Endo Subiecte Exam
Content
[n *:
PAlol-OcrA PUT.PARi
Prin defini$e, pulpitde remihile
smt inflmalii ale pulpei cre nu
sut sevtre. DacA cam cste
eliminate, intlamlift $1e
revereibili pulpa redevenind
norull. Stimulii u5ori sau de
scurtd
dunti
ca de exemplu
cuiile
incipiente, eroziunea cervicali nu
atri!'a aluald, cele md multe
procedui opentorii, chiwtajul
puodontal adinc, frrctuile de
mall cc determini exarma
tubulilor dmtinui por prnduce
pulpite rcwmibile. De obicei
pulpitele reversibile sut
ssimptomtice.
2)Pulpitele ireYereibile
Simptore
Pulpitele ireversibile smt ftccwnt
o secheld sau rezultatul progresiei
pulpitelor reversibile. Semifietiv
este faptul ca pdpita ircvenibilE
este de obicei roimptorotici sau
pacientul prezintii simptome u$otr€.
Cu toate aceste4 pulpita
irevenibild poate fi aociatii cu
episoade intemitente su mntinui
de duue spontani (in abmla
stimulilor extmi). Drcm dir
pulpita irevenibili poab fi eutiti
sudi, localiati su difuz{ si
sau
la stimulii
dre
Fu clstrici qcge de
obici, sau dinlii dmi nu rdspud
smsibikn-{ii
I )Pulpitele Hcnibile
dueze minute sau ore. Localizrea
durerii pulpre este mai dificili
Age4ii e{iologici snn1 reptwrdi
medialui ai inflmat'ci din
tmici
de
la aeEi stimuli .
Spre dcoscbire de afeclrea
toxirele haclsise din
prezinE semne qi simptome
ndiologice, calcificrea fesunrlui
pulpr
este uociatii cu grade
viliat€ de oblitffire ndiologici a
spaf ului pulpu- M€amorfoa
calcifimtii prin e insiii nu este
patologici $ nu
tratament.
nffiiti
lctrtulti dor
drtont€ irfrmtliei pulpare
6)Modifi cirile
pulpad poate inilia
reso$lia fesutuilor due adiacente.
re
mEime de resorb$e
uupe pwefilor dentirui, avruind
din cflau spre periferie.
Majoritatea
cffilor
inframalili
de rcsorblie
smt simptirmatice.
Resorbgia iftemi
itr stadiu
awsat
afectand cmera pulpilA este
fiecvent asociatii cu pete roze p€
coroild.
Dinlii cu lezimi rezorbtive
intracanlae rispmd ile obiei in
limit€ nomale la testel€ pulprc
periapicale. Radiognfi ile
radioauspamti
mri
d lirgira
restam,tii in hiperocluii"
inflmfie.
suprainstrum€ntaliei sau extruia
uterialelor de obnra$e - Pulga
poate fi in{lmti irevesibil ru
Tratamentului csraluhdi ndicular.
cand ste indica! poate duce la
reml4ia completi a osteitei
sclsozflte- Osteita $lemmfd este
fiewmt confimdati cu o entitate
nepstologicd, flostoa (os
ffiri-
lieme $ si;qtorc
Aspwtele clinice ale PAA smt
reprcmtate de discomfort modmt
pini
Raorblia intm&
Acesta
imibili ru
remz
putparS, chimicale (ca de exmpfu
iriga4i sru agenli deziofwra{i),
Itrutului rmle pslfsr, &'ftu
lnflmtia
inflm4ia pulpri
$
la sevu ca de
xmwa
de
drercla reticati,e w@dact
oclual. Dacd PAA este €voluti de
la o pulpitS, semele qi simptomele
vor include reacfile la rece, cilsuri
Si electriaitats. Croile de PAA
cmte dc n€crozi nu rispud la
testele de vitslitste- Aplicue de
presiue cu pulpa degetelui mu
perculia cu miuml ogliuii Wate
produce duere mrcati pind la
foarte putmici. "Ingroguea"
spa;iului ligmentului periodontal
(LPD) poate fr vircliabiln pe
radiogufie in cazul PAA. Totugi de
obicei spaliul LPD este nomal iil
lmiro ddi
esie intactiii-
mluiei
inltmat Si instituirea hatamfltului
cmlului radicula; acate lezimi
tird si fie progresive putind chia
patologicq uu eliberaea
exudatului pmimdicular producae
perfom prodonliu lateral. Cdnd
prelungirodmii.
pulpur, pmAnd mui probleme in
3)Pulpit€le ireveBibile
alegrea tenpiei. Dinfi cu resorb$e
perforati smt dificil (d&e nu
imposibil) de tratat n*hinrgical.
l0 )Parodontita apic{li cronicl
Etiologia
Puododita spiold mnicd (PAC)
€st€ rezultahd necrorei pulpare 5i
este d€ obi@i sechela PAA.
Daci
ttatMt
inflmfa
este
delimilatii qi
o mliorae.
SmeSi@ome
nu este extiroi periapical, din$i
7)Nmza pulpari
Prin defnilie, PAC este
rdspud in limite nomale la
Sintptore
Necroa pulpard este de obicei
asimptorotici dru i se pot 6ocia
episoad€ de durre spmtani s
iluere la presiue (de origine
puiapicdn). Spre drcsbire de
dinlii cu pulpi vitaln, in cazul
roimptorotici
palpue gi percut'e. Extinderea
infl matiei la ligamentul
periodontal detemini ssibilitate
la perculie gi o mai bui lwaliae
durerii Tmtamentul cmalului
mdicuh sau extrac$a este indicati
dint'lor cu seme sau simptome de
a
pulpitd ireveruibilE.
ip erplutice
Pu lp itele
Pulpitele hiperpldtice smt de
obicei asimptomatice. Apue ca o
eKcrescenti conopidifomi rogie
din.tesut conjmctiv in cuiile cu
4)
h
€xpwqe Gluali 18rg6.
Ocuionali este ruiatl cu
semele clinire ale pulpitelor
irevenibile ca duerea spotrtani m
pi durerea prelungiti dati de
stimulii de cald sau rece. Pragul
stimulirii elwtrice este sinilu cu
cel al pulpei norule . Din$i
rispud in limite nomab cend swt
dinlilor cu necrozi pulpuS, dma
prcvmatii prin 4plicrea dc mlduri
nu se datoreazi cresterii presiuii
presimii intrapulpae. Aceroti
presime este nuli dupi aplicuea de
caldurd pe dintii cu pulpd nsoticd.
Se
cmidei{
(dar nu
demonstrat) cd aplicrea de
palpa{i sau percutali- Prnpitele
hiperplastice smt tratate prin
pulpotomie, terapia malului
ndiculr
tipui
sau exhaclie.
5)Modifi cirile {eutului dur
datorate itrflama(iei pulpsre
Calcificuea pulpard
Calcificuea exteuivi (frrcvent sub
foma de calcul pulpu sau
calcificue difuzd) apa ca rdspus la
fawatisme, c8ii, Efectare
puodontala sau a$ iritmli. Alt tip
de
calcifiwe
este
foma
extensivi de lesut du pe perelii de
dentin5" de obicei ca mue a
iritatiei
w
mo4ii fi inlwuirii
odontoblastelor. Acest prs€s se
nmettt me ta m o tfo z d c a I c ifi a n ld.
Pe
misuA
ce
iritatia cregte in
intereitate, gradnl de calcificae
poate creSte condwfud la o psrtiali
sau
completi
oblitwe radiologici
(nu 9i histologici) a
merei
pulpue gi a unalului ndicular.
Colora,tia gIlbuie a cormei este de
obicei o manifestue a
metmorfozei calcifi mte- Pragul
cdldul
pe dinlii cu necrozi de lichefaclie
prcdure expusima temici a
guelor allate in walul ndiculu,
crea ce prcvoaci dmm. De faPt,
aplicuea dc cilduri, rece sau
stimuli electsici pe dintii cu necrozi
pulprl in mod obignuit nu prodwe
nici m rf,spus.
E)Neroza pulparl
T6le $i
trqlamt
Prerenla concomitfltn de
de
difsite
rEspws inflmator vtriind
de la pulpita remibiln p6nn la
necrozi la dinfii cu caale multiple
este posibili gi poate produce
mrcri conizie la testrea
reactiviti.tii. Mai mult, cfect€le
necrorei roeori smt limitate la
cmalele respective. De ueea,
<latori6 rispindirii rea4iei
inflmatffii
la tssutuile
perindiculare, dinfi @ nffiozd
pulpai sut dewori rnsibili la
percufie gi palpre. Strsibilitatea la
palpue este
u
indicator
drcre
de micl intensitate, Poste
exista o mici sflsibilitste ls
palpre, indic6nd o alt€tre s zonei
corticale a osului 5i atemia PAC la
nivelul tesutuilor moi. Aspectele
radiologice vuiazd de la ruptum
lminei due la distrucfia,tesuturilor
perbadiculue 9i intmadiculue.
indeFrtarea frctorilor iritanti
ecutii
Prim extinduc
a
inflamaliei
pulpue la nivelul lesuhrilor
pqindiculee se nmefte
prodontiti apicali acutA fAA).
ca
mue uui
adecvat sau extlrcFei.
ll)Ost€ita sleroanti
Etiobgie
Osteita scleromtii (osteomielita
fmaln sclerotici), o
wimti
cronici (uirrplomatici) a
prodontitei apicale, reprczinti o
crcqtere a cmtitii$i osului
trabecula ca rispus la u factor
iritant ptristent. Iritmtul difrEend
din cmalul mdiculs la 1esutuile
perindiculre este principala cauzi
a osteitei sclercrute.
lezime este de obicei
Acstd
simptome
de caui (pulpitii sau
necrozi), osteita sclercmd pmte
trimptomatica w MialS cu
dmre. lesuarl pulparal dintelui cu
Si
in fin4ie
osteitii
scleroati
poate
s
nu
si
la stimulii electrici su
temici. Mai mult acepti dinfi pot
sau nu sA respunde la palpre mu
rispudn
lzr gaenli prorti
est€
gi
prezntd
necroa pulparS, stimulsea
elwfrici sau temicd nu produce
EeN rispuru. Toh$i, are9ti dinli
dueroqi la galpare qi perculie.
In fimc1ie <ie gradul distrucliei
fsutElui dr, aspectele radiologice
ale AAA
wiad
de la ingroqarea
spaliului LPD (rueori) pand la o
leziue remrbtivi &anci (de
obicei).
Semnificativ este ci frecvent
atlcesul au
deschis.
drmeui prints-w
dinte
indepirtuea carei subiacente
nmotici), diminwea
presimii (drcmj acolo ude este
posibil) $ tatamatul cilalului
ndiculr de rutini conduc la
rezolutia maiorititii milor de
(pulpa
l3)Abc6ul rpicrl cronic
(psrodonliti apicrli supurativi)
Dmumit ti ptrodontita apicale
Abcesul apical croric (ruodontita
apicald supuativi) ue o
patogmezi simililA cu @a a AAA.
Este rezultatul ti al ntrrorei
pulpue 1i este uociatii de obicei cu
puodontita apirah cronici ce a
forut abes. Abc€sul I perforat
osul gi lesuturile moi fomdnd o
fishrli la mucoasa oml6 sau weori
in pi€les felei. AAC poate drena de
u
asemenea
prin pmdonfiu in 9m1
u
mimAnd rtfel
abces parodontal
sau
frmd de wc gingivo-dmtu.
u
Smne ti simptome
Datoritd existenjei dremjului, AAC
asimptomatici cu
este de obicei
prezntf, in
junrl apa-uilor dint'lor posteri,ori
mmditrului, m prezintii probabil
inflmalie pulpun mu recrozi.
Totn$i, osteita sclerorotd poate
apue injurul apexului oricirui
Sme
niabgio
in fmclie de sevritatea afe4imii,
pacimlii cu AAA prezinti de obicei
u discomfort sau edem moderat
spre sever. in plus, ocuional, ei
prezin6 mmifestiri sistemice de
proces infeclios ca de exemplu
Etiowia
tmtment al cilalului ndiculu
puiradiculre. TratammtBl
cmlului ndicnlr se extru(ia
smt indicat acaor din1i.
nmiuobimi din
Sme $ simptome
supuativi (PAS), atrcesul apical
crcrric (AAC) este realtEtul uei
lezimi vechi cre s-a lrilsfomat
inf-u abres ce dreneazi la
suprafaln.
(pulpa nrcrotici) 9i obtunfia
complefi d€temini de obicei
rczolutia PAC. Nu existi nici o
dovadi ce chisturile apicale nu
dinte.
apiull
cu
u5or
involuezi
5i
pulpa nscmtica.
abcesul nu commici dimt cu
formemrl apical; rotfel de*o4
6eia6
discomfort. Datorite pdpei
necroate, dingi cu PAC nu
risFmd la stimulii electrici ru
temici- Paculia produce cel mult o
m
suplimentar al afoctiirii
9 )Parodontita
sau este
Ttatqmtt
sa
mimbimi
sut
este
decdt cea a duruii perindiculre 9i
devine tot mai dificili pe nisud ce
duerea se intemificd. Aplicrea de
stimuli extmi ca de exmplu de
rece uu cald poate prcduce
Teste Si
pairadiculu fiind n rispms
inflmator rcver la agenfii
gi
hiperocluia
de obicei
Ecut
Abcesul apical rcut (AAA) este o
luime de lichefrc|ie localiatd sau
difiz5. ce distruge 1ezutul
(ahnci cind
evidmti),
indepirttrea iritmfilor sau a pulpei
Ajustarea
m
l2)Ab6ul rpiul
ki.thEiz
le@citozi- De@etr
croalului radiculr. Se rrcommdi
itrdepirtarea imediati a fesutului
mwinectoa
sclerctic).
febrn"
Tratorunt
neregulatii a compadimentului
loc acest lucn!
pmulic. Radiologic, Frezflla uei
ndioopaDirlti csmtrice difuze in
jurul ridicinii wui dinte este
patognomonictr Histologi g acolo
existi o arctttrc a trabeculelor
orns dispur reregdat gi
excepla inchiderii int6mpldtoue a
fistll,ei cind apre dwrea.
Aspec.tele clinie, mdiologice 5i
histopatologice ale AAC smt
similre cu cele ale PAC. Aspectul
particulil este reprezfltat de
fishrli, ce poate fi delimitate pa4ial
sau total de u epiteliu incoajuat
de
14
tsut conjmctiv inflmat.
)PATOLOGTA -
PERIRADICUI-ARA
NEENIX)IX)NTICi
Diagnosticul diferenliel
Unele
leziui mdiotrusptr€nte
sau
radimpace de uigine
nmdodontici simuleazd uptrttd
leziwiltr
radioFafic al
prowtri
endodontica. Datoriti eestor
ffieminid dentistul trebuie sI
utilizeze cmogtingele despre rcBte
leziuni gi sE ralizre wcle tssts
olinice intru mmi€ ordine astfel
incat si ajugi le
diagnostic
corect, evit6nd oorile gromlue.
Testele de vitslitst€ pulpsri sut
cele mai importatrte in difem$m
leziuilor mdodontice de cele
neendodontice. Dinfii cu leziui
periradiculare .adiotBnspamte
prezintii necrozi pulptrd 9i deci nu
rispwd in gwnl, la t$tclc de
u
wguin
pi
inenatia dintilor adimti: de
aceea, vitalitatea (responsivibrea)
acestor dinfi este pdstratA.
Din pdcate, nul$ clinicieni
utilizezi dou radiografii penau
stabilirea diagnosticului Ei
tatmentului {hri a frce m istqic
complet ale semelor gi
simptomelor gi lEri a realiu teslele
acelea datorate
uei
patologii gi trle cu morfologie
nomalS.) mimeazd patologia
endodontici 9i viceverm. De rcee8,
pentru evitarea greqelilor gnve
tsebuie utiliate toate testele vitale
relevmte, exminirile ndiologice,
semnele gi simptorele cliniw $
detaliile de istoric uarestic ale
pacientului.
l5)Rsdiologis prodon!iului
rpical oormal
Radiologia endodontici
Radiografi ile periapicale sut
esenfiale pentru procedurile
diagnosticului onl. Radiologia este
importuti pen&u toste spectele
tratamentului mdodontic:
diagnostic, plmut tratanentului,
detminuea perioadei de mmci,
controlul proceduilor de obtmlie'
ii
lm5toee
controalele
medulre
)Strocturil'e rutonia lscale
Canalul incisiv. Cualul incisiv ete
o struchri in formi de caal
localizti cmtral intre incisivii
extinderea histologici a leziunii.
(2) Absmla silneltr radfurgrafice a
CAP nu scfude premla ei;
prerenta uor sroe ndiogmfice
clare este realmte
entrali speriori.
pstognomicd.
disdirge intre greulom gi chistrrile
redicuIre
Tehnicr subtrrc,tiei digitale ofri
mijloace de evalwe numericd a
rchimbnrilq din ndimpacitatm
ed in ti$p- Affi5ttrp metodi
poale fi folositi la monitoriaea
vindecirii, a deaoltirii lezimilor
poiapicale nu a altor lezimi
(3) Radiogmfia nu poate fi folmiB
la diferen{irerea dinne w granulom
in schimb
mi lugi in rodibuli-
16
CaYitatea nusl*- Partm
supdiwi
frontali a mililarului fmeazA
podeaua pi4ii frontale a cavitifii
ale
realtatelor tratammtului.
ceiri redwe
dnsqn
moluilor din muils- Morfologia
obiqnuit o CAP de o mmiti
intindue poate fi diagnosticali cu
u5wing dupi ndiografie.
Problenele se crszi cdnd semele
Ediognfice sut pulire 9i mici,
ceea ce se poate int&trpla dac5
lezimea este taneri sau de mdrime
wiabild a sinuswilor face
importuti mfuirea contmlui lor
micij ti cand alte structui
aatomice mbresc detaliile zonei
druftarca osrlui
re
de obicei
doui
cu
resui we
apr druupra premoluilor
pe
gi
radiografiile periapicale penrru a
ilifumlia intre grmila inferioui
lobilor lor qi contrmile
grmulomelor uu chishrilor
a
gam
a
Cimentul, Localirea ndiogmfi
a apexului gi a
fomdui
cI
se
couplici mai mult printro vriatie
a cmtitifii de aimert secmdil
depus la apexul dintelui dupn atrigie
periapicale.
Coalul alvolu infsior- In
mmdibuli cmalul alvrclu inferior
fece cenhal de la ana rehomolari
la gam mentoniqi, !i poate su nu
si apar-a pe radiografii.
Toru palatin gi toru mmdibulr.
Ac€gia sut proiecfii osom cue
l7 )Principii
ale radiografiei
periapcrul ui
doud aborddri difeile'la
radiogmfi ilor periapicale:
proieclia ugulati poate oferi
infomalii adecvate gi in mele
crui poate fi sing@ abordae
rcalistici, t€hnica proiec,tiei pfialele
rc multe avmtaje prutice gi
9i u trebui folositii
este posibil. Folosirea de
oricind
port-filme cu indimtori ai direcqiei
de prcircgie faciliteazi mult
georetria de expmtre
reproductibiln; Plmea pdaleld
muiluq
arcada
zigomatici
dentar gi a imprejuimilor sale
malul mudibulu.
osoue este posibili datoriti
ligmenhrlui puodontd (PDL).
PDL ile o struchm
radiotrilsprenti, cue oferi u
Se pot
contrast
fali
de elementele
nomal
1
Lamina dur5. Lmina duri este
u
tema ndiogmfic
aplicar muginii
corticale a qsului a{lat la imediata
periferie a spa$ului PDL
Cortisla osoasi. Ca 9i alte oase,
muilml
gi
obline
adilionale
mdibula sut ateate
in plicile corticalei osoue.
Osul medular. Orgiliruea p5rfii
centrale medulre a mmdibulei gi
muilmrlui vuiazi ia sauctud gi
densitate. Modelul trabmulr re
E)Radiologir cndodontio
Prrodontitr
rpicrll
Pamdmtit8 apicali
wsicd
reprezinti u rispms in gcneml
inflmator, localiut in tesutul
moale, ;i apue radiografic dreP o
reducere a densititii minerale a
zonei afectate. Osul medulu 5i/sau
corticala osoasi au fost inlsuite de
Jesut msl€ su de lichid in foru
wui gmlom su a wui chist.
se poate
folosi o metodi
c{e folos€ge
dmitometrie simplE. Prin
imegistraea dmsitilii relative a
mi pcriapicalc, in mmP"nlie cu
o rcni osasi nomaln periferic5,
rchimbirile in timp din rceastn
relatie pot fi folosite la
moniloriTtra daolliirii su
vhdecdrii prodontitei apicale
21)Tehnici radiologice speiale
Se folowsc tot mai mult *uori
pentru digitalirue directi. Ei
trmsmit smalul radiografic direct
la sistmul de calcd memorand
inediat imginea 9i mmipulind-o
direct pe monitor. Folosirea
seuorilor in lmul filmului
radiologic poate reduce cmtitatea
de mdia;ii uecesri gi produce
instantileu imagini afitate de
sistmul de calcul. Vitea gi
simplitatm st frctori importmli
in ce€a ffi privette aceastii noui
metodologie; elimini de asemenea
problemele de mediu roociate cu
substant€le chimi€ folosite la
dewlopm
9i la filn.
gi
firc
ndiognfiilor
infomalii
Se pot obline mai multe
uui ecbipment
subfiazi spre mnele normale la
Npectele latqale ale mdminii qi
prin aplcuea
lminei due absntq
rogneticd (MRI) gi
lehnici de tomografie
compursizrn (CT)
se
este
realment€ patognomonici pentru
CAP . Combinati cu descoperiri
aile confimd existenla mei pulpe
nwrotiE, esl€ cgti.
Formars de chisugrunulom
Se crede ci expmsiuea lezimii
continui pdni cdad existi o balm$
intre fimclia protectoile
/containing/ a tesutuilor qi violmfa
orgmismelor irfectoue. Balmla
fomea mui
sste datii de
gmulon, cffi porte si se drryolt€
su nu intr-u chist
Puodontita apicali uonici se poate
intinde de la mirimi abia
detectabile p6ni Ia mirimi m
implicl o parte rwe a osului
rruilu.
Loslizirile Irtersle
Locrlizirile ls dvetul furcaliei
l9)Radiologia endodontio
Parodontitr apiBli incipienli
Wdmalia crcnicd a pulpei:
parodofiito apical d condercaloare
C edareo
Dinlii
an
opi.ald lrecdloore
obturulie mdianlard
pqrcdutitd
u
oPrcatd
22)TERAPIA OCALEXICA
G€nenlitstii:
Folosirea oxidrdui de calciu (vu
nestins) a fost introdusi in 1952 de
Brnard in ododmfie. Metoda
ocalflice a lui Bemrd (nme ce
dqivd de la oxid de calciu expmsiv
in limba ft ncezi 0 xyle d e
Colcium ExparcA, se buwd pe
ale
reacliei oxidu.lui de calciu cu apiTerapia ocalexici este m tratament,
ce se poate defini de la "A' la "Z'
ca fiziologic qi biologic. Terapia
ocalexici asiguE mdodo4iului
fmorcrele fizic+chimice
patu certitudini:
- catabolismul pulpil ti
proloifrra microbimi smt
opritc, din eid mediul dwine
alcalin;
- sctivitalu
wimatici
este
uulat{
cind pH-ul hece de la 8,5
ea devine imposibilb;
- leucocitoz cre5te 9i capeitatea
de
r digihlinti
Avutajul
ile bazn al radiografiei
convenlionale coDsti in untitata
da6 de fiecue
de
inforu$i
me
imagine. Insi in esenli este o
mealti dc evalure calitativi a
structNilor ffilomice ti patologice.
Tehnis digrtalizirii acestot
infomalii u putea extrage
multe infomat'i cutitatiw din
radiografie. Dupd digitalire se pot
aplica metode mputaiate de
imbunt4irc a coDtrastului ti
mi
nodificre a
de expuqe. Mai mult
lminozitntii,
sofrsticar, de exemplu /imaging/ cu
rem{i
apire
este
muimi;
- refacerea osoroi este accfltuti
prin indepfutarea obstaalelor cu€
se opm activitilii fosfatazei
Dirgnostic diferentiel
Parcdontitq matgiMld
h-rqclum verticald
Osleomielilq
20)Rrdiogrrfi
infmalii
dure.
mdiotrilsprenfi in formi de
picitiri la m apeL cu m PDL cre
su
cu alte tehniei, de exmplu
folosirea filmului ocluzal, a
ortopmtomografiilor, a
radiogmfrilor siuului gi a
craniului, gi prin metode
radiografie specifice.
mineraliate in@njuitoue.
Radiologia puodongiului apical
Btriati
puodontitE apicsli este
O
film,/dinte reduce la minin
suprapmrea cu sinusuile
Spa{iul periodontal el
Iigamentului. Desritrea
radiogmfici Fecisi a apexului
cu
parcdotrtitei apicale a cminului sau
a prmolmlui prim gi mai ales a
celui doi- taaliat de obicei intre
apexuile mdiculue a prmoluilor,
fommul se poate glsi frecven!
dtr nu intotdeaun4 pe ndiografiile
tmretie
ndiculu.
fiecvmt
ddinlgwa lffiinei
Prrcdoilite epioli
plrorea mgulaE a ftlmului gi
prciwfiile para.lele. In timp ce
sistmului cmalului
apicale.
O alg fficteristici
mtonieri dtr€glwi
diagncticm (fficti a
lwea
microbiml
importanF.
Schim bd/i le slnc lu rale os ou e
repr€zinti u sem primil al
pilodontitei apicale
Iirgirea slaliulili ligmentulili
Apexul gi foramenul unelului
pulpar, Apexul dentar cu
ori ca rdspms la infectja
mi me
parcdontal estein mod tradifioqfll
considenti ca rem al psodontitei
Prwttun
pulpei reprezintii structun cea mai
importanti, de weme ce prwesele
patologice apru de cete @i mrlte
corelative au cea
Structurile rnstomice locsle
tratanenblui.
mificaqiile
periapicale. in acate croi
cmoginl€le provmite din studiile
Arcada zigomatici- Arcada
zigorraticn sprijinn rugchiul
Meter Si s poate proiecta p€ste
apexuile moluilor mailui.
Gam mentoniera Se gtie ci
oso&
mai robusta,
chist.
Carctsisticile radiologice- La m
pot acoperi detaliile struchrilor
periapicale in timpul diagnosticului.
gi
m
Parodontita zpralE
nanle.
Fosa cmini- Fos
Tehnicile radiologice se despart in
doui categorii principale: metodele
radiologim de dies"oqicre gi
monitoriae a bolii, 5i mdiografii
folosite ca ajutor tebnic in timpul
formenul apical
este intotdcaw @i mici dtret
qi
apicale. qi pmtele apexuilor
radiculare qi lmina dui cue se
proiecteue pe a@agi zon5.
clinice. Multe imagini
radiotrilspilente neudodontice
(incluiv
(l ) I Mgiae a tzdiogI afrci a
pdodontitei apicale cronice (CAP)
incisiwlui larffil muilu, mimdnd
citeodati pmdortita qicaliSinuul muila- Sinuul muilr
vitslitate. in @nhsq lezimile
neendodontie de obirei nu
afecteazi aportul
apaKnF @a textui Fe
mdiografii mte tipic fin-gmtrla in
muilr Ei mi aspru cu spalii
qi de
geometriei
decet etet se pot efechB mlsu&6i
densitometrice bute pe computer
ale ndieopacititii obiectelor $
mnelor din imagini- S-a €xplorat
tehnologia in incwirilc de a
alcaline.
Prin combirea acestor factori,
oferili de m pH optim, se obline o
aclime terapeutici efi cimti
(De s c orde s, I 9 7 6). La toate rcestea
se adaugi gumlia tehnicii
hexocalexice cue este electivi
pentru cA mterialul est€
erentialmente biofiI gi alcaliniruea
de la I I la 13 w produce Ient, dar
constant.
Prin aclima n complexi de
expmsire in cmalcle abemte gi
cmaliculii dentimi, prin acliuea
sa
litici uupn restrnilor necrotico-
gmgrenoase qi prin acgiuea de
stimulue a prrceselor de repanlie
tisuhn, hdroxidul de Ca este u
medicment cu lrgi posibilitili de
utiliKe
in tratamentele
adodontie.
23}FOCAR-ELE RADICULARE
perirpisl Sit6|in
ilatomic[ a periap€nrlui 9i reac,tiile
a) Focarul
biologice ale acestuia ne
indepirteazi de conceplia a*Eici a
"periapexului - frcu de infeclie".
Priapexul s poate omsidtra 0
twre
ani
de
uei
infec,tii mdodontice 5i in mod
infeqiei,
"martorul" $i 'Victima provizlrie" a
a
sigu nu m Enhu @lomic d€
diseminare.
b) Focarul endodontic. Toli
autorii au ilitat responsabilitatea
endodongiului cmalr "gol" sau mai
precis "lacmad'. Ac6t pmct de
vedere s-a p6rot a fi confimst de
rezultatele obtmliei de cmal du
nu qi de ionofiezi- Ionofreu prin
penetralia ionici in toate malele
mecmic imccesibile 5i in particulr
la nivelul anfiactwozitiililor
rmificatiilor
deltei apicale,
sterilireazi conlinutul lor gi
distruge conlinuhrl lor orguic
(acfimea litic[ a ionului OH).
Corswutiv acliuii litice aceste
spalii rnmdn goale 9i
swine
gi este
vindma
stabilili dupi
cm
constati cu surprindere J.C. Hess.
Deci focmrl de fufecfie pmilent
al dintelui daca nu se afli nici la
nivelul periapexului 5i nici al
endodonliului cmaltr trebuie ciutat
la alt niv€I.
c) Foerul etodontis Acest niwl
este situat in rctodonliu wnstinrit
de mma dmtinui, mde existi:
spaliu mvitar coNidffibil;
-sediul ud putrefaclii neuotice
c6nd a incetat vitalitatffi pulpui.
u
consideri ci m caml
ocupd numai 5 p6nn la 1@/o din
volumul mdiculil, rezulta cd
volumul cavitil al tubulilor este
pnctic echivalmt uui mal
moNtruos (de la 3 pind la 6 ori m
mal normal).
f)aci
se
Este dei
pr{tabil uh
loc sd
tnchidm infeclia infia tnchisoue
en dodon ticd, sd elimin dm
produsele de necrolid pfinl74n
trstament ocalqic (incinqare
chimic,$.
24)PROPRIETITTLE
REAC'|rE| OCiLEX|CE
CompNul este dotat cu doui
A dou pruprictatc e adtii dc
acgirea grupirii oxidril de lizn a
substanfei organice nwroate prin
creuea uui mediu alcalin (PH I l) incompdibil cu viats
mimrgmiwclordin flon
mdodontici trebuie mirtit ti
Ca(OH)2 este biofil in contact cu
tNturile vii).
in walele (principale, scudtre,
abtratrte) Si itr cmalicdii deiltiruiCa(OH)2 foruq in prezmlacoz
(provenit din lia substanlei lor
oigmice), di nalttre la CaCO3
(carbonatae) cre ests solid ii
stabl, rqistind la al%e. Acesli
indre utih in faa finali a
rerc$ei oalexie poate fi
prejudiciati daci swine in faa
expmsivi cind blocheu! faomen
ce aprc cind se utilizeazi Nteior
produse ce conlin eugenol ru
gmpiri fenolice (sol. Walkofi
Clrmchi).
Reaclia malexic5 fundmmtali se
poate dtri shtetiz sdel:
cao + H2o
ca(oH)2 + co2
CaCO3 + H2O
25 )Oridul de ulciu uqor
Unele tipwi de oxid de calciu au
proprietatea de a suferi o
expusiwe volumetrici cend smt
htuhatate. in ondilii tehnice bire
)
)
detwiute este posibil se
conaobm qi si utilizdm
proprieti$le expansive, penau a
innoduce hi<koxidul dc calciu in
cmalele inaccsibilc ii tubulii
dentinui.
Ionul OH al hidroxidului de calciu
Ca(OH)2 - la fel ca qi cel de la
ionofrezi - NaOH - provoaci liza
matsiei moarteFolosind
puticulu
utificii
o <fubln
de
preparue (in
spatulrc) s-a
la m
ceficiflt de expansiue de 2,8
(adici
volm de 2,8 de hidroxid
volm de oxid de
de calciu la
calciu).
Cdnd coeficiennrl de expmsiue
este de 2,8 in cavitate expmsimea
este de 1,8 la primul apo{ 3,6 la al
doilea 5i 5,4 la al treilea.
intr-u prim timp
putut ajuge
u
u
Mattriilul €xpilsiv cmsti inF-o
pasli cue suferd:
proprieti{i fi mdanmtale:
- prima se poate defini ca
puietalirc (dmsifiwe
perelii uui mal);
'lenefant";
- a dou il revodici
-o
ca
"sterilizanf'.
'Penetanla" este datii de reacfia
oxidului de calciu cu apd
endodontici cu fomre de hi<hoxid
volwlric dqife$te
de calciu, cm
de 3 ori volmul
oxidului de calciu
introdu.
CaO+H2O)Ca(OH)2
I vol 2 vol 3 vol
Hidrcxidql de calciu forut
penetreazA gi cmalele accesorii,
ab€nnte li cmaliculii dentimi cue
pe imaginea mdiografici sut
invizibili, da cae smt sedii de
ilfec{ie 9i frctori canli ai
gmulomului, chitr cend cilalul
radiculil este hatat corect- Reus€ite
si peneheze pi cele mai recurbate
cmale cue sut dificil de pfletrat
cu alte medicmente gi chiu cu
meue mecmice de aleaj, Ihrd
grave riscui de a prcduce cii false.
Expmsimea a fost demonstrati de
cu ajutorul testului cu
cromogen rogu prin folosirea de
fenolfialeini. Acest test pm sigN
deoaece colomtul adiugat se
eviden$azi nmai amlo ude s-a
fomat hidroxid de calciu.
Mecmismul acestui test se aplicd:
Bmd
fenolftaleim cil€ est€ B colormt
din grupul trifenilmetililol vireun
de la ircolor la ro;u la m pH de
peste 9.
-o
a
fluidificre
pe
centsald (genemtotre
fluxului ionic: imi Ot{).
26 )Oxidul de
calciu'greu"
(hexocslex)
Descoperirea mui nou tip de oxid
de calciu a repus totul in dirulie:
principiul expmsiv, tcbnica
op€rsloarg rezultitele li
penprctiwle de apliwe.
Prima cmcteristici obsmtS, la
caest tip de oxid coroti in
exproiuea cue ajmge
[a
u
coeficient de 6,4 (m1iue pentru
cue acesta a fosl dmmit
"hexmalex" deouece ue u
cmficimt de ordinul 6)A dou cmteristici este
cristalognfiascrcafost
identificati fEri dubii, cristalografia
nu nai este cuboidi ci e
eflorescenti (in "conopidd"). Cu
oxidul "greu" totul este schimbat: o
primi expansiue in fa lichidi se
produce pi la oxidul "u5o1', ftri
presime.
Du in momenhrl in care apa
disponibili s-a commat - in
particulu ca promitii din lia
substan!€lor orgmie - sc prduce o
a dom expusime in faa "seaci"
we acm este tridimmsionali.
in aceste condilii nu r mai produce
o fluiditat€ centrali. Exprciuea
"seaci" blocatl pe prefi cmalelor
9i tubilor suferi o mntmc$e cue w
aadte prin:
-o
*impasime" (pnsiue gi
condmsre de tip
aplici, mclia sa prodr: culmea
worem);
tinde spre gri, mirosul "sui generis"
(de albitui sptlate cu sodi). Se
trcce la obtum{ia de cmal.
- o "coalewm!6" (parietald
perfmt6.
27 )Mf,TODA
Gmlitrtii:
OCAI,E\ICA
29)Tmtanmtul dirtilor cu
dwcl{rrc rpiuh
Tralmwrtul mdodontic al
lezimilor periapicale utiliat multii
umq
viza pe de o parte
steiltwea endodm{iului
gi pe de
altn pute a leziuii periapiele
Acest tratment, in esenli
medicmmtos, frcea apel la
Faumatism Gu
mtrea
incmpleti.
Experienple ru aritar ci vindewea
este roi mpidi daci sc respfftii
periapexul. Tehnicile actuale
utilizeazi deci metode mai pugin
iritante- AsM€a endodonliului
asociati utilizerii tehnicilor
mdodontice biologie, induce
cicaairca
spontand a
periapexului. Aceuta implici
criterii rigume de prepanre 5i
obture a canalelor-
2S)METODA OCALEXICI
Tehnica de lucru
Preprr&rer pstel Se fre in mod
simplu prin amesterea pulberei cu
lichid apoi dupn wie pentru a
modifi ca consistm.ta pastei.
Cmsist€nta pastei este lisati la
apreciwa prcfaionisnrlui
qi
ae in
limclie de mploma cmaluJui
principal pi a celor secmdre
precm li d€ existen{a uei reacfii
grmulomatoue periapicale.
Introducera p*tei in crul
utilizeui u ac Lentulo cu
Se
dimetru mai mic decdt cmalul,
su
decit spa$ul provizional, pentru a
nu introduc€ aer in roal, inte
pasti gi apa endodontici- in toate
croile evitiim introducerea cu
inleparea
p€ntu
pmdo4ialui
apical
inutil.
ocopqe
a evita traumatismul
Nu ttebuie uitot, sd
x
qpw@
pulpei si
afectffia ptriapexului, iminte
utilizuea mtisepticelor forte,
agresive pfl tru,ieschlile
periapicale, sewind mai degnbi la
compenwa imp€rfecti, milor
prepmliei pi obhualia de mal
cetmdata
itraompleta
Dintii cu dezvoltre incompleta
apicala sau m apexul lug (apex
rmfificat)" au ca etiologie cuia
dotam complieta ru m
pasta cu o bulcrd de prefqinld
nehi&ofli, pentru a oita
cotltdil Afie ?onii ti t daiaful
de obturugie proviTorie, intre p6ld
c@ild(ii @lowe
Obturars provizorie a eviti{ii.
Se poate efectru cu orie fel de
ciment de obrualie proviz,orie, cae
nu contine eugmol. Eugenolul in
contact cu hidroxidul de calciu crc
a penetrat tubii dmtinai ormai
di o colonfie gri-albisnuie
iipq$.i
d€
completa a ndacinii- In
cmal
mmenea sitmtii, rezulra
mi lrg spre apex decat in
apropiro zonci cwicale.
Tratamentul acestui tip de lezime,
urut de obtwe corccta a
cmalului, €ste foarte gl€u de
reali7t in cordifii obisruite de
u
tffipie endodontic4 fiind
necesara
interyentia mor metode
chirugicale. Avidnd in vedqe insa
faptul ca asemmea czui se
intalnesc cu prrcadue la pacimti
foafe tineri (copii) si cooperue
dificila se inpue m solutie
terapeufim o metoda ce sa pemiia
dezvoltarea completa a apexuJui,
metoda numita ap€xpgenez4 pusa
la pwct de catre Frank si Ostby.
30)Trrtrmentul rpexului larg el
dintilor cu pdpe vie
(Apcrogerczi)
Apexogenea in rceste situatii re
tehnim indepartae pulpei
afcctat€ dupa o prcalabila mestezie
si inlrc o diga. In cuul
efectuaii pulpotomiei se
a
indeparteffi l-2 mm din pulpa
(Schriida si Grmth
l98l), iu in
wul mputstiel vitale este
neewa extirpuea pulpei coronue
in btreBime.
Pulpa se excizeu cu ajutonrl uui
corom
1971, Magnsson
de |rma bine scutit
excavator sau frea globulua
activa, In ma acestei excizii
rebuie v rezulte o plaga pulpm
spalaii ei cu o
cuata in
mlutie Ringer si evitat fomea
instrment
tm
uui
cheag.
Prepmtel€ pe be de hidroxid de
calciu s€ pw p€ste ?lag4 iu restul
corouei
se
obtueu
cu cinent
oxifosfat de zirc sau cugmat de
zinc.
Succesul opemtiei este conditionat
de mmtiotra in stare vitala a
pulpei ndiculrc si m control
prin exmene
regulat la 3-6
clinice si radiologice pm la
lui
inchidm
complaa a apaului.
ddnitivd.
3l)Tre(rrenul eperului larg
Dupn 4 siptim$ni, se de*hide pi se
dshis
exmineazi congrutul roalu:
Daci apue alb 5i du - se incruc5
stripugerea cu u iNFulrnt a
stratului superficial. Daci acesta re
pibutctte in gol, avem
de a face cu
tehnice- Trebuie licuti o
noui aplicalie.
Daci apre alb qi du - se inceuci
instnMmt $ s€
strEpugaea cu
constati ci intreg malul este
obhuat, avem de a face cu m dinte
foarte mlcificat cm a consmal
putin oxid de calciu $ a awt loc o
expansime limitati du suficientd.
Pentru a putea obtw defrnitiv
o
soile
u
cmalul se slubilireazi mnlinunrl
siu cu rer fuiologic *u api de vs.
Drci s prezintl fluid, de culore
g1i, cu miros de gmgreni se face o
mui aplicm. Pantru now aplicre
se fae o spilifiri cu ser fiziologic
qi se aplici o noud dozi de pastii.
DacE se prsinli foarte fluid, meori
el dintilor devitali
(Apexifiere)
Dintii matui se craclojrempin
prez€nta mci cotrsFuctii apicale
sihEte la 0, 15 m Ia tineri si 0,7
La adulti fata de apexul
matmic. Exisla situatii cind la
nivelul uor mdacini apexul este
lug depasind uori ultimul numr
de instumst mdodontic (1,40
m
a cuor pereti pot fi pualeli
sau usor diwgenti spre apex
mn)
(pilnie). Mortificuu pulpei poate
sa aiba loc inainte de edificuea
completa radiculr4 situatie in cile
apexcul deschis ireoteste o mdacim
rcwta cu pereti praleli su
divager*i sge apu. Dinti cu apex
larg m rezultat al necroroii pulpei
inainte de matuuea completa a
radeinii, situati€ in cil€ rsdacina
Gp€ctin este scurt4 cu p€reti
pmleli sau divugmti spre apex.
Etiologie: aceste modificui
se
mtorilor
tulbue, alteori mai clu, cu miros
de gugren6, se afli in fala mei
lezimi periapicale gmulomtore,
Este oeewd o noui aplicatie.
produc sub influenta
o consistsli
uqor mai scdatii decet pasta ini$al
- fort€ €xesive actiomte trupra
dintelui (apffite onodontic€)
Dacd se prezinti
il
fetori:
- ctrie dentra;
- tmmatisme;
- resorbtii sxtere;
- procese inflrutorii de wcinatate;
- resorbtii inteme.
Tratamenhrl: coGta in iestihri@
procedurii de apetrificue.
32)Urgen(ele ia ododon{ie
a teiduilr dnre si m! i.rlt€
ordine precisa. Stabilirea mei
abordari metodie si aplicarea unei
rutrre fomrdate vor drce la
identifrea rapida a
JE linoae prscsufui dc diagnostic.
trsluilq
aminue
Genenlitrtii:
Inspectia. 0
cm
apel% la m tutannt
complela in@pe cu o
stomatologic de urgmla sufen de o
drcre cu originea in pulpa nu
zona periapicalaStomatologul tr€buie s8 fie
disponibil ori de cite ori pacientul
se afla int
situatie euta (chiar
cu
semuuinwakedwi)
indepartind *mele si simptonele
T6tele dirgnostie Colmtarq
ugfl t€lor
srcp dublu:
Majoritate itrdivizilo
regionala
tmire
vimla
{
stomatologice- Paciatii
astepta ace$ta de la profesia de
stomatolog , si este wa din c€le
rnai importute responsabilitati sa
asigw acest seruiciu. Rezolvrea
ugentelor storotologice este
stresmta si penhu cliniciu
deoarece astfel de situatii ugente
trebuiesc efectuate alaturi de
pacientii progmati, diagnosticul
trebuie m fie mpid si pruis, si
problema trebuie sa fie plutiouta
eficient. Suesul clinicimului poate
sa crecca si mai mult datorita
aveniwi pacientului fata de
stomalologi.
O precautime considsabila trebuie
luata cind clinicianul decide
trateze ug€nt€le stomtologice la
incheierea progrmului. validitatea
ugentei trebuie intii deteminata si
abml de mediwmte elimimt.
s
at€nta €fectuta imprcma
palpuea, percutia si ewdum
puodontala- O enlwe
prodontala va include sondtrea
pungilor, deteminrea nivelului
atasmentului gingiei si notarea
gladubi de mbilitate a dintelui.
acestor
predui
LedircE
l.
reprcductibile
seweste la
u
simptomelor
e cmcterizem
urgetrta
2. Evalwea compaativa a
structurilor dento-alvdare p€ntru
detectares uor situatii momale
responsabile de simptomatologia
pacientului .
Tete termice Metodele de
aplice a tempeEbrii (guttapocha
incalzita, iaslrusrte hcslzie,
polipu! etil clori4 gheata uscata)
pot fimia u diagnostic relativ
Percuti!, Daca simptomcle
prezmte includ durae la mucae
sro masticatie, puin<tul W pacient
sa meste€ u rulou ale lata prin
miswi recventiale, individrnl Pe
fircre dirte poate fi mi precis si
revelator drcit o simple percraie
sisla
P{rt
Fr
ffiffi
pcrtru
in situatiile clinice neclae.
Tetarea elctrica e pulpei.
trebuie sa fie atent in
dcfccte uoue la mndne.
4- Efcctnffi teslelu diagnostice
neccw picnhu a dctemitra
implicuea endodontica- Toti dintii
din aprcpioea wei inflmatii
trebuiesc evalBti in privinta
vitalitatii pulpre. Ca regula
inflm*ia de mtiologie
endodontie aprc secmdu dupa
neroa pulpm.
5. De obimi o in{Imatie ce nu
poste fi ardbuita mei €tiologi
dentare trebuuie supusa la m
exmen bioptic patru diagnostic
histlogic definitiv.
6. Continuml inllmatiei
tesuturilor moi ftebui€ eKaminat
prin mpire cu o siringa de
uestezie inaintea oricuei
iDtervqtii chirugicale- Imizia si
dreaajul au trebuie* efechule decit
in prerenta uei colectii punrlente
confimata prin inspectie vizuala.
diagnosticului . Fa finala a
diagnosticului cmsista in malia
sistemtica a tutrtr datelor
semifrcative acmulats prin
de conracr).
a. lmplicrea endodontica
b. Comidemtii puodontale
Transiluminareg. Fractuile
detemil]m mtw sprcifica
corome verticale si orizontale sint
problemei endodontice. Din datele
diagnostice colstate stomtologul
trebuie sa fr€ capabil sa distinga
ne aflm in gezsta wd
afectiui pulpre limitah la dinte
sau daca avem o extindm in zom
periapicala mu tesuturile
perilatemte. Dupa aceastalrebuiesc
idsrtifi cati frctorii etiologici (cuii,
l. Afectimi semifietive
de detectat cu
noi, imbwtatite cu
Truilmitre
fibreoptie-
trebuie s fie m test de rutina
atrmci cind rotam fiactui
corcnm diswle.
2. Accidmte grave
3. Problme emotimale
36lEraminam clinis
4.Obicieiui vicioue (tutu, dcml
sau drogui)
5. Spitaliai atrioue
6. Medicatii
7. Tratmente medicale cw€nt€
8, Simptome cile pot india o
f
nflamrtia. Infl matia orcfruiala
mmifgstare comw si
potential complicata a patogeniei
odontog€na (abces parodontal
lareral wu periapical).
este o
Umatorm $lrcm
este
afectimc nediagnostiqta su
momalitati la vuiatele sistem€ ale
corpului.
recomudata pentru diagnosticul
simptomstolo giei infl amfltiilor
Antwdente dentrre
trasatwilor cilinice ale inflmatiei.
Acsasta este realiata prin inspectie
sistemiatica si palpue bilatemla a
tesuturilor intsaorale si extraorale.
O atmtie deosebita trebuie rcordata
Mai multe specte ale simptomelor
pacienhrlui trcbuissa elucidate in
timpul interogatoriului:
l. Topogmfia - locul(uile) in cm
orofaciale:
lJrutorclor
sint percepute simptomele
2. Cronologia - debutul, cmul
clinic si schema temporala a
a.
simptomelor
(2)
3. Calitatea - dercrierea faatondui
ce da neplacerea muima
4. lntensitatea - severitstes
simptomelor percepute
5. Factori aditiomli - stimului ce
agraveaza"
usueffi
influentem in alt fel simptomele
6. Frctori complementari
-
tratmente mterioue su alte
detalii legare de rcm interesata.
35)b. Exsminers cliniu. lntro
urgenta obiectivuJ primu al
evalwii clinice este identificrea si
localiaea precisa a sureei
ca@torare a duerii.
Stomatologul trebuie sa cond[ca
examinarea extraorala si intraomla
el€mente:
(l) ltratia
Mrina
b.
Cretqistici
(1) Consistenta
(2) Mobilitate
(3) Ructuenta
Tmpaatua
de suprafata
Tesutrri afectate
c
(l) ldentificm testrilor
impliete (os s testui moi)
(2) Extindem in plauile tisulre
@iileutonie
si
2. Obtinerea radiognfiilor per&u
detecttrea natuii si extioderii
implicaii osoroe. Trebuie
detemimt
daca
leziuea
este
osteosclerotica, osteogenica sau
osteolitica. Radiografi i
de
duri
lnsinte de tmtamentul
endodontic. ln acasta sitMtie
sa
det€minm susa-
melc,
simptomele si
l. Plmea mui pmwent sdativ
Stomatologul h€truie s delemine
daca smele si simptomele sint
intradevu de nstun endodontieDaca ne
a{lm intrc
situtie, pasul mator st€
laalirc
si
sa
s
a
du
t(awtism€, obtuatii, momli
de
deaoltare).
b, Consideratii parodontale.
Secvential dupa ualia
endodontica, trebuiesc evaluate
rezultatele exmimii parodontale.
Daca o c8M endodontie nu a
putut fi detectats" tr€buie
detminat des motivul
preantelc simptome ale
pacienhrlui nu este de natm
ptrodontala.
38)Determinsrea diagnosticului
c. Consideratii rstauratorii.
a
dintelui impli@t- Da€
dint€ nu poate fi rest&rnt
adecvat, se recomurda €xtretia.
d. Diamctie difercntiale.
Deorece semele si simptomele
pot avm si etiologii mdmtogme
si dmame ummea mtitati
patologitr pot coexista cu afecttri
mdodontice si parcdotale,
afectimi
diagnosticul diferential
awt
nondntare trebuie
in vedere. Acruta uima este
icportanta in mod particultr afimci
ciud simptomele prerente sitrt
inconsitmte cu o etiologie
endodontica sau prodontala.
Acelasi principiu se aplica atrmci
ind simptomele sint cotritflte
o
irtotdro
2.
Das
a fost detectata o
lsiue
cuioas4 dups uestezia locala si
Estfel de
ffist
fizice
dro
pmtru citeva saptamini pemite
pulpei sa revina la statusul
neinflmdor, clinic iDtact (coafej
indirect).
restam
(3)F(m
uzual discomforhrl merge de la
citeva
moderat la reveni
rcude uu s roi prelugeste la
contachrl diatelui (sau dintiilor) cu
m stimul temic. Exista trei
stegorii generale care pot cuprinde
situatia in cile peifitul re rotfel
corespuatoffi.
a. Imolicrre{ endodontica.
Dupa exminrca paredontala
trebuie evaluta posibilitalffi d€
Topologia
(4)
sau
l. ldentificrca
simptomul acut al pacientului este
duerea la tmperatm, in mod
efrctwea ugfltei
confimam
istruentele
rjutorol sltui col€!
39)Tmtam€ntul simptomstic.
Duraq Ia tempqalura. Cnd
iltecedentele dentare indica ca
diagnostic o pulpita reve$ibila
matoarele principii @tidew
directia tmtamentului:
2. Deteminarca diagnosticului
mi 60r
urgentelor endodontice:
1. Niciodeta nu rc incepe un
trrtament stomrtologic pine cind
nu sintem siguri de diEgnostic.
2- Este mri hine se nu fecem nici
un trrtament d6it sa faem un
tratrment prost.
3. Cind avem dubii cereti
acestui et este deteldnua cu
precizie a cami semelor si
simptom€lor prerente ale
pacientului si recomdarea mu
b. Exminrca clinica
c. Evaluarea radiognfica
Consideratii restamtorii
ll. Ttrtsmertul
Prudent{ rsomsnda aplierea
trei r€guli in tratamentele
Cind
teshrlui electric. Potentialul pcntru
rezultate eronate poate fr atribuil
liprei de acwatete a EpaEtElor
electronice, rupmsuile abemte
ale dintilor, gre*li de tehnica
(plurea si ughiul de contac al
virfului electroduluui pe supnfata
d. Diagnostice diferentiale.
34)a. Anemnea. AntwdEae
pemonale.
psiiogmice.
evalwe ndiognfim. Scopul
wgentele cu potential complex si se
imparte in matoilele etape:
c.
alc
simptomelc orofaciale pot fi
clsificate in mai multe categorii:
(l) ogsnice, (2) finctionale, (3)
ruculare, (4) neuralgice, (5)
tebuie
ceea ce priveste
a.Armea
eftrtEte.
Cry€le rcodootogme
mez4 exmime clinicasi
Cliniciilul
l. Prwwua datelu pentru
dc edologie dentara
si ca@ nu pot fi
extersive.
