r"zbat" şi !n pres", Mohn GerrK s+a retras, !ntr+un moment al alegerilor c#nd
num"r"toare ar"ta un scor aproEimati% egal, permiţ#nd astfel continuarea promo%"rii politicii de forţ". 'etragerea lui GerrK a condus la
stoparea imediat" a continu"rii num"r"torii %oturilor. u toate acestea, ulterior, a izbucnit un scandal pri%itor la ilegalit"ţi comise !n campania
electoral" care au %iciat rezultatele, !n detrimentul Partidului Cemocrat. Mulţi analişti consider" c", din punctul de %edere al (.3..., ca şi al
Israelului, interesele e%reieşti neput#nd fi scoase din conteEt, opţiunea pentru o politic" agresi%" a fost cea corect". Puterile lumii se afl" şi ele
!n dez%oltare şi anga>ate !ntr+un efort de realizare din nou a unei lumi multipolare, care ameninţ" interesele asei .lbe. hina are o rat" foarte
mare de dez%oltare şi ameninţ" cu preluarea !nt#iet"ţii economice mondiale. 'usia s+a stabilizat economico+social !n ultimul an al preşedinţiei
lui ,oris ;lţ!n, iar sub Hladimir Putin cunoaşte creşteri anuale ne!ntrerupte. 6n octombrie 2&&4, redusese datoria eEtern" de la 81& miliarde _
la ** miliarde şi deţinea o rezer%" %alutar" de 80*& _. ompleEul militaro+spaţial primeşte toate sumele pe care le re%endic". 3.;. a a>uns,
dup" ultimul %al de ader"ri, la fantasticul PI, de 8&.&&& de milioane de ;uro, continu" politica negocierilor de eEtindere şi doreşte s" accead"
pe prima treapt" a )umii, pe care s+a aflat c#te%a sute bune de ani. Maponia şi @tigriiA asiatici, cu economiile legate pe orizontal", @!n serieA,
e%it#nd astfel con%ulsiile tipice sistemelor piramidale, se dez%olt" şi ele mereu. Cin urm", se dez%olt" tare şi se anunţ" ca o important"
competitoare, la scar" global", India. 5rientul Mi>lociu s+a !mbog"ţit mult prin eEporturile de petrol. Popoarele din aceast" parte a lumii sunt
!n mare ma>oritate ad%ersare declarate ale (.3... şi Israel. 'eacţiile antiamericane din alte p"rţi ale lumii sunt şi ele tot mai r"sp#ndite şi se
acutizeaz". 6n aceste condiţii, (.3... !şi pot menţine cu greu !nt#ietatea mondial" !n condiţiile respect"rii principiilor consacrate ale dreptului
internaţional, ceea ce a condus la adoptarea politicii de forţ", bazat" pe acţiuni 9agresiuni: armate.
6n perioada de dup" !ncheierea !nţelegerilor din Malta, atacurile (.3..., !mpotri%a Panama, Ira< 9de trei ori:, (omalia, $ranada,
Iugosla%ia 9!n cadrul N...2.5.:, .fganistan, nu au g"sit un cadru >ustificati% şi o legalitate recunoscut". 6n cea mai mare parte a $lobului,
acţiunile militare, deosebit de %iolente, au fost interpretate ca agresiuni. 'ezultatele lor sunt lamentabile. 6n Iugosla%ia, ca şi !n Ira<, ele ofer"
doar satisfacţia distructi%" a celor care au pri%it cu nemulţumire performanţele economico+sociale ale acestei ţ"ri, recunoscut" ca atare de
comunitatea internaţional" şi eEistent" ca subiect de drept internaţional !n forma anterioar" r"zboaielor !ncepute !n 8--8. Iugosla%ia a fost
distrus" şi dezmembrat". 5 mare parte a populaţiei fostei Iugosla%ii, de di%erse etnii, are profunde sentimente antioccidentale şi antiregim. Ce
asemenea, !n .fganistan, prin r"zboi, nu s+au obţinut rezultate constructi%e, pentru ţar", !mpotri%a drogurilor, pentru detensionarea
conflictelor, sau !mpotri%a terorismului. 2alibanii, ma>oritari, au fost !nlocuiţi la conducerea ţ"rii cu unele minorit"ţi naţionale aduse la putere
şi menţinute de armate str"ine. $u%ernul Gharzai nu controleaz" nici m"car !ntreaga capital". 7ara a fost bombardat", incendiat" şi distrus".
Pentru a supra%ieţui, afganii culti%" opiul din greu, a>ung#ndu+se, !n 2&&2, la o producţie de 3.0&& de tone. Crogurile susţin peste >um"tate din
economie, aduc#nd %enituri de 2,0 miliarde de dolari. Car ţara nu se poate !ntreţine f"r" a>utoare str"ine, necesarul lor fiind estimat la 2
miliarde dolariTan. Mişcarea taliban" se resusciteaz" şi este cea mai puternic" forţ" intern". ;şecul r"zboiului din .fganistan este e%ident
pentru toat" lumea, chiar dac" r"zboiul din Ira< a reuşit s" deturneze atenţia opiniei publice internaţionale de la gra%ele probleme din
.fganistan.
5pinia public" din lumea occidental" s+a !ndep"rtat şi ea mult de liniile politicii de forţ" promo%ate de la Jashington, care
remorcheaz" şi pe unii europeni. 6n noiembrie 2&&2, sonda>ele de opinie din Marea ,ritanie, principalul aliat al (.3..., ar"tau c" o treime
dintre britanici !l considerau pe $eorge J. ,ush drept un pericol mai mare pentru pacea mondial" dec#t (addam /ussein. Nici ulterior,
aceast" con%ingere nu s+a spulberat. 3n sonda> al entrului de ercetare PeF, ar"ta c" procentul populaţiei britanice cu p"rere fa%orabil" faţ"
de (.3... a sc"zut dramatic, de la 4* U, !n %ara lui 2&&2, la 08 U, !n martie 2&&3. 6n restul lumii, mult mai puţin legat de (.3... dec#t Marea
,ritanie, acest fenomen este mai r"sp#ndit.
)ipsa unui ad%ersar recunoscut pe plan internaţional ca un pericol pentru !ntregul occident, sau, dac" se poate, pentru !ntreaga lume, a
determinat necesare c"ut"ri. ;%enimentele din 88 septembrie 2&&8, au rezol%at problema identific"rii unui ad%ersar cel puţin la fel de
periculos cum fusese comunismulB terorismul, !n general, terorismul musulman, !n special.
'enunţarea de c"tre liderii de la Gremlin la regimul politic comunist, de%enit ineficient şi inutil promo%"rii intereselor 'usiei, a ridicat
!n faţa (.3... o nou" problem"B necesitatea p"str"rii controlului asupra ;uropei. (c"pat" de teama de comunism, care a ţinut+o !n poziţia de
aliat str#ns şi fidel al (.3..., ;uropa 5ccidental" şi+a formulat obiecti%e proprii de e%oluţie, altele dec#t ale (.3..., de multe ori concurente.
6n faţa acestei situaţii, mai ales a %oinţei ferme a unor state de a crea o structur" european" de securitate, alta dec#t N...2.5., (.3... au
0-
!ncercat s" acţioneze pentru menţinerea eficienţei N...2.5., @cheia de controlA a asei .lbe asupra b"tr#nului continent şi !n fa%oarea
europenilor. '"zboiul !mpotri%a Iugosla%iei a fost, pentru scurt timp, o acţiune care a consolidat N..2.5., organizaţia reuşind s" promo%eze
interese comune americano+europene. 3lterior, s+a %"zut c" europenii, mai ales $ermania, =ranţa, ,elgia şi )uEemburg doresc neap"rat o
structur" militar" european", condus" de europeni. 6n cadrul unei asemenea organizaţii militare, $ermania sper" s"+şi schimbe statutul de ţar"
care, !n conformitate cu !nţelegerile americano+ruse, nu a a%ut %oie s" fabrice, s" cumpere, sau s" deţin" arme nucleare. .poi, r"zboiul din
Ira< a do%edit din plin, din nou, c" decizia !n relaţiile internaţionale o iau cei care au arme mai puternice. ;uropa este decis" s" se anga>eze !n
creşterea puterii sale, nu numai prin eEtinderea c"tre 3rali şi 5rientul Mi>lociu 9deocamdat" 2urcia, dar apoi, dac" ader" 2urcia, este foarte
posibil s" intre !n >oc Israel:, dar şi prin !narmare.
6n perioada 8--8+2&&2 şi dup" aceea, a eEistat o disput" americano+european" pri%itoare la implicarea europenilor !n conflictul
americano+israeliano+musulman. (.3... sunt de p"rere c" acesta este şi un conflict al europenilor, ca aliaţi ai (.3... ;uropenii susţin c"
aceste conflicte de la mii de <m dep"rtare nu sunt o problem" a b"tr#nului continent. Cup" declanşarea atacurilor !mpotri%a .fganistanului şi
Ira<ului, (.3... au reuşit s" atrag" un num"r de state europene !n coaliţie, implic#nd astfel continentul !n conflict şi atr"g#nd o serie de
consecinţe, respecti% reacţii antieuropene din partea structurilor de lupt" musulmane. Cintre acestea, atentatul de la Madrid a fost cel mai
%iolent, conduc#nd şi la retragerea (paniei din coaliţia condus" de (.3...
6n numele luptei !mpotri%a terorismului şi pericolului pe care l+ar reprezenta liliputana oree de Nord, sau Iranul, ţar" !ncep"toare !n
ale industriei nucleare, s+au instalat baze militare americane !n 'om#nia şi ,ulgaria. (+a adus !n discuţie şi problema unui scut antirachet"
american, care s" fie instalat !n ehia şi Polonia. 6n acest fel, !n statele central şi est europene, foste socialiste, controlul american se
consolideaz", !n dauna celui european. 6n aceste ţ"ri, clasele politice s+au scindat şi pe criteriul opţiunii politice pro+europene sau pro+
americane, situaţie !nt#lnit" şi !n cazul 'om#niei.
9.rticol publicat !n anul 2&&*:
(olul conflictelor internaţionale #n catalizarea proceselor de aderare
şi de integrare europeană/ la #nceputul mileniului al III-lea
+ 'ememor"ri sugesti%e Y
• 6n perioada '"zboiului rece, politica de integrare !n omunitatea %est+european" era legat" strict de interesele de dez%oltare
economico+social" a statelor doritoare de integrare şi de lupta !mpotri%a comunismului.
• ;forturile de dez%oltare s+au !ngreunat !n perioada de dup" a doua criz" a petrolului 98-43:, c#nd practic, supraproducţia din statele
%est+europene a de%enit cronic" şi cresc"toare. a urmare, a a%ut loc o catalizare a %oinţei de integrare, pentru rezol%area !n comun a
problematicii planific"rilor producţiei şi desfacerii, fenomene care s+au derulat permanent, !n ciuda doctrinei liberei concurenţe pe piaţ",
propagat" !n opoziţie cu planificarea economic" din statele comuniste.
• Cup" schimbarea modului de promo%are a propriilor interese de c"tre =ederaţia 'us", ca principal stat !n cadrul fostei 3.'.(.(. şi
!ncheierea Tratatului din Malta 92+3 decembrie 8-8-:, !ntr+o prim" etap", s+a urm"rit preluarea ma>orit"ţii fostelor pieţe din interiorul fostului
onsiliu de .>utor ;conomic 'eciproc al statelor socialiste, !n paralel cu preluarea ma>orit"ţii pieţelor eEterne ale tuturor acestor state.
• Cup" consolidarea noilor regimuri pro+occidentale din statele est+europene, !ncep#nd cu anii 8--3+8--*, s+a trecut la formularea de
intenţii şi cereri oficiale de aderare la 3.;. Cup" cum se cunoaşte, 'om#nia a formulat aceast" cerere !n anul 8--*. 3niunea ;uropean" a
formulat r"spunsuri unitare pri%itoare la aceste cereri. Principala condiţie de aderare care a fost pus" tuturor statelor a fost compatibilizarea
standardelor de funcţionare a economiilor, desigur al"turi de compatibilizarea standardelor de promo%are a democraţiei, drepturilor omului
etc. (+a preconizat o l"rgire a 3niunii ;uropene !n %aluri, cu culoare de dep"şire, pentru e%entualele situaţii de @fruntaşiA !n !ntrecerea de
!ndeplinire a condiţiilor de aderare.
ParadoEal este faptul c" eforturile de compatibilizare economic" au cuprins !n primul r#nd lichid"rile !ntreprinderilor economice
socotite nerentabile. Prin comparaţie cu ni%elul foarte !nalt din 3niunea ;uropean", foarte puţine !ntreprinderi au rezistat competiţiei,
ma>oritatea restr#ng#ndu+şi acti%itatea la c#te%a procente din %olumul de acti%itate din perioada dictaturii, fiind dezmembrate şi %#ndute la
fier %echi etc. .ceste m"suri au fost !ns" agreate şi susţinute de 3niunea ;uropean", fiind apreciate ca factori de e%oluţie poziti%", spre
uimirea unor analişti care constatau creşterea decala>elor faţ" de 5ccident, a s"r"ciei, a r"m#nerilor !n urm" din punct de %edere al cercet"rii
ştiinţifice etc. )ichid"rile economice nu au reuşit s" apropie standardele economice est şi %est europene. Mai mult, decala>ele de dez%oltare
economic" au crescut mult, cum am ar"tat, !n defa%oarea estului ;uropei, !ndep"rt#nd perspecti%a de aderare a statelor est+europene şi
!ngri>or#nd şi clasa politic" din 3.;. care susţinea energic politica de eEtindere a 3niunii. )a ni%elul anilor 2&&&+2&&8, se simţea ne%oia
reformul"rii condiţiilor de aderare la 3niunii ;uropene, referitoare la compatibiliz"rile pri%itoare la funcţionarea economiilor est+europene.
