Electrician

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 103 | Comments: 0 | Views: 634
of 27
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

S.C. PARC INDUSTRIAL HIT S.R.L.

APROBAT DIR. GEN. : ADRIAN IORDACHE

INSTRUCTIUNI PROPRII DE S.S.M. POSTUL ELECTRICIAN

EXECUTANTUL Art. 11. Personalul este obligat sa execute dispozitiile sefilor ierarhici in conditiile prezentelor norme si trebuie sa previna sau sa opreasca orice actiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor personae. Art.12. (1) Orice electrician care constata o stare de pericol care poate conduce la accidente umane sau avarii tehnice este obligat sa ia masuri de eliminare a acestora. (2) Orice lucrare sau manevra care prezinta un pericol de accidentare nu trebuie intreprinsa chiar daca neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente si/ sau pagube materiale. (3) Orice dispozitie data contrar prevederilor prezentelor norme specifice de P.M. refuza si se aduce la cunostinta sefului ierarhic superior al celui care a emis-o. (4) Seful de lucrare si executantii sunt raspunzatori de nerespectarea prevederilor din norme in cadrul lucrarii la care participa. Art.16. (1) Fiecare electrician sau/ si deservent al instalatiilor si echipamentalor electrice trebuie sa verifice vizual inainte si in timpul lucrului : integritatea carcasei, a izolatiei conductoarelor exterioare si existenta ingradirilor de protectie sau mentinerea distantelor de inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare. (2) De asemenea, electricianul sau/ si deserventul trebuie sa verifice vizual legatura de protectie la pamant a instalatiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucreaza. Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pamant sunt rupte , defecte sau daca circuitul de protectie este intrerupt. SARCINA DE MUNCA Art. 25. Masurile tehnice pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice de utilizare sunt: -a) separarea electrica a instalatiei, respective: - intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz , la care urmeaza a se lucra;

- blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitii; b) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra; c) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit; d) delimitarea materiala a zonei de lucru ; e) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica. SEPARAREA ELECTRICA Art. 28. (1) Intreruperea tensiunii trebuie sa se realizeze, dupa anularea automatizarilor care conduc la reconectarea intreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutatie (de ex. Intreruptoare, separatoare, , sigurante.) ce separa instalatia sau partea de instalatie ce urmeaza a se lucra, de restul instalatiilor ramase sub tensiune. (2) Dupa intreruperea tensiunii , in cazul in care ,prin manevrarea aparatelor de comutatie cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat si separarea vizibila trebuie sa se efectueze separari vizibile fata de toate partile de unde ar putea sa apara tensiune in instalatia sau pertea de instalatie la cre urmeaza a se lucra. Art. 31. (1) Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze personalul care executa intreruperea tensiunii, separarea vizibila a instalatiei sau a partilor de instalatie electrica si blocarea dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie sunt : a) casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor electroizolant portabil sau platforma electroizolanta, si maner cu manson de protectie a bratului pentru actionarea sigurantelor de joasa tensiune tip MPR (mare putere de rupere ) . b) casca de protectie cu viziera,incaltaminte electroizolanta , covor electroizolant portabil sau platforma electroizolanta si manusi electroizolante pentru actionarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutatie. c) Casca de protectie cu viziera si incaltaminte electroizolanta sau covor electroizolant portabil pentru actionarea intrerupatoarelor debrosabile de joasa tensiune. (2) Sigurantele cu filet se pot desuruba- insuruba fara manusi electroizolante in cazul in care busonul sau capacul suportului nu este deteriorat. VERIFICAREA LIPSEI DE TENSIUNE URMATA IMEDIAT DE LEGAREA LA PAMANT SI IN SCURTCIRCUIT

