Metro
Content
1.Managementul general teorie și practică 2.mediul înconjurător mediu pes porter strategia misiune, obiective 3.struct 3.st ructura ura org organiza anizaționa ională lă 4.struct 4.st ructura ura de diferen diferențiere 5.managem 5.man agementul entul operațiilo iilor r .decizie . procedeul decizional !.managementul resurselor umane " c#estiuni de organizare$ %.motivația "nume teorii teorii piramida lui lui M, teoria &.'$ (.cultur (.cu lturaa org organiza anizaționa ională lă 1).managementul *MM+urilo *MM+urilor r 11.control
METRO. mediul înconjurător.mediu pes porter strategia misiune, obiective
mediul iul inconju inconjurăto rătorr (extern (extern)) al unei unei organiz organizaţii aţii se in-elege totalitatea elementelor, 2.r 2.rin in med factorilor sau variabilelor din afara organiza-iei care o afectează intr+un fel sau altul. naliza mediului inconjurător se va a&a pe două direc-ii principale/ 0 analiza mediului inconjurător general 0 analiza mediului competiţional 2. 1. Analiza mediului inconjurător general Mediul Med iul inconjură inconjurător tor general general cupr cuprind indee acele tendin-e tendin-e i condi-io condi-ionări nări e&terne e&terne cu influeninfluen-ăă indirectă asupra organiza-iei i cu ac-iune asupra tuturor organiza-iilor. ceti factori constituie medii specifice/ 0 factori politico-legali - mediu politico-legal 0 factori economici - mediu economic 0 factori socio-culturali - mediu socio-cultural
Mediull legis Mediu legislativ lativ cuprin cuprinde de ans ansamb amblul lul normelor normelor juridice juridice și act actelo elorr normat normative ive care
reglementează reglementea ză desfă desfășurarea urarea activită activităților ccomerc omerciale iale al alee întreprin întreprinderil derilor. or. Mediu Mediull juri juridic dic și institu insti tuțional nu cu cuprind prindee doar legisla legislația comercială comercială in intern ternă, ă, ci și reglementăr reglementările ile stab stabilit ilitee
de organisme organismele le interna internațional ionalee abilitate. abilitate. Pornind Pornind de la premi premisă să și de la situația actu actuală, ală, caract car acteri erizat zatăă pri printr ntr-o -o gra gravă vă lip lipsă să de cre credib dibili ilitat tatee pe pla plann intern internaa țion ional, al, la care care au contrib cont ribuit uit in insta stabil bilita itatea tea legisl legislati ativă, vă, biroc birocra rația și coru coruppția, Admi Adminis nistr traa ția locală locală își propune propune că obiectiv obiectiv priori prioritar tar creșterea semn semnificat ificativă ivă a volumului volumului investițiilor st străine răine în Suceav Suceava, a, prin asigurarea asigurarea unui climat invest investiițional de natură a încuraja și atrage investitorii străini: - reglem reglement entare areaa con concur curen enței de piață prote protejar jarea ea întrep întrepri rinzăt nzători orilor lor contr contraa concure concurenn ței țurilor discri ția consuma nel neloia oiale, le, crimin minato atorii rii!" !" otrivă pro protec con sumator torulu uluiiale i ega garan tarea eare!" sigura sig n țeis ția șelătoa produs pro duselo elorrpreutiliz utiurilor lizate ate,, dis pro protec tec împotr împ ivătecpra practi cticil cilor or com comerc ercial înrantar elă toare! " uran intere interes genera gen erall pen pentr truu soc societ ietate ate reduce reducerea rea pol poluăr uăriiii mediul mediului, ui, cons conserv ervare areaa unor unor resurs resurse, e, cre creștere tereaa cali calită tății vi vieețiiii!. !.