• .pariţia ;uro pe piaţa financiar" mondial" a creat o serie de conflicte, at#t la %edere, c#t mai ales !n spatele cortinelor. Cintre acestea
reamintesc c"B
0. Colarul a suferit prin apariţia şi r"sp#ndirea euro cea mai mare restr#ngere de influenţ" din !ntreaga sa eEistenţ"O dup" anul
8-0*, =ederal 'eser%e, singurul emitent de dolari, şi+a permis mereu s" %erse dolari f"r" acoperire pe piaţa financiar" mondial". (arcina
inflaţionist" pe care o genera aceast" tip"rire de dolari ap"sa pe ma>oritatea $lobului, care folosea dolari, aşa !nc#t era uşor suportabil"O pe
m"sura restr#ngerii ariei de r"sp#ndire a dolarului, situaţia se modific" nefa%orabil pentru ţara de emisie a monedeiO
-. 5 serie de state europene, mai ales $ermania şi =ranţa, au insistat mult ca Marea ,ritanie s" adopte moneda ;uro !n acelaşi
timp cu celelalte state europeneO !n ciuda insistenţelor, Marea ,ritanie, tradiţional mai ataşat" de (.3... dec#t de partenerele ei din 3.;., a
refuzat categoricO a fost un conflict real, ţinut !n cea mai mare parte !n spatele cortineiO chiar şi !n aceste condiţii, apariţia ;uro a restr#ns
foarte mult aria de influenţ" a dolaruluiO
*&
C. a o coincidenţ" mai mult dec#t suspect", aş dori s" %" reamintesc c", dup" refuzul )ondrei de a adopta ;uro, !n mod
surprinz"tor a ap"rut !n Marea ,ritanie boala @%acii nebuneA, necunoscut" p#n" atunci. Marea ,ritanie era cea mai mare eEportatoare de
carne de %it" din 3.;. (+au f"cut tot felul de supoziţii pri%itoare la originea bolii, eEprim#ndu+se di%erse p"reri pri%itoare la originea bolii,
p#n" c#nd, la 2H ,,, unul dintre şefii ser%iciului de contra+spiona> britanic a declarat c"B @este o boal" declanşat" de un %irus produs !n
laboratorA. Ce la aceast" declaraţie se pot face multe supoziţii. )atinii f"ceau cercet"rile pornind de la !ntrebarea fundamental" 3ui prodest D
'"spunsul este simplu de dat. Ce pe urma pr"buşirii eEporturilor britanice de carne de %it" au profitat alte state europene 9$ermania, =ranţa,
Italia, 5landa, ,elgia, Canemarca:O !n acest fel, ;uro a preluat de la )ira sterlin" respecti%a piaţ" de carne de %it"O
'. 6n prima >um"tate a anului 2&&8, o serie de state mari eEportatoare de petrol 9)ibia, Ira<, Iran, (iria: au !nceput s" %#nd"
petrol contra ;uro, restr#ng#nd şi mai mult aria de r"sp#ndire a dolarului şi cre#nd noi tensiuni la JashingtonO şi unele ţ"ri asiatice 9hina şi
Maponia: au !nceput s" achiziţioneze petrol contra ;uro, ca urmare a depozitelor din aceast" moned", rezultate din schimburile comerciale cu
3niunea ;uropean"O
9. )a !nceputul %erii 2&&8, preşedintele $eorge J. ,ush a %orbit pentru prima oar" de @.Ea r"uluiA, nominaliz#nd statele de
mai sus, la care se ad"ugau .fganistanul şi cele dou" state comuniste, uba şi oreea de Nord, care nu puteau lipsi de pe o list" a @r"ilorAO !n
toamna aceluiaşi an au c"zut turnurile şi s+a anunţat iminentul r"zboi !mpotri%a terorismuluiO pe unde a intrat şi intr" armata (.3..., dolarul
!şi restabileşte autoritatea absolut"O !n urma atacurilor şi ameninţ"rilor (.3..., unele state şi+au reconsiderat politica economic" şi orientarea
diplomatic", !n fa%oarea (.3... şi aliatelor eiO )ibia este cel mai sugesti% eEemplu, !n acest sensO
&. Cup" declanşarea r"zboiului din Ira<, diferendele politice, cu puternice !nc"rc"turi de interese economice, !ntre unele state
din 3niunea ;uropean", !n frunte cu $ermania şi =ranţa, pe de o parte şi (.3..., pe de alt" parte s+au accentuat.
• a urmare, a ap"rut o schimbare de orientare !n politica de integrare, at#t la ni%elul N...2.5., c#t şi la ni%elul 3.;. 6n prim"%ara
anului 2&&2, s+a %orbit pentru prima oar" despre o cert" %iitoare periferie intern" a 3niunii ;uropene, semn c" !n spatele uşilor !nchise s+a
acceptat ideea de aderare f"r" compatibilizarea standardelor de dez%oltare economic", lucru care s+a !nt#mplat la 8 mai 2&&0. Pe m"sur" ce
statele din %estul ;uropei, @;uropa b"tr#n"A cum a numit+o asa .lb", s+a opus mai mult atacului american !n Ira< şi apoi modului de
conducere a r"zboiului din aceast" ţar", s+a f"cut simţit" preocuparea (.3... de a !ncorpora noi numeroşi membri !n N...2.5., care, prin
poziţia lor pro+american" dilueaz" simţitor opoziţia %est+european" faţ" de politica de dominaţie mondial" a (.3...
• ;uropa a a>uns un colos economic. 6n urma ader"rii ultimelor 8& state, de la 8 mai 2&&0, PI,+ul 3niunii ;uropene atinge cifra de
8&.&&& de miliarde de ;uroTan. olosul economic care este 3niunea ;uropean" este !ns" un pitic militar, comparati% cu (.3... şi =ederaţia
'us". onflictul din Ira< a demonstrat !ns" c" nu este suficient s" fi cea mai mare putere economic" din lume pentru a putea decide !n marile
probleme ale $lobului, pentru a+ţi asigura promo%area intereselor economice şi de alt" natur", pe termen mediu şi lung. ;uropa este !nc",
cum am ar"tat, un pigmeu militar. Pe aceast" linie ea !şi caut" !nc" o alt" identitate. Cin aceast" cauz", 3niunea ;uropean" consider" c"
trebuie neap"rat s"+şi continue creşterile de toate felurile şi eEtinderea continu". 3rm"torul %al %a cuprinde 'om#nia, ,ulgaria şi, posibil,
2urcia. Cup" care se %a atinge o nou" frontier". u patru decenii !n urm", generalul harles de $aulle afirma c" ;uropa %a fi puternic" doar
dac" se %a !ntinde p#n" la 3ral.
• Paralel cu eEtinderile N...2.5. 9sub controlul asei .lbe: şi a 3niunii ;uropene, 9a%#nd $ermania şi =ranţa ca principali artizani:,
ri%alitatea !ntre (.3... şi ;uropa continu". 6n toamna anului 2&&3, Jashington+ul a anunţat unilateral o introducere a unor taEe şi accize
%amale pe importurile de oţel din 3niunea ;uropean". .ceasta a r"spuns anunţ#nd sancţiuni economice !mpotri%a (.3..., !n %aloare de 2
miliarde de dolari. a urmare a acestei escalad"ri a fenomenului, pe care unii !l numesc concuren$ă, iar alţii ră%"oi economic, cele dou" p"rţi
au renunţat reciproc la sancţiuni. 6n decembrie 2&&3, o nou" lo%itur" de teatru !n economia american". .pariţia bolii @%acii nebuneA, urmat"
imediat de pierderea celor mai importante pieţe de carne ale (tatelor 3nite. Imediat, hina, 'usia şi Maponia au anunţat c" !şi caut" alţi
furnizori. .nunţul gu%ernului american, din ianuarie 2&&0, despre lichidarea bolii a fost tardi%. 5 mare parte din piaţa menţionat" mai sus s+a
pierdut.
• Iat" cum conflictele economice şi militare internaţionale au catalizat at#t %oinţa (.3... de a l"rgi N...2.5., cheia american" de
control asupra ;uropei, c#t şi %oinţa 3niunii ;uropene de a continua eEtinderea c"tre '"s"rit. u fiecare eEtindere, ea de%ine mai !ntins", mai
bogat", mai puternic".
• )upta economic" la scar" mondial" continu", !mbr"cat" !n aceeaşi hain" a propagandei, !n numele democraţiei, principiilor
umanismului, ale dreptului internaţional etc. 6n spatele lor interesele se confrunt" !nd#r>it, !n dauna ma>orit"ţii popoarelor mici şi mi>locii ale
lumii, care r"m#n tot mai mult !n urma statelor dez%oltate. 6n paralel, Planeta noastr" sufer" mult şi gra%, datorit" degrad"rii continue a
mediului, ceea ce reprezint" cel mai mare pericol pentru umanitate.
• 'om#nia profund" este !n suferinţ", dincolo de cu%intele propagandistice frumoase şi superficiale ale prosperei clase politice
rom#neşti.
92eEt din cuprinsul c"rţii or%in )upu, (om=nia în conte&tul rela$iilor interna$ionale actuale, ;ditura 2echnoMedia, (ibiu, 2&&1:
Conflictul din Ira>. :I= aşterea unei naţiuni
6n anul 2&&3, prin intermediul unor anga>aţi ai industriei rom#neşti de armament, mai %echi parteneri comerciali ai Ira<ului, am fost
contactat pentru a scrie o carte dedicat" carierei politice a preşedintelui (addam /ussein. Crepturile de autor erau substanţiale. Ce asemenea,
mi se puneau la dispoziţie o serie de lucr"ri !n limba arab" şi se asigura traducerea lor de c"tre un colaborator al .mbasadei Ira<ului, d+l prof.
dr. Nicolae Cobrişan. 6n acest sens, la rug"mintea ambasadorului 'epublicii Ira< !n 'om#nia, (aad /amid Ma>id, am fost contactat şi in%itat
!n Ira<. "l"toria urma s" aib" loc cu un a%ion cargo, care f"cea transporturi speciale p#n" la Camasc, iar de acolo s" zbur"m cu un charter
spre ,agdad. Hizitarea %echiului ,abilon şi a colosalelor sale comori culturale era o tentaţie greu de controlat. .st"zi, dup" de%alizarea
muzeelor şi distrugerea unei mari p"rţi a monumentelor, regret c" nu am efectuat respecti%a %izit". .m comunicat c" nu %oi scrie o carte de
propagand" politic", sau personal", ci pot s" scriu o carte de istorie politic", a relaţiilor internaţionale ale Ira<ului !n coteEtul geopolitic al
*8
5rientului Mi>lociu şi a relaţiilor rom#no+ira<iene. .rhi%ele rom#neşti deţin numeroase documente pe aceste teme. Poziţia mea a dezam"git.
.m !nţeles c" se dorea o od" adus" lui (addam /ussein, bine pl"tit". 5ri, acesta, ca orice personalitate istoric" important", a desf"şurat o
acti%itate compleE", care cuprinde fapte pe care unii le apreciaz" poziti%, iar alţii negati%. Negati%ul nu poate lipsi din analiz". 6n plus, ceea ce
pentru unii este negati%, pentru alţii apare ca şi poziti%. Nu eram dispus la scrierea de ode. a urmare, s+a apelat, tot prin intermediul unui
anga>at al industriei de armament, la o familie din ,aia Mare, care a scris o carte dedicat" preşedintelui (addam /ussein. .st"zi, dup"
eEecutarea prin sp#nzur"toare a lui (addam /ussein, am hot"r#t s" public r#ndurile de mai >os, necesare, dup" p"rerea mea, !nţelegerii
e%oluţiilor contemporane şi recente din Ira<, cu at#t mai mult cu c#t propaganda antiarab", antimusulman" şi, !n special, antiira<ian", de%ars"
!n media internaţional" şi rom#neasc" mari cantit"ţi de teEte care deruteaz" opinia public", inclusi% pe intelectualii care nu s+au aplecat !n
mod special asupra e%oluţiilor din 5rientul Mi>lociu, deturn#nd numeroase !nţelesuri. (pun aceasta pentru c" !nţelegerea fenomenelor politice
din 5rientul Mi>lociu necesit" nu numai cultur", orizont larg şi deştept"ciune, ci necesit" mult" !nţelepciune. 5piniei publice !i sunt oferite, cu
mult" largheţe, >udec"ţi de %aloare ma>oritar lipsite de !nţelepciune. Ce asemenea, eu consider c" ocolirea nucleului esenţial al fenomenelor
reprezint" a doua mare lips" a ma>orit"ţii @analizelorA din mass media. oncret, m" refer la comentariile unor tele%iziuni din (.3... şi
'om#nia şi la unele articole din presa scris" din (.3... şi 'om#nia. Pe cele din Israel, nu le mai nominalizez, a%#nd !n %edere c" Israelul este,
practic, !ntr+un r"zboi continuu cu lumea arab" şi !n condiţii de r"zboi nu se poate cere obiecti%itate din partea uneia dintre p"rţi faţ" de
inamic.
ine a fost (addam /ussein\ 5 !ntrebare al c"rei r"spuns %a diferi mereu !n funcţie de imaginile dorite a fi proiectate opiniei publice,
!n schimbare continu", pe m"sura trecerii timpului şi de percepţiile acesteia. 6n perioada de dup" arestarea fostului lider ira<ian şi p#n" la
eEecutarea sa, media internaţional", !n cea mai mare parte aser%it" puterii şi banului occidental, l+a prezentat ca pe un monstruB criminal
odios, duşman al propriului popor, duşman al omenirii, autor de genocid. Pentru a+l !nţelege pe fostul lider ira<ian, propun cititorului o scurt"
reamintire a unor momente din istoria contemporan" a Ira<ului, necesare creion"rii climatului !n care a fost educat şi !n care s+a construit
personalitatea lui (addam /ussein.