3. Efectu{ea uei evaluri
parodorsak ar.nie, In'Ilanutia de
origine prodorrala Ia fcl ca ri s
de origine puodontal - mdodontica
prezinta caEcteristic pmgi su
Procesul de diagnosticare
diagnostic
fetdi
confimate prin testele diagnostice
endodontic4 se concentrem pe
corrctitudinea
pedru
&r lmalirca
342. Determinars
corect.
33)Urgen(ele in endodon{ie
I.
Diagnosticul
suplimcnt*r
a include si marginile leziunilor
izolare, tesutwile alt€mte pot fi
indepartate de pc dintc.
3- Daca o obtuatie rs€nta a
precedat simptomele temice
du€rose, obturatia trebuie
inderyartata- Cavitatca prepilata
trEbuie obtmts ctr o restamtie
tempom sedatim (zinc oxideugool, l.R-M-)- Cind mestezia a
treflt, pacifltul trcbui€ sa constate
o imbmatatire inediata. Dupa
citeva saptartritri Btauatia
sed&tiva w fr inlocuila cu o
obhmtie firala daca toate
simptomele au dispmt si pulpa are
modent si trruitoriu la
tstaiea trmi€a si electrica.
u rsps
Dups initierer tntsmentului
edodontic dar iminte de
obtuntia
de
sml.
Daca
mtccediltele dentil€ sug€rem
u
diagnostic de pulpita reveruibila sas
irevereibila dupa extirprea totala a
pulpei, orice simptome temic€ pe
cre pacienhrl le re sint cauate de
m alt diote.
Mutarea apuenta a duerii la m
dinte sut aatammt mdodontic nu
este rtra- Pmlru a demonsha acasa
pruieatului (rue aderea este
n€icreator) dati-i pacientului o
oglinda crei pemite sa obserye
stimulu€a temica a dintelui cu
trat@mt trdodmtic. Cind
pacientul obsewa ca stimulii
tmici nu rsproduc duere4 atunci
prin exmiwe tmio a elorlati
dinti din acelui cadm uu din
cadnaul utsgonist da@ €ste
necew, identifim sus reala a
dwerii.
llupa obturatia de canal.
Abordtrea este idmtica cu €a
prrcedmta, deouee in mbele
situatii m alt dink €ste susa
drerii
stimulate temic.
40)Tratrm$tol risptomlic
purulmt considmtril). D$pa inSntn
dmm
Duroe lo pacttie Cind
copioas
de mucm sau
mestecare - cm pot fi coofitmte
prin testul de percdie - acetrta
indica fu fl maria ligmmrului
puodontal. Simptoma nu mta
statusul pulpu. De actr8 este
obligatorie efectum testului
temic si electric pqtru a ddmim
vitalitatea pulpei inaiste de
ftatmentului. Daca dintele este
incoaouat (coilom cquometalica), o cavitate mica de tcstile
este necesffi p€nfru a verifica
statusul clinic al pulpei.
Inainte de trrtrmentul edodootis
este
prodw
iritise
Daca
prcutia produe duue,
pulpe t€buie
vitalitatea
verificata.
tmlian
Daca pulpa este vital4
hirtie de articulatie pentru a
identifi ca premtuitatile ocluzale
ale dint€lui si ajustati coroma
clinica la o ocluie nomala.
Plingeri din acereta catcgorie apu
mai adesea dupa plmea rtrflla a
mei $tawtii p€
dinte
posterior. Dupa indepdrtarca
mecaica
se repeta preparea
a cmalului. Se confima
ca conui dc hirtie ucrca wmpleta
a canalului. In majoritfltea
cualele lor fi complel uule,
totusi dea Gxudatul persista se
dintele deschis pentru o zi pentru a
droa Se plroeu o bulete de vata
in mem pulpan si prcientul este
rugat s rcvina a dou zi pentru a i
se dezinfecta cuulele si a i se
inchide dintele.
dinte trebuie lcat deschis
Cind
pentru dmaj, pacimtul este sfatuit
p€ puta opusa, sa
sa
clateasca cu solutii calde fiecvenl,
si sa-si spele dintii de multe ori si
ingrijit. Trebuie ac@ntul ca, ori de
cite ori este posibil, dintele trebuie
inchis, deoarece la m dinte deschis
datorita {lorei onle cresc
posibilitatile subsecvmte de
croittr
lm
u
min$
acutirue
.
Dupr obduntir dc
euL
O
prenatuitatii ocluale,
sensibilitatc uom la muscm su
muticatie este deshrl de comma
dupa obtuatia de cmal- Pfltru
micsom mietatea pacimtului,
trebuie m ii explicm ca dintele w
recommdati pacienhrlui sa mstece
fi probabil semibil
citew zile.
Inainte de a pmsi cabinetul
pacifltul tr€buie sa aiba semtia ca
dintele este mi confortabil. Dupa
citeva zile ligmentul puodontal
trebui sa revina la starea nomala si
pacimnrl s nu aiba nici m fel de
disconfort la masticatie.
Daca pulpa este nevital
tratffi enhrl edodontic trebuie
inceput imediat.
Un mijlm util de a ne
nmmrl
de pacienti este sa smm pacientul
a dou zi- deoarce el ahuci ar
trehui sa
simtr mdt mi bine
Pacientii sint incintati de aesta
simpla chemrc telefonica. De
departe, majorilatea va vor spse ca
simt o imbuatatire evidflt4 si
pentru citeva zile. Daca pacientul a
fost infomat imi(t€ de aceste
simptome u$ile treitorii, de
obicei nu sint probleme. Daca nu a
6
p€ partea cealalts pentru
u
nri
r
daca din intimplue simptomelc
treaem el va fi placut surprins de
grija pe cue io acordati.
Dupa initier€s tratrm€ntului
edodontic dar ineinte de
ohturrtir de sml- Dusea la
confimata prin percutie, Exista mi
multe motive pentur cue rcest
simptom poate ape su penista
postoperator: supnirs[ruentrea
(trecerea cu i$trumentarul
edodontic dincolo de forumul
apical), impingerea fincolo de
a resnrilor pulpue
neqotice sau bactqiae
contact sluzal.
Dinte initiat Yital.
ro u
tl€ffi
temporffi I ligmentului
parodontal. AG6ta posibilitate
trebuie sa fie explicata clu
pacientului inait€a tratamentuluiMajoritatea pacimtilor vor tol€n o
mica inltmatie temporoa fara
s
plinga; ui wr nffisita
ualgezice uore penhu citew zile.
Dinte initial novital. Tratamiltul
unui dinte initial nevital este in
principiu la fel ca pentru dint€le
vital. Totusi, itr tqate cuuile
pmsmentul teporal trebuie
indepartat dupa ilestezia locala si
qe@ cinFrlui
operdor.
Exminati cu atertie csralul si daca
exista exudat detemimti tipul si
volumul. Drca cualul este lipsit de
exudat, plasilea uuei bulete de
vata si a cavihdui in caneru pulpffi
si reverifictrea Gluiei sint
suficiente. Daca erudahrl este
prezen! notati tipul si voluul
(exudat usor hmongic, exudat
mucre
fost infomit, elemi lrMe
sinptome de msibilitate la
muscrcsimstewpotM
ingrijorrc. ("Cum poate s doua
u dinte daca i s-a scos neml?").
Frcven&a mm senenm situtii
poate fi redua prin istructiui
atente pfltru acs4 atit verbale cit
Utiliati hirtia de
articulatie psrtru a vqifica
si scrise.
prcimtutui si a fi sigu
duia
ca nu
sisla
contacte prmature . Prcsrima de
malgezice uoue si clatihrl cu apa
calda sint deobiei suficiste in
stfel de situti. Totusi, daffi
dwffi la pscutie 6te putemica si
dre@ mai mult de citeva zile,
postoperatorie cu at@tie DePcira
cu gutapoca dincolo de fonmmul
apical uu debridnea si obimea
incompleta sint cel mi ade*a
susele ustor probleme.
Dae gutaperca nD este in deprire
r€lwea tratamenhilui memic este
indicata. ln
deptririi cu con
de gutapoca se indica chirugia
periapicala.
ln situtiile in cue duerea la
pqcutie peEist4 nu este
recommdata utiliaa indelmgara
a malgezielor, penau doua
cal
motive:
eKtirp[ea pulpffi vits]a este o
procedua de mputatie, poate fi
mticipata o odecile inflmffe
s
la
reexmiuti radiografia
muscatw nu masticati€ trebuie
formen
I
(l)
aper
efrcte advene
nedorite la malgeziele si
mtibioticele folosire pe temen
lmg, (2) sma problemei nu a fost
eliminata-
)Trrtam€ntul simptomstic
[nflsmaliL lntisle.
trrtsrentului
lmalim
endodoDtic.
Nah[4
si extindma
inflmatiei, impreua cu
detminrea vitalitatii pulpre,
indica tipul de tratarent clinic.
Daca din mumez exminuea
clinica si radiognfica s stabilest€
ca inflmtia este de origine
dfltara si dintele este vital, anmci
diagnosticul cel mai comm est€
abc€s puodontal lateml.
fluctumta sru
feru
aproap de zpsx
s'r
indurmta,
w mi
dentara, difua
sub mucapqiost de-a lungul
plmurilc fruiale sru
la m singu dintc- flua il0analia
este moale si fluctuenta si ditrlele
indie
nevital a fost indmtificag
incizie si drruj- Cireodata o
poate
pam
regiue idlamata
moals si gata pentru incizig du
dupa efectuaea ei clinicioul
constata ca &enajul obtinut ste
nmai hemoragic. Aceasta nu
sitmtia pacimrului ba mai
muh poate complim conditiile
prerente.
indepartata d€
slru
ciwisa
*
uuea
Umatorcle prwedui swt
recommdate ori de cite ori
clinicimul ue in vedqe inciaea
in vederea drenrii
inflmate
a
ud
zone
:
rei
l. Dupa a&niaistr{ea
anestezii in buaj s atas@ m ac
gros la o siringa cu ropintie ce
contine o fiola de mestezic p€
jwatate si s puction@
mucoua inflmata; se mjatea
doua" trei picanri de ilEstczic si
apoi se ropira.
2. Daca exudatul pmlmt este
prerent el w aprc in fiola- Trebuie
confmata pr€zenta lui iminte de
incizie si drruj, deouew daca
exudatul este nmai hemuagic
zona nu estc pregatih pmtru
incizie.
Daca tehnica de npiratie nu
indica incizia si dremjul,
clalim zmei cu apa
foate calda. Prescriem
utibiotic corempmtor si sem
pacienhrlui sa revina cind
sau dwine
inflmtia este mai
3.
rfiMdm
u
lue
moale
.
lndiferent daca s-au efectu&t sru nu
incizia si drenajul dintele we este
sw
inflmatiei trebuie rratat
imediat.
hrpr initidQ tntrmertdui
edodontic dsr itr&irte de
obutrstis de canrl. Situatiile
principale cue predislm Ia acst
tip de ugenta sint |matoaele :
l. Pmdontita
apicala
cmica fan
fistula.
2- Reluffia mui dinte tratat
edodontic mtsior3. Debriduea incomplets a uui
dinte neuotic4. Blocrea in cmal a uui ac de
irigatie (mdim hipoclorid).
Primels trei situtii au ca factor
comun tulbrmea echilibrului
dinmic
clintre
miumrguisne,
toxine si restruile ncrctice din
sitstemul cmalu ndiculu si
celulele inflrrmle cronic ce
inconjoua apexul. Acest tip de
ugente este in particulu
nelinistitore pmtru pacienti. La
mamei, cindprcimtuls-a
prezentat Ia tratffitrt, nu prerenta
nici
fel de simptome dusoar.
Apoi, dupa debridm roalului si
inchidqea svitatii de aces,
u
prcisrtul css{tt8 apritia
inflmatiei - deobicei la citew ore
dupa ue a pffisit mbinetul. Urii
pacimti pot chir intreba pe
jmatate sucrutic 'Cm ati obtinut
K rezultat atit de rspid?".
Terapia in{Imatiei este identica cu
wa dewris mtsior. Totusi
('l)
Tratmiltul
endodontic su €ste
indicat- Deobicei son<larea pmgii
puodontale suce la drcnaj pe la
stomatologul este atmtimat sa
verifi ce vitalitatea dintilor
adiunti, d(ffiew exista
nivelul sulcuului.
Daca dintele este nevital,
intotdeaua posibilitate ca din
coincidenta u dinte adiacmt sa fie
sma inflmafiei, Q) verifice
diagnosticrd edodontic poat€ fi
abces apical acut sau abces
phoenix.
vor
Palpuea si exminuea
indica daca inflmatia este moale si
imla
prodontiul rorginal, deouece
exista posibilitatea ca din
coincidenta sa se dezvolte in
uui dint€ recflt tratat edodontic
jwl
u abcs parodontal latral, Cind
ugmtele endodontie sint
rerclwte clinic in rceota roiera
peifltul va cmtata o uslme
smiftcaf,iva iiltr-m interval de
cilew minule.
Un alt tip de uBenra ce inplica
inflematie. alalui de duse se
proate produce in roe ocuii chitr
cind pacientul $a pe
ssuul
storotolognlui. El Wate
Vwta
simptome in
ce
matoilele
tinp
clinicimul ii iriga cmalul radiculr:
(l)
aluerc extrema si brosca (desi i
a&ninistrat mttrior M6teia);
in citew ninule; (3)
henongii prelugite si profure din
malul ndiculu- Acestm sint
s-a
(2)
inflmrc
patognomonice pentru accidentul
cu hipoclorid. Caua este evident
blocrea acului de irigatie in
canalul radiculd in timp ca
irigmhrl este introdus. Acasta
produce fortarea solutiei dincolo de
cml in tesutuile periapicale.
Cliniciaul nu va avea probleme in
puera diagnosticului. Reactia
pacimtului ete atit de mpid4
intens4 si almmta (afit pentru
pacimt cit si pmtru cliniciil) incit
necesita autodisiplim din putea
cliniciuului pentru a evita prim
reactie, pmica!
Rezolvuea acestei situtii rue se
face dupa cw umeua:
l. P6hativa cmpatul; nu intuati in
pmica!
2. Cereti ajutorul mai multor
pmome daca e nevoie pentru a
tine pacimtul meat pentu ai putea
tfuinsra
o
ffi*tuie iftbmj
atmw
dwuea.
Administruea mui sedativ injectat
intrmuscular si a mui ualgezic au
sperind sa
sfecte b€nefice.
3, Pmileri singewii
s
continue.
Orgm'ismul inceuca s dilueze si
m indepartere el imui fuidul toxic.
Continuti mpiratia pina cin
siDgeruea inaetem. ln functie de
cantitate& com€ntratia si
tempentm solutiei fortate dincolo
de apex, acetrta poate dua intre
circi si dwai de ninute.
4. AdminisFrsa @ui mtibiotic
putmic inrrmwulu (de
prcfsinta) s oral.
5- Trimiter€ peifltrlui la
chirurg
milofacial
s
m
edodontist
penfu continwea tralameotului.
Bineinteles aeot tip de wgenta re
poate evita complet daca respectam
dou rcguli simple in timpul
irigatiei cmalului radiculu: (l) nu
bl,ocati acul in cmal, (2) injectati
solutia incel.
Dupa obturatia de canal. Desi
nmerosi drctori pot precipita
sitmtia cel mai comm include
instrumentarul si materialul de
obhratie ctr€ inoculee tesutuile
apicale cu micrmrgmisme sau cu
toxinele lor.
As cum s-a uatat 4lt€rior - si
trebuie accntuat - verificati daca
dintele vecin sau puodontiul nu
sw inflmatiei.
42)Trstrmentul simptomatic
sint
Itutqe
spontaad.
Dffim
poate sa
apua ir uice momnt: inainte, in
timpul uu dupa teminrea
tratamentului endodontic.
Iminte de initiere trstrBeBttrlui
endodontic. Daca pacientul
prezinta duere de origine
mdodmtic4 diagnosticul poate sa
fie o pulpita ireveribila
simptomatica, nqoa partiala sau
cmgrena cu interesue periapicala.
Experimta clinica comiderabil4
combinata cu nmaoffi studii de
€rcet{e, indica aproxirotiv 90"/o
din pacimti necesitind tsatment de
ugenta ca avind o dutre de origine
pulpm. Cel nai bm mijloc de a
indeparte
durwa il
repreziota
debridrea sistemului caula
radiculil ir inFegime - indiferent
inflamaiei pulpare
de intinderea
sau necrozei.
*
Uni pacienti s-u putcr
nu
fi
domit sau mincat pe o perioda mai
lwga din cam afectimii lor euteObositi si flmiui, ei sirt dificil de
contolat. Dam au sufsrit o dlme
intem4 prelugit4 si lin paue
inainte de a ajuge ir cabinetul
nostru adesea lacrimi de usme
insotesc dispuitia duerii odata cu
instaltrea mesteziei.
Atingm
profesionala cu mim ca si linistirea
verbala pot aw o *mificatie
benefica- Oferind pacienhrlui w
lichid cald ce improspal% cm tr
fi ciocolata calda (inainte de
inceperea tratarnenhrlui dr dupa
instalilca ilesteziei demorotrind
atentie fata de paciest (suport
psihologic) si fumiro o susa
ternponra de energie (zahar).
Dupr initi€rea tmtamentului
endodontic dar inainte de
efstuam obturrtiei
de
qnal.
@u
a acestei
Cea mai fiecvflta
sinratii este extirprea incomplefa a
b" Plasti citcva hdete dc Yata in
canal deasupra conrlui dc hirtie.
c- Cimentati temporu un stift
prefatricat in cmalul ndicular.
d- Cimentdi o rcnrm provizorie
!c${l erst \tin,
e. lstruiti pacieftil
abtim de
la masticatie cu rcest dinte pina
cind rnumotul edodmtic
peDmilt
si
sa se
trrbomirl
rsstamtor defitritiv nu
nuctumt4 $ffrelia predomimE
hemongici.
mltiradirulq- Ia ooluii
wndibului, dintele este diwat
Draa.iuI
Drpi incizia in{ial,
bucolingual la nivelul bifircafieiLa molarii milari, diviziusa se
face rcziodistal, de mmmea, prin
este cea
poate fi pltrat
in apropiero acesteia u mic
hemctul, r+oi se deschide penlru a
l6rgi tactul de drroj. Acmrn
prccedui este indiqti pmtru
tmdaqii extinr;
incizia inilialn qi
lirgirea conreutivi ofer{ de
au
fost
obicei,
m droaj suficient Daci
u
dren datoriti
completate.
este necesu
UI4)CIIIRURGIA-
dremjului inilial limitag se
plaseazi in incizie o bucag teiati in
fmi de t sau de ftringi dintrc
ENIX)DONTICA
Gereralitatii:
Tratarnentul cmalului radiculil este
o proceduri relativ de succes daci
upectele diagnostice gi cele t€hni€
sut realiate cu griji. Majoritalea
rligi
de
mciuc
fag
cu
iodofm (sutw
afecliunilor pulpre qi priapicale
sut cel mai bine f'atate
nechirugical. in genenl, se crede
este
ci. drci tratmentul
sau o
bumti de
este
oplionah). Drcnul trebuie
indepirtat dupn 2-3 zile; drci nu
sutmt, pacientul gi-l poale
soate singu.
47)Chirurgia apisli
Chirugia apicali este realiati. de
cmlului
majoritatea eg€cuilor sut cel mai
bin€ corstate prin retrrt8re. Existi
obicei pfltro a indepnrta o porliue
din rldtuini cu m spa$u cmlu
ned€bridat sau pentru a obtm
relograd malul atunci cind m
sigiliu nu poate fi finaliat ortognd
totuti, situtii in cffi chirurgia
(prin
radiculu egueui, se indicS
chirugia pentru cor6fie. Aeest
luaru nu este ffipiral ad€vint;
este
corwi)- Ullmi,
suficiflt dotr ur chimfai
pulpei din cau debridrii
necorespunatoil€ sau din cau
csealfelufiextras.
Majoritatea prrcduilor tebuie
existentei uui canal suplimentar ce
a fost omis.
Dupa obturstis de ceD&i.
Suprainstrmenluea si impingerea
sealerului su a conului dinmlo de
apex sint mule principale ale
dwuii dupa obtmtia de cmal.
Totusi stomatologul trouie sa aiba
totdeaua in vedere ca m alt ditrte
sau o afectime nedenttra sa fie
susa duerii. Cind cmalele sint
obtuate bine si nu exista mteriale
de obturatie in deprire,
malgezicele intrainff
sinl
cel mai adesea suficimte pmtm a
controla dueH pina 8ffita
dispm- Daca obturaia de cmal
pue scurta cu mi mult de
milimetru de apexul radiologic uu
realiate
rceclie radiculadIndicatii
in gooal, existi cei indica$i:
- epc tuapeutic pobabil prin
abordue nechirogicali
ilduii
u
cmlul
apae obhrat neetes, este
recommdat sa rcobtm cualele.
43 )III. Urgente Btetice
O problma estetica apae cind o
portime de coroan4 ru o iutrsga
corou4 se fiactuem la u dinle
cre sufen sau a sufgit m
tratameDt edod0tic- Prcblma
devine ugent8 atuci ciod implica
m dinte roferior. D6i nu sint
simptome, situatia este neplacuta in
special cind afecteua viata sociala
a
pacientului.
€xp€rimentafi, nu de citte
practicienii generaliSti. Totugi,
pncticimii trcbuie si
diapgrostic 5i schema
s primpi
tmpeutici
la
9i
Cel mai bm tratamflt pentru
Contraindicat-iile sut relativ putine.
Existi patru mui categorii: (l)
apical acut li o nuozi pulptri este
stabilirea &qqfului la uive lul
dintelui afectal. Dewri. nu se
poate realia m drenaj adecvat Prin
dintele respectiv; a dou opPme
cilal.
I\
tehnicile de blowe eest€zici
regionali. Bl65rile sut ele
mandibulrc penau uiile
lnsteriotre, mfltoniffi bilatcml€
piltru madibula ettrioa$,
alveolile posttro-suptrioile pentru
muilml posterior qi infraorbitale
provinrie.
i. CMalal nu 6te oba.rot si
Iacizia
Dupi aestezig incizia
prcienul ale "inghwit" itt
rctivitzta cobintut {i Pilrru
efectuli orimntal $u vertivcal cu
mscalpelm. ll, 12,su lS.inci a
trebuie si fie efcctisti adilrc pria
perio$ peni h os. Daci tumefac;ia
acemta situtie reoruudam
a. Plsati s con d€ hirtie in cmalul
radiculu; taiati capatul conului
nmai
malului.
astfel incit acesta sa mupe
-imatata apiela
a
pentru ilia preffiilui. Acstea
pot fi supliBiltat€ cu infiltrali&
regionali.
este fluctuent5,
imediat,
mt
bifircaliei, hmisectia
so)Amputlfia rldiculari sau
hcniffi(ia
Indica(ii
l.
este
puoiul ies€
de sdnge. Uneori,
apre dou m exudat
serosmguinolent, lucru acceptabil
de al$el. Drci trrefaclia nu cte
9i
Deplsile datorati
defect osos sevtr
ffiiati
periodontice
cu redicina
su bifircatia" nici
ma dinlre ele nefiind
2.
tBtabiln
Um sau mai multe
riddcini smt
imposibil de tsatat
atat prin mijloace
convenfional€ cet
prin chirugie datoritn
li
mor instrmmte
aple' perfora{iilor
sau cualelor
3,
4.
5.
acces
realiam
lmbourlui
3.
4.
u
bicuspidire.
Srabilircaciiide
hcizia
fi
poate
restaNate pentu a s€mdna cu
bicupid, de ude tementrl de
Secvilfa tipicl a patilor rm1i in
chirogia apicald este rmato&ea:
2.
chiuetajul
jumitifi. Fiewe jwitale
tempeutic.
l.
gi
bifiucaliei pemit pistrarea anbelor
factori matomici, (2) complicalii
su sislmice, (3)
abuivi a chirugiei, (4)
cauzi leidentifimti a egeului
apicale
Existii relativ putine containdica;ii
la efmturea incizisi- Tmefacfiile
difta, de obicei, ro ss incireaziPrcimlii cu timpi tle singme $
coagulue prelwgili smt aborda{i
cu precaulie, Un abccs in spa{iul
ilatomic poal€ trtresita u
fataDent mi co4ple4 paciatul u
trebui irdrumat spre chirugia
roxilo-faciald pentru o incizie
extraomli sau inttaomli agresivd.
46)lncizia pentru drenaj
2. Cmolal afost ohtutd.
aceasta sitwtie se aplica m stift
metalic prefabricat crc se
cimenteaa in cmalul radiculu si
peste cue s cimentem o mroana
matoilea procedw:
osos sever sau distrusfia structwii
osoas€ este limitati, inilial, la aria
medicale
folosirea
ContrsiFdics(ii
Anestezia prcfindi este dificil de
realizat ir pruenla inflamaliei,
tumefac$ei gi exudatului. Infiltraqia
directi subperiostali nu nlmi cE
este ineficimtd ci li poate fi
dwsoasi. De rcmmea, nici
infiltratia stsdsd nu este comPlet
eficimti. De aree4 w preferi
(rlaca tinpul o pemite) cilalut
radiculu trebuie obtmt. O mroma
temportra €ste apoi cim$ttta p€ m
stift prefabricat ce este cirental in
rondibului, ds este mi fiecventi
la di4i mmdibului. Daci defectul
Contraindicrlii
moale.
aplicuea mei corome tflporue
cimentat€ cu u material
provizoriu.
Daca intreaga coroma s-a ftactmt,
tipul de tratmmt depinde drca
obtuatia de cilal a fost realiata
l&Ll
oblinute. Aceaste
poate fi realizti atat la
moluii muild cit qi la cei
ob{ine rezultate mai
48)Chirurgie epicdil
Scvmle tinpilor chirurgiei
realiaea dreujului {esutului
ea
preedui
imposibil de realiat
4s)lacifit Wntrs drentj
Indicrlii
tumefaclia produsi de un abces
rut
jMitili
u
- mfe indicatii biopsia.
ru
dtiw
afrcliwi
bme
sau nu
corouei
chirugicali (demitriitoar€
hemisecliei), dil su pishate
coroma 9i rddicina celor doui
uui
in difqite situatii.
Proceduri
Anqteaia
nu ofost obtvrst
- relwca tralflmtului pslru
Fatarnent al cmalului ndiculu
este
a
apoi indepnrrare.
B iusp itlizgra este
BlJme au€i
nftu$it
Daca s-a fiactunt nmai o bucata
din dinte, problma se realva prin
sau nu.
1. Canslul
apical
st{e si recuosci
ce procedwi sut corespuldloue
trebuie si fie in
cste
@respuEillre
firi
clinicieni 9i speciali5ti
a
defect sau
afeclatii periodontic Ai po4iuea
este
necesad penfru a pidira dintele
de
bifucalie. RSdiciu
calcificate
Rirlicina nu este
tratabili ca ulme a
cuiilor, resorbliei sau
uei
perfomlii severe
Fmcturi mdicului
velicali
Segmentul dentil este
dc importm{i
strategioi li poat€ fi
restaurat dor daci
cealalti ridicini sau
coromi este
indepirrati
Accezul apical
5,
Chiuetajd
perindiculu
Rezectia ndiculad
6.
Prepa4ia
itruficiflt
(retrogradn) qi
ridicina sau
ridicinile restante
7.
Cufiaindicolii
l.
temiMli
rcstamtia teminali
inchidsea
lmbouului qi
2.
sutwea inciziei
8.
li
gi
49)Amputatis,
eralwa.
hemistir
3.
rcliunea dou asupra osului
lesutwilor moi gi ridicinii; rcecti
dtimi inteNenfie presupue o
aqiue oupra corwi.
Amputslit rudiculstd reprezinrii
indepirtara mei sau mai multor
rddicini a uui dinte multindiculr.
Rddicina afectafi (xu rldacinile)
ffi tionate la^nivelu.l jonctimii
cu gi in coromd. h general, aceasti
smt
este realizati in molrii
muilui, dr poate fi aplicatl fi pe
mdibulae.
ddicinile
procedui
Hemisc4ia e*e
chinrgicali
a
divirea
wui dinte
Prezenla mor dinti de
sprijin purmici
(dintele afectat
trcbuie €xtr8s !i
plasati o prctezd)
Si
bicuspidiam ndiculari
Cele doun tipui de intffitii
descrise inainte, incizia penfu
drmaj 9i chirugia apicalS, imphcn
Fuziunea sau
proxim itatea
celeilafte rddicini
posibili
recommdiri
indepi(uea sutuilor
f.
p@tru
rotfel ci seclionuea
ridicinii nu este
inediirite
postoperatorii
Suport osos
5l )Bicuspidiaru
Indicalii
l)Perfonlia bifi rcaf iei
2)Afectare a
bifirefiei
lmH
de
boali periodontici
3)Crii cericale buolinguale Ia
nivelul bifircaliei
o
Conaoindicalii
- Bifurcalie adinci (ravm gros al
cmrd pulpue)
- Junitate nffista@bili
- Boald periodontici (fiecue
trebuie si fie periodontic
cuatd)
- Impcibilitatea continui.rii
hatamerhrlui cmalului mdiculry la
juitate
cealald
jmitate
Fuime radiculari
Tehnici
Atit la dintii madibului cit 9i la
cei miiari, mpuratia radiculari
-
este
realizatl prfufr{ scfime
a xpra rid&cina
orircntali pmtru
de
cormi- Cqma
pulpa din$lor rlc cqpi! *1u
poter{ial de vindecre mi ccscuL
Deavel4iele sust; crettsffi potte
fi intrmpfi ta nivelul riit[cinilu
imtwe
rSrnine
Elc
dinfilq
intacti" iu segmentul ndicultr 6te
indepirtat. De swa @roea este in
sfectati. riimioeed
consold demupra segmntului
radicula extras. 0 altii abordrc se
apre
realizeud printr-o secgiue
verticali" corom dintelui opus
corespunzitore redEcinii ce va
fi
mputati
este remod€lat5"
scdzbndu-se
fo4ele @luive
qi ffcdnd procedm mai u5ou6. Pe
ufel
mlsuri
ce
corro
modelarA o
este
frezd este introdusi oblic in
ridicini, duaAnd la
anatomic mai bun
Hemiseclia s realizesi printr-o
u wtur
seclionue verticali. prin coroai
pdni la bifircalie. Rdti o
conpleti sepralie
aa
pi4ii
de
segmilhrl
9i rldicinn)
dentar ce este pdstrat.
s
nu si
necesite m lmbou- Desrcri, daci
ridicina este afectati periodontic,
se indepAfieazE firn lmbou. Daci
se indici remodeluea osoas,, este
necesu un lmbou inainte de
realizrea rezect'ei mdiculrc.
Deseori se realizeazi m lmbou
sulculer firi incizia rerticali
Totu'i, oricdnd existi mele
inc€rtitudini, trebuie realiat m
lmbou; aest lucru este de ajutor
intotdeaNa.
Prognostic
Fiectre cu este mic Ai re w
prognostic diferit in func1ie de
situagie. Rerultatele indepnr6rii
ridicinii sut
bw,
le-au consident
cu toate ce
uii
dor $tisfdcitom.
Dagnostic
Selec;ia carilor
Resp€ctar€a
indicatiilor 9i
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
I
l.
12.
13.
mntaindica$ilu
Seclionrca 5i
prepuafa dintelui
liri
o alti afectare
Ratamlia
Foarte important,
igiena orali
De ffimfle4
egecuile depind de
Crii (cea mai
fucwn6 cauzi de
bui
egec)
Frotrri mdiculare
For{e mluive
excesive
Proceduri restauative
slab calitative
Problme
endodontic€
netratabile
BoalnparcdontalE
56)MANAGEMENTUL
TRAUMATISMELOR
DENTAR.E
Existenta uui tsmEtism dentar
implici pulpa dentari, dirut sau
indirect; in consmintS,
considerent€le endodontice sut
importante in ewllrea gi tratarca
injuriilor dentarc. Scopul acestui
c&pitol este descrisu telmiciltr de
exminue, a ingrijirilor de EgenlE,
opfimilor terapeutice 9i posibilelor
sechele in cml tramatismelor
denhe.
Importantr viKa€i.
Tmmatismele dentrc aptr cel roi
fiecvent la grupul de va(sti 7- I 5
mi. V6nta prezind avmtaje pi
dearotaje- Aviltajele
mi l6uiu datsitii
perclilor
de dentini subliri. De acee4 in
cuul apuifiei la copil a mei injuii
dentar€, se fac toate eforturile
penfu a menlitre vitalitatea pulpilAFractura smal{ului: cuprindc do{
smallul qi irclude fircturile
mrginale ale acestuia qi fracturile
su fisuile ircmpl,ete ale
snulplui
Frsclura cor@{ri firi afstare
pulpari: Factrri nwornplicatii ce
cuprirde sma\ul 5i dentina;
expuerea pulpei
s
Frrcturu mronari
firi
ce
implicn snnlgil, dotina gi
pulpili
expmere
Fractura radiculari: fractui doa
r&Ecinii apriuind meDat,
a
dentim qi pulpa. Este cuoscutS, de
tremeqea, ca
f.actui mdicul{i
orizo[tali
Fractura corotrtrGndiculari l
fractui dentari cre
cuprinde
smalpl, dentina 9i cementul
gi poate su nu irnplica
ndiculu,
pulpa
Luxalia: deplawe a dinGlui;
include pmul mbluali4 lua.tia
latenti, lualia eximn $ luaJia
intemi
Avulsia: completa deplsffi a mui
constau in:
Frtcturs prtr$ului elvmhr
(mndibulqr sru muilsr):
frrctuii a alreolei uu a pwsrrlui
alveolu
Enmenul clinic
gi
diegnosticul
Exminammuipacimt
T6t {.itg mti
nu erisltr o injdie
Scopol evaluirii stErii lesotulai
moale este detemirea ertinderii
tisulare a injuiei 9i idertificm 9i
indepnrtarea mrpwilor striire din
plsga-
roplimeutari a ligammhrlui
pqiodontal sau a vasculrialiei
apicale de nutrilie pulpuii, in cue
qs dintele poats fi remibil la
pqculie.
Schele.lfrcittl
oss frcial
irueptud cu aparilia tehnicii
Scheletrd
cu
este
eminat
in srcpul gisirii posibilelor &actwi
aletrwilrelmsauale
preslu
alveolue.
Dinlii [i l^alurile
de sustinqe
gi a lcsutuilor
Exminma dinfilor
r
trebui sd ofere
despre afrctarsa posibili
de swtrinere
infomafii
a
dure
teiltEilor
duare, pulpi,
ligmmtelor puodontale
evalwa
di4ii
adiace4i se migci Ia mobiliaea
uuia singu (ildicind o fi'acturi
alvrclai).
Deplauro. Un
loelizr
diote deplasf
in afan poziliei nle
ste
Dsi spse € realtat al
mei injuii trawtice se consideri
nomele-
afin
luol.
di\te
sut smsibili la percufe, chir
la ua uqoui. Deplrea apicald
cu afectuea wselor ce inH prin
fommeard apical poatc conducc la
necrozi pulparE dacl aportul
smguin este compromis.
Afstrres pulpsri. Integritatea
dinEi
este
foute impofimtii-
dmtinei (intene) sau la
metmorfoze calcie (oblitere) cu
modificma culorii dintelui (rf@t
detrtar tEbuie si
includi mitorele : sitrlptomul
principal, istoricul bolii actule,
istoricul medical pertinmt gi
exmenul clinic. Accentul in ac€st
capitol ea pN pe ac€le cpecte ale
exmindrii we smt specific legate
de
dinfilor 5i a stadiului deaoldrii
tram dmari.
o rezorbfe
inflrotorie radiculri
extemi.
Euminarea radiografi ci.
Radiografiile sut exmimte pentru
afluea wei fiacturi a osului su
acestom. Fmctuile mdiculrc
ktoric
Trebuie obt'nute mpid infomalii
pertinente despre injwia tnmatici
prcurydnd o anmitii scheroi-
Simptoml principal
Simptomul principal este exprimat
de pacient prin cuvistele sale, ca de
exemplu, ,,Mi-am rupt dintelc" satr
,,Mi re miqcn dinteld'. Du p@te si
nu fie exprimt, la prcimlii cu
rlarmrise evidmre.
rel,eziuii
orizontale 5i lualiile lsterale sut
desemi hecute cu vedwa dmrece
pozi-tionrea con vmf ionali poate
scipa nercguldtifle ce nu sut
panlele cu faciculul de rrc X. De
acee4 expuerea prelmgiti
verticali ocl@ld este de ajutor.
Trebuie realiate de rutini mai
multe expueri pfltru exmiffiea
mui trauatism dcntar petrru a
obline o irogiae cmpleti a
- cind s{ intimpht?
- a-1i roi sufoit tramatisme
dentare?
- ce vA suptui la dinte sau din;i?
injuiei-
mtmedflte gmtrale
ele insele o mtrinlae ptrtru
pdpa. Prognosti@l este bun; insa
injuia ce prcdse fr8ctua, poate
Istorid
medical al pacientului este
De exemphl
pacimtul poate fi alogic la
medicafia pmrisi, poare lm
deseori
semifietiv.
58)Fracturile smalf ului
Ciobirea pi fiswa limitati la
nivelul smltului nu comtituie prin
detemina deplawea dintelui qi
afectam
wlor sguine
ce
irigi
Dei dinel€ este seroibil la
perculie uu daci exis6 5i alte
medim€nt€ we pot iotmliom
cu noile medicmate propuse, su
pulpa-
poate avea w status clinic cre
poate afecta tmtilnentul. Stat6ul
seme de afectare, trebuie tmate
recommdirile de la
immizirii utitetanic hebuic
inregistrat; poate fi indicat m npel
lrrrote. Pot fi suficiente gleftirea gi
netezirea muginilor neregulate sau
la paciengii cu
pligi
umplq
contaminate ca
awlsii, peretriri
lezimi paeamte ale bmi 9i
de
!i
lesutului moale.
57)MANAGEMENTUL
TRAT}MATISMf,LOR
Df,NTANf,
Examenul clinic
Trebuie exeinate lesuturile moi
guii gi bmlor, ca de altfel qi
sFucturile d€nt8r€ 9i de sustirere.
ale
lnjuiile
restalMea structuii dentee
pitrdute.
59 )Frscturile coromre firi
erpunere
w
rgent de legre la dentini
deatim) dupi grawrea
eide Wntw a wSe Ejstenta la
a
incisiwlui .estawt.
Fmctuile coroaue sut mai pufin
comme la dentigia primtri dtret h
ca p@amti. Ideal, tratmnflhrl
panbu dwtilia primai este acelaqi
ca li pentru diqtii pemmali; insi
cooperuea pacientului dictezi
mmagemenhrl. Nu este chiu atdt
de importsrti restarsffi fiacturii
coronue la dentilia primarS; stfel
ci lwul fiactrrii poate fi net€zit
iira restaumre
Accasti implici smal{ul, dentim qi
pulpa. Pulpa este expusd, mtrel ci
ftactw devine,,mmplicat6",
tmea desmri utilizt lmtm aceste
tipwi de injuii. Sunt observate
exlindsea fiactuii, stadiul
riezvoltirii Edicularc gi intenalul
tinp scrc de la traumatism.
Extinderea frachrii ajuti la
stabilirea tratamentului pulpt ca de
de
altfel gi
poatc duce la rw-ortqia
de ingilbmirc) su nemzi
pulpari, cre poate ava ca l|.altnl
famatis
de smal,t-dentind. Aaeasta necesitd
Dscriere
susfinere a dintilor poate detemina
trmefaqi€ !i sengffi incluiv a
ligmenhrlui periodontal. Aeqti
Tm
fragmenhrlui septrat
este realipirea
60)Fracturi coronare cu
expunere pulpari
Aftrtsres perirtdiculari. O
injuie asupra structurilor de
pulpili
grsvirii acid€, rstsffiea
conswatod€ cu riiini compozite a
incisivilorca fractui corclre
^
devenit posibili fErE puerea in
pericot a pulpei. Mai consflatorie
&eturi
Mobilitstea. Dnlii smt exminaEi
pi
TfuLrctt
Dinliptiwi
infma$ilor
mobilitilii, obseruind drcn
lllrurti
(adeziv
gi a
alveolelor osw. Urniluele
criterii reprezinti o Gtodi
sistmatizti de culegue a
(cu blandete) pmtru
afEtare
dinte din alvmla sa
Reulita este definitd de pestrilea
dintelui in absnp oricirei
patologii. Succesul depinde de
mdttrii factori:
l.
2.
3.
trwicsli
Frsctum
cu pulpa
9i slabi.
spontsni poate
sici
pulpari: &actri complicati
hmiseclionate(comi
AEste tehnici pot
mi
mre dwit ce a dir;ilor adullilor qi
are un mi bun aport wguin qi un
pulprrl
Dqqbe
Aceste {iactwi coronue implici
smalprl 9i dentina firi expmem
pufuarn. Astfel de injuii, de obicei,
nu sut sociate cu duere sv€ri gi,
in gmeml, nu necesitd ffistenF. de
ugenF- Prognosticul este bu& drci
a
necesitii$or de
rEstalre; o tnctli mici poate fi
supusi tmpiei pulpui ti poate fi
re{icuti printr-o
restaw
de
conpozit grawtd cu acid. O
fractwi extinsi poate necesita m
tmtament al cilalului redicsla
printr-o coromi sulinu6 cu 9tift qi
miez (post md core-supported
crom) in funclie de viata
pacientului.
Trcrarenttrl Itat:lurilot coronute
Dintii cu liacturi mronue 9i
expmere pulpari pot fi trataf sau
prin pulpotomie sau prin aEt8ment
al cmalului ndiculu inainte de
restarea structuii dflttr€
piqdute. Daci €ste pwizut o
terapie a pulpei viabilg mte
impodanti realiaea tratmentului
c6t mai cuind posibil dupd
trumatism.
Evaluarea ttatamentul
T{atsmetrl
u i.
dupi 6
uual- O pulpotomie
reu$iti aebuie si indeplincasca
lui
esi€ evalual
9i apoi
mdtoaclcqitsii:
ii
l)Dintele este asimptomatic
integro fimcfional.
2)Nu existii nici o dovadi
mdiologici de paodontita apicala.
3)Nu existi serre de rercrb{ie
ndicdtrA.
4)Dint€le lispude ,a testara
vitalitd{ii pulpue (dacn &sta est€
posibiD.
5)Daci dintele nu esfe
rohr
Ia
momfltul tratamenhrlui, smt
evidente deaolttr€ d<licinii 6i
fomuea continui a dertinei. Daci
pulpa devine necroticd sau
forurca ilentinei este oprit4
necesari apexifima.
61 )Frrcturile rrdicuhre
Daqiere
este
Fmcnuile radiculue cuprind
fi'acturile mdiculm itrtra-alv@Iffi,
ftachnile radicultr€ orizoniale gi
fractrile radiculre transvmale.
Ele apr roeori gi pot fi dificil de
detectai-
fircnri 6di6olari
vizibiti drui frsciculul de re
radiogmfii, o
Pe
este
X trece prin linia de
fieturi.
radiculr[.
Acest fucicul adi$onal
de exemplu, la aproximtiv 45o, va
ajut& la detectarea multor fracturi,
in special din regiuile apicale.
Asistala dc urgald
DacA se conshtii existenfa mei
fractui ndiculilq tratatriltul
inilial presupme repozi$mrm
segmentului coromr (dacd este
deptasat) 9i o ateti rigidl
Repozitionuea segmenhrlui
coronar poate fi realiatii ugor prin
presime digitalf, uupn cormei
p6ni la alinierea rcgrrennilui, su
poate fi mai complicari, neesitind
diftrite 8bordtui ortodoDtice.
Atuci c4nd segmmtul corom a
fost repozifionat tr€buie stabiliat
penau a pemite repila,tia
pilodotrliului.
Stabilizilea poate fi realiatl pdtrh-
fixue rigidi cu o sAmi
ortodontici li risini gRvati cu
acid. Intewalul de timp ne€sil
purtdrii arelei eebuie si fie
suficient p€nb! a pemite
calcificue4 probabil atit intem la
nivelul spatiului ptdpar, cat !i
extem de-a lungul liniei de fiacturi.
Se recommdi 12 sdptimeni de
)Preeduril€ teBpeutie
pentru fmcturile
ndir{|8re
$i
ncrozele pulpare
L
Tratanentul
ndiculil
>
malului
pentro
mbel€ sgnmte'
corom gi apical
Tratam€ntul cmalului
ftri aplicua mui
tEtamml pmllu
wgnentul apical
(&cn pulpa este
Dwiae
fiactul
semi- sau nerigidi.
dalt5' m€ tavtrseazd
corcru in diagonal.i gi se extinde
subgingiwl spre supmfaP
radiculard. Ele se
mi
extiw
wietate
fiactun
este
ce
firamitwi
coroma. Buaidle st !i!ut€ in
pozif e dw prin porlima
segnmtului fiactml ce este ioci
ata$atA ligmmhilui puodmtal mu
Psutului gingival. in oricre din
aceste fiactwi, pulpa este de obicei,
dtr nu intotdeawa expN6.
rrgenli
Asistenla de
Dinlii cu fi'rctui coroue
mdicului mt demri dumli;
uemenea in-iuii nusi6 frccvent
sistenli de wgfl{i. Acesla Poate
consta dou din indepirtarea
fragmentelor dentre dsprire,
insa, deseori, ea poate include
tenpie pulpar6. Daci ridicina este
imsturi, pulpotomia este preferatd
pulpectomiei, in timp ce
pulpectomia estt tratirHtul de
eleclie la pacienfi cu dinli matwi,
complet deaolta$- Tralarnstul
definitiv trebuie uenar peni la
stabilirea tratamentului mdodontic
ii rtrtauativ
compld.
Stobilita ztmqtalai
t
Fnchuile coronuo-mdiculae
precedat de
ftactuii (,,apexificrc" -
strwhrn dsrtari- h slabilirea mui
plil de t'at mil! hebuie luate in
considme mai multe problene: ce
bml
p€Dtru dinte,
w
pulpectomia? DuPi
indepirtarea fragnemelor
despriroe, existi sufi ci@td
stluchli d@tari pentru a ssline a
restau{e? Este frachra
subgingi%li sihrti sub m nivel la
cile muginea restawei sa poate
fi plmati, altrel fiind nmew
ru
su
predm
alveoloplrotia?
inlooit
pute su implmt? DacA se
opteazi pentru o extrac$e spalul
oblinut post€ fi acoperit ortodontic?
Aestea r€prezinti ceteva dinhe
intrebirile ce trebuie pus. Datorita
acestei complexiti{i, este beneficd
implicuea uei echipe fomate din
specialipti in mdodolie,
pNdontologie, onodolie
cororo)+
terapeutic.
64 )Tnumrtismele Iuxatrte
>
Ateli inFamdiculilS
cu u ltift folosit
pentru a fixa cele
doui scgmmte intm
Implmt mdodontic,
la
a
>
(re
partea apicala
implmtului
iDlocuiege sgmfltul
radiculu apical
rerecat chlrugical
Extruia radiculad.
in cue segmentul
coronil este
indeptutat iu
segmmtul apical
I
ste
iltrMt
pentru
pemite
rcstalm€
cu
o
tipicd p€ntru deschid€rea malului
la capltul apical al segmentului
>
se
protetici, in stabilirea
Si
uui plm
Dqsiqe
Injwiile luxmte detmini traue
stlwhsilor de supod dentate ti
deseui afecteazi pachetul wulo
newos aferent pulpei. Cam este,
de obiei, m imprct neasteptaq ca
de
pe
exmphl
u
o
lovituri
sau
cidsea
obiect du. in gmeral, cu cit
ste ruai sverE luafia (implic6nd o
deplre mai mue), cu &tat este
mi
mue afectrea puiodonliului 9i
a pulpei dentre. Tabelul de mai jos
prezinti smar smle clinice gi
ndiografi re maidr difsit€lm
tipui
de
lm{ii.
Trdwnt
structuii dotare
coronm absmte.
Tratamstul cmlului
radiculr este realizat
Tramatismele lumte, indiferfl t
de tipul lor, deseori pvind m
diagnostic si w tratamst complex
ce neesiti m coroult de
la nivelul rgmmtului
apical, inainte de
specialitate.
extruia
tratanflt imediat Pacifltul trebuie
sa
Pfltru contuii nu
este
ntresr m
imbilizirii
este
mezeali. Cel mai bm mediu de
tresport estc trEdiul de conwe
commial, fi ziologic salin
(indisponibil de obiwi)t laptel€
repsintii o €x€lm6 altmativa.
Saliva este acceptabili, pe cdnd apa
nu este
lsante exteme
su
laterale necesitii repozilionue qi
imobilirue cu atete. Duata
dar sut
9i mult mai gmve deoilse
ele includ ridicina- A.lti
plffiui
Tnwatisele
cemini
frrctuii cororue
Trebuie exfru dintele 9i
induclia lesutului orcs la lmul
p6nn cdnd
diminui- Se
Dintii mteriori prezinli a5a-nmila
Tntflnentul cilalului
mdiculil pentru
segmfltul corctrs,
Tratamenhtl cmalului radicular
rebuic irdrufiat sprc cabiretul
sto@tologic, trilsportul dintelui
avulsiomt fic6ndu-se in condilii de
dintcle
dace mobilitEtes este de gradul 2,
poate fi tr$esffi 0 stabilim. Se
pfltru 2 siptiimdni o ateli
eMa
gingivoplstia
segmennrlui apical
-nprc"
motritorirazi statuul pulptr.
Sublua$ile nu nwsiH tmtam€trt
daci mobilitalea 6te modenl4
Aceste fractEi smt oblie $
cft gi rddicim.
implici at6t
extruia ndiculari
rereclie chirugicalS a
puni in
smsibilitatea
bune rezultate.
viabilA)
orcnu,
sn
(evitae nuicituii)
Ersctrrile coromrG
pulpotomia
segurentul coronu,
segmenhrlui
roi
roi
radiculare
este mai
mdiculil p€ntru
>
63
cel
iq precnt
cmplici dewri cu expmre
puhad ti piqdffi extmsivn d€
stabilizre.
62
Korwdatii
oferind cele
Deoarece eeste fractui, &ecven!
au m traifrt tralsyffil{blic
(inplicindpulpa dmtim qi
cementul), ele pot fi onise daci
traiectoria fmciculului enhal nu
este pualeli cu Iinis de fractui.
Din acest notiv, se include m
fascicol tilg€ot vertical pe tdngn
fasciculul nomal paralel atunci
cand s€ suspecteazA q fiecturi
o
+ee6ri p.e'€&{a s&
fre€vetrt
vuiabiln in
fwlie
bDi
pmtru pSstrrea
viabilitifii GlulreIa sosirea pacientului:
l)dintele este pus intr-m lichid
fiziol,ogic salin,
cle gravitatea injuiei. Luxagiile
exteme necsiti dou 2-3 snptimnni
de imobiliae, in timp ce luafile
insqite cu fiachri o$N smt
imobiliate pdnn la 8 snpttontui.
2)uia traw8tiata este
mdiognfiad, cautdndu-se semne de
fracturi alvmlari.
3)lwul avulsici ate exminat cu
atnlie potsu oidor$uea
Tntnrotul walului ndiculr
fiagmoielu osoue
este
pulpiti irevenibili
sau
libere cue vor
fi indepirtate. Daca alveola
indicat dinlilor cu diagnostic de
ntrrozi
este
stupatd, €a €ste deschisi uSor cu
ajutorul sui istnment.
pulpudTmten€ntul lmliei inteme
depirde de grcdul de matum$e
pulpai. Daci ilinteb ese
inconrplet fomal auind u apex
deschis, el poate rerupe . Drci este
complet denolta! va fi newsdi o
extwaliae (extruie) activi la
scut timp de Ia injuiq de obicei cu
ajutorul uui dispozitiv ortodontic
4)alveola este irigati cu blAndele cu
*r ulin pentro a indepdrta
coagulul cmtsminat.
5)dintele este prim in seml salin cu
forceps dc exhac{ie p€ntru a
evita mu'ipuluea ridicinii.
6)dintele este exminal pentu
debriui, cre daci sunt prezentg
sut indepixtate cu m pmffient
65 )Avulsiile
imuiat in solulie salini.
D6criqe
Un dinte awlsionat ste acel dinte
cre a fsl dislsai coruplei din
alvmla u Drci dintele este
reimplmta! ligmentul periodontal
m gmse mri de vindecm in czul
mei reimplmtiri npide. Tinpul qi
mediile de pistrm sut hctsii cei
nai critici penhu o reimplmtrc
reulitd. Este importilti prezewea
celulelor ligmentului psiodmtal
$i a fibreltr atatate supraf4ei
radiculue prin meqn'nwea
miditi$i diutelui ti diminwea
mipulnrii ridncinii.
Tratwnl
Pot Eptre trei situalii cu presupu
telefonic a uei
avulsiile: (l)
duf
avulsii, reprerentind situalia
oportmi pmtru reimpluttrea
inediati (h cateva minute); (2)
pacitrtul
se
prczinti la cabinet cu
w
dinte avulsionat d€ mei pnlin de
2 ore; wu (3) dintele este scos de
u
7)dintele este reinsertat in alveoli;
dupi aceastd reinse4ie parlialn cu
fucepsul, re utiliz*vi o presime
pacientul muica
digitald u5or'
pe w pansmml pdni cend dintele
w
este
8)se
fiut.
verificd aliniaea
compuzitoue
9i se
eviti
hipermluia. Dilaceririle tisulre
moi swt strins suhrate, in special
cwical.
