Nelson de Mille - Plum Island

213 204 Biblioteca rao Nelson DeMille

PLUM ISLAND
NELSON D E MI LLE Plum Island CO 1997 by Nelson DeMille All rights reserved Edi ia I Traducere din limba englez DANI ELA TRU 1A

Editura RAO Internat ional Publishi ng Compa ny Gr upul Editori al RAO CP. 2-124, Bucure ti , ROMÂNIA

© RAO Internat ional Publishing Compa ny, 2000 pentru ver siunea în limba româ n
Tiparul executat de R.A. ÄMonitorul Oficial" Bucure ti, România

2000

ISBN 973-576-355-9

Lui Larry Kirshbaum, prieten, editor i partener de jocuri de noroc

Mul umiri
Sînt recunosc tor urm toarelor persoane pentru faptul c mi-au împ rt it din cuno tin ele lor deosebite. Orice eroare sau omisiune din povestire îmi apar ine mie i numai mie. De asemenea, mi-am permis pu ine licen e literare ici i colo, dar, în cea mai mare parte, am încercat s r mîn fidel informa iilor i sfaturilor primite de la ace ti b rba i i aceste femei. În primul rînd, mul umiri locotenentului John Kennedy, detectiv, de la Departamentul de Poli ie al comitatului Nassau, care are aceea i contribu ie ca i mine la realizarea acestui roman. John Kennedy este un ofi er de poli ie pasionat, un avocat cinstit, un marinar priceput, un so bun pentru Carol, un bun prieten al familiei DeMille i un critic literar viguros. Multe, multe mul umiri pentru timpul t u i priceperea ta. A vrea s mul umesc din nou lui Dan Harer de la Research for Writers. NYC, pentru munca sa atent i grijulie. De asemenea, a vrea s le mul umesc lui Bob i Lindei Scalia din Southold pentru ajutorul lor în domeniul cuno tin elor i obiceiurilor locale. Mul umirile mele lui Martin Bowe i Laurei Flanagan de la Biblioteca Public Garden City, pentru ajutorul lor deosebit în materie de cercet ri. Multe mul umiri lui Howard Polskin de la CNN i lui Janet Alshouse, Cindi Younker i Mice DelGiudice de la News 12 Long Islands, pentru c mi-au pus la dispozi ie informa iile lor video despre Plum Island. Din nou mul umiri lui Bob Whiting de la Bunfi Vintners, pentru c mi-a împ rt it cuno tin ele i pasiunea sa pentru vin. Multe mul umiri doctorului Alfonso Torres, directorul Centrului pentru Boli ale Animalelor, din Plum Island, pentru timpul i r bdarea sa, i admira ia mea. pentru el i personalul s u, pentru munca important i altruist pe care o depun. Mul umiri i recuno tin asistentei mele Dianne Francis pentru sutele de ore de munc sus inut i obositoare. Penultimele mele mul umiri agentului i prietenului meu Nick Ellison, i colaboratoarelor sale Christina Harcar i Faye Bender. Ultimele, dar categoric nu cel mai pu in importante, mul umiri din nou lui Cinny DeMille n aceasta este a aptea ei carte i ea continu s editeze cu dragoste i entuziasm.

Nota autorului

În ceea ce prive te Centrul pentru Boli ale Animalelor, de pe Plum Island, al Ministerului Agriculturii al Statelor Unite, mi-am permis pu ine licen e literare referitoare la insul i la munca efectuat acolo. Trei pot p stra un secret, doar dac doi dintre ei sunt mor i. BENJAMIN FRANKLIN, Poor Richard's Almanac (1735)

1
Prin bi noclu vedea m un frumos va s de croazi er lung de vreo doisprezece metri , ancorat la cîteva sute de metri de rm. La bord se aflau dou perec hi înjur de treizeci de ani, care se dist rau grozav: se sc ldau, d deau pe gît b uturi i altele ase me nea. Fe meile aveau fund uri mi ci i nu purtau suti en; unul di n b rba i , cel care st t ea la prova, i -a scos ortul, a stat pe loc o clip în piel ea goal , apoi a s rit în apa golfului i a început s înoat e în j urul i ahtului. Ce ar minunat ! Mi -a m pus binoclul deoparte i am destupat o sti cl de Bud wei scr. Era var tîrzi e, dar nu sfî r it de august, ci septe mbri e, î naintea echinoc i ul ui de toa mn . Week-end-ul de Zi ua Muncii trecuse i se apropia vara indian - ce-o mai fi înse mnâ nd i asta. Eu - adic John Core y, de profe si e poli ist în convale scen edea m pe veranda din spatele casei unchiului meu, tol nit înt r-un fotol iu de nuiel e, cu mint ea asalt at de tot felul de gînduri f r importan . La un moment dat, mi -a t recut prin cap c , atunci cînd nu faci ni mic, nu- i dai sea ma cî nd ajungi un om t ermi nat . Vera nda era de mod veche i înconjura trei laturi ale unui b trî n conac vict orian din anii 1890, tot numai indril i orna me nte, cu t urnuri i front oane pe toat lungi mea lui de nou metri. Din locul în care edea m, avea m perspect iv c tre sud, dincolo de paji tea î nverzit care cobora î n pant pîn la Marele Golf Peconic. La acel ceas de asfin it soarel e se l sase mult spre li nia ori zont ului, unde ar fi t rebuit s ajung l a ora 6: 45 seara. Locui a m l a ora , dar începea m s m adaptez l a via a provincial i, în urm cu cîteva s pt mîni, descoperi sem Marea Pasiune.Purta m un tri cou alb, si mpl u i blugi scurta i, care îmi veniser bine î nainte s m îngra . î mi spri jinea m picioarel e goale de balustrad , i, printre deget ele mari de la picioare, vedeam toc mai iahtul pome nit mai sus. Cam pe l a aceast or a zilei începeau s se aud grei erii, l custel e i Dumnezeu mai tie ce, dar eu nu m d dea m în vînt dup zgomotel e din natur , a a c avea m pe ma s , lî ng mine, un ca setofon port abil din care r suna mel odia Ä The Big Chill"; ineam sticla de Budweiser în mîna stîng , bi noclul î n poal , iar pe podea, lîng mî na dreapt , era revol verul me u personal, un Smit h We sson, cali brul 38, cu eava de cinci centimet ri, numai bun s - mi încap î n portofel. Glume sc, desi gur. La un mome nt dat, în cele dou sec unde de t cere di ntre Ä When a Man Loves a Woman" i ÄDancing i n thc Street", am auzi t sau a m si m it, dup scî r îitul scînduril or, c cineva ocolea veranda. Cum l ocui am si ngur i nu a tepta m pe ni me ni, am apucat revol verul în mîna dreapt i l -am pus în poal . Ca s nu m crede i paranoic, trebuie s v spun c era m în convalesce n , nu dup oreion, ci dup t rei r ni de glon : dou de 9 mm i una de Magnum, cali brul 44 ² nu c di mensi unea g uri lor ar fi avut vreo i mportan . Ca i în cazul propriet ilor mobil iare, ceea ce conteaz î n cazul r nil or de gl on e locul, locul, l ocul . F r îndoial , g uril e respecti ve se g seau în locul cel mai pot ri vit, din mome nt ce eram convalescent i nu putreze a m în p mînt. Am pri vi t spre dreapta, unde veranda cotea spre lat ura vest ic a casei. De dup col a ap rut un b rbat care s-a opri t l a vreo patru-cinci met ri de mine, cercetî nd umbrel e lungi, aruncate de soarele pe cale s apun . La rîndul lui, el arunca o umbr lung , pî n dincolo de mi ne, a a c p rea c nu m v zuse. Dar cum soarele se g sea î n spatel e lui, îmi era greu s -i v d chipul sau s -i ghi cesc int en iil e. ² î i pot fi de folos cu ceva? a m întrebat . El i -a î ntors capul c tre mi ne. ² Oh. .. noroc, John. Nu te obser vase m. ² Ia loc, efule. Mi -am vîrît revolverul la brîu, pe sub t ricou, apoi a m dat mai încet volumul la Ä Dancing in the Street ". Sylve ster Maxwell , zis i Max, care reprezenta l egea prin p r il e acelea, s-a apropi at cu pa i mari i i-a s lt at fundul pe balust rad , PLUM ISLAND 2 cu fa a c tre mi ne. Purta un pulover al bastru, c ma al b încheiat la to i nasturi i, pant aloni cafeni i de bumbac i sandale pesc re ti,

înc l ate pe piciorul gol. Nu -mi d deam seama dac era sau nu î n t impul servi ciului. - în frapier am b ut uri nealcooli ce, am spus. - Mul ume sc. A înti ns mî na i a pescuit o st icl de Bud wei ser di n recipi ent ul cu ghea . Lui Max îi pl cea s denumeasc berea b utur neal coolic . Un timp a sorbi t din bere, cont e mplînd un punct di n spa i u, la vre o j um tate de met ru de vî rful nasul ui. Mi -am îndreptat din nou aten ia spre gol f, ascultî nd Ä Too Many Fish in the Sea" -The Marvelcttes. Era luni i cei veni i s - i petreac week-end-ul acol o plecaser , har Domnului; dup cum a m mai spus, era dup Ziua Muncii, dat la care expirau cele mai multe cont racte de închiri ere pe ti mpul verii, astfel încît t e puteai buc ura din nou de solit udi ne. Max era un fl c u de prin part ea locului i obi nuia s nu treac direct la subiect; pri n urmare, nu- i r mînea decît s a t ep i. într-un tî rziu m-a î ntrebat: - Casa e propri etatea ta? - A unchiului. Dar el vrea s mi-o vînd mie. - S nu cumperi ni mic. Dac zboar , dac pl ut e te, dac se reguleaz , închiri az-o! Acea sta e fil osofia mea. - Mul ume sc. - Ai de gînd s mai r mîi pe-aici ? - Pîn cî nd n-o s -mi mai uiere vîntul prin g urile di n piept. A zî mbi t, apoi a c zut din nou pe gînd uri. Max era un b rbat soli d, cam de vîrsta mea, adic de vreo pat ruzeci i cinci de ani,,cu p rul blond i ond ulat, pielea ro cova n i ochi alba t ri. Se p rea c fe meile î l g seau atr g tor, un ma re avantaj pentru eful poli iei, care era celi batar i heterose xual . - Cum te mai si m i? m-a î ntrebat el. - De stul de bi ne. - Ai chef de un exerci iu me nt al? Nu i-a m r spuns. îl cuno tea m pe Max de vreo zece ani, dar, cum nu locuia m acolo, îl întîl neam doar di n cînd î n cînd. Ar fi mo ment ul s v spun c eram detectiv l a sec ia de crimi nal isti c a poli iei din New York i c , pîn s fiu î mpu cat, lucrase m în partea de nord a Manhat tan-ului. Întî mplarea se petrecuse pe doisprezece aprilie. De vreo dou zeci de ani l a New York nu mai fuse se î mpu cat nici un pol i i st, a a c r nirea mea st îrnise mare vîlv . Biroul de informare public al depart ame ntului de poli ie din Ne w York b tuse moned pe che sti a asta, fi indc aici era vorba de publicitate i, cum eu era m at ît de prezentabil, de ar tos, i a a mai departe, insi staser mult asupra cazului meu, cu colaborarea pre se i, aducînd cazul în at en ia publi cului î n repetat e rî nduri. A adar, petrecuse m o l un în spi talul Presbyterian di n Columbia, apoi cîteva l uni în apartame ntul meu di n Manhattan, dup care unchi ul Harry ve nise cu ideea c re edin a lui de var ar fi fost locul cel mai potri vit pent ru un erou. De ce nu? Sosise m aici la sfâr i tul l unii mai , i mediat dup Memori al Day. - Presupun c -i cuno t eai pe Tom i Judy Gordon, a spus Max. M -a m uitat la el. Privirile ni s-au î nt îlni t. Am în el es. - Amî ndoi ? a m înt rebat. El a încuviin at din cap. - Amî ndoi. Dup o clip de t cere plin de respect, a ad ugat: A vrea s arunci o privire asupra l ocul ui cri mei. - De ce? - De ce nu? Ca s - mi faci mi e pl cere. înaint e ca vest ea s ajung l a urechil e tuturor. Duc li ps de cri minal i ti special i ti . De fapt, departament ul de pol i ie din ora ul Sout hold nu avea detecti vi speci aliza i în omucideri , ceea ce, de regul , nu reprezenta o proble m , fi indc prin acele l ocuri pu i ne persoane erau victi mele unor crime. Cînd t otu i ap rea cît e un caz, poli i a comi tatului Suffolk t rimitea o echip care prelua inve stiga iil e i atunci Max se d dea deopart e. Sit ua ie care nu-i convenea del oc. Cîteva det alii: ne afl m în por iunea Nort h Fork a i nsulei Long Isl and, st atul Ne w York, în or elul Southold, întemeiat - dup cum specific placa ampl a sat pe osea - prin anul 1640, de c tre persoane ve nit e din Ne w Have n, Connecticut , i care, din cîte se ti e, fugi ser de prigoana regelui . Extre mitat ea sudic a insulei Long Island, aflat de cealalt part e , a Gol fului Peconic, est e ultraelegantul Ha mptons: cu scri itori , arti ti, actori, personali t i din dome niul editori al i al ii aseme nea. în ext remit atea nordi c , popula ia est e alc t uit di n agricultori, pescari, i a a mai depart e. Pri ntre to i ace ti a este posibil s t r iasc un uciga . PLUM ISLAND 3

Oricum, casa unchiul ui Harry se g se te î n c tunul M attit uck, la vreo sut cincizeci de kilometri de West 102nd St reet, unde doi indivi zi cu figuri lati no-a mericane vîrî ser vreo pai sprezece-cinci sprezece gl oan e în subse mnat ul, reu i nd s ni merea sc de dou ori o int mobil , de la o dep rtare de ase -nou met ri. Spectacol deloc i mpre si ona nt, îns eu nici nu cri tic, nici nu m plîng. în orice caz, Southold cuprinde cea mai mare parte a zonei North Fork, fiind al c tuit din opt c tune i un sat cu numel e de Grce nport . î n toat zona exist o si ngur sec i e de poli ie, compus din vreo patruzeci de poli i ti angaja i prin depunere de jur mînt, al c ror ef e st e Sylve stcr Maxwel l. Iat deci cum stau l ucrurile. - Nu se înt împl ni mi c r u dac arunci o privi re, a insi stat Max. - Cum s nu? Dar dac sunt cit at ca s depun m rturie aici, într-un mo ment inoportun? Doar nu iau leaf pentru asta. - De fapt, am telefonat consili erului or e ne sc i a m pri mi t aprobare s te angaj ez ofici al î n calit ate d e consult ant. O sut de dolari pe zi. - Mam ! Pare genul de slujb pent ru care ar t rebui s fac economii . Max" i -a î ng duit s zîmbeasc . - Oricum, î i acoper pl ata gazelor i a tel efonului. i-a a n-ai nici o ocupa ie. - încerc s m vindec de rana din pl mînul drept . - N-ai s faci cine tie ce efort uri. - De unde tii ? - E ansa t a ca s ar i c e ti un bun cet ean al or el ului Southold. - sunt ne wyorkez. Nu trebuie neap rat s fiu un cet ean cumsecade. - Ascul t , i-ai cunosc ut bine pe Gordoni? î i erau pri eteni? - Oarecum. - Vezi ? Iat c ai i o mot iva ie. Haide, John. Salt -te în picioare. Hai s merge m. î i r mîn dat or. Po i s m t reci pe r boj. Sincer s fiu, m plict isea m, iar so i i Gordon fuse ser oame ni de t reab ... M -am ridicat i am pus sticla deoparte. - O s pri me sc slujba cu un dol ar pe s pt mî n , ca s m fac ofici al. - Bravo. N-ai s regre i. ² Bineîn eles c am s regret. Am închi s casetofonul la melodia Ä Jeremiah Wa s a Bul lfrog" i l -am întrebat pe Max: E mult sî nge ? ² E ceva. Au fost împu ca i în cap. ² Crezi c voi avea nevoie de lapi ? ² P i.. . exi st cîteva fragme nte de creieri i de craniu împr o cate în spate. .. -Bun. Mi -am pus lapi i, apoi , î mpreun cu Max, a m ocolit veranda i ne-a m îndre ptat spre al eea circul ar din fa a casei. M-a m urcat î n ma i na lui f r înse mnele poli i ei, un Jeep Chcrokee de culoare alb , cu st a ie de radioe mi sie. Am pornit pe aleea lung , acoperit cal e de vreo sut de metri cu sc oi ci i cochilii, întrucî t unchiul Harry i to i cei di naintea l ui obi nuiau s arunce sc oici pe al ee, o dat cu cenu a i scrumul di n cuptorul de c rbuni, ca s nu se fac praf i noroi. în orice caz, locuia m pe un a a-numit dome niu agricol de la malul gol fului, a ezat chiar pe rm, î ns cea mai mare part e a p mîntului agricol fuse se vînd ut . Peisajul este pu i n cam n p di t de b l rii, i ar fl ora const îndeosebi din genul de plante care acum nu se mai cul tiv : forsyt hia, s lcii i garduri vi i din lemn -cîi nesc. Casa est e v ruit în cre m, cu orname nte i acoperi de culoare verde. Est e înt r-adev r ar toas i poat e c pî n la ur m a m s-o c ump r, dac medicii de la poli ie vor spune c est e cazul s m las de me seri e. Ar t rebui s exersez cum s sc uip sînge. Cît despre invali ditatea mea, am mari a nse s ob in o pensi e viager echival ent cu t rei sferturi din salari u i scutit de impozi te. Ace sta est e echivalentul departame ntului de poli ie ne wyorkez pe ntru un drum la Atlanti c City, unde te împiedi ci de o ruptur di n covorul de la Trumpi s Ca stle i t e love t i cu capul de automatul de jocuri , sub ochi i unui avocat care ur meaz s cear daune. Lozul cel mare ! ² M-ai auzit? ² Poftim? ² Spunea m c au fost g si i la ora 5:45 seara de c tre un vecin. .. ² Figurez dej a pe st atul de plat ?

² Bineîn eles. Amîndoi au pri mit cîte un glon în cap, iar vecinul i -a descoperi t z cî nd pe pardoseala di n curtea interi oar ... PLUM ISLAND 5 - Max, voi vedea si ngur toate acestea. Tu pove ste te-mi despre vecin. - Bine. îl cheam Edgar Murphy i e un domn în vî rst . Pe la cinci i jum tat e a auzi t barca cu motor a so ilor Gord on tr gînd la mal , i ar dup vreun sfert de or s-a dus la ei acas i i -a g si t mor i. N-a auzit nici un foc de arm . - Dar strig te de ajutor a auzit? - Nu. L-a m întrebat . Din cî te zi ce Edgar, i nevast -sa are auzul bun. A adar, poate s-a t ras cu arm cu a morti zor. Sau poat e c a mî ndoi sunt mai surzi decît î i închipui e. - Totu i, au auzit barca. Edgar e si gur în privin a orei? - Foarte sigur. Ne-a t elefonat la 5:51 seara, deci la scurt timp dup desc operire. - Bine. M -a m uitat la ceas. Se f cuse 7:10. Proba bil c Max avuse se idei a st r lucit de a veni s m i a imediat dup ce fuse se la locul crimei. Am pre supus c cei de l a sec ia de cri minali stic a comi tatului Suffolk se g seau deja acolo. Veniser , proba bil, dint r-un or el pe nume Ya phank, sediul poli iei comit at ului, aflat la vreo or de mers cu ma i na de locuin a so ilor Gordon. Max conti nua s - mi vorbea sc de una, de al ta; am î ncercat s -mi pun mi ntea la contribu ie, îns t recuser vreo trei luni de cînd nu ma i fuse se m nevoi t s m gî ndesc la astfel de lucruri . î mi st t ea pe li mb s -i spun: Ä Limi teaz -te la fapt e, Max!", t otu i l-am l sat s dea din gur în cont inuare. în plus, î mi umbla pri n mint e mel odi a Ä Jcremiah Wa s a Bul lfrog" i ti i bine cît este de agasa nt s te obsedeze un cînt ec. Mai ales acesta. Am pri vi t afar pe gea mul lat eral. Mergea m pe osea ua principal est-vest, denumit adecvat Mai n Road, în di rec i a unui port cu nu mele de Nassa u Poi nt, unde locuiau - sau l ocui ser ² so i i Gordon. North Fork sea m n cumva cu Ca pe Cod, adic o prelungire de uscat b tut de vînturi , î nconj urat di n trei p r i de ap i î nc rcat de ist orie. Popul a ia rezident este pu i n numeroas , vre o dou zeci de mii de l ocui tori, îns pe ti mp de var i la sfîr i t de s pt mîn vi n o mul i me de vizi tatori , i ar noil e crame i podgori i atrag excursioni ti în fiecare zi. F - i o cram i te pricopse ti cu zece mii de be i vani i terchea -berchea din cel mai apropiat ora . O t actic f r gre eal în orice caz, am cotit spre sud, c t re Nassa u Point, o fî ie de p mî nt în form de t i de secure, lung de vreo trei kil ometri , care înaint eaz în Marele Golf Peconi c. De la casa mea pîn l a locuin a so i lor Gord on sunt vre o a se kilometri. Na ssa u Point est e o st a iune estival de prin anii '20, cu construc ii care vari az de l a bungalouri l a case di chisit e. i Al bert Einstei n î i petrecuse vara aici. Tot aici, prin 1930, scri se se celebra sa Ä Scri soare de l a Nassa u Point" adresat l ui Roose velt, în care îl înde mna pe pre edinte s a probe fabricarea bombei atomice. Restul, dup cum se spune, e ist orie. Fapt i nteresant, Nassa u Point conti nu s fie re edi n a a numer o i oa me ni de tiin ; unii lucreaz la Laboratorul Na ional Brookha ve n, un insti tut de cercet ri nucleare ultrasecret e aflat circa a ptezeci i cinci de kilometri mai la vest , al ii lucreaz pe Plum Isl and, important punct de cercet ri secrete î n domeniul biologiei , loc atît de sini stru, încît trebui se a mpl asat pe o insul . Plum Island se g se te la vreo trei ki lometri î n larg fa de Orient Poi nt, adi c ulti ma pal m de uscat din Nort h Fork... dup care ur meaz Europa . Lucru deloc î ntîmpl tor, Tom i Judy Gordon fuse ser bi ol ogi i lucraser pe Plum Island; fi i convin i c atît Syl ve ster Maxwell, cît i John Corey re i nu ser a m nunt ul. - Ai che mat poli ia federal ? l -am întrebat pe Max. El a cl ti nat din cap. - De ce nu? - Crima nu-i un delict federal. - tii bine la ce m refer, Max. eful pol i iei nu mi-a r spuns.

2
Ne -a m apropi at de casa so i lor Gord on, cui b rit pe o str du de pe rmul ve stic al zonei Orient Point . Casa era o constr uc ie în sti lul fermel or din ani i '60, t ransformat în echivalentul anil or '90. So ii Gordon, veni i de undeva din Mi dwe st i nesiguri în pri vi n a carierei, închiri aser casa, cu posi bi li tat ea de a o cump ra, dup

cum î mi spuse ser cî ndva i mie. Cred c , dac a fi l ucrat cu ceea ce l ucraser e i, nici eu nu mi-a fi f cut prea mult e planuri de viit or. Ce dracu, nu mi -a fi cump rat nici banane verzi. Mi -am îndreptat aten i a spre pei sajul care defil a dincolo de geamuri le Je cp-ului. Pe st r du a pl cut i str juit de copaci, grupuri mi ci de vecini i copi i pe bi ciclet e se adunaser în umbrele l ungi i purpurii ale asfin itului, discut înd i privind spre casa fa mil iei Gordon. î n fa a casei se vedeau parcate trei ma i ni de pol i i e din Southold i înc dou f r însemne specifice. Aleea era blocat de o fur gonet medico-legal districtual . Era de preferat s nu vi i cu ma i na i s nu parc hezi la scena unei crime, ca s nu distrugi pro bel e material e; mi-a venit ini ma l a loc v zî nd c mica bri gad provincial de poli ie înc nu f cea decît s adulmece înjur. Pe strad mai erau dou care de tel eviziune, unul de l a un post local de tiri din Long Island, alt ul de l a departament ul de tiri al NB C. Am mai observat un grup de report eri care st teau de vorb cu vecinii , agitînd microfoanele în fa a ori cui deschidea gura. înc nu se ajunse se la obi nui tul ci rc ma ss-media, dar a a urma s se întî mple de î ndat ce rechi nii tirilor aveau s desc opere am nunt ul cu Pl um Isl and. între copaci se înti ndea banda galben care delimita scena cri mei , i zolînd casa i terenul di n jur. Max a oprit în spatele furgonetei medico-legale, dup care amînd oi a m coborî t. Au ful gerat cîteva aparate de fotografi at, apoi s-a apri ns un fascicul de lumini puternice de camere video i ne-a m trezit filma i pentru ti rile de la ora unsprezece. Spera m ca în fa a micil or ecrane s nu se afle i me mbrii comisi ei care m decl araser invalid, ca s nu mai vorbe sc de i ndi vi zii care încercaser s -mi fac felul i care în acest fel aveau s afle unde m g sea m. Pe alee st tea un poli ist în uniform , cu un blocnotes în mîn , omul dese mnat s noteze t oate detal iil e de l a locul crimei; Max i -a comunicat numele me u, profe si a i alte date; prin ur ma re, din acel mo ment e ra m i mpl icat oficial , pasi bil de cit a ii din partea procurorului dist rictual i al prezumtivi lor avoca i ai ap r rii. Adic , exact ce nu-mi dorea m, dar se întî mplase s fiu acas cînd soart a îmi b t use la u . Am mer s pe al eea cu piet ri , am trecut de poarta interi oar i a m p truns î n curtea di n spate, acoperit în cea mai mare parte cu sc înd uri de cedru i coborî nd î n trept e de l a cas pî n la gol f, l a pontonul l ung de care era amarat barca so ilor Gordon. Era o sea r cu adev rat frumoa s , a fi vrut ca Tom i Judy s mai fi e în vi a ca s se buc ure de ea. Am re marcat obi nuit a echip de la l aboratorul medico-legal, l a care se ad ugau trei poli i ti în uniform , din ora ul Southold, i o fe meie îmbr cat elegant î nt r-un tai or bej, bluz alb i pantofi potri vi i ocaziei. în prima clip mi -a m înc hipuit c era o rud che mat s i dent ifice cadavrele, apoi am v zut c inea în mîn un blocnotes i un stilou i c avea un aer oficial . Lungi i pe spate unul lîng altul pe scînduril e de cedru frumoa se i argintii se g sea u Tom i Judy, cu capul c tre gol f, cu bra el e i picioarel e în l turi . Un fot ograf de l a poli ie l ua imagi ni cu cadavrele, bli ul luminî nd scînduril e de cedru i creînd un efect ciudat asupra celor dou corpuri, care timp de o secund devenea u însp i mâ nt toare, ca î n Noaptea mor ilor vii. Am pri vi t int cadavrele. Tom i Judy Gord on era u ca m l a treizeci i ci nci de ani, avuse ser sil uete foarte armoni oa se i r mî ne au o pereche de o frumuse e unic , pîn i dincolo de moarte - fuse ser într-atî t de frumo i, încît, uneori, cînd cinau î n local uri de lux, se întî mpla s fi e lua i drept staruri. Amînd oi erau îmbr ca i cu blugi al ba tri, pantofi de at leti sm i tri couri cu mînec sc urt . Tricoul l ui Tom era ne gru i avea pe piept o inscrip ie despre transporturi naval e, cel purtat de Judy era mai cochet, de un verde vî n tore sc, cu o iol mi c , gal ben pe sînul stî ng. Presupuneam c Max nu vedea prea mul i oame ni asasi na i în cursul unui an, îns probabil c avea de a face cu destul e mor i na tural e, sinucideri, accidente de ma i n , a adar, nu risca s se î nverzeasc la fa . Avea un aer sumbru, pre ocupat , meditativ i profesi oni st, totu i continua s se uite la cadavre ca i cum nu i-ar fi venit s cread c ai ci, pe frumoasa podea de scînduri, z ceau dou victi me al e unei crime. Pe de alt parte, subse mnat ul, care lucra într-un ora cu circa 1500 de cri me pe an, nu era chiar atît de st r in de ideea de moarte,

dup cum se spune. Nu apuca m s v d cu ochii mei toate cele 1 500 de cadavre, totu i vedea m suficient ca s nu mai fiu sur prins, scîrbit, ocat sau întristat. Cu toat e acestea, cînd vi ctimele erau persoane pe care le cunoscuse m i le si mpati zase m, lucruri le st teau cu t ot ul al tfel. Am traversat podeaua de scînduri i m-a m oprit în dreptul lui Tom Gordon. Tom a vea o ga ur de glon între ochi. Judy avea o gaur î n tîmpla stî ng . Presupunînd c exi stase un singur a sa si n, at unci Tom, care fuse se un b rbat robust , pri mi se pri mul glon - o si ngur împu c tur în cap Ä apoi Judy întorse se capul c tre so ul ei, f r s - i cread ochilor, i pri mise cel de al doilea glon î n tî mpl . Amî ndou gloan el e trecuser proba bil prin crani u i se pierduser în apa golfului . Mare ghinion pentr u exper ii în balist ic . Ni ciodat nu mi se înt împla se s merg l a scena unei crime care s nu aib un anumi t miros - incredi bi l de resping tor, dac victi mele decedaser cu mai mul t t imp în urm . Dac exist a sî nge, îi si m ea m mir osul de fiecare dat , i ar dac rana atingea vre o cavitate a corpului , de regul ap rea un miros ciudat de m r unt aie. Un mi ros pe care nu-mi dore sc s -l mai si mt vre odat : ultima oar cî nd si m isem miros de sînge, fuse se propri ul meu sînge. În ori ce caz, faptul c omorul se petrecuse î n aer liber mai îndep rta mi rosul. M -a m uitat în j ur i n-a m v z ut prin apropiere ni ci un l oc în care s se fi putut ascunde asa si nul . U a gli sant a casei era deschis , poate c uciga ul a teptase în untru, dar cadavrele se afl au la a se metri dep rtare de cas i pu i ni e rau î n stare s ni merea sc în cap tr gînd cu pistolul de la aceast distan . Eu era m dovada vi e a acestui lucru. De la ase met ri t ragi mai întîi în corp, apoi te apropi i i termini treaba cu un glon î n cap. Pri n urmare, existau dou posi bilit i: fie c asasinul fol osise o pu c , nu un pi stol, fi e avuse se posi bil itat ea s se apropie de ei f r s le trezeasc suspici uni. O persoan cu alur fi reasc , deloc ameni n toare, poate chi ar cineva cunosc ut. So ii Gordon coborîser din barc , merseser pe podeaua de sc înduri, apoi îl v zuser pe acel cineva i conti nua ser s mearg în direc ia lui sau a e i. Atunci persoa na îndreptase pi stolul c tre ei de la cel mul t un metru jum tat e i -i doborî se pe a mî ndoi. ² Ce p rere ai ? m-a î ntrebat Max. ² Nu tiu. Am pri vit dincolo de cadavre i am v z ut cîteva stegule e înfipt e ici -colo pe scînduril e de cedru. ² Cele ro i i sunt pentru sînge ? Max a î ncuvi in at din cap. ² Al bul înseamn frag me nte de os, cenu iul. .. ² Am pri ceput . îmi p rea bine c purta m lapi. ² R ni le provocate l a ie irea gl oan elor sunt mari, toat partea posteri oar a craniului e f cut zob. Dup cum vezi, r nile de p t rundere sunt i ele consi derabile. Eu a zi ce c a fost o arm calibrul 45. înc nu a m g si t cel e dou gloa n e. Proba bil au c zut î n golf. Nu i-a m r spuns. Max a f cut se mn spre u i le gli sante, aflat e la o dep rtare de vre o a se met ri. ² U a glisant a fost for at , iar casa a fost r scolit , m-a i nformat el. N-a di sp rut ni mic de valoare: televizor, cal cul ator, compact -disc i altele ase me nea sunt la locul l or. Totu i , ar putea lipsi bijut erii i obiecte mai mici. Am chibz uit o cl ip la cele auzite. La fel ca maj oritat ea inte lect ual ilor cu lefuri pl tite de st at, so ii Gordon nu aveau mult e bijut erii, opere de art i alte l ucruri de acest fel. Un consumator de PLUM ISLAND 7 droguri ar fi în f cat valoroa sel e aparate electroni ce i ar fi t ers-o cu ele. - iat ce cred eu, a spus Max. Un sp rg t or sa u mai mul i î i f ceau me seria cînd au v zut prin u a glisant c so ii Gord on se îndreptau spre cas . Atunci indi vidul sau indivizii au ie it pe podea ua de sc înduri, au t ras i au fugit. S-a uitat la mine. Am dre ptate? - Dac a a spui tu. - A a spun eu. - Am pri ceput . Suna mai bine decît : Locuin a unor oa me ni de ti in angaj a i în cercet ri secrete de arme bi ologice a fost pr dat . Cei doi cerce t t ori au fost uci i. Max a veni t mai aproape de mine i m-a î ntrebat înceti or:

- Tu ce crezi, John? - Parc zi ceai ceva de o sut de dolari pe or ? - Hai , omule, nu mai bate cî mpii. S-ar put ea s ave m de a face cu un dublu a sa sinat cu impl ica ii i nt erna ional e. - Parc mai adineauri ziceai c e un caz tipic de proprietari care î i descoper l ocui n a pr dat i sunt uci i de sp rg t or. - Da, îns întî mplarea face ca proprietarii s fie .. . ce-or fi fost ei. M -a privit din nou i mi-a spus: Reconst ituie mome nt ul cri mei. - Bine. E limpede c f pta ul nu a t ras di n u a gli sant . A stat chiar în fa a lor. U a pe care ai g sit -o deschi s era î nchi s î n acel mo ment , a a c so ii Gord on nu au re marcat ni mic neobi nuit în ti mp ce se apropiau de cas . Se prea poate ca asasinul s fi fost a ezat pe unul dint re fot olii i s fi venit cu barca, pentru a nu- i parca ma ina î n fa a casei, unde risca s fie v zut de toat lumea. Sau poate c a fost adus cu ma ina de altci neva. î n ambele cazuri, so i i Gord on fie îl cuno t eau, fie nu i -a al armat prezen a lui pe podeaua de sc înduri; poate a fost o fe meie dr gu i amabil , iar cei doi so i au p it spre ea i ea spre ei . Poate chi ar au schi mbat o vorb -d ou , ca imediat dup aceea asasinul s scoat un pi stol i s le zboare creierii. eful pol i iei a încuviin at din cap. - Dac f pta ul c uta ceva în cas , acel ceva nu erau ba ni sau bijut erii, ci documente. Ceva legat de cercet rile bi ol ogice, în e legi ? Nu i-a lichidat pe so i i Gord on pentru c a fost surprins acolo, i -a l ichidat fii ndc voia s -i tie mor i. îi a tepta. tii ast a foarte bine. Max a încuviin at din nou. ² i î nc ceva, Max. Am v z ut o mul ime de spa rgeri rat ate, în care proprietarul a fost ucis, iar sp rg torul nu a reu it s fure ni mic. Cînd e vorba de droga i, nu exist reguli. eful pol i iei i -a frecat b rbi a, chi bzui nd la varianta unui opioma n înarmat , la cea a unui asa si n cu sînge rece i la altele posibil e între acestea dou . între ti mp a înge nunc heat lîng cadavre, mai aproape de cel al l ui Judy. Femeia avea ochii larg deschi i i pe chi p se ci tea surpriza. i ochi i l ui Tom erau desc hi i, îns el p rea mai li ni tit decît so i a lui. Mu tel e descope riser sîngele din j urul r nil or, i am fost tentat s le al ung, dar, oricum, nu conta. Am exa mi nat cadavrele mai îndeaproape, f r s ating ni mic din ceea ce i -ar fi f cut pe ti pi i di n echipa medico-legal s se zbîrleasc la mine. M-a m uitat la p r, la unghii, la piele, la hai ne, la pantofi, i a a mai depart e. Cînd am ter minat, am b tut -o u or pe Judy pe obraz i m-a m ridicat. ² i-au fost pri et eni buni? m-a î ntrebat Maxwell . ² Abi a ne împriet eni se m. ² De cînd îi cuno teai ? ² De prin i unie. ² Ai mai fost vre odat ai ci, în cas ? ² Da. Mai trebui e s -mi pui o întrebare. ² P i.. . sunt obligat s t e înt reb... Unde te g seai în jurul orei 5:30 dup -a mi az ? ² Cu prietena ta. A zî mbi t, dar f r veselie. ² Tu cît de bine îi cuno t eai? l-am întrebat pe Max. El a ov it o clip , apoi mi -a r spuns. ² îi întîlnea m la ocazi i mondene. Prietena mea m duce pe l a degust ri de vinuri i alte prostii din astea. ² Z u? i de unde tiai c eu îi cuno t ea m? ² Au pomenit cîndva c au î ntîl nit un pol i i st de la Ne w York aflat în conval escen . Le -a m spus c t e cuno tea m. ² Ce mi c -i lumea! a m c omentat eu. El n-a r spuns. Am pri vi t de jur î mprejur prin curtea din spate. La est se g sea casa, iar la sud, un gard vi u gros i înalt, dincolo de care se ridica locuin a lui Edgar Murphy, vecinul care descoperi se cadavrel e. La nord se întindea o mla tin deschi s , care acoperea o suprafa de cîteva sute de metri, pî n la casa urm toare, abia vizi bil . Spre vest podea ua de sc înduri cobora în trei terase c tre gol f, unde pont onul înaint a în larg pe o distan de vreo t reizeci de metri. La cap tul pontonului se g sea barca fa mil iei Gordon, o a mba rca iune alb i elegant din fi br de sti cl ² parc Formula trei, lung de vreo nou met ri. Se numea Spirocheta, ceea ce, din cîte afirm dic i onarul de biologie, reprezi nt un virus p c t os care provoac sifi lisul . So ii Gordon avuse ser si m ul umorului.

- Edgar Murphy a decl arat c , uneori, so ii Gordon se fol oseau de barc pent ru a face naveta pe Pl um Island, a spus Max. Lua u feri botul cî nd vre mea era proa st i în ti mpul iernii. Am încuvii n at di n cap. Cuno tea m aceste lucruri. - Am s telefonez pe Pl um Island s v d dac pot afla la ce or au plecat . Marea e li ni tit , fluxul a început, vîntul sufl dinspre est, pri n urma re puteau parc urge di stan a de la Pl um pîn acas într-un ti mp record. - Nu sunt marinar. - Ei bine, eu sînt. Le-ar fi put ut lua numai o or ca s se î ntoarc acas de pe Pl um, dar, de regul , în larg se face o or jum t ate sau chiar dou . So ii Murphy au auzit barca cu motor pe la 5:30, a adar, dac reu i m s afl m la ce or au plecat de pe Plum Isl and, atunci vom t i preci s dac barca auzit de familia Murphy la 5:30 a fost a so ilor Gord on. - Ai dreptate. Am pri vi t î n jurul terasei. Am v zut obi nuit ul mobi lier de gr din i de teras : me se, scaune, bar în aer liber, umbrele de soa re i altele. Prin despi c turile dintre sc înduri cre teau mici smoc uri i buruieni, dar, în esen , nu exi sta ni ci un ungher î n care ci neva s se fi putut ascunde, pentru a l ua prin surpri ndere dou persoane la loc deschis. - La ce t e gînde ti ? - Ei bine, m gînde sc l a ne maipomeni ta t eras a merican . Mare, din lemn care nu cere o îngrij ire special , cu mai mul te nivel uri, cu privel i te frumoa s , i a a mai departe. Nu ca vechea mea ti nd , îngust , demodat i care are tot timpul nevoie s fie vopsi t . Dac a cump ra casa unchiul ui, a putea const rui o teras pî n la gol f, la fel ca aceast a. î ns atunci n-a mai avea atît a gazon. Max a l sat s treac vreo cîteva secunde, apoi a î ntrebat: ² La asta te gînde ti? ² Da. Tu la ce te gînde ti? ² M gî ndesc la o crim dubl . ² Bun. Spune-mi ce altceva ai descoperit la fa a l ocul ui. ² Bine. Am pip it motoarel e... a f cut se mn cu degetul mare spre barca cu mot or. Cînd am sosi t, erau calde înc , la fel ca i cadavrele. Am încuvii n at din cap. Soarele începea s se cufunde în gol f, se f cea tot mai întuneri c i mai r coare, începea s -mi fi e fri g în tri cou i pantaloni scur i, f r nimi c pe dedesubt. Septe mbrie est e cu adev rat o lun de aur pe toat coasta At lanti cul ui, de la Outcr Banks la Nc wfoundland. Zilele sunt blînde, nop ile te îmbie l a somn; e o var f r ar i i umidi tate i o toa mn f r pl oi reci. P s rile verii înc nu au pornit l a drum i pri mele p s ri migratoare venite di nspre nord fac popa s în drumul lor spre sud . Probabi l c , dac a pleca din Manhattan i m-a stabili aici, a începe s duc o via în sînul nat urii, pli mbînd u- m cu barca, pesc uind, i a a mai departe. ² înc ceva, l-am auzit spunî nd pe Max. Parîma e numai aruncat peste pil on. ² Ei, iat un eleme nt important pent ru cazul nostru. Ce ma ma dracului e o parî m ? ² Frînghia. Frînghia alupei nu-i legat de ponton. A fost doar ag at provizoriu de piloni. .. pr ji nile acelea mari care ies din ap . Trag concluzia c aveau de gî nd ca nu pe ste mult ti mp s ias di n nou în larg. ² O observa ie just . ² Bun. Deci , ai vreo idee? ² Ni ci una. ² Vre o observa ie personal ? ² Cred c l a asta m î ntreci cu mul t, efule. ² Teorii, idei, b nuiel i? Ceva cît de neînsemnat? -Nu. Maxwel l a p rut c voia s spun altc eva, de pild : Ä E ti concediat", î ns m-a anun at c t rebuia s dea un tel efon i a int rat î n cas . Mi -am întors privirea spre cadavre. Fe mei a în t aior bej toc mai desena conturul lui Judy cu o cret . La Ne w York procedura regulame ntar cere ca detectivul care face cercet ri le s deseneze i conturul, a adar am pre supus c i aici se întîmpl a la fel. Ideea est e c detect ivul care urmeaz s se oc upe de caz pîn la sol u ionarea lui i s conlucreze cu proc urorul di strictual ar trebui s cunoa sc i s ana li zeze întregul caz, pîn la ulti mele detalii. Prin urmare, am tras concluzia c doamna î n bej era detecti v la sec ia de criminali stic ,

îns rcinat cu investigarea cazului. în cont inuare a m ajuns l a concluzia c , dac hot ra m s -l ajut pe Max, urma s colaborez cu ea. Scena unei crime este unul dintre cele mai i nt eresante locuri di n lume dac tii ce anume s cau i i la ce anume s t e ui i. Ima gina i -v ni te persoa ne ca Tom i Judy care studiaz i nsecte minusc ule l a mi croscop i care pot spune denumi rea lor, ce fac ele într-un anumi t mome nt, ce infl uen au asupra persoa nei care le prive t e, i a a mai departe. Dac a privi gîng niil e de unul singur, n-a vedea decît ni te creat uri mi c t oare. Nici ochiul, i ni ci mintea mea nu sunt formate pentru gîng nii . Cu toate acestea, cînd m uit la un cadavru i la scena unei crime, v d lucruri pe care cei mai mul i nu le obser v . Max atinse se mot oarele i remarca se c erau calde, re i nuse felul în care fuse se legat barca l a mal i înregist rase o serie de alt e detalii pe care omul de rînd nu le -ar fi obser vat . Dar M ax nu este propriu-zis un detecti v, a a c opera cam la nivelul al doilea, în ti mp ce pentru a solu i ona o cri m ca aceasta t rebuia l ucrat l a un nivel mul t mai înalt. t ia i el, de aceea m che ma se. întî mplarea f cea s cunosc victi mele, ceea ce pent ru un det ecti v criminali st reprezenta un ma re atu. De pild , ti am c so ii Gordon purtau de regul pantal oni sc ur i, tri couri i pantofi sport în barca cu care se duceau pe Plum Island, iar l a servici u îmbr cau i nut a de l aborator, combinez oane bioizol ante i tot ce era nevoi e. De ase me nea, din cîte îmi amintea m, Tom era cu t otul alt om cînd purta c ma nea gr , în timp ce Judy prefera mai curînd culorile pa stel . Impre sia mea era c î mbr c mi ntea lor servea cumva de ca mufl aj i c pant ofii sport î i aj utau s se deplaseze mai repede. i de aceast dat poat e îmi fabrica m singur indi cii. Lucru care t rebuia evi tat cu grij . Mai era i p mî ntul ro u de pe t lpile pantofil or sport. De unde prove nea ? Nu din laborat or, proba bi l nu de pe aleea care ducea la debarcaderul feribotul ui de pe Pl um Island, nu di n alup , nu de pe ponton i nici de pe podeaua de scî nduri de lîng casa lor. Se p rea c mai fuseser undeva în ziua aceea, se î mbr case r di ferit pe ntru acea ocazie i, f r îndoial , ziua se ter mina se i ea în mod diferit. Ai ci se întî mpla ceva, nu avea m nici cea mai mi c idee ce anume, dar, cu siguran , era vorba de cu t ot ul altceva. Totu i, era la fel de posibil ca cei doi s se fi î napoi at acas în toiul unei spargeri. Cu alte cuvi nte, cazul putea s nu aib nici o leg tur cu servi ciul l or. Probl e ma era c Max se ar t a foart e îngri jorat i încli na c tre aceast i potez , iar i deea m .. . cont amina se i pe mine - fie -mi iertat jocul de cuvinte. Pîn l a mi ezul nop ii la locul crimei aveau s - i fac apari ia cei de la FBI, de la Serviciul de Inf or ma i i al Ministerului Ap r rii i de la CIA. Afar de cazul în care Max reu ea între ti mp s pun mîna pe un sp rg tor depen dent de droguri. ² Iart - m . .. Am înt ors capul în direc ia di n care venea glasul. Era femeia î n tai or bej. ² Te-a m iertat, am r spuns. ² Iart - m , chiar trebuie s fii de fa ? ² M aflu aici împreun cu echipa. ² E ti poli i st? F r î ndoi al c tricoul i ortul nu-mi d deau nici pe departe o înf i are autorit ar . ² sunt împre un cu eful poli iei, Maxwel l, am r spuns. ² Asta a m v zut i eu. Te-ai trecut în eviden a noastr ? ² De ce nu mergi s verifi ci? I-a m întors spatele i am pornit spre ni velul al doilea al podelei de scî nduri, ocolind stegule el e colorat e. M-am îndreptat direct spre ponton. Ea m-a urmat. ² sunt detecti v Penrose de la sec ia de crimi nalist ic a comitat ului Suffolk i a m pri mit ordin s m oc up de acest caz. ² Felici t ri. ² Dac nu te afli aici cu treburi ofi ciale« - Va trebui s discu i cu eful pol i iei. Am coborît pe ponton i m-a m dus la locul î n care era legat barca so ilor Gord on. Pe pont onul cel lung bri za sufla destul de tare, i ar soarel e asfi n ise. în gol f nu se vedeau alte ambarca i uni , dar cî teva al upe au t recut prin dreptul nostru cu far urile aprinse. C tre sud -e st r s ri se luna în ult imul p trar, f cî nd s scî nteieze valuri le de dedesubt. Fluxul era în toi i al upa lung de nou metri se ri dicase a proape la nivelul pont onul ui. Am s rit pe puntea ambarca iunii. - Ce faci ? Nu ai voie!

Bineîn eles c tipa era foarte atr g toare; dac ar fi fost o fe mei e urît , m-a fi ar tat mult mai a mabil cu ea. Era îmbr cat , dup cum am spus, mai curînd sobru, dar pe sub t aior t rupul ei era o si mfonie de rotunj imi, o muzic a c rnii care parc încerca s se eli bereze. De fapt, ar ta ca i cum ar fi f cut contraband cu baloane. Urm torul lucru pe care l -am observat a fost c nu purta verighet . Ca s -i completez fi a personal : vî rsta, abia trecut de trei zeci de ani; p rul ar miu i pot rivit de lung; ochii verzi-alba t ri; pielea deschis l a culoare, nu prea bronzat pentru aceast perioad a anului ; machiaj di scret; buze senzuale; nici un se mn sa u cicat rice vizibi l ; f r cercei; unghi i nedate cu oj ; o expre sie agasat . - E ti atent la ce- i spun? Avea o voce pl cut , în ciuda tonului pe care -1 aborda acum. B nui a m c , datorit chipului ei frumos, trupul ui superb i vocii blînde , detectivul Penrosc reu ea cu greu s fie luat î n seri os, a a c compensa pri ntr-o inut ma sc ulin . Probabi l c avea i o carte intitulat Cum s te îmbraci ca s alungi b rba ii. - E ti atent la ce- i spun? - Te ascult. Dar dumneata ascul i ce- i spun eu? Te-a m rugat s discu i cu eful poli iei. - Eu sunt ef aici. în cazuri de omucideri , poli ia comit atului. .. - Bine, vom merge î mpre un la eful poli iei. Numai o clip . Am aruncat o privi re rapi d prin alup , dar deja se întunecase i n-a m re u it s v d mare l ucru. Am î ncercat s g se sc vre o lantern . - Ar trebui s pui un poli ist s st ea aici de paz t oat noaptea, i -am rec oma ndat domni oarei detectiv Penrose. î i mul ume sc c i-ai expri mat p rerea. Acum te rog s p r se t i ambarca iunea. ² Ai o l antern l a dumneata? ² Te rog s cobori din barc . Chiar acum. ² Bine. Am pus pi ciorul pe copa sti e i, spre surpriza mea, ea mi -a î ntins o mîn , i ar eu am apucat -o. Avea pi el ea rece. M-a t ras î n sus pe ponton i, în acela i timp, cu repeziciunea unei pisi ci, i-a strecurat mî na dreapt pe sub tri coul me u i mi -a smul s re vol verul de la brîu. Phii! A f cut un pa s înapoi, cu revol ver ul meu în mî n . ² R mîi pe loc. ² Da, domni oar . ² Cine e ti ? ² Det ectivul John Corey, departa me ntul de pol i i e din Ne w York, sec i a de cri minal isti c . ² Ce cau i aici? ² Acel a i l ucru ca i dumneat a. ² Nu. Cazul mi -a fost încredi n at mie, nu dumi tale. ² Am în eles, domni oar . ² Ai un st atut oficial aici ? ² Da, domni oar . Am fost angajat în calitate de consul tant. ² Consultant? într-un caz de omucidere? în via a mea n-a m auzit una ca ast a. ² Ni ci eu. ² Cine te-a angajat ? ² Ora ul. ² Ce idio eni e! ² De acord cu dumneat a. P rea s nu t ie cum s procedeze î n continuare. Vrei s m dezbraci la piele ca s m perchezi ionezi? i -am sugerat eu ca s m dovede sc coopera nt. în lumina lunii mi s-a p rut c v d pe buzele ei o umbr de surî s. î mi ardea ini ma dup ea ² sau poate c era doar gaura din pl mîn. ² Cum spuneai c te cheam ? a î ntrebat detectivul Penrose. ² John C orey. Ea se str duia s - i ami nt easc . ² Oh. .. dumneata e t i tipul« - întoc mai. Am a vut noroc. A p rut s se î mbuneze; a învîrtit pe degete revolverul meu cali brul 38 i mi l -a î ntins cu mî nerul înai nt e. Apoi mi-a î ntors spat ele i s-a î ndep rt at. Am pornit dup ea pe pont on i a m str b tut podeaua de scînduri cu trei niveluri, pî n la casa ale c rei lumi ni exteri oare alungau întunericul î n por iunea u ilor de sti cl , în timp ce moli ile roiau în jurul becuril or. Max discuta cu unul dintre me mbri i echipei de l egi ti. S-a î ntors spre mine i spre det ectivul Pcnrose i ne-a î ntrebat: - A i f cut cuno ti n ? I-a r spuns domni oara det ectiv:

- De ce est e impl icat omul acesta î n cazul nost ru? - Pentru c vreau eu s fie, a repl icat Maxwell . - Nu-i deci zia dumitale, efule. - Ni ci a dumitale. Au cont inuat s - i arunce mi ngea unul celui lalt , pîn cînd a înc eput s m doar gîtul , drept care am spus: - Are dreptat e, efule. Pl ec. Roag pe cineva s m duc acas cu ma ina. Le -a m întors spatele i am pornit spre poarta int erioar , apoi, cu un aer teatral oarecum studiat , m-a m r sucit spre Maxwell i Penrose i le -am spus: Apropo, a luat ci neva lada de alumi ni u de la pupa b rcii? - Care lad de alumi niu? a î ntrebat Max. - So ii Gordon aveau o lad mare de al umi ni u în care obi nuiau s p st reze t ot fel ul de m run i uri i uneori o folosea u ca frapier pentru bere i momel i. - Unde-i lada? - Asta v î ntreb i eu. - Am s- o caut. - Bun idee. Le-a m întors spatele din nou, am ie it pe poart i am pornit pe peluza di n fa , îndep rtîndu-m de locul în care erau parcat e ma i nile pol i i ei. Vecini lor l i se al turaser al te persoa ne bolna ve de curi ozitate, de î ndat ce vest ea despre dubl ul asa si nat se r spîndise în mica a ezare. Cîteva aparat e de fot ografiat s-au a i ntit asupra mea, i ar reflectoarel e pentru film ri video s-au apri ns, l umi nîndu-m pe mi ne i fa ada casei. Vi deocamerele zbîrnîi au, report erii îmi st rigau î ntreb ri. Exact ca pe vre muri . Am tu it în pumn, în caz c cei de l a comi sia pentru ha ndi capa i ar fi urm rit reportajul , ca s nu mai vorbe sc de fosta mea so i e. Un pol i i st î n civil, di n curtea din spate, a venit la mine i a mîndoi am urcat într-o ma in cu î nse mnele pol i i ei din Sout hol d i am de marat . El mi -a spus c se numea Bob Johnson i m-a î ntrebat: ² Ce p rere ai, domnul e detect iv? ² Au fost asa sina i . ² Z u a a, vorbe sc seri os. A ov it , apoi mi-a pus o nou întrebare: Ce crezi, exist o leg t ur cu Plum Isl and sau nu? -Nu. ² S - i spun ceva.. . eu am v z ut spa rgeri, or ai ci n-a fost o spargere. S-a procedat astfel încît s par sparge re, dar a fost o c utare. .. în el egi? C utau ceva. -Nu m-a m uitat în untru. ² Ger me ni. Mi-a aruncat o pri vire. Germe ni. Germe ni pentru r zboi ul bacteriol ogi c. Eu asta cred. Am dreptat e? Nu i-a m r spuns. Johnson a conti nuat : ² Asta s-a î ntîmpl at cu frapiera. Te-am auzit vor bi nd despre ea. Ni ci de ast dat n-a m r spuns. ² În l ad erau fl acoane sau ceva ase m n tor. în elegi ? Adi c , Ii suse Hri stoa se, sufici ent cît s tearg de pe suprafa a p mînt ul ui Long Island.. . Ne w York Cit y. Proba bil chi ar pl anet a, Bob, depi nde ce fel de gînganie era i cît putea fi dezvolt at porni nd de la cant itat ea ini ial . M -a m aplecat spre Johnson i l-am prins de bra , ca s -i capt ez aten ia. ² Nu cumva s sufli vreo vorb despre asta. În elegi? El a încuviin at din cap. Am parc urs în t cere tot rest ul drumul ui pîn acas .

3
Toat lumea are nevoi e de o distrac i e, cel pu in b rba ii . Cînd sînt în ora , obi nui e sc s merg l a Nat ional Arts Club i s beau sherry cu oa meni rafina i i de cult ur . Nici fostei mel e so i i nu-i venea s cread . Cînd sunt aici , frecventez un l ocal numi t Olde Townc Taverne, de i de regul evit l ocaluril e cu prea mult e e-uri mute. Cred c st atul ar t rebui s aloce o mie de e-uri mute pent ru Ne w England i Long Island i, cînd se vor epuiza, ni meni s nu mai poat pri mi altele. în ori ce caz, Olde Towne Ta ver ne se afl în cent rul l ocalit ii Mat tit uck care are dimensi uni le unui cvartal i este cu adev rat încînt tor. Localul OTT nu est e r u del oc, est e construi t pe ideea unei vechi cor bi i, de i t avern or enea sc , la vreun kilomet ru i jum t ate dep rt are de ap . Lemnul este foarte închis la culoare, ia r podeaua este constr uit di n scînduri de stej ar, dar ceea ce î mi place cel mai mult sunt felinarele di n sti cl de culoarea

a mbrei , care arunc o lumin blînd în tot localul, o st r lucire care î i d cu totul alt stare de spi rit. Iat -m deci l a OTT, se f cuse aproa pe zece seara i l umea adunat acolo în acea sear de l uni urm rea meciul dint re Dallas i Ne w York, j ucat la Meadowlands. Gînd ul îmi zbura cînd la meci , cînd l a dubla crim , cînd l a mî ncarea coma nd at , cînd l a chelneri a cu un fund de vis. Era m î mbr cat mai ic decît ceva mai devre me, ca pentru sear , în bl ugi cafeni i Levi's, un pul over Ralph pe gît , de culoare al bastr , pantofi sport Sperr y i chilo i de bumbac sut la sut . Ar tam ca o poz din reclame. edea m pe un taburet la una di nt re me sele j oase de lîng bar, de unde avea m o vedere bun spre televizor; în fa a mea se g sea fel ul me u de mîncare preferat : cheeseburger, cartofi pai, ro i i umplute, sa ndvi uri cu brî nz i sos chili , vr bioare, o sti cl de Bud wei sero armonie perfect de galben i cafeni u. Det ectivul Penrose de la departame nt ul de pol i ie al comitat ul ui s-a apropiat venind din spatele me u i tot ce pot spune e c î n cli pa urm t oare edea î n fa a mea, cu o bere în mîn , blocînd ecra nul cu capul. S-a ui tat în farfuria mea i a m v zut -o cum înal din sprî ncene. i -a î ndrept at di n nou aten i a spre mine i mi-a spus: - Max b nuia c te-a put ea g si ai ci. - Vrei ni te cart ofi pai ? - Nu, mul ume sc. A ov it, apoi a ad ugat : Cred c amîndoi a m pornit pe pici or gre i t ceva mai devre me. - Prosti i. Nu m deranjeaz s fi u ame nin at cu propria mea arm . - Ui te ce e, am discut at cu Max i m-a m gî ndit. .. dac ora ul te vrea î n calitate de consultant, eu una nu a m ni mic î mpotri v , i ar dac e ti dispus s - mi comunici i mie orice consi deri a fi util, t e rog nu ezita s m suni . Mi-a î ntins cartea ei de vizit pe care scria: Ä Det ectiv Elizabeth Penrose." Iar dedesubt : Ä Sec i a criminali stic ", adresa de la bi rou, num r ul de fax i cel de telefon, i altel e. î n stî nga se vedea emble ma comitat ului Suffol k, cu devi za: Ä Liber i independent", scri s în j urul unui taur cu alur ame nin toare. - Nu- i prea sea m n , a m come ntat eu. Ea m-a pri vit fix, i-a î ncle tat maxil arele, apoi a respirat adînc, cu n ril e larg deschise. i -a p st rat sîngele rece, l ucru de mn de admi rat. Uneori pot fi foarte agasant. M -a m aplecat pest e mas pîn cî nd între nasuril e noastre a r mas o distan cam cît o minge de fot bal. Ea mirosea pl cut, a s pun i piele s n toa s . - Ui te ce e, Eli zabeth, las prost iil e. tii bi ne c îi cuno tea m pe so i i Gord on, c am fost în casa lor, c m-a m plimbat cu al upa lor, c poate chiar am c unosc ut uni i pri eteni i colegi de-ai lor, c poate mi -au f cut unele dest inuiri legate de munca pe care o f ceau, ast a fii ndc sunt poli ist, c poat e ti u mai mul te decît ti ne i Max la un loc. .. i s-ar put ea s ai dreptat e. Pri n urmare, i-ai dat sea ma c m-ai c lcat pe nervi, c Max e sup rat pe tine, a a c ai veni t aici s - i ceri scuze i totodat s -mi acorzi permi siunea de a- i tel efona ca s - i spun ce tiu. M iculi ! Ce ocazi e pentru mine ! Ori cum, dac nu t e sun î nt r-o zi-dou , ai s m che mi la tine în birou la un interogat oriu oficial. A adar, ce s ne mai preface m c sunt consultant, asoci at, ami c sau i nformator voluntar? Mai bi ne spune-mi unde i cînd vrei s - i dau o declara ie. M -a m a ezat l a loc i mi-a m c oncent rat at en ia asupra cartofilor. Det ectivul Penrose a t cut un t imp, apoi a spus: - Mîi ne în bi roul me u Ä a b tut cu deget ul î n cart ea de vizit la ora nou dimi nea . Vezi s nu întîrzii. S-a ridicat, a pus berea pe ma s i a dat s plece. Echipa ne wyorkez avea mi ngea î n terenul propriu, cu t reizeci i a se de puncte avans, dar un i diot de funda a aruncat balonul aiurea, balonul a r mas ag at undeva, ca un aerostat, în timp ce trei juc t ori ne wyorkezi i al i t rei de la Dall as se agi tau dedesubt , fl uturî ndu- i bra ele i op ind pe l oc, de parc ar fi i nvocat ploaia. - Iart -m . - Stai jos. Ea s-a a ezat , dar era prea tîrziu, ratase m momentul. Mul i mea de pe stadion i cea din local î i ie iser din mi n i , t ipii de la bar r cneau Ä Nu bloca mingea !", de i nu exi stau drapel e galbene, iar juc torul de l a Dal las repuse se mi ngea în j oc. Am ur m rit reluarea cu î ncet initorul. Nu fusese nici o blocare. Uneori regret c nu pot relua cu înceti nitorul i anumite episoade din vi a a mea. De pi ld , c snici a, care a constat dintr-o serie de pase proa ste.

- Acum m întorc la l ocul cri mei, mi -a spus ea. Pe l a unsprezece ur meaz s m î ntîlnesc cu cineva de la Minist erul Agri culturii. Vi ne din Manhat tan. Vrei s asi ti? - N-ai un asociat pe care s -l po i scoate di n s rit e? - E în concediu. Hai s terge m totul cu buretel e. Mi -a î ntins mî na. - Ul tima oar cînd am dat mîna cu t ine mi-a m pierdut arma i orgoliul b rb tesc, i -am a mi nt it. Ea a zî mbit. - Hai s d m mî na. Am dat mîna cu ea. Avea piel ea cald . îmi si m ea m ini ma ca pe j ratic. Sau poate era efectul sandvi uril or cu brînz i sos chi li. Dup pat ruzeci de ani, e greu de spus. i -am re i nut mîna o clip i i -am privit chipul f r cusur. Pri viri le ni s-au î nt îlni t i amî ndur ora ne-a t recut pri n mi nte acela i gînd obsce n. Ea a fost pri ma care s-a ui tat în alt parte. Unul din noi t rebuia s-o fac , alt fel s-ar fi aj uns la altceva. Chel neri a cea frumu ic a venit la ma sa noa str i am coma ndat dou beri. - Mai dori i chil i? m-a î ntrebat ea. - Mai mult decît oricînd. Ea a st rîns o parte dintre farfuri i i s-a dus s aduc bere i chi li. Ad or aceast ar . - Proba bil c ai un stomac de fier, a come nt at detectivul Penrose. - De fapt, mi s-a exti rpat stomac ul, dup ce am fost împu cat . Ac um a m e sofa gul ata at direct l a int estine. - Vrei s spui c ai gura direct legat de rect? Am ri dicat di n sprînce ne. - Iart -m , s-a scuzat ea.. . Am fost vul gar . terge m i de ast dat cu buretele? - La ce bun? î ntoarce capul i ui t -te la meci. Ea a î ntors capul i a mîndoi a m urm rit meci ul , cont inuînd s ne be m berea. Dup ce pri ma repriz s-a î nchei at cu scorul st rîns de 7-7, ea s-a ui tat la ceas i a spus: - Trebuie s merg s m întîl nesc cu persoa na de la Minist erul Agriculturi i. Dac v întreba i ce ame st ec avea Mi ni sterul Agriculturi i, afla i c Plum Isl and era ofi cial o sec i e a acest ui minist er i se oc upa d e boli ale ani malel or, ant rax i altel e de acest gen. Umbla îns zvonul c l ucrurile erau mai compl icate. Mult mai compli cate. - Nu l sa M inisterul Agricult urii s te a tepte, am spus. - Vrei s vii cu mi ne ? Am chibz uit asupra i nvita i ei. Dac mergea m c u ea, m i mpli ca m i mai mult în aceast afacere, indiferent despre ce era vorba. Pe de al t part e, î mi pl cea s solu i onez cazuri de omucidere i îi si mpatizase m pe so ii Gord on. î n cei zece ani de cînd m ocupam de cri me, tri mise sem la închisoare dou zeci i ase de asasini, ulti mii doi avî nd chiar ansa s profite de noua lege a pedepsei cu moart ea, care în prezent conferea cazurilor de omucidere o dime nsiune cu totul nou . Ca argume nt e contra, cazul de fa era oare cum a parte i , î n plus, m g sea m depart e de dist rict ul meu. De ase menea, un angajat al Minist erului Agri cul turii n-ar fi inut mor i s lucreze noapt ea, pri n urmare indivi dul cu pri cina era foart e proba bil de la CIA, FB I, Di rec ia de Informa ii a Mi nisterul ui Ap r rii sau ceva pe aproape. Nu conta, urma s apar i al ii, mai tî rziu î n cursul nop ii sau a doua zi de diminea . Nu, nu avea m nevoie de acest caz pl t it cu un dolar pe s pt mî n , nu-mi trebui a nici pentru o mie de dolari pe zi sau oricare alt pre . - Hei , det ectiv! M -a m uitat la ea. Cum s refuzi o fe meie de nota 10? - Ne vedem acolo, i-a m r spuns. - Bine. Cît î i datorez pentru beri? - Am f c ut cinste. - Mul ume sc. Ne vede m mai tîrziu. S-a î ndrept at spre u i , cum pa uza dintre repri ze nu se sfîr ise, cei circa cincizeci de b rba i din l ocal au remarcat într-un tî rziu c print re ei se g sea o fe mei e tr snet. S-au auzit cît eva flui er turi , iar cî iva au i nvitat -o s r mî n . Am urm rit pu in progra mul pe timpul pauzei. Acum î mi p rea r u c nu mi se ext irpa se într-adev r stomac ul, fiindc dej a secret a acid peste ulce rul me u. Mi s-a adus chi li i abi a am re u it s golesc castronel ul. Am înghi it dou past ile de Zant ac i una de Maal ox, de i specialistul în boli gastro-intestinale îmi recoma ndase s nu le a me st ec.

Realitat ea era c s n tat ea mea, cîndva î nflorit oare, suferi se o c dere brusc de cînd cu incidentul din 12 aprilie. Niciodat nu avuse se m un progra m regul at de ma s , b utur i somn, iar divorul i me seri a l saser urme la rîndul l or. î ncepea m s m si mt de patruzeci de ani, s si mt c eram muritor. Une ori m revedea m î n vis z cînd în an , într-o balt de sî nge, pr v l it peste o gur de canal i gîndi nd: Ä Sîngele me u se sc urge în canal , vi a a mea se sc urge l a canal". Partea vesel a lucruril or era c începea m s rema rc unele lucruri, de pild chel neri a cu fund ade meni tor, iar cînd Elizabeth Penrose int rase î n local, si m i se m c um mi se t rezea la via b rb ia. Era li mpede c începea m s -mi recap t s n tatea i, f r îndoial , m g sea m î ntr-o for m mai bun decît so i i Gordon. M -a m gîndit o clip la Tom i Judy. Tom era doctor î n ti in e, totu i nu-l deranja s - i distrug celulele creierul ui cu bere sau cu vin i t ia s fac o friptur la gr tar grozav . Era un b i at cu picioarele pe p mînt, origi nar din Indi ana sa u Il linois sa u al t re giune cu accent nazal. Vorbea pu in despre slujba lui i glumea pe sea ma pericolul ui , a a cum se întî mpla se cu o s pt mîn î n urm , cînd un ura gan se îndrept a spre noi , iar el spuse se: Ä Dac l ove te Plum Island, atunci se va numi Ura ganul Ant rax, i ar noi ne vom putea l ua adio de la vi a ". Ha! Ha ! Ha ! i Judy era doctor în t iin e, la fel ca so ul ei. Originar di n Midwe st, era o fe meie f r preten ii, bi nevoi toare, spiri tual , amu zant i frumoa s . Ase menea tuturor b rba il or care o cuno teau, i John C ore y fuse se îndr gostit de e a. în cei doi ani cît locui ser ai ci, Tom i Judy p rea u s se fi ata at de aceast provi ncie de la malul m ri i; le pl cea s se plimbe cu al upa i se înscri se ser la Societat ea de Istori e Peconic. în plus, erau î ncînta i de podgori i i deveniser rafina i cunosc tori ai vi nului de Long Island. De fapt, se î mpriet eni ser cu cî i va viti cultori de pri n partea locului, printre care Frederic Tobin, care organiza petreceri fastuoa se la castelul s u; la una di ntre acest e serat e fuse se m preze nt i eu, ca invit at al so ilor Gordon. Ca pereche, so ii Gordon p reau ferici i, afect uo i, at en i, fi del i, genul de cupl u din anii '90; nici odat n-a m re marcat ceva î n neregul î ntre ei . Ceea ce nu înse mna c nu avuse ser cusururi sau c forma u un cupl u perfect. Mi -am scormonit me moria î n c utarea unui defect fatal, genul de l ucru care une ori ajunge s determi ne o cri m . Droguri ? Pu in proba bil. Infi delitat e? Posibil , dar nu i proba bil. Bani ? Nu prea aveai ce fura de la ei. A adar, t e duceai di n nou cu gînd ul la sl ujba lor. M -a m gîndit i l a acest aspect. La prima privi re, s-ar fi putut crede c so ii Gordon vînduse r cine tie ce viru i uciga i , dup care se întîmplase ceva i a mînd oi fuse ser supri ma i. în aceea i ordine de idei, îmi amintea m c Tom î mi m rturi si se o dat cea mai mare team a lui , î n afar de teama de conta minare, i anume c într-o bun zi el i Judy vor fi r pi i de l a bordul alupei, c un subma ri n irani an sau de alt prove nien va veni i -i va captura, f cîndu-i s dispar f r ur me. Mie mi se p ruse c exagereaz , dar îmi aducea m a mint e c - mi trecuse prin gînd c a mîndoi aveau st ocate în crei er suficiente informa ii pe care uni i ar fi dorit s pun mî na. Deci ceea ce se î ntîmpla se poate fuse se o tentati v nereu it de r pi re. M-am gîndit la aceast variant . Dac asasi natele aveau o leg tur cu sl uj ba lor, atunci so i i Gordon erau doar vi ctime inocente sau tr d tori care vînduser moarte pent ru ba ni? Fuse ser uci i de o put ere str in sau de cineva apropiat ? Am anali zat cî t mai profund întrebarea în OTT, în ciuda h rm l aiei, a tîmpe nii lor de pe ti mpul pa uzei dintre reprize, a berii care mi se urca se la cap i a acidului di n burt . Am mai b ut o bere i a m mai î nghi it o past il de Maalox. Medicul nu-mi spuse se niciodat de ce nu trebuia s le ame stec. Am încercat s m gî ndesc la l ucruri de neconce put, la frumosul i vesel ul Tom, la frumoa sa i zglobi a Judy vînzînd unor descreiera i virusul ciumei, la rezervoare de ap conta mi nate cu germe ni, poate la microbi r spîndi i deasupra ora elor Ne w York sau Washington, la mili oanele de bol na vi , muribunzi i mor i... Nu mi -i put ea m i ma gina pe so ii Gordon f cînd astfel de lucruri . Pe de alt parte, fiecare om î i are pre ul s u. Cî ndva m întrebase m c um de- i permi se ser s închiri eze casa aceea de pe rm i s - i cumpere o alup atît de scump . Ac um poat e aflasem de ce aveau nevoi e de o barc foarte rapid i de o cas cu ponton propriu. Totul se lega, i totu i, inst inctul m îndemna s nu dau crezare eviden elor.

I-a m dat un bac i gra s domni oarei fund -de-vis i m-a m înapoiat la locul crimei .

4
Era trecut de unsprezece seara cî nd am intrat cu ma ina pe aleea care ducea l a casa so ilor Gordon. întunericul era sfî i at de o lun frumoa s î n ulti mul p trar i o briz pl cut aducea mireasma m rii prin fereastra deschi s a noului meu Jeep Gra nd Cherokee Li mi ted verde î nchis, un capriciu în valoare de 40000 de dolari pe care John Core y, care t recuse l a un pas de moarte, socoti se c se cuve nea s i-l permit . Am oprit la cincizeci de metri de cas , am l sat ma i na în l ocul de parcare, am mai ascultat cît eva mi nut e transmi si unea meciul ui Gi ant s-Dal las, apoi am oprit mot or ul. S-a auzit o voce: ² Faruril e sunt aprinse. ² Gura! a m replicat eu. Mai taci o dat ! Apoi am stins faruril e. în vi a exi st multe op iuni, dar una di nt re cel e asupra c rora nu trebui e niciodat s t e opre t i est e Ä Avert isme nt ul vocal i opi unea consul tati v ". Am desc his portiera. ² Chei a se afl î n contact. Frîna de mî n nu este tras . Era un gl as de femeie i pe Dumneze ul meu c se m na cu cel al fost ei mele so i i. ² Mul ume sc, iubito. Am scos chei a din cont act, am coborît din ma in i a m trîntit porti era. Num rul vehicul elor i curi o ilor de pe st r du se r rise considerabi l, am presupus c cele dou cadavre fuse ser ridicat e, tiut fii nd c sosi rea ma i nii mort uare de regul sati sface majorit atea spectat orilor. în apl asi timp ma reî nd sfîr it ul Actului întîi. Pe de alt parte, to i doreau s se vad la tel evizor cu ocazia tel ejurnalul ui de ora unsprezece. De cînd plecasem de ai ci, for ele de poli ie primi ser î nt riri. în fa a casei, lî ng furgoneta medico-legal , se vedea o dub a pol i i ei comitatul ui Suffol k. Aceasta reprezent a punctul de comand pe ntru det ectivi i era dotat cu aparat e radio,, faxuri, telefoane celul are, echi pament vi deo i toate realiz ri le t ehnicii de vî rf, alc tui nd arsenalul ve nicei b t lii împot riva crimei i a altor tipuri de infrac iuni. Am observat un elicopt er zburînd deasupra capului, iar la l umi na l uni i am deslu i t c apar inea unui canal de t eleviziune. De i nu auzea m vocea reporterului , acest a - sau aceast a - probabil come nta ceva de genul: Äîn zorii zilei o mare tragedi e s-a ab tut asupra acestei comunit i închise di n Long Island ". Probabi l urmau cît eva fraze despre Plum Isl and, i a a mai depart e. Mi -am croit drum pri ntre ultimii gur -ca sc , evitînd pe to i cei care ar tau a jurnali ti. Am p it peste cordonul galbe n, moti v pe ntru care l îng mi ne a r s rit imedi at un pol i ist din Sout hol d. l -am prezentat insi gna, pri mi nd, î n schi mb, un salut schi at pe jum t ate. Poli istul în uni form , îns rci nat cu conse mnarea datelor de la locul crimei, a venit la mine cu bl ocnot esul i foaia de prezen ; i-a m spus din nou numele, profe sia i celelalte, a a cum m-a î ntrebat. Acea sta e ste procedura i se apl ic pe t oat durat a inve sti g rii unei crime, începînd cu pri mul pol i i st sosit l a locul faptei i terminînd cu ult imul care pl eac , dup care locul revine din nou proprietarului, în orice caz, acum figura m de dou ori pe lista lor, deci m implicase m i mai mult . - Ave i cumva pe li st i pe ci neva de la Minist erul Agricul turi i? l -am întrebat pe poli ist ul î n uniform . - Nu, mi -a r spuns el, f r a mai consulta list a. - Totu i, la fa a l ocului se g se te i un repreze ntant al Mi nist erului Agricul turii , adev rat ? - Va trebui s -l întreba i pe domnul Maxwell. - Eu te întreb pe dumneata de ce nu l-ai înregist rat pe list . - Va trebui s -l întreba i pe domnul Maxwell. - Asta am s i fac. De fapt, cuno tea m dej a r spunsul. Nu degeaba ti pii de acest fel erau porecl i i fantome. Am oc olit casa i m-a m dus în curtea din spate, apoi pe verand . Locuri le în care z cuser cadavrele so ilor Gordon erau marca te cu cret a, priveli t e si ni str în l umina l unii. O folie de plast ic ma re i curat acoperea sîngele î mpro cat în spat ele l or, acol o unde via a li se scur se se din trup.