Prin Tratatul de Pace de la !evres, din 8& august 8-2&, !ncheiat !ntre puterile !n%ing"toare !n primul r"zboi mondial şi 2urcia, tratat pe
care Parlamentul turc nu l+a ratificat niciodat", Ira<ul a fost trecut !n st"p#nirea Marii ,ritanii. Marea ,ritanie eEercita, !nc" din anul 88--,
protectorat asupra p"rţii de sud a Ira<ului, cunoscut" sub numele de ;miratul GuFeit, condus de cunoscuta familie .l (alem al+(abbah,
apropiat" a coroanei britanice şi sponsor al unor importanţi politicieni britanici. a urmare a tratatului, doar o parte a Gurdistanului a mai
r"mas !n componenţa 2urciei. 'estul pro%inciei, a%#nd o populaţie !n >ur de 2* milioane locuitori, a fost atribuit" altor stateB (iria, Ira<, Iran,
iar un alt teritoriu <urd a intrat !n componenţa 3niunii (o%ietice. .stfel, prin propunerile eEperţilor care au preg"tit proiectul Tratatului de la
!evres şi prin politica de divide et impera promo%at" de britanici şi francezi şi acceptat" de (.3..., poporul <urd a r"mas f"r" stat naţional,
fiind folosit permanent, p#n" ast"zi, ca minoritate care s" pun" probleme statelor pe al c"rui teritoriu locuieşte şi s" ofere permanent moti%aţii
de inter%enţii internaţionale. Gurzii sunt şi ast"zi un material inflamabil care poate fi oric#nd acti%at !n statele unde locuiesc. Pentru controlul
asupra Ira<ului, britanicii au a%ut de !nfruntat ri%alitatea =ranţei. 6n 8-28, Ira<ul s+a proclamat regat, condus de regele =aisal ibn /ussain. ;l
se suprapune !n mare parte Mesopotamiei antice, unul din leag"nele ci%ilizaţiei mondiale. 6n anul 8-21, )ondra a fost obligat" s" accepte
accesul altor companii, mai ales americane şi franceze, la bog"ţiile ira<iene, iar diferendele cu =ranţa pri%itoare la influenţa !n Ira< s+au
negociat şi finalizat prin Tratatul de la Mosul 98-21:. .cesta pre%edea c" eEploatarea petrolului ira<ian se repartiza astfelB *2+**U re%enea
Marii ,ritanii, 28+2*U re%enea =ranţei şi 28+2*U re%enea (.3... >aful sistematic al petrolului ira<ian de c"tre companiile celor trei puteri, a
determinat mari nemulţumiri populare. .ceast" situaţie s+a prelungit şi dup" ce la 3 octombrie 8-32, Ira<ul şi+a proclamat formal
independenţa. 6n anul 8-08, s+a produs o important" r"scoal" !mpotri%a companiilor st"p#nitoare ale petrolului şi ţ"rii, condus" de 'ashid
$alli ;l $ailani. '"scoala a fost !n"buşit" de armata Marii ,ritanii. u ocazia acestei inter%enţii, britanicii au ocupat (iria, )ibanul şi Iranul,
consolid#ndu+şi puterea !n zon". 6n Ira< a fost instalat" o monarhie prooccidental", care permitea eEploatarea nelimitat" a petrolului ţ"rii de
c"tre marile companii. 6n anul 8-0*, a izbucnit o r"scoal" a <urzilor, !n"buşit" !n s#nge. 6nfr#nţi, <urzii şi+au constituit Partidul Cemocrat din
Gurdistan, condus de Mustafa al+,arzani. 6ntreaga istorie contemporan" a Ira<ului a fost marcat" de lupta dintre forţele naţionale, care
militeaz" pentru libertatea Ira<ului şi controlul ira<ian asupra uriaşelor bog"ţii de petrol şi gaze naturale şi ap"rarea ci%ilizaţiei tradiţionale
islamice, pe de o parte şi Marea ,ritanie, =ranţa şi (.3..., state dornice s" st"p#neasc" Ira<ul pentru a+i eEploata bog"ţiile, pe de alt" parte.
6n acelaşi timp, <urzii doreau o autonomie care s"+i a>ute s"+şi construiasc" un stat naţional, !n cadrul c"ruia s" se dez%olte ca naţiune,
s"+şi culti%e ci%ilizaţia tradiţional", s"+şi promo%eze interesele. ele cinci state pe suprafaţa c"rora i+au r"sfirat deciziile dure ale marilor
puteri !n%ing"toare !n cele dou" r"zboaie mondiale, nu au oferit cadrul necesar şi dorit de e%oluţie a etniei <urde. Nici !n Ira<, !n nici un regim
politic, din nici o poerioad", <urzii nu s+au reg"sit ca naţiune. ;i se simt cel mai bine !n aceast" perioad" de ocupaţie militar" str"in" a ţ"rii, pe
care ma>oritatea zdrobitoare a poporului ira<ian nu o agreaz", nu o accept" şi lupt" cu disperare şi mari sacrificii de toate felurile !mpotri%a ei.
Mulţumirea relati%" de acum este minat" şi efemer", pentru c" se bazeaz" pe nemulţumirea ma>orit"ţii poporului ira<ian.
6n perioada mai 8-08+iulie 8-0-, Ira<ul particip" la r"zboiul arabo+israelian. )a sf#rşitul acestuia, regimul prooccidental de la putere a
trecut la lichidarea prin eEecuţie a lui Russef (alman Russef, secretar general al Partidului omunist şi a altor conduc"tori ai partidului, de
teama acapar"rii puterii de c"tre aceast" forţ" politic" spri>init" de Mosco%a. 6n anul 8-**, regele =aisal II al Ira<ului, care se !ncoronase !n
8-*3, a semnat cu 2urcia Pactul de la *agdad. 6n 8-**, la acest pact au aderat Iranul, Pa<istanul şi Marea ,ritanie 9;N25:. ;l a%ea o linie
prooccidental" pronunţat". 6n acelaşi an, regele a semnat un acord cu Marea ,ritanie, prin care !i permitea acesteia s" foloseasc" bazele
aeriene ira<iene pentru operaţiunile militare din zon". Cup" semnalele panarabe şi de lupt" antioccidental", din 8-*1, date de preşedintele
;giptului, $amal .bdel Nasser, mişcarea naţional" ira<ian" s+a consolidat. Marile e%enimente politice din lumea arab", din anul 8-*1, au
catalizat naţionalismul arab şi conştiinţa necesit"ţii lumii arabe de a+şi controla propriul destin !n faţa dorinţelor de dominaţie ale marilor
puteri occidentale şi a Israelului. 6n acel an, ele% de liceu fiind, (addam /ussein s+a !nscris !n Partidul (ocialist .rab .l+,aas. Mişcarea de
st#nga oferea şi alternati%a Partidului omunist, spri>init de Mosco%a, pe care (addam /ussein a ocolit+o mereu cu mult" diplomaţie, f"r" s"
propun" m"suri radicale, care ar fi putut d"una relaţiilor cu Mosco%a, dar conştient c" aceast" linie politic" putea conduce doar la o schimbare
a st"p#nului str"in, !n timp ce el f"cea parte din gruparea panarab" care milita pentru independenţ" şi consolidare prin alianţa lumii arabe.
onsolidarea mişc"rii naţionale ira<iene a a%ut ca urmare organizarea unei lo%ituri de stat, !n anul 8-*8. =orţe naţionaliste, conduse de
*2
militari, !n frunte cu generalul .bd al+Garim Gassem, au abolit monarhia prooccidental", l+au asasinat pe rege şi au retras Ira<ul din Pactul
de la *agdad. )o%itura de stat a fost urmat" de un ade%"rat r"zboi ci%il, care a durat p#n" !n 8-*- şi a condus la %iolenţe şi eEcese din partea
tuturor forţelor. u acest prile>, (addam /ussein a fost acuzat de crim", %ictima sa fiind un anume cet"ţean (addam an+Nasiri, originar din
oraşul s"u natal, 2i<rit. (addam /ussein a fost condamnat la !nchisoare. ;l nu a recunoscut fapta pentru care a fost condamnat, nici !n proces,
nici mai t#rziu. ;l a susţinut mereu c" a fost acuzat de crim" de forţele de securitate ale regimului, !ntruc#t era militant baasist cunoscut !n
localitatea sa şi !n regiune. . stat !n temniţ" şase luni. . fost re>udecat, şi+a do%edit ne%ino%"ţia, eliberat şi absol%it de acuza de omor. 'euşita
forţelor naţionale ira<iene !n cursul lo%iturii de stat s+a datorat şi preşedintelui egiptean Nasser, care, re!ntors din Iugosla%ia, unde !l %izitase
pe 2ito, a transmis lumii occidentale c" orice acţiune !n Ira<, !mpotri%a noilor conduc"tori ai ţ"rii, %a conduce la inter%enţia militar" a
;giptului. Ce la !nceputul noii gu%ern"ri, a de%enit e%ident c" generalul .bd al+Garim Gassem nu dorea s" conduc" ţara al"turi de Partidul
(ocialist .rab .l+,aas. ;l a folosit mişcarea naţional" şi lupta !mpotri%a dominaţiei str"ine pentru a acapara puterea şi a conduce ţara !n
conformitate cu interesele unui grup de militari şi companii economice. 6n anul 8-*-, (addam /ussein, a participat la un atentat !mpotri%a
şefului statului, !mpreun" cu %eri ai s"i din partea tat"lui. .tentatul a eşuat. 6mpuşcat !n picior, a fugit !n (iria, iar dup" trei luni, a zburat !n
;gipt, unde a r"mas trei ani şi c#te%a luni. 6n ;gipt şi+a !ncheiat liceul şi a susţinut bacalaureatul, pe care le+a !ntrerupt din pricina implic"rii
!n politic". Ira<ienii eEilaţi !n ;gipt l+au caracterizat, !n general, ca fiind un t#n"r serios p#n" la duritate şi !ng#ndurat p#n" la tristeţe. Politica
naţional" şi panarab" a fost spri>init" de o clas" politic" grupat" !n cadrul Partidului (ocialist .rab .l+,aas, de orientare socialist", care a
respectat p#n" la c"derea de la putere, !n 2&&3, proprietatea pri%at", cu mici eEcepţii legate de resurse şi instituţii cu mare influenţ" asupra
securit"ţii naţionale. 6n anul 8-*-, Ira<ul a ieşit din blocul lirei sterline şi a semnat cu 3niunea (o%ietic" un Acord de cola"orare economică
şi te'nică. 3n an mai t#rziu, so%ieticii !ncep construirea c"ii ferate ,agdad+,asra. 6n anul 8-18, Protectoratul GuFait şi+a proclamat
independenţa, dar emirul a continuat s" fie susţinut de c"tre Marea ,ritanie, principala beneficiar" a petrolului <uFaitian. Cup" p"rerea
ma>orit"ţii opiniei publice din Ira<, ca şi din alte ţ"ri arabe, nimic nu !ndrituia ;miratului GuFait s" eEiste !n afara Ira<ului. Poporul era unul
şi acelaşi, de acelaşi s#nge, %orbea aceeaşi limb", a%eau aceleaşi obiceiuri, ambele teritorii a%eau acelaşi procent de musulmani 9-*U:,
tr"iser" aceeaşi istorie, sub califi, turci şi britanici. 'ecunoaşterea internaţional" a GuFaitului era rodul intereselor politice str"ine, europene
9mai ales britanice: şi ale Israel. Nu s+a creat un stat <urd, dar s+a creat un nou stat arab, f"r" o ci%ilizaţie diferit" de a ira<ienilor, f"r"
elemente de distincţie. 'espect"m pe <uFeitieni şi nu dorim !n nici un caz s" sup"r"m pe cine%a prin aceste afirmaţii. ;le sunt p"rerea
personal" a semnatarului acestui articol, rezultat" !n urma studiilor !ntreprinse, pri%itor la acest spaţiu geopolitic. 6n fond, democratic %orbind,
!n acest caz, determinante sunt simţ"mintele fiec"rui cet"ţean !n parte, chiar dac" simţ"mintele sunt şi ele rodul educaţiei din familie şi din
societate şi a in>ecţiilor mediatice. Ce la declararea independenţei ;miratului GuFeit, generalul Gassem a declanşat o mişcare politic" de
conştientizare a apartenenţei regiunii GuFeit la Ira<. 6n acest conteEt, !n anul 8-18 a izbucnit o puternic" r"scoal" a <urzilor, conduşi de
Mustafa al+,arzani, spri>iniţi indirect de britanici şi emirul GuFeitului, care se temeau de o inter%enţie ira<ian" !n GuFeit. '"sculaţii sperau
s" obţin" autonomia. Gurzilor li s+au f"cut o serie de promisiuni, dependente de !nl"turarea de la putere a regimului ira<ian militar naţionalist
şi !nlocuirea sa cu unul prooccidental. .cest gen de manipulare a <urzilor s+a repetat de multe ori !n trista lor istorie, dar nimeni n+a f"cut
nimic pentru ei, p#n" !n prezent. '"scoala <urzilor, spri>init" din str"in"tate, a fost deosebit de %iolent" p#n" !n anul 8-10, dar, dup" o scurt"
acalmie, a mai durat mulţi ani de zile, fiind definiti% !n"buşit" abia !n anul 8-4*. 6n aceast" perioad", zeci de mii de <urzi au fugit !n Iran,
unde s+au constituit !ntr+un nucleu antiira<ian, care a%ea s" fie acti%at !n anii L8&.