- concentrar concentrarea ea pe func funcțiile de de bază în promovarea promovarea investi investițiilor străi străine ne și anume: anume: servicii servicii pentruu investit pentr investitori ori infor informare, mare, int interfa erfață cu alte inst institu ituții!" crearea crearea unei imagini pozitive pozitive a Sucevei că destinație pentru investitori la nivel de regiune" regiune" - ge gene nera rare reaa de in inve vest stiițiiii:: ab abor ordar darea ea dir direc ectă tă a invest investititor orililor or st stră răin inii cu proi proiec ecte te și propuneri concrete" - soluționarea ionarea operativă operativă a dificultă dificultăților înt#m înt#mpinat pinatee de investitor investitoriiii străini străini"" și rom#ni în condițiile creă -mediu asigura asigurarea rea tratamentul trata mentului ui egal între inv investit estitorii orii străini stră ini creării rii unui favorabil investi favorabil investițiilor: iilor:
- e$istența unor progr programe ame corelate corelate și eficiente eficiente de dezvol dezvoltare tare regional regională, ă, promovarea promovarea e$porturilor și de stimulare a investițiilor interne" - acordarea acordarea de stimulente pentru iinvesti nvestiții, îînn mod transparent și nediscriminatoriu" nediscriminatoriu" - sprijinirea financiară corespunzătoare a activită activită ții de atragere a investi țiilor străine străine Mediul iul eco economi nomic c cup cupri rind ndee to tota talilita tate teaa fa fact ctor orililor or di dinn ec econ onom omie ie ca care re in inflflue uent ntea eaz% z% Med
capacitatea intreprinderii intreprinderii de a concura in in domeniul sau de activitate, dar și posibilitatea și disponibilita disponibilitatea tea consumatoril consumatorilor or de a cumpar cumparaa diverse bunuri și servicii. servicii. &ntre factorii factorii ca care re in inflfluen eaz% % pu pute tere reaapopula de cu cump mp%r %rar are se nu num%r m%r% % ra rata tailein infl flaa ție iei, evol ev oluu țaiacomer pree țur pr uril ilor or,, ției, țului modelele modele leuen dețeaz consum ale rat rata a esomajului, somajului , veniturile venitur reale reale, ,i,strucura strucur cu ridicata, e$portul și importul de bunuri. Aceste aspect aspectee legate legate de situ situaația economic% economic% a zonei in care firma Metro 'as()'arr* isi va desfas desfasura ura activitatea, activitatea, se refl reflect%, ect%, direct sau indirec indirect, t, și determin determin%% vol volumu umull și structura structura ofertei ofertei de m%rfuri, m%rfuri, nivelu nivelull venituril veniturilor or,, m%rimea m%ri mea cerer cereriiii de m%rfu m%rfuri, ri, mișcarea prețurilo urilorr și nivelu nivelull concur concuren enței.
Mediu socio-cultural Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradi țiile, credin țele și normele care guverneaz% statutul oamenilor in societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaz% comportamentul de cump%rare și consum, delimiteaz% segmentele de piaț% și delimiteaz% tipologiiile specifice ale cumparatorilor.
+e +eliligi giaa și națio iona nalilita tate teaa co const nstititui uiee el elem ement entee im impo port rtan ante te in con contu tura rare reaa pr prof ofililul ului ui consumatorului, aspecte ce trebuie luate in considerare de c%tre firm%. biceiurile de consum cons um si per persona sonalit litate ateaa ind indivi ivizil zilor or este influen influențat% de tip tipul ul de rel religi igie, e, s%rb%tor s%rb%torile ile și traditiile fiecarei etnii. Populatia vizata de firma este constituita, in general de romani, iar religia relig ia cu cea mai mare pondere pondere este cea ortodo$%. ortodo$%. ac% ac% luam in discuție semnifica semnificația comerc com ercial ial%% a s%r s%rb%t b%tori orilor lor creștitine ne avem deja imagine imagineaa unor ac țiun iunii de pro promova movare re a v#nz%rilor de dimensiuni gigantice. alta caracteristica luat% in considerare se refer% la modul de gestionare a timpului lilibe berr. Pe fo fond ndul ul ge gene nera rall al cr creește teri riii du dura rate teii me medi diii de vi viaa ț%, sp spor orir irea ea titimp mpul ului ui liber cunoaște o dinamic% tot mai accentuat% accentuat% in zonele zonele dezvoltate dezvoltate economic. Ast Astfel, fel, p popu opula lația vizat% viz at% are ten tendin dința ce a pet peterc ercee tim timpul pul liber, liber, in special special in per perioa ioada da ee ee/end /end-ul -ului, ui, in zonele zone le mon montan tanee sit situat uatee in apropiere apropiereaa orașulu uluii 01 012!, 2!, in zon zonele ele rustice rustice 342!, 342!, s%l s%lii de fifitn tnes esss sa sauu pa parc rcur urii 5 562 62!! sa sauu al alte te titipur purii de act activ ivitit%%ți 5 512 12!. !. Pe Petr trece ecere reaa titimp mpul ului ui liber reprezint% o variabil% important% in stabilirea profilului consumatorilor, iar firma trebui tre buiee s%s%-și dir direct ection ioneze eze activit activitati atile le in așa man manier ier%% inc inc#t #t s% asi asigur guree sursele sursele mat materi eriale ale pentru acest tip de comportament.
