Horn Bach
Content
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 1 of 7
Cookie-urile ne ajuta sa va oferim serviciile noastre. Utilizand aceste servicii, acceptati modul in care noi si partenerii nostri utilizam cookie-urile. Aflati mai multe
OK
Aboneaza-te la newsletter!
Submit Query
Cauta in site
146
ECONOMIE
AFACERI
Macroeconomie
|
|
Guvern
BANI
IT
Administratie
LIFE
|
Energie
ZIARE & BLOGURI
|
Legislatie
O lume tot mai nesigura: Doar
un sfert dintre angajati au
contracte de munca stabile
HOT TOPICS
|
Taxe si impozite
|
Sanatate
|
Mediu
|
CURS VALUTAR
International
|
Ricul de lichiditate din pietele
globale, mai mare decat socul
prabusirii Greciei
Top
|
BUSINESS VIP
Opinii
Efectele poluarii ne costa
5.300 miliarde dolari. Mai mult
decat totii banii pentru
sanatate la nivel global
Economie > Top > Top CEO
Horia Rusu, Director General
Hornbach: Daca nu luptam, nu
mai eram aici
1 EUR = 4,4474 RON
1 USD = 3,9725 RON
0,0019
Curs banci
0,0711
Preturi auto
Convertor valutar
2
Autor: Oana Dimitriu (Bucurenciu)
Sambata, 29 Noiembrie 2014, ora 00:00
Cumpara publicitate pe Business24.ro
Idei de vacanta
Foto: Horia Rusu (Arhiva personala)
Mugurel-Horia Rusu este mai mult decat un
manager, este un om cu o poveste
extraordinara de viata. Incepand din
copilarie a fost inconjurat de oameni de
cultura, pictori si scriitori, apoi, alaturi de
tatal sau, a fost un "luptator impotriva"
comunismului.
In septembrie '89 a fugit din tara spre Austria,
traversand Dunarea inot, la propriu. Lupta sa
pentru libertate a continuat si pe plaiurile
sarbilor, si pe plaiurile austriece, unde a
incercat chiar sa devina antreprenor. Pozitia sa
de "refugiat" insa, l-a impiedicat sa avanseze
mai repede acolo unde, dupa cativa ani, a si
ajuns.
Dintr-o pozitie fruntasa a concernului Hornbach
a convins boardul sa aduca brandul in Romania, in tara sa de suflet. Decizia s-a dovedit extrem de
inspirata: primul an de activitate in tara, dupa deschiderea magazinului in 2007, a generat o cifra de
afaceri de 52 de milioane de euro.
A ales mai departe o strategie precauta de expansiune: "sa-ti recuperezi cheltuielile, nu sa cheltuiesti
fara noima", explica Mugurel-Horia Rusu.
Tu mai rezisti pana la concediu?
Vacanta in Antalya: Descopera capitala Rivierei
turcesti
Topul celor mai frumoase locuri din Grecia. Tu unde-ti
petreci vacanta?
Vara asta viziteaza Sardinia, insula de smarald
Petrece-ti vacanta intr-un castel irlandez precum
nobilii de odinioara
Ia-ti o mini-vacanta de retragere spirituala
Vezi cea mai frumoasa insula din Caraibe prin ochii
unui cubanez
Interviurile Business24
Afacerile conduse de el in Romania cresc de la an la an, insa Horia Rusu stie ca viata nu inseamna
numai "a fi manager". Pe cale de a deveni bunic, directorul general Hornbach isi imparte timpul liber
intre carti, familie si pasiunea sa pentru Enduro. Cea din urma este impartasita si de fiul sau si a
devenit chiar cel mai bun liant pentru relatia lor, povesteste Mugurel-Horia Rusu, intr-un interviu
acordat Business24.
Spuneti-ne pentru inceput cateva lucruri despre familia dumneavoastra si spiritul liber in care
ati fost crescut.
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 2 of 7
Tatal meu a fost pictor. Pe parcurs, in copilarie, am luat contact cu foarte multi oameni de cultura prin
tata: Horia Bernea, Teodor Moraru, Ion Dumitriu, fratii Gherasim, Grimalschi... Multi, extrem de multi
pictori.
Ca oameni de cultura, scriitori, au fost Mircea Nedelciu, George Craciun, chiar si domnul Plesu. El
(Plesu - n.red.) nu ma mai stie.
Pot sa spun ca in preajma tatalui meu am cunoscut foarte multi oameni de cultura din Romania, intr-o
zona extrem de frumoasa a tarii, in apropiere de Brasov, Zarnesti, sub poalele muntelui Piatra
Craiului. Tatal meu si cu Horia Bernea au infiintat scoala de pictura din Poiana Marului. Dupa care a
venit toata pleiada de pictori si era aproape ca o tabara. Mi-a prins extrem de bine sa-i ascult pe
acesti oameni in discutii, sa-i vad cum se manifesta, sa-i vad cum privesc dealurile, campurile, muntii
si, in primul rand, cum se exprima. Unii in pictura, ceilalti in literatura... A fost un mare castig pentru
mine.
Daca-ti iubesti meseria poti vinde cu succes pixuri
sau terenuri pe Marte
Tot ei sunt cei care v-au insuflat acest spirit liber care v-a condus toata viata?
Da, erau mari luptatori. Tata mi-a inspirat foarte tare sa nu iubesc comunismul. Noi eram "luptatori
impotriva", in primul rand prin gandire si, in al doilea rand, prin atitudine. Si in ziua de astazi ne miram
cateodata. Dupa terminarea facultatii am avut o slujba in care trebuia neaparat sa fii membru de
partid. Eu am lipsit de la vreo 11 sedinte, iar tovarasii, in lipsa mea, voiau sa ma faca membru de
partid.
Seful politiei de pe vremea aceea a zis "nu mai este nevoie". "De ce?", au intrebat ei. "Pentru ca nu
mai este in Romania. Este in Austria". Eu deja fugisem din tara.
Spuneti-ne si acest episod, cel in care ati decis sa parasiti Romania si sa mergeti tocmai in
Austria.
Acolo am si vrut sa ajung. Nu m-a interesat altceva. Nu m-a interesat America, nu m-a interesat
Canada. Mai exista o tara care m-ar fi interesat, Africa de Sud. Dar era destul de departe.
In primul rand, clima din Austria este aproape ca aici: are si munti, are si mare, are tot, cum are si
Romania. Dar Austria, in primul rand, este o tara europeana. N-am vrut sa plec din Europa, am dorit
totusi sa fiu destul de aproape de Romania.
M-am decis, in primul rand, pentru ca nu mai suportam presiunea comunista. Aveam o slujba buna,
nu aveam o slujba rea din punct de vedere financiar, contrar faptului ca nu eram membru de partid.
Dar in momentul in care mi-au venit copiii pe lume, n-am mai vazut niciun viitor. Pentru ca viitorul nu
inseamna bani. Poate in descursul anilor imi luam o Dacie sau un Trabant dar imi place extrem de
mult sa fiu liber. Si imi place extrem de mult sa gandesc liber si sa ma exprim liber. In Romania puteai
sa gandesti liber, ca nu-ti citeau gandurile, dar sa te exprimi, era mai dificil. Atunci m-am hotarat sa
plec.
De unul singur nu reuseai sa fugi din tara pentru ca nu rezistai. Nu am plecat cu trenul, nu am plecat
cu avionul.
In tren exista, la toalete, un bazin mare cu apa pe care cei care incercau sa fuga prin acest mijloc il
taiau, se bagau in el si asteptau. Calculau momentul in care treceau granita. La un moment dat
politistii s-au prins.
De asemenea, era destul de complicat sa fugi la unguri pentru ca ungurii nu te tineau. Ii tineau pe cei
de etnie maghiara. Iugoslavii nu te tineau daca erai roman. Ii tineau pe cei de etnie germana. Pe
romani ii tineau 40 de zile la munca, dupa care ii predau la Portile de Fier si, din cate stiu eu, primeau
un vagon de sare pentru un roman prins.
Asadar m-am hotarat sa plec din tara. Trebuia sa fim minim doi sau trei pentru a ne ajuta, pentru ca
sunt momente care, chiar si acum, mintea refuza sa le accepte.
Noi am plecat din Zarnesti cu o masina, o perioada. Am ascuns-o intr-un garaj si am preluat alta
masina si am ajuns pana pe la Caransebes. Dupa care nu am plecat direct spre Dunare, pentru ca te
localizau. Sistemul politienesc era, totusi, bine pus la punct. Mai ales daca vedeau masina cu numar
de Brasov pe langa Dunare, te reperau imediat.
Cum mi-am implinit visul american: RomaniaMicrosoft-Hollywood si retur
Casa Rusu, afaceri de 35 mil. euro: Aveam 20 de ani si
mi-am construit singur reteaua
Made to measure: Povestea unui business de 65 de
milioane de euro pana in 2019
Memorabilia: Cum sa faci la 25 de ani afaceri de
300.000 de lei
Daniel Guzu, afaceri de 80 de milioane: Voiam ceva pe
cont propriu
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu
luptam, nu mai eram aici
Doi austrieci dau forma Romaniei: E cel mai nou trend
la Hollywood!
Cum a ajuns curatenia pura o afacere de 100.000 de
euro in 2015
Ce spune Chef FOA de la Masterchef despre Romania
si de ce n-a plecat din tara
Ti-ar placea sa existe si in Romania un mall doar cu
alimente sanatoase?
Catalina Lazar, designerul doamnelor de business
care ies din tipare
Cum faci sa mearga o pravalie online - Interviu
Adriana Boscanici, Trainart: We walk the talk
Top stiri din Economie
Cel mai bogat om de afaceri din Rusia: Efectul
sanctiunilor s-a diminuat. Putin isi cauta
succesorul!