6n anul 8-13, dup" o nou" lo%itur" de stat, generalul Gassem a fost r"sturnat de la putere şi eEecutat. Puterea a fost preluat" de Partidul
(ocialist .rab .l+,aas, cu a>utorul armatei. Preşedinte a de%enit (alim Mahammad .ref. (addam /ussein s+a re!ntors !n Ira<. .u continuat
reformele naţionale. Ceşi de st#nga, acest partid s+a aflat !n opoziţie cu Partidul omunist, pe care !l contesta, !ntruc#t acesta nu se pronunţa
pentru unitatea arab", ci se pronunţa pentru intrarea ţ"rii !ntr+o federaţie cu 3niunea (o%ietic". 6n anul 8-10 au fost naţionalizate b"ncile şi
societ"ţile de asigur"ri şi a fost creat" ompania Petrolier" Naţional" din Ira<, care era o garanţie a unui buget !n continu" creştere. 6n politica
eEtern", preşedintele (alim Mahammad .ref a str#ns leg"turile cu (iria şi ;gipt. )a numai dou" luni dup" lo%itura de stat, a fost proclamat
statul federal 'epublica .rab" 3nit", cuprinz#nd ;gipt, (iria şi Ira<. Mişcarea panarab" şi panislamic" f"cea un pas mare, spre !ngri>orarea
inamicilor ei, !n primul r#nd Israel. 6n acelaşi an, Ira<ul a semnat şi un acord militar cu (iria, s+a creat onsiliul prezidenţial unit şi
omandamentul militar unificat. )a 8 ianuarie 8-1*, a intrat !n %igoare tratatul pri%ind crearea Pieţei omune arabe, cuprinz#nd Ira<, ;gipt,
(iria GuFeit şi Iordania. onfruntat cu lunga r"scoal" a <urzilor şi cu opoziţia intern", regimul de la ,agdad nu a mai a%ut resurse s" lupte,
politic sau militar, pentru alipirea teritoriului GuFeit. 6n 8-11 preşedintele ţ"rii, !ntre timp de%enit mareşal, (alim Mahammad .ref, a decedat
şi la conducere a urcat fratele s"u, generalul .bdel 'ahman .ref. 6n anul 8-14, printr+o lege, toate drepturile de eEploatare a petrolului ira<ian
au fost atribuite ompaniei Naţionale a Petrolului din Ira< 9IraP Petroleum:.
6n anul 8-18, au ap"rut puternice fr"m#nt"ri politice. (addam /ussein, implicat !n e%enimente, !mpotri%a generalului .ref, !n calitate
de important membru al Partidului ,aas, a fost arestat şi !ntemniţat. 6n timpul !ntemniţ"rii a ţinut leg"tura cu .hmed /assan al+,a<r,
politician adept al unei linii politice de independenţ" şi dez%oltare economic" a Ira<ului, pe care o !mp"rt"şea din plin şi (addam /ussein. .
dezertat şi a participat direct la lo%itura de stat organizat" !mpotri%a preşedintelui .bdel 'ahman .ref. . acţionat direct, la %edere, !mbr"cat
militar pe unul dintre tancurile care au asaltat palatul prezidenţial. 6n cursul operaţiunilor, au fost omor#ţi o serie de politicieni şi militari. 6n
aceste operaţiuni, a fost implicat şi (addam /ussein. .ref a fost !nl"turat, iar conducerea ţ"rii a preluat+o generalul .hmed /assan al+,a<r,
care s+a proclamat preşedinte al ţ"rii, asum#ndu+şi şi funcţiile de prim+ministru şi comandant suprem al armatei. (addam /ussein a de%enit
%icepreşedinte al onsiliului omandamentului 'e%oluţiei şi şef al ser%iciilor de informaţii, dar acest lucru nu a fost f"cut public !n mod
oficial. .l+,a<r a promo%at o politic" puternic antiisraelian". 6n 8-42, a fost naţionalizat" integral ompania IraP Petroleum şi s+a semnat un
Tratat de prietenie cu 4.(.!.!. 6n 1 martie 8-4*, la .lger, a fost semnat un important acord ira<iano+iranian. .cordul a fost !ncheiat !n scopul
reconcilierii solemne !ntre cele dou" ţ"ri şi pre%edea normalizarea relaţiilor bilaterale şi soluţionarea problemelor aflate !n disput". .cest
acord a !ngri>orat mult factorii politici de la 2el .%i% şi Jashington, care au !ncercat s"+l submineze prin toate mi>loacele. Cup" ce (addam
/ussein şi aKatolahul GhomeinK au a>uns la putere, nu au ştiut s" continue demersurile predecesorilor lor şi criza nu a mai putut fi gestionat",
a>ung#ndu+se la r"zboi.
*3
6n toat" perioada deceniilor *,1 şi 4 ale secolului trecut, ser%iciile secrete britanice, americane şi franceze au desf"şurat multiple
acti%it"ţi operati%e şi de influenţ" pentru a submina gruparea naţional" de forţe politico+militare şi informati%e, !n scopul relu"rii controlului
politic şi economic asupra bog"ţiilor Ira<ului. Presiunea a fost eEecitat" mai ales asupra Partidului ,aas. 6mpotri%a acestei st"ri de lucruri,
preşedintele .l+,a<r a luat m"suri pentru consolidarea ser%iciului secret. .ceast" misiune a fost !ncredinţat" lui (addam /ussein. .cesta a
trecut la lichidarea ad%ersarilor politici ai mişc"rii naţionale grupat" !n Partidul (ocialist .rab .l+,aas. )egat de aceast" acti%itate a lui
(addam /ussein se cunosc puţine date eEacte. Ma>oritatea discuţiilor pri%itoare la ele au fost politizate. 6n cursul procesului 9@procesuluiA \:
lui (addam /ussein, dup" trei ani şi >um"tate !n care duşmanii s"i st"p#neau Ira<ul şi s+au c"utat toate faptele care puteau s"+l incrimineze, nu
a fost acuzat de nici o crim" din aceast" perioad", ceea ce este eloc%ent. 6n perioada !n care a condus ser%iciile secrete, au fost afectate
ma>oritatea reţelelor de informaţii occidentale din Ira<. u toate acestea, colaborarea ser%iciilor secrete ira<iene cu cele americane a fost una
bun". ;a a fost catalizat" de c"tre (addam /ussein, care a reuşit !n demersul s"u, c#ştig#nd un mare prestigiu !n r#ndul clasei politice, armatei
şi ser%iciilor de informaţii.
6n anii L4&, mai ales de la >um"tatea lor, dez%oltarea durabil" a Ira<ului a de%enit un proiect %izibil. Partenerii şi in%estitorii !n Ira< au
fost aleşi cu gri>", pentru a ocoli marile puteri, mai ales (.3..., !n scopul e%it"rii subordon"rii ţ"rii capitalului celor care doreau aser%irea
ţ"rii.
.t#ta timp c#t !n Iran puterea a fost deţinut" de şahinşahul Mohamed 'eza Pahla%i .rriamer, iar !n .rabia (audit" şi Iordania se aflau
de asemenea gu%erne filoamericane, lumea occidental" şi Israelul reuşea s" menţin" un echilibru de forţe, care s" nu permit" o unificare a
forţelor lumii arabe, !mpotri%a Israelului şi !n scopul controlului absolut asupra eEporturilor de petrol din 5rientul Mi>lociu. ompromiterea
regimului politic filoamerican al şahului Iranului şi re%oluţia islamic" a aKatolahului GhomeinK, din 8-48, au complicat raporturile
internaţionale !n zon". 6ncura>at de .I..., (addam /ussein l+a determinat pe preşedintele .hmed /assan al+,a<r s" !i predea puterea, lucru
care s+a produs la 81 iulie 8-4-. Practic l+a forţat, dar, ulterior a impus respect pentru persoana lui .l ,a<r şi linia politic" promo%at" !n cei 88
ani c#t a condus ţara. (+a %orbit mult, dar f"r" a fi cunoscute probele, despre o implicare a .I... !n aducerea la putere a lui (addam /ussein.
6ncep#nd din 8-4*, (.3... au !ncercat, !n mod repetat, s" restabileasc" relaţii diplomatice cu Ira<ul. Cup" schimb"rile din Iran, respecti%
!nl"turarea şahului, (addam /ussein a sperat c" %a de%eni punctul de spri>in al intereselor (.3..., cu a>utorul c"rora s"+şi consolideze
puterea, pe care el dorea s" o foloseasc" !n fa%oarea mişc"rii panarabe şi !mpotri%a e%reilor. alculele lui (addam /ussein erau !ns" greşite.
=iecare din cele dou" p"rţi %edea problema unor e%entuale restabiliri a relaţiilor bilaterale !n scopul unor interese opuse. (addam /ussein a
continuat mereu s" abordeze un discurs antiamerican, c"reia diplomaţia de la Jashington i+a r"spuns, o %reme, moderat, sper#nd !ntr+o
relauare a relaţiilor diplomatice şi economice, care s" permit" e%oluţii de creştere a influenţei americane !n ţar", !n dauna forţelor naţionale,
pe care asa .lb" nu le agreaz" nic"ieri !n lume. 6n timpul preşedinţiei lui (addam /ussein, religia a fost respectat", echilibrat, f"r"
manifest"ri de bigotism din partea liderilor politici. 6ntreaga politic" faţ" de religie a fost !nsoţit" de preocuparea de a nu ad#nci pr"pastia
!ntre şiiţi şi suniţi, !n scopul unit"ţii poporului ira<ian. Pe <urzi, oricum nu+i putea nimeni determina s" susţin" statul naţional ira<ian.
6n acelaşi timp, Ira<ul s+a aflat sub presiunea 3niunii (o%ietice, care dorea s" profite de ruptura din relaţiile ,agdadului cu
Jashingtonul, amestec#ndu+se !n treburile interne ale ţ"rii. Ce la !nceputul preşedinţiei sale, (addam /ussein s+a aflat şi sub presiunea
3.'.(.(. Nereuşind !n m"sura dorit" de la Gremlin, so%ieticii au !ncercat s"+şi m"reasc" influenţa !n Ira< prin intermediul statelor socialiste
satelite din ;uropa de ;st. '"spunsul Ira<ului a fost !nlocuirea companiilor acestor state cu cele ale altor state, inclusi% şi mai ales rom#neşti
şi, !n m"sura posibilit"ţilor, cu a unor companii din state nealiniate, care nu condiţionau politic colaborarea economic". 'om#nia a de%enit
unul dintre partenerii de mare perspecti%" ai Ira<ului. "tre sf#rşitul '"zboiului rece, cifrele de afaceri care se profilau !n raporturile
bilaterale, erau foarte mari. )o%itura de stat din 'om#nia 98-8-:, r"zboiul din $olf 98--&+8--8:, pr"buşirea intenţionat" a preţului mondial al
petrolului şi embargoul impus de (.3..., au compromis total proiectele şi au adus Ira<ul !n imposibilitatea de a mai achita ultimele li%r"ri
rom#neşti de produse. Catoria ţ"rii a a>uns la 0& miliarde de dolari.
u toate tensiunile din raporturile cu Mosco%a, Ira<ul a fost ne%oit s" acorde o atenţie special" relaţiei cu 3niunea (o%ietic", a%#nd !n
%edere şi faptul c" aceasta !ntreţinea bune relaţii cu comunitatea <urd", prin intermediul Gurdistanului so%ietic.
(addam /ussein a dorit s" de%in" simbolul lumii arabe, mai ales !n cadrul .rupului celor KK. Marile simboluri ale Mişc"rii de
nealiniere, Indira $handi, 2ito şi Nasser nu mai erau !n %iaţ" şi (addam /ussein aspira la gloria şi performanţele lor politice. Coar =idel
astro supra%ieţuia din galeria marilor lideri nealiniaţi. 6n principal, (addam /ussein a acţionat pe patru linii politice principaleB 8:
continuarea opoziţiei faţ" de formula raporturilor arabo+e%reieşti stabilit" la amp Ca%idO 2: creşterea rolului Mişc"rii de nealiniereO 3:
dez%oltarea economic" independent" a ţ"rii şi 0: creşterea puterii personale.