Mediul tehnologic
Mediul te(nologic în în care opereaz% firma este alcătuit alcătuit din numero numero și factori ce concur% la realizarea produselor și serviciilor, precum: nivelul te(nic al utilajelor și ec(ipamentelor, calitatea te(nologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licențe și brevete înregistrate, capacit capa citate ateaa de creațieie-ino inova vațieie-inv inven enție. Aceas Această tă componen componența a macr macromed omediul iului ui implică implică firmăă at#t că beneficiar firm beneficiar,, c#t și că furnizor, furnizor, în în principal, principal, prin interme intermediul diul pieței. 'el mai puternic puter nic impact impact asupra activită activităților umane, umane, cunoașterea mediului mediului te(nolog te(nologic ic prezintă prezintă o importantă impor tantă deosebită deosebită pentru firmă, deoarece deoarece creează modalități noi de satisfacere satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi segmente segmente de consumatori, poate modifică modifică natură concurenței într-o industrie și amplifică eficientă activită activităților de mar/eting, mar/eting, utiliz#nd te(nici avansate. 7e( e(nologi nologiaa informațional ionalăă tinde să ocupe un rol important pe piață, înzestrarea înzestrarea cu acest tip de te( te(nol nologi ogiee per permit mitee obține inerea rea unor rez rezult ultate ate mai bun bunee în toa toate te domeniile domeniile,, iar pătrunderea pătru nderea telefoniei telefoniei mobile, facilitează facilitează comunicarea comunicarea într întree diver diverse se firm firmee sau agen ți. istribuir istr ibuirea ea rapidă rapidă și în timp optim este asigur asigurată ată prin prin mașini și utilaje utilaje perfo performan rmanțe, care care contrib cont ribuie uie la creșter terea ea producti productivit vităății pe ans ansamb amblu lu a soci societă etății. ii.,, publicit publicitate ateaa în mass medi me diaa și in inte tern rnet etul ul alte alte op opor ortu tuni nită tăți de infor informar mare. e. A obțin inee o in info form rmaa ție în titimp mp util, util, înseamnă că po ți să fii cu un pas în fa ță celuilalt. Pe o piață cu concuren co ncuren ță oligopolista, acest lucru poate să fie un avantaj pe care, dacă nu știi c#nd să-l fructifici, fructifici, ie ie și din joc.
Modelul Porter
'onform marelui strateg Mic(ael Porter e$istă 6 for8e care influen8ează politica tarifelor 9i a pre8urilor astfel:
oii veni8i Substituen8ii auto(toni Puterea comercian8ilor Puterea de de negociere negociere aa producătorilor beneficiarilor 9i9iaaclien8ilor ;<ungla concuren8ială=
&n ceea ce prive9te noii veniţi putem vorbi despre agen8ii economici e$terni din pie8e care propun acestor pie8e propriile pre8uri 8in#nd cont doar par8ial de pre8urile specifice pie8ei respective. Adică asupra magazinelor Metro din +om#nia noii n oii veni8i sunt aceia din >ermania care au 9i înfiin8at acest lan8 de magazine cas()carr*, dar dacă ne referim doar la pia8a din +om#nia singurii care au apărut după magazinele Metro au fost 'areffour, doar că ei se referă mai mult la cumpărătorii de tip =saco9ari= , adică la acei clien8i acre cumpără în cantită8i mai mici. substituenţ tuenţii ii autoh autohtoni toni sun &n sc(imb substi suntt de regu regulă lă căut căutăt ător oriiii de pre8 pre8ur urii deoa deoare rece ce urmăresc să folosească pre8uri mai reduse dec#t cele utilizate de către competitorii auto(toni tradi8ionali, iar în cazul nostru vorbim de cei de la 'areffour sau de cei de la ?illa sau Profii, care sunt magazine mai mici.