Stiglitz: Grecii au dreptate - este un cocktail
toxic ce propun europenii
Aproape de Herculane, in mers (masina mergea foarte incet, nu statea pe loc ca sa nu fim localizati),
am coborat si ne-am ascuns in padure.
Iar traseul nu a fost direct spre Dunare. Ne-am intors spre interiorul tarii, dupa care am facut o bolta
foarte mare, pe un traseu extrem de dificil, ca sa nu ne repereze, pentru ca noi intentionam sa trecem
pe la Cazane (Cazanele Dunarii - n.red.). Fiind brasoveni, unul din sporturile brasovenilor era
alpinismul. Asa ca eram pregatiti. Studiaseram stancile, Dunarea nu era foarte lata, avea doar vreo
400-500 de metri.
Dar acolo n-a mers, pentru ca "sistemul" sapase in dealuri niste pante nemaipomenite, extrem de
abrupte si nu puteai sa urci.
Am incercat o perioada un sistem: unul se lipea de stanca si facea scara pentru altul care i se urca pe
umeri, se lipea si el de stanca, venea al treilea, in fuga, era ridicat cat se putea, sa putem ajunge la un
pom sau sa putem arunca o cordelina de 5 metri, ca mai mult nu puteai sa iei la tine. Cred ca am
incercat de vreo 20-30 de ori. Nu credeam ca mai reusim.
Deutsche Bank isi face calcule: Ce se va
intampla daca Marea Britanie iese din UE
Efectele poluarii ne costa 5.300 miliarde
dolari. Mai mult decat totii banii pentru
sanatate la nivel global
Economist: Grecia falimenteaza sigur. Mai
bine o face acum
Pe unul l-au lasat nervii si s-a ascuns in padure.
La o ultima incercare, cel mai inalt dintre noi a reusit sa se prinda cu un deget de o radacina a unui
bradut. Nu pot sa uit. Si a reusit sa dea cordelina, pe care o legasem cu o piatra, si s-a prins de un alt
copac. Acel bradut ne-a ajutat sa trecem de o portiune grea, de 7-8 metri. Asa a reusit sa ajunga sus,
dupa care, timp de doua ore, nu ne-a putut ajuta. Iar pe acolo treceau oameni, treceau graniceri care
de abia asteptau sa te prinda ca primeau o medalie.
Il rugam sa dea drumul la cordelina. El ne raspundea "degeaba, ca nu pot sa va ajut, n-am putere".
Te gandeai ca o sa te lase acolo. Dar n-avea cum sa te lase, ca mai urmau alte obstacole pe care
singur nu le puteai trece. Intr-un final am reusit.
Un alt moment extrem: in plina padure intalnesti o femeie, o batranica. Si te intrebi: "ce faci cu ea?".
Ca te vede. Si te toarna. Inainte de a pleca, insa, ne-am facut singuri salopete "de camuflaj". Le-am
vopsit. Si a fost mai dificil sa ne observe. Dupa ani de zile, intorcandu-ma in Romania si dicutand cu
cineva care a avut o functie mare in securitate mi-a explicat tot traseul. Nu va vine sa credeti.
El mi-a spus: "Iti mai aduci aminte de batranica pe langa care ati trecut in padure? Aveai un bat
deasupra...". Te trec fiorii.
Gigantii tehnologici vor fi obligati sa
plateasca impozite in tara unde obtin profit
Toate stirile din Economie
Urmareste Business24 pe
Urmareste stirile Business24 pe Facebook
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 3 of 7
In fine, am ajuns la Dunare. Acolo, la Cazane, chiar deasupra unde ne hotaraseram sa trecem era un
foisor de graniceri. A fost groaznic. Noi stateam deasupra, ascunsi, si vedeam cum iese soldatul, se
relaxeaza... "Pe unde mai trecem?", ne-am spus. Ne-am indepartat cat s-a putut de incet, dar si cat sa putut de repede. Singura sansa sa trecem era chiar la cotul Dunarii. Aici Dunarea e lata rau, cred ca
are 1.000 de metri.
Dar eram antrenati. Eu, cel putin, eram foarte antrenat. Pana sa fug, ma antrenam in piscina olimpica.
Inotam fara intrerupere de 157 de ori. Multi cred ca fabulez. Nu fabulez deloc.
In plus, era septembrie. Dunarea era extrem de rece. Acolo la Dunare ne-am invelit partea de sus a
corpului in folie de plastic ca sa evit un stop cardiac si ne-am uns cu vaselina. Cu grasime, ca sa nu
stea apa mult pe tine, sa poti sa rezisti. E greu de crezut.
Am calculat foarte bine timpul. Ei faceau patrula la un sfert de ora si mai era si raza reflectorului. Si in
acel sfert de ora trebuia sa ajungem din padure, unde eram ascunsi, pe sub un pod, prin noroaie, pe
malul Dunarii, sa intram in Dunare si sa trecem cel putin jumatate din Dunare pana pe partea
iugoslava. Daca te reperau, veneau cu salupa si poate aveai sanse sa traiesti. Cele mai mari sanse
erau sa nu mai traiesti. Treceau peste tine.
La sarbi aveau niste plase cu ace peste care era groaznic sa treci. Dar aveam trei saltele pneumatice.
Unul din baieti suferea de diabet si s-a blocat, celuilalt ii lasa salteaua aer si, in fine, a trebuit sa
inotam. Cand am ajuns acolo, asta a fost norocul: Le-am impins cat s-a putut de mult si am fugit, pur
si simplu, pe ele (saltele - n.red.), ca sa evitam aceste plase. Ne-am prins in ele (plase - n.red.) dar
eram deja la mal, nu te scufundai.
Cumpara publicitate pe Business24.ro
Personalitati
Parteneri
Recomandari
Publicitate
Stiam ca si sarbii te urmaresc, dar nu stiam ca o fac chiar atat de dur.
Dupa ce am ajuns, a durat o ora si jumatate ca sa reusesc sa ma imbrac. M-am intins intre doua
pietre dar din cauza frigului nu reuseam sa ma imbrac. Eram constient ca trebuie sa ma imbrac
repede, ca, daca nu, intru in hipotermie. Degeaba incercai sa te frectionezi, sa te masezi, pentru ca
eram unsi cu vaselina. Nu mai avea niciun efect. Nu mai aveam nici alcoolul la noi, pentru ca am lasat
totul pe partea cealalta.
Aveam palinca la noi si seara fiecare primea cate un dop. Din cauza presiunii, daca beai mai mult,
probabil ca intrai intr-o alta stare, faceai galagie si erai reperat. Iar obiceiul era, intre cei care treceau
Dunarea, sa lase rucsacul cu hrana, pulover, trusa medicala... Dupa fiecare trecator se nota "Uram
succes celorlalti". Si noi am scris.
Era o solidaritate nemaipomenita.
Apoi, la iugoslavi, am ajuns la un om pe care nu pot sa il uit pentru ca mi-a marcat viata. Noi vorbeam
engleza intre noi, iar acest om s-a uitat la noi si ne spune intr-o romana mai stalcita: "Baieti, eu am
stat in Statele Unite 27 de ani. Ce engleza vorbiti voi? De unde sunteti?". I-am spus ca suntem din
Romania si ne-a spus sa stam linistiti ca nu se intampla nimic.
Era singur. Ca sa ne consumam energia si starea emotionala - avea campul de porumb necules- i-am
cules porumbul. I-am reparat utilajele si, acel om, pe care nu-l cunosteam, ne-a oferit masina lui ca sa
putem merge pana la granita cu Austria.
Numai ca satenii ne observasera si a trebuit sa fugim pentru ca ne vindeau sarbilor.
Intr-un final am gasit o masina a unei fete din Serbia. Radiatorul era spart - i-am facut noi o legatura
de la radiator pana la un bidon mare de apa, in spate, cu un furtun. Avea capota din fata verde, o usa
albastra si restul de tablarie era rosie. Dar gestul a contat foarte mult. Normal ca am platit, vreo 150
de marci.
Ne-a dus pana la granita cu Austria. Si daca o treceai, nici in Austria nu erai foarte sigur, pentru ca
trebuia intr-un timp foarte scurt sa te indepartezi, sa intri in interiorul tarii minimum 30 de kilometri. Si
daca te prindeau in zona de 30 de kilometri, te trimiteau in tara de unde ai venit. In acest caz, ne luau
sarbii.
Am trecut pe langa tren, in fuga, cu o piatra mare la piept, pentru ca el (trenul - n.red) te atragea.
Cand granicerul se retragea spre foisorul lui, am trecut in fruga pe langa tren, spre Austria si nu neam oprit. Am alergat cat s-a putut de mult. Ziua am stat ascunsi.
Cineva din Germania a platit pentru noi o suma de bani destul de importanta unui roman, ca sa vina
sa ne ia din Iugoslavia sa ne aduca in Austria. Dar el a luat banii si nu a mai venit.
Intamplarea face ca aceasta fata a trecut si ea in Austria. Si-a dat seama pe unde suntem, ne-a
strigat si am dat de ea.
Cel care trebuia sa ne ia era din Linz. A fost dorinta mea sa ajungem in Linz, desi era un oras destul
de incomod pentru noi, pentru ca erau doua lagare in Austria. Dintre acestea, unul era in Linz, un
lagar destul de dur si unul in Traiskirchen, langa Viena.
Eu am rugat-o sa ne duca la acest om, care statea in Linz si care nu si-a respectat cuvantul. Cand am
ajuns la el era altcineva in casa, probabil ca el facea trafic, iar omul pe care l-am gasit acolo a zis:
"Televizorul sa nu-l spargeti, ca-i al meu". Si i-am cam demolat putin pe acolo. Era tensiunea
nervoasa, clar. In final ne-am predat politiei.
Eram pregatit cu Conventia (Conventia privind statutul refugiatilor - n.red), pentru ca ei te dadeau
inapoi. Si le-am spus clar: "Conform Conventiei din 1951 de la Geneva, imi acordati azil politic. Nu
doresc azil economic. Azil politic. Fiind tara neutra, nu prea ai ce sa-mi faci". Atunci si-a repliat imediat
atitudinea.
