Mecanica Auto

Published on January 2017 | Categories: Documents | Downloads: 70 | Comments: 0 | Views: 380
of 11
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Mecanica Auto

Principalele părţi componente ale unui automobil sunt: Motor Sasiu Caroserie

Motorul este alcatuit din:
Mecanism motor Instalatii auxiliare

Mecanismul motor este format din:
Organe fixe Organe mobile

Organele fixe principale ale motoarelor cu ardere interna sunt compuse din:
- Colectorul de admisie si colectorul de evacuare c iulasa - !locul cilindrilor - Carterul si bratele motorului

Organele mobile fac parte:
-Arborele cotit si volantul -!ielele si pistoanele cu bolturile si segmentii

Instalatiile auxiliare ale motorului sunt :
- instalaţia de alimentare" - mecanismul de distribuţie" - instalaţia de aprindere" - instalaţia de răcire" - sistemul de pornire" - aparatura pentru controlul funcţionării

#asiul este compus din:
- grupul organelor de transmitere a momentului motor la roţile motoare" - sistemele de conducere" - organele de susţinere" - propulsie" - instalaţiile auxiliare

Motorul este sursa de energie necesară deplasării autove iculelor$
Mecanismul bielă-manivelă %l constituie biela &i arborele' care transformă mi&carea rectilinie a pistonului %n mi&care de rotaţie a arborelui motor$ Motorul porne&te cu a(utorul c eii de contact' care acţionea)ă un contact electric ce include circuitul de aprindere a bu(iilor' demarorul are rolul de a angrena coroana dinţată a volantului care pune %n mi&care arborele motor$ Ciclul motor cu aprindere prin sc*nteie %n patru timpi este: +$ Admisia , pistonul se deplasea)ă %n (os &i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer &i ben)ină$ -$ Compresia , pistonul se deplasea)ă %n sus' amestecul carburant este comprimat %n camera de compresie a cilindrului$ .$ Aprinderea , bu(ia produce sc*nteie &i astfel se aprinde amestecul carburant' prin aprinderea amestecului carburant cre&te temperatura &i presiunea ga)elor re)ultate din ardere' apăs*nd pe piston$ Pistonul este obligat să se deplase)e &i astfel să reali)e)e cursa activă$ /$ Evacuarea , la deplasarea pistonului' ga)ele arse sunt lăsate să iasă %n atmosferă prin supapa de evacuare' după care toţi timpii de mai sus se repetă$

0upă modul de aprindere a amestecului aer-combustibil există motoare cu aprindere prin sc*nteie 1MAS2 &i motoare cu aprindere prin compresie 1MAC' motoare 0iesel2$ 3a motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat' combustibilul este introdus %n cilindru' fiind in(ectat la sf*r&itul cursei de comprimare' el se aprinde atunci c*nd vine %n contact cu aerul care a a(uns la temperatura de autoaprindere a combustibilului$ 3a motoarele %n patru timpi' ciclul de funcţionare se realizează în patru curse simple ale pistonului, deci în două rotaţii ale arborelui cotit$ 3a motoarele %n doi timpi' ciclul de funcţionare se reali)ea)ă %n două curse simple ale pistonului' adică' %ntr-o rotaţie completă a arborelui cotit$ Arborele cotit reali)ea)ă ciclul de funcţionare al unui motor %n patru timpi %n două rotaţii complete$