@nfuen8a @nfue n8a cartelurilor cartelurilor devine vizibilă atunci c#nd discut discutăm ăm de puterea de negociere a producătorilor şi a comercianţilor , aici fiind utilizate pre8urile de tip oligopol care de cele mai multe ori nu 8in cont de cota8iile bursiere, în cazul magazinelor cas()carr* de tip Selgros Selgros nefiind vorba de aceste cota8 cota8ii. ii. &n opozi8i opozi8iee cu această această situa8ie situa8ie identificăm identificăm gruparea beneficiarilor şi a clienţilor unde o 8intă principală este acea a reducerii pre8urilor 9i tarifelor practicate. @dentificarea luptei concurenţiale pe orice pia8ă liberă impune generarea unor strategii anti-concuren8iale Selgros 9i 'arfour.etice, în cazul nostru lupta concuren8ială este făcută între magazinele esenul alăturat prezintă o imagine clasică a modelului Porter pus în practică de către toate magazinele de tip cas()carr*. Misiune si obiective
Misiunea companiei este de a fi cea mai bună companie Misiunea companie de v#nzar v#nzaree en-gros, tip 'as( )'arr* din întreaga lume.Pentru a atinge acest scop, trebuie in calitate de grup, să-9i uneasca for8ele, să seconcentreze 9i să se angajeze pentru a face din această misiune cauza lor comună.A fi cei mai buni implică respectarea valorilor esen8iale si confirmarea standardelor ridicate.+idic#ndu-se la înal8imea >+BP dore9te să creeze cea mai înaltavaloare posibilă pentru to8imisiunii cei cu lor, careM7+ lucrează, 9i anume clien8ii,
ac8ionarii 9i furnizoriicompaniei.Misiunea este de a oferi cele mai bune servicii în scopul asigurării condi8iilor optime detransfer a produselor de la producători interni si e$terni! către clien8i, cu cele mai mici costuri. biectivul principal al Metro 'as( ) 'arr* este de a cre9te v#nzările 9i de a imbunătă8ii imaginea firmei prin diversificarea gamei ofertei de produse , prin desc(iderea unui centru comercial propriu 9i prin) înc(eierea de contracte noipret furnizori. Metr @n cadrul firmei Metro o 'as( 'arr*, obiectivele legatcu legate e de sunt stabilite stabilite atat pe termenn lung, cat si pe termen scurt. Astfel, terme Astfel, obiectivele obiectivele pe term termen en lung vizeaz vizeazăă largi largirea rea clientelei client elei și consolidar consolidarea ea și cresterea cresterea poziti pozitiei ei concurenti concurentiale ale pe piata. piata. Pe Pe termen termen scurt, scurt, compania isi stabileste obiective legate de v#nzari, mai precis, ma$imizarea cantitativă a acestora. Pentru a atinge obiectivele legate de pret, firma dezvoltă următoarele strategii: preețur pr urii mai mai ridicate pentru produsele noi introduce pe pia8ă prețuri mai mai scăzute scăzute pentru atragerea clien8ilor • •
Obiectivele firmei vizeaz%:
'oncretizarea misiunii se face printr-un printr-un set de obiective m%surabile și realiste ce permit evaluarea evalua rea si controlul performan performanțelor organiza organizației. biectivel biectivelee generale ale concernului concernului se prezint% sub forma unui CpragC, CpragC, ca nivel minim minim acceptat sau m%rim m %rimii Cțint%C int%C,, ca nivel dorit spre a fi de atins. atins . Pentru fi$area unei strategii consistente consistente se impun a fi luate în considerare consid erare at#t obiectivele obiectivele financiare, financiare, cu e$pri e$primare mare predilect% predilect% în unit%ți monetare, c#t și cele de ordin strategic, ce iau forma forma unit%ților fizice sau de alt% natura
Strategia
&n cadrul companiei, etapa alegerii celei mai potrivite strategii si formularii acesteia în termen ter menii cla clari ri est estee urm urmata ata de cea a apl aplica icarii rii str strate ategiei giei adoptate. adoptate. esi formu formularea larea strategiei strat egiei reprezinta reprezinta o part partee impor importanta tanta a proces procesului ului de mar/e mar/eting ting strategic, strategic, strat strategiil egiilee nu vor avea efect efectul ul dorit dorit,, daca nu sunt corect impl implementa ementate. te. @mplementarea @mplementarea strategiei strategiei cuprinde toate activitatile necesare pentru operationalizarea acesteia, pentru urmarirea progreselor realizate, respectiv controlul strategic si, în final, atingerea obiectivelor propuse locati loc atiei ei este este un una a st stra rate tegi gica ca,,