S-au verificat actele, au vazut ca nu suntem hoti. Dupa care, timp de doua zile, ne-au tinut in interviu.
N-am vrut sa raman in lagarul din Linz si ne-a dus la gara. Nu prea mancasem de cateva zile, iar
politistul ne-a "facut cinste" cu doua sandvisuri calde. Le-am mancat intr-o clipita.
Ne-a urcat in tren, fara catuse si a zis: "In Viena v-asteapta alt politist, n-are rost sa vin cu voi". Si am
ajuns in Traiskirchen, unde conditiile, la inceput, nu au fost nemaipomenite. Foarte multi in camera..
dar si intr-un lagar daca te impui, iti faci loc.
Pana sa ajungem, polonezii aveau "puterea". Cand am ajuns, am preluat-o noi.
M-am angajat la bucatarie, nu stiam germana deloc. Mai aveam niste bani cu care m-am dus in
Traiskirchen si mi-am luat un dictionar. Apoi m-am dus la bucatarul sef, m-am adresat in engleza, si iam spus in germana ca vreau sa muncesc acolo.
La bucatarie castigai niste bani, aveai o alta pozitie. Apoi la depozitul de haine, incaltaminte, toata
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 4 of 7
lume a s e bucura . Da r ce i din ora s s tia u ca ce i cu % ge a ca a lba s tra s tria ta % e ra u re fugia ti. & u nu purta m
ge a ca a ia . ' u mi-a pla cut nicioda ta .
( e a m re s pe cta t foa rte mult la roma ni a fos t ca , da ca polone ) ii lucra u la ne gru pe ba ni foa rte putini, e i
nu s -a u pre ta t la tre a ba a s ta .
* lte rior a m primit dre ptul de munca , prote ctie politica , a m fos t re cunos cut. + nta mpla tor, m-a m inta lnit
in la ga r cu un fos t cole g de la a rhite ctura . , i e l lucra s e la o firma de ins ta la tii da r ple ca in ( a na da . - ia . a ndut pontul, m-a pre ) e nta t unui s e f de firma s i a ce s ta m-a a cce pta t.
/ me na 0 a m blocuri, turna m s a pa s i a s a ma i de pa rte ... 1 a ince put ma pla te a e 2 tre m de putin. Da r a fos t
s i o inta mpla re norocoa s a .
/ . e a un pla n urge nt la , chonbrunn, unde a . e a e l o lucra re , s i n-a . rut s a pla te a s ca pre tul ce rut de o
firma de a rhite ctura . & ra ne r. os . + mi a ra ta o s chita s i il intre b:
% ( a re e proble ma 3 P ot s a fa c e u, e u s unt de profe s ie % . - i-a da t che ile de la un P ors che / lme ra 4 11 s i
mi-a ) is : % 5 e duci la , chonbrunn s i fa ci ma s ura torile % . / uita t s a -mi s puna s a a m gri0 a la a cce le ra tie ,
ca nu e ca la Da cie . ( a nd a m a cce le ra t m-a intors de . re o doua -tre i ori in s tra da .
& ra prima ma s ina . P a rca . is a m. 5 otul e ra s upe rb.
+ n fine , a m a 0 uns a colo, i-a m fa cut pla nurile s i a ince put s a -mi me a rga bine . P a na ca nd nu mi-a ma i
me rs bine , ca imi dore a m s a ma a nga 0 e ) e oficia l s i s a ma re cunoa s ca dupa fa culta te a de cons tructii s i
a rhite ctura pe ca re a m fa cut-o. ' -a . rut s a o fa ca pe ntru ca il cos ta m pre a mult. , i a tunci a m ple ca t.
- -a m a nga 0 a t in a lt loc unde intinde a m pa rdos e li de be ton. P une a m ca m 3 00 de me tri pa tra ti pe ) i,
lopa ta m 17 tone de nis ip, cime nt, a pa ... + mpre una cu a lti a us trie ci a m de cis s a ne de s chide m propria
firma , ins a nu a functiona t.
/ tunci mi-a m ca uta t a ltce . a . - a s i s a tura s e m, pe ntru ca in timp ce lopa ta m ma ce rta m pe mine s i
s pune a m: % 8 a ga ingine rule , a i . rut occide nt9 % . Dupa un timp, a m re nunta t, pe ntru ca e ra groa ) nic.
Da ca nu e ra i a te nt, ma s ina a ia te umple a de be ton.
/ m re nunta t s i a m a 0 uns la o firma de cons tructii me ta lice , unde a m pornit de 0 os s i a m e . olua t. / m
a 0 uns la pa rte a de conce ptie s i lucra m cu ma trite , cu ma te ria le nobile , pre cum tita n pe ntru na . e ta
s pa tia la din , * / . 5 re buia s a lucre ) i foa rte a te nt. / m a . ut e u . re o cinci ino. a tii, s i a m urca t ime dia t,
da r nu e ra in re gula ca un re fugia t s a conduca un birou te hnic. / m ple ca t, a m ca s tiga t proce s ul.
/ poi a m . a ) ut ca s e ca uta ingine ri cons tructori la Hornba ch s i mi-a m ) is : % a ici e de mine % . , i - -a u
pa ca lit: tre buia s a me rg la pre ga tire in Ge rma nia , da r n-a fos t a s a . 1 a ince put e ra m s e f de ra ion s i
ne mtii ma pune a u s a ca r s i s a a s e ) . Dupa ce . a timp, le -a m s pus ca e u a m . e nit a colo s a in. a t, ia r
da ca nu-mi a ra ta nimic, e u ple c.
( e i de a colo nu pre a m-a u a s culta t, a s a ca m-a m dus dire ct la dire ctorul ma ga ) inului s i i-a m s pus :
% & u a m . e nit a ici s a ma in. e ti s tra te gie % . , i a a cce pta t, s i-a da t s e a ma ca oricum ma pie rde da ca nu
ma a 0 uta .
* lte rior a m . e nit in / us tria s i a m ince put la Hornba ch ca s e f de ra ion, ia r ma i ta r) iu dire ctor a d0 unct,
dire ctor. / . e a m un s e f de ta ra ne a mt ca ruia i-a m s pus : % ( um a r fi s a de s chide m un ma ga ) in in
Roma nia , o ta ra cu pe s te 20 de milioa ne de oa me ni3 P rincipiul me u e s te intotde a una : 1 e uro pe ) i
s unt 20 de milioa ne de e uro pe ) i. 5 ortul e s te a re , poa te lua m s i noi o buca tica % . Da r dis cutia a
s ta gna t.
& l mi-a s pus ca nu s tie roma ne s te da r s tia m e u roma ne s te . ( re d ca -i e ra te a ma s a nu-i ia u locul. Da r
nu e ra a s a .
/ m fos t trimis dire ctor in ; e ls , dupa ca re dire ctor in Ge ra s dorf, a poi a . e nit un te le fon. + ntra m in
Roma nia . % De ca nd3 % , % De ie ri% .
+ a r cu oca ) iile a s te a nu te inta lne s ti de s . Pe ntru ca a m ma i a . ut o ofe rta s i a m re fu) a t-o s i nu ma i . ine
< a lta oca ) ie - n.re d.= . > re fu) i, n-o ma i prime s ti.
( a s i la mine . 5 e -a m a nga 0 a t s i a i ple ca t, nu ma i a i ca le de intoa rce re , indife re nt cine e s ti.
Hornba ch e s te un conce rn de fa milie , ia r pe ntru mine , fa milia e s te s fa nta . - ie nu-mi pla ce s a ins e l. + a r
da ca tu ple ci de la mine s i a poi te intorci pe ntru ca a colo e ra ra u, % a doua dra gos te % nu ma i e 2 is ta .
Ce intelegeti, mai exact, prin expresia "concern de familie"?
( u re guli s tricte . ? a milia de tine ce l ma i mult din a ce s t conce rn. ' orma l ca tre buie s a ma i da i putin s i
la a ltii, ma i a le s fiind a ctiona r la burs a ...
Asadar, ati adus conceptul in Romania in 2005 si primul magazin a fost deschis in 2007...
Din 2002 s -a . e nit in Roma nia , s -a u fa cut a na li) e . / m ) bura t de s tul de de s s i in 2003 s i in 2004...
/ tunci e ra u % ca inii cu co. rigi in coa da % . & ra pe rioa da de % inflorire % a Roma nie i, in ca re nu conta ca ti
ba ni che ltui. / tunci s-a che ltuit ma i mult de ca t s -a produs .
Da r a . e a o cre s te re mult ma i ma re de ca t a . e a @ a ponia ... 12,A B - 13 B . , i @ a ponia a a . ut o cre s te re
de 12,A B s i a a . ut ca de re e conomica . ( e e a ce s -a produs s i a ici.
' -a . e a i cum. + ndus tria , a gricultura , cine s e ma i uita in gra dina lui s a -s i puna o . a r) a 3 >
turci, de la ola nde ) i... , a u ma rul roma ne s c...
lua m de la
& u tin e 2 tre m de mult la ta ra a s ta s i la fructe le s i le gume le din Roma nia ca re a u gus t. Da r da ca . a
duce ti prin pa rte a , ibiului s i prin - oldo. a . e ti . e de a pa ma nturi ne lucra te ...
Cum a fost primul an de activitate in Romania?
P rimul a n a fos t % a nul de glorie % , noi a m s cos o cifra de 52 de milioa ne de e uro cu un s ingur ma ga ) in.
( e e a ce mi-a da una t, pe ntru ca a u cre s cut a s te pta rile e 2 tre m de ta re .
Care a fost investitia initiala in Romania?
( ons tructia unui ma ga ) in cos ta intre 11 s i 13 milioa ne de e uro, cu tot cu s toc pe s te 21 de milioa ne de
e uro. ( hia r ma i mult.
