Gantt
Content
Diagrama Gantt
Diagramele cu bare sau diagramele Gantt (dupa creatorul acestora,
Henry Gantt, care le-a inventat în perioada primului razboi mondial) reprezinta o
modalitate uzuala de reprezentare a unui program de activitati si presupun
enumerarea activitatilor pe o pagina, de sus în jos, si, utiliza o scara temporala,
desenarea unei bare orizontale pentru fiecare activitate – fiecare bara
reprezentând durata de realizare a activitatii respective.
Axa orizontala a diagramei este scala timpului, exprimata fie in timp
absolut (ex. decembrie, ianuarie etc), fie in timp relativ - raportat la momentul
inceperii proiectului (de ex. luna 1, luna 2). Unitatea de timp poate fi de
asemenea ziua, saptamana, luna, semestrul sau chiar anul.
Axa verticala este cea a activitatilor care pot scrise fie „Activitatea A”,
„Activitatea 1” sau cu denumirea ei (ex. „formarea echipei de proiect”).
Avantajul digramelor Gantt consta în simplitatea si claritatea în
transmiterea informatiilor referitoare la programarea activitatilor catre persoanele
implicate intr-un proiect. Totusi, continutul mesajului pe care o da o diagrama
Gantt simpla este destul de limitat.
Exista si alte variante ale diagramei Gantt simple, care pot transmite mai
multa informatie. De exemplu, ca sa se arate care sunt activitatile aflate
responsabilitatea fiecarui departament sau ca sa se indice starea curenta a
fiecarei activitati se pot utiliza culori si nuante. Se pot insera si altfel de simboluri,
pentru evidentierea mai buna a unor evenimente cheie.
Principalul dezavantaj al diagramei Gantt este ca dependentele dintre
doua activitati nu pot fi lesne stabilite; ele pot fi doar deduse. într-un proiect mai
mic, acestea pot fi evidente, dar pentru proiectele mari deducerea dependentelor
'reale' poate fi imposibila. Se poate depasi acest neajuns daca se traseaza linii
care sa uneasca activitatile ce depind una de cealalta. Totusi, o asemenea
abordare poate duce la obtinerea unei diagrame foarte aglomerate.
O alta problema a diagramelor Gantt pentru proiectele mari este numarul
mare de iteratii care pot fi necesare la trasarea lor. Ori de câte ori o activitate se
schimba, barele respective trebuie sterse si redesenate. Pentru a depasi aceasta
1
problema, planificatorii utilizeaza de obicei pachete soft care le permit sa
actualizeze orice program de activitati fara a mai finevoie de trasarea manuala
repetata a diagramei. Pachetele soft pentru întocmirea programelor de activitati
tin cont de dependentele dintre activitati (de exemplu Microsoft Project sau
Primavera Project Planner).
2
Diagramele cu bare sau diagramele Gantt (dupa creatorul acestora,
Henry Gantt, care le-a inventat în perioada primului razboi mondial) reprezinta o
modalitate uzuala de reprezentare a unui program de activitati si presupun
enumerarea activitatilor pe o pagina, de sus în jos, si, utiliza o scara temporala,
desenarea unei bare orizontale pentru fiecare activitate – fiecare bara
reprezentând durata de realizare a activitatii respective.
Axa orizontala a diagramei este scala timpului, exprimata fie in timp
absolut (ex. decembrie, ianuarie etc), fie in timp relativ - raportat la momentul
inceperii proiectului (de ex. luna 1, luna 2). Unitatea de timp poate fi de
asemenea ziua, saptamana, luna, semestrul sau chiar anul.
Axa verticala este cea a activitatilor care pot scrise fie „Activitatea A”,
„Activitatea 1” sau cu denumirea ei (ex. „formarea echipei de proiect”).
Avantajul digramelor Gantt consta în simplitatea si claritatea în
transmiterea informatiilor referitoare la programarea activitatilor catre persoanele
implicate intr-un proiect. Totusi, continutul mesajului pe care o da o diagrama
Gantt simpla este destul de limitat.
Exista si alte variante ale diagramei Gantt simple, care pot transmite mai
multa informatie. De exemplu, ca sa se arate care sunt activitatile aflate
responsabilitatea fiecarui departament sau ca sa se indice starea curenta a
fiecarei activitati se pot utiliza culori si nuante. Se pot insera si altfel de simboluri,
pentru evidentierea mai buna a unor evenimente cheie.
Principalul dezavantaj al diagramei Gantt este ca dependentele dintre
doua activitati nu pot fi lesne stabilite; ele pot fi doar deduse. într-un proiect mai
mic, acestea pot fi evidente, dar pentru proiectele mari deducerea dependentelor
'reale' poate fi imposibila. Se poate depasi acest neajuns daca se traseaza linii
care sa uneasca activitatile ce depind una de cealalta. Totusi, o asemenea
abordare poate duce la obtinerea unei diagrame foarte aglomerate.
O alta problema a diagramelor Gantt pentru proiectele mari este numarul
mare de iteratii care pot fi necesare la trasarea lor. Ori de câte ori o activitate se
schimba, barele respective trebuie sterse si redesenate. Pentru a depasi aceasta
1
problema, planificatorii utilizeaza de obicei pachete soft care le permit sa
actualizeze orice program de activitati fara a mai finevoie de trasarea manuala
repetata a diagramei. Pachetele soft pentru întocmirea programelor de activitati
tin cont de dependentele dintre activitati (de exemplu Microsoft Project sau
Primavera Project Planner).
2