9)dintele este stabiliat ptrtm l-2
s6plimSli cu
o atel6.
o)s-a sugtrar cd il trebui prescrise
mtibiotice in rceiaqi dozi ca cea
pntru infecqiile oral€ modemtrap€l de
ugoue- Se remmdi
vaccin mtitetaros daci dtimd
vaccin s-a eftrtut cu peste 5 mi in
I
u
m5.
I l)se administreu5 o diet5 upili
$i mlgezice ugotre daci este
necesu; se calneazi pacimtul.
68 )Reimplantaru la pcte 2 ore
peste 2 ore,
66 )Reinphntsro imediati.
Prcgnosticul reimplutErii este
dupi
evulsie- Drci ditrtele este
scos din alveoli de p€ste 2 ore
nu a fost menlinut med intr-u
imbudtiifit prin reimplmtare
mediu corespuzitor), celulele pi
fibrele ligmntului periodontal nu
supravielui,es indifereot de staduil
imediat dupd avulsie. Multe
persorc - pirinli, mtreuori
5i
a\ii
li
cNsc p(ocedua de ugenli,
pot reimplmta dintele. Unii pot
cere sfatui la telefon; prccdm
utilizati pmlm reimplmtarea
itrrcdiali €src
hirul
lmitffi€.
ajutot fu cq, de
m&je
dutud
I/re spaln dintele sub jet de api
rece (10 recunde).
2)nu se fterci dicele,
3)se reintroduce dinlele in alveoli
priltr-o utotri presime digitall.
4)se
cm
dinrele in poz$e (eu
pacimtului si-l nmghE).
mline
5)se apeleazi imediat la
de ugm,rA.
m swiciu
wiciul
La ssirea pacienhrlui la
de ugen!4 dupa reintroduc€rea
dintelui la lmul accidmtului,
reimplantuea trebuie exminat6
atat clinic cet ii radiologic.
Doiisid u cftrtE
adilionale 5i va evalu dintele
reimplmtat din puct de wdm al
lrlmdiwl€
stabilitilii $ alinidi- umeazi
procedua descrisi ln
wlimm
unnAtoarc (ctr qceplia ctapei dc
reimplantare).
67 )Reimplantare la 2 ore de h
awlsic. Daci reimplantrea
imediati nu 6te posibili, pacimhd
(li
deaol€rii radicultre. Resrt4ia
implmnrlui (mchiloa) va fi cea
mai probabili secheli dupi
rcimplmtare. De aeea" efortuile
t€.apeutitr dimint€a reimplutirii
presupm tralrea suprafelei
ndiculm pmlru a reduce (incetini)
procesul resorbtivla sosirea pacienhrlui:
l)ilia avulsiei dentare este
exmimtl" radiografiite fiind
utiliate in cSutryea mor ftacturi
ahmlre.
2)se indepnrtea.d de pe supmfala
gi restuile
mdicului debriuile
adercnt€ de lesut moale.
3)dintele este imuiat inh-o solutie
&llgorwnlJe n4iu2,4Y"
(acidifiati la pH 5,5) pentru 5-20 de
minute. Daci dintele a fost pistrat
intr-u mediu fiziologic, nu este
nmesai imioea in solutia de
flumi.
4)pulpa este extipatii qi cmalut
este cu5.tat, modelat fi obtunt in
timp ce dintele este linut intr-w
pils@ent itrmuiat in fluorui.
Dewri prmedua se rffilireazi pe
dircctie apicali daci ridicina este
imatui.
s)alv@lE sls dpirati @ atfllie
pentfa fu depirtffi c'heaguilor.
intdorul tubutilot de'flti@i fe
b{Lodiruice
ffi
it,iliriif
r yeve*i accwl
ii
Apoi este irigad cu sol4ir salini.
Posibil si fie nmesri mai intAi
uestezia.
dentina si fie
,tesut viu, in
consmin,ti, in cunul realizirii
dentinei, expunerea strprafefei
dintelui la ree sau cald detemind
rctraclia sau expmsiuea lichidului
in tubuli, creirdu-se fo4e
ca
u
6)dintele este reimpliltat cu
pmeduitor clinice, pmcticimul
blfudete in alveol5, verificindu-w
trcbuic si
alinierea corespmz5lwe gi
contactul
7)se pme o ateli pentru
siptdmreni.
69 )Sehele ale reimplantirii
uiw aft pud viu.
72)Crrrcterirticile spcifi e ele
pulpei
Pulpa es1€ m lesuf conjultiv
fihos, lu smiDitor clorlalte
{esuturi conjuctivc din orgmism.
Totu5i, pulpa ests mici prin lipm
wlul.
Reso$$a extema apae frscvent.
Au fost identiftcate trei tipui:
superficiald, inflmtorie gi a
a
dinlilc
uui tamatiu
al
ligmentului puiodontal. Apm la
din{i reimplmtali ca de altrel qi in
dentare gi a osului adiacent
alveolu. Resorbtia diminui de
obicei dupd indepirtarea pulpei
necrotie, astfel cApr trGticd
bm. Tratamentrl malului
resorbliei implmtului, stluchra
dentard este resorbiti gi inlocuitd cu
os. Rezultahd este mchilm, osul
se mntope$tE cu suPnfal&
radicului- Cmcteristicile
mchilorei sut lipm mobilitd{ii
fiziologicg incapacitatea diotelui
Fracturile alveolsre
pulpui este desori
asociati fiactuilor alveolare, we
Necroza
la rdndul lor pot fi aosciate cu alte
injuii importatrte faciale. Inilial 5i
ugent este neGsf meag€mmtul
fracnrii, cre desori este realiat
de w chirug muilofacial.
70 )ENDOIX)MIA
PRf, VENTIVI: PROTEJAREA
PULPEI
Pentru a realiza o pulpectomie,
prepua$a cavitS$i accesului duce
wtit[1i
considembile de structrri dertari.
Rezultahrl poate fi ca cupizii sd se
slibemci qi si fie predispu5i la
Aactur5. Tntmmtul malului
radiculu poate, de asemere4
compromite o restauafie existenti"
ducdnd rutrel la inlocuirea acesteiaSmt implicate li costul cmlului
gi
)Complexul dentini-pulpi
dfltari
este
u
tesut
ectomeenchimal difemtia! te
produce componenla denlintri a
dinlilor mmiferelo. Anatomia
intimd qi relafiile fiziologice dintre
dentini fi pulpd au detminat
autorii sA tratere acests Futwi
u
Din fericirc, ntr coreuului de
oxigen la nivelul pulp€i €ste relativ
scizu6; daci este necew celulele
pulpue pot produce magie
mawb
pe
cala petoafosf4ilo
metabolismului glwidic. Astfel, o
pdpi sinftosi poEte supnvietui
mor epircade relativ swte de
a
wndrri (reputorie)
neregulatc poate reprez€nta
mecmism fiudmental de apfuue
Acest mod nahral de sigilre a
tubulilor
dmtimi sqion4i
ru
afectali, pemit dintelui si tr ap€re
contra atriliei, miei dentare ii altor
fome de tramatisme. Dentina
primui (de cregtere) este fomati
in cusul dezoltirii dintelui, in
timp ce dentim secudari
fiziologicn (normah) este depui in
jwul putpei in tot cmul vielii
putpei viabite, astfel incit produce
diminurca prcgresivi cu virsta a
merei- Dothawmdui
s
neregulad (reprntorie)
fomeazi la capdtul pulpu al acelor
tubuli w sut in contact cu agenfii
iritmli ca de exmplq atrilia
structuii dfltare
Si
ciliile dmtare.
Datele sugtreazi ci d€ntiB
secudtri neregulat6 protcjeeS
pulpa prin reduerea awsrdui
agm$lor irita4i. Se p6r€ ci aestf,
fomi de dentini este tot alit de
pemeabili ca cea primi mu chiu
mai mult, dr posibil ca zona de
jonqtime dinrre cele doui fome de
dentini este o aie d6 pemeabilitate
sciatd.
73 )Functia senzoriali e pulpei
La 150 pm de pulp6 in interiorul
dentinei, complexul tubulr viabil
lipsit de fibrc
este
mpla
drept
cmplex- Prmsele
odontoblastire qi nwii pulpui din
asfel ciimcfimea
dfltinGsnalf (DFJ) este o rie
foarte seuitivE. Tubulii dentimi
con,tin prmesele odontoblmtice 9i
un lichid cc provinc din wle
smguine pulpm. Stimulii sut
de la supmfala €xtcmi a
dinteld la fibde n€ryoce din
trosmifi
irtmdiul
pulpa zubiacenti prin
lichidului din idtrionrl tubulilor
dqthri. Cmfom teoriei
Dfltina 6te pmabili diatGiti
premlei tubulilor, Soluliile re pot
nigca prin dentini in orice direc$e,
adici spre pulpi sau spre mvitatea
orala. AtuDci cen4 bacteriile
invsdeazi structun dittelui ca
mrc
.
calcifrceri distrofice
Pulpa astrel
afectata poate fi compromisi din
puct de vedtr 8l initierii
repm$ei conjmctive- Totugi,
trebuie d$tcmi[at cu precizie daci
aceste pulpe sut mai putin
rezistente la injwii74 )Permeabilitatea dentirei
de
nwme'
pacientului.
Pulpa
deit enonmli-
u
reimplantare.
71
potetrteui li prelugclte efectul
gi
a
criilor su prweduilo
restawlie, substm,tele eliberate
de ele diftzeazd prin tubuli spre
pulpi pe bm gradiennrlui de
concentmtie; cend acegti produgi
pulpui ajug la nivelul pulpei, ei
detemini o rcacfie inJlmlorie.
Substanl€le potenlial iritante de
origine bacteriui mt r€prmlate
de enzime, produgi intmediui ai
respimfiei c€lulile, protee,
endotoxine, fragmente de p€rete
dulu
5i
mnirc.
Majoritatea
acestor substmle smt gi mtigene gi
d€temini N rispus imuologic.
Astfel, la o rcari mi tHe,
pmeabilitatm dmtinei detmina
gndul de expuere a pulpei la
stimuli inflmatori gi imwologici.
in czul criilor, tubulii dqrtinri de
sub leziuea ctriatii devin, frrcvmt,
pa4ial ocluli de depozite
minerale. Alte care de ocluie
tubulila smt reprerentate de atritie,
erozise li fiactM structuii
dentue. Fmmdstinsi
noegulate rcduce, de emene4
pembilitatea dmtinei.
Pmeabilitatea dmtinei prezinli
iilqes
m
deosebil c.ind se iau in
cqnsidffi
efwtele praeduilor
restamtorii supra pulp€iRestam;iile we nu oferi o
sigilm perfectii pomit existenla
uei
solufii de continuitate intre
restaua{ie $ sfrwtun dmlrE,
pmiJind bactuiilor si pdrrmdn qi
si colonireze cavitatea- Firi Iurea
mor misui preventive
corespunzitMq produtii
bacterimi toxici pot difrta dir
cavitate in pulpi gi detemim o
reacfie inflmatorie. Din acest
notiv, s-au dezvoltat lacuile
materialele ds
capitme
cavitilii in incerma
9i
ale
de a
fiecvent de
fi:achrii
sau
procedui restawtive-
prwdurilor
rolrurrtorii
mestezic. lnjec;ia in ligamentul
periodmtal (PDL) cu msteeic u
nercgutrai
Fomuea dentinei secudrc
fi
sewri,
neregulati, irclindu-re de agenlii
irirali. insi, din$i sut supuli uor
vuiatc fome de trame ce pot
limta capacitatea de fispus a
pulpei la irjmii. La dingii afrctagi
colago
a
75 )Efectde
produwea de remnale
de
mi
dentare, bqah ptrodontaE foarte
periodontal, de exmplq pulpa
poate avea mai puline fibroblrote 9i
vase de singe, da mai multe fibre
I)entina
mult timp, extrmlveolu, in medii
ucate, procesul resorbtiv este
aptrent incetinit prin imqsia
dintelui in fluoruA ioainte de
radicula ca gi discomfortul
neplicsil€ polmliale El€
m
efrct prcfiud rupra fluului
smguin pulpu, depinzdnd de locul
injectlrii soluliei- Vmconstrictorul
ischmie.
impreurE cu dia$i
adiacer;i (ducind la subcluie la
subieclii tineri), li o tonalitate
metalici,,sotidd" la pwulie. in
prezen! nu existd batanent pentru
de a eruge
indepirtarca mei
utiliars
exmplu, lidmaini 27o cu
epinefimi I : lO00O0, *ade
semificativ fluul mguin pulpar.
R6orbtir implsrtului. in czul
Ia
fiurului unguin in
de
radiculu este, din acst[ cauzi,
recomudat de rutin[ penlru dinSi
.eimplantali cu apexuri inchim.
resorbtia implatului, care tinde a
continui p6ni cdnd ridicina este
inlocuitd de os. fa dinlii pnstrafi
aswiere cu
rnGteicelor lEle
Substillele 6Gonstrictoil€
ti
pulpa poate dweni
inftrtata fi ca |mile
TEoretic, pulpa este capabili de a
rispude la injuie ca orice alt
orgil al corpului. Ea este bine
ruculuizatii 9i ue o rerewA mpli
de celule conjmctiv^e capabile de
inifierea repmliei. In plul pulpa
poate proilw dmtim seNrdri
diferit ta stimuli
inflmatori fa{i de mlelalte
detEminald cel
cuii iroi
Potmtialul rcpantoriu al pulpei
rdspwird
Reducerea
esle
dmrc.
roeminitor creisrului, mnduvii
spinirii 9i patului ughial, fiecue
adiugate eestezicelor locale au
tipui dq iriuii. Este
ctracteriuti de pisrderea structuii
alte
este
Migcuea rapidi a lichidului
reprczinE mmisml de
fiilsmitffi prin defomea
mecmorecsptorilor seuitivi ai
temimfiilor lrfloroe sitEte la
nivelul tubulilor 9i pulpci, ducend
la
wbstru,telu
iritante
pulpari
Palologie
Cauele specifice ale afectirii
pulprc irclud infsc,E bacttriiani
injuia rEnltali iliil impact, fradua
dotinari" arrif e, abroiue,
sozime s trahmqrt
stomalologic- Inf€4ia bacterimi
mi
hipertonice, flu de aer sau a
mnde prodw o ie5irc rqidi a
lichidutui din tubulii dmtinui.
qal€va eteriole E iDtr-i pdn
fomenul apical in dinte. In plus,
pulpa st€ inchis.i intr-s spsliu
rigid din lesut dur, trilsfomdnd-o
intu-u tesut cu coDplimF scinti
te$tui.
Aplicm uei wlulii
hithauliw-
circulatiei colsteBle astfel ce
aportul smguin este limitat la
reimplmtali rclevd lacme de
resorb1ie la nivelul cwstului.
Acestea nu s@t de obicei vizibile
pe radiografii. Ele sunt reparate
prin depmerea de cement nor!
realiz6ndu-se asdel vindecueaRsorbtir infl aBstori€. Resrbfia
inllmatuie apee m risFms la
prezenla uei pulpe nrcrotice
infectate pi a
d,entini viabiE
ca
3{
implmtului.
R6orb(ir sup€rficirlI.
Exminrea microwpicn
privwd
a
bloe
deschidsile tubrdilor dmtinsi si de
Dintre dif€rit€le ftrm€ de tratament
stmatologic, prmeduile
rcstamtive sut cele mai fiecvent
mmtore de injuie pulpri.
Tramtiaea
pulpei nu poate fi
evitati, in sprcial in
intotdeM
cwsul excavat'ei unor lezimi
cuimw adinci mu prepualiei
dinSlor pentru corosele complete
Adincinea preparatiei svitsre
Pemeabilitala dstiNi creste
qponenlial cu cretterea adincimii
caviti$i deouece at6t diiletrul cat
rubulilor crepte pe
cavitatea s adiin€tte.
Astfel, cu c6t cavitata este mai
adanci cu atet este mai mile
suprafata tubdtrA in cile pot
penetra qi difM substurtsle toxice
potenfale la nivelul puipei.
Este importantd, de emenea,
lmgimea tubulilor dentinri de sub
qi densitatea
misui e
Bvitate. Pe malue ce difrzezn,
substantele
sut
mai diluate $i
neutralizte de citre lichidul
dfltinm. O dmtinn r6tmti de
grosime de 2
m
este, de obicei,
suficienl.i pstru I protcja pulpa de
@l€ mai multe
tipui
de
inhnli.
To[r{i, exisg intotdemE o
misocontaminile; este
recomdabil si se sigilere dentina
indep€rdat de grosirea dentinei
restmte.
Cdlduto ptodusd pin frecue
Cildm produsi prin frecue apae
ori de cet€ ori o ftez^ sau o piahA
abEivi inffi ?n contact cu
structra dmtard. Din mii 1950
metoda de prcpm$e a smallului gi
dentinei implici fiezi din o1el, la
viteze de rotalie mici gi cuplu de
tonime mue firi a fi $cit€ cu apA.
in coroecin'ti dentim viabili era
ftecvst ffii, iil prdpa afectati ca
umre a chldurii excesive- Uneori
pulpa a fost supusi wei cdlduri
crescut€ cu pdni la 20" F.
Cercetiidle au relevat ci cregterea
tempffifirii intrapulpre la acest
nivel este capabila de injuie sewri
a
lesutului pulpu.
Preptrafia cavittri cu o piesi de
mani la vitezi mici, o fr€ze
li la presiuo€ u$oil4
intemitiltii este doff ugor mai
injuiori decit tiiierea la viteze
mri. Tiimea la viteze mici est€
indiBti mai deg-abi ca mijl@ de
siguuJi la finaliaea prepualiei
cavitiifi decAt utilizrea mei piese
de ninil la viteze lffii avdnd
sistmul de ricire cu ap6 oprit.
77 )f,fetele prmedurilor
euliti
rBtatrttorii Injuria
odontoblastelot
Odortoblotrle swl mlule fiagile
cug din picsle, pot fi supue uor
vuiate insulte in cmul
proceduilor restauative. Pe l6ngi
cildui 5i vibralie, ele pot fi expuse
la toxire bactsime , zaa, agag de
srerilZre cawtici pi alti iritanti
chimici. Deouece prmesele
odotrtoblastice sut €xtinse in afm
tubulilor dentinri, ele pot fi
mputate in cusul prepmliei
cavitare. Totuli, as€st lucru nu duce
de mt8ra,ti€. S{ Snsit
o putenici corcLaFe intre prerents
obligatoriu la mqrt€ celulari *trci
mputarea prsesului ro ffte in
vecinitatea co{pului ft lulilChir pi o prepamlie atenti poate
alrsenlr micruontftminnribr, gelul
acid, el insu5i, nu pre a prcduce o
Gtddele
injuie pulpei. Motiwl consti in
detemim o modificre
intrrcelddn b ni!€lul
odontoblastelor situte sub uvilale.
Aceste modificiri cuprind rupOri
dwineraliatii
bacteriilor sub restawalie gi
infl malia pulpei subiacente.
Studii efectuate pe uimale in
cotrdi.tii dr stsililElc au uital
impliwea tracteriilor 6 factor in
injuia pulpore dupi prwedrri de
restam$e. Aluci cdnd s-au aplicat
colentrri acide pe pulpe expuse la
molarii de gobolm in condilii
nomale gi de sterilitatc, nu a apirut
inflamfia pdprn h lotul steril. Pe
pulpeh in ondilii rcrute vau
obrwat brcterii is Miere su
membmelor mitocondriale 9i a
reticulului endoplmnic rugos.
Anmci cind, iqiuia celulari este
reversibili, numdrul orgeitelor
celulue revine la norol in cdteva
zile.
ale
Uscsrea
dqtiaei
mui jei de
aerul comprimat mupm uei
dentine viabile proupdt €xpN
caueei o ielirc npid.n a lichiduiui
din tubuli dotinui deschiqiUscaea viguoroi dor a dentinei
Aplicrca prelmgid
a
nu detemini o injuie severe a
pulpei subiacente. Brannstrdm a
realiat experimente in cue m jet
de aer comprirot aplicat timp de 2
ninute cavititilor de clun V de
dinlilor premolui
El I gisit
cd desim$a produce dou m
rispus slab inJlmator li cE
pierderea de odontoblaste a fost
liecvent
de fomrsa de
dentind secudari nregulatiRec€nt, au apErut agenf de uscare
conlin6nd solvenli lipidici ca de
exemplu acetona gi etrul. Datoriti
rapidei evapornri, aplicffi rc€s(or
substm,te pe dwtim expmtr
mi.
mali
detemini fo4e hithodirmie la
nivelul tubuJilu, prodrc'nd
frecwnt dislm5ri ale
odontoblagtilor. De trmfle4
solvenfii lipidici pot afecta celuleleDe acee4 cavitifle u trebui uscate,
mai degrabi cu tanpoffie de vati
gi jetui scutr de ur drcit cu
chimicale iitaileprelugiti cu aer trebuie evitari
pentru a pist a integritatea
odontobla$tilor.
Uwa
Curdluu cavitdlii
Metoda tradiliomli de cuilare a
perelilor cavitui de salivi gi
debriwi de
liise ate spilma
cu m jet de apn- insE,
sp[luea cu 8pi este ineficimtii la
cavit{ii
indepirErea Jlratrfu i uwurosmrr.lor, strat constituit ditr
fiagmente de cristale minerale
microscopice gi rotrice orgmici
realtate atunci cend struatun
dentari este tdiati cu o frezi sau
dalta. Acest strat influeulcazi
aderenta materialelor Estaurative
adezive m de exemplu agenli
tig@i Ei dotirei. P6eu a
ind€pirta st-atul gris-murdar,
au realiat agenSi de euritarc rcizi
ai cavitalii. Unele straturi gr5sosmudare pdtrund in tubulii
dentinari fomdnd *dopuri grdsos-
r
mudre".
Dizolvarea stratului grisos-murdar
deschide tubulii dentimic oescetrd
semnifi etiv pemeabilitalea
dentinei. Drci dentim este
nesigilat5, difirea agmlilor
iitantlor sFe pulpi poate
lNtii
htensifica 9i prelurgi severihtea
reac$ilor pulpue.
Gravuea acidd
Acizii orgmici pi aorguici sut
deseori folosili pentru a gmw
smal{r'l gi dmtim prepualiilu
cevitare pmtru a qeqte retm.tia
sistemelor riginilor adezive. Chiu
dupi aprila geluilor acide pentru
Gnvuea smalplui, acidd pmte
intra in contact cu dentim.
Gravrea acidi a dwtinei cregte
pemeabilitatea dfl tinei. Astfel
apue o substanfi de
continuitate intr-o cavitate la cae
perelii au fost degreu$ cu rcid gi
sigilali prosq agen$i iritanf posibil
dacE
sA
ajwgi
la
puhn. Tot$i, in
faphl
cd dentina este
de citre acid,
elibseazn
imi
iic calciu ;i
*
fcfat,
produc6ndu-se o acliue de
neuhaliae. Datel€ mti ci chir
cind smt plu$ tn cuit{i adfuci,
degresanlii acizi delmin.I dou o
mica cregere a concentra.tiei ionilor
de hidrogen la nivelul pulpei.
)Efetele prcedurilor
rBtsvr *srti D qinfeclia svitdlii
7E
incd din uii 1950, s folosu de
rutind agenli mtimicrobi€ni potmfi
ca de exemplu fenol, timol, creosot
de fag nitmt de egint pcntru
dezinfec$a evitilii. insi. rcese
substd{e caustice nu mai smt
rwommdate utizi; agd,tii cde
distrug bacteriile sunt capabili sn
afecteze pulpa Unii practicimi
sugereud gemicizi mi ugori ca de
exemphl beulkoniu clorid 9i 9-
inflma{ia5inw.
Alte mijlore de studiere a rclului
bacteriilor este 'sigilrct de
supmfati" a ffitiurrtiilor. Sigilm
de suprafa$ implicn indepirtrea
pittii extme
a
rstawaliei
minqacidinil D€li awgi agmli
sunt probabil bine tolffid de cilre
pubn, efiruitatu lor clinici nu
es1€ iestati.
RuETaru unui mlaj
Materialele de hidrmoloid 9i pe
spnfaF 8u uitat ci materialele de
restsMtie potsntial iritNnte E de
exmplu malgmul, ri5bile
compozite, cmentul silicat 5i
cemfltul zirc-fosfat prodw d@ o
buE de cauciuc nu afecteazi pulpa
zond subtire de @ntact
atunci
realiaea mui nulaj
al
prepmliilor caviitre gi corooue.
Totr4i, cmpuqii dt modelre
inci'tziti pot afrcta pulpa;
conbinrca cilduii cu presimea
pot fi dnuftoe pulpei.
Tempenturi ridicate peni la 52"C
au fost inregistnte la nivelul pulpei
in timpul realizirii mui mulaj prin
modeluea uui compu din brui
Cnatoapi*i*nue
adanci acest lucru poate dctmiE
stranrlui de odmloblaSti
de predmtini realtind o injuie
uSoari. Pent u a rcdu6 actisti
presiue, se realireazd cmelui in
piesa tmati penfu a pemite
cementului sd iui. Asfel
u$ureazi ateasa piesei twate 9i
rprua
*
presimea uupra pulpei.
Uneori apue duerea in cusul
scade
dupd emeot{€a
piesi
twte.
su
Se
pre ci duerea apre
cu frecvenld
modemta atunci cind se folosesc
cemtui de fmfat de zinc su de
ionomeri de sticli, dr, in genral,
discodortul nu dmazi foarte mult.
79 )Materisle de rctaumlie
Din pwct de vedere al impactului
biologic al roterialelor de
rest8wf ie ssspra pulp€i,
propriegfile fizice sut mai
inporanre rtec& ompoziia
chimicl. De mulli mi s-a obrcmt
ci mele materiale de restaualie
sut mai iritante decal aftele.
Totuti,
caE
iritaliei fimene
neclari. Se pr€supue ce
mtoialele de restamlie confin
chinicale toxice ce se pot scug€
din restaualie gi difirzezl prin
tubulii dentimi afectdnd pulpa.
Pfoi5 rsent rcruti explicalie a fosl
mivmal mceptati, du dupd
investigalii tehnie sfistiwte 9i
dupi o mai bmi interpretare a
rezultstelor !u apirut noi aspecto
carei iqiuiei
Rolal bactqiilor
ale
pulpare.
u
efect
n&at
de
conlminue la cavitilile
reslauEle cu compozit.
de clroa
V
Intr-u
studiu realiat pe maimufe,
contamiwea a fost mi rore la
din$ cu ocluie tuc{ionali d€cat
la di4ii adiacmli {"ul mtagonigi.
Controlul uiditn$i este de
ffimenea importilt deorece mele
materiale de restamtie pot
deuolta micrcfl tamioiri
mrgirale .drci ele smt
contaniuate w salivi itr cwul
nsroati
Nici mul din vechile roteriale
restauntive p€mente menliomte
mterior nu oferi o sigilue
rogiBli pe tem@ lmg. Agenlii
adezivi 5i liganli dentinui recmt
apin$ au ilirB1 ci se cupleui
ftibridizeazl) cu dentina viabild.
Acesle noi matqiale smt
promililoile in prevfl irea
micraontauinirilor.
pe
FdrA o
sigilue
temen lwg a d€ntin€i restmte
putrilor dmtinile, w apile
microcontamime4 ducand la
coloniaea bacterimi gi chir
inflmalic pulpui- Oin acest motiv
supnfali, Cox gi mlabontorii au
observat desmi fomile de puti
dentirae in czul plasdrii in
contrct cu pulpa a l.iinilor
recommdi hibridiaea dentinei
u sistem adeziv m de exmplu
4.META.
sau a
se
cu
Marqialele
wlqmice
Unelc cwmhui malmbile
ompozite, a
cflfltului
silicat
li
a cementului
zinc-fosfat.
TNicirstfr
ln cmul emmtiirii mrwelor,
plombelor gi a pwlilor, s pot
dezolta forte hidnuli€ putmice
l,a nivelul pulpei pe nisurn re
cemeDtul comprimi lichidul in
tubulii dentinui. in prepaaliile
avea
firi inflmalie semificativi atuci
cand sut pl6ate pe pulpe expuse,
l]rme ti de maimute. In
cxperimmrcle de sigilm de
80)Mrteride de
de cupnr-
minima rczistenp. Acest lucru este
valabil, in sprcial, la creptm
cmlminirii la restmfiile MOD
adinci. Fo4ele mmticatorii pot
plcdrii.
!i
inlocuirea ei cu ZnOE. Acest
mterial previne p€netruea
bacteriud prin spaliul dintre
restawlie gi perefii cavitiitii.
Aceste erpsiilnl€ ile sigitm de
cend sut utiliate pfltru
snallul 9i deutim ircmjuand
restaw{ia rigidn se indoaie gi se
mi!c4 detemineid zore de
r6tluEtie
genereazi cildue in cmul plrutuii;
s-a sugerat cd acest lucru Poate
cam injuia pulpei. Cel mai
qottmic mElsial
nttaitldot
este
cmentul
Anumite mleriale de restawlie
swt compse din chimicale ce pot
irita pulpa Totr4i. atuci cind smt
plsare in cavilatq denrin4 de
zinc-fosfat (ZnOP). Totufi, in
obicei neutralizeei
suficienti pentru a produce o
sau previne
ajmgerea ingredientelor in contact
cu pulpa in concflFalie cr6cuti
pentru a em o injuie. De
exemplq eugmolul din ZnOE este
potmtial iritan! du dw o mici
ciltitate difMazi spre pdpe.
Acidul fosforic este o compilenti
a cmeotului silicat ii zinc-fosfat.
Dwade intregi s-a crezut ci injuia
se datora cmtit[fii crescute de ioni
de hidrogen ce
ajug
Miwtniam
Micrccmtaminrca este o problemi
majori a stomatologiei rstawtive.
Pdnd la apuilia celei dea patra
gmenlii de sisteme adezive ligmte
a dotinei, rojoritatea matqialelor
nu
r
adaptau sufrcient
mginal
sttlctwii
sige m sigiliu
sigw inpotr-iva
contaninirilor. lnsd, chir dacn
realizeui o bui adaptue in
plas5rii tmperatura
intrapulpad crette cu dou 2"C. O
crettffi
de aceasti
s
momentul inse4iei, pot apue
crepitGi ale materialului datoritii
modificirilor fizice sau chimice,
cue reprezinti zone de reizstenld
minimi ce pot duce la
micrmodaminiri. Acest pr@s
misui
nu este
injuie.
M alq iale I e h igt6 co p ic e
Unelc malaiale higroscopice pot
cam o injuie prin absorbirea
Iichidului dir pulpn- Insi, existi
slab€ corela$i intre proprietilile
hidrofile ale malsialelor 9i efectul
roupra pulpei- Umiditatea absorbiti
de mteriale este probsbil mult mai
mici decat c@ exaasE din dqrtini
in cusul
la pulp5.
TohtSL capacitats de neutralirye a
dfltinei limiteazd in mae parte
posibilitats iotrilor de hidrogen de
a atinge pulpa.
dintdui p€trtru
cmul
e
wirii eviti$i, prwdwi
detemini o inflaro$e pulpad
neremificativi.
8l) Msteride de rgtauralie
Prupriciil{ilc bioltgia ale
materialelor spcifice
f,ugenol zinc-orid- ZnOE are
multe utilizdri in stomatologie,
lugd istorie ca mterial
obnrqie temporu, mttrial de
av6nd o
capitonare cavitarS"
bui
cemstate ti agent plastificare
peilru cmilttoile Fovizorii ale
pieselor tumate. inainte de aprilia
hirkoxidului de calciu- ZnOE a fost
naterialul de preferinli pentru
acoperirea pulpri.
Eugenoltd, al rui activ ingtedient
biologic al ZnOE, este u deriwt
fmolic, fiind gi m toxic tisulr, De
remene4 ue proprietili
iltibacterime. Utilitatsa
este exsnplifica dt qipitwile
apirute in umite iasini acilie in
Eugmolului in conaolul duerii
coeficimt de expmiue tmici
mai mue drcit a structurii dmtare,
ci
cmul polimoizirii- Drci u
material de rstaun{ie tre m
o scddffi a
tmp€mtuii
va provoca
Existd o putemici €vidm$ ci
micmontaminuea ce duce la
colmirca pa4ilc cviti,tii este
caw majori a injuiei pulpm. S-
apililia de zoue de aontrac;ie de
minimi rezistaliO alti cald a mifrqcmtaminirii
este d€fomea €lutici a sfrucnrii
au utiliat pucte histobactsiene
penau a corela rispmsrl pulPr la
dintelui produsi de fo4ele
m6ticEtorii. Cu tltc 6vinte,
de
de
poate fi aribuiti abilitnfi sale de a
bloca trusmisiei impulsuilor
neryose. Ctrgetittrii au descoperil
o mixturi subfre de ZnOE
redue wifi etiv rctivitata
nervotrd intradentari aand este
plut iatro prepm;ie ad6nci pe
dinli de pisicn- Totr4i, o mixtwe de
ZirOEmenicimsfect.
ZnOE ue alte prcpriet[]i
folositom in preven(ia injuiei
pulprc
qi
in reduerea sensibilitilii
mi
u
postoperatorie a diritslui. Ccl
important est€ faptul ci siguri
sigiliu biologic bm; de mmene4
prin proprieEflc sale
antimicrobime wprimi crelterea
bactriui, rcdwfud asfel
fomarea de metaboliti toxici ce pot
cam inflmalia pulpffd. Dinrre
materialele de restsu4e tesEle,
dor ZrOE inhibi intr-adevir
restauatiya. Prezinti o
cmentarea pieselor tMat€ in vitroDeSi s€u raportat multiple crui
de seuibilitae pulparE cmiatii cu
utiliruea csmtuilor de iumr
de sticli, se pre ci nu existi nici o
dfmgde mibilitate
Me
sut rre
inae
problemele
endodontice.
Amalgamul. Arulgamul este cel
mai rispeodit material de
restaualie a db$lor posteriori.
wat
lui
fiw
stnmjit este
itr
cmul
plasirii, e due la
micrcontaminiri. Dea lwgul
timpului, amti micruontaminre
scade pe Disuri ce sc acmuleazi
produgi de coroziue intre perelii
cavitdfii 9i restamlie . Amlgamul
nou dintr-m aliaj bogat in cupru
prezinti o inflmalie usoai spre
modenti ctre dimi$ui in timp,
probabil dxriti wozimii
progresiw (mai lentd decit la
malgamuile strujite) $ o
microcontaDinare rEdrDS.
83
Lacurile, materirlele de
plMt sil utiliat
ement de plrtifiue, zinc
S-a incercat
cand este
ca
policuboxilatul nu iritn puipa. in
cementar€a corcmelor strdnse 5i a
plombelor, atir policarboxilahrl ti
ZnOP se contrutf, suficimt imit si
nu pemiti accesul bacteriilor in
consecinti" nu este ntresad
aplicaea mui lac protstor sau a
unei capitodiri a pq4ii crit4ii;
realizind ust lum sde
adeziwea cemenhiui.
microcontaninue grosierd 9i
coloaire bacteriani a cavititii.
Bacteriile de pe perefii cavitri qi
din dentina uiali smt asmiate cu
inflmalie pulpui modera$. DupI
o perioadi de timp, mii conpu5i
*
upandeazS,
hcercand sd aomposeze contractia
inifiald. Pentru limitarea
microcontminSrilor gi a
imbuitilii
smaltului
reten1i4 muginile
sst
telite
ii
degreste cu
acid pentru a frcilita mecaismul
de legoe. in compralie cu riginile
neobtuete, noile iisiai compozite
preziatd m meficiot de
expmsiue (dilatrc) t€mic similtr
cu cel al structuii dintelui, La
recent apintele sisteme compozite
ligmte adezive hidrofilice (ca de
exemplu, 4-METd Syntac),
problema contaminirii margimle
pre
82)
a
de
efectelor micrmontamininlor prin
utilirea lacuile 9i matsialele de
capitonrc ale mvitilii. lacuile
sut solulii de rclvmg cgmici 9i
rigine- Matuialcle & capitome
sut coretituite dfuh-o smpmsie de
substanle ca de exemplu, hi&oxid
de calciu, polistiren 5i ZnOE intr-m
lichid volatit orguic su wlqtie
Cdnd sr eaporl slmtul,
film sublire de eidui
fomeazi m invelip peste dmtintr
u
ui grc
ti sbbind mtamfia.
tacuile uigurn o buiere pufiall
temen scut impotriw iritanlilor
cue pot produce o injuie putpeiC6nd se aplicn pe dmtini, ei nu se
leagi 9i nici nu fomeazi m invelig
pe
impmeabil.
rsiaurrli€
Este
nsestri
aplicuea a doui-trei stratui pentru
a scidea
nmdrul golwilor. Deli
stratwile de lac se dezintegreazi
wori,
ele
compewei
contraclia
initialn a matgamului, rcduqind
astfel
micrmntamim pini
c6md produ5ii de coroziwe mplu
locwile goale ap5rute la cmhrc$e .
Pashley gi cocia$i au deteminat
ci lacuile, matsialele de
capitonue pi bde reduc
pemeabilitatea dentinei, leuile
iu
bde al roi
mult.
Proprietilile biologia ele
materirlelor spcifie
tl )Pndulorii
Cementurile ionomer de sticll.
Cementuile de ionomq de sticli
au apint prima dati, ca un
material de resta@fic estetic.
Studiile de biocompatibilitate ilati
cA acestc cmflturi, in general nu
au nici u efect mupm pulpei.
Totufi, atmci cend se utilizezi m
maruia! de obtu4ir bonr,
ionomeml de sticli curye,
Existi o conceplie gretiti cm ctr
recomrod6ndu-se
utilim
Efetul
mei
capitoniri a cavitilii pentru a6st
€ment.
Prin utilizaea uor pulbui
cristaline fine gi a tehnologiei dc
polimerizm u9ouE" cemenhrile
naleabile de ionomer de sticli au
ajms si rivalizere cu ceilal,ti agengi
de plastifiere. Rezultatele studiilor
de microcontaninre au aritat c.i
cementurile de ionom de sticli
de
'izoh{ie"
plffia
al
bmlor
bre
uei
este rcEsari
sub restaua$a metalici pentru a
pruteja pulpa de
temic
hipe$qsibilitate. Dentim este
su
m
feul
excelent izolator; o izolue
adilionali temici este roeori
nrcesrd- De fapt, bzele de cmflt
groue nu sut mai eficimlc dwdt
u
saal
sbFe
de lac pentru
prevmira sosibilitilii temice,
iudicSad ci rensibilitarea
postrestauslivi se datorqzi miry
pulin micrsontanintuii.
in concordali cu teoria
hidrcdinmicd a semibilitiilii
dentinei, incllzirea sau rEcirea
mpidi a dintelui detemine
expmsium nu confac.tia
lichidului din tubulii
ducdnd la o
dcplm
dmtiml
rapidn a
u
la
dinte este restaml
malgan, apu giui
pE
missi
in
r
juul
se
plaseazi materialul, acunuldndu-se
Iichid in aceste gdwi. Dacd dmtina
nu este sigilatii, lichidul din gauile
de contracEie commici direct cu
lichidul din tubutii subimenliAtunci cend restswafia este supusa
la alime*e sau lichide foane rcci,
lichidul din giuile de contraclie qi
tubulii
dstinili s cstrac6'
ducend Ia actiw hidrcdinamici a
fibrclor nworue seuitive 5i la o
dwre acute. NouI sistem adeziv
ligut al dentinei diminutr
microcontamiwea; ctfel cd
lichidul din zom mginali este
*puat de lichidul din tubulii
dmtinri, reducind as$el volmul
lichidului supus modificirilor de
in timprl
polircri^ffi
9i mataialele de capitonare
irctabile ti solubile (majoritatea
cmlinind hidroxid de calciu) nu
asbuie folcitE p€ podffiu wei
uvitiit' adinci. Csiile rrcuente
sut fiEcvmt intehite sub
matoialele de capitonue 9i bmle
de acesl tip itr decu$ de m m.
Micocontomintru
menintare
sBtitreR$ii toxici ai mterialului
in sine . Din momentul apuiliei
jwul restausfiei, trebuie
adcziv ligmt hibridiza!
w lac mu m material de upitonue
imgemi cu alte mataiale de
giuilor
folosit
io
u
restamfie pcnhu a pr€wni
miqocordaminuea.
[, u s I
n i re a re staw 4iilor metalice
susi potenfali de cildui.
este o
u
Lustruiree intemitenti cu
sistem
dcire ad€cvat aer-api va reduce
de
ri*ul injwiei pulpue.
u semn de intrebue
mupn rdspusului pulpu la
patologia eteriouS ss la
Oricend existi
pr@€dua restamlorie, pacientul
trebuie controlat la intemle
regulate pentru evalwea statusului
pulpu gi al restamliei,
86 )Msnrgementul pulpei viabile
neturale
hipers€nsibilitatc dupn o prcedurd
restawtivd" duerea pot fi m
mnal de alrmi ce pulpa ste
afectati. Deseori (dar nu
intotdeama) existi o relafie intre
Cuiile-
inflma;ia
pBhtrE. Discmfortul este, de
obicri, de sur6 drrat4, drci
sau este spontan, injuia a
probabil la o pulpiti
irevssibili- Mul$ pacien! supuSi
dus
uui tratarnent rest{utiv prezinti
umite grade de dirconfort
postoperatoriu. Seroibilitatea la
rce €ste &svent5; cea la cald mai
pulrn.
Dumea prcdusi prin
psculmti iDilici
o
praiue
afrctre
I
ligmentului periodontal ca mue
a hipumluiei. Hipermluia nu
afectezi pulpa du poale produce o
hipusensibilitate trauitorie, ctre
de obicei dispre prin ajutuea
ocluiei.
Sumsrul misurilor de Frotsfie
Majoritat@ injuriilor pulpei
datorate pr$eduilor restauatorii
pot fi evilale pdn ltlsm uor
cilio8mici
degradezi
ce flora
atac5, pmetlrui!
pi altereazi smalful 9i
dentina. Indepirtuea cuiilor
rccidmrali meroici a puJpei.
indepirtua finali a dentinei
ctriat€ 6tE r€aliati, in genual, cu
o frezA lre rotud;, la vitezi micn
pdni cAnd dmtina este inci destul
de rezistente p€ntru o
al dentinei. Pregitirea tuapeuticd a
dentinei pi hibriiliaea sa cu w
sistem adeziv (de ex. 4-META)
ptre si sigue o solqie de temen
lug alit
a componmtei pmive
(smsibilitatea postoperatorie) 9i a
elei active (cuiile recuente,
inllma(ia pulpari) ale
fsurateo
supafetei-
llsq
oricm.
cmidaroe
propiet\ilefzice, ca Si cele
crrizice ah[ci cand se alege
Trebuie luate in
mattrialul de rest8uade. Acestea
prezhr& ctrrcttristici
prrcm
coeficientul de dilatarc temici,
modulul de elroticitatg contsacfia
instruentile
ultqiotra. Pentru prewnirea
cuiilor recuente, se realireul" in
preat, de rutini condilionrea gi
hibridiaea stratufui grisos-mwdil
nicrwontamindrii.
Substanlele chimice pe dentina
protrpdt expNi poate diflrza 9i
pmte afecta pulpa. De acee4
cuitw5i
agmtii tle
strilirue caustici ca de aunplu"
rceton4 fmolul gi nitratul de argint
trebuie evitali pi mt ineficioli
tmi
prepratia ptrtru rstauatie se
realizcazi e instl.mmte rotative.
Insflsnlele mtrnusk sunt evitate
in vecinft'rp, peretelui pulpu
pentlu a prcvmi expmgea
ii
mmitepwulii.
r
ctiologiei
Cuiile apu dupi
C'dldrro p{adusi in cmul
prcpmfiei este diminuati printo
tiiw uioarn, intemitEilti, su u
sistem de ricire cu api eficient gi o
piesd de m6ni la vitere imlte mai
degrsbl decat h o torsiue !rue.
trebui fiBlizate cu
Prepara$ile
fieza la viter joN Si Nutite.
Jlesicarea dotinei trcbuie wita16
atmci cend se usuci evilalea
inainte de inrer-tia restaunliei; noile
capsule hidrcfilie de guer4ia a
pafa leagn pi hibridizeazi dentina
viabili in prczafa mei miditiiqi a
reprezintd o
mi tue dtrat
Efctul prtogmic d
sflsibilitat@ dintelui
adaprrffi
Bzele
Atrmci cind pacienlii w pling de
pi
Si
la sFuctm dentari-
85)HipcrsBibilitster
pGtopcntorie
penisti
ti
sigileazn deschidoile tubulilor.
(bazle)
Cementurile
Wl fi utlliate. de remme4 penil
a capitom cavitatea; bzele groroe
in cavitilile superficiale ocupi prea
mult spaliu, interferAnd cu retenfia
cel mai pulir;
fi diminutd.
Mrterirh
brete cavitiilii
minirBliaea
qoasi.
Ri$inile de retruntie. Primele
sisteme composite ri,tinose ti
ligmt€ sdezive se contrete in
cursul trnlimerizirii, ducdnd la o
absorb apa gi
ti
spitonrre
duerii. Cind
tempffituE,
Fsclorii rditioneli
Cildw produn prin lutruire
indepirtrea restaualiilor metalice
Pinwile
)Protfftorii
intre smsibilitnli.
Cementul policarboxilrt- Atmci
q@a
nbiamti, duind
restamtiei
Problem cu ronalgamul vechi,
elasticitate qi din aceasti euzi est€
frecvent folosit ca bazi sub
restawliile de mdgm- S-r
ci faa de acid fosforic lichid
produce injuii pulpei. insi, studiile
recente au ilAtat ce nu este cuul.
Cementilea pieselor tumte cu
ZnOP est€ bin€ tolerflti de citre
pulp6. Cercetitorii au gesit ce
ZnOP detemini wnsibilitate
pulpri mai probabili in cusul
cementirii gi la 2 snptiiminii dupn
cilentare decet i@ommrl de
sticli. Totu5i, Ia 3
dupi
cementtre nu existii nici o diferenli
ecstuie itr tt$u$- Probalil ci
mi5crcea acestui lichid produce
modificiri de presiune ce activ€azi
teminagiile neroase
meciloseitive situate in pulpa
cu
cmmtuile
ionomenrl de sticli 5i
de Z-IOP;
cref terea b&cteriani sub rcstaun+ie.
Cementul zinc-fmfat. ZIOP este
m agent de plestifiere ti de baze
populil in stonBtologia
uiguri o sigilm rugieli btrni
atuci cend sut folosite la
Emtiuneo,
abntizn$, ttrilia
;i
Cu o frcorenti tot mai crescuti,
v6rshicii no'fri iqi pistreazn dinfii
mturali. in consecin{d, stomatologii
se intilnsc cu o incidmli crescuti
a problemelor dentue legate de
virsn. Pe lAngn cuiile radiculare,
din$i vechi prezinri sme tipice
Eroziunea rerultd ca
a efectelu acizilor onli sau
groaici asupm snallului 9i dentinei
sau ca lmile a "sorbiri" constante
dewi.
mre
a
biuturi.lor rcide-
kzimile
obreiune rcatlti.ia geneml,
urure a uor obiceiui orale
de
ca
necorespwAtoare ca de exemplu,
scobitori, ace sau alte obiecte dure
sau printr-u psiEj dilfr pIea
agresiv cu pute de din$ abrzive,
deseori in incqcam de a albi
dinfi. Rmltatul
esle cretrea de
defecte cervicsle pe suprafai,a
labiali a dintilor.
de
alrilie apfflaoclvii proaste sau
leiuile
dupi mmite obiceiui onle,
ducind Ia {Er6mi,taea smalprlui 9i
dmtinei viabile. Lezimile de
fszrare rezult{ ca mue a
fractuii malfului 5i dotinei in
regrunea cervicali a dinlilor su
ndicrlm
ocluie hamatici87 )Mentimrer intrcti a pulpei
viabile
Este de dorit mcntinem mei pulpc
sulcuului.
lffi
intacte sinitoare. Mmliffim
pulpe intacte, viabile este
endodontice complexe,^rmpe gi
consumatoee de timp. [n
cal
crioue
leziuni
89)Modrlitili d€ comuniqre
dintre pulpa dsntrri ti
periodonfiu
Fonnod rpical
adioci, unii
autori pledeMe pentru coafaj
indirect a pulp€i, prseduri ce eviti
repreinti prircipala
diotre pdpa 5i
ligamentul periodontal. Invuia
agenfilor iritan$ de la pulpa
patologici (n€qotic$ prin
insroni
chiu,
tt
rispsul
infl amator-
liguctului paiodmtal
a
9i
mtului
a
dotinei.
gi
clri
Degi s-a stabilit o rela$e
dirccte). Altd abord{e €ste
indepnfiuea lnnului pulpu
inflmat Ei apoi mafaj lesutului
restmt cu o imbriciminte E Ya
duce la vindecre (pulpotomie).
poate spme acela$i lucro despre
efectul bolii periodqrale u+ra
pulpei. Insd, daci plau acoperE
Rata succesului acestor proedui
este vtriabild Si depinde in rnac
parte de m diagnostic 9i
rationament clinic corect.
u
Coafaj indirut pulpor
Coafajul pulptr indirect ests
folositi in muagemslrd
lsjsiltr
cuioue
ad6nci la cue indepirtarea
intregii dotine criate u duce
probabil la
pulpariAderenlii cred ci exp|lHa
mecmica tr tr€bui cvita6 fftfel
incat pulpa sA ou fie supui uei
mjuii adilionale, Coafajul pulpa
apum
indirect este
dor
luti
in considerue
cand nu existi istoric de
pulpalgie
sme de pu$it{
w
irevmibili.
Cmfajul palpo dbut
Existi doui indica$i pentru coafaj
pulpud direcE; expmtr€ pulpul
mecmicd accidenfali gi expu€rea
cauti de indepirtarea dentinei
ciliate. Aceste doui tipwi de
expuere diferi prin faptul cA
starea
pulpei este normald in cml
expurii necmie awidmtals in
tinp ce aeasla este el mai
probatril
inflmati
sub o
leziue
cuiati adinc6. Prognosticul este
mult nai favorabil pentru lezimile
cu pulpd nortrali sinitoasi.
Pulpotomia
Cdnd apre o expmere
pulpri,
pulpotomia est€ o altemtivi la
coafai pulp{i su la Eatanentul
cmalului ndiculu. Pulpotomi4 a9a
cm a fost descrisi de Cvek,
presupme indepirtarca integii
dentine cuiate pi apoi indepnorea
lesutului pulpu p&ri la niwlul
pulpei radiculre. Bonnrl pulpu
viabil este acopait cu u mattrial
de capitorc de hidonid de calciu
fi dintele este restaffit temporo cu
IRM.
88)rNTEnRf,,LA'l'rILE
EI!IX)IX)NTG
PERIODONTALE
Afa aM s-a discutat inainle,
iruia
agenylor iitan;i de la
nivelul pulpei patologice, in
{esuturile periradiculare duw la
vmiate modificiri ale
periodontiului. Natun Ei extiderea
leziuii in{luatorii itepinal€ de
c$liva frctori ca de omphl
virulenla iritanlilor la nivelul
sistemului cmalr ndiculr,
capacitatea de apirarc a gzdei gi
vechimea afeclimii. Modifi cirile
periadiculile pot fi limitate la
peeriodonliul apical sau se pot
extinde corow gi commica cu
cavitatea oral5. printr-m ttet
sinusal, de obicei, prin mu@ssi"
ocuional dea lmgul supnfepi
cauzitfect intre afec$uea pulpari
gi inflmalia periodontiului, nu se
intreaga lmgime
a
rddicinii,
ajugdnd la vuele apicalg va
apirea inllmaJia pulpui rmti de
n&rod.
90 )Modalitili de comunicsre
dintre pulpa dentrri ti
periodontitr
Canalele latrale
(aecorii)
tatidanli
Incidenla acestor cmale vriazi nu
nmai cu diferitele tipui de din1i,
ci gi cu nivelul mdiculr Ia cre
apr. in geneml, canalele laterale
apu mai frecvmt la dinlii lsteriqi
dec6t la cei uteriori 5i roi des in
po4imile apicale ale rddicinilor
drcit la nivelul segrnmtelc
coroffie.
Schiabul dc oga(i irite(i
in ciuda aestor wis$| este bine
stabilit ci aceste male latenle gi
accesorii palmte pol roduce
substantele toxi€ dinspre pulpa
spre periodonliu sau viceveffi.
Toxinele (idtanfii) din spafiul
pulpar induc inflmlia
periodortald printr-u caal lateml
sau rccesoriu patsnt- iro5, efectul
toxinelor din spaliul periodontal
asupn pulpei este mi pulin cla
Itutifwe
Degi malele laterale 5i accemrii
sut fiecvmt€, ele nu sut, de
obicei, vizibile pe radiografii. De
fapt, cle sut identificate dotr
atuci cind sut mplute cu
mataiale ndiooprce dupi
obhtratie. Indiciile radiografice ale
cmalelor latera.le inainte obtmliei
sut (l) ingrotue l&aliztn
a
ligmentului periodontal pe
supnfala lEtffild ndiculild ti (2) o
l€ziue laterali fianci.