- a ga ) inul din 8 e rce ni a fos t ce . a ma i s cump. P e s te 22 de milioa ne de e uro.
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Acum aveti cinci magazine in Romania si urmeaza inca unul, in Sibiu. Cum ati trecut peste
perioada de criza si cum ati reusit sa cresteti, intr-un ritm sustinut, afacerile Hornbach in
Romania?
Page 5 of 7
Copyright © 2015 Business24.ro
Termeni si conditii
Ritm sustinut a fost in primii ani. Dupa care, normal, am fost mult mai precauti. Pentru ca, aceasta
"criza financiara", pe care eu o consider tot un teatru declarat "criza financiara", a afectat pe toata
lumea.
Unii au fost mai precauti, altii au fost extrem de curajosi si de agresivi. De exemplu, Dedeman, care a
avut o expansiune foarte puternica. Mie nu mi-a placut sa fac treaba asta. Eu doresc o expansiune
sanatoasa. Adica trebuie sa-ti recuperezi cheltuielile, nu sa cheltuiesti fara noima.
Pana unde va ganditi cand vorbiti de expansiune? Care ar fi obiectivul pentru urmatorii ani?
Raspunsul meu ar putea fi nemultumitor pentru dumneavoastra: "Pana acolo".
Daca ma gandesc la anul trecut, a fost un an bun. Anul acesta a fost si el un an bun. Exista o evolutie.
In functie de aceasta evolutie, daca si la anul o stabilizez, atunci vom merge mai departe.
Dovada: Sibiu. Am facut pasul si am luat Sibiul. Mie nu-mi place sa fiu dator.
Eu cred ca libertatea exista cand nu ai datorii. Te misti liber, gandesti liber.
Spuneati ca anul acesta a fost un an bun...
Pana acum. Si va fi un an bun.
Putem vorbi de o crestere fata de 2013?
Sigur. Pe primele opt luni avem o crestere semnificativa la clienti, media este de 12% crestere de
clienti pe Romania.
Magazinul Timisoara are o crestere de 17%-18%, magazinul din Berceni peste 6%, aproape 7%.
Asta inseamna ca clientul incepe sa se orienteze dupa calitate si raportul pret-calitate, in primul rand.
Iar la capitolul crestere ca cifra de afaceri, suntem acum la 8,6 (procent crestere fata de 2013 - n.red).
Daca faceti un calcul cat am declarat anul trecut (3,369 milioane euro - n.red.), cu 8,6 se schimba
situatia.
Per total an financiar estimez, uitandu-ma afara, ca sub 7% nu vom cadea. Daca anul trecut
noiembrie a fost cu vreme buna, decembrie extrem de buna, anul acesta noiembrie este o luna de
iarna. Iarna-si arata coltii. Cu toate ca-n ochii mei, din povesti, zana iernii imi placea mai mult decat
cea de vara.
Aveti perspective optimiste pentru 2015, pentru Hornbach si pentru piata de bricolaj din
Romania?
Daca as fi un pesimist, atunci acest loc nu ar trebui sa-mi mai apartina. Daca nu luptam, nu mai eram
aici pentru ca, sa zicem, criza m-ar fi "mancat". Raman optimist dar anul viitor va fi unul extrem de
dur.
Au fost alegerile, politica, oamenii sunt neincrezatori. Unii sunt increzatori, dar de astazi pe maine nu
se poate.
Am un oarecare scepticism, chiar daca din Corbeanca spre Militari acum cativa ani campurile erau vai
de capul lor, acum sunt lucrate. Indiferent de cine. Pacat ca mai mult de altii decat de romani, dar nu
conteaza.
Exista o tendinta pozitiva in economie. Daca economia se repliaza, va merge din ce in ce mai bine.
Daca economia nu se repliaza si traim din amintiri...
Chiar azi dimineata ascultam bugetul. Sa fim oameni seriosi. Si eu pot sa zic ca fac 200 de milioane
de euro ca sa primesc mai multi bani pentru cheltuieli. Si daca nu-i fac, ce fac?
Iar ca sa creasca economia trebuie pusa la punct infrastructura. Aici inca raman optimist.
Avem niste drumuri superbe, cu peisaje impresionante. Daca ar fi sa fac o comparatie intre natura din
Austria si cea din Romania, pe cea de aici o vad libera, iar pe cealalta o vad democratizata. Acolo e
protejata, aici cresti pe raspunderea ta.
Credeti ca, din acest punct de vedere, Romania are un potential asemanator cu cel al Austriei?
Romania are un potential mult mai mare. Si munte si mare si natura si relief frumos. Dar avem o
problema cu educatia. Avem o problema cu "ma bucur c-a murit capra vecinului". Sau ca ne bucuram
ca reusim sa azvarlim gunoaiele pe camp si nu mai trebuie sa ne deplasam pana la gunoi.
Sau ca ne bucuram ca nu ne mai scoate nimeni in fata casei sa ne curatam trotuarul.
Deci la ora actuala e o problema de educatie, de invatamant, de infrastructura. Iar economia, pentru
ca Romania a avut o economie. La inceput agrara, dupa aceea industrial-agrara, dupa care n-a mai
avut nimic. A venit acea asa-zisa revolutie, s-a distrus tot, orice urma comunista. Si au distrus tot.
Si in loc sa-mi iau eu marul din pom, trebuie sa cer.
Acum oamenii incep sa-si revina.
La capitolul invatamant, acum toata lumea este inginer. Unii fac doua facultati, trei. Ma uit la tineri, la
29 de ani vor sa-si dea doctoratul.
Si nu prea mai e un tamplar, un lacatus, un frezor, un sudor... Acestia sunt fundamentul. Ganditorii
sunt altceva.
Nu mai muncim, nu mai gandim, numai castigam.
Spuneati, la un moment dat, ca viata nu inseamna numai "a fi manager". Cum alegeti sa va
petreceti dumneavoastra viata dincolo de management? Ce pasiuni aveti?
La ora actuala cea mai mare pasiune a mea sunt fetele. Una este sotia, pentru ca mi-a adus pe lume
doi copii. Am devenit bogat prin cei doi copii. Si devin si mai bogat pentru ca fata noastra ne va aduce
un bebelus. Este o relaxare extrema. Viata iti da inca o directie. Iti creste vointa...
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 6 of 7
Mai avem si un baiat.
Vine un moment in viata in care copiii se detaseaza, iar eu suport chestia asta foarte greu.
Noi suntem o familie sportiva, marea mea placere este motociclismul, Enduro. Impreuna cu baiatul
meu am participat la campionatul austriac, dar si la competitii in Romania.
La inceput eu am facut Motocross, apoi o perioada nu am mai practicat. I-am insuflat acest virus, cu
motorul, si Enduro si de viteza, si eu n-am mai facut. Si ne indepartam. Si atunci a trebuit cumva sa
ma apropii de copil. Si am reluat pasiunea.
Acum relatia e foarte frumoasa, adica daca ne rupem oasele, ni le rupem amandoi. La un moment dat
mi-am rupt degetul mare de la picior. Dar nu conteaza, faci ce trebuie facut, si mergi mai departe.
In afara de sotia mea, toti mergem pe motoare, pana si fata. Dar ce este placut este ca nu distrugem
nimic. Pornim cu o oarecare galagie, dar pe unde mergem nu se sperie nici ursul de noi, nici porcul
mistret, vulpita ne-a mai atacat putin, nici caprioara... Parca este totul normal. Si vedem plaiuri
superbe.
Cititul este o alta pasiune, cu toate ca imi citeste mai mult doamna Rusu. Pentru ca prin ceea ce fac
trebuie sa fii la zi cu informatia si atunci exista un volum foarte mare (de informatie -n.red.). Si, cand
plecam spre Austria sau unde plecam, imi citeste pe masina.
Cand sunt singur, imi pun audiobook-uri. Si le ascult. Le am si pe acestea de engleza dar ma
enerveaza doamna aia la culme, pentru ca sunt interactive si, daca nu pronunt corect cuvantul, o
luam de la inceput.
E greu, mai ales ca fata mea a facut filologie, vorbeste engleza, franceza, germana. Si cand ma aude,
mereu ma corecteaza.
In conferinte, totusi, nu vorbesc engleza. Prefer sa-m iau un traducator decat sa ma blamez.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau
de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
-54%
-15%
Leçons D'un Tueur de
Saul Black
Autoportrait D'un
Faussaire de Guy Ribes
Sursa: Business24
Articol citit de 9023 ori
Pe aceeasi tema
Marius Lazarescu, Today's Half IronMan si-n business si
la triatlon
Razvan Cuc, RE/MAX:
Cautam antreprenori cu care
sa impartim succesul
Citeste mai multe despre Horia Rusu Hornbach
business Hornbach
Tyrel de Poix: Gandim acum
vinurile generatiei viitoare
afacerile Hornbach
Horia Rusu
manager
2
Citeste stirile pe mobil: m.business24.ro
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 7 of 7
1
0 Comentarii
BUSINESS24.RO
FMI isi pierde puterea globala:
Lumea e cu ochii pe Beijing
•
Perchezitii la executori judecatoresti
- prejudiciu de 3 …
•
— Credinţa este o stare de spirit
ce poate fi indusă sau creată prin
repetarea constantă a unei …
Rusia isi alege clientii pe
spranceana. Cine are intaietate …
•
— Are curajul
cineva sa duca interventia pana la
capat?Ar descoperi in spatele …
Nepal are o sansa in viitor. Ce
bogatie neexploatata ascunde …
•
— Nu stiu de ce Atit
China cit si Rusia investesc atit in
armament,in loc sa investeasca in …
Spatii publicitare administrate de
Thinkdigital Romania
— sau prin hasis?