Cu oc hii la acest tablou, m-a m bucurat - cum v-a m mai spus c cei doi fuse ser î mpu ca i afar i c în aer nu plutea mirosul mor ii. Detestam s m înt orc la locul unei crime comi se în i nterior i s constat c mirosul nu disp ruse. Oare de ce nu-mi putea m sc oate di n mi nte acel mi ros? De ce conti nua m s -l si mt î n n ri? Undeva, în fund ul gîtului ? Oare de ce? Doi poli i ti în uni form de la sec ia din Southold edeau la ma sa rotund din curtea i nterioar , bînd ceva din pahare de plasti c aburinde. Pe unul din ei l -am recunosc ut ca fiind Johnson, a c rui a ma bil itat e de a m cond uce acas o r spl t ise m print r-o aspri me ne meritat . ti i bi ne c t r im într-o l ume dur , eu fi ind unul di ntre cei care o f cea s fie a a. Poli istul Johnson mi -a aruncat o pri vi re li psit de bun voi n . Jos, lîng pont on, a m deslu it sil ueta unui alt b rbat în uniform i mi -a p rut bine c cineva î mi ur ma se sfatul de a post a un paz nic lî ng barca cu motor. Nu mai era nime ni pri n preaj m , a a c am intrat î n cas pri n u a glisant , care d dea înt r-o combi na ie de salon spa ios i sufra geri e. Bineîn eles, mai fuse se m ai ci i mi -a m a mi nti t cum Jud y spunea c cea mai mare part e a mobi lierul ui era deja acolo cî nd închiri aser casa, Ä scandinav din Tai wan", cum se expri ma se ea. Cî iva me mbri ai echipei medico-legale continuau s - i fac de lucru prin î nc pere. L-a m întrebat pe unul di ntre ei, o femei e atr g toare, care se ocupa de st rî ngerea a mpre ntelor. - L-a i v zut pe eful pol i iei ? Ea a ar tat cu deget ul mare î n spate i mi-a r spuns: - La buc t ri e. Nu ati nge i ni mic în drum. - Bine, doa mn . Am p it peste covor ul persa n i a m intrat în buc t rie, unde p rea s aib l oc o conferi n . Erau de fa Max, reprezentînd ora ul suvera n Southold, Eli zabeth Penrose, reprezentanta comit atului li ber i independent Suffolk, un b rbat în cost um de cul oare închis , care nu mai avea nevoie de insign FB I, i un altul, îmbr cat mai pu in oficial, în blugi i geac de doc, c ma sî ngeri e i boca nci, un fel de parodie a ceea ce ar fi î nse mnat un birocrat de la Mini sterul Agri culturi i, dac vreodat i -ar fi l sat bi roul, fii nd nevoit s vizi teze o ferm . To i st teau î n picioare, ar tînd ca i cum ar fi gî ndit stî nd în aceast pozi ie. Am v zut o cutie de carton plin cu pahare din plast ic pentru cafea; fiecare inea în mîn un pa har. Mi s-a p rut interesant i se mni ficat iv c grupul nu se î ntruni se în punctul mobil de comand , ci în buc t ri e, oarecum feri t de ochii celorlal i. întî mpl t or, Max se î mbr ca se l a patru ace pentru cei de la FB I isa u pe ntru pre s : î i puse se cravat , una caraghioa s , cu drapele nautice. Elizabet h purta acel a i t aior bej, dar î i scose se jacheta, l sî nd s se vad un re vol ver calibrul 38 i alte dou calibrul 36, toate trei în toc. Pe ma s se vedea un mic tel evizor al b-negru comut at pe un canal, cu volumul dat la mini mum. Re portajul vorbea despre o vi zit preziden i al î ntr-un loc ciudat, popul at doar cu oa me ni mici de stat ur . Max s-a adresat celor doi b rba i: - Vi -l prezint pe detectivul John Core y, de la criminalistic . S-a m rginit la atît, renun î nd s mai adauge c jurisdi c ia mea începea i se sfî r ea ca m o sut cinci zeci de ki lomet ri l a vest de acele locuri. Max a f cut semn spre cel îmbr cat în costum de culoare închis i a spus: - Du mnealui este George Foster, de la FBI... Apoi s-a ui tat l a domnul Blugi i a ad ugat: iar domnul este Ted Nash, de la Ministerul Agriculturii. Am dat mîna cu a mînd oi. - Gi ants a marcat în primul mi nut al reprizei a t reia, am informat -o pe Penrose. Ea nu mi-a r spuns. Max a f cut semn spre cutia cu pahare de plastic. - Vrei cafea? m-a î ntrebat el. - Nu, mul ume sc. Domni oara Penrose, care se g sea cea mai aproape de tel evi zor, a auzit ceva la tiri i a m rit volumul . Ne-a m îndre ptat to i aten ia spre ecran. O reporter st t ea în fa a l ocui n ei so ilor Gordon. Ne sc pa ser frazel e int roduct ive i am prins numai atît: NELSON DEMILLE

² Vi ctimele dublul ui asasi nat au fost i dentificat e ca fiind cercet t ori la laboratorul guverna ment al ultrasecret de boli ale animal elor, de pe Plum Isl and, aflat la cî i va kil ometri de aici. Ur ma u cadre cu Plum Island, filmate de la o alti tudine de ci rca a se sute de metri . Era ziua în amiaza mare, a adar, proba bil, erau ima gini mai vechi. De sus, insula ar ta exact ca un ant ricot de porc i dac vre i s extinde i jocul de cuvinte la febra porcinelor. .. în orice caz, Plum are o lungi me de circa patru kilomet ri i j um tate i ca m un kilometru i jum tate l ime. Come ntariul reporterului suna ca m a a: Ä Aceasta este Plum Isl and, a a cum ap rea ea vara t recut , cînd post ul nostru a realizat un reportaj, ca ur mare a unor zvonuri persistente c insul a ar g zdui cercet ri î n vederea r zboiului bacteri ol ogic". F cînd abstrac ie de cli ee, report era avea drept ate î n privin a zvonurilor. Mi -am a mint it un dese n ani mat pe care îl v zuse m mai de mul t î n Wall Street Journal i în care un consil ier î n orient are c olar se adresa p rin i lor î n fel ul urm tor: Ä Fi ul dumneavoa st r este un copil r u, me schin i necinst it, c ruia îi place s r spîndeasc zvonuri. îi recomand s se fac ziarist". Corect. Zvonuri le puteau duce la panic . Mi -a t recut prin gînd c acest caz trebui a închis rapid. Reportera a ap rut din nou în fa a casei so il or Gordon i a informat t elespectat orii: ² Ni me ni nu poate afi rma c asa sinarea so il or Gord on ar avea vre o l eg t ur cu munca lor pe Plum Island. Cu t oate acest ea, pol i ia face i nvestiga ii. Apoi s-a dat din nou l eg t ura cu studioul. Domni oara Penrose a dat vol umul mai î ncet i 1-a î ntrebat pe domnul Fost er: ² FBI-ul dore te s se i mplice oficial în acest caz? ² De oca mdat nu, a r spuns Foster, dup care a ad ugat: Lumea ar putea crede c -i vorba de ceva grav. ² Mini sterul Agri culturi i nu se intereseaz oficial de acest caz, întrucît nu exist nici o l eg t ur înt re activitat ea so i lor Gord on i moart ea lor. Mi nisterul nu va face nici o declara ie ofi cial , cu excep ia regretel or pentru uci derea a doi angaja i aprecia i i mun cit ori. - Apropo, i-am atras aten ia domnului Na sh, a i uitat s v tre ce i pe li sta de la poart . El m-a pri vit oarecum surpri ns i extre m de agasat, apoi mi -a r spuns: - Am s . .. v mul ume sc c mi -a i ami nt it. - Cu pl cere. Oricînd. Dup o sc urt conversa ie de conveni en , Max s-a adresat lui Foster i l ui Nash: - Det ectivul Core y le-a cunoscut pe cele dou vi ctime. Domnul FBI a devenit imedi at at ent i m-a î ntrebat: - Cum a i ajuns s -i cunoa t e i? Nu-i bine s r spunzi la întreb ri ² oame nii ar put ea crede c e ti o persoan coopera nt , ceea ce nu e cazul me u. A adar, nu i-am r spuns. - Det ectivul Core y i-a î ntîlnit pe so ii Gordon la o ocazi e monden , cu numai t rei luni î n urm , a r spuns Max î n locul me u. Eu îl cunosc pe John de vreo zece ani. Foster a dat di n cap. Era limpede c mai avea i alte întreb ri i , cum ezita s le formuleze, a intervenit detecti vul Penrose: - Det ectivul Core y urmeaz s scri e un ra port am nun it referitor la ceea ce cunoa te despre victi me, raport pe care î l voi prezenta tuturor foruril or i nt eresate. Era o noutat e pentru mine. Domnul Nash se sprijini se de o ma s de buc t rie, cu ochii la mi ne. Ne-a m privit fix unul pe cel lalt, noi doi fiind cei mai reprezentat ivi b rba i di n înc pere i, f r o vorb , am tras a mî ndoi concluzia c nu ne agrea m i c unul di n noi nu avea ce c uta acolo. Cu alte cuvi nte, atmosfe ra era at ît de înc rcat de t estosteron, c t apetul î ncepuse s se umezeasc . Mi -am îndreptat aten i a spre Max i Penrose i a m î ntrebat: - S-a convenit c est e vorba de ceva mai mult decît o simpl crim ? De aceea a' venit reprezentantul guvernului federal? N-a r spuns ni me ni. - Sau nu face m decît s presupunem c ar fi vorba de mai mult? Mi -a sc pat cumva vre o discu i e sau al tceva? în cele din urm , domnul Ted Nash a r spuns cu r ceal :

- Proced m cu pruden , domnul e detecti v. Nu de ine m probe concrete c asasinat ul ar avea vreo l eg t ur cu probl e me de... ca s vorbi m pe l eau, proble me de securi tate na ional . ² Nu tia m c Ministerul Agricult urii are vreo leg tur cu securi tat ea na ional , am re marcat eu. Ave i cumva, de pil d , vaci care lucreaz sub acoperire ? Domnul Nash mi -a adresat un surî s a ma bi l, gen Ä Ia mai du-te în m -ta", i a spus: ² Ave m lupi în blan de oaie. ² Bine zis. Imbeci lul! Domnul Foster s-a gr bi t s -mi r spund , î nainte s devin de-a dreptul sup r tor: ² Sînte m aici pentru orice eventuali tate, domnule det ectiv. Ar fi o dovad de mare ne gli jen dac nu a m verifica totul cu aten ie. To i sper m s fi fost o crim f r leg tur cu Plum Island. L-a m privit o cl ip pe George Foster. Avea vre o treizeci de ani, genul de tip cur el, cu ochi str lucitori de agent FBI, cu ve nicul costum de culoare închis caracteristic Biroul ui Federal de Inve sti ga ii, c ma alb , cravat di scret , pantofi negri, soli zi i aureol . Mi -am îndreptat aten i a spre Ted Na sh care purta pantal onii de doc despre care a m pomenit; era mai apropi at de vî rsta mea, bronzat, cu p r cîrlion at i u or grizonat, ochi al ba tri -cenu ii, al ur impre siona nt , pe scurt exact genul pe care femeil e l -ar numi b rbat fatal ² probabil unul dintre mot ivele pentru care nu-mi pl cea. Vrea u s spun, de cî i b rba i fat ali este nevoi e într-o si ngur înc pere? Poate c m-a fi ar t at mai a ma bil fa de el dac n-ar fi aruncat privi ri furi e spre Elizabe th Penrose, care le pri ndea i-i întorcea c ut tura. Nu vreau s spun c se sorbea u din pri viri; pur i si mplu, se privea u sc urt în ochi, cu figuri impa si bi le, dar trebuia s fii orb ca s nu- i dai seama ce gînduri umbl a u prin mi n i le l or p c toase . Doa mne, întreaga pl anet era pe punctul de a se cont ami na cu antrax i de a- i g si pi eirea, iar ei doi se purt au ca doi cîini în c l duri, regulî ndu-se di n priviri, cînd aveau atîtea proble me de rezolvat. Absol ut dezgust tor. Max mi-a î ntrerupt irul gînduril or: ² John, î nc nu a m g sit cele dou gl oan e, dar se presupune c au c zut în apa gol fului, a a c mîi ne diminea vom c he ma scafa ndri i vom dra ga fundul apei. Nu s-a u g sit t uburi de cartu , a ad ugat el. Am încuvii n at di n cap. Un pi st ol aut omat arunc afar tuburi le, spre deosebi re de un revol ver. Dac arma fuse se automat , at unci uciga ul avusese sufici ent sî nge rece, încît s se aplece i s ia de jos cele dou cart u e. Pîn î n prezent, practi c nu aveau nici un fel de date. Doi oa me ni împu ca i în cap, nici un glon , nici un cart u , ni ci un zgomot care s fi fost auzit de vecini i de al turi . L-a m privit din nou pe domnul Na sh. Avea aerul unui om îngri jorat i m-a m bucurat s const at c între dou gînduri referit oare la cum s -i pun fusta în cap domni oarei Penrose mai refl ecta i la salvarea planetei. De fapt, to i cei di n buc t rie p reau s se gîndeasc l a anumit e lucruri, proba bi l, la germe ni patogeni, i se î ntre bau dac nu cumva a doua zi de diminea aveau s se trezeasc plini de pet e ro i i. Ted Na sh a vîrî t mîna î n cutia de carton i a întrebat -o pe domni oara detectiv Pe nrose: - Mai vrei o cafea, Beth? Beth? Ce ma ma dracului. ..? - Nu, mul ume sc, i-a zî mbit ea. Stomacul mi se potol ise, drept care m-a m d us la fri gi der s -mi iau o bere. Raft urile erau aproape goal e. - Max, ai goli t t u fri giderul? a m î ntrebat. - Laboratorul a luat tot ce nu era sigil at din fabric . - Vrea cineva o bere ? N-a m pri mi t nici un r spuns, pri n urmare a m l uat o cut ie de Coors Light, am desf c ut -o i a m tras o înghi itur . Am observat c to i erau cu ochii pe mi ne, ca i cum ar fi a t eptat s se mt împle ceva. De îndat ce î i î nchi pui e c se g se sc î ntr-un medi u conta mi nat oa meni i încep s se comporte ci udat. Abia m-a m st pînit s nu duc mîna la gît i s nu m pr v l esc la podea, chipuril e cuprins de convulsii . Dar nu era m cu amicii mei din nordul Manhat tan-ului, ti pi i ti pe care gust umorul negru, a a c am l sat s -mi scape ocazi a de a aduce o not comic pentru det ensionarea atmosferei.

- Te rog conti nu , l -am înde mnat pe Max. - Am sc otoci t pri n toat casa, a spus ef ul poli iei, dar nu am g sit nimic neobi nuit sau se mnificat iv, afar de faptul c jum t ate dintre sert are erau neat inse, la unele dulapuri p rea s nu se fi umblat deloc, iar c r i le nu au fost scoa se din rafturi . Simularea unei spar geri a fost f cut de un a mator. ² Poate t ot u i s fi fost un toxicoman sub infl uen a droguril or i care nu avea în mi nte un sc op a nume, a m spus eu, dup care am ad ugat: Sau poat e c f pt a ul a fost surprins a supra fa pt ei ori c uta un obi ect i L-a g si t. ² Poate, m-a aprobat Max. To i aveau un aer gî ndi tor, acoperire excelent pent ru li psa de indici i. Lucrul cel mai uluit or în cazul acest ui dublu asa sinat, m-a m gîndit eu, r mînea acela c crimele fuse ser f ptuit e afar , bang, bang, chi ar pe t eras , f r ni ci un preambul. Uciga ul nu avuse se nevoie i nu voise ni mi c altceva de la so ii Gordon decî t s -i tie mor i. Prin urmare, fie c luase di n cas ceea ce dorea, fie c so i i Gordon transportaser acel ceva la vedere, de pi ld î n frapier . Iat c revenea m la cut ia cu ghea care lipsea. în al doil ea rînd, uciga ul îi cuno t ea pe so ii Gordon, care îl cuno teau l a rîndul lor. Eram convins de asta. Bun , Tom! Bun , Judy! Bang! Bang! Cei doi se pr bu e sc, cutia cu ghea cade.. . nu, în untru se g se sc flacoane cu vi ru i uci ga i. Bun , Tom! Bun , Judy! Pune i jos cutia. Bang! Bang! Cei doi cad. Gloan ele le t raverseaz craniul i se pierd î n apa golful ui. în al t reilea rînd, f r îndoial c arma avuse se a mort izor. Ni ci un profe si oni st n-ar trage dou foc uri în aer liber. Proba bi l era o arm automat , fiindc amortizorul nu se pot rive te la un revolver. ² Fa mil ia Murphy are cîi ne? l-am întrebat pe Max. -Nu. ² Bine... A i g sit ceva bani, portofele sau altceva asupra victi melor? ² Da. Aveau portofele identice; fi ecare avea legitima ia pentru Plum Island, permi sul auto, c r i de credi t i altele ase menea. La Tom s-au g sit treizeci i apt e de dolari bani ghea , i ar l a Judy, paisprezece. Fiecare avea o fotografie a cel uilalt, a ad ugat Max. Une ori detaliile neînse mnat e sunt cele care declan eaz marea revela ie. Atunci trebui e s - i ami nte ti Regula num rul Unu: nu te implica emo ional, Corey, nu cont eaz dac este vorba de un copi la atras pe c r ri gre it e, de o b trî nic cumsecade, de frumoa sa Judy, care i -a f cut o dat cu ochiul, sau de Tom, care inea cu orice chip s - i plac vi nurile lui preferate i care î i preg t ea fri ptura dup gustul lui. Pentru anchetat orul crimi nal ist nu are i mportan id enti tatea vi ctimei, ci doar aceea a asasinului. - Proba bil i-ai dat sea ma c nu s-a g si t l ada cu ghea , mi -a spus Max. E ti sigur c a existat? Am încuvii n at di n cap. Domnul Foster mi -a comuni cat p rerea sa î ndel ung cump nit . - Noi crede m c so i i Gordon aveau lada la ei, i ar uciga ul sau uciga ii voiau con inutul acel ei cut ii, or con inutul era ceea ce ti i i dumnea voastr . în opini a mea, so i i Gord on vi ndeau acest gen de marf i tîrgul a c zut . Am pri vi t î njur, la cei aduna i în buc t rie. E greu s desci frezi expresia unor oa me ni a c ror mese ri e const î n a ci ti pe chipuril e alt ora. Cu toat e acestea, am avut senti mentul c afirma i a lui Ge orge Foster repreze nta concl uzia l or comun . A adar, dac oame nii ace tia aveau dreptate, atunci existau dou concluzii: fi e so i i Gord on fuse ser pro ti de-a bi nel ea i nu se gî ndi ser c cineva dispus s cumpe re sufici en i vi ru i i bac terii, ca s ucid popula i a unei planet e, nu va ezita s -i lichideze pe ei doi; fie amînd oi fuse ser complet i ndi feren i la consecin el e faptul ui c vi ndeau moarte pe bani. Or, eu tiam cu cert itudine c Tom i Judy nu fuse ser nici pro ti , ni ci i numani. De ase me nea, presupunea m c nici uci ga ul nu era prost i m întreba m dac tia sau dac putea fi sigur c în lad se g sea ad ev rata marf . Cum ar fi putut ti cu certi tudine? Bun , Tom! Bun , Judy! Ave i virusul? Bravo. Bang! Bang! A a s fi fost ? S nu fi fost a a ? Am încercat diverse sce narii, cu i f r lada cu ghea , cu i f r persoa na sau persoanele pe care so i i Gord on proba bil le cuno t eau, i a a mai depart e. î n plus, cum ajunse se per soana - sa u persoanel e ² la casa celor doi? Cu barca? Cu ma i na ? - Ceva ma i ni necunosc ute? l -a m întrebat pe Max.

- Ni me ni di n cei interoga i de noi n-a remarcat vreo ma in necunoscut , mi -a r spuns Max. Amî ndou ma inil e so i lor Gordon se afl î n garaj. Echipa medi co-legal le va transporta mîi ne la laborat or, î mpre un cu barca cu mot or, a ad ugat el. Pentru pri ma oar domni oara Penrose mi s-a adresat direct: - Se prea poat e ca asasinul sa u asa sinii s fi veni t cu barca. Eu a a cred. - E la fel de posi bil, Eli zabet h, ca uciga ul sau uciga ii s fi venit cu una din ma i nil e so ilor Gordon, pe care a împrumut at-o în prealabi l. Eu sunt convins c se cuno teau. Ea m-a pri vit fix, apoi a spus oarecum r st it: - Eu cred c a fost o barc , detectiv Corey. - Poate c asasinul a venit pîn aici pe j os sa u cu biciclet a, sau cu mot ocicleta. Poate c a î not at pî n aici, am continuat, sau a fost adus de ci neva. Poate a f cut surfing sa u a venit cu delt apl anul. Poate c asasinii sunt Edgar Murphy i so i a lui. Ea m-a pri vit cu aspri me i mi -a m dat sea ma c se sup ra se. Cuno t eam acest gen de pri vire. Fuse se m î nsurat. Max ne -a î ntrerupt i a spus: - Mai exist un lucru interesant , John.. . Din spusel e gardienil or de pe Plum, so ii Gordon au se mnat de plecare la amiaz , au urcat în barc i au plecat. în t cerea care s-a a t ernut nu se auzea decît bîzîitul frigi derului. - Una dintre variantele la care ne pute m gîndi ar fi aceea c so i i Gord on au asc uns marfa undeva în vre un golfule de pe Plum, apoi au luat barca i s-au dus s-o recupereze. Sau, poat e, pur i simplu, au ie i t di n laborator cu lada cu ghea , au pus- o î n barc i au plecat. în oricare din cazuri s-au î nt îlnit cu clientul în golf i au li vrat marfa în largul m rii, prin ur mare cînd au sosi t acas nu ma i aveau lada, îns aveau ba nii. Ai ci au dat nas î n nas cu asa sinul care i -a l ichidat i i-a recuperat banii . Am chibz uit to i la acest scenariu. Bi neîn eles, se punea între barea, dac sc hi mbul avuse se l oc în l arg, de ce cri ma nu f use se f ptuit tot acolo? Cînd tipii de l a criminali stic vorbesc despre crima perfect , se refer la crima s vîr i t în largul m ri i: probe ne se mn i ficative sau inexist ent e, de regul nici un zgomot , nici un martor i , în majori tatea cazurilor, nici un cadavru. Dac t reaba est e bine f cut , atunci poate p rea un si mpl u accident. Era la mi nt ea coco ului c ni t e profe si oni ti care t ocmai pu se ser mîna pe un virus uciga n-ar fi at ras aten ia asupra lor lichidînd doi cercet t ori de pe Plum Island în spatele propriei lor case. îns totul fuse se astfel aranjat, încît s par c so ii Gordon ar fi surpri ns un sp rg tor. Indi ferent ci ne realizase î nscenarea, aceast a nu era prea convi ng toare. Totul p rea f cut de mî na unui a mator sa u, poat e, de str i ni care nu viziona u dest ule fil me poli i ste ameri cane la tele vizor. Sau era cu totul alt ceva. Cum r mî nea cu intervalul de ci rca cinci ore i j um tate, de l a a mi az , cî nd so ii Gordon pl ecaser de pe Plum Island, i pîn l a 5:30, cînd domnul Murphy afirma c auzi se barca lor? Unde fuse ser în t ot acest ti mp? - Asta-i cam t ot ce ave m pîn în prezent, John. Mîine vom pri mi rapoartele de laborator i tot mîine va trebui s st m de vorb cu cîteva persoa ne. Ne po i da vreo suge st ie pe cine ar trebui s contact m? Priet eni ai so il or Gordon? - Nu tiu cu cine erau priet eni so i i Gord on i, din cîte cunosc, nu a veau du ma ni . M -am adresat apoi domnul ui Nash: Pîn atunci, vreau s discut cu cei de pe Plum Island. - Ave i posibi lit atea s sta i de vorb cu unel e persoa ne care lucreaz pe Plum Island, a int ervenit domnul Nash. Dar, în int eresul securit ii na ionale, a ad ugat el, trebuie s asi st l a toate întrevederil e. l -am r spuns în cel mai reu it stil ne wyorkez i mu c tor: - Poate ai uitat c investig m o cri m . Mie s nu-mi umbli cu ase menea tîmpe ni i. în buc t rie s-a l sat o t cere de ghea . Trebui e s spun c , ocazional, colabora m c u agen i FBI sa u dc la Brigada de Lupt Ant idrog i to i erau ni te tipi de treab - adic pol i i ti. îns indivizii de soi ul l ui Nash era u o adev rat pacoste. Respectivul nu declarase nici dac lucra la CIA, Direc ia de Informa ii a Mini sterul ui Ap r rii , a Armatei sau alt agen ie la fel de dubioa s . De un lucr u îns era m si gur: nu avea ni ci î n clin, nici în mînec cu Mini sterul Agri culturi i. Max, care probabil se consi dera gazda acestei înt runiri de orgolii , a interveni t:

- Nu m deranj eaz cît u i de pu in ca domnul Nash s asi ste l a interviuri sau la interogatorii. A aruncat o privi re c tre Penrose. Priet ena mea Beth m-a pri vit scurt i i s-a adresat lui Nash, cel care o regula di n ochi: - Ni ci pe mine nu m deranj eaz . - La orice întîlnire, int erviu, interogatoriu sau î ntrunire de lucru la care asi st Ted va fi prezent i FBI-ul, a inut s precizeze George Foster. începea s m cam scoat din s rite toat porc ria ast a i m întreba m dac M ax avea de,gînd s -i ret rag spri jinul. ² Specialit atea mea est e terorismul na ional, a cont inuat rezonabilul domn Foster. Ted se ocup de spi onaj ul int erna ional. S-a uitat la mi ne, la Max i la Penrose, apoi a ad ugat: Inve stiga i o crim afl at sub inciden a legilor statul ui Ne w York. Dac ni ci unul dint re noi nu- i vîr nasul în treburil e celorlal i, ne vom în el ege de minune. Promit s nu m j oc de-a detectivul criminalist , cu condi i a ca ni ci dumneavoa str s nu v juca i de-a ap r t orii lumii libere. Vi se pare corect? Logic? Lucrativ? Bineîn eles. M -a m uitat la Nash i l-am întrebat pe nepus ma s : ² Pentru ci ne lucrezi ? ² De oca mdat nu a m drept ul s spun. în orice caz, nu pentr u Mini sterul Agri culturi i, a ad ugat el . ² Hai c m-ai p c l it! am e xcla mat eu sarcastic. Iste i mai sînte i, m i b ie i! ² Domnul e Core y, pute m discut a pu in afar ? mi-a propus Beth. Nu i-a m acordat at en ie i am continuat s fac presiuni asupra lui Nash. Avea m ne voie s marchez apte puncte pe tabel i t iam bine cum s pr ocedez. ² Am vrea s mer ge m pe Plum Isl and chiar ast -sear , i-am spus l ui Nash. El a p rut sur prins. ² Ast -sear ? Dar nu circul nici un feribot.. . ² Nu a m ne voie de feri bot . Vom merge în alupa de pol i i e a l ui Max. ² Exclus! a protestat Nash. ² De ce? ² Acce sul pe i nsul est e interzis, a declarat el. ² Ai ci i nvestig m o cri m , i-am rea mi nt it. N-a m c zut de acord adineauri c eful pol i iei, detecti vul Penrose i cu mine i nve st ig m un caz de omucidere? ² Nu i pe Pl um Island. ² Ba cum s nu! Ad or astfel de chest ii, z u c da. Spera m ca domni oara Penrose s - i dea sea ma ce dobitoc era indivi dul. ² La ora aceasta nu se afl nime ni pe Plum Isl and, a spus Na sh. ² sunt oa menii de paz , iar eu doresc s discut cu ei, am re pli cat. Chi ar acum. ² Mîi ne diminea , i nu pe insul . - Acum, i pe i nsul - alt fel, îl trezesc pe judec tor i-i solicit ma ndat de perchezi ie. Na sh s-a holbat la mine i a spus: - E pu in proba bi l ca un judec tor local s emi t ma ndat de perchezi ie pentru o propriet ate a guver nul ui Stat el or Unite. Ar fi nevoie s apelezi la un procuror al St atelor Unit e i la un judec tor federal. Presupun c , în calitat e de crimi na li st, cuno ti aceste lucruri, dup cum, pr obabi l, tii c nici un procuror al Statelor Uni te i nici un judec tor federal nu va fi prea încîntat s - i eli bereze un ase me nea ma ndat, dac int r în discu ie sigura n a na ional . A a c nu te mai groz vi i nu mai face exces de zel, a ad ugat el. - Ce-ai zice s te ameni n ? în cele din urm , Max s-a ca m s turat de domnul Na sh, a c rui blan de oai e începuse s alunece î ntr-o part e. - O fi insula asta propri etate federal , totu i r mîne o parte din ora ul Sout hol d, di n comi tatul Suffolk i din statul Ne w York, i s-a adresat el lui Nash. î i cer s ne faci rost de autori za ie, ca s putem mer ge pe insul mîi ne, altfel vom ob i ne un ordin judec toresc. De data aceast a, Nash i -a dat silin a s adopte un t on agrea bil . - Dar nu-i neap rat nevoie s merge i pe insul , efule. De sigur, det ectivul Penrose se t rezise de aceea i parte a baricadei cu mine, a adar i -a spus noul ui ei prieten: - Sînte m sili i s i nsist m, Ted. Ted? Ei, dar chiar c rat ase m anumite lucruri în ora aceea blest e mat cît întîrziase m.

Ted i Beth s-au pri vit unul pe cel l alt, dou sufl ete chinuit e, sfî iate între rivali tate i desfrîu. în cel e din ur m , domnul Ted Na sh de la Coope rati va Ochi ul i Urechea, sa u cum s-o mai fi che mat , a spus: - P i.. . am s dau un t elefon. - Mîi ne diminea , am precizat eu. Nu mai tîrziu. Domnul Foster nu a l sat s -i scape ocazia de a-L pune la punct pe domnul Na sh i a intervenit : - Cred c t o i sînte m de acord s me rge m acolo mîine di minea , Ted. Domnul Nash a înc uviin at din cap. î ntre t imp, încetase s mai privea sc gale spre Bet h Penrose i - i concent ra t irul asupra mea . M -a pri vit i mi-a spus: - Det ectiv Corey, dac se stabile te c a fost comi s un delict federal, proba bil nu vom mai avea nevoie de serviciile dumital e. îl determina se m pe mi cu ul Teddy s se coboare la josnicii i ti a m bi ne cînd era cazul s las pe cineva î n pace. M înapoia m acas dup un duel verbal, îl ucisese m pe al unec osul Ted i acum preti ndea m ini ma frumoa sei lady Penrose. Era m ne mai pomenit . Z u c m si m ea m mai bine, î mi reg sise m fi rea mea ne suferit dintot deauna. Tot odat , aceste personaj e meri tau puse pu in cu fundul pe j rati c. Rival itatea e bun . Compet i ia ine de ameri cani. Ce-ar înse mna ca ora ele Dall as i Ne w York s fie la mare ami ci i e? Celelalt e patru personaje discut au acum de una de alta, scormoni nd prin cuti a de cart on i f cîndu- i cafea, încercînd s reinstaureze armonia i echilibrul dinaint e de apari ia lui Corey. Mi -am mai luat o bere di n fri gider, apoi, adresîndu-m domnul ui Na sh pe un ton pr ofe sional, l -am întrebat : - Cu ce fel de viru i se lucreaz pe Plum Island? Adi c , de ce ar vrea cineva, vreo putere str i n , s pun mîna pe germe ni patogeni care provoac febr aftoas sa u maladi a vacilor nebune? Spu ne- mi , domnul e Na sh, ce anume ar t rebui s m î ngrijoreze, ca s ti u de ce voi avea i nsomnii la noapte. Domnul Nash a r ma s t cut mul t timp, apoi i -a dres glasul i a r spuns: - Presupun c ar trebui s t ii ce mari sunt mi zele ai ci.. . S-a ui tat la mine, la Max i l a Penrose, apoi a spus: Indiferent c ave i sau nu a utori za ie, a i depus jur mî nt ca poli i t i, a a c ... - Ni mic din ce ne vei spune nu va trece de pere ii acest ei înc peri , am declarat eu binevoit or. Afar de cazul î n care îmi va conve ni s -mi dau drumul la gur fa de alt cineva. Na sh i Fost er s-au uit at unul la al tul, apoi Foster a î ncuvi in at din cap. - To i ti i sau, poate, a i citit, a început Na sh, c Stat ele Unite nu se mai angaj eaz în cercet ri sau inve st i ii î n domeniul r zboiului bacteri ol ogic. S-a se mnat i un t ratat în acest sens. - Iat de ce i ubesc eu ara asta, domnule Na sh. Ai ci nu exi st bo mbe bacteriologice. - A a e. Totu i, exi st unel e boli care fac tranzi ia î ntre studiul biologic legitim i eventual e arme bi ologice . Printre acestea se nu m r i ant raxul. Dup cum ti i ² s-a ui tat la Max, la Penrose i la mine - întot deauna s-a zvonit c Plum Isl and n-ar fi o si mpl baz de cercetare a bolilor animale, ci mai mult de atît . Ni me ni nu a sc os o cuvînt. - De fapt, nu-i vorba de un cent ru al r zboiului bacteri ol ogic. în Statel e Uni te nu exi st a a ceva. N-ar fi ci nstit din partea mea dac n-a a minti c , uneori, speciali ti di n domeniul r zboiului bacteriologic vizit eaz insula pentru a fi pu i la curent cu rezultat ul cercet rilor i pent ru a ci ti rapoarte asupra unor experi me nte. Cu alte cuvinte, e vorba de o combi na ie între bol i ale oa menil or i ale ani malelor, între lat ura ofensi v i cea defensiv a r zboiului bacteriol ogic. O combi na i e cît se poat e de conve na bil , m-a m gîndit eu. Domnul Nash a sorbi t din cafea, a r mas pu in pe gînd uri, apoi a conti nuat: - De pild , febra porcinelor, se mnal at î n Africa, a fost asociat cu virusul HIV. Pe Plum Island se studiaz febra african a porcinelor, i ar mass-medi a vine c u o tr snaie despre... m rog, cu totul alt ceva. La fel se întîmpl cu febra din Rift Valley, cu vi rusul Ha n a i cu al i ret roviru i , cu filovi ru i? ca Ebola Zai re i Ebola Marburg. .. în buc t rie se l sase o t cere mormîntal , toat lumea ti a c acesta era cel mai î nsp i mînt tor subi ect din întregul univers.

Vrea u s spun c , în cazul armelor nucl eare, oa me nii se arat fie fatali t i, fie neî ncrez tori c a a ceva ar putea s se întî mple. R zboi ul bacteri ologic sau terori smul biologic sunt lucruri perfect ima gina bile. Dac s-ar decl an a o anumi t epidemie, ea ar înse mna sfîr i tul omenirii , nu într-o explozie instant anee i incandescent , ci lent, pe m sur ce boal a s-ar transmi te de la cei suferi nzi la cei s n to i , î n timp ce mor ii ar putrezi acol o unde se pr bu e sc, ca într-un fi l m de mî na a doua a t ept at s ruleze i î n carti erul dumneavoa str . Domnul Nash a conti nuat pe acela i t on, f r prea mare tragere de i ni m i tot odat pli n de importan a unor lucruri pe care el l e cuno tea, dar noi nu. - în concluzie, a spus el, aceste bol i pot contami na ² i chiar conta mi neaz - animalele, prin ur mare studiul lor l egal int r sub juri sdic i a Mini sterului Agriculturi i. Acest a încearc s descopere un re mediu împotriva acestor maladii, pentru a protej a vit ele din America i i mpli cit popula ia american , întrucî t, de i de regul exist o bari er înt re speci i, împiedi cînd transmit erea bolil or ani mal elor l a om, s-a desc operit c anumite bol i nu in cont de specie... De exe mpl u, exi st dovezi c maladia vacil or nebune, declan at în Anglia, s-a t ransmi s i la om... Poate c fosta mea so i e avea drept ate î n privin a c rnii . Am încercat s -mi imaginez o vi a cu ha mburge ri di n soia, chift ele f r carne i hotdogs din alge mari ne. A fi preferat s mor. M -a cople it un val de c ldur i afec iune fa de Mini sterul Agri culturii. Totodat , mi -a m dat sea ma c ceea ce ne dest i nuia domnul Na sh erau minciunile oficial e - basmul cu boli le animalelor care traversa u bariera speciil or i alt ele ase me nea. De fapt, dac zvonurile erau conforme c u real itat ea, Plum Isl and era î n acela i ti mp un l oc în care se studiau t iin i fic i deliberat bolil e infec ioase umane, ca part e a unui progra m de r zboi bacteriologi c inexist ent din punct de vedere ofi cial. Pe de alt part e, poate erau si mple zvonuri i ceea ce se f cea pe Plum Isl and avea totu i un sc op defensiv, nu ofensi v. M -a ful gerat gî ndul c l inia de demarca i e înt re cele dou aspecte era foart e fragi l . Vi ru ii sunt viru i . Ei nu fac deosebi rea între vaci, porci i oame ni. între cercetarea cu scop ofe nsiv i cea cu sc op defensiv. î ntre vacci nuri preve nti ve i bombe c u explozie aerian . Ce dracu', e i nu ti u nici m car dac sunt buni sa u r i. i dac mai ascult a m mult tîmpe ni ile lui Nash, a fi ajuns s cred c pe Plum Island se cre teau noi i interesante cult uri de iaurt. Domnul Nash privea int în fundul paha rului de pl astic, ca i cum ar fi descoperit c apa i cafeaua put eau fi deja i nfectate cu mal adi a vacil or nebune. - De sigur, a continuat domnul Na sh, probl ema est e c ace ti viru i i aceste culturi pot fi... vreau s spun, dac cineva ar pune mî na pe acest e microor gani sme i ar ti cum s le înmul easc pe baza mostrelor, atunci o bun part e dintre ele s-ar reprod uce, iar dac ar ajunge cumva la popula i e... atunc i s-ar put ea ivi o grav proble m de s n tat e public . - Adi c un fel de cium apocalipt ic , cu mormane de cadavre z cînd pe str zi? am întrebat eu. - Da, o probl e m de s n tate publi c de acest fel. T cere. - A adar, a continuat domnul Nash pe un ton gra v, de i t o i sîntem ner bd tori s descoperi m i dent itatea asasinului sau a asa sini lor so ilor Gord on, sînte m i mai ner bd tori s afl m dac cei doi au l uat ceva de pe insul i dac au transferat acel ceva unei sa u unor per soane nea utorizat e. Un timp ni me ni n-a sc os un cuvînt, apoi Beth a întrebat: - Po i dumneata.. . sau cineva de pe insul , s st abile t i dac li pse te ceva di n laborat oare ? Ted Na sh s-a ui tat l a Beth Penrose ca un profe sor la st udent ul s u favorit care toc mai i -ar fi pus o înt rebare st r lucit . De fapt , nu fuse se o întrebare chiar atît de de t eapt ... dar orice era util dac -i d deajos chi lo eii, nu-i a a, Ted? - Dup cum b nuie ti , proba bi l, i-a r spuns domnul Sînge-Rece noii sale protejate, e posi bil s nu se descopere dac li pse te ce va. Proble ma e ste c microorgani smele pot fi reproduse în secret în alt parte a laborat orului de pe Plum Isl and sau în di verse puncte de pe i nsul , apoi scoa se de acolo f r tirea ni m nui. E cu tot ul alt fel decî t î n cazul agen ilor chi mici sau nucl eari, unde trebui e justi ficat fiecare gra m. Bacteriilor i vi ru ilor le place s se reproduc .

Dac stai s t e gînde ti , era înfrico tor. .. microor gani smele reprezentau o tehnologie inferioar în compa ra ie cu fisiunea nuclear sa u cu fabricarea gazului paral izant. Puteau fi cultivate i într-un laborat or i mprovizat, nu costau mult i se înmul eau î n... ce folosea m noi î n laborat orul de bi ologie? Sup de vi t ? Gata, pe viit or renun a m la cheese burgeri. Mîndr de ulti ma ei int erven ie, domni oara Penr ose 1-a î ntrebat pe domnul tie -Tot: - S ne î nchi pui m deci c orga ni smele studiate pe Plum Island sînt deose bit de virulent e? Vreau s spun, se i ntervine ge neti c asupra l or pentru a le face mai l etale decî t sunt în mediul lor nat ural? Domnul ui Na sh nu i -a pl cut întrebarea, a a c a r spuns: - Nu. Apoi a ad ugat: Ei bine, laborat orul de pe Plum Island dispune de aparatur pentru ingineri e genetic , dar acol o se reali zeaz modificarea geneti c a vi ru ilor astfel încît s nu mai cauzeze boli , ci s stimuleze sistemul imunit ar pentru producerea anticorpi lor, în eventual itat ea infect rii cu un virus real . Este un fel de vaccin realizat nu pri n sl bi rea organi smul ui i nfec ios i inject area lui , ceea ce ar put ea fi riscant , ci pri n modificarea geneti c a orga nismul ui. Ca s r spund pe scurt întreb ri i t ale, orice inginerie genetic efectuat pe Plum Island urm re te sl birea unui virus sa u a unei bacterii, nu sporirea capaci t ii l or de a provoca boli. ² Bineîn eles c nu, am interve nit eu. Dar în cazul ingineriei genet ice exi st oricînd un risc. ² Se prea poat e. Dar nu pe Pl um Island. Mi -a t recut prin mi nte c Nash modifica genet ic i nforma iile, luînd ger me nii adev rului i modificî ndu-i astfel încît s ne ofere o doz mi ni m de ve ti proa ste. Ist e b iat ! M plicti sise m de tî mpe nii tii n ifi ce, a a c i-am adre sat domnul ui Fost er urm toa rea î ntrebare: ² Serviciul dumneavoa str ia unele m suri ca s p streze secretul? M refer l a aeroport uri , c i ferate, i a a mai departe? ² Toat lumea e la treab , în c ut area... i ndiferent ce-o fi acela. Toate aeroport urile, porturi le i g ri le din zon sunt supra vegheate de oa meni i no tri, de poli ia l ocal i de va me i. Paza de Coast a pri mit ordin s intercept eze i s perchezi ioneze vasele, am cerut pîn i spri jinul Brig zii de Lupt Antidrog, cu va sele i avi oanel e lor. Proble ma este c f pta ii au un avans de circa trei ore, fi indc , sincer vorbind, nu a m f ost alerta i la timp... Domnul Foster s-a ui tat la eful poli iei, Maxwell, care st tea cu bra el e încruci ate i cu obrazul strî mbat î ntr-o gri ma s . Ai ci t rebuie s fac o precizare legat de Syl vester M axwell. Era un poli ist cinst it, nu nea p rat cel mai de t ept dintre cei prezen i, dar ni ci s rac cu duhul. Une ori putea fi înc p î nat, de i aceast a p rea s fie o tr s tur speci fic zonei Nort h Forth, nu nea p rat efului poli iei. în calit ate de coma ndant al unui efecti v rest rîns de poli i ti de provi nci e, pu i în situa i a de a colabora cu efectivul mul t mai numeros al pol i iei comi tatului i uneori cu cea stat al , omul înv ase cînd s - i protejeze parcela i cînd s bat în retragere. înc ceva: realitatea geografic a juri sdic i ei mariti me î ntr-o epoc a droguri lor î l puse se pe Max î n contact di rect cu Brigada de Lupt Ant idrog i cu Paza de Coast . Brigada pleac întotdeauna de l a premi sa c j andarmii locali pot fi impli ca i în t raficul de droguri; pe de alt part e, l ocalnicii, ca Max, sunt convin i c cei de la Bri gada de Lupt Antidrog sunt în cîrd ie cu trafican ii. Paza de Coa st i FBI-ul sunt soc otit e curat e, dar ele suspect eaz Brigada de Lupt Ant idrog i poli ia l ocal . Personal ul v mii este î n majoritate cinst it, totu i e i mposibi l s nu fie i cî i va indivi zi care acceptau bani ca s închi d ochii. Pe scurt , droguri le reprezi nt cea mai mare pacoste î n calea apli c rii legii în America, dup Prohi bi ie. Cuget area m-a dus cu gî ndul de l a Max la droguri, la alupa so i lor Gord on, l ung de nou metri i dotat cu mot oare mari i puternice. Cum fapt ele p reau s infirme ipoteza c so ii Gordon ar fi f cut comer cu viru i uciga i, poat e urma s se adeverea sc ipoteza trafi cului de droguri. Poat e c pri nse se m un fir. Poate l e împ rt ea m i cel orlal i aceast vari ant , de îndat ce aveam s-o prelucrez în mintea mea. Sau poat e nu. Domnul Foster a mai aruncat cîteva s ge i spre Maxwell pentru întî rzierea cu care cont actase FB I-ul, asigurî ndu-se c mu truluiala lui fuse se conse mnat . Ceva de genul : Ä Ah, Max, de-ai fi veni t l a mi ne mai devre me ! Ac um totul e pierdut , i doar di n vina t a!" - Am c he mat brigada de criminali ti a comitatul ui l a zece mi nut e dup comi terea asasinatul ui, i -a precizat Max lui Fost er. Di n acel moment nu mai sunt r spunz tor. Am fund ul acoperit.

Domni oara Pe nrose a si m it patru perechi de ochi poposi nd pe fesel e ei i a spus: - Habar nu avea m c victi mele f ceau parte din personalul de pe Plum Island. Max i -a r spuns blînd, dar fer m: - Am ra port at acest lucru tipului care a r spuns l a tel efon, Beth. Serge ntul nu tiu cum. Veri fic î nregistrarea. - Am s- o veri fic, a repl icat det ectivul Penrose. Poate ai dreptate, Max, a ad ugat ea, dar nu-i mome ntul s i ntr m acum î n detalii. S ne ocup m de solu i onarea crimei, s-a î ntors ea c tre Fost er. - Bun idee, a încuvii n at domnul Foster. A privit prin înc pere i a opinat: O alt ipotez ar fi c cel care a luat marfa nu va î ncerca s-o scoat din ar . Ar put ea avea un l aborator l ocal, un gen de ope ra i une anodi n , care nu ar at rage aten ia nim nui i n-ar necesi ta materi ale sau chi mi cale deose bit e, riscînd s fie depistat e. Posi bilitatea cea mai sumbr ar fi ca microor gani smele, indiferent de felul lor, s fie cultivat e i apoi int roduse sa u l ivrate popul a iei pe diverse c i. O parte dint re acest e mi croorga nisme pot fi u or ad mi nistrat e o dat cu apa, altel e pot fi l ansate din aer, altel e pot fi r spî ndite de oame ni i de ani mal e. Nu sunt special ist, dar mai devre me a m t elefonat unor persoa ne de la Washington i a m în el es c riscul de infectare i contami nare e ste foarte ridicat. Mai demul t, un doc ume ntar de tel eviziune sugera c o canti tate de viru i de antrax cît cuprinde o cea c de cafea, lansat în aer de un si ngur terorist care ar face î nconj urul Manhatt an-ului cu o al up , ar ucide mi ni mum dou sute de mii de oame ni , a ad ugat el. în înc pere s-a a t ernut din nou t cerea. Domnul Foster, care p rea s se buc ure de aten i a tut uror, a continuat: - Ar putea fi i mai r u. E greu de apreci at. Antraxul se t ransmi te pri n bacteri i. Viru ii ar putea fi i mai peri culo i. - S în eleg c di scut m despre eve ntuala sustra gere a mai mul tor tipuri de viru i i bact erii? am interve nit . - Dac vrei s furi antrax, a r spuns Ge orge Fost er, po i l a fel de bine s furi Ebola i tot ce- i st la î ndemîn . Aceast eventualitate ar reprezenta o multi pl amenin are, cum nu se înt îlne te niciodat î n natur , deci imposi bi l de limitat sau controlat. Ceasul de pe consol a e mi neului di n sufragerie a b t ut de dou sprezece ori, iar domnul Ted Nash, cu si m ul s u dra matic i dorni c s ne i mpre sioneze cu educa ia sa, f r î ndoi al Ivy League, a cit at din Poet: - Ä Acum e ora t ainic de noapte, cînd cimitirele î i casc gropi, cînd i adul însu i vars iasme asupra lumii. " Pe aceast not de veselie, i -am anun at: - M duc s iau o gur de aer curat.

5
Nu m-a m dus direct afar s respi r aer curat, ci am f cut un ocol spre aripa din st înga a casei, unde Tom i Judy î i ame najase r biroul, dint r-un fost dormi tor. Un fanatic al comput erelor edea în fa a cal culatorului la care avuse se m de gînd s umbl u eu. M-am prezentat domnului cu pricina, care s-a recoma ndat ca fiind det ecti vul Mike Resni ck, special ist în infrac i uni pe cal culator, în cadrul departame ntului de poli ie al comi tatului. Impri ma nta bîzîi a i tot biroul era ocupat cu teancuri de hîrti i. - L-ai i descoperi t pe asasin? l -a m întrebat pe Mi ke. - Da, i -acum joc Jeopardy. Mike era înt r-adev r o mare figur . - Ce date de inem pî n acum? l-a m întrebat . - Oh, îndeosebi. .. stai a a.. . ce-i asta? Aici nu-i ni mic. .. ce ziceai cu datel e? - Ce date de inem pî n acum? Ad or s fac conver sa ie cu creti nii de la calculator. Ce date de inem pîn acum. - Oh. .. în mare part e scri sori... scrisori personale, adresat e priet enilor i rudelor, cîteva scrisori de afaceri... cîteva... ce-i asta? Nimic.. . - Ceva în l eg t ur cu Pl um Island ? -Nu. - Ceva interesant sau suspect ? -Nu. - Doc ume nte tiin ifice...

- Nu. Eu m opre sc aici. Voi anun a sec ia de criminali stic de îndat ce voi socot i c am desc operi t ceva.Mike p rea u or aga sat, ca i cum ar fi lucrat acolo cîteva cea suri bune i i -ar fi dep i t ora de culcare. ² Cum e cu partea financi ar ? l -a m întrebat . Inve st i i i, carnete de cecuri, bugetul casei. ..? A ridicat pri vi rea de la moni tor. - Mda. E primul lucru pe care l -am luat de pe server. î i scriau cecuril e pe calcul ator. Am sc os l a impri ma nt toat activitatea lor financi ar pe ul timele dou sprezece l uni ... de cî nd i-au deschis contul. A ar tat spre teancul de foi de lîng i mpri mant . Am luat teancul i am spus: - Ai ceva î mpotri v dac arunc o privire? - Nu, dar s nu pleci cu ele. Trebuie s ane xez tot ul la raportul me u. ² Le duc î n sufra gerie, unde e lumin mai puterni c . - Bine... Iar a început s se joace la computer, care prezenta mai mult interes decît mi ne. L-a m l sat singur. în sufragerie, mi steri oasa doa mn care se ocupa cu a mprentarea continua s pre sare pul bere i s culeag a mpre nte. A aruncat o privi re c tre mi ne i m-a î ntrebat: ² A i at ins ceva? ² Nu, doa mn . M -a m dus la rafturi le aflate de o parte i de alta a e mineul ui. în stî nga se afl au c r i de literatur , majoritatea de buzunar, un a me stec simpat ic de tî mpe nii i valori. în stînga se g seau dome ni ile nelit erare i am studi at titlurile, care cupri ndeau de la c r i de biologie la standarde de s n t ate i alte prosti i despre condi ia fi zic ideal . Exi sta un raft întreg cu c r i publicat e local despre flora, fauna i ist oria i nsulei Plum. Pe raftul de jos era un rî nd de c r i i h r i de naviga i e. Dup cum a m mai spus, pentru ni te l ocui tori din Mid west , regi une f r ie i re l a mare, so ii Gordon f cuser o adev rat pasiune pe ntru a mbarca iuni. Pe de alt parte, fuse sem cu ei în larg de cîteva ori i putea m s afi rm c nu erau ma ri exper i în naviga i e. De ase me ne a, nu pe scuiau, nu prindeau crabi sa u sc oi ci i nici nu î not au. Pur i si mplu, le pl cea s mai pun din cînd în cînd mot orul b rci i î n func i une. Ceea ce m ducea din nou cu gî ndul la posibil itatea unei afaceri cu droguri . Cu aceast idee în minte, am pus deopa rte teancul de foi t rase l a impri mant i, folosind u-m de batist , am sc os din raft un uria vol um de h r i de naviga i e pe care l -am proptit pe consola emi neul ui. Am r sfoit paginil e, cu deget ul î nf urat în bati st . C utam frec ven e radio, numere de telefon celular sau orice alte înse mn ri ar fi putut face un trafi cant de droguri într-un atl as cu h r i. Fiecare pagi n a h r ilor de naviga i e înf i a o suprafa de circa ase kilometri p tra i. Uscatul care ap rea pe hart era în ese n lipsi t de descrieri, cu excep i a reperel or vizi bile de pe mar e. Pe de al t part e, m ril e erau marcate cu recifuri, stînci, adî nci mi, faruri, epave sc ufundate, balize i cu tot ce ar fi putut ajut a sau periclita naviga ia. Am cercet at pagin de pagin , c utînd vreun se mn în form de cruce, locuri de întîlnire, coordonate al e unui loc, nume ca Juan, Pedro, i a a mai departe, dar h r ile p reau curate, cu excep i a unei l inii galbene care lega pontonul so ilor Gordon de debarcaderul de pe Plum Island. Era traseul pe care îl urmau cînd se duceau la serviciu, trecînd print re r mul sudic al zonei North For k i She lt cr Island, ca s se men in în por i unea adînc i lipsit de riscuri a canalului. în rest, nici un indici u relevant. Am re marcat c , pe Plum Isl and, se vedeau scri se cu ro u cuvintel e: Ä Acces li mit at - Propriet atea guvernului St atelor Uni te Intrarea persoa nelor parti cul are i nt erzis . " Toc mai m pre g tea m s închi d atlasul cînd am v zut ceva: aproape asc uns de batist a mea, în partea de jos a pagi nii, în apel e aflate la sud de Plum Isl and, era scris cu creionul: Ä 44106818". Num rul era urmat de un semn de î ntrebare, si milar cu cel ap rut în mi ntea mea, ca baloanele din desenele animate: 44106818? Ad uga i dup el alte dou semne de î nt rebare i unul de exclamare. Ace stea s fi fost coord onatel e din opt cifre ale unui anumit loc? O frec ven radio? Un num r codifi cat, apelabil prin cent ral digi tal ? Droguri? Viru i? Ce anume ? în investigarea cazurilor de omuci dere exist un punct î n care începi s pui cap la cap mai mult e indici i decît po i controla. Indici il e sunt la fel ca ingredient ele î nt r-o re et f r mod de preparare: dac le ame st eci c orect, preg te ti o ma s . Dac nu ti i ce s faci

cu ele, r mîi mult i bine î n buc t rie, nedumeri t i cu st omac ul gol. în orice caz, am apucat atl asul cu batist a i i l -am dus doa mnei cu a mprentele. - Vre i s face i dumnea voa str cele de cuviin cu acest volum? a m întrebat -o. Ea mi -a aruncat o pri vire aspr , apoi a luat cartea cu mî na înm nu at i a început s-o st udi eze. - Pe hîrtia aceasta pentru h r i e greu de lucrat... îns coperta e din materi al l uci os... Voi face tot posibilul . Nitrat de argint sau ninhidri n , a ad ugat ea. Treaba se cere f cut î n laborat or. - V mul ume sc, sti mat doamn , v ad mir compet en a profesional . Ea a zî mbit scurt i m-a î ntrebat: - Cine de i ne cele mai multe ampre nte? FB I, CIA sa u FEP ? - Ce e FEP? V referi i la Funda i a Ecologic de Prot ec ie a Mediului ? - Nu, m refer la Fund ul l ui Eli zabet h Penrose, a rîs ea. A a mer ge vorba pe la noi. N-a i auzit poanta? - Nu cred. Ea mi -a î ntins mî na. - Eu sunt Sally Hines. - Iar eu m nume sc John Core y. I-a m strî ns mî na înm nu at i a m spus: î mi place senza i a pe care mi -o d l atexul pe piele. Dar dumit ale? - F r come nt arii. A f cut o pauz , apoi a ad ugat: Dumneat a e ti poli istul ne wyorkez care colaboreaz cu sec ia de cri minali sti c la acest caz? - întoc mai. - Te rog s nu iei în sea m ba ncul cu Penrose. - Bineîn eles c nu. Ce avem ai ci, Sally? - P i, casa a fost dereticat de curînd, deci suprafe ele sunt netede i curat e. Nu st udi ez ampre nt ele îndeaproa pe, dar î n linii mari a m întîlnit acelea i dou : proba bil ale domnului i doa mnei Gordon. Foart e pu ine ampre nte str ine, dup p rerea mea. Asa si nul purta m nu i. Nu era genul de trafi cant de droguri care s - i lase toate cele ci nci ampre nte pe dul pi orul bar. Am încuvii n at di n cap i am spus: - D - i toat silin a cu atlasul. - Tot ce fac eu e perfect. Dar dumneata? A scos din t rusa de specialitate o pung de plastic i a introdus at lasul în ea. Am nevoie de amprentele dumitale, ca s le elimin de pe list , a spus ea. - Caut -le mai tîrziu pe fund ul lui Elizabeth Penrose. Ea a rîs i a spus: - Te rog s pui mîinil e pe m su a de cafea. Am f cut ce-mi ceruse i am înt rebat: - iei i ampre ntele celor doi ti pi care sunt cu Maxwell? - Mi s-a spus c asta se va face mai tî rziu. - Mda. Uite, Sally, o mul ime de persoa ne, cum ar fi cei doi din buc t ri e, î i vor flut ura pe sub nas legitima ii de mari mah ri. Dumneat a nu r spunzi decît în fa a sec iei de criminalistic a comi tat ul ui, de preferat numai în fa a l ui Elizabet h Penrose. - Am a uzit . S-a ui tat înjur, apoi m-a întrebat: Ascult , cum e cu viru ii? - Treaba nu are nici o leg tur cu viru i i. întî mplarea face c victi mele lucrau pe Plum Island, dar e o simpl coinciden . - Aha ! Bine. Mi -am luat teancul de foi t rase l a impri ma nt i am porni t spre glasvand ul gl isant. - Nu- mi place cum se lucreaz la l ocul cri mei, a st rigat ea în urma mea. Nu i-a m r spuns. Am coborît spre gol f, unde se g sea o banc a ezat cu fa a c tre ap . Am aruncat pe banc hî rtiile terpelite i am r ma s c u ochii int la apa golfului . Briza era suficient de puternic pentru a îndep rta în arii. Suprafa a apei se încre ea u or, l eg nî nd barca so ilor Gordon, amarat la cap tul pont onul ui . Nori albi pl uteau prin fa a lunii uria e i str l ucitoare, iar aerul mirosea mai curînd a p mînt decît a mar e, pe m sur ce adi erea î i schi mba direc ia, începînd s sufle dinspre nord. Undeva, cumva, pr oba bi l pri n osmoz , a m început s în eleg for ele el eme ntare ale uscat ul ui i m rii din jurul me u. Presupun c , dac ad uga i la aceasta i vacan ele de var de dou s pt mîni, pe care le petreceam ai ci î n copil ri e, precum i week -e nd-uril e de

toa mn , nu ve i fi surpri n i c în mi ntea mea de or ea n se trezise un gînd. Exist momente în care a vrea s plec di n ora i at unci îmi vi n în gî nd locuri ca acest a. Ar trebui s vi n aici iarna, s pet rec cîteva luni în casa mare i pl in de curent a unchi ul ui Harry, ca s v d dac a deveni alcooli c sau si ha stru. Ce dracu', dac oa me ni i î ncep s fie c s pi i pe aceste meleaguri, atunci consili ul ora ul ui Southold m-ar face consultant cu norm întreag pentru cazuri de omucidere, cu leaf de o sut de dol ari pe zi i st ridii dup pofta inimii. Era m neobi nui t de nehot rît în ce privea î nt oarcerea l a sluj b . A fi fost dispus s încerc i alt ceva, î ns voia m s fie deci zia me a personal , nu a doctorilor; de ase me nea, dac medicii mi -ar fi spus c s-a zi s cu mi ne, nu i-a mai fi putut g si pe cei doi hombre s care m ciurui ser . O treab serioas care n-ar mai fi fost dus la bun sfî r it . Nu a m sînge de i tali an, dar colegul me u, Domi ni c Fanclli , este sicilian i m-a î nv at t oat istoria i tipicul r zbun rii . M puse se s v d Na ul de t rei ori. Cred c în el eg me saj ul. Cei doi indivi zi de origine hispani c trebui a s di spar dint re cei vii. Domi nic î ncerca s -i g seasc . A tept a m un t elefon de la el în zi ua în care avea s le dea de urm . Aj uns la subiectul condi iei mel e de muritor, am început s m si mt oarecum obosit i m-a m a ezat pe banc . Nu mai era m supraomul de odinioar , înai nt e de a fi r nit. M -a m spriji nit de sp tar i am pri vit un timp în noapte. Pe o mi c paji te, în st înga pontonului so ilor Gordon, exista un catarg pentru steag, înalt i al b, cu o bar numit verg , de l a care por ne au dou frî nghi i numite fungi . Observa i c îmi î nsu ise m cîte ceva din jargonul nauti c. î n orice caz, so ii Gordon g si ser î ntreaga colec i e de st eaguri i drapele într-un dulap di n garaj, i uneori, în l au stegul e e doar ca s se a muze, se mnali zînd, de pild ÄPre g ti i -v de acostare" sau Ä C pit anul e la rm". Mai devre me ob serva se m c , în vîrful cat argului, so ii Gordon în l aser steagul negru de pira i i mi s-a p rut o ironie a sor ii ca ulti mul drapel ridicat de ei s fi e chiar cel cu craniul i oasel e încruci ate. De ase me nea, am obser vat c pe fiecare fung exist a un stegule se mnal izator. Abi a le deslu ea m prin î ntuneric, dar, oricum, nu conta, fiindc nu pri cepea m o i ot din se mnalele nautice. Beth Penrose s-a a ezat pe cap tul din stînga al b ncii, îmbr ca se din nou jacheta de la taior - mare p cat! - i- i ine a bra ele în jurul trupului, ca i cum i-ar fi fost frig. Fe meil or le este întot deauna frig. N-a spus ni mi c, ci i-a azvî rlit pantofi i, i-a frecat t l pile de iarb i i -a mi cat degetele de la pi cioare. înc o remar c : toate femeil e poart pant ofi i ncomozi. Dup cîteva mome nte de t cere în doi - ori, poate, de li ni te de ghea - am încercat s spa rg ghea a i am spus: - Poate c ai drept ate. Put ea fi o barc . - E ti înarmat? - Nu. - Bun. Pentru c am de gînd s - i zbor crei erii ia blestema i. - Stai a a, Bet h. .. - Pentru tine sunt detecti vul Penrose, s fie clar. - Lini t e te-te. - De ce te-ai purtat atît de urî t cu Ted Nash? - Care din ei era Ted Nash? - tii al dracului de bine care anume. Ce nu- i convine? - E o proble m masc ul in . - Te-ai f cut de rîs, toat lumea te consi der un dobit oc încrezut i un incompetent f r spera n . în plus, mi -a m pierdut respectul pentru tine. - Presupun deci c nici nu mai poate fi vorba despre se x. - Sex'? Nu vrea u nici s respir acel a i aer cu tine. - M doare ce spui, Bet h. - Mie s nu-mi spui Beth. - Dar Ted Na sh i-a spus. .. - S t ii un lucru, Corey, a m ob inut cazul acesta pent ru c am c zut în genunchi i l -am i mpl orat pe eful sec i ei de crimi nalist ic s mi -l dea. E primul meu caz serios de omucidere. Pîn acu m nu a m pri mi t decît idi o enii: icni i care se li chi dau între ei, dispute dome st ice în care m mica i t ticul se ci opî r eau cu cu itul i alte tî mpe nii. Dar nici acestea nu erau prea multe. în comit atul nost ru rata criminali t ii e sc zut . - Regret din suflet ce aud.

- Da. A a faci tot timpul, e ti atît de m gar, de cinic i de îngî mfat. - P i, n-a .. . - Dac ai veni t aici ca s m pui pe mine î nt r-o l umin proa st , atunci du-te-n m -ta! S-a ridicat în pici oare. M-a m ridicat i eu. - A teapt . sunt aici ca s v ajut. - At unci, ajut -ne. - Bine. Asc ult . Mai întîi, un sfat . Nu discut a prea multe cu Foster, nici cu ami cul t u Ted. - tiu asta foarte bi ne i mai las prostiil e cu Ä amicul Ted". - Ui te ce e... pot s - i spun Beth? -Nu. - Ui te ce e, detectiv Penrose, ti u c - i închipui c m si mt at ras de dumneata i c î i fac avansuri... i mai crezi c s-ar put ea crea o sit ua ie peni bil ... Ea i -a î ntors capul, cu privirea c tre larg. - .. .nu mi-e u or s-o spun.. . dar... ei bine... nu t rebuie s - i faci grij i î n privin a asta. .. în privin a mea.. Ea a î ntors di n nou capul spre mi ne i m-a pri vit. Mi -am acoperit cumva obraz ul cu pal ma dreapt i m-a m frecat pe frunt e. Am cont inuat cum m-a m priceput mai bi ne: - Vezi ... unul di ntre gl oan ele care m-au ati ns.. . Doa mne, oare cum s - i spun? Ei bi ne, m-a at ins î nt r-un loc mai intim, în elegi ? Ac um ti i. A a c pute m fi cumva pri eteni, colegi... frate i sor ... sa u l a fel de bine sor i sor .. . I-a m aruncat o privire furi i am v z ut c r m se se din nou c u ochi i la mare. în cele din urm , a deschis gura. - Parc spuneai c ai fost lovit în st omac. - i acol o. - Max zice c ai avut o ran grav la pl mîn. - A fost i asta. - Cumva i la cap? - Poate. - Iar acum vrei s cred c ai r ma s i mpot ent din pricina unui alt glon . - Un b rbat nu minte în pri vin a ast a. - Dac furnalul e stins, atunci cum se expli c focul din pri virea ta? - O si mpl a mi ntire, Beth... Pot s - i spun Beth? O a mi ntire frumoas de pe vre mea cînd put ea m face sex pe o ma in . Ea i -a acoperi t obrazul cu pal ma. Nu-mi d dea m seama dac rîdea sau plî ngea. - Te rog s nu spui ni m nui, i-am cerut. în cele din urm , ea i -a rec p tat st pînirea de sine i a r spuns: - Voi încerca s nu se afle în pres . - Mul ume sc. Am l sat s t reac vreo cî teva secunde, apoi a m întrebat-o: Locuie t i pri n apropiere? - Nu, locuiesc în ve st ul comitatul ui Suffolk. - E departe. Te întorci acas cu ma i na sa u r mîi la ci neva? - Locui m t o i la Soundvic w Inn în Gree nport. - Care Äto i"? - Eu, George, Ted, ni te tipi de l a DEA, al ii care au fost ai ci mai înaint e... de l a Mini sterul Agri culturi i. Trebui e s l ucr m zi i noa pte, dou zeci i patru dc ore din dou zeci i pat ru, apte zile pe s pt mîn . D bi ne la pres i la publi c... în caz c se r spînde t e zvonul. Adic , dac vor ap rea unele t emeri în l eg tur cu vreo boal .. . - Vrei s spui spai ma de vreo moli m ? - Zi-i cum vrei . - Ascul t , am o c su frumu ic , e ti binevenit s l ocui e ti la mi ne. - în orice caz, î i mul ume sc. - Un i mpre siona nt conac vict orian, construit pe rm. - N-are i mportan . - Ar fi mai confortabi l. i-am spus, sunt inofe nsi v. Ce dracu', poli ia di n Ne w York spune c am voie s folose sc i t oaleta pent ru fe mei. - Termi n ! - Z u, Beth, aici am ni te foi trase la impri ma nt . .. sit ua ia financi ar a so il or Gordon pe ulti mii doi ani. Putem lucra la ea la noa pte. - Cine i -a dat voie s-o i ei?

- Tu. E bine a a? Ea a ov i t, apoi a î ncuvi in at din cap i a spus: - Mîi ne diminea l e vreau î napoi . - Bine. O s dureze o noa pte întreag . D - mi o mîn de aj utor. Ea a chibzui t asupra propunerii, apoi a spus: - D -mi adresa i num r ul t u de tel efon. M -a m sc ormonit prin buzunare dup hîrti e i creion, dar ea avea deja agenda în mîn . - D -i drumul, m-a î nde mnat. i -am dat informa i ile cerute, inclusi v indica ii cum s ajung acolo. - Dac vin, î i tel efonez. - Bine. M -a m a ezat di n nou pe ba nc , iar ea s-a a ezat la cap tul cel l alt, cu foile de impri ma nt î ntre noi . Am r ma s t cu i, fiecare încercî nd, proba bil, s - i adune gînd urile. în cele din urm , Bet h a spus: - Sper s fii mult mai int eligent decît ar i sau decît vorbe ti . - Hai s spune m alt fel: cel mai de t ept l ucru f cut de Maxwel l în cariera lui a fost s apeleze la mine pe ntru acest caz. - Pe deasupra mai e t i i mode st . - N-a m nici un motiv s fi u mode st. sunt unul di nt re cei mai buni. De fapt, CBS lucreaz la o emi si une intit ulat Dosarel e Core y. - Nu z u! - Pot s - i fac rost de o colaborare. - Mul ume sc. Dac pot s -mi ar t recuno tin a, sunt convins c - mi vei spune. - Apa ri ia ta î n Dosarele Corey va fi o suficient r splat . - F r î ndoi al . Ascult ... Pot s - i spun John? - Te rog. - John, ce se petrece aici ? M refer l a cazul nostru. Tu tii ceva ce ii doar pentru tine. - Care-i starea ta ci vil ? - Poftim? - Logodi t , di vor at , desp r i t ? Ai vreo l eg t ur ? - Di vor at . Ce ti i sau b nui e ti în leg tur cu acest caz i nu spui ni m nui? - N-ai nici un prieten? - N-a m nici prieten, nici copi i, am unsprezece ad mirat ori, cinci dintre ei c s tori i, trei sunt obseda i de controlul na teri lor, doi au a nse, iar unul este cretin. - Am fost cumva prea indiscret? -Da. - Dac a avea un partener b rbat i i-a pune aceste înt reb ri, totul ar fi perfect normal i î n regul . - P i.. . noi nu sî nte m parteneri. - Vrei s afli i tu cîte ceva despre mi ne. Chestie ti pic . - Poftim, vor be te-mi despre t ine. Pe scurt. - Bine. Divor at, f r copii, zeci de admiratoare, dar nimi c deose bit. Nu a m bol i venerice, am ad ugat. - Ni ci organe core spunz t oare. - Corect. - Bine, John, cum e cu cazul acesta? M -a m reze mat de banc i am r spuns: - Ei bine, Beth.. . ceea ce se întîmpl cu acest caz e c el eme ntel e evidente conduc la concluzi i improba bile i t oat lumea încearc s fac improba bil ul, ca s se potriveasc cu dovezile. Dar nu mer ge a a, colega. Ea a dat din cap i a spus: - Cu alte cuvinte, s-ar put ea ca acest caz s nu aib ni mic de a face cu ceea ce soc ot im noi . - încep s cred c aici e vorba despre altceva. - De ce crezi ast a? - P i.. . unel e probe par s nu se potri vea sc . - Poate se vor potrivi peste cît eva zil e, cînd vom pri mi rapoa rtel e de laborat or i dup ce toat lumea va fi interogat . î nc n-a m discutat cu personal ul de pe Plum Island. M -a m ridicat i am spus: - Hai s merge m la ponton. Ea i -a pus pant ofii i am pornit spre pont on. - La cît eva sute de metri mai în josul plajei, am spus e u, Albert Einstei n s-a l upt at cu aspectul moral al construirii bombei atomice i a decis c merita încercat. Oa menii cumsecade n-au avut de ales, pentru c netrebnici i hot rîser dej a c merit a încercat , f r s - i mai bat capul cu moral a. I-a m cunosc ut pe so i i Gordon, a m ad ugat.

Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi a spus: - Vrei s spui c nu-i crezi î n stare... din punct de vedere moral ... s fi vî ndut mi croorga nisme uciga e ? - Nu, nu-i cred în stare. Ca i speciali tii în fizic atomi c , respectau duhul din st icl . Nu ti u precis cu ce se îndeletni ceau pe Plum Island i probabil c nu vom afla niciodat . Cred îns c îi cuno tea m destul de bine ca s afirm c nu ar fi vî ndut duhul din sti cl . Ea nu mi-a r spuns. 32 NELSON DEMILLE ² îmi a mintesc, a m cont inuat, cum Tom mi-a pove sti t o dat c Judy era nec jit din pri cina unui vi elu de care se ata ase i care fuse se cont a minat cu bun t iin cu un virus i acum tr gea s moar . Astfel de oa meni nu sunt ge nul care s vrea s vad copii muri nd de cium . Cînd vei vorbi cu colegii lor dc pe Plum Island, vei afla acel a i l ucru. ² Posibil . De regul , oa meni i au i o al t fa . ² Ni ciodat n-am v zut la so ii Gordon nici cel mai mic lucru care s -mi dea de b nuit c ar face comer cu viru i uciga i . ² Uneori oa me nii î i suprave gheaz comport a me ntul. Ce p rere ai de ameri canii care au livrat ru il or secret ele bombei atomi ce? Au declarat c au f cut-o din convi ngere... ca put erea s nu existe numai de o singur parte. l -am aruncat o privire i a m v zut c , în ti mp ce mergea m, sc uita la mine. Am desc operit cu îneî nt arc c Beth Penrose era capa bil de o gîndi rc mai profund , îmi d deam sea ma c i ca tr i a un se nti me nt dc u urare c nu era m un idiot, a a cum m crezuse l a început. ² în ce-i prive te pe special i tii î n fizi c atomic , am spus cu, erau al te t impuri i alt fel de secrete. Adic , de ce ar fi fost di spu i so i i Gord on s vînd viru i i bact erii care i -ar fi put ut ucide i pe ei o dat cu familiile lor din Indiana sa u dc mai t iu eu unde, precum i t oat popula i a acestei zone? Beth Penrose a r mas pe gînduri un mome nt, apoi a r spuns: ² Poate au fost pl ti i cu zece mil ioane i i-au depus banii în Elve ia. Poate au un castel în vî rf de munte, ticsit cu sti cle de a mpanie i hran conser vat , i i -au i nvi tat rudele i priet enii. Nu ti u, John. De ce fac oa me nii gesturi nebune t i? î i i mpun, sc conving si nguri s le fac . sunt furi o i pc ceva sau pe ci neva. Zece mi li oane de dolari. Dou zeci de mili oane. Dou sute. Fiecare om î i are pre ul s u. Am coborît de pe ponton la locul în care un poli ist în uni form edea pe un scaun de nuiele. ² Ia i dumneat a o pauz , 1-a î nde mnat domni oa ra Penrose. El s-a ridicat i s-a î ndrept at spre cas . Val uri mici se sp rgeau cli poci nd de coca b rcii so ilor Gord on, care se leg na, l ovindu-se u or de anvel opele fi xate pe piloni. Marea era în reflux i a m re marcat c barca fuse se legat de un scri pet e care permit ea un oa re care j oc parîmei. Barca se g sea acum c u vre un metru i jum tate PLUM ISLAND 32 mai jos de nivelul pontonul ui. Am observat c pe coca ei scria Ä Formula 303", ceea ce, din spusele lui Tom, înse mna o lungi me dc t reizeci de picioare i trei inci. - în bi blioteca so il or Gord on a m g si t un atlas cu h r i de naviga i e, i ar pe una dintre pagi nile lui, un nu m r di n opt ci fre, scri s cu crei onul , i -am spus cu l ui Beth. Am rugat-o pe Sal ly Hine s s cerceteze cu aten i e amprentele de pe atlas i s - i dea ie raport ul. Ar fi cazul s iei atlasul i s -1 pui undeva la loc si gur. Ar t rebui s -1 st udi e m î mpre un . Ar put ea exist a i alte înse mn ri . Ea m-a pri vit int cîteva secunde, apoi a întrebat : - Bine, deci tu despre ce crezi c e vorba ? - P i.. . coborî nd la j um tat e tachet a moral it ii, treci de l a comer cu vi ru i la comer cu droguri. - Dr oguri ? - Da. De i ambigue din punct dc vedere moral pentru unii, toat lumea vede în cl c bani frumo i. ie cum î i sun ? Droguri. Ea a r ma s cu ochi i l a barca cu motor i a încuviin at din cap. - Poate nc-a m alarmat degeaba c ar exist a o leg t ur cu Plum Isl and. - Poate. - Ar trebui s di scut m proble ma cu Max i cu ceil al i. - Di mpotri v . - De ce nu?

- Pentru c sunt si mple specula ii. Las -i s mearg pe teoria viru i lor uci ga i. Dac t eoria noast r e cea bun , mai bi ne s p str m secretul asupra ei. - Dar acesta nu-i un moti v ca s nu a ve m î ncredere în Max i în ceil al i . - Ai încredere în mine. -Nu. Convi nge-m . - Ni ci eu nu sunt convins. Ave m d ou ipoteze, la fel de val abile: comer cu viru i sau cu droguri. S vedem da c Max, Foster i Na sh ajung la o concluzie proprie i dac ne -o comuni c i nou . - De ast dat mer g pe mîna ta. Am f cut se mn spre barc . - Cam cî t crezi c val oreaz ? Ea a ridicat din umeri. - Nu- mi dau sea ma... Formula e un model scump.. . cost cam trei mii met rul, deci o barc nou ca aceast a ar put ea costa în j ur de 100 000 de dolari. - Dar chiri a pentru vil ? Circa dou mi i? - Cam a a ceva, plus cheltuiel ile de între inere. Vom a fl a curînd, a ad ugat ea. - Pe urm , na veta cu barca pîn la i nsul . Drumul pîn acolo dureaz aproxi mativ dou ore, i ar combust ibilul valoreaz o mi c avere. Am dre ptate? - Ai . - Nu faci decît jum tate de or cu ma ina de aici i pîn la bacul speci al din Ori ent Point. Cît dureaz drumul cu bacul? Poat e dou zeci de minute, cu compl i ment e de la Unc hiul Sa m. în tot al o or di ntr-un punct î n alt ul, spre deose bire de cele aproape dou ore cu barca cu motor. Cu toat e acestea, so ii Gordon me rgea u cu barc a pe Plum Isl and i tiu c au exist at si tua ii cînd nu s-au mai putut întoarce pe aceea i cale, din pri cina vre mii care se schi mba se pe st e zi. Au fost sili i s se înapoieze cu feribotul i s fac aut ostopul pîn acas . Eu n-a m priceput ni ciodat cum vine ast a, dar recunosc c nici nu mi-a m b tut capul prea mult. Ar fi trebuit s m gîndesc. Ac um poate c are sens. Am s ri t î n barc i am ateri zat greoi pe punte. Am înt ins bra el e i Bet h a s rit, prinzî ndu-se de mîna mea. Am c zut a mîndoi pe punt e, eu pe spate, Bet h Penrose pe ste mine. Am r ma s a a o sec und mai mult decît s-ar fi cuvenit, apoi ne-a m ridicat în picioare. Ne-a m zî mbi t st înjeni i, ca dou persoa ne de sex opus care se ati ng întî mpl tor una de cealal t . - Ai p it ceva? m-a î ntrebat ea. -Nu. .. La drept vorbi nd, pl mînul bol na v mi se goli se brusc de aer i pre supun c observa se i ea. Mi -am rec p tat suflul i m-a m dus spre partea dinapoi a b rcii , la pupa ² dup cum se spune ² unde Formula 303 avea o banche t . I-a m ar tat locul de sub banc het i i-am spus: - Lada era aici î ntotdeauna. Era una mare, m sura vre un met ru dou zeci l ungi me, apr oape un met ru l ime i t ot at ît în l i me. Avea ca m un met ru cub volum i era f cut din al uminiu izolat. Uneori, cînd edeam pe banc het , îmi pr opt eam pici oarele pe lad i sorbea m din st icla de bere. - i? - în anumite zile, dup progra m, so ii Gordon plecau de pe Plum la ora fixat i f ceau o curs ra pid î n largul m rii. Ai ci, în largul Oceanului At lantic, se întîlneau cu un va por, poate un cargou sud-a mcri can, poate un hidroavión sau mai t iu cu ce. Luau la bord circa o sut de kilogra me de droguri col umbiene i se înapoiau în gra b l a rm. Dac erau re marca i de DEA sau de Paza de Coast , ar tau ca un cuplu cumsecade ie it la plimbare. Dac î i oprea ci neva, fl ut urau legiti ma i ile de pe Plum Isl and i salut! în realitate, proba bil puteau înt rece în vitez orice alt ambarca iune . Numai un avi on ar putea urm ri o ast fel de barc . Mai preci s, cîte alupe sunt oprit e i perchezi i onat e? Pe aici exist mii de ambarca i uni de agreme nt i vase comerciale de pescuit . Afar de cazul în care Paza de Coast , Va ma sa u alt cineva dispune de o informa ie seri oas sa u dac persoana are un comporta me nt bizar, nime ni nu opre te i nu perchezi ioneaz ambarca i uni le. Adev rat? - De regul , da. Va me i i au put eri depl ine s efectueze perchezi ii i une ori chiar o fac. Am s verific dac exist vreun raport la DEA, l a Paza de Coast sau la Va m în ce prive te Spirocheta, a ad ugat ea. - Bine. Am chibz uit o clip , apoi am ad ugat: Deci, dup ce so i i Gord on luau marfa, acostau înt r-un loc stabilit dinai nte sau se întîlneau cu o a mbarca i une mai mic i transfera u lada cu ghea dist ribuitorilor locali care l e d deau, î n schi mb, alt lad , burdu it

cu dolari . Apoi di stribui torul se ducea în Manhattan, efectuînd un alt import scut it de va m . Se î ntî mpl î n fi ecare zi. înt rebarea est e: au fost implica i so ii Gordon în a a ceva i atunci acesta este mot ivul lichid rii lor? Sper c da. Pentru c cealalt variant m însp i mînt , or eu nu sunt genul de om care s se sperie cu una-c u dou . Ea a cugeta t la cel e auzit e, conti nuî nd s - i roteasc privirea prin barc . - Ar putea fi solu i a corect . La fel de bi ne cum ar putea fi o si mpl speran . Nu i-a m r spuns. - Dac reu i m s dovedi m c a fost vorba de droguri, a conti nuat ea, ne putem lua o piatr de pe i nim . Pîn at unci , î ns , trebuie s merge m pe ideea c au fost viru i, fi indc dac a a stau l ucruril e i nu st pî ni m situa i a, risc m s muri m c u to ii.