6n 8- septembrie 8-8&, (addam /ussein a denunţat tratatul dintre Ira< şi Iran. Imediat dup" aceasta, ciocnirile de la frontier", care
anterior fuseser" sporadice, s+au transformat !n lupte grele şi au dus la declanşarea r"zboiului !ntre cele dou" ţ"ri. ;l a durat opt ani, a fost
eEtrem de echilibrat, a condus la peste un milion de %ictime şi a produs mari pagube materiale. '"zboiul a f"cut s" triumfe forţele care
militeaz" pentru scindarea lumii musulmane, !n primul r#nd e%reii şi puterile beneficiare ale petrolului din 5rientul Mi>lociu. Hina pentru
izbucnirea r"zboiului i+a aparţinut, !n cea mai mare parte lui (addam /ussein şi colaboratorilor s"i suniţi. 3ra secular" dintre şiiţi şi suniţi a
agra%at r"zboiul, cobor#nd !nd#r>irea şi la ni%elul cet"ţeanului de r#nd, al soldatului. 6n timpul r"zboiului, forţele interesate s+au implicat !n
influenţarea e%oluţiei conflictului. 'om#nia a acordat asistenţ" economic" şi a li%rat arme ambelor beligerante. =iind dependente de li%r"rile
de produsele rom#neşti şi de numeroase acti%it"ţi de ser%ice, ci%ile şi militare, nici una dintre ţ"ri nu a !ntrerupt colaborarea economic" şi
militar" cu 'om#nia. u toate acestea, 'om#nia a f"cut demersuri pe l#ng" ambele ţ"ri pentru a !nceta r"zboiul şi a !ncheia pacea.
onflictul dintre Ira< şi Iran, degenerat, !n perioada 8-8&+8-88, !ntr+un r"zboi care a condus la mari consumuri de energii naţionale,
are la baz", !n mare m"sur", ruptura de natur" religioas" dintre şiiţi şi sunniţi. .ceast" ruptur" este at#t de profund" !nc#t cele dou" state a>ung
!n momente istorice !n care nu mai ţin cont de faptul c" marii lor duşmani sunt Israelul şi (.3... ;ste e%ident c" cele dou" state au a%ut de>a
mult de pierdut de pe urma acestei realit"ţi şi este foarte posibil ca, !n %iitorul apropiat, Iranul şi Ira<ul s" continue s" pl"teasc" foarte scump
ruptura dintre ele şi imposibilitatea lor de a coopera !n a se ap"ra de duşmanii autentici, duşmanii care le %izeaz" fiinţa naţional"B le afecteaz"
cultura şi ci%lizaţia lor tradiţional", bog"ţiile naţionale şi etniile ma>oritare. 6n aceast" perioad" a r"zboiului @antiteroristA, cea mai important"
industrie a (.3..., industria militar", prosper". ;ste greu de pre%"zut c" %or lipsi moti%aţiile ca armata american" s" fie implicat" !n conflicte
*0
armate !n di%erse p"rţi ale $lobului. Moti%aţiile sunt oferite de forţele politice. 5rientul Mi>lociu este cea mai %ulnerabil" zon" pentru
inter%enţii militare americane. .firm"m acest lucru ţin#nd cont şi de influenţa eEcepţional" a comunit"ţii mondiale e%reieşti asupra politicii
asei .lbe şi de interesele Israelului !n sl"birea p#n" la distrugere a statelor arabe din 5rientul Mi>lociu, unde nu au fost instalate regimuri
politice cooperante.
6n timpul r"zboiului din 8-8&+8-88, !ndemnaţi şi din eEterior, <urzii din Ira< s+au r"sculat. .cest fapt a ad#ncit ruptura dintre ira<ieni
şi <urzi. Pentru ira<ieni era !nc" o do%ad" clar" a lipsei de ataşament a <urzilor faţ" de statul ira<ian, p#n" la dorinţa lor ca Ira<ul s" piard"
r"zboiul !n care era anga>at. 'epresaliile au fost dure. .u fost represalii de timp de r"zboi. )iderii <urzilor şi+au asumat riscul de a+şi aduce
comunitatea !n situaţie de indezirabilitate istoric" total". Ira<ienii, inclusi% opinia de la baza societ"ţii, i+au identificat pe <urzi al"turi de
inamicii cei mai de temut ai poporului ira<ian. Cin aceast" cauz", !n anul 2&&1, cu ocazia procesului 9\: lui (addam /ussein, pronunţarea de
pedepse pentru represiunea !mpotri%a <urzilor este imoral" şi, dup" p"rerea noastr", ilegal", a%#nd !n %edere starea de r"zboi a Ira<ului şi
legislaţiile de r"zboi din ma>oritatea statelor lumii. )egea marţial" funcţioneaz" peste tot. Mai mult, !n cadrul procesului 9\: din 2&&1, unul
dintre >udec"tori a fost <urd. )a sf#rşitul r"zboiului, mase mari de <urzi au p"r"sit Ira<ul şi au emigrat la conaţionalii lor din Iran, cu acordul
tacit al aKatolahului GhomeinK, care a>uta ad%ersarii Ira<ului d#ndu+le azil. . fost dramatic pentru un num"r mare de <urzi.
6n 8-88, epuizate de r"zboi şi simţindu+se ameninţate de e%oluţiile poziti%e ale relaţiilor so%ieto+americane, care erau !n toiul
negocierilor de transfer a statelor socialiste din estul ;uropei c"tre 5ccident, Ira<ul şi Iranul au !ncetat operaţiunile militare. 6n acelaşi an, a
!ncetat şi r"zboiul din .fganistan, !ntreaga omenire fiind interesat" prioritar de acordul !ntre (.3... şi 3.'.(.(., finalizat !n Malta, !n 2 şi 3
decembrie 8-8-.
Conflictul din Ira>. Cu şi fără .addam 1ussein. 3nfrângerea unei naţiuni
:ae victis L
6n aprilie 8-88, la iniţiati%a lui (addam /ussein, a fost demarat un al doilea r#nd de discuţii cu reprezentanţi <uFeitieni, !n leg"tur" cu
frontiera ira<iano+<uFeitian". Cup" repetate tergi%ers"ri din partea GuFeitului, !n februarie 8--&, discuţiile dintre cele dou" p"rţi au eşuat. 6n
paralel cu aceste e%oluţii negati%e, GuFeit, !mpreun" cu .rabia (audit", state aliate ale (.3... şi Marii ,ritanii, au !nc"lcat !nţelegerile din
cadrul 5.P.;.. şi şi+au sporit mult eEporturile de petrol, ceea ce a condus la o sc"dere dramatic" a preţurilor, ceea ce a afectat mult interesele
economice ale mai multor state eEportatoare, !ntre care şi ale Ira<ului. 6n decembrie 8-8-, preţul unui baril de petrol era de 28 _. onform
!nţelegerilor 5.P.;.., GuFeit putea s" eEporte p#n" la 8,-* milioane de barili, dar a eEportat peste 2,1 milioane barili. 6n acelaşi timp,
GuFeit a eEtras mari cantit"ţi de petrol din pungile ira<iene ale z"c"m#ntului de la .r+'umaKla. 6n aprilie 8--&, preţul petrolului se pr"buşise
la 88 _Tbaril, iar Ira<ul pierduse de>a un miliard de dolari. ;ra e%ident c", !n condiţiile noilor preţuri internaţionale ale petrolului, Ira<ul intra
!n imposibilitate de a+şi pl"ti uriaşa datorie de 0& de miliarde de _ şi dob#nzile aferente. 6ntreaga ţar" era transformat" !ntr+un şantier, se
f"ceau cheltuieli pe toate liniile, se promo%a o ade%"rat" dictatur" de dez%oltare. Ira<ul de%enise un pericol pentru echilibrul stabilit !ntre
statele 5rientului Mi>lociu, echilibru controlabil de c"tre politica israeliano+american". Prin pr"buşirea preţului petrolului, dez%oltarea
Ira<ului a fost blocat". u toate acestea, ni%elul de trai al cet"ţenilor ţ"rii a crescut constant, anual, p#n" !n 2&&3.
'elaţiile Ira<ului cu (.3... s+au !nr"ut"ţit şi ele continuu. (.3... au impus un embargo ştiinţific !mpotri%a regimului de la ,agdad.
.dministraţia ,ush 9senior: a pl"nuit acti%it"ţi informati%+operati%e acoperite !n Ira<. 6n octombrie 8-8-, ministrul de eEterne şi %icepremier
2ariP .ziz s+a adresat secretarului de stat Mames ,a<er, prezent#ndu+i informaţiile despre comploturile .I... !mpotri%a preşedintelui (addam
/ussein. 6n 28 februarie 8--&, (enatul american a hot"r#t suspendarea facilit"ţilor bancare acordate pentru importurile ira<iene de gr#u şi
orez. .ceasta a !nsemnat declanşarea embargoului alimentar al (.3... !mpotri%a Ira<ului. oncomitent, a fost declanşat" o campanie de pres"
internaţional" !mpotri%a Ira<ului, care a fost prezentat ca fiind o prime>die pentru celelalte state din zona $olfului, ba chiar din !ntreaga lume.
)a 2- mai 8--&, s+a deschis la ,agdad reuniunea arab" la ni%el !nalt. (copul reuniunii era analiza ameninţ"rilor lumii arabe de c"tre
Israel şi (.3... u acest prile>, (addam /ussein a susţinut un discurs !n care a ţinut s" afirme c" !mpotri%a Ira<ului se desf"şura un r"zboi,
GuFeitul fiind unul dintre inamici. Ira<ul a depus o pl#ngere şi la )iga (tatelor .rabe, ar"t#nd !nc"lc"rile cotelor de eEporturi de petrol
stabilite de 5.P.;.. 6n urma acesteia, miniştrii petrolului din .rabia (audit", ;miratele .rabe 3nite, GuFeit şi `atar s+au !ntrunit !n oraşul
Medda, con%enind s" respecte cotele de eEporturi de petrol. )a scurt timp dup" aceast" reuniune, GuFeit a anunţat c" nu se %a conforma
hot"r#rilor adoptate la Medda.
6n acest cadru politic zonal, la 2 august 8--&, armata ira<ian" a pornit ofensi%a !mpotri%a GuFeit. ;ra o agresiune e%ident", indiferent
de moti%aţiile istorice, politice şi economice. .cţiunea militar" a Ira<ului oferea duşmanilor s"i ocazia perfect" de a lo%i ţara şi regimul
(addam /ussein şi prin aceasta !ntreaga lume arab" şi musulman", oferea moti%aţia prezenţei militare americane !n zon" şi a >ustific"rii
continu"rii cursei israeliene a !narm"rilor, ca şi a construirii de strategii !mpotri%a statelor arabe care nu sunt dispuse s" se supun" lumii
americano+e%reieşti. .gresiunea lui (addam /ussein a afectat demersurile paşnice ale lumii arabe şi musulmane de a se dez%olta sub o
presiune mai mic" şi de a+şi consolida libertatea naţional", at#ta c#t" puteau a%ea, pentru a e%ita presiunile globalizante, potri%nice culturii şi
ci%ilizaţiei tradiţionale ale popoarelor musulmane. .gresiunea ira<ian" a fost o mare greşeal" de strategie politic". (addam /ussein acţiona
cu mentalitatea tipic" liderilor din )umea a III+a din perioada '"zboiului rece. ;l f"cea abstracţie de cooperarea eEcepţional" dintre (.3... şi
3.'.(.(., aceasta din urm" a%#nd proiecte ma>ore de reformulare o propriului mod de promo%are a intereselor. Mosco%a nu a f"cut nimic
pentru a sal%a Ira<ul din situaţia gra%" !n care a intrat din greşeal" proprie.
Cup" atacul ira<ian, emirul GuFeitului şi familia sa s+au refugiat !n Marea ,ritanie !mpreun" cu banii lichizi şi impresionanta colecţie
de autoturisme 'olls 'oKce. Ciplomaţia (.3... a >ucat foarte bine cartea !ncura>"rii Ira<ului s" comit" agresiunea, pentru a+şi >usifica ulterior
propria inter%enţie militar", aşteptat" cu sufletul la gur" şi cu mari speranţe şi la 2el .%i%. ;forturile Israelului de a+i dezbina pe arabi şi de a+i
aduce !n situaţii de r"zboaie distrug"toare sunt o constant" a politicii e%reieşti, considerat" principala condiţie a eEistenţei statului şi a
controlului indirecte asupra ma>orit"ţii arabe. Imediat dup" in%azia ira<ian" !n GuFeit, administraţia de la Jashington a acreditat ideea
iminenţei unui atac ira<ian !mpotri%a .rabiei (audite, prezent#ndu+se !n mass+media scenarii apocaliptice cu capitala saudit" ocupat", cu
bazele militare cele mai importante !n st"p#nirea ira<ienilor şi !nchiderea $olfului, care urma s" de%in" un lac ira<ian. 2ele%iziunile au
**
prezentat trei tancuri str"b"t#nd deşertul, prezent#ndu+le ca fiind ira<iene şi care s+ar fi !ndreptat spre frontiera saudit". 3lterior s+a aflat c"
erau trei tancuri <uFeitiene !ngropate !n nisip. Ce asemenea, preşedintele ,ush şi eEperţii asei .lbe, %orbeau despre iminenţa deţinerii
armei nucleare de c"tre Ira<. Pe acest fond, trimiterea armatei (.3... !n .rabia (audit" nu a mai reprezentat o dificultate pentru gu%ernul
american, nici opoziţia politic" şi nici opinia public", a%#nd !ncredere !n corectitudinea informaţiilor oferite de asa .lb", nu s+au opus
inter%enţiei armate a (.3...
(e%olu$ia ??F a onsiliului de (ecuritate, difuzat" !n seara atacului ira<ian, !n 2 august, in%ita cele dou" ţ"ri s" negocieze pentru a+şi
reglementa diferendele. Cocumentul spri>inea eforturile de pace !ntreprinse de )iga .rab". 6n momentul !n care Ira<ul a anunţat c" se %a
retrage din GuFeit, stabilind şi date precise, armata (.3... a intrat !n .rabia (audit", ceea ce complica situaţia politic" şi militar". 5 !ntrunire
la Medda cu participarea Ira<ului, ;giptului, Iordaniei, .rabiei (audite şi Remenului a fost contramandat", ceea ce era !n detrimentul Ira<ului.