Despre noi | Contact | Arhiva
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Page 1 of 7
Cookie-urile ne ajuta sa va oferim serviciile noastre. Utilizand aceste servicii, acceptati modul in care noi si partenerii nostri utilizam cookie-urile. Aflati mai multe
OK
Aboneaza-te la newsletter!
Submit Query
Cauta in site
146
ECONOMIE
AFACERI
Macroeconomie
|
|
Guvern
BANI
IT
Administratie
LIFE
|
Energie
ZIARE & BLOGURI
|
Legislatie
O lume tot mai nesigura: Doar
un sfert dintre angajati au
contracte de munca stabile
HOT TOPICS
|
Taxe si impozite
|
Sanatate
|
Mediu
|
CURS VALUTAR
International
|
Ricul de lichiditate din pietele
globale, mai mare decat socul
prabusirii Greciei
Top
|
BUSINESS VIP
Opinii
Efectele poluarii ne costa
5.300 miliarde dolari. Mai mult
decat totii banii pentru
sanatate la nivel global
Economie > Top > Top CEO
Horia Rusu, Director General
Hornbach: Daca nu luptam, nu
mai eram aici
1 EUR = 4,4474 RON
1 USD = 3,9725 RON
0,0019
Curs banci
0,0711
Preturi auto
Convertor valutar
2
Autor: Oana Dimitriu (Bucurenciu)
Sambata, 29 Noiembrie 2014, ora 00:00
Cumpara publicitate pe Business24.ro
Idei de vacanta
Foto: Horia Rusu (Arhiva personala)
Mugurel-Horia Rusu este mai mult decat un
manager, este un om cu o poveste
extraordinara de viata. Incepand din
copilarie a fost inconjurat de oameni de
cultura, pictori si scriitori, apoi, alaturi de
tatal sau, a fost un "luptator impotriva"
comunismului.
In septembrie '89 a fugit din tara spre Austria,
traversand Dunarea inot, la propriu. Lupta sa
pentru libertate a continuat si pe plaiurile
sarbilor, si pe plaiurile austriece, unde a
incercat chiar sa devina antreprenor. Pozitia sa
de "refugiat" insa, l-a impiedicat sa avanseze
mai repede acolo unde, dupa cativa ani, a si
ajuns.
Dintr-o pozitie fruntasa a concernului Hornbach
a convins boardul sa aduca brandul in Romania, in tara sa de suflet. Decizia s-a dovedit extrem de
inspirata: primul an de activitate in tara, dupa deschiderea magazinului in 2007, a generat o cifra de
afaceri de 52 de milioane de euro.
A ales mai departe o strategie precauta de expansiune: "sa-ti recuperezi cheltuielile, nu sa cheltuiesti
fara noima", explica Mugurel-Horia Rusu.
Tu mai rezisti pana la concediu?
Vacanta in Antalya: Descopera capitala Rivierei
turcesti
Topul celor mai frumoase locuri din Grecia. Tu unde-ti
petreci vacanta?
Vara asta viziteaza Sardinia, insula de smarald
Petrece-ti vacanta intr-un castel irlandez precum
nobilii de odinioara
Ia-ti o mini-vacanta de retragere spirituala
Vezi cea mai frumoasa insula din Caraibe prin ochii
unui cubanez
Interviurile Business24
Afacerile conduse de el in Romania cresc de la an la an, insa Horia Rusu stie ca viata nu inseamna
numai "a fi manager". Pe cale de a deveni bunic, directorul general Hornbach isi imparte timpul liber
intre carti, familie si pasiunea sa pentru Enduro. Cea din urma este impartasita si de fiul sau si a
devenit chiar cel mai bun liant pentru relatia lor, povesteste Mugurel-Horia Rusu, intr-un interviu
acordat Business24.
Spuneti-ne pentru inceput cateva lucruri despre familia dumneavoastra si spiritul liber in care
ati fost crescut.
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 2 of 7
Tatal meu a fost pictor. Pe parcurs, in copilarie, am luat contact cu foarte multi oameni de cultura prin
tata: Horia Bernea, Teodor Moraru, Ion Dumitriu, fratii Gherasim, Grimalschi... Multi, extrem de multi
pictori.
Ca oameni de cultura, scriitori, au fost Mircea Nedelciu, George Craciun, chiar si domnul Plesu. El
(Plesu - n.red.) nu ma mai stie.
Pot sa spun ca in preajma tatalui meu am cunoscut foarte multi oameni de cultura din Romania, intr-o
zona extrem de frumoasa a tarii, in apropiere de Brasov, Zarnesti, sub poalele muntelui Piatra
Craiului. Tatal meu si cu Horia Bernea au infiintat scoala de pictura din Poiana Marului. Dupa care a
venit toata pleiada de pictori si era aproape ca o tabara. Mi-a prins extrem de bine sa-i ascult pe
acesti oameni in discutii, sa-i vad cum se manifesta, sa-i vad cum privesc dealurile, campurile, muntii
si, in primul rand, cum se exprima. Unii in pictura, ceilalti in literatura... A fost un mare castig pentru
mine.
Daca-ti iubesti meseria poti vinde cu succes pixuri
sau terenuri pe Marte
Tot ei sunt cei care v-au insuflat acest spirit liber care v-a condus toata viata?
Da, erau mari luptatori. Tata mi-a inspirat foarte tare sa nu iubesc comunismul. Noi eram "luptatori
impotriva", in primul rand prin gandire si, in al doilea rand, prin atitudine. Si in ziua de astazi ne miram
cateodata. Dupa terminarea facultatii am avut o slujba in care trebuia neaparat sa fii membru de
partid. Eu am lipsit de la vreo 11 sedinte, iar tovarasii, in lipsa mea, voiau sa ma faca membru de
partid.
Seful politiei de pe vremea aceea a zis "nu mai este nevoie". "De ce?", au intrebat ei. "Pentru ca nu
mai este in Romania. Este in Austria". Eu deja fugisem din tara.
Spuneti-ne si acest episod, cel in care ati decis sa parasiti Romania si sa mergeti tocmai in
Austria.
Acolo am si vrut sa ajung. Nu m-a interesat altceva. Nu m-a interesat America, nu m-a interesat
Canada. Mai exista o tara care m-ar fi interesat, Africa de Sud. Dar era destul de departe.
In primul rand, clima din Austria este aproape ca aici: are si munti, are si mare, are tot, cum are si
Romania. Dar Austria, in primul rand, este o tara europeana. N-am vrut sa plec din Europa, am dorit
totusi sa fiu destul de aproape de Romania.
M-am decis, in primul rand, pentru ca nu mai suportam presiunea comunista. Aveam o slujba buna,
nu aveam o slujba rea din punct de vedere financiar, contrar faptului ca nu eram membru de partid.
Dar in momentul in care mi-au venit copiii pe lume, n-am mai vazut niciun viitor. Pentru ca viitorul nu
inseamna bani. Poate in descursul anilor imi luam o Dacie sau un Trabant dar imi place extrem de
mult sa fiu liber. Si imi place extrem de mult sa gandesc liber si sa ma exprim liber. In Romania puteai
sa gandesti liber, ca nu-ti citeau gandurile, dar sa te exprimi, era mai dificil. Atunci m-am hotarat sa
plec.
De unul singur nu reuseai sa fugi din tara pentru ca nu rezistai. Nu am plecat cu trenul, nu am plecat
cu avionul.
In tren exista, la toalete, un bazin mare cu apa pe care cei care incercau sa fuga prin acest mijloc il
taiau, se bagau in el si asteptau. Calculau momentul in care treceau granita. La un moment dat
politistii s-au prins.
De asemenea, era destul de complicat sa fugi la unguri pentru ca ungurii nu te tineau. Ii tineau pe cei
de etnie maghiara. Iugoslavii nu te tineau daca erai roman. Ii tineau pe cei de etnie germana. Pe
romani ii tineau 40 de zile la munca, dupa care ii predau la Portile de Fier si, din cate stiu eu, primeau
un vagon de sare pentru un roman prins.
Asadar m-am hotarat sa plec din tara. Trebuia sa fim minim doi sau trei pentru a ne ajuta, pentru ca
sunt momente care, chiar si acum, mintea refuza sa le accepte.
Noi am plecat din Zarnesti cu o masina, o perioada. Am ascuns-o intr-un garaj si am preluat alta
masina si am ajuns pana pe la Caransebes. Dupa care nu am plecat direct spre Dunare, pentru ca te
localizau. Sistemul politienesc era, totusi, bine pus la punct. Mai ales daca vedeau masina cu numar
de Brasov pe langa Dunare, te reperau imediat.
Cum mi-am implinit visul american: RomaniaMicrosoft-Hollywood si retur
Casa Rusu, afaceri de 35 mil. euro: Aveam 20 de ani si
mi-am construit singur reteaua
Made to measure: Povestea unui business de 65 de
milioane de euro pana in 2019
Memorabilia: Cum sa faci la 25 de ani afaceri de
300.000 de lei
Daniel Guzu, afaceri de 80 de milioane: Voiam ceva pe
cont propriu
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu
luptam, nu mai eram aici
Doi austrieci dau forma Romaniei: E cel mai nou trend
la Hollywood!
Cum a ajuns curatenia pura o afacere de 100.000 de
euro in 2015
Ce spune Chef FOA de la Masterchef despre Romania
si de ce n-a plecat din tara
Ti-ar placea sa existe si in Romania un mall doar cu
alimente sanatoase?
Catalina Lazar, designerul doamnelor de business
care ies din tipare
Cum faci sa mearga o pravalie online - Interviu
Adriana Boscanici, Trainart: We walk the talk
Top stiri din Economie
Cel mai bogat om de afaceri din Rusia: Efectul
sanctiunilor s-a diminuat. Putin isi cauta
succesorul!
Stiglitz: Grecii au dreptate - este un cocktail
toxic ce propun europenii
Aproape de Herculane, in mers (masina mergea foarte incet, nu statea pe loc ca sa nu fim localizati),
am coborat si ne-am ascuns in padure.