3a motoarele cu aprindere prin compresie 1MAC2 cei patru timpi ai ciclului motor sunt: - admisia' - compresia' - in(ecţia' arderea &i destinderea' - evacuarea$ 4n timpul compresiei supapele de admisie &i evacuare sunt ambele desc ise$ 5vacuarea ga)elor arse se reali)ea)ă liber' datorită diferenţei de presiune din cilindru &i mediul exterior' de către piston' care' %mpinge %n exterior ga)ele arse$ Chiulasa repre)intă piesa care %nc ide cilindrii motorului la capătul cel mai %ndepărtat de axa arborelui cotit$ Str*ngerea insuficientă a acesteia' care constituie o cau)ă a arderii ei' poate avea loc la montarea unui motor nou$ 6ermeni: - cursa pistonului: distanţa parcursă de piston %ntre cele două puncte extreme" - cilindreea 1volumul total al motorului2 este cilindreea unui cilindru %nmulţită cu numărul de cilindri ai motorului$ 5ste exprimată %n litri sau centimetri cubi$ - raportul de compresie: este raportul dintre volumul total al cilindrului &i volumul camerei de ardere$ - timp: o mi&care a pistonului de sus %n (os' %ntre cele două puncte extreme$ Motorul %n / timpi reali)ea)ă ciclul motor %n două rotaţii ale arborelui cotit' respectiv o rotaţie a arborelui cu came$ Mecanismul de distribuţie Mecanismul de distribuţie asigură deschiderea şi închiderea supapelor de admisie şi evacuare, precum şi evacuarea gazelor rezultate din ardere. 3a MAC are rolul de alimenta cu aer cilindrii motorului &i de a evacua ga)ele arse' la MAS' in funcţie de tipul motorului' poate intra aer sau amestec carburant %n cilindrii motorului$ 4n funcţie de tipul motorului distribuţia se clasifică %n: - distribuţie pentru motoare %n patru timpi" - distribuţie pentru motoare %n doi timpi$ 4n funcţie de po)iţia supapelor' mecanismele de distribuţie sunt: - cu supape %n cap' unde supapele sunt montate %n c iulasă" - sistemul mixt' supapele fiind montate %n bloc &i %n c iulasă$

Prin comanda distribuţiei se transmite mi&carea de la arborele cotit la arborele cu came$ 0istribuţia se reali)ea)ă prin intermediul unor roţi dinţate' unui lanţ sau unei curele dinţate$ Arborele cu came se %nv*rte de două ori mai %ncet dec*t arborele cotit$ Arborele cu came 1arbore de distribuţie2 se %nv*rte de două ori mai %ncet dec*t arborele cotit$ 7)ura inegală a camelor de la arborele cu came duce la funcţionarea neregulată a motorului$ 8eglarea (ocului %ntre ti(ele supapelor &i culbutorilor este o operaţie importantă pentru buna funcţionare a motorului$ 9ocurile prea mici fac ca supapele sa răm*nă desc ise' cea ce contribuie la sc imbarea comprimării &i la apariţia rateurilor %n admisie &i evacuare' topirea supapelor ori deformarea lor$ Modificarea avansului la in(ecţie pentru un cilindru ori pentru toţi cilindrii motorului determină funcţionarea neregulată a acestuia$ 7n avans prea mare la in(ecţie conduce la apariţia fumului alb la evacuare' iar dacă avansul este prea mic se prelunge&te arderea combustibilului &i %n fa)a de destindere' apare fum negru la evacuare' cresc*nd consumul de carburant$ :uncţionarea motoarelor ;0iesel< cu fum alb %n exces se datorea)ă dereglării avansului in(ecţiei peste limita admisă sau deteriorării garniturii de c iulasă %ntre două camere de ardere$ Instalaţia de alimentare a motorului 4n timpul funcţionării motorului' combustibilul este aspirat de către pompa de combustibil prin intermediul filtrului de combustibil &i trimis la carburator sau la unitatea centrala de in(ecţie sau la rampa de in(ecţie' la motoarele moderne' asistate$ Aerul tras din atmosferă &i filtrat este trimis %n galeria de evacuare$

Amestecul carburant se formea)ă: - %n galeria de admisie , la motoarele cu carburator sau cu in(ecţie monopunct" - %n interiorul cilindrilor , la motoarele cu in(ecţie multipunct$ Amestecul carburant este combinaţia dintre aer &i combustibil' =reţeta> fiind preparată %n funcţie de nevoia motorului , sarcină &i turaţie$ Amestecul poate fi mai bogat sau mai sărac' funcţie de necesităţile motorului$ Principalele cau)e ce duc la ancrasarea bu(iilor sunt determinate de utili)area unui amestec carburant prea bogat sau de pătrunderea uleiului motor %n camera de ardere a pistoanelor$ Alimentare MAS: - cu carburator" - cu in(ecţie de combustibil 1monopunct sau multipunct2$ Aceste soluţii sunt preferate deoarece sunt pretabile asistării &i cresc randamentele motoarelor$