6
Era trecut de ora dou noa ptea i începea m s v d negru î naintea ochi lor de cît cit ise m foile trase la i mpri ma nt . îmi f cuse m un ibri c de cafea în buc t ria mare i veche a unc hiului Harry i acum edea m la ma sa rotund de lî ng fereast ra dinspre golf, care se deschidea spre r s ri t, ca s prind soarele de diminea . Unc hiul Harry i m t u a Jane avuse ser în el epci unea s nu g zduiasc ni ciodat î nt regul cl an Corey, îns , din cînd în cînd, ne invit au pe mine, pe frat ele meu Ji m sa u pe sora mea Lynne s st m în camera de oaspe i, în t imp ce rest ul fa mili ei l ocui a în vreo ori bil c su t urist ic de prin anii '50. îmi a mintesc cum în copi l ri e edeam la aceast ma s împreun cu cei doi veri ai mei, Harry j uni or i Barbara, î nfulecînd gogo i i pl cint ele, ner bd tori s ie i m afar l a joac . Vara era ma gic . Nu cred c avea m vre o grij pe lume. Ac um, cîteva deceni i mai t îrzi u, edeam la aceea i ma s , cu mi ntea fr mîntat de o sumedenie de l ucruri. Mi -am îndreptat din nou at en ia spre registrul financiar. Salari ul so i lor Gord on era depus di rect în cont, iar venitul lor total, dup ce era ci untit de i mpozitel e federale i ale statului Ne w York, se ridica la vreo nou zeci de mii. Nu era r u, dar nici prea grozav pe ntru doi doctori în t iin e care munceau c u crei erul î ntr-un medi u toxic. Tom ar fi cî ti gat mai bine jucînd î ntr-o echip de base-ball de mî na a doua, iar Judy ar fi putut lucra î ntr-un bar, topless, din fostul meu di stri ct i s-ar fi descurcat la fel de bine. Tr im într-o ar bizar . în orice caz, nu mi-a l uat mul t ca s - mi dau sea ma c so ii Gordon tr iau peste posibili t i le l or financiare. Via a pe Coast a de Est nu-i chiar atît de ieftin , lucru pe care, f r î ndoi al , îl descoperiser i ei. Erau nevoi i s achite chelt uieli le pentru cele dou ma i ni, pent ru barca cu motor, apoi chiria casei, asigur ri pentru locuin , diverse se rvici i, cinci c r i de credit, facturi emi se de mari compa nii petroli ere, îndeose bi pentru barca cu motor, plus chel tuielile curente ale vie ii de zi cu zi. în regi stru mai figura un ava ns substan i al pentru Formula 303, datî nd din luna aprili e, cu doi ani în ur m . Pe lî ng aceasta, so i i Gord on contribuiser la o se a m de opere de cari tate, ceea ce -mi d dea senti me ntul de vinov ie. De ase me nea, fuse ser me mbrii unui cl ub de muzi c i lit eratur , trimi teau cecuri la nepoate i nepo i i f ceau part e di n Societatea de Istorie Pcconic. Cu t oat e acest ea, nu p reau s fi avut mari proble me, de i se g sea u cumva pe muchi e de cu it. Dac î i procura u un venit suplime ntar frumu el din comer ul cu droguri, atunci fuse ser îndeajuns de ist e i s ascund ba nii i s se înglodeze î n cheltui eli pîn pe st e cap, ca orice ameri can cinsti t care înfrunt cu curaj fiscali tatea. Prin ur mare, întrebarea era: unde se g sea u ba ni i? Nu sînt revizor contabil, dar am f cut în vi a a mea sufi ciente cont roale financi are ca s ochesc l ucruri care se cer veri ficate. în eviden a ulti melor dou zeci i cinci de luni, a a cum fi gura ea pe foile trase la impri ma nt , exist a doar un singur ele ment de acest fel: o sum considerabil , un cec de 25000 de dolari, e mi s pe numele unei anume M argaret Wiley. Cecul fuse se aut entifi cat contra unei taxe de 10 dolari, iar suma respect iv fusese transferat electronic din contul de cump r turi al so il or Gord on. De fapt, suma reprezenta aproape toat e economii le l or. Cecul era datat 7 martie anul curent, f r alt me n i une referi toare l a utilitat ea lui . Atunci cine era aceast Margaret Wiley? De ce -i d duser so i i Gordon un cec autenti ficat în val oare de dou zeci i ci nci de miare? Avea m s afl m curînd.

Am sorbi t din cafea i , b tînd u or cu stil oul î n ma s în ritm cu pend ula de pe peretele din cel l alt cap t al înc perii, am î nceput s m gînde sc la toate acestea. M -a m dus la dul apul de buc t rie de l îng telefonul di n perete i, pri nt re c r i de bucate, am desc operit cart ea de telefon cu abo na ii l ocali. Am c ut at la Ä W" i am g sit o anume M argaret Wi ley, cu domi ciliul în Li ght house Road, satul Sout hol d. Cuno tea m locul, era - dup cum ar ta i numel e - drumul care ducea spre far: mai precis, farul Horton Point. Tare a fi vrut s-o sun pe Margaret, dar s-ar fi put ut sup ra dac pri mea un t elefon l a ora dou noaptea. Puteam a tepta pîn în diminea a urm toa re. Numai c printre calit il e mel e nu se num r i r bdarea. De fapt, di n cîte tiu, n-a m nici un fel de calit i. Totodat , aveam sent i ment ul c FBI i CIA nu dormea u la ora aceea i c mi -o l ua ser înai nt e în cazul cu pricina. în sfîr i t, lucru deloc li psit de import an , aici nu era vorba de o cri m obi nui t ; poat e c , în timp ce eu ov i am s-o sun pe Margaret Wil ey, asupra întregii na iuni se r spînde sc ca o moli m ni mi citoare. Det est s fi u pus în astfel de situa ii. Am format num rul. Tel efonul a sunat i la cel lalt cap t al fi rului mi -a r spuns robotul. Am închi s, apoi a m for mat di n nou. într-un tî rziu, locatara s-a t rezit din somn i i -am auzit gl asul î n receptor: -Al o? ² A dori s vorbe sc cu Margaret Wiley, v rog. ² Eu sî nt . Cine-i la t elefon? a întrebat o voce b trîneasc i toropit de somn. ² sunt detecti vul Corey, doa mn . De la pol i i e. O clip -dou a m l sat-o s - i imagi neze tot ce putea fi mai r u. De regul , asta ajut la dezmet icire. ² Poli ia? Ce s-a î ntîmpl at? ² Doa mn Wiley, a i auzit la tiri de crimel e comi se la Nassa u Point? ² Oh. .. da. î ngrozitor! ² îi cuno tea i pe so ii Gordon? Ea i -a dres glasul hîrîi t i a r spuns: ² Nu. .. adic ... i-am întî lnit o dat . Le-a m vînd ut un t eren. ² în marti e? -Da. ² Cont ra sumei de 25000 de dolari? ² Da. .. dar ce leg tur are cu mine ² Unde se afl acest teren, doamn ? ² Oh. .. e o fî ie frumoa s de falez cu vedere c t re Sound. ² în eleg. Voi au s - i construiasc o cas ? - Nu. Nu- i puteau cl di nimic acolo. Drepturile edilitare erau vîndute comitat ului. - Adi c ... ? - Adi c ... e vorba de un plan de ame najare. Vinzi drept ul de a me najare a t erenului, dar acest a continu s r mîn în propriet atea ta. N-ai voi e s -l ame naj ezi tu. Cu excep ia lucr ri lor agri cole. - în eleg. Deci so ii Gordon n-ar fi avut voie s - i construiasc o cas pe falez ? - Oh, Doa mne, nu! Dac t erenul ar fi amenajat , ar valora pest e 100.000 de dolari. Comit atul m-a pl t it toc mai ca s nu-l ame naj ez. E o cl auz restrictiv care r mîne val abil chi ar cînd terenul î i sc hi mb proprietarul. E un plan bun. - Dar pute i vinde t erenul? - Da, i chiar l-am vînd ut. Cu 25000 de dolari. So ii Gordon ti au c nu-l puteau a me naja, a ad ugat ea. - Ar fi putut r scump ra drept urile de ame naj are de l a comi tat? - Nu, eu l e-a m vîndut pe t ermen nel i mi tat. Acesta est e scopul planul ui. - Bine... Avea m i mpre sia c în el esese m inten iile so ilor Gordon: ace ti a cump ra ser un teren bun, cu perspecti v frumoa s , vî ndut sub pre ul pie i i, întrucît pe el nu se putea const rui. îns î l puteau culti va; am pri ceput c pasi unea lui Tom pe ntru vi nicultura local îl cond use se la ultimul s u hobby: podgori ile Gordon. Dup toat e aparen el e, nu exi sta nici o leg t ur înt re aceast achizi ie i dublul asa sinat . - Iert a i-m c v-a m trezit, doa mn Wiley. V mul ume sc pe ntru ajutor. - Nu a ve i pent ru ce. Sper s desc operi i f pta ul. - Fi i convins c -l vom descoperi .

Am pus recept orul î n furc , am plecat de lîng telefon, apoi am revenit i am f ormat din nou num rul . Femei a mi -a r spuns i am întrebat-o: - Iert a i-m , înc o întrebare: t erenul e bun pe nt ru vit icultur ? - Ii suse, nu! E chiar pe Sound, deci prea expus i mult prea mi c. E doar o parcel de un pogon, situat pe fal ez , l a cinci sprezece metri deasupra ni vel ului m rii . E foarte frumos, dar acolo nu cre sc decît m r cini . ² în el eg... V-au spus c umva de ce voi au p mînt ul ? ² Da. .. ziceau c vor s aib un l oc or al lor cu vedere la mare. în care s stea i s privea sc marea. Erau o perec he adorabil . Mare nenoroci re ! ² A a e, doamn . V mul ume sc. Am închi s tel efonul . A a deci. Dorea u un loc în care s stea i s priveasc marea. Cu dou zeci i cinci de mi i de dol ari i-ar fi put ut pl ti de mii de ori taxa de parcare la Ori ent Beach State Park, de unde ar fi privit zil ni c marea cît pofteau, vre me de opt ani , i tot le -ar mai fi r ma s bani de bere i de hot dogs. Argume ntul nu inea. Am chibz uit pu in. Ba chiar ceva mai mult . Ei bine, poat e tot u i s fi fost a a. Erau o pereche roma nti c . Dar chiar dou zeci i cinci de miare? Apr oa pe to i banii lor. i dac ar fi fost t ransfera i de stat la alt loc de munc , cum s-ar fi descot or osit de un teren care nu putea fi fol osit nici pent ru construc ii, nici pentru agricultur ? Ca re alt i cnit ar fi pl ti t 25000 de dol ari pentru o propri etate inutil ? Bun. Poate c exista o leg tur cu transportul de droguri pe mare. A a mai avea sens. Trebuia s v d terenul cu ochii mei . M -am întrebat dac mai v zuse i a lt cineva actul de propri etate printre hîrt iil e so i lor Gord on. Tot odat , m-a m întrebat dac victimel e avuse ser un seif i ce anume se g sea în el. E cumplit s - i pui î ntreb ri la ora dou noa ptea, cînd e ti sure sci tat de cafeina i ni me ni nu vrea s stea de vorb cu t ine. Mi -am mai turnat o cea c de cafea. Ferestrele de deasupra chiuvetei erau deschise i auzea m îrîi tul insectelor de sept embrie, ulti mele l custe i or c it de brot cei, o bufni undeva pri n apro piere i cîte o pas re de noapt e ipî nd pri n cea a care se l sa dinspre Marel e Gol f Peconic. Prin aceste l ocuri toamna este îmbl înzit de înti nderile mari de ap care p streaz c ldura veri i pîn prin noie mbrie. Un climat ex celent pentru st ruguri. Se poate naviga perfect pîn spre Zi ua Recuno tin ei. Din cînd în cînd mai izbuc ne te cîte un uraga n prin august , sept e mbrie sau octombrie, i i arna mai sufl dinspre nord-e st cîte un criv . î n general î ns cli ma este blî nd , iar nu me roa sel e golfuri i scobituri din mal creeaz frecvent pîcl i ce uri . Locul ideal pentru contraba ndi t i, pi ra i, t rafican i de b ut uri i, mai recent , de droguri . Am a uzit sunînd t elefonul di n perete i o frac i une de secund mi -a venit o i dee nebuneasc : poate era Margaret ! Apoi mi-a m a mi ntit c urma s m sune Max în l eg t ur cu pl ecarea pe Plum Isl and. Am ri dicat receptorul i am spus: - Ai ci Pizza Hut. Dup o clip de derut , am auzi t gl asul l ui Elizabet h Penrose: -Al o... - Bun ! - Te-a m trezit ? - Nu face ni mic. Ori cum t rebuia s m sc ol ca s r spund la telefon. - E r suflat ! Max m-a rugat s t e sun. Pl ec m cu feribotul de ora 8 dimi nea . - Nu a ve m al tul mai devre me ? - Ba da, dar... - De ce trebui e ca echi pa de acoperire s aj ung pe insul înaintea noastr ? Nu mi -a r spuns la î ntrebare, ci m-a anun at: - Vo m merge î nso i i de eful pazei de pe i nsul , un oarecare domn Paul St cvens. - Cine pleac cu feri bot ul dinai nt e? - Nu tiu. .. uite ce e, John, dac ei asi gur acoperirea, noi nu pute m face mare lucr u. Au mai avut proble me i alt dat i se pri cep la treaba ast a foart e bine. Nu vei vedea acolo decît ceea ce vor ei s - i arate, i ar de di scutat vei discut a tot cu cine vor ei. Nu - i face prea mari iluzii în leg tur cu aceast mic incursiune. - Cine mai mer ge? - Eu, t u, Max, George Fost er i Ted Nash. tii de unde pleac feri botul? m-a î ntrebat ea. - G sesc eu. Tu ce faci acum?

- Vorbe sc cu ti ne. - Hai încoace. M uit la ni t e most re de t apet. A vrea s - i cer p rerea. - E tî rziu. P rea aproape o încuviin are, fapt care m-a surprins. Am insi st at. - Po i dor mi la mine i mîine merge m a mî nd oi cu ma i na pî n la feribot. - Ar fi grozav.² At unci vino i s încheie m discu i a. ² M mai gî ndesc. Asc ult , ai descoperit ceva pe foil e trase la impri mant ? ² Vi no încoace i a m s - i ar t hardul me u. ² Termi n ! ² Vi n s t e iau. ² E tî rziu. sunt obosit . sunt în pat m-a m pre g tit deja de culcare. ² Foarte bi ne. Ne pute m juca de-a Ä ascunde mur tura". Am auzit -o r suflînd adînc, f r s - i piard r bdarea, apoi mi-a spus: ² îmi î nchi puia m c exist vreun indici u în eviden a lor financiar . Poate nu te-ai uitat destul de atent. Sau poate c nu te pricepi. ² Proba bil. ² Parc era vorba s nu asc unde m ni mic unul de cel l alt, a ad ugat ea. ² Da, unul de cel lal t. S nu asc unde m ni mic. -Ce... ? Oh, în eleg. Amînd oi tiam c atunci cînd l ucrai cu poli i a federal , i se punea un mi crofon în telefon la ci nci minute dup ce f ceai cuno tin cu ei. Iar cînd ascultau t elefonul unor a mici , ni ci nu- i mai b teau capul s ob i n aprobare. Regret am c o suna se m pe Margaret Wiley. ² Unde-i Ted? am înt rebat-o pe Beth. ² De unde vrei s ti u? ² Z vor te- i u a. Are se mnal me ntele unui viol ator i asasi n pe care -l urm re sc. ² Mai las-o balt , John. Mi -a î nchi s t elefonul. Am c scat . De i deza m git c detecti vul Penrose ref uzase s vin l a mi ne, m si m ea m în acela i timp oarecum u urat. Probabi l c i nfirmierele într-adev r puneau sal pet ru în jeleu. Poate c aveam nevoie de un regi m mai bogat în carne. Am închi s butonul filtrului de cafea, am st ins l umi na i a m ie i t din buc t rie. Am bîjbî it prin întuneri c prin casa mare i pustie, pe hol ul cu lambriuri de stej ar, pe scara spiralat i scîr îit oare, apoi pe coridorul cel lung, pîn în î nc perea cu tavan înalt în care dormea m de cînd eram copi l. în timp ce m dezbr ca m ca s m urc în pat, am reflect at asupra zilei care t recuse, î ncercînd s m hot r sc dac era cazul s prind feribotul de opt di mi nea a. Ca argume nte pro, î l simpati zam pe Max, care -mi ceruse un servici u. Doi, îi si mpat izase m pe so i i Gord on i voi a m s le fac i lor un servici u, s -i r spl tesc cumva pentru pl cuta lor compa ni e, pentru vi nul i fri ptura oferite într-o peri oad cînd nu m si m ea m chiar în for m . Trei, nu-mi pl cea del oc Ted Nash i si m ea m o dorin copil reasc de a -l c lca pe nervi. Patru, îmi pl cea Beth Penrose i m încerca dorin a adult de a.. . în sfî r it ! î n ulti mul rînd, m-a m gîndit la mine, care m plictisea m. .. Ba nu! Altceva era la mij loc: încerca m s dovedesc c î nc mai ti am me serie. Pîn aici , t oate bune. în sfî r it - i, f r îndoial , deloc neglijabil exist a mi ca proble m cu mol i ma, ciuma nea gr , ro ie, ameni n are a mul tipl sau ce -o mai fi fost : posibi lit atea ca aceea s fi fost ultima toa mn h r zit întregii pl anet e. Pentru t oate acest e mot ive, am în eles c trebuia s urc la bordul feribotul ui de opt di minea a cu desti na ia Pl um Island, nu s m asc und sub p tur , cum f cea m în copil rie de fiecare dat cî nd nu voia m s î nfrunt o anumit realit ate... Am r ma s gol în fa a ferestrei înalte i am pri vit cea a care înaint a dinspre gol f, alb i fantomat ic î n lumina lunii , tîrî ndu-se i erpui nd pest e paji tea înt unecat , i apropii ndu-se de cas . Odinioar priveli tea m însp i mînta de moarte. M însp i mî nta i acum. Am si m it cum mi se face pielea de g in . Inc on ti ent , mi -a m dus mî na la pi ept i degetele mele au g sit urma r nii provocate de primul glon ; apoi mi-a m c oborît mîna pe pîntece, acolo unde cel de al doilea glon , poate chiar un al trei lea, îmi sfî iaser mu c hii cîndva el astici, îmi rupse ser intest inele, îmi smul se ser a chi i din pelvis i apoi ie iser prin spat e. Alt glon trecuse prin ga mba stî ng , f r urm ri prea grave. Chirurgul spunea c avuse se m mare noroc. Avea dreptat e. D duse m cu banul împre-

un cu col egul me u, Dom Fa nelli, ca s decidem cine se va duce la ma gazin s cu mpe re cafea i gogo i; Dom pierduse. îl costase pat ru dolari . Fuse se ziua mea norocoa s . Undeva î n golf s-a auzit cornul de cea i m-a m între bat cine putea fi î n larg atît de tîrziu i pe o astfel de vre me. Am plecat de la fereast r i am verifi cat soneria ceasului, apoi m-a m a si gurat c pistolul me u calibrul 45, pe care-l i n pe noptier , era înc rcat. M -am pr bu it pe pat i, la fel ca Beth Penrose, Sylve ster Maxwell , Ted Nash, Ge orge Foster i mul i al ii în noa ptea aceea, am r ma s cu oc hii pi roni i î n t avan, gîndindu-m la crim , la moarte, la Plum Isl and i la ci um . Am v zut cu ochii mi n ii drapelul negru de pira i l eg nîndu-se pe cerul nop i i, cu craniul desc rnat, alb i rî njit . Mi -a t recut prin mi nte c singurii care se odihneau în pace în noa ptea aceea erau Tom i Judy Gordon.

7
La ora a se a m fost în pici oare, am f c ut un du i m-a m î mbr cat în ort, tricou i pantofi sport ² i nut adecvat pentru a m sc hi mba rapid î n combinez on de protec ie sau cum s- o mai fi nu mi nd. Am trecut pri n obi nuita dilem ha ml etian în ceea ce pri vea pist olul: s -l iau sau s nu-l iau, aceasta era î nt rebarea. în cele din urm , a m decis s -l iau. Nu se ti e nici odat ce sur prize î i rezerv ziua. Poate mi se oferea pl cut a ocazie de a-l vopsi î n ro u pe Ted Na sh. La apte f r un sfert gonea m cu ma ina spre est, pe Mai n Road, prin inima inut ului vi ticol. în timp ce conducea m, mi -a t recut pri n mi nte c nu era deloc si mplu s - i cî t igi exi sten a de pe urma solului de coast , a a cum f ceau numero i l ocal nici. Totu i, vii le cre teau surprinz tor de bine. De fapt, în st înga mea, cum trecea m prin satul Peconic, se g seau cea mai grozav podgori e i cram , Podgori ile Tobi n, pro priet atea l ui Frcdri c Tobi n, pri eten cu so ii Gordon, pe care -1 cunosc use m cî ndva în treac t. Mi -am notat î n mi nte s -i fac o vi zit podgoreanul ui, s v d dac putea aduce oarecare l umin în cazul me u. Undeva î n dreapta mea soarel e se ridicase deasupra copacilor i termometrul din ma in î mi ar ta 16 grade Celsius, ceea ce nu-mi spunea ni mic. Reu ise m c umva s -mi dereglez computerul, care trecuse pe si ste mul metric. ai sprezece grade înse mna frig, dar eu ti a m c nu e. Ori cum, soarele risipea ce urile de la sol i razel e lui îmi i nundau Jeep-ul care m costase o avere. Dr umul cot ea u or i pod gorii le ofereau o pri vel i te mult mai pitoreasc decît cea a cîmpuri lor de cartofi care cre teau pe ai ci cu vreo t reizeci de ani în urm . Ici-colo cî te o livad sau un lan de grîu rupeau monotoni a viil or. P s ri mari pl uteau sa u se avîntau spre cer în c ld ura di mine ii, iar p s relel e ciri peau gure e pe cî mp i prin copaci . Totul mergea perfect pe lume, cu excep i a faptul ui c în aceast diminea Tom i Judy se g sea u l a morga comit atului; în aer parc pl utea ceva nefiresc, suind i coborînd o dat cu cure n ii de aer cald, purtat de briza oceanul ui, plutind pest e ferme i vii, purtat de sî ngel e oa menil or i ani malelor. i t otu i, în aceast diminea totul p rea normal , pî n i eu. Am desc his aparatul de radio pe un post de ti ri din Ne w York i un ti mp a m a scult at obi nuit ele tîmpenii , a teptînd ca cineva s anun e i zbucni rea mi steri oas a... ceva. Era î ns prea devre me. Am trecut pe post ul de ra dio l ocal i am prins tirile de ora apte. Crainicul tocmai anun a: Ä Azi -diminea a m discut at l a telefon cu ef ul pol i i ei, Sylvester Maxwel l, i i at ce ne-a declarat acest a". în di fuzoare a r sunat gl asul mor oc nos al l ui Max, care spunea: Äî n ce pri ve te uci derea celor dou persoa ne de la Nassau Point, To m i Judy Gordon, sînte m de p rere c este vorba de un dublu asa sinat cu scop de jaf. Crimele nu au ni mi c de a face cu faptul c vict imel e lucrau pe Plum Island, a adar, dori m s pune m cap t unor ase menea spec ula ii. Rug m pe t o i localnicii s fie vi gilen i î n caz c remarc vre o fi gur str i n i s raporteze ori ce fapt suspect poli iei ora ului . Nu est e cazul s deveni m i steri ci, dar exist o persoa n î narmat care a ucis, a spart o l ocui n i a comis un jaf. A adar, e cazul s v l ua i m suri de precau ie. La acest caz lucr m în colabora re cu pol i i a comi tat ul ui i crede m c de i ne m unele i ndi cii. Deoca mdat nu a m mai mul t de decl arat. Vor bi m ma i tî rziu, Don". - Mul ume sc, efule, i-a r spuns Don. Iat de ce î mi pl cea mie inutul acesta: oame ni f r preten ii i cu pici oarele pe p mînt. Am î nchi s aparat ul de radi o. Ceea ce

omi se se s decl are eful poli iei era fapt ul c pleca pe Plum Isl and, adic locul care nu avea ni mic de a face cu dubl ul asasi nat. De ase menea, uitase s pomenea sc de FBI i CIA. Ad mi r un om care ti e cum i cî nd s alarmeze publi cul. Ce-ar fi fost ca Max s spun : Ä Exist o posibi lit ate de ci ncizeci la sut ca so ii Gordon s fi vîndut vi ru i uci ga i unor terori ti care int en ioneaz s di strug via a în Ameri ca de Nord ?" O ase me ne a declara ie ar fi provocat n vala l a feribot î nc de la deschiderea progra mului, ca s nu mai vorbi m de exodul c tre aeroporturi sau de dorin a subit de vacan în America de Sud. în orice caz, pîn î n moment ul de fa di minea a era frumoa s , în dreapt a mea a m re marcat un cî mp mare de dovleci; mi -a m a mi ntit t oamnele copil ri ei cî nd veneam aici la sfîr it de s pt mî n , cînd alerga m ca un disperat print re dovleci ca s -l g sesc pe cel mai mare, mai rotund, mai portocaliu i mai perfect. Mi -am a mi ntit cum î n fiecare an m lua m la har cu fratele meu mai mic, Jimmy, în pri vi n a cî tig torului, dar de fiecare dat rezolva m disputa b rb te t e, cu pumnii, meci pe care-l cî t iga m întotdeauna, fii nd mult mai înalt decît el. Cel pu in, pu t iul avea curaj. C tunul care urma dup Peconic era Sout hold, care d dea nu mel e î ntregii a ez ri. Era amplasat în l ocul în care podgori ile se sfî r eau, iar uscat ul se îngusta între Sound i golf, ca urmare tot ul ar ta mai b tut de vînt i mai s lbatic. inele de cale ferat di n Long Isl and, cu cap tul la Penn Stati on în Manhat tan, m-a u înso it un ti mp pe partea stìînga, paralel e cu oseaua, apoi s-a u int ersectat i s-a u îndep rt at din nou. La ora aceea circula ia nu era prea intens , cu excep ia cîtorva ma i ni agri cole. Mi-a t recut prin minte c , dac vreunul dintre coechipieri i mei cu dest ina ia Pl um Island s-ar fi aflat pe drum, la un mo ment dat l-a fi v zut i eu. Am int rat în satul Greenport, principal a met ropol din North Fork, cu o popula ie - din cîte anun a indicatorul - de 2100 de locuit ori. în compara ie cu el, Insula Manhatt an, unde muncea m i tr i am i unde m g si se m la un pa s de moa rte, era mai mic decît North Fork, de i num ra dou mi lioane de l ocui tori înghe sui i claie pe ste gr mad . Sec ia de pol i i e la care lucra m num ra trei mii de b rba i i femei , adic mai mult decît întreaga popul a ie a a ez ri i Southold. Max, dup cum a m mai spus, avea în subordine circa patruzeci de poli i t i, dac ne punea m l a soc oteal pe mine i pe el. Satul Greenport dispuse se cî ndva de o poli ie proprie, circa ase persoane, dar se p rea c ace t ia reu i ser s calce popul a ia pe nervi, ceea ce a f cut -o s voteze supri marea respectivei sec ii . Nu cred c la Ne w York s-ar fi putut întîmpla a a ceva, oricum nu era o i dee proa st . Une ori m gî nde sc c ar trebui s -l conving pe Max s m angajeze ² gen marele pi stolar venind de la ora , c ruia eriful de prin partea l ocul ui îi î nfige î n piept insigna i-i spune: Ä Ave m nevoie de cineva cu expe ri en a, competen a i fai ma dumitale" sau ceva pe aproa pe. Adi c , vrei sau nu vrei s fii un pe te mare într-un iaz mit itel ? Vrei sau nu vrei ca femei le s - i arunce pri viri gale e i s l ase s le cad batista pe trot uar? M -a m trezit la realitate. îmi era foa me. Prin p r il e acelea nu exist practi c nici un fast food, fapt care reprezint unul di nt re fa rmecele acelor mel eaguri, dar i un mare neajuns. sunt totu i cîteva ma gazi ne cu de t oate, prin urmare a m oprit la unul de la margi nea sat ului Gree nport i mi-a m cump rat o cafea i un sand vi la pachet, cu un produs mi sterios de carne i brînz . Jur c po i mînc a si multan a mbalajul i paharul de pl astic, f r s - i dai sea ma de deose bire. Am în f cat s pt mî nalul care se oferea gratis i a m luat mi c ul dejun î n ma in . î ntîmpl tor, ziarul con inea un articol despre Plum Isl and. Lucru deloc ciudat, dat fii nd c local nicii p reau foarte int eresa i de acea insul î nv luit în ce uri i mistere, în decursul anil or, cul esese m cea mai mare pa rte a informa iilor despre Plum Isl and din surse locale. Cînd i cînd, insula aj ungea i pe posturile na ionale de tiri, dar o pre supunere mai aproa pe de realitate era aceea c nou din zece ameri cani nici nu auziser de ea. Exi stau anse ca sit ua ia s se schi mbe î n curînd. Articolul pe care îl citeam era în leg t ur cu maladia Lyme, alt obse sie a locuit orilor din Long Island i din statul Connect icut, aflat la doi pa i . Boala, transmi s prin p duc hele de c pri oare, luase propor iil e unei epi demii . Cuno tea m persoa ne care suferi se r de maladia Lyme; de i rareori fatal , î i put ea nenoroci un an sa u doi di n via . în orice caz, localnici i erau convin i c viru ii proveneau de pe Pl um Island i c fuse se vorba de un experi ment bi ologic sc pat de sub cont rol printr-o gre eal sau ceva ase m n tor. Nu

cred c exagerez dac afi rm c localni cii tare ar fi vrut s vad Plum Island scuf undîndu-se î n mare. De fapt, mi-a ve nit în gî nd o ima gine - si milar scenei di n Frankenstein - cu fer mierii i pesca ri i de pri n partea locului, înarma i cu furci i c ngi , femeil e cu tor e, to i coborî nd pe insul i st rigînd: Ä în i ad cu voi i cu experien ele voa stre î mpotriva fi rii ! Domnul s ne apere ! Vre m s vede m ce se întî mpl aici!" Sau ceva ase m n t or. în ori ce caz, am pus deoparte a mbalaj ul i am pornit motorul. Cu for e noi, mi -a m cont inuat drumul, cu ochii dup noi i mei colegi. Ur m torul c tun era East Marion, de i se pare c nu mai exi st un al doilea Marion; probabi l c a ez rile fuse ser denumite dup Angli a, a a cum se înt împl cu mult e alt e locuri din Long Island botezate Ä East ". Southold se nu mi se cîndva Southwol d, dup l oca litate a englez de unde prove neau pri mii coloni ti , dar pierduse Ä w"-ul în Atlanti c sau mai tiu eu pe unde, sau poat e, îl schi mba se contra cîtorva Äu"-uri. Cine t ie? M t u a June, care fuse se me mbr a Societ ii de Istorie Peconic, îmi î mpuia c p orul cu t ot felul de prosti i i cred c o part e din acel e lucruri erau interesant e i se fi xa ser în me morie, îns poat e se fixaser ana poda. Uscatul se îngusta pî n la l i mea unui di g, apa m rgini nd oseaua de o parte i de alta: în stînga Long Isl and Sound, în dreapta Ori ent Harbor. Cerul i oceanul erau pl ine de ra e, gî te canadiene, egrete al be ca z pada i pesc ru i , motiv pentru care nu deschidea m niciodat trapa de aerisire din acoperi ul ma inii . Vrea u s spun c p s ril e acelea mînca u prune sa u ceva ase m n tor, dup care se u ura u ca bombardierel e i Ä ti au" cînd aveai ma i na desc operit . Uscatul s-a l it din nou; a m t recut prin vechiul i nespus de bizarul c tun Orient , i ar zece minute mai tîrzi u m apropi a m, în sfî r it , de Ori ent Point. Am dep it intrarea în Ori ent Beach State Park i am î nceput s reduc vit eza. Deasupra capului a m v zut un catarg cu st eagul a me rican coborît în bern . Am pre supus c pozi ia steagului era în leg tur cu cazul Gordon, ceea ce înse mna c acel catarg se g sea pe propriet ate federal , f r îndoial sta ia de feribot Plum Isl and. Vede i deci ce bine lucreaz mintea unui detecti v, chiar i pe la a pte dimi nea a, dup o noa pt e aproa pe alb . Am tras la margi nea oselei, în dreptul unui lac de agreme nt i a unui restaurant , apoi am oprit mot orul. Mi-am sc os binoclul din torpedo i l -am a intit asupra unei pancart e mari, în alb i negru, aflat chiar lî ng catarg, la ci rca t reizeci de met ri mai încolo, pe osea. Pe pancart era scri s: Ä Centrul de boli ale ani malel or Plum Isl and ". Nu scria Ä Bine a i venit !" i nici Ä Feribot", dar cum se vedea apa, am dedus c nu putea fi decît st a ia de feribot . Oa me nii de rî nd presupun, poli i t ii deduc. De ase me nea, sincer s fi u, î n decursul ani lor trecuse m prin drept ul acest ui loc de vreo dou sprezece ori î n drum spre sta ia de feribot Ne w London, care urma imediat dup sta ia Plum Island. De i niciodat nu-i acordase m prea mult aten ie, cred c întot deauna m i ntrigase mi st erioasa Plum Island. Nu-mi plac mist erele, de aceea vreau s le dezleg. M sup r faptul c exist lucruri pe care nu le tiu. în orice caz, în dreapt a tabl ei i ndi catoare i a catargului se vedea o cl di re di n c r mi d cu un si ngur nivel, dup toate probabili t i le un centru ad minist rativ i de recep i e. î n spatel e cl dirii era o parcare mare, cu cribl ur , care se î ntindea pî n la ap . Parcarea era împrej mui t cu un gard înalt din sîrm î mpletit , t ermi nat cu sî rm ghi mpat . Pe chei, la marginea parc rii , existau cît eva depozite i ma gazii înc p toare, ampl asate chiar la mal. Se vedeau cîteva cami oa ne parcate lîng docul de înc rcare. Am presupus ² pardon! a m ded us ² c era locul de îmbarcare pe ntru ani mal el e care plecau pe drumul f r întoarcere c tre Pl um Island. Parcarea se înti ndea de-a l ungul golfului pe o di stan de circa o sut de met ri i, prin cea a sub ire, am z rit în cel lalt cap t al ei vre o t reizeci de vehicule de pasageri parcate lîng pontonul feribotului . Nu se vedea nici ipenie de om. Am pus deoparte binoclul i m-a m uitat la ceasul digital de la bordul ma inii , care ar ta 7:29, t emperatura fii nd acum de 17 grade. Trebui a neap rat s deconectez si ste mul met ric. Vreau s spun c bl este mat ul de comput er afi a cuvint e fran uze t i bi zare, cum ar fi Ä kilometres", Ä litres" i felurite alt e fran uzisme. Mi-era i team s dau drumul radi atorului pentru scaun. Aj unse sem cu o or î nainte de plecarea feribotului c tre Plum Island, dar l a anc

pentru a-l prinde pe cel veni t de pe insul , exact cum avusese m de gînd. Dup cum obi nuia s spun unchi ul Harry cînd m punea s m sc ol din pat î n zorii zil ei: Ä Numai p s ril e care se trezesc devre me prind viermi ori , Johnny." Iar eu îi r spundeam t ot cu o glum : Ä Dar viermi ori i care se t rezesc devre me ajung s fie mînca i". Eram o mare figur . Di n cea s-a i vit un feribot al b cu albast ru, care înai nta lin spre pontonul debarcaderului . Am privit din nou pri n binoclu. La prov se vedea o e mble m guverna me ntal , proba bil a Mini sterului Agriculturii, i numele feribotului Plum Rttnner, denotînd c cel care i-l d duse avea si m ul umor ul ui. Trebuia s m apropi i, a a c am a mbreiat i am pornit spre tabla indicatoare, spre catarg i spre cl direa de c r mid . în dreapta cl diri i, por il e blocate cu lan uri fuseser deschi se i, cum nu vedea m pri n preaj m nici un paznic, am intrat în parcare i m-a m îndreptat spre depozi te. Am parcat lîng ni te camioa ne de marf i containere, în speran a c ma i na mea nu se va vedea î n aceast înghe suial . M aflam la numai ci ncizeci de metri de cel e dou pontoa ne i a m privit prin binoclu cum feribotul î ntorcea î n loc, venind cu spat ele spre cel mai apropi at ponton. Plum Runner ar t a nou i bine înt re inut : l ung de vreo optsprezece metri, cu scaune pe punte. Pupa a atins pontonul i c pitanul a oprit mot oarele, în timp ce un marinar a s rit pe rm s lege parî mele de pilon. Am re marcat c pe debarcader nu era nime ni. în timp ce pri vea m prin binoclu, cîteva persoane au ie it din cabina de pasageri i s-a u îndrept at spre puntea de la pupa, care s-a deschi s, l sî ndu-i s coboare direct în parcare. Am num rat zece b rba i , t o i îmbr ca i î n uniform alba str : fie echipa de la Ministerul Agriculturii, tri mis s m înt împi ne, fi e paznici de noapte, eli bera i din tur de schi mbul plecat pe Plum cu feri bot ul de ora a pte. To i cei zece paznici purtau centur pentru pi stol, de i la nici una nu a m v zut pri ns vre un t oc. Lîng feribot st tea un i ndivid sol id, î mbr cat cu pulover albastru i cravat ; acesta a început s discute cu cei zece, ca i cum i -ar fi cunosc ut bine, ceea ce m-a f cut s deduc c putea fi Paul Ste vens, eful pazei . Apoi i -au f cut apari ia pat ru ti pi în costume elegante, ceea ce mi s-a p rut oarecum ne obi nui t. M îndoiesc c cei patru î i petrecuser noaptea pe Plum Island, a adar, nu-mi r mî nea decît s t rag concluzia c plecaser cu feribotul de apte. Dar acest lucru le -ar fi l sat doar cîteva minute de escal pe i nsul . Prin urmare, plecaser mai devre me, fie cu o curs special , fi e cu un el icopter. în sfîr it, pe rm au coborî t agal e, î mbr ca i în inut neoficial , domni i George Foster i Ted Nash - fapt care nu m-a surprins din cale -afar . Ei bi ne, ast a era: cine se culc devre me, se scoal devre me i ajunge viclean i mincinos. Idio ii.. . B nui a m eu c - mi vor t rage clapa. Am continuat s prive sc pri n binoclu. Na sh, Foster i cei patru ti pi în costum disc utau apri ns, î n ti mp ce individul în pulover albast ru se inea respectuos la distan . Am ghici t dup ge st uri c Ted Na sh era eful. Ceilal i pat ru veniser , proba bil , de la Washington i dracu' t ia ci ne-i trimise se. Era greu de spus ce c ut au acolo FBl -uI, CIA, Minist erul Agricul turii i, f r îndoial , Mi ni sterul Ap r rii, i mai ti u eu cî i î i vî rîse r nasul . Din punctul meu de vedere, to i i neau de autorit il e federale, dup cum la rîndul lor m soc oteau - dac se sinchi seau cît de cît de mi ne - un he moroi d sup r tor. în orice caz, am pus binoclul deoparte, am l uat ziarul s pt mî nal i paharul de cafea gol, în event ualitat ea c ar fi trebui t s -mi asc und fa a. Iat deci c to i fl c ii ace ti a mecheri îmi vînd user gogoa a cu Ä pas rea care se scoal devre me " i acum ni ci nu se deranjau s arunce o privire înjur, s vad dac erau suprave ghea i. Aveau un dispre suvera n fa de poli istul de rînd, l ucru care m sc otea di n s ri te. Tipul cu pul over al ba stru s-a î ntors spre cei zece paznici i l e-a dat voi e s pl ece; fi ecare s-a dus la ma ina l ui , a urcat la volan i a de marat , t recînd pe lîng mine. Apoi domnul Pulover Alba stru s-a înapoiat pe puntea de la pup i s-a f cut ne v zut î n interiorul feribot ului. Cei patru în cost um i -au l uat r ma s-bun de la Nash i Fost er, dup care au urcat î ntr-un automobi l Chevy Caprice negru i au pornit în di rec ia mea. Ma ina a înceti nit în dreptul me u, gata s opreasc , apoi i -a v zut de drum, trecî nd de poarta cu lan pe care intrase m.

în acel moment a m v z ut c Na sh i Foster îmi re marca ser ma i na, a a c am de marat i m-a m îndre ptat spre feribot, ca i cum abia sosi se m. Am parcat departe de pont on i am conti nuat s sorb din paharul gol i s citesc despre întoarcerea balenei al bastre, f r s acord vre o aten ie domni lor Na sh i Foster, r ma i lî ng feri bot . Pe la opt f r zece, lîng mine a oprit o veche dub de poli ie, din care a coborî t Max, îmbr cat î n blugi, scurt i apc pe sc reasc tras bine pe frunt e. Am coborî t geamul porti erei i l-am întrebat: - Te-ai deghi zat sau te-ai îmbr cat pe î ntuneric? El s-a î ncruntat. - Na sh i Fost er au fost de p rere c ar fi de preferat s nu fi u v zut mergînd pe i nsul . - Te-a m auzit azi -diminea l a radio. - Cum i s-a p rut ? - Absol ut neconving tor. Toat dimi nea a a fost un e xod de b rci, avioane i ma ini care p r sea u Long Isl and. Toat Coa sta de Est e cuprins de panic . - Las-o dracului ! - Bine. Am oprit mot orul i a m a teptat ca Jeep-ul s -mi spun ceva, dar b nuie sc c , de data aceast a, nu mai f cuse m ni ci o boac n . Am scos chei a din cont act i , î n aceea i clip , s-a auzit un gl as de fe meie: Ä Votrc fenêtre est ouverte". Cum poate o ma i n a me ri can s vorbea sc fran uze t e? Ei bine, pentru c am încerc at s reduc la t cere idiotul de robot, am ajuns cumva s vorbe sc fran uze te ² marca aceasta de ma i ni se export i la Qucbec, ceea ce expl ic siste mul metric. ÄVotre fenêtre est ouverte". - Mangez merde, am replicat în cea mai corect francez î nv at î n coal , dup care am coborît de l a volan. - E cineva cu tine? m-a î ntrebat Max. -Nu. - Vorbea cineva.. . - Nu-i da aten i e. Avuse se m de gînd s -i spun lui Max c -i v zusem pe Na sh i Foster coborî nd din feribotul sosit de pe Plum Isl and, dar dac lui nu-i trecuse prin minte s - i mi te fundul încoace mai devre me sa u m car s m tri mit pe mine, atunci nu merit a s -i dest nui ce ti a m. Ma ini le au început s sosea sc ; experi me nta ii navet i ti pe Plum Island aj ungeau pe chei cu o frac iune de secund î nai nte ca feri botul s dea se mnal ul de pl ecare. - Hei , t oat l umea l a bord ! ne-a st rigat Ted Nash mie i l ui Max. M -a m uitat în j ur dup Beth Penrose, rosti nd în gînd mici r ut i mi sogine l egate de talentul femei lor de a întîrzia. - Ui te-o! a excla mat Max. într-adev r, iat c venea, dup ce coborî se di ntr-un Ford negru, pr obabi l ma ina ei de poli ie neî nmatri culat , parcat acolo înc î nainte de sosirea mea. Oare existau pe lume persoa ne la fel de inteligente ca mi ne ? Pu in proba bil . Cred c eu îi d duse m i deea de a veni devre me. împre un cu Max a m traversat parcarea înv lui t î n cea , îndreptî ndu-ne spre pont on, în timp ce si rena feribotului suna a doua oar . Det ectivul Penrose s-a dus la domnii Nash i Fost er, i to i trei au început s discute, în timp ce noi doi ne apropi a m. Na sh a ridicat privirea i ne-a f cut un se mn ner bd tor s ne gr bi m. în via a mea am ucis oa me ni i pentru mai pu in de atît . Cînd Max i cu mine a m ajuns pe chei, Nash nu s-a obosit nici s ne dea bine e, ci s-a ui tat la ort ul meu i a spus: ² Nu i-e cam frig, John? Du-te în m -ta, Ted! Avea tonul superi or pe care efi i îl adopt fa de subord ona i, a a c trebuia s -l pun la punct , l -am r spuns, referi ndu-m la pantal oni i l ui de golf de un roz t împi t: ² Au cumva proha b, ca i chil o ii? Ge orge Foster a început s rîd , iar obrazul l ui Ted Nash a luat culoarea pant alonilor. Max s-a pref c ut c nu auzise schi mbul nostru de repli ci, iar Beth m-a ful gerat cu privirea. ² Bun dimi nea a! ne-a urat cu î ntîrziere domnul Fost er. Gata de îmbarcare ? To i ci nci am pornit spre feribot. Pe puntea de la pupa l -am v zut veni nd spre noi pe tipul cu pulove r albastru. ² Bun dimi nea a! ni s-a adresat el. sunt Paul Stevens, eful pazei de pe Plum Island. Vor bea cu un glas parc prod us pe calculator. I-a r spuns domnul Pantaloni-Roz:

² Eu sunt Ted Nash de la Minist erul Agricult urii. Ce porc rie ! Nu numai c cei t rei m sc ri ci abia se înt orse ser împre un de pe i nsul , dar Nash continua s ne servea sc rahatul cu agri cultura. Stevens avea în mî n un bloc note s Ä era genul omului înarmat cu blocnote s i cu flui er: bl ond, tuns scurt, ochi alba tri i reci. Domnul Poate-Tot, fost mare sport iv, atletic i elegant, preg ti t s organizeze un eveni me nt sportiv, s repartizeze oa menii în vagoa ne sa u ori ce ar ma i fi fost nevoie. Fiindc veni vorba, Beth era îmbr cat la fel ca î n ziua precedent , de unde a m tras concl uzia c nu se a t epta se s r mî n pe st e noa pte l a Nort h Fork în mome ntul în care aflase despre cri me ² cînd î i aj unse se la ureche gui at ul, cum spune m noi, expre si e care se pot rive te în cazul de fa ... în elege i cum vine asta: centrul de boli ale ani malel or, febra porcinelor, i nsula în form de antri cot ... Ar uncî nd o privi re l a blocnotes, domnul Stevens i s-a adresat lui Max: - Du mneavoa st r sî nte i George Foster? - Nu, eu sunt eful poli iei, Maxwel l. - Aha ! a î ncuvi in at domnul Stevens. Bi ne a i venit. - Iar eu sunt Beth Penrose, l-am informat pe St evens. - Nu-i adev rat, sînte i John Core y, m-a contrazis el. - Adev rat . Acum pot urca l a bord ? - Nu, domnule. Nu înainte de a veri fica prezen a pentru toat lumea. S-a ui tat la Beth i i-a spus: Bun dimi nea a, det ectiv Penrose. Apoi s-a ui tat l a George Foster: Bun dimi nea a, domnul Foster de la FBI, corect? - Corect. - Bine a i venit la bord. V rog s m urma i . Am urcat la bordul feri bot ului Plum Runner i în clipa urm toare am ridicat ancora i am por ni t c t re Plum Isl and sa u, dup cum o denumea u ziarel e de scandal, Insul a Mist erioas ² ori, ceva mai incon ti ent, Insula Ciumat . L-a m urmat pe domnul Stevens înt r-o cabin spa ioas i confort abil , cu lambriuri de lemn, î n care vreo trei zeci de b rba i i fe mei edeau pe sca une tapi ate ca cele de avi on, discut înd, citind sa u, pur i si mpl u, mo ind. P reau s fie locuri pent ru circa o sut de persoane, i a m tras concluzia c urm toarea curs transport a maj oritat ea angaja i lor de pe Plum Island. Noi nu a m r ma s la un loc cu pasa geri i, ci l -am urmat pe domnul St evens pe o scar , apoi într-o î nc pere mi cu care p rea a fi ca mera h r i lor sau ca mera de paz , sau ceva asem n tor. în mijl oc se g sea u o ma s rot und i o caraf cu cafea. Domnul Stevens rie-a invit at s lu m loc i s be m cafea, dar noi am refuzat i una, i cealal t . Sub punte aerul era în bu i tor, iar î n c m ru nu se auz ea decît zgomot ul motoarel or. Steve ns a scos din bl oc not e s cîteva hîrtii i a înmî nat fi ec ruia dintre noi o singur foai e tras la impri ma nt , împreun cu o copie la indigo. ² Acea sta est e o declara ie pe care sî nte i ruga i s-o se mna i înaint e de a debarca pe Plum Isl and. tiu c sînt e i reprezentan i ai legii, dar regulame ntul e regula me nt. V rog s citi i i s se mna i, a ad ugat el. Am pri vi t for mularul , i ntitul at Ä Regulame nt pentru vi zitatori". Era unul di ntre pu inele formulare guver name ntale scrise într-o englez pe în elesul tut uror. în li nii mari, trebui a s -mi dau acordul c voi r mî ne împre un cu grupul, c vom merge inîndu-ne de mî ini i c , în per ma nen , voi fi înso it de un angajat de pe Plum Isl and. De ase me nea, m angaj a m s re spect toate i nstruc iunil e de sigura n i s nu vi n în contact cu animale cel pu in o s pt mîn de l a vizit area i nsulei. A adar, am promi s s nu m î nso esc cu va cile, cu oi le, cu porcii , cu caii, i a a mai departe, s nu vizit ez nici o fer m , gr din zool ogic i nici chiar un parc; în plus, trebui a s m in depart e de orice grajduri cu ani male, de vînzare, arcuri de vite, l aboratoare de ani male, carma ngerii, gr dini zool ogice, mena jerii i expozi ii ani male cum ar fi fost tî rgurile. M i s fie! Che sti a asta îmi li mit a via a soci al pentru toat s pt mî na care ur ma. Ul timul paragraf era interesant i suna ca m a a: Äîn caz de necesit ate, directorul centrul ui sau ofi erul de paz pot re ine vi zitat orul pe i nsul , ca m sur de precau i e necesar din punct de vedere al sigura n ei biologice. Articol ele vest ime ntare i alte obiecte pot fi re inute t emporar pe Pl um Island pentru decont ami nare, vi zitatorul pri mi nd alte haine pentru a put ea p r si insula, dup un du de deconta minare. Obi ectele vesti ment are re inute urmeaz a fi înapoiate cît mai curînd posi bi l."

Pentru a -mi spori pl cerea vi zitei , am acceptat caranti na i deten i a necesar . ² Presupun c acest a nu-i feribotul de Connect icut, m-a m adresat lui St evens. ² Nu, nu est e. Eficient ul domn St evens ne-a î nmînat cît eva pixuri din dotarea guverna me ntal , iar noi am pus foile pe ma s i, continuînd s r mî ne m î n picioare, ne-am mîz g l it numele pe el e. Stevens a adunat foi le i ne -a oferit copi ile la i ndi go, î n chip de suveni r. Apoi a dat fiec rui a ecusoa ne albast re de vizitatori, pe care ni le -am prins cumi n i de haine. - E cineva di ntre dumnea voa st r înarmat? ne-a î ntrebat el. - Cred c t o i sînte m, a m r spuns eu, dar a i face bine s nu ne cere i armele. Stevens s-a ui tat la mine i a repl icat: - Ba chiar asta am s fac. Armel e de foc sunt interzise cu des vîr ire pe insul . Am aici un sei f în care pistoalele dumneavoa str vor fi în siguran , a ad ugat el. - Pistol ul meu e în sigura n acolo unde se afl acum, a m protest at. - Plum Island se g se te sub juri sdic ia ora ului Southold. Eu reprezi nt legea pe Plum Island, a insi stat i M ax. Stevens a chibzuit cîteva momente, apoi a spus: - Presupun c i nt erdic i a nu se aplic i oame nilor legii. - Fi i convins c nu, a intervenit Beth. Stevens, a c rui mic demonstra ie de for d duse gre , a acceptat cu gra i e înfrîngerea i ne -a zî mbit. Genul de zî mbet al personajului ti c los din fil me î nai nte de replica: Ä De data ast a a i cî t igat voi , dar v asigur c ve i mai avea de -a face cu mine ". Dup care pocne te di n c lcîi e, face stînga-î mprejur i pleac cu pa i mari . De oca mdat îns domnul Stevens a r mas cu noi. - Ce-ar fi s merge m pe punt ea de sus? ne-a propus el . Ne -a m urmat gazda pe sc ri , am traversat di n nou cabina i am ie i t afar pe o scar care ducea pe puntea frumoa s situat deasupra cabi nei . Pe punt e nu era ni meni. Domnul Stevens ne -a ar t at un grup de scaune. Feribotul înainta cu aproxi mat iv dou zeci de kilomet ri pe or , ceea ce dup p rerea mea î nse mna dou sut e de noduri. Poate ceva mai pu in. Aici sus era cam vînt, îns cel pu in nu se mai auzeau motoarele. Cea a începea s se risipea sc i dint r-o dat pîcla a fost sfî iat de razele soarelui . Puteam vedea cabina de st icl în care c pitanul st tea la cîrm , respecti v la timon , discut înd cu secundul. Ceva mai jos, la pupa, drapelul ameri can se zb tea în b t aia vînt ului. M-a m a ezat cu fa a l a prova, avînd în dreapta pe Beth, în stînga pe M ax, în fa a mea pe St evens, cu Na sh i Foster de o parte i de alta. ² Cercet torii care lucreaz î n bioizol are prefer de regul s vin singuri pî n aici, afar de cazul în care vre mea e foart e proa st , a spus Sevens. În el ege i, ei nu v d lumina soarel ui vre me de opt sa u zece ore. Am cerut ca în aceast di minea s fi m l sa i singuri, a ad ugat el. în stînga a m v z ut farul Orient Point, nu clasi cul turn vechi de piatr cl dit pe un promont oriu, ci o construc i e modern din o el, ridicat pe stînci. Era porecl it Ä Cafetiera", pentru c era conceput în a a fel, î ncî t s sugereze obiect ul respect iv, dar eu nu re ma rcam nici o ase m nare. Vede i dumnea voa st r , ma rinarii confund morsele cu sirenele, marsui nii cu erpii de mare, norii cu vasele fantom , i a a mai depart e. Dac st ai prea mult în larg, presupun c î ncepi s-o ca m iei razna. M -a m uitat la St evens i priviri le ni s-au î nt îlnit. Ti pul avea o figur de cear cum rar se î ntîlnea, dar pe care n-o uit ai o via . Vrea u s spun c nu- i mi ca decît buzel e, î ns te sfredel ea cu privi rea. Paul Stevens s-a adresat oaspe i lor: ² Da i-mi voie s încep prin a v spune c i-am cunoscut pe Tom i Judy Gordon. Era u bine v zu i de t oat l umea de pe insul : efi , cercet tori, î ngrijitori de animal e, l aboran i, tehnici eni, paz nici, de t oat l umea. î i tratau to i colegii cu aceea i polit e e i respect. Buzele l ui au schi at un surîs bizar. F r î ndoi al c le vom si m i lipsa. Brusc mi -a t recut pri n mi nte c individul ar putea fi un asa si n în sluj ba stat ul ui. Mda. Dar dac st atul fuse se cel care îi l ichidase pe Tom i Judy? Ii suse, pur i si mpl u, m-a ful gerat gî ndul c so ii Gordon tiau sau v z user ceva, sau poate aveau de gînd s - i dea

drumul la gur în l eg tur cu ceva. .. Vorba colegului me u Dom Fanelli: ÄMamma mia !" Era o variant cu t ot ul nou . L-a m pri vit pe Stevens i am încercat s desci frez ceva în ochii lui de ghea , dar era un actor des vîr i t, dup cum de monst ra se i pe espl anad . ² Asear , de îndat ce am aflat despre asa si nat , a continuat s pove steasc St eve ns, mi -a m che mat omul de paz de pe insul i a m încercat s -mi dau sea ma dac li psea ceva din laboratoare - nu c i -a fi b nuit pe so i i Gord on de a a o fapt , dar fel ul în care îmi fuse se relatat cri ma.. . ce vre i, aici exist proceduri standard. M -a m uitat la Beth i priviri le ni s-au î nt îlnit. în diminea a aceea nu avuse se m ocazia s -i adresez cuvîntul, a a c i-am f cut cu ochiul . Se pare c nu- i putea st pîni reac iile, a a c a întors capul. ² Am cerut ca una dint re al upele noa stre de paz s m duc pe Plum azi în zori, a cont inuat Stevens, i am efectuat o investi ga ie preli minar . Din cît e t iu, pîn î n acest mome nt, nu l ipse te nici unul dint re microorga nismel e pe care le avem, ni ci o mostr de esut , sî nge sa u alt material organic ori biol ogic. Afirma ia era atît de stupid i înt r-atît îi servea interesele proprii , î ncît ni meni nu s-a obosit m car s rîd . Numai Max s-a ui tat la mine i a cl ti nat din cap. Cu toate acestea, domnii Nash i Foster încuviin au în t cere, ca i cum ar fi dat crezare gogo il or lui Stevens. Ast fel încurajat i con tient c se g sea pri ntre col egi afla i î n slujba statului , domnul Stevens a cont inuat s debiteze mi nciunile oficial e. V imagi na i cîte bali verne sunt nevoit s ascult în vi a a mea profe si onal : de la suspec i, mart ori, informat ori i chiar de la propria mea echip , de la proc urori di stri ctuali, mil it ari, subord ona i incompeten i , politicieni vero i , i a a mai departe. Baliverne i palavre, pri mele fiind o deforma re grosolan a adev rului, celel alte înse mnî nd minci uni mai blînde i mai i nofe nsive . A a se î ntîmpl în munca de poli ie. Baliverne i palavre. Ni me ni nu- i spune adev rul. Mai ales dac încerci s -i trimi i pe scaunul elect ric ² sau ce se mai fol ose te l a ora act ual . Un timp l -a m asc ultat pe domnul St evens, care explica de ce ni meni nu putea scoate m car un si ngur virus sa u bacteri e de pe insul , nici chiar o eprubet cu rîi e pubian , dac era s ne lu m dup Pinocchi o Stevens. Mi -am prins cu deget ele urechea dreapt i a m r sucit -o, gest pri n care î mi scutea m auz ul de i dio enii. Ac um, c vocea lui St evens suna îndep rt at, am pri vit dimi nea a frumoas i albastr . Sosea feribotul de Ne w London; a trecut pri n stî nga noa str , care î ntîmpl tor tiu c se nume te babord. întinderea de ap lat de doi kilomet ri di ntre Orient Point i Plum Isl a nd era cunosc ut sub numele de Plum Gut, alt terme n na utic. Pri n zon exi st au o sumedeni e de terme ni de navi ga ie, care uneori îmi d deau dureri de cap. Adic , ce se întî mpla se cu engleza noa str cea de toate zilele? În ori ce caz, tiam c Gut era un loc în care se for ma u curen i puternici , întrucît Long Island Sound i l argul Atlanticului se Ä pocneau" cumva în Gut. Cîndva m g sea m î mpre un cu so ii Gordon în barca lor cu mot or i ne-a m trezit înt r-o ast fel de situa ie, surprin i de vînt, de maree i de curen ii care bi ciuiau barca din toat e p r i le. V spun drept c nu-mi dore sc s mai tr iesc o astfel de experien , dac î n elege i la ce m refer. Dar ziua era frumoa s , Gut era calm i va sul era mare. E drept c se leg na pu i n, dar îmi închipui c a a se întîmpl întotdeauna pe ap , care e, în pri ncipal, lichid i nici pe departe la fel de sigur ca asfaltul. Ei bine, din locul î n care ne aflam avea m o perspectiv foarte frumoas i, în ti mp ce domnul Stevens d dea din buze, privea m un uria vultur-de-mare care ne d dea tîrcoale. P s rile acestea sînt i cnite, nebune de-a bi nel ea. L-am urm ri t rot indu-se, c utînd ceva pentru micul dejun, i ar cî nd i -a descoperi t prada, s-a n pusti t spr e ap ca un kamikaze, cu un i p t dement , a atins suprafa a, s-a sc ufundat, apoi a î ni t din nou la suprafa , de parc ar fi avut o rachet sub coad . î n gheare inea un pe t e arginti u care înotase l ini t it spre noi, înghi ind plancton sa u mai ti u eu ce, cînd deodat , vîjj ! s-a t rezit în aer, gata s l unece pe gîtl ejul acelei p s ri ai urite. Vrea u s spun, c , poate, pe tele arginti u avea i el o neva st , copii, i a a mai departe, poate ie ise s i a mi cul dejun i, cît ai clipi, devenise el însu i mi c dejun. Supra vi e uirea celor mai put ernici i alte mi nuni de acest gen. î nsp i mî nt tor. Absolut groaznic. Aj unse se m la vreun sfert de kilometru de Pl um Island, cî nd ne-a atras aten i a un zgomot ciudat, dar famil iar. Apoi a m v zut de unde prove nea: un el icopter mare i al b, cu înse mnele Pazei de Coast , a trecut pe l a tribord. Zbura î ncet i la joas al tit udi ne, i ar d in u a

carli ngii se apleca un b rbat asi gurat cu corzi. Omul purta uni form i casc radi o, iar în mîn avea o pu c . ² E patrul a pentru c prioare, ne-a î n tii n at domnul Stevens. Ca si mpl m sur de prevedere, a expl icat el, c ut m c prioare care ar putea înota c tre i di nspre Plum Island. Ni me ni n-a sc os o vorb . Domnul Steve ns a considerat c era cazul s det alieze pu in subiectul, a a c a spus: - C prioarele sunt înot t oare extrem de rezistent e, s-au cunosc ut cazuri cînd au aj uns înot pe Plum veni nd de l a Orient i chi ar de pe insulel e Gardiner i Shelter, care se g se sc la zece kilometri dep rtare. Noi nu l s m c prioarele s r mîn pe Plum Isl and i ni ci s fac escal aici. - Afar de cazul în care se mneaz un formul ar, am subli niat eu. Domnul Ste vens a zîmbit din nou. M si mpati za. î i si mpati zase i pe so i i Gord on i iat ce p iser . - De ce nu l sa i c prioarele s înoate pîn pe Plum Island ? l-a întrebat Beth pe domnul Stevens. - P i.. . ave m o a a-numit regul a Ä r mînerii pe insul ". Orici ne pune pici orul pe insul nu mai are voi e s o p r sea sc decît dac est e deconta mi nat . i noi vom fi supu i acelora i rigori, mai tî rziu, la pl ecare. Obiectel e mari, care nu pot fi deconta mi nate - de pild , cami oanele, aparatura de laborat or, resturi de mat eriale de construc ii, gunoi ul, i a a mai departe ² nu mai p r sesc insula. i de ast dat nime ni n-a suflat un cuvî nt. Dî ndu- i sea ma c speriase turi tii , domnul Stevens a spus: - Nu vreau s spun prin ast a c i nsula ar fi conta mi nat . - Eu a a crezuse m, a m m rt uri sit . - Ei bine, ar fi cazul s v expli c... pe i nsul exist cinci niveluri de ri sc sau poat e ar trebui s le nume sc cinci zone. Nivelul sa u Zona Unu reprezint acrul di n jur, tot ce se afl pe insul , afar de l aboratoarele de la bi oizolare, acolo neexistînd nici un peri col. Zona Doi cupri nde du uril e dintre vesti are i laborat oare, precum i unele l ocuri de munc cu risc mini m de conta mi nare. Ve i vedea mai tî rziu. Zona Trei incl ude laboratoarel e cu bioi zolare î n care se lucreaz cu boli infec ioase. Zona Patru se afl î n inima cl di rii i cuprinde cu t i l e cu animale bol na ve, incineratoarele i s l ile de di sec i e. Ne-a pri vit pe fiecare în parte, s vad dac ne capt ase aten ia - ceea ce, f r îndoial , reu i se ² i a continuat : De curînd a m ad ugat un Nivel Cinci, care reprezint zona de maxi m bi oi zolare. î n lume exist pu ine ast fel de Ni vel uri Cinci. Noi l -am ad ugat pe acest a întrucît unel e organisme pe care le pri mea m din l ocuri ca Af rica i j ungl a Amaz onul ui s-a u dovedit mai virulent e decît ne-am a tept at. Iar s-a ui tat l a fi ecare dint re noi i ne -a spus, coborînd pu in glasul: Cu alte cuvi nte, pri mea m most re de sînge i esuturi infect ate cu Ebola. ² Di n acest moment cred c ne pute m întoarce, am decl arat eu. To i au zîmbi t i chiar s-au si lit s rîd . Ha, ha. Nu era del oc a muzant. ² Noul laborator e ste o oper de art î n mat erie de bioizolare, a continuat domnul Stevens, îns a exist at un timp cînd de ineam vechiul model post bel ic care, din p cate, nu oferea aceea i si guran . Prin urmare, în acea perioad am adoptat pol itica Ä r mî nerii pe i nsul ", ca o m sur de precau i e, î mpiedicî nd r spîndirea infec iei pe continent. M sura este înc oficial , dar nu la fel de strict . Cu toate acestea, nu ne place ca persoa nele i obiect ele s fac liber drumul î ntre insul i conti nent f r a fi deconta mi nat e. Inclusi v, desi gur, c pri oarele. - Dar de ce? a î ntrebat di n nou Beth. - De ce? Pentru c ar put ea lua ceva de pe insul . ² De pild ce? a m intervenit eu. Apuc turi proa ste? Domnul Stevens a zîmbit i a r spuns: - Poate o grip zdrav n . - Uci de i c prioarele? a insi stat Bet h. -Da. To i au t cut cîteva mome nte, dup care eu a m î ntrebat: ² Dar p s ri le? Domnul Stevens a încuviin at din cap i a r spuns: ² P s ril e ar put ea fi o proble m . Imedi at i -am pus a doua î ntrebare: - Dar î n arii ? ² Ah, da, i în arii sunt o proble m . Nu trebui e îns s uit a i c toate ani mal ele de laborator sunt i nut e în untr u i c toate experien ele se efectueaz î n laborat oare izol ate pri n presiunea nega ti v a aerul ui. Ni mic nu poat e sc pa afar . - De unde ti i? l -a î ntrebat Max.

² Pentru c sînte i î nc în vi a , a repli cat domnul Stevens. Pe aceast not opti mi st , î n ti mp ce Syl ve ster Maxwell se compara cu un canar î ntr-o mi n de c rbuni, domnul Stevens a spus: - Cînd coborî m, v r og s nu v dep rta i de mi ne. Hei , Paul, nici nu mi-ar fi trecut prin cap s nu te ascult !

8
în apropi erea insul ei, Plum Runner a redus viteza. M-am ridicat în pi cioare, m-a m dus la babord i m-a m spriji nit de balustrad . în stî nga mea a ap rut vechi ul far de piat r de pe Pl um Island, pe care l -am rec unosc ut deoarece era subiectul preferat al unor acuareli ti de mîna a t reia de prin partea l ocul ui. în dreapta farului , pe rm, se vedea o pancart uria pe care scria: ATEN IE! CABLUR I! PESCUITUL C U TR AULUL I DRAGAREA INTER ZISE! Va s zic , dac terori tii ar fi vrut s înt rerup curent ul elect ric i comunicarea cu Plum Island, aut orit ile le sugera u cum s procedeze. Pe de alt parte, ca s fiu cinsti t, am pre supus c Plum Isl and poseda generatoare pr oprii pent ru cazuri de necesit ate, precum i t elefoane cel ul are i aparate radio. în orice caz, Plum Runner s-a st recurat prin canalul îngust i a p truns într-un mic golf, dup toat e aparen el e ame najat de mîna omul ui , ca i cum ar fi luat fii n nu prin gra i a Celui Atotput ernic, ci dat orit corpului de geni ti al armat ei, dornici s aduc o not de perfec iune Crea iei . în jurul gol fului nu erau mul te cl di ri, doar cî teva construc ii de tabl gen ma gazii , probabi l r ma se di n t impul r zboiul ui. Beth a venit lîng mi ne i mi -a opt it: - înaint e s vi i l a feri bot, am v z ut. .. - Era m acol o. Am v z ut i eu. Mul ume sc. Feribotul s-a rot it pe loc i s-a apropiat cu spat ele de pont on. Ac um c olegii mei st t eau la bal ustrad , iar domnul St evens a spus: - Vo m a tept a s coboare cei care lucreaz aici. - E un port arti ficial ? l-am întrebat . ² Da, mi-a r spuns el. L-a const ruit armata, cînd a inst alat pe insul bateriile de artilerie, înai nte de r zboi ul hispano -a merican. ² Ar trebui sc oa s pancart a cu cablurile, i-am sugerat. ² Nu ave m î nc ot ro, mi-a r spuns el. Trebui e s avertiz m a mbarca iunile. Oricum, fi gureaz i pe h r i le de naviga i e. ² Dar s-ar put ea scri e Ä Conduct de ap potabil ". Nu-i cazul s dezv lui i chiar tot. ² Adev rat. M -a pri vit de parc ar fi vrut s adauge ceva, dar a t cut. Poat e inten ionase s -mi ofere o sluj b . Dup ce a debarcat i ultimul angajat , am coborît scara i am ie i t di n feri bot prin deschiz tura de la pupa. Ne g sea m pe mi st erioasa Plum Island. Pe ponton era vînt, soare i ca m r coare. Ra ele înotau de -a l ungul rmului i am constatat cu bucuri e c nu aveau col i, ochi ro ii sau altele ase menea. Dup cum a m mai spus, i nsula avea forma unui antri cot de porc sa u poate de mi el mic ² golful g sindu-se î n cap tul mai mare al antri cotului, ca i cum cineva ar fi mu cat pu in di n el, ca s duc pîn l a cap t aceast compara ie prosteasc . La debarcader se afla amarat o si ngur a mbarca i une, lung de vre o nou metri i dot at cu cabi n , reflect or i motor. Numele ei era The Prune. Cineva se di strase bot ezînd feribotul i aceast a mbarca iune, dar m îndoia m c acela fuse se Paul St evens, a c rui idee de umor na uti c se reducea proba bil la a privi submarine torpilî nd nave-spit al. Am re marcat o pancart de lemn tears de int empe rii , pe care scri a: Ä Centrul de Bol i al e Ani malel or, Pl um Island ". Sub ea se g sea un cat arg i a m v zut c i aic i drapelul american era în bern . Angaja ii care t ocmai debarcaser au urcat înt r-un autobuz al b, care a demarat , apoi feri botul a sunat si rena, dar nimeni nu a urcat la bord ca s se înapoieze la Orient. ² V rog s a tepta i aici , ni s-a adresat domnul St evens. S-a î ndep rt at cu pa i mari i s-a opri t s discute cu un b rbat îmbr cat î ntr-o sal opet portocal ie. Loc ul î i d dea o senza ie bizar : oame ni în salopete portocalii , uniforme albast re, aut obuze albe, toate tîmpe ni ile cu Ä A t ept a i aici " sau Ä Nu p r si i grupul ". Vrea u s spun c m g sea m pe o insul cu acces limitat, al t uri de acest SS-ist blond, cu un eli copt er înarmat care se rot ea deasupra noa st r , cu pazni ci

înarma i la t ot pa sul; parc era un fil m cu Ja me s Bond, numai c locul exi sta ai evea. - Cînd ne întîlni m cu doct orul Nu? l-a m întrebat pe Max. Max a rîs. Chiar i Beth, pîn i domnii Na sh i Foster au z îmbit. Beth i s-a adresat lui Max: - Apropo, cum se face c niciodat nu l-ai cunosc ut pe Paul Stevens? - De fiecare dat cî nd avea loc o edin comun a i nstit u iil or abilitate s apli ce legea, noi i nvita m din pol ite e pe eful pazei de pe Plum Island. Ni ciodat nu s-a î ntîmpl at s ne onoreze i nvi ta ia. Am discut at o dat cu Stevens la t elefon, dar pîn azi -diminea nu l -am v zut la fa . - Fiindc a venit vor ba, domnule detectiv Core y, mi -a spus Ted Na sh, a m aflat c nu apar ii de comi tatul Suffolk. - Ni ci n-a m pretins c-a apar ine. - Ei, haide, omule ! Dumneata i eful pol i iei Maxwell asta ne-a i l sat s credem, pe mi ne i pe Gcorge. - Det ectivul Core y a fost angajat de ora ul Southol d în calitate de consult ant pentru acest caz, a decl arat M ax. - Z u? s-a mirat domnul Nash. S-a ui tat la mine i a ad ugat: E ti detectiv la sec ia de criminalistic a poli iei di n New York i la 12 aprilie ai fost r nit în ti mpul servi ciului. La ora act ual t e afli î n concediu de convalescen . - Cine i -a cerut p rerea? Foster, eternul pacificator, s-a gr bi t s intervi n : - Nu ne intereseaz , John. Pur i si mplu, dori m s stabili m atri bu iile i juri sdic iile fiec rui a. - Bine, li s-a adresat Beth domni lor Na sh i Foster. At unci afla i c aceasta este j urisdic ia mea i acesta este cazul meu, iar pe mi ne nu m deranjeaz prezen a lui John Corey. - Foarte bi ne, a încuviin at domnul Fost er. Domnul Nash s-a ab i nut s m accept e, dîndu-mi a î n elege c el avea ceva împotriv - ceea ce mie îmi era tot una. Beth s-a ui tat l a Ted Nash i a î nt rebat: - Acum, c tim pe ntru cine lucreaz John C orey, pe ntru cine lucrezi dumneata? Na sh a f cut o pauz , apoi a spus: . - Mul ume sc. Beth s-a ui tat la George Foster i l a Ted Nash i i -a avertizat: Dac vreunul din dumneavoa st r mai pune pici or ul la locul crimei f r s anun e, îl voi în ti in a pe proc urorul di strict ual. V ve i conforma t uturor proced uri lor, a a cum fac t o i ceilal i. S-a în el es? Cei doi au încuviin at din cap. Evident c nici nu le trecea prin mi nte s se conformez e. Paul Stevens s-a î napoi at i ne-a spus: - Di rectorul înc nu este disponi bil. Am în el es de la eful poli iei c a i dori s vizita i unele obiective de pe insul , a adar, v pute m d uce cu ma ina. V rog s m urma i ... - Stai o cli p ! l-a m oprit eu, ar tî nd cu degetul spre The Prune. E a dumi tale? - Da. E o barc de patrul are. - Dar nu patrul eaz . - în moment ul de fa ave m al ta î n larg. - Ace sta est e locul în care acostau i so i i Gord on? - Da. Bun, i -acum, v rog s m ur ma i . - Ave i b rci de patrul are de jur împrej urul i nsulei? a m insi stat eu. Era li mpede c nu-i pl cea s i se pun întreb ri, totu i a r spuns: - Da, ave m b rci de patrulare de jur împrejurul insulei. M-a pri vit i m-a î ntrebat agasat: M ai ai i alte întreb ri, domnul e detect iv? - Da. Se obi nui e te ca un angajat s - i folosea sc pr opria barc pent ru a veni la serviciu? El a t cut o clip -dou , apoi mi-a r spuns: - Cînd regula Ä r mînerii pe insul " era apli cat cu stri cte e, acest lucru era interzis. Acum a m mai sl bit pu in rigoril e, prin urmare uneori mai exi st cîte un angaj at care vine cu barca proprie la lucru. Mai al es vara. - I-a i autorizat pe so ii Gord on s vin la servici u cu propria lor barc ? - So ii Gordon f ceau parte di n conducere, a r spuns el . Erau oa meni de tiin seri o i. Atît timp cît respectau cu stri cte e tehnol ogia de deconta minare i se supuneau re guli lor i proce duril or de paz i si gura n , nu m deranj a c veneau l a lucru cu barca l or personal .

- în eleg. Apoi a m înt rebat: Dumi tale i-a t recut vreodat prin gînd c so ii Gordon i-ar fi putut folosi barca pent ru a face trafic cu viru i uciga i lua i de aici El a t cut cîteva clipe, apoi mi-a dat un r spuns a mbiguu: - Ai ci este un l oc de munc , nu o pu c ri e. Pri ncipala mea sarci n este s i n departe de insul persoa nele f r autori za ie. Ave m încredere în oa me ni i no t ri, dar ca s nu ave m surprize, to i angaja ii au fost veri fica i de FBI. Domnul Steve ns s-a ui tat l a ceas i a ad ugat: Nu ave m prea mult timp la di spozi ie. Veni i cu mi ne . L-a m urmat îndeaproape pe domnul Steve ns pîn la un mi crobuz alb î n care am urcat . oferul purta aceea i unifor m albast ru-pal ca i oame ni i de paz ; de fapt, am observat c avea toc cu pistol. M -a m a ezat î n spatel e oferul ui i a m b tut u or c u pal ma pe sca unul de al t uri, f cî ndu-i se mn l ui Beth, dar probabil c gest ul me u a trecut neobservat, întrucî t s-a a ezat pe cel lalt rînd de sca une, di ncolo de interval. Max a l uat loc în spat ele me u, iar domnii Nash i Fost er s-a u a ezat pe scaune se parat e, ceva mai în spate. Domnul Stevens a r ma s în pi cioare i ne-a spus: -, înainte de a vi zita cl direa principal , vom face un t ur al insulei , ca s v da i seama ca m de spre ce e vorba i s î n el ege i mai bine necesi tatea de a p zi o insul de ase me nea dime nsi uni , adic circa cincisprezece kil ometri de plaj i f r ni ci un fel de garduri. în toat istori a insul ei, a ad ugat el, nici odat nu s-a î ntîmplat s fie înc l cate normele de paz . - Ce fel de arme poart pazni cii dumitale? a m întrebat . - Pistoal e automat e marca Col t, cali brul 45, din dotarea armatei, mi -a r spuns el. A privit pe rî nd la cei din microbuz i a î ntrebat: Am spus ceva interesant ? l -a r spuns Max: - Noi crede m c arma cri mei avea calibrul 45. - A dori s fac un inve ntar al armelor dumnea voa st r i s efectuez expertiza bal istic pentru fiecare în part e, a declarat Bet h. R spunsul lui Paul Stevens nu a fost prea entuzi asmat. - Cîte pi stoale calibrul 45 ave i aici ? a î ntrebat Beth. - Dou zeci, a r spuns el. - Ai i dumneata unul ? a int ervenit Max. Stevens a încuviin at din cap, b tî ndu-se u or cu mî na pe ste bluzon. - întot deauna ai aceea i arm ? a î ntrebat în continuare Bet h. - Nu. în fiecare zi a s pt mî nii iau alt a de l a ma gazie, a spus el. S-a ui tat la Beth i a ad ugat: Sun de parc mi s-ar lua un i nterogatori u. - Nu, l-a l ini t it Beth. Pur i si mpl u, i se pun înt reb ri în calitate de martor i pri eten. Dac ai fi anchetat, i s-ar aduce la cuno ti n . Domnul Nash, afl at î n spatel e me u, a int rat i el în discu ie: - Poate ar trebui s -l l s m pe domnul Stevens s - i continue progra mul . Vom avea destul vre me de anchete mai tîrziu. - Bine, cont inu , l -a î ndemnat Beth. - De acord, a r spuns domnul Stevens, care r m se se tot în picioare. î nai nte de a porni mai depart e, v voi ine un mic di scurs pe care -l adresez cercet tori lor, demnit arilor i reprezentan i lor presei afla i î n vizit pe i nsul . A aruncat o privire spre bloc not esul lui stupid, apoi a început s turui e ca o mori c : Plum Island se înti nde pe o suprafa de 840 de pogoa ne, în cea mai mare parte p dure i p uni, cuprinzînd i un teren de parad , pe care-l vom vedea mai tî rziu. Insula este men ionat în jurnal ele de bord ale vechilor navi gatori olandezi i englezi . Olandezii au botezat insula dup prunii care cresc de-a l ungul rmului - Pruym Eyland î n olandez veche, dac int ereseaz pe cineva. Insul a a apar inut tribului indian Montauk i a fost cump rat î n 1654 de la c petenia Wyanda nch de un anume Sa muel Wyll ys. Wyll ys i al i coloni ti de dup el au folosit insula pentru p unatul oilor i vitelor, o i ronie a sor ii în comparai e cu scopuri le ei prezente. Am c scat . - în orice caz, a conti nuat Stevens, pe insul nu au exi stat a ez ri stabi le. A adar, v-a i putea pune î ntrebarea: de ce duceau coloni t ii vitele la p scut pe o i nsul nelocuit ? Di n doc ume nte reiese c î n secolele al aisprezecelea i al aptesprezecelea fî ia de ap dint re Orient i Pl um era atît de pu i n adînc , încît vitele o puteau t rece în perioad de reflux. Un uraga n de pe la sfîr itul secolului al aptesprezecel ea a adî nci t fî ia Gut, mome nt din care insula nu a mai putut fi util izat ca p une. Totu i , o dat cu pre zen a engl ezilor aici, insul a a fost vizitat de numero i pira i i corsari , c rora le conve nea de minune aceast izol are.

