Inteligenta Emotionala in Leadership

Published on March 2017 | Categories: Documents | Downloads: 29 | Comments: 0 | Views: 160
of 6
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

 

Inteligenta Emotionala in Leadership De Matei Cernat Inteligenta emotional a reprezinta un concept din domeniul stiintelor sociale, dezvoltat cu precadere in psihologie dar ce prezinta aplicatii in nenumarate alte domenii conexe in care relatiile interumane interumane stau la baza succesului succesului si a performantei performant ei profesionale. In filozofie gasim exemple concrete legate de existenta si manifestarea reperelor morale si comportamentale promovate de Inteligenta Emotionala inca din perioada antichitatii, a evului mediu, mediu, a renasterii renasterii etc… etc… putem astfel astfel deduce ca ca valorile Inteligentei Emotionale au insotit omul in toate perioadele dezvoltarii sale, fiind parte integranta a comportamentului acestuia, evoluand odata cu acesta in functie de provocarile aparute in mediul si contextual social respectiv. Putem asocia aparitia componente componentelor lor Inteligentei Emotionale cu aparitia primelor relatii interumane, a gloatei, a grupului uman ce presupune comunicarea si relationarea cu ceilalti. Astfel omul devine purtatorul, dezvoltator dezvoltatorul ul si continuatorul continuatorul acestui set de valori, valori ce au ajuns astazi astazi sa fie definite sub conceptul conceptul de Inteligenta Emotionala. Pentru a discuta despre Inteligenta Emotionala trebuie sa intelegem acest concept, ce este din ce in ce mai necesar dezvoltarii armonioase de care are nevoie societatea umana civilizata. Ce este Emotia: 

“Emotia reprezinta sentimente si gandurile pe care acestea le antreneaza, emotia se caracterizeaza prin stari psihologice si biologice ce ne fac sa actionam.” – Daniel Goleman

Categorii de emotii: 

Mania: furia resentimentul, resentimentul, exasperarea, indignarea, vexarea, animozitatea, irascibilitatea, irascibilitat ea, ostilitatea, ura si violenta ce tin de patologic.



 Tristetea: supararea, mahnirea, lipsa de chef, imbufnarea, mila, singuratatea, disperarea si deprimarea ce tin de patologic.



Frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, preocuparea, consternarea, neintelegerea, ingrijorarea, ingrijorar ea, teama, spaima, groaza, fobia si panica ce tin de patologic.

Bucuria: fericirea, usurarea, multumirea, multumirea, binecuvantarea, binecuvantarea, incantarea, amuzamentul, mandria, placerea senzuala, rasplata, satisfactia, satisfactia, euforia, extazul, mania ce tine de patologic.

 



Iubirea: acceptarea, prietenia, increderea, amabilitatea, afinitatea, devotamentul, adoratia, dragostea.



Surpriza: socul, mirarea.



Dezgustul: dispretul, aversiunea, detestarea, repulsia.



Rusinea: vinovatia, jena, supararea, remuscarea, remuscarea, umilinta, regretul.



Paul Ekman dezvolta teoria universalitatii universalitatii emotiilor pe baza cercetarilor sale de la Universitatea din California cat si datorita constatarilor lui Darwin in ceea ce priveste expresia emotionala. Astfel Ekman identifica patru mari grupe de emotii corelate cu expresii faciale acceptate universal: frica, mania, tristetea si bucuria.

Rolul emotiei - Emotiile sunt importante deoarece asigura: 

Supravietuirea: Natura a dezvoltat emotiile umane in decursul unei evolutii Supravietuirea: de 200.000 de ani. Ca o consecinta a acestui fapt, emotiile functioneaza astazi ca un sistem interior de ghidare, delicat si sofisticat. Emotiile Emotiile ne atentioneaza atunci cand ne lipseste impulsul natural aducand aportul in supravietuirea si evolutia speciei.