Alimentare MAC: - cu pompă de in(ecţie 1soluţia clasică2" - cu pompă in(ector" - common rail 1rampă comună2$ Instalaţia de alimentare la MAC cuprinde: re)ervor' conducte' pompă de alimentare' filtre' pompa de in(ecţie' conducte de %naltă presiune' in(ectoare$ Partea de %naltă presiune are %n componenţă pompa de in(ecţie' conductele' in(ectoarele$ Pompa de in(ecţie trimite motorină sub presiune la in(ectoare &i reglea)ă debitul %n funcţie de necesităţi$ Pompa de amorsare din componenţa sistemului de alimentare a motoarelor 0iesel are rolul de a umple cu motorină pompa de in(ecţie' %nainte de pornirea motorului$ Surplusul de motorină la motoarele ;0iesel<' trecută printre acul in(ectorului &i g ida(ul său' se returnea)ă %n re)ervor prin conductele de legătură$ 8uperea arcului de reglare a presiunii de in(ecţie sau a ti(ei in(ectorului datorita oboselii materialului duce la pornirea anevoioasă &i uneori c iar imposibilă a motorului$ 0acă defecţiunea intervine %n timpul funcţionării motorului' datorită scăderii bru&te a presiunii de in(ecţie motorul funcţionea)ă neregulat' cu bătăi' elimin*nd fum negru pe ţeava e&apamentului' iar %n foarte scurt timp acesta se opre&te$ Scăderea puterii motorului este determinată de %nfundarea partială a tobei de evacuare cu )gura re)ultată din combinarea fumului &i a ga)elor arse cu vaporii de apă' obtur*nd ie&irea acestora &i mărirea presiunii din interiorul instalaţiei de evacuare$ 4mb*csirea cu praf a filtrului de aer determină mărirea consumului de carburant' ceea ce impune curăţarea sau %nlocuirea sa periodică pentru a nu diminua randamentul motorului$ 7tili)area unui carburant cu impurităţi &i insuficient filtrat' determină %nfundarea in(ectoarelor la motoarele 0iesel' iar la cele pe ben)ină bloc ea)ă funcţionarea sistemului de alimentare$ Instalaţia de aprindere Se %nt*lne&te doar la MAS$ Amestecul carburant trebuie aprins cu a(utorul unei bu(ii' la un moment bine stabilt' %n timpul al treilea al ciclului motor$ Circuitul de (oasă tensiune , bateria de acumulatoare' contactul' %nfă&urarea primară a bobinei de inducţie' ruptorul' legătura la masă" Circuitul de %naltă tensiune , %nfă&urarea secundară a bobinei' distribuitor' bu(ii$ !obina de inducţie transformă curentul de (oasă tensiune 1+- ?2 %n current de %naltă tensiune 1-@@@@ ?2$ !u(ia serve&te la producerea sc*nteii$ Principalele caracteristici ale bu(iei sunt: diametrul filetului' distanţa dintre electro)i' valoarea termică$ Autove iculele moderne folosesc sisteme electronice de aprindere$ Acestea sunt controlate de calculator' momentul sc*nteii electrice intr*nd %n diagramele de management ale motorului$