astfel astf el in inca catt e eca carre cl clie ient nt sa ai aiba ba acesibilitatea dorita la oricare dintre magazine si la oricare dintre produse Aleger Ale gerea ea
extindere pe cat mai multe orase din Romania si nu numai,
crestere a proftului, iar asta inseamna satisfacerea unui numar din ce in ce mai
mare de clienti, printr-o gama cat mai variata de produse si servicii si prin calitatea exceptionala exceptio nala a acestora. Iar in ceea ce priveste clientii, acestia sunt in numar din ce in ce mai mare si se urmareste delizarea lor printr-o gama cat mai variata de oferte si reclame, de dicounturi si carduri speciale pentru clientii top. reviz r evizionar ionarea ea cr crester esterii ii vanza vanzarilo rilorr pent pentru ru anii urm urmator atorii impu impune ne si dive diversi rsicar carea ea sortimentelo sortimen telorr de mar marfuri furi si sele selectar ctarea ea atent atenta a a fur furnizo nizorilo rilorr.oli .olitica tica rm rmei ei pent pentru ru urmatorii ani in domeniul furnizorilor, vizeaza gasirea pe piata romanesca a unor producatori produc atori directi si nu intermediari care sa practice preturi cat mai mici asigurand totodata si calitatea produselor. Aprovizi Aprov iziona onare rea a es este te un el elem emen entt im impo port rtan antt ca care re tr treb ebui uiee ti tinu nutt su sub b co cont ntro rol. l. r rin in imbunatati imbu natatirea rea relatiilor relatiilor cu furn furnizori izoriii se va obti obtine ne o crest crestere ere a grad gradului ului de satisfactie satisfactie al clientilor care vor gasi la timp marfurile pe care le doresc, ceea ce va duce la indeplinirea obiectivelor organizatiei. lanul de masuri va cuprinde obiective care vor trebui indeplinite la toate nivelurile/ director de magazin, sefi de departamente, sefi de raioane, departamentul umparari Marfa Marf a,, co comp mpar arti time ment ntul ul c# c#iz izit itie ie cl clie ient nti i,, pa pana na la ni nive velu lull fi fieca ecaru ruii me memb mbru ru al organizatiei in parte .
!."rin structură organizaţională se in#elege cadrul de baz$ al pozi#iilor %i grupelor de pozi#ii intre care se stabilesc modele de interac#iune %i rela#ii ce permit realizarea misiunii %i obiectivelor organiza#iei. Experien#a practic$ arat$ c$ anumitor strategii sau contexte li se potrive%te un anumit tip de structur$. O sc&imbare a strategiei impune o modicare a felului in care este structurat$ organiza#ia, pentru c$ vec&ea structur$ impiedic$, de la un moment dat, dezvoltarea normal$ %i performan#a economic$. '-a opinat c$ exist$ urm$toarea urm$toarea secven#$ a evenimentelor probabile s$ apar$( ). crearea unei noi strategii* +. apari#ia unor noi probleme administrative* !. declinul performan#elor economice* . crearea unei noi structuri corespunz$toare* 5. restabilire restabilirea a protului la nivelul anterior
Structura organizaţională
amprad a fost foarte perspicace cnd a creat structura organiza#ional$ a IE/. Este de#inut$ 0n ultim$ faz$ de un trust danez controlat de familia amprad, 0mpreun$ 0mpreu n$ cu mai multe &oldinguri de companii ce manevrea manevreaz$ z$ diferite aspecte ale