Brusc, a m si m it cum m cuprinde pa ni ca. M g sea m î nc hi s într-un microbuz, l îng acest dobi toc plicticos i insipid, care - i începuse relatarea înc de la Genez i abia dac ajunse se l a se- colul al opt sprezecelea, ceea ce î nse mna c mai avea m de parcurs înc t rei secole, iar blestematul de mi crobuz înc nu se urnise din loc. De plecat, nu putea m pleca decît dac î mi croia m drum cu arma în mîn . Ce gre i se m ca s p ti mesc a a ? M t u a Jane m privea di n ceruri i rîdea cu lacri mi. Parc o auzeam: Ä Ei, Johnny, dac îmi po i repet a ce i-am pove stit ieri despre i ndi enii Montauk , î i cump r o î nghe at ". Nu, nu, nu! ÎNCETEAZ ! Stevens a cont inuat: - în timpul Revol u iei, patrio ii americani di n Connecti cut au folosi t i nsula ca s pun la cale raiduri împotriva fort re el or conse rvatoare din Southold. Atunci Ge orge Washi ngt on, care vizitase North Fork.. . Mi -am ast upat urechile cu palma, dar t ot î i mai auzea m gla sul, în cele din urm , a m ridicat mî na i l-am întrebat : - E ti me mbru al Societ ii de Istorie Peconic? - Nu, dar cei de acolo m-a u ajut at s reconstit ui i storia insulei . - Exist vreo bro ur sau altceva ce am put ea cit i mai tîrziu, ca s - i p strezi discursul pentru vre un congre sma n? - Mie mi se pare fasci nant , a intervenit Beth Penrose. Domnii Na sh i Foster au sc os ni te morm iel i aprobat oare. Max a rîs i a spus: - E ti în minorit ate, John. Stevens mi-a zî mbit din nou. De ce oare îmi f cea impre sia c i -ar fi pl cut s - i sc oat pi stolul calibrul 45 i s goleasc înc rc torul în mine ? - Ai r bdare, domnule detecti v, mi-a spus el. Ori cum, trebuie s ne mai trecem timpul. i -a conti nuat rel atarea, dar am re marcat c vorbea ceva mai repede: A adar, în preaj ma r zboi ului hi spano-a me ri can stat ul a cump rat 130 de pogoa ne di n insul pentru a inst ala pe coast di spoziti ve defensive; a a a fost construit Fortul Terry. Mai tîrzi u vom vedea i acest fort, acum aba ndonat . Am aruncat o privi re c tre Beth i am v zut c nu- i lua ochii de l a Paul Stevens, dup toate aparen ele captivat de ist orisire. î n ti mp ce o fixa m cu pri virea, Bet h Penrose, care la rîndu-i se uit a i nt la Paul Stevens, a înt ors capul spre mine i ne-a m privit în ochi. A p rut stînjeni t c o surprinse sem c u ochii la mine, mi -a surîs fugar i i -a î ntors privirea c tre Stevens. Mi s-a opri t i ni ma în piept. Eram îndr gostit . Din nou. Domnul Steve ns î i vedea de relatarea lui : ² Ar trebui s subl iniez c pe insul se g se sc ve stigi i istorice vechi de peste t rei secol e i c , dac accesul nu ar fi interzis, o sumedenie de arheologi ar face s p turi pe locuri în mare parte neatinse. în mome ntul de fa sî nt e m î n tratative cu Societatea de Ist orie Peconic, ca s vede m dac pute m începe unel e s p turi experi mentale. De fapt, a ad ugat el , so ii Gord on erau me mbri ai Societ ii i const ituiau veriga de l eg tur între Ministerul Agri cul turi i, Soci etatea de Ist orie i cî iva arheologi de la Universitatea de Stat St ony Brook. So ii Gordon i cu mine i dent ifi case m cî teva locuri interesante care, considera m noi, nu ar fi compromi s i ni ci nu ar fi contravenit normel or de paz i securi tate. Brusc, mi s-a t rezit interesul. Une ori, în cursul unei anchete, a pare un cuvî nt, o fraz sau un nume pe care ajungi s -l întîl ne ti din nou i atunci î i d de gîndit. A a i cu Societat ea de Ist orie Peconic. Vreau s spun c m tu a mea era î nscris în Societ ate, care se ocupa cu r spî ndi rea de flutura i i bro uri, cu coct eiluri i strîngeri de fonduri, cu conferin e i altel e ase menea - lucru perfectfiresc. Apoi î n Societat e s-au î nscris i so ii Gordon, care nu deosebeau Stînca Pl ymouth de un scotch cu ghea , iar Oberfuhrer-ul Stevens aducea fapt ul î n discu i e. Intere sant. Domnul Stevens i -a conti nuat poli loghia: ² în 1 929 în Stat ele Unite a i zbucni t o groazni c epidemie de febr aftoas , moment în care Mini sterul Agriculturii a deschis pri mul centru de cercet are de pe insul . Acest moment marc heaz începutul ist oriei moderne a i nsulei, legat de desti na ia ei act ual . Ave i î nt reb ri? Eu a fi avut cîteva întreb ri , referit oare la faptul c so i i Gordon hoin rea u pe i nsul , depart e de l aboratorul în care se presupunea c ar fi trebuit s - i desf oare act ivit atea. Am tras concluzia c fuse ser oa me ni inteligen i. Mai întîi, barca cu motor, apoi Societ atea de Istori e Peconi c i , î n sfîr it, pret ext ul cu s p turil e arheologi ce, ca s poat cerceta i nsula. Era posibil ca nici

unul dint re acest e eleme nte s nu aib vreo leg tur , ele fiind simple coi nciden e. Dar eu nu cred î n coinciden e. Nu cred c cercet tori i prost pl t i i din Midwe st î i pot permite un hobby ca o alup sc ump sau ca arheologi a, sau ca parti ciparea la societ i locale de ist orie. Ast fel de lucruri nu se pot rivesc cu re sursel e, personal itatea, tempera me ntul sau vec hile preocup ri al e lui Tom i Jud y Gordon. Di n p cate, întreb rile pe care le-a fi avut pent ru domnul St evens nu puteau fi puse f r a dezv lui mai mul t decît a fi avut ansa s aflu. Domnul Stevens vorbea acum de spre M inisterul Agricult urii, a a c am avut ocazia s ies de pe recep i e i s -mi las gîndurile s umble în voie. Mi-am dat se a ma c , î nc înaint e de a me n iona pre ocup rile arheologice ale so ilor Gord on, domnul Stevens spuse se un alt lucru, pe care mintea mea î l î nregistra se. Gîndi i-v l a o und de sonar care se mi c prin ap ² unda se l ove te de ceva i tri mit e un se mnal sonor în casc . Ping. Ceva din ce spusese Stevens î mi trimise se un ase me nea se mnal, dar în mome ntul respecti v era m în ase menea hal de plictiseal , încît îmi sc pa se, iar acum voia m s - mi a mi ntesc, dar nu reu ea m s -mi dau sea ma ce anume îmi re i nuse at en ia. ² Bun! a anun at Stevens. î n continuare, vom face un scurt tur al insulei. oferul s-a t rezit i a ambalat mot orul. Am re marcat c drumul era frumos pa vat , î ns n-a m v zut nici urm de alte vehicule sau persoane. Ne -a m învîrt itîn zona corpului principal i domnul Stevens ne-a ar tat turnul de ap , uzina de deconta minare a sist e mului de canali zare, cent rala electri c , at elierele mecani ce i uzinele de aburi. Loc ul p rea dot at cu t oate cel e necesare i autonom, ceea ce m ducea din nou cu gînd ul la bîrlogul unui per sonaj negati v din fil mele cu James Bond, în care un nebun punea la cale distrugerea planetei . Una pe ste alta, era o reali zare cu adev rat de sea m i înc nu v zuse m interi orul corpului princi pal de l aboratoare. Di n cînd î n cînd l sa m în urm cît e o cl di re pe care domnul Stevens o trecea sub t cere, iar dac vreunul dint re noi îl întreba ce reprezi nt , r spundea ceva de genul ÄMagazi a de vopsele" sa u Ä De pozitul de hran ". Se prea poat e s fi fost a a, îns i ndividul nu- mi inspira î ncredere. De fapt, aveam sent i ment ul neîndoielni c c îi pl cea toat ai ureala cu p strarea secretului i se distra j ucîndu-ne ca pe ni te marionete. Apr oape toate cl diril e, cu excep ia noi lor corpuri princi pale de laborat oare, erau foste construc i i milit are, maj oritatea din c r mid ro i e sau beton armat, cele mai mult e pustii . în li nii mari, aici exist ase cîndva o baz mil itar important , una dintre numeroasel e fort re e care ap raser ora ul Ne w York de o flot inami c ce nu- i f cuse ni ciodat apari ia. Am ajuns la un gr up de construc i i di n beton, separate prin dale de cime nt printre care cre t ea iarba. , ² Cl direa cea mare se nume t e 257, dup vechea denumire di n armat , ne -a i nformat Stevens. Pî n în urm cu cî iva ani, ai ci se g sea l aboratorul princi pal . Dup ce l aboratorul s-a mutat, cl direa a fost deconta minat cu gaz toxic, apoi si gilat definitiv, în caz c ar fi supravie uit vreun micr oorga ni sm. Cîteva clipe ni meni n-a sc os o vorb , apoi Max a întrebat : ² A avut loc o scurgere de viru i , nu-i a a? ² Asta s-a î ntîmpl at î nai nte s m angaj ez aici, a r spuns Stevens. S-a ui tat la mine i mi -a adresat surî sul l ui de cear : Dac vrei s arunci o pri vi re, domnule detect iv, î i pot da chei a. I-a m r spuns la surîs i l -am întrebat : ² Pot s merg i singur? ² E unica modali tate de a p trunde î n 257. Ni meni nu te va înso i în untr u. Na sh i Fost er au chi cotit pe înfundate. Doa mne, nu m mai dist rase m a a de bine de cînd al unecasem pe ni te mizerii i c zuse m peste un cadavru vec hi de zece zile. ² Ascult , Paul, am spus eu. Merg dac mergi i dumneata. ² Nu in neap rat s mor, a repl icat St evens. în timp ce autobuzul se apropia de Corpul 257, am v z ut c pe beton f usese desenat cu negru un craniu uria i dou oase încruci at e. Mi-a t recut prin mi nte c acest cap de mort avea de fapt dou se mni fica ii: steagul pi rateresc arborat de so i i Gordon la catargul alupei i si mbolul otr vii sau al conta min rii . Am privit fix capul de mort i oasel e trasate cu negru pe zidul alb, iar dup ce a m întors capul, am continuat s a m i ma ginea în fa a ochilor, ast fel încît, privindu-l pe Stevens, capul de mort s-a supra pus pe ste tr s -

turi le l ui, rînjet ul fi ind atît al crani ului, cît i al l ui Stevens. M-am frecat la ochi pîn cînd iluzia optic a disp rut. Doa mne, dac nu ar fi fost ziua î n ami aza mare i nu a fi avut î n jur atîta lume, m-ar fi trecut toat e sud orile. ² în 1946, a conti nuat Stevens, Congre sul a aprobat fonduri pentru const ruirea unui centru de cercetare. Legea st ipuleaz ca anumit e boli infec i oase s nu fie cercetat e pe conti nent ul american. M sura era necesar î nt r-o perioad în care tehni ca bioizol rii nu era prea avansat . A adar, Plum Isl and, care se afla deja î n propriet atea comun a stat ului, a Mi ni sterul ui Agricult urii i a armat ei, era un medi u natural pentru studierea boli lor ani malel or exoti ce. - Cu alte cuvinte, aici se st udi az numai boli ale animalelor? a m întrebat eu. - întoc mai. - Do mnul e Stevens, de i ne-ar mî hni ca so i i Gordon s fi furat virusul febrei aftoase i ca toate cire zil e de vit e din St atele Unit e, Canada i Mexi c s fie exterminate, nu acesta e mot ivul pent ru care ne afl m ai ci. La ora actual în laboratoarel e de pe Plum Isl and exist boli - încruci ri de viru i - care pot infect a i oa meni ? El m-a pri vit i mi-a r spuns: - Va trebui s -l întreba i pe doctorul Zoll ner, di rectorul centrul ui. - Eu te întreb pe dumneata. Stevens a chibzuit o clip , apoi a spus: - Eu pot s v spun doar at ît: datori t coi nci den ei ca Ministerul Agriculturi i s împart i nsul a o vre me cu armat a, au existat mul te zvonuri i spec ula ii cum c aici ar fi un centru de cercetare în vederea r zboi ului bact eriologic. Presupun c sînte i la curent. Ai ci a interveni t Max: - Exist nenum rate dovezi c în perioada de apogeu a R zboiului Rece corpul chi mic al armatei culti va aici viru i meni i s extermine î nt reaga popula i e animalier din Uni unea Sovi etic . Chi ar i eu t iu c ant raxul i alte boli specifice animalelor pot fi utilizate ca arme biologice împot riva popul a iei. Lucru pe care-l tii i dumneata. Paul Stevens i -a dres glasul i a explicat: - Nu a m vrut s afirm c ai ci nu s-ar fi efectuat nici un fel de cercet ri î n vederea r zboiul ui bacteriologic. Cu siguran c un ti mp s-a u f cut astfel de studii, la începutul ani lor '50. Dar prin 1954 s-a renun at la ideea de ofensiv bacteriologic î n favoarea defensi vei . Cu alt e cuvinte, armata st udi a numai c ile de preve nire a i nfect rii deli berate a vitel or noa stre de c tre partea advers . Nu voi mai r spunde la nici o î ntrebare de acest fel, a ad ugat el. Vrea u îns s v spun c , în ur m cu cî iva ani, ru ii au trimi s aici o echip de cercet tori în domeni ul r zboiului bact eriologi c i c ace ti a n-au descoperit nimic de nat ur s -i alarmeze. întot deauna a m f ost de p rere c i nspec iil e anun ate erau acela i lucru ca un suspect de cri m care m-ar fi condus ca s -mi arat e casa î n care locuia. Nu, domnule detectiv, în dulapul acela nu-i

nimic care s v intereseze. Iar acum, veni i s vede i curtea interioar .
Microbuz ul a int rat pe un drum îngust, pres rat cu pietri , iar domnul St evens i -a conti nuat prelegerea prestabi lit , î nchei nd cu cuvintel e: ² A adar, de la mijlocul deceniului al aselea, Pl um Island este, f r îndoial , cel mai renumit centru de cercetare din î ntreaga l ume pentru studierea, t ratarea i preveni rea boli lor l a animale. S-a uitat la mine i a ad ugat: N-a fost chiar atî t de r u, nu-i a a, domnul e detecti v Corey? ² Am trecut i prin clipe mai grele. ² Bun. Acum vom l sa deoparte istoria i vom vi zita cîteva locuri . Chia r în fa a noa str se afl vechiul far, pus pe ntru pri ma oar î n func i une de c tre George Washi ngton. Actualul far a fost construi t pe l a mijlocul secolului al nou sprezecel ea. Cel vechi nu mai este folosit i reprezint doar un ve stigiu istori c. Am pri vi t pe fereastr l a construc ia de pi atr aflat în mijl ocul unei paj i ti . Farul ami ntea mai curînd de o cl di re cu dou ni vel uri i cu un tur n pe acope ri . ² îl folosi i în scop de paz ? a m întrebat eu. Stevens s-a ui tat la mine i a spus: ² Nu- i ui i nici o cl ip meseria, a a-i? Ei bine, uneori post ez oa meni acolo, cu un telescop sau un dispozi tiv pentru vedere pe ti mp de noa pte, cînd vre mea e prea rea pent ru elicoptere sau b rci , în astfel de situa ii, farul e singura noa st r posibil itat e de suprave -

ghe re pe t oat suprafa a din j ur. M-a privit din nou i a î nt rebat: Mai dore ti s t ii i altceva despre far? ² Nu, deoca mdat atît. Microbuz ul s-a angajat pe alt drum pietruit. Acum ne îndrept a m spre est, de-a l ungul coastei nordice a insulei , avînd în st înga rmul , i ar în dreapta, arbori noduro i . Am re marcat c plaj a era frumoa s , cu nisip i stî nci, aparent neati ns . Dac n-ar fi exi stat drumul i microbuz ul, i -ai fi put ut ima gina c erai un olandez sau un englez di n secolul al ai sprezecelea, care pune pe ntru pri ma oar piciorul pe acest r m i caut o cale de a-i alunga pe i ndi eni de pe insul . Ping. Ping. Ia r m sîcîia ceva. Dar ce anume ? Uneori, dac nu insi ti, î i vine de la si ne. Stevens conti nua s p l vr gea sc despre ecologie, despre grija de a me n ine insula cî t mai curat i în ambian a ei natural , în ace la i ti mp el icopterul survola Plum Isl and, c utî nd i uci gînd c prioare. Dr umul urma, în general, li nia rmul ui . Nu era mare l ucru de v zut, dar m impre siona si ngur t atea acel or locuri, gîndul c acolo nu tr ia m car un pustni c i c era pu in proba bil s întî lne t i vreo f ptur ome nea sc pe plaj sau pe drumuri, care, dup toate apa ren el e, nu duceau ni c ieri i nu aveau nici un sc op precis, cu excep ia drumului de leg tur între sta ia de feribot i laboratorul princi pal . Ca i cum mi-ar fi citit gîndurile, domnul Stevens a spus: - Dr umuril e acestea au fost construit e de armat pent ru a face leg tura între Fort Terry i bateriile de coast . Le mai folose sc patrul ele care caut c prioare, altfel sunt pustii. De cînd am conce ntrat centrul de cercetare înt r-o si ngur cl dire, cea mai mare parte a insulei a r ma s pust ie, a ad ugat el. Bineîn eles, mi -a t recut prin mi nte c pat rulele de c utare a c prioarel or i cele de securit atea i nsulei erau unul i acela i l ucru. Se prea poat e ca eli copterele i b rcile s fi c utat c prioare înotînd în mare , dar, în acela i ti mp, se uit au i dup terori ti sau alt e prezen e r uvoi toare. M-a î ncercat sent i ment ul neli ni titor c acest loc r mî nea totu i accesibil. Dar nu era treaba mea, nu de aceea veni se m aici. Pîn î n prezent, insula se dovedise mai pu in sini str decît m a tept ase m. Nu prea ti am l a ce s m a t ept , dar, l a fel ca atîtea locuri de si ni str faim , i acest a p rea suport abi l o dat ce d deai cu ochii de el. Cînd vezi aceast i nsul pe hart i în atlase de naviga ie, de cele mai multe ori figureaz f r nici un fel de i ndi ca ii: ni ci urm de drumuri, de Fort Terry, ni mic al tceva decît cuvintel e: ÄPlum Isl and - Cent rul de Cercet are a Bolil or Ani mal el or - Propriet atea guvernului St at elor Unit e ² Accesul li mit at". De regul , insula era colorat în gal ben ² si mbolul avertisment ului. Nu arat prea atr g toare nici pe hart . Iar dac o vezi din ap , a a cum o v zuse m de cîteva ori cînd m g sea m c u so ii Gordon, este înv luit în cea , de i m î ntreb cî t din aceast cea este real i cît exi st numai în mi ntea pri vi torului . Iar dac me rgi pîn acol o încît s descrii locul a a cum i -l închipui, ob ii o ima gine stil Poe a regat ului Thule: un peisaj întunecat , cu vite i oi moarte, albi ndu-se i putrezi nd pe cîmp, cu vulturi care se hr ne sc di n hoituri i apoi mor din pricina c rni i infect ate. A a î i umbl mint ea, dac te gînde ti la Plum. Dar pîn în prezent, insula p rea însori t i agreabil . Aici pericolul, ade v rata spai m , era z vorît în zonele de bioizol are, la Niveluri le Trei i Pat ru, precum i în Marele Templu Apocal iptic, Nivelul Cinci . La mele mi nuscule, eprubete i cutioare de sti cl care con in cele mai pericul oase i exoti ce forme de via ap rute vreodat pe planeta noa st r . Dac a fi cercet tor i m-a apl eca asupra unor astfel de creat uri, mi -a pune î ntreb ri despre Dumneze u: nu despre existen a, ci despre i nten iile Lui. în orice caz, cam a sta era filosofia de care eram capabi l, f r s m doar capul. ² Cum t iu propriet arii de ambarca iuni c nu trebui e s acosteze aici? I-a î ntrebat Beth pe Paul Stevens. ² Toate h r ile con in aten ion ri, a r spuns domnul Stevens. în plus, exist pancarte pe toate pl ajele. Pe lî ng aceasta, patrulel e tiu cum s procedeze cu a mbarca iunil e care ancoreaz sau t rag la rm aici . ² Ce face i cu contraveni en ii? a înt rebat Beth. ² îi averti z m s nu se mai apropi e i s nu mai acost eze pe insul , a r spuns Stevens. La a doua contrave n ie sunt re i nu i i

preda i efului poli iei, domnul Maxwell . S-a uitat la Max. Adev rat? ² Adev rat . Ave m ca m unul sau dou cazuri anual . Paul Stevens a încercat s fac o glum . ² Numai c pri oarele sunt împu cat e pe l oc. Apoi a redeveni t seri os i a explicat: Nu est e o înc l care peri culoas a normelor de sec urit ate i prot ec ie bi ologic , în caz c unele persoa ne ajung întâmpl tor pe insul . Dup cum a m mai spus, nu vrea u s r mî ne i cu i mpre sia c insul a ar fi conta minat . De pild , acest microb uz nu e st e un ve hicul bioizolat. î ns datori t proxi mit ii zonel or debioizol are, prefer m ca pe i nsul s nu ajung persoane neautorizate i nici un fel de animale. Nu m-a m put ut ab i ne s nu subliniez: - Di n cît e îmi dau seama, domnul e Stevens, o barc de terori t i nu prea iste i ar putea ori cînd veni noaptea pe rm, unde v-ar sc oat e di n lupt cei cî iva oa me ni de paz , ca apoi s pun mî na pe tot felul de groz vii din l aboratoare sau s arunce totul în aer, punînd în libert ate viru i uci ga i. De fapt , cînd î nghea apa golfului, nu au nevoi e nici de barc : exist o leg tur direct cu conti nentul. - Nu v pot spune decî t c aici exist o paz mai st rict decît pare l a prima vedere, a r spuns domnul Stevens. - A a sper i eu. - Fii convi ns! S-a ui tat la mine i a ad ugat: De ce nu- i încerci noroc ul î ntr-o noa pte? Ad or provoc rile, a a c i -a m r spuns: - Pun pariu pe o sut de dolari c a putea p t runde în bi roul dumit ale i i -a put ea fura de pe perete dipl oma de echivalare a studii lor de liceu pe care a doua zi a ag a -o l a mi ne în bi rou. Domnul Stevens m privea int , cu chipul lui de cear absol ut imobi l. M-au trecut fiorii. - Vreau s - i pun întrebarea pe ntru care sî nt e m t o i aici. .. Ar fi put ut Tom i Judy Gordon s fure microorgani sme de pe insul ? Spune -ne adev rul. - De ce s fure? ne-a î ntors-o domnul Steve ns. - Pentru bani, am r spuns eu. - Nu p reau ge nul, a comentat domnul St evens. Iubeau ani mal ele. De ce -ar fi vrut s extermine vi e uitoarele planetei? - Poate voiau s extermi ne oamenii de pe pl anet , ca ani mal ele s poat duce, un t rai tihnit . - E ri di col, a repli cat domnul Stevens. So ii Gordon n-a u scos de pe i nsul ni mic noci v pe ntru ani male. Pun prinsoare pe slujba mea. - Ai i f cut-o. Pe slujb i pe via . Am re marcat c Ted Nash i Ge or ge Foster t cuser aproa pe t ot ti mpul; mi -a m dat sea ma c fuseser pu i în tem mai devre me, a a c , probabi l, se temea u s nu aib aerul c ar spune: Ä Am ve nit , am v zut i ne -a m luat un tricou ca ami ntire". Domnul Stevens i -a î ndrept at di n nou pri vi rea spre parbriz i a anun at: ² Ne apropie m de Fort Terry. Acol o pute m coborî, ca s arunc m o privire. Microbuz ul a oprit i to i am coborît.

9
Era o di minea frumoa s i soarele era mai cald ai ci, în i nima insulei . Paul Stevens ne -a cond us prin fort. Fortul Terry nu avea zi duri i se m na mai curînd cu un ora p r sit . Era nea teptat de pit oresc, aici exi stau o închisoare de c r mid ro i e, o veche popot , bar ci de c r mid cu dou ni veluri i o verand , casa comanda ntului , cî teva alt e cl di ri de la începutul sec olului i o capel acoperi t cu indril alb , coco at pe un dîmb. Domnul Stevens a ar tat c tre o alt construc ie de c r mid i a spus: ² E singura cl dire aflat înc î n folosi n : sediul pompi erilor. ² Cam departe de laborat or, a come nt at Max. ² Adev rat , a încuviin at Stevens, dar l aboratorul e teoretic asigurat împotriva incendi ilor i are un si ste m propriu de stingere a foc ului. Aceste ma ini de pompieri se folose sc î ndeosebi cînd i a foc ve geta ia sau la i ncendiile izbucnite în cl di ri f r bi oizolare, a ad ugat el. Max, care tr ise toat vi a a cu t eama vî ntului ce b tea î nspre i dinspre aceast i nsul , i s-a adresat lui Stevens:

² Totu i, un foc sau un ura ga n ar put ea dist ruge generatoarel e care filt reaz zonele bioizolate. Am dre ptate? ² Totul e posibil. Apoi a ad ugat: Uni i t r iesc în preaj ma reactoarel or nucleare. A a e l umea modern , pli n de orori de neînchipuit: co maruri chimice, biologice i nucleare gata s cure e planeta pentru urm t oarea specie ce va evolua ai ci. L-a m privit pe Paul St evens cu al i ochi. Mi -a t recut prin minte c tipul era i cnit. în fa a bar cilor se vedea o paj i te cu iarba tuns care se întindea pîn departe, c tre ap . Pe paji te se plimbau cîrduri de gî te canadiene, gî gîind sau ce dracu' se chea m c fac ele at unci cî nd nu se g i n eaz . St evens ne-a expli cat: - Ai ci era terenul de parad . Tunde m iarba în perma ne n , ca avioanele s vad literel e înscri se pe p mî nt: Ä Plum Island: Accesul interzi s". Nu vre m ca avi oanel e mi ci s ateri zeze aici. Apoi a încercat o mic glum : Anun ul î ndep rt eaz terori tii acrul ui. Ne -a m mai învîrt it pu in pe acol o i St evens a spus: - înaint e de construirea corpul ui pri nci pal, o bun parte dintre birouri le administra iei î i aveau sediul aici , la Fort Terry. Acum aproape t oate - laborat oare, serviciul de paz , depozi tele, admini stra ia i animalele ² se g sesc sub un si ngur acoperi , un lucru foart e bun din punctul de vedere al securi t ii. Apoi mi s-a adresat mi e: A adar, chiar dac s-ar dep i peri metrul de siguran , corpul princi pal r mîne teoretic inaccesibil . - Z u c m tentezi ! am re pli cat. Domnul Stevens a zîmbi t din nou. îmi pl cea la nebunie s - mi zîmbeasc . - Pentru i nformarea dumital e, a spus el, chiar am o diplom de absol ven a colegiului din statul Michigan. O in pe peretel e din spatel e biroului , dar dumneata nu vei avea pri lejul s-o vezi. I-a m r spuns la zîmbet. Doa mne, ador s -i scot din s rit e pe cei care m calc pe nervi. îmi era simpatic Max, î mi era si mpatic i Ge orge Foster, îmi pl cea Beth, îns î i ant ipatizam pe Ted Na sh i pe Paul St evens. Faptul c -mi pl ceau t rei persoa ne din ci nci înse mna foarte mult pentru mi ne ² de fapt, patru din ase, dac punea m l a socoteal i propria- mi persoa n . în ori ce caz, nu suport mi ncino ii, pro ti i, fanfaronii i persoa nele ahti ate dup putere. Cred c eram mai tol erant î nainte de a fi r nit. Trebuia s -l întreb pe Dom Fa nelli. Vec hi ul teren de parad se termi na brusc printr-un perete abrupt care cobora pîn la plaja stîncoas de dedesubt, a a c am ajuns pe muchia falezei cu vedere spre mare. Era o priveli te ul uitoare, care îns sporea si ngur t atea l ocurilor, senti me ntul de alt univers i de cap t al lumii, asociat cu i nsulele, în general , i , îndeosebi, cu aceasta. Aici trebuia s fi fost un punct de sentinel extrem de izolat, un ava npost cumplit de plicticos în care nu aveai altceva de f cut decît s te ui i la mare. Probabil c arti leri tii de aici ar fi întî mpinat cu bucurie priveli tea unei flote inami ce. - Pe aceast plaj vi n în fiecare toamn foci, a spus St eve ns. - Le împu ca i? a m înt rebat eu. - Bineîn eles c nu. At îta vre me cît r mîn pe plaj . în timp ce f ceam cale întoars de la pl aj , Stevens ne -a at ras aten ia asupra unui bolova n uria din cap tul terenul ui de parad , într-o de spic tur a bolovanului se vedea o ghi ul ea de t un ruginit . - Dat eaz cam din ti mpul Revolu i ei, ne-a spus el. E englez sa u a merican . E unul dintre obiectel e scoase la iveal de s p turile so i lor Gord on. - Unde l-au g si t? - Presupun c pe aici, pe undeva. Au s pat mul t în zona plajei cu foci i a terenul ui de parad . - Z u? - Se pare c aveau o i nt ui i e grozav unde trebui a s pat. Au dezgropat suficiente musc hete cît s înarmezi un regi me nt. - Ce vorbe ti! Ia spune mai departe, domnule Stevens. - Folosea u un detector de metale. - Bun idee. - Un hobby i nteresant. - A a e. M tu a mea era mare a mat oare de s p turi . Nu t ia m c i so i i Gord on aveau aceea i pasiune. N-a m v zut niciodat un obiect descoperit de ei. - P i, au fost nevoi i s l ase tot ul aici. - Di n prici na conta mi n rii? - Nu, pe ntru c insula este proprietate federal .

Suna interesant. Na sh i Foster deveni ser i ei aten i, ceea ce nu voia m s se întî mple, a a c am schi mbat subi ectul, adresîndu-m lui Stevens: - Cred c oferul microbuz ului încearc s ne atrag aten i a. Stevens a privit spre mjerobuz, dar oferul nu f cea decît s se uite la un cîrd de gî te. Stevens i -a pri vit ceasul i a spus: - Ei, haide i s vede i i restul insulei , dup aceea avem î ntîl nire cu direct orul Zollner. Am u rcat în microbuz i am plecat. Ne-a m îndre ptat spre r s ri t, spre soare -r sare, c tre por i unea de uscat care reprezent a osul curb al ant ricotul ui de porc. Plaja era ma gnific , aproape t rei kilometri de nisi p neatins i f r pi etre, udat de apel e albast re ale bra ul ui Sound de lî ng Long Island. To i au amu it în fa a acest ei gra ndioase priveli t i. Chi ar i eu. Stevens, r ma s tot î n pici oare, î mi arunca din cî nd în cî nd cîte o privi re, iar eu îi zîmbea m. El îmi r spundea la zîmbet . Nu era cîtu i de pu i n un zî mbet a muzat. în cele din urm , microbuz ul a oprit în cap tul î ngust al insulei i domnul Stevens ne-a spus: ² Numai pîn aici pute m ve ni cu microbuz ul. De ai ci î ncol o va trebui s merge m pe jos. Am coborît to i i ne-a m trezit în mij locul unor ruine ui mitoare. Ori î ncot ro pri vea m, vedea m fort ifica ii ma sive, n p dite de ieder i m r ci ni ² cazemat e, bunc re, ampla same nte de tragere, depozi te de muni ii, t unel e, al ei de c r mi d i bet on, ziduri uri a e, groa se de un metru, cu por i de fi er, mîncat e de rugin . Stevens a spus: ² Unul dintre aceste pasaje subterane duce într-un laborat or secret . Acolo lucreaz i acum pri zoni eri nazi ti, ca s descopere virusul supre m i i ndestructi bil care va t erge ome ni rea de pe fa a p mî nt ului. A t cut cî teva clipe, ca spusel e lui s ni se î ntip reasc în minte, apoi a continuat: în alt laborator subteran se g sesc conservate r m i ele a patru extraterestri , recupera i di n OZN-ul pr bu it la Roswcll, Ne w Mexico. Di n nou, t cere. în cele din urm , eu am î ntrebat: ² Putem vedea mai întîi nazi tii ? To i au rîs ² m rog, un fel de a spune. Domnul Stevens ne -a adresat surî sul s u cuceritor i a precizat: ² sunt dou dintre legendele absurde legate de Plum Island. Uni i pretind c au v zut avioane ci udat e, decol înd i ateri zînd pe terenul de parad dup miezul nop ii, a ad ugat el. Se mai vorbe t e c ai ci ar fi fost create vi rusul SIDA i maladia Lyme. A privi t î n jur i a ad ugat: Presupun c aceste vechi fort ifica ii, cu t oat e pa sajel e i înc perile lor subterane, pot st i mula o imagi na ie bogat . Sî nte i bineveni i s v convi nge i cu ochi i dumneavoa st r . Merge i ori unde dori i. Dac g si i extraterest ri, anun a i -m i pe mi ne. A zî mbi t din nou. Z u c avea un zî mbet bizar, m-a m gîndit c , poate, i el era ext raterestru. ² Fire t e, t rebuie s nu v îndep rt a i de grup, a ad ugat Stevens. E nece sar s v a m sub oc hi în perma nen . Afirma ia nu se prea pot rivea cu ÄM erge i oriunde dori i", totu i era undeva pe aproa pe. Prin urmare, John, Max, Beth, Ted i Ge orge au redeveni t adol escen i i s-au a muzat c rîndu-se pe ruine, pe sc ri, pe parapete, i a a mai departe, cu domnul Stevens mereu în preaj m . La un moment dat , am mers pe o alee pi etruit cu c r mid , care cobora pî n la dou por i de o el. Por il e erau întredeschise i to i am intrat . Era un loc î ntunecos, rece, umed i, proba bil, colc ind de diverse creaturi. Stevens a veni t dup noi i ne-a spus: ² Acea st sal d înt r-un uri a depozit de muni ii. Vocea lui stî rnea ecouri în î nc perea întunecoa s i pust ie. Pe insul mai exist a i o cale ferat îngust , pentru t ransportarea muni i ilor i a prafului de pu c di n port pî n la aceste depozit e subterane. Lin sistem foart e complex i sofisti cat. Dar, dup cum vede i, complet aband onat . Aici nu se î ntîmpl ni mic misterios. Dac a avea o lantern , a ad ugat el, am put ea mer ge mai departe i v-a i convinge c aici nu tr ie te, nu munce te, nu se joac i nu est e îngropat absolut ni meni. ² At unci unde sunt nazi t ii i ext raterest rii ? am întrebat eu. ² l-am mutat în far, a repl icat domnul Stevens. ² în elege i motivul nostru de îngrij orare l a gîndul c , poate, so i i Gord on î i ame najaser un laborat or clandest in înt r-un loc ca acesta, am insi stat eu. ² Dup cum v-a m spus, a r spuns domnul St eve ns, eu nu-i suspectez de nimic pe so ii Gord on. Dar, înt rucît a i pome nit de

aceast event ualit ate, am s -mi pun oa menii s cerceteze î ntregul complex. La suprafa a insulei exist circa nou zeci de ase menea construc ii militare abandonate. Ave m mul t de c ut at. ² Tri mite oferul dup cîteva lant erne, i -a m cerut eu. A vrea s arunc o privire. în întuneric s-a a t ernut t cerea, apoi Stevens a spus: ² Dup ce ne înt îlnim cu doctor ul Zollner, ne pute m înt oarce aici , dac dore ti, s expl or m s l ile i pasaj ele subt erane. Am ie it di n nou l a lumi na soarelui i Stevens ne-a spus: ² Ve ni i cu mi ne. L-a m ur mat i am ajuns pe un drum îngust care ducea spre extre mitat ea esti c a i nsulei - cap tul osului cur bat . î n ti mp ce mer gea m, St eve ns ne-a spus: - Dac privi i î n jur, vede i alte pozi i i de t ragere. Odinioar aceste cazemate circulare erau fol osite drept arcuri pent ru ani mal e, acum îns toat e animalele sunt i nut e în untru. ² Mi se pare o cruzi me, a remarcat Beth. - E mai sigur, a replicat domnul St evens. în sfîr it, am ajuns în extre mi tatea estic a insul ei, o falez care se ridica la aproxi mativ doi sprezece met ri deasupra plajei stî ncoa se. Ti mpul erodase un bunc r de beton care z cea sf rî mat la mar gi nea falezei , de unde o part e se pr bu i se în mare. Era o privel i t e impre siona nt , la stî nga se deslu ea vag rmul din Connccticut, iar la vreo t rei kilometri în fa a noa str se vedea o fî ie de uscat numit Great Gul l Island. Stevens ne -a î ndrept at aten ia c tre sud i ne-a spus: ² Vede i î ngr m direa aceea de roci? Insula a fost folosi t la exerci ii de artileri e i bombarda me nt. Dac ai o ambarca i une, t ii c t rebuie s te ii departe de aceste l ocuri, din pricina tut uror obuzelor i bombelor nee xplodate din zon . Dincolo de gr mada de stî nci est e rmul nordi c al Gardiners Isl and, care , dup cum t ie i eful poli iei, este proprietat ea parti cular a fami liei Gardiner, deci inaccesi bi l publi cului. Di ncol o de Great Gull se afl Fishcrs Isl and, c are, ca i Plum, era vizitat de pira ii secolului al aisprezecelea. A adar, de la nord l a sud ave m Insula Pi ra il or, Insula Pestei, Insul a Primejdioas i Insul a Particul ar . A zî mbi t de propria sa glum , de fapt fuse se o vag încercare de surî s. De odat , am v z ut o barc de patrul are ap rî nd de dup promont oriu. Echipajul format din trei persoa ne ne -a observat i unul dintre ei i -a dus binoclul l a ochi. Recunoscîndu-L pe Paul St evens, a f cut se mn cu mî na, i ar Stevens i -a r spuns în acel a i fel. De pe fal ez am privit plaja de dedesubt i am observat c nisi pul de acolo avea benzi ori zont al e ro ii, ca un t ort de pandi pa n cu cre m de zme ur . în spatele nost ru a r sunat un gl a s i l -am v zut pe ofer ve nind spre noi pe drumul îngust . - R inîne i pe loc, ne-a spus Steve ns i a ie it în calea oferului . Ace sta i -a î ntins un telefon celular. Venise mome ntul în care înso i torul disp rea i microbuz ul se îndep rta, l sî ndu-l pe Bond singur cu fata, dup care din ap ie eau scafa ndri cu pistoal e-mi tralier i deschideau foc ul, iar eli copt erul... - Det ectiv Corey? Am ri dicat ochi i la Bet h. -Da. - Ce crezi pîn acum? Am observat c Max, Nash i Foster se c rau pe cazemate i , ca ni te t ipi tari ce erau, discutau despre raze de ac iune î n art ilerie, cali bre i alte chestii b rb te ti. R m se se m singur cu Beth. - Cred c e t i superb , am r spuns. - Ce p rere ai despre Paul Stevens? - Un icnit. - Ce crezi despre ce a m v zut i a m auzi t pî n acum? - Excur sie cu ghi d. Dar pe ici, pe col o am mai aflat cît e ceva. Ea a î ncuvi in at din cap, apoi a întrebat : - Cum e st e treaba cu chestia asta arheologic ? Tu ti ai ceva? - Nu. tia m despre Soci etatea de Istori e Peconic, am ad ugat, dar nu despre s p turi le arheol ogi ce de aici. în aceea i ordine de idei, so ii Gord on n-a u spus ni ciodat c achizi iona ser un pogon de t eren nefolosi t, cu vedere c tre Sound. - Ce teren nefolosit ? - î i pove stesc mai tîrziu, am r spuns. Ca în basmele di n buc ele, în elegi? Totul te duce cumva cu gî nd ul la t raficul de droguri, dar, poate, î i indic altceva. Ai ci e vorba de alt afacere... ie i s-a apri ns vre odat becul e ul de alarm ?

-

în ul tima vre me nu. Dar ie? Da, la fel ca un se mnal de sonar. Poate de handicap de gradul t rei. Ba nu, e o und de sonar. Unda s-a propagat, s-a l ovi t de ceva i a ri co at. Pi ng. - Dat a viitoare cî nd o auzi, ridi c mî na. - Bine. Se presupune c ar trebui s m odihne sc, iar t u m tulburi di n cli pa în care te -am cunosc ut . - E reciproc. Apoi a schi mbat subi ectul i mi-a spus: tii , paza aici nu-i chiar atît de strict pe cît mi -a m închipuit, i nînd cont de ce se afl pe insul . Dac ar fi o uzin nucl ear , ai vedea un si stem de paz mult mai sofi st icat. - Mda. Paza pe rm ca m las de dorit , dar poate c sistemul intern de paz a laboratoarel or e mai eficient. i, poate, a a cum preti nde Stevens, exi st mai mult decî t se vede cu ochiul li ber. Totu i, în esen , am se nti me ntul c Tom i Judy ar fi putut i e i u or de aici cu orice ar fi pofti t. Sper îns c n-au pofti t l a nimic. - Ei bine, eu cred c , în cursul zilei de ast zi sau, poate, mîi ne , vo m afla c , în realit ate, au furat ceva i ni se va da de tire ce anume. - Ce vrei s spui? a m î ntrebat. - î i expli c mai tî rziu, mi -a r spuns ea. - Di sear l a cin . - Cred c mai î ntîi trebuie s î nchei cazul. - Nu va fi chiar atît de r u. - Am un al asel ea sim pe ntru întîlnirile cu tipi nepotrivi i. - Eu sunt un ti p potri vit. Ni ciodat n-am sc os arma în timpul unei î ntîl ni ri. - Caval erismul n-a murit. Mi -a î ntors spat ele i s-a î ndep rt at. S-a opri t l a margi nea fa lezei i a privi t pest e întinderea de ap . în stînga era bra ul Sound, în dreapt a, Atl anti cul i, l a fel ca pe canal ul Gut din cel lalt cap t al insulei, i aici se î ntîl neau diver i curen i. Pesc ru ii p reau încre me ni i în v zduh, coa mele albe ale valuril or se ciocneau între ele, învolburî nd marea. Bet h era frumoa s , a a cum st t ea acolo î n b taia vîntului , profilat pe cerul albastru, î nconj urat de nori albi i pesc ru i, în decorul m rii i al soarel ui . Mi-a m ima gi nat-o î n aceea i postur , dar în pielea goal . Domnul Stevens s-a î napoi at dup convorbirea telefoni c i ne-a spus: - Acum pute m urca î n microbuz. Am pornit to i pe drumul de l a marginea fal ezei. în cîteva mi nut e am ajuns din nou lîng ruinele vechil or caze mate. Am re marcat c unul dint re dîmburile abrupt e pe care erau construite cazematele se erodase de curînd, dînd la iveal straturi proa spete de p mînt . Stratul cel mai de sus era un compus organic , cum era i de a t ept at, iar sub el se g sea ni si p alb, lucru, de ase menea, normal . Dar urm torul strat era o fî i e ro cat aducînd a rugi n , apoi i ar nisip, iar ro u ruginiu: exact ca pe plaj . - Hei , am o pr obl e m fi ziologic , l-am anun at pe St evens, M întorc imedi at. - S nu t e r t ce ti, m-a avert izat domnul Stevens, jum t ate î n glum , jum tate în seri os. Am oc olit baza dî mbului, am cules de pe jos un lemn uscat i a m început s scur m î n suprafa a verti cal a pant ei i erboase. Compusul negru i i arba s-au despri ns i am v z ut acelea i strat uri albe i ro ii . Am luat un pumn de sol ro cat i am v z ut c era argil a me st ecat cu ni sip i poate cu vre un oxid de fier. Se m na foa rte mul t cu ceea ce g sisem pe t lpil e pantofil or de atleti sm al e lui Tom i Judy. Intere sant. Am pus un pumn de p mî nt în buzunar i m-a m r sucit în l oc, dînd cu ochi i de Stevens, care st tea acolo, ur m ri nd u-m cu privirea. - Parc am a mi ntit de regula Ä r mînerii pe insul ", a spus el. - Parc . - Ce-ai pus în buzunar? - Coco e lul. Amînd oi am r ma s pe l oc, m surîndu-ne din priviri . î ntr-un tî rziu, el a spus: - Det ectiv Corey, pe insul a aceasta legea sunt eu. Nu dumneata, nu detectivul Penrose, nici chiar eful poli iei, nici cei doi domni care v înso esc. M -a fixat cu ochi i l ui de ghea i m-a î ntrebat: Pot s v d ce ai b gat î n buz unar ? - A putea s - i ar t, dar dup aceea a fi nevoit s t e ucid, am r spuns eu i i -am zî mbi t.

El a chibzuit o clip , trecîndu- i în revist op iunile, dup care, ajungî nd l a decizia corect , m-a anun at: - Pleac microbuz ul. Am trecut pe lîng el i el a veni t î n urma mea. Aproape c m a tept a m s si mt un l a î n jurul gîtului, o lovitur în cre tet, un i în spate, dar Paul St evens era mai rafinat. Probabil c mai tî rziu avea s -mi ofere o cea c de cafea cu cai mac de ant rax. Am urcat în microbuz i am plecat. Ne -a m reluat vechi le l ocuri, dar Stevens a r ma s tot în pi cioare. Microbuz ul s-a î ndrept at spre ve st, înapoind u-se spre zona debarcaderului i a laborat or ului principal. O ca mi onet cu doi b rba i în unifor m al ba str i înarma i cu pu ti a trecut pe l îng noi, mergî nd în direc ie opus . în linii mari, aflasem mai mul te decît m a tepta m, v zuse m mai mul t decît spera m i auzi se m î ndeaj uns cît s m fac din ce în ce mai curi os. Era m convins c expl ica i a ucideri i l ui Tom i Judy Gordon se afla aici, pe i nsul . i, dup cum a m mai spus, cî nd avea m s cunosc mot ivul, aveam s aflu i f pt a ul. Ge orge Foster, care pî n atunci mai mult t cuse, l-a î ntrebat pe Stevens: ² E ti absolut sigur c so ii Gordon au plecat cu alupa l or ieri la prînz? ² Absol ut si gur. Di n cîte scrie î n regist ru, î n cursul dimi ne ii au lucrat în zona bioizolat , apoi au se mnat de plecare, au f cut du i au l uat un microbuz ca acest a, care i -a t ransportat pîn l a debarcader. Cel pu i n dou persoa ne i -au v zut urcînd l a bordul alupei Spirocheta ² i pornind spre Pl um Gut. ² I-a mai v zut cineva din elicopter sau di n b rcile de patrul are, dup ce au ajuns în Gut ? a întrebat Foster. Stevens a cl tinat din cap. ² Nu. Am î nt rebat. ² Exist vre un loc pe rm în care s poat fi ascuns o al up ? a î ntrebat Beth. ² Absol ut nici unul. Pe Plum nu exist nici gol furi mai adî nci, nici intrînduri. Plaja este dreapt , afar de singur ul golf a menajat , cel în care ancoreaz feri botul. ² Dac barca de pat rulare ar fi v zut alupa so i lor Gord on ancorat unde va î n apropierea insulei, paznicii vo tri l e-ar fi cerut s pl ece? a m întrebat eu. ² Nu. De fapt, so i i Gord on tr geau uneori barca la rm i pescuiau sau înotau î n larg. Patrulele îi cuno teau bi ne. Nu tia m c so ii Gordon fuseser pa si ona i de pesc uit . ² Au fost v zu i vreodat ancora i în apropierea plajei dup l sarea întuneri cului... sau noa ptea tîrzi u? a m întrebat. Stevens s-a gî ndi t o cl ip , apoi a r spuns: ² S-a î ntîmpl at doar o singur dat . Doi di ntre oame nii mei, afla i l a bordul unei b rci de patrul are, au declarat c al upa so ilor Gordon era ancorat în apropierea plajei sudice într-o noapte a lunii iuli e, pe la miezul nop ii. Oa me nii mei au re marcat c la bord nu se g sea ni me ni i atunci au luminat pl aja cu reflect oarele. So ii Gor don erau pe plaj ... i -a dres glasul, vrî nd s dea a în el ege ce f ceau cei doi pe plaj . Patrula i -a l sat î n pace, a încheiat domnul Stevens. Am chibz uit o cl ip asupra celor aflate. Tom i Judy î mi f cuser impre si a unui cuplu dispus s fac dragoste oriunde, a a c alegerea unei plaj e pustii nu era ceva ie i t di n comun. Totu i, faptul c o f cuser pe o plaj de pe Plum Isl and m nedumerea i ridica anumit e se mne de întrebare. î n mod ci udat, o dat vi sase m s fac dragoste cu Judy pe o pl aj sc ldat de val urile m ri i. Poat e nu nu mai o dat . Ori de cî te ori î mi venea în minte acest gînd, m p l mui am pe ste obraz. P c tosule, p c tosule, porc ule, porcule. Microbuz ul a trecut de debarcader, apoi a vi rat spre nord i s-a oprit pe o al ee curb di n fa a corpul ui principal. Fa ada curbat a noii cl diri de dou etaje în st il decorativ era f cut din panouri roz cu c afeniu. Pe o pancart mare, î nfipt pe peluz scria: Ä Minist erul Agricul turii"; al turi se vedea un alt drapel în bern . Am coborît to i i Paul Stevens a spus: - Sper c v-a pl cut mi ca excursie pe Plum Island i c v-a i f cut o idee despre siste mul nostru de paz . - Care paz ? a m întrebat eu. Domnul Stevens m-a pri vit cu aspri me i a spus: - To i cei care lucreaz ai ci sunt con tien i de riscul unui dezastru. To i în elege m necesit atea m surilor de si guran i to i ne face m me seria cu pa si une i la cel mai înalt standard de securit at e exist ent în acest dome ni u. Dar s t ii un lucru. Se pot î ntîmpl a i accidente.

O ase me nea profa nare i frivol itate din part ea domnului B -în-Fund ne-a surprins pe t o i. - Am pri ceput , am spus eu. Tot accident a fost i ieri ? - Vo m afl a curînd. S-a ui tat la ceas i a spus: Bun, acum pute m intra. Veni i cu mine.

10
Cl direa se mici rcular a laborat orului de cercetare de pe Plum Island era o constr uc ie î nalt de dou etaj e, cu un mezanin care înconj ura scara cent ral . Era un loc luminos i aerisit, pl cut i pri mitor. Proba bi l c vit ele conda mnate la pieire intrau prin spate. Pe peretel e din stînga erau clasi cele fot ografii ale echi pei de cond ucere: pre edi ntele SUA, mi ni strul Agriculturi i i doctorul Zollner ² o echip destul de restrîns pe ntru o inst itu ie guvername ntal , mi -a m spus eu, ceea ce m f cea s cred c doct orul Zollner era cît se poate de apropiat de Bi roul Oval. în orice caz, exist a un ghi eu de recep ie, unde a trebuit s se mn m în regi stru i s schi mb m ecusoanel e albast re cu altele albe, prinse de un lan de plast ic pe care ni l -am pus la gî t. O m sur de paz foarte bun , mi -a m spus eu: Plum Island era î mp r i t î ntre aceast cl dire i restul insulei. î n interiorul cl diri i se g sea u Zonel e. Nu era cazul s -l sube sti mez pe domnul Stevens. O tîn r atr g toare, cu o fust lung pîn l a genunc hi, a coborît scara î nainte s apuc s -i v d coapsele i s-a prezent at cu nu mele de Donna Al ba, asi stenta doct orului Zollner. Ne -a surîs i a spus: ² Doct orul Zollner vine i mediat . î ntre t imp a m s v ar t cl direa. ² Profit de ocazie ca s trec pe la bi rou, s v d dac a ap rut ceva nou, ne -a spus Paul Stevens. V las î n grij a doa mnei, a ad ugat el. S-a ui tat la mine i a spus: Te rog s stai în perma nen cu doa mna Alba. ² Dar dac am ne voie s merg l a toal et ? ² Ai fost deja. A urcat seara i , f r îndoial , s-a opri t î n biroul doctorului Zollner, ca s -i dea raportul cu pri vire l a cei cinci intru i . Am pri vi t-o pe Donna Al ba. î nj ur de dou zeci i cinci de ani, brunet , frumoa s la chi p i la t rup, î mbr cat în fust albastr , bluz al b i pantofi de atlet ism. Presupun c , dat fiind naveta zil nic i posibi lit il e de deplasare pe insul , t ocurile înalte nu erau prea practice. De fapt, mi -a m spus eu, dac preferai o navet previzibi l i o zi obi nuit de l ucru, Plum Isl and nu era chiar locul cel mai ni merit. în orice caz, Donna era îndeajuns de atr g toare ca s -mi ami ntesc c veni se cu feribotul de 8 diminea a, o dat cu noi, ceea ce î nse mna c nu f cuse cuno tin cu domnii Nash i Fost er, deci nu era i mpl icat î n nici o ac i une de disi mulare. în orice caz, Donna ne -a rugat s ne prezent m, ceea ce am i f cut, f r a ne dezv lui îns profe sii le de Ädet ectiv crimi nalist ", agent Ä FBI" sau Ä CIA", care ar fi pus oa me nii în di ficultate. Ea a dat mî na cu fi ecare i i -a zî mbit lui Nash într-un anume fel. Fe mei le nu se pricep del oc s j udece caractere. - Bine a i venit în laboratorul de cercetare al Centrul ui de Boli ale Ani malelor din Plum Island, a î nceput Donna. sunt convins c Paul v-a pus în tem , v-a pove sti t cîte ceva despre ist oria i nsulei i c v-a dus s-o vizi ta i. Chi pul ei se st r duia s r mî n zîmbi tor, dar vedeam bine c zîmbetul era for at. - sunt foart e... e î ngrozitor ce s-a î ntîmpl at, ne-a spus ea. îi si mpatizam si ncer pe so ii Gord on. Toat lumea îi pl cea. A pri vit î n jur, a a cum fac locuitori i statelor poli iene ti , i ne-a spus: N-ar trebui s di scut sau s come ntez pe aceast tem . Dar a m socotit c trebui a s spun ce si mt. Beth mi -a aruncat o privire, apoi, ghicind ² cred eu - o posibi l fisur în armura insulei Plum Island, i s-a adresat Donnei : - John i Max au fost buni prieteni cu Tom i Judy. Am pri vi t-o pe Donna drept în ochi i am declarat: - Am a preci a orice ajutor i col aborare din partea personalul ui de aici. Ceea ce, pî n în prezent, se reducea doar la un t ur de doi bani al ruinel or i b l riilor de pe insul , î ns era important ca Donna s cread c putea vorbi f r fereal : nu aici i acum, desigur, ci cî nd avea m s-o vizi t m acas . ² Am s v ar t cîte ceva din cl dire, ne-a spus ea. Veni i cu mi ne.

Ne -a m învîrt it pu in pri n hol i Donna ne -a at ras at en ia asupra unor obiect e de pe pere i, printre care fotografii m rite cu arti cole de ziar i relat ri însp i mâ nt toare din înt reaga l ume referit oare la mal adi a vacil or nebune, l a a a -numit a pest bovi n , l a febra porcinelor i la al te boli ori bi le. Exi stau i h r i reprezent înd ari a de r spîndi re a unei mal adii sau a alt eia, diagra me, fotografii ale unor vite cu buzele pline de b ici i cu balele curgînd, porci cu r ni teribile i supurînde. Nu ri scai s confunzi locul cu sal onul unui rest aura nt. Donna ne -a at ras at en ia asupra u ilor din cel lalt cap t al înc peri i. Erau vopsite î n aceea i nuan de galben care simboliza averti sme ntul , ca i cul oarea insul ei Plum Isl and de pe hart , i contra st au puternic cu culori le holul ui , unde predomi na cenu iul. Pe u a di n stî nga era o pl cu pe care era scris Ä Vest iar femei", iar pe cea di n dreapta Ä Vesti ar b rba i". Pe amînd ou se specifi ca: Ä Numai pentru persoa nele aut orizate. " ² Ace ste u i dau spre zona de bioizolare, ne-a expli cat Donna. Hol ul, împre un cu birouril e admini stra iei, reprezi nt un corp se parat de cl direa bioizol rii, de i arat ca o st ructur uni c . De fapt, leg t ura între locul în care ne afl m i bioi zolare se face pri n aceste dou ve stiare. ² Exist i alte i ntr ri sau i e iri din bi oi zolare? a întrebat Max. ² Se mai poate intra pe u a de serviciu, pe unde sunt aduse ani mal ele, hrana, provi zi ile i toate cel elalt e. Dar pe acolo nu se poate pleca. Oricine i ori ce p r se t e cl direa trebuie s t reac pri n sec i a de deconta minare, care incl ude du urile. ² Cum v debara sa i de r m i ele de la di sec ie? s-a i nteresat domnul Fost er. ² Cu ajutorul incineratorului sa u al conductei de scurgere, care duce la uzina de deconta minare a apei i de euril or, a r spuns Donna. Deci asta este: cele dou i ntr ri , u a de servici u din spat e, cond uctele i inci neratoarele, iar pe acoperi fi ltre speciale de aer, care pot re i ne i cel mai mic virus. Cl di rea e foarte bine izol at . Fiecare di ntre noi î i rume ga propriile gînduri în l eg tur cu so i i Gord on, cu faptul c ar fi putut fura ceva din laborat oare. ² Ve stiarel e se afl t ot î n Zona Unu, ca i hol ul, a continuat Donna. Dar la i e i rea di n vesti are se p t runde în Zona Doi, în care trebui e s fii îmbr cat în hal at al b de laborat or. înainte de a por ni spre Zonele Trei sau Patru, ca s te înapoiezi în Zona Unu, trebui e s faci du . Du ul ine de Zona Doi. - Du ul e comun? a m î ntrebat. Ea a rîs. - Bineîn eles c nu. în el eg c t o i a i pri mi t aprobare s mer ge i î n Zonel e Doi , Trei i Pat ru, dac dori i. Ted Na sh a arborat zîmbet ul l ui tî mp i a î ntrebat: - Veni i i dumneavoa st r cu noi ? Ea a cl tinat din cap. - Nu sunt pl tit pent ru asta. Ni ci ce nu era m, l a un dolar pe s pt mîn . - De ce nu ni se ad mite accesul în Zona Cinci? a m întrebat-o pe Donna. Ea m-a pri vit, oarecum surprins . - Cinci? De ce a i vrea s merge i acolo? - Nu tiu. Pentru c exist . Ea a cl tinat din cap. - Nu mai vre o zece persoane au permi siunea de a p trunde în Zona Ci nci. Acolo t rebuie s te î mbraci cu un cost um ca de cosmo naut.. . - So ii Gordon aveau autoriza i e pentru Zona Cinci? Ea a î ncuvi in at din cap. - Ce se î ntîmpl în Zona Cinci? - Asta trebuie s -L înt re ba i pe doctorul Zollner. A aruncat o privi re la ceas i a ad ugat: Veni i cu mi ne. - Nu p r si i grupul, am ad ugat eu. Am urcat scara, eu r mînînd ult imul , î ntrucît piciorul r ni t înce pea s -mi obosea sc , dar i pentru c voi a m s v d picioarele i fundul Donnei . ti u c sunt un porc ² la o adic , m-a put ea molipsi de febra porcinelor. A adar, a m pornit s vi zi t m cele dou aripi care fl ancau hol ul cu dou nivel uri. Tot ul era vopsit î n acela i cenu iu închi s, care pre supun c l uase locul verdelui scîrbos al vechil or cl di ri federale. Pe pere i i coridoarelor erau fotografii cu fo ti direct ori, cu cerce t t ori i oa meni de t iin ai laboratorului .

Am re marcat c aproa pe toate u ile de pe l ungi le cori doare erau închise i numerotate, dar ni ci una nu avea scri s numel e vreunei persoane sau destina i a înc peri i, cu excep ia toaletel or. Paz stri ct , mi -a m spus eu i , o dat în plus, am fost impre sionat de mi ntea paranoic a lui Paul Stevens. Am i ntrat în bibliot eca de cercet are, în care cî iva i n i cu aer de intel ectuali frunz rea u c r i di n raft uri sa u ci teau la me sel e de lect ur . ² E una dint re cele mai bune bi bliot eci de acest gen di n întreaga lume, ne -a spus Donna. Nu-mi i ma gina m ca în l ume s fi exi stat prea multe bi blioteci despre bol ile ani malel or, totu i , de ochi i Donnei, am excla mat: ² Extraordinar! Donna a luat de pe o ma s lung un teanc de bro uri, ext rase din pres i alte materiale de propagand i ni le -a î nmînat. Bro urile împ t urite în t rei purt au titluri ca Ä Holera la porci ne ", Ä Febra afri can a porci nel or", Ä Maladia african a cabalinel or" i , dac nu m în el , parc Ä Maladia excrescen elor pielii", boal de care, judecînd dup î nsp i mî nt toarele fotografi i di n bro ur , se pare c suferea i una di ntre fostele mele prietene. Abia a t epta m s ajung aca s i s le citesc. De fapt, i -am i spus Donnei: ² Mi-a i putea da înc dou despre pesta bovinelor, v rog? ² înc dou . ..? De sigur. .. Le-a l uat de pe ma s i mi le -a oferit. Era î nt r-adev r nespus de a ma bil . Apoi a dat fiec ruia di ntre noi un exemplar al revi stei lunare Cercetarea în agricultur , a c rei copert anun a un art icol tr snet int itulat Ä Hormonii sexuali i ext ermi narea viermelui de afine". ² Mi-a i putea da ni te hîrti e de î mpac hetat, ca s le pun pe toate? am întrebat -o pe Donna. ² . .. oh, a i gl umit, nu-i a a? ² încerca i s nu-l lua i în serios, a sf tuit -o George Foster. Au contraire, domnule Fost er... ar fi cazul s m l ua i foarte în seri os. Dar dac dumneavoa st r confunda i umorul meu prost e sc cu neglij en a sau lipsa de aten ie, cu atî t mai bine. A adar, ne -a m cont inuat vi zita de doi bani, Partea a Doua. Am v zut sala de conferin e, apoi restaurantul de la etajul al doil ea, o înc pere frumoa s i curat , cu ferestre mari pri n care se vedeau farul, canalul Gut i Orient Point. Donna ne-a oferit cafea i to i ne-a m a ezat la o ma s rotund din sal a de me se aproape goal . Am sporov it cam un mi nut, apoi Donna a spus: ² Cercet torii de la bi oi zolare t rimit prin fax la buc t rie comenzil e pentru ma sa de prînz. Nu me rit s faci du de ie ire - a a î l numi m noi , du de ie i re. Cineva duce toate comenzil e la Zona Doi, iar cel care l e duce mai departe trebuie s fac du ul de ie i re. Cercet torii no tri sunt foart e pasiona i de munca lor, lucreaz la bi oi zolare opt sau zece ore pe zi. Nici nu ti u cum de sînt în stare. - Comand ha mburgeri ? a m î ntrebat-o pe Donna. - Poftim? - Cercet tori i. Comand la buc t rie vit , unc , mi el i alt ele ase menea ? - Cred c ... Pri etenul me u e cercet tor. îi place friptura care li se serve te. - Face disec ii pe vaci bol nave i intrat e în put refac i e? - Da. îmi î nchipui c ajungi s te obi nui e ti. Am încuvii in at din cap. i so ii Gord on se ocupa u cu disec iile, i lor le pl ceau fripturile. Bizar. Vreau s spun c eu, pur i si mplu, nu m pot obi nui cu duhoarea cadavrelor uma ne. Oricum, pre supun c î n cazul ani malel or este altceva. Di feren de specie i a a mai depart e. tiam c era singura ocazi e cînd m putea m îndep rta de turm , a a c am aruncat o pri vire scurt c t re Max i am anun at: - M duc la t oal et . - Pe acolo, mi -a spus Donna, ar tîndu-mi o ni în perete. V rog s nu p r si i restaurantul. Mi -am l sat mî na pe um rul lui Bet h i am ap sat -o cu put ere, dîndu-i a în elege s r mîn cu federali i. - Ai gri j s nu vin Steve ns i s - mi pun antrax î n cafea, i-am spus. M -a m dus în i ntrîndul cu cele dou toalete. Max m-a urmat i a mî ndoi ne-a m oprit în punctul în care coridorul se înfunda. Spre deose bire de toalet e, pe coridoare era mai pu in proba bi l s existe mi crofoa ne. - Vor spune c au fost extre m de coopera n i , c ne-au ar t at întreaga insul i tot l aboratorul, cu excep i a Zonei Cinci. în reali-

tate, ar dura cîteva zil e ca s cercet m tot acest corp de cl di re, inclusiv subsolul, i nu mai pu in de o lun ca s i nterog m tot pe rsonalul. Max a dat din cap. - Va trebui s plec m de l a presupune rea c cei de aici sunt la fel de dornici ca i noi s afle dac li pse te ceva i ce anume. în privi n a ast a trebuie s le acord m credit, a ad ugat el. - Chi ar dac vor desc operi sa u ti u deja ce anume au furat so ii Gordon, nu ne vor spune. Le vor spune lui Foster i lui Nash. - i ce-i cu asta? Inve stig m un asa si nat . - Cînd voi cunoa t e obiectul i mobilul, nu-mi va t rebui mul t s aflu f pta ul, am re pli cat eu. - în situa ii normale.. . în care e vorba de securitatea na ional i altele ase me nea, ai mare noroc dac i se spune i ie ceva. Pe aceast insul nu exi st nimi c pentru noi. Ei verific insula ca loc de munc al victimelor. Noi verific m l ocul crimei, locuin a victi melor. Poate reu i m s scoate m vreo informa ie de la Fost er i Na sh. Dar eu cred c nu l e pas cine i -a lichidat pe so i i Gordon. Ei nu vor decît s se asi gure c so ii Gord on n -au l ichidat restul popula iei acestei ri. î n elegi? - Da, Max, în el eg. Dar instinctul meu de poli ist îmi spune.. . - Ascul t , dar dac am pri nde cri minalul i nu l -a m putea aduce în instan pent ru c în st atul Ne w York n-ar mai r mîne în via nici doisprezece oa me ni ca s formeze un juri u? - Termi n cu mel odra mele ! Am chibz uit un moment , apoi am ad ugat: S-ar put ea ca acest caz s nu aib ni ci o leg tur cu viru i i. Gînde t e-te la droguri . El a încuviin at din cap. - M-am gîndit. îmi surîde variant a asta. - Mda. Z u a a. Ce p rere ai de Stevens? Max a privit peste um rul meu i a m întors capul, dînd cu ochii de un paznic în uniform al bastr , care venea pe coridor. - V pot ajuta cu ceva, domnil or ? C ut a i ceva? Max i -a refuzat oferta i amî ndoi ne-a m îna poiat la ma s . Faptul c t rimi se ser pe cineva s întrerup o conver sa ie particul ar înse mna c nu reu iser s trag cu urechea. Dup vreo cîteva minute de cafea i conversa ie, domni oara Al ba s-a ui tat di n nou la ceas i a anun at: - Acum pute m vizita i restul acestei aripi, dup care vom mer ge în biroul doctorului Zollner. - A a a i spus i acum j um tate de or , domni oar Donna, i-a m a mi ntit eu cu blî nde e. ² E foart e ocupat î n aceast di minea , mi -a r spuns ea. Telefonul a sunat î ncont inuu. De Ia Wa shington, de Ia reporteri din toat ara. P rea uimit i neî ncrez toare. Eu nu cred ce se spune despre so ii Gord on, ne-a m rt uri sit ea. Nu cred ni ci î n ruptul capului. Cu neputin ! Am ie it to i din restaurant i un t imp a m c oli ndat pe c oridoarele cenu ii i posomorî te. în cele din urm , în timp ce vizit am ca mera calculat oarelor, n-a m mai suportat i i -am spus Donnei: ² A dori s v d laborat orul î n care l ucrau so i i Gordon. ² Se afl în zona bi oizolat . Proba bil îl ve i put ea vizita mai tî rziu. ² Bine. Dar bi roul l or de aici , di n zona ad mini strat iv ? Ea a ov i t, apoi ne-a spus: ² îl pute i înt reba pe doctorul Zollner. Mie nu mi-a spus s v duc în biroul so ilor Gord on. Nu voi a m s m port urî t cu Donna, a a c i -am adre sat lui Max o c ut t ur pe care pol i i tii o î n eleg: Max, acum e rî ndul t u s fi i poli istul cel r u. At unci Max i-a spus domni oarei Al ba: ² în calitat e de ef al poli i ei ora ului Southold, sub jurisdic i a c ruia se afl i aceast i nsul , v cer s ne duce i imedi at î n biroul lui Tom i Judy Gordon a c ror asa sinare o inve stighez. Nu fuse se r u deloc, de i sintaxa i gra mat ica l sau oarecum de dorit . S rmana Donna Al ba p rea gata s l e ine. ² E-n regul , i-a spus Bet h. F ce i -a cerut eful poli iei. Era rî ndul domnil or Foster i Na sh, or eu tiam deja ce aveau s spun . Era rîndul l ui Geor ge Foster s joace rolul dobitocului . ² Dat fiind genul de munc pe care o prest au so ii Gordon i proba bilitatea ca în bi roul l or s se afl e hîrtii i document e... ² Relative la securitatea na ional , am interveni t eu î ndatorit or. Bla-bfa-bla i bla-bla-bla. .. Micul Teddy a socot it c era cazul s i ntre i el în joc, a a c a spus:

² So ii Gordon aveau a probare s l ucreze cu docume nt e secrete, prin urmare hîrti ile lor sunt secret e. ² Rahat ! ² Dac nu te superi, detectiv Corey, vorbea m. .. M-a intuit cu o c ut tur într-adev r urît , apoi a continuat: Cu toate acestea, în interesul unor bune rela ii i pentru a evita disputel e i nî nd de jurisdic i e, voi da un t elefon, care sunt convins c ne va ob ine accesul în bi roul so ilor Gord on. S-a ui tat pe rînd l a mi ne, l a Max i la Beth i a înt rebat: E bine a a? To i am î ncuvii n at di n cap. Bineîn eles, biroul so ilor Gord on fuse se deja cercetat î n am nun i me i steri lizat cu o noapte în urm sau l a pri ma or a dimine ii . Dup cum afirma se Beth, avea m s vede m doar ceea ce inst it utul voia s ne arate. Totu i, i-am ad mirat pe Ted i George c se gî ndi ser s dea ampl oare incidentul ui, ca i cum a m fi putut g si ceva interesant în biroul so ilor Gordon. Donna Alba a r suflat u urat i i s-a adresat lui Nash: ² Voi tel efona doctorului Zoll ner. A ridicat recept orul unui telefon i a ap sat butonul de interfon. între ti mp, Ted Na sh i -a scos telefonul celular i s-a î ndep rt at cî iva pa i, r mînînd cu spatele la noi aproa pe tot timpul cît a vorbi t - sau s-a pref c ut c vorbe t e - cu zeii Securit ii Na ionale di n Mare a Capital a Imperiul ui în Derut . O dat t ermi nat circul , s-a î napoi at l îng noi, muri torii , cam în acela i mome nt cînd Donna sfî r ea de di scutat cu doctorul Zoll ner. Donna ne -a f cut se mn din cap c totul era î n ordine, iar Nash i -a repetat gestul . ² V rog s veni i cu mi ne, ne-a spus Donna. Am urmat- o pe coridor i a m por nit spre ari pa esti c a cl di rii, trecî nd de scara pe care urcase m. Am ajuns î n dreptul camerei cu nu m rul 265, pe care Donna a deschis-o cu o cheie de servi ciu. Biroul avea dou me se de lucru, fiecare cu un computer, un mode m, rafturi i o alt ma s l ung , pli n de c r i i hîrtii. Nu exist a nici un fel de aparatur de laborat or, doar obi nuitel e obiecte de birou, pri nt re care i un fax. Am cercet at un t imp me sel e de lucru ale so ilor Gordon, deschizînd sertare, st udi ind hîrt ii, dar ² dup cum a m mai spus biroul fusese ve rificat mai devre me. în orice caz, persoanele impl icate într-o conspira ie nu trec dat ele î n calendar i nici nu l as la înde mî n hîrt ii compromi toare. Cu toate acestea, niciodat nu se tie de unde sare iepurele. Am c utat printre c r ile de vizit i am re marcat c aveau cuno ti n e în întreaga lume, îndeosebi în rîndul oa meni lor de tii n . Am c utat la rubrica ÄGordon" i a m v z ut o carte de vizit a p rin il or lui Tom, precum i alt e nume, probabil sora, fratele i al i me mbri ai fa miliei . To i din Indi ana. Nu cuno tea m numele de fat al l ui Judy. Am c utat la Ä John Corey" i mi -a m descoperit numele, de i nu-mi a mi nte sc ca ei s m fi sunat vreodat de la serviciu. Am c utat la ÄM axwell , Sylvcst cr" i am g sit numerele lui de acas i de l a poli ie. Am c utat Ä Margaret Wiley", dar numele nu figura, ceea ce nu m-a surprins. Apoi a m c utat la Ä Murphy", vecini i so i lor Gord on, i i -a m g sit, Edgar i Agne s, cum era de a t ept at. Am mai g sit Ä Tobin, Fredri c" i mi -a m a minti t de ziua î n care mer se se m î mpreun cu so ii Gordon l a crama lui Fredric Tobin, s degust m vinul. Am c utat i am g sit num rul Societ ii de Istori e Peconic i num r ul de acas al pre edi ntei, o oarecare Emma Whitcstone. Am c utat la Ä T" pent ru Trafi c de droguri, Ia Pedro, i la Ä C" pentru Cart elul col umbian al drogurilor, dar f r succes. Am încercat la Ä T" pentru Terori t i i la Ä A" pent ru Arabi, dar nici de ast dat nu a m g si t nimic. Nu a m g si t Ä Stevens", nici Ä Zol lner", dar mi -a m înc hipuit c , proba bil, exista o carte de telefon separat cu to i angaja ii de pe insul i mi -a m propus s fac rost de un exe mplar. Na sh se juca cu computerul lui Tom, i ar Foster cu cel al lui Judy. Proba bil singurel e obiecte pe care nu avuseser r gaz ul s le cerceteze în detaliu î n diminea a respectiv . Am observat c în birou nu exista pract ic nici un obiect personal, nici o fotografie, nici un obi ect de art sau de birou care s nu fi fost din dotare. Am î ntrebat -o pe Donna în l eg tur cu acest lucru i ea mi -a r spuns: - în Zona Unu nu exist nici o regul în pri vin a obi ectelor personale, îns oa me nii nu- i aduc prea multe l ucruri la birou, poate cu excep i a cosmet icelor, a medi came ntel or i altel e de acest fel.

Nu tiu de ce. De fapt , aici put e m achizi iona aproape tot ce dorim, în limite ra ionale. Din acest punct de vedere, sî nt e m oarecum r sf a i. - Iat unde se duc bani i mei de i mpozite. Ea a zî mbit. - Pe insul a asta nebun trebuie s ave m i noi parte de pu in feri cire. M-am dus la avi zierul mare, pe care Max i Beth cit eau cele cîteva înse mn ri fi xate cu ace pe suport ul de plut . Cum federalii nu ne puteau auzi, am spus: ² Biroul a fost deja scot oci t. ² De cine? a întrebat Max. ² Azi-dimi nea John i cu mine i-am v z ut pe cei doi amici ai no tri coborînd din feribotul care se întorcea de pe Plum Isl and. Ei au mai fost o dat aici, î l t iau deja pe Stevens i cuno teau acest birou. Max a r ma s surprins, apoi s-a enervat . ² La dracu'... a exclamat el.. . Dar nu-i legal. ² în locul t u, a trece totul sub t cere. Acum î n elegi de ce nu sînt în toane bune. ² N-a m re ma rcat , dar acum eu sunt iritat la cul me. Cu glasul cel mai binevoitor din l ume, Donna ne-a î ntrerupt discu i a i a spus: ² Am ca m întî rziat. Poate v întoarce i mai tîrziu. ² V-a ruga mult s ave i gri j ca aceast î nc pere s fie inut sub lac t . Voi trimite oame ni de la poli ia comit atului, ca s cerceteze bi roul. ² Presupun c ast a însea mn c vei confisca unele obiecte, a interveni t Nash. ² Presupui corect . ² Beth, consi der c a fost înc lcat o lege federal , a declarat Foster, i am de gînd s i au de pe proprietatea federal orice prob socote sc c î mi est e necesar . Le voi pune î ns la dispozi i a poli iei comi tatului Suffolk. ² Nu, George, s-a opus Beth. Eu voi l ua în custodie t ot acest birou i t ot eu î i voi pune probele la di spozi ie. Se sizînd ani mozit atea dint re ei, Donna s-a gr bi t s intervi n : ² S mer gem î n ca mera de gard . Apoi vom intra la doct orul Zollner. Am ie it di n nou pe cori dor i a m ur mat -o pî n la u a cu nu m rul Ä 237". A format un cod i u a s-a deschi s, dînd la i veal o înc pere mare, lipsit de ferestre. ² Ai ci este camera de gard , a spus ea. Centrul de coma nd , control i comunicare al întregii i nsul e. Am int rat to i i m-a m uitat în j urul me u. De jur împrejurul ca merei se vedeau me se l a perete. Un tîn r edea cu spat ele l a noi, vorbi nd l a tel efon. ² Ace sta est e Kenneth Gibbs, adjunctul lui Paul Stevens, l-a prezentat Donna. Azi Kennet h este ofi er de gard . Ke nneth Gibbs s-a r sucit pe scaun i ne-a f cut se mn c u mî na. Mi -am rotit privi rea pri n înc pere. Pe me se se g seau di verse ti puri de radioe mi toare i receptoare, un t ermi nal de computer, un televi zor, dou faxuri, tele foane, telefoane celulare, o ma in de scri s elect ronic i alt e cît eva dispozit ive elect ronice. Dou ca mere de t eleviziune montate în tavan ineau sub obser va ie î ntreaga înc pere. Pe perete se vedeau t ot fel ul de h r i, frecven e radio, înse mn ri, un regist ru de eviden a personal ul ui de gard i altele. Ai ci era dome niul lui Paul Stevens ² coma nd , cont rol i comuni care, cunoscute i sub denumi rea de CCC sa u C3. Nu vedea m îns nici o u care s fi dat în bi roul personal al lui St evens. - De aici, a spus Donna, ob i ne m leg t ura direct cu Washi ngton-ul i cu alte cent re de cercetare de pe tot cuprinsul Statelor Uni te, Canada, Mexico i din î ntreaga l ume. De asemenea, ne afl m î n leg tur cu centrel e de control al maladi ilor di n Atlanta. în plus, ave m o lini e direct cu sec ia noa st r de pompi eri i cu alte puncte i mportante de pe insul , precum i cu Inst itutul Na ional de Meteorol ogi e i mult e alt e inst itu ii i organiza ii care sprijin Pl um Isl and. - Cum ar fi armata? a m î ntrebat eu. - Da. îndeose bi Paza de Coast . Gi bbs a pus receptorul în furc i a venit la noi. Am f cut prezent ri le. Gi bbs era un tip înalt de vreun metru nou zeci, cu ochi alba tri i p r blond, tuns scurt, la fel ca eful l ui; purta pantal oni bine c lca i , c ma i cravat al bastr . Pe un sca un at îrna un pul over

albast ru. Nu m îndoia m c Gibbs era produsul laborat orului î n care ne aflam, c fusese cl onat acolo, din spermat ozoizii lui Stevens sau ceva pe aproa pe. ² V stau l a dispozi ie pent ru orice fel de întreb ri l egat e de acest birou, a declarat Gi bbs. ² Vrei s ne la i si nguri cît eva mi nut e cu domnul Gibbs? a rugat -o Beth pe Donna. Ea s-a ui tat la Gibbs, care a î ncuvi in at din cap. Donna a ie it pe coridor. Max, singurul di n grup care locuia î n vecin tat ea insul ei, era cu agenda în mîn . ² Cum proceda i dac se anun un ura gan puterni c dinspre nord-e st? l-a î ntrebat el pe Gibbs. ² în timpul progra mul ui evacu m pe toat lumea, a r spuns Gi bbs. ² Chi ar pe to i? ² Cîteva persoa ne trebuie s r mîn pe loc, s ai b grij de pr v li e. De pild , eu. La fel, domnul St evens i al i oa meni de paz , cî iva pompieri , una sau dou persoa ne de l a între inere, ca s se asigure func i onarea ge neratoarel or i a fi ltrelor de aer, i poate, unul-doi cercet tori care s supra vegheze viru ii . Presupun c doctorul Zollner ar fi gata s se scufunde o dat cu corabia, a rîs tî n rul. Poate c a a sunt eu, dar nu reu ea m s v d ni mi c a muzant în faptul c ni te boli fatale ar fi fost puse în libertat e. ² Dac s-ar întî mpla ceva î n afara orelor de progra m, a ad ugat Gi bbs, cî nd insula este aproape pust ie, ar t rebui s aducem persoanele i mportant e pe insul . Apoi ar trebui s ne duce m feri boturi le i alte ambarca iuni în rada submari n de la Ne w Lond on, unde se afl î n sigura n . Submari nel e i es î n larg i se scufund l a o adîncime sigur . Aici ne cunoa te m bi ne me seria, a ad ugat el . Sîntem preg ti i pent ru cazuri de necesit ate. ² Dac vre odat se petrece vreo sc urgere l a bioizol are, vrei s fii atît de amabi l i s -mi dai de ti re? l -a î ntrebat Max. ² A i fi aproape pri mul care ar afla, l-a asi gurat Gibbs pe eful poli iei. ² tiu, a r spuns Max. Dar a vrea s aflu prin t elefon sa u prin radio. .. nu fii ndc a t u i cu sînge... Gi bbs a p rut u or descu mp ni t i a spus: ² Manualul meu de i nstruc iuni îmi i ndi c pe cine s anun i î n ce ordi ne. Dumnea voastr v afl a i printre primii. ² Am cerut s i nstala i ai ci o siren de alarm care s poat fi auzit de pe coast . ² Dac v anun m pe dumnea voa str , atunci dumneavoastr pute i suna si rena pe ntru popula ia ci vil , dac dori i. sunt convi ns c nu se va înt împl nici un accident de acest gen, a ad ugat el, a a c discu ia e inutil . - Nu, proble ma este c locul acesta m însp i mînt a de moarte, iar faptul c l -am v z ut cu ochii mei nu-i del oc de natur s m lini t easc . - Nu a ve i nici un motiv de î ngrijorare. M -a m bucurat s -l aud rost ind aceste vorbe. - Dar dac ni te int ru i înarma i i -ar face apari ia pe insul ? l-a m întrebat pe Gibbs. Gi bbs s-a ui tat la mine i m-a î ntrebat la rî ndul lui: - De pild , terori ti ? - Da, de pi ld terori t i. Sau i mai r u, lucr tori po tali ne mul umi i. Del oc a muzat, a replicat: - Dac oa me nii no tri de paz nu s-ar descurca, am che ma Paza de Coast . Chiar de aici . A ar tat cu degetul marc c tre un radioemi tor. - Dar dac aceast înc pere ar fi prima sc oa s di n func i une ? - în cl dire mai exist o camer CCC. - La subsol? - Poate. Parc invest iga i o crim ? Ad or cînd poli i t ii de ocazie devin impert inen i. - întoc mai, am r spuns. Unde erai asear l a ora 5:30?