Art.35.Verificarea lipsei de tensiune si legarea la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se faca la toate fazele instalatiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene ,inclusiv pe nul. In cazul intreruptoarelor verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se faca la toate bornele sale. Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa se faca cu ajutorul aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune. Art.37. In cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei de tensiune trebuie sa se faca potrivit instructiunilor producatorilor echipamentelor sau a elementelor respective. Art.38. Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune si imediat dupa aceasta trebuie verificata obligatoriu, buna functionare a acestuia, utilizand metoda indicata de producator in instructiunea de functionare si utilizare. Art.39. Verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se execute considerand ca instalatia este sub tensiune. Art.43. (1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se realizeze cu respsctarea cumulativa a urmatoarelor conditii : a) cat mai aproape de zona de lucru ; b) de o parte si de alta a zonei de lucru, cu exceptia instalatiilor de joasa tensiune cu conductoare izolate ; c) catre toate derivatiile care se racordeaza la zona de lucru ; d) cel putin o legatura la pamant si in scurtcircuit trebuie sa fie vizibila de la locul de munca (prezenta conditie nu se aplica in cazul lucrarilor din posturi zidite, la capetele terminale si mansoanele de pe traseul cablurilor electrice , inclusiv la liniile electrice cuconductoare izolate.). (2) In zona de lucru partea de instalatie la care se lucreaza trebuie sa fie permanent legata la pamant si in scurtcircuit tot timpul cat dureaza lucrarea, cu exceptia zonelor de lucru din instalatiile de joasa tensiune la care conditiile tehnice nu fac posibila montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice si al conductoarelor izolate aferente liniilor electrice aeriene LEA. DELIMITAREA MATERIALA A ZONEI DE LUCRU Art. 45. Delimitarea materiala a zonei de lucru trebuie sa asigure prevenirea accidentarii membrilor formatiei de lucru, dar si a persoanelor care ar putea patrunde accidental in zona de lucru. Delimitarea materiala se realizeaza prin ingradiri provizorii mobile , care sa evidentieze clar zona de lucru. Ingradirile provizorii mobile trebuie sa fie fixate sigur, pentru a nu cadea peste partile aflate

sub tensiune ale instalatiei. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdictie. Art.46. (1) Ingradirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa chiar in atingere directa cu partile aflate sub tensiune, cu conditia ca aceste materiale sa fie corespunzatoare tensiunii instalatiei, iar instalatia sa fie de interior. In cazul in care sunt situate in exterior, montarea demontarea si utilizarea sa se fac ape timp uscat. (2) In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile conform prevederilor alineatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat – prestator de servicii trebuie sa stabileasca modul de lucru, in conditii de securitate. In acest caz trebuie sa se ia masuri care sa interzica intrarea in zona de lucru a persoanelor fara atributii de lucru. MASURI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII IN ZONA DE LUCRU PENTRU EVITAREA ACCIDENTELOR DE NATURA NEELECTRICA Art. 48. Pentru evitarea accidentelor de circulatie , cand lucrarea se executa pe sau langa caile de circulatie , zona de lucru trebuie marcata si cu indicatoare sau ingradiri speciale, respectand prevederile regulilor de circulatie. MASURI TEHNICE SI ORGANIZATORICE DE PROTECTIE A MUNCII LA EXECUTAREA LUCRARILOR IN INSTALATIILE ELECTRICE DE UTILIZARE AFLATE IN EXPLOATARE , FARA SCOATEREA ACESTORA DE SUB TENSIUNE Art.58.. Executarea lucrarilor fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice din exploatare este admisa in situatia in care : a) zona de lucru este situate la distanta fata de partile aflate sub tensiune ale instalatiilor electrice; b) zona de lucru este situata in instalatiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea si s-au realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la pamant si inscurtcircuit, iar instalatia trebuie considerata sub tensiune. c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electricesub tensiune. Art.60. Pentru executarea lucrarilor in instalatiile electrice de joasa tensiune sau parti din acestea, separate electric dar nelegate la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se realizeze in succesiune urmatoarele masuri tehnice :

a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra ; b) verificarea vizuala a integritatii legari ila pamant a carcaselor aparatajelor, a stalpilor si suportilor metalici si de beton, dupa caz; c) separarea vizibila in cazul in care blocarea directa in pozitia deschis nu se poate realiza ; d) verificarea lipsei tensiunii , dupa caz, la elementele metalice ale instalatiilor (de ex. stalpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distributie, usi ale cutiilor de distributie, ale firi-delor de bransament). e) Descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra. f) Delimitarea materiala a zonei de lucru , dupa caz, si montarea indicatoarelor de interzicere. g) Luarea masurilor pentru evitarea accidentalor de natura neelectrica. h) Utilizarea dispozitivelor si sculelor electroizolante. Art. 61. Pentru executarea lucrarilor sub tensiune in contact , trebuie sa se realizeze urmatoarele masuri tehnice: a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra; b) delimitarea materiala a zonei de lucru, dupa caz, si montarea indicatoarelor de interzicere; c) luarea masurilor pentru evitarea accidentelor de natura neelectrica; d) asigurarea de catre seful de lucrare si de catre fiecare membru al formatiei de lucruca in spate sip e lateral nu sunt in apropiere parti aflate sub tensiune neingradite sau neprotejate , astfel incat sa existe suficient spatiu , care sa permita efectuarea miscarilor necesare la lucrare in conditii de securitate; e) utilizarea castii si a vizierei de protectie , manusilor electroizolante , incaltamintei sau covorului electroizolant , dupa caz, inclusiv a sculelor electroizolante , a placilor, foliilor, palariilor , degetarelor si tecilor electroizolante. Art. 84. (1) Echipamentele tehnice electrice inainte de a fi montate in instalatiile electrice de utilizare trebuie sa fie verificate d.p.d.v. tehnic , fiind interzisa montarea lord aca nu corespund. Acestea se supun cel putin urmatoarelor incercari : a) rezistenta de izolatie trebuie sa fie mai mare de 2 M^ pentru izolatie simpla (clasa I de protectie). b) Tensiunea de incercare trebuie sa fie egala cu 2Un + 1000 V pentru clasa I de protectie si 4000 V pebtru clasa II de protectie. (2) Orice echipament tehnic, indiferent de clasa lui de protectie , trebuie sa fie insotit de cartea tehnica si certificatul de calitate. Art. 88. Pentru mentinerea nivelului de securitate a echipamenteor tehnice electrice a instalatiilor electrice de utilizare si a componentelor acestora, utitatea de exploatare trebuie :