opera#iunilor IE/, cum ar francizele, produc#ia %i distribu#ia. IE/ are c&iar %i un segment pe pia#a bancar$. amprad a rezistat 0n repetate rnduri presiunii de a transforma compania 0ntr-una public$, creznd c$ acest fapt ar duce la o 0ncetinire a procesului de luare a deciziilor care au permis cre%terea fenomenal$. IE/ este 0n prezent de#inut$ de un ansamblu complicat de organiza#ii nonprot, %i corpora#ii cu scop comercial din Olanda, 1uxemburg %i alte cteva #$ri. /ceas /c east$ t$ comple complex$ x$ struc structur tur$ $ ora orani niza# za#ion ional$ al$ se pare pare c$ a fos fostt creat creat$ $ de Ingvar Ingvar amprad ampra d pentru a evita taxele men#inndu-% men#inndu-%ii 0ns$ contro controlul lul asupra IE/. 2 2irma irma este diviza div izat$ t$ 0n pr princ incip ipiu iu 0n do dou$ u$ p$r p$r#i( #i( ope opera ra#io #ional nal %i fra franci ncize. ze. 3ele 3ele ma maii mu multe lte din opera#iunile 0ntreprinse de IE/ inclusiv managementul ma4orit$#ii magazinelor sale, design-ul %i fabricarea mobilei %i ac&izi#ionarea materialelor de la furnizori sunt supraveg&eate de Ing5a 6olding, o rm$ privat$ danez$. 7in cele !") de magazine IE/ din !8 de #$ri, ++! sunt conduse de Ing5a 6olding, restul sunt francize. 3onceptul IE/ precum %i marca rmei sunt de#inute de o alt$ rm$ danez$ Inter IE/ '9stem. 2iecare 2iecare magazin IE/, inclusiv cele conduse de Ing5a 6olding, pl$tesc o tax$ de franciz$ de !: rmei Inter IE/ '9stem. 3el care de#ine 0n nal Inter IE/ '9stems este foarte greu de a;at, ind un sistem de conducere foarte complicat. Inter IE/ '9stems este de#inut de IE/ 6olding, o companie 0nregistrat$ 0n 1uxemburg. 1a rndul ei, IE/ 6olding apar#ine unei un ei compa companii nii cu ace acela% la%ii nu nume me din /n /ntil tilele ele Ola Oland ndeze eze care care est este e condus condus$ $ de o companie asistat$ 0n 3ura<ao. 3ei care de#in aceast$ companie sunt sub anonimat dar se crede c$ ar membrii ai familiei amprad. Ingvar amprad de#ine 0n continuare controlul asupra conducerii IE/ prin interme inte rmediul diul fund funda#iei a#iei non non-pr -prot ot Ing5 Ing5a. a. 3omi 3omitetu tetull ex execut ecutiv iv al fund funda#ie a#ieii car care e este format din = persoane %i este condus %i controlat de domnul amprad care nume%te membrii board-ului de la Ing5a 6olding, aprob$ orice sc&imbare ce survine la Ing5a 6olding %i are dreptul s$ 0mpiedice noi emisiuni de ac#iuni. 7ac$ un membru din comitetul executiv moare sau renun#$, ceilal#i membrii numesc pe altcineva. 3&iar %i dup$ ce domnul amprad moare, mo%tenitorii s$i vor 0ntmpina dicult$#i 0n sc&imbarea sistemului de conducere de la Ing5a 2oundation. Obiectul de activitate activitate declarat al comp companiei aniei este comer#ul comer#ul cu am$nuntu am$nuntull prin magazine maga zine special specializat izate e ale mob mobilei, ilei, ale arti articole colelor lor de iluminat iluminat,, ale arti articolel colelor or de
mena4 diverse >toate tipurile de cu#ite, tacmuri, vesel$ din lut, sticla, por#elan, ceramic$ %i metal, ale perdelelor, draperiilor %i ale altor obiecte din materiale textile pentru pen tru 0ntre 0ntrebui buin#a n#are re cure curent$ nt$,, ale prod produse uselor lor din lem lemn, n, plut$ plut$ %i ale ale produ produsel selor or 0mpletite, ale ale articolelor ccasnice asnice neelec neelectrice, trice, neinclu neincluse se 0n alte categ categorii. orii. 1a IE/ se vinde 0n general mobilier simplu %i 0n tendin#e. T Totul otul e de tip ?do it 9ourself?, adic$ alege-l, car$-l %i monteaz$-l singur. @ine la pac&et cu ceva b$taie de cap( clien#ii trebuie s$ re#in$ codurile produselor pe care au pus oc&ii. I5ea I5ea est este e str struct uctura urat$ t$ pe dep depart artam ament ente( e( ad admin minist istrat rativ, iv, des design ign int inter erior ior,, facili fac ilit$# t$#ii %i 0nt 0ntre re#in #iner ere, e, it, 4ur 4uridi idic, c, log logist istic$ ic$,, man manage agemen mentt proie proiecte cte,, dez dezvol voltar tare e produse, rela#ii clien#i, resurse umane, securitate, te&nic$AcalitateAmediu, vnz$ri, restaurant>i5ea foodB. 