6n 82 august, Ira<ul, repet#nd disponibilitatea lui de a se retrage din GuFeit, a propus o iniţiati%" de soluţionare global" a crizei din 5rientul
Mi>lociu. Propunerea ira<ian" %izaB 8: elaborarea unor aran>amente pe baza unor principii unitare pri%itoare la retragerea Israelului din
teritoriile arabe ocupate !n Palestina, (iria şi )ibanO 2: retragerea (iriei din )ibanO 3: retragerea forţelor americane şi aliate lor din .rabia
(audit" şi !nlocuirea lor cu trupe 5.N.3. a c"ror naţionalitate s" fie stabilit" de onsiliul de securitateO 0: retragerea reciproc" a Iranului şi
Ira<ului şi stabilirea unor aran>amente pri%itoare la diferendele ira<iano+<uFeitiene. Iniţiati%a este una greu contestabil", nu numai din punct
de %edere politic, dar şi al unor principii etice. Propunerile ira<iene nu au fost luate !n seam". Ira<ienii au afirmat mereu c" (.3... au fost
cele care au z"d"rnicit eforturile unei rezol%"ri a crizei de c"tre arabi. Cup" peste 8* ani de la e%enimente, analiz#nd situaţia global" din
5rientul Mi>lociu al anului 8--&, nu putem s" nu constat"m c" inter%enţia militar" american" !n Ira< nu rezol%a dec#t problema GuFeitului,
l"s#ndu+le pe toate celelalte nesoluţionate.
'"zboiul !mpotri%a Ira<ului a fost declanşat !n noaptea de 81 spre 84 ianuarie 8--8, cu un atac aerian generalizat, care a %izat 0&& de
ţinte ci%ile şi militare, cum ar fi poduri, bara>e, şcoli, spitale, biserici, moschei, centre de comunicaţii, fabrici, c"i ferate, depozite de alimente,
silozuri de cereale, centrale electrice, rafin"rii de petrol, staţii de tratare a apei potabile, reţele de canalizare, cartiere de locuit din ,agdad şi
din celelalte gu%ernorate şi chiar oaze din deşert, unde tr"iau p"stori şi beduini. 6n 3 februarie 8--8, a fost organizat un raid aerian american
asupra ad"postului .l+.mKriKa din cartierul cu acelaşi nume din ,agdad. .u fost ucişi pe loc 028 de persoane, mai ales femei şi copii. 6n
inter%alul de timp 84 ianuarie Y 28 februarie 8--8, a%iaţia american" a organizat 882.&&& de raiduri aeriene, !n cursul c"rora au fost lansate
808.&&& tone material eEplozibil. Ira<ul a r"spuns acestor atacuri bombard#nd cu rachete di%erse poziţii ale inamicului din Peninsula .rab".
Ce asemenea, rachetele ira<iene au fost lansate şi !mpotri%a Israelului. Ira<ienii argumentau cu faptul c" !n spatele atacului !mpotri%a Ira<ului
se afla Israelul, iar lansarea rachetelor era şi un r"spuns !nt#rziat la bombardarea de c"tre Israel a reactorului nuclear ira<ian, !n iunie 8-88. )a
acea dat", aflat !n cr#ncenul r"zboi cu Iranul, Ira<ul nu putuse riposta. (.3... şi aliaţii lor au adoptat tactica bombardamentelor de la !n"lţime,
!n faţa c"reia Ira<ul nu a putut r"spunde dec#t prin camufla>e şi constituirea de fortificaţii care s" atenueze efectele bombardamentelor.
.ntiaeriana ira<ian" a fost paralizat" de r"zboiul radioelectronic, prin care pe ecranele radarelor dereglate ap"reau ţinte false. )o%iturile
antiaerianei ira<iene se d"deau !n gol, iar a%ioanele se ridicau de la sol !mpotri%a unor ţinte ineEistente. .celaşi scenariu a fost folosit, pentru
prima oar" !n lume, !n decembrie 8-8-, !n 'om#nia, cu mult succes, con%ing#nd militarii rom#ni şi (ecuritatea c" !n e%enimente sunt
implicate cele mai mari puteri ale lumii, singurele capabile s" efectueze, la ora aceea, operaţiuni de asemenea ni%el tehnic. 6n 'om#nia,
r"zboiul radioelectronic a paralizat orice intenţie a liderilor militari şi informati%i de a se mai opune derul"rii e%enimentelor !n direcţia
schimb"rii %echiului regim.
6n timpul r"zboiului din $olf, comandantul militar american, generalul (chFartz<opf , a impus o cenzur" eEagerat", care do%edea c"
(.3... au multe de ascuns !n pri%inţa realit"ţilor din 5rientul Mi>lociu. ei 8.421 de corespondenţi de pres" de toate felurile, au fost ţinuţi !n
.r+'iKad şi .z+Sahran. Nu s+a permis nici o %izit" de informare pe fronturile de lupt". orespondenţii erau obligaţi s" participe la briefing+ul
zilnic pe care !l prezenta !nsuşi generalul (chFartz<opf. .cesta a impus o lips" total" de transparenţ". Siariştii erau legaţi la ochi, !n anumite
situaţii, sau chiar arestaţi, ca !n cazul lui =red 2aKlor, de la .ssociated Press şi JeslK ,oE, de la 2he 2ime. ;rau total inaccesibili morţii
americani şi, mai ales, efectele acţiunilor militare americane asupra ci%ililor ira<ieni. Produc"torul 2H Mohn .lbert, de la reţeaua N,, a fost
dat afar" pentru c" a f"cut film"ri despre ororile comise asupra ci%ililor ira<ieni, !n urma c"rora s+a cerut oprirea acestora. omandamentul
american a dat dispoziţii ca redactarea ştirilor s" ser%easc" scopurilor campaniei militare, s" condamne şi s" contraargumenteze politica
Ira<ului, s" instige ira<ienii !mpotri%a puterii de la ,agdad, s" prezinte Israelul ca pe o %ictim" a crizei din 5rientul Mi>lociu. .preciem c"
di%ersiunile organizate pentru a deruta opinia public" internaţional" şi toate di%ersiunile f"cute de (.3... şi aliaţii lor !n perioada acestei
confrunt"ri nu au nimic comun cu democraţia, cu bunele intenţii şi cu spiritul dreptului internaţional.
'"zboiul din $olf a fost !ncheiat de c"tre (.3..., care au oprit bombardamentele !n 28 februarie 8--8. Preşedintele şi secretarul de stat
al .p"r"rii au argumentat c" nu au %rut @ca .merica s" cad" !n mlaştinile unui alt HietnamA, fapt care a%ea s" se petreac" dup" 2&&3,
ad"ug"m noi.
6n acest moment, ne permitem un scurt comentariu. $u%ernul (tatelor 3nite, poporul american, aliaţii (tatelor 3nite, admiratorii de pe
!ntregul $lob ai performanţelor de toate felurile ale poporului american, mai ales ai democraţiei americane din epoca modern" şi din perioada
dintre cele dou" r"zboaie mondiale, oamenii iubitori de pace, au suferit cu toţii c#nd au fost dobor#te turnurile gemene da la Jorld 2rade
enter, !n 88 septembrie 2&&8. Noi suntem con%inşi c" aceste sentimente, cel puţin la aceeaşi cot" de dramatism, au fost tr"ite de gu%ernele şi
popoarele care au trebuit s" suporte bombardamentele şi altor atacuri americane asupra obiecti%elor ci%ile din )ibia 98-81:, Panama 98-8-:,
(omalia 98--2:, Ira< 98--8, 2&&3+2&&4:, (erbia şi Muntenegru 98---:, .fganistan 92&&8+p#n" ast"zi:, ca s" nu mai %orbesc despre ororile
mai %echi, din oreea şi Hietnam. Nu mai amintesc agresiunile statului Israel !mpotri%a arabilor, a c"rui politic" este sistematic !n acord cu
cea a (.3... omentariul nostru, f"cut f"r" patim" sau scop politic, f"r" repulsie faţ" de popoarele american şi e%reu, porneşte de la
con%ingerea !n necesitatea abord"rii, !n orice cercetare, a poziţiei celuilalt. (tudiul celuilalt permite analize mai apropiate de ade%"r. 6n multe
dintre acţiunile militare ale (.3..., mai ales !n cele !n care mor militari americani, poziţia oficial" şi a mass mediei faţ" de e%enimente este
aceeaşiB 8. !n momentul declanş"rii operaţiunilor armate, asa .lb" şi mass media internaţional" aser%it" susţine din plin acţiunile militareO 2.
dup" ce agresiunile a>ung s" distrug" ţ"ri şi popoare, dup" ce se comit orori, dup" ce opinia public", inclusi% cea american", se re%olt",
acţiunile !ncep a fi contestate, apoi dezaprobate %ehement, ca !n cele din urm" s" se dea %ina pe anumite persoane, iar dup" schimbarea
*1
preşedinţiei s" se arunce %ina pe predecesori, mai ales dac" aparţin partidului ad%ers. .şa a fost mereu. Ceşi este e%ident c" toate atacurile
americane !mpotri%a altor ţ"ri şi amestecurile repetate !n treburile interne ale unor state, toate f"cute !n numele democraţiei şi gri>ii faţ" de
respecti%ele popoare, aduc mult mai mult r"u şi suferinţe acelor popoare dec#t cauza !n numele c"reia se face inter%enţia, fenomenul se
repet". el care face posibil acest lucru este regimul politic, sistemul, care pare, !n acest moment istoric, de nereformat. Cemocraţia este o
mare gogoriţ". ;a nici m"car nu eEist". ine !ncearc" s" confunde pluripartidismul, alegerile 9şi ele gra% manipulate: şi alte fenomene social+
politice actuale, cu democraţia, se afl" !ntr+o eroare de fond. Propaganda, uneori deş"nţat", inclusi% !n 'om#nia, este singura care menţine
iluzia eEistenţei democraţiei !n cadrul sistemului politic mondial. 6n realitate, o mare parte a lumii este condus" de cercuri de interese,
concentrate la %#rf !n structuri masonice, !n cadrul c"rora cele mai influente persoane sunt e%rei. Indiferent de alegeri, situaţia r"m#ne aceeaşi.
.legerile nu au %oie s" conduc" la alternati%e. ;le pot doar schimba unele persoane cu altele, iar ade%"raţii st"p#ni r"m#n aceiaşi. ;ste cert
c", !n %iitor, libert"ţile cet"ţeneşti se %or restr#nge, mai ales libertatea de eEpresie politic". omentariile de genul celui din r#ndurile de mai
sus %or de%eni tot mai rare, mai greu posibile.
Cin alt punct de %edere, unii cercet"tori susţin c" atitudinile politice sunt rezultatul firii naturale a omului. '"ul din politic" este r"ul cu
care este !nzestrat omul. 2ot numai natura %a inter%eni pentru modific"ri structurale ale speciei. (istemele şi regimurile politice nu pot fi
lipsite de gra%ele fenomene negati%e cu care se confrunt", pentru c" acele fenomene negati%e fac parte din firea speciei noastre. Cegradarea
mediului pe $lob, urmat" de schimb"ri climatice profunde, pot crea condiţii fa%orabile pentru modific"ri radicale ale organiz"rii societ"ţii
omeneşti şi ale omului ca specie.
Cup" !ncheierea '"zboiului rece, s+a intrat !ntr+o alt" etap" a confrunt"rilor internaţionale, puterile occidentale, (.3... şi 3.;., au
m"rit presiunea asupra statelor care nu au dorit s" se alinieze liniilor politice de globalizare şi control economic internaţional de c"tre marile
lor corporaţii. Cemonizarea liderilor autoritari a fost etapa care a premers şi !nsoţit acţiunile informati%e şi militare, acoperite şi la %edere,
!mpotri%a acestor state. .ceast" galerie de lideri demonizaţi i+a cuprins pe Nicolae eauşescu, (lobodan Miloşe%ici, (addam /ussein. (unt
liderii 'om#niei, Iugosla%iei şi Ira<ului. u ce au deran>at aceste ţ"ri, !n finalul '"zboiului rece şi imediat dup" aceea\ 6n primul r#nd prin
eEemplul internaţional !n lupta !mpotri%a supunerii !n faţa noilor forme de dominaţie internaţional".
Nu ne mai referim la 'om#nia şi la Iugosla%ia, ci doar la Ira<, care, dup" cum s+a %"zutB 8: s+a opus, dup" 8-*8, st"p#nirii occidentaleO
2: a catalizat mişcarea proislamic"O 3: şi+a p"strat independenţa şi a limitat accesul str"in la bog"ţiile ţ"riiO 0: s+a dez%oltat economic
continuu, !n ciuda datoriilor şi embargo+ului, deschiz#nd perspecti%e foarte periculoase pentru controlul occidental şi israelian asupra
!ntregului 5rient Mi>lociu.
2oate regimurile politice din Ira<, de la recunoaşterea lui ca stat, au fost regimuri autoritare. Ce asemenea, nu eEist" nici un fel de alt"
tradiţie de gu%ernare, iar modelele de !mprumut pot d"una mai mult dec#t @bineleA pe care !l ofer". Problematicile specifice ale ţ"rii fac ca
gestionarea lor s" necesite m#n" forte. Ne referim !n special laB 8: ne!nţelegerile religioase gra%e !ntre suniţi şi şiiţi, pe care aceştia le pun mai
presus dec#t statul şi care pot oric#nd, printr+o simpl" ap"sare pe buton s" degenereze !n r"zboi ci%il şi scindarea ţ"riiO 2: problemele pe care
le ridic" minoritatea <urd", care nu+şi g"seşte identitatea şi aspir" la un stat propriu, fiind mult manipulat" de ser%iciile puterilor interesate !n
a domina Ira<ul şi a+l sl"biO 3: presiunea internaţional" eEtraordinar" pentru acapararea uriaşelor bog"ţii ale ţ"riiO 0: ri%alitatea Ira<ului cu
Iranul, dus" p#n" la ur" profund"O *: ad%ersitatea Ira<ului cu Israelul şi ea dus" tot p#n" la ur" profund". 2oate aceste mari probleme ale ţ"rii
nu se pot gestiona dec#t sub regimuri autoritare, de esenţ" militaro+informati%". 5 asemenea compleEitate de ameninţ"ri nu se poate gestiona,
!n conteEtul lumii contemporane dec#t prin mult" autoritate. .utoritatea nu se poate ap"ra f"r" !nl"turarea duşmanilor şi opozanţilor.