Luarea deciziilor: Sentimentele si emotiile noastre constituie o valoroasa sursa de informatii, ajutandu-ne sa luam hotarari. Cercetarile au aratat ca atunci cand sunt afectati centrii nervosi din emisferele cerebrale, omul nu poate lua nici cele mai simple decizii din cauza incapacitatii de a identifica sentimentele dezvoltate in urma acelor decizii.



Stabilirea limitelor: Sentimentele ne ajuta sa tragem semnale de alarma atunci cand ne deranjeaza comportamentul comportamentul unei persoane. Daca invatam sa ne incredem in ceea ce simtim si sa fim fermi in a exprima acest lucru, putem instiinta persoana respect iva de faptul ca ne incomod, de indata ce constientizam acesrespectiva acest t fenomen. Acest lucru ne simtim va ajuta in trasarea granitelor care sunt necesare pentru protejarea sanatatii noastre psihice.



Comunicarea: Sentimentele ne ajuta sa comunicam Comunicarea: comunicam cu ceilalti. Expresia Expresia fetei poate exprima o gama larga de sentimente. Daca aratam tristi si raniti, le semnalam celorlalti celorlalti ca avem nevoie de ajutor. Daca suntem talentati in arta comunicarii comunicar ii verbale, vom fi in stare sa exprimam mai mult din nevoile noastre emotionale, avand astfel posibilitatea de a le simti mai bine. Daca reusim sa fim cat se poate de receptivi la problemele emotionale ale celorlalti oameni , suntem mai capabili sa-I facem sa se simta importanti, intelesi si iubiti.

 



Unitatea: Sentimentele sunt cea mai mare sursa de unitate a membrilor speciei umane. Convingerile noastre religioase, politice, culturale ne-au despartit de prea multe ori, intr-un mod tragic si uneori chiar fatal. Sentimentele sunt universale. “Sentimentele de empatie, compasiune, cooperare si iertare au potentialul de a ne uni ca specie. Vorbind la modul general, sentimentele sentimentele ne unesc, unesc, convingerile n ne e despart.” – “Expresia sentimentelor la om si la animal” de Charles Dickens

Emotia si productivitatea productivitatea 

Productivitatea in munca asigura resursele materiale cat si fizice devenind astfel una dintre cele mai importante trasaturi umane implicate intr-un act profesional definind cantitatea si calitatea in functie de domeniul dat.



In cadrul unui studiu realizat de Martin Seligman in cadrul departamentului departamentului de psihologie pozitiva de la Pensylvania University, a fost masurata cantitatea de emotii pozitive in cazul a 272 de angajati, dupa care s-a monitorizat performanta performanta acestora la locul de munca pe parcursul urmatoarelor optsprezece luni. ConcluziaJ persoanele mai fericite au primit calificative mai bune din partea sefilor si au fost platite mai bine.



Un alt studiu realizat avand ca subiecti 1000 de tineri australieni de-a lungul unei perioade de 15 ani a demonstrat ca datorita fericirii, cresc sansele de angajare si de obtinere a unor venituri mari. Din incercarile de a stabili ce apare mai intai – fericirea sau productivitatea – (prin inducerea fericirii in mod experimental si observarea performantei ulterioare), a rezultat ca adultii si copiii carora li se induce o dispozitie placuta isi aleg obiective mai inalte, au performante mai bune si insista mai mult in realizarea unei diversitati de sarcini de laborator.

Emotie pozitiva (Soteria) versus Emotie negativa (Phobia) 

Psihologul Norman Bradburn profesor emerit la Chicago University a realizat un sondaj al satisfactiei, chestionand chestionand 20000 de americani asupra frecventei emotiilor placute si neplacute plecand de la ipoteza ca intre cele doua afecte exista o relatie invers proportionala respectiv ca persoanele care traiesc multe emotii negative sunt aceleasi cu cele care traiesc foarte putine emotii pozitive.



Sondajul a demonstrat insa ca exista doar o corelatie negativa moderata intre emotiile pozitive si cele negative.

 

Emotii in functie de sex 

Cand cercetatorii au inceput sa faca analiza emotiilor pozitive, diferentiate pe sexe, au fost surprinsi sa constate ca rezultatele date de femei sunt net superioare, ele traind emotii mai frecvent si mai intens decat barbatii.