3onceptul IE/ contrazice legea cauz$-efect( calitate ridicat$ la un pre# mai ridicat. Ofer$ mobil$ de foarte bun$ calitate la pre#uri pe care %i le poate permite oric oricin ine* e* sau sau ce cell pu pu#i #in n a%a a%a su sus# s#in in ei ei.. Cn Cntr treg egul ul co conc ncep eptt pres presup upun une e %i mo modu dull de ambalare ambalar e %i transporta transportare re a produselo produselorr. 3reatoru 3reatorull conceptulu conceptuluii IE/, Ingvar ampra amprad, d, a luat drept exemplu via#a oamenilor din 'maland, o mica provincie din sudul 'uedie 'ue diei, i, un unde de din cauza cauza p$m p$mnt ntul ului ui s$r s$rac ac ace ace%t %tia ia fol folos oseau eau ma mater teriil iile e prime prime la maximum de randament %i cu o risipa foarte aproape de zero. /stfel, Ingvar a &ot$r &ot $rtt s$ re reduc duc$ $ pe ct pos posibi ibill cos costur turile ile de produ produc#i c#ie e ale ser servic viciil iilor or ofe oferit rite, e, bazndu-se mai mult pe practicitatea lor decat pe un design foarte preten#ios %i costisitor 0n acela%i timp. 'trategia IE/ este bazat$ pe managementul costurilor prin contractarea produc$torilor proveni#i 0n mare parte din #$ri cu for#$ de munc$ ieftin$ care au acces la materii prime %i au dezvoltat$ infrastructura. roduc#ia 0n cantit$#i mari a articole arti colelor lor stan standar dardiza dizate te per permite mite rea realizar lizarea ea econ economii omiileor leor de scal scal$. $. Cn sc&i sc&imbu mbull contractelor pe termen lung, 0nc&irierea ec&ipamentului %i a asisten#ei te&nice din partea IE/, furnizorii fabric$ doar la pre#uri reduse pentru IE/. 7e asemenea furni fur nizor zorii ii trebu trebuie ie s$ tra transp nsport orte e com compo ponen nentel tele e la un unul ul din dintr tre e cen centr trele ele ma mari ri de dist distri ribu bu#i #ie e cu cum m ar ce cell di din n /l /lm& m&ul ult. t. 3e 3ele le do dois ispr prez ezec ece e ce cent ntrre de dist distri ribu bu#i #ie e aprovizioneaz$ apoi diverse magazine care sunt de fapt mini-depozite.
3ompania se bucur$ de numero numeroase ase avanta4e 0n urma practic$r practic$riiii produc#iei pe baz$ de contract( investi#ii minime de capital, timp %i expertiz$ managerial$, control asupra asup ra mar5 mar5eting etingulu ului, i, pro prote4ar te4area ea m$r m$rcii, cii, evita evitarea rea risc riscului ului valut valutar ar %i a pro problem blemei ei nan#$rii, evitarea problemelor legate de stabilir stabilirea ea pre#ul pre#ului, ui, surmo surmontarea ntarea barierelor legate de importuri %i I'7-uri. IE/ are %i produc#ie proprie D aproximativ )": din totalul vnz$rilor. 3u toate c$ noi fabrici au fost desc&ise 0n 1etonia, olonia %i Romnia num$rul total a4ung a4u ngnd nd la !", I IE/ E/ do dore re%te %te ca produ produc#i c#ia a propr proprie ie s$ nu de dep$% p$%eas easc$ c$ )" )": : 0n principal pentru a asigura ;exibilitate. 3onsumatorii IE/ sunt 0n acela%i timp %i produc$tori deoarece ma4oritatea produselor trebuie asamblate. 7istribu#ia nal$ este %i responsabilitatea clientului. 3u toate c$ rma 0%i 0%i dore% dore%te te ca to#i clien# clien#ii ii s$i s$ partic participe ipe acti activ v 0n proc procesu esull de vnzare-cump$rare nu sunt foarte stric#i 0n aceast$ privin#$. Exist$ o limit$ 0ntre ceea ce trebuie s$ fac$ singuri clien#ii %i ceea ce anga4a#ii IE/ pot face pentru ei. 3lien#ii economisesc foarte mult venind singuri la magazin, 0nc$rcndu-%i marfa ac&izi#ionat$ %i asamblnd ei mobila. 3u toate acestea rma suedez$ poate oferi toate aceste servicii la un cost suplimentar. 7e exemplu, IE/ colaboreaz$ cu o rm$ ce 0nc&iriaz$ dube %i camioane de mici dimensiuni la pre#uri rezonabile pentru clien#ii ce au nevoie de servicii de transport. Magaz Ma gazine inele le I IE/ E/ sunt sunt prev$ prev$zut zute e cu spa spa#ii #ii pen pentru tru cop copii ii %i re resta staura urante nte cu specic suedez pentru a oferi poten#ialior clien#i o destina#ie de cump$r$turi ideal$. 