Tubulii dentinari
Schinbul de iritm1i
Stratul contiauu de cement
reprezinti o btrieri eficienti
impotriva pmetririi bactaiilor
produ5ilor lor. Isi, absmF
9i
congmitali a mmarlui dmt4ra
dmtinei mdiculre, indepirtrea
cmotului in cusul tratamentului
profilactic
vu
periodontal
vu
afectarea lui din cmul mei injuii
tramatice poate duce la
deschiderea a nmeroroe croalicule
de comuicue intre pulpi gi
ligmentul periolontal. T$retic,
aceqti tubuli pot repremta cala de
trflwitm a metaboli$lor toxici
produgi in cusul afectirii pulpare
mu puiodmtalein mbele dirc$iSupmfa{a ndicului dmudati de
cilent ti
re m
expusd
efmt
mvitifii
Afsliuna periodmtrli
Afectrm palprri
Agolii iritrr{i de la niwlul pulpei
neqotice poi indre aftsiri
parologice in priodonfu tln
stxdiu Eslizr pe meimute a aritat
m4
orale nu
sruificativ 6upra
pulpei. Tohqi dacn impetul
curei dw la aftctuea
mntului sub inrer,tia
periodontald" toxinele originrc din
pulpa nwrotici pot produe o
penFu
fiffi.tEsut.
Agenlii etiologici ai bolii
periodontalc smt sitruf la nivelul
sulcwlui, fi ind continuu
mntrmali
de
sistmele
de
apirue
ale gazdei de la nivelul ac€stei zone
vuJnenbile- R-dspusul la bactrii
este
iruologic su iilflmtor,
periodonliul fiind inlocuit cu lesut
de
gmulalie infileat cu celule
conlinind agenli irira4i foane
potenli (in spwial bacterii gi
rut
produ5ii
irtotdesms limitst€ la
lesutrrile apicale- Lezimm
adinc ce simuleazi u rws
psiodontal. Dupa reu$ita
tratasenhrlui cmalului mdicula,
de
apiwe. in whimb, pulps necrotice
nu este rccesibili apiririi gudei,
periodontal. De
modificirile
patologice de origine pulpari nu
inflmaiuie pute fi adidfltd
rddicinii gi poate prezmta m defst
apoi coafaj lesuttrlui pulpu expu
cu
material de capitome
biocompatibil (acoperire pulpari
u
9l )lnterelrtiile endodontF
o leziune perimdicutari Ia
nivelul moluilor tinde si se
rispdndereci preferm;ial spre
bifiucafie prin spaliile redulce 9i
nu dor pdo ligamentul
Corwinlele ule includ distruclia
eorblia coasi,
mliilor irflamataii dif€ri
ci
formenul apical spre lesutuile
perindiculre ini$an qi
pery€lueazi
expwerca pulpaxi,
cale de
cmuiwe
expmem pulpei in mul
indepirtirii dentinei wiate. O altii
abordre este indepirtrca intregii
dmtine cdiate, chie dace
inflamlie cc w poatc cxtindc la
periodonliu pi resorbgie mdiculariperiodontalc
Deschidrea apicali a rddicinilor
prefembili tr8tmfl tului cmalului
radiculu mu altor pmedui
uei
icsiod la oivclrd
lo) ce prcduc modificiri
palologie la niwlul periodonliului.
Deqi in cidi 5i trticole se aJimd cd
leziuile
inllmlia
periodontale produc
qi
chia nrcroa pulpei,
aceas6 relalie nu a ftmduentati.
Lipsa uei documentaqii
aceste modifi
corcpwitom dspre cmisticn
Procedurile endodontie
Aherftile iatrogene ale
gi obsemlii histologice ca 9i
imposibilitatea de wnlrol smt
posibilele caue de incertitudine
mupra efectelor bolii periodontale
ciri patologia dispar;
apoi, periodonliul revine la nonnalperiodon$ului pot apue in cmul
tenpiei cmalului rediculu. Aceste
altelari pot detemina o leziue
(leziue endodontici primi) ce
semdni lezimii ptriodontale- De
exmplu, se poate dwolta o
rercliei hflmatorie aculi la niveful
puiodon$ului cu resorblie a
mmtului gi a osului alveolu dupi
extirpare pulparn Mai nult,
curilra
qi
modelm
sistemului
cmala mdiolu poate irnpinge
debriduuile spre ligmentul
periodontal, induc6nd o reaclie
inflmatorio. De mmae4
sau a
aqtima pilelc,
trrrcrialelor dr obtnslie la niwlul
periodonti. ului vor deimina la o
afectare a aestuia.
frdc
Accidentele de prcedun, m de
exempl u perfontia plafonului
cmcrei pdpre in cmul
prepmliei accesului sau
perfomliile ndiculue aptuute pe
pucusul cuiSrii gi modeldrii sau
prepualia spaliului nwesu qtiftului
cupm ptrlpei.
Prmedurile periodontale
Tratamentul periodontal inwiv, ca
de exemplrl chiuetajul adinc ce
seclionezd vroele apicalg va
rema pulpilA.
Exfolierea gi netezirea supnfetelor
ndiculre indepnreazi cmmtul 9i
duce la dechiderea tubulilor qi
probabil a cmalelor latenle qi
ecffiii. D8ci netezirea nu
indepdrtezd straturi s e m nif cat ive
(ad6nci) de dmtiui, nu este sigw cA
acesta duce Ia modificdri
paologic smificative la nivelul
puipei.
93 )Dirgn8ticul difereu{ial al
dcGtrniu
lqiunilor endodontc
periodontale
Critaiul esenfal
este originea
patologiei. Pentru a preveni
diagnosticul grepit, pentu a stabili
u
li
afecteazn pdodmliul. Perforaliile,
in special, deseori, sut deslnctiw
progresive $ fiecwnt^d€temintr
prognostic corespuuitor
unei terapii
corecte, este recesari evalutrea
rezulblelor uor rerii d€ tesle {vezi
labelud). Tre bu i e e v i t a t d
cohtiderarea umti singuf tes! sau
defecle periodontale. In plus,
simplom!
fractm ndiaulari vefticali din
cmul obturafiei sau plsdrii
94)Clasifi carea leiunilor
endodotrtcp€riodont8le
Defectele periodonale ca de
gfiftului duce frecvent la defecte
mici re simuleazi boala
periodontali.
f,fectelc 8$upra viodsirii
periodobtrle
S-a presupu ca materialele utilizate
la nivelul cmalelor in cmul
tmtarentului maldui rrdiculr
(de exemplq materiale de sigilre
qi medicmmte) se pot scuge prin
tubuli qi detmina nrcroa
cementului. Aceste lucru r fi
intiziat sau impiedicat vindocar€a
pdodmlinui
infl mar. Apsmt,
a6st feromen nu aprc steta timp
aat materialele de obtua$e rinen
la niwlul sistemului cmalr
radiculu.
92
llntr€''tiilc mdodorac
periodontrle
Efstel€ malsdiei ti prmedurilor
periodotale asupra pulpei
Nu existi nici o indoialE ci agenlii
iritmli
din sistemul
casal{
radiculil pot trtre prin cuBlele
fomqd
Iaterale sau accesorii uu
apical qi detminn modific[ri
patologicc la nivehil periodotttiului,
Insi, este discutabil daci afecfimea
priodontali infl umleazi pulpa
prin acelea$ cmale. Dftrfltele de
concentralie qi potm.ta irita4ilm de
la nivelul pulpei necrotice
compmbil cu cele din peiodonliu
pot explica de ce severitatea
pfltru administruea
exemplu lezimile osore, sondiri
addnci 9i modificlrile patologice
ale
lesutuilor moi milifestate prin
tumefacfie, stomi de tract sinusal gi
disconfort nu sut iltotdaua
datonte uei boli periodontale.
Aceste modifi ciri patologice.
imprcNi cu s€me li simptome
clinice ca de exmphl smsitrilitate
la palpae gi percuti, e, mobilitats
crescuti gi seme mdiografice
evidente de distruclie osoasa pot fi
gi de lczimile ododontice.
Aga cm s-a menlionat mai inainte,
obiectivele sut diagnosticul corect
m hatamenl definitiv corect ii
prognosticul rezuliatului. Acest
predw
lucn reesitii o clasificre a
difritelor tipui de defecte
periodontale
pe realtatele
testelor cliaice fi agnostice.
Aceste deftrte periodontale pot
clasificare in trei tipui:
-De origine eododmtici
-De origine periodontala
-De origine endodontep€riodontalS
(adcvnratcle leziui combinate).
95)Defcte de origine
buti
endodontici
Defectele ptriodoutale de origine
pulpui sro paiapicali smt
miaG
cu din{i cu pulpi necroticd"
de obicei, extinsi in toate cmalele
(dei dintele este multindiculu),
Pulpitele ireversibile mmri
(probabil nicioda6) vor detemina
fomuea de defecte evideqi8te la
sondae sau mre de origire
endodontica (tffict sinusl) la
nivelul sulcuulsi. Exminrea
clinicd dezviluie de obirei, mm
aile a deteminat n€ma pubsn
Diagn6tic
de vitNlitrte- Dbtele nu
T6tul
reaclioneazA
h
acest test.
Proceduri sdodontici
anterioari. Dace este prezenti,
acetrti prcceduri 6ste de protrE
calitate.
racterislicele sondlrii.
Sondrea prezintd u sulcus nomal
in jwl dintelui cu exceplia uei
Ca
u
zonei cu
defect ingst.
Introducerea uui con de guta-perca
pnde
psiodontale in
sau a unei
tractul sinusal aEtii m defect
ad6nc, extins de obicei, Ia apex sau
la un cual lateral, probabil. Dinfii
cu tract sinosal pot sau nu fi
smsibili la ptrcuie sau palptre.
S€mne $i simptome. Poate exista
sau nu m disconfod. Uneori, existi
abcese localiate c0 o ugoard
hm€f8ctie. Leziunea primar
endodontici Si wutrdar
periodontald este o lezime
periapicale ertinsa coronar.
Trutament $i prcEnostic
Deouece aceste leziwi sst iniliate
$ intrelioute d€ ioxioe (iritanti) din
crdrul sistwului cmalu prin
intmediul
periapexului gi nu smt
adev:mte re€s€ pedodontale,
curitarea adecutii qi moddzm m
!i obtrmffi duft, in mod normal, la
rezol4ie. Defectele de sondre 9i
nobilitatea dispa repede. Aceste
lezimi ru nrcesitii weun aetament
periodontic suplimentar 5i nu
trebuie chiuelfie ininte de afi
evalute rezultstele hatamentului
cmalului radiculq. Prcgnosticul
este bu qi depinde de reu5ita
tratamqtului cualului mdiculr.
96)Defste de originc
periodontali
ExNminrm clirici.
leziuq cwicali
este
izolarii la
u
singu dinte w este geualiari.
Boala periodontali este de obicei,
generalizati; periodontitele sunt la
itrceput lealtahrl fomnrii plncii
sau a calculilor. Dinfi afectati pot
sau nu s[ fi suportat procedui
operatorii extmsive ti prezinti
diferite gmde de mobilitat€.
de vit{litrte. Acegti din,ti
rlspud la testele de vitalitate.
Cancteristiele sondirii. Spre
deosebire de leziuile de uigine
pulpili, deftrtele bolii psiodontale
Tetele
tind si fie lugr 9i in fomi de V.
Cresta prezind la sndtre
rispusui in limite normale- Apoi,
sonda atinge fundul lin printr+
,,pmta" Gbqd$v!-Asni!s).
Addncimea diminui apoi, printr-u
,,ucup" (steo-uo), sontla qiugind
la adincimea nomsli in ealaltii
parte a recesului.
Aspetul radiologic- Emrioarea
radiografici a dinlilor afectafi
periodontal mti o pisdere osomi
generalizati verticall fi orizontali
de-a lmgul supnfegelor mdiculue
de difqitedwle.
Semne gi simptome. Ca 9i in cuul
lezimilu primu qdodmtice gi
secuda periodotalq pot su nu
exista simptome
smif
Cffilc
viabla. Un@ri, ste ntr€ff
tatamentul camlului ndimls ca
stc
€tive
Tratamd ti Fr0gnostic
Deouece aceste leziui nu smt de
origine pulpui, tratamenhl
cmalului radiculr nu duce la
rezolulie. Cu alte ccvinte,
prognosticul ae$or lezimi
depinde fu totslitste de hatEmmtul
indepirtat.
Utiliare
aiegm lsapiei
corc+uzittre, qdadmticis
tmpiei periodontaleUn exmplu este trriarreltul
depn$9fe
arlcriai*ar inprroA m uryfiali8
sau hemisec$a ndiculari penlru
indepErtaca ridncinii iroolwbilg
psrioddnalt.
9E }ALBINEA DINTTLOR
E"[TOL(X;IA
Coloruea exkimeci
Coloriri alimentare
adjurot
din inillimca ginei- Excesul trebuie
cu tratamtrt conplicat
necesiti, de roemenea trimitere.
Dmtisnd pmte diagmstica
problm 9i si stabiledca schm
de tntament coK-t, insi il
al
affttate periodontal. ln acest sens,
cercetiirile ruente au aratat ci
yindecuea uei lezimi
periodonule primrc tralatii nu este
corespunzitoue daci infec[ia
cmalului mdicula (necroa) este
prezenti. De acee4 trebuie tratati
infectia cmlului radiculu, chir
daci nu este in rela{ie directi cu
lczimea pc.iodotrtsli-
(ceai,cola,cafea)
Gutim
se aplica sear4 se poate
puta
zim
gi
dr
na mai rmrlt
12
<tre
zi.
Reztltrtele optime s oblin dupa 2
penn la 6 siplnmani. dupi nuirul
ore pe
de ore
de aplicm.
iminte gi dupi aplicrea gutire i se
face paiajul dinlilor pi se utilireazi
Colore
firuI de
nicotinici
ETIOLOGIA
matase.
Pe perioada
Tetraciclinl, Hipopluie,
Fluoroz! Hipomineraliae,
tratamentului se
recommdi cortol stomatologic
siptimdnal
Se incepe cu arcada superimri
Hemoglobini
Colornri gi rnodificiri dentarc
legate de vdrsti
Pete s€nile, Atrifie, Eroziue,
rO3)ALBIREA DINTILOR
DEVITALT
INDICATIT
Indicagia majori o reprezinti dintii
Abruie
99)ALBIREA DINTILOR
&ontali cu tratament endodontic
Condifia obtgatorie o rsprezide o
concuente - o prezenti
neobignuiti- Una este lezimea
II'DICATII
obtualie
Coloraea iatrogeni
de cmal etffi$i
perindiculse independenti
Sistem€ de retentie,, Materiale de
)Lsiunile combinrte
endodontlpcriodoDtrlc
adevirate
Acate lsiui constau din doui
97
leziui
c€
provine de la o necrozi pdprn; iu
cealalti este o leziue periodontald
independmtii cc prcgasadaPical
spre lezimea perimdiculari- ln
fmc,tie de stadiul dewoltirii, pot
sau nu comunica Diagrcsticul,
tratronentul gi prognosticul cuprind
obturEti€
Generale
.
Dinli
fieffi
.
.
perindicllse omuici, ditsr@
completi qi cb{u8H predne
trecerea agenfilor
iritilfi
leziuea periradiculad
rezol4ia lezimii perindiculue;
asfel ci lezimm mmbinati a
Prognmticul dintrlui af6tEt ajwS€
sn dcpindi iD totalilatc de Ezultatul
taapiei periodortale. Rezultatele
tstelor clinice ti mdiologicg ca de
altfel li tratammtele necesre
difqitelor defecte ale
mu periodontici
s
prcbabil
ci
incorect.
cu problme de
Asemenea
diagnostic este el mi bine de
trinis la s?ecialist dt la inc€put.
crui
rqliznii-wlisi
incilzit.
vitalititii
Fotografia
inifiali
qi
Se poate repeta.
Rezultate optime se obFn
VITALI
ob,tin
in cazul
di4ilor gilbui, mge mu mmii,
precm qi in cuul oluirilor
datorate fluororeiRezultate mi pugin bme se oblin
cuul colordrilor intere
.
.
.
.
.
esle
de
IM )MICROABRAZIA
INDICATII
Culoarea
inilialn
1o2)ALBIREA DINTILOR
s
r
o sdptinend.
5)Se obturezd provizoriu.
, Perisj
,
m
4)indepirtarea excesului de lichid,
Metoda - Walking blech o
qi a
in
celor
Coloruea u$oard a
snaltului
Coloreauifomi
fifui bszi intuDecate
su pde albe
Coloroea datonti
vartei
Dinfi cu smalpl
intact
Dinli ftrd fisui
Tehnicr
Model de lrm ( vstibuiu re
aplici u strat de coDpozit foto)
Gutim (grosime O.02 mm) se
vsificn adaptsrea
combinati! in multe Nmfla
cruri ete confrv,i- Dmi dentistul
este nesigu sau se inteah duPra
mi
iostrument
aplici o pasti cu hidroxid
calciu pmtru
croi
creiprimre(luiue
fi
sodiu cu api
oxigmati 3G50o/o. Activue cu
Imposibilitatea
spdat
imptu,tite
cu
Mai intii este dilma diagncticului
sau schmei tempeutire. Problem
v8
Destructii aoronile
- Adec€dqte g@sale
Ccnsult clitric $ radiologic ,
speirlitti
Croile de indrumat sur
cu
diagnostic dificil gi
tratament complimt. Croile
pot
fi
endodonto-ptriodontale
complexe atit din puct de vedere
diagnostic cet qi din cel trapeutic.
uwe
masive
8ri-stbisaui.
cmri
9i
3)Cmbiruea perbomnrlui de
vicime
spr€
tratmfltul
2)Spiluca abmdmti
siptiimina
Metoda In oflice - mestecul
p€riodonliului sutrt ptez€ntate in
tabclul de mi su.
Cuurile crre trebuie indrumete
diagnosticului, cel
sc.)
mdicslue
trtrtan_Se
TNDICATTI
Reanltate optimc
demit m &fert pqiodmtal.
erdodotici
UTIl.IZ-ARE
t)indepirtrea smeu-tayerului ( l0
Apant€
profesional, Microfrswi
defectul periodontal. Astfel ci, un
tratament adecvat al canalului
radicglr trebuie sE duci la
in doud categorii:
ciment
ionomer de sticl5 sau fosfat de zinc.
)ALBIREA DTN.IILOR
Phnul de trstament
- Exmm clinic
- Obiceiui alimmtare 5i obiceiri
Testarea
din
spre
de cmal
subgingiul
4,Ialsd obhmliei mdiculae cu
sml1, Obtwfiirusive
dsiidi
obtmfi
obtmliei
l-2 mm
1OT
rc
wile
Pentru Pacienli
de rcces
Ditrli cs pulpa roluminotrE ,
Hipe$eroibilitate , Defecte de
Dinli
Izolracudigi
Ocheltri de protecFe
palatinal
3.indeptutarea
Alsgle la larex
Smina $ aliparea
Fisui de small
onodontic
Protejsm Slngei cu
vmelini
2.Crcm cavitilii
r:fficfe
Almgie la perhi&ol
virtli
Periaj profesional
.
.
lrziwi caioce
.
.
.
mct€ristic
constii din mbetre trapii,
endodontici. q,i periodontaliPrognosticul gmeral depinde de
in
factor. In
luiuile periodonrale gi
.
.
l}t$Ftlt}n
netntati li r€stauiri
Dinlii cu lezimi mmtrinare
periodontal lug, rcnic
defectului psriodofirl.
Tehnica
l.Pregitirea
, Restaurdri cu
CONTRAINDICAflT
Diognostic
endodonteperiodontale nu risPmd
la mq cald, elwrricitate su 16tele
caviEgii. Iacrmirc
mdiologici, apre o mici pierdere
osoasi a crestei gi o lezime
independmci pairadiculari de
origine pulparn, Eroirea
priodontali gi wduB diilelui cu
leziue cmbimti fezintt plac4
calculi, periodontiti qi u res
ndiculild
malgam
roo).,rLErEEA
ale rubelor lczimi-
cmhristici
intrinxci
Coloruea
Tratarent {i progaostic
Tratamentul lezimilor combimte
Diagilostac
Este
important de evidenliat daci
pcriodoDtal; nu ste itrdiet u
tratment al camlului mdiculu
srplimentar, mai ales drci pulPa
Urilir:ru
Gutitra Bte wificaE itr cavitatffi
bucali
Pacientul este instruit sd aplice
gelul dor la di4ii ce
necesiE albirea. Se idoducs
mterialul dw o heime
<oloriri traumaticr ale smaltului
-pete brue su albe in fluorczi
+oloriri idiopatice ale mallului
TEHNICA
l.Pregtrtirea
-Periaj profesional
-Protejarea gingiei cu vrelind
-Izolar€ cu dign
-Ochelri de proteclie pentm
pacienfi
2,Pregitira p3stei
-Prema (prepmt comucial)
-Se mesteci HCI lEglo $ cua4 sau
-Acid ortofosforic
UTILZARE
Aplicma pastei
3 7olo
se face cu
-O spatuli bucali
-Cupe de gumi fxate in piesa
cot la tualie mici
Stratul abnat dsphde de
-psioada de lwru
--nunnrul de aplicalii
-presiuea exmitati
Pflhu a iDdepirta circa 200 de
microni de small facem
Circi apliciri a zece scmde cu o
presime de 30 grame sau
Zece apliciri a rese secude cu o
prsime de 20 grame
Dupi microabrazie nu trebtrie si
modificiri ele formei
se obserue
din(ilor.
105)Mf,cANtsMEr.E At.Brnu
DINTTI DEWTALT
Reaclia chimicd de albire a dinlilor
devitali com6
intr-u Jma
reu5itci fi cEecului, multc vriatrile
fac interpretSrea re"rrltf,telor acestor
studii dificih. Accste dificultili
sx) nu pr a
infl uenla rezultahrl tempeuticDe aremetrca, statusul clinic al
pacimtului nu pm a avm o
demografici (virsti gi
includ subimtivismul
obsen atorului (cn diferite criterii
de src); subiativismul in
rcupn rmgitei ma
e5ecuiui. Nici o bmli sau condi{ie
qi O. Aceqti ndicali intwa4iorun
mlomzl
cu compugii orgmici
dinfi. Cu cSt este roi twe
cantitatea de
radicali cu atat efectul 6te mi
putemic- Cei doi mdicali nu au o
putere identici.
Radicalul O este mai slab.
H202: H20 + O
Radicalul HOO estc mai putmic
intqpretrca ndiogntrilor; niwle
patologicE sistffiici spccifici nu
wiabile
este
H202= H +HOO
Fomrue rcestui ndica.l este
favoriati de mediul atcatin ( 9.510.8 pH)
exemplu
oxidre.
dc
Peroxidul re descompuncin HOO
m
concmtratii de peroxid de 37o.
Carbmidperoxidul se ilesompune
in NH3, CO2, CH4N2O si H2O2.
fome
a
radicalilor activi pi a inbwdtdli
retenlia gelului produgii actuali
conlin u polimer dmmit
CARBOPOL
subirctivismul rispusului
pacientului, wiabilitat€a
rispusului gudei la t€Bpie;
wliditatea rclstive ii
reproductibilitatea metodei de
evalwe; posibilitatea de control
supra uor
wirbib e
mirime lmrrilor
Modificuea reflexiei gi refracEiei
duce la m ap€ct estetic favombil
106
)D,VALUARDA
SUCCESULUI
E$f, CULUI TT,NAPEUTIC $I
Nu toate Ealm@tele cmalelor
radiculile sunt reu5ite. Acest lum
este evident. Rtruoa$ttre4
acceptilea $i maug€mentul
eqecului sut dificile ;i
m
-imptich
set complex de factori. [n gtrtral,
s-a ins6penit wrcep{ia ci
tratamqtul cmalului radiculr tre
o reugiti de 9G95 7o. Aest prGmt
nu este totalmeote eu4 duirul la
confisie in rdndul dentiStilor fi
pacientilon Aceste prtrente
generale nu bebuie lute in seani,
E$ECULUI TT.RAPEUNC
Cind si prognmticim
Detemirea sau incercrea
se
definegte succesul gi egecul?
Interpretilea reuiitei depinde de
fiecue pruticiu- Cdteriu de
succas al uui dentist poate Ii rcela
ca tratam€ntul si rqiste peni
pldtette prci€ntul sotriul,
criteriul de elec poate fi cmtactarea
dentistului de cdtre pacient rcuzfuid
simptome severe. La ces.lalti
extremi este cerinia rigurorod de
absenli. completd a celulelor
inflamatorii. Criteriit€ realiste
gdsesc intre cele doui cxtrcme
mai aproape deultima-
iil
s
-
susului
rezultatul mticipat al
tratarnntului amalului radiculr?
Se cmosc prccente wlide? S-au
u
{Ecut multe incerciri de a gisi
rispuns, av6nd o ratii a succesului
vriind intre 53 9i 95 7".
Deqi s-au publicat nmerome studii
uupn progncticului malizind
efectel€ difqitilor factori asupn
$T
de
su
este
dmperit in
timpul su dupn ratamt.
Cum si prognorticim
Pacifl tul trebuie infomat
intotdeama despre posibilitatffi
e$rcului. Predic$a ranltatului
(daci s-a relizat iminte4 in cwsul
ffi@trt)
sau dupE
poate
fi
explicaE pdn ua ilin ele doui
modaliti.ti- Priro modalitate este
pria gmeraliro cdnd Mttatul
uticipat
este
favonbil, indois
m
nefavorabil. Cea dea dou
modalitate este nai sfor de iqtele
de cetre pacient. D€
apoi stabileqte
este
subliniazi
predicliei
exmplq
mmitii
probleml gi
ci
hng
gmsa de reugitd
cst€ 60 9/o
109)Frctori e iDtlufl tazi
surcul qi e6cul
Unii din ftctorii € influenPazi
rezultatul swt reprexnta1i de
prr*/ir,ta
qi 4
ui. 6 lui
6
reprezinti o
rc).
c€a mai imPortan6
este: Ia De
IrMflt
irtoebe
este
uei
Fatolqgii apictle,
extinderea obtunfiei (lugi sau
scurtn), dpul dintelui, vdreti" sex,
calitatea ii tqhnica obturarii,
perioada de obsemfie, tipul de
mediutj€ inhscmalard ti ststusl
este
posibil in orice moment
I 10 )Metode d€ €vsluare
Detminuea
se
reugitei sau egrcului
realizeazi prin
exminiri
il.
Interpretiirile ndiologice
imperfect€ sut factori adi$onali
importuli ce complici evalurea.
Datoriti faprului cd radiografiile
sut mijloacele de evalwe
primue, tebnicile mdiologice qi
interpretilea sunt importante:
criteriilc dc cvalum trebuie
respectate irtmmi. Sw1
importsote tipul filmului ;i timpul
de exprmw, oguJalia fascicolului
qi a filmului 5i conditiile sinilue de
evalure a succesului sau egecului
tqapeutic. Pot apirea interpretiri
fals pozitive su fals negative.
Subiectivismul penonal
influenleazi de amenea
interpretrea radiologici.
Modificirile ndiologice tind s6
vuieze in finqie de ochiul celui
cile interpreteazz, deteminand
opinii inconsecvente ale divergilor
llt
evidflt ci dM rczultatele
clinice 5i
dupi m
exmimtori.
(we
qi
histologice, clinie
simptome) gi ndiologice. Este
ewinirii
agmwt, dar nici nu s-a imbunAtnft
semificativ- Statrsul de indecizie
evolueaza spre el€c dea sitMfia
(nuczolutivi) continui itr geneml
lrcomecvents Ia mdiogafiile de
control poate duce la o falsd
mdiologici cre nu s-a modifrcat
sau chiu s-a nirit in decus de m
este pulin probabil si se rmlve
de la sine; rofel ci tratamenirl este
un egec. Dn picate, reu5ita
apeentii la u m poat€ si nu
rinene d€finitivi, €lsul
incertit(dire. Situsf ia patologicn
(leziuea ndiotrmsprenti ) nu s-a
vimlizm a mdiognfiilor,
pr4in prcbabil ci rcatatul
tempeutic se w modifica?
Rdspusul este: o lezime
m
F tqrrn
referi la predict'a reu5itei sau
egecului in situ$i date. Dar cm
lui
Totuii,
Se
din nou cn, gmwalim
succcsului pi eqrcului tru smt
adecwte curdui individual;
prognosticul pentru frqare cu
clinic trebuie b@t pe datele !i
frctorii terapeutici relevuli pentru
stabilirii procentului probabilitnlii
ESECULUI TT,RAPEUTIC $I
Prognosticul
Prognosticul este covirrtul cheie. Se
cstrgvsat. Perioadele de
sub obrm;ie wiuainire
prcesului vindecirii-
reuqitei.
sttccEstn,ut
lingd lipsa dr wnss aspn
critqiilor de stabilire a reu5itei uu
etsului, intwalul de timp necew
linerii sub obsewati€ postop€rElorie
perioadi de evalwe rezombili
pentru primul control iu 4 mi
pcntru cvelrrea fiqrli (dcqi tqecul
poate apue la mtr\i mi <lupi
implicafi inh-o
I07 )EVALUARf,A
lndecEia esle mdi6li/ de o stile de
fi
Cind si ryalu.im
linee
dentistul enlueazi toli factorii
ci mai degmbd trebuie evaluat
individual fiecae cz, in scopul
t'alment
tempeutice ale canalului mdicula
sutrt r€prezentate de deaoltsea
uor metode teEp€uticc mai
rati- onale. cvitarca fiacluilu
detemind o incidmts crescuti a
egecului Ei o mai bmi intelsg€re a
ce apare
Generrlitrti:
ci pacietrtul cu staE clinici
compromisl sever sau tant poate
un cildidat prost Penmr
tratamentul croalultri ndiculr-
ptrsistflta s&u apuilia mei
paologii evidente radiologic.
Aceasti leziue sprcifici €ste
ndiolrmspdflti, crc se lirg€9le,
ptrsisli su a apin t dupa
mrclEti cu indr2dffi su
vindewa inrcmpleli su nu pare
si sc€ntuffi elecul. E9e evidflt
este
prognosticre a rezultahrlui se
realireazi. la diferite moment€:
inainte, in timpul li dupi &atment.
Prognosticul r modifici inlre
rceste iqteryal€ in functie de €€
care
mascheazi coloririle subiacetrte
Cre
gi
IO8)EVALUAREA
s realire8zi
neteire I supnfqei ma\ului.
,rti
Pc
SUCCESULUI
Prin aceastf, proceduri
Rata
d€
ustw.
MICROABRAZIA
o
pffiatrlui (maol);
c
utiliaazi
crbmidperoxidul lGl57o.
Acesfa corcspwde mei
Pentru a cregte rata de
a
Amtajele cmoaEterii
progrusticului prrudurilcr
-dingii ce vor fi albili trebuie
curnfafi qi uscali
-peroxidul trebuie si fie proasplt
se
mnpliang
diferfltele dintre periqdele de
ob$rvsli€.
Conscinte clinie
DrNTr VrTAr.l
In locul peroxidului
de
influr
rarefaclie dtrpi m interol
postterupeutic de l-4 ui.
afe.d estc rcprezmtat de
uitqiile
)Cauzde egeului etrdodontic
in genera!, camle egcului pot fi
enmemte de la cea mai fiecventi
la cea mai putin Aewentii: (l ) erori
Bdiogafice pot fi salute de ciae
de diagnostic ai
dentist; exminrea histologici este
in genral u mijloc d€ cercettre.
tratmentului; (2) contaminuea
Eraminara clinici
Sut evaluts, de obicei, sroele
9i
simptomele. Prezenla moG dinfre
ele,
drcd esre Mrcatd
ti
ps66led4esleusmde
nwu5iti.
Estc importanf de ftiut cA
gre5oli fircvmti €ste lMerea
remuJui egal inae reu5iti 9i
abswp dwrii qi a altor simptome
o
din
puct
de vedere al
critqiului
clinic, Ton4i, existi deseori o stare
patologicl firi simptome
semnificative. Snrdiile
mtii ci
etapiae
a
coroDilA; (3) cmoast€rca
insufici@tA a matomiei pulpae;
(4) debridarea neoespunzitoare;
(5) rori chirogicale; (6) rori de
obtmlie; (7) protecfie restauatorie
inadecva6 9i (8) fractm ndiculili
vefiicala.
Diferitele procedui sociate cu
trstamentul cmalului radiculu se
impet in 3 fm: pmpmtorie,
intraoptratorie Si postoperatorie-
Dmrece egecul endodontic este in
relafie cu rceste stadii, cauele
egecului se clroifici in functie de
existl o mrela-tie slabi inhe stqr€
patologici qi simptonele
corespunzdtoue. Criteriile clinice
ustea.
ale suresului stabilite de citre
se datoreud deseori diagnosticului
gre;it, erorilor in schema de
tralancn! sclccliei
necorespunzitotr€ a cmilor, sau
Boder
uocia$i includ
mt5toarclc;
-absenla duerii gi a tmefacliei
-dispuilia tractului sinual
-{iri impotenln fmc}iomld
-{iri
qi
evidenlierea distrucgiei
psuarlui
mole
Cauz€l€ preoperrtorii
Epcul tenpiei cmalului radicular
tratamentului mui dinte cu
prognostic prost. Diagnosticuea
imrecti ia naStere pdn lipsa sau
inretprctarea grcqitt a infomaliilor,
microbiologic al cmalului dinaintea
obtmliei- Aceqtia repuinti o
parte din cei 22 de factori a ctrrcr
irflom,tn potmliah asrryra ntei de
srcca drdodmtic a fost evaluaE.
Astfel, concluiile au aritat roi
degrabi diferenle de opinie decdt
un comem despre inflwnP
fetorilor supra ralei suresului'Iolu$i, uii factori imDo{tanti:
Unele dinte rcesle pot fi
constatate de citre pacient, altel€
dou de cifie smatolog.
clinice sau ndiologice.
Radiognfi a constituie principalul
mijloc in elalrrea preopentorie a
configur4iei uatonice a
tract sinusal) sau sinptomelor
Neidentificrea iroginii
corespunzitore p€ntru a detemina
diferitele abemlii ale sistemului
cmalar (in special cmalele omise)
este
clsifiut
extflsia msttrialului de obttr4ie
(supm sau subobturueal elitatea
proutd a otrtm$ei gi o perioadd
su
indecis.
lmgd
de obsmlie influaleazi
negativ rezultatele Fatmentului.
Prezenla uei patologii periapicale
mterior aplicirii tqapiei detemind
o vindecre pugin probabili. IroE,
nici localiarea dintelui (muilar
su mmdibula, mterior sau
postcrior) 9i nici factorii
Pffiistfl4a smelu advffie
smnificatire (de cx, nmefrc;ia sar
indici
epecul.
Date radiografice
Cotrfom eestor date, fiecue
ca
ur suws,
w
e$ec
indical de tbrcn1a
leziwii apicale rercrbtive
mdiografic. Accsta iDscmnd ci
.Sacceru/ este
lezimea
premtiila@ilmit
mommt al tratmcntului s-a
rerclvat sau cA nu s-a deryoltat nici
o leziu€ pe duata t'atmentului.
Astfel, r€u;ita se constatii prin
dispui$a sau absenP mei rii de
sistemului cualar
ndicula.
duce, de obiei, la e;m; acmst6
modalitate de egec implic5, de
romene4 insuficienta cuoaqtere a
matomiei pulpre.
Fmctuile corome
sau rudiculare
surt desmri diagnosticate gre5it sau
ned€pistate timpuiu. Defectele
periodontale dociate apoi cu
resorbfie osotrA sut prodsse
printrr inllmfie cronicE. Aceste
defecte apil intr-m stadiu tildiv fi
sunt demorotratc clinic
sololai- Astfel s
modificn morfologia wlului
avind u efect negativ roupn
caliriilii dcbridirii gi obtudliei,
compromilin4 drci, rczultatel€
Cauzele pmpemtorii
Seleclia cuuisticii detemini
fezabilitatea qi aplicabilitatea
tralmatului. tdmtifi m (ti
evitarea) cmilor srtire eSorlui
indifffiat d€ cslitslEa tFapiei face
parte din schma tmp€uticA ca de
altfel 9i idmtificm wwilor ce
lmnagemrt roi
beneficiui de
bm din partea unui endodotrtistUnele egtrui datoate unei selecfii
deficitare sunt corelats cu o
evalwe gregitd a nivelului de
u
cmpffieapsci€ntrlui€ti
-periculmse" portc dctmins o
Irurfomfic, l\i pc-rfm$ilc pot fi
sigilate Si corectate chirugical. in
geneml ele camazi o iritalie
continui a lesutrrilor de suginerc,
putAndu-s derolta o lezimeI-In iGlrun@t firctun! poelE
dificultililor tehnice e apu in
cmul hatmentului. EFcul p@te
fi uociat gi condifiilorneprcviate
infiuenla rezulbhd tratmtrtului in
(ca de
momorut 4ciSui
de stahxul prdpei mtarte- D&'i
exemphl inplima
periodontali sftudari) ce apu in
cusul
sau dupa tempie.
finc$e de stadiul prepra{iei
sepffiea
apile dupi o instrMentffi
Acetrti
pulpa este viabiE sau
situafie nu poate fi previa6
intotdeama inainte de aplicaGa
completd, probabilitatea
e
mici.
este
temil lug
Prognosticul estr prdiqia pe
a rezultatelor tmpiei
qi se breazi pe starea dinielui $i
calitatea astanenhilui- Unmri, ca
in cuwile de avulsie dqtari,
ll3)Caurle eqaului endodontic
Crure opciltorii
Nqulizntq obietivelu biologiee
prognqsticul este prcsl insa
incercrea de a aplica fatuentul
Otrirctivele biologic cuprind
indepdrtrca sau redrma
factorilor irianfi existenfi sau
potmliali din spatiul pulpu,
sigiluea aesnri spalirr' @ntrolul
micrctriag gi managemenhrl
(reimplantarea gi tratamentul
dentisq cet $i pentru psciqad
mmie,
trammtului
eulului radicula. Cuitim este
d€ importaqn rojori petlru o
r
pulpsre rBtrnte
puodongirl iritind lesutul
periapical 5i puind in pericol
repra$a. Adaptaa procedwilor
Multe egrcwi operatorii se
dattreaze unor
sori
de
prcedui
predui
chist/grmulom.
Raliologia
prin cmale" t{ngevitatea dintelui
endodontic6.
tratat endodontic este aftrtatii in
lipsa restaungiei fimle, realiatii de
obicei in sut timp dupi obtwde.
Puodontita apicali
20_
compromite rcuiila- Un ttifl poale
produce perforalie
fracuri.
2t.
operatcii la spalird cmlar <hce la
u
insime{{ea micr@rgplimelor
din cmal in periepex, chiu
@mpromi$nd realhtul.
ale dinlilor cu hahmeEt el@t De
asemenea, resturil€ epiteliale
Mallcez protiGreazi. dwAnd la
supradimffionati datorit{
incercirilor nereuqite de a realia
mdiculu.
vinderi
mre
a
a5a
Obtunlia snpndinusiomti
poate
dimcnsiotrati poate 6 omis
cual. in plus, mtrewbilitatea
inshumentului este limitatr, ducand
periapicali; swaitara mcliei
depinzAnd de tipul qi calitatea
materialului folosit. In timp ce
este sut
u
la o
cuiFre ii
modelarc
insuficienti 9i chiu la rupsm
instrumetrtului O alti lrl]Me a
prepmlici amsului
subdimensionat poete fi retentia
tisulari la nivel cmerul la
dinte
mtoior. Aceste restrri pulpre
detemind o colorugie anorulia
coroaei, considemtd: a fi m etec.
u
Cavitilile
de acces
supmdimensionate sut prep@te
pe seama dentinei; diminmea
exagmti slib€g€ dintele,
permil,dnd apui$a frrctwilor. O
d6 erffie in prepar"{ia eesului
poate fi perforalia pere{ilor mu
tavanelor omerei pulp*re,
crcsc6nd astfel garsele de eqec.
Modeluea cmalului include
creuea uui con gi preparatia
apicale dtrasonica. O eroar€
frecventa este esecul menlinerii
6
tratamcnhrlui cmalului
conttnl dupi satomia intcmA a
cmerei. Drci cavitaia accwdui
ructin inflron4ia
wle
guta-perca este bine tolem.ti"
sigilii swt iritante ti chia toxice.
Mai mult sigiluE mmpl€t[ a
intregului sistem cmalr mdiculu
este de folos in prevmirea
contaminirii micrcbiene din
cavitatea orali" a reinfe4ici
consecutiw ti
a
€Srculri. AtAt
subobtwatia cat si supmobtwgia
duc la eqec, mai ales in prezenla
necrozei pulpre 9i a lezimii
apicale.
I 14)Ceur:le egcului endodonlic
Csure pGtopentorii
lncideDtele posfoptrattrii
rezultatul eqecului dirrct
iDdirect al trel@fltnlui.
de qedlote de
de pedinle de
Tehnica de lucru
Tratmenhrl dintilor
cu deaoltae apicala
29
incompleta.
a
Mt
Acstea
cuprind traumatismul ti fractura'
afrctarea parodontall 9i pro8sts
concepere sru absenfs r6tauririi
fi nal€. Restauatia coronari
proteieMd structura dentei.
(Apexogenezi)
Tratamenul aperolui
lug deschis al
dintilor devitali.
(Apexificue)
tratarlent.
Urgorlele in
mdodontie.
32_
croilor; uii paciuli
mi multe qedinle
a sigm succeill.
R€tntrrs etffurilor
Interewt este f8phrl €5 dei e$ecul
Geuemlitifi
Urgenlele in
tr€bui€ mtati in
mte rcA"atat prin mijloace
conv@lionale, rata succesului este
rchivalenti cu cea a tratmentului
conve$ional itilial dacd caum
e$ecillili esle identiicatd ti
c'orecfat i- Asfel, nta sucsslui
pentru
supw repetirii
terapiei conventionale a fost
deteminati a fi bwi in general.
ododoDtie.
Diagnosticul
Anmnea.
Antecedent€
penonale.
Antecedente dentare.
Eroinreaclinica.
-tJ
Insp€ctia. Testele
diagrostice.
36.
Exminrea clinica.
37.
Inflmatia.
Deteminrea
diagnosticului.
Subiraa de enaa Eododont'rc
enul V
.
2-
lmplicaea
endodontica.
Considsatii
parodonhle..
Pulpitele revffiibile
Pulpiteleireversibile.
Detemiwea
3.
Simptme
Pulpiteleircvcnibile.
4.
Teste gi lratmflt
diagnosticujui
Considemtii
restaualorii.
Pulpitele
Diagnostice
hiperplastice
difqentiale
T6tamcntul
5.
Modifictrile!6urului
du
datomte
inflmagiei pulpueCalcificuea pulpui
6-
Modificnrib lesutului
dE dalorale
7.
Necroapulpui.
inllma{ei pulpue.
Resrb{ia
intmi
Simprome
8.
9.
Ntrroa pdpari.
Test€ ii tratament
Parcdontita apicalE
acutjii
10.
l.
t2.
13.
t4.
I
uu
Generalitifi
Tratamentul apexului
lug al dintilor cu
pulpa vie.
tntrmqt
Totu$i, acste studii repruinti
media 5i ru pot fi gmmlizte la
1
chist apicaf cue nu
cm s Fsupue
erefr.
@ile
SupcinstnBentarea Inate scoat€
dmtini sau coji de cimmt,
delecrntc itr lsrduile periapicaLe
x
x
Prir conm, sardiile prognostice
nu stabilru nici o relafie aptrflti
intre succesul $i €Strul tmpeutic Ai
provoace
rispffi inflmator
persistent capabil de resorbtie
dentari li a tesuturilor osorue.
Supraistrumtafia poate prodse
subdimro'sutis
crw
final.
Al1i fectori
strictd a acestor obiective este
importm6 pent u
tratament de
fomea uui
Propriedtile reacliei
malexice
Oxidul de calciu ugor
Clxidul de calciu
"greu" (hexocalex)
Gqemlitiitr
Maoda malexici.
inflma{i€ eeitorie u{@ri.
Instrumeotalia exc6iri continui
u
24.
CmmlifiF
24.
limitate produr ilMite afeEri
tisulue, hemongie periapicali 5i
Cel mai importilt obiectiv este
acces bine realid O cavitate de
acces inadenti poate fi sau
Frcrele mdiculae
Metoda malexici.
cuala mdiculr 5i o restaus€
coronari conwctivi. R€spectzca
cNvitari 6r6punzitorre
uiueazi cudFrea sisternului
cmalu qi otrtmtia tridimereionald.
23.
27.
modelae qi obturue a sisteqului
Nq ulizlr eq o biectivelor mecan ke
obiectivele meenice ut leg&le de
prepuafia ildodonticn a evit{ii
(de exemplu, deschiderea rccesului
gi modeluea cmalului)- Prcpara(ia
Ter4ia ocaluici.
nmdodontici, chir daci
tratmmnrl cmalului ndicular este
rcrespuuilor, Exmplele swt
totslitate{
u
sP€ciale
22.
26.
pfltru
succes.
Tehnici mdiologi€
susceplibitilale frrctuii.
E$ecul poate apile dintrc csztr
nmirul
bud prcsp€ctare a repanliei.
Suprsinstrumertrlir pe perioade
au
obiective memice 9i biologie,
roiguAndu-r rtfel o cuttsre,
Radiognfia
digitaliati
w
o mai
opentorie. A€ste
incipimti. Diagnostic
difereqial
FrorilEdercSffigoi
Numlrul
pot deschide in
egeului endodontic
Cauze operatorii
Fomuea de
&le
trata$ prin mdodmlie qi
infiltririle dc colomfi ;i bacteri
egecului- dteori, o combinalie de
cae poale influeDta mltahrl
reusiti tenpeuticl D€briudle
I 12)Cauzele
nffistrut€
periaperului
Radiologia
mdodontici.
Pilodontita apioala.
dinlilu
imposibil de a stabili
ele
infomat.
cormele slab su
ndiografiei
reprcrentate de €fectele n€gative
ale tratm@tului ortodontic sau
afrcgimi periodontale. Desmri este
inflmatiei periapicale . Impreui
cu obieclivele
reprezintii elemqtele
p€mite difsi& selivei si a
bacteriilor apical" detmindnd
tlecul tratmrcntului. Stldiile
realiale in vitro au €vidBtirt o
corel4ie bine definiti iotre
ercesivd a dentirei necesarE
giftului slibeSte ridnciu ;i cr€gte
gecului
tratmentului.
cmalului Bdicule) este justificati
in ciuda hrturor dificultatilor.
Piede@ dintelui p@te fi
prevtzut5, dtr defi tratarnmtul in
cele din rrrri eEuazi, ac€$ tip de
eqec este acreptabil at0t penlru
17.
Fnctrrile vuticale ndiculm 5i
cusecinplc Io, mifetale de
obicei postopmlor, sml lrodse
de fo4rea obtufrtiei si^
rtronstructia prcteticd. Ildepi.tarea
in
accidwtoiui 5i
a fost complet5
Strrcturile mtomice
locale
Principii ale
16.
irftrtarca din cavitatea orali a
sistemului canalr, prce cre
tratmmtufui- Dnix!'a mucai dc
la conrurul oiginal mala $
lirgi@ p@ re a snalelor curbe
sau prepmlia exagmti a mei
cmalre cm
prcvic
Restaffi fia rigrlatii
corbudi
;i
radiologic
40
41.
Tmtamentul
simptomatic. Duere
la percutie.
Tntanentul
simptomatic.
hflmatia.
42. Tntmfltul
43.
44.
simptornatic. Drere
spoatana,
Urgente estetice
Chiugia
Prodontita apicali
endodontici.
mnici
Gmralitn$
Osleita scltroruti
Abcesul 4ical rcut
Abcesul apical
Patologia
rut
45.
46.
periradicului
Radiologia
parodonliului apical
nomal
lnciziapentrudrenaj.
Itdi€8{ii.
neendodonticd
15.
simptomatic. Duerea
la temp€ratua.
47
.
Conaaindicuii
Incizia pentru drenaj.
Procedui (Anestezia,
Incizi4 Drenajul)
Chirugia apicali.
Indica;ii.
Contraindicalii-
Chirugia apicale.
Secvenla
tinpilor
chirugiei apicale
AmputaFa,
hemisectia gi
78.
bicuspidiaea
Genenlititi
'79.
sau hemisecfia.
Indicalii.
Contmindicalii.
5t
Bicuspidirea.
80-
bicuspidiaea
ndicului.Tehnicd
53.
8l
.
Managenrentul
dentare
56.
Mmageorentul
tramati smelor
dentare. Examenul
clinic 5i diagnosticu.
lstoric (Simptomul
principal, uannea
lezimi, atecedente
Mmagementul
taumati smelor
dentare.
Exmmul
clinic
58
59
Fmctuile smaltului
85.
86.
Fracturile aoronile
60.
fErd expuere pulpud
Fmcturi coronue cu
expmere pulpr5
61.
Fnchrile radiculil€
a7.
Procedurile
88.
64
Ium1t
89.
67-
Reimplmtarea la 2
68.
Reimpletea
awlsie.
Endodon{ia
prevmtivi: pmlejma
pulpei.
9!.
sp€cifice ale pulpei.
Dentina secundari
(rcpratorie)
92.
Fmctia
a
putpei. Potnlialul
reparaloriu al pu,pei
Pcmeabi litatea
dentinei
Efectele proceduilor
Addncimea
preparaliei evita-e_
&ecre
Efectele
pmcdurilor
reslamtmii. hu'wia
Uscarea dentinei
Efrctele proceduilor
resfdffitorii.
Coafajul pulpr
direct. PulFptonia
Interelaf ile
Gmemtititi.
Moddi{ili de
conmicre din&e
FomenuJ apical
Modelirili &
comuicare dintre
pulpa dentui 5i
latrale (accescii).
'fubulii datinui
lnroelat-iile
Interrelaliile
mdodonlo-
periodontale
Diagnosticul
difermqial al
leziuilor mdodontopaiodontale
Clruificrealeziuilor
95.
wdodontopsiodontale
Defmte de origrne
endodontici
Defecte de origine
96.
Metode de evaluare
Eruminrea clinici. Date
mdiogmfice
l l l.
Caurele egecului
FEriodontalS
Cawle
preopentorii
ll2.
Nerealianea obiectivelor
rnecmice
I
Cauzele egecului
endodontic. Caue operatorii.
13.
I
Cauzele egecului
endodontic. CaEe postopemtorii
94.
odontoblretelor
77.
Matinerea inlactii
pulpei. Afec;iuea
periodontali.
Proceduile
Cildua produsi prin
10.
e$ecul
evaluifl
a
liswarea
periodotale asupra
93-
Cend sn
I
Nercalizilea obiectivelor
biologice
maladiei gi
procedui lor
restauatorii.
Factori ce
influen(eui succesu! li
Ei
periodontale. Efectel€
mriali
75
Milagemenhrl pulpei
viabile. Cariile.
Prceduile
nrcgulati
74.
postoperatQric
endodontice. Efectele
roupm vindecdrii
periodontale
Ctracttristicile
Generaiititi.
107. Evalweasuccesului
gi egcului tenpeutic.
Prcgnosticul. Rata succesului
108. Evalwea sucesului
qi eg*ului taapeutic.
Camle egecului
endodontic. Caue operatorii.
"izolafle" al bazelor
Hipesflsibilitatea
Afectaru pulpari.
pulpd. Cmcteristicile
specifice ate pulpei
Evaluarea succesului
qi epecului tempeutic.
Prctrctorii. Efectul de
periodontale_
Conpluul dentir*.
Microabruia
Mecmismelealbirii
endodontic.
endodontG
coratiEli-
104.
105.
106.
capitonre gi bueie
cavitiilii
peiodonliu. Cmalele
Sechele ale
rcimpluttirii
70.
Protectorii.Lacuile.
poiodon!iu.
peste 2 ore dupe
69
roterialelor specifice
(Cementurile imomer
de sticli, Amalgarul)
endodontoperiodontale.
[a
Albirmdintilor
dwitali
109.
indtect pulpil.
9t!
Albirea din$or vitali
prognosticim
pulpa dentari 5i
ore de la avulsic.
f02.
103.
Prognosticul. Cdnd si
prognosticdm. Cm sA
Materiale de
restamtie.
Proprietiilile
biologice aJe
pulpei viabile. Coafaj
tenpeutice pentru
fiacturile mdiculac yi
necrozele pulpue
Frachrile coronae
mdiculare
Tramatismele
Avulsiile
Reimplmtaru
inediati.
restauratie)
Eroziue4
abrzimea. anitia
62.
65.
66.
Planul de tratm€nt
materialele de
84.
generale)
57
83.
lndicalii
Materiale de
Riginile de
82.
Albirea dintilor.
Etiologra
Albirea dinfilor.
bactsiilor
policuboxila!
tramatismelor
Lezimile combinate
endodontoperiodontale
adevirate
Albirea dinflor.
Contraindi cati i
l0l,
Albirea dinflor.
Propriet6{ile
biologice ale
materialelor specifice
(Cementul zimfosfat, Cementul
bicuspidizrea
99.
100.
Materiale de
mdiculrd. Prognostic
Cluificuea
tramatismelor
pies€i tumate.
Materiale de
r€stawatie. Rolul
restawtie.
Amputa(ia.
hernismgia 5i
denrue. Ceneralili{i.
ImportanF vantei.
98.
Toxicitatea
matqialelor.
Microcontaminilea
Contraindicatii.
Amputalia.
hemisecfia pi
DezinfecFa csvitrfii.
ratamfie.
Indicagii.
52
97.
Realiruea mui
mulEj Cementarea
mdicularS.
Ampotafia radiculari
Cuiftrea cavitatii.
Gravuea acidd
Efecteleproceduilor
restauatorii.