Instalatia de Ungere Instalaţia de ungere a motorului este formată dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia' precum &i circulaţia' filtrarea &i răcirea uleiului$ Sc imbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil să fie făcut c*nd acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa completă %mpreună cu toate impurităţile re)ultate din exploatare$ Sc imbul de ulei se face la intervale recomandate de producătorul autove iculului$ Cele mai bune uleiuri sunt cele sintetice$ Principalele caracteristicile uleiurilor sunt: v*sco)itate 1uleiurile se opun curgerii2' onctuo)itate 1aderă la nivel molecular la suprafaţa cu care intră %n contact2$ Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci c*nd aparatura de la bordul ve iculului indica presiunea scă)ută a uleiului din baie' este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu a(utorul (o(ei &i %n funcţie de situaţie se completea)ă sau se remedia)ă defecţiunea intervenită$ 3ipsa ungerii poate duce la griparea motorului$ Printre cau)ele care pot determina scăderea nivelului uleiului %n baie se afla u)ura accentuată a motorului' pierderea de ulei datorate neetan&eităţii garniturilor sau montarea defectuoasă a filtrului de ulei$ Presiunea poate scădea datorită u)urii motorului sau %nfundării sorbului pompei de ulei$ 0iluarea uleiului cu apă poate fi cau)ată de arderea sau deteriorarea garniturilor de etan&are a cămă&ilor cilindrilor ori de fisurarea cămă&ilor cilindrilor sau a blocului motor 1pe (o(ă apare o spumă gălbuie2$ Instalaţia de racire Motoarele sunt ec ipate cu instalaţie de răcire pentru a le menţine temperatura de funcţionare normale A@ B C@ C ' deoarece %n timpul arderii combustibilului se de)voltă temperaturi foarte ridicate$ 3ipsa răcirii duce la calarea motorului$ Sistemele de răcire sunt de două feluri: cu lic id 1apă distilată cu antigel2 &i cu aer$ :uncţionarea normală a motorului la temperatura constantă stabilită de constructor' este condiţionată de răcirea sa prin doua sisteme' respectiv sistemul de răcire cu aer sau sistemul de răcire cu lic id format din apă distilată %n amestec cu antigel$ Instalaţia de răcire a motorului cu lic id cuprinde: - radiatorul, - pompa de apă, - ventiatorul, termostatul, - vasul de expansiune, - termocontactul - tuburile - flexibile - racordurile din cauciuc. 0in instalaţia de răcire a motorului se comune din apă distilată sau apă deminerali)ată %n amestec cu antigel' a cărui concentraţie se stabile&te %n funcţie de cele mai scă)ute temperaturi din timpul iernii 1D@E apa distilată' D@E antigel' re)istă p*na la minus .D gradeC2$ 3ic idul din instalatia de răcire a motorului' compus din apă distilată %n amestec cu antigel' se verifica &i se completea)ă anual %nainte de a intra in iarnă &i se %nlocuie&te la perioadele de timp 1trei ani2' ori parcursurile recomandate de constructorul autove iculului$

6ermostatul are rolul de a menţine o temperatură optimă a motorului" %nc ide &i desc ide circuitul spre radiator la anumite temperaturi$ 6ermostat “închis , lic idul circulă numai %n motor' nu &i prin radiator$ 6ermostatul “deschis lic idul circulă &i prin radiator' ceea ce conduce la răcirea acestuia$ 0efecţiuni: - motorul se supra%ncăl)e&te$ Cau)e : termostat %nc is %n permanenţă' cureaua ventilatorului ruptă sau slabă' ulei prea puţin' pierderi de lic id de răcire$ - motorul se %ncăl)e&te greu , termostatul este desc is %n permanenţă$ Motorul' deoarece nu a(unge la temperatura de regim' poluea)ă suplimentar &i se u)ea)ă mai repede$ Ambreia ul 6ransmite mi&carea de rotaţie de la motor la cutia de vite)e$ Ambreia(ul reali)ea)ă cuplarea sau decuplarea motorului de restul transmisiei' reali)ea)ă transmiterea progresivă a mi&cării de rotaţie către cutia de vite)e 1pedala este eliberată progresiv2$ !oziţia cuplat , pedala este liberă , volantul motorului se %nv*rte&te %mpreună cu discul de ambreia( &i placa de presiune &i transmite mi&carea de rotaţie la arborele ambreia($ !oziţia decuplat , pedala apăsată , rulmentul de presiune apasă pe p*rg iile de debraiere' discul de presiune nu mai apasă pe discul de ambreia( iar mi&carea de rotaţie nu se mai transmite către cutia de vite)e$ !oziţia patinat , pedala este eliberată progresiv , discul de ambreia( apasă doar puţin pe volant iar mi&carea de rotaţie este preluată progresiv$ 0efecţiuni: - ambreia(ul patinea)ă 1%n pri)ă directă' la accelerare' motorul se turea)ă' dar ve iculul %&i măre&te vite)a foarte greu2 cau)e: pătrunderea de lubrifiant la ferodouri 1garniturile discului de frecare2' u)ura mare a ferodourilor' cursa liberă a pedalei de ambreia( prea mică sau inexistentă' slăbirea sau ruperea arcurilor de presiune$ - ambreia(ul nu cuplea)ă 1la sc imbarea vite)elor se aud )gomote de pinioane' este imposibilă sc imbarea treptelor2 cau)e: cursa liberă a pedalei de ambreia( prea mare' deformarea discului de ambreia(' ruperea p*rg iilor de debraiere' ruperea cablului de acţionare a ambreia(ului$ - ambreia(ul cuplea)ă cu &ocuri , spargerea sau fisurarea discului de ambreia($ 8ulmentul de presiune se u)ea)ă repede dacă &oferul răm*ne cu piciorul pe pedala de ambreia(' după acţionarea acesteia$