Iar traseul nu a fost direct spre Dunare. Ne-am intors spre interiorul tarii, dupa care am facut o bolta
foarte mare, pe un traseu extrem de dificil, ca sa nu ne repereze, pentru ca noi intentionam sa trecem
pe la Cazane (Cazanele Dunarii - n.red.). Fiind brasoveni, unul din sporturile brasovenilor era
alpinismul. Asa ca eram pregatiti. Studiaseram stancile, Dunarea nu era foarte lata, avea doar vreo
400-500 de metri.
Dar acolo n-a mers, pentru ca "sistemul" sapase in dealuri niste pante nemaipomenite, extrem de
abrupte si nu puteai sa urci.
Am incercat o perioada un sistem: unul se lipea de stanca si facea scara pentru altul care i se urca pe
umeri, se lipea si el de stanca, venea al treilea, in fuga, era ridicat cat se putea, sa putem ajunge la un
pom sau sa putem arunca o cordelina de 5 metri, ca mai mult nu puteai sa iei la tine. Cred ca am
incercat de vreo 20-30 de ori. Nu credeam ca mai reusim.
Deutsche Bank isi face calcule: Ce se va
intampla daca Marea Britanie iese din UE
Efectele poluarii ne costa 5.300 miliarde
dolari. Mai mult decat totii banii pentru
sanatate la nivel global
Economist: Grecia falimenteaza sigur. Mai
bine o face acum
Pe unul l-au lasat nervii si s-a ascuns in padure.
La o ultima incercare, cel mai inalt dintre noi a reusit sa se prinda cu un deget de o radacina a unui
bradut. Nu pot sa uit. Si a reusit sa dea cordelina, pe care o legasem cu o piatra, si s-a prins de un alt
copac. Acel bradut ne-a ajutat sa trecem de o portiune grea, de 7-8 metri. Asa a reusit sa ajunga sus,
dupa care, timp de doua ore, nu ne-a putut ajuta. Iar pe acolo treceau oameni, treceau graniceri care
de abia asteptau sa te prinda ca primeau o medalie.
Il rugam sa dea drumul la cordelina. El ne raspundea "degeaba, ca nu pot sa va ajut, n-am putere".
Te gandeai ca o sa te lase acolo. Dar n-avea cum sa te lase, ca mai urmau alte obstacole pe care
singur nu le puteai trece. Intr-un final am reusit.
Un alt moment extrem: in plina padure intalnesti o femeie, o batranica. Si te intrebi: "ce faci cu ea?".
Ca te vede. Si te toarna. Inainte de a pleca, insa, ne-am facut singuri salopete "de camuflaj". Le-am
vopsit. Si a fost mai dificil sa ne observe. Dupa ani de zile, intorcandu-ma in Romania si dicutand cu
cineva care a avut o functie mare in securitate mi-a explicat tot traseul. Nu va vine sa credeti.
El mi-a spus: "Iti mai aduci aminte de batranica pe langa care ati trecut in padure? Aveai un bat
deasupra...". Te trec fiorii.
Gigantii tehnologici vor fi obligati sa
plateasca impozite in tara unde obtin profit
Toate stirile din Economie
Urmareste Business24 pe
Urmareste stirile Business24 pe Facebook
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 3 of 7
In fine, am ajuns la Dunare. Acolo, la Cazane, chiar deasupra unde ne hotaraseram sa trecem era un
foisor de graniceri. A fost groaznic. Noi stateam deasupra, ascunsi, si vedeam cum iese soldatul, se
relaxeaza... "Pe unde mai trecem?", ne-am spus. Ne-am indepartat cat s-a putut de incet, dar si cat sa putut de repede. Singura sansa sa trecem era chiar la cotul Dunarii. Aici Dunarea e lata rau, cred ca
are 1.000 de metri.
Dar eram antrenati. Eu, cel putin, eram foarte antrenat. Pana sa fug, ma antrenam in piscina olimpica.
Inotam fara intrerupere de 157 de ori. Multi cred ca fabulez. Nu fabulez deloc.
In plus, era septembrie. Dunarea era extrem de rece. Acolo la Dunare ne-am invelit partea de sus a
corpului in folie de plastic ca sa evit un stop cardiac si ne-am uns cu vaselina. Cu grasime, ca sa nu
stea apa mult pe tine, sa poti sa rezisti. E greu de crezut.
Am calculat foarte bine timpul. Ei faceau patrula la un sfert de ora si mai era si raza reflectorului. Si in
acel sfert de ora trebuia sa ajungem din padure, unde eram ascunsi, pe sub un pod, prin noroaie, pe
malul Dunarii, sa intram in Dunare si sa trecem cel putin jumatate din Dunare pana pe partea
iugoslava. Daca te reperau, veneau cu salupa si poate aveai sanse sa traiesti. Cele mai mari sanse
erau sa nu mai traiesti. Treceau peste tine.
La sarbi aveau niste plase cu ace peste care era groaznic sa treci. Dar aveam trei saltele pneumatice.
Unul din baieti suferea de diabet si s-a blocat, celuilalt ii lasa salteaua aer si, in fine, a trebuit sa
inotam. Cand am ajuns acolo, asta a fost norocul: Le-am impins cat s-a putut de mult si am fugit, pur
si simplu, pe ele (saltele - n.red.), ca sa evitam aceste plase. Ne-am prins in ele (plase - n.red.) dar
eram deja la mal, nu te scufundai.
Cumpara publicitate pe Business24.ro
Personalitati
Parteneri
Recomandari
Publicitate
Stiam ca si sarbii te urmaresc, dar nu stiam ca o fac chiar atat de dur.
Dupa ce am ajuns, a durat o ora si jumatate ca sa reusesc sa ma imbrac. M-am intins intre doua
pietre dar din cauza frigului nu reuseam sa ma imbrac. Eram constient ca trebuie sa ma imbrac
repede, ca, daca nu, intru in hipotermie. Degeaba incercai sa te frectionezi, sa te masezi, pentru ca
eram unsi cu vaselina. Nu mai avea niciun efect. Nu mai aveam nici alcoolul la noi, pentru ca am lasat
totul pe partea cealalta.
Aveam palinca la noi si seara fiecare primea cate un dop. Din cauza presiunii, daca beai mai mult,
probabil ca intrai intr-o alta stare, faceai galagie si erai reperat. Iar obiceiul era, intre cei care treceau
Dunarea, sa lase rucsacul cu hrana, pulover, trusa medicala... Dupa fiecare trecator se nota "Uram
succes celorlalti". Si noi am scris.
Era o solidaritate nemaipomenita.
Apoi, la iugoslavi, am ajuns la un om pe care nu pot sa il uit pentru ca mi-a marcat viata. Noi vorbeam
engleza intre noi, iar acest om s-a uitat la noi si ne spune intr-o romana mai stalcita: "Baieti, eu am
stat in Statele Unite 27 de ani. Ce engleza vorbiti voi? De unde sunteti?". I-am spus ca suntem din
Romania si ne-a spus sa stam linistiti ca nu se intampla nimic.
Era singur. Ca sa ne consumam energia si starea emotionala - avea campul de porumb necules- i-am
cules porumbul. I-am reparat utilajele si, acel om, pe care nu-l cunosteam, ne-a oferit masina lui ca sa
putem merge pana la granita cu Austria.
Numai ca satenii ne observasera si a trebuit sa fugim pentru ca ne vindeau sarbilor.
Intr-un final am gasit o masina a unei fete din Serbia. Radiatorul era spart - i-am facut noi o legatura
de la radiator pana la un bidon mare de apa, in spate, cu un furtun. Avea capota din fata verde, o usa
albastra si restul de tablarie era rosie. Dar gestul a contat foarte mult. Normal ca am platit, vreo 150
de marci.
Ne-a dus pana la granita cu Austria. Si daca o treceai, nici in Austria nu erai foarte sigur, pentru ca
trebuia intr-un timp foarte scurt sa te indepartezi, sa intri in interiorul tarii minimum 30 de kilometri. Si
daca te prindeau in zona de 30 de kilometri, te trimiteau in tara de unde ai venit. In acest caz, ne luau
sarbii.
Am trecut pe langa tren, in fuga, cu o piatra mare la piept, pentru ca el (trenul - n.red) te atragea.
Cand granicerul se retragea spre foisorul lui, am trecut in fruga pe langa tren, spre Austria si nu neam oprit. Am alergat cat s-a putut de mult. Ziua am stat ascunsi.
Cineva din Germania a platit pentru noi o suma de bani destul de importanta unui roman, ca sa vina
sa ne ia din Iugoslavia sa ne aduca in Austria. Dar el a luat banii si nu a mai venit.
Intamplarea face ca aceasta fata a trecut si ea in Austria. Si-a dat seama pe unde suntem, ne-a
strigat si am dat de ea.
Cel care trebuia sa ne ia era din Linz. A fost dorinta mea sa ajungem in Linz, desi era un oras destul
de incomod pentru noi, pentru ca erau doua lagare in Austria. Dintre acestea, unul era in Linz, un
lagar destul de dur si unul in Traiskirchen, langa Viena.
Eu am rugat-o sa ne duca la acest om, care statea in Linz si care nu si-a respectat cuvantul. Cand am
ajuns la el era altcineva in casa, probabil ca el facea trafic, iar omul pe care l-am gasit acolo a zis:
"Televizorul sa nu-l spargeti, ca-i al meu". Si i-am cam demolat putin pe acolo. Era tensiunea
nervoasa, clar. In final ne-am predat politiei.
Eram pregatit cu Conventia (Conventia privind statutul refugiatilor - n.red), pentru ca ei te dadeau
inapoi. Si le-am spus clar: "Conform Conventiei din 1951 de la Geneva, imi acordati azil politic. Nu
doresc azil economic. Azil politic. Fiind tara neutra, nu prea ai ce sa-mi faci". Atunci si-a repliat imediat
atitudinea.