-Eu? - Dumneata.
Oh. .. sta i s m gî nde sc pu in.. . Unde i-e pi stolul automat calibrul 45? P i.. . acol o, î n sert ar. Ai tras cu el de curî nd?

- Nu. .. adic , uneori m duc cu el la pol igonul de t ir. ... - Cînd i-ai v zut ultima oar pe so ii Gordon? - S m gîndesc.. . - Cît de bine îi cuno teai ? - Nu prea bine. - A i b ut vreodat ceva împreun ? -Nu. - A i l uat prî nzul împre un ? Cina ? - Nu. V-a m spus... - Ai avut vreodat ocazia s discu i cu ei ofi ci al? - Nu. .. Adic . .. - Adi c ? - De cîteva ori. Despre alupa lor. Le pl cea s vin pe plajel e de pe Plum Island. Une ori veneau ai ci dumi nica sau în vacan , ancora u barca pe una dintre plajel e pusti i din cap t ul sudi c al insulei , apoi înotau pî n la rm, t r gînd dup ei o barc de cauciuc, în ea aveau provizii. Asta nu ne deranjeaz . De fapt, cîndva orga ni za m un picnic de 4 Iuli e pentru to i angaja ii i fa miliile l or. Era singura dat cînd permitea m accesul pe insul altor persoa ne în afar de angaja ii propri u-zi i , dar a trebui t s renun m, din pricina îndatori ril or de serviciu... Am încercat s -mi închipui o ast fel de di strac ie: un fel de picnic pe plaj la bioi zolare. - So ii Gordon nu au adus nici odat pe nime ni, a continuat Gi bbs. Ar fi fost o î nc lcare a regula me nt ul ui. Dar aveam o pr obl e m cu barca l or. - Ce fel de proble m ? - P i, în pri mul rînd, pe ti mpul zilei atr gea al i vizitatori, care î i închipui au c puteau veni i ei pe insul . Dup l sarea î nt unericul ui, patrulele noa stre riscau s se ci ocnea sc de ea. A adar, le -a m vorbit despre aceste dou neajunsuri i am î ncercat s ajunge m la un c ompromi s. - Cum a nume ? - Cea mai si mpl sol u ie ar fi fost ca ei s vin în golf i s ia una dintre b rcil e noa stre pîn î n cel lal t cap t al insulei. Domnul Stevens nu avea ni mic împot riv , de i astfel ar fi cont ravenit regulil or de utilizare a ambarca iuni lor numai în scop oficial. Ori cum, ar fi fost mai bine decît ce f ceau ei . Dar nu au vrut ni ci s vin î n golf, nici s i a o barc de-a noa st r . ineau neap rat s - i fac cheful: s mea rg cu alupa pîn pe plaj , s - i ia barca cu provizii i s î noat e. Ziceau c e mai di stractiv. Plin de neprev zut i aventur . - Cine conduce aceast insul ? St evens, Zollner sa u so i i Gordon? - Ai ci t rebuie s r sf m cercet torii, altfel se sup r . în rînduril e personalului din afara laborat oarelor de cercetare circul gluma c , dac superi sau te cer i cu un cercet t or, ai anse s te îmbol n ve ti subi t de un virus care te r pune în t rei zile. To i cei prezen i au chi cot it. - în orice caz, a continuat Kennet h Gibbs, i -am convins s - i lase farurile aprinse i ne-a m a sigurat c ambarca iunile i elicopterele Pazei de Coast le cunosc alupa. Tot odat le -am cerut s promi t c vor ancora numai pe plaj ele pe care exist pancarte ma ri cu i nscrip i a Ä Accesul interzis". De regul , aceste avertismente îi i n la di stan pe cei slabi de înger. Am chibz uit o cl ip , apoi am întrebat : - Ave i proble me ase m n t oare i cu al i angaj a i? - Nu c hiar. Majoritatea nu au voie s vin i s pl ece dup cum îi tai e capul, iar cei aut oriza i s-o fac fie nu au barc cu motor, fi e prefer s fol osea sc golful . - Ce f ceau so ii Gord on pe i nsul ? Gi bbs a ridicat din umeri. - Presupun c mergeau la pi cnic. Mici excursii. Aveau la di spozi i e aproape nou sut e de pogoa ne de pusti etate, atît î n vacan e, cît i dup orele de progra m, a ad ugat el . - în eleg c erau i arheologi amatori. - Oh, a a e. Tot timpul se î nvî rteau î n jurul ruinel or. Adunau obiecte pent ru muze ul insulei din Pl um Island. - Pentru muze u? - Nu c hiar muze u, de fapt o expozi ie. Cred c urma s fie amenajat în hol. Exponat ele se afl depozi tate la subsol. - Ce fel de exponate? - în mare parte gloan e de muschet i vîrfuri de s ge i. O talang . .. un na sture de alam de la o uniform a armatei continen tale, cî teva m run i uri din vremea r zboiul ui hispa no-a meri can... o sti cl de whi skey.. . di verse. Cele mai mult e f r importan . Toate

se g se sc catalogate i depozi tate la subsol. Dac dori i, le pute i vedea. - Poate mai t îrziu, a spus Bet h. Am re inut c so ii Gord on urma s orga nizeze s p turi oficial e. ti i ceva în privin a aceasta? a î ntrebat ea. - Da. Nu ave m ne voie de persoa ne de l a Stony Brook sa u de la Societatea de Ist orie Peconic care s se învî rt pe insul . Dar aceste dou foruri încercau s ob in aprobarea M inisterului Agriculturi i i a Minist erului de Interne. Mini sterul de Interne are ul timul cuvînt în pri vin a obiect elor de art , i a a mai departe. - Du mneata nu t e-ai gîndit niciodat c poate so ii Gord on se îndelet niceau cu ceva necurat? l-am întrebat pe domnul Gibbs. De pild , trafic cu mostre luate din l aboratorul principal, pe care le asc undea u pe plaj în timpul unei a a-zise s p turi arheologice, ca s l e recupereze ul teri or cu barca? Ke nneth Gibbs nu mi -a r spuns. ² i-a t recut cumva pri n minte c toat e gogo ile cu picnicul i arheol ogia erau, de fapt, un pretext pentru al tceva? a m insi stat. ² Dac . .. stau s m gînde sc acum. .. p i, toat lumea a t b rît pe mine, ca i cum eu ar fi trebuit s b nui esc ceva. To i uit c cei doi erau tabu. Puteau face ori ce poft eau, chi ar s -l trî nteasc pe Zollner cu fa a într-o baleg . N-a m ne voi e de indica ii în fiecare s pt mîn . M i-am f cut dat oria, a ad ugat el. Proba bil c era adev rat. Apropo, di n nou a m auzi t sonarul . Beth vorbea cu Gi bbs. ² A v z ut cineva, dumneata sau oa me nii dumit ale, alupa so i lor Gord on dup ce a ie it din golf ieri la amiaz ? a întrebat ea. ² Nu. Am î nt rebat. ² Cu alte cuvinte, e ti sigur c ieri dup -a mi az alupa nu a ancorat undeva pe rmul insul ei? ² Asta nu pot ti cu certitudine. ² Cît de frecvent fac b rcile de pat rulare turul insulei? a înt rebat Max. ² De regul , folosi m una din cele dou a mbarca iuni, a r spuns Gi bbs. Trase ul însumeaz circa doi sprezece-pai sprezece kilomet ri în jurul i nsulei, deci la vi teza de zece-dou sprezece nod uri, turul dureaz î nj ur de pat ruzeci- aizeci de minute, afar de cazul î n care patrul a opre te pe careva. ² Deci , dac o barc s-ar afla la vreo opt sute de metri dep rt are de Plum Isl and i ci neva de la bord ar privi cu binoclul, atunci ar vedea barca de patrulare. .. The Prune, da? ² The Prune i The Plum Pudding. ² Bun, deci respectivul ar vedea una di n aceste dou b rci de patrul are iar dac persoana sau persoa nele respective ar cunoa te progra mul lor, atunci ar t i i c di spun de pat ruzeci- aizeci de mi nut e ca s se apropie de rm, s ancoreze, s vin pe plaj cu barca de cauci uc, s duc la îndeplinire ceea ce au pl nuit i apoi s se î napoi eze la barca lor cu mot or, f r a fi v zu i de ni meni. Domnul Gibbs i -a dres glasul i a spus: ² Posibil , dar uita i de elicopterel e i ma i nile de patrulare care cerceteaz plajel e. Acestea nu au progra m fix. Beth a î ncuvi in at din cap i a spus: - Noi toc mai a m f cut turul insulei, în aproape dou ore. Am v zut el icopterul Pazei de Coast o singur dat , ma ina ² o ca mi onet - o dat i vedeta rapid o dat . - Dup cum v-a m spus, nu au progra m fix. Vre i s face i o încercare? - S-ar put ea, a r spuns Beth. Depinde ce descoperi m. - Mai exist i ambarca i uni ale Pazei de Coast care trec la intervale neregulat e, ne -a i nformat Gi bbs, i dac vre i s v vorbe sc deschi s, ave m dispoziti ve elect ronice care fac aproape toat treaba. - Unde sunt monit oarele? l-a m întrebat pe Gibbs, ar tînd spre rest ul înc peri i. - La subsol. - Ce ave i acolo? Ca mere TV? Senz ori de mi care ? Se nzori de zgomote ? - Nu a m voie s spun. - Bine, a interveni t Beth. Noteaz - i numele, adresa i num rul de telefon. Vei fi chemat s r spunzi la întreb ri. Gi bbs a p rut aga sat, dar î n acela i ti mp u urat c deoca mdat sc pase. De a se me nea, avea m o ma re b nuial c Gibbs, Fost er i Na sh se cunoscuser mai devre me în aceea i diminea . M -a m dus s exa mi nez obiectel e ag at e pe peret e, l îng aparatele de radi o. O hart mare a zonei estice a insul ei Long Isl and, Sound, i sud ul statului Connecti cut. Pe hart se vedeau o serie de

cercuri concentrice, punctul cent ral fiind Ne w London, Connecti cut. Se m na cu o hart de distrugere at omic , care î i arat cît de tare ai s - i pîrl e ti fundul în func ie de dist an a pîn în punctul zero. Am v zut c , pe hart , Plum Isl and figura în ult imul cerc, ceea ce put ea fi i se mn bun, i se mn r u, depinde ce înf i a harta. Cum nu avea ni ci un titl u, l -am întrebat pe domnul Gi bbs: - Ce reprezint asta? El s-a ui tat la punctul pe care i -l indicam eu i mi -a r spuns: - Oh, la Ne w Lond on exi st un reactor nuclear. Cercurile reprezi nt zonele de risc, în caz de explozi e sau t opi re a reactorului . Am chibz uit la ironia faptului c un react or nuclear din Ne w London reprezenta un risc pe ntru Plum Isl and, care era î n sine un pericol pentru t o i locuitori i di n Ne w London, în func ie de direc ia vîntul ui. ² Crezi c tipi i care lucreaz l a react or au i ei o hart cu zonele de ri sc, în cazul unei scurgeri de germe ni de pe Pl um Island ? Pîn i în epat ul domn Gibbs a zî mbit f r voi e, de i un zîmbet ca m ciudat. Gibbs i St evens proba bil exersau unul cu altul acest gen de zî mbet. ² De fapt, cei de la reactor chi ar au o astfel de hart , a r spuns el. Une ori m întreb ce s-ar întîmpla dac un cutre mur ar provoca si multan atît o scurgere de viru i , cît i una nuclear , a ad ugat el. Oare radioact ivitat ea ar di struge ger me nii? A zî mbit din nou. Bi zar, bizar. Lumea moder n e pli n de orori inimagina bile, a filosofat el. P rea a fi cuvî ntul de ordine pe Plum Isl and. ² în locul dumi tale, i-am sugerat eu îndatorit or, a a tept a un vînt prielni c dinspre sud i a pune în libert ate antraxul. Ca s le vii de hac î nainte s - i vin ei dumi tale. ² Mda. Bun i dee. ² Unde se g se te biroul domnul ui Stevens? l-a m întrebat . ² Camera 250. ² Mul ume sc. S-a auzit bîzîitul interfonul ui, apoi o voce b r b t easc a anun at: Ä Doct or ul Zollner î i a teapt oaspe ii ". Noi i -am mul umit domnului Gibbs pent ru ti mpul acordat , i ar el ne-a mul umi t pentru vizit , adi c mi n ea m i unii , i al ii. Beth i-a a mi ntit c urma s se revad în biroul ei. Pe coridor ne a tepta Donna. Pe drum am re ma rcat: ² Pe nici o u nu scrie vreun nume sa u vre o func i e. ² Ca m sur de securi tate, a r spuns ea agasat . ² Care este biroul lui Paul Stevens? ² Camera 225, mi-a r spuns ea. Ceea ce dovedea înc o dat c cea mai bun m sur de pre cau ie e minciuna. Ne-a cond us pîn în cap tul coridorul ui i a deschi s u a cu num rul 200.

11
- V rog s lua i loc, ne-a i nvi tat Donna. June, secret ara doctorul ui Zollne r, va veni imediat. Ne -a m a ezat t o i, iar Donna a r ma s în pici oare, a teptînd-o pe June. Dup circa un mi nut, pe o u lateral i-a f cut int rarea o fe meie înt re dou vîrste , cu o fi gur încordat . - June, dumnealor sunt oa spe ii doctorul ui Zollner, ne-a prezentat Donna. June abia dac ne-a acordat aten ie i s-a a ezat la biroul ei, f r un c uvînt. Donna ne -a urat o zi bun i a ie it. Am re marcat c nu era m l sa i singuri ni ci o secund . sunt un adept înfocat al pazei stri cte, cu condi i a s nu fie îndreptat împot riva mea. în orice caz, deja începea s -mi li psea sc Donna. într-adev r, era o fat dr gu . Pri n p r i le acel ea sunt o sumede ni e de femei dr gu e, dar de la recent ul meu divor i de la i mai recenta internare, nu prea m mai interesa subi ectul. Am pri vi t-o pe Beth Penrose. Ea mi-a î ntors privirea, a schi at un zî mbet vag, apoi a întors capul din nou. Apoi m-a m uitat la George Foster. Nu- i pierdea o clip st pî nirea de sine. Am pre supus c î n spatele privirii lui abse nt e se asc undea o mint e st r lucit . Cel pu in, a a spera m. Sylve ster Maxwell b tea ner bd tor darabana cu deget ele pe bra ul fotol iului. Cred c , în l inii mari , era mul umit c m angajase, dar poat e se î ntreba cum va reu i s st pînea sc un consi lier independent, pl tit cu un dolar pe s pt mîn i care scotea din s ri te pe toat l umea.

Ant icamera era zugr vi t în acela i cenu i u pal, cu orna me nte i covor de un gri mai închis. î n locul acesta t e puteai îmbol n vi de depresia si m urilor. Cît despre ca mera 250, singurul l ucru pe care îl ti a m cu certit udine era c în untru nu se g sea u ni ci Paul St evens, nici diploma lui. Probabil c în înc perea respect iv erau dou zeci de cîi ni t urba i gata s -mi m nî nce fud uliile. Cît despre camera 225 , nu ti am preci s... Pe aceast insul ni mic nu era ceea ce p rea a fi i ni me ni nu spunea numai i numai adev rul. ² i eu am avut o m t u pe nume June, m-a m adresat secretarei. Ea a ridicat privirea de pe birou i s-a holbat la mine. ² E un nume frumos, a m cont inuat. Nu tiu de ce, dar îmi a mi nte te de sfîr itul prim verii i de începutul verii. ti i, solst i iul de var . .. June a cont inuat s m privea sc fi x, î ngust îndu- i pleoapele. Cumplit ! ² Che ma i-l pe doctorul Zol lner pri n interfon i spune i-i c are zece secunde ca s ne pri mea sc , alt fel vom ob ine ma ndat de arest are pentru obstruc ionarea justi iei. Din acest mome nt, nou sec unde. Ea a ap sat pe butonul interfonul ui i a spus: ² Doct ore Zollner, v rog s ve ni i pîn aici. Chi ar acum. ² Cinci secunde. U a din dreapt a s-a deschis i i-a f cut apari ia un b rbat sol id, m t h los, cu barb , î mbr cat în c ma alb i cravat albast r . ² Da, a spus el. Care-i proble ma ? June a ar tat drept spre mi ne i i-a r spuns: ² Dî nsul. Matahala s-a ui tat la mine i a î nt rebat: ² Ce dori i ? M -a m ridicat în picioare. To i ceilal i mi-au urmat exe mpl ul. L-a m rec unosc ut pe doctorul Zollner din irul de fotografii cu personalul de conducere, expuse î n hol, a a c am spus: ² Domnul e doctor, am traversat marea, veni m de la mul i kilometri dep rtare i am învins nume roa se obstacole ca s v g si m, i ar dumneavoa str ne r spl ti i t ratîndu-ne ca pe ni te terchea -berchea. ² Poftim?- S che m paza, domnule doct or? a intervenit June. - Nu, nu. i -a pri vit vizitat orii i a spus: Bine, pofti i în untru, pofti i. Noi a m poftit în untru, a m poftit. Biroul de pe col al doct orului Zoll ner era spa ios, îns mobi li erul, pere ii i covorul erau acelea i. Pe peret ele di n spatele me sei de l ucru se vedea un ir impre si ona nt de ima gini înr mat e. Pe ceil al i pere i nu era u decît tî mpenii abstract e, genul de porc rii pe care le înt îlne t i î n marile muzee. Am r ma s în picioare i ne -am prezentat, de ast dat aminti nd pozi i a noastr oficial i profe si a. Mi s-a p rut ² din nou o si mpl supozi i e - c Zoll ner îi cuno tea dej a pe Nash i Foster. I-a m strî ns to i mî na c rnoa s i Zollner ne-a zî mbit radios. - A adar, bun venit ! Sper c domnul Stevens i domni oara Al ba v-a u fost de fol os. Avea un u or accent, proba bil nem e sc, dac era s ne lu m dup nume. Dup cum a m mai spus, era sol id - de fapt, chiar gras - avea p rul alb, barb st il Van Dyke i ochel ari cu lentile groa se. Dac vre i s t i i adev rul, ar ta ca Buri Ive s. Doct orul Zollner ne-a i nvi tat s lu m loc. - A eza i-v , a eza i -v . Noi ne-a m a ezat, ne-a m a ezat. - înc m si mt ocat dup aceast tragedi e, a început el. Azi-noapte n-am înc his un oc hi . - Cine v-a dat vestea asear , domnule doctor? l-a î ntrebat Beth. - Do mnul Stevens. Mi-a spus c îi tel efona se poli ia. So ii Gor don erau cercet tori excep ionali i foart e respect a i de colegii lor, a conti nuat Zollner. Sper c ve i rezolva rapi d acest caz, a ad ugat el. - i noi sper m, a replicat Bet h. - De ase menea, permi te i-mi s -mi cer scuze c v-a m f cut s a tept a i, a conti nuat doctorul. Toat di mi nea a am v orbit la telefon. - Presupun c vi s-a pus în vedere s nu da i intervi uri, domnule doctor, a spus Na sh. Zollner a încuvii n at di n cap.

- Da, da, desigur.. Nu a m oferit nici un fel de informa ii , am citit doar o declara ie di nainte preg t it . Cea primi t de la Washington. - Ne -o pute i citi i nou ? l-a î ntrebat Fost er. ² Da, sigur, si gur. A c utat pe birou, a g si t o foaie de hî rtie, ia pus ochel arii i a început s cit easc : Ä Ministrul Agricult urii regret moart ea tragi c a doctorilor Thoma s i judith Gord on, angaja i ai Minist erului Agri cul turii . Nu ne vom hazarda în specula ii privind circumstan el e decesului . î nt reb ril e legate de investi garea celor dou decese urmeaz a fi adresat e poli iei locale, cea mai în m sur s ofere r spunsuri". Doctorul Zol lner a terminat de citit t ext ul care, de fapt, nu spunea ni mic. ² V rog s tri mite i decl ara ia prin fax la pol i i a din Southold, ca s-o pute m cit i presei , dup ce vom î nlocui cuvi ntel e Ä poli ia local " cu Ä FBI", i -a spus Max l ui Zoll ner. ² FBI-ul nu s-a i mplicat în acest caz, a intervenit domnul Foster. ² A a e. Uit ase m. Ni ci CIA. Max s-a ui tat l a Beth. Dar pol i i a comi tatului? Voi sînte i i mpli ca i? ² Implica i i direct r spunz tori , i-a r spuns Bet h. Apoi l -a întrebat pe doctorul Zollner: Ne pute i descrie î ndat oririle so ilor Gordon? ² Da. .. Se ocupau îndeose bi de... cercetarea genetic . Modificarea genetic a viru ilor, ceea ce -i face i ncapabil i de a provoca o boal , în schi mb st i muleaz sist e mul i munitar. ² Un vaccin? a î ntrebat Beth. ² Da, un nou t ip de vacci n. Mult mai si gur decît cînd est e folosi t o tulpin mai pu in virulent . ² în munca lor aveau acces l a toate tipuri le de viru i i bact erii? ² Da, desigur. îndeosebi la vi ru i. Beth a conti nuat, axîndu-se pe tradi ionalele întreb ri care in de anchetarea unei cri me: prieteni , du mani, dat orii, ameni n ri, rela ii cu colegii, convorbiri avute cu victi mele, cum se comportaser în ul tima s pt mîn i a a mai depart e. Chesti i bune pe ntru inve sti garea unui asasinat, dar proba bil nu întru totul relevante. Cu toate acestea, fiecare întrebare trebui a pus , i avea s fi e pus i ar i iar aproape fiec rei persoane pe care so ii Gord on o cunosc user , ca apoi s fi e pus din nou celor deja int eroga i, pentru a vedea dac exist au neconc ordan e în decl ara ii. Ceea ce ne trebui a în acest caz, dac plecam de la premi sa c fuse ser fura i viru i uciga i , era o mare revela i e, o carte salutar , ceva care s ne aj ute s dep i m tî mpe niil e procedurale, înai nt e s ne apuce sfî r itul lumii. M-am uitat l a desenel e abstract e de pe pere i i mi-a m dat sea ma c nu erau pi cturi, ci fotografi i color... Mi -a t recut prin mi nte gîndul c erau boli .. . bacterii i altele ase menea, care infectau cel ulele i sîngele, toate fotografiate l a mi crosc op. Straniu. De fapt, nu ar t au chiar atît de r u. Zollner mi -a remarcat privirea i s-a î ntrerupt din r spunsul pe care t ocmai îl d dea la o întrebare. - i organi smele care provoac maladii pot fi frumoa se, a spus el. - Absol ut, am î nc uvi in at eu. Am i un cost um cu acest model. Cel de col o, cu vi ermi ori ro u cu verde. - Z u? E un fi lovirus. .. Ebola, cred. Col orat, desigur. Acest e creaturi minuscule pot ucide omul în pat ruzeci i opt de ore. Nu exist re medi u. - i el e se afl aici, î n aceast cl dire? - Poate. - Poli i tilor nu le pl ace acest cuvînt, domnule doctor. Da sa u nu? - Da. Dar depozitat e în siguran , congelate i sub lac t. în plus, aici facem experien e numai cu vi rusul Ebola la mai mu e, a ad ugat e l. Ebola si mian, nu uma n. - A i f cut un i nve nt ar al viru i lor? - Da. Dar ca s fiu sincer, nu ave m posibilitatea s i ne m evi den a fiec rui speci men. Prin urmare, se pune proble ma dac cine va ar putea dezvolta culturi cu anumite organi sme î n locuri neautori zate. Da, da, tiu unde vre i s ajunge i . Crede i c so ii Gordon au sust ras anu mi i viru i exot ici i ext rem de nocivi, pe care poate i -au vîndut. .. s zi cem unei puteri str i ne. Dar v asigur c nu ar fi f cut una ca ast a. - De ce nu? - Pentru c este o perspectiv mult prea î ngrozitoare. - Un argume nt foarte lini titor, am spus. Asc ult a i, din acest mo ment pute m pleca acas .

Doct orul Zollner s-a ui tat la mine, proba bil nefa miliarizat cu genul me u de glume. Chiar c aducea cu Buri lves i i nten iona m s -i cer o fotografie cu autograf. în cele din urm , doctorul Zol lner s-a aplecat peste ma sa de lucru spre mi ne i mi -a spus, cu u orul s u accent: ² Det ectiv Corey, dac ai fi în pose sia cheii c tre por ile iadului, ai descuia -o? Dac da, atunci ar trebui s fii iute de picior. Am chibz uit o cl ip asupra celor auzi te, apoi am r spuns: ² Dac e de neconce put ca cineva s descui e por i le i adul ui, atunci de ce l e i ne i î ncuiate? El a dat din cap i mi -a r spuns: ² Pentru a ne feri de icni i . E clar c so ii Gord on nu era u nebuni, a ad ugat el. Ni me ni nu a dat vreo repl ic . începînd cu seara precedent , analizasem acest aspect de zeci de ori, atît verbal, cît i me nt al, în cele din urm , doctorul Zoll ner a spus: ² Mai am o teorie, pe care am s v-o î mp rt e sc i care cred c se va adeveri în zi lele urm toare, iat teoria. .. convingerea mea. So ii Gordon, care erau oa me ni minuna i, dar oarecum ne gli jen i cu banii i cheltuitori, au sustras unul dint re vaccinuri le l a care lucrau. Proba bil c erau mai avansa i în munca lor la vacci n decît ne l sau pe noi s credem. Din p cate, în t iin se mai înt împl i a a. Poate i -au f cut înse mn ri separate, poat e chiar i gel uri separate acestea sunt ni t e lamele t ranspare nte, pe care muta iile ini i ate genetic i introduse î ntr-un virus cauzator de maladii se prezint ca... un fel de cod bar , ne-a expli cat el . Ni me ni nu a sc os un cuvî nt i doctorul a conti nuat : ² Deci , consi dera i c so ii Gordon ar fi descoperi t un nou i mi nunat vaccin î mpotri va unui virus periculos, cauzator de mal adii - ani male, uma ne sa u a mbele - i ar fi p strat secret descoperirea, adunînd u- i în timp înse mn ri , geluri geneti ce i chiar vacci nul în vre un col ascuns al laborat orului sau într-o cl di re p r si t de pe insul . Desigur, sc opul lor era, probabi l, acela de a-l vinde unei fir me farmace ut ice str i ne. Poate i nten ionau s plece de aici, s se angajeze l a o fi rm particul ar i s pretind c au f cut descoperirea acolo. Caz î n care ar fi încasat o pri m frumu ic , pîn l a cît eva mi lioane de dol ari. Plus drept urile de inve ntatori: alte zeci de mili oane, în func ie de vaccin. Ni me ni nu vorbea. Am ar uncat o pri vire c t re Beth. Ea antici pa se aceast variant cînd st tuse m î mpreun pe falez . ² Are sens, nu? a conti nuat doctorul Zol lner. Persoa nele care lucreaz cu via a i cu moart ea prefer s vî nd via . Dac nu pe mot iv c e mai sigur, atunci fiindc e mai profit abil. Moartea este ieftin . V-a put ea ucide cu o cantit ate i nfinitezi mal de antrax. Vi a a e mai greu de prot ejat i de p strat. A adar, dac moartea so i lor Gord on are vre o leg tur cu munca l or de aici, atunci mot ivul est e cel pe care vi I-a m spus eu. De ce s v gî ndi i la viru i i bacterii cauzatoare de mol i me ? De ce lucreaz creierele dumnea voa str astfel ? Vorba ceea, dac ai drept unealt un ciocan, atunci fiecare proble m arat ca un cui. Adev rat ? Dar nu v acuz. întot deauna ne gîndi m la ce -i mai r u. Or, aceasta este me seria dumnea voa str . Ni ci de ast dat nu a vorbi t nimeni. Doct orul Zollner s-a ui tat pe rînd la fiecare i a cont inuat: - Dac so ii Gordon au f cut a a ceva, a fost un ge st lipsi t de etic i ilegal. Orici ne ar fi fost int ermediarul lor - mi jlocit orul acesta s-a dovedit la fel de lacom i lipsit de sim moral, iar mai nou, i at c a fost ani mat i de gînduri uciga e. Se p rea c bunul doctor Zoll ner ajunse se dej a la o concluzie. - N-ar fi pri ma oar cînd cercet tori i în solda guvernului sau angaja i de corpora ii au conspirat cu scopul de a- i fura propriile descoperiri i de a deveni mil ionari. Pentru geni i est e umi litor s vad cum al ii cî tig mil ioane de pe urma munci i l or. Iar mizele sînt foart e mari . De pild , dac acest vacci n ar putea fi folosit împot riva unei mal adii l arg r spî ndi te, cum ar fi SIDA, at unci suma s-ar ridica la sut e de mi lioane de dol ari. Chiar mili arde, pentru descoperitori . Ne -a m pri vi t unii pe al ii. Miliarde. - Vede i deci. So ii Gordon voiau s fie boga i, dar cred c i mai mul t î i doreau s fie celebri . S li se recunoa sc meritel e, s dea vaccinului numele lor, l a fel ca vacci nul Salk. Or, pe insul a a ceva nu se putea înt împla. Aici p str m un secret absol ut, cu excep ia comunit ii tii n ifi ce. So ii Gordon erau cumva prea ostentat ivi ca oa me ni de tiin . Erau ti neri, î i doreau sat isfac i i mat eriale. Nutreau Visul American i erau convi n i c - i cî t i-

ga ser drept ul l a el. De fapt, a a i era. Erau st r luci i, munceau pe rupte i erau prost pl ti i. Ast fel, au c utat s î ndrepte l ucrurile. M întreb doar ce anume au desc operit i m îngrij oreaz c nu vom recupera acel ceva. M mai înt reb i cine i -a lichidat, de i sunt convins c ti u moti vul. Pri n urmare, ce p rere ave i? Da? Nu? Primul a vorbi t Ted Nash care a spus: ² Cred c ast a este, domnule doct or. P rerea mea e c ave i dreptat e. Ge orge Foster a încuviin at din cap. ² Ideea noa st r a fost corect , î ns ne-a m în elat asupra vi rusului. Vaccin. Si gur c da! Max a dat i el din cap i a spus: ² E perfect logic. Mi s-a l uat o pi atr de pe i ni m . Da. ² Mie îmi r mîne t ot u i s prind uci ga ul , a declarat Bet h. Cred îns c am putea încet a s mai umbl m dup t erori ti, ca s începe m s c ut m alt ti p de persoan sau de persoa ne. L-a m privit un ti mp pe doctorul Zol lner care mi-a î ntors privi rea. Lentilele ochel arilor erau groa se, dar prin el e îi putea m vedea li c rul ochil or al ba tri. Poate nu Buri Ive s. Poat e colonelul Sanders. într-adev r. Ce potri veal ! eful celui mai mare laborat or de cercet are a bol ilor ani mal elor se m na cu colonelul Sanders. ² Det ectiv Corey? m-a î ntrebat el. Poate dumneata e ti de alt p rere ? ² Nu, nu. în privin a asta gîndesc la fel ca to i cei lal i. îi cuno tea m pe so ii Gord on i am i mpre sia c i dumneavoa str i -a i cunosc ut, domnule doctor. A i pus deget ul pe ran . Mi -am privit colegii i am spus: Nu-mi vine s cred c nu ne-a dat prin minte aceast variant . Nu moarte. Via . Nu o boal , ci un re mediu. ² Un vaccin, a înt rit doct orul Zollner. O m sur profil actic . Nu un re medi u. Din vaccinuri se cî tig mai mul i bani. De pild , dac est e vorba de un vacci n antigripal, numai î n America este nevoie anual de o sut de mi lioane de doze. So ii Gordon ob inuse r rezul tate uimi toare î n privin a vaccinuril or virale. ² A a e. Vaccin. i spune i c , proba bil, puneau la cal e acest lucru de mai mult vre me? l -a m întrebat pe doctorul Zol lner. ² Oh, da. De î ndat ce i-au dat sea ma c erau pe cale s descopere ceva, au început s înt oc mea sc î nse mn ri i rezultate de laborat or fi ctive, în acel a i t imp p strîndu-le pe cele aut entice. Echivalentul în t iin al cont abilit ii duble. ² i ni me ni s nu- i fi dat sea ma ce se petrecea? Nu exi st verific ri sau controal e? ² De sigur c exi st , cum s nu? Dar so i i Gordon erau asoci a i la aceea i l ucrare i f ceau parte din elita angaja ilor. De ase me ne a, aria lor de cercetare, i ngi neria genetic viral , est e un dome niu oa recum neobi nui t i dificil de verificat de al ii. în sfî r it , dac exist voin i geniu, exist i o cale. Am încuvii n at di n cap. - Incredibi l. i cum au sc os vi ru ii din l aborator? Vrea u s spun, cî t de mare este o lamel cu jeleu? -Cu gel. - Da. Cît de mare ? - Oh, are cam patruzeci de centi metri l ime i vreo aptezeci lungi me. - Cum se poat e scoate a a ceva de la bioi zol are? - N-a m idee. - Dar înse mn rile? - Prin fax. Am s v ar t mai tî rziu. - i vacci nul propriu-zis? - Asta-i mai si mpl u. Ascuns în orifici ul anal sau vagi nal. - Nu vreau s par vulgar, domnule doctor, dar nu cred c ar fi put ut ascunde în fund o plac cu gel lat de patruzeci de centimet ri, f r s atrag cît de cît aten ia. Doct orul Zollner i -a dres glasul i a r spuns: - De fapt, nici n-ai nevoi e de pl ci , dac reu e ti s le fot ocopiezi sau s fotografiezi una cu un miniaparat . - Incredibi l. Mi -a venit în mint e faxul di n biroul so il or Gordon. - Da. i acum, hai de i s mer gem i s vede m dac ne pute m da sea ma ce s-a î ntîmpl at i cum anume. S-a ridicat în pici oare. Dac cineva nu dore te s intre la bi oizolare, poate a t epta î n hol sau la rest aura nt. S-a ui tat pe rînd l a fi ecare dint re noi, dar ni meni nu a sc os o vor b . A zîmbit, mai curînd ca Buri Ive s decît ca Sanders. Apoi a spus: însea mn c to i ave i curaj. V rog s m urma i. Ne -a m ridicat to i.

- R mîne i în grup, am spus e u. Doct orul Zollner mi -a zî mbit i a repli cat: - Cînd ve i intra la bioizolare, pri etene, v ve i ine singuri cî t mai aproa pe de mine. M -a ful gerat gî ndul c ar fi trebuit s m duc s -mi pet rec convalescen a în Caraibe.

12
Ne -a m înapoiat în hol i ne-a m oprit în fa a celor dou u i galbene. Doctorul Zol lner i s-a adresat lui Beth: ² Donna v a teapt la vest iar. V rog s urma i instruc iunil e ei, dup care ne întîlnim la u a din cel lalt cap t al vestiarul ui pentru fe mei . Zollner a urm rit -o cu privirea pîn cînd ea a i nt rat pe u a gal ben , apoi s-a î ntors spre noi: Domni l or, v rog ve ni i cu mi ne. L-a m urmat pe bunul nostru doctor î n ve stiarul b rba ilor, care s-a dovedit a fi un loc hi dos, zugr vit în portocaliu, în rest un ve sti ar ca oricare altul. Un angajat ne -a î nmînat lac te deschise, f r chei, i halate albe de laborator, proa sp t sp l ate. într-o pung de plast ic am pri mit lenjeri e de hîrtie, osete i papuci de bumbac. Zollner ne-a condus l a un i r de dulapuri goale i ne-a spus: ² V rog s scoate i totul de pe dumneavoa st r , i nclusiv l enjeria i bijuteriil e. A adar, t o i am r ma s cum ne f cuser ma mel e noa stre. A teptam cu ner bdare s -i comunic lui Beth c Ted Nash a vea un pi stol cali brul 38, cu eav l ung de opt cent imet ri, i c eava era mai lung decît sexul lui. ² Chi ar lîng ini m , a come ntat Geor ge Foster, referi ndu-se l a rana mea din pi ept. ² Eu n-a m ini m . Zollner i -a î mbr cat halatul uria , care-1 f cea s se mene i mai mul t cu col onel ul Sanders. Mi -am încuiat dulapul cu lac tul cu încuiet oare automat i mi -a m pus l enj eria de hîrtie. Doct orul Zollner ne-a cercet at pe fiecare în part e i a î nt rebat: - A adar... toat lumea gata? Atunci, v rog s m urma i . - Sta i o clip ! a interveni t Max. Nu pri mi m m ti, aparate de oxi gen sau ceva ase m n tor? - Nu în Zona Doi , domnul e Maxwel l. Poat e pentru Zona Patru, dac vre i s merge i pîn acol o. Haide i. Veni i cu mine. Am mer s în cel lalt cap t al vest iarului i Zollner a deschi s o u ro ie, pe care se vedea un bizar si mbol de avert isment , sub care scri a: Ä Zona Doi ". Am auzit un curent de aer i doctorul Zoll ner ne-a expli cat: - Ceea ce auzi i e presiunea ne gati v a aerul ui. Aici este mai sc zut decît afar cu pî n la 200 de grame pe centi metru p trat, ca nu c umva, din î ntîmpl are, s scape vreun ger me n patoge n. - Ar fi cumpli t. - De ase menea, filtrele cu particule de aer di n acoperi purifi c tot aerul care iese din i nterior. Max se înc p îna s - i p streze o expre si e neîncrez toare, ca i cum ar fi vrut ca nici o veste bun s nu-i zguduie vechea convingere c Plum Island reprezent a echivalentul biol ogic al ri scului însumat de Thre c Mi lcs Island i central a nuclear de la Cernobîl . Am p truns pe un cori dor de beton, iar doct orul Zollner a pri vit în jur i a î ntrebat: - Unde este domni oa ra Penrose ? - Doct ore, i -am r spuns eu, sînte i c s t orit? - Da. .. Oh, sigur c da, probabi l dureaz mai mult pîn î i sc hi mb îmbr c mi ntea. - Cu sigura n , nu Ä proba bil "! în cele din urm , î n pragul u i i pe care scri a Ä Fe mei" i-a f cut apari ia l ady Penrose, î mbr cat în sal opet alb , larg , i papuci de bu mbac. Ar t a tot sexy, al bul o f cea i mai irezi stibil , mi -a m spus eu. A auzit i Beth curent ul de aer, iar Zoll ner i -a explicat i ei cum era cu presiunea ne gati v ; î n continuare ne -a dat unele i nstruc i uni , atr gî ndu-ne aten ia s nu ne l ovi m de c rucioare sau stati ve cu flacoane, de recipient e cu viru i uciga i sa u subst an e chimice, i a a mai departe. - Bun, a spus Zoll ner, v rog s ve ni i cu mine i am s v ar t ce se petrece ai ci, ca s pute i povesti prietenil or i colegil or dumneavoa str c noi nu fabric m bombe cu antrax. A rî s, apoi a conti nuat pe un t on seri os: Zona Ci nci nu v este accesibil , pentru c acolo ave i nevoie de vaccinuri speciale, de inst ruire pent ru uti li zarea combi nez oanelor izolant e, a m ti lor de oxi gen, i a a mai departe. De ase menea, nu ave i acces nici la subsol.

² De ce nu ave m acce s l a subsol? a m înt rebat. ² Pentru c acolo ascunde m ext raterest rii mor i i savan i i nazi t i, a rî s el. Ad or sc hi mbul de repli ci cu doct orii în t iin gra i i cu accent ciudat. Z u a a! Ca s fi u mai clar, ti am c Stevens vorbi se cu Zollner. Mi -ar fi pl cut s fiu o musc e e pe peretele din biroul lui. Domnul Foster a î ncercat s fac o gl um i a spus: ² Credea m c ext raterestrii i nazi tii se g se sc î n bunc rele subterane. ² Nu, extrat erestrii mor i se afl î n turnul farului , a replicat Zollner. Pe nazi t i i -am sc os din bunc re dup ce s-a u plî ns de va mpiri. Toat lumea a rîs: Ha, ha, ha! Umor de bi oizolare. Ar trebui s scri u la Reader's Digest. Pe drum, doctorul Zany ne-a spus: ² Zona aceasta este si gur . Aici exist în speci al l aboratoare de inginerie genetic , vreo cîteva bi rouri, microsc oape el ectronice. Munca aici prezi nt ri sc redus de conta minare. Am pornit pe cori doarele de bet on. Din cînd în cînd, doctorul Zollner deschidea cît e o u gal be n de o el, sal uta pe cîte ci neva dintr-un birou sau un laborat or i întreba cum me rgea t reaba. Exi st au tot felul de înc peri bizare, f r ferest re, printre care i una care se m na cu o pivni de vinuri, cu exc ep ia faptului c , din spusele lui Zoll ner, recipientel e de pe stati ve erau pli ne cu cult uri de celul e. în timp ce mergeam pe coridoarele zugr vite în cul oarea navelor de r zboi, Zollner ne -a dat cuvenitele explica ii. ² Exist viru i nou-a p ru i, care afecteaz ani malel e, fiin el e umane sau pe a mî ndou . Specia uma n i speci ile ani male superioare nu prezint imuni tate la multe di ntre aceste boli fatale. Act ualele medica ment e antivi rale nu sunt prea eficace, a a încî t solu i a pentru a evita un viitor dezast ru mondial sunt vaccinurile antivi rale, cheia noi lor vaccinuri fiind ingi neria geneti c . ² Ce dezastru? a înt rebat Max. Doct orul Zollner a continuat s mearg ton care mi s-a p rut extre m de dezinvolt , dat fii nd subiectul : - P i, în pri vin a bol ilor animal elor, izbucnirea unei moli me de febr aftoas , de pild , ar putea extermi na o bun parte di ntre vitele acestei ri, distrugî nd exi sten a a mili oane de oa me ni. Costul celorl alte alimente proba bil ar cre te de patru ori . Virusul febrei aftoase este, poate, cel mai molipsi tor i agre si v, motiv pe ntru care i -a fascinat întotdeauna pe cercet torii din sfera r zboiului bacteriologic. Pentru cei int eresa i de r zboiul biologic va fi mare s rb toare cînd cercet torii lor vor reu i s creeze, pe cale artifi cial , un virus al febrei aftoase capabil s î mboln vea sc omul . Dar l ucrul cel mai grav, dup p rerea mea, este c o part e dintre ace ti viru i realizeaz mut a ii proprii , devenind un pericol pent ru ome nire. Ni me ni nu a avut vre un come ntari u sa u vre o întrebare la cel e auzite. Am aruncat o pri vire i pri n alte laboratoare; de fiecare dat , doctorul Zol lner adresa cîteva cuvi nte de încurajare sava n ilor cu figuri pali de, care trudeau î ntr-un medi u a c rui si mpl pri veli t e m f cea s m cut re mur. Le spunea expresii ca: Ä Azi ce-am mai aflat ? Am desc operi t ceva nou?" i a a mai depart e. P rea si mpat izat sau cel pu in t ol erat de cercet t ori. în timp ce parcurgea m o alt seri e de cori doare parc f r sfî r it , doctorul Zollner i -a conti nuat prel egerea: - De exe mplu, în 1983, în Lancaster, Pennsylva nia s-a declanat o grip extre m de contagioa s i vi rulent . Au murit apte spre zece milioane. M refer l a g ini. P s ri. î n elege i îns unde vreau s ajung. Ulti ma mare epi de mie de grip mortal din lume a avut l oc în 1918. At unci pe înt reg globul au muri t ci rca dou zeci de mi lioane de per soa ne, dint re care cinci sute de mii în Stat ele Unite. Raportînd la popul a ia actual , echivalentul num rul ui de victime ar fi aproxi mati v un mi lion i jum tate. V pute i imagi na a a ceva în zilele noastre? Iar vi rusul din 1918 ni ci nu a fost prea agre siv, plus c , l a vremea aceea c l t oriile nu erau l a fel de frecvent e i rapide. Ast zi aut ostr zil e i c il e aeriene pot r spî ndi un virus contagios în înt reaga lume doar î n cîteva zile. Vestea bun î n pri vin a celor mai l etali viru i, cum ar fi Ebola, este c ucid atît de repede, încît nu apuc s ias dintr-un sat afri can, pentru c toat lumea moare. ² Exist un feribot la ora unu? a m întrebat . Doct orul Zollner a rî s. ² Sînte i cam nelini tit, a a-i? Aici nu ave i mot ive s v te me i. Sînte m extre m de pruden i . î n aceast cl dire, viru ii se buc ur de tot respectul .

i s vorbeasc pe un

² E ca i cum a i spune: Ä Cîinele meu nu mu c pe t o i tî mpi i i". Doct orul Zollner nu mi -a acordat nici o aten i e i a conti nuat: ² Misiunea Ministerului Agriculturi i din Statele Unit e est e s împiedice moli mele specifice animalelor s ajung pe p mî ntul nostru. în ce prive t e bolil e animalelor, noi reprezent m echi valentul Cent rului de Control al Maladiilor di n At lanta. Dup cum v ima gina i, colabor m strîns cu Atlant a, di n pricina bolilor care t raverseaz bariera speci ilor, de l a animale la oa me ni i i nvers. Ave m un uria comple x de carantin la Newburgh, Ne w York, unde t oat e ani malele care intr în ar r mîn sub supra ve ghere o anumi t perioad de timp. ti i, zil nic sose sc ani mal e, ca în Arca l ui Noe: cai de curse str ini , animale de circ, de pr sil , animal e exotice, cum sunt lamele i stru ii , animale de cas exoti ce, ca porcii vi etna mezi i tot felul de p s ri din jungl . .. Dou mili oane i jum tat e de animale anual. S-a uitat la noi i a spus: Ne wburgh a fost poreclit Ell is Island a regnului ani mal. Plum Isl and este un fel de Alcatraz. Nici un ani mal tri mis de la Ne wburgh sa u din alt parte nu pleac vi u de aici. Trebuie s v spun c toate animal ele i mportate pentru recreere i amuza me nt ne -au dat mult de furc i numeroa se mot ive de î ngrijorare. E doar o chestiune de timp... Pute i extrapola ce a i auzit de l a regnul animal la popula ia uman , a ad ugat el. F r î ndoi al c put eam. A t cut cîteva mome nte, apoi a spus: ² Odi nioar t unuri le de pe Plum Island p zea u rmuril e acestei ri, acum sarci na aceasta îi revine centrului de cercetare Foarte poet ic pentru un om de tii n , am gî ndi t eu, dup care mi -a m a mi nti t c citi se m fraza î ntr-un extras de pres dat de Donna. Lui Zollner îi pl cea s vorbea sc , i ar me seria mea era s ascult, a a c totul mergea strun . Am int rat într-o î nc pere despre care Zol lner ne-a i nformat c era un laborator de cristalografi e cu raze X; bineîn el es c ni ci prin gînd nu -mi trecea s -l contrazi c. O fe mei e edea aplecat deasupra microsc opului i Zoll ner a prezentat -o ca fiind doct ori a Chcn, coleg i bun priet en cu Tom i Judy. Doctori a avea ca m trei zeci de ani i era dest ul de dr gu , a m apreciat eu, cu p rul lung i negru, prins la spat e cu o pl as , piept n t ur potri vi t muncii la microsc op pe timpul zil ei i pentru mai ti u eu ce noapt ea, cînd î i l sa p rul li ber. Fi i cuvii ncios, Core y. E cercet toare i mult mai de t eapt decît ti ne. Doct ori a Chen nc -a sal utat. Am re marcat c avea un aer grav, dar poate era doar tulburat i întrist at de moartea prietenilor ei. i de aceast dat Bet h m-a prezent at ca fiind un apropiat al so i lor Gord on; m car a a î mi cî t igam i eu l eafa de un dolar pe s pt mîn . Vrea u s spun c oa meni lor nu le place ca un grup de poli i ti s vi n s -i piseze cu î nt reb ri, dar dac unul dint re poli i t i e un fost priet en al victimei, atunci devi n mai îng duitori . în orice caz, t o i am fost de acord c uciderea so il or Gord on era o tragedi e, or despre mor i se vorbe te numai de bi ne. Di scu ia s-a axat apoi pe munca doctori ei Chen. Ea ne-a expli cat în t erme ni si mpl i, a a c am în eles cî te ceva. - Pot s trat ez cu raze X cristal ele de viru i, pentru a le desena structura molecular . O dat realizat acest l ucru, pot încerca s modific virusul, f cîndu-l incapabil s prod uc î mboln virea. Dar, dac inj ectez unui animal virusul astfel modificat, animalul poat e produce anti corpi care, sper m, vor ataca t ul pina i ni ial i nociv a virusul ui . - La a a ceva lucrau i so i i Gordon? a î nt rebat Beth. -Da. - La ce anume lucrau, de fapt ? La care vi rus? Doct ori a Chen a aruncat o privire doct orului Zol lner. Nu-mi place cînd martorii procedeaz astfel. E ca i cum j uc torul aflat la servici u ar primi se mnal de la antrenor s arunce î n sus sau lateral, sa u mai t iu eu unde. Proba bil c doctorul Zoll ner î i f cuse se mn s servea sc rapid, pent ru c femeia ne-a r spuns sc urt: - Ebol a. Ni me ni nu a sc os o vorb , i ar doctorul Zollner a complet at: - Bineîn eles, Ebola l a mai mu e. V-a fi spus mai de mult , a ad ugat el, dar mi -a m închi puit c dorea i expli ca ii mai a m nun it e de la un coleg al so i lor Gord on. A încli nat din cap spre doctori a Chen. Acea sta a cont inuat: - So ii Gordon încercau s modifice genetic vi rusul Ebola la mai mu e, ca s nu mai produc boala, ci o reac ie imunitar a ani-

mal ului. Exi st multe variante de virus Ebola i nu se ti e precis care di ntre el e pot traversa bariera speciilor... - Adi c , s îmbol n vea sc oa me ni? a întrebat Max. - Da, s îmboln vea sc oa me ni. Totu i, e un pas i mportant în direc ia ob i nerii vaccinului anti -Ebol a la oame ni. - Cea mai mare parte a muncii noa stre de aici, a zis doctorul Zollner, s-a desf urat dint otdeauna pe ceea ce noi numi m ani mal e de gospod rie, adic produc toare de hran i piel e. Totu i , î n decursul ani lor, anumit e i nsti tu ii guverna mental e au i ni iat i alt e ti puri de cercetare. - Cum s-a î ntîmpl at cu armata, care desf oar cercet ri în dome niul r zboiul ui biologic? Doct orul Zollner nu mi -a dat un r spuns di rect. - Insula aceasta reprezint un mediu uni c, a spus el. Izolat, i totu i aproape de ma ril e centre de transport i comunicare. De ase menea, aproape de cele mai bune universi t i din ar i de o elit a oame nilor de tiin . în pl us, cent rul are o t ehnol ogi e extrem de modern . Deci, în afar de armat , conl ucr m i cu alte insti tu ii din ar i din str in t ate, ori de cîte ori se ive t e ceva neobi nuit sa u poten ial... periculos pent ru specia uma n . Cum ar fi Ebola. - Cu alte cuvinte, închiri a i camere ? am î nt rebat eu. - Este un cent ru mare, a r spuns el . - So i i Gord on lucrau pe ntru Mini sterul Agri cul turii ? am întrebat . - Nu e de compet en a mea s v r spund. - De unde î i primea u salari ile? - Toate sal ariil e sunt pl tite de Minist erul Agricul turii din Statele Uni te. - Dar nu to i cercet torii pl ti i de Mi nist erul Agricult urii lucreaz pent ru i nstitu ia respectiv . Corect ? - Nu a m de gînd s i ntru î ntr-un duel se ma ntic cu dumnea voa str , domnule Corey. S-a ui tat l a doctori a Chen. Continu , te rog. - Exist atît de multe sarcini i et ape dist incte î n acest gen de munc , a spus ea, încî t si ngur ul care poat e avea o ima gine global este îndrum t or ul de proi ect. Adic , Tom. Judy era asi stenta lui. în plus, a mî ndoi au fost cercet t ori excep ionali. Dac stau s m gîndesc, acum î n eleg ce f ceau: cercau testarea unor proceduri doar ca s ne dist rag aten ia i , uneori , declarau cuiva din echipa care lucra la proi ect c studiul nu d duse rezult ate. Ei doi ur m reau îndeaproa pe t estele clinice pe mai mu e, dar cei care lucrau direct cu ani malele nu beneficiau de prea mul te i nforma i i. Tom i Judy erau singurii care de i neau toate datele. S-a gî ndit o clip i a ad ugat: Nu cred c au început s ascund adev rul.. . cred c în mo ment ul î n care i-au dat sea ma c erau pe cale s descopere un vaccin eficient împotriva vi rusul ui Ebol a la mai mu e, au se si zat posi bil itat ea de a t ransfera tehnologia î nt r-un laborat or part icular, în care urm torul pas logic ar fi fost vaccinul uman. Poate credeau c acest a era cel mai bun l ucru de f cut pentru ome nire. Poat e i -au închipuit c puteau dezvolt a vaccinul mai rapid i mai eficient î n alt parte decît laboratorul nostru, care ² la fel ca maj oritatea insti tu iilor de st at ² este supus birocra iei i tergivers rii. - S ne opri m l a teori a c ar fi urm rit un profit, doa mn doct or Che n, a interveni t Max. Pe mine nu m sati sface i deea cu interesul omenirii. Ea a ridicat din umeri. Beth a ar tat spre microsc op. - Pot s m ui t i eu? - Acei a sunt viru i Ebola. Mor i, desigur, a spus doctori a Chen. Dar v pot ar ta vi ru i Ebola vii, în deplin siguran , pe o caset video. S-a î ntors c t re televizor i a por nit vi deocaset ofonul. Ecranul s-a l umi nat i a înf i at pat ru cri stale aproa pe transpare nte, tridime nsi onal e, de cul oare roz, care aminteau de o pri sm . Dac erau vii, în clipa aceea f ceau pe mor ii. Doct ori a Chen a cont inuat: - Dup cum a m spus, eu m oc up de redarea st ructurii moleculare, ast fel ca inginerii genet ici s poat ext irpa sau inciza o por i une sa u alt a, dup care virusul cu modific ri este mult iplicat i injectat unei mai mu e. Maimu a are una di nt re urm toarele trei reac i i: fie cont racteaz Ebola i moare, fie nu cont racteaz Ebola i nici nu prod uce anti corpi împotriva acestei boli, fie nu contracteaz mal adi a i produce anticorpi. Aceasta este reac ia pe care o c ut m. Asta ar înse mna c am ob inut un vacci n. Dar nu neap rat un vac cin eficient i sigur. Maimu a se poat e îmbol n vi de Ebola ul terior sa u, mai frecvent, o dat injectat cu vi rus Ebola în stare natural , anticorpi i nu reu e sc s înving boala. Rea c i a imunitar este prea

slab . Sau nu protej eaz împotriva tuturor tulpini lor. Est e o munc foart e anevoioa s . Viru ii sunt extre m de si mpli , atît molecular, cît i genetic, îns pun pr obl e me mai mari decît bact eriil e, prin fapt ul c sunt mai u or de modificat, mai greu de în eles i mai greu de supri mat. De fapt, întrebarea este ur m toarea: aceste crist ale sunt cu adev rat vii, în sensul în care în elege m noi via a? Privi i-le. Par ni t e cioburi de ghea . într-adev r, to i r m sese m c u oc hi i l a cristalel e de pe ecran. P reau mici ur uri c zu i de pe un candclabru. Era gre u de ima ginat c aceste creaturi, cu verii i fra ii lor, provoca ser atît a suferi n i atî ta moarte î n rî ndul oa me nil or, ca s nu mai vorbi m de ani male. Pri veli t ea unui organi sm a parent mort, dar care prindea via cînd i nvada celula vi e, reproducî ndu -se at ît de rapid, încî t putea uci de un om s n tos, de o sut de kilogra me, î n numai patruzeci i opt de ore, î i d dea fiori pe i ra spi n rii. Oare Cel de Sus ce p rere avea? Doct ori a Chen a închis monit or ul. Beth a î ntrebat -o cum se comporta ser so ii Gord on în diminea a precedent i doct ori a Chen ne -a spus c p reau ca m încorda i . Judy se plî nse se c o durea capul i amînd oi hot rî ser s plece acas . Faptul nu a surprins pe ni ci unul dintre noi. Am înt rebat -o pe doct ori a Chen f r ocoli uri: - Crede i c ieri au l uat ceva de aici? Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi a r spuns: - Nu tiu. Cum a put ea fi sigur ? ² Cît e de greu s sustragi ceva de ai ci? a întrebat Beth. Dumneavoastr , de pil d , cum a i proceda? ² P i.. . a putea l ua orice eprubet de aici, sau chiar din alt l aborator, m-a duce l a toal et i a i nt roduce tubul într-unul din cele dou orificii. Nime ni n-ar re marca lipsa vre unei eprubete, mai ales dac n-au fost trecut e î n registru i eti chet ate. Apoi a merge în ca mera de du uri, a arunca costumul de protec ie î ntr-un co , a face du sc oate eprubeta di n locul în care am asc uns-o i a pune-o î n po et . M-a îmbr ca, a ie i prin hol, a lua microbuzul pîn la feribot i a pleca acas . Nime ni nu te suprave gheaz cînd faci du . V ve i convinge i dumnea voastr l a plecare. - Dar obiectel e mai mari ? a m întrebat eu. Adic cele prea mari ca s . .. m rog, prea mari . - Orice obiect care se poate ascunde sub hal atul de laborator va ajunge i pîn l a du uri. Aici trebuie s dai dovad de iste ime. De pild , dac a veni cu un gel la camera de du uri, l -a put ea asc unde în prosop. - Sau în co , o dat cu halat ul de laborator. - Nu, fiindc nu m-a mai put ea întoarce dup el. Halatele sînt conta mi nate. De fapt , dup ce folose t i prosopul, trebui e pus i el într-un co separat. Abia aici s-ar put ea observa c ai l uat ceva. Dar, dac faci du la o or neobi nuit , ai anse ma ri s fi i de unul singur. Am încercat s -mi ima ginez o aseme nea sce n : Tom i Judy sustr gînd Dumnezeu tie ce di n aceast cl dire ieri dup -a mi az , cînd l a du uri nu mai era ni me ni. Am întrebat-o pe doct ori a Chen: - Dac se pre supune c toate obi ectele de aici sunt conta mi nate într-o oarecare m sur , de ce v-a i pune o eprubeta în nu tiu care orificiu? - Mai întîi, recurgi, desigur, la decont aminare ele mentar . Te speli pe mîini cu s punul special din vestiar, poate folose ti chiar un prezervat iv ca s înf ori flaconul sau eprubeta, iar pentru obiecte mai mari util izezi m nu i sterile sau folii de lat ex. Trebui e s fii atent, dar nu paranoi c. Cît despre i nfor ma i a de pe computer, a conti nuat doctori a Chen, aceast a poate fi i chiar este, transfera t elect ronic de l a bioizolare în birouril e sec i ei administ rative. Prin urmare, nu-i nevoi e s furi dischete sau casete video. Cît despre noti ele scrise de mîn sa u dactil ografiate, grafi ce, di agra me, i a a mai departe, procedura st andard este de a transmit e totul prin fax, de aici în propriul t u birou. Peste tot sunt faxuri, dup cum a i re marcat, i fiecare bi rou din afara zonei de bioizol are î i are propriul s u fax. E si ngura cale de a scoate înse mn ri le de aici. Cu ani în ur m , trebuia s fol ose ti o hîrtie special , pe care o cl teai într-un flui d dc deconta mi nare, o l sai la uscat, ca s-o recuperezi a doua zi . în prezent, cu faxul, noti ele ajung în birou înaintea ta. Ul uitor, m-a m gîndit. Pun prinsoare c cei care invent aser faxul nu se gîndi ser nici odat la a a ceva. Parc vedeam recla ma televi zat : Äînse mn ri de l aborator purt toare de germe ni? Tri-

i m-a duce l a dulapul meu din ve stiar. Aici a

mi te i -le la bi rou prin fax. Dumneavoastr trebui e s face i du , ele nu". Sau ceva ase m n tor. Beth s-a ui tat l a doctori a Chen i a înt rebat-o f r înconjur: - Crede i c so i i Gord on au sustras de ai ci ceva periculos pe ntru fii n ele vi i? - Oh, nu. Nu, nu. Indiferent ce au luat ² dac au l uat ceva - nu erau germe ni pat ogeni . Orice ar fi fost , cu sigura n c era t erapeuti c, ut il, antidot, sau cum vre i s -i spune i. Ceva folosit or. Garantez cu via a mea. - To i garant m cu via a noast r , a remarcat Beth. Am l sat-o pe doct ori a Chen i ca mera de raze X i ne-a m conti nuat vizita. Pe drum, doctorul Zol lner a comentat: - Deci , dup cum v-a m spus i mai înainte, observa i e cu care doctori a Chen pare s fie de acord, dac so i i Gord on au sust ras ceva, acel ceva t rebuie s fi fost un vaccin antivi ral modificat genetic. Cel mai probabil , un vacci n anti -Ebola, di n moment ce acesta era pri ncipalul scop al muncii lor. To i p reau s sus in aceast ipotez . Eu opina m c doctori a Che n fuse se prea si gur pe ea i c nu-i cuno t ea pe so ii Gord on chiar atît de bine pe cît preti ndea ea sau Zoll ner. în timp ce st r b tea m coridoarele, doctorul Zol lner ne -a mai oferi t un coment ariu: - Printre mal adiile viral e pe care le studiem, a spus el, se num r guturaiul mal ign, febra he moragic congol ez i febra aftoas . De ase me nea, studiem o varietate de pneumonii, mal adii provocate de rike i i, o sumede nie de boli cauzat e de bacteri i i parazi i. - Do mnul e doctor, eu am ob inut la bi ol ogie calificativul suficient, i asta fii ndc am copiat . în privi n a...ri... ra... ri cket ismul ui m-a i vîrît î n cea . Da i-mi îns voie s v întreb un lucru: pentru a studia aceste forme, trebuie s prod uce i un num r mare de microorgani sme. Corect? - Da, dar v asigur c nu ave m ca paci tatea de a produce o ase menea cantitat e de microorgani sme cît ar fi necesar într-un r zboi bacteriologi c, dac la ast a v gîndi i. - M gî ndesc la acte izol ate de terorism. Pentru a a ceva produce i sufici en i germe ni? El a ridicat din umeri. - Poate. - Di n nou Ä poate", domnule doctor. - Ei bine, da, pentru un act terorist ar fi suficient. - E adev rat c o cea c de cafea plin cu ant rax, pulverizat î n aer deasupra insulei Manhattan, ar put ea ucide dou sute de mii de persoane ? a m întrebat. El a chibzuit o clip , apoi a r spuns: - Posibil . Cine tie? Depinde de di rec ia vîntului . E var ? E ora prînz ului ? - De pild , mî ine, la orel e de vîrf. - A a e, dou sute de mi i. Trei sut e de mii. Un mil ion. Nu are importan , întrucî t ni me ni nu tie i ni meni nu are o cea c de cafea pl in cu ant rax. Asta v gara ntez. Inve ntarul a dat un r spuns f r echivoc în aceast pri vin . - Bun. Dar nu l a fel de categori c i în alt e privi n e? - Dup cum v-a m mai spus, dac lipse t e ceva, acel ceva e un vaccin ant iviral. La ast a lucrau so ii Gordon. Ve i vedea. Mîi ne diminea ve i fi to i î n via . La fel i poi mî ine, i r spoi mîi ne. Dar pe ste vreo a se - a pte luni, cine t ie ce compa nie farmaceut ic sau guvern str in va anun a descoperirea vacci nului ant i-Ebola, di n care Orga niza i a Mondial a S n t ii va cump ra pe ntru început dou sute de mi lioane de doze. Cînd ve i afla cine s-a î mbog it cel mai mul t de pe urma acestui vaccin, atunci ve i cunoa te i crimi nalul. Ti mp de cîteva secunde ni me ni nu a vorbit , apoi s-a auzit vocea lui Max: - V-a m a ngaj at l a noi, domnule doctor. To i au zîmbi t i au chicot it. De fapt, to i dorea m s crede m, de fapt credeam i r sufla m atît de u ura i , î ncît pl uteam în al nou lea cer, ame i i de vestea cea bun , ferici i c nu avea m s ne t rezim în stadi ul terminal al unei mal adii ca febra aftoas . La drept vorbi nd, ni meni nu se mai interesa de caz l a fel de mul t ca înainte. Cu excep ia mea. Oricum, Zollner a continuat s ne arate t ot fel ul de înc peri i s spor ov i asc despre di agnost ice i produc ia de reactivi, despre cercetarea anticorpilor monoclonali, ingineri e genetic , viru i

r spîndi i de c pu e, ob i nerea vaccinuri lor i alt ele aseme nea. Era m n ucit. M -a m gîndit c trebui a s ai o fire bi zar ca s te apuci de o astfel de munc , iar so ii Gordon, pe care eu îi socotise m oa meni normal i, fuse ser consi dera i de confra i i l or drept Ä ostentat ivi"... dup expresia lui Zoll ner. I-a m a mi nti t lui Zoll ner am nunt ul i el mi-a r spuns: ² Da, cercet torii mei sunt mai curînd introvert i i... ca majori tatea oame nil or de t iin . Cunoa te i diferen a între un biol og introvertit i unul extrovertit? -Nu. ² Un biolog extrovertit se ui t la pantofii t i cînd î i vorbe te. De ast dat Zollner a rî s cu poft , am chicoti t i eu, de i nu-mi place s fiu pus în umbr . Totu i , era laborat orul lui. în orice caz, am vizitat diverse locuri în care se l ucrase l a proiect ul so ilor Gordon i, de asemenea, l aboratorul lor. în interi orul micului laborator al so ilor Gordon doctorul Zollner ne-a spus: ² în calitat e de î ndrum tori de proi ect , so ii Gordon se oc upau în principal de dirijarea progra mul ui, îns aici f ceau i unele cercet ri propri i. ² Afar de ei nu mai lucra ni me ni î n acest laborator? a înt rebat Beth. ² De fapt, aveau asisten i. îns laboratorul în care ne g si m era dome niul privat al doctorilor Gordon. Fi i siguri c azi -di minea a m petrecut un ceas aici , c utînd un i ndi ciu cît de neî nse mnat c ceva n-ar fi î n ordine, dar nu cred ca cei doi s fi l sat vreo prob incri mi nat oare. Am încuvii n at di n cap. De fapt , era foart e posibil ca i ni i al s fi exist at probe incri minatoare, dar dac zi ua anteri oar urma s fie punctul cul mina nt al muncii depuse în secret de so i i Gord on i totodat moment ul sust ra gerii rezult atului ei, atunci cei doi f cuser deja cur eni e în dimi nea a precedent sau chiar cu o ziî nainte. Dar asta înse mna s cred t oat pove stea cu Ebol a, ceea ce nu era m prea t entat s fac. Beth s-a adresat doctorului Zollner: ² ti i bi ne c nu trebui e s i ntra i la locul de munc al victi melor unei cri me, s umbl a i prin î nc pere, s schi mba i locul obiectel or sau s ati nge i ceva. Zollner a ridi cat din umeri cît mai firesc cu puti n , dat e fiind împrejur ri le. - De unde s t iu? s-a mirat el. Doar cunoa te i me seri a mea. ² Vrea u doar s v averti zez... a î nceput Beth. - Pentru dat a viit oare? Foarte bine, cu prima ocazie cî nd doi dintre principalii mei cercet tori vor fi asasi na i, voi avea grij s nu calc în l aboratorul lor. Beth Penrose s-a dovedit îndeajuns de inteli gent ca s nu-i dea aten ie i s nu mai spun ni mic. E clar, m-a m gîndit eu. Doa mna Li tera-Legii nu se prea descurc î n h i ul acestui caz. Tot u i, îi acordam credi t fiindc î ncerca s - i fac bine me seri a. Dac ar fi fost marinar în echi paj ul vasului Titanic, ar fi pus pe fi ecare pasager s -i dea se mn tur de pri mire pentru ve sta de sal vare. Ne -a m uitat to i prin laborator, dar nu existau ni ci carnet e de înse mn ri, nici pahare înalte cu i nscrip i a Ä Evrika", nici me saje mi steri oa se pe tabl , ni ci cadavre î n dul piorul de provizi i, de fapt ni mic din ce ar fi putut pricepe un neprofe sioni st cu ni vel medi u de inteligen . Dac existase ceva interesant sau incri mina bil, acel ceva disp ruse - cu mul umi rile firmei Gordon sau Zoll ner, sau chiar Na sh i Fost er, dac se aventura ser atî t de depart e cu ocazia pri mei vi zite di n aceea i dimi nea . A adar, a m r ma s pe l oc, încercînd s comunic cu spiri tele care poate mai ocupau acea înc pere. .. Judy, Tom... da i-mi un indiciu,

un semn.
Am închi s ochii i am a t ept at. Fanel li spunea c mor ii îi vorbeau, î i identifi cau asasi ni i, îns î ntotdeauna vorbea u în polonez , spani ol , uneori în greac , a a c el nu-i put ea în elege. Eu cred c m ducea cu pre ul . Fanell i era chiar mai nebun decî t mine. Di n p cate, laborator ul so i lor Gordon nu ne oferea ni mic, a a c ne -a m cont inuat vi zita. Am discut at cu vreo doisprezece cercet tori care lucraser cu sa u pentr u doctori i Gordon. Era l impede c toat lumea îi iubise pe Tom i Judy; Tom i Judy fuse ser ni t e mi n i str lucite; c) Tom i Judy nu ar fi f cut r u ni ci unei mu te decît în cazul în

care astfel ar fi servit cauza tii n ei, în slujba omului i ani mal elor; d) so i i Gordon, de i iubi i i respecta i, aveau i o lat ur necunoscut ; de i meti cul o i i ci nsti i în afacerile personale, proba bil ar fi fost capabili s trag pe sfoar st atul i s fure un vaccin val orînd gre utat ea lui în aur, dup expre si a cuiva. Mi -a t recut prin minte c to i recitau acela i scenariu. Ne -a m cont inuat pl imbarea i a m suit pe scar pîn l a etaj ul al doilea. începea m s - mi ca m tîr sc piciorul st îng, i ar pl mînul r nit uiera atît de t are, încît mi se p rea c -l aude toat lumea. ² Nu mi-a m înc hipuit c va fi a a un efort , i -am optit lui Max. El m-a pri vit i s-a si lit s -mi zîmbea sc . ² Uneori am accese de claust rofobie, mi -a r spuns cu glas coborît. ² i eu. în realit ate, nu suferea di n prici na claust rofobiei. Ca cei mai mul i oa meni de curaj i ac i une, pri nt re c are i eu, lui Max nu-i pl cea s se confr unt e cu un pericol î mpotri va c ruia nu putea sc oate arma. Doct orul Zollner î i cont inua sporov ial a despre pr ogramele de inst ruire desf urate acol o, despre vizit ele altor oa me ni de t iin , ale absolve n ilor i veterinarilor sosi i di n întreaga lume ca s înve e i s predea la centru. De ase menea, a vorbit despre progra mel e de coope rare cu str in tatea în locuri ca Israel, Kenya, Mexic, Canada i Anglia. ² De fapt, a spus el, cam cu un an în ur m so ii Gordon au fost pleca i în Angli a. La Laboratorul Pirbri ght , l a sud de Londra. Frate gea m n cu laboratorul nostru de aici. ² Primi i i vizitatori de la corpul chimic al armat ei? l-am întrebat pe doctorul Zoll ner. El s-a ui tat la mi ne i a coment at: ² Orice spun eu, dumnea voa st r veni i cu cîte o întrebare. M buc ur c sînte i atent . ² sunt atent la r spunsul pe care -l voi pri mi la întrebarea mea. ² R spunsul nu v pri ve te pe dumneavoa st r , domnul e Core y. - Ba da, domnul e doctor. Dac b nui m c so ii Gordon au furat organi sme care pot fi util izate în r zboiul biologi c - fapt care a dus i la asasinarea l or ² atunci trebuie s t im dac aici exist astfel de organi sme. Cu alt e cuvinte, în laboratorul dumneavoastr sunt i speciali ti în r zboiul bact eriologic? Lucre az ai ci? Fac experi en e în acest l oc? Doct orul Zollner a aruncat o privi re domni lor Foster i Nash, apoi a r spuns: - A mi n i dac a afi rma c aici nu vine ni me ni di n corpul chi mic al armat ei. Aceast inst itu i e se arat extrem de interesat de vaccinuri i antidoturi împot riva boli lor de natur biol ogic ... Guvernul Statelor Uni te nu studiaz , nu promoveaz i nici nu produce agen i destina i ofensi vei biol ogi ce. Dar ar fi sinucidere na ional dac n-a m studia m suril e defensive. Astfel, înt r-o bun zi, cînd t ipul cu cea ca de ant rax va vîsli într-o canoe î n jurul insulei Manhattan, vom fi preg t i i s ap r m popula i a. V asi gur, a ad ugat doctor ul Zollner, c so ii Gord on nu era u în t ratat ive cu nici o persoan din armat , nu l ucrau în acest dome niu i, de fapt, nu aveau acces la nimic atît de nociv.. . - Cu excep ia vi rusului Ebola. - V d c , într-adev r, m-a i ascultat. Bine ar fi ca i personal ul me u s -mi acorde t ot atîta at en ie. Dar de ce s ne batem capul cu o arm Ebol a? Doar ave m a nt raxul. Efortul de perfec ionare a antraxul ui echi valeaz cu cel de amel iorare a prafului de pu c . Ant raxul este u or de propa gat, u or de ma nipulat, se r spînde te rapi d în aer, ucide suficient de lent ca cei infect a i s mol ipsea sc i pe al ii i schilode te un num r de persoane aproxi mativ egal cu cel al mor ilor, provocînd o pr bu ire a sist e mului de asisten medical ina mic. Ofici al î ns nu de i ne m bombe sau obuze cu antrax. Ideea este c , dac so ii Gordon ar fi încercat s dezvolt e o arm bi ol ogic pentru a o vinde unei puteri str i ne, nu s-ar fi complicat cu Ebol a. Erau prea ist e i pentru ast a. A a c l sa i deoparte aceast ipotez . - M simt nespus de u urat . Apropo, cî nd au fost cei doi în Angli a? - S vede m. .. în mai, anul trecut . î mi ami nt e sc cît îi invidi am c plecau în Anglia î n luna mai. De ce întreba i? a vrut s ti e Zollner. ² Do mnul e doctor, oa menii de t iin ti u de ce pun î ntreb ri tot ti mpul? - Nu întotdeauna.

² Presupun c chelt uielile pentru deplasarea so ilor Gordon î n Angli a au fost pl tite de guvern. - Bineîn eles. A fost o c l torie de afaceri. S-a gî ndit o clip , apoi a precizat: De fapt, au st at l a Londra o s pt mî n pe bani i l or. Da, îmi a mintesc acest am nunt . Am încuvii n at di n cap. îns eu nu-mi a mi ntea m s fi descope ri t un num r mai mare de note de plat pe c r ile de credit în luni le mai sau i uni e ale anul ui precedent. M -am întrebat unde petrecuser acea s pt mîn . Nu într-un hotel din Londra, afar de cazul în care plecaser f r s achite factura. Nu-mi a mi ntea m ni ci de vreo retragere masi v de bani ghea . Era un lucru la care trebuia s m gînde sc. Di n p cate, dac a fi pus întreb ri cu adev rat inteligente de fa cu Nash i Fost er, cei doi ar fi auzit r spunsuri le. i chiar dac n-ar fi tiut ce anume î mi sugera se î ntreb ril e, erau sufici ent de ist e i ca s - i dea sea ma ² spre deose bi re de ce afirmase m eu fa de Zollner ² c cel e mai mul te dint re ele urm reau ceva. Mergea m pe un cori dor foart e lung i to i t ceau. - A i auzit? a întrebat deodat doctorul Zol lner. S-a opri t brusc i i -a f cut palma pîlni e la ureche. A i auzit? Am încreme nit to i, ascul tînd. în cel e din urm , Fost er a î ntrebat: - Ce s auzi m? ² Bol boroseala. O bol boroseal . E... Na sh a îngenunc heat i i -a lipit palmel e de podea. ² Cut re mur? - Nu, a repl icat Zollner. E stomac ul me u. Mi-e foame. A rîs i s-a pl esnit cu palma peste st ratul de gr si me. Lini ti i-v ! ne-a spus el cu accent germa n, care-l f cea i mai caraghi os. To i zî mbea u, cu excep ia lui Nash care st tea eap n i - i sc utura mîi nil e. Zollner s-a dus la o u vopsit î n ro u aprins, pe care erau lipi te a se t bli e, dup cum urmeaz : Pericol biologic, Emi si i radi oacti ve, De e uri chi mice, înalt t ensiune, Substan e toxice i, în sfîr it, De euri umane netratat e. A deschis u a i a a nun at: ² Sala de me se. în interi orul unei înc peri simpl e i albe de bet on se g sea u dou sprezece me se goale, o chiuvet , un fri gider, un cuptor cu mi crounde, avizi ere pli ne cu anun uri i me saje, un r citor de ap i un fi ltru de cafea, dar nici o ma in automat , dat fii nd c nime ni nu voia s vin pî n aici s l e depaneze. Pe o tejghea erau un fax, me niul zil ei, hîrti e i creion. Doct or ul Zollner ne-a spus: - Fac eu ci nste. A scris cu mî na lui coma nda, di n care am v zut c f cea parte supa zilei, care e ra de vit . Nici nu voi a m s m gîndesc de unde prove nea carnea. Pentru pri ma oar de la ie i rea din spital am c oma ndat jel eu de fruct e i tot pent ru pri ma oar a m renun at la mî nc r urile cu carne. Ni ci cel orlal i nu p rea s l e fi e foa me, to i au comandat salat e. Doct orul Zollner a t ransmi s c oma nda pri n fax i a spus: - Masa de prînz este abia la ora unu, dar ne vor ser vi repede, fii ndc am coma ndat eu. Doct orul Zollner ne-a î ndemnat s ne sp l m pe mîini, ceea ce a m i f cut; ne -a m sp lat la chiuvet , cu un s pun ci udat , l ichid, de culoare maronie i care mi rosea a i od. To i am b ut cîte o cafea i ne -am a ezat. Au mai i ntrat cîteva persoane, care au b ut cafea, au luat diverse lucruri din frigider sau au t rimi s come nzi prin fax. M -am uitat la ceas, s v d cît era ora, i a m desc operit c nu-l aveam la mine. - Dac v-a i fi adus ceasul, mi -a expli cat doctorul Zol lner, ar fi trebui t s -l decont a minez i s -l re i n aici zece zile. - Ceasul me u n-ar supra vi e ui unei decontami n ri. Am aruncat o privi re la ceasul di n perete. Era unu f r cinci. Ti mp de cîteva mi nute a m di scutat de una, de al ta. Apoi u a s-a deschi s i a intrat un b rbat în hal at de laborator, care împingea un c rucior de o el inoxidabil ar tî nd ca ori care alt ul, afar de faptul c era acoperit cu o fol ie de pl astic. Doct orul Zollner a dat deoparte fol ia i a aruncat -o l a co , apoi , ca o gazd perfect ce era, ne-a oferit fiec rui a ceea ce comandase m, dup care i-a spus laborant ului c putea lua c ruci orul. - Tipul va trebui s fac du acuma î ntrebat Max. - Oh, da. C ruci orul est e dus î nt r-o ca mer de decontamina re î n care va r mî ne pî n mai tîrziu. ² E posibil ca ci neva s fol osea sc un ase me nea c rucior pentru a sust rage obiect e mari de ai ci? am înt rebat.