a) sa intocmeasca si sa respecte instructiunile prorii privind masurile de protectie a muncii la exploatarea acestora ; b) sa intocmeacsa si sa respecte fisele tehnologice privind intretinerea si repararea instalatiilor electrice. c) Sa tina evidenta instalatiilor si a componentelor acestora referitoare la verificarile d.p.d.v. al protectiei muncii la care trebuie supuse si periodicitatile de verificare. Verificarile minime trebuie sa fie cele indicate in anexa 3 la prezenta norma specifica completate cu alte verificari prevazute in proiecte , considerate ca fiind necesare , si aprobate de catre conducatorul unitatii ; d) sa mentina pe durata exploatarii instalatiilor si echipamentalor nivelul de securitate conceput din proiectare ; e) instalatiile electrice temporare sau definitive trebuie sa respecte prevederile normelor de P.M., fiind interzise orice fel de improvizatii Art.90. Este interzisa uitlizarea constructiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea , este interzisa utilizarea conductoarelor de protectie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrica. Art 93. Modificarile sau extinderile instalatiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de catre un electrician autorizat profesional si d.p.d.v. al P.M. Art94. (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protectie trebuie : -a) sa fie asigurate legaturile de protectie necesare pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarii prin atingere indirecta. b) sa fie asigurata deconectarea automata a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect ; c) sa fie asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune. (2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protectie trebuie : a) sa fie asigurata izolatia suplimentara a echipamentului tehnic electric respectiv utilizatorul sau executantul ,dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este deteriorata sau eliminata. b) sa fie asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune iar utilizatorul sau executantul ,dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este inlaturata sau deteriorata. (3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa III de protectie trebuie : a) sa alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasa pentru care a fost proiectat ;

b) utilizatorul sau executantul , dupa caz, sa se asigure ca echipamentul tehnic electric este astfel construit incat nu permite aparitia unei tensiuni mai mari in circuitul de tensiune foarte joasa. Daca se utilizeaza un transformator coborator , pentru producerea tensiunii foarte joase, acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta ). c) utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa se asigure ca izolatia circuitului de foarte joasa tensiune este astfel realizata incat sa nu fie posibila ca o tensiune mai mare din alte circuite sa ajunga in circuitul de tensiune foarte joasa. d) Utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa se asigure ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este inlaturata sau deteriorata. Art.111. Instalatia de legare la pamant a fiecarei incinte, la care sunt racordate instalatiile, echipamentele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea la nul, trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 ^. Art. 112. (1) Patroanele sigurantelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. (2) Valorile de reglaj ale protectiilor electromagnetice ale intreruptoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de proiectant, fiind interzisa scoaterea lord in functiune. Art.124. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator coborator executat in conditiile separarii de protectie sau de la o sursa independenta de producere a energiei electrice (acumulatoare ). Art.125. (1) Transformarile foarte joase trebuie sa fie certificate d.p.d.v. al P. M. (2) Carcasa si miezul trensformatoarelor coboratoare trebuie sa fie de constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a retelei, astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mare. IZOLAREA AMPLASAMENTELOR Art.139. Izolarea amplasamentelor se realizeaza prin intercalarea unui strat electroizolant intre om si pamant, respectiv partile conductoare care sunt in contact direct sau indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipulare a omului. Art. 140. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de izolatie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara. ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE

În sensul prezentei hotărâri, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. (2) Sunt excluse din definiţia cuprinsă la alin. (1): a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului; b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare; c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine publică; d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier; e) echipamentul sportiv; f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare; g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi. -Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii. Obligaţiile angajatorilor (1) Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările ulterioare. (2) Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit; b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă; c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului; d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.