14.
PAlol-OcrA PUT.PARi
Prin defini$e, pulpitde remihile
smt inflmalii ale pulpei cre nu
sut sevtre. DacA cam cste
eliminate, intlamlift $1e
revereibili pulpa redevenind
norull. Stimulii u5ori sau de
scurtd
dunti
ca de exemplu
cuiile
incipiente, eroziunea cervicali nu
atri!'a aluald, cele md multe
procedui opentorii, chiwtajul
puodontal adinc, frrctuile de
mall cc determini exarma
tubulilor dmtinui por prnduce
pulpite rcwmibile. De obicei
pulpitele reversibile sut
ssimptomtice.
2)Pulpitele ireYereibile
Simptore
Pulpitele ireversibile smt ftccwnt
o secheld sau rezultatul progresiei
pulpitelor reversibile. Semifietiv
este faptul ca pdpita ircvenibilE
este de obicei roimptorotici sau
pacientul prezintii simptome u$otr€.
Cu toate aceste4 pulpita
irevenibild poate fi aociatii cu
episoade intemitente su mntinui
de duue spontani (in abmla
stimulilor extmi). Drcm dir
pulpita irevenibili poab fi eutiti
sudi, localiati su difuz{ si
sau
la stimulii
dre
Fu clstrici qcge de
obici, sau dinlii dmi nu rdspud
smsibikn-{ii
I )Pulpitele Hcnibile
dueze minute sau ore. Localizrea
durerii pulpre este mai dificili
Age4ii e{iologici snn1 reptwrdi
medialui ai inflmat'ci din
tmici
de
la aeEi stimuli .
Spre dcoscbire de afeclrea
toxirele haclsise din
prezinE semne qi simptome
ndiologice, calcificrea fesunrlui
pulpr
este uociatii cu grade
viliat€ de oblitffire ndiologici a
spaf ului pulpu- M€amorfoa
calcifimtii prin e insiii nu este
patologici $ nu
tratament.
nffiiti
lctrtulti dor
drtont€ irfrmtliei pulpare
6)Modifi cirile
pulpad poate inilia
reso$lia fesutuilor due adiacente.
re
mEime de resorb$e
uupe pwefilor dentirui, avruind
din cflau spre periferie.
Majoritatea
cffilor
inframalili
de rcsorblie
smt simptirmatice.
Resorbgia iftemi
itr stadiu
awsat
afectand cmera pulpilA este
fiecvent asociatii cu pete roze p€
coroild.
Dinlii cu lezimi rezorbtive
intracanlae rispmd ile obiei in
limit€ nomale la testel€ pulprc
periapicale. Radiognfi ile
radioauspamti
mri
d lirgira
restam,tii in hiperocluii"
inflmfie.
suprainstrum€ntaliei sau extruia
uterialelor de obnra$e - Pulga
poate fi in{lmti irevesibil ru
Tratamentului csraluhdi ndicular.
cand ste indica! poate duce la
reml4ia completi a osteitei
sclsozflte- Osteita $lemmfd este
fiewmt confimdati cu o entitate
nepstologicd, flostoa (os
ffiri-
lieme $ si;qtorc
Aspwtele clinice ale PAA smt
reprcmtate de discomfort modmt
pini
Raorblia intm&
Acesta
imibili ru
remz
putparS, chimicale (ca de exmpfu
iriga4i sru agenli deziofwra{i),
Itrutului rmle pslfsr, &'ftu
lnflmtia
inflm4ia pulpri
$
la sevu ca de
xmwa
de
drercla reticati,e w@dact
oclual. Dacd PAA este €voluti de
la o pulpitS, semele qi simptomele
vor include reacfile la rece, cilsuri
Si electriaitats. Croile de PAA
cmte dc n€crozi nu rispud la
testele de vitslitste- Aplicue de
presiue cu pulpa degetelui mu
perculia cu miuml ogliuii Wate
produce duere mrcati pind la
foarte putmici. "Ingroguea"
spa;iului ligmentului periodontal
(LPD) poate fr vircliabiln pe
radiogufie in cazul PAA. Totugi de
obicei spaliul LPD este nomal iil
lmiro ddi
esie intactiii-
mluiei
inltmat Si instituirea hatamfltului
cmlului radicula; acate lezimi
tird si fie progresive putind chia
patologicq uu eliberaea
exudatului pmimdicular producae
perfom prodonliu lateral. Cdnd
prelungirodmii.
pulpur, pmAnd mui probleme in
3)Pulpit€le ireveBibile
alegrea tenpiei. Dinfi cu resorb$e
perforati smt dificil (d&e nu
imposibil) de tratat n*hinrgical.
l0 )Parodontita apic{li cronicl
Etiologia
Puododita spiold mnicd (PAC)
€st€ rezultahd necrorei pulpare 5i
este d€ obi@i sechela PAA.
Daci
ttatMt
inflmfa
este
delimilatii qi
o mliorae.
SmeSi@ome
nu este extiroi periapical, din$i
7)Nmza pulpari
Prin defnilie, PAC este
rdspud in limite nomale la
Sintptore
Necroa pulpard este de obicei
asimptorotici dru i se pot 6ocia
episoad€ de durre spmtani s
iluere la presiue (de origine
puiapicdn). Spre drcsbire de
dinlii cu pulpi vitaln, in cazul
roimptorotici
palpue gi percut'e. Extinderea
infl matiei la ligamentul
periodontal detemini ssibilitate
la perculie gi o mai bui lwaliae
durerii Tmtamentul cmalului
mdicuh sau extrac$a este indicati
dint'lor cu seme sau simptome de
a
pulpitd ireveruibilE.
ip erplutice
Pu lp itele
Pulpitele hiperpldtice smt de
obicei asimptomatice. Apue ca o
eKcrescenti conopidifomi rogie
din.tesut conjmctiv in cuiile cu
4)
h
€xpwqe Gluali 18rg6.
Ocuionali este ruiatl cu
semele clinire ale pulpitelor
irevenibile ca duerea spotrtani m
pi durerea prelungiti dati de
stimulii de cald sau rece. Pragul
stimulirii elwtrice este sinilu cu
cel al pulpei norule . Din$i
rispud in limite nomab cend swt
dinlilor cu necrozi pulpuS, dma
prcvmatii prin 4plicrea dc mlduri
nu se datoreazi cresterii presiuii
presimii intrapulpae. Aceroti
presime este nuli dupi aplicuea de
caldurd pe dintii cu pulpd nsoticd.
Se
cmidei{
(dar nu
demonstrat) cd aplicrea de
palpa{i sau percutali- Prnpitele
hiperplastice smt tratate prin
pulpotomie, terapia malului
ndiculr
tipui
sau exhaclie.
5)Modifi cirile {eutului dur
datorate itrflama(iei pulpsre
Calcificuea pulpard
Calcificuea exteuivi (frrcvent sub
foma de calcul pulpu sau
calcificue difuzd) apa ca rdspus la
fawatisme, c8ii, Efectare
puodontala sau a$ iritmli. Alt tip
de
calcifiwe
este
foma
extensivi de lesut du pe perelii de
dentin5" de obicei ca mue a
iritatiei
w
mo4ii fi inlwuirii
odontoblastelor. Acest prs€s se
nmettt me ta m o tfo z d c a I c ifi a n ld.
Pe
misuA
ce
iritatia cregte in
intereitate, gradnl de calcificae
poate creSte condwfud la o psrtiali
sau
completi
oblitwe radiologici
(nu 9i histologici) a
merei
pulpue gi a unalului ndicular.
Colora,tia gIlbuie a cormei este de
obicei o manifestue a
metmorfozei calcifi mte- Pragul
cdldul
pe dinlii cu necrozi de lichefaclie
prcdure expusima temici a
guelor allate in walul ndiculu,
crea ce prcvoaci dmm. De faPt,
aplicuea dc cilduri, rece sau
stimuli electsici pe dintii cu necrozi
pulprl in mod obignuit nu prodwe
nici m rf,spus.
E)Neroza pulparl
T6le $i
trqlamt
Prerenla concomitfltn de
de
difsite
rEspws inflmator vtriind
de la pulpita remibiln p6nn la
necrozi la dinfii cu caale multiple
este posibili gi poate produce
mrcri conizie la testrea
reactiviti.tii. Mai mult, cfect€le
necrorei roeori smt limitate la
cmalele respective. De ueea,
<latori6 rispindirii rea4iei
inflmatffii
la tssutuile
perindiculare, dinfi @ nffiozd
pulpai sut dewori rnsibili la
percufie gi palpre. Strsibilitatea la
palpue este
u
indicator
drcre
de micl intensitate, Poste
exista o mici sflsibilitste ls
palpre, indic6nd o alt€tre s zonei
corticale a osului 5i atemia PAC la
nivelul tesutuilor moi. Aspectele
radiologice vuiazd de la ruptum
lminei due la distrucfia,tesuturilor
perbadiculue 9i intmadiculue.
indeFrtarea frctorilor iritanti
ecutii
Prim extinduc
a
inflamaliei
pulpue la nivelul lesuhrilor
pqindiculee se nmefte
prodontiti apicali acutA fAA).
ca
mue uui
adecvat sau extlrcFei.
ll)Ost€ita sleroanti
Etiobgie
Osteita scleromtii (osteomielita
fmaln sclerotici), o
wimti
cronici (uirrplomatici) a
prodontitei apicale, reprczinti o
crcqtere a cmtitii$i osului
trabecula ca rispus la u factor
iritant ptristent. Iritmtul difrEend
din cmalul mdiculs la 1esutuile
perindiculre este principala cauzi
a osteitei sclercrute.
lezime este de obicei
Acstd
simptome
de caui (pulpitii sau
necrozi), osteita sclercmd pmte
trimptomatica w MialS cu
dmre. lesuarl pulparal dintelui cu
Si
in fin4ie
osteitii
scleroati
poate
s
nu
si
la stimulii electrici su
temici. Mai mult acepti dinfi pot
sau nu sA respunde la palpre mu
rispudn
lzr gaenli prorti
est€
gi
prezntd
necroa pulparS, stimulsea
elwfrici sau temicd nu produce
EeN rispuru. Toh$i, are9ti dinli
dueroqi la galpare qi perculie.
In fimc1ie <ie gradul distrucliei
fsutElui dr, aspectele radiologice
ale AAA
wiad
de la ingroqarea
spaliului LPD (rueori) pand la o
leziue remrbtivi &anci (de
obicei).
Semnificativ este ci frecvent
atlcesul au
deschis.
drmeui prints-w
dinte
indepirtuea carei subiacente
nmotici), diminwea
presimii (drcmj acolo ude este
posibil) $ tatamatul cilalului
ndiculr de rutini conduc la
rezolutia maiorititii milor de
(pulpa
l3)Abc6ul rpicrl cronic
(psrodonliti apicrli supurativi)
Dmumit ti ptrodontita apicale
Abcesul apical croric (ruodontita
apicald supuativi) ue o
patogmezi simililA cu @a a AAA.
Este rezultatul ti al ntrrorei
pulpue 1i este uociatii de obicei cu
puodontita apirah cronici ce a
forut abes. Abc€sul I perforat
osul gi lesuturile moi fomdnd o
fishrli la mucoasa oml6 sau weori
in pi€les felei. AAC poate drena de
u
asemenea
prin pmdonfiu in 9m1
u
mimAnd rtfel
abces parodontal
sau
frmd de wc gingivo-dmtu.
u
Smne ti simptome
Datoritd existenjei dremjului, AAC
asimptomatici cu
este de obicei
prezntf, in
junrl apa-uilor dint'lor posteri,ori
mmditrului, m prezintii probabil
inflmalie pulpun mu recrozi.
Totn$i, osteita sclerorotd poate
apue injurul apexului oricirui
Sme
niabgio
in fmclie de sevritatea afe4imii,
pacimlii cu AAA prezinti de obicei
u discomfort sau edem moderat
spre sever. in plus, ocuional, ei
prezin6 mmifestiri sistemice de
proces infeclios ca de exemplu
Etiowia
tmtment al cilalului ndiculu
puiradiculre. TratammtBl
cmlului ndicnlr se extru(ia
smt indicat acaor din1i.
nmiuobimi din
Sme $ simptome
supuativi (PAS), atrcesul apical
crcrric (AAC) este realtEtul uei
lezimi vechi cre s-a lrilsfomat
inf-u abres ce dreneazi la
suprafaln.
(pulpa nrcrotici) 9i obtunfia
complefi d€temini de obicei
rczolutia PAC. Nu existi nici o
dovadi ce chisturile apicale nu
dinte.
apiull
cu
u5or
involuezi
5i
pulpa nscmtica.
abcesul nu commici dimt cu
formemrl apical; rotfel de*o4
6eia6
discomfort. Datorite pdpei
necroate, dingi cu PAC nu
risFmd la stimulii electrici ru
temici- Paculia produce cel mult o
m
suplimentar al afoctiirii
9 )Parodontita
sau este
Ttatqmtt
sa
mimbimi
sut
este
decdt cea a duruii perindiculre 9i
devine tot mai dificili pe nisud ce
duerea se intemificd. Aplicrea de
stimuli extmi ca de exmplu de
rece uu cald poate prcduce
Teste Si
pairadiculu fiind n rispms
inflmator rcver la agenfii
gi
hiperocluia
de obicei
Ecut
Abcesul apical rcut (AAA) este o
luime de lichefrc|ie localiatd sau
difiz5. ce distruge 1ezutul
(ahnci cind
evidmti),
indepirttrea iritmfilor sau a pulpei
Ajustarea
m
l2)Ab6ul rpiul
ki.thEiz
le@citozi- De@etr
croalului radiculr. Se rrcommdi
itrdepirtarea imediati a fesutului
mwinectoa
sclerctic).
febrn"
Tratorunt
neregulatii a compadimentului
loc acest lucn!
pmulic. Radiologic, Frezflla uei
ndioopaDirlti csmtrice difuze in
jurul ridicinii wui dinte este
patognomonictr Histologi g acolo
existi o arctttrc a trabeculelor
orns dispur reregdat gi
excepla inchiderii int6mpldtoue a
fistll,ei cind apre dwrea.
Aspec.tele clinie, mdiologice 5i
histopatologice ale AAC smt
similre cu cele ale PAC. Aspectul
particulil este reprezfltat de
fishrli, ce poate fi delimitate pa4ial
sau total de u epiteliu incoajuat
de
14
tsut conjmctiv inflmat.
)PATOLOGTA -
PERIRADICUI-ARA
NEENIX)IX)NTICi
Diagnosticul diferenliel
Unele
leziui mdiotrusptr€nte
sau
radimpace de uigine
nmdodontici simuleazd uptrttd
leziwiltr
radioFafic al
prowtri
endodontica. Datoriti eestor
ffieminid dentistul trebuie sI
utilizeze cmogtingele despre rcBte
leziuni gi sE ralizre wcle tssts
olinice intru mmi€ ordine astfel
incat si ajugi le
diagnostic
corect, evit6nd oorile gromlue.
Testele de vitslitst€ pulpsri sut
cele mai importatrte in difem$m
leziuilor mdodontice de cele
neendodontice. Dinfii cu leziui
periradiculare .adiotBnspamte
prezintii necrozi pulptrd 9i deci nu
rispwd in gwnl, la t$tclc de
u
wguin
pi
inenatia dintilor adimti: de
aceea, vitalitatea (responsivibrea)
acestor dinfi este pdstratA.
Din pdcate, nul$ clinicieni
utilizezi dou radiografii penau
stabilirea diagnosticului Ei
tatmentului {hri a frce m istqic
complet ale semelor gi
simptomelor gi lEri a realiu teslele
acelea datorate
uei
patologii gi trle cu morfologie
nomalS.) mimeazd patologia
endodontici 9i viceverm. De rcee8,
pentru evitarea greqelilor gnve
tsebuie utiliate toate testele vitale
relevmte, exminirile ndiologice,
semnele gi simptorele cliniw $
detaliile de istoric uarestic ale
pacientului.
l5)Rsdiologis prodon!iului
rpical oormal
Radiologia endodontici
Radiografi ile periapicale sut
esenfiale pentru procedurile
diagnosticului onl. Radiologia este
importuti pen&u toste spectele
tratamentului mdodontic:
diagnostic, plmut tratanentului,
detminuea perioadei de mmci,
controlul proceduilor de obtmlie'
ii
lm5toee
controalele
medulre
)Strocturil'e rutonia lscale
Canalul incisiv. Cualul incisiv ete
o struchri in formi de caal
localizti cmtral intre incisivii
extinderea histologici a leziunii.
(2) Absmla silneltr radfurgrafice a
CAP nu scfude premla ei;
prerenta uor sroe ndiogmfice
clare este realmte
entrali speriori.
pstognomicd.
disdirge intre greulom gi chistrrile
redicuIre
Tehnicr subtrrc,tiei digitale ofri
mijloace de evalwe numericd a
rchimbnrilq din ndimpacitatm
ed in ti$p- Affi5ttrp metodi
poale fi folositi la monitoriaea
vindecirii, a deaoltirii lezimilor
poiapicale nu a altor lezimi
(3) Radiogmfia nu poate fi folmiB
la diferen{irerea dinne w granulom
in schimb
mi lugi in rodibuli-
16
CaYitatea nusl*- Partm
supdiwi
frontali a mililarului fmeazA
podeaua pi4ii frontale a cavitifii
ale
realtatelor tratammtului.
ceiri redwe
dnsqn
moluilor din muils- Morfologia
obiqnuit o CAP de o mmiti
intindue poate fi diagnosticali cu
u5wing dupi ndiografie.
Problenele se crszi cdnd semele
Ediognfice sut pulire 9i mici,
ceea ce se poate int&trpla dac5
lezimea este taneri sau de mdrime
wiabild a sinuswilor face
importuti mfuirea contmlui lor
micij ti cand alte structui
aatomice mbresc detaliile zonei
druftarca osrlui
re
de obicei
doui
cu
resui we
apr druupra premoluilor
pe
gi
radiografiile periapicale penrru a
ilifumlia intre grmila inferioui
lobilor lor qi contrmile
grmulomelor uu chishrilor
a
gam
a
Cimentul, Localirea ndiogmfi
a apexului gi a
fomdui
cI
se
couplici mai mult printro vriatie
a cmtitifii de aimert secmdil
depus la apexul dintelui dupn atrigie
periapicale.
Coalul alvolu infsior- In
mmdibuli cmalul alvrclu inferior
fece cenhal de la ana rehomolari
la gam mentoniqi, !i poate su nu
si apar-a pe radiografii.
Toru palatin gi toru mmdibulr.
Ac€gia sut proiecfii osom cue
l7 )Principii
ale radiografiei
periapcrul ui
doud aborddri difeile'la
radiogmfi ilor periapicale:
proieclia ugulati poate oferi
infomalii adecvate gi in mele
crui poate fi sing@ abordae
rcalistici, t€hnica proiec,tiei pfialele
rc multe avmtaje prutice gi
9i u trebui folositii
este posibil. Folosirea de
oricind
port-filme cu indimtori ai direcqiei
de prcircgie faciliteazi mult
georetria de expmtre
reproductibiln; Plmea pdaleld
muiluq
arcada
zigomatici
dentar gi a imprejuimilor sale
malul mudibulu.
osoue este posibili datoriti
ligmenhrlui puodontd (PDL).
PDL ile o struchm
radiotrilsprenti, cue oferi u
Se pot
contrast
fali
de elementele
nomal
1
Lamina dur5. Lmina duri este
u
tema ndiogmfic
aplicar muginii
corticale a qsului a{lat la imediata
periferie a spa$ului PDL
Cortisla osoasi. Ca 9i alte oase,
muilml
gi
obline
adilionale
mdibula sut ateate
in plicile corticalei osoue.
Osul medular. Orgiliruea p5rfii
centrale medulre a mmdibulei gi
muilmrlui vuiazi ia sauctud gi
densitate. Modelul trabmulr re
E)Radiologir cndodontio
Prrodontitr
rpicrll
Pamdmtit8 apicali
wsicd
reprezinti u rispms in gcneml
inflmator, localiut in tesutul
moale, ;i apue radiografic dreP o
reducere a densititii minerale a
zonei afectate. Osul medulu 5i/sau
corticala osoasi au fost inlsuite de
Jesut msl€ su de lichid in foru
wui gmlom su a wui chist.
se poate
folosi o metodi
c{e folos€ge
dmitometrie simplE. Prin
imegistraea dmsitilii relative a
mi pcriapicalc, in mmP"nlie cu
o rcni osasi nomaln periferic5,
rchimbirile in timp din rceastn
relatie pot fi folosite la
moniloriTtra daolliirii su
vhdecdrii prodontitei apicale
21)Tehnici radiologice speiale
Se folowsc tot mai mult *uori
pentru digitalirue directi. Ei
trmsmit smalul radiografic direct
la sistmul de calcd memorand
inediat imginea 9i mmipulind-o
direct pe monitor. Folosirea
seuorilor in lmul filmului
radiologic poate reduce cmtitatea
de mdia;ii uecesri gi produce
instantileu imagini afitate de
sistmul de calcul. Vitea gi
simplitatm st frctori importmli
in ce€a ffi privette aceastii noui
metodologie; elimini de asemenea
problemele de mediu roociate cu
substant€le chimi€ folosite la
dewlopm
9i la filn.
gi
firc
ndiognfiilor
infomalii
Se pot obline mai multe
uui ecbipment
subfiazi spre mnele normale la
Npectele latqale ale mdminii qi
prin aplcuea
lminei due absntq
rogneticd (MRI) gi
lehnici de tomografie
compursizrn (CT)
se
este
realment€ patognomonici pentru
CAP . Combinati cu descoperiri
aile confimd existenla mei pulpe
nwrotiE, esl€ cgti.
Formars de chisugrunulom
Se crede ci expmsiuea lezimii
continui pdni cdad existi o balm$
intre fimclia protectoile
/containing/ a tesutuilor qi violmfa
orgmismelor irfectoue. Balmla
fomea mui
sste datii de
gmulon, cffi porte si se drryolt€
su nu intr-u chist
Puodontita apicali uonici se poate
intinde de la mirimi abia
detectabile p6ni Ia mirimi m
implicl o parte rwe a osului
rruilu.
Loslizirile Irtersle
Locrlizirile ls dvetul furcaliei
l9)Radiologia endodontio
Parodontitr apiBli incipienli
Wdmalia crcnicd a pulpei:
parodofiito apical d condercaloare
C edareo
Dinlii
an
opi.ald lrecdloore
obturulie mdianlard
pqrcdutitd
u
oPrcatd
22)TERAPIA OCALEXICA
G€nenlitstii:
Folosirea oxidrdui de calciu (vu
nestins) a fost introdusi in 1952 de
Brnard in ododmfie. Metoda
ocalflice a lui Bemrd (nme ce
dqivd de la oxid de calciu expmsiv
in limba ft ncezi 0 xyle d e
Colcium ExparcA, se buwd pe
ale
reacliei oxidu.lui de calciu cu apiTerapia ocalexici este m tratament,
ce se poate defini de la "A' la "Z'
ca fiziologic qi biologic. Terapia
ocalexici asiguE mdodo4iului
fmorcrele fizic+chimice
patu certitudini:
- catabolismul pulpil ti
proloifrra microbimi smt
opritc, din eid mediul dwine
alcalin;
- sctivitalu
wimatici
este
uulat{
cind pH-ul hece de la 8,5
ea devine imposibilb;
- leucocitoz cre5te 9i capeitatea
de
r digihlinti
Avutajul
ile bazn al radiografiei
convenlionale coDsti in untitata
da6 de fiecue
de
inforu$i
me
imagine. Insi in esenli este o
mealti dc evalure calitativi a
structNilor ffilomice ti patologice.
Tehnis digrtalizirii acestot
infomalii u putea extrage
multe infomat'i cutitatiw din
radiografie. Dupd digitalire se pot
aplica metode mputaiate de
imbunt4irc a coDtrastului ti
mi
nodificre a
de expuqe. Mai mult
lminozitntii,
sofrsticar, de exemplu /imaging/ cu
rem{i
apire
este
muimi;
- refacerea osoroi este accfltuti
prin indepfutarea obstaalelor cu€
se opm activitilii fosfatazei
Dirgnostic diferentiel
Parcdontitq matgiMld
h-rqclum verticald
Osleomielilq
20)Rrdiogrrfi
infmalii
dure.
mdiotrilsprenfi in formi de
picitiri la m apeL cu m PDL cre
su
cu alte tehniei, de exmplu
folosirea filmului ocluzal, a
ortopmtomografiilor, a
radiogmfrilor siuului gi a
craniului, gi prin metode
radiografie specifice.
mineraliate in@njuitoue.
Radiologia puodongiului apical
Btriati
puodontitE apicsli este
O
film,/dinte reduce la minin
suprapmrea cu sinusuile
Spa{iul periodontal el
Iigamentului. Desritrea
radiogmfici Fecisi a apexului
cu
parcdotrtitei apicale a cminului sau
a prmolmlui prim gi mai ales a
celui doi- taaliat de obicei intre
apexuile mdiculue a prmoluilor,
fommul se poate glsi frecven!
dtr nu intotdeaun4 pe ndiografiile
tmretie
ndiculu.
fiecvmt
ddinlgwa lffiinei
Prrcdoilite epioli
plrorea mgulaE a ftlmului gi
prciwfiile para.lele. In timp ce
sistmului cmalului
apicale.
O alg fficteristici
mtonieri dtr€glwi
diagncticm (fficti a
lwea
microbiml
importanF.
Schim bd/i le slnc lu rale os ou e
repr€zinti u sem primil al
pilodontitei apicale
Iirgirea slaliulili ligmentulili
Apexul gi foramenul unelului
pulpar, Apexul dentar cu
ori ca rdspms la infectja
mi me
parcdontal estein mod tradifioqfll
considenti ca rem al psodontitei
Prwttun
pulpei reprezintii structun cea mai
importanti, de weme ce prwesele
patologice apru de cete @i mrlte
corelative au cea
Structurile rnstomice locsle
tratanenblui.
mificaqiile
periapicale. in acate croi
cmoginl€le provmite din studiile
Arcada zigomatici- Arcada
zigorraticn sprijinn rugchiul
Meter Si s poate proiecta p€ste
apexuile moluilor mailui.
Gam mentoniera Se gtie ci
oso&
mai robusta,
chist.
Carctsisticile radiologice- La m
pot acoperi detaliile struchrilor
periapicale in timpul diagnosticului.
gi
m
Parodontita zpralE
nanle.
Fosa cmini- Fos
Tehnicile radiologice se despart in
doui categorii principale: metodele
radiologim de dies"oqicre gi
monitoriae a bolii, 5i mdiografii
folosite ca ajutor tebnic in timpul
formenul apical
este intotdcaw @i mici dtret
qi
apicale. qi pmtele apexuilor
radiculare qi lmina dui cue se
proiecteue pe a@agi zon5.
clinice. Multe imagini
radiotrilspilente neudodontice
(incluiv
(l ) I Mgiae a tzdiogI afrci a
pdodontitei apicale cronice (CAP)
incisiwlui larffil muilu, mimdnd
citeodati pmdortita qicaliSinuul muila- Sinuul muilr
vitslitate. in @nhsq lezimile
neendodontie de obirei nu
afecteazi aportul
apaKnF @a textui Fe
mdiografii mte tipic fin-gmtrla in
muilr Ei mi aspru cu spalii
qi de
geometriei
decet etet se pot efechB mlsu&6i
densitometrice bute pe computer
ale ndieopacititii obiectelor $
mnelor din imagini- S-a €xplorat
tehnologia in incwirilc de a
alcaline.
Prin combirea acestor factori,
oferili de m pH optim, se obline o
aclime terapeutici efi cimti
(De s c orde s, I 9 7 6). La toate rcestea
se adaugi gumlia tehnicii
hexocalexice cue este electivi
pentru cA mterialul est€
erentialmente biofiI gi alcaliniruea
de la I I la 13 w produce Ient, dar
constant.
Prin aclima n complexi de
expmsire in cmalcle abemte gi
cmaliculii dentimi, prin acliuea
sa
litici uupn restrnilor necrotico-
gmgrenoase qi prin acgiuea de
stimulue a prrceselor de repanlie
tisuhn, hdroxidul de Ca este u
medicment cu lrgi posibilitili de
utiliKe
in tratamentele
adodontie.
23}FOCAR-ELE RADICULARE
perirpisl Sit6|in
ilatomic[ a periap€nrlui 9i reac,tiile
a) Focarul
biologice ale acestuia ne
indepirteazi de conceplia a*Eici a
"periapexului - frcu de infeclie".
Priapexul s poate omsidtra 0
twre
ani
de
uei
infec,tii mdodontice 5i in mod
infeqiei,
"martorul" $i 'Victima provizlrie" a
a
sigu nu m Enhu @lomic d€
diseminare.
b) Focarul endodontic. Toli
autorii au ilitat responsabilitatea
endodongiului cmalr "gol" sau mai
precis "lacmad'. Ac6t pmct de
vedere s-a p6rot a fi confimst de
rezultatele obtmliei de cmal du
nu qi de ionofiezi- Ionofreu prin
penetralia ionici in toate malele
mecmic imccesibile 5i in particulr
la nivelul anfiactwozitiililor
rmificatiilor
deltei apicale,
sterilireazi conlinutul lor gi
distruge conlinuhrl lor orguic
(acfimea litic[ a ionului OH).
Corswutiv acliuii litice aceste
spalii rnmdn goale 9i
swine
gi este
vindma
stabilili dupi
cm
constati cu surprindere J.C. Hess.
Deci focmrl de fufecfie pmilent
al dintelui daca nu se afli nici la
nivelul periapexului 5i nici al
endodonliului cmaltr trebuie ciutat
la alt niv€I.
c) Foerul etodontis Acest niwl
este situat in rctodonliu wnstinrit
de mma dmtinui, mde existi:
spaliu mvitar coNidffibil;
-sediul ud putrefaclii neuotice
c6nd a incetat vitalitatffi pulpui.
u
consideri ci m caml
ocupd numai 5 p6nn la 1@/o din
volumul mdiculil, rezulta cd
volumul cavitil al tubulilor este
pnctic echivalmt uui mal
moNtruos (de la 3 pind la 6 ori m
mal normal).
f)aci
se
Este dei
pr{tabil uh
loc sd
tnchidm infeclia infia tnchisoue
en dodon ticd, sd elimin dm
produsele de necrolid pfinl74n
trstament ocalqic (incinqare
chimic,$.
24)PROPRIETITTLE
REAC'|rE| OCiLEX|CE
CompNul este dotat cu doui
A dou pruprictatc e adtii dc
acgirea grupirii oxidril de lizn a
substanfei organice nwroate prin
creuea uui mediu alcalin (PH I l) incompdibil cu viats
mimrgmiwclordin flon
mdodontici trebuie mirtit ti
Ca(OH)2 este biofil in contact cu
tNturile vii).
in walele (principale, scudtre,
abtratrte) Si itr cmalicdii deiltiruiCa(OH)2 foruq in prezmlacoz
(provenit din lia substanlei lor
oigmice), di nalttre la CaCO3
(carbonatae) cre ests solid ii
stabl, rqistind la al%e. Acesli
indre utih in faa finali a
rerc$ei oalexie poate fi
prejudiciati daci swine in faa
expmsivi cind blocheu! faomen
ce aprc cind se utilizeazi Nteior
produse ce conlin eugenol ru
gmpiri fenolice (sol. Walkofi
Clrmchi).
Reaclia malexic5 fundmmtali se
poate dtri shtetiz sdel:
cao + H2o
ca(oH)2 + co2
CaCO3 + H2O
25 )Oridul de ulciu uqor
Unele tipwi de oxid de calciu au
proprietatea de a suferi o
expusiwe volumetrici cend smt
htuhatate. in ondilii tehnice bire
)
)
detwiute este posibil se
conaobm qi si utilizdm
proprieti$le expansive, penau a
innoduce hi<koxidul dc calciu in
cmalele inaccsibilc ii tubulii
dentinui.
Ionul OH al hidroxidului de calciu
Ca(OH)2 - la fel ca qi cel de la
ionofrezi - NaOH - provoaci liza
matsiei moarteFolosind
puticulu
utificii
o <fubln
de
preparue (in
spatulrc) s-a
la m
ceficiflt de expansiue de 2,8
(adici
volm de 2,8 de hidroxid
volm de oxid de
de calciu la
calciu).
Cdnd coeficiennrl de expmsiue
este de 2,8 in cavitate expmsimea
este de 1,8 la primul apo{ 3,6 la al
doilea 5i 5,4 la al treilea.
intr-u prim timp
putut ajuge
u
u
Mattriilul €xpilsiv cmsti inF-o
pasli cue suferd:
proprieti{i fi mdanmtale:
- prima se poate defini ca
puietalirc (dmsifiwe
perelii uui mal);
'lenefant";
- a dou il revodici
-o
ca
"sterilizanf'.
'Penetanla" este datii de reacfia
oxidului de calciu cu apd
endodontici cu fomre de hi<hoxid
volwlric dqife$te
de calciu, cm
de 3 ori volmul
oxidului de calciu
introdu.
CaO+H2O)Ca(OH)2
I vol 2 vol 3 vol
Hidrcxidql de calciu forut
penetreazA gi cmalele accesorii,
ab€nnte li cmaliculii dentimi cue
pe imaginea mdiografici sut
invizibili, da cae smt sedii de
ilfec{ie 9i frctori canli ai
gmulomului, chitr cend cilalul
radiculil este hatat corect- Reus€ite
si peneheze pi cele mai recurbate
cmale cue sut dificil de pfletrat
cu alte medicmente gi chiu cu
meue mecmice de aleaj, Ihrd
grave riscui de a prcduce cii false.
Expmsimea a fost demonstrati de
cu ajutorul testului cu
cromogen rogu prin folosirea de
fenolfialeini. Acest test pm sigN
deoaece colomtul adiugat se
eviden$azi nmai amlo ude s-a
fomat hidroxid de calciu.
Mecmismul acestui test se aplicd:
Bmd
fenolftaleim cil€ est€ B colormt
din grupul trifenilmetililol vireun
de la ircolor la ro;u la m pH de
peste 9.
-o
a
fluidificre
pe
centsald (genemtotre
fluxului ionic: imi Ot{).
26 )Oxidul de
calciu'greu"
(hexocslex)
Descoperirea mui nou tip de oxid
de calciu a repus totul in dirulie:
principiul expmsiv, tcbnica
op€rsloarg rezultitele li
penprctiwle de apliwe.
Prima cmcteristici obsmtS, la
caest tip de oxid coroti in
exproiuea cue ajmge
[a
u
coeficient de 6,4 (m1iue pentru
cue acesta a fosl dmmit
"hexmalex" deouece ue u
cmficimt de ordinul 6)A dou cmteristici este
cristalognfiascrcafost
identificati fEri dubii, cristalografia
nu nai este cuboidi ci e
eflorescenti (in "conopidd"). Cu
oxidul "greu" totul este schimbat: o
primi expansiue in fa lichidi se
produce pi la oxidul "u5o1', ftri
presime.
Du in momenhrl in care apa
disponibili s-a commat - in
particulu ca promitii din lia
substan!€lor orgmie - sc prduce o
a dom expusime in faa "seaci"
we acm este tridimmsionali.
in aceste condilii nu r mai produce
o fluiditat€ centrali. Exprciuea
"seaci" blocatl pe prefi cmalelor
9i tubilor suferi o mntmc$e cue w
aadte prin:
-o
*impasime" (pnsiue gi
condmsre de tip
aplici, mclia sa prodr: culmea
worem);
tinde spre gri, mirosul "sui generis"
(de albitui sptlate cu sodi). Se
trcce la obtum{ia de cmal.
- o "coalewm!6" (parietald
perfmt6.
27 )Mf,TODA
Gmlitrtii:
OCAI,E\ICA
29)Tmtanmtul dirtilor cu
dwcl{rrc rpiuh
Tralmwrtul mdodontic al
lezimilor periapicale utiliat multii
umq
viza pe de o parte
steiltwea endodm{iului
gi pe de
altn pute a leziuii periapiele
Acest tratment, in esenli
medicmmtos, frcea apel la
Faumatism Gu
mtrea
incmpleti.
Experienple ru aritar ci vindewea
este roi mpidi daci sc respfftii
periapexul. Tehnicile actuale
utilizeazi deci metode mai pugin
iritante- AsM€a endodonliului
asociati utilizerii tehnicilor
mdodontice biologie, induce
cicaairca
spontand a
periapexului. Aceuta implici
criterii rigume de prepanre 5i
obture a canalelor-
2S)METODA OCALEXICI
Tehnica de lucru
Preprr&rer pstel Se fre in mod
simplu prin amesterea pulberei cu
lichid apoi dupn wie pentru a
modifi ca consistm.ta pastei.
Cmsist€nta pastei este lisati la
apreciwa prcfaionisnrlui
qi
ae in
limclie de mploma cmaluJui
principal pi a celor secmdre
precm li d€ existen{a uei reacfii
grmulomatoue periapicale.
Introducera p*tei in crul
utilizeui u ac Lentulo cu
Se
dimetru mai mic decdt cmalul,
su
decit spa$ul provizional, pentru a
nu introduc€ aer in roal, inte
pasti gi apa endodontici- in toate
croile evitiim introducerea cu
inleparea
p€ntu
pmdo4ialui
apical
inutil.
ocopqe
a evita traumatismul
Nu ttebuie uitot, sd
x
qpw@
pulpei si
afectffia ptriapexului, iminte
utilizuea mtisepticelor forte,
agresive pfl tru,ieschlile
periapicale, sewind mai degnbi la
compenwa imp€rfecti, milor
prepmliei pi obhualia de mal
cetmdata
itraompleta
Dintii cu dezvoltre incompleta
apicala sau m apexul lug (apex
rmfificat)" au ca etiologie cuia
dotam complieta ru m
pasta cu o bulcrd de prefqinld
nehi&ofli, pentru a oita
cotltdil Afie ?onii ti t daiaful
de obturugie proviTorie, intre p6ld
c@ild(ii @lowe
Obturars provizorie a eviti{ii.
Se poate efectru cu orie fel de
ciment de obrualie proviz,orie, cae
nu contine eugmol. Eugenolul in
contact cu hidroxidul de calciu crc
a penetrat tubii dmtinai ormai
di o colonfie gri-albisnuie
iipq$.i
d€
completa a ndacinii- In
cmal
mmenea sitmtii, rezulra
mi lrg spre apex decat in
apropiro zonci cwicale.
Tratamentul acestui tip de lezime,
urut de obtwe corccta a
cmalului, €ste foarte gl€u de
reali7t in cordifii obisruite de
u
tffipie endodontic4 fiind
necesara
interyentia mor metode
chirugicale. Avidnd in vedqe insa
faptul ca asemmea czui se
intalnesc cu prrcadue la pacimti
foafe tineri (copii) si cooperue
dificila se inpue m solutie
terapeufim o metoda ce sa pemiia
dezvoltarea completa a apexuJui,
metoda numita ap€xpgenez4 pusa
la pwct de catre Frank si Ostby.
30)Trrtrmentul rpexului larg el
dintilor cu pdpe vie
(Apcrogerczi)
Apexogenea in rceste situatii re
tehnim indepartae pulpei
afcctat€ dupa o prcalabila mestezie
si inlrc o diga. In cuul
efectuaii pulpotomiei se
a
indeparteffi l-2 mm din pulpa
(Schriida si Grmth
l98l), iu in
wul mputstiel vitale este
neewa extirpuea pulpei coronue
in btreBime.
Pulpa se excizeu cu ajutonrl uui
corom
1971, Magnsson
de |rma bine scutit
excavator sau frea globulua
activa, In ma acestei excizii
rebuie v rezulte o plaga pulpm
spalaii ei cu o
cuata in
mlutie Ringer si evitat fomea
instrment
tm
uui
cheag.
Prepmtel€ pe be de hidroxid de
calciu s€ pw p€ste ?lag4 iu restul
corouei
se
obtueu
cu cinent
oxifosfat de zirc sau cugmat de
zinc.
Succesul opemtiei este conditionat
de mmtiotra in stare vitala a
pulpei ndiculrc si m control
prin exmene
regulat la 3-6
clinice si radiologice pm la
lui
inchidm
complaa a apaului.
ddnitivd.
3l)Tre(rrenul eperului larg
Dupn 4 siptim$ni, se de*hide pi se
dshis
exmineazi congrutul roalu:
Daci apue alb 5i du - se incruc5
stripugerea cu u iNFulrnt a
stratului superficial. Daci acesta re
pibutctte in gol, avem
de a face cu
tehnice- Trebuie licuti o
noui aplicalie.
Daci apre alb qi du - se inceuci
instnMmt $ s€
strEpugaea cu
constati ci intreg malul este
obhuat, avem de a face cu m dinte
foarte mlcificat cm a consmal
putin oxid de calciu $ a awt loc o
expansime limitati du suficientd.
Pentru a putea obtw defrnitiv
o
soile
u
cmalul se slubilireazi mnlinunrl
siu cu rer fuiologic *u api de vs.
Drci s prezintl fluid, de culore
g1i, cu miros de gmgreni se face o
mui aplicm. Pantru now aplicre
se fae o spilifiri cu ser fiziologic
qi se aplici o noud dozi de pastii.
DacE se prsinli foarte fluid, meori
el dintilor devitali
(Apexifiere)
Dintii matui se craclojrempin
prez€nta mci cotrsFuctii apicale
sihEte la 0, 15 m Ia tineri si 0,7
La adulti fata de apexul
matmic. Exisla situatii cind la
nivelul uor mdacini apexul este
lug depasind uori ultimul numr
de instumst mdodontic (1,40
m
a cuor pereti pot fi pualeli
sau usor diwgenti spre apex
mn)
(pilnie). Mortificuu pulpei poate
sa aiba loc inainte de edificuea
completa radiculr4 situatie in cile
apexcul deschis ireoteste o mdacim
rcwta cu pereti praleli su
divager*i sge apu. Dinti cu apex
larg m rezultat al necroroii pulpei
inainte de matuuea completa a
radeinii, situati€ in cil€ rsdacina
Gp€ctin este scurt4 cu p€reti
pmleli sau divugmti spre apex.
Etiologie: aceste modificui
se
mtorilor
tulbue, alteori mai clu, cu miros
de gugren6, se afli in fala mei
lezimi periapicale gmulomtore,
Este oeewd o noui aplicatie.
produc sub influenta
o consistsli
uqor mai scdatii decet pasta ini$al
- fort€ €xesive actiomte trupra
dintelui (apffite onodontic€)
Dacd se prezinti
il
fetori:
- ctrie dentra;
- tmmatisme;
- resorbtii sxtere;
- procese inflrutorii de wcinatate;
- resorbtii inteme.
Tratamenhrl: coGta in iestihri@
procedurii de apetrificue.
32)Urgen(ele ia ododon{ie
a teiduilr dnre si m! i.rlt€
ordine precisa. Stabilirea mei
abordari metodie si aplicarea unei
rutrre fomrdate vor drce la
identifrea rapida a
JE linoae prscsufui dc diagnostic.
trsluilq
aminue
Genenlitrtii:
Inspectia. 0
cm
apel% la m tutannt
complela in@pe cu o
stomatologic de urgmla sufen de o
drcre cu originea in pulpa nu
zona periapicalaStomatologul tr€buie s8 fie
disponibil ori de cite ori pacientul
se afla int
situatie euta (chiar
cu
semuuinwakedwi)
indepartind *mele si simptonele
T6tele dirgnostie Colmtarq
ugfl t€lor
srcp dublu:
Majoritate itrdivizilo
regionala
tmire
vimla
{
stomatologice- Paciatii
astepta ace$ta de la profesia de
stomatolog , si este wa din c€le
rnai importute responsabilitati sa
asigw acest seruiciu. Rezolvrea
ugentelor storotologice este
stresmta si penhu cliniciu
deoarece astfel de situatii ugente
trebuiesc efectuate alaturi de
pacientii progmati, diagnosticul
trebuie m fie mpid si pruis, si
problema trebuie sa fie plutiouta
eficient. Suesul clinicimului poate
sa crecca si mai mult datorita
aveniwi pacientului fata de
stomalologi.
O precautime considsabila trebuie
luata cind clinicianul decide
trateze ug€nt€le stomtologice la
incheierea progrmului. validitatea
ugentei trebuie intii deteminata si
abml de mediwmte elimimt.
s
at€nta €fectuta imprcma
palpuea, percutia si ewdum
puodontala- O enlwe
prodontala va include sondtrea
pungilor, deteminrea nivelului
atasmentului gingiei si notarea
gladubi de mbilitate a dintelui.
acestor
predui
LedircE
l.
reprcductibile
seweste la
u
simptomelor
e cmcterizem
urgetrta
2. Evalwea compaativa a
structurilor dento-alvdare p€ntru
detectares uor situatii momale
responsabile de simptomatologia
pacientului .
Tete termice Metodele de
aplice a tempeEbrii (guttapocha
incalzita, iaslrusrte hcslzie,
polipu! etil clori4 gheata uscata)
pot fimia u diagnostic relativ
Percuti!, Daca simptomcle
prezmte includ durae la mucae
sro masticatie, puin<tul W pacient
sa meste€ u rulou ale lata prin
miswi recventiale, individrnl Pe
fircre dirte poate fi mi precis si
revelator drcit o simple percraie
sisla
P{rt
Fr
ffiffi
pcrtru
in situatiile clinice neclae.
Tetarea elctrica e pulpei.
trebuie sa fie atent in
dcfccte uoue la mndne.
4- Efcctnffi teslelu diagnostice
neccw picnhu a dctemitra
implicuea endodontica- Toti dintii
din aprcpioea wei inflmatii
trebuiesc evalBti in privinta
vitalitatii pulpre. Ca regula
inflm*ia de mtiologie
endodontie aprc secmdu dupa
neroa pulpm.
5. De obimi o in{Imatie ce nu
poste fi ardbuita mei €tiologi
dentare trebuuie supusa la m
exmen bioptic patru diagnostic
histlogic definitiv.
6. Continuml inllmatiei
tesuturilor moi ftebui€ eKaminat
prin mpire cu o siringa de
uestezie inaintea oricuei
iDtervqtii chirugicale- Imizia si
dreaajul au trebuie* efechule decit
in prerenta uei colectii punrlente
confimata prin inspectie vizuala.
diagnosticului . Fa finala a
diagnosticului cmsista in malia
sistemtica a tutrtr datelor
semifrcative acmulats prin
de conracr).
a. lmplicrea endodontica
b. Comidemtii puodontale
Transiluminareg. Fractuile
detemil]m mtw sprcifica
corome verticale si orizontale sint
problemei endodontice. Din datele
diagnostice colstate stomtologul
trebuie sa fr€ capabil sa distinga
ne aflm in gezsta wd
afectiui pulpre limitah la dinte
sau daca avem o extindm in zom
periapicala mu tesuturile
perilatemte. Dupa aceastalrebuiesc
idsrtifi cati frctorii etiologici (cuii,
l. Afectimi semifietive
de detectat cu
noi, imbwtatite cu
Truilmitre
fibreoptie-
trebuie s fie m test de rutina
atrmci cind rotam fiactui
corcnm diswle.
2. Accidmte grave
3. Problme emotimale
36lEraminam clinis
4.Obicieiui vicioue (tutu, dcml
sau drogui)
5. Spitaliai atrioue
6. Medicatii
7. Tratmente medicale cw€nt€
8, Simptome cile pot india o
f
nflamrtia. Infl matia orcfruiala
mmifgstare comw si
potential complicata a patogeniei
odontog€na (abces parodontal
lareral wu periapical).
este o
Umatorm $lrcm
este
afectimc nediagnostiqta su
momalitati la vuiatele sistem€ ale
corpului.
recomudata pentru diagnosticul
simptomstolo giei infl amfltiilor
Antwdente dentrre
trasatwilor cilinice ale inflmatiei.
Acsasta este realiata prin inspectie
sistemiatica si palpue bilatemla a
tesuturilor intsaorale si extraorale.
O atmtie deosebita trebuie rcordata
Mai multe specte ale simptomelor
pacienhrlui trcbuissa elucidate in
timpul interogatoriului:
l. Topogmfia - locul(uile) in cm
orofaciale:
lJrutorclor
sint percepute simptomele
2. Cronologia - debutul, cmul
clinic si schema temporala a
a.
simptomelor
(2)
3. Calitatea - dercrierea faatondui
ce da neplacerea muima
4. lntensitatea - severitstes
simptomelor percepute
5. Factori aditiomli - stimului ce
agraveaza"
usueffi
influentem in alt fel simptomele
6. Frctori complementari
-
tratmente mterioue su alte
detalii legare de rcm interesata.
35)b. Exsminers cliniu. lntro
urgenta obiectivuJ primu al
evalwii clinice este identificrea si
localiaea precisa a sureei
ca@torare a duerii.
Stomatologul trebuie sa cond[ca
examinarea extraorala si intraomla
el€mente:
(l) ltratia
Mrina
b.
Cretqistici
(1) Consistenta
(2) Mobilitate
(3) Ructuenta
Tmpaatua
de suprafata
Tesutrri afectate
c
(l) ldentificm testrilor
impliete (os s testui moi)
(2) Extindem in plauile tisulre
@iileutonie
si
2. Obtinerea radiognfiilor per&u
detecttrea natuii si extioderii
implicaii osoroe. Trebuie
detemimt
daca
leziuea
este
osteosclerotica, osteogenica sau
osteolitica. Radiografi i
de
duri
lnsinte de tmtamentul
endodontic. ln acasta sitMtie
sa
det€minm susa-
melc,
simptomele si
l. Plmea mui pmwent sdativ
Stomatologul h€truie s delemine
daca smele si simptomele sint
intradevu de nstun endodontieDaca ne
a{lm intrc
situtie, pasul mator st€
laalirc
si
sa
s
a
du
t(awtism€, obtuatii, momli
de
deaoltare).
b, Consideratii parodontale.
Secvential dupa ualia
endodontica, trebuiesc evaluate
rezultatele exmimii parodontale.
Daca o c8M endodontie nu a
putut fi detectats" tr€buie
detminat des motivul
preantelc simptome ale
pacienhrlui nu este de natm
ptrodontala.
38)Determinsrea diagnosticului
c. Consideratii rstauratorii.
a
dintelui impli@t- Da€
dint€ nu poate fi rest&rnt
adecvat, se recomurda €xtretia.
d. Diamctie difercntiale.
Deorece semele si simptomele
pot avm si etiologii mdmtogme
si dmame ummea mtitati
patologitr pot coexista cu afecttri
mdodontice si parcdotale,
afectimi
diagnosticul diferential
awt
nondntare trebuie
in vedere. Acruta uima este
icportanta in mod particultr afimci
ciud simptomele prerente sitrt
inconsitmte cu o etiologie
endodontica sau prodontala.
Acelasi principiu se aplica atrmci
ind simptomele sint cotritflte
o
irtotdro
2.
Das
a fost detectata o
lsiue
cuioas4 dups uestezia locala si
Estfel de
ffist
fizice
dro
pmtru citeva saptamini pemite
pulpei sa revina la statusul
neinflmdor, clinic iDtact (coafej
indirect).
restam
(3)F(m
uzual discomforhrl merge de la
citeva
moderat la reveni
rcude uu s roi prelugeste la
contachrl diatelui (sau dintiilor) cu
m stimul temic. Exista trei
stegorii generale care pot cuprinde
situatia in cile peifitul re rotfel
corespuatoffi.
a. Imolicrre{ endodontica.
Dupa exminrca paredontala
trebuie evaluta posibilitalffi d€
Topologia
(4)
sau
l. ldentificrca
simptomul acut al pacientului este
duerea la tmperatm, in mod
efrctwea ugfltei
confimam
istruentele
rjutorol sltui col€!
39)Tmtam€ntul simptomstic.
Duraq Ia tempqalura. Cnd
iltecedentele dentare indica ca
diagnostic o pulpita reve$ibila
matoarele principii @tidew
directia tmtamentului:
2. Deteminarca diagnosticului
mi 60r
urgentelor endodontice:
1. Niciodeta nu rc incepe un
trrtament stomrtologic pine cind
nu sintem siguri de diEgnostic.
2- Este mri hine se nu fecem nici
un trrtament d6it sa faem un
tratrment prost.
3. Cind avem dubii cereti
acestui et este deteldnua cu
precizie a cami semelor si
simptom€lor prerente ale
pacientului si recomdarea mu
b. Exminrca clinica
c. Evaluarea radiognfica
Consideratii restamtorii
ll. Ttrtsmertul
Prudent{ rsomsnda aplierea
trei r€guli in tratamentele
Cind
teshrlui electric. Potentialul pcntru
rezultate eronate poate fr atribuil
liprei de acwatete a EpaEtElor
electronice, rupmsuile abemte
ale dintilor, gre*li de tehnica
(plurea si ughiul de contac al
virfului electroduluui pe supnfata
d. Diagnostice diferentiale.
34)a. Anemnea. AntwdEae
pemonale.
psiiogmice.
evalwe ndiognfim. Scopul
wgentele cu potential complex si se
imparte in matoilele etape:
c.
alc
simptomelc orofaciale pot fi
clsificate in mai multe categorii:
(l) ogsnice, (2) finctionale, (3)
ruculare, (4) neuralgice, (5)
tebuie
ceea ce priveste
a.Armea
eftrtEte.
Cry€le rcodootogme
mez4 exmime clinicasi
Cliniciilul
l. Prwwua datelu pentru
dc edologie dentara
si ca@ nu pot fi
extersive.