Doct orul Zollner î i aranja felurile d e mî ncare cu înde mînarea unui adev rat gurma nd. A ridicat privirea de la pasiona nta sa îndeletni cire i a r spuns: ² Ac um, c a i adus vorba, da. C ruciorul este singurul obiect care parcurge cu regularitate drumul dintre administra i e i bioizolare. Dar, dac îl fol ose ti ca s sco i un obi ect, atunci e nevoi e de dou persoa ne. Cea care îl aduce i îl duce, i cea care-l spal i -l duce înapoi la buc t rie. Sî nte i foart e inteligent, domnule Core y. ² Gî ndesc ca un i nfractor. El a rîs i a vîrî t l ingura în supa de vit . Puah! în timp ce-mi mî nca m j eleul de l mîie, îl privea m pe doctorul Zollner. îmi pl cea tipul . Era amuzant, prietenos, ospital ier i i ste . Bineîn eles, min ea de înghe au apele, dar al ii îl obli gaser s-o fac . Pentru î nceput , proba bil cei doi indivi zi di n fa a mea, i Dumnezeu mai t ie cine de la Washington, per soa na care îl inuse pe doctorul Zol lner l a tel efon toat dimi nea a, în ti mp ce noi ne b tea m picioarel e print re rui ne i primea m cadou bro uri cu pe sta bovinelor, febr aftoa s i alt ele ase menea. La rîndul l ui , doct orul Zollner îi d duse instruc iuni doctori ei Chen, care fusese pu i n prea sigur pe ea. Vreau s spun c , dint re to i cei pe care i -am fi put ut interoga, Zol lner ne dusese toc mai la doctori a Chen, a c rei munc a vea doar va gi tangen e cu cea a so ilor Gord on. în pl us, fuse se preze ntat drept o bun prieten a so il or Gordon, ceea ce nu era adev rat. Nu auzisem de ea pîn în ziua aceea. Iar ceilal i cercet t ori, cu care schi mba se m dou vorbe înai nte ca Zoll ner s ne trag mai departe... i ei primi ser acelea i indica ii. Loc ul era plin de fum i de ogli nzi; eram convi ns c a a fuse se întot deauna. ² Nu cred pove stea cu vaccinul Ebola, m-a m adre sat doctorului Zollner. tiu ce anume asc unde i i ce încerca i s acoperi i. Doct orul Zollner a î ncre me nit cu înghi itura în gît, adev rat corvoad pe ntru el. A r ma s cu ochi i int la mine. ² E vorba de ext raterest rii de la Roswell, nu-i a a, domnul e doctor? So i i Gordon erau pe cale s dezv l uie adev rul despre extrat erestrii de l a Roswell. în înc pere era lini te i cî iva cercet tori din j ur i -au î ndrept at privi rile spre noi. în cele di n urm , a m zî mbit i am spus: ² Iat ce reprezi nt j eleul acesta verde: creieri de ext raterestri, în mome ntul de fa m nînc probele. To i au zîmbit i au chicotit. Zoll ner a rîs cu atît a poft încît era cît pe ce s se î nece. M i culi , ce amuzant sînt! Zol lner i cu mine putea m face un num r de senza ie: Corey i Zollner. Poate chi ar mai reu i t decît Dosarele Corey. To i ne -a m aplecat asupra mî nc ri i i am început s discut m verzi i uscate. Mi-am privit pe furi î nso itorii. George Fost er avuse se o clip de pani c în mome ntul în care afirma se m c nu cre dea m pove st ea cu Ebola, dar acum se si m ea perfect i- i mînca salat a. Ted Nash nu se speriase chiar atît de tare, dar luase o expresie a menin t oare. Vreau s spun c , indiferent ce se întî mpl aici, nu era nici locul, nici mome ntul s st rigi în gura mare: Ä Rahat !" sa u Ä Mi nciuni!" Beth i cu mine a m sc hi mbat o privire i, ca de obicei, nu mi-a m dat sea ma dac o amuza m sau o c lcam pe nervi. Dr umul c t re ini ma unei fe mei trece prin si m ul umorul ui. Fe meil or le plac b rba ii care le fac s rîd . Eu a a cred. M -a m uitat la Max, care parc suferea ceva mai pu i n de claustrofobi e în aceast înc pere aproape normal . Ciugulea din salata lui cu trei feluri de fasole, deli cates care n-ar fi t rebuit s fi gurez e pe me ni u într-un loc închis. Am ciuguli t din mîncare, apoi conversa ia a revenit la presupusul vacci n furat. ² Cineva a me n ionat mai înaint e c acest vaccin ar valora greutatea lui în aur, a spus doctorul Zol lner. Asta îmi ami nte te de un lucru. .. cîteva di ntre vacci nurile pe care l e experi mentau so i i Gordon avea u o nuan aurie i i n mi nte c , o dat , cei doi s-au referit la vac cinuri numind u-le aur lichid. Mi s-a p rut cumva bi zar, pent ru c ai ci nu vorbi m ni ci odat în terme ni de bani sau de profit... ² Bineîn eles c nu, am înt ri t eu. Sînte i institu ie guverna mental . Nu sunt banii dumneavoa str i nu t rebuie s ob ine i profit . Doct orul Zollner a zîmbit. ² La fel ca î n me seri a dumneavoa str , domnule. ² întoc mai. în ori ce caz, în mome ntul de fa noi credem c so i lor Gord on le veni se mi ntea la cap i , ne mul umi i de munca prest at în interesul t iin ei i pl tit de stat, descoperiser capitali smul i optaser pe ntru bani .

- Corect. A i st at de vorb cu colegii lor, a ad ugat doct orul. A i v zut cu ce se ocup aici, pri n urmare nu pute i trage decît o singur concl uzie. De ce cont inua i s fi i sceptic? - Nu sunt sce pti c, am mi n it eu. Bineîn el es c eram scept ic, doar eram ne wyorkez i poli ist. îns cum nu voi a m s -l sup r pe doctorul Zol lner, nici pe domnii Nash i Foster, am spus: Nu vrea u decît s m asigur c faptel e se leag . A a cum v d eu l ucrurile, fie asa sinarea so i lor Gord on nu are nimic de a face cu munca lor aici, i atunci am pornit to i pe o pist fals , fi e, dac exi st vreo leg tur între crime i munca vict imel or, aceasta ine probabil de furt ul unui vaccin antiviral î n valoare de mil ioane. Aur l ichid. i atunci ar reie i c so ii Gordon au fost escroca i sau, poate, au î ncercat s - i escrocheze asoci atul i au fost lichida i... Ping. Ii suse ! Iar sonarul. Ce...? Era ceva acolo. Nu-mi d dea m seama ce anume, dar îi auzea m ecoul i-i si m ea m preze n a. Totu i, ce erai ² Domnul e Core y? -Da ? Oc hi i al ba tri ai doctorului Zoll ner m cînt reau prin ochelarii cu ra m sub i re de metal. ² V gîndi i la ceva? ² Nu. Ba da. Dac eu am fost nevoit s -mi sc ot ceasul, dumneavoa str unde v i ne i ochelarii? - E singura exce p ie. La ie i re exist o instala ie de sp lat ochelari . Cumva a m nunt ul v cond uce la alt idee sau teorie inteligent ? ² Pl ci de gel camuflat e sub form de ochelari. El a cl ti nat din cap. - E o prost ie. Eu cred c pl cile de gel au fost scoase de aici cu c ruciorul . - Corect. Doct orul s-a ui tat la ceasul din peret e i a spus: ² Merge m mai departe? Ne -a m ridicat to i i am aruncat va sel e de plast ic sau hîrti e într-un co de culoare ro ie, c pt u it cu un sac ro u de plastic. Pe coridor doctorul Zoll ner a spus: ² Ac um vom p t runde în Zona Trei. Desigur, în Zona Trei exist un ri sc mare de conta mi nare, a a c , dac cineva nu vrea s mearg , voi cere s fie condus l a du uri. To i p reau dornici s se înfunde i mai adînc în m runtai ele iadului . De fapt, era cam mult spus. Curî nd a m intrat pe o u ro i e, pe care scria: Ä Zona Trei". Zol lner ne -a expli cat c aici cercet torii lui lucrau cu organi sme patogene vii - parazi i, viru i , bacterii, spori i alte porc rii ² i ne-a ar t at un laborator în care se g sea o fe meie a ezat pe un t aburet, într-un fel de ni în perete. Purt a ma sc i avea m nu i de latex. în dreptul fe ei avea un parava n de plast ic, ceva de genul paravanel or antistr nut la galant arele cu salat e, î ns ea nu umbla cu salat de varz . ² în deschiz t ura în care se afl organi smele patogene exi st o eav de evacuare, a a c riscul de p trundere a unor microorganisme în laborator e mi ni m, ne-a spus Zol lner. ² De ce ea poart ma sc i noi nu? a întrebat Max. ² Bun întrebare! l-a m sus inut eu. ² Ea se g se te mult mai aproa pe de viru i. Dac vre i s mer ge i pî n acolo ca s v uit a i, v aduc m ti . ² Merge m mai departe, am spus eu. ² Merge m mai departe, au fost de acord i cei lal i. Doct orul Zollner s-a apropiat de femeie i a schi mbat cu ea cîteva cuvinte pe care noi nu le auzea m. Apoi s-a î napoi at la noi i ne-a spus: ² Lucreaz la virusul care provoac febra aftoas . A stat o clip pe gînduri , apoi a ad ugat: Poat e m-a m a propi at prea mult . A scos li mba, care era de un albast ru st r lucitor, i a pri vi t î n jos, în lungul na sul ui. ² Doa mne Dumneze ul e!... Nu cumva de la pl ci nta cu afine de la prînz? A rîs. Am rîs i noi. Sincer s fiu, umorul acesta negru începea s nu ne mai a muze, nici chi ar pe mine, care sunt extre m de rezistent la bancuri le proaste. Am ie it to i. Acea st part e a cl di rii p rea mai pu i n populat decî t Zona Doi , i ar cei pe care -i întîlnea m nu mai aveau un aer chiar atît de ve sel. ² Nu -i mare lucru de v zut aici, ne-a spus doct orul Zoll er, dar, dac fac o ase me nea afirma i e, domnul Corey va i nsista s vizi teze fiecare col i or al Zonei.

² Oh, doctore Zoll ner! a m e xcla mat eu. Chi ar v-a m dat motive s vorbi i astfel despre mine ? -Da. ² Bun, atunci haide i s vizit m fiecare col i or al Zonei . Am auzit cît eva gemete exasperate , dar doctorul Z a spus: ² Foarte bi ne, veni i cu mine. Ur m toa rea jum tat e de or ne-a m petre cut-o vizi tînd fiecare col i or i, la drept vorbind, Zona Trei era pest e tot la fel - un i r de ca mere în care b rba i i femei priveau l a mi croscop, preg t eau l amel e cu scî rbo enii sau cu esut i sînge de animal e bolna ve, i a a mai depart e. Cî iva dintre ei î i luaser prî nzul al turi i mînc au în timp ce umbl au cu creaturile acelea dezgust toare. Am st at de vorb cu circa zece b rba i i femei care îi cunoscuser pe Tom i Judy sa u l ucraser cu ei i , de i ne f cuse m o i dee mai exact i mai compl et despre munca vict imel or, t otu i nu reu ea m s ne dumeri m ce fuse se în capul lor. Totu i, soc otea m c era un exerci i u util: îmi pl cea s -mi înti p resc î n mi nte medi ul în care tr iser victimele i, de regul , ulterior î mi venea în gî nd un a m nunt inteli gent de l a care s porne sc. Une ori discu i i î nt împl toare cu prietenii, famil ia i colegii sc oteau l a iveal un cuvînt sa u dou care put eau cond uce la solu ia cazului. Uneori. ² Majoritatea acestor viru i i bact erii nu pot t rece bari era specii lor, ne-a expli cat Zollner. Ai put ea bea o eprubet plin cu viru i de febr aftoas , f r alte urm ri decît un si mplu deranj ame nt la stomac, de i o vac ar muri dintr-o cantitate cî t o g m li e de ac. ² De ce? ² De ce? Pentru c configura i a genetic a unui vi rus t rebuie s -i permi t .. . adi c s se potri vea sc cu o cel ul , ca s-o poat îmbol n vi. Celulele uma ne nu se combi n cu vi rusul febrei aftoase. ² Exist totu i probe c maladia vaci lor nebune a infectat i oa meni, a i ntervenit Bet h. ² Totul este posibi l. De aceea sîntem i foarte aten i. Gîng niil e ciupe sc, a ad ugat el. De fapt, gîng niil e sug. Am mer s în alt înc pere puterni c luminat i Zollner ne-a spus: - Ai ci l ucr m cu parazi i. Cel mai pericul os este viermele din genul Callitroga. Am g sit o modal itate inteligent de a controla aceast maladie. Am desc operi t c ma sc ulul i femela acestei spec ii nu se î mperec heaz decît o dat în decursul vie ii, pri n urma re ste riliz m mi lioane de ma sc uli cu raze ga mma i-i r spîndi m din avion deasupra Ame ricii Cent rale. Cî nd ma scul ul se î mperecheaz cu fe mela, nu are l oc reproducerea. De t eapt treab , nu? Nu m-a m put ut ab i ne. - Dar viermele fe mel este sat isf cut ? - Proba bil, mi -a r spuns Zol lner. Nu-i mai trebuie alt împerechere. - Ar mai fi i alt explica i e, a interveni t Beth. Zollner a rîs. - Da. E punctul de vedere al unei femei. Gl umele au încetat i am privit pe rî nd la microsc op l arvele de Callit roga. Dezgust toare ! Ne -a m cont inuat drumul pri n laborat oare, pri n ca mere în care erau cul tiva i i depozita i microbi i parazi i scîrbo i, pri n diverse locuri strani i, a c ror destina ie nu-mi era prea clar . Am re inut c prieteni i mei Tom i Judy pa rcur se ser acest e cori doare i int raser zilnic în mul te di nt re acest e înc peri . i totu i, nu p ruser depri ma i sau î ngrijora i. Cel pu in, eu nu re ma rcase m ni mi c de acest gen. într-un tî rziu, doctorul Zoll ner a spus: - Aceasta est e toat Zona Trei . Trebuie s v î ntreb î nc o dat dac dori i s merge i mai depart e. Zona Patru este cea mai contami nat dintre toate, de fapt, chiar mai mult decît Zona Cinci. în Zona Ci nci por i în perma ne n combinezonul de prot ec ie i ma sca, iar obi ectele sunt frecve nt decont a minat e. Exist un du separa t pentru Zona Cinci. Dar Zona Patru est e cea î n care, dac dori i, pute i vedea arcurile pent ru ani male bolnave sau muri bunde, precum i crematori ul i s li le de di sec ie. A adar, de i din punct de vedere clinic ai ci ne ocup m doa r de boli ale ani malel or, î n mediul a mbiant ar put ea exist a i al i germe ni patoge ni. Adi c germe ni din aer, a ad ugat el. ² Vo m pri mi m ti? a înt rebat Max. - Dac vre i. i-a rotit privirea înjur i a spus: Ve ni i cu mine. Ne -a m îndreptat spre al t u ro ie, pe care scria Ä Zona Patru",

al t uri de si mbolul de peri col biol ogi c. Un glume li pise pe u un desen deose bit de înfrico tor, cu capul de mort i oa sele încruci at e: crani ul era cr pat i prin despic tur se furi a afar un arpe care i ntra apoi prin una din orbitele goale. în plus, din gura rînj it ie ea un p ianjen. - Cred c Tom e autorul, ne-a spus doct orul Zoll ner. So ii Gordon au adus o not de opti mism î n acest l oc. Ade v rat . Pîn în cl ipa mor ii. Gazda noa str a deschis u a ro ie i am p truns î ntr-un fel de anticamer . Aici se g sea un c rucior met alic, cu o cutie de m nu i de cauciuc i alta cu m ti de hîrtie. - Pentru dori tori, ne-a spus doct orul Zoll ner. Era ca i cum ar fi afirmat c para utele i vest ele de salvare sînt op ionale. Adi c , ori ai nevoie de obiectele astea bl este mat e, ori nu! Zollner ne-a dat cîteva l muri ri. - Nu sunt obligat orii. Oricum, la pl ecare vom face du . Eu unul nu m încurc cu ma sc i cu m nu i. sunt prea i ncomode. Dar dumneavoa str s-ar put ea s v si m i i mai în si gura n cu el e. Am avut senti ment ul clar c ne arunca o provocare, ceva de genul: Ä De fiecare dat cînd t rec pri n cimitir, eu o iau pe scurt t ur , dar, dac vre i s merge i pe drumul ocolit, n-a m ni mi c împot riv . Frico i lor!" ² Loc ul acesta nu poate fi mai murdar decît baia mea, a m spus. Doct orul Zollner a zîmbit. ² Proba bil chi ar mult mai curat. Dup toate aparen ele, nime ni nu voia s par fricos, aplicînd m surile fire t i de profilaxie, motiv pentru care pî n la ur m vi ru ii ne vin de hac, a a c am int rat pe cea de a doua u ro i e i am ajuns într-un c ori dor de beton cenu i u, identi c cu cel e din restul zonelor bi oizolate. Deosebi rea consta în fapt ul c aici u ile erau mai lat e, i ar una avea o clan mare. ² sunt u i care se închid pri n diferen de presiune, ne-a expli cat Zollner. Am mai observat c fi ecare u avea o fere st ruic i c pe perete, lî ng fiecare, era ag at un avizier. Doct orul Zollner ne-a cond us l a cea mai apropiat i ne-a spus: - Toate acest e înc peri sunt arcuri pentru ani ma le i t oate au ferestre. Ceea ce ve i vedea v va t ulbura i poate chi ar v va stri ca digesti a. A adar, nu sînt e i obl iga i s v ui ta i. A citit t bli a de pe zidul de beton i ne-a i nformat: Febra african a cabalinelor. .. A privi t pe ferestrui c i a ad ugat: Nu arat prea r u. Pu in cam inert. Ui ta i -v . Ne -a m uitat pe rî nd la frumosul cal negru di n înc perea î nchi s ca o celul . E adev rat c p rea s n tos, îns din cî nd în cî nd r sufla adînc, ca i cum ar fi avut t ul bur ri de respira ie. - Tuturor ani malelor de aici li s-a i nocul at un vi rus sau o bacteri e. - Li s-a i nocul at? a m repetat eu. Adic au fost infectat e? - Da, dar noi numi m procedeul inoculare. - i î n continuare ce se întîmpl ? Starea lor se înr ut e te, pîn ajung î n stadiul de opri re involuntar a respi ra i ei? - Corect. Se îmbol n ve sc i mor. Tot u i, cîteodat le sacrific m. Adic le ucidem înaint e ca boala s - i fac efect ul pî n la cap t. Cred c to i cei care lucreaz ai ci iube sc ani malel e, a ad ugat el. De aceea î i fac munca cu pa si une. Ni me ni dintre noi nu vrea ca aceste f pturi s sufere, dar, dac a i vedea vreodat mi li oane de vite bolnave de febr aftoas , a i în elege de ce este nevoie s sacrific m cîteva zeci. A pus la loc t bli a i ne-a î nde mnat s mer ge m mai departe: Haide i! Exi sta un mare num r de ase me nea cu ti ale tri ste i i; am me rs pe rî nd la arcuri în care felurite ani male se g seau î n diverse stadii dinaint ea mor ii . Vaca î nchi s înt r-unul dintre arcuri ne-a v zut i a venit pîn la u , cl t inîndu-se pe picioare i privind u-ne cum ne uitam l a ea. - Asta o duce r u, ne-a spus doct orul Zoll ner. E î n stadi u avansat de febr aftoas . A i v zut cum mer ge ? Ui ta i -v l a b icile de l a bot. în ace st stadiu nu poate nici s m nî nce, din pri cina durerii . Saliva pare sf oar , atît e de groa s . E o boal cumpli t i un pericol de temut. i în scrierile vechi exist relat ri despre aceast mal adi e. Dup cum v-a m spus, boala e foart e contagioa s . Odi nioar , o mol im izbuc nit în Fran a s-a r spîndit i î n Angli a, purtat de vînt peste Canalul Mînecii . Est e unul dint re cei mai mi ci viru i descoperi i pîn în prezent i pare capabil s r mîn î n stare latent perioade lungi de timp. A t cut o cli p , apoi a ad ugat: în-

tr-o bun zi , un astfel de virus ar putea suferi muta ii, începînd s îmbol n veasc i gazdel e umane. .. între ti mp, cred c t o i eram inocula i mental i fizi c, dup expresia doct orului Zoll ner. Cu alte cuvint e, ne sim ea m creierele a mor ite i abi a ne mai t îram picioarel e. Mai r u decît atît, eram cu moralul la p mînt, i dac a fi avut suflet , a fi fost adînc t ulburat. în cele din urm , i -am spus doctorului Zollner: ² Nu tiu ce cred cei lal i, dar mie îmi aj unge. To i s-au gr bit s m sus in . Totu i, mi -a venit în mint e un ulti m gî nd stupid i am înt rebat: ² Am putea vedea vi rusul cu care l ucrau so i i Gord on? Adic , virusul Ebol a la mai mu e. El a cl ti nat din cap. ² Acel a se afl î n Zona Ci nci. A chibzui t o clip , apoi a ad ugat: Dar v pot ar ta un porc bolnav de febra afri can a porcinel or care, ca i Ebola, este o febr he mora gi c . sunt boli foarte ase m n toare. Ne -a condus pe alt coridor i s-a opri t î n fa a u ii cu num rul 1130. A cercetat t bl i a din peret e i ne-a spus: ² Ani malul este în ult imul stadiu. .. cel he mora gie... pî n mî ine diminea va muri ... dac acest lucru se înt împl mai devre me, va fi pus î nt r- un congelator, iar mî ine l a prima or i se va face di sec ie, apoi va fi incinerat. Este o boal cumpl it , care în anumi te zone al e Af ricii aproape a extermi nat porci nel e. Nu exist tratame nt sa u vaccin. Dup cum v-a m spus, se înrude te îndeaproape cu Ebola... S-a ui tat la mine i mi-a f cut se mn s m apropii de ferest ruic . Privi i. M -a m dus la fereastr i am privit în untru. Podel ele erau vopsit e în ro u, l ucru care întîi m-a surprins, apoi a m în eles. Pe la mi jlocul înc perii se vedea un porc uria , z cînd la podea aproa pe ne mi cat, cu sîngele curgînd u-i pe gur , pe n ri i chi ar din urechi. Cu toat podeaua ro ie, am observat o b lt oac str lucitoare lîng picioarele posterioare. ² Vede i cum î i pierde tot sîngele? a întrebat doctorul Zoll ner din spat ele meu. Febra he moragic e o boal ori bil . Organel e interne se t ransform într-un fel de t erci.. . Acum în elege i de ce virusul Ebol a e atît de temut . în cent rul podelei am re ma rcat un jgheab mare de scurgere, în care se preli ngea sîngele, i, f r voie, gîndul mi-a zburat la canalul de pe West 102 Street , la via a mea care se sc urgea în untru sub proprii i mei ochi. în elegeam ce si m ea ani malul care pri vea cum i se sc ur ge tot sîngele ; i mie î mi r suna se î n urechi acel a i vui et înfundat i fuse se m con t ient c inima î mi b t ea din ce în ce mai tare, pe m sur ce tensiunea î mi sc dea, fiindc î ncerca s compenseze iu indu- i rit mul, pîn î n cli pa în care avea s se oprea sc . Am auzit ca pri n vis vocea lui Zoll ner: - Do mnul e Corey! Domnule Core y! Acum v put e i da deoparte. L sa i -i i pe ceilal i s se ui te. Domnul e Core y!

13
² Nu vre m ca vre un virus sau vreo bact erie s fac aut ostopul pîn pe cont inent, a declarat i nut il doct orul Zollner. Ne -a m dezbr cat, am pus cost umul alb i papuci i î ntr-un co , iar lenjeria de hî rtie într-o cuti e de de euri . Nu m putea m concentra, pur i si mplu, f ceam ce f cea t oat lumea. To i l -am urmat pe doctorul Zol lner l a du uri - eu, Max, Nash i Foster ² i a m r ma s sub jetul de ap , sp lîndu-ne p rul cu un a mpon speci al, frecîndu-ne unghiil e cu o perie i cu dezinfectant. Am f cut gargar cu ceva oribil , ne -a m cl tit gît ul i am sc uipat. Am continuat s m s punesc i s m cl t esc, pî n cînd doctorul Zollner mi -a spus, rî zînd: - Aj unge. O s face i pneumoni e i o s muri i . M -a m ters cu prosopul pri mit , apoi l-am aruncat î ntr-un co i m-a m dus la dul apul me u, în pi elea goal , purificat de germeni i cu corpul scîr îind de cur enie, cel pu in pe di nafar . în afara b rba ilor împre un cu care i nt rase m, nu mai era ni meni . Nici îngrij itorul nu se g sea prin preaj m . Vedea m li mped e c era posibil s sustra gi di n laborat or obiecte mari , ca apoi s le asc unzi î n dulap. Dar cum eu nu credea m c a a se întîmpla se, nu avea nici o i mportan dac era sau nu posibil . Zollner s-a f cut nev z ut, apoi s-a î ntors cu cheile de la dulapuri, pe care ni l e-a î mp r i t. Mi -am desc uiat dul apul i am început s m î mbrac. Ci neva foarte binevoitor, foarte posibi l domnul Stevens, avuse se a ma bil itatea s - mi spele ortul, sp lî nd din neaten ie i argil a ro i e din

buz unarul me u. Ä Ei, asta este. M car ai încercat, Corey." Mi -am exa mi nat pistol ul cali brul 38: ar ta în regul , dar oricînd se poat e g si un gl ume care s - i pileasc cuiul percutor, s - i înfunde eava sau s - i goleasc cartu ele de praf de pu c . Mi -am propus s verifi c mai îndeaproape arma i muni ia la întoarcerea acas . Max, al c rui dulap se g sea al t uri de al me u, mi -a spus în oapt : - Asta zic i eu experi en . Am încuvii n at di n cap i am întrebat : - Acum te si m i mai u urat c locuie ti pe direc ia di n care bat e vîntul dinspre Pl um Island ? - Da, m si mt al dracului de în sigura n . - M-a i mpre si onat zona de bioi zolare, am spus. O capodoper . - Mda. M gîndeam îns l a un uraga n sau la un at ac terorist. - Do mnul Stevens va ap ra insul a de un eventual atac terorist. - Mda. Cum r mî ne cu uraga nul? - Procedezi l a fel ca î n cazul unui atac nuclear: te ghe muie t i l a p mî nt , î i bagi capul între picioare, te pupi î n fund i- i iei adio de la via . - A a e. S-a uitat la mine i m-a î ntrebat: Ascul t , te si m i bine? - Sigur. - Mi s-a p rut c si m eai nevoia de aer cînd era m î n unt ru. - sunt obosit. îmi ui er pl mînul. - M simt vinovat c te-am a me stecat . - Nu v d de ce. El a zîmbi t i mi -a spus: - Dac o prinzi la a ternut pe domni oara Fund-Mi to, î mi r mîi dat or. - N-a m nici cea mai mic idee l a ce faci al uzi e. M-a m înc l at i m-a m ridicat în pi cioare. Cred c faci alergi e la s pun, i-am spus lui Max. Ai pete pe fa .

- Ce
i -a pus pal mele pe obraz i s-a repezi t l a oglinda cea mai apropiat . Acolo s-a st udi at cu aten ie, aplecîndu-se mult peste chiuvet . - Ce dracu' tot ba i cî mpii ? N-a m ni mic pe fa . ² Proba bil mi s-a p rut , din cauza luminii. ² Termi n cu tî mpe niil e, Corey. Ast a nu-i de rîs. ² Bine. M-am dus la dul apul lî ng care ne a tepta doct orul Zoll ner i i -am spus: î n ciuda manierelor mele, care las de dorit, sînt foart e impre sionat de ce ave i aici i v mul ume sc c ne-a i acordat di n ti mpul dumnea voa str . ² Mi-a f cut pl cere compa nia dumneavoa st r , domnul e Core y. Regret c v-a m cunosc ut în aceste t rist e împrejur ri . Ge orge Foster a venit l îng noi i i s-a adresat doctorului Zollner: ² Am de gî nd s fac un raport favora bil referitor l a procedurile dumnea voa str de bioizolare. ² Mul ume sc. ² Cred îns c paza din ext erior ar putea fi mai eficient . V recomand s studia i probl e ma. Zollner a încuvii n at di n cap. ² Di n feri cire, a conti nuat Foster, se pare c so ii Gord on nu au sustras nici o subst an noci v sau, dac totu i au furat ceva, acela a fost un vaccin experi me nt al. Doct orul Zollner a î ncuvi in at din nou. ² A recoma nda prezen a perma ne nt a unui det a ame nt de pu ca i marini la Fort Terry, a î nchei at Foster. Era m ner bd t or s pl ec din ve sti arul portocaliu, s i es iar i l a lumina soarel ui ; m-a m îndre ptat spre u i t o i au venit dup mine. în hol ul mare i scli pi tor doct orul Z s-a ui tat dup Beth, neîn el egînd nici de ast dat de ce întî rziase. Am mer s to i l a biroul recep iei, unde am înapoiat ecusoa nele atî rnate pe lan ul alb de pl astic, primind u-le, în schi mb, pe cele albast re, care se prindeau în pi ept. ² Exist vre un butic cu cadouri, de unde se pot cump ra ami ntiri i tri couri? l -a m întrebat pe Zollner. El a rîs. ² Nu, dar am s le dau ideea cel or de l a Washington. între timp, ruga i -v l a Dumnezeu s nu l ua i de aici alt fel de ami nt ire. ² Mul ume sc, domnule doctor. Doct orul Zollner s-a ui tat la ceas i a spus:

² Dac dori i, pute i prinde feri botul de ora 3:45 sau, dac mai ave i i alte probl e me de di scutat, pute i veni în biroul me u. A fi vrut s m întorc la bateriil e de artilerie i s expl orez pa sajel e subterane, dar, dac a fi propus a a ceva, mi i-a fi pus pe to i în cap. Pe de alt parte, sincer s fi u, nu m si m ea m î n st are s mai fac un tur al insul ei. - Ne a tept m efa, i-am r spuns lui Zollner. Nu lu m deci zii importante î n absen a ei. Doct orul Z a dat din cap i a zîmbit. îmi f cea impre sia c pe doctorul Zollner nu-l nelini teau prea mul t înt reb ril e despre proc eduril e de paz i bioizol are i nici acelea despre cei doi cercet tori de frunte ai cent rului care furaser ceva uti l i valoros sa u ceva r u i letal. Mi -a t recut prin cap c Zollner nu era î ngrijorat , î ntrucît, chi ar dac ar fi f cut o boac n sa u ar fi riscat s fie tras la r spundere pent ru boac na alt ora, era sc os di n cauz : dej a negociase cu guve rnul; coopera într-o opera i une de acoperi re, î n schi mbul promi siunii de a nu fi impli cat. Mai exist a i proba bi lit atea, oricît de î ndep rtat , ca doctorul Z s -i fi li chidat pe so ii Gordon sa u s fi t iut ci ne era asasinul. în ce m privea pe mi ne, ori ce persoa n din anturajul so il or Gord on era poten i al suspect . Beth a i e it din vest iarul fe meil or i ni s-a al turat la recep ie. Am re marcat c nu se machiase decî t superficial i c obrazul îi str lucea, proasp t sp lat . A f cut i ea schi mb de ecusoane, apoi doct orul Zoll ner i -a expus propunerile sale i op i unile noast re. Beth s-a ui tat l a noi i a spus: - Am v zut destule, afar de cazul î n care vre i s cercet m bunc rele subt erane sau al tceva. To i am cl tinat din cap. - Ne rezerv m dre ptul de a reveni oricînd pe insul , pîn la rezolvarea acestui caz, i -a spus ea lui Zol lner. - în ce m pri ve te, sînt e i bineveni i oricînd. îns deci zia nu-mi apar ine, a ad ugat el. Afar s-a auzit un cl axon i am privi t pri n u il e de st icl . La intrare se afla un microbuz alb în care urcau cî iva angaj a i. - Iert a i-m c nu v î nso esc pî n la feribot, ne-a spus doctorul Z. A dat mîna cu fiecare i i -a l uat un r ma s- bun c lduros, f r s par î ncîntat c sc pa de noi. Un adev rat gentl ema n. Am p it afar , l a lumi na soarelui , i am tras în pi ept aer proa sp t di n bel ug, apoi a m urcat în microbuz. La vol an se afl a tot un om de paz i a m b nui t c era escort a noa st r . în microbuz se mai g sea u doar ase persoane, între care nu a m recunosc ut pe ni meni dintre cei î ntîl ni i în cursul vizitei. Microbuz ul a parcurs în ci nci minute t raseul pî n la debarcader i s-a opri t. Am coborît to i i ne-a m îndreptat spre feribotul alb cu albastru, Plum. Runner. Am int rat în cabina cea ma re, si rena a ui erat i am ridicat ancora. To i ci nci am r ma s în picioare, discutî nd despre l ucruri f r importan . Ci neva din echipaj , un b r bat ars de soare i de vî nt, a venit la noi i ne-a l uat ecusoa nel e. ² Ei, cum v-a pl cut insul a doctorului Moreau? ne-a î ntrebat el. Acea st aluzi e literar , venit din part ea unui marinar cu experien , m-a surprins. Am p l vr git cu el vreo cît eva mi nut e i am aflat c se numea Pete. i el ne -a spus c regreta cele î ntîmplate cu so i i Gord on. Apoi s-a sc uzat i a urcat scara care ducea pe puntea superioar i pe covert . M -am dus dup el i, înainte s deschid u a cabinei, l -am întrebat : ² Ai un mi nut disponi bi l? ² De sigur. ² îi cuno teai pe so i i Gord on? ² Bineîn eles. Doi ani de zil e am f cut navet a împre un la bordul acest ui vas. ² Mi s-a spus c folosea u alupa proprie pentru a veni pe i nsul . ² Uneori . Aveau una grozav , ultimul tip de Formula 303. Dou motoare. Zbura ca vînt ul . Sosi se vre mea s -l iau t are. ² Crezi c -i posibil s fi transportat droguri cu ea? l-am întrebat . ² Droguri? Nu, ce dracu'! Nu erau în st are s g sea sc o i nsul , cu atît mai pu in un va s de contraba ndi ti . ² De unde tii ? ² Di n cînd î n cînd mai di scuta m cu ei despre naviga ie. Nu se pricepeau ni ci cît negru sub unghi e. La bord nu avea u nici m car un si ste m de naviga ie prin satelit. Asta tiai ?

-Da. Ac um, c deschise se vorba, îmi amintea m c nici eu nu v zuse m la bord vreun siste m de naviga ie pri n satelit. Dar, dac erai tra nsportat or de droguri , aveai nevoie de un siste m de naviga ie prin satelit. - Poate voiau doar s - i adoarm b nui el ile. Poate erau cei mai grozavi navi gat ori de la Magellan î ncoace. - sta cine mai e? - De ce crezi c nu se pricepeau l a naviga i e? - Am încercat s -i înscriu la cursul Power Squadron, în el egi? Dar nu i -a i nteresat. Pete era pu in ca m gre u de cap. Am mai f cut o încercare: - Poate nu voi au decît ca ceil al i s cread c nu se pricepeau la navi ga ie. în el egi, ca s nu b nui a sc ni meni c t ransport au droguri. - Da? S-a sc r pinat î n cap. Poate. Dar nu cred. Nu le pl cea s ias în l arg. Dac erau cu alupa i vedeau feribotul, tr geau lîng bordul de sub vînt i r mînea u t ot drumul lî ng noi. Nu l e pl cea s piard uscatul di n ochi. Dumneat a soc ote t i c a a se poart un traficant de droguri? - Presupun c nu. At unci , Pete, cine i-a ucis i de ce? A f cut o pa uz lung i teat ral , apoi mi-a r spuns: - S m ia dracu' dac tiu. - tii bine c t e-ai gîndit la ast a, Pet e. Cine i de ce? Ce-ai crezut la î nceput ? Ce spunea lumea? A clipi t des, i -a dres glasul, apoi mi-a r spuns: - P i, m-a m gî ndit c terpeliser ceva din l aborator. în el egi ? De pild , ceva care s t earg omenirea de pe fa a p mîntul ui. Ceva pe care voiau s -l vînd î n str i n tate. Pricepi? Dar nu s-a u în eles la pre i au fost lichida i. - i acum i -ai schi mbat p rerea? - P i, am auzi t al t pove ste. - Ce anume ? - C , de fapt, au furat un vaccin care valora mil ioane. S-a uitat la mine. E adev rat? - E adev rat. - Voi au s se î mbog easc pe st e noa pte i , î n loc de asta, au muri t pest e noapte. - P catul se pl t e te cu moartea. - Mda. Pete s-a scuzat i s-a dus în cabina timoni erului. Interesa nt cum Pete, ca to i ceil al i, i nclusiv subsemnat ul, avuse ser ini ial aceea i reac ie la moartea so il or Gord on, m-a m gîndit eu. Abia mai tîrzi u îmi veni se în minte ideea transportului de droguri. Iat îns c era vorba de un vaccin. Une ori îns pri ma reac i e, cea visceral , est e cea corect . în ori ce caz, eleme ntul comun al celor trei teorii î l consti tuiau banii. Am r ma s pe puntea superi oa r , cu ochi i l a rmul î nverzit al Plum Island, care se pierdea î n zare. Soarele l a asfi n it era î nc sus pe cer i -i sim ea m c l dura pl cut pe piele. î mi pl cea c l t oria, mi rosul m rii , chiar i leg narea vasul ui. M încerca gîndul t ul bur tor c începea m s apar in acelor locuri. Nu pe ste mult vre me avea m s m nînc i stridii, ce-or mai fi i acelea. Beth Penrose a veni t pe punt e i un timp a privit dîra de spum l sat în urma feribotului . Apoi s-a r sucit cu spat ele spre ap i s-a spri jinit de balust rad , cu fa a spre soare. - Ai anti cipat corect ce avea s spun Zollner, i -a m spus e u. Ea a î ncuvi in at din cap. - Are se ns, se potrive te cu faptele i rezolv proble ma, dat fii nd c ne venea greu s credem c so i i Gord on ar fi fost capabil i s fure vir u i uciga i , sau s se ocupe cu droguri. So ii Gord on au sustras ceva be nefi c, a ad ugat ea. Un l ucru profit abil. Bani. Banii reprezi nt mot iva ia lor. Aurul care seduce chiar i sfin ii, cum spune Shake speare. - Cred c pentru anul acest a ne cam ajunge Shake speare, a m repli cat eu. Am c hibzuit un mome nt, apoi i -am spus: Nu ti u de ce nu m-a m gîndit la ast a nici o cli p ... adic , eram atî t de convin i de treaba cu ciuma i altel e ase me nea, încît nici nu ne-a m gîndit la un antidot: vaccinuri , ant ibioti ce, medica mente antivirale, i a a mai departe. Asta se studiaz pe Pl um Island, deci asta au furat so ii Gordon. Doa mne Dumneze ule, si mt c m doare mi nt ea. Ea a zî mbit i mi -a r spuns: - Ei bine, 'drept s - i spun, asear mi-a t recut prin gînd i vari anta cu vaccinurile... dar cî nd Stevens a pomenit de vaccinul împot riva febrei aftoase, am î n eles unde voi a s aj ung . - A a e. Ac um toat l umea poate r sufla u urat . F r panic ,

f r isterie, f r stare de necesit ate l a scar na ional . Iisuse, cre dea m c nu mai apuc m s rb toarea de Hall oween. Ne -a m pri vit în ochi i Beth a spus: - Bineîn eles, t otul este o minciun . - Exact. Dar una bine ti cluit . O ast fel de minci un îndep rteaz orice suspi ciune care ar pl ana asupra Plum Isl and i, în gene ral, a insti tu ii lor federale. între timp, FB I i CIA pot lucra lini tite la caz, f r noi i f r a fi î n aten i a mass-media. Tu, eu i Max tocmai a m fost elimina i din acel aspect al cazului legat de Plum Isl and. - întoc mai. Tot u i, ne r mî ne de eluci dat un dubl u asa sinat. Cu for ele noastre proprii . - Adev rat , am r spuns eu, i m bat e gîndul c -i voi duce dorul lui Ted Nash. Ea a zî mbit, apoi m-a pri vit cu o expre sie grav i mi-a spus: - Nu mi-a dori s -l a m du ma n. - D -l dracului! - Deci , r mîi un dur. - Ascul t , am avut în mine zece gloan e i n-a m alergat cu sufl et ul l a gur l a spit al. - N-a u fost decît trei gloan e, ai stat o lun în spit al i înc nu te -ai înzdr venit complet. - Ai discut at cu M ax. Dr gu di n partea ta. Ea nu mi-a r spuns. Am re marcat c rareori înghi ea o momeal . Era un lucru de mn de re i nut. - Ce p rere ai de Stevens? m-a î ntrebat ea. - Omul potrivit la locul potrivit. - Crezi c mint e? a î ntrebat ea din nou. - Bineîn eles. - Dar Zollner ? - Mie mi -a pl cut ti pul . - Dar mi nte? - Nu-i un minci nos înn sc ut, ca Stevens. A fost for at s-o fac . i -a î nv at di nai nte rol ul. Ea a dat din cap, apoi a întrebat: - Crezi c -i este fric ? -Nu. ² De ce nu? ² N-are ni ci un motiv s -i fie t eam . Totul se afl sub control. Stevens i Zollner au negociat cu autorit il e. Ea a dat din cap în se mn c în elegea. ² Asta a fost i impre sia mea. Ac ope rirea a fost conceput , însce nat i regizat tîrzi u azi -noapte i azi-diminea î n zori. Luminil e au ars toat noa ptea atît l a Washingt on, cît i pe Plum Isl and. în dimi nea a aceasta am vi zionat o pies . ² Ai pri ns ideea. Te-am avertizat s n-ai încredere î n cei doi , a m ad ugat . Ea a î ncuvi in at din nou, apoi a spus: ² Ni ciodat n-am fost pus în situa i a de a nu avea încredere în oa menii cu care lucrez. ² Eu, da. E o încercare grea: ai grij ce vorbe ti , fere te- i spatel e, î nva s ai ochi în ceaf , s adul meci tot ce -i dubi os i s cite ti printre cuvinte. Ea m-a pri vit fugar i a î nt rebat: ² Te-ai sim it r u pe insul ? ² Ac um m si mt bine. ² Ar trebui s t e odihne ti pu in. Nu i-a m luat în sea m sfatul i i-am spus: ² Na sh are un se x mi nusc ul. ² î i mul ume sc c ai inut s -mi î mp rt e t i secret ul. ² P i, am vrut s tii, fiindc am v z ut c te interesa tipul i nu voia m s - i pierzi vre mea cu un b rbat care are între picioare un sfert de penis. ² Foarte frumos c -mi por i de grij . De ce nu- i vezi de treburil e tal e? ² A a a m s fac. în mijl ocul canalul ui Gut marea devenea pu in mai agitat , a a c m-a m prins cu mî inile de balustrad . M-am uitat la Beth, care î i i nea ochii închi i i capul l sat pe spat e, ca s prind ultravi ol etele. Poate am mai spus c avea o fi gur îngerea sc , inocent i t otodat se nzual . Am mai ami ntit c era abia t recut de trei zeci de ani i c fuse se cîndva c s tori t . M-am întrebat dac fost ul ei so fuse se poli ist sau dac detestase me seria ei, sau ce probl e m a vuse ser . Cei de vî rsta lui Beth treceau pri n via aproape f r bagaje, cei de vîrsta mea c rau morma ne înt regi de cufere greoaie. F r s deschid ochii , Beth m-a î ntrebat:

- Ce-ai face dac ai fi pensionat pe moti v de inval iditat e? - Nu tiu. M-am gîndit pu in, dup care am ad ugat: M -ar angaja Max. - Nu cred c , o dat pensi onat, mai ai voie s lucrezi ca pol i i st. A a-i? - Presupun c nu. Nu tiu ce-a face. Via a în Manhat tan este sc ump . Ac ol o locuiesc. Cred c ar trebui s m mut . Poate undeva pe aici. - i ai ci ce-ai face? - A culti va vin. - Adi c struguri. Ai cultiva struguri i ai face vin. - Exact. Ea i -a deschis oc hi i al ba tri -verz ui i s-a ui tat la mine. Pri viril e ni s-au î nt îlnit, s-au cercet at, au p truns una în al ta, i a a mai departe. Apoi ea a închis ochi i din nou. Ti mp de vreun mi nut am t cut amînd oi, dup care ea a deschis ochii i a întrebat: - Oare de ce nu crede m c so ii Gordon au furat un vacci n mi raculos, ca s fac avere? - Pentru c aceast versiune las o sumede nie de întreb ri f r r spuns. în pri mul rînd, cum r mî ne cu alupa? Pentru o singur escapad de sustragere a unui vaccin val oros nu- i trebui e o ambarca i une de o sut de mi i de dol ari. Am dreptat e? - Poate t iau c vor fura vacci nul i c î i vor putea permite barca, a a c i-au î ng duit un capri ciu. Cînd au cump rat-o? - în aprili e anul t recut, am r spuns. Chiar înainte de începerea sez onului de naviga ie. Zece mi i avans i restul în rat e. - Bun, ce alte motive a m mai avea ca s nu credem versi unea ofici al de pe Plum Island asupra eveni me ntelor? - P i, de ce t rebuia neap rat ca cei care cump ra ser vacci nul s l ichideze dou persoa ne? Mai ales dac cel sau cei intra i în locuin a so i lor Gordon nu ti au exact ce anume l e li vrau ace ti a în lada frigori fic . - Cît despre crime, a spus ea, amî ndoi ti m c oame nii sînt li chida i pent ru mot ive minore. Cît pri ve te marfa din lada frigorific ... dar dac doctori i Gord on aveau compli ci pe Pl um i ace ti a au urcat ma rfa la bordul al upei ? Persoa na de pe Pl um putea s fi tel efonat celui sau cel or care-i a teptau pe so ii Gordon i s -i anun e c marfa era pe drum. Gînde te -te la un complice pe Plum Isl and. Gînde te-te la Stevens. Sau la doct orul Zoll ner. Sau l a doctori a Chen. Sau l a Kennet h Gi bbs. Sau la oricare altul de pe i nsul . - Bine, vom trece i acest l ucru pe lista de indicii. - Al tceva? a întrebat ea. - Ei bine, eu nu sunt expert în geopolit ic , dar Ebola e un virus foart e rar, iar ansele ca Orga ni za ia Mondial a S n t ii sau guvernele st atelor afectat e s coma nde mari cantit i de mar f mi se pare i mproba bi l . în Africa se moare de tot fel ul de maladii care pot fi preveni te, ca malaria i tuberculoza, i ni meni nu cump r dou sute de mi lioane de doze pent ru popula i e. - A a e... dar noi nu cunoa te m dedesubt uril e comer ului cu medica mente t erapeutice admi se prin lege, fi e ele furate, vîndute pe pia a neagr , reproduse sa u mai ti u eu de care. - Bine, e ti totu i de acord c versiunea cu furtul vaccinului pare pu i n plauzibi l ? - Nu, a r spuns ea. Est e plauzibil . îns eu si mt c -i o mi nci un . - Corect. Est e o minciun pl auzi bil . - O minci un colosal . - O minci un colosal , am î ncuvi in at eu. Asta -i cu totul alt ceva. - F r î ndoi al . Alt e elemente? - Ei bine, am continuat eu, ar mai fi atlasul geografic. Nu are mul te date, dar a vrea s ti u ce se mnific 44106818. - E în regul . Cum r mî ne cu s p turi le arheol ogi ce de pe Plum? a întrebat ea. - Exact! Pentru mi ne au fost o surpri z total , care ri dic mul te se mne de întrebare, am confir mat. - Oare de ce ne -a vorbi t Paul St evens despre ele? - Pentru c tie toat lumea i, oricum, am fi aflat curînd. - Ai dreptate. Ce sens are chestia asta cu s p turil e? - N-a m idee. Oricum, n-a u nici o l eg t ur cu arheol ogia, am ad ugat. Erau un pretext pentru al tceva, un motiv de-a merge în p r i le mai î ndep rtate al e insul ei. - S-ar put ea la fel de bine s nu aib o se mnifi ca ie anume, a comentat ea. - Posibil . Dar exist p mîntul ro u pe care l-am v z ut pe t lpile pantofil or de atleti sm ai so i lor Gord on i pe care l-am întî lnit în egal m sur pe Pl um. Pe drumul di ntre laboratorul

princi pal i parcare, în microbuz i pîn la debarcader, nu g se t i un singur loc de unde s culegi pe t lpi argil ro ie. Ea a î ncuvi in at din cap, apoi a spus: - Presupun c t e-ai dus în t ufe ca s iei ni t e p mî nt ... Am zî mbit. - Adev rul e c am l uat. Dar, cînd m-a m î mbr cat la vestiar, a m constatat c cineva avuse se a ma bilit atea s -mi spele ortul. - Puteau s - mi fac i mie acest servi ciu, a glumi t ea. Am zî mbit amîndoi. - Voi cere mostre de p mînt , a spus ea. N-au decît s le decontamineze, dac tot se cra mponeaz de regula Ä r mîneri i pe insul ". Di n cît e v d, a ad ugat ea, ai tendin a s abordezi di rect probl e ma : întîi, ai terpeli t copiile regi strul ui de cont abi lit ate, apoi ai furat p mî nt de pe o proprietat e guverna me ntal i cine t ie cîte ai mai f cut. Ar fi cazul s înve i s te supui protocolului i proceduril or , domnule detectiv Corey. Mai ales c nu-i nici jurisdi c ia, nici cazul dumit ale. Ai s dai de bucluc, iar eu n-a m s -mi pun gît ul în la pentru dumneat a. - Ba ai s i ²l pui. Fiindc a veni t vorba, cînd am de-a face cu un caz cl asic de omucid ere, ti u bine ce e cu probele, cu drept urile suspec ilor, cu struct ura de comand i toate cel elalte aiurel i. îns cazul nost ru putea ² i înc poate - fi o adev rat catastrof . A a c , de cît eva ori, am luat -o pe sc urt tur . Timpul este esen ial, t rebuie ac ionat cît vreme probele sunt proaspete. Dac voi sal va planeta, voi fi erou. - Vei respect a regula me nt ul i te vei conforma uza n elor. S nu faci nimi c care ar ri sca s compromit o acuzare sau o conda mnare în cazul de fa . - Ei, n-ave m ni ci pi cior de suspect i te-ai i v zut la tribunal! - A a ti u eu s lucrez l a un caz. - Cred c am f cut tot ce se put ea face, am decl arat eu. îmi dau de misia din func ia de consili er or ene sc în proble me de crimi na li stic . - Nu mai face pe î mbufnatul. A ov it pu in, apoi a ad ugat: A dori s r mîi. De fapt, chiar a putea înv a cîte ceva de la tine. Era li mpede c între noi se înfiripase o si mpati e reci proc , în ciuda unor cont roverse i neîn el egeri, a unor di verge n e de opini e, a firil or noa stre deose bite, a diferen ei de vîrst a i educa ie, probabil chiar de grup sa nguin , gust uri în materie de muzic i mai tiu eu ce. De fapt, dac m gîndea m bi ne, nu avea m ni mi c în comun, cu excep i a me seriei, or ni ci î n privin a aceasta nu reu ea m s c dem de acord. Cu t oate acest ea, eram î ndr gost it. Ei bi ne, nu chiar, era doar poft trupeasc . Dar nu lipsit de import an . Eram profund afect at de aceast dori n fi zic . Ne -a m pri vit din nou i ne-a m zî mbi t. Ce tîmpe nie. Vreau s spun c era m ridicoli. M sim ea m ca un i diot. Ea era de o frumuse e des vîr i t ... î mi pl ceau vocea, surî sul ei, p rul ar miu scli pind în lumina soarelui, gesturi le ei, mîini le.. . mi -a zî mbit din nou languros, mi rosind a s pun. Ador acest miros. întot deauna asociez mirosul de s pun c u fa pt ul de a face dragost e. E o pove st e lung . în cele din urm , m-a î ntrebat: ² De spre ce t eren ari d e vorba ? ² Cum?.. . Ah, da. So ii Gord on. I-a m pove st it despre re spect iva rubric din regi strul de contabilitat e i despre conversa i a mea cu Margaret Wil ey. Am încheiat: N-oi fi eu crescut l a ar , dar nu-mi vine a crede c ni te oa me ni f r bani pot arunca dou zeci i ci nci de mii de dolari doar ca s poat st rînge î n bra e cî i va copaci afl a i în proprietatea lor. ² E bizar, a încuviin at ea. Dar p mî ntul poat e da na t ere la senti mentali sme. Tat l me u a fost unul dintre ultimii agricult ori di n ve stul comit atului Suffolk, în mijlocul unor cart iere de case cu mezani n, a cont inuat ea. î i iubea p mîntul, îns zona de provinci e se sc hi mba se.. . p duri le, apele i cel elalt e ferme disp r user , a a c i -a vî ndut proprietat ea. N-a mai fost nici odat acela i om, de i avea în banc un mi lion de dol ari. A r ma s t cut o clip , apoi a ad ugat: Presupun c ar t rebui s merge m s di scut m cu Margare t Wil ey, s vedem c um arat t erenul respectiv, de i nu cred s fie se mni ficati v pentru cazul nostru. ² Se mnificativ e faptul c so ii Gordon nu mi-a u vorbit niciodat de aceast proprietate. La fel cum n-a u sufl at un cuvî nt despre s p turi le arheol ogi ce. Lucruri le care nu au se ns trebuie s aib totu i o expli ca ie.

² Mul ume sc, det ectiv Corey. - Nu inten i onam s - i dau lec ii, am r spuns, dar am ore la John Jay, a a c , uneori, îmi mai scap cî te o fraz . Ea m-a pri vit un mome nt i a spus: - Ni ciodat nu- mi dau sea ma dac m iei peste picior sau nu. Ade v rul era c a fi vrut s-o i au. .. de pici or, de amînd ou picioarele, dar am alungat gî ndul i i-am r spuns: - Z u c predau l a John Jay. M refeream la Colegiul de Drept Penal John Jay din Manhattan, unul di nt re cel e mai bune de acest gen din întreaga ar , dar presupun c -i venea greu s i-l imagi neze pe John Core y în cali tate de profe sor. - i ce predai? m-a î ntrebat. - Ei bine, cu sigura n nu regul a me ntul probelor, drepturil e suspec il or sau altele ase menea. - Vezi bine c nu. - Predau practi ca invest iga iei în cazuri de omucidere. Scena crimei i restul. în fiecare vi neri sear . Seara crimei perfecte. Dac mai revin vre odat la catedr , e ti binevenit s asi ti la cursuri. - Poate am s vi n. - Vi no devre me. Sala e întotdeauna arhiplin . Am un curs foart e interesant i amuzant. - Nu m î ndoi esc. Era m c onvins c domni oara Beth Penrose î ncepea în sfîr it s acorde at en ie probl e mei. Problemei. Feribotul î i înceti nea vit eza pe m sur ce se apropia de debarcader. - Ai discutat cumva cu so ii Murphy? a m înt rebat-o pe Beth. - Nu. S-a dus Max. Eu îi am pe li st pent ru azi. - Bun. Te înso esc. - Parc zi ceai c - i dai demisi a. - Mîi ne. Ea i -a scos age nda din po et i a început s-o r sfoiasc . - Am ne voie de foile la i mpri ma nt pe care le-ai luat cu împrumut . - sunt la mine acas . - Bine... A studiat o pagi n i a continuat: Trebuie s telefonez la laboratorul de medi cin legal i la cel de analiz a ampre ntelor. Mai trebuie s cer aprobarea proc urorului dist rictual pentru a avea acces l a convorbiri le telefonice al e so i lor Gord on în ul timii doi ani. - Bun. Mai cere i o list cu pose sorii de permis de port-arm din ora ul Southold. - Crezi c arma cri mei ar putea fi una afl at î n eviden a local ? - Posibil . - Ce te face s crezi ast a? - Intui ia. între ti mp, cont inua i scufund rile i dragarea în c utarea cartu el or. - Asta i facem, dar e ca i cum ai t rage cu ar ma î n soare. Iart -mi jocul de cuvinte. - sunt foart e tolerant cu gl umele proaste. - îmi dai voie s ghicesc mot ivul ? - Bun! în pl us, dac prime t i evi den a armelor de pe Plum Isl and, ai grij ca testele balisti ce s fie f cute de pol i i a comit atului, nu de FBI. - tiu. A pome nit o sumedenie de alt e m run i uri care se cereau f cute i mi-a m dat sea ma c avea o gîndi re clar , ordonat i t otodat i ntuitiv i cercet t oare. Nu-i lipsea decî t experi en a ca s devin un bun det ectiv în adev ratul sens al cuvîntul ui . Ca s fie un detecti v excep ional, trebuia s înve e s fie mai relaxat , s lase oa menii s vorbea sc l iber, ca s -i ia gura pe dinainte. Ea se purta ca m aspru i autorit ar, a a încît majorit atea martori lor, ca s nu mai vorbi m de colegi, int rau imediat în defensi v . - Fii mai relaxat . Ea a ridicat privirea din agend . - Poftim? - Fii mai relaxat . A t cut o clip , apoi mi -a m rturi sit: - sunt ca m nelini t it din pri cina acest ui caz. - To i sîntem la fel. Fii mai relaxat . - Am s încerc. A zî mbit . Pot imi ta alte persoa ne. Te pot i mit a pe t ine. Vrei s vezi? -Nu. i -a l uat o al ur tîmp i ner bd toare, i-a î nfipt o mî n în buz unar, s-a sc r pinat pe pi ept cu cealalt , apoi a spus c u voce gra v i cu accent newyorkez: - Hei , ce ma ma dracului se întî mpl cu c zu' sta? Ai habar ? i

ce-i cu clovnu' sta, Nash? Ai? Ti pu' nu tie s deosebea sc o pizza de o bal ig . E de tept ca o cuti e cu piet roaie. tii ? E... - Mul ume sc, a m spus cu r ceal . Ea a î nceput s rîd , apoi m-a sf tuit: - Fii mai relaxat. - Eu nu vorbesc cu accent atî t de pronun at. - Nou , localni cilor, a a ni se pare. Era m ni el cam aga sat , dar i amuzat. Cel pu in, a a cred. Cîteva minute am t cut amî ndoi , apoi eu am come ntat: - M gî ndesc c acest caz nu mai face chiar atît a senza i e, i asta -i foarte bi ne. Ea a î ncuvi in at din cap. - Intr m î n contact cu mai pu in l ume.. . f r federal i, f r polit icieni, f r ma ss-medi a. Cît despre t ine, nu- i vor t rimite mai mul te ajut oare decît ai nevoi e. Dup ce vei rezolva cazul, vei fi cineva, am ad ugat. Ea m-a pri vit lung, apoi m-a î ntrebat: - Crezi c -l vom rez olva ? - Bineîn eles. - i dac nu? - Pe mi ne m va durea î n cot. Tu îns vei avea proble me cu avansarea. - Mul ume sc. Feribotul s-a l ovi t de anvel opel e pontonului, iar me mbrii echipajul ui au aruncat pe mal dou parî me. Gî ndind cumva c u voce tare, Bet h mi -a spus: - A adar... pe lîng variant a cu viru ii uciga i i cu drogurile, acum a mai ap rut i cea cu vaccinul. în pl us, re ine c Max a declarat reporterilor c -i vorba de asasi narea a dou persoane care au surprins un sp rg t or în locuin a lor. i t ii ceva? S-ar put ea ca toc mai acest a s fie adev rul. M -a m uitat la ea i am r spuns: - S - i mai spun un l ucr u, dar numai ie. Gî nde t e-te c Tom i Judy t iau ceva ce n-ar fi t rebuit s t ie sau au v z ut pe Pl um Island ceva ce n-ar fi t rebuit s vad . închipuie- i c ci neva ca Stevens sau a mi cul t u, Nash, i-a l ichidat. Ia gînde te-te! A r ma s t cut mult timp, apoi a spus: - Sun ca î n cel mai prost fi lm al s pt mîni i. Totu i, am s m gînde sc i la aceast ipotez , a ad ugat. - Coborî m! a strigat Max de pe puntea inferioar . Beth a porni t spre scar , apoi m-a î ntrebat: - Ce num r ai l a celular? I-a m dat num rul i ea a spus: - în parcare ne desp r im. Te sun dup vreo dou zeci de mi nut e. Ne -a m dus lîng Max, Nash i Foster, pe puntea de la pupa, i to i am coborît o dat cu angaja ii de pe Pl um. La debarcader erau nu mai trei persoa ne care se înt orceau pe i nsul i din nou a m fost ocat cît de izolat era insula. în parcare Sylve ster Maxwel l, eful pol i i ei din Sout hol d, s-a adresat tuturor: - sunt mul umit c aspect ul cel mai îngri jor tor al acestui caz a fost l murit. Eu mai a m i alte î ns rcin ri , a a c o voi l sa pe domni oara detecti v Penrose s rezolve cazul dubl ul ui asasinat. La rîndul s u, domnul Ted Nash de la CIA a cuvî ntat: - i eu m bucur i, întrucît cazul pare s nu prezinte vreo înc lcare a securit ii na ionale i nici implica ii interna i onale, voi cere s fie scos din atri bu iil e mel e i ale i nstit u iei de care apar in. Domnul Geor ge Foster de la FBI a decl arat: - Se pare c s-a sust ra s ceva aflat în propri etate guver na me ntal , a a c FBI va cont inua s se i mplice în acest caz. Azi m înapoiez la Washi ngt on ca s -mi prezint raportul . Biroul local FBI se va oc upa de caz i cineva de acolo va l ua leg tura cu dumneata, domnule M axwell. S-a uitat la Beth. Sau cu dumneata, sau cu eful dumit ale. Det ectivul Elizabeth Penrose de la sec ia de poli ie a comitat ului Sout hold a r spuns: - Se pare c de acum eu sunt cea care se va ocupa de caz. V mul ume sc t uturor pent ru spri jinul acordat. Era m pe picior de plecare, dar Ted i cu mine mai ave -a m de sc hi mbat cît eva amabi lit i. El a f cut pri mul pa s: - Sper din toat i nima c ne vom mai întîlni, detecti v Corey. - Oh, sunt convins, Ted. Dat a viitoare î ncearc s t e dai drept fe meie. î i va fi mai u or decît s faci pe reprezentantul Mini sterul ui Agricult urii. EI m-a ful gerat cu privirea i a repli cat:

- Apropo, a m uitat s - i spun c -l cunosc pe eful t u, locot enentul Wolfe. - Ce mi c -i lumea ! i el e un dobit oc! Totu i, pune o vorb bun pe ntru mi ne. Bi ne, tipule? - Voi avea gri j s -i raportez c -i transmi i complime nte, c te -ai înzdr venit i c po i s te întorci la munc . Foster a interveni t, ca de obicei, i a spus: - Ul timele dou zeci i pat ru de ore au fost extre m de dense i interesante. Cred c aceast for operativ poat e fi mîndr de reali z rile ei. Nu m î ndoi esc c poli ia local va solu i ona cazul în mod satisf c t or. - în concl uzie, o zi l ung , o t reab bun i baft pe viit or. To i am dat mîna, chiar i eu, de i nu ti am dac postul mai era al meu sau dac avuse se m vre odat o slujb di n care s fi u dat afar . în orice caz, ne -a m adresat uni i al tora cî teva cuvinte de r mas-bun, ni me ni n-a v rsat vreo lacrim i nici n-a promi s s scri e, nime ni nu s-a î mbr i at, nu s-a s rutat sau altel e ase menea. Un minut mai tîrziu, Max, Bet h, Na sh i Foster au urcat î n ma i nile lor i au plecat, iar eu am r ma s singur î n parcare, cu degetul vîrît în nas. Bizar. Cu o sear în urm , t o i erau de p rere c î ncepea Apocali psul, iar C l re ul Palid pornise în î nsp i mînt toarea -i curs . i iat c acum ni me ni nu se mai sinc hisea de doi ho i de vaccinuri care z ceau la mor g . Corect? Am pornit spre ma in . Ci ne era impli cat î n acoperire? Evi dent , Ted Na sh i col egi i l ui; apoi George Foster, di n mome nt ce-l înso i se pe Na sh î n pri ma curs cu feri bot ul; cei patru indivizi în costum, care se f cuser ne v zu i î n automobi lul Caprice de culoare neagr . Probabil chiar Paul Stevens i doctorul Zol lner. Era m c onvins c anumi te i nstitu ii ale guvernului federal colabora ser la crearea unei versiuni oficial e, dest ul de bun pent ru ma ss-media, pentru na iune i pentru întreaga lume. Dar nu îndeajuns de bun pentru detectivii John C ore y i El izabeth Penrose. Nu, cît u i de pu in. M -am întrebat dac Max o crezuse. în general , lumea vrea s cread ve t il e bune, i ar Max era atît de paranoic în proble ma viru i lor, încît ar fi fost încîntat s cread c Plum Isl and nu r spî ndea în v zduh anti biotice i vacci nuri. Trebui a s vorbe sc cu el. Mai tî rziu. Poat e. Mai exista o întrebare: dac era vorba de acoperire, atunci ce anume acopereau? Mi -a dat prin minte c poate ni ci nu tiau ce. Aveau nevoie s -i schi mbe încadrarea dint r-o oroare absolut î ntr-un caz de tîlh rie comun , i înc repede, ca s calmeze spiri tele. Abia atunci puteau începe s se gî ndea sc ce dracu' însemna toat pove stea ast a. Poate c Nash i Foster erau la fel de ignora n i ca mi ne în privin a mobilului asasi n rii so il or Gordon. Teoria num rul doi: se tia cine i de ce îi lichidase pe doctorii Gordon, poate chiar Nash i Fost er î n persoa n . Z u c nu avea m nici cea mai vag i dee cine erau cei doi m sc rici. Cu mi nt ea plin de tot felul de vari ant e de conspira ie, mi -a m a mi ntit vorbele l ui Beth referitoare la Nash.. . Nu mi-a dori s -l am

du man.
La ora aceea în parcare se g sea u vre o sut de ma ini al e angaja ilor de pe Plum Island, dar nu se vedea nici i peni e de om, a a c m-a m dus în spat ele unui microbuz i mi-a m sc os cheil e. Alt avantaj primit în schi mbul cel or patruzeci de mii de dolari cît m costase ma ina era pornirea motor ul ui de l a dist an . Am a p sat but onul respectiv î ntr-un anumi t fel, de dou ori lung, o dat scurt, i a m a teptat expl ozia. N-a avut loc nici o explozi e. Mot orul a început s duduie. L-a m l sat s mearg aproa pe un minut, apoi m-a m dus la ma i n i a m urcat la volan. M -a m întrebat dac nu cumva exa gera m c u precau iil e. Presupun c , dac ma i na ar fi explodat, r spunsul ar fi fost negativ. Mai bine s fii în siguran decît s - i par r u, eu a a consider. Pîn cî nd aflam identi tatea asasinului sau a sasi ni lor, aveam toate mot ivele s fiu paranoi c.

14
Am pornit spre ve st pe Mai n Road, cu motorul t orcînd, cu radioul dat l a volumul potrivi t, în timp ce pe lî ng mi ne defilau privel i ti patri arhale, cer al bastru, pesc ru i, tot ce era mai frumo s pe a treia planet de la Soare. A sunat t elefonul di n ma i n i a m r spuns: - Ai ci Zona Fierbi nte. Cu ce v pot fi de folos? - Ne întîlnim la l ocuin a famil iei Murphy, m-a anun at detecti vul Penrose.

- Nu prea cred, i-am r spuns. - De ce nu? - Am i mpre sia c am fost concediat. Iar dac nu a m fost , at unci îmi dau de misia. - Ai fost angajat cu s pt mîna. Trebuie s - i îndepline ti obl iga iile pî n la sfîr itul s pt mî nii în curs. - Nu z u? - Am ajuns acas la so ii Murphy, m-a î n tiin at ea i a închis telefonul . Det est fe mei le care - i dau aere de ef. Cu toate acestea, în urm t oarele dou zeci de mi nut e am parcurs di stan a pî n la casa fa miliei Murphy i a m v zut- o pe domni oa ra detectiv Penrose a tept înd la intrare, î n Ford-ul ei negru f r însemne de poli ie. Mi -am parcat Jeep-ul cîteva case mai încolo, am oprit motorul i a m coborî t. în dreapta locuin ei so i lor M urphy, sce na crimei era înc î mprej muit cu cordoane galbe ne, iar în fa a casei se vedea un poli ist de la sec ia din Sout hold. Microbuzul echi pei mobi le a comi tatului se g sea i acum pe pel uz . Cînd a m sosit, Beth vorbea l a tel efonul celul ar. A î nchi s i a coborît. ² Toc mai i -am dat eful ui me u un raport verbal am nun it. Toat lumea pare mul umit de versiunea cu vacci nul anti -Ebol a. ² I-ai spus i c , dup p rerea ta, totul e o minciun sfruntat ? ² Nu. .. Hai s l s m deopart e acest gînd... Ave m de rezol vat un dublu a sa si nat. Am mer s la u a din fa a so il or Murphy i am ap sat but onul soneriei . Casa era o ferm de prin anii '60, în starea ei i ni ial ² dup cum se spune - urît , dar destul de bine î ntre i nut . A desc his o fe meie de vreo a pt ezeci de ani. Beth i cu mine ne -a m prezentat . Ea s-a ui tat fix l a ort ul me u, proba bil gîndindu-se c era proa sp t sp lat i c mirosea pl cut. I-a zî mbit lui Bet h i ne-a pofti t î n unt ru. A disp r ut în cel lalt cap t al casei i a st rigat: ² Ed! Iar a venit poli ia! S-a î ntors î n sufrageri e i a ar t at c t re o canapea de dou persoane. M-a m trezit obraz lîng obraz cu Bet h. ² Dori i s be i ceva? ne-a î ntrebat doamna Agne s Murphy. ² Nu, mul ume sc, doa mn , am r spuns eu. sunt în misi une. Beth a refuzat i ea. Doa mna Murphy s-a a ezat într-un balansoar, cu fa a spre noi. Mi -am rotit privi rea pri n înc pere. Stil ul de decora iuni i nterioare era ceea ce eu nume sc art veche: întunecat, muceg it , cu mul t mobi l , ase sute de bibelouri urî te, suveni ruri incredibil de sordide, fotografii cu nepo i i a a mai departe. Pere ii erau verzi i aveau aspect de cret , se m nînd cu ni t e napolit ane, i ar covorul era. .. la urma urmei, ce importan avea? Doa mna Murphy purta un costum cu pa ntalon de cul oare roz, confec ionat dintr-un material sint etic f cut s rezist e o mie de ani . ² I-a i si mpatizat pe so i i Gordon? a m întrebat -o eu. întrebarea a descump ni t -o, cum de fapt int en iona m. i-a adunat gînduri le i a r spuns: ² Nu-i cuno t ea m prea bine, dar, î n general, erau oa me ni li ni t i i. ² De ce crede i c au fost asa sina i ? ² P i.. . de unde s t iu? Ne-a m pri vit un ti mp, apoi ea a continuat: Poat e era ceva legat de munca l or. în clipa aceea a intrat Edgar Murphy, tergînd u- i mîi nile cu o cîrp . Ne-a expli cat c fuse se î n garaj, unde lucrase la ma ina de tuns iarba. Ar t a de aproape optzeci de ani i, dac a fi fost în locul lui Beth Penrose i a fi preg tit î n mi nt e viitorul pr oces, n-a fi pus mî na în foc c Edgar putea s mearg pîn î n boxa martoril or. Purta salopet verde, pantofi de lucru i era la fel de palid ca so i a lui. î n orice caz, m-a m ridicat i am dat mî na cu domnul Murphy. M -a m a ezat di n nou, i ar Edgar s-a i nstal at într-un ezl ong, pe care l -a î nclinat atît de mult, încît privea înspre tavan. Am încerca t s -i prind pri vi rea, dar era dificil, dat fiind pozi ia fiec ruia. Mi -am a mi nt it de ce nu-mi vizi tam p rin ii . - Am discut at deja cu eful poli iei, ne-a dat de ti re Edgar Murphy. - tiu, domnule. Eu lucrez pent ru sec i a cri minali stic , i -a r spuns Beth. - Dar el pentru cine lucreaz ? - Eu lucrez cu eful poli i ei, cu Maxwel l, am precizat. - Nu-i adev rat. Cunosc t o i pol i i tii de la sec i e. Pu in mai lipsea ca acest caz s devi n un triplu asasinat. Am privi t î n tavan, cam pe unde î i pironise el pri virea, i am spus, ca

i cum a fi emis c tre un satelit care urma s t ri mi t semnalul spre un recept or: - sunt consili er. Uit a i, domnule Murphy... - Ed, nu po i st a drept ? m-a î ntrerupt doa mna Murphy. E foarte nepoliticos s stai a a. - Pe dracu' ne politicos! E casa mea. M aude foarte bi ne. M auzi, nu-i a a? - V aud, domnule. Beth a f cut o scurt i ntroducere, îns rel atînd i nten ionat gre it unele det alii i momente, dar domnul Murphy a corect at-o, demonstrînd c avea me mori e bun pentru întî mpl ri recente. Doa mna Murphy a oferit i ea o rel atare fidel a evenime nt elor din ziua precedent . P reau martori credibili i mi -a fost ru i ne c nu era m r bd tor cu b trînii; aveam must r ri de con ti in c voise m s -l strîng de gît pe Edgar î n ezlongul lui. în ori ce caz, pe m sur ce Beth i cu mi ne st t eam de vor b cu Edgar i cu Agne s, devenea li mpede c nu avea m de aflat prea mult e lucruri noi despre fapt ele propriu-zise: la ora 5:30 so ii Murphy se g seau î mpre un î n camera lor însorit i toc mai termina ser cina - cei doi b trîni l uau cina pe la pat ru dup -a mi aza. Cum-nec um, se uit au la televizor i deodat auziser al upa so ilor Gordon. Recunoscuser zgomot ul de motoare mari, iar doamna Murphy a come ntat: ' - Doa mne, da' ti u c duduiau! Oare de ce le trebuie oa me nilor ase menea motoa re mari i zgomot oa se? Ca s - i deranjeze veci ni i, doamn Murphy. - A i v zut alupa ? i-a m întrebat pe amîndoi. - Nu, a r spuns doa mna Murphy. Nici nu ne-a m uitat dup ea. - Dar putea i vedea alupa, din camera cu fere stre mari ? - Putem vedea apa, da. Dar ne uit am l a televizor. - Oricum, era mai bi ne decît s pri vi i un golf pustiu. - John! m-a dojeni t Beth. într-adev r, am prej udec i i m detest pentru asta, dar ele sînt consecin a vre muril or pe care le tr i esc, a sexului, a epocii i a educa i ei mele. I-a m zî mbit doa mnei Murphy. - Ave i o cas frumoa s . Un timp Bet h a prel uat sarcina de a pune întreb ri. - Sînte i si guri c n-a i auzit nici un zgomot care putea s fi fost o î mpu c tur ? i -a î ntrebat ea pe domnul i doa mna Murphy. - Da, a r spuns Edga r Murphy. Am un auz foart e bun. Am auzit cînd m-a st rigat Agne s, nu? - Une ori împu c turil e nu se aud a a cum crede m noi c ar trebui s se aud , i -a expli cat Beth. Adi c la televizor se aud î ntr-un fel , dar în realit ate se aud ca un foc de artificii, ca o t rosnit ur puterni c sau ca o eav de e apa ment . A i auzit vreun zgomot dup ce s-au oprit mot oarele al upei ? -Nu. Era rî ndul me u. - Bine, am spus. A i auzit c s-au opri t mot oarele. Era i tot la televi zor? - Da. Dar nu-l pune m ni ciodat tare. St m foarte aproa pe de aparat. - Cu spatele la fereastr ? -Da. - Bine, v-a i uitat la televi zor înc zece mi nut e... ce anume v-a f cut s v ridica i de l a locuri le dumnea voa st r ? ² Era una di nt re emisi unil e preferate ale lui Agne s. Una idioat , nu mai vorb rie. Montei Will iams. ² A adar, a i porni t spre casa vecini lor, ca s schi mba i o vorb cu Tom Gordon. ² Voi a m s î mprumut un prelungi tor. Edgar nc-a pove sti t c trecuse printr-o ga ur di n gardul vi u, p ise pe terasa so i lor Gord on, unde d duse cu oc hi i de Tom i Judy, mor i i în epeni i. ² Cît de departe v-a i aflat de cadavre? l-a î ntrebat Beth. ² La nici ase metri . ² Sînte i si gur ? ² Da. Era m la marginea terasei, iar ei se g sea u în dreptul u i i cu glasvand. a se met ri. ² Bun. De unde a i ti ut c erau so i i Gord on? ² La început nu mi-a m dat se a ma. Am încreme nit locului, cu ochii int la ei i dintr-o dat am în eles. ² De unde v-a i dat sea ma c erau mor i ? ² în pri ma clip nu mi-a m dat sea ma. Dar a m v zut.. . pe frunt ea lui ceva ce sem na cu un al treilea ochi . î n elege i ? Nu se clinteau

din l oc. Aveau ochii deschi i, dar nu respirau, nu ge meau. Erau complet ne mi ca i. ² Apoi ce-a i f cut? l -a î ntrebat Beth. ² Am plecat dracului de acolo. Di n nou era rîndul me u. ² Cît timp crede i c a i r ma s pe t eras ? l-a m întrebat pe Edgar. ² Oh, nu t iu. ² Jum t ate de or ? ² La dracu', nu. Vreo cincisprezece secunde. Cinci ar fi fost mai aproa pe de adev r, am pre supus eu. L-a m pus pe Edgar s re pete de cîteva ori ce se î nt împl a se î n cele cinci sec unde, î ncercînd s -l fac s - i a mint easc dac î n acel r stimp auzise sa u v z use ceva i e it din comun. Zadarnic. L-a m întrebat i dac î i amintea s fi sim i t miros de praf de pu c , dar a fost cat egoric; prima lui declara ie î n fa a efului poli iei con inea toat e detaliile, alt ceva nu mai avea de spus. Doa mna Murphy l-a sus inut. M -a m întrebat ce s-ar fi î ntîmplat dac Edgar Murphy ar fi t recut prin gard cu vreo zece mi nut e mai devre me. Proba bil c n-ar mai fi stat acum în fa a noa str . Mi-am pus proble ma dac îi trecuse pri n mi nte acest aspect. ² Cum crede i c a fugit asasinul, dac nu a i auzit i n-a i v zut nici o ma in i nici o barc ? l -am întrebat. ² Ei bine, m-a m gîndit i eu la ast a. - i? ² P i, pe aici exist o mul ime de persoa ne care merg pe jos, cu bicicleta sau fac j oggi ng. tia i? Nu cred c lumea ar acorda aten ie cuiva care ar face acela i lucru. ² A a e. Dar cineva care ar fi f cut j ogging cu o lad frigorifi c în mîn ar fi at ras at en ia. Existau a nse mari ca uci ga ul s se fi aflat undeva pri n apropiere în momentul î n care Edgar descoperi se cadavrele. Am aba ndonat locul i ora crimei i am abordat alt serie de întreb ri. ² So ii Gordon aveau mul i pri eteni? a m înt rebat-o pe doa mna Murphy. ² De stul de mul i, a r spuns ea. G t eau mul t în aer l iber. Mereu aveau vizi tatori . ² Ie eau cu barca în larg seara tîrzi u? I-a î ntrebat Beth pe Edgar. ² Uneori . Era imposi bi l s nu auzi motorul. Cîteodat veneau acas noa ptea tîrzi u. ² Ce însea mn tîrziu? ² Oh, dou -trei noaptea. Presupun c mergea u la pescuit nocturn, a ad ugat el. Se poate pescui cu For mula 303, a a cum f cuse m i eu în cîteva rî nduri î mpre un cu so ii Gord on, dar Formula 303 nu este o barc de pescuit, lucru pe care Edgar nu avea cum s nu-l ti e. î ns Edgar f cea parte din vechea genera ie i era de p rere c mor ii nu trebui e vorbi i de r u. .. decît cînd nu ai de al es. Am insi stat, înt rebînd despre obi ceiuril e so i lor Gordon, despre ma i ni necunoscute, i a a mai departe. Desi gur, pî n atunci nu mai lucrasem c u Beth Penrose, dar eram pe aceea i l ungi me de und , împre un f cea m un cuplu bun. Dup cîteva mi nute, doamna Murphy a spus: ² Erau o perec he foarte atr g toare. Am p rins aluzia i am înt rebat: ² Crede i c el avea o priet en ? - Oh. .. n-a m vrut s spun... - Sau poate Judy avea un priet en? -P i... - Cînd el era plecat , venea la ea un b rbat. Adev rat? - N-a m afirmat c era pri etenul ei sau ceva ase m n tor. - Povesti i-ne despre asta. Ea s-a conformat, dar nu era nimi c se nza i onal . O dat , în iunie, cînd Tom era la lucru i Judy r m se se acas , i -a f cut apari ia un domn prezent abi l i bine îmbr cat , cu barb , la vol anul unei ma ini sport de o marc necunoscut . B rbat ul a plecat dup o or . Era interesant, dar nu consti tuia dovada unei leg turi furtunoa se care s fi dus la crim pa sional . Apoi , î n urm cu cîteva s pt mî ni, cînd Tom era în l arg cu barca, un b rbat î i l sase Jecp- ul verde pe alee i se duse se î n curtea din spate, unde doa mna Gordon se bronza într-un biki ni mi nusc ul ; b rbat ul î i scosese c ma a i r m se se un ti mp l a soare l îng ea. - Nu cred c se cuvine, cînd so ul nu-i acas , a come ntat doamna Murphy. Vrea u s spun c ea era aproape dezbr cat , iar el i-a sc os c ma a i s-a l ungi t chiar al t uri. Au stat de vorb , apoi el s- a

ridicat i a pl ecat, înainte ca so ul s se întoarc acas . Ce put eau s înse mne toate acestea? - Ceva absolut nevi novat . B rbatul acela eram eu, veni se m s -l v d pe Tom î ntr-o proble m . Doa mna Murphy s-a ui tat l a mine. Am si m it ochi i l ui Beth a i nti i asupra mea. - Era m prieten cu so ii Gordon, i-am spus doa mnei Murphy. -Oh. .. Domnul Murphy a chi cotit c tre tavan. - Neva st -mea se gînde te numai la prosti i, m-a i nformat el. - La fel i eu. V vizita i cu so ii Gordon? a m întrebat -o pe doa mna Gord on. - l-am invitat o dat la cin , cî nd s-au mut at ai ci, în urm cu vre o doi ani. Curî nd dup aceea ne-au che mat i ei la un gr t ar î n aer liber. De atunci nu ne-a m mai vizitat. Nu-mi putea m i ma gina de ce. - Cuno t ea i pe nume pe uni i dint re pri etenii lor? a m î nt rebat-o pe doa mna Murphy. - Nu. îmi î nchipui c majori tatea erau angaja i de pe Pl um Isl and. Dac vre i s ti i p rerea mea, to i care lucreaz acolo sînt oa meni ciuda i. Conversa i a a conti nuat în acela i fel. Le pl cea mult s vorbea sc . Doa mna Murphy se leg na în balansoar, domnul Murphy se j uca cu l evi erul scaunul ui , pe care-l înclina în fel i chip. Stînd într-una dintre pozi iile lui culcate, m-a î ntrebat: - Dar ce-au f cut ? Au furat viru i ca s distrug ome nirea? - Nu, au furat un vacci n care valoreaz o groaz de bani . Voiau s fie boga i . - Da? Ca sa de al t uri era închiriat . tia i? -Da. - Pl teau al dracul ui de mult pe ea. - De unde ti i? - îl cunosc pe propri etar. Un tî n r pe nume Sanders. E constructor. A cump rat casa de la fami lia Hoffma nn, care sunt prietenii no tri. Sanders a pl t it un pre exagerat, apoi a pus casa la punct i le -a î nchi riat -o so ilor Gordon. Pl teau o chi rie mult prea mare. - S v vorbe sc deschi s, domnule M urphy, a i ntervenit Bet h. Uni i cred c so i i Gordon f ceau afaceri cu droguri. Dumneavoa str ce p rere ave i? El a r spuns f r ezitare. - Posibil . Ie eau în l arg cu barca la ore neobi nuite. Nu m-a r mi ra s fie a a. - în afar de mine i de b rbatul cu barb i ma in sport , a i mai v zut figuri suspecte la intrare sau în curtea din spat e? a m întrebat. - P i.. . sincer s fiu, nu pot afirma c am v z ut... - Doa mn Murphy? - Nu, nu cred. Cei mai mul i p reau oa meni respectabil i. Se bea mult vin.. . cut ia de gunoi era pli n de sticle goal e... uneori b utura îi f cea cam g l gi o i, dar muzi ca nu se auzea prea tare... nu era genul ace la de muzic bez meti c pe care-l auzi de obicei. - Avea i o chei e la casa lor? Am v z ut c doa mna Murphy i -a aruncat o privire so ului ei care se uita fix în tavan. Au urmat cîteva secunde de t cere, apoi domnul M urphy a spus: - Da, avea m o cheie. Ne ruga ser s le supraveghe m ca sa, pentru c , de obicei, nu plec m nic ieri. - i? - P i.. . s pt mî na trecut , mi se pare, a m v z ut acolo un mi crobuz de l c t u erie, iar cînd me terul a plecat, m-a m dus s probez cheia i nu mai mergea. M-am a teptat cumva ca Tom s -mi dea una nou , dar nu s-a î ntîmpl at a a. El avea cheia de l a locuin a mea, ti i? At unci l -am sunat pe Gi l Sanders i l -am întrebat , fiindc se presupunea c propri etarul trebuia s aib o cheie, dar el nu era la curent. Nu-i treaba mea, dar, dac so ii Gord on voiau s le suprave ghez casa, ar fi fost cazul s am o cheie. Acum m întreb dac nu cumva asc undeau ceva, a ad ugat b trînul. - V vom face ajutor de eri f cu t itl u onorifi c, domnul e Murphy. Apropo, v rog s nu mai spune i nim nui ce ne -a i declarat nou , cu excep ia efului poli iei, domnul Maxwel l. Dac v mai vizit eaz cineva, preti nzî nd c ar fi de la FBI, de l a poli ia comitatului Suffolk, a st atului Ne w York sau alt ceva ase m n t or, ar putea fi o minciun . Telefona i domnul ui Maxwell sau domni oarei detecti v Penrose. Bine ? - Bine.