'egimurile democratice, sau care mimeaz" democraţia, !şi !nl"tur" şi ele duşmanii. ;ste suficient s" d"m un singur eEemplu din statul care se
autodeclar" ca fiind cel mai democratic din lume, (.3... )a >um"tatea deceniului al optulea, directorul .I... Jilliam olbK 98-43+8-41:,
preciza cu m#ndrie c" a lichidat practica agenţiei de a comite asasinate politice premeditate, menţion#nd !ns" c" acest lucru nu se aplic" !n
momentul !n care este %orba despre duşmani ai regimului. 9Hezi or%in )upu, (om=nia su" presiunea (ă%"oiului (ece şi a dorin$ei de
integrare euro1atlantică, Hol. I, (ibiu, ;ditura .lma Mater, 2&&&, p. 242:
ealalt" cale, !n afara eEercit"rii autorit"ţii politico+militare, este calea capitul"rii !n faţa st"p#nirii str"ine, care acapareaz" bog"ţiile
ţ"rii şi trimite reprezentanţii forţelor naţionale la .bu $hraib, $uantanamo, sau prin cine ştie ce !nchisori zbur"toare, prin statele aser%ite
necondiţionat marilor puteri. onştiinţa naţional" dez%oltat" şi ci%ilizaţia tradiţional" a poporului ira<ian, ca şi a multor altor popoare, mai
ales religia, nu sunt compatibile cu modelele de organizare social+politic" %est+europene sau nord+americane. ,un"%oinţa puterilor care
doresc s"+i ci%ilizeze pe ira<ieni dup" model occidental, ascunde mari interese politice şi economice. 6n fond, poporul ira<ian nu cere dec#t
un lucruB s" fie l"sat !n pace. 3riaşele greşeli ale lui (addam /ussein, f"cute !n anii 8-8& şi 8--&, dup" cum am ar"tat, au ieşit din acest tipar,
s+au constituit !n agresiuni şi au oferit duşmanilor ţ"rii sale moti%aţia declanş"rii r"zboiului din $olf. Cup" p"rerea noastr", atacarea Ira<ului
!n 2&&3 nu se >ustific" !n nici un fel. . fost o agresiune impardonabil". 2oate moti%aţiile s+au do%edit a fi pure in%enţii. #nd se %a afla tot
ade%"rul despre 88 septembrie 2&&8, aşa cum s+a aflat şi despre Pearl /arbour, analiza %a putea primi %alenţele necesare concluzion"rii.
Cespre Pearl /orbour s+a ştiut şi s+a t"cut, pentru ca poporul american şi ongresul s" accepte intrarea ţ"rii !n r"zboi, !ntr+o epoc" !n care
(.3... mai erau o ţar" democratic" şi manipularea maselor era una limitat". Car la Pearl /arbour, Maponia a atacat realmente (.3...Z Car
dac" la 88 septembrie 2&&8, nimeni din afara ţ"rii nu a atacat (.3...\ (" aib" oare dreptate 2hierrK Meissen, !n a sa carte ;; septem"rie
3umplita minciună...
Conflictul din Ira>. :II= 3nfrângerea unei naţiuni
.nii 2&&& şi 2&&8 au adus o situaţie nefa%orabil" pentru (.3... ;conomia, at#t de prosper" !n cei 8 ani ai preşedinţiei linton, a intrat
brusc !n declin. Intrarea monedei europene !n circulaţie a dat o lo%itur" foarte puternic" dolarului, restr#ng#ndu+i aria de r"sp#ndire şi
afect#nd posibilit"ţile emisiilor de dolari f"r" acoperire. Pieţele (.3... s+au restr#ns foarte mult, iar parteneriatele economice nu au mai
asigurat raporturile a%anta>oase din era linton. )umea arab" şi musulman" str#ngea r#ndurile şi se dez%olta f"r" a fi implicat" !n conflicte
ma>ore. Ce la r"zboiul din $olf trecuser" 8& ani de relati%" pace. 3niunea ;uropean" nu mai era lumea docil" şi supus" necondiţionat asei
.lbe, precum !n epoca '"zboiului rece. Cup" 8--8, =ederaţia 'us" şi+a stopat declinul, iar din 8--- a intrat pe un curs economic ascendent.
*4
hina face progrese uriaşe, !ndrept#ndu+se cu paşi hot"r#ţi, bazaţi pe ritmuri de dez%oltare ameţitoare, spre preluarea !nt#iet"ţii economice
mondiale. Coar prin r"zboi ar putea fi oprit" de pe acest traseu. 2igrii asiatici aglomerau piaţa internaţional" tot mai mult. 2oate e%oluţiile
internaţionale conduceau spre sc"derea influenţei (.3... !n lume. (oluţii paşnice pentru contracararea acestor st"ri de lucruri nu s+au g"sit.
(oluţia r"zboiului a p"rut a fi cea mai potri%it" pentru situaţia politic" şi economic" a (.3... la confluenţa mileniilor II şi III. 6n 2&&8, unele
state musulmane, mari eEportatoare de petrol, au anunţat c" %or face !ncas"rile !n moned" european". )upta politic" surd" din sistemul
internaţional a>unsese !ntr+un punct de cotitur". .legerile din (.3..., din noiembrie 2&&&, au fost cele mai zbuciumate din toat" istoria ţ"rii.
.u fost pe muchie de cuţit. )upta se d"dea şi !n spatele cortinei, p#n" la %#rful lumii. 3nii spri>ineau ideea continu"rii politicii preşedintelui
linton de c"tre fostul %icepreşedinte .l $ore, alţii se pronunţau pentru aducerea republicanilor, !n frunte cu candidatul lor $eorge J. ,ush.
6n spatele cortinei, lupta s+a decis cu o !nt#rziere de mai multe s"pt"m#ni. 6n timp ce se @lupta şi negociaA, s+a trecut la num"r"toare şi
e%idenţiere manual" a rezultatelor %otului. Preşedinte a de%enit $. J. ,ush, dar unii au declarat c" nu ştiu cine a c#ştigat de fapt alegerile...
Mai !nt#i a fost proclamat" A&a răului. 6n acel moment, pentru mulţi analişti era cert" izbucnirea unui r"zboi !mpotri%a uneia dintre
cele şapte ţ"ri nominalizate pe A&a răului. Moti%aţiile erau !ns" insuficiente. asa .lb" %orbea despre terorism, pericole, arme de nimicire !n
mas", musulmani fioroşi, aliaţi !n prime>die etc., dar pentru >ustificarea unui r"zboi foarte costisitor !n faţa ongresului, aliaţilor din N...2.5.
şi opiniei publice americane era insuficient. )o%irea turnurilor gemene la 88 septembrie 2&&8, transmis" !n !ntreaga lume cu o promptitudine
impresionant" şi repetat" obsesi%, a deschis larg calea >ustific"rii ne%oii de atac !mpotri%a ne%"zuţilor agresori ai (.3..., lumii occidentale,
aliaţilor fideli, ap"r"torilor democraţiei, !ntr+un cu%#nt se impunea un atac al lumii ci%ilizate !mpotri%a lumii neci%ilizate. Primul stat ales a fi
atacat a fost .fganistanul, condus de foştii aliaţi ai (.3..., talibanii antiso%ietici. 7ara a fost trecut" integral prin foc şi pr"p"d. . urmat
Ira<ul. Moti%aţiile atac"rii Ira<ului s+au do%edit a nu fi fost reale. Nu s+au g"sit armele de nimicire !n mas" pentru care ţara şi preşedintele ei
erau acuzaţi. Nu s+a do%edit nimic pri%itor la implicarea gu%ernului de la ,agdad !n lo%irea turnurilor gemene. Instaurarea democraţiei de
c"tre americani !n Ira< este o himer". Nu se poate instaura democraţia !mpotri%a ma>orit"ţii populaţiei. Nu se poate instaura democraţia
arunc#nd cu bombe asupra poporului care se doreşte a fi democratizat. $u%ernul instalat la ,agdad de armata american" este format din şiiţi
colaboraţionişti. ?iiţii sunt minoritari !n Ira< şi ma>oritatea lor se pronunţ" !mpotri%a ocupaţiei militare str"ine. Gurzii, !n nenorocirea lor
istoric", nu pot fi luaţi !n analiz" ca posibil" forţ" politic" la conducerea ţ"rii. ;i sunt duşmani ai ira<ienilor. u asemenea aliaţi !n Ira<,
americanii nu pot instaura nici un fel de democraţie. .ceasta nu este posibil" f"r" ataşamentul ma>orit"ţii. Ce altfel, !n cele mai multe dintre
sensurile sale şi discriminarea poziti%" este antidemocratic", dup" multe p"reri. Minoritatea nu poate fi prote>at" !mpotri%a intereselor
ma>orit"ţii. 6n rest este tot o @g"selniţ"A menit" s" spri>ine dominaţia unor state şi popoare. Cac" nu pot instaura democraţia şi nu pot, (.3...
şi aliaţii lor pot !ns" continua s" distrug" Ira<ul, mai corect puţinul care a mai r"mas din Ira<. Mai pot şi eEploata !n fa%oarea lor uriaşele
bog"ţii ale ţ"rii. 2ot sigur este c" ura ira<ienilor, a tuturor arabilor, a !ntregii lumi musulmane, de 8,2 miliarde de locuitori !mpotri%a
americanilor creşte. ;ste de pus !ntrebarea dac" cet"ţenii americani, care nu sunt e%rei, sunt de acord cu aceast" situaţie\ ="c#nd abstracţie de
c#ştigurile industriei militare americane şi ale firmelor clientelare care fac afaceri !n spatele frontului, se mai pune !ntrebareaB nu cum%a
(.3... pierde mai mult dec#t c#ştig"\ Nu cum%a a intrat !ntr+o linie politic" ce duce spre degradare şi scurteaz" drumul c"tre pierderea
!nt#iet"ţii mondiale\ (unt !ntreb"ri care se leag" de .merica profund", de .merica din afara intereselor e%reieşti, care nu pot fi dezlegate de
5rientul Mi>lociu.
Ce aceast" dat" c#nd a fost atacat, spre deosebire de 8-8& şi 8--&, Ira<ul nu agresase pe nimeni. .tacul americano+aliat !mpotri%a
Ira<ului şi distrugerea lui ulterioar" sunt confirm"ri istorice ale tezelor ira<iene, susţinute de (addam /ussein, pri%itoare la dorinţa iudeo+
american" de distrugere a ci%ilizaţiei şi statului Ira<ian.
(addam /ussein a fost condamnat la moarte pentru c" a pedepsit complotiştii şi complicii lor care au atentat la %iaţa lui !n 8-82, !n
timpul r"zboiului cu Iranul. .cuzaţia este aproape la fel de stupid" ca acuza !mpotri%a preşedintelui eauşescu, cea cum c" ar fi sabotat
economia rom#neasc" prin instalarea de detonatori. . mai fost acuzat de represalii !mpotri%a <urzilor, !n 8-82. Ira<ul era !n r"zboi cu Iranul,
iar acuzatorii lui (addam /ussein au pretenţia ca preşedintele s" nu fi pedepsit cet"ţeni ai Ira<ului care, !n spatele frontului, se r"sculau
!mpotri%a statului, destabiliz#ndu+l. 6n ce ţar" şi !n ce regim politic asemenea f"ptaşi nu ar fi fost pedepsiţi\ 6n istorie n+a%em eEemple. Car
nici !n timp de pace n+ar fi fost iertaţi, !n nici o democraţie, nici m"car !n (.3... 2otuşi, !nchipuirea omeneasc", de rea credinţ", a propus c"
re%olta nu trebuia reprimat". 5are acuzatorii aşa !şi ap"r" sistemul şi ţ"rile lor\ Pe de alt" parte, !n martie 8-88, c#nd Ira<ul lupta !nc"
!mpotri%a Iranului, spre satisfacţia (.3... şi Israel, au fost ucişi cu gaze de lupt" *.&&& de <urzi r"sculaţi la /alab>a. asa .lb" a !nchis ochii
şi nu a condamnat represiunea, şi ea f"cut" !n condiţii de r"zboi şi !mpotri%a unor ad%ersari interni stimulaţi s" se r"scoale de c"tre forţe
str"ine. .tunci casa .lb" !ncura>a Ira<ul. Cac" (.3... nu au condamnat uciderea celor *.&&& de <urzi, nici @tribunalulA @ira<ianA
@independentA nu a reţinut acele orori drept crime !n seama !n%inuitului principal !n @procesA.
(addam /ussein a fost sp#nzurat ca un infractor de drept comun. ?i+a %"zut fiii asasinaţi şi ţara distrus". . fost demn !n faţa morţii şi
con%ins c" are mai mult" dreptate dec#t asasinii lui. 6n faţa morţii, a emanat con%ingerea c" istoria ade%"rat" !i %a da dreptate. . intrat !n
r#ndul martirilor lumii arabe. ;%reii, americanii şi unii dintre aliaţii lor !l numesc criminal. ;roii martiri ai unora, criminalii altora. Istoria este
plin" de asemenea situaţii. (+a produs un nou abuz şi o nou" crim", din punctul unora de %edere şi un act de >ustiţie, din punctul altora. ei
puternici !ns", nu dau socoteal". a şi !n cazul eauşescu, mai marii lumii nu s+au murd"rit cu s#ngele lui. )e a>unge s#ngele ira<ienilor de
r#nd, al prizonierilor de la $uantanamo, .bu+$hraib, sau din !nchisorile zbur"toare. )+au dat pe m#na c"l"ilor unora dintre duşmanii lui
interni, şiiţii colaboraţionişti.