3onform managerilor rmei concuren#ii nu sunt v$zu#i ca magazine de mobil$ ci ca destina#ii 0n care clien#ii vor s$-%i petreac$ timpul liber. evnznd prin dealeri compania st$ 0n contact direct cu poten#ialii consumatori. 3onceptul IE/ Fa obligat att consumatorii ct %i furnizorii s$ regndeasc$ valoarea 0ntr-un nou mod 0n care clien#ii sunt %i furnizori > de timp, transportB iar furnizorii sunt %i consumatori >a afacerii IE/ %i a asisten#ei te&nice din partea rmeiB %i IE/ 0ns$%i nu este nu este un retailer ci o stea central$ 0ntr-o constela#ie de servicii?. (. Cultura organizaţională
7up$ 8= de ani de existen#$, concernul au;and reu%e%te s$ pun$ st$pnire %i pe pia#a romneasc$ %i 0ncepe s$ transmit$ semnale legate de personalitatea sa cultural$. entru au;and cultura organiza#ional$ reprezint$ FinimaG tuturor activit$#ilor ce se desf$%oar$ 0n cadrul rmei %i 0%i are originea 0n interac#iune interac#iunea a rela#iilor rela#iilor interp interpersonale ersonale la nivel organiza#ional organiza#ional,, reu%i reu%ind nd s$ in;uen#eze comportamentul oamenilor, aspira#iile lor 0n carier$ %i formarea profesional$. 'igla, cu graca ei simpl$, ro%ie pe un fundal alb sugereaz$ atrac#ie, mister, claritate 0n ac#iune, devenind o marc$ de rm$ cu putere %i c$p$tnd reput reputa#i a#ie, e, faim faim$ $ pe m$sur m$sur$ $ ce reali realiz$r z$ril ile e rme rmeii au cres crescut cut.. au; au;and and se g&ideaz$ dup$ principiul Ftotul sub acela%i acoperi%G, oferind produse variate care acoper$ tot necesarul zilnic. Oferta cuprinde marca proprie( -3lassic. au;and au;an d crede crede 0nt 0ntrr-o cul cultur$ tur$ org organiz aniza#i a#ional onal$ $ bazat$ bazat$ pe coop cooperar erare, e, motiv mo tivar are e %i 0n 0ncr cred eder ere. e. 'uc 'ucce cesul sul r rme meii se dator datoreaz eaz$ $ 0ncr 0ncrede ederi riii ce a fo fost st acordat$ personalului, investind permanent 0n ei, deoarece orientarea spre client este ec&ilibrat$ cu orientarea spre anga4at. 3onceptele %i principiile ce stau la baza culturii organiza#ionale a4ut$ conducerea, anga4a#ii s$ reu%easc$ s$ aduc$ rma 0n top. 3onceptul general al culturii reprezint$ orientarea %i sursa de angrenare pentru activitatea zilnic$ de conducere. 'e creaz$ un mediu 0n care se 0nlesne%te ini#iativa, motiva#ia, buna dispozi#ie %i satisfac#ia la locul de munc$. 'e 0ncura4eaz$ anga4a#ii s$ lucreze cu responsabilitate %i succes %i le este favorizat$ dezvoltarea profesional$. 2irma au;and este con%tient$ de faptul c$ ecare dintre anga4a#i, print-o atitudine exemplar$, 0%i aduce aportul la personalizarea principiilor de baz$ %i de conducere. rincipiile de conducere indic$ factori esen#iali de succes pentru atingerea conceptului general. rincipiile de conduit$ includ reguli concrete de ac#iune si conduit$, pentru a se putea lucra conform principiilor de conducere. 'atisfac#ia clien#ilor dete de terrmi mina nat$ t$ de ac acti tivi vit$ t$#i #ile le r rme mei* i* ra rapo port rtul ul supe superi rior or cali calita tate teAp Aprre# ce caracterizeaz$ pozi#ia pe pia#$* c$ile decizionale scurte %i derularea simpl$ a proceselor de lucru ce asigur$ succesul* fair pla9-ul ce este un imperativ fa#$
de to# to#ii anga4a# anga4a#ii* ii* re respec spectul tul,, pro promov movare area, a, apr apreci ecier erea, ea, recuno recunoa%te a%tere rea* a* toat toate e acestea reprezint$ o parte din principiile de baz$ ale rmei au;and. @alorile reprezint$ un element esen#ial al culturii. Ele constituie c&eia succe suc cesul sului. ui. 3ore 3orect ctit itudi udinea nea fa#$ fa#$ de anga4 anga4a#i a#i,, desc desc&i &ider derea ea pent pentru ru to tott ce semnic$ semni c$ noul, noul, re respon sponsabi sabilit litate atea, a, 0ncre 0ncreder derea ea ce este este acor acordat dat$ $ ang anga4a# a4a#ilo ilor, r, viziunea, performan#a si succesul reprezint$ valorile rmei au;and.