- Du mneavoa st r ave i o barc ? l-a î ntrebat Beth pe domnul Murphy. - N-o mai a m. M costa prea mult efort i prea mul i bani. - Venea vre odat cineva în vizit l a so i i Gordon cu barca ? a întrebat Beth. - Di n cînd î n cînd mai vedea m cîte o barc la pontonul l or. - ti i cui apar i neau ambarca i unile? - Nu. O dat îns a m v zut o alup ca a lor. O barc cu motor, îns nu era a vecinilor no tri . Avea alt nume. - Era i destul de aproape ca s -i vede i numele? a m întrebat . - Une ori m uit cu binoclul. - Cum se numea barca ? - Nu- mi a mi nte sc. Dar nu era a so il or Gordon. - A i v zut pe cineva la bord ? a întrebat Beth. - Nu. Pur i si mplu, s-a î ntîmpl at s v d alupa. N-a m v zut pe ni meni urc înd sau coborînd din ea. - Cînd s-a î ntîmpl at ast a? - S vede m. .. prin i uni e... pe l a începutul lunii. - So ii Gordon era u acas ? - Nu tiu. M-am uitat s v d ci ne pleca di n cas , dar cumva au trecut pe l îng mi ne i nu-mi a mi ntesc decît c am auzit mot or ul i c barca a ie it în larg. ² Cît de bine vede i la distan ? - Nu prea grozav, doar cu binoclul . - Dar dumnea voa str , doamn Murphy? - La fel. Plecînd de la premi sa c pe propriet atea so ilor Murphy se practi ca urm rirea prin binoclu mai mult decît erau încl ina i s admit cei în cauz , i -am întrebat : ² Dac v-a m ar ta fotografii le unor per soane, mi-a i putea spune dac i -a i v zut vreodat pe propri etatea so il or Gordon? - Posibil . Am încuvii n at di n cap. Vecinii curi o i puteau fi martori utili, dar uneori , l a fel ca o camer vi deo de proa st calitate, put eau sc oate în eviden prea mul te det alii nese mnificative, confuze, plic ti coase i distorsionate. Am mai petrecut o j um tate de or punînd u-le întreb ri , dar cantitatea de informa ii se reducea de la un minut la altul. De fapt, domnul M urphy realizase aproa pe i mposibilul , adormind în timpul unui i nterviu cu poli i a. Sfor itul lui începea s m calce pe nervi. M -a m ridicat în pi cioare i m-a m întins. Beth s-a ridicat i ea i i-a î ntins doa mnei Murphy cartea de vi zit . ² V mul umi m pe ntru t impul acordat. Tel efona i-mi dac vre unul din dumnea voa str î i mai aminte t e ceva. ² A a voi face. ² i re ine i , a ad ugat Beth. Eu sunt cea c rei a i s-a î ncredin at spre rezolvare acest caz. Domnul care m înso e te est e colegul me u. eful pol i iei, domnul Maxwel l, ne spri jin . Nu t rebuie s mai discuta i probl e ma cu ni me ni altcineva. Ea a dat din cap, dar nu putea m s ti u dac so ii Murphy ar fi reu it s in pi ept unui individ ca Ted Nash de la CIA. ² Ave i ceva î mpotri v dac facem cî iva pa i pe dome niul dumnea voa str ? a m î ntrebat -o pe doa mna Murphy. -Nu. Ne -a m luat r ma s- bun de la doa mna Myurphy i eu a m spus- Regr et c l-am plicti sit pe domnul Murphy. - E ora l ui de siest . - în eleg. B trî na ne-a condus l a u . - Mi-e fric , ne-a m rturi sit ea. - Nu a ve i de ce, a lini tit -o Beth. Pol i i a i ne sub supra veghere toat zona. - Am putea fi omorî i în paturil e noastre. - Noi crede m c este vorba de un cunoscut al so ilor Gord on, a r spuns Beth. Ci neva care l e purta sî mbet ele. Nu ave i nici un mot iv s fi i îngri jorat . - Dar dac se întoarce? Iar începea m s m enervez. - De ce s-ar întoarce uciga ul? a m repl icat, pe un t on pu in cam aspru. - Un uciga se întoarce întotdeauna l a locul crimei. - Un uciga nu se întoarce niciodat la locul crimei . - Ba da, dac vrea s omoare martori i. - Du mneavoa st r sa u domnul Murphy a i fost martori la cri m ? -Nu.

- At unci nu ave i de ce s v face i griji , am declarat . - Dar uciga ul i-ar put ea închipui c am fost mart ori. Am aruncat o privi re c tre Beth. - Voi trimi te o ma in de patrulare, ca s suprave gheze casa, a promi s ea. Dac sînte i neli ni tit sau auzi i ceva, suna i la 911. Nu fi i îngrijorat , a ad ugat ea. Agne s Murphy a încuvii n at di n cap. Am desc his u a i am ie it afar , în lumina soarelui. - De fapt, are drept ate, i-am spus eu l ui Beth. - tiu. Am s m oc up de asta. împre un cu Beth a m ocolit curtea lateral , î n care am descoperit gaura din gardul viu. De lîng gard se putea vedea partea din spat e a casei so ilor Gordon i pontonul, iar dac treceai dincolo i pri veai spre stî nga, vedeai pî n la malul apei. în l argul golfului pl utea o ambarca iune alb cu albastru. - E barca pol i istului de patrul din golf, mi-a expli cat Beth. Am che mat patru scafa ndri s caute cel e dou cart u e prin mîl i print re alge. Slab spera n . înc nu trecuser dou zeci i patru de ore de la asasinat i accesul la l ocul cri mei urma s fie interzi s cel pu in pî n a doua zi diminea , a a c nu a m p t runs pe propri etatea Gord on, altfel ar fi trebui t din nou s se mnez la veni re, or eu încercam s m retrag din toat povestea aceea. Am mer s îns pe lîng gardul viu al propriet ii Murphy, îndrept îndu-ne spre golf. în apropi ere de ap gardul era mai pu in înal t, iar la vreo nou metri de mal se putea vedea bine pe deasupra lui. Am aj uns în l ocul în care valurile clipoceau lî ng pont onul so i lor Murphy. B t rînii aveau un vechi ponton plutitor î n stî nga, în dreapta fiind pontonul fix al so i lor Gord on. Spirocheta nu era acolo. ² Cei de l a Biroul de Marin au dus barca în docuril e lor, mi-a explicat Beth. Test ele de l aborator vor fi efectuate acolo. Ce p rere ai de cei doi Murphy? m-a î ntrebat ea. ² Cred c ei au f cut-o. ² Ce s fac ? ² Ei i-au lichidat pe so ii Gordon. Nu direct. Au ie i t î n calea lui Tom i Judy pe ponton, le-au vorbit vreo j um tat e de or despr e vînz ri le anun ate în zi arul de duminic , mome nt în care so ii Gor don i -au sc os pi stoalel e i i-au zburat creierii. ² Posibil , a accept at Beth. Dar ce s-a î ntîmpl at cu armele? ² Edgar a confec ionat din ele suport uri pent ru hîrt ie i gienic . Ea a î nceput s rîd . ² E ti îngrozit or. i tu ai s fii cîndva b trîn. ² Nu, n-a m s fi u. Cîteva secunde a m t cut amî ndoi . Am r ma s pe loc, privind apa golfului . Apa, ca i focul, este fascinant . într-un tî rziu, Bet h a întrebat: ² Ai avut o leg tur cu Judith Gordon? ² Dac a fi avut, v-a fi spus din capul locului, atît ie, cît i l ui Max. ² I-ai fi spus lui Max. Nu mi e. ² A a e... N-a m avut nici o leg t ur cu Judy Gordon. ² Dar o pl ceai . ² To i o pl ceau. Era frumoa s . i foarte inteli gent , mi-a m a mi ntit eu s adaug, ca i cum mi -ar fi p sat m car cît negru sub unghie. La drept vorbind, uneori î mi p sa, dar alteori uit am s trec intel ectul pe lista calit ilor. Cum ave m de a face cu o pereche tî n r , at r g toare di n punct de vedere fizi c, poate ar t rebui s lu m în di scu ie i latura sexual , am ad ugat. Ea a î ncuvi in at din cap. - Vo m a naliza i aceast posi bi lit ate. Di n locul în care ne g sea m, putea m vedea pavili onul din curtea so il or Gordon. Steagul î nc fl ut ura în vîrf, iar cele dou stegule e de se mnalizare atîrnau de bara fix , respectiv de vîrful vergii . - Po i desena stegule ele? am înt rebat-o pe Beth. - De sigur. i -a scos agenda i stil oul i a schi at cel e dou obiecte. Deci crezi c au o se mni fica i e? Reprezint un se mnal ? - De ce nu? Doar sunt stegul e e de semnalizare. - Eu cred c au doar un sc op decorat iv. Vom vedea. - Bine. S ne întoarce m acum la l ocul cri mei, i-am propus lui Beth. Am trecut pe ceal alt proprietate i am porni t spre pontonul so i lor Gord on. - Bine, i -am spus. Eu sunt Tom, tu e t i Judy. Am plecat de pe Plum Island l a ami az , iar acum e î n jur de 5:30. Am ajuns acas .

Eu opre sc motorul. Tu cobori pri ma i legi parîma. Eu car lada fri gorifi c pe ponton. Bine? - Bine. - M ca r pe pont on, a mî ndoi ridi c m cut ia de mînere i porni m spre ca s . Am si mulat scena, mergînd unul lîng altul. Ne uit m spre cas . Dac ar exista o persoan pe una dintre cele t rei terase, am vedea-o i noi. Corect ? - Corect, a confirmat ea. S presupune m c este totu i cineva acolo, dar o cunoa t em sau îl cunoa t em, a a c nu ne opri m din mer s. - Perfect. Te-ai a tepta îns ca acel ci neva s coboare pî n la noi, s ne dea o mî n de ajut or. Un ge st de polit e e el ementar . în orice caz, noi merge m mai departe. Am continuat s p i m unul lîng al tul pî n la cea de a doua teras . - La un mome nt dat, a zi s Beth, ar trebui s observ m dac glasvand ul sau u a -para va n est e deschis . în acest caz, am fi î ngri jora i, poate chiar ne-a m opri sau a m face cale întoars . U a n-ar trebui s fie deschi s . ² Afar de cazul în care ei tiau c -i a tepta cineva în untru. ² întoc mai. Dar acel ci neva ar t rebui s fie o persoan care pri mi se noua chei e, a precizat ea. Am continuat s merge m spre cas , pîn pe ul tima teras , i ne-a m oprit la cî iva pa i de cel e dou contururi desenate cu creta. Beth, î n dreptul lui Judy, i ar cu, în dreptul lui Tom. ² So il or Gordon, a m zis eu, le mai r mî n cî i va pa i de f cut i un mi nut de t r it, poate chiar mai pu in. Ce v d ei? Beth a privit fix cont ururile trasat e cu cret , apoi s-a ui tat la casa di n fa a noastr , la u a cu glasva nd, la por i uni le aflate imediat în stînga i în dreapta noa st r . î n cele din urm , a spus: ² Cei doi merg mai depart e spre cas , de care îi mai despart a se metri . Nimic nu i ndi c faptul c î ncercau s fug . sunt al t uri, nu a u unde s se asc und , poate doar î n cas , i ni meni nu poate trage direct în cap de la o ase me nea di stan . Probabil îl cuno t ea u pe asa si n sa u nu i -a al armat prezen a l ui. ² Corect. M gîndesc c asasinul poate îi a t epta într-un ezlong, pref cîndu- se c doarme, motiv pe ntru care el sau ea nu l e-a ie i t î n întî mpina re pe teras . So ii Gordon cuno teau persoa na, poate Tom chiar a stri gat: ÄHei, Joe, scoal i ajut -ne s c r m lada asta cu vacci n anti -Ebola". Sau cu antrax. Sau cu bani. A adar, indivi dul s-a ridicat în pici oare, a c scat, a parcurs cei cî i va met ri de l a oricare dintre aceste ezlonguri i pîn la ei, a ajuns l a un pas de cuplu, a scos pistol ul i i -a î mpu cat în cap. Corect ? ² Posibil , a r spuns ea. A oc olit contururil e f cute cu cret i s-a opri t î n locul în care proba bi l st tuse uciga ul, la ni ci un metru jum tat e de contururile victi melor. Eu m-a m dus acolo unde se opri se Tom. Beth a ridicat bra ul drept i i -a pri ns închei et ura dreapt cu degetele mîi nii stîngi . i -a î ndrept at degetul exact spre fr unt ea mea i a spus: ² Bang! ² în clipa î n care au fost uci i, nu mai c rau lada, am spus eu. Al tfel , Tom i-ar fi dat drumul din mî n cînd a c zut î mpu cat. Mai întîi, amî ndoi au pus l ada jos. ² Nu sunt atît de sigur c duceau o lad . E teoria ta, nu a mea. ² At unci, unde-i lada frigori fic pe care am v zut-o î nt otdeauna la bordul alupei ? - Cine ti e? Poate fi ori unde. Prive t e cele dou cont ururi, John. Sînt atît de aproape unul de cel lalt, încît m întreb dac între ei se putea g si o l ad lung de un metru dou zeci . M -a m uitat din nou la desenele f cute cu cret . Remarca ei era corect , tot u i am spus: - Poate au pus jos l ada cu cî iva metri în ur m , apoi au î nai ntat spre uci ga , care poate edea lungit în ezl ong, poate a tepta ai ci, în picioare, sau poat e abia ie ise din cas prin u a cu glasvand. - Posibil . î n orice caz, cred c so i i Gordon îl cuno teau pe cel sa u pe cei care i -au ucis. - De acord. Nu cred c pozi i a asasi nul ui i a victimel or s-a datorat unei pure întîmpl ri , i -am spus lui Bet h. Uciga ului i-ar fi fost mai si mpl u s î nf ptuia sc crima în untru decî t afar . i totu i , a ales locul acesta... a tras din acest punct. - De ce? - Singurul motiv care îmi vi ne în minte ar fi acela c avea o arm înregi strat i nu voi a ca mai tîrzi u gloan ele s fi e supuse unei expe rtize bal isti ce, î n eventuali tatea c devenea suspect. Ea a î ncuvi in at din cap i a privit spre gol f.

- în cas , gl oan ele s-ar fi î mpr t iat cine t ie pe unde, am conti nuat eu, i poat e nu ar fi reu it s le recupereze. Prin urma re, a ales s -i împu t e în cap de la mic di stan , cu un pi stol de calibru mare, f r s exi ste vreun obstacol î ntre r ni le f cute l a ie i rea glon ului i apele adînci ale golfului. Beth a î ncuvi in at înc o dat . - A a se pare, nu? Asta schi mb profilul uciga ului, a ad ugat ea. N-a fost un drogat i nici un asa sin cu arm neî nre gistrat . E cineva care nu are acces la arme neidentifi cabile. .. un cet ean one st, cu arm înregi strat . Asta vrei s spui? - Se potri ve te cu ce v d aici. - De aceea vrei lista cu numele l ocal nicil or care de in arme înregi strat e. - Exact. Arma cri mei a fost de calibru mare, înregi strat , nu de inut il egal i nici furat , proba bil un pist ol automat, nu un revolver, înt rucît focul de revolver est e aproa pe i mposibil de amorti zat. Hai s porni m de la aceast t eorie. - Cum poate un cet ean one st , cu arm înregist rat , s - i procure i legal un a morti zor? a întrebat Bet h. ² Bun întrebare. Am c hi bzui t asupra ipotezelor schi at e pîn atunci i am spus: La fel ca toat e celel alte aspecte ale acestui caz, i aici apare un el ement care dinamiteaz întreaga teorie. ² Adev rat . Nu uit a de pist oalele automate calibrul 45 de pe Plum Island, a ad ugat ea. ² întoc mai. Am mai discut at un t imp, încercî nd s pune m lucruril e cap l a cap i s ne ima gi n m ce se întî mpl ase cu o zi în urm , la ora 5:30. Prin gl asva ndul u ii am v zut un poli ist în uni form de la sec i a din Southold, dar el nu ne-a v zut i a disp rut în i nteriorul casei. Dup vreo cinci minute de gîndire, i -am spus lui Bet h Penrose: ² în copi l rie, plecam din Manhatt an i venea m aici , î mpre un cu t oat familia mea tipic ameri can : mama, tata, frat ele meu Ji m i sor -mea Lynne. De regul , închiriam aceea i cas , lîng marele conac vict orian al unchiului Harry, i petreceam acolo dou s pt mâ ni, timp în care ne devora u în arii. Ne intoxi ca m de la o et ari otr vi tori, ne î n epa m î n cîrl ige de pescui t i ne b ica m pielea de la soare. Se pare îns c ne pl cea, din mome nt ce abia a teptam s reveni m în anul urm t or: fa mil ia Corey în vacan de var ! Ea a zîmbit. ² într-o var , am continuat eu, cînd avea m vre o zece ani, am g sit un glonte de muschet i mi s-a apri ns i magina ia. Vreau s spun, ci neva îl folosi se cu o sut , poat e chiar dou sute de ani în urm . Atunci so ia l ui Harry, -m t u a June, Dumnezeu s- o odihnea sc î n pace, m-a dus unde va î n împrejuri mile satului Cut chogue, unde ² din cîte mi-a pove sti t - exist ase cîndva o a ez are a i ndi enilor Corcha ug, i mi -a ar t at cum s caut s ge i , vet re, ace din os i altele ase me nea. Incredibi l. Beth nu a come ntat nimic, dar m privea ca i cum i-a fi relatat ceva int eresant. ² îmi a mintesc c noa ptea nu-mi putea m g si somnul, t ot gîndindu- m la gloan e de muschet , l a vîrfuri de s ge i, la coloni t i i indieni, l a solda i englezi i ameri cani, i a a mai departe. înaint e de sfîr i tul cel or dou s pt mîni de vis, îmi doream ca at unci cînd voi fi mare s devin arhe ol og. N-a fost s fíi e a a, dar cred c -i unul dintre mot ivele pentru care m-a m f c ut poli ist. I-a m pove st it despre aleea unchi ului Harry, despre sc oi cil e i cenu a pe care le pres ra u acolo ca s nu se fac praf i noroi. - A adar, am continuat eu, pest e o mie de ani un arheol og va face s p turi, va descoperi sc oicil e i cenu a i va pre supune c acolo a fost cîndva o vatr . î n realitate, e vorba de o alee. Cu toate acestea, arheologul va face t ot posi bi lul ca locul s par o vatr , ca faptel e s se potri veasc cu teoria lui. M urm re ti? - De sigur. - Bun. i acum urmeaz prelegerea mea inut st uden ilor. Vrei s-o auzi? - D -i drumul. - Do mnilor stude n i, ceea ce vede i aici, la locul crimei , est e înghe at în t imp i nu mai reprezint o scen vi e i dina mic . Pornind de l a aceast natur moart , pute i broda diverse variante, dar el e vor r mîne si mple ipoteze. La fel ca un arhe ol og, detecti vul poate pu ne cap l a cap fapt e concrete i probe tii n ifi ce soli de, din care s trag totu i concluzii eronate. Mai ad uga i cît eva mi nciuni, unele di versiuni, mart ori coopera n i, dar care se în al . Sau persoane care î i spun ceea ce vrei s auzi, ca s - i confir me teoria,

persoane cu vi a dubl , apoi î nsu i asa sinul, care poate a creat false indicii. Pi erdut undeva pri n tot acest h i de contradic ii, neconc ordan e i mi nci uni se asc unde adev rul. în acest moment , dac am calculat corect, sun cl opo elul i eu m adresez audit oriului: Ä Doamnel or i domni lor, me seri a dumneavoa str este s descoperi i adev rul". - Bravo! m-a felicit at ea. - Mul ume sc. - A adar, ci ne i-a uci s pe so ii Gord on? m-a î ntrebat. - S m ia dracu' dac tiu, am r spuns.

15
St team pe str du a pl in cu umbre i lumini, lîng ma ina nea gr de pol i i e a l ui Beth Pe nrose. Se f cuse apr oape a se seara. ² Ce-ai zice de un cocteil? am întrebat -o. Ea mi -a r spuns tot cu o înt rebare: ² Po i g si casa în care locuie t e Margaret Wiley? ² Poate. Serve t e cocteil uri? ² O vom î ntre ba. Urc în ma in . A pornit motorul cel put ernic i am pornit spre nord; am t recut prin Na ssau Point , am parc urs digul i a m intrat pe por iunea conti nental a North Fork. ² încotro? m-a î ntrebat ea. ² La dreapta, cred, am r spuns. Ea a vi rat î n scrî net de cauci ucuri. ² Mai încet, am sf tui t-o. Beth a redus viteza. Era pl cut s c l torim în lumi na a sfin itului, cu geamul porti erelor coborî t, l sînd s p trund aerul proa sp t. Ne î ndep rtasem de golf i str b tea m inutul de ferme i pod gorii. ² Cînd eram mi c, a m spus eu, exi stau dou feluri de ferme: cele de cart ofi, apar i nî nd în mare parte unor fa mil ii de polonezi i ne m i venit e aici pe la începutul secolul ui, i cele de fructe i legume, propriet atea primi lor coloni t i. sunt ferme care au apar i nut acelei a i familii de trei sute cincizeci de ani. Aproape c nu- i vine s crezi. Ea a t cut un timp, apoi a spus: ² Fa mil ia mea a de inut aceea i ferm vre me de o sut de ani. ² Z u? Apoi tat l t u a vîndut-o? - N-a avut încotro. Cînd m-a m n scut eu, ferma ajunse se î n suburbiil e ora ul ui . Lumea ne socotea bi zari. La coal copiii rî deau de mine, fiindc eram fiic de fermier. A zîmbi t i a ad ugat: Dar cine rîde l a urm rîde mai bi ne. Tata a vîndut ferma cu un mi li on de dolari. La vre mea aceea erau bani, nu glum . - sunt i acum. L-ai mo tenit ? a m întrebat -o. - înc nu. Dar cheltui esc dint r-un fond credi tat prin procur . - Vrei s te m ri i cu mine ? a m înt rebat-o. - Nu, dar î i dau voie s conduci BMW-ul me u. - înceti ne te i ia-o l a stî nga. Ea a cotit i am pornit din nou spre nord. Mi-a aruncat o pri vire i mi -a spus: - Parc erai c s t orit. - Di vor at. - Cu acte î n regul ? - A a cred. - îmi a mintesc un reportaj de la televi zor... cînd ai fost r ni t.. . cu o so ie at r g toare, care te vizita l a spit al împreun cu pri ma rul, cu reprezent antul poli iei ... mai ii minte? - Nu prea. Am a uzit cîte ceva, am r spuns. Acum ia-o l a dreapta i i mediat la stînga. Am ajuns pe Li ghthousc Road i i -am spus: Mergi încet, ca s vede m n umerel e. Str du a îngust care ducea la farul Hort on Poi nt, aflat cam l a un kil ometru i j um tate dep rtare, era m rginit de c su e înconjurate de podgorii. Am ajuns în fa a unei vi li oare frumoa se din c r mid , pe a c rei cutie po tal scria ÄWiley". Beth a oprit ma i na pe iarba de la mar gi nea drumul ui . - Cred c aici est e. - A a se pare. Apropo, în cartea de telefon erau o mul ime de Wil ey. Proba bil urma i i pri mil or coloni ti. Am coborît i am porni t pe al eea piet ruit care ducea pî n la u a din fa . Nu exi sta sonerie, a a c am b tut la u . Am a teptat. Se vedea o ma in parcat sub un stejar înalt, pe o latur a casei, a a c am oc ol it cl direa i ne -a m dus în spate. O fe mei e usc i v , de vreo a ptezeci de ani i îmbr cat într-o roc hie de var î nflorat treb lui a prin gr dina de l egume.

- Doa mna Wiley? a m strigat eu. Ea a ridicat privirea i ne-a i e it în î ntîmpi nare. Ne-a m întîl nit pe mi ca peluz di nt re cas i gr din . - sunt detecti vul John Corey, m-a m preze ntat. Eu v-a m telefonat azi-noa pte. Domni oara este colega mea, det ectivul Bet h Penrose. B trîna s-a ui tat fix l a ort ul meu i m-a m gîndit c poate nu m încheiase m l a proha b sau mai tiu eu ce. Beth i -a ar tat b t rînei insigna; doa mna Wi ley a p rut mul umi t î n privin a colegei mele, dar î nc nu t ia ce s cread despre mi ne. I-a m zî mbit . Avea oc hi cenu i i i limpezi, p rul c runt i o figur i nteresant , cu piel ea aproa pe t ranspare nt ² un chip care îmi a mi ntea de o pictur veche, nu de un tabl ou, un pi ctor sa u un stil anume ² atîta doar, o pictur veche. Ea m-a pri vit i a spus: - A i t elefonat foarte tîrziu. - Nu putea m dormi. Ace st dublu asa si nat mi-a al ungat somnul, doa mn Wi ley. îmi cer scuze. - Nu-i nevoi e s -mi cere i scuze. Cu ce v pot fi de folos? - De fapt, ne-ar interesa terenul pe care l-a i vîndut so ilor Gordon, i -am r spuns. - Parc v-a m spus tot ce ti u. - Da, doa mn . Probabil c ne-a i spus t ot. Totu i , am mai avea cîteva întreb ri. - Lua i loc acolo. Ne -a condus l îng ni t e sca une vopsite în verde, sub o salcie pl îng toare. Ne-a m a ezat t o i trei. Scaunele, foarte l a mod în copil ria mea, aj unse ser din nou în vog i puteau fi întîlnite la tot pasul . Am pre supus c în gr dina doa mnei Wiley ni ci nu di sp ruser vreodat , a a c nu fuse se nevoie s - i proc ure alt ele. Casa, curtea, b trîna î n rochie l ung de bu mbac, salcia, leag nele ruginit e, cauciucul vechi, atîrnat pe o frî nghi e ag at în stejar ² toate la un loc reconst ituiau atmosfera anilor '40 sau '50, ca o fotografie veche, t ranspus color. Se zice c în Manhatt an prezentul este atît de pregnant, încît întunec t recutul. Ai ci î ns , t recutul era at ît de pregnant, încît întuneca prezent ul. Si m ea m î n n ri mirosul m rii, bra ul Sound de lîng Long Isl and, afl at l a vreo j um tate de kilometru dep rt are, i parfumul strugurilor c zu i l a p mî nt în podgori a învecinat . Era o combi na ie unic i neobi nuit de mare, ferm i vie, pe care o puteai întîlni doar în cîteva l ocuri de pe Coast a de Est. - E frumos aici , l a dumneavoa str , i-am spus eu doa mnei Wil ey. - Mul ume sc. Margaret Wil ey era a trei a persoan î n vîrst cu care m întîl nea m în ziua aceea i mi -a m propus s a m mai mult succes cu ea decît avuse se m cu Edgar i Agne s. De fapt , Margaret Wi ley nu era sort it s aud nici o tî mpenie de -a mea. ti am di nainte. F cea parte dintre fami liil e de mod veche, nu b t ea cîmpii i vorbea direct la obiect, fii nd totodat extrem de exigent fa de manierele interlocutorului . M pricep s pun întreb ri, întrucî t ghicesc caracterul i personalit atea o mul ui i-l abordez în consecin . Ceea ce nu însea mn c sunt si mpatic, sensibi l sau în eleg t or. sunt un m gar ovin, înc p înat, î ncrezut i egoist . Acesta este medi ul î n care m si mt î n largul me u. îns asc ult i spun ceea ce trebui e spus. Face parte din meserie. - V ocupa i singur de cas ? a m întrebat-o pe doa mna Wiley. - în mare parte, da. Am un b i at i dou fet e, t o i sunt c s tori i i locuiesc în zon . Am patru ne po i . So ul me u, Thad, a murit acum a se ani. Beth i -a expri mat regretele. Apoi, f r nici o leg t ur , a întrebat-o pe b t rîn : - Vi ile sunt ale dumnea voa str ? - O parte di n p mî nt este propriet atea mea. î l arendez viticultorilor. De regul , pentru un sezon. Se zice c munca viticultoril or d roade peste dou zeci de ani. Eu nu m pricep l a vie. S-a uitat la Beth. Mul umit de r spuns? - Da, doa mn . De ce a i vîndut un pogon de p mînt so il or Gordon? a î ntrebat -o Beth. - Ce leg tur are ast a cu crimel e? - Nu ti m pîn nu afl m mai mult e detal ii despre tranzac ie, i-a r spuns Beth. - A fost o si mpl vînzare de teren.

- Sincer s fiu, doamn , a m intervenit eu, mi se pare straniu c so i i Gord on au cheltui t at î i a bani pent ru un t eren pe care nu-l puteau a menaja. ² Parc v-a m mai spus, domnule detecti v, c voi au un loc cu vedere spre Sound. ² Da, doa mn . Au mai vorbit i de alte inten ii ale l or în leg tur cu p mî nt ul ? De pil d , pesc uit , naviga ie, campi ng? ² Camping. Spunea u c vor s - i înal e un cort acolo. S pescuiasc . Voi au s fac surfi ng noapt ea pe plaj a lor. Mai ziceau i c voiau s - i cumpere un t elescop. S studieze astronomi a. Vizitaser Inst itutul Cust er. A i fost vreodat acol o? ² Nu, doa mn . ² E un mic observator în Southold. So ii Gordon î ncepuser s se i ntereseze de astronomi e. Era ceva nou pe ntru mi ne. Ai fi zis c ni te persoa ne care se uitau toat ziua cu microscopul l a microbi n-ar fi suport at s privea sc noapt ea prin alt lentil . Dar nu se ti e nici odat . ² Dar na viga i a? a m întrebat. ² Ac ol o nu po i scoate ni ci o barc în larg, poat e doar o canoe. rmul e o falez înal t , n-ai putea sui acolo decî t o canoe, pe care apoi s-o cobori pe plaj . ² Dar o barc ar putea trage l a mal ? ² Poate î n timpul fluxul ui, fiindc pe toat lungi mea rmul ui exist stî nci sub ap . Cred c se poate ancora în larg i apoi se poate î nota sau chi ar merge prin ap pîn pe plaj , în orele de refl ux. Am încuvii n at di n cap, apoi am întrebat : ² Au spus c -i interesa s fac agricult ur acolo? ² Nu. Dar terenul nu se prea preteaz la a a ceva. Nu v-a m spus? ² Nu-mi a mi ntesc. ² Ba da, v-a m spus. Tot ce cre t e pe faleza aceea, ne-a expli cat ea, a trebui t s se obi nui asc în timp cu vîntul i cu aerul s rat. Eve nt ual, ar fi putut încerca s culti ve legume pe panta di nspre uscat. ² Aha ! Am schi mbat subiect ul i am întrebat-o: Ce p rere v-au f cut so ii Gordon? Ea s-a ui tat l a mine, s-a gî ndi t pu i n, dup care a r spuns: ² O perec he dr gu . Foarte agreabi li. ² Ferici i? ² P reau ferici i. - Au fost încînta i de achi zi ie? - A a s-ar fi zi s. - Ei au fost cei care v-au abordat în l eg t ur cu vî nzarea? - Da. Mai întîi, s-au i nformat. .. am aflat cu mul t înai nte s vin la mine. Cî nd mi -au propus afacerea, l e-am spus c nu m i nt ereseaz . - De ce? - P i, nu-mi place s vînd p mî nt. - De ce nu? - P mînt ul trebui e p strat i l sat mo tenire fa mil iei. Eu am mo t e nit cîteva parcele din partea ma mei, a ad ugat ea. Terenul care -i interesa pe so i i Gordon î mi reveni se din partea so ul ui. A c zut pe gînduri cîteva secunde, apoi a spus: Thad mi -a cerut s -i f g duiesc c nu voi vi nde nici o palm de p mî nt . Voia s r mî n copii lor. Dar nu era vorba decî t de un pogon. Bi neîn eles, nu avea m neap rat nevoie de bani , dar so i i Gordon p rea u îndr gost i i de aceast falez ... A aruncat o privire spre mine i spre Beth, apoi a ad ugat: Mi -am întrebat copiii, care au fost de p rere c tat l l or n-ar fi avut ni mi c împot riv . întot deauna m-a ul ui t cum v duvel e i copiii, care habar nu au ce s -i cumpere cui va de Cr ciun sa u de Zi ua Ta ilor, tiu cu certitudine ce- i dore te r posatul dup ce d ortul popii. Doa mna Wiley a continuat : - So ii Gordon au în eles c t erenul nu put ea fi amenajat . - A i mai vorbi t despre asta. Am întrebat f r ocoli uri: Nu cre de i c suma de dou zeci i cinci de mii de dolari era pest e pre ul pie ii? Ea s-a aplecat în fa în fot ol iul adînc Adi rondack i m-a i nformat : - Le-a m mai vîndut i dreptul de a t rece pe proprietatea mea ca s aj ung la a lor. S vede i numai la cî t se va ridi ca pre ul cînd va fi vîndut de stat. - Doa mn Wiley, nu v g se sc nici o vin c a i încheiat un tî rg avantajos pentru dumnea voastr . M întreb numai de ce doreau so i i Gord on acest teren sau de ce l e trebui a neap rat.

- Eu v-a m relatat ce mi-au spus ei. E tot ce ti u. - Pentru dou zeci i ci nci de mii priveli tea trebuie s fie ui mi toare. - Chi ar est e. - A i spus c , de regul , arenda i p mînt ul, am rel uat eu. - Da. Pe fiii mei nu-i intereseaz agricult ura i nici culti varea vi ei -de-vie pent ru vin. - A i abordat vreodat acest aspect cu so i i Gordon? M refer l a arendarea p mîntul ui. - Cred c da. - i nu v-au î nt rebat ni ciodat dac put eau lua în arend o por i une a fal ezei? Ea s-a gî ndi t pu i n, apoi mi-a r spuns: - Fiindc a i adus vorba, nu. Am aruncat o privi re spre Bet h. Era l impede c nu avea se ns. Doi salaria i guverna me ntali, care puteau fi transfera i în orice mo ment, închiriau o cas în sudul golfului, apoi cump rau un pogon de teren pe rmul nordi c, contra sumei de dou zeci i cinci de mii de dolari, ca s beneficieze de înc o priveli te spre mare. - Dac v-ar fi rugat s le arenda i circa un pogon din faleza aceea, a i fi accept at? am înt rebat-o pe doa mna Wiley. Ea a î ncuvi in at din cap. - A fi preferat aceast variant . - Cît a i fi cerut pe an? - Oh. .. nu ti u... p mî nt ul e inutilizabil... cred c o mi e de dolari ar fi un pre ci nstit. Pri veli t ea e foarte frumoas , a ad ugat ea. - Vre i s fi i atît de ama bi l i s ne ar ta i t erenul? a m înt rebat -o. - V pot spune cum s aj unge i acolo. Sau v pute i ghida dup harta de l a prim ri e. - V-a m fi îndatora i dac ne-a i înso i . Doa mna Wiley s-a ui tat l a ceas, apoi la Beth. - Bine. S-a ridicat în pi ci oare. M înt orc înt r-o clip . A intrat în cas pri n u a-pa rava n din spate. - E dur baba, am come ntat eu fa de Bet h. - Ai tal entul s -i faci pe oa meni s - i arate latura cea mai urît . - De ast dat m-a m purtat frumos. - Asta nume t i t u frumos? - Da, acum m port frumos. - Mi se face p rul m ciuc . Am schi mbat subiect ul i am spus: - So ii Gordon ineau neap rat s ai b terenul ui . Ea a î ncuvi in at din cap. - De ce? - Nu tiu. .. Spune-mi tu. - Ia gînde te-te. - Bine... Doa mna Wiley i -a f cut apari ia pe u a din spat e, pe care a l sat -o neîncui at . Avea î n mîn carne elul de înse mn ri i cheil e ma i nii. S-a dus la ma ina ei , un Dod ge de culoare cenu ie, vechi de vreo ci nci ani. Dac Thad ar mai fi tr it, ar fi fost de acord. Am urcat în ma i na l ui Beth i împre un a m por nit dup ma ina doa mnei Wiley. Am c otit la dreapta, pe Middl e Road, o osea cu patru benzi pe direc ia est -vest, paralel cu Main Road care data de pe vre mea coloni ti lor. Middle Road trecea prin i nima inutul ui de ferme i podgorii, oferind priveli ti oriunde î i î ndrept ai ochii. Soarele care ajungea l a noi prin parbri z ne înc l zea pl cut, aerul mi rosea a struguri, la vol an era o feti can cu p rul ar mi u i, dac nu a fi i nvestigat uciderea a doi prieteni, a fi î nceput s fluier. în stînga mea, l a vreun kilometru i jum tat e mai la nord, vedea m cum înti nderea de p mînt arabi l se în l a brusc, ca un zi d, atît de abrupt , î ncît nu putea fi cultivat, panta fiind acoperit de copaci i t ufi uri. Era faleza al c rei versant nordic se pr v lea în mare. î ns din l ocul în care ne g sea m nu se vedea apa, i ar povîrni ul era format dintr-un i r de coline joase. Doa mna Wiley rula rapid, sili ndu-ne s dep i m tractoare i ca mi oane cu re morc . O t bli indi catoare ne-a anun at c ne g seam în c tunul Peconic. De ambele p r i ale oselei se vedeau numeroase vii, t oate cu t bl i e de lemn cu inscrip ii aurit e i l cuit e, foarte el egante, se mn c vinuril e erau scumpe. - Vot c de cart ofi, i-am spus lui Beth. Asta e. N-a m ne voi e decît de dou zeci de pogoa ne i o di stil erie. Corey i Kru mpi nski , votc de calit ate din cartofi , natural i aromat . Am s-o pun pe Mart ha Stewart s scrie c r i de bucate i s sugereze fel uri care se

proprietate asupra

potri vesc cu votca: scoici de rî u, molu te, stridii. Foarte select. Ce p rere ai? - Cine-i Krumpi nski? ² Habar n-a m! Un tip. Votc polonez . Stanley Krumpi nski. O crea i e publicitar . St pe verand i fil osofeaz despre vot c . Are nou zeci i cinci de ani. Fratel e lui gea m n, Stephe n, a fost b ut or de vin i a muri t la trei zeci i cinci de ani. Ce p rere ai? ² S m gînde sc. Asc ult , terenul vîndut l a supra pre pare i mai bizar dac ii cont de faptul c so ii Gordon l -ar fi put ut pri mi în arend contra sumei dc o mic de dolari. E oare un detaliu se mnificativ pentru cri me sa u nu? ² Poate. Pe de alt parte, poate c so i i Gord on, pur i si mplu, nu s-a u ori ent at corect sau poat e au recurs la o escroc herie cu p mî nt , am spus. Poat e g si ser o cal e s reintre în pose si a drepturi lor de ame naj are a terenului. Prin urmare, au cump rat cu dou zeci i cinci de mii o por i une de p mî nt de pe rm, care ca teren de construc ii val ora o sut de miare. Profit net. Ea a î ncuvi in at din cap. ² Am s di sc ut cu pri m ria despre pre uri le comparative la vînzare. în t imp ce conducea, mi-a aruncat o pri vi re i a spus: E li mpede c i-ai formul at o nou t eorie. ² Poate. Dar nu-i înc li mpede. Ea a t cut un timp, apoi a spus: ² Aveau ne voie s fi e proprietarii terenul ui . Corect? De ce? Pentru a menaj ri? într-un loc inaccesibil ? Avea u un proiect a mbi ios de parc de st at? Petrol, gaze, c rbuni, diama nte, rubine...? Ce anume ? ² Pe Long Island nu exist mineral e, nici metale, nici pietre pre i oase. Doar nisip, argil i pi atr . Pîn i eu t iu ast a. ² Bun.. . t otu i, te fr mî nt un gî nd. ² Ni mic precis. Am.. . acest senti me nt.. . ca i cum a ti ce anume e ste se mnificativ i ce nu.. . ca în testele acelea de asociere a ima ginilor. în elegi? Vezi pat ru i magini ² o pa s re, o al bin , un urs i un scaun de cl oset. Ce nu face part e din ansamblu? ² Ur sul. ² Ur sul? De ce ursul? ² Pentru c nu zboar . ² Dar nici scaunul de toalet nu zboar , a m subli niat eu. ² At unci ursul i scaunul de toalet nu fac parte din ansa mblu. ² Doar nu... în orice caz, int uiesc ce anume se integreaz în irul eveni ment elor i ce nu. - Ca i în cazul sonarului? - Oarecum. Luminil e de frîn al e doa mnei Wiley s-au apri ns i ma ina ei a p r sit oseaua, luînd -o pe un drum pr f ui t de ar . Bet h, care nu fuse se atent , era cît pe ce s rateze virajul, apoi, pe dou ro i, a pornit dup Margaret. Ne -a m îndreptat spre nord, spre falez , pe drumul plin de praf, care avea pe stî nga un lan de cartofi i pe dreapta o vie. Ma ini le au înaint at hurducînd u-se, cu vreo pat ruzeci i cinci de kil ometri la or , stî rnind nori de praf pe care îl sim ea m pe limb . Am ri dicat gea mul portierei i am înde mnat -o pe Beth s fac acela i lucru. Ea s-a conformat i , f r nici o l eg tur , mi-a spus: - Ne apropie m de toidy-toid and toid. - Eu nu vorbe sc cu un a stfel de accent. Nu mi se pare deloc a muzant. - Am în eles. Doa mna Wil ey a cotit pe un drumea g i mai î ngust, paralel cu muchia falezei, de care ne desp r eau vre o cinci zeci de metri . Dup cîteva sute de metri a oprit în mijlocul drumului , i ar Beth a frînat în urma ei. Doa mna Wiley a coborît i noi i -am urmat exe mpl ul. Eram plini de praf, l a fel i ma ini le, atît pe dinafar cît i pe din untru. Ne -a m dus lîng doa mna Wiley, care st tea la margi nea falezei. - N-a pl ouat de dou s pt mîni, ne-a spus ea. Viti cultori lor l e convine de minune aceast perioad a anul ui. Se zice c seceta face strugurii mai dul ci i mai pu in apo i. Nu mai buni de cul es. Eu î mi scut ura m de praf tricoul i sprî nce nel e, a a c pu i n îmi p sa de struguri. - Ni ci cartofii n-au nevoie de ploaie în aceast perioad , a conti nuat doamna Wi ley. îns l egumelor i fruct elor le-ar face tare bine o avers . Pe cuvîntul me u c nu-mi p sa nici cît negru sub unghie, dar nu ti a m cum s-o fac s î n eleag acest lucru, f r s fi u grosolan.

- Presupun c unii se roag pe ntru pl oaie, iar al i i pentru soare, a m spus. A a-i via a. Ea m-a pri vit i m-a î ntrebat: - Nu sînte i de prin part ea locului , a a-i? ² Nu, doa mn . Dar unchi ul meu are o cas aici. Harry Bonner. Fratel e ma mei mele. Un t eren cultivabil pe malul golfului, la Matti tuck. Sau poate un t eren pe malul cul tivabil al golfului? Oricum.. . ² Oh, da. So ia l ui, June, a murit cam în aceea i perioad cu Thad. ² A a mi se pare. Nu era m prea surpri ns c Margaret Wi ley îl cunosc use pe unc hiul Harry - vrea u s spun c popula i a local ni c de ai ci nu m r , dup cum a m mai a mintit, vreo dou zeci de mii de suflet e, adic de cinci ori mai pu i ni decît lucreaz în Empi re Stat e Bui lding. Ast a nu însea mn c t o i cei dou zeci i cinci de mii de salaria i din Empi re Stat e Building se cunosc între ei, dar. .. în ori ce caz, Margaret , proba bil i r posat ul Thad Wi ley, îi cunosc user pe Harry i pe r posata June Bonner. Mi -a venit n stru nica idee de a-i combina pe Margaret i pe aiuri tul de Harry: s-ar fi c s t orit, ea ar fi murit , Harry ar fi murit, iar mie mi-ar fi r ma s mii de pogoane de p mî nt în North Fork. Mai întîi, fire te, ar fi t rebuit s m desc otorose sc de verii mei. Suna oarecum shake spearean. Avea m se nzai a pregna nt c m aflam de prea mul t vreme ai ci , în pli n secol al a ptesprezecel ea. ² John? Doa mna Wil ey vorbea cu t ine. ² Oh, ierta i-m . Am fost gra v r nit i uneori nu re u esc s m conce ntrez. ² Ar ta i îngrozit or, m-a anun at doamna Wi ley. ² Mul ume sc. ² V-a m î ntrebat ce mai face unchi ul dumneavoa str . ² Foarte bi ne. S-a î ntors l a ora . Cî ti g o groaz de bani pe Wall Street. Dar se si mte foarte si ngur de la moartea m tu i i June. ² Transmi te i-i complime nte din partea mea. ² Am s -i transmit. ² M tu a dumnea voa str a fost o fe mei e deose bit . -Da. Vor bi se pe un t on care voia s spun : Ä Cum de avea un ne pot atît de dobit oc?" ² June era un bun arhe olog i un istoric amator, a cont inuat Margaret . - Adev rat . Societ atea de Istori e Peconi c. Face i i dumneavoa str parte? - Da. A a a m cunoscut -o pe J une. Pe unchiul dumnea voa str nu-1 int eresa arheol ogi a, t otu i a finan at cîteva s p turi. Am sc os la iveal temeli ile unei case datînd din 1681. Ar trebui s vi zita i muzeul nostru, dac n-a i f cut-o pîn acum. - De fapt, aveam de gînd s -l vizitez chiar azi, dar s-a i vit aceast situa ie. - Dup Zi ua Muncii este deschi s numai în week-end. î ns eu a m o cheie. - Am s v telefonez. Am pri vit faleza, care se ridica brusc din cîmpie. Acesta este terenul so ilor Gordon? a m înt rebat-o pe M argaret. - Da. Vede i ru ul de acolo? Reprezi nt col ul de sud-ve st. La cap tul acelei pot eci este marginea de sud -est. Terenul î ncepe aici, urc povîr ni ul falezei, apoi coboar de cealalt parte i se termin la se mnul de maree înalt . - Z u? Nu pare prea corect. - E cît se poat e de corect. A a e legea. Pî n la semnul de maree înalt . Pl aja est e propriet ate publi c . - Iat de ce i ubesc eu ara asta. - O iubi i? - Bineîn eles. Ea s-a ui tat l a mine i a spus: - sunt una dintre Fiicel e Revol u iei Americane. - Mi-am închipuit eu. - Fa mili a mea, Wil lis, locuie te î n acest ora din anul 1653. - Extraordinar! - Au venit m- Massac husett s cu pri mul vas dup Mayflower, Fortune. Apoi s-au st abilit aici, î n Long Island. - Incredibi l. Pu in a lipsi t s nu fi i o descendent a coloni tilor de pe Mayflower. - sunt o descende nt a coloni t ilor de pe Fortune, a repl icat ea. S-a ui tat înjur i i-am urm ri t pri virea. La sud de noi, se vedea un lan de cartofi în dreapta i o vi e în stînga.

- E greu de imagi nat cum era via a în secolul al aptesprezecel ea, a spus ea. La mii de kilomet ri de Angli a, cu p duri în locul cîmpurilor din zil ele noa st re, un teren care trebui a des eleni t de oa me ni i de vite, o clim necunoscut , un sol necunoscut , cîteva ani male dome st ice, f r sur se si gure de îmbr c mint e, une lt e, semi n e, praf de pu c i musc hete, înconjura i de triburi de indieni osti li. ² Pare mai r u decît Central Park î n luna august , dup miezul nop ii . Margaret Wil ey nu mi -a acordat nici o aten i e i a conti nuat: ² E foart e greu pe ntru oa me ni ca noi - m refer la famil ia mea - s se despart chiar i de un pogon de p mî nt . ² Adev rat . Dar pent ru dou zeci i cinci de mi i, mai stai de vorb . Odat am g sit i eu un gl on de musc het , am spus. Ea m-a pri vit ca pe un debil mi ntal. i-a î ndreptat at en ia spre Beth, a mai sporov it un timp, apoi a spus: ² Cred c nu ave i nevoie de mi ne, s v conduc pîn în vîrf. Vede i acolo o potec . Nu-i gre u de ajuns sus, dar fi i at en i la muchia falezei. Peretele e vertical i nu prea ai unde s pui piciorul . De fapt, faleza este more na terminal din ultima epoc glaciar . Ai ci se termina ghe arul . De fapt, ghe arul se afl a chiar în fa a mea. ² V mul umi m pe ntru t impul i r bdarea acordat , doa mn Wil ey, i -am spus eu. Ea a dat s pl ece, apoi s-a ui tat la Beth i a î ntrebat-o: ² Ave i i dee cine a fost f pta ul? ² Nu, doa mn . ² Are vre o l eg tur cu munca lor? ² într-un fel . Dar ni mic în genul r zboi ului bact eriologic sau alte pericole de acest fel. Margaret Wil ey nu p rea prea convins . S-a î napoi at l a ma i na ei, a porni t mot or ul i a demarat î ntr-un nor de praf. ² Fi- i -ar prafu' al dracul ui, Margaret! Bab . .. -John! Mi -am scuturat hainele a doua oar . ² tii de ce Fiicele Revolu iei Americane nu fac sex în grup? a m întrebat -o pe Beth. ² Nu, dar b nuiesc c voi afla curînd. ² Fii convi ns . Fii cele Revolu i ei Ame ri cane nu fac se x în grup, fii ndc nu vor s fie nevoi te s scrie me saj e de mul umi re. ² Ai o provi zie neli mit at de bancuri ? - tii bine c da. Amînd oi am ri di cat privirea spre povîrni ul fal ezei. - Hai s admir m privel i tea aceea de dou zeci i ci nci de mii, a m propus. Am g sit poteca i eu am l uat -o î nai nte. Pot eca ducea print re h i uri, prin l st ri i printre cî iva cop cei care p reau a fi ar ari , dar la cît m pricep eu, puteau l a fel de bine fi bananieri. î mbr cat în fust de popi in kaki i pantofi de strad , Beth înaint a greu. Am ajutat -o s urce în cîteva locuri în care pant a era mai abrupt . Ea i -a ridicat fusta - sau poate s-a ridicat singur oferi ndu-mi pri vel i tea unor picioare perfecte. Pîn î n vîrf erau numai vreo cincisprezece metri , echi val entul în l imii unui bloc de ci nci et aje, pe care le urcam cîndva, p strînd sufi ci ent energi e cît s spar g o u , s t rîntesc un infract or l a podea, s -i pun c tu ele i s -l tî r sc dup mine pîn în st rad , unde îl vîram înt r-o ma in de poli ie. Dar asta se întîmplase mai de mult . î ntre timp situa ia se schi mba se i îmi ca m tre murau picioarele. Prin fa a ochilor îmi jucau punct e negre, a a c am fost nevoit s m opresc i s m las în genunc hi. - Nu te si m i bine? m-a î ntrebat Beth. - Ba da... O cli p ... Am tras aer în piept de cîteva ori, dup care ne-a m cont inuat urc u ul. Am ajuns în vîrful pa ntei . Aici vegeta i a era i mai pitic , din prici na vîntul ui i a aerul ui s rat . Am privit peste bra ul Sound de lî ng Long Island i, într-adev r, panorama era greu de pus în cuvinte. De i panta sudic a falezei m sura numai ci ncisprezece metri de l a baz pîn în vîrf, cea nordic , dinspre pl aj , era înalt de vreo trei zeci de metri. A a cum ne pre veni se doa mna Wi ley, era foart e abrupt i cî nd ne-a m aruncat pri virea pest e muchi a falezei , am v zut al ge, an uri de eroziune, pel icule de noroi i stî nci pr bu i te pe plaj a lung i frumoa s care se înt indea pe kil ometri înt regi spre est i spre vest. Apa bra ului Sound era lini t it , am v zut cî teva ambarca iuni de agre ment i b rci cu motor. Un cargou uri a se î ndrepta spre ve st,

c tre Ne w York sa u c tre un port din Connect icut. La vreo ci nci sprezece kilomet ri dep rt are am deslu i t coasta statul ui Connect icut. Faleza se î ntindea spre ve st pe o dist an de vreun kilomet ru i jum tate, apoi disp rea înt r-un promontoriu care înainta în bra ul Sound. Spre est , faleza mergea paralel cu plaj a cî iva kilometri i se termina l a Horton Point, care nu se vedea din pricina farul ui. în spatele nost ru, î n direc ia di n care urcase m, se g sea u cî mpuril e agricole; de ai ci, de sus, vedeam parcel ele cu cartofi, vii le, li vezile i l anurile de grîu. Cî mpuril e verzi erau punctate de case ciudate, cu acoperi uri de indril i ha mbare al be, nu ro ii . - Ce panora m ! a m e xcla mat. - Magnifi c! a încuviin at i Bet h. Dar oare meri t dou zeci i cinci de mi i? a întrebat ea. - Aceasta e întrebarea. Am înt ors pri vi rea c t re ea. Tu ce crezi? - Teoretic, nu. Dar cînd e ti aici, da. - Bine zis. Am v z ut un bol ovan în i arb i m-a m a ezat pe el, cu ochii la mare. Beth s-a a ezat lî ng mine, cu pri virea a intit tot asupra m rii . Amînd oi eram t ranspira i, murdari, pli ni de praf, frîn i de oboseal i abia ne mai tr gea m sufletul . - E ora coct eilului , am spus eu. Hai s ne întoarce m. - înc o clip . S ne pune m în l ocul lui Tom i Judy. Spune-mi , ce voiau ei ai ci, ce anume c ut au? - Bine... M -a m a ezat di n nou pe bolovan i m-a m uitat în j ur. Soarel e apunea i departe, spre est , cerul era purpuriu. Spre ve st deveni se trandafi riu, iar deasupra noa str r m se se albastru. Pesc ru i i s l tau pe valuri, pe bra ul Sound se vedeau coa mele albe ale val urilor, p s relel e ciripeau în copaci , di nspre nord-e st adia bri za, iar aerul mi rosea a sare i a t oamn . - Ne -a m petrecut ziua pe Pl um Island, i -am spus eu l ui Beth. Toat ziua am stat la bioi zol are, îmbr ca i î n halate de laborat or, înconj ura i de vi ru i. La plecare am f cut du , ne-a m gr bit spre Spirocheta sau spre feri bot , am traversat canal ul Gut, am urcat în ma in i a m ve nit aici. Locul acest a este deschis, curat i reconfortant. Aici e via ... Ne -a m adus o p tur i o sticl cu vi n. Bem vinul, facem dragoste, st m lungi i pe p t ur i privi m cum r sar stel ele. Poat e coborî m pe plaj i înot m sa u face m surfi ng la l umina stel elor i a lunii. Sîntem la un mi lion de ki lomet ri de l aborator. Ne întoarcem acas , gata de o nou zi la bi oi zolare. Beth a t cut un timp, apoi, f r s -mi r spund , s-a dus pî n la muchia falezei, dup aceea s-a dus la si ngurul copac mai r s rit de acolo, un stej ar noduros, înalt de vreo t rei metri . S-a aplecat i , î n cli pa urm t oare, s-a ridicat inînd în mîn un colac de frî nghi e. - Ia prive te aici! M -a m dus lîng ea i m-a m uitat la ceea ce descoperise. Frînghia, confec ionat din nail on de culoare verde i groas de vre un centi metru i jum tat e, era înnodat di n met ru în metru, ca punct de spriji n pentru mîi ni. Un cap t era l egat l a baza stejarul ui. - Proba bil c -i sufi cient de lung ca s ajung pîn jos, pe plaj , a opinat Bet h. Am încuviin at din cap. - F r î ndoi al c în acest fel e mai u or de coborît i de urcat. -Da. A înge nuncheat i a pri vit î n josul falezei . I-a m urmat exe mplul. Se vedea iarba strivit de urcu uri le i coborî uri le pe peretele falezei . Dup cum a m mai spus, era o pant abrupt , dar nu prea dificil pent ru ci neva cu o bun condi i e fi zic , chi ar i în lipsa unei frînghii. M -a m aplecat i mai mult peste muc hi a falezei i am re marcat c , acolo unde iarba fusese strivi t , solul prezenta acele dîre ro ie ti ce de p mînt i fi er. i am mai re marcat ceva: la vreo trei met ri sub noi exista un fel de raft sau poli . A obser vat-o i Beth. - M duc s v d ce e, m-a anun at ea. A smucit frî nghia, s-a asi gurat c era bine legat de trunchiul stej arului, a apucat -o cu a mîndou mîinil e i a coborît cu spatel e cei trei metri pî n la pol i , l sî ndu-se î n jos pe frî nghi e. - Vi no încoace ! m-a che mat ea. E ceva int eresant. - Bine. Am coborît pe frînghie, inîndu-m cu o si ngur mîn . M-am oprit pe poli lîng Beth. - Ia prive te aici, mi-a spus ea. Poli a era lung de circa trei met ri i avea l i mea ma xi m de un met ru. în centrul ei se g sea o sc obitur în peret ele fal ezei, dar

se vedea limpede c nu era natural . De fapt, se ghiceau urme de lopat . Beth i cu mine ne -a m l sat pe vine i ne-a m uitat în untru. Era mic , m sura ca m un metru î n diamet ru i numai un metru dou zeci î n adîncime. î n unt ru nu se afla ni mic. Nu-mi putea m ima gina la ce servea, dar mi -a m dat cu presupusul : - Ai ci po i ascunde mîncarea pentru picnic i o frapi er cu vi n. - i chi ar î i po i vîrî picioarele, ca s t e culci pe sc îndur , a complet at Beth. - Po i s faci i dragoste. - Oare de ce eram convins c asta ai s spui ? - P i, e adev rat. M-am ridicat în picioare. Poate i nt en ionau s-o adînceasc . - De ce? - Nu tiu. M -a m întors cu fa a c tre Sound i m-a m a ezat î ncet , leg nîndu-mi pici oarele î n aer. - E pl cut, la loc. - începe s -mi fi e fri g. - Ui te, pune- i tri coul meu. - Nu, c miroa se. - Ni ci t u nu miro i ca o petuni e. - sunt obosit , sunt murdar , mi -a m rupt ci orapii i am ne voie s m duc l a toalet . - Ce roma nt ic! - Ar putea fi. Dar nu acum. S-a ridicat în pici oare, s-a pri ns de frînghie i s-a c rat pî n sus. Am a tept at-o s ajung pe muc hi a falezei, apoi am urcat i eu. Beth a î ncol cit frînghia i a pus- o î napoi la baza copacul ui, a a cum o g sise. S-a î ntors spre mi ne i ne -a m trezit fa în fa , la o dist an de numai treizeci de centimetri . Era un mome nt peni bil, a m r ma s a a exact trei secunde, dup care am î ntins mîna, i -am ati ns u or p rul , apoi obraz ul. M-am pre g tit de marea pup tur , convins c ne vom s r uta, dar ea a f cut un pas îna poi i a rostit cuvînt ul ma gic, la care t o i b rba ii Americii moderne reac ioneaz precum cîinele lui Pavl ov: -Nu. Imedi at am f cut un salt înapoi i mi-a m dus mî inile la spat e. Sexul mi s-a pl eo tit ca un cop cel uscat i am excla mat : - Am int erpretat p l vr geala noa str amical drept o invita ie se xual . Te rog s m i er i. De fapt, nu s-a î ntîmpl at chiar a a. E adev rat c ea a spus Ä Nu", dar eu am ov it, cu o expresie abj ect de dezam gire înti p rit pe obraz, mome nt în care ea a ad ugat Ä Nu acum", ceea ce era bine, apoi Ä Poate mai tîrzi u", ceea ce suna i mai bine. A urmat Ä îmi pl aci", care suna cel mai bine. - Ni ci o grab , am r spuns eu cu deplin sincerit ate, din mo ment ce ea îmi f cuse m rturisirea doar dup aptezeci i dou de ore, limita mea de a teptare. în realit ate, mi se î nt împl ase s a tept i mai mul t. Nu a m mai a mintit inci dent ul, am c oborî t pe versa ntul dinspre cîmpuri i am urcat în ma ina neagr a poli i ei. Ea a porni t mot orul, a ap sat pe ambrei aj, apoi a pus schi mb torul de vit eze pe pozi ia zero, s-a aplecat i m-a s r ut at fugar pe obraz. Apoi a ambrei at din nou i am plecat , stîrni nd un vîrt ej de praf. Dup vreun kilomet ru i j um tate ne g sea m din nou pe Mi ddl e Road. Avea un excelent si m al orient rii, a a c s-a î ndreptat spre Na ssa u Point f r ajut orul meu. A v z ut o benzi n rie deschis i amî ndoi ne-a m dus la toalet s ne aranj m pu in inuta, dup cum se spune. Nu-mi a mi ntea m s fi fost vreodat î n halul acela de murd rie. La servi ciu sunt un ti p destul de dichisit, un dandy de Manhatt an, în costume de comand . Ac um m si m ea m di n nou ca în copil ri e, Johnny Murd riei scurmî nd printre mormi ntele indiene. Di n magaz inul benzi n riei am cump rat cîteva gust ri de cea mai proa st calit ate: pastra ma de vit , biscui i cu unt de arahide i jeleuri-ursule . M-am întors la ma in i a m invit at-o pe Beth s se servea sc , dar ea m-a refuzat. - Dac me st eci cît e pu i n din fiecare, sea m n la gust cu o mîncare chi nezeasc pe nume Sa ndang Phon. E o descoperire î ntîmpl toare. - A a sper. Am mai mer s cît eva mi nut e. î n reali tate, combi na ia de pastrama de vi t , biscui i cu unt de arahide i jeleuri -ursule avea un gust îngrozit or, dar era m li hnit de foa me i voia m s -mi cur gîtlejul de praf.

- Ce p rere ai ? am întrebat -o pe Beth. M refer l a fal ez . Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi mi-a r spuns: ² Cred c i -a fi si mpati zat pe so ii Gordon. ² S t ii c da. ² E ti tri st? ² Mda... adic , nu era m prieteni la cataram .. . îi cuno tea m doar de cîteva luni, dar erau oame ni cumsecade, pl ini de via i de haz. Erau prea ti neri ca s sfîr easc atît de t ragic. Ea a î ncuvi in at din cap. Am traversat di gul c tre Nassa u Point. începea s se întunece. ² Ra iunea î mi spune c acest teren este exact ceea ce este. Un refugiu roma nt ic, un loc or pe care s -l ti e doar al lor. Erau originari din Vestul Mijl ociu, proba bi l provenea u din famil ii de in toare de p mî nt i aici s-au t rezit simpl i chiria i înt r-o zon î n care p mî nt ul are o mare i mportan , la fel ca pe mel eagurile l or de ba ti n . .. Corect? ² Corect. ² i t otu i. .. ² Da. i totu i. .. i t otu i, ar fi put ut economi si vre o dou zeci de miare, dac luau t erenul î n arend pe ci nci ani . Dar e i aveau nevoie ca p mîntul s fie proprietatea lor, am ad ugat . Gînde te-te la asta. ² M gî ndesc. Am ajuns la fosta locui n a so ilor Gordon i Beth a oprit în spatel e Jeep-ului meu. ² A fost o zi lung , mi-a spus ea. ² Vi no la mine acas . Ia-te dup mine. ² Nu, în seara ast a m duc acas . ² De ce? ² Nu v d de ce a r mî ne aici dou zeci i patru de ore, din mo ment ce comitatul nu- mi deconteaz mot elul. ² Treci mai întîi pe la mi ne. Trebuie s - i dau foil e trase la impri ma nt . ² Mi le po i da mîine. Di minea t rebuie s merg la bi rou, mi-a explicat . Ce-ar fi s ne înt îlni m mîine dup -a mi az pe la cinci? ² La mi ne acas . ² Bine. La tine acas , la ora ci nci dup -a mi az . Pîn atunci mai aflu cîte ceva. ² i eu. - A prefera s nu faci nici o mi care înainte de-a ne întîlni, mi -a spus. - Promi t. - L mure te - i pozi i a cu Maxwell. - A a a m s fac. - i odihne t e-te, a ad ugat. - La fel i tu. - D -te jos din ma in , a zî mbit ea. Du-te acas . Hai, du-te! - M duc. Z u c m duc. Am coborît din ma ina ei . Beth a întors în loc, mi -a f cut se mn cu mîna i a plecat. Am urcat la vol anul Jeep-ului, decis s nu fac ni mi c care s -l determine s -mi vorbea sc fran uze te. Mi-am pus centura de siguran , m-a m a sigurat c porti era era închis i c tr sese m frîna de mî n . Am pornit motor ul i ma i na n-a sufl at un cuvi n el. în timp ce m înapoia m pe dome niul me u cul tivabil de pe malul golfului - sau domeni ul de pe malul cul tivabil al gol fului, sau cum s-o mai fi numind - mi -a m dat sea ma c uit ase m s porne sc mot or ul pri n telecoma nd . Acum nu mai conta. Bombel e moderne explodeaz dup circa cinci minut e. î n plus, ni me ni nu încerca s m ucid . Ba nu, cineva încercase s m ucid , dar di n cu tot ul alt e mot ive. Era foarte posibil s fi fost o ac i une întî mpl t oare sau, dac fuse se pus la cale, at unci atent atorii socoteau c nu mai f cea m parte di n poli ie i, oricît i -a fi c l cat pe nervi, put eau s se r zbune f r a t rebui neap rat s m omoare. A a opera Mafi a: dac supravie uiai, de regul r mî neai si ngur. Dar domni i care tr se ser în mine aveau, categoric, tr s turi hispa nice. Iar i ndivizii de teapa lor nu consi derau treaba f cut decît dac t e vedeau în groap . De oca mdat îns nu-mi f cea m grij i pentru asta. Mai curînd m pre ocupa ce se întî mpl acum, i ndiferent despre ce era vor ba. Adi c , m afl am î nt r-o zon l ini t it a planetei, î n care î ncercam s -mi vindec t rupul i mi ntea, i i at c sub apare n e se petreceau t ot felul de ci ud enii i tic lo i i. M tot gîndea m la porcul care sîngera pe urec hi, pe n ri i pe gur .. . Mi-am dat sea ma c oa me nii de pe i nsul aceea micu descoperise r lucruri capabile s extermi ne aproa pe toate vie uitoarele planetei.

Lucrul cel mai convena bi l î n materie de r zboi biol ogi c era faptul c î i put eai l esne nega int en iil e i ascunde urmel e. Cercetarea biologic i cursa înarm rii fuse ser în per ma nen î nso ite de mi nciuni, dezinform ri i dezmin iri. Nosti mada î n cazul de fa era c aceast reac ie spontan fuse se absolut inutil . Asa sinarea lui Tom i Judy Gordon nu avea nici o leg tur cu r zboiul biologic sa u cu terorismul . Am tras pe al eea din fa a casei unchiului Harry. Cauciuc urile au scrî nit pe scoici. Casa era cufundat în întuneric i cînd am stins farurile, întregul univers a fost înghi it de bezn . Oare cum tr iau oa menii de l a ar pe înt uneric? Mi -am vîrît tricoul î n pantaloni, a a încît s a m la îndemîn mî nerul pistolului calibrul 38. Nu t ia m dac mi se umbla se l a arm : cine fuse se î n stare s spel e un ort , f r îndoial c nu ezitase s umbl e i la revolver. Ar fi trebui t s -l verific mai î nainte. în orice caz, cu cheile în mî na stînga, a m descui at u a din fa , dreapta fiind gat a în orice cl ip s în face arma. Pistol ul ar fi tre buit s se g sea sc chiar în mî na mea, îns b rba ii trebuie s se arate curajo i chiar i cînd sunt singuri . De fapt, cine m vedea? Presupun c e u î nsumi. Curaj , Corey. E ti un b rbat adev rat. B rbatul adev rat a sim it o nevoie i mperioa s s se u ureze, ceea ce a m i f cut în baia de lîng buc t rie. F r s aprind l umi nil e, am veri ficat robotul telefonic din bi rou i a m v zut c avea m zece me saje - destul de mul te pentru ci neva care î n toat s pt mîna precedent nu pri mi se absol ut nici unul . Presupunînd c pri ntre el e nu exi sta nici unul prea pl cut sau d t tor de satisfac ii, mi -a m umplut un paha r mare de cristal al unc hiului Harr y cu brand y din carafa de cristal a unc hiul ui Harry. M -a m a ezat î n ezlongul unc hi ul ui i a m sorbit din pahar, ezit înd înt re butonul de me saj e al robot ului t elefonic, pat i î nc un pahar. Ult ima va riant a i e it cî t ig toare de mai mult e ori, a a c a m a mînat lupta cu oroarea el ectronic pî n în clipa î n care am auzit un bîzîi t. în cele din urm , a m ap sat butonul de me saje. ² Ave i zece me saje, m-a anun at vocea, î n acord cu afi ajul respecti v. Primul mesaj sosise la ora apte diminea a i era de la unchi ul Harry, care m v z use la televizor cu o sear în ur m , dar nu voise s -mi tel efoneze at ît de tîrziu, de i nu-l deranjase s m sune cu noa ptea î n cap. Din fericire, l a ora aceea eram deja î n drum spre Plum Island. Exi stau î nc patru mesaje si milare: unul de la p ri n ii mei din Florida, care nu m v zuser la t elevizor, dar auzi ser c d deam un int erviu; unul de la o cucoan pe nume Cobi, cu care m mai v d din cînd în cînd i care, dintr-un mot iv sa u alt ul, poat e î i dorea s devi n Cobi Core y; apoi cîte un t elefon de la veri orii mei Jim i Lynne, care se pricepeau s i n leg tura cu mi ne. Proba bil c a fi pri mit mai mult e apeluri în l eg tur cu scurta mea apari ie pe micul ecran, dar foart e pu i n l ume avea num rul meu de t elefon i mul i nu m recunosc user , dat fiind c sl bise m mult i ar tam îngrozi tor. Nu pri mi se m ni ci un t elefon de la fosta mea so ie, care, de i nu m mai iubea, inea s tiu c m pl cea ca persoa n , l ucru ciudat, întrucît nu sunt un ti p chiar atît de agreabi l. De mn de a fi iubi t, da, dar nu agreabil. Al t apel era di n partea colegului meu, Dom Fa nell i, care suna se la ora nou dimi nea a, l sî ndu-mi urm t orul me saj: Ä Hei, amice, i-a m v zut mutra l a t iril e de di minea . Ce ma ma dracului cau i acol o? Doi lat ino-a mericani umbl s - i ia gîtul i t u i -ar i moaca la t elevizor, ca s tie toat lumea c te afli pe Coasta de Est . De ce nu pui un afi într-un ofi ciu po tal din Columbi a? Dumneze ul e, John, eu m dau de ceasul mor ii s -i g sesc pe i ndi vizi înainte s te g seasc ei pe tine. în orice caz, înc o vest e bun : eful înt reab ce dracu' cau i tu l a locul crimei. Ce se întî mpl acolo? Cine i -a aranjat pe cei doi? Ascult , ti pa era tr snet. Ai nevoie de ajutor? Sun -m . i nu uit a, s nu faci pipi decît în cortul t u. Ciao". Am zî mbit. Dragul de Dom! Un t ip pe care t e puteai bizui. Mi-l a mi ntesc i acum stînd apl ecat deasupra mea, în ti mp ce z ceam plin de sînge în mi jlocul str zii. i nea într-o mîn o gogoa pe jum tate mîncat , iar în ceal alt pistolul . Mai mu ca se o dat din gogoa i -mi spuse se: ÄPun eu mî na pe ei, John. î i jur în fa a lui Dumnezeu. îi aranjez eu pe nenoroci ii care te -au ucis." Mi -aduc ami nte cum îi atr sese m at en ia c nu era m mort , l a care el îmi r spunse se c tia, dar c proba bil voi trece în l umea drep i lor. Avea l acrimi în ochi i m f cea s m si mt îngrozit or, încerca s -mi vorbea sc , tot cont inuînd s - i me st ece gogoa a, i

nu în elegea m ce -mi spune, apoi urechil e au început s -mi vîj îie i mi -a m pierdut cuno t in a. în orice caz, urm t orul apel sosise la 9:30 dimi nea a i era di n partea ziarului New York Times. M-a m întrebat cum de tiau cine era m i unde locuia m. Vocea spunea: Ä Pute i primi l a u ziarul nostru în fi ecare zi a s pt mînii i dumi nic , la pre ul de numai 3,60 dolari pe s pt mîn , ti mp de t reisprezece s pt mâni . V rug m suna i la 1 -800-631-2500 i v vom onora coma nda imedi at." ² îl prime sc la servici u. Urm t orul. în di fuzor s-a auzit glasul lui Max care spunea: Ä John, oficial nu mai e ti angajatul poli iei din Southold. î i mul ume sc pe nt ru ajutor. î i datorez un dolar, dar a prefera s - i fac ci nste cu un pahar. Sun -m ". ² Drac u' s te ia, Max! Ur m torul me saj era de la ni meni altul decît de la domnul Ted Na sh, CIA, super fantoma. Ä in doar s - i ami ntesc c un uciga sa u mai mul i se afl în libert ate i c ai putea fi inta lor. Mi -a f cut ma re pl cere s lucr m î mpre un i sunt convins c ne vom mai întîlni. Ai grij de tine." ² Du-te în m -ta, Ted! Adi c , dac tot ai de gî nd s m a menin i, cel pu in ai curajul s mi -o spui verde în fa , chiar dac e ti înregi strat. Pe robot mai exista un singur me saj, dar am oprit aparatul înaint e de a -l ascult a. Am format num rul de la Sound vie w i l-am cerut pe Ted Nash. Func ionarul, un b iat tîn r, m-a i nformat c nu aveau nici un cli ent cu acest nume. ² Dar cineva pe nume Ge or ge Foster? a m înt rebat. ² Nu, domnule. ² Dar Beth Penrose ? ² Toc mai a plecat. I-a m descri s pe Na sh i pe Fost er, iar el mi-a spus: ² Da, domnule, avem doi domni care se potri vesc cu descri erea dumnea voa str . ² Mai sunt acolo? -Da. ² Spune-i celui înalt, brunet i cu p rul cre , c domnul Core y a pri mit me sajul lui i c -l averti zeaz s se fereasc de acela i lucru. Ai re inut? - Da, domnule. - i mai spune-i s se duc în m -sa. - Da, domnule. Am pus recept orul î n furc i am c scat. M si m ea m ca dracu'. Proba bil c în ultimele dou zi le nu dormi se m mai mult de trei ore. Am c scat din nou. Am ap sat din nou butonul Ä Pl ay" i a m ascul tat ultimul me saj. Era vocea l ui Beth: Ä Bun . .. Te sun din ma i n .. . Voia m s - i mul ume sc c m-ai ajutat azi. Nu tiu dac i-am mul umit deja.. . Oricum, mi -a f cut pl cere s t e cunosc i, dac se întî mpl s nu ne vede m mîi ne... s-ar put ea s nu scap a a u or, am o groaz de rapoarte i hîr oage de întocmit. .. las , te sun i într-un caz, i în alt ul. înc o dat , mul ume sc". - Ace stea au fost me sajele, m-a anun at robotul. L-a m mai ascult at o dat pe ult imul . Veni se l a ni ci zece minute dup ce ne desp r ise m i glasul ei suna vi zibil deta at i oficial . De fapt, era un mod de a -mi da papucii . M obseda gîndul c Bet h i Na sh deveniser a man i i în acel moment se g sea u în camera lui, f cî nd dragoste cu pasiune i înfl c rare. Vino- i în fire, Core y. Cînd Dumnezeu vrea s di strug un om, mai întîi îl face s -i ard c lcî iele dup o fe mei e. Adi c , ce al tceva se mai putea întîmpla? î mi petrecuse m ziua l a bioizol are i , proba bil , m mol ipsise m de cium buboni c ; se pare c avea m necazuri l a servi ciu; Pedro i Juan tiau unde m g se sc; Ma x, amicul meu, m puse se pe li ber, i ar un t ip de la CIA m a me nin ase f r moti v... de fapt, poate avea un mot iv i ma ginar ² i, în sfîr it, fata pe care o iubea m m p r si se i mi -o î nchi pui a m încol ci ndu- i picioarel e în jurul unui clovn. în plus, Tom i Jud y, care inuse r la mi ne, pl ecaser dint re cei vii. i era abia nou seara. Brusc, m-a ful gerat gî ndul s m duc l a m n sti re. Sau, i mai bine, s petrec o lun în Carai be, î nso indu-l pe bunul me u pri eten Pet er Johnson din insul î n insul . Sau pute a m r mî ne aici, s -mi înfrunt desti nul vit eje te. R zbunare, pedeaps , vi ctorie i gl orie. Acest a era John Core y. Mai mult decît atît, eu avea m ceva ce nu mai avea ni meni: o vag idee despre ceea ce se petrecea. M -a m a ezat î n biroul t cut i î ntunecat i, pentru pri ma oar în ziua aceea, m-a m put ut gîndi f r s m tulbure ni me ni. în creierul

meu se aduna ser o mul i me de dat e, pe care am început s le ordonez. în timp ce pri vea m pe ferea str afar , în noapte, mi cile se mnale sonore din creierul meu mi -a u ap rut ca ni t e puncte lumi noa se pe un ecran întunecat i i ma ginea a început s prind contur. Era m departe de a ob i ne un tablou complet, de detalii nici nu putea fi vorba, totu i putea m face presupuneri destul de apropiate de reali tate în leg tur cu forma, dimensiunile i sensul acelui ceva. Mi-ar mai fi trebuit cît eva puncte l uminoa se, vreo a se se mnale sonore, mo ment în care aveam s cunosc r spunsul la întrebarea: cine i de ce îi asasina se pe Tom i Judy Gordon.