!utia de viteze 8ol: - modifică forţa de tracţiune %n funcţie de variaţia re)istenţelor la %naintare" - reali)ea)ă %ntreruperea legăturii %ntre motor &i transmisie' %n ca)ul %n care ve iculul stă pe loc' cu motorul %n funcţiune 1pe liber2" - permite mersul %napoi al autove iculului' fără a inversa sensul de rotaţie al acestuia$ Cutia de vite)e modifica forta de tractiune sau vite)a cu a(utorul unor roti dintate de diametre diferite$ 0e raportul dintre numerele de dinti sau dintre diametre depinde variatia vite)ei sau a puterii$ Cu cat raportul de transmisie este mai mare' cu atat vite)a este mai mica' dar cre&te puterea autove iculului 1raportul maxim este in treapta I de vite)a2$ "iferentialul Are rolul de a transmite roţilor motoare vite)e de rotaţie diferite %n vira(e 1roata din exteriorul vira(ului trebuie să parcurgă un spaţiu mai lung dec%t roata din interiorul vira(ului2$ 3a autove iculele cu tracţiune faţă' diferenţialul se află %n cutia de vite)e$ 3a cele cu tracţiune spate' el se montea)ă la mi(locul axei motrice$ Pentru a preveni inconvenientele legate de pre)enţa diferenţialului' acesta se poate bloca de către &ofer sau pot fi autoblocante$ #uspensia Are rolul de a amorti)a &ocurile cau)ate de denivelările drumului' asigur*nd confortul$ Arcurile fac legatura elastica dintre caroserie si roti$ Cand roata a(unge la un obstacol ea urmea)a profilul drumului' dar caroseria ramane la acelasi nivel' diferenta fiind preluata de arc$ Amorti)oarele inlatura oscilatiile caroseriei$ Amorti)orul idraulic de la automobile transforma energia cinetica data de oscilatii in caldura prim frecarea masei lic idului din cilindrul amorti)orului$ Stabili)atoarele reduce %nclinaţia autove iculului %n vira(e$ Se folosesc bare de torsiune$ #istemul de directie

Sistemul de direcţie al unui autove icul are multiple mecanisme cu a(utorul cărora conducătorul poate sc imba' %n funcţie de necesitate' direcţia de deplasare a ve iculului$ Sistemul de direcţie al unui ve icul trebuie să nu influenţe)e po)iţia corectă a roţilor' să nu fie influenţat de oscilaţiile suspensiei' să nu transmită la volan &ocurile primite de la roţi &i să permită sc imbarea direcţiei de %naintare a ve iculului cu un efort minim din partea conducătorului$ Stabilitatea roţilor directoare' adică tendinţa acestora de a-&i păstra po)iţia neutră &i de a se