3. Efectu{ea uei evaluri
parodorsak ar.nie, In'Ilanutia de
origine prodorrala Ia fcl ca ri s
de origine puodontal - mdodontica
prezinta caEcteristic pmgi su
Procesul de diagnosticare
diagnostic
fetdi
confimate prin testele diagnostice
endodontic4 se concentrem pe
corrctitudinea
pedru
&r lmalirca
342. Determinars
corect.
33)Urgen(ele in endodon{ie
I.
Diagnosticul
suplimcnt*r
a include si marginile leziunilor
izolare, tesutwile alt€mte pot fi
indepartate de pc dintc.
3- Daca o obtuatie rs€nta a
precedat simptomele temice
du€rose, obturatia trebuie
inderyartata- Cavitatca prepilata
trEbuie obtmts ctr o restamtie
tempom sedatim (zinc oxideugool, l.R-M-)- Cind mestezia a
treflt, pacifltul trcbui€ sa constate
o imbmatatire inediata. Dupa
citeva saptartritri Btauatia
sed&tiva w fr inlocuila cu o
obhmtie firala daca toate
simptomele au dispmt si pulpa are
modent si trruitoriu la
tstaiea trmi€a si electrica.
u rsps
Dups initierer tntsmentului
edodontic dar iminte de
obtuntia
de
sml.
Daca
mtccediltele dentil€ sug€rem
u
diagnostic de pulpita reveruibila sas
irevereibila dupa extirprea totala a
pulpei, orice simptome temic€ pe
cre pacienhrl le re sint cauate de
m alt diote.
Mutarea apuenta a duerii la m
dinte sut aatammt mdodontic nu
este rtra- Pmlru a demonsha acasa
pruieatului (rue aderea este
n€icreator) dati-i pacientului o
oglinda crei pemite sa obserye
stimulu€a temica a dintelui cu
trat@mt trdodmtic. Cind
pacientul obsewa ca stimulii
tmici nu rsproduc duere4 atunci
prin exmiwe tmio a elorlati
dinti din acelui cadm uu din
cadnaul utsgonist da@ €ste
necew, identifim sus reala a
dwerii.
llupa obturatia de canal.
Abordtrea este idmtica cu €a
prrcedmta, deouee in mbele
situatii m alt dink €ste susa
drerii
stimulate temic.
40)Tratrm$tol risptomlic
purulmt considmtril). D$pa inSntn
dmm
Duroe lo pacttie Cind
copioas
de mucm sau
mestecare - cm pot fi coofitmte
prin testul de percdie - acetrta
indica fu fl maria ligmmrului
puodontal. Simptoma nu mta
statusul pulpu. De actr8 este
obligatorie efectum testului
temic si electric pqtru a ddmim
vitalitatea pulpei inaiste de
ftatmentului. Daca dintele este
incoaouat (coilom cquometalica), o cavitate mica de tcstile
este necesffi p€nfru a verifica
statusul clinic al pulpei.
Inainte de trrtrmentul edodootis
este
prodw
iritise
Daca
prcutia produe duue,
pulpe t€buie
vitalitatea
verificata.
tmlian
Daca pulpa este vital4
hirtie de articulatie pentru a
identifi ca premtuitatile ocluzale
ale dint€lui si ajustati coroma
clinica la o ocluie nomala.
Plingeri din acereta catcgorie apu
mai adesea dupa plmea rtrflla a
mei $tawtii p€
dinte
posterior. Dupa indepdrtarca
mecaica
se repeta preparea
a cmalului. Se confima
ca conui dc hirtie ucrca wmpleta
a canalului. In majoritfltea
cualele lor fi complel uule,
totusi dea Gxudatul persista se
dintele deschis pentru o zi pentru a
droa Se plroeu o bulete de vata
in mem pulpan si prcientul este
rugat s rcvina a dou zi pentru a i
se dezinfecta cuulele si a i se
inchide dintele.
dinte trebuie lcat deschis
Cind
pentru dmaj, pacimtul este sfatuit
p€ puta opusa, sa
sa
clateasca cu solutii calde fiecvenl,
si sa-si spele dintii de multe ori si
ingrijit. Trebuie ac@ntul ca, ori de
cite ori este posibil, dintele trebuie
inchis, deoarece la m dinte deschis
datorita {lorei onle cresc
posibilitatile subsecvmte de
croittr
lm
u
min$
acutirue
.
Dupr obduntir dc
euL
O
prenatuitatii ocluale,
sensibilitatc uom la muscm su
muticatie este deshrl de comma
dupa obtuatia de cmal- Pfltru
micsom mietatea pacimtului,
trebuie m ii explicm ca dintele w
recommdati pacienhrlui sa mstece
fi probabil semibil
citew zile.
Inainte de a pmsi cabinetul
pacifltul tr€buie sa aiba semtia ca
dintele este mi confortabil. Dupa
citeva zile ligmentul puodontal
trebui sa revina la starea nomala si
pacimnrl s nu aiba nici m fel de
disconfort la masticatie.
Daca pulpa este nevital
tratffi enhrl edodontic trebuie
inceput imediat.
Un mijlm util de a ne
nmmrl
de pacienti este sa smm pacientul
a dou zi- deoarce el ahuci ar
trehui sa
simtr mdt mi bine
Pacientii sint incintati de aesta
simpla chemrc telefonica. De
departe, majorilatea va vor spse ca
simt o imbuatatire evidflt4 si
pentru citeva zile. Daca pacientul a
fost infomat imi(t€ de aceste
simptome u$ile treitorii, de
obicei nu sint probleme. Daca nu a
6
p€ partea cealalts pentru
u
nri
r
daca din intimplue simptomelc
treaem el va fi placut surprins de
grija pe cue io acordati.
Dupa initier€s tratrm€ntului
edodontic dar ineinte de
ohturrtir de sml- Dusea la
confimata prin percutie, Exista mi
multe motive pentur cue rcest
simptom poate ape su penista
postoperator: supnirs[ruentrea
(trecerea cu i$trumentarul
edodontic dincolo de forumul
apical), impingerea fincolo de
a resnrilor pulpue
neqotice sau bactqiae
contact sluzal.
Dinte initiat Yital.
ro u
tl€ffi
temporffi I ligmentului
parodontal. AG6ta posibilitate
trebuie sa fie explicata clu
pacientului inait€a tratamentuluiMajoritatea pacimtilor vor tol€n o
mica inltmatie temporoa fara
s
plinga; ui wr nffisita
ualgezice uore penhu citew zile.
Dinte initial novital. Tratamiltul
unui dinte initial nevital este in
principiu la fel ca pentru dint€le
vital. Totusi, itr tqate cuuile
pmsmentul teporal trebuie
indepartat dupa ilestezia locala si
qe@ cinFrlui
operdor.
Exminati cu atertie csralul si daca
exista exudat detemimti tipul si
volumul. Drca cualul este lipsit de
exudat, plasilea uuei bulete de
vata si a cavihdui in caneru pulpffi
si reverifictrea Gluiei sint
suficiente. Daca erudahrl este
prezen! notati tipul si voluul
(exudat usor hmongic, exudat
mucre
fost infomit, elemi lrMe
sinptome de msibilitate la
muscrcsimstewpotM
ingrijorrc. ("Cum poate s doua
u dinte daca i s-a scos neml?").
Frcven&a mm senenm situtii
poate fi redua prin istructiui
atente pfltru acs4 atit verbale cit
Utiliati hirtia de
articulatie psrtru a vqifica
si scrise.
prcimtutui si a fi sigu
duia
ca nu
sisla
contacte prmature . Prcsrima de
malgezice uoue si clatihrl cu apa
calda sint deobiei suficiste in
stfel de situti. Totusi, daffi
dwffi la pscutie 6te putemica si
dre@ mai mult de citeva zile,
postoperatorie cu at@tie DePcira
cu gutapoca dincolo de fonmmul
apical uu debridnea si obimea
incompleta sint cel mi ade*a
susele ustor probleme.
Dae gutaperca nD este in deprire
r€lwea tratamenhilui memic este
indicata. ln
deptririi cu con
de gutapoca se indica chirugia
periapicala.
ln situtiile in cue duerea la
pqcutie peEist4 nu este
recommdata utiliaa indelmgara
a malgezielor, penau doua
cal
motive:
eKtirp[ea pulpffi vits]a este o
procedua de mputatie, poate fi
mticipata o odecile inflmffe
s
la
reexmiuti radiografia
muscatw nu masticati€ trebuie
formen
I
(l)
aper
efrcte advene
nedorite la malgeziele si
mtibioticele folosire pe temen
lmg, (2) sma problemei nu a fost
eliminata-
)Trrtam€ntul simptomstic
[nflsmaliL lntisle.
trrtsrentului
lmalim
endodoDtic.
Nah[4
si extindma
inflmatiei, impreua cu
detminrea vitalitatii pulpre,
indica tipul de tratarent clinic.
Daca din mumez exminuea
clinica si radiognfica s stabilest€
ca inflmtia este de origine
dfltara si dintele este vital, anmci
diagnosticul cel mai comm est€
abc€s puodontal lateml.
fluctumta sru
feru
aproap de zpsx
s'r
indurmta,
w mi
dentara, difua
sub mucapqiost de-a lungul
plmurilc fruiale sru
la m singu dintc- flua il0analia
este moale si fluctuenta si ditrlele
indie
nevital a fost indmtificag
incizie si drruj- Cireodata o
poate
pam
regiue idlamata
moals si gata pentru incizig du
dupa efectuaea ei clinicioul
constata ca &enajul obtinut ste
nmai hemoragic. Aceasta nu
sitmtia pacimrului ba mai
muh poate complim conditiile
prerente.
indepartata d€
slru
ciwisa
*
uuea
Umatorcle prwedui swt
recommdate ori de cite ori
clinicimul ue in vedqe inciaea
in vederea drenrii
inflmate
a
ud
zone
:
rei
l. Dupa a&niaistr{ea
anestezii in buaj s atas@ m ac
gros la o siringa cu ropintie ce
contine o fiola de mestezic p€
jwatate si s puction@
mucoua inflmata; se mjatea
doua" trei picanri de ilEstczic si
apoi se ropira.
2. Daca exudatul pmlmt este
prerent el w aprc in fiola- Trebuie
confmata pr€zenta lui iminte de
incizie si drruj, deouew daca
exudatul este nmai hemuagic
zona nu estc pregatih pmtru
incizie.
Daca tehnica de npiratie nu
indica incizia si dremjul,
clalim zmei cu apa
foate calda. Prescriem
utibiotic corempmtor si sem
pacienhrlui sa revina cind
sau dwine
inflmtia este mai
3.
rfiMdm
u
lue
moale
.
lndiferent daca s-au efectu&t sru nu
incizia si drenajul dintele we este
sw
inflmatiei trebuie rratat
imediat.
hrpr initidQ tntrmertdui
edodontic dsr itr&irte de
obutrstis de canrl. Situatiile
principale cue predislm Ia acst
tip de ugenta sint |matoaele :
l. Pmdontita
apicala
cmica fan
fistula.
2- Reluffia mui dinte tratat
edodontic mtsior3. Debriduea incomplets a uui
dinte neuotic4. Blocrea in cmal a uui ac de
irigatie (mdim hipoclorid).
Primels trei situtii au ca factor
comun tulbrmea echilibrului
dinmic
clintre
miumrguisne,
toxine si restruile ncrctice din
sitstemul cmalu ndiculu si
celulele inflrrmle cronic ce
inconjoua apexul. Acest tip de
ugente este in particulu
nelinistitore pmtru pacienti. La
mamei, cindprcimtuls-a
prezentat Ia tratffitrt, nu prerenta
nici
fel de simptome dusoar.
Apoi, dupa debridm roalului si
inchidqea svitatii de aces,
u
prcisrtul css{tt8 apritia
inflmatiei - deobicei la citew ore
dupa ue a pffisit mbinetul. Urii
pacimti pot chir intreba pe
jmatate sucrutic 'Cm ati obtinut
K rezultat atit de rspid?".
Terapia in{Imatiei este identica cu
wa dewris mtsior. Totusi
('l)
Tratmiltul
endodontic su €ste
indicat- Deobicei son<larea pmgii
puodontale suce la drcnaj pe la
stomatologul este atmtimat sa
verifi ce vitalitatea dintilor
adiunti, d(ffiew exista
nivelul sulcuului.
Daca dintele este nevital,
intotdeaua posibilitate ca din
coincidenta u dinte adiacmt sa fie
sma inflmafiei, Q) verifice
diagnosticrd edodontic poat€ fi
abces apical acut sau abces
phoenix.
vor
Palpuea si exminuea
indica daca inflmatia este moale si
imla
prodontiul rorginal, deouece
exista posibilitatea ca din
coincidenta sa se dezvolte in
uui dint€ recflt tratat edodontic
jwl
u abcs parodontal latral, Cind
ugmtele endodontie sint
rerclwte clinic in rceota roiera
peifltul va cmtata o uslme
smiftcaf,iva iiltr-m interval de
cilew minule.
Un alt tip de uBenra ce inplica
inflematie. alalui de duse se
proate produce in roe ocuii chitr
cind pacientul $a pe
ssuul
storotolognlui. El Wate
Vwta
simptome in
ce
matoilele
tinp
clinicimul ii iriga cmalul radiculr:
(l)
aluerc extrema si brosca (desi i
a&ninistrat mttrior M6teia);
in citew ninule; (3)
henongii prelugite si profure din
malul ndiculu- Acestm sint
s-a
(2)
inflmrc
patognomonice pentru accidentul
cu hipoclorid. Caua este evident
blocrea acului de irigatie in
canalul radiculd in timp ca
irigmhrl este introdus. Acasta
produce fortarea solutiei dincolo de
cml in tesutuile periapicale.
Cliniciaul nu va avea probleme in
puera diagnosticului. Reactia
pacimtului ete atit de mpid4
intens4 si almmta (afit pentru
pacimt cit si pmtru cliniciil) incit
necesita autodisiplim din putea
cliniciuului pentru a evita prim
reactie, pmica!
Rezolvuea acestei situtii rue se
face dupa cw umeua:
l. P6hativa cmpatul; nu intuati in
pmica!
2. Cereti ajutorul mai multor
pmome daca e nevoie pentru a
tine pacimtul meat pentu ai putea
tfuinsra
o
ffi*tuie iftbmj
atmw
dwuea.
Administruea mui sedativ injectat
intrmuscular si a mui ualgezic au
sperind sa
sfecte b€nefice.
3, Pmileri singewii
s
continue.
Orgm'ismul inceuca s dilueze si
m indepartere el imui fuidul toxic.
Continuti mpiratia pina cin
siDgeruea inaetem. ln functie de
cantitate& com€ntratia si
tempentm solutiei fortate dincolo
de apex, acetrta poate dua intre
circi si dwai de ninute.
4. AdminisFrsa @ui mtibiotic
putmic inrrmwulu (de
prcfsinta) s oral.
5- Trimiter€ peifltrlui la
chirurg
milofacial
s
m
edodontist
penfu continwea tralameotului.
Bineinteles aeot tip de wgenta re
poate evita complet daca respectam
dou rcguli simple in timpul
irigatiei cmalului radiculu: (l) nu
bl,ocati acul in cmal, (2) injectati
solutia incel.
Dupa obturatia de canal. Desi
nmerosi drctori pot precipita
sitmtia cel mai comm include
instrumentarul si materialul de
obhratie ctr€ inoculee tesutuile
apicale cu micrmrgmisme sau cu
toxinele lor.
As cum s-a uatat 4lt€rior - si
trebuie accntuat - verificati daca
dintele vecin sau puodontiul nu
sw inflmatiei.
42)Trstrmentul simptomatic
sint
Itutqe
spontaad.
Dffim
poate sa
apua ir uice momnt: inainte, in
timpul uu dupa teminrea
tratamentului endodontic.
Iminte de initiere trstrBeBttrlui
endodontic. Daca pacientul
prezinta duere de origine
mdodmtic4 diagnosticul poate sa
fie o pulpita ireveribila
simptomatica, nqoa partiala sau
cmgrena cu interesue periapicala.
Experimta clinica comiderabil4
combinata cu nmaoffi studii de
€rcet{e, indica aproxirotiv 90"/o
din pacimti necesitind tsatment de
ugenta ca avind o dutre de origine
pulpm. Cel nai bm mijloc de a
indeparte
durwa il
repreziota
debridrea sistemului caula
radiculil ir inFegime - indiferent
inflamaiei pulpare
de intinderea
sau necrozei.
*
Uni pacienti s-u putcr
nu
fi
domit sau mincat pe o perioda mai
lwga din cam afectimii lor euteObositi si flmiui, ei sirt dificil de
contolat. Dam au sufsrit o dlme
intem4 prelugit4 si lin paue
inainte de a ajuge ir cabinetul
nostru adesea lacrimi de usme
insotesc dispuitia duerii odata cu
instaltrea mesteziei.
Atingm
profesionala cu mim ca si linistirea
verbala pot aw o *mificatie
benefica- Oferind pacienhrlui w
lichid cald ce improspal% cm tr
fi ciocolata calda (inainte de
inceperea tratarnenhrlui dr dupa
instalilca ilesteziei demorotrind
atentie fata de paciest (suport
psihologic) si fumiro o susa
ternponra de energie (zahar).
Dupr initi€rea tmtamentului
endodontic dar inainte de
efstuam obturrtiei
de
qnal.
@u
a acestei
Cea mai fiecvflta
sinratii este extirprea incomplefa a
b" Plasti citcva hdete dc Yata in
canal deasupra conrlui dc hirtie.
c- Cimentati temporu un stift
prefatricat in cmalul ndicular.
d- Cimentdi o rcnrm provizorie
!c${l erst \tin,
e. lstruiti pacieftil
abtim de
la masticatie cu rcest dinte pina
cind rnumotul edodmtic
peDmilt
si
sa se
trrbomirl
rsstamtor defitritiv nu
nuctumt4 $ffrelia predomimE
hemongici.
mltiradirulq- Ia ooluii
wndibului, dintele este diwat
Draa.iuI
Drpi incizia in{ial,
bucolingual la nivelul bifircafieiLa molarii milari, diviziusa se
face rcziodistal, de mmmea, prin
este cea
poate fi pltrat
in apropiero acesteia u mic
hemctul, r+oi se deschide penlru a
l6rgi tactul de drroj. Acmrn
prccedui este indiqti pmtru
tmdaqii extinr;
incizia inilialn qi
lirgirea conreutivi ofer{ de
au
fost
obicei,
m droaj suficient Daci
u
dren datoriti
completate.
este necesu
UI4)CIIIRURGIA-
dremjului inilial limitag se
plaseazi in incizie o bucag teiati in
fmi de t sau de ftringi dintrc
ENIX)DONTICA
Gereralitatii:
Tratarnentul cmalului radiculil este
o proceduri relativ de succes daci
upectele diagnostice gi cele t€hni€
sut realiate cu griji. Majoritalea
rligi
de
mciuc
fag
cu
iodofm (sutw
afecliunilor pulpre qi priapicale
sut cel mai bine f'atate
nechirugical. in genenl, se crede
este
ci. drci tratmentul
sau o
bumti de
este
oplionah). Drcnul trebuie
indepirtat dupn 2-3 zile; drci nu
sutmt, pacientul gi-l poale
soate singu.
47)Chirurgia apisli
Chirugia apicali este realiati. de
cmlului
majoritatea eg€cuilor sut cel mai
bin€ corstate prin retrrt8re. Existi
obicei pfltro a indepnrta o porliue
din rldtuini cu m spa$u cmlu
ned€bridat sau pentru a obtm
relograd malul atunci cind m
sigiliu nu poate fi finaliat ortognd
totuti, situtii in cffi chirurgia
(prin
radiculu egueui, se indicS
chirugia pentru cor6fie. Aeest
luaru nu este ffipiral ad€vint;
este
corwi)- Ullmi,
suficiflt dotr ur chimfai
pulpei din cau debridrii
necorespunatoil€ sau din cau
csealfelufiextras.
Majoritatea prrcduilor tebuie
existentei uui canal suplimentar ce
a fost omis.
Dupa obturstis de ceD&i.
Suprainstrmenluea si impingerea
sealerului su a conului dinmlo de
apex sint mule principale ale
dwuii dupa obtmtia de cmal.
Totusi stomatologul trouie sa aiba
totdeaua in vedere ca m alt ditrte
sau o afectime nedenttra sa fie
susa duerii. Cind cmalele sint
obtuate bine si nu exista mteriale
de obturatie in deprire,
malgezicele intrainff
sinl
cel mai adesea suficimte pmtm a
controla dueH pina 8ffita
dispm- Daca obturaia de cmal
pue scurta cu mi mult de
milimetru de apexul radiologic uu
realiate
rceclie radiculadIndicatii
in gooal, existi cei indica$i:
- epc tuapeutic pobabil prin
abordue nechirogicali
ilduii
u
cmlul
apae obhrat neetes, este
recommdat sa rcobtm cualele.
43 )III. Urgente Btetice
O problma estetica apae cind o
portime de coroan4 ru o iutrsga
corou4 se fiactuem la u dinle
cre sufen sau a sufgit m
tratameDt edod0tic- Prcblma
devine ugent8 atuci ciod implica
m dinte roferior. D6i nu sint
simptome, situatia este neplacuta in
special cind afecteua viata sociala
a
pacientului.
€xp€rimentafi, nu de citte
practicienii generaliSti. Totugi,
pncticimii trcbuie si
diapgrostic 5i schema
s primpi
tmpeutici
la
9i
Cel mai bm tratamflt pentru
Contraindicat-iile sut relativ putine.
Existi patru mui categorii: (l)
apical acut li o nuozi pulptri este
stabilirea &qqfului la uive lul
dintelui afectal. Dewri. nu se
poate realia m drenaj adecvat Prin
dintele respectiv; a dou opPme
cilal.
I\
tehnicile de blowe eest€zici
regionali. Bl65rile sut ele
mandibulrc penau uiile
lnsteriotre, mfltoniffi bilatcml€
piltru madibula ettrioa$,
alveolile posttro-suptrioile pentru
muilml posterior qi infraorbitale
provinrie.
i. CMalal nu 6te oba.rot si
Iacizia
Dupi aestezig incizia
prcienul ale "inghwit" itt
rctivitzta cobintut {i Pilrru
efectuli orimntal $u vertivcal cu
mscalpelm. ll, 12,su lS.inci a
trebuie si fie efcctisti adilrc pria
perio$ peni h os. Daci tumefac;ia
acemta situtie reoruudam
a. Plsati s con d€ hirtie in cmalul
radiculu; taiati capatul conului
nmai
malului.
astfel incit acesta sa mupe
-imatata apiela
a
pentru ilia preffiilui. Acstea
pot fi supliBiltat€ cu infiltrali&
regionali.
este fluctuent5,
imediat,
mt
bifircaliei, hmisectia
so)Amputlfia rldiculari sau
hcniffi(ia
Indica(ii
l.
este
puoiul ies€
de sdnge. Uneori,
apre dou m exudat
serosmguinolent, lucru acceptabil
de al$el. Drci trrefaclia nu cte
9i
Deplsile datorati
defect osos sevtr
ffiiati
periodontice
cu redicina
su bifircatia" nici
ma dinlre ele nefiind
2.
tBtabiln
Um sau mai multe
riddcini smt
imposibil de tsatat
atat prin mijloace
convenfional€ cet
prin chirugie datoritn
li
mor instrmmte
aple' perfora{iilor
sau cualelor
3,
4.
5.
acces
realiam
lmbourlui
3.
4.
u
bicuspidire.
Srabilircaciiide
hcizia
fi
poate
restaNate pentu a s€mdna cu
bicupid, de ude tementrl de
Secvilfa tipicl a patilor rm1i in
chirogia apicald este rmato&ea:
2.
chiuetajul
jumitifi. Fiewe jwitale
tempeutic.
l.
gi
bifiucaliei pemit pistrarea anbelor
factori matomici, (2) complicalii
su sislmice, (3)
abuivi a chirugiei, (4)
cauzi leidentifimti a egeului
apicale
Existii relativ putine containdica;ii
la efmturea incizisi- Tmefacfiile
difta, de obicei, ro ss incireaziPrcimlii cu timpi tle singme $
coagulue prelwgili smt aborda{i
cu precaulie, Un abccs in spa{iul
ilatomic poal€ trtresita u
fataDent mi co4ple4 paciatul u
trebui irdrumat spre chirugia
roxilo-faciald pentru o incizie
extraomli sau inttaomli agresivd.
46)lncizia pentru drenaj
2. Cmolal afost ohtutd.
aceasta sitwtie se aplica m stift
metalic prefabricat crc se
cimenteaa in cmalul radiculu si
peste cue s cimentem o mroana
matoilea procedw:
osos sever sau distrusfia structwii
osoas€ este limitati, inilial, la aria
medicale
folosirea
ContrsiFdics(ii
Anestezia prcfindi este dificil de
realizat ir pruenla inflamaliei,
tumefac$ei gi exudatului. Infiltraqia
directi subperiostali nu nlmi cE
este ineficimtd ci li poate fi
dwsoasi. De rcmmea, nici
infiltratia stsdsd nu este comPlet
eficimti. De aree4 w preferi
(rlaca tinpul o pemite) cilalut
radiculu trebuie obtmt. O mroma
temportra €ste apoi cim$ttta p€ m
stift prefabricat ce este cirental in
rondibului, ds este mi fiecventi
la di4i mmdibului. Daci defectul
Contraindicrlii
moale.
aplicuea mei corome tflporue
cimentat€ cu u material
provizoriu.
Daca intreaga coroma s-a ftactmt,
tipul de tratmmt depinde drca
obtuatia de cilal a fost realiata
l&Ll
oblinute. Aceaste
poate fi realizti atat la
moluii muild cit qi la cei
ob{ine rezultate mai
48)Chirurgie epicdil
Scvmle tinpilor chirurgiei
realiaea dreujului {esutului
ea
preedui
imposibil de realiat
4s)lacifit Wntrs drentj
Indicrlii
tumefaclia produsi de un abces
rut
jMitili
u
- mfe indicatii biopsia.
ru
dtiw
afrcliwi
bme
sau nu
corouei
chirugicali (demitriitoar€
hemisecliei), dil su pishate
coroma 9i rddicina celor doui
uui
in difqite situatii.
Proceduri
Anqteaia
nu ofost obtvrst
- relwca tralflmtului pslru
Fatarnent al cmalului ndiculu
este
a
apoi indepnrrare.
B iusp itlizgra este
BlJme au€i
nftu$it
Daca s-a fiactunt nmai o bucata
din dinte, problma se realva prin
sau nu.
1. Canslul
apical
st{e si recuosci
ce procedwi sut corespuldloue
trebuie si fie in
cste
@respuEillre
firi
clinicieni 9i speciali5ti
a
defect sau
afeclatii periodontic Ai po4iuea
este
necesad penfru a pidira dintele
de
bifucalie. RSdiciu
calcificate
Rirlicina nu este
tratabili ca ulme a
cuiilor, resorbliei sau
uei
perfomlii severe
Fmcturi mdicului
velicali
Segmentul dentil este
dc importm{i
strategioi li poat€ fi
restaurat dor daci
cealalti ridicini sau
coromi este
indepirrati
Accezul apical
5,
Chiuetajd
perindiculu
Rezectia ndiculad
6.
Prepa4ia
itruficiflt
(retrogradn) qi
ridicina sau
ridicinile restante
7.
Cufiaindicolii
l.
temiMli
rcstamtia teminali
inchidsea
lmbouului qi
2.
sutwea inciziei
8.
li
gi
49)Amputatis,
eralwa.
hemistir
3.
rcliunea dou asupra osului
lesutwilor moi gi ridicinii; rcecti
dtimi inteNenfie presupue o
aqiue oupra corwi.
Amputslit rudiculstd reprezinrii
indepirtara mei sau mai multor
rddicini a uui dinte multindiculr.
Rddicina afectafi (xu rldacinile)
ffi tionate la^nivelu.l jonctimii
cu gi in coromd. h general, aceasti
smt
este realizati in molrii
muilui, dr poate fi aplicatl fi pe
mdibulae.
ddicinile
procedui
Hemisc4ia e*e
chinrgicali
a
divirea
wui dinte
Prezenla mor dinti de
sprijin purmici
(dintele afectat
trcbuie €xtr8s !i
plasati o prctezd)
Si
bicuspidiam ndiculari
Cele doun tipui de intffitii
descrise inainte, incizia penfu
drmaj 9i chirugia apicalS, imphcn
Fuziunea sau
proxim itatea
celeilafte rddicini
posibili
recommdiri
indepi(uea sutuilor
f.
p@tru
rotfel ci seclionuea
ridicinii nu este
inediirite
postoperatorii
Suport osos
5l )Bicuspidiaru
Indicalii
l)Perfonlia bifi rcaf iei
2)Afectare a
bifirefiei
lmH
de
boali periodontici
3)Crii cericale buolinguale Ia
nivelul bifircaliei
o
Conaoindicalii
- Bifurcalie adinci (ravm gros al
cmrd pulpue)
- Junitate nffista@bili
- Boald periodontici (fiecue
trebuie si fie periodontic
cuatd)
- Impcibilitatea continui.rii
hatamerhrlui cmalului mdiculry la
juitate
cealald
jmitate
Fuime radiculari
Tehnici
Atit la dintii madibului cit 9i la
cei miiari, mpuratia radiculari
-
este
realizatl prfufr{ scfime
a xpra rid&cina
orircntali pmtru
de
cormi- Cqma
pulpa din$lor rlc cqpi! *1u
poter{ial de vindecre mi ccscuL
Deavel4iele sust; crettsffi potte
fi intrmpfi ta nivelul riit[cinilu
imtwe
rSrnine
Elc
dinfilq
intacti" iu segmentul ndicultr 6te
indepirtat. De swa @roea este in
sfectati. riimioeed
consold demupra segmntului
radicula extras. 0 altii abordrc se
apre
realizeud printr-o secgiue
verticali" corom dintelui opus
corespunzitore redEcinii ce va
fi
mputati
este remod€lat5"
scdzbndu-se
fo4ele @luive
qi ffcdnd procedm mai u5ou6. Pe
ufel
mlsuri
ce
corro
modelarA o
este
frezd este introdusi oblic in
ridicini, duaAnd la
anatomic mai bun
Hemiseclia s realizesi printr-o
u wtur
seclionue verticali. prin coroai
pdni la bifircalie. Rdti o
conpleti sepralie
aa
pi4ii
de
segmilhrl
9i rldicinn)
dentar ce este pdstrat.
s
nu si
necesite m lmbou- Desrcri, daci
ridicina este afectati periodontic,
se indepAfieazE firn lmbou. Daci
se indici remodeluea osoas,, este
necesu un lmbou inainte de
realizrea rezect'ei mdiculrc.
Deseori se realizeazi m lmbou
sulculer firi incizia rerticali
Totu'i, oricdnd existi mele
inc€rtitudini, trebuie realiat m
lmbou; aest lucru este de ajutor
intotdeaNa.
Prognostic
Fiectre cu este mic Ai re w
prognostic diferit in func1ie de
situagie. Rerultatele indepnr6rii
ridicinii sut
bw,
le-au consident
cu toate ce
uii
dor $tisfdcitom.
Dagnostic
Selec;ia carilor
Resp€ctar€a
indicatiilor 9i
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
I
l.
12.
13.
mntaindica$ilu
Seclionrca 5i
prepuafa dintelui
liri
o alti afectare
Ratamlia
Foarte important,
igiena orali
De ffimfle4
egecuile depind de
Crii (cea mai
fucwn6 cauzi de
bui
egec)
Frotrri mdiculare
For{e mluive
excesive
Proceduri restauative
slab calitative
Problme
endodontic€
netratabile
BoalnparcdontalE
56)MANAGEMENTUL
TRAUMATISMELOR
DENTAR.E
Existenta uui tsmEtism dentar
implici pulpa dentari, dirut sau
indirect; in consmintS,
considerent€le endodontice sut
importante in ewllrea gi tratarca
injuriilor dentarc. Scopul acestui
c&pitol este descrisu telmiciltr de
exminue, a ingrijirilor de EgenlE,
opfimilor terapeutice 9i posibilelor
sechele in cml tramatismelor
denhe.
Importantr viKa€i.
Tmmatismele dentrc aptr cel roi
fiecvent la grupul de va(sti 7- I 5
mi. V6nta prezind avmtaje pi
dearotaje- Aviltajele
mi l6uiu datsitii
perclilor
de dentini subliri. De acee4 in
cuul apuifiei la copil a mei injuii
dentar€, se fac toate eforturile
penfu a menlitre vitalitatea pulpilAFractura smal{ului: cuprindc do{
smallul qi irclude fircturile
mrginale ale acestuia qi fracturile
su fisuile ircmpl,ete ale
snulplui
Frsclura cor@{ri firi afstare
pulpari: Factrri nwornplicatii ce
cuprirde sma\ul 5i dentina;
expuerea pulpei
s
Frrcturu mronari
firi
ce
implicn snnlgil, dotina gi
pulpili
expmere
Fractura radiculari: fractui doa
r&Ecinii apriuind meDat,
a
dentim qi pulpa. Este cuoscutS, de
tremeqea, ca
f.actui mdicul{i
orizo[tali
Fractura corotrtrGndiculari l
fractui dentari cre
cuprinde
smalpl, dentina 9i cementul
gi poate su nu irnplica
ndiculu,
pulpa
Luxalia: deplawe a dinGlui;
include pmul mbluali4 lua.tia
latenti, lualia eximn $ luaJia
intemi
Avulsia: completa deplsffi a mui
constau in:
Frtcturs prtr$ului elvmhr
(mndibulqr sru muilsr):
frrctuii a alreolei uu a pwsrrlui
alveolu
Enmenul clinic
gi
diegnosticul
Exminammuipacimt
T6t {.itg mti
nu erisltr o injdie
Scopol evaluirii stErii lesotulai
moale este detemirea ertinderii
tisulare a injuiei 9i idertificm 9i
indepnrtarea mrpwilor striire din
plsga-
roplimeutari a ligammhrlui
pqiodontal sau a vasculrialiei
apicale de nutrilie pulpuii, in cue
qs dintele poats fi remibil la
pqculie.
Schele.lfrcittl
oss frcial
irueptud cu aparilia tehnicii
Scheletrd
cu
este
eminat
in srcpul gisirii posibilelor &actwi
aletrwilrelmsauale
preslu
alveolue.
Dinlii [i l^alurile
de sustinqe
gi a lcsutuilor
Exminma dinfilor
r
trebui sd ofere
despre afrctarsa posibili
de swtrinere
infomafii
a
dure
teiltEilor
duare, pulpi,
ligmmtelor puodontale
evalwa
di4ii
adiace4i se migci Ia mobiliaea
uuia singu (ildicind o fi'acturi
alvrclai).
Deplauro. Un
loelizr
diote deplasf
in afan poziliei nle
ste
Dsi spse € realtat al
mei injuii trawtice se consideri
nomele-
afin
luol.
di\te
sut smsibili la percufe, chir
la ua uqoui. Deplrea apicald
cu afectuea wselor ce inH prin
fommeard apical poatc conducc la
necrozi pulparE dacl aportul
smguin este compromis.
Afstrres pulpsri. Integritatea
dinEi
este
foute impofimtii-
dmtinei (intene) sau la
metmorfoze calcie (oblitere) cu
modificma culorii dintelui (rf@t
detrtar tEbuie si
includi mitorele : sitrlptomul
principal, istoricul bolii actule,
istoricul medical pertinmt gi
exmenul clinic. Accentul in ac€st
capitol ea pN pe ac€le cpecte ale
exmindrii we smt specific legate
de
dinfilor 5i a stadiului deaoldrii
tram dmari.
o rezorbfe
inflrotorie radiculri
extemi.
Euminarea radiografi ci.
Radiografiile sut exmimte pentru
afluea wei fiacturi a osului su
acestom. Fmctuile mdiculrc
ktoric
Trebuie obt'nute mpid infomalii
pertinente despre injwia tnmatici
prcurydnd o anmitii scheroi-
Simptoml principal
Simptomul principal este exprimat
de pacient prin cuvistele sale, ca de
exemplu, ,,Mi-am rupt dintelc" satr
,,Mi re miqcn dinteld'. Du p@te si
nu fie exprimt, la prcimlii cu
rlarmrise evidmre.
rel,eziuii
orizontale 5i lualiile lsterale sut
desemi hecute cu vedwa dmrece
pozi-tionrea con vmf ionali poate
scipa nercguldtifle ce nu sut
panlele cu faciculul de rrc X. De
acee4 expuerea prelmgiti
verticali ocl@ld este de ajutor.
Trebuie realiate de rutini mai
multe expueri pfltru exmiffiea
mui trauatism dcntar petrru a
obline o irogiae cmpleti a
- cind s{ intimpht?
- a-1i roi sufoit tramatisme
dentare?
- ce vA suptui la dinte sau din;i?
injuiei-
mtmedflte gmtrale
ele insele o mtrinlae ptrtru
pdpa. Prognosti@l este bun; insa
injuia ce prcdse fr8ctua, poate
Istorid
medical al pacientului este
De exemphl
pacimtul poate fi alogic la
medicafia pmrisi, poare lm
deseori
semifietiv.
58)Fracturile smalf ului
Ciobirea pi fiswa limitati la
nivelul smltului nu comtituie prin
detemina deplawea dintelui qi
afectam
wlor sguine
ce
irigi
Dei dinel€ este seroibil la
perculie uu daci exis6 5i alte
medim€nt€ we pot iotmliom
cu noile medicmate propuse, su
pulpa-
poate avea w status clinic cre
poate afecta tmtilnentul. Stat6ul
seme de afectare, trebuie tmate
recommdirile de la
immizirii utitetanic hebuic
inregistrat; poate fi indicat m npel
lrrrote. Pot fi suficiente gleftirea gi
netezirea muginilor neregulate sau
la paciengii cu
pligi
umplq
contaminate ca
awlsii, peretriri
lezimi paeamte ale bmi 9i
de
!i
lesutului moale.
57)MANAGEMENTUL
TRAT}MATISMf,LOR
Df,NTANf,
Examenul clinic
Trebuie exeinate lesuturile moi
guii gi bmlor, ca de altfel qi
sFucturile d€nt8r€ 9i de sustirere.
ale
lnjuiile
restalMea structuii dentee
pitrdute.
59 )Frscturile coromre firi
erpunere
w
rgent de legre la dentini
deatim) dupi grawrea
eide Wntw a wSe Ejstenta la
a
incisiwlui .estawt.
Fmctuile coroaue sut mai pufin
comme la dentigia primtri dtret h
ca p@amti. Ideal, tratmnflhrl
panbu dwtilia primai este acelaqi
ca li pentru diqtii pemmali; insi
cooperuea pacientului dictezi
mmagemenhrl. Nu este chiu atdt
de importsrti restarsffi fiacturii
coronue la dentilia primarS; stfel
ci lwul fiactrrii poate fi net€zit
iira restaumre
Accasti implici smal{ul, dentim qi
pulpa. Pulpa este expusd, mtrel ci
ftactw devine,,mmplicat6",
tmea desmri utilizt lmtm aceste
tipwi de injuii. Sunt observate
exlindsea fiactuii, stadiul
riezvoltirii Edicularc gi intenalul
tinp scrc de la traumatism.
Extinderea frachrii ajuti la
stabilirea tratamentului pulpt ca de
de
altfel gi
poatc duce la rw-ortqia
de ingilbmirc) su nemzi
pulpari, cre poate ava ca l|.altnl
famatis
de smal,t-dentind. Aaeasta necesitd
Dscriere
susfinere a dintilor poate detemina
trmefaqi€ !i sengffi incluiv a
ligmenhrlui periodontal. Aeqti
Tm
fragmenhrlui septrat
este realipirea
60)Fracturi coronare cu
expunere pulpari
Aftrtsres perirtdiculari. O
injuie asupra structurilor de
pulpili
grsvirii acid€, rstsffiea
conswatod€ cu riiini compozite a
incisivilorca fractui corclre
^
devenit posibili fErE puerea in
pericot a pulpei. Mai consflatorie
&eturi
Mobilitstea. Dnlii smt exminaEi
pi
TfuLrctt
Dinliptiwi
infma$ilor
mobilitilii, obseruind drcn
lllrurti
(adeziv
gi a
alveolelor osw. Urniluele
criterii reprezinti o Gtodi
sistmatizti de culegue a
(cu blandete) pmtru
afEtare
dinte din alvmla sa
Reulita este definitd de pestrilea
dintelui in absnp oricirei
patologii. Succesul depinde de
mdttrii factori:
l.
2.
3.
trwicsli
Frsctum
cu pulpa
9i slabi.
spontsni poate
sici
pulpari: &actri complicati
hmiseclionate(comi
AEste tehnici pot
mi
mre dwit ce a dir;ilor adullilor qi
are un mi bun aport wguin qi un
pulprrl
Dqqbe
Aceste {iactwi coronue implici
smalprl 9i dentina firi expmem
pufuarn. Astfel de injuii, de obicei,
nu sut sociate cu duere sv€ri gi,
in gmeml, nu necesitd ffistenF. de
ugenF- Prognosticul este bu& drci
a
necesitii$or de
rEstalre; o tnctli mici poate fi
supusi tmpiei pulpui ti poate fi
re{icuti printr-o
restaw
de
conpozit grawtd cu acid. O
fractwi extinsi poate necesita m
tmtament al cilalului redicsla
printr-o coromi sulinu6 cu 9tift qi
miez (post md core-supported
crom) in funclie de viata
pacientului.
Trcrarenttrl Itat:lurilot coronute
Dintii cu liacturi mronue 9i
expmere pulpari pot fi trataf sau
prin pulpotomie sau prin aEt8ment
al cmalului ndiculu inainte de
restarea structuii dflttr€
piqdute. Daci €ste pwizut o
terapie a pulpei viabilg mte
impodanti realiaea tratmentului
c6t mai cuind posibil dupd
trumatism.
Evaluarea ttatamentul
T{atsmetrl
u i.
dupi 6
uual- O pulpotomie
reu$iti aebuie si indeplincasca
lui
esi€ evalual
9i apoi
mdtoaclcqitsii:
ii
l)Dintele este asimptomatic
integro fimcfional.
2)Nu existii nici o dovadi
mdiologici de paodontita apicala.
3)Nu existi serre de rercrb{ie
ndicdtrA.
4)Dint€le lispude ,a testara
vitalitd{ii pulpue (dacn &sta est€
posibiD.
5)Daci dintele nu esfe
rohr
Ia
momfltul tratamenhrlui, smt
evidente deaolttr€ d<licinii 6i
fomuea continui a dertinei. Daci
pulpa devine necroticd sau
forurca ilentinei este oprit4
necesari apexifima.
61 )Frrcturile rrdicuhre
Daqiere
este
Fmcnuile radiculue cuprind
fi'acturile mdiculm itrtra-alv@Iffi,
ftachnile radicultr€ orizoniale gi
fractrile radiculre transvmale.
Ele apr roeori gi pot fi dificil de
detectai-
fircnri 6di6olari
vizibiti drui frsciculul de re
radiogmfii, o
Pe
este
X trece prin linia de
fieturi.
radiculr[.
Acest fucicul adi$onal
de exemplu, la aproximtiv 45o, va
ajut& la detectarea multor fracturi,
in special din regiuile apicale.
Asistala dc urgald
DacA se conshtii existenfa mei
fractui ndiculilq tratatriltul
inilial presupme repozi$mrm
segmentului coromr (dacd este
deptasat) 9i o ateti rigidl
Repozitionuea segmenhrlui
coronar poate fi realiatii ugor prin
presime digitalf, uupn cormei
p6ni la alinierea rcgrrennilui, su
poate fi mai complicari, neesitind
diftrite 8bordtui ortodoDtice.
Atuci c4nd segmmtul corom a
fost repozifionat tr€buie stabiliat
penau a pemite repila,tia
pilodotrliului.
Stabilizilea poate fi realiatl pdtrh-
fixue rigidi cu o sAmi
ortodontici li risini gRvati cu
acid. Intewalul de timp ne€sil
purtdrii arelei eebuie si fie
suficient p€nb! a pemite
calcificue4 probabil atit intem la
nivelul spatiului ptdpar, cat !i
extem de-a lungul liniei de fiacturi.
Se recommdi 12 sdptimeni de
)Preeduril€ teBpeutie
pentru fmcturile
ndir{|8re
$i
ncrozele pulpare
L
Tratanentul
ndiculil
>
malului
pentro
mbel€ sgnmte'
corom gi apical
Tratam€ntul cmalului
ftri aplicua mui
tEtamml pmllu
wgnentul apical
(&cn pulpa este
Dwiae
fiactul
semi- sau nerigidi.
dalt5' m€ tavtrseazd
corcru in diagonal.i gi se extinde
subgingiwl spre supmfaP
radiculard. Ele se
mi
extiw
wietate
fiactun
este
ce
firamitwi
coroma. Buaidle st !i!ut€ in
pozif e dw prin porlima
segnmtului fiactml ce este ioci
ata$atA ligmmhilui puodmtal mu
Psutului gingival. in oricre din
aceste fiactwi, pulpa este de obicei,
dtr nu intotdeawa expN6.
rrgenli
Asistenla de
Dinlii cu fi'rctui coroue
mdicului mt demri dumli;
uemenea in-iuii nusi6 frccvent
sistenli de wgfl{i. Acesla Poate
consta dou din indepirtarea
fragmentelor dentre dsprire,
insa, deseori, ea poate include
tenpie pulpar6. Daci ridicina este
imsturi, pulpotomia este preferatd
pulpectomiei, in timp ce
pulpectomia estt tratirHtul de
eleclie la pacienfi cu dinli matwi,
complet deaolta$- Tralarnstul
definitiv trebuie uenar peni la
stabilirea tratamentului mdodontic
ii rtrtauativ
compld.
Stobilita ztmqtalai
t
Fnchuile coronuo-mdiculae
precedat de
ftactuii (,,apexificrc" -
strwhrn dsrtari- h slabilirea mui
plil de t'at mil! hebuie luate in
considme mai multe problene: ce
bml
p€Dtru dinte,
w
pulpectomia? DuPi
indepirtarea fragnemelor
despriroe, existi sufi ci@td
stluchli d@tari pentru a ssline a
restau{e? Este frachra
subgingi%li sihrti sub m nivel la
cile muginea restawei sa poate
fi plmati, altrel fiind nmew
ru
su
predm
alveoloplrotia?
inlooit
pute su implmt? DacA se
opteazi pentru o extrac$e spalul
oblinut post€ fi acoperit ortodontic?
Aestea r€prezinti ceteva dinhe
intrebirile ce trebuie pus. Datorita
acestei complexiti{i, este beneficd
implicuea uei echipe fomate din
specialipti in mdodolie,
pNdontologie, onodolie
cororo)+
terapeutic.
64 )Tnumrtismele Iuxatrte
>
Ateli inFamdiculilS
cu u ltift folosit
pentru a fixa cele
doui scgmmte intm
Implmt mdodontic,
la
a
>
(re
partea apicala
implmtului
iDlocuiege sgmfltul
radiculu apical
rerecat chlrugical
Extruia radiculad.
in cue segmentul
coronil este
indeptutat iu
segmmtul apical
I
ste
iltrMt
pentru
pemite
rcstalm€
cu
o
tipicd p€ntru deschid€rea malului
la capltul apical al segmentului
>
se
protetici, in stabilirea
Si
uui plm
Dqsiqe
Injwiile luxmte detmini traue
stlwhsilor de supod dentate ti
deseui afecteazi pachetul wulo
newos aferent pulpei. Cam este,
de obiei, m imprct neasteptaq ca
de
pe
exmphl
u
o
lovituri
sau
cidsea
obiect du. in gmeral, cu cit
ste ruai sverE luafia (implic6nd o
deplre mai mue), cu &tat este
mi
mue afectrea puiodonliului 9i
a pulpei dentre. Tabelul de mai jos
prezinti smar smle clinice gi
ndiografi re maidr difsit€lm
tipui
de
lm{ii.
Trdwnt
structuii dotare
coronm absmte.
Tratamstul cmlului
radiculr este realizat
Tramatismele lumte, indiferfl t
de tipul lor, deseori pvind m
diagnostic si w tratamst complex
ce neesiti m coroult de
la nivelul rgmmtului
apical, inainte de
specialitate.
extruia
tratanflt imediat Pacifltul trebuie
sa
Pfltru contuii nu
este
ntresr m
imbilizirii
este
mezeali. Cel mai bm mediu de
tresport estc trEdiul de conwe
commial, fi ziologic salin
(indisponibil de obiwi)t laptel€
repsintii o €x€lm6 altmativa.
Saliva este acceptabili, pe cdnd apa
nu este
lsante exteme
su
laterale necesitii repozilionue qi
imobilirue cu atete. Duata
dar sut
9i mult mai gmve deoilse
ele includ ridicina- A.lti
plffiui
Tnwatisele
cemini
frrctuii cororue
Trebuie exfru dintele 9i
induclia lesutului orcs la lmul
p6nn cdnd
diminui- Se
Dintii mteriori prezinli a5a-nmila
Tntflnentul cilalului
mdiculil pentru
segmfltul corctrs,
Tratamenhtl cmalului radicular
rebuic irdrufiat sprc cabiretul
sto@tologic, trilsportul dintelui
avulsiomt fic6ndu-se in condilii de
dintcle
dace mobilitEtes este de gradul 2,
poate fi tr$esffi 0 stabilim. Se
pfltru 2 siptiimdni o ateli
eMa
gingivoplstia
segmennrlui apical
-nprc"
motritorirazi statuul pulptr.
Sublua$ile nu nwsiH tmtam€trt
daci mobilitalea 6te modenl4
Aceste fractEi smt oblie $
cft gi rddicim.
implici at6t
extruia ndiculari
rereclie chirugicalS a
puni in
smsibilitatea
bune rezultate.
viabilA)
orcnu,
sn
(evitae nuicituii)
Ersctrrile coromrG
pulpotomia
segurentul coronu,
segmenhrlui
roi
roi
radiculare
este mai
mdiculil p€ntru
>
63
cel
iq precnt
cmplici dewri cu expmre
puhad ti piqdffi extmsivn d€
stabilizre.
62
Korwdatii
oferind cele
Deoarece eeste fractui, &ecven!
au m traifrt tralsyffil{blic
(inplicindpulpa dmtim qi
cementul), ele pot fi onise daci
traiectoria fmciculului enhal nu
este pualeli cu Iinis de fractui.
Din acest notiv, se include m
fascicol tilg€ot vertical pe tdngn
fasciculul nomal paralel atunci
cand s€ suspecteazA q fiecturi
o
+ee6ri p.e'€&{a s&
fre€vetrt
vuiabiln in
fwlie
bDi
pmtru pSstrrea
viabilitifii GlulreIa sosirea pacientului:
l)dintele este pus intr-m lichid
fiziol,ogic salin,
cle gravitatea injuiei. Luxagiile
exteme necsiti dou 2-3 snptimnni
de imobiliae, in timp ce luafile
insqite cu fiachri o$N smt
imobiliate pdnn la 8 snpttontui.
2)uia traw8tiata este
mdiognfiad, cautdndu-se semne de
fracturi alvmlari.
3)lwul avulsici ate exminat cu
atnlie potsu oidor$uea
Tntnrotul walului ndiculr
fiagmoielu osoue
este
pulpiti irevenibili
sau
libere cue vor
fi indepirtate. Daca alveola
indicat dinlilor cu diagnostic de
ntrrozi
este
stupatd, €a €ste deschisi uSor cu
ajutorul sui istnment.
pulpudTmten€ntul lmliei inteme
depirde de grcdul de matum$e
pulpai. Daci ilinteb ese
inconrplet fomal auind u apex
deschis, el poate rerupe . Drci este
complet denolta! va fi newsdi o
extwaliae (extruie) activi la
scut timp de Ia injuiq de obicei cu
ajutorul uui dispozitiv ortodontic
4)alveola este irigati cu blAndele cu
*r ulin pentro a indepdrta
coagulul cmtsminat.
5)dintele este prim in seml salin cu
forceps dc exhac{ie p€ntru a
evita mu'ipuluea ridicinii.
6)dintele este exminal pentu
debriui, cre daci sunt prezentg
sut indepixtate cu m pmffient
65 )Avulsiile
imuiat in solulie salini.
D6criqe
Un dinte awlsionat ste acel dinte
cre a fsl dislsai coruplei din
alvmla u Drci dintele este
reimplmta! ligmentul periodontal
m gmse mri de vindecm in czul
mei reimplmtiri npide. Tinpul qi
mediile de pistrm sut hctsii cei
nai critici penhu o reimplmtrc
reulitd. Este importilti prezewea
celulelor ligmentului psiodmtal
$i a fibreltr atatate supraf4ei
radiculue prin meqn'nwea
miditi$i diutelui ti diminwea
mipulnrii ridncinii.
Tratwnl
Pot Eptre trei situalii cu presupu
telefonic a uei
avulsiile: (l)
duf
avulsii, reprerentind situalia
oportmi pmtru reimpluttrea
inediati (h cateva minute); (2)
pacitrtul
se
prczinti la cabinet cu
w
dinte avulsionat d€ mei pnlin de
2 ore; wu (3) dintele este scos de
u
7)dintele este reinsertat in alveoli;
dupi aceastd reinse4ie parlialn cu
fucepsul, re utiliz*vi o presime
pacientul muica
digitald u5or'
pe w pansmml pdni cend dintele
w
este
8)se
fiut.
verificd aliniaea
compuzitoue
9i se
eviti
hipermluia. Dilaceririle tisulre
moi swt strins suhrate, in special
cwical.