S-au verificat actele, au vazut ca nu suntem hoti. Dupa care, timp de doua zile, ne-au tinut in interviu.
N-am vrut sa raman in lagarul din Linz si ne-a dus la gara. Nu prea mancasem de cateva zile, iar
politistul ne-a "facut cinste" cu doua sandvisuri calde. Le-am mancat intr-o clipita.
Ne-a urcat in tren, fara catuse si a zis: "In Viena v-asteapta alt politist, n-are rost sa vin cu voi". Si am
ajuns in Traiskirchen, unde conditiile, la inceput, nu au fost nemaipomenite. Foarte multi in camera..
dar si intr-un lagar daca te impui, iti faci loc.
Pana sa ajungem, polonezii aveau "puterea". Cand am ajuns, am preluat-o noi.
M-am angajat la bucatarie, nu stiam germana deloc. Mai aveam niste bani cu care m-am dus in
Traiskirchen si mi-am luat un dictionar. Apoi m-am dus la bucatarul sef, m-am adresat in engleza, si iam spus in germana ca vreau sa muncesc acolo.
La bucatarie castigai niste bani, aveai o alta pozitie. Apoi la depozitul de haine, incaltaminte, toata
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 4 of 7
lume a s e bucura . Da r ce i din ora s s tia u ca ce i cu % ge a ca a lba s tra s tria ta % e ra u re fugia ti. & u nu purta m
ge a ca a ia . ' u mi-a pla cut nicioda ta .
( e a m re s pe cta t foa rte mult la roma ni a fos t ca , da ca polone ) ii lucra u la ne gru pe ba ni foa rte putini, e i
nu s -a u pre ta t la tre a ba a s ta .
* lte rior a m primit dre ptul de munca , prote ctie politica , a m fos t re cunos cut. + nta mpla tor, m-a m inta lnit
in la ga r cu un fos t cole g de la a rhite ctura . , i e l lucra s e la o firma de ins ta la tii da r ple ca in ( a na da . - ia . a ndut pontul, m-a pre ) e nta t unui s e f de firma s i a ce s ta m-a a cce pta t.
/ me na 0 a m blocuri, turna m s a pa s i a s a ma i de pa rte ... 1 a ince put ma pla te a e 2 tre m de putin. Da r a fos t
s i o inta mpla re norocoa s a .
/ . e a un pla n urge nt la , chonbrunn, unde a . e a e l o lucra re , s i n-a . rut s a pla te a s ca pre tul ce rut de o
firma de a rhite ctura . & ra ne r. os . + mi a ra ta o s chita s i il intre b:
% ( a re e proble ma 3 P ot s a fa c e u, e u s unt de profe s ie % . - i-a da t che ile de la un P ors che / lme ra 4 11 s i
mi-a ) is : % 5 e duci la , chonbrunn s i fa ci ma s ura torile % . / uita t s a -mi s puna s a a m gri0 a la a cce le ra tie ,
ca nu e ca la Da cie . ( a nd a m a cce le ra t m-a intors de . re o doua -tre i ori in s tra da .
& ra prima ma s ina . P a rca . is a m. 5 otul e ra s upe rb.
+ n fine , a m a 0 uns a colo, i-a m fa cut pla nurile s i a ince put s a -mi me a rga bine . P a na ca nd nu mi-a ma i
me rs bine , ca imi dore a m s a ma a nga 0 e ) e oficia l s i s a ma re cunoa s ca dupa fa culta te a de cons tructii s i
a rhite ctura pe ca re a m fa cut-o. ' -a . rut s a o fa ca pe ntru ca il cos ta m pre a mult. , i a tunci a m ple ca t.
- -a m a nga 0 a t in a lt loc unde intinde a m pa rdos e li de be ton. P une a m ca m 3 00 de me tri pa tra ti pe ) i,
lopa ta m 17 tone de nis ip, cime nt, a pa ... + mpre una cu a lti a us trie ci a m de cis s a ne de s chide m propria
firma , ins a nu a functiona t.
/ tunci mi-a m ca uta t a ltce . a . - a s i s a tura s e m, pe ntru ca in timp ce lopa ta m ma ce rta m pe mine s i
s pune a m: % 8 a ga ingine rule , a i . rut occide nt9 % . Dupa un timp, a m re nunta t, pe ntru ca e ra groa ) nic.
Da ca nu e ra i a te nt, ma s ina a ia te umple a de be ton.
/ m re nunta t s i a m a 0 uns la o firma de cons tructii me ta lice , unde a m pornit de 0 os s i a m e . olua t. / m
a 0 uns la pa rte a de conce ptie s i lucra m cu ma trite , cu ma te ria le nobile , pre cum tita n pe ntru na . e ta
s pa tia la din , * / . 5 re buia s a lucre ) i foa rte a te nt. / m a . ut e u . re o cinci ino. a tii, s i a m urca t ime dia t,
da r nu e ra in re gula ca un re fugia t s a conduca un birou te hnic. / m ple ca t, a m ca s tiga t proce s ul.
/ poi a m . a ) ut ca s e ca uta ingine ri cons tructori la Hornba ch s i mi-a m ) is : % a ici e de mine % . , i - -a u
pa ca lit: tre buia s a me rg la pre ga tire in Ge rma nia , da r n-a fos t a s a . 1 a ince put e ra m s e f de ra ion s i
ne mtii ma pune a u s a ca r s i s a a s e ) . Dupa ce . a timp, le -a m s pus ca e u a m . e nit a colo s a in. a t, ia r
da ca nu-mi a ra ta nimic, e u ple c.
( e i de a colo nu pre a m-a u a s culta t, a s a ca m-a m dus dire ct la dire ctorul ma ga ) inului s i i-a m s pus :
% & u a m . e nit a ici s a ma in. e ti s tra te gie % . , i a a cce pta t, s i-a da t s e a ma ca oricum ma pie rde da ca nu
ma a 0 uta .
* lte rior a m . e nit in / us tria s i a m ince put la Hornba ch ca s e f de ra ion, ia r ma i ta r) iu dire ctor a d0 unct,
dire ctor. / . e a m un s e f de ta ra ne a mt ca ruia i-a m s pus : % ( um a r fi s a de s chide m un ma ga ) in in
Roma nia , o ta ra cu pe s te 20 de milioa ne de oa me ni3 P rincipiul me u e s te intotde a una : 1 e uro pe ) i
s unt 20 de milioa ne de e uro pe ) i. 5 ortul e s te a re , poa te lua m s i noi o buca tica % . Da r dis cutia a
s ta gna t.
& l mi-a s pus ca nu s tie roma ne s te da r s tia m e u roma ne s te . ( re d ca -i e ra te a ma s a nu-i ia u locul. Da r
nu e ra a s a .
/ m fos t trimis dire ctor in ; e ls , dupa ca re dire ctor in Ge ra s dorf, a poi a . e nit un te le fon. + ntra m in
Roma nia . % De ca nd3 % , % De ie ri% .
+ a r cu oca ) iile a s te a nu te inta lne s ti de s . Pe ntru ca a m ma i a . ut o ofe rta s i a m re fu) a t-o s i nu ma i . ine
< a lta oca ) ie - n.re d.= . > re fu) i, n-o ma i prime s ti.
( a s i la mine . 5 e -a m a nga 0 a t s i a i ple ca t, nu ma i a i ca le de intoa rce re , indife re nt cine e s ti.
Hornba ch e s te un conce rn de fa milie , ia r pe ntru mine , fa milia e s te s fa nta . - ie nu-mi pla ce s a ins e l. + a r
da ca tu ple ci de la mine s i a poi te intorci pe ntru ca a colo e ra ra u, % a doua dra gos te % nu ma i e 2 is ta .
Ce intelegeti, mai exact, prin expresia "concern de familie"?
( u re guli s tricte . ? a milia de tine ce l ma i mult din a ce s t conce rn. ' orma l ca tre buie s a ma i da i putin s i
la a ltii, ma i a le s fiind a ctiona r la burs a ...
Asadar, ati adus conceptul in Romania in 2005 si primul magazin a fost deschis in 2007...
Din 2002 s -a . e nit in Roma nia , s -a u fa cut a na li) e . / m ) bura t de s tul de de s s i in 2003 s i in 2004...
/ tunci e ra u % ca inii cu co. rigi in coa da % . & ra pe rioa da de % inflorire % a Roma nie i, in ca re nu conta ca ti
ba ni che ltui. / tunci s-a che ltuit ma i mult de ca t s -a produs .
Da r a . e a o cre s te re mult ma i ma re de ca t a . e a @ a ponia ... 12,A B - 13 B . , i @ a ponia a a . ut o cre s te re
de 12,A B s i a a . ut ca de re e conomica . ( e e a ce s -a produs s i a ici.
' -a . e a i cum. + ndus tria , a gricultura , cine s e ma i uita in gra dina lui s a -s i puna o . a r) a 3 >
turci, de la ola nde ) i... , a u ma rul roma ne s c...
lua m de la
& u tin e 2 tre m de mult la ta ra a s ta s i la fructe le s i le gume le din Roma nia ca re a u gus t. Da r da ca . a
duce ti prin pa rte a , ibiului s i prin - oldo. a . e ti . e de a pa ma nturi ne lucra te ...
Cum a fost primul an de activitate in Romania?
P rimul a n a fos t % a nul de glorie % , noi a m s cos o cifra de 52 de milioa ne de e uro cu un s ingur ma ga ) in.
( e e a ce mi-a da una t, pe ntru ca a u cre s cut a s te pta rile e 2 tre m de ta re .
Care a fost investitia initiala in Romania?
( ons tructia unui ma ga ) in cos ta intre 11 s i 13 milioa ne de e uro, cu tot cu s toc pe s te 21 de milioa ne de
e uro. ( hia r ma i mult.
- a ga ) inul din 8 e rce ni a fos t ce . a ma i s cump. P e s te 22 de milioa ne de e uro.