-În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. -Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. - (1) Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană. (2) Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă. -În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie să se furnizeze şi să fie disponibile informaţii adecvate privind fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. 5 şi 6. - (1) Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare. (2) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie, în situaţiile în care utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de muncă. -Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. -Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. - (1) Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. (2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor. Evaluarea echipamentului individual de protecţie - (1) Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 5 şi 6. (2) Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;

b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine; c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. b). Reguli de utilizare - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 4 - 15, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecţie şi/sau reguli care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie să furnizeze echipamentul individual de protecţie, luând în considerare reglementările tehnice române care transpun legislaţia comunitară privind libera circulaţie a acestui echipament. (2) Aceste reguli indică, în special, împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară utilizarea echipamentului individual de protecţie, fără a aduce atingere priorităţii care trebuie să se acorde mijloacelor de protecţie colectivă. (3) Anexele nr. 1 - 3 au un caracter orientativ, conţin informaţii utile pentru stabilirea acestor reguli şi fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor -Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, atunci când aceştia utilizează echipamente individuale de protecţie la locul de muncă. -Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotărâre, inclusiv în anexele la aceasta, se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006. Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă [a 3-a directivă specifică în sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE], publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L393/1989. LISTA orientativă şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie Protecţia capului: - căşti de protecţie pentru utilizare în industrie (mine, şantiere de lucrări publice, alte ramuri industriale); - acoperământ uşor pentru protecţia scalpului (caschete, bonete, plase de păr, cu sau fără cozoroc); - acoperământ pentru cap (bonete, caschete, pălării etc. din material textil, material textil tratat etc.).

Protecţia împotriva zgomotului: - antifoane interne şi alte dispozitive similare; - căşti antifonice (care acoperă tot capul); - antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale; - antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat; - antifoane cu comunicare audio. Protecţia ochilor şi a feţei: - ochelari cu braţe; - ochelari-mască; - ochelari-mască împotriva radiaţiilor X, ochelari-mască împotriva radiaţiilor laser, ochelari-mască împotriva radiaţiilor ultraviolete, infraroşii, vizibile; - ecrane faciale (viziere); - măşti şi căşti pentru sudura cu arc (măşti de mână, măşti cu fixare pe cap sau măşti care pot fi montate pe căşti de protecţie). Protecţia respiratorie: - aparate filtrante împotriva pulberilor, gazelor şi pulberilor radioactive; - aparate de protecţie respiratorie izolante cu aducţie de aer; - aparate de protecţie respiratorie cu mască de sudură detaşabilă; - aparate şi dispozitive pentru scufundare; - costume pentru scufundare. Protecţia mâinii şi braţului: - mănuşi care asigură protecţie: - împotriva agresiunilor mecanice (înţepături, tăieturi, vibraţii etc.); - împotriva substanţelor chimice; - pentru electricieni şi împotriva căldurii; - mănuşi cu un deget; - degetare; - mânecuţe; - manşetă de protecţie a încheieturii mâinii pentru munci grele; - mitene (mănuşi fără degete); - mănuşi de protecţie. Protecţia picioarelor şi a gambelor: - pantofi, bocanci, cizme semiînalte şi cizme de securitate; - încălţăminte la care se pot scoate rapid şireturile sau cârligele; - încălţăminte cu bombeu suplimentar de protecţie; - încălţăminte şi supraîncălţări cu tălpi rezistente de căldură; - încălţăminte, cizme şi supraîncălţări rezistente la căldură; - încălţăminte, cizme şi supraîncălţări termoizolante;

