Robu Ema
Rotaru Cristiana
Pascaru Georgiana
Avram Ioana
CUPRINS:
Definiţie
Propoziţie
Teoremă
Observaţii
Mecanism general de determinare
Exemple
Exercitii propuse
DEFINIŢIE
Definitie: O matrice A ϵ Mn(ℂ) se numeste inversabila
in in Mn(ℂ) pe scurut inversabila) daca exista o matrice B
ϵ Mn(ℂ) astfel incat AB=BA=In
Observatii:
•Pentru o matrice de A ϵ Mn(ℂ) exista cel mult o
matrice B ϵ Mn(ℂ) cu proprietatea din enunt.Intradevar,daca Ab=BA=In si AC=CA=In cu B,C ϵ Mn(ℂ)
atunci B=B In=B(AC)=(BA)C=InC=C.De aceea ,daca A
este inversabila,matricea B din definitie este unica.Ea se
noteraza cu A-1 si se noteaza inversa lui A.
•Daca inlocuim,in definitie ,multimea ℂ cu una din
multimile ℝ , ℚ, sau ℤ obtinem notiunea de
inversabilitate pentru matricele patratice peste ℝ , ℚ, si
respectiv ℤ.
Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele
inversabile din Mn(ℂ),iar din demonstratie vom
desprinde metoda de determinare pentru matricele
patratice peste ℝ, ℚ, si respectiv ℤ.
Rezultatul care urmeaza caracterizeaza matricele
inversabile din Mn(ℂ) ,iar din demonstratie vom
Cuprins
PROPOZIŢIE
Daca A=(aij) ϵ Mn(ℂ) atunci, pentru orice i ≠ j avem:
Ai1 Г+ai2 Г+...+ain Гjm=0 si a1i+ Г1j+a2i Г2j +...+ani Гnj =0,
(deci suma produselor elementelor unei linii si complementii
algebrici ai elementelor altei linii este zero, proprietate
adevarata si pentru coloane).
Demonstratie.Consideram matricea B obtinuta din A
prin inlocuirea liniei j cu linia j cu linia i a matricei A,linia i
ramanand aceeasi .Deoarece matricele A si B difera,cel
mult ,prin linia j atunci complementii algebrici ai
elementelor corespunzatoare e pe linia j din cele doua
matrice sunt aceeasi .Dezvoltand determinantul matricei B
dupa linia j obtinem : det B=aij Гj1 +ai2 Гj2 ...+ain Гjn .Pe de
alta parte,matricea B are liniile i si j egale.Atunci det B=0 si
demonstratia este incheiata .Pentru coloane demonstratia se
face analog.
Cuprins
TEOREMĂ
O matrice A ϵ Mn (ℂ) este inversabila in Mn daca si numai daca det A≠0.
Demonstratie.( ⇒).Deoarece A∙A-1=In rezulta ca det(A∙A-1)=detIn=1.Din
proprietatea 6 a determinantilor obtinem detA∙detA-1=1,deci, in
particular , detA≠0.
( ⇒)Fie A=(aij).
Γ11 Γ21 … Γn1
Γ12 Γ22 … Γn2
Notam cu A* matricea
Γ13 Γ23 … Γn3 ,obtinuta din A prin
inlocuirea
… …
... …
Γ1n Γ2n … Γnn
elementului aij cu Γji (deci cu complementul algebric al elementului aij).
Daca A∙A*=(bik) atunci bik=ijΓkj , ∀ i,k ∊{1,2,
….,n}. Din proprietatea 5 a determinantilor
(dezvoltarea dupa linie) si propozitia
anterioara rezulta bii=detA , ∀ i ∊{1,2,….,n} si
bik=0, ∀ i,k ∊{1,2,….,n} cu i≠k . Obtinem
A∙A*=(detA)∙In si analog A*∙A=(detA)∙In .
Deoarece det A≠0 rezulta ca A∙ ∙A* = ∙A*
∙A=In . In consecinta, matricea A este
inversabila si A-1 = A*.
Cuprins
OBSERVAŢII
Matricea se numeşte matricea adjunct(reciprocă)
asociată matricei A.Ea este,de fapt,matricea
transpusă a complemenţilor algebrici ai elementelor
lui A şi se mai poate obţine astfel:se consideră
matricea şi se înlocuieşte fiecare element al ei cu
complementul algebric.
Matricea Aϵ(ℝ) atunci det Aϵ ℝ si ϵ (ℝ).În ipoteza
că det A≠0 atunci = este o matrice pătratică peste
ℝ,deci A este inversabilă în (ℝ).Proprietatea se
păstrează dacă înlocuim multimea ℝ cu multimea
ℚ.În consecinţă,teorema anterioară caracterizează şi
matricele inversabile din (ℝ) si (ℚ).
În cazul matricilor pătratice peste ℤ
este adevărat următorul rezultat:
Aϵ (ℤ) este inversabilă în (ℤ) daca şi
numai dacă det A≠±1.
Într-adevar,dacă A este
inversabilă în (ℤ) atunci,cum matricile
A şi au elemente întregi,rezultă că det
A ϵ ℤ şi det ϵ ℤ.Deoarece det A ∙ det
=1,deducem că det A =±1.
Reciproc,dacă det A =±1 rezultă că A
este inversabilă în (ℚ) şi
==±Complemenţii algebrici ai
elementelor lui A sunt numere întregi
şi în consecinţă elementele lui ,deci şi
ale lui sunt numere întregi.
Cuprins
MECANISM DE DETERMINARE
Cuprins
EXEMPLE
Se da:
A=
. Vom arăta că A este inversabilă şi vom determina .
Avem det A=.
=
*
=9
0
Calculăm complemenţii algebrici ai elementelor lui A si obţinem
matricea adjunctă
=
Inversa matricei A este
=
∙
(ℂ).
Să observăm că dacă matricea A este gîndită în M3(ℝ)
sau M3(ℚ) concluzia este aceeaşi. Cum A-1 ϵM3 (ℚ)
rezultă că A este inversabilă inM3(ℝ) sau M3 (ℚ).
Nu acelaşi lucru se întîmplă dacă privim matricea A
in M3(ℤ). Determinantul ei nu este -1 sau 1,
Deci A nu este inversabilă în M3(ℤ). De altfel, se
observă cu usurinţă că A-1∉ M3(ℤ)