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Acum aveti cinci magazine in Romania si urmeaza inca unul, in Sibiu. Cum ati trecut peste
perioada de criza si cum ati reusit sa cresteti, intr-un ritm sustinut, afacerile Hornbach in
Romania?
Page 5 of 7
Copyright © 2015 Business24.ro
Termeni si conditii
Ritm sustinut a fost in primii ani. Dupa care, normal, am fost mult mai precauti. Pentru ca, aceasta
"criza financiara", pe care eu o consider tot un teatru declarat "criza financiara", a afectat pe toata
lumea.
Unii au fost mai precauti, altii au fost extrem de curajosi si de agresivi. De exemplu, Dedeman, care a
avut o expansiune foarte puternica. Mie nu mi-a placut sa fac treaba asta. Eu doresc o expansiune
sanatoasa. Adica trebuie sa-ti recuperezi cheltuielile, nu sa cheltuiesti fara noima.
Pana unde va ganditi cand vorbiti de expansiune? Care ar fi obiectivul pentru urmatorii ani?
Raspunsul meu ar putea fi nemultumitor pentru dumneavoastra: "Pana acolo".
Daca ma gandesc la anul trecut, a fost un an bun. Anul acesta a fost si el un an bun. Exista o evolutie.
In functie de aceasta evolutie, daca si la anul o stabilizez, atunci vom merge mai departe.
Dovada: Sibiu. Am facut pasul si am luat Sibiul. Mie nu-mi place sa fiu dator.
Eu cred ca libertatea exista cand nu ai datorii. Te misti liber, gandesti liber.
Spuneati ca anul acesta a fost un an bun...
Pana acum. Si va fi un an bun.
Putem vorbi de o crestere fata de 2013?
Sigur. Pe primele opt luni avem o crestere semnificativa la clienti, media este de 12% crestere de
clienti pe Romania.
Magazinul Timisoara are o crestere de 17%-18%, magazinul din Berceni peste 6%, aproape 7%.
Asta inseamna ca clientul incepe sa se orienteze dupa calitate si raportul pret-calitate, in primul rand.
Iar la capitolul crestere ca cifra de afaceri, suntem acum la 8,6 (procent crestere fata de 2013 - n.red).
Daca faceti un calcul cat am declarat anul trecut (3,369 milioane euro - n.red.), cu 8,6 se schimba
situatia.
Per total an financiar estimez, uitandu-ma afara, ca sub 7% nu vom cadea. Daca anul trecut
noiembrie a fost cu vreme buna, decembrie extrem de buna, anul acesta noiembrie este o luna de
iarna. Iarna-si arata coltii. Cu toate ca-n ochii mei, din povesti, zana iernii imi placea mai mult decat
cea de vara.
Aveti perspective optimiste pentru 2015, pentru Hornbach si pentru piata de bricolaj din
Romania?
Daca as fi un pesimist, atunci acest loc nu ar trebui sa-mi mai apartina. Daca nu luptam, nu mai eram
aici pentru ca, sa zicem, criza m-ar fi "mancat". Raman optimist dar anul viitor va fi unul extrem de
dur.
Au fost alegerile, politica, oamenii sunt neincrezatori. Unii sunt increzatori, dar de astazi pe maine nu
se poate.
Am un oarecare scepticism, chiar daca din Corbeanca spre Militari acum cativa ani campurile erau vai
de capul lor, acum sunt lucrate. Indiferent de cine. Pacat ca mai mult de altii decat de romani, dar nu
conteaza.
Exista o tendinta pozitiva in economie. Daca economia se repliaza, va merge din ce in ce mai bine.
Daca economia nu se repliaza si traim din amintiri...
Chiar azi dimineata ascultam bugetul. Sa fim oameni seriosi. Si eu pot sa zic ca fac 200 de milioane
de euro ca sa primesc mai multi bani pentru cheltuieli. Si daca nu-i fac, ce fac?
Iar ca sa creasca economia trebuie pusa la punct infrastructura. Aici inca raman optimist.
Avem niste drumuri superbe, cu peisaje impresionante. Daca ar fi sa fac o comparatie intre natura din
Austria si cea din Romania, pe cea de aici o vad libera, iar pe cealalta o vad democratizata. Acolo e
protejata, aici cresti pe raspunderea ta.
Credeti ca, din acest punct de vedere, Romania are un potential asemanator cu cel al Austriei?
Romania are un potential mult mai mare. Si munte si mare si natura si relief frumos. Dar avem o
problema cu educatia. Avem o problema cu "ma bucur c-a murit capra vecinului". Sau ca ne bucuram
ca reusim sa azvarlim gunoaiele pe camp si nu mai trebuie sa ne deplasam pana la gunoi.
Sau ca ne bucuram ca nu ne mai scoate nimeni in fata casei sa ne curatam trotuarul.
Deci la ora actuala e o problema de educatie, de invatamant, de infrastructura. Iar economia, pentru
ca Romania a avut o economie. La inceput agrara, dupa aceea industrial-agrara, dupa care n-a mai
avut nimic. A venit acea asa-zisa revolutie, s-a distrus tot, orice urma comunista. Si au distrus tot.
Si in loc sa-mi iau eu marul din pom, trebuie sa cer.
Acum oamenii incep sa-si revina.
La capitolul invatamant, acum toata lumea este inginer. Unii fac doua facultati, trei. Ma uit la tineri, la
29 de ani vor sa-si dea doctoratul.
Si nu prea mai e un tamplar, un lacatus, un frezor, un sudor... Acestia sunt fundamentul. Ganditorii
sunt altceva.
Nu mai muncim, nu mai gandim, numai castigam.
Spuneati, la un moment dat, ca viata nu inseamna numai "a fi manager". Cum alegeti sa va
petreceti dumneavoastra viata dincolo de management? Ce pasiuni aveti?
La ora actuala cea mai mare pasiune a mea sunt fetele. Una este sotia, pentru ca mi-a adus pe lume
doi copii. Am devenit bogat prin cei doi copii. Si devin si mai bogat pentru ca fata noastra ne va aduce
un bebelus. Este o relaxare extrema. Viata iti da inca o directie. Iti creste vointa...
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 6 of 7
Mai avem si un baiat.
Vine un moment in viata in care copiii se detaseaza, iar eu suport chestia asta foarte greu.
Noi suntem o familie sportiva, marea mea placere este motociclismul, Enduro. Impreuna cu baiatul
meu am participat la campionatul austriac, dar si la competitii in Romania.
La inceput eu am facut Motocross, apoi o perioada nu am mai practicat. I-am insuflat acest virus, cu
motorul, si Enduro si de viteza, si eu n-am mai facut. Si ne indepartam. Si atunci a trebuit cumva sa
ma apropii de copil. Si am reluat pasiunea.
Acum relatia e foarte frumoasa, adica daca ne rupem oasele, ni le rupem amandoi. La un moment dat
mi-am rupt degetul mare de la picior. Dar nu conteaza, faci ce trebuie facut, si mergi mai departe.
In afara de sotia mea, toti mergem pe motoare, pana si fata. Dar ce este placut este ca nu distrugem
nimic. Pornim cu o oarecare galagie, dar pe unde mergem nu se sperie nici ursul de noi, nici porcul
mistret, vulpita ne-a mai atacat putin, nici caprioara... Parca este totul normal. Si vedem plaiuri
superbe.
Cititul este o alta pasiune, cu toate ca imi citeste mai mult doamna Rusu. Pentru ca prin ceea ce fac
trebuie sa fii la zi cu informatia si atunci exista un volum foarte mare (de informatie -n.red.). Si, cand
plecam spre Austria sau unde plecam, imi citeste pe masina.
Cand sunt singur, imi pun audiobook-uri. Si le ascult. Le am si pe acestea de engleza dar ma
enerveaza doamna aia la culme, pentru ca sunt interactive si, daca nu pronunt corect cuvantul, o
luam de la inceput.
E greu, mai ales ca fata mea a facut filologie, vorbeste engleza, franceza, germana. Si cand ma aude,
mereu ma corecteaza.
In conferinte, totusi, nu vorbesc engleza. Prefer sa-m iau un traducator decat sa ma blamez.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau
de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
-54%
-15%
Leçons D'un Tueur de
Saul Black
Autoportrait D'un
Faussaire de Guy Ribes
Sursa: Business24
Articol citit de 9023 ori
Pe aceeasi tema
Marius Lazarescu, Today's Half IronMan si-n business si
la triatlon
Razvan Cuc, RE/MAX:
Cautam antreprenori cu care
sa impartim succesul
Citeste mai multe despre Horia Rusu Hornbach
business Hornbach
Tyrel de Poix: Gandim acum
vinurile generatiei viitoare
afacerile Hornbach
Horia Rusu
manager
2
Citeste stirile pe mobil: m.business24.ro
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
Horia Rusu, Director General Hornbach: Daca nu luptam, nu mai eram aici
Page 7 of 7
1
0 Comentarii
BUSINESS24.RO
FMI isi pierde puterea globala:
Lumea e cu ochii pe Beijing
•
Perchezitii la executori judecatoresti
- prejudiciu de 3 …
•
— Credinţa este o stare de spirit
ce poate fi indusă sau creată prin
repetarea constantă a unei …
Rusia isi alege clientii pe
spranceana. Cine are intaietate …
•
— Are curajul
cineva sa duca interventia pana la
capat?Ar descoperi in spatele …
Nepal are o sansa in viitor. Ce
bogatie neexploatata ascunde …
•
— Nu stiu de ce Atit
China cit si Rusia investesc atit in
armament,in loc sa investeasca in …
Spatii publicitare administrate de
Thinkdigital Romania
— sau prin hasis?
Despre noi | Contact | Arhiva
http://www.business24.ro/top/top-ceo/horia-rusu-director-general-hornbach-daca-nu-lupta...
5/20/2015