- încălţăminte, cizme şi supraîncălţări împotriva vibraţiilor; - încălţăminte, cizme şi supraîncălţări antistatice; - încălţăminte, cizme şi supraîncălţări electroizolante; - cizme pentru lucrătorii cu ferăstraie cu lanţ; - saboţi; - genunchiere; - glezniere detaşabile; - ghetre; - tălpi detaşabile (rezistente la căldură, perforare sau transpiraţie); - crampoane detaşabile pentru gheaţă, zăpadă sau podele alunecoase. Protecţia pielii: - creme de protecţie/unguente. Protecţia trunchiului şi a abdomenului: - veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere, stropi de metal topit etc.); - veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva substanţelor chimice; - veste cu sistem de încălzire; - veste de salvare; - şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X; - centuri lomboabdominale. Protecţia întregului corp Echipament proiectat pentru a preveni căderile: - echipament de prevenire a căderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare); - echipament de frânare cu absorbire a energiei cinetice (echipament complet cu toate accesoriile necesare); - dispozitive de susţinere a corpului (centuri de securitate). Îmbrăcăminte de protecţie: - îmbrăcăminte pentru lucru "de securitate" (două piese şi combinezoane); - îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere etc.); - îmbrăcăminte de protecţie împotriva substanţelor chimice; - îmbrăcăminte de protecţie împotriva proiecţiilor de metal topit şi a radiaţiilor infraroşii; - îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la căldură; - îmbrăcăminte termoizolantă; - îmbrăcăminte de protecţie împotriva contaminării radioactive; - îmbrăcăminte de protecţie împotriva pulberilor; - îmbrăcăminte de protecţie împotriva gazelor;

- îmbrăcăminte şi accesorii (banderole, mănuşi etc.) de semnalizare fluorescente, reflectorizante; - pături de protecţie. LISTA orientativă şi neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie 1. Protecţia capului (protecţia craniului) Căşti de protecţie: - lucrări de construcţii, în special activitate pe, sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de muncă la înălţime, la operaţii de montare şi demontare a cofrajelor, de asamblare şi instalare, activitate desfăşurată pe schele şi de demolări; - lucrări de poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale, oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice; - lucrări în fose, şanţuri, puţuri şi galerii; - terasamente şi lucrări în piatră; - lucrări în subteran, cariere, excavări la suprafaţă, halde; - lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri; - lucrări cu explozivi; - lucrări în vecinătatea lifturilor, dispozitivelor de ridicare, macaralelor şi a transportoarelor; - lucrări la furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la cald şi turnare; - lucrări la cuptoare industriale, containere, maşini, silozuri, buncăre şi conducte; - lucrări de construcţii navale; - lucrări de manevră feroviare; - lucrări în abatoare. 2. Protecţia picioarelor Încălţăminte de securitate cu talpă antiperforaţie: - lucrări de construcţii, civile şi rutiere; - lucrări pe schele; - lucrări de demolare; - lucrări de construcţii în beton şi plăci prefabricate, care presupun montarea şi demontarea cofrajelor; - lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare; - lucrări pe acoperişuri.

Încălţăminte de securitate fără talpă antiperforaţie: - lucrări pe poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale, oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice; - construcţia de cuptoare, instalaţii de încălzire şi ventilare şi lucrări de asamblare de metale; - lucrări de transformare şi întreţinere; - lucrări cu furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la cald, presări la cald şi trefilare; - lucrări în cariere şi în exploatări de suprafaţă şi halde; - extracţia şi prelucrarea pietrei; - producţia, tratarea şi prelucrarea produselor din sticlă plată şi a recipientelor din sticlă; - lucrări de manipulare a formelor în industria ceramicii; - căptuşirea cuptoarelor din industria ceramicii; - lucrări de turnare în industria produselor ceramice şi a materialelor de construcţii; 10 - transport şi depozitare; - lucrări cu blocuri de carne congelată şi ambalaje metalice de conserve alimentare; - lucrări de construcţii navale; - lucrări de manevră feroviare. Încălţăminte de securitate cu toc sau talpă ortopedică şi inserţie antiperforaţie: - lucrări pe acoperişuri. Încălţăminte de securitate cu tălpi termoizolante: - lucrări cu şi pe materiale foarte fierbinţi sau foarte reci. Încălţăminte de securitate care se poate dezechipa uşor: - acolo unde există riscul penetrării de substanţe incandescente. 3. Protecţia ochilor sau a feţei Ochelari de protecţie, viziere şi ecrane faciale: - lucrări de sudură, polizare şi debitare; - lucrări de găurire şi gravare; - lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei; - lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri; - utilizarea de maşini a căror funcţionare se bazează pe îndepărtarea şpanului în cazul prelucrării de materiale care produc şpan; - matriţarea la cald; - îndepărtarea şi mărunţirea cioburilor; - pulverizarea de substanţe abrazive;