Pentru lumea cu ade%"rat ci%ilizat" şi pentru istorie, f"r" a fi ne%oie s"+l simpatizezi pe (addam, modul !n care a fost el omor#t este
reprobabil. $loata şiit", c"reia i s+a permis s" bat>ocoreasc" ultimele clipe ale lui (addam /ussein, !n frunte cu brutele care au declanşat trapa
!n timp ce el !şi spunea ultima rug"ciune, reprezint" partea cea mai ur#t" a ceea ce a l"sat Cumnezeu pe P"m#nt. 2ot acest spectacol obscen se
!nt#mpla !n zorii celei mai sfinte s"rb"tori islamice, ;id al+.dha 9,airam:. (+a ar"tat !n toat" groz"%ia ei acea faţ" a umanit"ţii care n+ar trebui
acceptat", ci comb"tut" p#n" prin toate mi>loacele. ; regretabil c" tocmai (.3... au promo%at la conducerea Ira<ului ocupat asemenea
@colaboratoriA ai democraţiei 9\:. N+a%em cum s"+i respect"m. Nu credem !n nici un @proiect de democratizareA a Ira<ului, cu asemenea
f"ptaşi, cum nu credem !n !mbun"t"ţirea climatului politic şi !n democraţia impus" cu bombe aruncate asupra popoarelor şi cu distrugerea
simbolurilor ci%ilizaţiilor l"sate de om, dup" modelul din Ira<. (addam /ussein, ca şi Nicolae eauşescu, nu ar fi trebuit s" de%in" un martir
*8
şi un simbol. red c" ar fi fost şi eEemple mai bune. Prin nedreptatea procesului şi brutalitatea eEecuţiei, ca şi prin felul !n care a luptat !n
anumite momente ale carierei sale, el a de%enit deopotri%" martir şi simbol. ;%enimentul a m"rit pr"pastia dintre lumea arab" şi cea
occidental". Mesa>ul uciderii lui (addam este foarte clarB marea putere american", !mpreun" cu aliaţii ei, mai mult sau mai puţin de
con>unctur", au dreptul s" intre !n orice ţar" arab" su%eran", s"+i aresteze conduc"torul care i+a sup"rat, s"+i ucid" copiii şi pe el, s" distrug"
ţara şi simbolurile naţionale şi s"+i mai şi fac" responsabili de toate acestea. Miliarde de oameni de pe $lob nu sunt de acord cu acest mesa>.
)upta %a continua şi tot mai mulţi oameni, inclusi% politicieni colaboraţionişti ai politicii (.3... %or recunoaşte nedreptatea şi greşeala
r"zboiului numit @antiteroristA, !ndreptat !mpotri%a nim"nui şi a tuturor. .lte eEemple similare din istorie ne confirm" aceast" predicţie.
;ste de>a cert c" r"zboiul din 5rientul Mi>lociu este un eşec al politicii americane, cel puţin la fel de mare ca cel din Hietnam.
6ncep#nd de la al doilea r"zboi mondial, politica american" este !n continu" degradare moral". Cec"derea este constant". Cac" !n timpul
comunismului, de teama pierderii aderenţei internaţionale de mas", acţiunile agresi%e erau ce%a mai rare, se f"ceau mai @cu m"nuşiA şi a%eau
>ustificarea ne%oii de lupt" !mpotri%a comunismului, ast"zi se acţioneaz" tot mai inuman. Prin agresiuni de acest fel, ci%ilizaţia omeneasc"
regreseaz", chiar dac" dez%oltarea ştiinţific" şi tehnic" şi r"sp#ndirea informaţiei de toate felurile ne d" impresia c" omenirea progreseaz".
.sasinarea lui (addam /ussein, hot"r#t" la Jashington, s+a dorit a da satisfacţie .mericii şi aliaţilor ei implicaţi !n r"zboi şi prin
aceasta a sal%a imaginea super+şifonat" a preşedintelui ,ush şi a celor care !l spri>in", !n frunte cu %icepreşedintele heeneK, unul din
%#rfurile comunit"ţii e%reieşti din (.3... Ceocamdat", democraţii autentici de pretutindeni !şi pun speranţa de mai bine !n relaţiile
internaţionale !n crearea unei lumi multipolare, care s" !nlocuiasc" lumea unipolar" 9lumea @!ntr+un piciorA, sau @cocost#rculA, cum mai este
numit":. Cin acest punct de %edere al moralei politice la %#rful lumii, schimbarea modului de promo%are a propriilor interese de c"tre 'usia şi
!ncheierea '"zboiului rece nu au adus nimic bun. 6mbucur"tor este faptul c" societatea american" conştient" contest" r"zboiul din Ira<. Ce
asemenea, eEist" %oci care şi !ncearc" s" se opun" agres"rii Iranului, dorit" de cei care au declanşat r"zboaiele din .fganistan şi Ira<. 6ntre
aceste %oci din surdina asei .lbe, se afl" cele ale Cepartamentului de (tat şi ale Pentagonului. ondolleazza 'ice şi generalii din Pentagon
!ncearc" s" opreasc" grupul de interese din spatele preşedintelui ,ush de la o nou" agresiune. (up"rat pe generalii armatei, preşedintele le+a
pus !n frunte pe 'obert $ates, fostul director al .I... Ce regul", peste tot !n lume, militarii nu sunt !nc#ntaţi s" fie conduşi de c"tre cei de la
informaţii. =inalul mandatului prezidenţial ,ush se anunţ" deosebit de agitat.
=aţ" de eEecuţia lui (addam, apreciem poziţia acelor lideri politici europeni, care au condamnat eEecuţia, chiar şi sub impulsul
intereselor faţ" de (.3..., al unui anumit control american asupra b"tr#nului continent 9eEercitat prin N...2.5. şi prin uriaşa reţea
informati%" american" din r#ndul clasei politice europene: şi a recomand"rii ,ilderberg, de la MVnchen, din toamna lui 2&&*, de a !nceta
disputele europeano+americane. ;ste cert c" ast"zi etica politic" european" a dep"şit+o pe cea american", cu deosebire pe cea din era post+
linton. '"spunderea faţ" de agresiunea din Iugosla%ia 9martie+mai 8---: şi dezmembrarea acestei ţ"ri prin !nc"lcarea tratatelor
internaţionale 9Paris+8-8-O Paris+8-04 şi /elsin<i+8-4*: r"m#ne totuşi s" apese greu şi asupra politicii ;uropei.
.t#t !n Ira<, c#t şi !n alte p"rţi ale lumii musulmane, ciocnirea ci%ilizaţiilor este !n toi. ;a d"uneaz" !ntregii omeniri. Nu cred c" lumea
%a fi mai bun" f"r" (addam /ussein.
Pentru cercet"tori, ade%"rul !n politic" 9sau istorie: este mai important chiar dec#t interesul naţional pe termen scurt, care este adeseori
superficial formulat şi nu produce efecte asupra intereselor naţionale reale. .de%"rul şi proiectele durabile, de perspecti%", consolideaz" şi
'om#nia profund", ca şi !n alte cazuri. lasa politic" %orbeşte adeseori de @interese naţionaleA, de care tot ea se dezice la scurt timp. 6n
numele acestor false interese naţionale, @de o zi şi o noapteA, care de fapt sunt interese de grup sau str"ine, se cere cercet"torilor s" tac".
.ceast" situaţie !i desparte mereu pe cercet"tori de politicienii care !ncearc" s" aser%easc" istoria trecut" şi prezent".
-i$liografie selectivă
.leEandrescu, Ion, ,"liga$iile economice impuse (om=niei prin Tratatul de Pace, !n @Cosarele istorieiN, .nul II, nr. 2 94:,
8--4
.leEe, Hladimir, (om=nia secretă, ;ditura ;lit, ,ucureşti, 2&&0
,uzatu, $heorghe, Mareşalul Antonescu în fa$a istoriei, %ol. I şi II, ;ditura ,...I., Iaşi, 8--&
,uzatu, $heorghe, (om=nia între dictat şi tratat, !n @Cosarele istorieiA, .n H, nr. 1 901:, 2&&&
,uzatu, $heorghe, (om=nia şi ră%"oiul mondial din ;>G>1;><M, entrul de Istorie şi i%ilizaţie ;uropean", Iaşi, 8--*
,uzatu, $heorghe, =lorin onstantiniu şi colaboratori, !ecretele protocolului secret von (i""entrop1Molotov, ;ditura Moldo%a,
Iaşi, 8--8
onstantin, Ion, (om=nia, marile puteri şi pro"lema *asara"iei, ;ditura ;nciclopedic", ,ucureşti, 8--*
onstantiniu, =lorin, Doi ori doi fac şaispre%ece. A început (ă%"oiul (ece în (om=niaD, ;ditura ;urosong and ,oo<, ,ucureşti,
8--4
onstantiniu, =lorin, 9ntre +itler şi !talin. (om=nia şi pactul (i""entrop1Molotov, ;ditura Canubius, ,ucureşti, 8--8
onstantiniu, =lorin, egitimitatea istorică a statului na$ional unitar rom=n, !n @Cosarele istorieiA, .n H, nr. 1 901:, 2&&&
onstantiniu, =lorin, , istorie sinceră a poporului rom=n, ;ditura @3ni%ers ;nciclopedicA, ,ucureşti, 8--8
onstantiniu, =lorin, :îşinsAiN OAvem cel mai deplin respect pentru domnul general AntonescuP, !n @Cosarele istorieiA, .n II,
nr. * 98&:, 8--4, p. 8*+84
Cobrinescu, Haleriu =lorin, (om=nia şi 4ngaria de la Trianon la Paris 0;>CF1;><K2, ;ditura Hiitorul 'om#nesc, ,ucureşti,
8--1
Curoselle, Mean+,aptiste, #storia rela$iilor interna$ionale, %ol. I şi II, 2raducere de .nca .irinei, ;ditura ?tiinţelor (ociale şi
Politice, ,ucureşti, 2&&1
Cuţu, .leEandru C., Mesa8ul mareşalului #on Antonescu pentru Alia$i 0august ;><<2 O(om=nia nu va face nici o ac$iune ostilă
Angliei şi AmericiiP, !n @Cosarele istorieiA, HII, nr. 8 942:, 2&&2, p. *2+*0
=ontaine, .ndrW, #storia (ă%"oiului rece, %ol. I+IH, ;ditura Militar", ,ucureşti, 8--2+8--0
*-
)oth, Jilfried, 9mpăr$irea lumii. #storia (ă%"oiului rece 0;><;1;>MM2, ;ditura (aeculum I.5., ,ucureşti, 8--4
)upu, or%in, Aspecte referitoare la pro"lema apartenen$ei *asara"iei la (om=nia şi la rela$iile rom=no1sovietice, reflectate
în documente diplomatice americane, !n @.cta 3ni%ersitatis )ucian ,lagaA, .nul II, Nr. 8+2T2&&2, ;ditura '5(;22I, ,ucureşti, p.
8&0+88*
)upu, or%in, 6forturi politico1diplomatice rom=neşti de ieşire din al doilea ră%"oi mondial în lumina ar'ivei diplomatice a
!.4.A., ;ditura @.lma MaterN, (ibiu, 2&&3
)upu, or%in, (ela$ii diplomatice între (om=nia şi !4A p=nă la al doilea ră%"oi mondial, asa de Pres" şi ;ditur" @2ribunaA,
(ibiu, 8---
)upu, or%in, (om=nia, A&a şi Alia$ii, ;ditura @.lma MaterN, (ibiu, 2&&3
)upu, or%in, (om=nia su" presiunea (ă%"oiului rece şi a dorin$ei de integrare euro1atlantică, %ol. I şi II, ;ditura @.lma
MaterA, (ibiu, 2&&& şi 2&&8
)upu, or%in, ?M de ani de la evacuarea for$ată a *asara"iei, *ucovinei de )ord şi Qinutului +er$a, !n @2ransil%aniaA, (erie
nou", anul IIIIH 9I:, nr. -T2&&*, p. 2&+28
Mogoşanu, $eorge, 3=nd a început ră%"oiul sovieto1rom=nD, !n @Cosarele istorieiA, .n II, nr. * 98&:, 8--4, p. 1&+10
5tu, Petre, 3um am pierdut 3adrilaterul D, !n @Cosarele istorieiA, an. HII, nr. 8 91*:, 2&&2, p. *0+*-
5tu, Petre, .'. #. *rătianu şi e&igen$ele situa$iei geopolitice a (om=niei, !n @Cosarele istorieiN, .n H, nr. 1 901:, 2&&&
Porter, I%or, ,pera$iunea Autonomous, ;ditura /umanitas, ,ucureşti, 8--8
2roncot", ristian, (om=nia şi frontul secret, ;ditura ;lion, ,ucureşti, 2&&8
2roncot", ristian, 6ugen 3ristescu, asul serviciilor secrete rom=neşti, ;ditura 'oza H#nturilor, ,ucureşti, 8--0
7urlea, Petre, Antonescu şi Transilvania răpită, !n @Cosarele istorieiA, .n HII, nr. 1 94&:, 2&&2
3reche, Marian, .urel 'ogo>an, !ervicii secrete străine. (etrospectivă şi actualitate. #nterferen$e în spa$iul rom=nesc, %ol. I,
;ditura Paco, ,ucureşti, 2&&&
Jatts, )arrK )., Fereşte1mă, doamne, de prieteni...(ă%"oiul clandestin al *locului !ovietic cu (om=nia, 2raducere din limba
englez" de amelia Ciaconescu, ;ditura '.5, ,ucureşti, 2&88
1&

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close