re%ntoarce la ea c*nd au fost deviate de la aceasta' de către forţe %nt*mplătoare sau de rotirea volanului' este determinată &i asigurată de ung iurile roţilor de direcţie$ 7ng iul de convergenţă al roţilor asigură paralelismul planurilor de mi&care a roţilor directoare' fiind necesar pentru a ani ila tendinţa de rulare divergentă a acestora$ 8oţile directoare ale ve iculelor cu tracţiune faţă sunt paralele sau divergente' iar la ve iculele cu tracţiune spate' acestea sunt convergente sau paralele$ 7ng iul de %nclinare laterală a pivotului face ca' %n ca)ul scoaterii roţilor %n direcţie din po)iţia neutră' să se mărească tendinţa acestora de a reveni la mersul acestora %n linie dreaptă' u&ur*nd manipularea volanului$ 7ng iul de %nclinare longitudinală a pivotului 1ung iul de fugă2 contribuie la stabilitatea %n mers a autove iculului' prin faptul că roţile directoare au tendinţa să revină singure la direcţia de mers iniţială' după efectuarea unui vira($ 0irecţia poate fi servo-asistată' u&ur*nd efortul &oferului$ 0efecţiuni: - volanul se manevrea)ă greoi$ Cau)e: defectarea pompei de %naltă presiune a servomecanismului idraulic' pompa nu debitea)ă ulei suficient' pivoţi gripaţi$ - lovituri puternice la volan$ Cau)e: aer %n instalaţia idraulică$ - funcţionarea cu )gomot a servodirecţei$ Cau)e: prea puţin ulei %n instalaţie - (oc prea mare la volan 1max$ admis - +D grade2$ Cau)e: angrena(e u)ate %n caseta de direcţie' u)ura capetelor de bară sau pivoţilor' (oc la articulaţia cardanică a volanului$ #istemul de franare
Sistemul de fr*nare denumit &i frâna principală sau frâna de serviciu' se utili)ea)ă pentru a reduce vite)a de deplasare sau pentru oprirea automobilului" acţionarea acesteia se face prin apăsarea unei pedale cu piciorul$ Frâna de staţionare permite menţinerea %n stare oprită a ve iculului &i menţinerea lui %n această stare' inclusiv pe un sol cu %nclinare$ E"icienţa sistemului de "r#nare se apreciază după distanţa în care se opreşte un automobil atunci c#nd se deplasează cu o anumită viteză. Sistemul de frânare este alcătuit din frânele propriu-zise şi mecanismul de acţionare al frânelor $ :r*nele pot fi cu discuri sau tamburi &i saboţi$ Pentru o fr*nare c*t mai eficientă trebuie ca distanţa dintre tamburi să fie c*t mai mică$ 8oţile pot răm*ne fr*nate datorită arcurilor de readucere ale saboţilor slabe sau rupte sau datorită pistona&elor gripate %n cilindrii receptori$ 0istanţa dintre saboţi &i tamburi trebuie să fie mică" dacă efectul de fr*nare se obţine la capătul cursei pedalei' atunci distanţa este prea mare$ 0acă pedala de fr*nă se apasă u&or &i se obţine efect de fr*nare după două' trei apăsări' atunci există aer %n instalaţie$ Pentru mic&orarea distanţei de oprire precum &i pentru păstrarea controlului asupra direcţiei la fr*nare se montea)ă dispo)itivul A$#$ :r*narea se reali)ea)ă prin rostogolire' roţile nu se vor bloca la fr*nare$ Sistemul poate fi montat %mpreună cu %$" 1reparti)area electronică a forţelor la fr*nare2 sau 5SP 1controlul electronic al stabilităţii2$