9)dintele este stabiliat ptrtm l-2
s6plimSli cu
o atel6.
o)s-a sugtrar cd il trebui prescrise
mtibiotice in rceiaqi dozi ca cea
pntru infecqiile oral€ modemtrap€l de
ugoue- Se remmdi
vaccin mtitetaros daci dtimd
vaccin s-a eftrtut cu peste 5 mi in
I
u
m5.
I l)se administreu5 o diet5 upili
$i mlgezice ugotre daci este
necesu; se calneazi pacimtul.
68 )Reimplantaru la pcte 2 ore
peste 2 ore,
66 )Reinphntsro imediati.
Prcgnosticul reimplutErii este
dupi
evulsie- Drci ditrtele este
scos din alveoli de p€ste 2 ore
nu a fost menlinut med intr-u
imbudtiifit prin reimplmtare
mediu corespuzitor), celulele pi
fibrele ligmntului periodontal nu
supravielui,es indifereot de staduil
imediat dupd avulsie. Multe
persorc - pirinli, mtreuori
5i
a\ii
li
cNsc p(ocedua de ugenli,
pot reimplmta dintele. Unii pot
cere sfatui la telefon; prccdm
utilizati pmlm reimplmtarea
itrrcdiali €src
hirul
lmitffi€.
ajutot fu cq, de
m&je
dutud
I/re spaln dintele sub jet de api
rece (10 recunde).
2)nu se fterci dicele,
3)se reintroduce dinlele in alveoli
priltr-o utotri presime digitall.
4)se
cm
dinrele in poz$e (eu
pacimtului si-l nmghE).
mline
5)se apeleazi imediat la
de ugm,rA.
m swiciu
wiciul
La ssirea pacienhrlui la
de ugen!4 dupa reintroduc€rea
dintelui la lmul accidmtului,
reimplantuea trebuie exminat6
atat clinic cet ii radiologic.
Doiisid u cftrtE
adilionale 5i va evalu dintele
reimplmtat din puct de wdm al
lrlmdiwl€
stabilitilii $ alinidi- umeazi
procedua descrisi ln
wlimm
unnAtoarc (ctr qceplia ctapei dc
reimplantare).
67 )Reimplantare la 2 ore de h
awlsic. Daci reimplantrea
imediati nu 6te posibili, pacimhd
(li
deaol€rii radicultre. Resrt4ia
implmnrlui (mchiloa) va fi cea
mai probabili secheli dupi
rcimplmtare. De aeea" efortuile
t€.apeutitr dimint€a reimplutirii
presupm tralrea suprafelei
ndiculm pmlru a reduce (incetini)
procesul resorbtivla sosirea pacienhrlui:
l)ilia avulsiei dentare este
exmimtl" radiografiite fiind
utiliate in cSutryea mor ftacturi
ahmlre.
2)se indepnrtea.d de pe supmfala
gi restuile
mdicului debriuile
adercnt€ de lesut moale.
3)dintele este imuiat inh-o solutie
&llgorwnlJe n4iu2,4Y"
(acidifiati la pH 5,5) pentru 5-20 de
minute. Daci dintele a fost pistrat
intr-u mediu fiziologic, nu este
nmesai imioea in solutia de
flumi.
4)pulpa este extipatii qi cmalut
este cu5.tat, modelat fi obtunt in
timp ce dintele este linut intr-w
pils@ent itrmuiat in fluorui.
Dewri prmedua se rffilireazi pe
dircctie apicali daci ridicina este
imatui.
s)alv@lE sls dpirati @ atfllie
pentfa fu depirtffi c'heaguilor.
intdorul tubutilot de'flti@i fe
b{Lodiruice
ffi
it,iliriif
r yeve*i accwl
ii
Apoi este irigad cu sol4ir salini.
Posibil si fie nmesri mai intAi
uestezia.
dentina si fie
,tesut viu, in
consmin,ti, in cunul realizirii
dentinei, expunerea strprafefei
dintelui la ree sau cald detemind
rctraclia sau expmsiuea lichidului
in tubuli, creirdu-se fo4e
ca
u
6)dintele este reimpliltat cu
pmeduitor clinice, pmcticimul
blfudete in alveol5, verificindu-w
trcbuic si
alinierea corespmz5lwe gi
contactul
7)se pme o ateli pentru
siptdmreni.
69 )Sehele ale reimplantirii
uiw aft pud viu.
72)Crrrcterirticile spcifi e ele
pulpei
Pulpa es1€ m lesuf conjultiv
fihos, lu smiDitor clorlalte
{esuturi conjuctivc din orgmism.
Totu5i, pulpa ests mici prin lipm
wlul.
Reso$$a extema apae frscvent.
Au fost identiftcate trei tipui:
superficiald, inflmtorie gi a
a
dinlilc
uui tamatiu
al
ligmentului puiodontal. Apm la
din{i reimplmtali ca de altrel qi in
dentare gi a osului adiacent
alveolu. Resorbtia diminui de
obicei dupd indepirtarea pulpei
necrotie, astfel cApr trGticd
bm. Tratamentrl malului
resorbliei implmtului, stluchra
dentard este resorbiti gi inlocuitd cu
os. Rezultahd este mchilm, osul
se mntope$tE cu suPnfal&
radicului- Cmcteristicile
mchilorei sut lipm mobilitd{ii
fiziologicg incapacitatea diotelui
Fracturile alveolsre
pulpui este desori
asociati fiactuilor alveolare, we
Necroza
la rdndul lor pot fi aosciate cu alte
injuii importatrte faciale. Inilial 5i
ugent este neGsf meag€mmtul
fracnrii, cre desori este realiat
de w chirug muilofacial.
70 )ENDOIX)MIA
PRf, VENTIVI: PROTEJAREA
PULPEI
Pentru a realiza o pulpectomie,
prepua$a cavitS$i accesului duce
wtit[1i
considembile de structrri dertari.
Rezultahrl poate fi ca cupizii sd se
slibemci qi si fie predispu5i la
Aactur5. Tntmmtul malului
radiculu poate, de asemere4
compromite o restauafie existenti"
ducdnd rutrel la inlocuirea acesteiaSmt implicate li costul cmlului
gi
)Complexul dentini-pulpi
dfltari
este
u
tesut
ectomeenchimal difemtia! te
produce componenla denlintri a
dinlilor mmiferelo. Anatomia
intimd qi relafiile fiziologice dintre
dentini fi pulpd au detminat
autorii sA tratere acests Futwi
u
Din fericirc, ntr coreuului de
oxigen la nivelul pulp€i €ste relativ
scizu6; daci este necew celulele
pulpue pot produce magie
mawb
pe
cala petoafosf4ilo
metabolismului glwidic. Astfel, o
pdpi sinftosi poEte supnvietui
mor epircade relativ swte de
a
wndrri (reputorie)
neregulatc poate reprez€nta
mecmism fiudmental de apfuue
Acest mod nahral de sigilre a
tubulilor
dmtimi sqion4i
ru
afectali, pemit dintelui si tr ap€re
contra atriliei, miei dentare ii altor
fome de tramatisme. Dentina
primui (de cregtere) este fomati
in cusul dezoltirii dintelui, in
timp ce dentim secudari
fiziologicn (normah) este depui in
jwul putpei in tot cmul vielii
putpei viabite, astfel incit produce
diminurca prcgresivi cu virsta a
merei- Dothawmdui
s
neregulad (reprntorie)
fomeazi la capdtul pulpu al acelor
tubuli w sut in contact cu agenfii
iritmli ca de exmplq atrilia
structuii dfltare
Si
ciliile dmtare.
Datele sugtreazi ci d€ntiB
secudtri neregulat6 protcjeeS
pulpa prin reduerea awsrdui
agm$lor irita4i. Se p6r€ ci aestf,
fomi de dentini este tot alit de
pemeabili ca cea primi mu chiu
mai mult, dr posibil ca zona de
jonqtime dinrre cele doui fome de
dentini este o aie d6 pemeabilitate
sciatd.
73 )Functia senzoriali e pulpei
La 150 pm de pulp6 in interiorul
dentinei, complexul tubulr viabil
lipsit de fibrc
este
mpla
drept
cmplex- Prmsele
odontoblastire qi nwii pulpui din
asfel ciimcfimea
dfltinGsnalf (DFJ) este o rie
foarte seuitivE. Tubulii dentimi
con,tin prmesele odontoblmtice 9i
un lichid cc provinc din wle
smguine pulpm. Stimulii sut
de la supmfala €xtcmi a
dinteld la fibde n€ryoce din
trosmifi
irtmdiul
pulpa zubiacenti prin
lichidului din idtrionrl tubulilor
dqthri. Cmfom teoriei
Dfltina 6te pmabili diatGiti
premlei tubulilor, Soluliile re pot
nigca prin dentini in orice direc$e,
adici spre pulpi sau spre mvitatea
orala. AtuDci cen4 bacteriile
invsdeazi structun dittelui ca
mrc
.
calcifrceri distrofice
Pulpa astrel
afectata poate fi compromisi din
puct de vedtr 8l initierii
repm$ei conjmctive- Totugi,
trebuie d$tcmi[at cu precizie daci
aceste pulpe sut mai putin
rezistente la injwii74 )Permeabilitatea dentirei
de
nwme'
pacientului.
Pulpa
deit enonmli-
u
reimplantare.
71
potetrteui li prelugclte efectul
gi
a
criilor su prweduilo
restawlie, substm,tele eliberate
de ele diftzeazd prin tubuli spre
pulpi pe bm gradiennrlui de
concentmtie; cend acegti produgi
pulpui ajug la nivelul pulpei, ei
detemini o rcacfie inJlmlorie.
Substanl€le potenlial iritante de
origine bacteriui mt r€prmlate
de enzime, produgi intmediui ai
respimfiei c€lulile, protee,
endotoxine, fragmente de p€rete
dulu
5i
mnirc.
Majoritatea
acestor substmle smt gi mtigene gi
d€temini N rispus imuologic.
Astfel, la o rcari mi tHe,
pmeabilitatm dmtinei detmina
gndul de expuere a pulpei la
stimuli inflmatori gi imwologici.
in czul criilor, tubulii dqrtinri de
sub leziuea ctriatii devin, frrcvmt,
pa4ial ocluli de depozite
minerale. Alte care de ocluie
tubulila smt reprerentate de atritie,
erozise li fiactM structuii
dentue. Fmmdstinsi
noegulate rcduce, de emene4
pembilitatea dmtinei.
Pmeabilitatea dmtinei prezinli
iilqes
m
deosebil c.ind se iau in
cqnsidffi
efwtele praeduilor
restamtorii supra pulp€iRestam;iile we nu oferi o
sigilm perfectii pomit existenla
uei
solufii de continuitate intre
restaua{ie $ sfrwtun dmlrE,
pmiJind bactuiilor si pdrrmdn qi
si colonireze cavitatea- Firi Iurea
mor misui preventive
corespunzitMq produtii
bacterimi toxici pot difrta dir
cavitate in pulpi gi detemim o
reacfie inflmatorie. Din acest
notiv, s-au dezvoltat lacuile
materialele ds
capitme
cavitilii in incerma
9i
ale
de a
fiecvent de
fi:achrii
sau
procedui restawtive-
prwdurilor
rolrurrtorii
mestezic. lnjec;ia in ligamentul
periodmtal (PDL) cu msteeic u
nercgutrai
Fomuea dentinei secudrc
fi
sewri,
neregulati, irclindu-re de agenlii
irirali. insi, din$i sut supuli uor
vuiatc fome de trame ce pot
limta capacitatea de fispus a
pulpei la irjmii. La dingii afrctagi
colago
a
75 )Efectde
produwea de remnale
de
mi
dentare, bqah ptrodontaE foarte
periodontal, de exmplq pulpa
poate avea mai puline fibroblrote 9i
vase de singe, da mai multe fibre
I)entina
mult timp, extrmlveolu, in medii
ucate, procesul resorbtiv este
aptrent incetinit prin imqsia
dintelui in fluoruA ioainte de
radicula ca gi discomfortul
neplicsil€ polmliale El€
m
efrct prcfiud rupra fluului
smguin pulpu, depinzdnd de locul
injectlrii soluliei- Vmconstrictorul
ischmie.
impreurE cu dia$i
adiacer;i (ducind la subcluie la
subieclii tineri), li o tonalitate
metalici,,sotidd" la pwulie. in
prezen! nu existd batanent pentru
de a eruge
indepirtarca mei
utiliars
exmplu, lidmaini 27o cu
epinefimi I : lO00O0, *ade
semificativ fluul mguin pulpar.
R6orbtir implsrtului. in czul
Ia
fiurului unguin in
de
radiculu este, din acst[ cauzi,
recomudat de rutin[ penlru dinSi
.eimplantali cu apexuri inchim.
resorbtia implatului, care tinde a
continui p6ni cdnd ridicina este
inlocuitd de os. fa dinlii pnstrafi
aswiere cu
rnGteicelor lEle
Substillele 6Gonstrictoil€
ti
pulpa poate dweni
inftrtata fi ca |mile
TEoretic, pulpa este capabili de a
rispude la injuie ca orice alt
orgil al corpului. Ea este bine
ruculuizatii 9i ue o rerewA mpli
de celule conjmctiv^e capabile de
inifierea repmliei. In plul pulpa
poate proilw dmtim seNrdri
diferit ta stimuli
inflmatori fa{i de mlelalte
detEminald cel
cuii iroi
Potmtialul rcpantoriu al pulpei
rdspwird
Reducerea
esle
dmrc.
roeminitor creisrului, mnduvii
spinirii 9i patului ughial, fiecue
adiugate eestezicelor locale au
tipui dq iriuii. Este
ctracteriuti de pisrderea structuii
alte
este
Migcuea rapidi a lichidului
reprczinE mmisml de
fiilsmitffi prin defomea
mecmorecsptorilor seuitivi ai
temimfiilor lrfloroe sitEte la
nivelul tubulilor 9i pulpci, ducend
la
wbstru,telu
iritante
pulpari
Palologie
Cauele specifice ale afectirii
pulprc irclud infsc,E bacttriiani
injuia rEnltali iliil impact, fradua
dotinari" arrif e, abroiue,
sozime s trahmqrt
stomalologic- Inf€4ia bacterimi
mi
hipertonice, flu de aer sau a
mnde prodw o ie5irc rqidi a
lichidutui din tubulii dmtinui.
qal€va eteriole E iDtr-i pdn
fomenul apical in dinte. In plus,
pulpa st€ inchis.i intr-s spsliu
rigid din lesut dur, trilsfomdnd-o
intu-u tesut cu coDplimF scinti
te$tui.
Aplicm uei wlulii
hithauliw-
circulatiei colsteBle astfel ce
aportul smguin este limitat la
reimplmtali rclevd lacme de
resorb1ie la nivelul cwstului.
Acestea nu s@t de obicei vizibile
pe radiografii. Ele sunt reparate
prin depmerea de cement nor!
realiz6ndu-se asdel vindecueaRsorbtir infl aBstori€. Resrbfia
inllmatuie apee m risFms la
prezenla uei pulpe nrcrotice
infectate pi a
d,entini viabiE
ca
3{
implmtului.
R6orb(ir sup€rficirlI.
Exminrea microwpicn
privwd
a
bloe
deschidsile tubrdilor dmtinsi si de
Dintre dif€rit€le ftrm€ de tratament
stmatologic, prmeduile
rcstamtive sut cele mai fiecvent
mmtore de injuie pulpri.
Tramtiaea
pulpei nu poate fi
evitati, in sprcial in
intotdeM
cwsul excavat'ei unor lezimi
cuimw adinci mu prepualiei
dinSlor pentru corosele complete
Adincinea preparatiei svitsre
Pemeabilitala dstiNi creste
qponenlial cu cretterea adincimii
caviti$i deouece at6t diiletrul cat
rubulilor crepte pe
cavitatea s adiin€tte.
Astfel, cu c6t cavitata este mai
adanci cu atet este mai mile
suprafata tubdtrA in cile pot
penetra qi difM substurtsle toxice
potenfale la nivelul puipei.
Este importantd, de emenea,
lmgimea tubulilor dentinri de sub
qi densitatea
misui e
Bvitate. Pe malue ce difrzezn,
substantele
sut
mai diluate $i
neutralizte de citre lichidul
dfltinm. O dmtinn r6tmti de
grosime de 2
m
este, de obicei,
suficienl.i pstru I protcja pulpa de
@l€ mai multe
tipui
de
inhnli.
To[r{i, exisg intotdemE o
misocontaminile; este
recomdabil si se sigilere dentina
indep€rdat de grosirea dentinei
restmte.
Cdlduto ptodusd pin frecue
Cildm produsi prin frecue apae
ori de cet€ ori o ftez^ sau o piahA
abEivi inffi ?n contact cu
structra dmtard. Din mii 1950
metoda de prcpm$e a smallului gi
dentinei implici fiezi din o1el, la
viteze de rotalie mici gi cuplu de
tonime mue firi a fi $cit€ cu apA.
in coroecin'ti dentim viabili era
ftecvst ffii, iil prdpa afectati ca
umre a chldurii excesive- Uneori
pulpa a fost supusi wei cdlduri
crescut€ cu pdni la 20" F.
Cercetiidle au relevat ci cregterea
tempffifirii intrapulpre la acest
nivel este capabila de injuie sewri
a
lesutului pulpu.
Preptrafia cavittri cu o piesi de
mani la vitezi mici, o fr€ze
li la presiuo€ u$oil4
intemitiltii este doff ugor mai
injuiori decit tiiierea la viteze
mri. Tiimea la viteze mici est€
indiBti mai deg-abi ca mijl@ de
siguuJi la finaliaea prepualiei
cavitiifi decAt utilizrea mei piese
de ninil la viteze lffii avdnd
sistmul de ricire cu ap6 oprit.
77 )f,fetele prmedurilor
euliti
rBtatrttorii Injuria
odontoblastelot
Odortoblotrle swl mlule fiagile
cug din picsle, pot fi supue uor
vuiate insulte in cmul
proceduilor restauative. Pe l6ngi
cildui 5i vibralie, ele pot fi expuse
la toxire bactsime , zaa, agag de
srerilZre cawtici pi alti iritanti
chimici. Deouece prmesele
odotrtoblastice sut €xtinse in afm
tubulilor dentinri, ele pot fi
mputate in cusul prepmliei
cavitare. Totuli, as€st lucru nu duce
de mt8ra,ti€. S{ Snsit
o putenici corcLaFe intre prerents
obligatoriu la mqrt€ celulari *trci
mputarea prsesului ro ffte in
vecinitatea co{pului ft lulilChir pi o prepamlie atenti poate
alrsenlr micruontftminnribr, gelul
acid, el insu5i, nu pre a prcduce o
Gtddele
injuie pulpei. Motiwl consti in
detemim o modificre
intrrcelddn b ni!€lul
odontoblastelor situte sub uvilale.
Aceste modificiri cuprind rupOri
dwineraliatii
bacteriilor sub restawalie gi
infl malia pulpei subiacente.
Studii efectuate pe uimale in
cotrdi.tii dr stsililElc au uital
impliwea tracteriilor 6 factor in
injuia pulpore dupi prwedrri de
restam$e. Aluci cdnd s-au aplicat
colentrri acide pe pulpe expuse la
molarii de gobolm in condilii
nomale gi de sterilitatc, nu a apirut
inflamfia pdprn h lotul steril. Pe
pulpeh in ondilii rcrute vau
obrwat brcterii is Miere su
membmelor mitocondriale 9i a
reticulului endoplmnic rugos.
Anmci cind, iqiuia celulari este
reversibili, numdrul orgeitelor
celulue revine la norol in cdteva
zile.
ale
Uscsrea
dqtiaei
mui jei de
aerul comprimat mupm uei
dentine viabile proupdt €xpN
caueei o ielirc npid.n a lichiduiui
din tubuli dotinui deschiqiUscaea viguoroi dor a dentinei
Aplicrca prelmgid
a
nu detemini o injuie severe a
pulpei subiacente. Brannstrdm a
realiat experimente in cue m jet
de aer comprirot aplicat timp de 2
ninute cavititilor de clun V de
dinlilor premolui
El I gisit
cd desim$a produce dou m
rispus slab inJlmator li cE
pierderea de odontoblaste a fost
liecvent
de fomrsa de
dentind secudari nregulatiRec€nt, au apErut agenf de uscare
conlin6nd solvenli lipidici ca de
exemplu acetona gi etrul. Datoriti
rapidei evapornri, aplicffi rc€s(or
substm,te pe dwtim expmtr
mi.
mali
detemini fo4e hithodirmie la
nivelul tubuJilu, prodrc'nd
frecwnt dislm5ri ale
odontoblagtilor. De trmfle4
solvenfii lipidici pot afecta celuleleDe acee4 cavitifle u trebui uscate,
mai degrabi cu tanpoffie de vati
gi jetui scutr de ur drcit cu
chimicale iitaileprelugiti cu aer trebuie evitari
pentru a pist a integritatea
odontobla$tilor.
Uwa
Curdluu cavitdlii
Metoda tradiliomli de cuilare a
perelilor cavitui de salivi gi
debriwi de
liise ate spilma
cu m jet de apn- insE,
sp[luea cu 8pi este ineficimtii la
cavit{ii
indepirErea Jlratrfu i uwurosmrr.lor, strat constituit ditr
fiagmente de cristale minerale
microscopice gi rotrice orgmici
realtate atunci cend struatun
dentari este tdiati cu o frezi sau
dalta. Acest strat influeulcazi
aderenta materialelor Estaurative
adezive m de exemplu agenli
tig@i Ei dotirei. P6eu a
ind€pirta st-atul gris-murdar,
au realiat agenSi de euritarc rcizi
ai cavitalii. Unele straturi gr5sosmudare pdtrund in tubulii
dentinari fomdnd *dopuri grdsos-
r
mudre".
Dizolvarea stratului grisos-murdar
deschide tubulii dentimic oescetrd
semnifi etiv pemeabilitalea
dentinei. Drci dentim este
nesigilat5, difirea agmlilor
iitantlor sFe pulpi poate
lNtii
htensifica 9i prelurgi severihtea
reac$ilor pulpue.
Gravuea acidd
Acizii orgmici pi aorguici sut
deseori folosili pentru a gmw
smal{r'l gi dmtim prepualiilu
cevitare pmtru a qeqte retm.tia
sistemelor riginilor adezive. Chiu
dupi aprila geluilor acide pentru
Gnvuea smalplui, acidd pmte
intra in contact cu dentim.
Gravrea acidi a dwtinei cregte
pemeabilitatea dfl tinei. Astfel
apue o substanfi de
continuitate intr-o cavitate la cae
perelii au fost degreu$ cu rcid gi
sigilali prosq agen$i iritanf posibil
dacE
sA
ajwgi
la
puhn. Tot$i, in
faphl
cd dentina este
de citre acid,
elibseazn
imi
iic calciu ;i
*
fcfat,
produc6ndu-se o acliue de
neuhaliae. Datel€ mti ci chir
cind smt plu$ tn cuit{i adfuci,
degresanlii acizi delmin.I dou o
mica cregere a concentra.tiei ionilor
de hidrogen la nivelul pulpei.
)Efetele prcedurilor
rBtsvr *srti D qinfeclia svitdlii
7E
incd din uii 1950, s folosu de
rutind agenli mtimicrobi€ni potmfi
ca de exemplu fenol, timol, creosot
de fag nitmt de egint pcntru
dezinfec$a evitilii. insi. rcese
substd{e caustice nu mai smt
rwommdate utizi; agd,tii cde
distrug bacteriile sunt capabili sn
afecteze pulpa Unii practicimi
sugereud gemicizi mi ugori ca de
exemphl beulkoniu clorid 9i 9-
inflma{ia5inw.
Alte mijlore de studiere a rclului
bacteriilor este 'sigilrct de
supmfati" a ffitiurrtiilor. Sigilm
de suprafa$ implicn indepirtrea
pittii extme
a
rstawaliei
minqacidinil D€li awgi agmli
sunt probabil bine tolffid de cilre
pubn, efiruitatu lor clinici nu
es1€ iestati.
RuETaru unui mlaj
Materialele de hidrmoloid 9i pe
spnfaF 8u uitat ci materialele de
restsMtie potsntial iritNnte E de
exmplu malgmul, ri5bile
compozite, cmentul silicat 5i
cemfltul zirc-fosfat prodw d@ o
buE de cauciuc nu afecteazi pulpa
zond subtire de @ntact
atunci
realiaea mui nulaj
al
prepmliilor caviitre gi corooue.
Totr4i, cmpuqii dt modelre
inci'tziti pot afrcta pulpa;
conbinrca cilduii cu presimea
pot fi dnuftoe pulpei.
Tempenturi ridicate peni la 52"C
au fost inregistnte la nivelul pulpei
in timpul realizirii mui mulaj prin
modeluea uui compu din brui
Cnatoapi*i*nue
adanci acest lucru poate dctmiE
stranrlui de odmloblaSti
de predmtini realtind o injuie
uSoari. Pent u a rcdu6 actisti
presiue, se realireazd cmelui in
piesa tmati penfu a pemite
cementului sd iui. Asfel
u$ureazi ateasa piesei twate 9i
rprua
*
presimea uupra pulpei.
Uneori apue duerea in cusul
scade
dupd emeot{€a
piesi
twte.
su
Se
pre ci duerea apre
cu frecvenld
modemta atunci cind se folosesc
cemtui de fmfat de zinc su de
ionomeri de sticli, dr, in genral,
discodortul nu dmazi foarte mult.
79 )Materisle de rctaumlie
Din pwct de vedere al impactului
biologic al roterialelor de
rest8wf ie ssspra pulp€i,
propriegfile fizice sut mai
inporanre rtec& ompoziia
chimicl. De mulli mi s-a obrcmt
ci mele materiale de restaualie
sut mai iritante decal aftele.
Totuti,
caE
iritaliei fimene
neclari. Se pr€supue ce
mtoialele de restamlie confin
chinicale toxice ce se pot scug€
din restaualie gi difirzezl prin
tubulii dentimi afectdnd pulpa.
Pfoi5 rsent rcruti explicalie a fosl
mivmal mceptati, du dupd
investigalii tehnie sfistiwte 9i
dupi o mai bmi interpretare a
rezultstelor !u apirut noi aspecto
carei iqiuiei
Rolal bactqiilor
ale
pulpare.
u
efect
n&at
de
conlminue la cavitilile
reslauEle cu compozit.
de clroa
V
Intr-u
studiu realiat pe maimufe,
contamiwea a fost mi rore la
din$ cu ocluie tuc{ionali d€cat
la di4ii adiacmli {"ul mtagonigi.
Controlul uiditn$i este de
ffimenea importilt deorece mele
materiale de restamtie pot
deuolta micrcfl tamioiri
mrgirale .drci ele smt
contaniuate w salivi itr cwul
nsroati
Nici mul din vechile roteriale
restauntive p€mente menliomte
mterior nu oferi o sigilue
rogiBli pe tem@ lmg. Agenlii
adezivi 5i liganli dentinui recmt
apin$ au ilirB1 ci se cupleui
ftibridizeazl) cu dentina viabild.
Acesle noi matqiale smt
promililoile in prevfl irea
micraontauinirilor.
pe
FdrA o
sigilue
temen lwg a d€ntin€i restmte
putrilor dmtinile, w apile
microcontamime4 ducand la
coloniaea bacterimi gi chir
inflmalic pulpui- Oin acest motiv
supnfali, Cox gi mlabontorii au
observat desmi fomile de puti
dentirae in czul plasdrii in
contrct cu pulpa a l.iinilor
recommdi hibridiaea dentinei
u sistem adeziv m de exmplu
4.META.
sau a
se
cu
Marqialele
wlqmice
Unelc cwmhui malmbile
ompozite, a
cflfltului
silicat
li
a cementului
zinc-fosfat.
TNicirstfr
ln cmul emmtiirii mrwelor,
plombelor gi a pwlilor, s pot
dezolta forte hidnuli€ putmice
l,a nivelul pulpei pe nisurn re
cemeDtul comprimi lichidul in
tubulii dentinui. in prepaaliile
avea
firi inflmalie semificativi atuci
cand sut pl6ate pe pulpe expuse,
l]rme ti de maimute. In
cxperimmrcle de sigilm de
80)Mrteride de
de cupnr-
minima rczistenp. Acest lucru este
valabil, in sprcial, la creptm
cmlminirii la restmfiile MOD
adinci. Fo4ele mmticatorii pot
plcdrii.
!i
inlocuirea ei cu ZnOE. Acest
mterial previne p€netruea
bacteriud prin spaliul dintre
restawlie gi perefii cavitiitii.
Aceste erpsiilnl€ ile sigitm de
cend sut utiliate pfltru
snallul 9i deutim ircmjuand
restaw{ia rigidn se indoaie gi se
mi!c4 detemineid zore de
r6tluEtie
genereazi cildue in cmul plrutuii;
s-a sugerat cd acest lucru Poate
cam injuia pulpei. Cel mai
qottmic mElsial
nttaitldot
este
cmentul
Anumite mleriale de restawlie
swt compse din chimicale ce pot
irita pulpa Totr4i. atuci cind smt
plsare in cavilatq denrin4 de
zinc-fosfat (ZnOP). Totufi, in
obicei neutralizeei
suficienti pentru a produce o
sau previne
ajmgerea ingredientelor in contact
cu pulpa in concflFalie cr6cuti
pentru a em o injuie. De
exemplq eugmolul din ZnOE este
potmtial iritan! du dw o mici
ciltitate difMazi spre pdpe.
Acidul fosforic este o compilenti
a cmeotului silicat ii zinc-fosfat.
Dwade intregi s-a crezut ci injuia
se datora cmtit[fii crescute de ioni
de hidrogen ce
ajug
Miwtniam
Micrccmtaminrca este o problemi
majori a stomatologiei rstawtive.
Pdnd la apuilia celei dea patra
gmenlii de sisteme adezive ligmte
a dotinei, rojoritatea matqialelor
nu
r
adaptau sufrcient
mginal
sttlctwii
sige m sigiliu
sigw inpotr-iva
contaninirilor. lnsd, chir dacn
realizeui o bui adaptue in
plas5rii tmperatura
intrapulpad crette cu dou 2"C. O
crettffi
de aceasti
s
momentul inse4iei, pot apue
crepitGi ale materialului datoritii
modificirilor fizice sau chimice,
cue reprezinti zone de reizstenld
minimi ce pot duce la
micrmodaminiri. Acest pr@s
misui
nu este
injuie.
M alq iale I e h igt6 co p ic e
Unelc malaiale higroscopice pot
cam o injuie prin absorbirea
Iichidului dir pulpn- Insi, existi
slab€ corela$i intre proprietilile
hidrofile ale malsialelor 9i efectul
roupra pulpei- Umiditatea absorbiti
de mteriale este probsbil mult mai
mici decat c@ exaasE din dqrtini
in cusul
la pulp5.
TohtSL capacitats de neutralirye a
dfltinei limiteazd in mae parte
posibilitats iotrilor de hidrogen de
a atinge pulpa.
dintdui p€trtru
cmul
e
wirii eviti$i, prwdwi
detemini o inflaro$e pulpad
neremificativi.
8l) Msteride de rgtauralie
Prupriciil{ilc bioltgia ale
materialelor spcifice
f,ugenol zinc-orid- ZnOE are
multe utilizdri in stomatologie,
lugd istorie ca mterial
obnrqie temporu, mttrial de
av6nd o
capitonare cavitarS"
bui
cemstate ti agent plastificare
peilru cmilttoile Fovizorii ale
pieselor tumate. inainte de aprilia
hirkoxidului de calciu- ZnOE a fost
naterialul de preferinli pentru
acoperirea pulpri.
Eugenoltd, al rui activ ingtedient
biologic al ZnOE, este u deriwt
fmolic, fiind gi m toxic tisulr, De
remene4 ue proprietili
iltibacterime. Utilitatsa
este exsnplifica dt qipitwile
apirute in umite iasini acilie in
Eugmolului in conaolul duerii
coeficimt de expmiue tmici
mai mue drcit a structurii dmtare,
ci
cmul polimoizirii- Drci u
material de rstaun{ie tre m
o scddffi a
tmp€mtuii
va provoca
Existd o putemici €vidm$ ci
micmontaminuea ce duce la
colmirca pa4ilc cviti,tii este
caw majori a injuiei pulpm. S-
apililia de zoue de aontrac;ie de
minimi rezistaliO alti cald a mifrqcmtaminirii
este d€fomea €lutici a sfrucnrii
au utiliat pucte histobactsiene
penau a corela rispmsrl pulPr la
dintelui produsi de fo4ele
m6ticEtorii. Cu tltc 6vinte,
de
de
poate fi aribuiti abilitnfi sale de a
bloca trusmisiei impulsuilor
neryose. Ctrgetittrii au descoperil
o mixturi subfre de ZnOE
redue wifi etiv rctivitata
nervotrd intradentari aand este
plut iatro prepm;ie ad6nci pe
dinli de pisicn- Totr4i, o mixtwe de
ZirOEmenicimsfect.
ZnOE ue alte prcpriet[]i
folositom in preven(ia injuiei
pulprc
qi
in reduerea sensibilitilii
mi
u
postoperatorie a diritslui. Ccl
important est€ faptul ci siguri
sigiliu biologic bm; de mmene4
prin proprieEflc sale
antimicrobime wprimi crelterea
bactriui, rcdwfud asfel
fomarea de metaboliti toxici ce pot
cam inflmalia pulpffd. Dinrre
materialele de restsu4e tesEle,
dor ZrOE inhibi intr-adevir
restauatiya. Prezinti o
cmentarea pieselor tMat€ in vitroDeSi s€u raportat multiple crui
de seuibilitae pulparE cmiatii cu
utiliruea csmtuilor de iumr
de sticli, se pre ci nu existi nici o
dfmgde mibilitate
Me
sut rre
inae
problemele
endodontice.
Amalgamul. Arulgamul este cel
mai rispeodit material de
restaualie a db$lor posteriori.
wat
lui
fiw
stnmjit este
itr
cmul
plasirii, e due la
micrcontaminiri. Dea lwgul
timpului, amti micruontaminre
scade pe Disuri ce sc acmuleazi
produgi de coroziue intre perelii
cavitdfii 9i restamlie . Amlgamul
nou dintr-m aliaj bogat in cupru
prezinti o inflmalie usoai spre
modenti ctre dimi$ui in timp,
probabil dxriti wozimii
progresiw (mai lentd decit la
malgamuile strujite) $ o
microcontaDinare rEdrDS.
83
Lacurile, materirlele de
plMt sil utiliat
ement de plrtifiue, zinc
S-a incercat
cand este
ca
policuboxilatul nu iritn puipa. in
cementar€a corcmelor strdnse 5i a
plombelor, atir policarboxilahrl ti
ZnOP se contrutf, suficimt imit si
nu pemiti accesul bacteriilor in
consecinti" nu este ntresad
aplicaea mui lac protstor sau a
unei capitodiri a pq4ii crit4ii;
realizind ust lum sde
adeziwea cemenhiui.
microcontaninue grosierd 9i
coloaire bacteriani a cavititii.
Bacteriile de pe perefii cavitri qi
din dentina uiali smt asmiate cu
inflmalie pulpui modera$. DupI
o perioadi de timp, mii conpu5i
*
upandeazS,
hcercand sd aomposeze contractia
inifiald. Pentru limitarea
microcontminSrilor gi a
imbuitilii
smaltului
reten1i4 muginile
sst
telite
ii
degreste cu
acid pentru a frcilita mecaismul
de legoe. in compralie cu riginile
neobtuete, noile iisiai compozite
preziatd m meficiot de
expmsiue (dilatrc) t€mic similtr
cu cel al structuii dintelui, La
recent apintele sisteme compozite
ligmte adezive hidrofilice (ca de
exemplu, 4-METd Syntac),
problema contaminirii margimle
pre
82)
a
de
efectelor micrmontamininlor prin
utilirea lacuile 9i matsialele de
capitonrc ale mvitilii. lacuile
sut solulii de rclvmg cgmici 9i
rigine- Matuialcle & capitome
sut coretituite dfuh-o smpmsie de
substanle ca de exemplu, hi&oxid
de calciu, polistiren 5i ZnOE intr-m
lichid volatit orguic su wlqtie
Cdnd sr eaporl slmtul,
film sublire de eidui
fomeazi m invelip peste dmtintr
u
ui grc
ti sbbind mtamfia.
tacuile uigurn o buiere pufiall
temen scut impotriw iritanlilor
cue pot produce o injuie putpeiC6nd se aplicn pe dmtini, ei nu se
leagi 9i nici nu fomeazi m invelig
pe
impmeabil.
rsiaurrli€
Este
nsestri
aplicuea a doui-trei stratui pentru
a scidea
nmdrul golwilor. Deli
stratwile de lac se dezintegreazi
wori,
ele
compewei
contraclia
initialn a matgamului, rcduqind
astfel
micrmntamim pini
c6md produ5ii de coroziwe mplu
locwile goale ap5rute la cmhrc$e .
Pashley gi cocia$i au deteminat
ci lacuile, matsialele de
capitonue pi bde reduc
pemeabilitatea dentinei, leuile
iu
bde al roi
mult.
Proprietilile biologia ele
materirlelor spcifie
tl )Pndulorii
Cementurile ionomer de sticll.
Cementuile de ionomq de sticli
au apint prima dati, ca un
material de resta@fic estetic.
Studiile de biocompatibilitate ilati
cA acestc cmflturi, in general nu
au nici u efect mupm pulpei.
Totufi, atmci cend se utilizezi m
maruia! de obtu4ir bonr,
ionomeml de sticli curye,
Existi o conceplie gretiti cm ctr
recomrod6ndu-se
utilim
Efetul
mei
capitoniri a cavitilii pentru a6st
€ment.
Prin utilizaea uor pulbui
cristaline fine gi a tehnologiei dc
polimerizm u9ouE" cemenhrile
naleabile de ionomer de sticli au
ajms si rivalizere cu ceilal,ti agengi
de plastifiere. Rezultatele studiilor
de microcontaninre au aritat c.i
cementurile de ionom de sticli
de
'izoh{ie"
plffia
al
bmlor
bre
uei
este rcEsari
sub restaua$a metalici pentru a
pruteja pulpa de
temic
hipe$qsibilitate. Dentim este
su
m
feul
excelent izolator; o izolue
adilionali temici este roeori
nrcesrd- De fapt, bzele de cmflt
groue nu sut mai eficimlc dwdt
u
saal
sbFe
de lac pentru
prevmira sosibilitilii temice,
iudicSad ci rensibilitarea
postrestauslivi se datorqzi miry
pulin micrsontanintuii.
in concordali cu teoria
hidrcdinmicd a semibilitiilii
dentinei, incllzirea sau rEcirea
mpidi a dintelui detemine
expmsium nu confac.tia
lichidului din tubulii
ducdnd la o
dcplm
dmtiml
rapidn a
u
la
dinte este restaml
malgan, apu giui
pE
missi
in
r
juul
se
plaseazi materialul, acunuldndu-se
Iichid in aceste gdwi. Dacd dmtina
nu este sigilatii, lichidul din gauile
de contracEie commici direct cu
lichidul din tubutii subimenliAtunci cend restswafia este supusa
la alime*e sau lichide foane rcci,
lichidul din giuile de contraclie qi
tubulii
dstinili s cstrac6'
ducend Ia actiw hidrcdinamici a
fibrclor nworue seuitive 5i la o
dwre acute. NouI sistem adeziv
ligut al dentinei diminutr
microcontamiwea; ctfel cd
lichidul din zom mginali este
*puat de lichidul din tubulii
dmtinri, reducind as$el volmul
lichidului supus modificirilor de
in timprl
polircri^ffi
9i mataialele de capitonare
irctabile ti solubile (majoritatea
cmlinind hidroxid de calciu) nu
asbuie folcitE p€ podffiu wei
uvitiit' adinci. Csiile rrcuente
sut fiEcvmt intehite sub
matoialele de capitonue 9i bmle
de acesl tip itr decu$ de m m.
Micocontomintru
menintare
sBtitreR$ii toxici ai mterialului
in sine . Din momentul apuiliei
jwul restausfiei, trebuie
adcziv ligmt hibridiza!
w lac mu m material de upitonue
imgemi cu alte mataiale de
giuilor
folosit
io
u
restamfie pcnhu a pr€wni
miqocordaminuea.
[, u s I
n i re a re staw 4iilor metalice
susi potenfali de cildui.
este o
u
Lustruiree intemitenti cu
sistem
dcire ad€cvat aer-api va reduce
de
ri*ul injwiei pulpue.
u semn de intrebue
mupn rdspusului pulpu la
patologia eteriouS ss la
Oricend existi
pr@€dua restamlorie, pacientul
trebuie controlat la intemle
regulate pentru evalwea statusului
pulpu gi al restamliei,
86 )Msnrgementul pulpei viabile
neturale
hipers€nsibilitatc dupn o prcedurd
restawtivd" duerea pot fi m
mnal de alrmi ce pulpa ste
afectati. Deseori (dar nu
intotdeama) existi o relafie intre
Cuiile-
inflma;ia
pBhtrE. Discmfortul este, de
obicri, de sur6 drrat4, drci
sau este spontan, injuia a
probabil la o pulpiti
irevssibili- Mul$ pacien! supuSi
dus
uui tratarnent rest{utiv prezinti
umite grade de dirconfort
postoperatoriu. Seroibilitatea la
rce €ste &svent5; cea la cald mai
pulrn.
Dumea prcdusi prin
psculmti iDilici
o
praiue
afrctre
I
ligmentului periodontal ca mue
a hipumluiei. Hipermluia nu
afectezi pulpa du poale produce o
hipusensibilitate trauitorie, ctre
de obicei dispre prin ajutuea
ocluiei.
Sumsrul misurilor de Frotsfie
Majoritat@ injuriilor pulpei
datorate pr$eduilor restauatorii
pot fi evilale pdn ltlsm uor
cilio8mici
degradezi
ce flora
atac5, pmetlrui!
pi altereazi smalful 9i
dentina. Indepirtuea cuiilor
rccidmrali meroici a puJpei.
indepirtua finali a dentinei
ctriat€ 6tE r€aliati, in genual, cu
o frezA lre rotud;, la vitezi micn
pdni cAnd dmtina este inci destul
de rezistente p€ntru o
al dentinei. Pregitirea tuapeuticd a
dentinei pi hibriiliaea sa cu w
sistem adeziv (de ex. 4-META)
ptre si sigue o solqie de temen
lug alit
a componmtei pmive
(smsibilitatea postoperatorie) 9i a
elei active (cuiile recuente,
inllma(ia pulpari) ale
fsurateo
supafetei-
llsq
oricm.
cmidaroe
propiet\ilefzice, ca Si cele
crrizice ah[ci cand se alege
Trebuie luate in
mattrialul de rest8uade. Acestea
prezhr& ctrrcttristici
prrcm
coeficientul de dilatarc temici,
modulul de elroticitatg contsacfia
instruentile
ultqiotra. Pentru prewnirea
cuiilor recuente, se realireul" in
preat, de rutini condilionrea gi
hibridiaea stratufui grisos-mwdil
nicrwontamindrii.
Substanlele chimice pe dentina
protrpdt expNi poate diflrza 9i
pmte afecta pulpa. De acee4
cuitw5i
agmtii tle
strilirue caustici ca de aunplu"
rceton4 fmolul gi nitratul de argint
trebuie evitali pi mt ineficioli
tmi
prepratia ptrtru rstauatie se
realizcazi e instl.mmte rotative.
Insflsnlele mtrnusk sunt evitate
in vecinft'rp, peretelui pulpu
pentlu a prcvmi expmgea
ii
mmitepwulii.
r
ctiologiei
Cuiile apu dupi
C'dldrro p{adusi in cmul
prcpmfiei este diminuati printo
tiiw uioarn, intemitEilti, su u
sistem de ricire cu api eficient gi o
piesd de m6ni la vitere imlte mai
degrsbl decat h o torsiue !rue.
trebui fiBlizate cu
Prepara$ile
fieza la viter joN Si Nutite.
Jlesicarea dotinei trcbuie wita16
atmci cend se usuci evilalea
inainte de inrer-tia restaunliei; noile
capsule hidrcfilie de guer4ia a
pafa leagn pi hibridizeazi dentina
viabili in prczafa mei miditiiqi a
reprezintd o
mi tue dtrat
Efctul prtogmic d
sflsibilitat@ dintelui
adaprrffi
Bzele
Atrmci cind pacienlii w pling de
pi
Si
la sFuctm dentari-
85)HipcrsBibilitster
pGtopcntorie
penisti
ti
sigileazn deschidoile tubulilor.
(bazle)
Cementurile
Wl fi utlliate. de remme4 penil
a capitom cavitatea; bzele groroe
in cavitilile superficiale ocupi prea
mult spaliu, interferAnd cu retenfia
cel mai pulir;
fi diminutd.
Mrterirh
brete cavitiilii
minirBliaea
qoasi.
Ri$inile de retruntie. Primele
sisteme composite ri,tinose ti
ligmt€ sdezive se contrete in
cursul trnlimerizirii, ducdnd la o
absorb apa gi
ti
spitonrre
duerii. Cind
tempffituE,
Fsclorii rditioneli
Cildw produn prin lutruire
indepirtrea restaualiilor metalice
Pinwile
)Protfftorii
intre smsibilitnli.
Cementul policarboxilrt- Atmci
q@a
nbiamti, duind
restamtiei
Problem cu ronalgamul vechi,
elasticitate qi din aceasti euzi est€
frecvent folosit ca bazi sub
restawliile de mdgm- S-r
ci faa de acid fosforic lichid
produce injuii pulpei. insi, studiile
recente au ilAtat ce nu este cuul.
Cementilea pieselor tumte cu
ZnOP est€ bin€ tolerflti de citre
pulp6. Cercetitorii au gesit ce
ZnOP detemini wnsibilitate
pulpri mai probabili in cusul
cementirii gi la 2 snptiiminii dupn
cilentare decet i@ommrl de
sticli. Totu5i, Ia 3
dupi
cementtre nu existii nici o diferenli
ecstuie itr tt$u$- Probalil ci
mi5crcea acestui lichid produce
modificiri de presiune ce activ€azi
teminagiile neroase
meciloseitive situate in pulpa
cu
cmmtuile
ionomenrl de sticli 5i
de Z-IOP;
cref terea b&cteriani sub rcstaun+ie.
Cementul zinc-fmfat. ZIOP este
m agent de plestifiere ti de baze
populil in stonBtologia
uiguri o sigilm rugieli btrni
atuci cend sut folosite la
Emtiuneo,
abntizn$, ttrilia
;i
Cu o frcorenti tot mai crescuti,
v6rshicii no'fri iqi pistreazn dinfii
mturali. in consecin{d, stomatologii
se intilnsc cu o incidmli crescuti
a problemelor dentue legate de
virsn. Pe lAngn cuiile radiculare,
din$i vechi prezinri sme tipice
Eroziunea rerultd ca
a efectelu acizilor onli sau
groaici asupm snallului 9i dentinei
sau ca lmile a "sorbiri" constante
dewi.
mre
a
biuturi.lor rcide-
kzimile
obreiune rcatlti.ia geneml,
urure a uor obiceiui orale
de
ca
necorespwAtoare ca de exemplu,
scobitori, ace sau alte obiecte dure
sau printr-u psiEj dilfr pIea
agresiv cu pute de din$ abrzive,
deseori in incqcam de a albi
dinfi. Rmltatul
esle cretrea de
defecte cervicsle pe suprafai,a
labiali a dintilor.
de
alrilie apfflaoclvii proaste sau
leiuile
dupi mmite obiceiui onle,
ducind Ia {Er6mi,taea smalprlui 9i
dmtinei viabile. Lezimile de
fszrare rezult{ ca mue a
fractuii malfului 5i dotinei in
regrunea cervicali a dinlilor su
ndicrlm
ocluie hamatici87 )Mentimrer intrcti a pulpei
viabile
Este de dorit mcntinem mei pulpc
sulcuului.
lffi
intacte sinitoare. Mmliffim
pulpe intacte, viabile este
endodontice complexe,^rmpe gi
consumatoee de timp. [n
cal
crioue
leziuni
89)Modrlitili d€ comuniqre
dintre pulpa dsntrri ti
periodonfiu
Fonnod rpical
adioci, unii
autori pledeMe pentru coafaj
indirect a pulp€i, prseduri ce eviti
repreinti prircipala
diotre pdpa 5i
ligamentul periodontal. Invuia
agenfilor iritan$ de la pulpa
patologici (n€qotic$ prin
insroni
chiu,
tt
rispsul
infl amator-
liguctului paiodmtal
a
9i
mtului
a
dotinei.
gi
clri
Degi s-a stabilit o rela$e
dirccte). Altd abord{e €ste
indepnfiuea lnnului pulpu
inflmat Ei apoi mafaj lesutului
restmt cu o imbriciminte E Ya
duce la vindecre (pulpotomie).
poate spme acela$i lucro despre
efectul bolii periodqrale u+ra
pulpei. Insd, daci plau acoperE
Rata succesului acestor proedui
este vtriabild Si depinde in rnac
parte de m diagnostic 9i
rationament clinic corect.
u
Coafaj indirut pulpor
Coafajul pulptr indirect ests
folositi in muagemslrd
lsjsiltr
cuioue
ad6nci la cue indepirtarea
intregii dotine criate u duce
probabil la
pulpariAderenlii cred ci exp|lHa
mecmica tr tr€bui cvita6 fftfel
incat pulpa sA ou fie supui uei
mjuii adilionale, Coafajul pulpa
apum
indirect este
dor
luti
in considerue
cand nu existi istoric de
pulpalgie
sme de pu$it{
w
irevmibili.
Cmfajul palpo dbut
Existi doui indica$i pentru coafaj
pulpud direcE; expmtr€ pulpul
mecmicd accidenfali gi expu€rea
cauti de indepirtarea dentinei
ciliate. Aceste doui tipwi de
expuere diferi prin faptul cA
starea
pulpei este normald in cml
expurii necmie awidmtals in
tinp ce aeasla este el mai
probatril
inflmati
sub o
leziue
cuiati adinc6. Prognosticul este
mult nai favorabil pentru lezimile
cu pulpd nortrali sinitoasi.
Pulpotomia
Cdnd apre o expmere
pulpri,
pulpotomia est€ o altemtivi la
coafai pulp{i su la Eatanentul
cmalului ndiculu. Pulpotomi4 a9a
cm a fost descrisi de Cvek,
presupme indepirtarca integii
dentine cuiate pi apoi indepnorea
lesutului pulpu p&ri la niwlul
pulpei radiculre. Bonnrl pulpu
viabil este acopait cu u mattrial
de capitorc de hidonid de calciu
fi dintele este restaffit temporo cu
IRM.
88)rNTEnRf,,LA'l'rILE
EI!IX)IX)NTG
PERIODONTALE
Afa aM s-a discutat inainle,
iruia
agenylor iitan;i de la
nivelul pulpei patologice, in
{esuturile periradiculare duw la
vmiate modificiri ale
periodontiului. Natun Ei extiderea
leziuii in{luatorii itepinal€ de
c$liva frctori ca de omphl
virulenla iritanlilor la nivelul
sistemului cmalr ndiculr,
capacitatea de apirarc a gzdei gi
vechimea afeclimii. Modifi cirile
periadiculile pot fi limitate la
peeriodonliul apical sau se pot
extinde corow gi commica cu
cavitatea oral5. printr-m ttet
sinusal, de obicei, prin mu@ssi"
ocuional dea lmgul supnfepi
cauzitfect intre afec$uea pulpari
gi inflmalia periodontiului, nu se
intreaga lmgime
a
rddicinii,
ajugdnd la vuele apicalg va
apirea inllmaJia pulpui rmti de
n&rod.
90 )Modalitili de comunicsre
dintre pulpa dentrri ti
periodontitr
Canalele latrale
(aecorii)
tatidanli
Incidenla acestor cmale vriazi nu
nmai cu diferitele tipui de din1i,
ci gi cu nivelul mdiculr Ia cre
apr. in geneml, canalele laterale
apu mai frecvmt la dinlii lsteriqi
dec6t la cei uteriori 5i roi des in
po4imile apicale ale rddicinilor
drcit la nivelul segrnmtelc
coroffie.
Schiabul dc oga(i irite(i
in ciuda aestor wis$| este bine
stabilit ci aceste male latenle gi
accesorii palmte pol roduce
substantele toxi€ dinspre pulpa
spre periodonliu sau viceveffi.
Toxinele (idtanfii) din spafiul
pulpar induc inflmlia
periodortald printr-u caal lateml
sau rccesoriu patsnt- iro5, efectul
toxinelor din spaliul periodontal
asupn pulpei este mi pulin cla
Itutifwe
Degi malele laterale 5i accemrii
sut fiecvmt€, ele nu sut, de
obicei, vizibile pe radiografii. De
fapt, cle sut identificate dotr
atuci cind sut mplute cu
mataiale ndiooprce dupi
obhtratie. Indiciile radiografice ale
cmalelor latera.le inainte obtmliei
sut (l) ingrotue l&aliztn
a
ligmentului periodontal pe
supnfala lEtffild ndiculild ti (2) o
l€ziue laterali fianci.