- lucrări cu soluţii acide şi alcaline, dezinfectanţi şi produse de curăţare corozive; - utilizarea de dispozitive cu jet lichid; - lucrări cu şi în apropierea materialelor incandescente; - lucrări cu căldură radiantă; - lucrări cu laser. 4. Protecţia respiratorie Semimăşti/Aparate de protecţie respiratorie: - lucrări în containere, spaţii înguste şi cuptoare industriale alimentate cu gaz, în cazul în care poate exista riscul intoxicării cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficientă; - lucrări la gura de încărcare a furnalelor; - lucrări în apropierea convertizoarelor şi a conductelor de gaz ale furnalelor; - lucrări în apropierea oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja vapori de metale grele; - lucrări pe căptuşeala furnalelor şi a oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja pulberi; - vopsirea prin pulverizare fără ventilaţie corespunzătoare; - lucrări în puţuri, canale şi alte spaţii subterane ale sistemului de canalizare; - lucrări în instalaţii de răcire în care există riscul scurgerii agentului de refrigerare. 5. Protecţia auzului Antifoane: - lucrări la prese de metale; - lucrări cu dispozitive pneumatice; - lucrări ale personalului de la sol în aeroporturi; - lucrări de treierat; - lucrări în industria lemnului şi textilă. 6. Protecţia corpului, braţelor şi mâinilor Îmbrăcăminte de protecţie: - lucrări cu acizi şi soluţii caustice, dezinfectanţi şi substanţe de curăţare corozive; - lucrări cu sau în apropierea materialelor fierbinţi şi acolo unde se simt efectele căldurii; - lucrări cu produse din sticlă plată; - lucrări de sablare; - lucrări în camere frigorifice. Îmbrăcăminte de protecţie greu inflamabilă: - lucrări de sudură în spaţii înguste. Şorţuri rezistente la perforaţie: - lucrări de dezosare şi tranşare; - lucrări cu cuţite de mână care implică îndreptarea cuţitului spre corp. Şorţuri din piele:

- lucrări de sudură; - lucrări de forjare; - lucrări de turnare. Protecţia antebraţului: - lucrări de dezosare şi tranşare. Mănuşi: - lucrări de sudură; - manipularea de obiecte cu muchii ascuţite, dar nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca mănuşa să fie prinsă; - lucrări neprotejate cu acizi şi soluţii caustice. Mănuşi din împletitură metalică: - lucrări de dezosare şi tranşare; - utilizarea obişnuită a cuţitelor de mână în producţie şi abatoare; - schimbarea cuţitelor la maşinile de tăiat. 7. Îmbrăcăminte de protecţie împotriva intemperiilor: - lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece. 8. Îmbrăcăminte reflectorizantă: - lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să poată fi observaţi la timp. 9. Centuri de securitate: - lucrări pe schele; - asamblarea de piese prefabricate; - lucrări pe stâlpi. 12 10. Frânghii de securitate: - lucrări în cabine de macarale amplasate la mare înălţime; - lucrări în cabine de stivuitoare şi elevatoare amplasate la mare înălţime în depozite; - lucrări în partea superioară a turnurilor de sondă; - lucrări în puţuri şi canalizări. 11. Protecţia pielii: - prelucrarea materialelor de acoperire; - lucrări de tăbăcărie. Instalaţii electrice -Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie să fie protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.

Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie trebuie să corespundă tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei. Căi şi ieşiri de urgenţă - Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure. - În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru. -Trebuie să existe un număr corespunzător de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă. -Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de ieşiri de urgenţă. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă. -Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006. Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă şi să fie amplasată în locurile corespunzătoare. -Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate. -Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică. Detectarea şi prevenirea incendiilor -În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.

-Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de manevrat. Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare. Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spaţii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare. Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. Temperatura în încăperi -În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor. -Temperatura în camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi. Iluminatul natural şi artificial -În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. -Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de defecţiune la iluminatul artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă. Uşi şi porţi -Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii. -Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent. Zone periculoase Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există riscul căderii

lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie să fie prevăzute, în măsura în care este posibil, cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar. Încăperi şi zone pentru odihnă -Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezenţei unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare. Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor. -Încăperile şi zonele pentru odihnă trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spătar. -În încăperile şi zonele pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun. Femei gravide şi mame care alăptează Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. Instalaţii sanitare -Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte -Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile şi să aibă capacitate suficientă. -Vestiarele trebuie să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi încuie îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru. Dacă este cazul (de exemplu, existenţa substanţelor periculoase, umiditate, murdărie), vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de vestiarele pentru vestimentaţia şi efectele personale.

-Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi pentru femei. -Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete -Locurile de muncă trebuie dotate astfel încât lucrătorii să aibă în apropierea lor: - duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru; - locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete. -Duşurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apă curentă rece (şi apă caldă, dacă este necesar). -Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a duşurilor pentru bărbaţi şi pentru femei. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei. Echipamente de prim ajutor Locurile de muncă trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor. Echipamentele trebuie să fie marcate corespunzător şi să fie uşor accesibile. Lucrători cu dizabilităţi La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu dizabilităţi, dacă este necesar. Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu dizabilităţi. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor Locurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale) Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia: a) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor; b) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influenţe exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf; c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau să poată primi rapid asistenţă; d) să nu poată aluneca sau cădea. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)

-Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare. -Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea: a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio); b) periodic automat (radio-telefon, telefon); c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, cameră de luat vederi şi monitor). Principii ergonomice -Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului psihofizic. -Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare. -Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru. -La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci). -Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora. -Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. -Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corectă a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct. Obligaţii generale.

Reguli referitoare la echipamentele de muncă (1)Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unităţi să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop şi să poată fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor. (2)La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat să acorde o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de muncă, caracteristicilor specifice acestora, precum şi riscurilor existente, în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii, şi/sau riscurilor care sunt susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă. (3)În situaţia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor. (1)Fără a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat să procure şi/sau să utilizeze: a)echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate, pentru folosinţă, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care îndeplinesc: (i)prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia comunitară aplicabilă; (ii)cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplică sau se aplică parţial reglementări tehnice române care transpun legislaţia comunitară; b)echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate, pentru folosinţă, care îndeplinesc cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu până la data de 31 decembrie 2006. (2)Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata utilizării lor, echipamentele de muncă să fie menţinute, printr-o întreţinere adecvată, la un nivel tehnic care să respecte, după caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b). (3)Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte, după consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţia şi/sau practicile naţionale, modalităţile care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 2.
Verificarea echipamentelor de muncă

(1)Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale, după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou

amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionări a acestor echipamente de muncă. (2)Pentru a garanta că cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări sunt depistate şi remediate la timp, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influenţe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase, să facă obiectul: a)unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale; b)unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare. (3)Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare, de exemplu, în funcţie de recomandările sau specificaţiile producătorului. (4)Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie să fie însoţite de o dovadă referitoare la realizările ultimei verificări. (5)Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte modalităţile de efectuare a acestor verificări. Echipamente de muncă cu riscuri specifice. Ergonomia şi sănătatea la locul de muncă -Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că: a)utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinaţi cu această atribuţie; b)pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii în acest sens. -Postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum şi principiile ergonomice trebuie să fie luate, în mod deosebit, în considerare de către angajator la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate. Informarea lucrătorilor -Fără a aduce atingere prevederilor secţiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de

informaţii adecvate şi, dacă este cazul, de fişe de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă. (1)Informaţiile şi fişele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind: a)condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă; b)situaţiile anormale previzibile; c)concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienţa acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă. (2)Lucrătorii trebuie să fie atenţionaţi în legătură cu riscurile la care sunt expuşi, echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente. (3)Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizaţi. Instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor -Fără a aduce atingere prevederilor secţiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca: a)lucrătorii însărcinaţi cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie instruiţi adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora; b)lucrătorii prevăzuţi la art. 6 lit. b) să fie instruiţi adecvat -Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor se desfăşoară potrivit prevederilor secţiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006. Protecţia individuală împotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot -Atunci când riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate, pe care aceştia trebuie să le utilizeze, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/656/CEE şi Directiva 89/391/CEE, în următoarele condiţii: a) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor mijloace individuale de protecţie auditivă; b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea, lucrătorii trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecţie auditivă; c) mijloacele individuale de protecţie auditivă trebuie să fie alese astfel încât să elimine sau să reducă la minimum riscul pentru auz.