&otile 8oţile automobilului sunt compuse dintr-o bandă de rulare &i dintr-o parte elastică 'pneu($ 8oţile propriu-)ise sunt compuse din jantă !utuc şi elemente de le"ătură #ntre jantă şi !utuc$ 8oţile ve iculului trebuie să fie centrate &i ec ilibrate$ Presiunea din pneuri trebuie controlată periodic$ 0acă presiunea este prea mare' pneul se va u)a pe creastă' pe mi(locul ben)ii de rulare$ 0acă presiunea este prea mică' se va u)a pe margini' se va %ncăl)i' pot apărea crăpături sau se pot desprinde firele de cord$ O u)ură locală' neuniformă' poate avea drept cau)e neec ilibrarea roţii' defectarea amorti)orului sau ovali)area tamburului$ Instalaţia de aprindere Feneratorul de curent alternativ sau alternatorul produce' energie electrică pe care o redresea)ă automat curent continuu prin intermediul unor diode' odată cu primirea impulsului de la motor &i' are rolul să asigure %ncărcarea bateriei de acumulatoare &i sa alimente)e consumatorii ve iculului$ Motorul electric de pornire 'electromotorul sau demarorul( este componenta principală a instalaţiei de pornire a motorului autove iculului' iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurată de bateria de acumulatoare care poate fi de ), *+ sau +, volţi. C*nd alternatorul nu debitea)ă sau debitea)ă insufficient curent cau)a se datorea)a: - gripării periilor %n suportul acestora" - apariţia arsurilor' depunerilor' murdăriilor sau unsorilor la inelele colectoare" - %ntreruperilor %n circuitul de excitaţie al alternatorului" - defectării regulatorului de tensiune" - deteriorării diodelor din circuitul de redresare" - slăbirii sau ruperii curelei alternatorului$ 8otirea slabă a mecanismului de cuplare &i pornirea greoaie a motorului sunt cau)ate de scurtcircuitul %n %nfă&urările rotorului ori ale statorului motorului ce poate conduce la %nlocuire dacă' nu este depistat &i remediat$ 3a fel periile colectoare u)ate nu mai presea)ă corespun)ător pe colector &i determină funcţionarea greoaie a motorului electric$ !obina de inducţie este componenta instalaţiei unui motor cu aprindere prin sc*nteie &i are rolul de a transforma curentul electric de (oasă tensiune ') sau *+ -( %n curent electric de %naltă tensiune '*....+/ 0-( %n circuitul secundar' prin fenomenul de inducţie electromagnetică$ 0e fiecare dată c*nd la introducerea c eii %n contact nu se aude )gomotul motorului sau luminile nu se aprind ori nu funcţionea)ă claxonul' cau)a o repre)intă fie oxidarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare' fie descărcarea sa completă$ %lectromotorul 'demarorul( este piesa care intră %n componenţa instalatiei de pornire a motorului &i serve&te la rotirea coroanei dinţate a volantului' iar folosirea sa excesivă %n ca)ul %n care motorul porne&te greu sau nu porne&te' conduce la descărcarea bateriei de acumulatoare$ 0e asemenea' acela&i fenomen se produce &i atunci c*nd s-a defectat releul regulator de tensiune' care este un dispo)itiv electric destinat să menţină constant curentul continuu produs de alternator pentru %ncărcarea bateriei de acumulatoare &i alimentarea consumatorilor autove iculului$

!ateria de acumulatoare sau pe scurt 1acumulatorul2 este componenta care inmaga)inea)ă energia electrică necesară pornirii motorului &i alimentării consumatorilor autove iculului$ Scăderea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare determină descărcarea acesteia datorită procesului chimic de sul"atare care constă în acoperirea plăcilor din plumb cu un strat alb de sul"at de plumb cristalizat. "e fiecare dată c3nd a scăzut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea acestuia se face cu apă distilată, acoperind plăcile de plumb cu p3nă la *.-*/ mm. In situaţia %n care intensitatea luminii farurilor varia)ă %n funcţie de turaţia motorului' cau)a o repre)intă fie slăbirea contactelor electrice' fie descărcarea sau sulfatarea bateriei de acumulatoare$ !ecurile pentru faruri au de regulă două fa)e 'bilux($ !ecul bilux are %n partea de (os un ecran pentru fa)a de %nt*lnire 1scurtă2' pentru ca lumina să bată %n (os$ Se pot monta &i becuri cu alogen sau cu xenon$

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close