Inteligenta Emotionala 

1985 in S.U.A. lucrare de doctorat Wayne Leon Payne: “Inteligenta Emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta.”



1990, 1993 articole si studii privind Inteligenta Emotionala realizate de John D. Mayer si Peter Salovey: Inteligenta Emotionala implica implica – a) abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima, b) abilitatea de a genera sentimente atunci cand ele faciliteaza gandirea, c) abilitatea de a cunoaste si intelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala. intelectuala.



1992 studii realizate la Universitatea din Tel Aviv de Reuven Bar-On: Aspectul intrapersonal intraperson al – constientizarea constientizarea propriilor emotii, optimism, respect, autorealizare, independenta. independenta. Aspectul interpersonal interpersonal – empatie, relatii interpersonale, interperson ale, responsabilitatea responsabilitatea sociala. Adaptabilitatea Adaptabilitatea – rezolvarea problemelor,, testarea realitatii, flexibilitatea. Controlul problemelor Controlul stresului – Toleranta la stres, controlul impulsurilor. Dispozitia generala – fericire, optimism



1995 “Emotional Intelligence” de Daniel Goleman – redactor al rubricii de Psihologie din “The New York Times” timp de 12 ani, fondator si presedinte al “E.I. Consortium”, fondator al “Social and Emotional Learning-Child Studies Center” la Yale University University profesor de psihologie psihologie la Rutgers University, University, membru in comitetul director al “Mind and Life Institute” organizatie aflata sub patronatul lui Dalai Lama.

Inteligenta Emotionala dupa Daniel Goleman

 



Cunoasterea de sine – increderea in sine



Auto-controlull – dorinta de adevar, adaptabilitatea Auto-controlu



Motivatia – daruirea, initiativa, optimismul



Empatia – a-I intelege pe ceilalti, diversitatea, capacitatea capacitatea politica



Deprinderile sociale – comunicarea, comunicarea, managementul managementul conflictului, conflictului, conducerea, cooperarea.

Emotia pozitiva ca deziderat 

Locul de munca reprezinta un mediu socio-profesional socio-profesional complex coordonat dupa reguli organizationale stabilite stabilite prin norme etice si profesionale ce duc la identificarea mijloacelor mijloacelor prin care o organizatie este competitiva realizand tintele de performanta in activitatea desfasurata. Tinand cont de caracterul de fiinta sociala ce primeaza ca trasatura in activitatea umana, interactiun interactiunea ea si relationarea eficienta cu ceilalti devine vitala pentru armonia inter si intrapersonala. intraperson ala. Performanta pe termen lung depinde de echilibrul la care un bun manager reuseste sa-si aduca compania. Echilibru ce trebuie sa guverneze abordarile relatiilor interumane interumane din interior cat si cu exteriorul societatii.



Fiinta umana este definita de ratiune si pasiune iar aceste elemente contribuie la dezvoltarea motivatiei, performantei, intelegerii, creativitatii si empatiei facand din noi personalitati distincte, adaptate la traiul in comunitate, dornici de comunicare, comunicare, hraniti din imaginea pe care societatea o are despre noi, dar atat de asemanatori ca membrii ai aceleasi specii.



Emotia si modul in care simtim si gandim afectele ne diferentiaza dand omului caracterul unic, indivdual. Simtim, traim si iubim prin emotie aceasta guvernand mai mult decat putem constientiza intreagul nostru periplu prin viata.

 

Bibliografie “Inteligenta Emotionala” Daniel Goleman, Curtea Veche, Bucuresti 2008 “Creativitate si Inteligenta Emotionala” Mihaela Roco, Polirom, Bucuresti 2004 “Inteligenta Emotionala in Leadership “ Daniel Goleman, Curtea Veche, Bucuresti 2008 “Inteligenta Sociala” Daniel Goleman, Curtea Veche, Bucuresti 2009 “Fericirea Autentica” Martin Seligman, Humanitas, Bucuresti 2007

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close