-Angajatorul trebuie să ia măsuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de protecţie auditivă de către lucrătorii săi. -Angajatorul răspunde de verificarea eficienţei măsurilor luate în conformitate cu art. 23 şi 24. Limitarea expunerii la zgomot -Expunerea lucrătorului la zgomot, determinată potrivit art. 6, nu trebuie să depăşească, în nici un caz, valorile limită de expunere. -Dacă se constată expuneri peste valorile limită de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea prezentei hotărâri, angajatorul trebuie: a) să ia de îndată măsuri de reducere a expunerii sub valorile limită de expunere; b) să identifice cauzele expunerii excesive; c) să adapteze măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita orice recurenţă. Informarea şi formarea lucrătorilor -Fără a aduce atingere prevederilor din legislaţia naţională care transpun Directiva 89/391/CEE, angajatorul trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, în special în ceea ce priveşte următoarele: a) natura acestor riscuri; b) măsurile luate, în aplicarea prezentei hotărâri, în vederea eliminării sau a reducerii la minimum a riscurilor generate de zgomot, inclusiv condiţiile în care se aplică aceste măsuri; c) valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, prevăzute la art. 5 - 7; d) rezultatele evaluării şi măsurării zgomotului, efectuate în conformitate cu prevederile art. 8 - 16, însoţite de o explicaţie a semnificaţiei acestora şi a riscurilor potenţiale; e) folosirea corectă a mijloacelor de protecţie auditivă; f) utilitatea şi metoda de depistare şi semnalare a simptomelor deteriorării auzului; g) condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii şi scopul acestei supravegheri, în conformitate cu art. 30 - 33; h) practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a expunerii la zgomot. Consultarea şi participarea lucrătorilor -Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE şi

trebuie să se refere, în special, la următoarele: a) evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor care trebuie luate, prevăzute la art. 8 - 16; b) măsurile destinate să elimine sau să reducă riscurile generate de expunerea la zgomot, prevăzute la art. 17 - 22; c) alegerea mijloacelor individuale de protecţie auditivă prevăzute la art. 23 lit. c). Supravegherea sănătăţii - (1) Atunci când rezultatele evaluării şi măsurării prevăzute la art. 8 indică un risc pentru sănătatea lucrătorilor, Ministerul Sănătăţii va emite ordine pentru a asigura supravegherea adecvată a sănătăţii acestora, în concordanţă cu legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE. (2) Actele normative prevăzute la alin. (1), inclusiv cerinţele specificate pentru fişele medicale şi pentru posibilitatea consultării acestora, vor fi elaborate în conformitate cu legislaţia şi/sau practicile naţionale. - (1) Lucrătorii a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de medicul pecialist/primar de medicina muncii, în conformitate cu legislaţia naţională. (2) Dacă evaluarea şi măsurările prevăzute la art. 8 indică un risc pentru sănătatea lucrătorilor a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea, aceştia au dreptul la control audiometric preventiv. (3) Controalele prevăzute la alin. (1) şi (2) au ca obiectiv diagnosticarea precoce a oricărei pierderi auditive datorate zgomotului şi păstrarea funcţiei auditive. - (1) Pentru fiecare lucrător care face obiectul supravegherii medicale, în conformitate cu prevederile art. 30 şi 31, trebuie completat un dosar medical individual, care trebuie actualizat. (5) Fiecare lucrător trebuie să aibă acces la dosarul medical individual propriu, la cererea sa. - (1) În cazul în care, în urma supravegherii funcţiei auditive, se constată că un lucrător prezintă o pierdere identificabilă a auzului, medicul de medicina muncii va aprecia dacă este probabil ca pierderea de auz să fie rezultatul expunerii la zgomot la locul de muncă. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), medicul de medicina muncii trebuie să informeze lucrătorul cu privire la rezultatul care îl priveşte personal. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), angajatorul trebuie: a) să revizuiască evaluarea riscurilor realizată conform prevederilor art. 8 - 16; b) să revizuiască măsurile prevăzute, conform prevederilor art. 17 - 25, pentru eliminarea sau reducerea riscurilor;

c) să ţină seama de recomandările medicului de medicina muncii sau ale direcţiilor de sănătate publică privind aplicarea oricărei măsuri necesare pentru a elimina sau reduce riscurile, în conformitate cu prevederile art. 17 - 25, inclusiv posibilitatea de a transfera lucrătorul într-un alt loc de muncă, unde nu există risc de expunere; d) să organizeze supravegherea sistematică a sănătăţii şi să asigure reexaminarea stării de sănătate a celorlalţi lucrători care au suferit o expunere asemănătoare. Dispoziţii finale - (1) În cazul în care, datorită naturii activităţii, este probabil ca utilizarea integrală şi corectă a mijloacelor de protecţie auditivă individuale să conducă la riscuri mai mari pentru sănătate sau securitate decât neutilizarea lor, se pot acorda derogări de la prevederile art. 23 lit. a) şi b), art. 26 şi 27. (2) Derogările prevăzute la alin. (1) se acordă în urma consultării Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu Ministerul Sănătăţii şi cu partenerii sociali. (3) Derogările trebuie să fie însoţite de condiţii care garantează, luându-se în considerare condiţiile speciale, că riscurile rezultate se reduc la minimum şi că lucrătorii în cauză fac obiectul unei supravegheri sporite a sănătăţii.

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close