Tubulii dentinari
Schinbul de iritm1i
Stratul contiauu de cement
reprezinti o btrieri eficienti
impotriva pmetririi bactaiilor
produ5ilor lor. Isi, absmF
9i
congmitali a mmarlui dmt4ra
dmtinei mdiculre, indepirtrea
cmotului in cusul tratamentului
profilactic
vu
periodontal
vu
afectarea lui din cmul mei injuii
tramatice poate duce la
deschiderea a nmeroroe croalicule
de comuicue intre pulpi gi
ligmentul periolontal. T$retic,
aceqti tubuli pot repremta cala de
trflwitm a metaboli$lor toxici
produgi in cusul afectirii pulpare
mu puiodmtalein mbele dirc$iSupmfa{a ndicului dmudati de
cilent ti
re m
expusd
efmt
mvitifii
Afsliuna periodmtrli
Afectrm palprri
Agolii iritrr{i de la niwlul pulpei
neqotice poi indre aftsiri
parologice in priodonfu tln
stxdiu Eslizr pe meimute a aritat
m4
orale nu
sruificativ 6upra
pulpei. Tohqi dacn impetul
curei dw la aftctuea
mntului sub inrer,tia
periodontald" toxinele originrc din
pulpa nwrotici pot produe o
penFu
fiffi.tEsut.
Agenlii etiologici ai bolii
periodontalc smt sitruf la nivelul
sulcwlui, fi ind continuu
mntrmali
de
sistmele
de
apirue
ale gazdei de la nivelul ac€stei zone
vuJnenbile- R-dspusul la bactrii
este
iruologic su iilflmtor,
periodonliul fiind inlocuit cu lesut
de
gmulalie infileat cu celule
conlinind agenli irira4i foane
potenli (in spwial bacterii gi
rut
produ5ii
irtotdesms limitst€ la
lesutrrile apicale- Lezimm
adinc ce simuleazi u rws
psiodontal. Dupa reu$ita
tratasenhrlui cmalului mdicula,
de
apiwe. in whimb, pulps necrotice
nu este rccesibili apiririi gudei,
periodontal. De
modificirile
patologice de origine pulpari nu
inflmaiuie pute fi adidfltd
rddicinii gi poate prezmta m defst
apoi coafaj lesuttrlui pulpu expu
cu
material de capitome
biocompatibil (acoperire pulpari
u
9l )lnterelrtiile endodontF
o leziune perimdicutari Ia
nivelul moluilor tinde si se
rispdndereci preferm;ial spre
bifiucafie prin spaliile redulce 9i
nu dor pdo ligamentul
Corwinlele ule includ distruclia
eorblia coasi,
mliilor irflamataii dif€ri
ci
formenul apical spre lesutuile
perindiculre ini$an qi
pery€lueazi
expwerca pulpaxi,
cale de
cmuiwe
expmem pulpei in mul
indepirtirii dentinei wiate. O altii
abordre este indepirtrca intregii
dmtine cdiate, chie dace
inflamlie cc w poatc cxtindc la
periodonliu pi resorbgie mdiculariperiodontalc
Deschidrea apicali a rddicinilor
prefembili tr8tmfl tului cmalului
radiculu mu altor pmedui
uei
icsiod la oivclrd
lo) ce prcduc modificiri
palologie la niwlul periodonliului.
Deqi in cidi 5i trticole se aJimd cd
leziuile
inllmlia
periodontale produc
qi
chia nrcroa pulpei,
aceas6 relalie nu a ftmduentati.
Lipsa uei documentaqii
aceste modifi
corcpwitom dspre cmisticn
Procedurile endodontie
Aherftile iatrogene ale
gi obsemlii histologice ca 9i
imposibilitatea de wnlrol smt
posibilele caue de incertitudine
mupra efectelor bolii periodontale
ciri patologia dispar;
apoi, periodonliul revine la nonnalperiodon$ului pot apue in cmul
tenpiei cmalului rediculu. Aceste
altelari pot detemina o leziue
(leziue endodontici primi) ce
semdni lezimii ptriodontale- De
exmplu, se poate dwolta o
rercliei hflmatorie aculi la niveful
puiodon$ului cu resorblie a
mmtului gi a osului alveolu dupi
extirpare pulparn Mai nult,
curilra
qi
modelm
sistemului
cmala mdiolu poate irnpinge
debriduuile spre ligmentul
periodontal, induc6nd o reaclie
inflmatorio. De mmae4
sau a
aqtima pilelc,
trrrcrialelor dr obtnslie la niwlul
periodonti. ului vor deimina la o
afectare a aestuia.
frdc
Accidentele de prcedun, m de
exempl u perfontia plafonului
cmcrei pdpre in cmul
prepmliei accesului sau
perfomliile ndiculue aptuute pe
pucusul cuiSrii gi modeldrii sau
prepualia spaliului nwesu qtiftului
cupm ptrlpei.
Prmedurile periodontale
Tratamentul periodontal inwiv, ca
de exemplrl chiuetajul adinc ce
seclionezd vroele apicalg va
rema pulpilA.
Exfolierea gi netezirea supnfetelor
ndiculre indepnreazi cmmtul 9i
duce la dechiderea tubulilor qi
probabil a cmalelor latenle qi
ecffiii. D8ci netezirea nu
indepdrtezd straturi s e m nif cat ive
(ad6nci) de dmtiui, nu este sigw cA
acesta duce Ia modificdri
paologic smificative la nivelul
puipei.
93 )Dirgn8ticul difereu{ial al
dcGtrniu
lqiunilor endodontc
periodontale
Critaiul esenfal
este originea
patologiei. Pentru a preveni
diagnosticul grepit, pentu a stabili
u
li
afecteazn pdodmliul. Perforaliile,
in special, deseori, sut deslnctiw
progresive $ fiecwnt^d€temintr
prognostic corespuuitor
unei terapii
corecte, este recesari evalutrea
rezulblelor uor rerii d€ tesle {vezi
labelud). Tre bu i e e v i t a t d
cohtiderarea umti singuf tes! sau
defecle periodontale. In plus,
simplom!
fractm ndiaulari vefticali din
cmul obturafiei sau plsdrii
94)Clasifi carea leiunilor
endodotrtcp€riodont8le
Defectele periodonale ca de
gfiftului duce frecvent la defecte
mici re simuleazi boala
periodontali.
f,fectelc 8$upra viodsirii
periodobtrle
S-a presupu ca materialele utilizate
la nivelul cmalelor in cmul
tmtarentului maldui rrdiculr
(de exemplq materiale de sigilre
qi medicmmte) se pot scuge prin
tubuli qi detmina nrcroa
cementului. Aceste lucru r fi
intiziat sau impiedicat vindocar€a
pdodmlinui
infl mar. Apsmt,
a6st feromen nu aprc steta timp
aat materialele de obtua$e rinen
la niwlul sistemului cmalr
radiculu.
92
llntr€''tiilc mdodorac
periodontrle
Efstel€ malsdiei ti prmedurilor
periodotale asupra pulpei
Nu existi nici o indoialE ci agenlii
iritmli
din sistemul
casal{
radiculil pot trtre prin cuBlele
fomqd
Iaterale sau accesorii uu
apical qi detminn modific[ri
patologicc la nivehil periodotttiului,
Insi, este discutabil daci afecfimea
priodontali infl umleazi pulpa
prin acelea$ cmale. Dftrfltele de
concentralie qi potm.ta irita4ilm de
la nivelul pulpei necrotice
compmbil cu cele din peiodonliu
pot explica de ce severitatea
pfltru administruea
exemplu lezimile osore, sondiri
addnci 9i modificlrile patologice
ale
lesutuilor moi milifestate prin
tumefacfie, stomi de tract sinusal gi
disconfort nu sut iltotdaua
datonte uei boli periodontale.
Aceste modifi ciri patologice.
imprcNi cu s€me li simptome
clinice ca de exmphl smsitrilitate
la palpae gi percuti, e, mobilitats
crescuti gi seme mdiografice
evidente de distruclie osoasa pot fi
gi de lczimile ododontice.
Aga cm s-a menlionat mai inainte,
obiectivele sut diagnosticul corect
m hatamenl definitiv corect ii
prognosticul rezuliatului. Acest
predw
lucn reesitii o clasificre a
difritelor tipui de defecte
periodontale
pe realtatele
testelor cliaice fi agnostice.
Aceste deftrte periodontale pot
clasificare in trei tipui:
-De origine eododmtici
-De origine periodontala
-De origine endodontep€riodontalS
(adcvnratcle leziui combinate).
95)Defcte de origine
buti
endodontici
Defectele ptriodoutale de origine
pulpui sro paiapicali smt
miaG
cu din{i cu pulpi necroticd"
de obicei, extinsi in toate cmalele
(dei dintele este multindiculu),
Pulpitele ireversibile mmri
(probabil nicioda6) vor detemina
fomuea de defecte evideqi8te la
sondae sau mre de origire
endodontica (tffict sinusl) la
nivelul sulcuulsi. Exminrea
clinicd dezviluie de obirei, mm
aile a deteminat n€ma pubsn
Diagn6tic
de vitNlitrte- Dbtele nu
T6tul
reaclioneazA
h
acest test.
Proceduri sdodontici
anterioari. Dace este prezenti,
acetrti prcceduri 6ste de protrE
calitate.
racterislicele sondlrii.
Sondrea prezintd u sulcus nomal
in jwl dintelui cu exceplia uei
Ca
u
zonei cu
defect ingst.
Introducerea uui con de guta-perca
pnde
psiodontale in
sau a unei
tractul sinusal aEtii m defect
ad6nc, extins de obicei, Ia apex sau
la un cual lateral, probabil. Dinfii
cu tract sinosal pot sau nu fi
smsibili la ptrcuie sau palptre.
S€mne $i simptome. Poate exista
sau nu m disconfod. Uneori, existi
abcese localiate c0 o ugoard
hm€f8ctie. Leziunea primar
endodontici Si wutrdar
periodontald este o lezime
periapicale ertinsa coronar.
Trutament $i prcEnostic
Deouece aceste leziwi sst iniliate
$ intrelioute d€ ioxioe (iritanti) din
crdrul sistwului cmalu prin
intmediul
periapexului gi nu smt
adev:mte re€s€ pedodontale,
curitarea adecutii qi moddzm m
!i obtrmffi duft, in mod normal, la
rezol4ie. Defectele de sondre 9i
nobilitatea dispa repede. Aceste
lezimi ru nrcesitii weun aetament
periodontic suplimentar 5i nu
trebuie chiuelfie ininte de afi
evalute rezultstele hatamentului
cmalului radiculq. Prcgnosticul
este bu qi depinde de reu5ita
tratamqtului cualului mdiculr.
96)Defste de originc
periodontali
ExNminrm clirici.
leziuq cwicali
este
izolarii la
u
singu dinte w este geualiari.
Boala periodontali este de obicei,
generalizati; periodontitele sunt la
itrceput lealtahrl fomnrii plncii
sau a calculilor. Dinfi afectati pot
sau nu s[ fi suportat procedui
operatorii extmsive ti prezinti
diferite gmde de mobilitat€.
de vit{litrte. Acegti din,ti
rlspud la testele de vitalitate.
Cancteristiele sondirii. Spre
deosebire de leziuile de uigine
pulpili, deftrtele bolii psiodontale
Tetele
tind si fie lugr 9i in fomi de V.
Cresta prezind la sndtre
rispusui in limite normale- Apoi,
sonda atinge fundul lin printr+
,,pmta" Gbqd$v!-Asni!s).
Addncimea diminui apoi, printr-u
,,ucup" (steo-uo), sontla qiugind
la adincimea nomsli in ealaltii
parte a recesului.
Aspetul radiologic- Emrioarea
radiografici a dinlilor afectafi
periodontal mti o pisdere osomi
generalizati verticall fi orizontali
de-a lmgul supnfegelor mdiculue
de difqitedwle.
Semne gi simptome. Ca 9i in cuul
lezimilu primu qdodmtice gi
secuda periodotalq pot su nu
exista simptome
smif
Cffilc
viabla. Un@ri, ste ntr€ff
tatamentul camlului ndimls ca
stc
€tive
Tratamd ti Fr0gnostic
Deouece aceste leziui nu smt de
origine pulpui, tratamenhl
cmalului radiculr nu duce la
rezolulie. Cu alte ccvinte,
prognosticul ae$or lezimi
depinde fu totslitste de hatEmmtul
indepirtat.
Utiliare
aiegm lsapiei
corc+uzittre, qdadmticis
tmpiei periodontaleUn exmplu este trriarreltul
depn$9fe
arlcriai*ar inprroA m uryfiali8
sau hemisec$a ndiculari penlru
indepErtaca ridncinii iroolwbilg
psrioddnalt.
9E }ALBINEA DINTTLOR
E"[TOL(X;IA
Coloruea exkimeci
Coloriri alimentare
adjurot
din inillimca ginei- Excesul trebuie
cu tratamtrt conplicat
necesiti, de roemenea trimitere.
Dmtisnd pmte diagmstica
problm 9i si stabiledca schm
de tntament coK-t, insi il
al
affttate periodontal. ln acest sens,
cercetiirile ruente au aratat ci
yindecuea uei lezimi
periodonule primrc tralatii nu este
corespunzitoue daci infec[ia
cmalului mdicula (necroa) este
prezenti. De acee4 trebuie tratati
infectia cmlului radiculu, chir
daci nu este in rela{ie directi cu
lczimea pc.iodotrtsli-
(ceai,cola,cafea)
Gutim
se aplica sear4 se poate
puta
zim
gi
dr
na mai rmrlt
12
<tre
zi.
Reztltrtele optime s oblin dupa 2
penn la 6 siplnmani. dupi nuirul
ore pe
de ore
de aplicm.
iminte gi dupi aplicrea gutire i se
face paiajul dinlilor pi se utilireazi
Colore
firuI de
nicotinici
ETIOLOGIA
matase.
Pe perioada
Tetraciclinl, Hipopluie,
Fluoroz! Hipomineraliae,
tratamentului se
recommdi cortol stomatologic
siptimdnal
Se incepe cu arcada superimri
Hemoglobini
Colornri gi rnodificiri dentarc
legate de vdrsti
Pete s€nile, Atrifie, Eroziue,
rO3)ALBIREA DINTILOR
DEVITALT
INDICATIT
Indicagia majori o reprezinti dintii
Abruie
99)ALBIREA DINTILOR
&ontali cu tratament endodontic
Condifia obtgatorie o rsprezide o
concuente - o prezenti
neobignuiti- Una este lezimea
II'DICATII
obtualie
Coloraea iatrogeni
de cmal etffi$i
perindiculse independenti
Sistem€ de retentie,, Materiale de
)Lsiunile combinrte
endodontlpcriodoDtrlc
adevirate
Acate lsiui constau din doui
97
leziui
c€
provine de la o necrozi pdprn; iu
cealalti este o leziue periodontald
independmtii cc prcgasadaPical
spre lezimea perimdiculari- ln
fmc,tie de stadiul dewoltirii, pot
sau nu comunica Diagrcsticul,
tratronentul gi prognosticul cuprind
obturEti€
Generale
.
Dinli
fieffi
.
.
perindicllse omuici, ditsr@
completi qi cb{u8H predne
trecerea agenfilor
iritilfi
leziuea periradiculad
rezol4ia lezimii perindiculue;
asfel ci lezimm mmbinati a
Prognmticul dintrlui af6tEt ajwS€
sn dcpindi iD totalilatc de Ezultatul
taapiei periodortale. Rezultatele
tstelor clinice ti mdiologicg ca de
altfel li tratammtele necesre
difqitelor defecte ale
mu periodontici
s
prcbabil
ci
incorect.
cu problme de
Asemenea
diagnostic este el mi bine de
trinis la s?ecialist dt la inc€put.
crui
rqliznii-wlisi
incilzit.
vitalititii
Fotografia
inifiali
qi
Se poate repeta.
Rezultate optime se obFn
VITALI
ob,tin
in cazul
di4ilor gilbui, mge mu mmii,
precm qi in cuul oluirilor
datorate fluororeiRezultate mi pugin bme se oblin
cuul colordrilor intere
.
.
.
.
.
esle
de
IM )MICROABRAZIA
INDICATII
Culoarea
inilialn
1o2)ALBIREA DINTILOR
s
r
o sdptinend.
5)Se obturezd provizoriu.
, Perisj
,
m
4)indepirtarea excesului de lichid,
Metoda - Walking blech o
qi a
in
celor
Coloruea u$oard a
snaltului
Coloreauifomi
fifui bszi intuDecate
su pde albe
Coloroea datonti
vartei
Dinfi cu smalpl
intact
Dinli ftrd fisui
Tehnicr
Model de lrm ( vstibuiu re
aplici u strat de coDpozit foto)
Gutim (grosime O.02 mm) se
vsificn adaptsrea
combinati! in multe Nmfla
cruri ete confrv,i- Dmi dentistul
este nesigu sau se inteah duPra
mi
iostrument
aplici o pasti cu hidroxid
calciu pmtru
croi
creiprimre(luiue
fi
sodiu cu api
oxigmati 3G50o/o. Activue cu
Imposibilitatea
spdat
imptu,tite
cu
Mai intii este dilma diagncticului
sau schmei tempeutire. Problem
v8
Destructii aoronile
- Adec€dqte g@sale
Ccnsult clitric $ radiologic ,
speirlitti
Croile de indrumat sur
cu
diagnostic dificil gi
tratament complimt. Croile
pot
fi
endodonto-ptriodontale
complexe atit din puct de vedere
diagnostic cet qi din cel trapeutic.
uwe
masive
8ri-stbisaui.
cmri
9i
3)Cmbiruea perbomnrlui de
vicime
spr€
tratmfltul
2)Spiluca abmdmti
siptiimina
Metoda In oflice - mestecul
p€riodonliului sutrt ptez€ntate in
tabclul de mi su.
Cuurile crre trebuie indrumete
diagnosticului, cel
sc.)
mdicslue
trtrtan_Se
TNDICATTI
Reanltate optimc
demit m &fert pqiodmtal.
erdodotici
UTIl.IZ-ARE
t)indepirtrea smeu-tayerului ( l0
Apant€
profesional, Microfrswi
defectul periodontal. Astfel ci, un
tratament adecvat al canalului
radicglr trebuie sE duci la
in doud categorii:
ciment
ionomer de sticl5 sau fosfat de zinc.
)ALBIREA DTN.IILOR
Phnul de trstament
- Exmm clinic
- Obiceiui alimmtare 5i obiceiri
Testarea
din
spre
de cmal
subgingiul
4,Ialsd obhmliei mdiculae cu
sml1, Obtwfiirusive
dsiidi
obtmfi
obtmliei
l-2 mm
1OT
rc
wile
Pentru Pacienli
de rcces
Ditrli cs pulpa roluminotrE ,
Hipe$eroibilitate , Defecte de
Dinli
Izolracudigi
Ocheltri de protecFe
palatinal
3.indeptutarea
Alsgle la larex
Smina $ aliparea
Fisui de small
onodontic
Protejsm Slngei cu
vmelini
2.Crcm cavitilii
r:fficfe
Almgie la perhi&ol
virtli
Periaj profesional
.
.
lrziwi caioce
.
.
.
mct€ristic
constii din mbetre trapii,
endodontici. q,i periodontaliPrognosticul gmeral depinde de
in
factor. In
luiuile periodonrale gi
.
.
l}t$Ftlt}n
netntati li r€stauiri
Dinlii cu lezimi mmtrinare
periodontal lug, rcnic
defectului psriodofirl.
Tehnica
l.Pregitirea
, Restaurdri cu
CONTRAINDICAflT
Diognostic
endodonteperiodontale nu risPmd
la mq cald, elwrricitate su 16tele
caviEgii. Iacrmirc
mdiologici, apre o mici pierdere
osoasi a crestei gi o lezime
independmci pairadiculari de
origine pulparn, Eroirea
priodontali gi wduB diilelui cu
leziue cmbimti fezintt plac4
calculi, periodontiti qi u res
ndiculild
malgam
roo).,rLErEEA
ale rubelor lczimi-
cmhristici
intrinxci
Coloruea
Tratarent {i progaostic
Tratamentul lezimilor combimte
Diagilostac
Este
important de evidenliat daci
pcriodoDtal; nu ste itrdiet u
tratment al camlului mdiculu
srplimentar, mai ales drci pulPa
Urilir:ru
Gutitra Bte wificaE itr cavitatffi
bucali
Pacientul este instruit sd aplice
gelul dor la di4ii ce
necesiE albirea. Se idoducs
mterialul dw o heime
<oloriri traumaticr ale smaltului
-pete brue su albe in fluorczi
+oloriri idiopatice ale mallului
TEHNICA
l.Pregtrtirea
-Periaj profesional
-Protejarea gingiei cu vrelind
-Izolar€ cu dign
-Ochelri de proteclie pentm
pacienfi
2,Pregitira p3stei
-Prema (prepmt comucial)
-Se mesteci HCI lEglo $ cua4 sau
-Acid ortofosforic
UTILZARE
Aplicma pastei
3 7olo
se face cu
-O spatuli bucali
-Cupe de gumi fxate in piesa
cot la tualie mici
Stratul abnat dsphde de
-psioada de lwru
--nunnrul de aplicalii
-presiuea exmitati
Pflhu a iDdepirta circa 200 de
microni de small facem
Circi apliciri a zece scmde cu o
presime de 30 grame sau
Zece apliciri a rese secude cu o
prsime de 20 grame
Dupi microabrazie nu trebtrie si
modificiri ele formei
se obserue
din(ilor.
105)Mf,cANtsMEr.E At.Brnu
DINTTI DEWTALT
Reaclia chimicd de albire a dinlilor
devitali com6
intr-u Jma
reu5itci fi cEecului, multc vriatrile
fac interpretSrea re"rrltf,telor acestor
studii dificih. Accste dificultili
sx) nu pr a
infl uenla rezultahrl tempeuticDe aremetrca, statusul clinic al
pacimtului nu pm a avm o
demografici (virsti gi
includ subimtivismul
obsen atorului (cn diferite criterii
de src); subiativismul in
rcupn rmgitei ma
e5ecuiui. Nici o bmli sau condi{ie
qi O. Aceqti ndicali intwa4iorun
mlomzl
cu compugii orgmici
dinfi. Cu cSt este roi twe
cantitatea de
radicali cu atat efectul 6te mi
putemic- Cei doi mdicali nu au o
putere identici.
Radicalul O este mai slab.
H202: H20 + O
Radicalul HOO estc mai putmic
intqpretrca ndiogntrilor; niwle
patologicE sistffiici spccifici nu
wiabile
este
H202= H +HOO
Fomrue rcestui ndica.l este
favoriati de mediul atcatin ( 9.510.8 pH)
exemplu
oxidre.
dc
Peroxidul re descompuncin HOO
m
concmtratii de peroxid de 37o.
Carbmidperoxidul se ilesompune
in NH3, CO2, CH4N2O si H2O2.
fome
a
radicalilor activi pi a inbwdtdli
retenlia gelului produgii actuali
conlin u polimer dmmit
CARBOPOL
subirctivismul rispusului
pacientului, wiabilitat€a
rispusului gudei la t€Bpie;
wliditatea rclstive ii
reproductibilitatea metodei de
evalwe; posibilitatea de control
supra uor
wirbib e
mirime lmrrilor
Modificuea reflexiei gi refracEiei
duce la m ap€ct estetic favombil
106
)D,VALUARDA
SUCCESULUI
E$f, CULUI TT,NAPEUTIC $I
Nu toate Ealm@tele cmalelor
radiculile sunt reu5ite. Acest lum
este evident. Rtruoa$ttre4
acceptilea $i maug€mentul
eqecului sut dificile ;i
m
-imptich
set complex de factori. [n gtrtral,
s-a ins6penit wrcep{ia ci
tratamqtul cmalului radiculr tre
o reugiti de 9G95 7o. Aest prGmt
nu este totalmeote eu4 duirul la
confisie in rdndul dentiStilor fi
pacientilon Aceste prtrente
generale nu bebuie lute in seani,
E$ECULUI TT.RAPEUNC
Cind si prognmticim
Detemirea sau incercrea
se
definegte succesul gi egecul?
Interpretilea reuiitei depinde de
fiecue pruticiu- Cdteriu de
succas al uui dentist poate Ii rcela
ca tratam€ntul si rqiste peni
pldtette prci€ntul sotriul,
criteriul de elec poate fi cmtactarea
dentistului de cdtre pacient rcuzfuid
simptome severe. La ces.lalti
extremi este cerinia rigurorod de
absenli. completd a celulelor
inflamatorii. Criteriit€ realiste
gdsesc intre cele doui cxtrcme
mai aproape deultima-
iil
s
-
susului
rezultatul mticipat al
tratarnntului amalului radiculr?
Se cmosc prccente wlide? S-au
u
{Ecut multe incerciri de a gisi
rispuns, av6nd o ratii a succesului
vriind intre 53 9i 95 7".
Deqi s-au publicat nmerome studii
uupn progncticului malizind
efectel€ difqitilor factori asupn
$T
de
su
este
dmperit in
timpul su dupn ratamt.
Cum si prognorticim
Pacifl tul trebuie infomat
intotdeama despre posibilitatffi
e$rcului. Predic$a ranltatului
(daci s-a relizat iminte4 in cwsul
ffi@trt)
sau dupE
poate
fi
explicaE pdn ua ilin ele doui
modaliti.ti- Priro modalitate este
pria gmeraliro cdnd Mttatul
uticipat
este
favonbil, indois
m
nefavorabil. Cea dea dou
modalitate este nai sfor de iqtele
de cetre pacient. D€
apoi stabileqte
este
subliniazi
predicliei
exmplq
mmitii
probleml gi
ci
hng
gmsa de reugitd
cst€ 60 9/o
109)Frctori e iDtlufl tazi
surcul qi e6cul
Unii din ftctorii € influenPazi
rezultatul swt reprexnta1i de
prr*/ir,ta
qi 4
ui. 6 lui
6
reprezinti o
rc).
c€a mai imPortan6
este: Ia De
IrMflt
irtoebe
este
uei
Fatolqgii apictle,
extinderea obtunfiei (lugi sau
scurtn), dpul dintelui, vdreti" sex,
calitatea ii tqhnica obturarii,
perioada de obsemfie, tipul de
mediutj€ inhscmalard ti ststusl
este
posibil in orice moment
I 10 )Metode d€ €vsluare
Detminuea
se
reugitei sau egrcului
realizeazi prin
exminiri
il.
Interpretiirile ndiologice
imperfect€ sut factori adi$onali
importuli ce complici evalurea.
Datoriti faprului cd radiografiile
sut mijloacele de evalwe
primue, tebnicile mdiologice qi
interpretilea sunt importante:
criteriilc dc cvalum trebuie
respectate irtmmi. Sw1
importsote tipul filmului ;i timpul
de exprmw, oguJalia fascicolului
qi a filmului 5i conditiile sinilue de
evalure a succesului sau egecului
tqapeutic. Pot apirea interpretiri
fals pozitive su fals negative.
Subiectivismul penonal
influenleazi de amenea
interpretrea radiologici.
Modificirile ndiologice tind s6
vuieze in finqie de ochiul celui
cile interpreteazz, deteminand
opinii inconsecvente ale divergilor
llt
evidflt ci dM rczultatele
clinice 5i
dupi m
exmimtori.
(we
qi
histologice, clinie
simptome) gi ndiologice. Este
ewinirii
agmwt, dar nici nu s-a imbunAtnft
semificativ- Statrsul de indecizie
evolueaza spre el€c dea sitMfia
(nuczolutivi) continui itr geneml
lrcomecvents Ia mdiogafiile de
control poate duce la o falsd
mdiologici cre nu s-a modifrcat
sau chiu s-a nirit in decus de m
este pulin probabil si se rmlve
de la sine; rofel ci tratamenirl este
un egec. Dn picate, reu5ita
apeentii la u m poat€ si nu
rinene d€finitivi, €lsul
incertit(dire. Situsf ia patologicn
(leziuea ndiotrmsprenti ) nu s-a
vimlizm a mdiognfiilor,
pr4in prcbabil ci rcatatul
tempeutic se w modifica?
Rdspusul este: o lezime
m
F tqrrn
referi la predict'a reu5itei sau
egecului in situ$i date. Dar cm
lui
Totuii,
Se
din nou cn, gmwalim
succcsului pi eqrcului tru smt
adecwte curdui individual;
prognosticul pentru frqare cu
clinic trebuie b@t pe datele !i
frctorii terapeutici relevuli pentru
stabilirii procentului probabilitnlii
ESECULUI TT,RAPEUTIC $I
Prognosticul
Prognosticul este covirrtul cheie. Se
cstrgvsat. Perioadele de
sub obrm;ie wiuainire
prcesului vindecirii-
reuqitei.
sttccEstn,ut
lingd lipsa dr wnss aspn
critqiilor de stabilire a reu5itei uu
etsului, intwalul de timp necew
linerii sub obsewati€ postop€rElorie
perioadi de evalwe rezombili
pentru primul control iu 4 mi
pcntru cvelrrea fiqrli (dcqi tqecul
poate apue la mtr\i mi <lupi
implicafi inh-o
I07 )EVALUARf,A
lndecEia esle mdi6li/ de o stile de
fi
Cind si ryalu.im
linee
dentistul enlueazi toli factorii
ci mai degmbd trebuie evaluat
individual fiecae cz, in scopul
t'alment
tempeutice ale canalului mdicula
sutrt r€prezentate de deaoltsea
uor metode teEp€uticc mai
rati- onale. cvitarca fiacluilu
detemind o incidmts crescuti a
egecului Ei o mai bmi intelsg€re a
ce apare
Generrlitrti:
ci pacietrtul cu staE clinici
compromisl sever sau tant poate
un cildidat prost Penmr
tratamentul croalultri ndiculr-
ptrsistflta s&u apuilia mei
paologii evidente radiologic.
Aceasti leziue sprcifici €ste
ndiolrmspdflti, crc se lirg€9le,
ptrsisli su a apin t dupa
mrclEti cu indr2dffi su
vindewa inrcmpleli su nu pare
si sc€ntuffi elecul. E9e evidflt
este
prognosticre a rezultahrlui se
realireazi. la diferite moment€:
inainte, in timpul li dupi &atment.
Prognosticul r modifici inlre
rceste iqteryal€ in functie de €€
care
mascheazi coloririle subiacetrte
Cre
gi
IO8)EVALUAREA
s realire8zi
neteire I supnfqei ma\ului.
,rti
Pc
SUCCESULUI
Prin aceastf, proceduri
Rata
d€
ustw.
MICROABRAZIA
o
pffiatrlui (maol);
c
utiliaazi
crbmidperoxidul lGl57o.
Acesfa corcspwde mei
Pentru a cregte rata de
a
Amtajele cmoaEterii
progrusticului prrudurilcr
-dingii ce vor fi albili trebuie
curnfafi qi uscali
-peroxidul trebuie si fie proasplt
se
mnpliang
diferfltele dintre periqdele de
ob$rvsli€.
Conscinte clinie
DrNTr VrTAr.l
In locul peroxidului
de
influr
rarefaclie dtrpi m interol
postterupeutic de l-4 ui.
afe.d estc rcprezmtat de
uitqiile
)Cauzde egeului etrdodontic
in genera!, camle egcului pot fi
enmemte de la cea mai fiecventi
la cea mai putin Aewentii: (l ) erori
Bdiogafice pot fi salute de ciae
de diagnostic ai
dentist; exminrea histologici este
in genral u mijloc d€ cercettre.
tratmentului; (2) contaminuea
Eraminara clinici
Sut evaluts, de obicei, sroele
9i
simptomele. Prezenla moG dinfre
ele,
drcd esre Mrcatd
ti
ps66led4esleusmde
nwu5iti.
Estc importanf de ftiut cA
gre5oli fircvmti €ste lMerea
remuJui egal inae reu5iti 9i
abswp dwrii qi a altor simptome
o
din
puct
de vedere al
critqiului
clinic, Ton4i, existi deseori o stare
patologicl firi simptome
semnificative. Snrdiile
mtii ci
etapiae
a
coroDilA; (3) cmoast€rca
insufici@tA a matomiei pulpae;
(4) debridarea neoespunzitoare;
(5) rori chirogicale; (6) rori de
obtmlie; (7) protecfie restauatorie
inadecva6 9i (8) fractm ndiculili
vefiicala.
Diferitele procedui sociate cu
trstamentul cmalului radiculu se
impet in 3 fm: pmpmtorie,
intraoptratorie Si postoperatorie-
Dmrece egecul endodontic este in
relafie cu rceste stadii, cauele
egecului se clroifici in functie de
existl o mrela-tie slabi inhe stqr€
patologici qi simptonele
corespunzdtoue. Criteriile clinice
ustea.
ale suresului stabilite de citre
se datoreud deseori diagnosticului
gre;it, erorilor in schema de
tralancn! sclccliei
necorespunzitotr€ a cmilor, sau
Boder
uocia$i includ
mt5toarclc;
-absenla duerii gi a tmefacliei
-dispuilia tractului sinual
-{iri impotenln fmc}iomld
-{iri
qi
evidenlierea distrucgiei
psuarlui
mole
Cauz€l€ preoperrtorii
Epcul tenpiei cmalului radicular
tratamentului mui dinte cu
prognostic prost. Diagnosticuea
imrecti ia naStere pdn lipsa sau
inretprctarea grcqitt a infomaliilor,
microbiologic al cmalului dinaintea
obtmliei- Aceqtia repuinti o
parte din cei 22 de factori a ctrrcr
irflom,tn potmliah asrryra ntei de
srcca drdodmtic a fost evaluaE.
Astfel, concluiile au aritat roi
degrabi diferenle de opinie decdt
un comem despre inflwnP
fetorilor supra ralei suresului'Iolu$i, uii factori imDo{tanti:
Unele dinte rcesle pot fi
constatate de citre pacient, altel€
dou de cifie smatolog.
clinice sau ndiologice.
Radiognfi a constituie principalul
mijloc in elalrrea preopentorie a
configur4iei uatonice a
tract sinusal) sau sinptomelor
Neidentificrea iroginii
corespunzitore p€ntru a detemina
diferitele abemlii ale sistemului
cmalar (in special cmalele omise)
este
clsifiut
extflsia msttrialului de obttr4ie
(supm sau subobturueal elitatea
proutd a otrtm$ei gi o perioadd
su
indecis.
lmgd
de obsmlie influaleazi
negativ rezultatele Fatmentului.
Prezenla uei patologii periapicale
mterior aplicirii tqapiei detemind
o vindecre pugin probabili. IroE,
nici localiarea dintelui (muilar
su mmdibula, mterior sau
postcrior) 9i nici factorii
Pffiistfl4a smelu advffie
smnificatire (de cx, nmefrc;ia sar
indici
epecul.
Date radiografice
Cotrfom eestor date, fiecue
ca
ur suws,
w
e$ec
indical de tbrcn1a
leziwii apicale rercrbtive
mdiografic. Accsta iDscmnd ci
.Sacceru/ este
lezimea
premtiila@ilmit
mommt al tratmcntului s-a
rerclvat sau cA nu s-a deryoltat nici
o leziu€ pe duata t'atmentului.
Astfel, r€u;ita se constatii prin
dispui$a sau absenP mei rii de
sistemului cualar
ndicula.
duce, de obiei, la e;m; acmst6
modalitate de egec implic5, de
romene4 insuficienta cuoaqtere a
matomiei pulpre.
Fmctuile corome
sau rudiculare
surt desmri diagnosticate gre5it sau
ned€pistate timpuiu. Defectele
periodontale dociate apoi cu
resorbfie osotrA sut prodsse
printrr inllmfie cronicE. Aceste
defecte apil intr-m stadiu tildiv fi
sunt demorotratc clinic
sololai- Astfel s
modificn morfologia wlului
avind u efect negativ roupn
caliriilii dcbridirii gi obtudliei,
compromilin4 drci, rczultatel€
Cauzele pmpemtorii
Seleclia cuuisticii detemini
fezabilitatea qi aplicabilitatea
tralmatului. tdmtifi m (ti
evitarea) cmilor srtire eSorlui
indifffiat d€ cslitslEa tFapiei face
parte din schma tmp€uticA ca de
altfel 9i idmtificm wwilor ce
lmnagemrt roi
beneficiui de
bm din partea unui endodotrtistUnele egtrui datoate unei selecfii
deficitare sunt corelats cu o
evalwe gregitd a nivelului de
u
cmpffieapsci€ntrlui€ti
-periculmse" portc dctmins o
Irurfomfic, l\i pc-rfm$ilc pot fi
sigilate Si corectate chirugical. in
geneml ele camazi o iritalie
continui a lesutrrilor de suginerc,
putAndu-s derolta o lezimeI-In iGlrun@t firctun! poelE
dificultililor tehnice e apu in
cmul hatmentului. EFcul p@te
fi uociat gi condifiilorneprcviate
infiuenla rezulbhd tratmtrtului in
(ca de
momorut 4ciSui
de stahxul prdpei mtarte- D&'i
exemphl inplima
periodontali sftudari) ce apu in
cusul
sau dupa tempie.
finc$e de stadiul prepra{iei
sepffiea
apile dupi o instrMentffi
Acetrti
pulpa este viabiE sau
situafie nu poate fi previa6
intotdeama inainte de aplicaGa
completd, probabilitatea
e
mici.
este
temil lug
Prognosticul estr prdiqia pe
a rezultatelor tmpiei
qi se breazi pe starea dinielui $i
calitatea astanenhilui- Unmri, ca
in cuwile de avulsie dqtari,
ll3)Caurle eqaului endodontic
Crure opciltorii
Nqulizntq obietivelu biologiee
prognqsticul este prcsl insa
incercrea de a aplica fatuentul
Otrirctivele biologic cuprind
indepdrtrca sau redrma
factorilor irianfi existenfi sau
potmliali din spatiul pulpu,
sigiluea aesnri spalirr' @ntrolul
micrctriag gi managemenhrl
(reimplantarea gi tratamentul
dentisq cet $i pentru psciqad
mmie,
trammtului
eulului radicula. Cuitim este
d€ importaqn rojori petlru o
r
pulpsre rBtrnte
puodongirl iritind lesutul
periapical 5i puind in pericol
repra$a. Adaptaa procedwilor
Multe egrcwi operatorii se
dattreaze unor
sori
de
prcedui
predui
chist/grmulom.
Raliologia
prin cmale" t{ngevitatea dintelui
endodontic6.
tratat endodontic este aftrtatii in
lipsa restaungiei fimle, realiatii de
obicei in sut timp dupi obtwde.
Puodontita apicali
20_
compromite rcuiila- Un ttifl poale
produce perforalie
fracuri.
2t.
operatcii la spalird cmlar <hce la
u
insime{{ea micr@rgplimelor
din cmal in periepex, chiu
@mpromi$nd realhtul.
ale dinlilor cu hahmeEt el@t De
asemenea, resturil€ epiteliale
Mallcez protiGreazi. dwAnd la
supradimffionati datorit{
incercirilor nereuqite de a realia
mdiculu.
vinderi
mre
a
a5a
Obtunlia snpndinusiomti
poate
dimcnsiotrati poate 6 omis
cual. in plus, mtrewbilitatea
inshumentului este limitatr, ducand
periapicali; swaitara mcliei
depinzAnd de tipul qi calitatea
materialului folosit. In timp ce
este sut
u
la o
cuiFre ii
modelarc
insuficienti 9i chiu la rupsm
instrumetrtului O alti lrl]Me a
prepmlici amsului
subdimensionat poete fi retentia
tisulari la nivel cmerul la
dinte
mtoior. Aceste restrri pulpre
detemind o colorugie anorulia
coroaei, considemtd: a fi m etec.
u
Cavitilile
de acces
supmdimensionate sut prep@te
pe seama dentinei; diminmea
exagmti slib€g€ dintele,
permil,dnd apui$a frrctwilor. O
d6 erffie in prepar"{ia eesului
poate fi perforalia pere{ilor mu
tavanelor omerei pulp*re,
crcsc6nd astfel garsele de eqec.
Modeluea cmalului include
creuea uui con gi preparatia
apicale dtrasonica. O eroar€
frecventa este esecul menlinerii
6
tratamcnhrlui cmalului
conttnl dupi satomia intcmA a
cmerei. Drci cavitaia accwdui
ructin inflron4ia
wle
guta-perca este bine tolem.ti"
sigilii swt iritante ti chia toxice.
Mai mult sigiluE mmpl€t[ a
intregului sistem cmalr mdiculu
este de folos in prevmirea
contaminirii micrcbiene din
cavitatea orali" a reinfe4ici
consecutiw ti
a
€Srculri. AtAt
subobtwatia cat si supmobtwgia
duc la eqec, mai ales in prezenla
necrozei pulpre 9i a lezimii
apicale.
I 14)Ceur:le egcului endodonlic
Csure pGtopentorii
lncideDtele posfoptrattrii
rezultatul eqecului dirrct
iDdirect al trel@fltnlui.
de qedlote de
de pedinle de
Tehnica de lucru
Tratmenhrl dintilor
cu deaoltae apicala
29
incompleta.
a
Mt
Acstea
cuprind traumatismul ti fractura'
afrctarea parodontall 9i pro8sts
concepere sru absenfs r6tauririi
fi nal€. Restauatia coronari
proteieMd structura dentei.
(Apexogenezi)
Tratamenul aperolui
lug deschis al
dintilor devitali.
(Apexificue)
tratarlent.
Urgorlele in
mdodontie.
32_
croilor; uii paciuli
mi multe qedinle
a sigm succeill.
R€tntrrs etffurilor
Interewt este f8phrl €5 dei e$ecul
Geuemlitifi
Urgenlele in
tr€bui€ mtati in
mte rcA"atat prin mijloace
conv@lionale, rata succesului este
rchivalenti cu cea a tratmentului
conve$ional itilial dacd caum
e$ecillili esle identiicatd ti
c'orecfat i- Asfel, nta sucsslui
pentru
supw repetirii
terapiei conventionale a fost
deteminati a fi bwi in general.
ododoDtie.
Diagnosticul
Anmnea.
Antecedent€
penonale.
Antecedente dentare.
Eroinreaclinica.
-tJ
Insp€ctia. Testele
diagrostice.
36.
Exminrea clinica.
37.
Inflmatia.
Deteminrea
diagnosticului.
Subiraa de enaa Eododont'rc
enul V
.
2-
lmplicaea
endodontica.
Considsatii
parodonhle..
Pulpitele revffiibile
Pulpiteleireversibile.
Detemiwea
3.
Simptme
Pulpiteleircvcnibile.
4.
Teste gi lratmflt
diagnosticujui
Considemtii
restaualorii.
Pulpitele
Diagnostice
hiperplastice
difqentiale
T6tamcntul
5.
Modifictrile!6urului
du
datomte
inflmagiei pulpueCalcificuea pulpui
6-
Modificnrib lesutului
dE dalorale
7.
Necroapulpui.
inllma{ei pulpue.
Resrb{ia
intmi
Simprome
8.
9.
Ntrroa pdpari.
Test€ ii tratament
Parcdontita apicalE
acutjii
10.
l.
t2.
13.
t4.
I
uu
Generalitifi
Tratamentul apexului
lug al dintilor cu
pulpa vie.
tntrmqt
Totu$i, acste studii repruinti
media 5i ru pot fi gmmlizte la
1
chist apicaf cue nu
cm s Fsupue
erefr.
@ile
SupcinstnBentarea Inate scoat€
dmtini sau coji de cimmt,
delecrntc itr lsrduile periapicaLe
x
x
Prir conm, sardiile prognostice
nu stabilru nici o relafie aptrflti
intre succesul $i €Strul tmpeutic Ai
provoace
rispffi inflmator
persistent capabil de resorbtie
dentari li a tesuturilor osorue.
Supraistrumtafia poate prodse
subdimro'sutis
crw
final.
Al1i fectori
strictd a acestor obiective este
importm6 pent u
tratament de
fomea uui
Propriedtile reacliei
malexice
Oxidul de calciu ugor
Clxidul de calciu
"greu" (hexocalex)
Gqemlitiitr
Maoda malexici.
inflma{i€ eeitorie u{@ri.
Instrumeotalia exc6iri continui
u
24.
CmmlifiF
24.
limitate produr ilMite afeEri
tisulue, hemongie periapicali 5i
Cel mai importilt obiectiv este
acces bine realid O cavitate de
acces inadenti poate fi sau
Frcrele mdiculae
Metoda malexici.
cuala mdiculr 5i o restaus€
coronari conwctivi. R€spectzca
cNvitari 6r6punzitorre
uiueazi cudFrea sisternului
cmalu qi otrtmtia tridimereionald.
23.
27.
modelae qi obturue a sisteqului
Nq ulizlr eq o biectivelor mecan ke
obiectivele meenice ut leg&le de
prepuafia ildodonticn a evit{ii
(de exemplu, deschiderea rccesului
gi modeluea cmalului)- Prcpara(ia
Ter4ia ocaluici.
nmdodontici, chir daci
tratmmnrl cmalului ndicular este
rcrespuuilor, Exmplele swt
totslitate{
u
sP€ciale
22.
26.
pfltru
succes.
Tehnici mdiologi€
susceplibitilale frrctuii.
E$ecul poate apile dintrc csztr
nmirul
bud prcsp€ctare a repanliei.
Suprsinstrumertrlir pe perioade
au
obiective memice 9i biologie,
roiguAndu-r rtfel o cuttsre,
Radiognfia
digitaliati
w
o mai
opentorie. A€ste
incipimti. Diagnostic
difereqial
FrorilEdercSffigoi
Numlrul
pot deschide in
egeului endodontic
Cauze operatorii
Fomuea de
&le
trata$ prin mdodmlie qi
infiltririle dc colomfi ;i bacteri
egecului- dteori, o combinalie de
cae poale influeDta mltahrl
reusiti tenpeuticl D€briudle
I 12)Cauzele
nffistrut€
periaperului
Radiologia
mdodontici.
Pilodontita apioala.
dinlilu
imposibil de a stabili
ele
infomat.
cormele slab su
ndiografiei
reprcrentate de €fectele n€gative
ale tratm@tului ortodontic sau
afrcgimi periodontale. Desmri este
inflmatiei periapicale . Impreui
cu obieclivele
reprezintii elemqtele
p€mite difsi& selivei si a
bacteriilor apical" detmindnd
tlecul tratmrcntului. Stldiile
realiale in vitro au €vidBtirt o
corel4ie bine definiti iotre
ercesivd a dentirei necesarE
giftului slibeSte ridnciu ;i cr€gte
gecului
tratmentului.
cmalului Bdicule) este justificati
in ciuda hrturor dificultatilor.
Piede@ dintelui p@te fi
prevtzut5, dtr defi tratarnmtul in
cele din rrrri eEuazi, ac€$ tip de
eqec este acreptabil at0t penlru
17.
Fnctrrile vuticale ndiculm 5i
cusecinplc Io, mifetale de
obicei postopmlor, sml lrodse
de fo4rea obtufrtiei si^
rtronstructia prcteticd. Ildepi.tarea
in
accidwtoiui 5i
a fost complet5
Strrcturile mtomice
locale
Principii ale
16.
irftrtarca din cavitatea orali a
sistemului canalr, prce cre
tratmmtufui- Dnix!'a mucai dc
la conrurul oiginal mala $
lirgi@ p@ re a snalelor curbe
sau prepmlia exagmti a mei
cmalre cm
prcvic
Restaffi fia rigrlatii
corbudi
;i
radiologic
40
41.
Tmtamentul
simptomatic. Duere
la percutie.
Tntanentul
simptomatic.
hflmatia.
42. Tntmfltul
43.
44.
simptornatic. Drere
spoatana,
Urgente estetice
Chiugia
Prodontita apicali
endodontici.
mnici
Gmralitn$
Osleita scltroruti
Abcesul 4ical rcut
Abcesul apical
Patologia
rut
45.
46.
periradicului
Radiologia
parodonliului apical
nomal
lnciziapentrudrenaj.
Itdi€8{ii.
neendodonticd
15.
simptomatic. Duerea
la temp€ratua.
47
.
Conaaindicuii
Incizia pentru drenaj.
Procedui (Anestezia,
Incizi4 Drenajul)
Chirugia apicali.
Indica;ii.
Contraindicalii-
Chirugia apicale.
Secvenla
tinpilor
chirugiei apicale
AmputaFa,
hemisectia gi
78.
bicuspidiaea
Genenlititi
'79.
sau hemisecfia.
Indicalii.
Contmindicalii.
5t
Bicuspidirea.
80-
bicuspidiaea
ndicului.Tehnicd
53.
8l
.
Managenrentul
dentare
56.
Mmageorentul
tramati smelor
dentare. Examenul
clinic 5i diagnosticu.
lstoric (Simptomul
principal, uannea
lezimi, atecedente
Mmagementul
taumati smelor
dentare.
Exmmul
clinic
58
59
Fmctuile smaltului
85.
86.
Fracturile aoronile
60.
fErd expuere pulpud
Fmcturi coronue cu
expmere pulpr5
61.
Fnchrile radiculil€
a7.
Procedurile
88.
64
Ium1t
89.
67-
Reimplmtarea la 2
68.
Reimpletea
awlsie.
Endodon{ia
prevmtivi: pmlejma
pulpei.
9!.
sp€cifice ale pulpei.
Dentina secundari
(rcpratorie)
92.
Fmctia
a
putpei. Potnlialul
reparaloriu al pu,pei
Pcmeabi litatea
dentinei
Efectele proceduilor
Addncimea
preparaliei evita-e_
&ecre
Efectele
pmcdurilor
reslamtmii. hu'wia
Uscarea dentinei
Efrctele proceduilor
resfdffitorii.
Coafajul pulpr
direct. PulFptonia
Interelaf ile
Gmemtititi.
Moddi{ili de
conmicre din&e
FomenuJ apical
Modelirili &
comuicare dintre
pulpa dentui 5i
latrale (accescii).
'fubulii datinui
lnroelat-iile
Interrelaliile
mdodonlo-
periodontale
Diagnosticul
difermqial al
leziuilor mdodontopaiodontale
Clruificrealeziuilor
95.
wdodontopsiodontale
Defmte de origrne
endodontici
Defecte de origine
96.
Metode de evaluare
Eruminrea clinici. Date
mdiogmfice
l l l.
Caurele egecului
FEriodontalS
Cawle
preopentorii
ll2.
Nerealianea obiectivelor
rnecmice
I
Cauzele egecului
endodontic. Caue operatorii.
13.
I
Cauzele egecului
endodontic. CaEe postopemtorii
94.
odontoblretelor
77.
Matinerea inlactii
pulpei. Afec;iuea
periodontali.
Proceduile
Cildua produsi prin
10.
e$ecul
evaluifl
a
liswarea
periodotale asupra
93-
Cend sn
I
Nercalizilea obiectivelor
biologice
maladiei gi
procedui lor
restauatorii.
Factori ce
influen(eui succesu! li
Ei
periodontale. Efectel€
mriali
75
Milagemenhrl pulpei
viabile. Cariile.
Prceduile
nrcgulati
74.
postoperatQric
endodontice. Efectele
roupm vindecdrii
periodontale
Ctracttristicile
Generaiititi.
107. Evalweasuccesului
gi egcului tenpeutic.
Prcgnosticul. Rata succesului
108. Evalwea sucesului
qi eg*ului taapeutic.
Camle egecului
endodontic. Caue operatorii.
"izolafle" al bazelor
Hipesflsibilitatea
Afectaru pulpari.
pulpd. Cmcteristicile
specifice ate pulpei
Evaluarea succesului
qi epecului tempeutic.
Prctrctorii. Efectul de
periodontale_
Conpluul dentir*.
Microabruia
Mecmismelealbirii
endodontic.
endodontG
coratiEli-
104.
105.
106.
capitonre gi bueie
cavitiilii
peiodonliu. Cmalele
Sechele ale
rcimpluttirii
70.
Protectorii.Lacuile.
poiodon!iu.
peste 2 ore dupe
69
roterialelor specifice
(Cementurile imomer
de sticli, Amalgarul)
endodontoperiodontale.
[a
Albirmdintilor
dwitali
109.
indtect pulpil.
9t!
Albirea din$or vitali
prognosticim
pulpa dentari 5i
ore de la avulsic.
f02.
103.
Prognosticul. Cdnd si
prognosticdm. Cm sA
Materiale de
restamtie.
Proprietiilile
biologice aJe
pulpei viabile. Coafaj
tenpeutice pentru
fiacturile mdiculac yi
necrozele pulpue
Frachrile coronae
mdiculare
Tramatismele
Avulsiile
Reimplmtaru
inediati.
restauratie)
Eroziue4
abrzimea. anitia
62.
65.
66.
Planul de tratm€nt
materialele de
84.
generale)
57
83.
lndicalii
Materiale de
Riginile de
82.
Albirea dintilor.
Etiologra
Albirea dinfilor.
bactsiilor
policuboxila!
tramatismelor
Lezimile combinate
endodontoperiodontale
adevirate
Albirea dinflor.
Contraindi cati i
l0l,
Albirea dinflor.
Propriet6{ile
biologice ale
materialelor specifice
(Cementul zimfosfat, Cementul
bicuspidizrea
99.
100.
Materiale de
mdiculrd. Prognostic
Cluificuea
tramatismelor
pies€i tumate.
Materiale de
r€stawatie. Rolul
restawtie.
Amputa(ia.
hernismgia 5i
denrue. Ceneralili{i.
ImportanF vantei.
98.
Toxicitatea
matqialelor.
Microcontaminilea
Contraindicatii.
Amputalia.
hemisecfia pi
DezinfecFa csvitrfii.
ratamfie.
Indicagii.
52
97.
Realiruea mui
mulEj Cementarea
mdicularS.
Ampotafia radiculari
Cuiftrea cavitatii.
Gravuea acidd
Efecteleproceduilor
restauatorii.
14.