16
Soarele di mine ii a p truns prin fereastra dormitorul ui me u de la etajul al doilea i m-a m si m it ferici t c tr i am; fericit s descop r c porcul mort i pli n de sînge de pe perna de al turi fuse se nu mai un co mar. Am a sc ult at ci ripitul p s relelor, ca s m asigur c nu era m si ngura fii n r ma s în via pe P mînt. Undeva deasupra golfului s-a auzit i p tul unui pe sc ru . Pe paji t ea din fa a casei mele gîgîiau cîteva gî te. în dep rt are l tra un cîine. Pîn în prezent, totul era în regul . M -a m dat jos din pat, am f cut un du , m-a m b rbierit , mi-a m terminat toaleta de diminea , apoi m-a m dus la buc t rie i mi-a m înc lzi t o cafea l a cuptorul cu mi crounde. îmi pet recuse m t oat noa ptea gî ndi ndu-m în fel i chip ² sau, cum se spune în me seri a noa str , f cînd ra iona me nt e deductive. De ase me nea, d dusem tel efoanele cuvenit e unc hiului Harr y, p rin ilor, veri orilor mei i l ui Dom Fa nell i, nu îns i l ui Max sau redac i ei zi arului New York Times. Tuturor l e spuse se m c nu eu ap ruse m la t elevizor i c nu v zuse m e mi siunea sa u e mi siunil e de ti ri cu prici na; îi asigurase m c toat seara m uitase m la Meciul de fotbal de luni seara în Rest aurantul Vechi - ceea ce de fapt ar fi trebui t s fac ² i c existau persoa ne care puteau confir ma acest lucru. To i m crezuser . Spera m c i eful me u, locotenentul Wolfe pe care l -am pomenit anterior, avea s cread . Totodat , îi spuse se m unc hiul ui H c Margaret Wiley era moart dup el, dar nu p ruse prea interesat . - Di ckie Johnson i cu mi ne ne-a m n scut la date apropi ate, am cresc ut împreun , a m fost la femei împreun i a m îmb trîni t î mpre un , atît doar c el a murit înaint ea mea. Ce deprimant! în orice caz, i-am telefonat lui Dom Fanelli, dar nu era acas , a a c i-am l sat vorb so iei lui, Mary, cu care m împ casem bine înainte s m însor. Îns Mary i cu Fosta mea nu se simpatizau cîtu i de pu in. Nici divor ul nostru, nici faptul c fusesem împu cat nu reu ise s dreag rela iile dintre mine i Mary. Bizar. M refer la so iile colegilor de serviciu. în cel mai bun caz, era o rela ie bizar . în orice caz, i-am spus lui Mary: ² Transmite-i lui Dom c cel de la televizor nu eram eu. Mult lume ne-a confundat. ² Bine. ² Dac mor, e mîna CIA. Transmite-i i asta. ² Bine. ² S-ar putea ca i pe Plum Island s existe unii care s încerce s m lichideze. Spune-i i asta. ² Bine. ² Spune-i c dac mor, s discute cu Sylvester Maxwell, eful poli iei de aici. ² Bine. ² Ce mai fac copiii? ² Bine. ² Trebuie s închid. M doare pl mînul. Am pus receptorul în furc . Ei bine, dac aveam telefonul ascultat de poli ia federal , cel pu in înregistraser convorbirea, era bine s m aud spunînd altora c , dup p rerea mea, CIA încerca s m ucid . Bineîn eles, nu eram întru totul de aceast p rere. Ted Nash personal ar fi vrut s m ucid , dar m îndoiam c agen ia ar fi aprobat suprimarea cuiva doar pe motiv c era încrezut i sarcastic. Totu i, problema era c , dac între cazul nostru i Plum Island s-ar fi descoperit o leg tur semnificativ , nu m-a fi mirat s apar i alte cadavre. Cu o sear în urm , în timp ce-mi d deam telefoanele, mi-am verificat arma i muni ia cu lanterna i cu lupa. Totul p rea în ordine. Paranoia poate fi amuzant , cu condi ia s nu- i ia prea mult timp i s nu te abat de la elul t u. Adic , într-o zi de rutin , te

po i preface c cineva încearc s te ucid sau î i macin nervii, ceea ce te face s recurgi la mici jocuri, de pild porne ti ma ina prin telecomand , î i imaginezi c ai telefonul ascultat sau c cineva i-a umblat la arm . Unii icni i î i creeaz prieteni imaginari pe care-i îndeamn s ucid . Al i icni i î i construiesc du mani imaginari care încearc s -i lichideze chiar pe ei. Dup p rerea mea, ace tia din urm sunt ceva mai pu in sminti i i mult mai utili. în orice caz, îmi petrecusem restul nop ii r sfoind înc o dat eviden a situa iei financiare a so ilor Gordon. Aveam de ales între acest gen de activitate i Jay Leno. Studiasem cu aten ie lunile mai i iunie ale anului precedent, ca s v d cum î i finan aser cei doi vacan a de o s pt mîn în Anglia, dup c l toria de afaceri. Cartea de credit Visa pe iunie prezenta o sum ceva mai mare decît de obicei, la fel i Amex. O mic denivelare pe un drum de regul neted. De asemenea, factura telefonic din iunie trecut era cam cu o sut de dolari mai ridicat , indicînd, probabil, mai multe convorbiri la mare distan pe luna mai. Totodat , trebuia s presupun c luaser cu ei bani ghea sau cecuri de c l torie, de i în registru nu figurau retrageri de bani suspecte. Era primul i singurul indiciu c so ii Gordon dispuneau i de o alt surs de bani ghea . Persoanele cu venituri ilicite de regul cump r cecuri de c l torie în valoare de mii de dolari, apoi pleac în str in tate i cheltuiesc în stil mare. Afar de cazul în care so ii Gordon tiau cum s viziteze Anglia cu numai dou zeci de dolari pe zi. Oricare ar fi fost adev rul, în privin a filelor trase la imprimant , eviden a contabil nu prezenta nereguli. Indiferent cu ce se îndeletniciser cei doi, acel ceva era bine ascuns sau nu comporta cheltuieli mari, nici depuneri uria e. Cel pu in nu în acest cont. Mi-am impus s nu uit c so ii Gordon fuseser oameni extrem de inteligen i. în plus, fuseser oameni de tiin , deci pruden i, r bd tori i meticulo i. Se f cuse opt diminea a, era miercuri, i eu îmi turnasem a doua cea c de cafea proast , în acela i timp c utînd prin frigider ceva de mîncare. Salat verde cu mu tar? Nu. Unt cu morcovi? Asta mai mergea. M-am oprit în fa a ferestrei din buc t rie, cu morcovul i tubul cu unt, meditînd, cugetînd, l sîndu-m în voia gîndurilor i mestecînd. Am a teptat telefonul lui Beth, care s -mi confirme întîlnirea de la ora cinci dup -amiaz , dar buc t ria a r mas cufundat în t cere, cu excep ia ceasului. în acea diminea m-am îmbr cat mai spilcuit, cu pantaloni de bumbac cafenii i c ma oxford în dungi. Pe sp tarul scaunului de buc t rie atîrna un pulover albastru. Mi-am prins pistolul calibrul 38 la glezn i insigna de poli ie - atît cît valora în aceste locuri - în interiorul puloverului. Optimist cum sînt, mi-am pus în portofel i un prezervativ. Eram preg tit de lupt , de amor sau de orice avea s -mi aduc ziua aceea. Cu morcovul în mîn , am coborît panta înverzit , pîn la mal. Deasupra apei plutea o cea sub ire. Am mers pîn la cap tul pontonului, care avea nevoie de o repara ie substan ial , atent unde puneam piciorul. Mi-am amintit de ziua în care so ii Gordon legaser parîma de ponton ² trebuie s fi fost pe la mijlocul lui iunie, cam la o s pt mîn dup ce f cusem cuno tin în barul Restaurantului Claudio din Greenport. în ziua în care acostaser la pontonul unchiului Harry eu m g seam în obi nuita mea pozi ie de convalescen , pe terasa din spatele casei, bîndu-mi berea de convalescent i cercetînd golful cu binoclul, cînd deodat îi v zusem. Cu o s pt mîn în urm , la Restaurantul Claudio, m rugaser s le descriu casa mea v zut dinspre larg i iat c o g siser . îmi amintesc cum coborîsem pe ponton ca s -i întîmpin i cum m convinseser s ies în larg cu ei. Navigasem în jurul cîtorva golfuri dintre punctele North Fork i South Fork ale lui Long Island - Marele Golf Peconic i Micul Peconic, Golful Noyack i Golful Southold, apoi Golful Gardiners i Orient Point. La un moment dat, Tom a accelerat atît de mult, încît am crezut c ne lu m zborul. Vreau s spun c ambarca iunea î i ridicase botul în aer i gonea mai-mai s dep easc viteza sunetului. în orice caz, cu aceea i ocazie, so ii Gordon îmi ar taser Plum Island. ² Aici muncim noi, îmi spusese Tom. - într-o zi vom încerca s - i facem rost de un permis de vizitator, ad ugase Judy. E foarte interesant. într-adev r. Avusese dreptate. în aceea i zi fusesem prin i de vînt i de curen ii din canalul Gut. Crezusem c am s -mi v rs i ma ele în Gut i m întrebasem

dac nu cumva de acolo se tr gea i numele canalului. Mi-am amintit c petrecusem o zi întreag pe ap i c ne înapoiasem la mine acas , frîn i de oboseal , ar i de soare, deshidrata i i fl mînzi. Tom se dusese s cumpere pizza, iar Judy i cu mine r m sesem s bem bere pe terasa din spate, privind asfin itul soarelui. Nu m consideram Un tip prea simpatic, totu i so ii Gordon se str duiser din r sputeri s -mi cî tige prietenia, pentru un motiv pe care nu-l în elesesem niciodat . La început, nu avusesem nevoie i nici nu-mi dorisem companie. Dar Tom era inteligent i amuzant, iar Judy era frumoas . i de teapt . Uneori lucrurile nu au sens în momentul în care se întîmpl , îns , dup un timp, semnifica ia unui cuvînt sau eveniment devine limpede. N-am dreptate? Poate c so ii Gordon tiau c se g sesc sau s-ar putea g si în pericol. îl cunoscuser deja pe Maxwell i voiau ca o anumit persoan - sau mai multe - s tie c erau în raporturi de prietenie cu eful poli iei. Pe de alt parte, petreceau mult timp cu subsemnatul i m gîndesc c poate i de ast dat ineau s se afle c sunt amici cu un poli ist. în caz c so ilor Gordon li s-ar fi întîmplat ceva, poate c Max sau eu am fi primit o scrisoare... dar nu contam prea mult pe asta. Tot legat de lucrurile care, privite retrospectiv, au sens, în acea noapte de iunie, înainte ca Tom s se înapoieze cu pizza, Judy, care d duse de du c trei beri pe stomacul gol, a deschis discu ia despre conacul unchiului Harry. - Cît valoreaz casa asta? - Cred c vreo patru sute de mii, poate chiar mai mult. De ce? - De curiozitate. Unchiul t u nu vrea s-o vînd ? - Mie mi-a oferit-o sub pre ul pie ii, dar i-a r mîne dator dou sute de ani. Discu ia se încheiase aici. Totu i, cînd cineva te întreab cît valoreaz o cas sau o barc i dac obiectul este de vînzare, atunci fie c este curios, fie c vrea s cumpere. So ii Gordon nu erau iscoditori din fire. Desigur, în prezent gîndeam c pe atunci se a teptau s se îmbog easc foarte rapid. Dar dac sursa noii averi ar fi fost o tranzac ie ilegal , so ii Gordon n-ar fi aruncat cu banii în dreapta i în stînga, cump rînd o cas pe rmul m rii, în valoare de patru sute de mii de dolari. Prin urmare, banii pe care-i a teptau erau fie legali, fie aparent legali. Vaccinul. Foarte posibil. Dup aceea, intervenise ceva i creierii lor inteligen i fuseser împr tia i pe terasa din lemn de cedru, ca un pachet cu dou kilograme i jum tate de carne tocat aruncat lîng gr tarul din gr din . Mi-am adus aminte c , mai tîrziu în aceea i sear de iunie, îi spusesem lui Tom c acolo, în canalul Gut, fusese cam riscant. Tom trecuse de la bere la vin i era u or ame it. Pentru un om de tiin , avea înclina ii filosofice, a a c mi-a spus: - Numai o barc r mas în port e o barc sigur . Dar b rcile nu-s f cute ca s stea pe mal. Era adev rat, metaforic vorbind. îmi trecuse prin minte c ni te oameni care umblau cu virusul Ebola i cu alte substan e letale erau, f r îndoial , dispu i s - i asume riscuri. Cî tigau de atîta timp la jocul pericolului biologic, încît începuser s se cread proteja i de o putere miraculoas . Hot rîser s intre în alt joc periculos, de ast dat unul mai profitabil. Totu i, nu se sim iser în elementul lor, la fel ca un scafandru care ar face alpinism sau invers: ar avea for i curaj, dar n-ar ti cum trebuie s ac ioneze. M-am întors la ziua de miercuri a lunii septembrie, aproximativ ora nou diminea a. Tom i Judy, care st tuser împreun cu mine chiar în acest loc, pe pontonul unchiului Harry, erau acum mor i, iar mingea trecuse în terenul meu ² ca s folosesc alt metafor . Am pornit înapoi spre cas , înviorat de aerul dimine ii i de morcov, impulsionat de amintiri frumoase despre doi oameni de treab , cu mintea limpede, cu dezam girile i grijile din ziua precedent revenite la dimensiunile lor reale. Eram odihnit i dornic s încep lupta. S ard uturi în fund. Mai exista un element, aparent f r leg tur i care trebuia plasat pe ecranul sonarului: domnul Fredric Tobin, viticultorul. Mai întîi îns , gîndindu-m c cineva ar fi putut telefona în timp ce eu st team pe mal, cufundat în gînduri, am verificat robotul. Nu primisem nici un mesaj. Tic loasa! Potole te-te, John. Mai degrab agasat decît jignit, am plecat de acas . Purtam blazer marca Ralph Lauren, c ma Tommy Hilfiger, pantaloni Eddie Bauer, ort Perry Ellis, miroseam a aftershave Karl Lagerfeld i-mi luasem revolverul Smith and Wesson. Am pornit ma ina cu telecomanda, apoi m-am urcat la volan.

- Bonjour, ma in . Am pornit pe Main Road i am cotit la dreapta, în lumina soarelui care se în l a pe cer. Main Road era o osea îndeosebi rural , îns devenea strad principal a multor sate. între centrele localit ilor respective exist hambare i ferme, pepiniere, o mul ime de standuri de prezentare, cîteva restaurante simple i bune, cîteva magazine de obiecte vechi i cîteva biserici cu acoperi de indril , construite într-un încînt tor stil caracteristic zonei New England. Cu toate acestea, un lucru se schimbase de cînd eram copil: în prezent Main Road se mîndre te cu vreo dou sprezece crame. Indiferent unde sunt situate podgoriile respective, cele mai multe crame au fost construite pe Main Road, ca s atrag turi tii. Se organizeaz vizite la crame i degust ri gratuite, urmate de o incursiune obligatorie la magazinul de suveniruri, în care excursionistul se simte obligat s cumpere nectarul de struguri local, precum i calendare despre vin, c r i de bucate, tirbu oane, suporturi de pahare i cîte i mai cîte. Majoritatea acestor crame au fost ini ial ferme i hambare, altele îns sunt complexe mari i noi, care includ, pe lîng tehnologia actual de ob inere a vinului, un magazin de vinuri i suveniruri, un restaurant, o gr din în care se bea vin i altele. Main Road nu era chiar Rue de Soleil, iar North Fork nu era CÜte du RhUne, îns , în general, ambian a este agreabil , un fel de combina ie între Cape Cod i Napa Val ley. Vinurile în sine nu sunt rele, din cîte se spune. Unele sunt chiar bune, tot din cîte se spune. Cîteva au cî tigat competi ii na ionale i interna ionale, de asemenea din cîte se spune. Cît despre moi, eu beau bere Budweiser. în c tunul denumit Peconic am oprit într-o parcare mare, pres rat cu pietri i marcat cu o pancart din lemn, pe care scria ÄPodgoriile Fredric Tobin". Pancarta era neagr i l cuit , iar literele erau sculptate în lemn i vopsite în auriu. Cîteva dungi bizare de vopsea în diverse culori br zdau lacul negru i le-a fi luat drept semn de vandalism, dac nu le-a fi v zut i pe etichetele de vin Tobin din magazinele de b uturi sau pe etichetele sticlelor, pe vremea cînd edeam pe podeaua de scînduri din spatele casei lui Tom i Judy. Cît despre dîrele de pe tabla indicatoare a domnului Tobin, am tras concluzia c era o form de art . Diferen a dintre art i vandalism devine pe zi ce trece tot mai greu de precizat. Am coborît din vehiculul meu sport, utilitar i scump, i am remarcat alte dou sprezece asem n toare. Poate cre teau pe aici. Sau poate c aceste ma ini de elit erau destinate unor cowboy urbani i suburbani, care parcau f r probleme i pe marginea oselei. Dar m abat de la subiect. Am pornit pe jos c tre complexul Tobin. în aer plutea un miros p trunz tor de struguri zdrobi i i în curs de fermenta ie, iar locul era împînzit de albine; jum tate din ele au f cut o pasiune pentru aftershave-ul meu Lagerfeld. Cum s descriu crama Tobin? Ei bine, ar ta ca un castel francez construit din cedru american. Era limpede c domnul Tobin înf p-tuise o mic avere ca s - i vad visul împlinit. Mai fusesem aici i cuno team locul. înc înainte de a intra, tiam c acel complex consta dintr-o sal de primire a vizitatorilor, în stînga c reia se g sea un mare magazin de vinuri i suveniruri. în dreapta se afla aripa în care se producea vinul, o cl dire cu dou niveluri, întins pe o mare suprafa i ticsit de recipiente din cupru, prese i altele asemenea. Cîndva f cusem o vizit cu ghid i ascultasem toat poliloghia. Nicicînd în istoria omenirii nu s-au n scocit mai multe bazaconii în leg tur cu ceva atît de mic precum boaba de strugure. La urma urmei, pruna e mai mare. Nu? Oamenii fac i rachiu din prune. Nu? Atunci ce-i cu toate prostiile acestea despre struguri? în orice caz, deasupra întregului complex se ridic un uria turn central, ca un donjon de castel înalt de vreo cincisprezece metri, în vîrful c ruia flutur un drapel. Nu drapelul american, ci stindardul negru cu emblema Tobin. Cuiva îi place s - i vad numele pretutindeni. Toat indrila este vopsit în alb, a a c de departe construc ia arat exact ca un castel de piatr , ca cele din bro urile turistice. Freddie a investit bani buni în aceast construc ie, lucru care m face s m întreb cît se putea cî tiga din zdrobitul strugurilor. S continuu cu descrierea castelului Tobin: ceva mai departe, spre stînga, era un mic restaurant, pe care femeile i reporterii îl descriau invariabil ca fiind Ä ic". Eu îl g seam preten ios i în bu itor. Oricum, se afla pe lista mea de op iuni, în caz c Restaurantul Vechi ar fi fost închis de c tre Ministerul S n t ii.

Restaurantul avea o teras acoperit , unde persoane care se îmbr cau la Eddie, Tommy, Ralph, Liz, Carole i Perry puteau sta jos i p l vr gi despre vin, care Ä fiindc a venit vorba Ä este, în realitate, suc de struguri amestecat cu alcool. în orice caz, în spatele restaurantului ic, zid în zid cu el, se g se te o sal mai mare de livr ri, loc potrivit pentru celebrarea unei nun i, a unui botez sau bar mitzvah, din cîte scria în bro ura semnat de Fredric Tobin, proprietar. Mai fusesem în acea sal , prin iulie, la o serat de degustare a vinului, organizat de domnul Tobin. Cu acea ocazie se s rb toriser cîteva noi arje, ceea ce însemna, cred eu, c vinul era gata de vînzare i de turnat pe gît. Fusesem invitat de so ii Gordon, dup cum poate am mai spus, iar în sal erau prezente vreo dou sute de persoane, crema societ ii din North Fork: bancheri, avoca i, medici, judec tori, politicieni, cî iva granguri din Manhattan, care aveau vile de vacan în zon , comercian i, mari agen i de vînz ri imobiliare i al ii. Printre ei se r t ciser o mîn de arti ti, sculptori i scriitori, care, din diverse motive, nu optaser pentru luxosul Hampton din cealalt parte a golfului. Probabil c mul i dintre ei cî tigau suficient de bine ca s - i permit s locuiasc la Hamptons, de i, desigur, de regul declarau c sunt mult mai one ti din punct de vedere artistic decît confra ii de acolo. Puah! Max fusese invitat i el, dar nu putuse s vin . Din spusele lui Tom i Judy, în afar de ei doi, printre invita i nu se mai afla nici un angajat de pe Plum Island. ÄGazdele se feresc de salaria ii de pe Plum Island ca de cium ", mi-a spus Tom. Amîndoi f cusem mare haz pe tema asta. Doamne, cît îmi lipsea Tom! La fel i Judy. Era nemaipomenit . îmi aminteam cum, cu ocazia acelei degust ri de suc de struguri, Tom m prezentase gazdei noastre, Fredric Tobin, un gentleman celibatar care, la prima vedere, d dea impresia c tr ie te pe picior mare, dac în elege i ce vreau s spun. Domnul Tobin era îmbr cat într-un elegant costum purpuriu, c ma alb de m tase, cravat cu model de vi -de-vie i ciorchini de struguri. Mai mare scîrba. Domnul Tobin se ar tase politicos, de i pu in cam rece fa de moi, fapt care m scotea din s rite de fiecare dat cînd eram într-o societate simandicoas . Vreau s spun c un detectiv criminalist trece cumva bariera social , iar unei gazde de condi ie medie îi face pl cere s aib în preajm un detectiv sau doi, ca s mai depene cîte o istorioar . Toat lumea se d în vînt dup crime. Dar Fredric îmi întorsese cumva spatele înc înainte s -i împ rt esc teoria mea despre vinuri. Le dest inuisem lui Tom i Judy c Monsieur nu catadicsise nici cel pu in s -mi fac avansuri. Tom i Judy m informaser c Freddie (nume cu care nimeni nu îndr znea s i se adreseze direct) era, de fapt, un heterosexual convins. Din cîte spunea Judy, unii luau farmecul i manierele elegante ale lui Fredric drept un indiciu al homosexualit ii sau bisexualit ii lui. Mie nu mi s-a întîmplat niciodat a a ceva. Am aflat de la so ii Gordon c suavul i îndatoritorul domn Tobin studiase viticultura în Fran a, c ob inuse cîteva diplome în suc de struguri i altele asemenea. Tom îmi ar tase o tîn r care era concubina de atunci a domnului Tobin. Era absolut n ucitoare: în vîrsta de vreo dou zeci i cinci de ani, înalt , blond , cu ochi alba tri i trup parc ie it dintr-o form de jeleu. Oh, Freddie, b ftosule! Cum am putut s te judec gre it? Prin urmare, aceea fusese unica mea întîlnire cu împ ratul albinelor. în elegeam de ce Tom i Judy cultivaser aceast rela ie ² în primul rînd, le pl cea vinul, iar Tobin producea unul dintre cele mai bune vinuri. Dar, în afar de aceasta, produc ia de vinuri implica o existen social corespunz toare, ca petrecerea la care ne aflam, dineuri în cerc restrîns, concerte în aer liber, inute la vie, picnicuri extravagante pe plaj , i a a mai departe. So ii Gordon p reau atra i de toate acestea, fapt care m-a surprins, i, de i nu se ploconeau în fa a lui Fredric Tobin i nici nu c utau s -i intre în gra ii, f r îndoial c nu aveau prea multe în comun cu el, din punct de vedere social, financiar, profesional sau mai tiu eu care. Mai precis, mi se p ruse cam nefiresc ca Tom i Judy s între in o rela ie cu un individ ca Fredric. Cît despre numele de Fredric, era un caz de renun are la un Äl", în timp ce restul localnicilor încercau s introduc Äe"-ul în diverse cuvinte. Pe scurt, Fredric Ciorchine îmi f cea impresia unui dobitoc încrezut i m tenta gîndul s -i dau pu in peste nas. în plus, avea barb , poate chiar i o ma in sport alb .

Am intrat în magazinul de suveniruri i m-am uitat în jurul meu, încercînd s g sesc ceva dr gu pentru iubirea mea pierdut , de pild un tirbu on pe al c rui mîner s scrie: ÄAm dezvirginat o sticl în North Folk". în lipsa unui asemenea obiect, am descoperit o plac frumoas de ceramic pictat de mîn , care înf i a o egret stînd în vîrful unui stîlp. Era o pas re tare ciudat , dar mi-a pl cut obiectul, pentru c nu înf i a nimic cu vi -de-vie. în timp ce vînz toarea de la cas îmi împacheta placa de ceramic , am întrebat-o: - Domnul Tobin e acas ? Tîn ra cea atr g toare mi-a aruncat o privire i mi-a r spuns: - Nu tiu precis. - Mi s-a p rut c i-am v zut ma ina. Un automobil sport, alb. Corect? - Ar putea fi prin preajm . Ave i de pl tit 10,97 dolari, inclusiv taxa. I-am achitat 10,97 dolari, inclusiv taxa, mi-am luat restul i pachetul. - A i vizitat crama? m-a întrebat ea. - Nu, dar am vizitat cîndva o fabric de bere. Mi-am scos din buzunar legitima ia i i-am pus-o sub ochi. De la poli ie, domnioar . V-a ruga s ap sa i pe oricare buton al telefonului care v face leg tura cu biroul domnului Tobin i s -l chema i aici în doi timpi i trei mi c ri. A i în eles? Ea a încuviin at din cap i a f cut ce-i cerusem. - Marilyn, a vorbit ea în receptor, lîng mine se afl un poli ist care dore te s discute cu domnul Tobin. - în doi timpi i trei mi c ri. - Chiar acum, a tradus ea. Bine... da, îi spun. A închis telefonul i m-a anun at: Coboar imediat. - Coboar de unde? Ea mi-a ar tat o u închis , în peretele din cel lalt cap t al înc perii, i mi-a explicat: - U a d spre apartamentele din turn: birourile administrative. -Bine. Mul umesc. M-am dus la u i am deschis-o. Am p it într-o sal spa ioas i rotund , cu lambriuri de lemn, un fel de hol care era baza turnului. O u d dea spre cazanele de fermentare i alta spre biroul de recep ie pe unde intrasem. O u lambrisat ducea afar , spre partea din spate a cramei. Mai era i o scar , iar în dreapta ei un ascensor. U a ascensorului s-a deschis i domnul Tobin a p it pe hol, aproape f r s -mi acorde vreo aten ie, atît de gr bit se îndrepta spre magazinul de suveniruri. Am remarcat pe chipul lui o expresie de îngrijorare. ² Domnul Tobin? l-am abordat eu. El s-a întors spre mine. -Da? ² Detectiv Courtney. Uneori pronun gre it propriul meu nume. ² Oh... Da, cu ce v pot fi de folos? ² A vrea s v r pesc cîteva minute, domnule. ² în leg tur cu ce? ² sunt detectiv la sec ia criminalistic . ² Oh... so ii Gordon. ² întocmai, domnule. Se p rea c nu-mi recuno tea figura, de i era aceea i ca cea din luna iulie, cînd îl întîlnisem pentru prima oar . E drept c numele mi se schimbase pu in, îns nu aveam de gînd s -i reîmprosp tez memoria. în privin a statutului, a jurisdic iei mele i a altor prostii de ordin tehnic, am procedat ca i cum n-a fi ascultat mesajul lui Max de pe robot. în eleg c a i fost prieten cu victimele, m-am adresat proprietarului podgoriei. ² De fapt... ne întîlneam la diverse ocazii sociale. ² în eleg. Cît despre Fredric Tobin, spre regretul meu trebuie s spun c era îmbr cat aproape la fel ca mine: o colec ie de etichete de creatori de mod , plus pantofi sport. Nu purta cravat cu struguri, în schimb arborase o batist caraghioas , liliachie, în buzunarul de la piept al puloverului albastru. Domnul Tobin era un b rbat de vreo cincizeci de ani, poate mai tîn r, pu in sub în l imea medie - o posibil explica ie pentru complexul Napoleon de care suferea. Nu era nici slab, nici gras, avea un cap mare, p r aten, tuns scurt, care nu-i apar inea în întregime, i o barb retezat cu grij . Din ii, care nu-i apar ineau nici ei de la natur , erau albi ca perlele, iar pielea era bronzat . în linii mari, era

un tip îngrijit, elegant la vorb i se inea bine. în orice caz, oricît de spilcuit ar fi fost i oricîte cosmetice ar fi folosit, nimic nu i-ar fi schimbat ochii întuneca i, care jucau în toate p r ile, ca ni te m rgele, de parc ar fi fost liberi în orbite. Domnul Tobin se d duse cu o lo iune aftershave cu miros de pin, care - am presupus eu - nu atr gea albinele. ² S în eleg c dori i s -mi pune i unele întreb ri? a vrut el s tie. - Doar cîteva întreb ri de rutin . Fiindc a venit vorba, în anchetarea unei crime nu exist întreb ri de rutin . - Ierta i-m ... nu... adic ... nu am nici cea mai mic idee ce s-a întîmplat cu so ii Gordon. - Ei bine, au fost asasina i. - Asta tiu... Voiam s spun... - Am nevoie s reconstitui mediul în care se mi cau. - Poate ar trebui s -mi chem avocatul. Auzindu-l, am ridicat din sprîncene. ² E dreptul dumneavoastr . Putem sta de vorb la poli ie, în prezen a unui avocat, am ad ugat eu. Sau putem rezolva aici, în circa zece minute. El a cînt rit cele dou op iuni. ² Nu tiu... Nu sunt obi nuit cu astfel de situa ii... - Domnule Tobin, nu sînte i suspectat. Pur i simplu, vreau s discut cu prieteni ai so ilor Gordon. în elege i... s cunosc mediul în care au tr it. ² în eleg. P i... dac socoti i c v pot fi de folos, sunt bucuros s v r spund la orice întrebare. ² Perfect. Voiam s -1 duc departe de telefon, a a c i-am spus: ti i ce? Niciodat nu m-am plimbat printr-o vie. Am putea discuta pe drum? ² Desigur. De fapt, chiar asta aveam de gînd s fac înainte de sosirea dumneavoastr . ² Iat o solu ie binevenit pentru amîndoi. Deci, toat lumea-i mul umit . L-am urmat i am ie it prin u a cu glasvand afar , la lumina soarelui. în apropiere erau parcate dou camionete mici, pline cu struguri. ² Acum dou zile am început culesul, m-a informat domnul Tobin. - Luni. -Da. ² O zi mare pentru dumneavoastr . ² O zi plin de satisfac ii. ² Presupun c a i fost aici toat ziua. ² înc din zori. Am încuviin at din cap. ² E o recolt bun ? ² Pîn acum foarte bun , mul umesc. Am traversat paji tea din spate i am intrat în via cea mai apropiat , apoi am pornit printre dou iruri de vi -de-vie înc neculeas . Mirosea pl cut i, har Domnului, albinele înc nu m depistaser . Domnul Tobin a ar tat spre pache elul meu cu emblema firmei i m-a întrebat: ² Ce-a i cump rat? ² Ceramic pictat pentru prietena mea. ² Care anume? -Beth. ² Care anume plac ? ² Oh! Egreta. ² Revine la mod . ² Ceramica pictat ? -Nu, egreta. Uita i ce este, domnule detectiv... ² sunt p s ri ciudate. Am citit undeva c - i aleg perechea pe via . Adic , probabil c nu sunt catolice. De ce se împerecheaz pe via ? ² Domnule detectiv... ² Ulterior am citit alt versiune. Femelele accept perechea pe via , cu condi ia ca masculii s se înapoieze la acela i cuib. ti i, oamenii de tiin care cerceteaz via a în natur înal aceste pr jini cu platforme în vîrf i apoi î i construiesc cuibul acolo. M refer la p s ri, nu la cercet tori. ² Domnule detectiv... ² Concluzia este c femeia nu-i chiar monogam . E legat de cuib. Se întoarce la acela i cuib în fiecare an i se împerecheaz cu primul mascul care î i face apari ia. Un fel de doamne din

Southampton în locuin ele lor de vacan . în elege i? Niciodat nu renun la vila de vacan . Bun, masculul poate moare, poate e împu cat i nu mai vine. Alteori îns , pur i simplu, întîrzie. în elege i? între timp, ea se culc cu îngrijitorul vilei. Oricum îns , revenind la egrete... - Ierta i-m , domnule detectiv... ce a fost...? - Spune i-mi John. El mi-a aruncat o privire i mi-am dat seama c încerca s - i fac o p rere despre mine, dar nu prea reu ea. în orice caz, dup mica mea digresiune ornitologic , Tobin m categorisise drept s rac cu duhul,- a a c p rea mai destins. - Am fost ocat la auzul ve tii, mi-a m rturisit el. Ce tragedie! Erau atît de tineri i plini de via . Nu i-am r spuns. - tii ceva despre înmormîntare? - Nu, domnule. Cred c so ii Gordon înc se mai afl în laboratorul de medicin legal . Dup toate probabilit ile, în momentul de fa sunt f cu i buc i, urmînd a fi cusu i la loc. Ca un basm din buc ele, cu excep ia faptului c le sunt scoase organele interne. în fond, cine î i d seama dac lipsesc organele interne? Domnul Tobin nu a f cut nici un comentariu. Un timp ne-am continuat plimbarea prin vie în t cere. Uneori, dac nu pui întreb ri, persoana pe care o interoghezi începe s se agite i s tr nc neasc vrute i nevrute, ca s umple t cerea. Dup vreun minut sau dou , domnul Tobin a spus: - Erau oameni tare dr gu i. Am încuviin at din cap. Dup alte cîteva secunde, a ad ugat: - Nu pot s cred c ar fi avut du mani. Dar pe Plum Island se întîmpl lucruri ciudate. De fapt, se pare c-ar fi fost o spargere. A a am auzit la radio. Maxwell, eful poli iei, a declarat c a fost o spargere. Dar o parte din mass-media încearc s fac o leg tur cu Plum Island. Ar trebui s -l sun pe Maxwell. Sîntem prieteni. Cuno tin e. îi tia pe so ii Gordon. - Z u? Aici to i se cunosc între ei. - A a se pare. Din pricina pozi iei geografice. Sîntem înconjura i de ap din trei p r i. Aproape ca o insuli . Pîn la urm , c r rile noastre se întîlnesc. De aceea e atît de tulbur tor. Putea fi unul dintre noi. - V referi i la uciga sau la victime? ² P i, la amîndoi, a r spuns domnul Tobin. Uciga ul putea fi unul dintre noi, iar victimele puteau fi... crede i c asasinul va lovi din nou? ² Oh, sper c nu. Am destule pe cap. Am continuat s mergem pe lîng irul nesfîr it de araci, dar domnul Tobin î i pusese lac t la gur , a a c l-am întrebat: ² Cît de bine îi cuno tea i pe so ii Gordon? ² Ne întîlneam în societate. Lor le pl cea grozav latura spectaculoas i romantic a fabric rii vinului. -Z u? ² Te intereseaz vinul, domnule detectiv? ² Nu, eu sunt b utor de bere. Uneori beau votc . Asculta i aici, cum vi se pare? I-am recitat reclama despre votca din cartofi Krumpinski, aromat i natural . Ce zice i? O industrie înrudit , nu? Aici cartofii cresc la tot pasul. Acest cap t al insulei Long Island ar putea înota în alcool. Unii sunt pentru gem de struguri i piure. Noi vedem în cele dou culturi vin i votc . Ce p rere ave i? ² Un concept interesant. A tras un strugure alb dintre frunze i a strivit un bob între din i. Foarte bun. Tare, dulce, dar nu prea zaharos. în acest an am avut exact atîta ploaie i soare cît ne trebuie. Va fi un an bun. ² Excelent! Cînd i-a i v zut pentru ultima oar pe so ii Gordon? ² Cam cu o s pt mîn în urm . Poftim, gust . Mi-a pus în palm cîteva boabe. Am pus una în gur , am mestecat-o i am scuipat pieli a. ² Nu-i rea. ² Pieli ele au fost stropite. Trebuie s strive ti miezul în gur . Poftim! Mi-a pus în palm o jum tate de ciorchine. Am mers mai departe, ca doi vechi prieteni, strivind în gur pulp de struguri dar nu unul în gura celuilalt. înc nu ajunsesem chiar atît de intimi. Domnul Tobin a continuat s vorbeasc despre vreme, despre vin i altele asemenea. ² Aici media anual a ploilor e aproape aceea i ca la Bordeaux, m-a informat el. ² Ce vorbi i?

² Dar strugurii no tri negri nu au miezul la fel de dens ca cei de la Bordeaux. Pulpa are alt consisten . - Desigur. - La Bordeaux pulpa se las la macerat împreun cu vinul cel nou mult timp dup fermentare. Vinul e l sat s se învecheasc în butoi vreme de doi sau trei ani. La noi, metoda nu d rezultate, între strugurii no tri i ai lor exist un ocean. Soiul e acela i, dar fructele i-au dezvoltat alt caracter. La fel ca noi. - Bun remarc . - De asemenea, la stocare vinul trebuie mînuit cu mai mare grij decît la Bordeaux. La început am f cut i eu unele gre eli. - To i gre im. - Aici, de pild , este mai important s protej m fructul decît s ne preocup m de gustul de tanin. Noi nu ob inem taninul realizat la Bordeaux. - De aceea sunt mîndru c sunt american. - Cînd faci vin, nu trebuie s fii prea dogmatic sau s te ag i de teorii. Trebuie s descoperi metoda care d rezultate. - La fel ca în meseria mea. - Putem îns înv a de la vechii mae tri. La Bordeaux am înv at ce important este suprafa a frunzei de vi . - E locul cel mai potrivit ca s înve i astfel de lucruri. Nu era chiar atît de r u, ca o lec ie de istorie, dar nici cu mult mai bine. Oricum, l-am l sat s tr nc neasc i mi-am în bu it un c scat. - La aceast latitudine nordic , suprafa a frunzei de vi î i d voie s captezi lumina soarelui. Sudul Fran ei, Italia sau California nu se confrunt cu aceast problem . Dar aici, în North Fork, ca i la Bordeaux, trebuie s realizezi un echilibru între umbr i soare pe boabele de strugure. i a a mai departe. Iar i iar. Cu toate acestea, aproape c -mi pl cea tipul, în ciuda primei impresii. Nu vreau s afirm c am fi ajuns vreodat amici la cataram , îns Fredric Tobin avea un oarecare farmec, de i era cam pis log. Se vedea limpede c îi pl cea ce face: se sim ea în largul lui în mijlocul viilor. începeam s în eleg de ce îl simpatizaser so ii Gordon. - North Fork e un microclimat, mi-a spus el. Se deosebe te de zonele din jur. tiai c aici avem mai mult soare decît de cealalt parte a golfului, la Hamptons? ² Glumi i. Bog ta ii din Hamptons cunosc acest lucru? ² Mai mult soare decît dincolo de bra ul Sound, în Connecticut, a continuat el. ² Ce vorbi i? Cum a a? ² Din pricina întinderilor de ap i a vînturilor din jurul nostru. Aici avem un climat maritim. Connecticut are o clim continental . Acolo, pe timpul iernii, temperatura poate fi mai coborît cu zece grade. Vi ei-de-vie nu i-ar prii a a ceva. ² E de la sine în eles. ² Totodat , aici nu-i niciodat ar i , care-i la fel de d un toare pentru vi a-de-vie. întinderile de ap din jur contribuie la crearea unei clime moderate. ² Mai cald, mai însorit, egretele care se întorc... Grozav! ² Pîn i solul este altfel. Un sol glaciar, foarte bogat, con inînd exact substan ele hr nitoare necesare i totodat filtrat de stratul de nisip de dedesubt. ² M iculi , crede i-m , în copil rie, dac cineva mi-ar fi spus: ²John, într-o bun zi cît vezi cu ochii vor fi numai vii, i-a fi rîs în nas i i-a fi ars un ut în fund." ² Te intereseaz ? ² Foarte mult.

Nici cît negru sub unghie.
Am trecut pe alt rînd de araci, unde o ma in de cules zdrobea boabele, absorbind cîrceii undeva în untru. Iisuse! Oare cine inventeaz astfel de lucruri? Am trecut pe alt rînd, unde cîteva tinere în ort i tricouri cu emblema Tobin f ceau acela i lucru, dar manual. Pe spa iul dintre araci se vedeau co uri cu struguri. împ ratul Vi ei-De-Vie s-a oprit i a schimbat cîteva vorbe cu ele. în ziua aceea era pus pe cuceriri, iar pu tancele reac ionau cum era de a teptat. Probabil c era suficient de vîrstnic ca s le fie tat , dar pe fete le interesau, pur i simplu, banii. Eu eram nevoit s -mi folosesc tot farmecul i inteligen a ca s le fac s - i dea jos chilo ii, dar tiam tipi boga i care spuneau fetelor lucruri mai pu in inteligente i încînt toare, de pild : ÄLa sfîr itul s pt mînii mergem la Paris cu Concorde". De fiecare dat metoda d dea rezultatele scontate.

Dup vreun minut am plecat de lîng tinerele culeg toare de struguri i domnul Tobin mi-a spus - în diminea a aceasta n-am ascultat tirile, dar una dintre angajatele mele mi-a spus c a auzit la radio c e posibil ca so ii Gordon s fi sustras un nou vaccin miraculos pe care inten ionau s -l vînd . Dup toate aparen ele, au fost tra i pe sfoar i uci i. Adev rat? - Se pare c a a s-au petrecut lucrurile. - Nu exist risc de... cium sau alt molim ...? - Absolut deloc. - Bine. Asear mai toat lumea î i f cea gînduri negre. - Nu fi i îngrijorat. Unde era i luni sear ? - Eu? Oh, la mas cu prietenii. Chiar aici, în restaurantul meu. - La ce or ? - Pe la opt. înc nu ascultasem tirile. - Dar mai devreme unde a i fost? De pild , pe la cinci, cinci i jum tate? - Acas . - Singur? - Am o menajer i o prieten . - Foarte frumos. î i pot aminti unde era i la cinci i jum tate? - Bineîn eles. Eram acas . A fost prima zi de cules, a ad ugat el. Am sosit aici în zorii zilei. Pe la patru m-am sim it istovit i m-am dus acas s trag un pui de somn. Apoi m-am întors aici, s iau cina. O mic s rb torire cu ocazia începerii culesului. Niciodat nu tii exact cînd începi culesul, a a c întotdeauna e o s rb toare nea teptat . Peste o s pt mîn sau dou vom organiza un mare dineu în cinstea recoltei. - Ce via ! am exclamat. Cine a fost la cin ? - Prietena mea, administratorul domeniului, cî iva prieteni... S-a uitat la mine i a spus: Sun oarecum a anchet . A a i trebuia. Asta i era. Dar nu voiam s -l nelini tesc pe domnul Tobin i s -l fac s - i cheme avocatul sau pe Max. - sunt întreb rile de rutin , domnule Tobin, i-am spus. încerc s -mi fac o idee unde se g seau diverse persoane luni seara, în ce rela ii erau respectivii cu victimele... i a a mai departe. Cînd vom avea un suspect, cî iva prieteni i colegi de munc ai so ilor Gordon ar putea deveni martori. în elege i? Nu tim, pîn cînd nu afl m totul. - în eleg. Un timp l-am l sat s se lini teasc i am discutat din nou despre struguri. Tipul avea st pînire de sine, dar, la fel ca to i ceilal i, îl nelini tea pu in prezen a unui poli ist. ² Cînd i unde i-a i v zut pe so ii Gordon s pt mîna trecut ? ² Oh, s m gîndesc... La cin , la mine acas . Am avut cî iva invita i. ² Ce v pl cea la so ii Gordon? ² Ce vre i s spune i? ² Exact ce-am spus. ² Parc v-am spus c era exact invers, domnule detectiv, a r spuns el. ² Atunci de ce i-a i invitat la dumneavoastr acas ? ² P i... sincer s fiu, povesteau lucruri interesante despre Plum Island. Oaspe ilor mei le pl cea întotdeauna s -i asculte. So ii Gordon î i meritau masa, a ad ugat el. ² Z u? Mie mi-au vorbit rareori despre meseria lor. ² De asemenea, a spus el, erau o pereche deosebit de atr g toare. N-ai... adic ... cred c atunci cînd i-ai v zut... ea era de o rar frumuse e. ² într-adev r, am spus eu. V culca i cu ea? ² Poftim? ² între inea i rela ii intime cu doamna Gordon? ² Cerule, nu! ² Dar a i încercat? ² Bineîn eles c nu. ² Nici m car nu v-a i Ägîndit" la asta? El s-a gîndit dac se gîndise, apoi mi-a r spuns: ² Uneori. Dar eu nu umblu dup nevestele altora. Am suficiente femei. ² Serios? Presupun c ampania î i face efectul, atunci cînd e ti proprietarul unei podgorii, al unui castel, al cazanelor de fermentare i al sta iei de îmbuteliere. M întreb dac proprietarii de crame mici au parte de tot atîtea femei ca viticultorii. Probabil c nu. Ia închipui i-v . în orice caz, l-am întrebat pe domnul Tobin: ² A i fost vreodat la locuin a so ilor Gordon? ² Nu. Nici nu tiam unde locuiesc.

² Atunci unde le trimitea i invita iile? ~ P i... de asta se ocup secretara meu pentru rela ii cu publicul. Dac stau s m gîndesc, îmi amintesc c locuiesc... locuiau la Nassau Point. - întocmai, domnule. S-a spus la toate buletinele de tiri. Doi locuitori din Nassau Point au fost g si i asasina i. - Da. i-mi mai amintesc c mi-au spus c aveau o proprietate chiar pe rm. - într-adev r. Aveau. F ceau frecvent naveta la Plum Island. Probabil au men ionat i acest lucru pe la dineuri, pe lîng pove tile despre insul . - Da, au vorbit. Am remarcat c domnul Tobin avea mici broboane de sudoare la r d cina me ei de p r. Trebuia s nu uit c i cei mai nevinova i dintre oameni transpirau cînd erau supu i unui interogatoriu modificat i civilizat. De fapt, odinioar se vorbea despre Ästoarcerea" de informa ii de la oameni - ti i cum vine asta, lumini orbitoare, interogatorii f r sfîr it, supunere la chinuri. în zilele noastre ne purt m cu blînde e, uneori, dar, oricît ai fi de cumsecade, unora deopotriv vinova i sau nevinova i ² pur i simplu, nu le place s li se pun întreb ri. începea s se înc lzeasc i mi-am scos puloverul albastru pe care mi l-am aruncat pe um r. Pistolul S W era prins la glezn , a a c domnul T nu s-a alarmat. Albinele m depistaser , a adar am întrebat: - în eap ? - Dac nu le faci nimic, nu. - Nu le fac nimic, mie îmi plac albinele. - De fapt, sunt viespi. Probabil te-ai dat cu colonie care le place. - Lagerfeld. - E una dintre preferin ele lor. Nu le lua în seam , a ad ugat el. - Bine. Au fost i so ii Gordon invita i la cin luni sear ? - Nu, în mod normal nu i-a fi invitat într-un grup mic i adunat spontan... La cina de luni au venit în principal prieteni apropia i i persoane care lucreaz în acest domeniu. - în eleg. - De ce m întrebi? - Oh, din pricina ironiei sor ii. Adic , dac so ii Gordon ar fi fost invita i, poate ar fi venit acas mai devreme, s-ar fi îmbr cat... în elege i, ar fi lipsit de la întîlnirea cu moartea. - Nimeni nu lipse te de la întîlnirea cu moartea, a replicat el. - Mda, cred c ave i dreptate. Ne g seam pe un rînd de vi cu struguri negri. - De ce din struguri negri iese vin ro u? l-am întrebat pe domnul Tobin. - De ce? P i... cred c mai curînd ar trebui numit vin purpuriu. - Adev rat. - De fapt, acest soi se nume te pinot noir. Noir înseamn negru. - Am f cut i eu ceva francez . Strugurii se numesc negri, dar sînt purpurii, iar vinul se nume te vin ro u. în elege i de unde vine confuzia? - Nu-i chiar atît de complicat. - Cum s nu! Cu berea e mai simplu. Exist lager i pilsner. Nu? Pe urm exist bere slab alcoolizat i puternic alcoolizat . Dar s facem abstrac ie de ele, de berea neagr i de cea german , în esen , avem lager i pilsner, slab sau obi nuit . Intri într-un bar i vezi ce au la butoi, pentru c butoaiele poart etichete. Po i întreba: ÄCe ave i la sticle?" Cînd barmanul se plictise te s - i tot arate sticle, comanzi: ÄVreau un Budweiser." i cu asta, basta. Domnul Tobin a zîmbit. - E foarte nostim. De fapt, i mie îmi face pl cere o bere rece într-o zi de canicul . S-a aplecat spre mine cu un aer conspirativ i a ad ugat: S nu mai spui la nimeni. - Secretul dumneavoastr se afl în siguran . Ei, dar via asta nu se mai termin . Cîte pogoane ave i? - Aici am dou sute. Mai am alte dou sute r spîndite înjur. - Mam ! Foarte mult. Da i p mînt în arend ? - O parte. - Lua i p mînt în arend de la Margaret Wiley? Nu mi-a r spuns imediat i, dac a fi stat fa în fa cu el la o mas , i-a fi putut vedea expresia în momentul în care spusesem: ÄMargaret Wiley". Dar ezitarea lui era un element suficient de interesant. într-un tîrziu, domnul Tobin mi-a r spuns: - Cred c da. Da, iau. Cam cincizeci de pogoane. De ce m întrebi?

- tiu c d p mînt în arend viticultorilor. E o veche prieten a unchiului i a m tu ii mele. Lumea e mic . Aici to i se cunosc. Am schimbat subiectul i am întrebat: Deci, dumneavoastr sînte i cel mai mare produc tor din zon ? - Podgoriile Tobin sunt cele mai întinse din North Fork, dac asta vrei s tii. - Cum a i reu it? - Prin munc grea, o bun cunoa tere a viniculturii, prin perseveren i printr-un produs de calitate superioar . Plus noroc, a ad ugat el. Lucrul de care ne temem aici sunt uraganele. De la sfîr itul lui august pîn la începutul lui octombrie. într-un an am avut o recolt foarte tîrzie. Pe la mijlocul lui octombrie. Dinspre Caraibe au venit nu mai pu in de ase uragane. Dar fiecare a cotit în alt direc ie. Zeul Bacchus veghea asupra noastr . E vorba de zeul vinului, a precizat el. - E i numele unui mare compozitor. - Acela este Bach. - Corect. - Apropo, aici avem concerte i uneori oper . Te pot trece pe lista noastr , dac vrei. Ne-am înapoiat spre uria ul complex cu acoperi de indril . - Ar fi grozav, i-am r spuns. Vin, oper i o companie pl cut . Am s v trimit cartea mea de vizit . Deocamdat locuiesc în alt parte. în timp ce ne apropiam de cram , i-am spus: - Nu v d locuin a dumneavoastr . - De fapt, nu locuiesc aici. Am un apartament în vîrful turnului, dar casa mea se afl mai la sud; - La rm? -Da. - Face i naviga ie? - Pu in. - Cu barc cu motor sau cu pînze? - Cu motor. - So ii Gordon au fost oaspe ii dumneavoastr ? - Da. De cîteva ori. ² B nuiesc c au venit cu barca. ² Mi se pare c da, o dat sau de dou ori. ² Dar dumneavoastr i-a i vizitat venind cu barca? -Nu. Eram gata-gata s -l întreb dac avea o Formula alb , dar uneori e mai bine s nu pui întreb ri despre ceva ce po i descoperi pe alt cale. întreb rile tind s dezv luie interlocutorului ce urm re ti, s -l sperie. Dup cum am mai spus, Fredric Tobin nu era suspectat de crim , totu i aveam impresia c ascundea ceva. Domnul Tobin m-a poftit în untru pe aceea i u pe care ie isem. ² Dac v mai pot ajuta cu ceva, v rog s -mi da i de tire, a spus el. ² Bine... ah, disear am o întîlnire i a vrea s cump r o sticl cu vin. ² încearc Merlot. Cel din '95 n-are pereche. Dar cost cam scump. ² De ce nu-mi ar ta i? Oricum, mai am ni te obliga ii. A ov it o clip , apoi m-a condus în magazinul de suveniruri, din care se intra într-o vast sal de degust ri. Era o înc pere foarte frumoas , cu un bar din lemn de stejar lung de vreo nou metri, ase separeuri într-o parte, pretutindeni ni e i rasteluri cu vin, ferestre cu vitralii, podea de gresie. Prin sal î i f ceau de lucru vreo doisprezece amatori de vin, care comentau etichetele sau sorbeau mostre gratuite de la bar, totodat f cînd glume tîmpite cu tinerii i tinerele care le turnau de b ut, silindu-se în acela i timp s i zîmbeasc . Domnul Tobin a salutat-o pe una dintre barmani e, Sara, o tîn r atr g toare, de vreo dou zeci i cinci de ani. Am presupus c Fredric î i alesese singur personalul i c avea ochiul format pentru fete cu adev rat frumoase. ² Sara, toarn -i domnului... ² John. ² Toarn -i Merlot '95 lui John. Fata s-a conformat i a umplut cu o mîn sigur un p h rel. Am învîrtit b utura în pahar, ca s m ar t cunosc tor. L-am adulmecat i am spus: ² Pl cut buchet. L-am ridicat în lumin i am ad ugat: Culoare bun . Purpurie. - i degete frumoase. - Cum vine asta?

- M refer la felul în care se prinde de pahar. - A a e. Am sorbit pu in. Era bun. Gustul vinului e ceva care se dobînde te. Ar fi mers bine la o friptur . P streaz aroma strugurilor i este învior tor. Domnul Tobin a dat din cap entuziasmat. - Da. Pi c la limb . - Pi c tare. Pi c ! m-am întrebat. E ceva mai dens i mai tare decît Napa Merlot. - De fapt, e ceva mai slab. - Asta am i vrut s spun. Ar fi trebuit s tac cînd m aflam în plin glorie. Bun. Am pus paharul pe tejghea. - Toarn -i din Cabernetul '95, i s-a adresat domnul Tobin Sarei. - E suficient. - Vreau s vezi deosebirea. Fata mi-a turnat. Am gustat i am spus: - Bun. Pi c mai pu in. Am mai p l vr git pu in, dup care domnul Tobin a insistat s gust un vin alb. - E combina ia mea din Chardonnay i alte vinuri albe, pe care nu i le dezv lui. Are o culoare frumoas , noi îi spunem ÄAuriu de toamn ". Am gustat vinul. - Pl cut, dar nu pi c prea tare. El nu mi-a r spuns. - V-a i gîndit vreodat s numi i un vin de-al dumneavoastr ÄFructele mîniei"? - Am s discut cu speciali tii mei în marketing. - Frumoase etichete, am comentat. - Toate vinurile mele ro ii au etichete cu crea ii ale lui Pollock, iar cele albe cu crea ii ale lui Kooning. - Serios? - tii... Jackson Pollock i Willem de K.ooning. Amîndoi au tr it pe Long Island i unele dintre cele mai reu ite opere ale lor au fost create aici. - Oh, pictorii! Sigur. Pollock este tipul care arunc vopsea cu pensula pe pînz . Domnul Tobin nu mi-a r spuns, dar a aruncat o privire la ceasul de mîn , vizibil plictisit de compania mea. Am privit în jur i am descoperit un separeu gol, departe de al i clien i i de barmani. - S ne a ez m pu in acolo, am spus. Domnul Tobin m-a urmat f r prea mare tragere de inim i a luat loc în separeu, în fa a mea. Am sorbit din Cabernet i i-am spus: - Mai am cîteva întreb ri de rutin . De cît timp îi cuno tea i pe so ii Gordon? - Oh... de vreun an i jum tate. - Au discutat vreodat cu dumneavoastr despre munca lor? -Nu. - Spunea i c le pl cea s povesteasc despre Plum Island. - Oh, da. în linii mari. Niciodat n-au dest inuit secrete de stat, a zîmbit el. - Bun. tia i c erau arheologi amatori? - Eu... da, tiam. - tia i c erau membri ai Societ ii de Istorie Peconic? - Da. De fapt, a a ne-am i cunoscut. - Se pare c toat lumea de pe aici e înscris la Societatea de Istorie Peconic. - Exist vreo cinci sute de membri. Asta nu înseamn toat lumea. - Dar to i cei întîlni i de mine par s fie înscri i. E o asocia ie cu alte scopuri? De pild , o adunare a vr jitoarelor sau ceva asem n tor? - Din cîte tiu eu, nu. De i ar fi amuzant. Amîndoi am zîmbit. P rea fr mîntat de un gînd. îmi dau seama cînd o persoan e preocupat de ceva i niciodat n-o întrerup. în cele din urm , a spus: - De fapt, Societatea de Istorie Peconic organizeaz o petrecere sîmb t seara. Se va ine la mine, pe peluza din spate. Ultima petrecere în aer liber din acest an, dac vremea va fi favorabil . Ce-ar fi s vii i dumneata, cu înc o persoan ? Am b nuit c avea loc pentru dou persoane, acum c so ii Gordon nu mai puteau s -i onoreze invita ia. - Mul umesc, i-am r spuns. Voi face tot posibilul. De fapt, eram ferm decis s nu ratez petrecerea.

- Poate vine i eful poli iei, Maxwell. El cunoa te toate am nuntele. - Grozav! S aduc ceva? Ni te vin? Tobin a zîmbit politicos. - Doar pe dumneata. - i înc o persoan , i-am reamintit eu. - Da, i înc o persoan . - A i auzit vreo... vreo bîrf despre so ii Gordon? l-am întrebat pe domnul Tobin. - De pild ? - De pild , în leg tur cu rela iile lor intime. - Absolut nimic. - Ceva probleme financiare? - Nu tiu. i tot a a, vreme de înc vreo zece minute. Uneori prinzi pe cineva cu mî a în sac, alteori nu. Orice minciun , oricît de neînsemnat , e semnificativ . N-a putea spune c -l prinsesem pe domnul Tobin cu minciuna, dar eram convins c fusese în rela ii mult mai strînse cu so ii Gordon decît l sa s se în eleag . Am nuntul în sine nu era prea important. - Pute i numi cî iva prieteni ai so ilor Gordon? l-am întrebat pe domnul Tobin. El s-a gîndit o clip , apoi mi-a r spuns: - P i, de exemplu, unul ar fi colegul dumitale, Maxwell, eful poli iei. Mi-a mai spus cîteva nume, dar nici unul nu-mi suna cunoscut. Adev rul e c nu-i cuno team prea bine pe prietenii sau colegii lor de munc , a ad ugat. Dup cum i-am spus... d -mi voie s - i vorbesc pe leau: so ii Gordon cam tr iau pe spinarea mea. Dar erau atr g tori, maniera i i aveau o munc interesant . Amîndoi î i luaser doctoratul. Se poate spune c fiecare dintre noi avea un avantaj de pe urma acestei rela ii... Mie îmi place s am în preajm oameni frumo i i interesan i. Da, poate sun cam superficial, te-ar uimi s consta i cît de superficiale pot fi persoanele frumoase i interesante. Regret ce li s-a întîmplat, a ad ugat el, dar asta-i tot ce pot face pentru dumneata. ² Mi-a i fost de mare ajutor, domnule Tobin. Apreciez sincer timpul pe care mi l-a i acordat i faptul c n-a i dat amploare discu iei, chemînd un avocat. El nu mi-a r spuns. Am ie it din separeu i Tobin m-a urmat. ² M conduce i pîn la ma in ? l-am întrebat. ² Dac vrei... M-am oprit la o tejghea pe care se afla literatur despre vinuri, inclusiv cîteva bro uri despre podgoriile Tobin. Am luat cîteva i le-am aruncat în punga de plastic. ² sunt un mare fan al bro urilor. Am toate bro urile de pe Plum Island... pesta bovinelor, febra aftoas ... oricum, cazul de fa contribuie la educa ia mea. Nici de ast dat nu mi-a r spuns. L-am rugat s -mi g seasc vinul Merlot '95, ceea ce a i f cut. Legat de etichet , i-am spus: ² Jackson Pollock. N-a fi ghicit niciodat . Disear voi avea ce discuta cu iubita mea. Am dus vinul la cas ; dac îmi închipuiam c domnul Tobin inten iona s mi-o ofere în dar, ca dovad de bun voin , m în elam amarnic. Am pl tit pre ul integral, plus taxa. Am ie it amîndoi afar la soare. ² Apropo, am spus. i eu i-am cunoscut pe so ii Gordon, la fel ca dumneavoastr . El s-a oprit în loc, m-am oprit i eu. S-a uitat la mine. ² John Corey, i-am spus. ² Oh... da. N-am re inut numele. ² Corey. John. ² Da... Acum îmi amintesc. Dumneata e ti poli istul care a fost r nit. ² întocmai. Acum m simt mult mai bine. ² Nu e ti detectiv la New York? ² Ba da, domnule. Dar am fost angajat de eful poli iei, Sylvester Maxwell, s dau o mîn de ajutor. ² în eleg. ² Deci so ii Gordon v-au vorbit de mine? -Da. -De bine? - sunt convins c da, dar nu-mi amintesc precis.

- De fapt, ne-am întîlnit o dat . Prin iulie. A i organizat o mare degustare de vinuri, chiar în sala mare de acolo. - Oh, da. - Era i îmbr cat într-un costum purpuriu i cravat cu struguri i vi -de-vie. El m-a privit. - Da. Cred c ne-am cunoscut. - F r îndoial . M-am uitat în jur, la parcarea pres rat cu pietri , i am comentat: în zilele noastre to i au ma in . Cea de acolo e a mea. Vorbe te fran uze te, i-am explicat, în timp ce porneam motorul cu telecomanda. Automobilul alb Porsche e al dumneavoastr ? - Da. De unde tii? - Mi-am închipuit. Sînte i genul de om care are Porsche. I-am întins mîna i el mi-a strîns-o. Poate ne vedem la petrecere, i-am spus. - Sper s afli cine a fost f pta ul. - Fi i sigur de asta. întotdeauna îl descop r. Ciao. Bonjour. - Bonjour înseamn ÄBun ziua". - Corect. Au revoir. Ne-am desp r it, f cînd s scîr îie pietri ul în dou direc ii opuse. Albinele m-au urm rit pîn la ma in , dar am intrat repede i am demarat. M-am gîndit la domnul Fredric Tobin, proprietar, bon vivant, rafinat cunosc tor al tuturor lucrurilor frumoase, de in tor de ma ini de lux i cuno tin a deceda ilor. Experien a îmi spunea c era curat ca lacrima i c nu era cazul s -mi mai irosesc nici un minut gîndindu-m la el. Dintre toate teoriile mele cu privire la motivul asasin rii so ilor Gordon i la identitatea uciga ului, Fredric Tobin nu se potrivea cu nici una. i totu i, instinctul îmi spunea s fiu cu ochii pe domnul cu pricina.

17
Am pornit spre vest, pe Main Road, încercînd s citesc din mers manualul posesorului unui astfel de vehicul. Am ap sat cîteva butoane de pe bord i voila, afi ajul digital a trecut de la sistemul metric la cel american get-beget. Era cea mai mare distrac ie pe care o puteai avea pe scaunul din fa al unei ma ini. Sim indu-m îmbog it din punct de vedere tehnologic, am ac ionat robotul telefonic cu ajutorul celularului. ,,Ah, dac m-ar fi v zut primii coloni ti care trudeau la vechile lor ferme i prin sate..." Robotul m-a anun at: ² Ave i trei mesaje. Unul trebuia s fie de la Beth. Am ascultat, dar primul era de la Max, care îmi repeta c nu mai lucram la caz i m ruga s -L sun, ceea ce nici nu m gîndeam s fac. Al doilea mesaj era de la Dom Fanelli. ÄNoroc, J.C. Am primit mesajul t u. Dac ai nevoie de ajutor, d un chiot. între timp, am prins ni te fire în leg tur cu cei care au f cut exerci ii de tir pe tine, a a c nu vreau s las totul balt decît dac ai nevoie de mine. Oare de ce umbl atîta lume s -i fac felul bunului meu prieten? Ascult , am vorbit personal cu Wolfe: nu crede c cel de la televizor nu erai tu. Zice c are informa ii c tu ai fost acela. î i cere s r spunzi la cîteva întreb ri. Sfatul meu e s - i înregistrezi convorbirile telefonice. Deocamdat atît. i nu- i mai b ga fundul în belea." - Mul umesc. Ultimul mesaj nu era de la Beth, ci de la nimeni altul decît superiorul meu ierarhic, locotenentul de poli ie Andrew Wolfe. Singurele lui cuvinte erau: ÄVreau s m suni cît mai curînd posibil". Semn r u. M-am întrebat dac Nash i Wolfe chiar se cuno teau. Totu i, necazul era c , f r îndoial , Nash îi spusese lui Wolfe c la televizor ap ruse într-adev r John Corey i c John Corey lucra la un caz de omucidere, în timp ce se presupunea c se afl în concediu de convalescen . Toate aceste afirma ii aveau o baz real i presupun c Andrew Wolfe dorea o explica ie. tiam c -l puteam l muri în ce fel ajunsesem s m implic în acest caz; pe de alt parte, îns , mi-ar fi fost greu s -i explic locotenentului de poli ie Wolfe de ce era un dobitoc. Judecînd bine lucrurile, cel mai bine era s nu-i întorc telefonul. Poate trebuia s discut cu avocatul meu. Nici o fapt bun nu r mîne nepedepsit . Vreau s spun c încercam s fiu un bun cet ean, iar cel care m convinsese s m amestec în povestea asta, amicul meu Max, profitase de buna mea credin , m vîrîse într-un conflict cu poli ia federal i pe urm m l sase balt . De

fapt, nici nu-mi oferise protec ie vreodat . Iar Beth înc nu-mi telefonase. Am continuat s -mi repet c eram un erou, de i nu prea în elegeam de ce era eroic s fii împu cat. în copil rie numai cei care tr geau cu arma în tic lo i erau eroi. Acum, oricine se îmboln vea, era luat ostatic sau era g urit de gloan e devenea erou. Dar dac m puteam folosi de chestia cu eroismul ca s scap de belea, cu siguran c aveam s-o fac. Necazul era c eroii crea i de massmedia aveau o medie de via de circa nou zeci de zile. Eu fusesem împu cat pe la mijlocul lui aprilie. Poate totu i trebuia s discut cu avocatul. Ajunsesem în c tunul Cutchogue i m apropiam de centru, pe lîng care riscai s treci rapid, dac nu erai atent. Cutchogue era o a ezare veche, bizar , curat i prosper , la fel ca majoritatea celorlalte, probabil datorit afacerii cu vinurile. Pe deasupra str zii principale erau atîrnate pînze lungi, anun înd o multitudine de evenimente ca Festivalul Maritim Anual al Porturilor din East End i un concert la Farul Horton, cu participarea forma iei Isotope Stompers. Nu m întreba i cine erau. Ei bine, oficial vara se sfîr ise, dar toamna anun a o sumedenie de evenimente, atît pentru localnici, cît i pentru num rul restrîns de turi ti. întotdeauna b nuisem c exista o mare festivitate în luna noiembrie a fiec rui an, deschis numai localnicilor i denumit ÄLocalnicii din North Fork Ureaz C l torie Sprîncenat Festivalului Afurisi ilor de Turi ti". Deci conduceam foarte încet, c utînd cl direa Societ ii de Istorie Peconic, care, din cîte îmi aminteam, se afla undeva pe Main Road. Spre cap tul sudic al oselei se g sea Cutchogue Village Green, unde se în l a cea mai veche cas din statul New York, datînd de prin 1649, din cîte scria pe pancart . P rea semn bun, a a c am intrat pe o str du îngust care înp r ea peluza în dou . Aici se vedeau mai multe construc ii vechi cu acoperi uri de indril , care, din fericire, erau lipsite de stîlpi ai infamiei, butuci, scaune de tortur i manifest ri publice ale primilor sado-masochi ti americani, în sfîr it, nu departe de peluz , am v zut o cl dire mare cu acoperi din indril , aproape cît un conac, cu fa ada sprijinit pe piloni înal i i albi. O t bli din lemn stil Chippendale aflat pe peluz anun a: ÄSocietatea de Istorie Peconic." Dedesubt scria ÄMuzeu", apoi ÄMagazin de souveniruri". Cu Äou" i liniu . Cîndva cî tigasem un joc de scrabble cu acest cuvînt. Alt t bli , prins cu dou lan uri scurte, indica zilele i orele în care erau deschise muzeul i magazinul. Dup Ziua Muncii vizitele erau limitate la week-end i la zilele de s rb toare. Pe t bli figura i un num r de telefon, pe care l-am format. Mi s-a r spuns cu un mesaj înregistrat: un glas de femeie ca de prin anul 1640, care relata orele, evenimentele i alte informa ii de acest gen. Cum nu sunt genul de persoan care se las intimidat de programul altora, am coborît din ma in , am urcat treptele pîn la porticul cel înalt i am b tut în u cu cioc nelul vechi de alam . Am izbit cu el zdrav n de tot, dar cl direa p rea pustie, iar în mica parcare lateral nu se vedea nici o ma in . Am urcat din nou în Jeep i am telefonat noii mele prietene, Margaret Wiley. Ea a ridicat receptorul i i-am spus: ² Bun diminea a, doamn Wiley. sunt detectivul Corey. -Da. ² Ieri spunea i ceva în leg tur cu vizitarea Muzeului Societ ii de Istorie Peconic. Toat ziua m-am gîndit numai la asta. Crede i c a putea merge ast zi... poate vorbi i cu cineva de acolo... Cum se nume te pre edinta Societ ii? Witherspoon? ² Whitestone. Emma Whitestone. ² Exact. S-ar putea s vizitez muzeul ast zi? - Nu tiu... - Ce-ar fi s-o suna i pe Emma Whitestone... - Am s -i telefonez. Poate va fi de acord s se întîlneasc la muzeu cu dumneata. - Grozav. V sunt îndatorat... - Cum pot da de dumneata? - V spun eu cum facem. Revin cu un telefon dup zece-cincisprezece minute. sunt cu ma ina i trebuie s cobor s cump r un cadou pentru mama mea. E ziua ei de na tere. Pun prinsoare c la muzeu ave i un magazin de suveniruri. - Avem. - Excelent. Apropo, am vorbit cu unchiul Harry i i-am transmis complimente de la dumneavoastr . - Mul umesc.

- M-a rugat s v salut din partea lui i s v spun c i-ar face pl cere s v viziteze cînd se va întoarce aici. Nu i-am mai pomenit de faptul c b rb ia unchiului Harry se cam ofilise. - Ar fi frumos. - Grozav. Bine, v-a fi recunosc tor dac doamna Whitestone sau oricine altcineva din conducerea Societ ii ar putea veni cu mine în aceast diminea . - Voi face tot posibilul. S-ar putea s fiu nevoit s te înso esc chiar eu. - Nu v deranja i. V mul umesc pentru sprijinul pe care ni l-a i acordat ieri. - N-ai pentru ce. Chiar c n-aveam. - Peste cincisprezece minute. Da i cîteva telefoane. - E ti cu prietena dumitale? - Colega mea? - Da, domni oara. - Trebuie s soseasc i ea. - E o femeie încînt toare. Mi-a f cut pl cere s discut cu ea. - Urmeaz s ne c s torim. - Ce p cat! i a închis telefonul. Ei, asta e. Am ap sat pe ambreiaj i glasul de femeie s-a f cut auzit din nou: ÄElibereaz frîna de mîn ". M-am conformat. Mi-am mai f cut de lucru cu computerul un timp, încercînd s -i terg din memorie op iunea respectiv i a teptîndu-m s aud ceva de genul: ÄDe ce încerci s m ucizi? Nu- i place de mine? Nu vreau decît s te ajut". Dar dac se blocau u ile, iar pedala de accelera ie r mînea în epenit la podea? Am aruncat manualul de instruc iuni în torpedo. Am cotit spre sud, pe str du a denumit încînt tor Skunk Lane, apoi am traversat digul i m-am întors la Nassau Point. Am mers pe strada pe care locuiser so ii Gordon i am observat Jeep-ul alb al lui Max în dreptul scenei crimei. Am parcat pe aleea so ilor Murphy, ca s nu fiu v zut de la locuin a Gordon. M-am dus direct la u a din spate a casei Murphy i i-am v zut pe cei doi b trîni în salona ul cu televizor, cunoscut i sub numele de salonul Florida, o anex cu storuri a construc iei ini iale. Televizorul era în func iune, a a c am cioc nit la u a-paravan. Edgar Murphy s-a ridicat în picioare, a dat cu ochii de mine i a deschis u a. - Iar v-a i întors? ² Da, domnule. Nu v r pesc decît un minut. Mi-a f cut semn s intru. Doamna Murphy s-a ridicat i m-a salutat nu prea entuziasmat . Televizorul continua s mearg . Cîteva secunde m-am sim it la fel ca în casa p rin ilor mei din Florida: aceea i camer , aceea i emisiune de televiziune, aceia i oameni. în orice caz, le-am spus: - Descrie i-mi ma ina alb sport pe care a i v zut-o la vecini în luna iunie. Amîndoi au început s vorbeasc , dar talentul lor descriptiv era limitat. în cele din urm , am luat un stilou din buzunar, un ziar i i-am rugat s deseneze conturul unei ma ini, dar mi-au r spuns c nu puteau. Am desenat un Porsche. Teoretic, martorul nu trebuie influen at, dar ce dracu'! Amîndoi au încuviin at din cap i domnul Murphy a spus: ² Da, da. Asta-i ma ina. Un automobil mare i luxos. Ca o cad de baie r sturnat . Doamna Murphy s-a declarat de acord cu el. Am scos din buzunar bro ura cu podgoriile Tobin i am împ turit-o în a a fel, încît s se vad numai o fotografie mic , alb-negru a lui Fredric Tobin, proprietar. Nu i-am l sat s vad toat bro ura, altfel ar fi spus tuturor c poli ia îl b nuia pe Fredric Tobin ca fiind asasinul so ilor Gordon. Cei doi Murphy au studiat fotografia. i de ast dat se chema c încercam s influen ez martorii, întrucît le ar tam o singur fotografie, f r s-o amestec printre altele, dar nu aveam nici timp, nici r bdare s procedez dup tipic. Totu i, nu i-am întrebat nimic de genul: ÄE b rbatul pe care l-a i v zut în ma ina sport?" iat îns c tocmai acestea au fost cuvintele doamnei Murphy: - E b rbatul pe care l-am v zut în ma ina sport. Domnul Murphy a fost de acord. - E un suspect? m-a întrebat el.

- Nu, domnule. Bine, ierta i-m c v-am deranjat înc o dat . A mai încercat cineva s v pun întreb ri în leg tur cu acest caz? am ad ugat. -Nu. - Re ine i, nu vorbi i cu nimeni în afar de eful poli iei, Maxwell, de mine i de detectiv Penrose. - Unde-i domni oara? m-a întrebat domnul Murphy. - Detectivul Penrose? E acas , are gre uri. - E cumva îns rcinat ? s-a interesat Agnes. - Cam într-o lun , am r spuns. Bine... - N-am v zut s poarte verighet , a remarcat Agnes. - ti i cum sunt fetele din ziua de azi. Am cl tinat din cap cu triste e, apoi am spus: Bine, v mul umesc înc o dat . Am ie it repede, am urcat la volanul Jeep-ului i am plecat. Dup toate aparen ele, domnul Fredric Tobin fusese acas la so ii Gordon cel pu in o dat . Cu toate acestea, p rea s nu- i aminteasc de vizita f cut în luna iunie. Poate totu i nu fusese el. Poate era vorba despre alt b rbat cu barb , într-un Porsche alb. Poate trebuia s aflu de ce min ise domnul Tobin. Am contactat din nou robotul telefonic, care mi-a anun at alte dou mesaje. Primul era de la Max, care spunea: ÄJohn, la telefon eful poli iei, Maxwell. Poate n-am fost suficient de explicit în privin a pozi iei tale. Nu mai lucrezi pentru acest ora . Ai în eles? Am fost sunat de avoca ii lui Fredric Tobin, care nu s-au ar tat deloc încînta i. Ai priceput? Nu tiu exact ce-ai discutat cu domnul Tobin, dar consider c trebuie s fie ultima ta discu ie oficial cu el. Telefoneaz -mi." Interesant. Nu voiam decît s dau o mîn de ajutor, iar poli ia local m punea la punct. Urm torul mesaj era de la fosta mea so ie, Robin Paine - nume care i se potrivea de minune ² i care se întîmpla s fie tot avocat. ÄBun , John, sunt eu, Robin, spunea ea. Vreau s - i reamintesc c desp r irea noastr de un an expir la 1 octombrie, moment din care sîntem divor a i oficial. Vei primi prin po t o copie a deciziei de divor . N-ai nimic de semnat sau de f cut. E o formalitate." Apoi a ad ugat pe un ton nep s tor: ÄOricum, dup 1 octombrie nu mai po i comite adulter decît dac te rec s tore ti. Totu i, nu te însura înainte s prime ti decizia, altfel vei fi bigam. Te-am v zut la telejurnal. Pare un caz fascinant. S n tate!" Bun. Fiindc a venit vorba, Robin fusese cîndva adjunct de procuror districtual în Manhattan, ocazie cu care o cunoscusem. Pe atunci eram de aceea i parte a baricadei. Apoi ea trecuse de partea cealalt i- i luase un post pl tit rege te la un mare avocat al ap r rii c ruia îi pl cea stilul ei în instan . Poate c -i pl ceau i altele, nu numai stilul. Oricum, c snicia noastr devenise un conflict de interese. Adic , eu luptam s vîr la zdup nemernici, iar femeia cu care împ r eam patul încerca s -i men in în afaceri. Ultima pic tur fusese cazul unui mare traficant de droguri care, pe lîng problemele pe care le avea în America, era c utat în Columbia pentru asasinarea unui judec tor. P i bine, cucoan , tiam i eu c cineva tot trebuia s -l apere i c banii nu erau de lep dat! Totu i, sim eam c mariajul nostru se afla la r scruce. Atunci îi spusesem: ÄAlege între mine i slujba ta", la care ea îmi r spunsese: ÄPoate c tu ar trebui s - i iei alt slujb ". Vorbise serios: firma ei avea nevoie de un detectiv particular i Robin voia s accept eu postul. îmi imaginasem cum ar fi fost s fac investiga ii în folosul ei i al cretinului ei de ef. Poate chiar s beau din cafeaua lor în r gazul dintre dou cazuri. Perfect. ÄDac nu i-e cu sup rare, aleg divor ul." în afar de aceste mici conflicte legate de profesiile noastre, cîndva ne legase o iubire sincer . Oricum, a teptam data de întîi octombrie. Dup aceea ea avea s devin oficial fosta mea so ie, iar eu pierdeam ocazia de a deveni so adulter sau bigam. Uneori via a e nedreapt . Am traversat din nou digul, am ajuns pe Main Road i am pornit înapoi spre c tunul Cutchogue. Am sunat-o pe Margaret Wiley. - Am dat de Emma la flor ria ei, m-a anun at Margaret, i acum e în drum spre cl direa Societ ii de Istorie Peconic. - Foarte frumos din partea ei s -mi acorde pu in timp. - I-am spus c e ceva în leg tur cu asasinarea so ilor Gordon. - Ei, nu sunt chiar foarte sigur, doamn Wiley. Pur i simplu, eram curios s ... - Asta po i discuta cu ea. Te a teapt . - Mul umesc.

Cred c a închis telefonul înaintea mea. în orice caz, m-am înapoiat cu ma ina la Societatea de Istorie Peconic i am tras în mica parcare, lîng un microbuz pe care scria ÄFlor ria Whitestone". M-am dus la intrarea principal , unde am dat cu ochii de un autocolant galben pe care scria: ÄV rog s intra i, domnule Corey". Ceea ce am i f cut. Dup cum am spus, cl direa era mare, data de pe la mijlocul secolului al nou sprezecelea i era genul de locuin care aparinuse unui comerciant înst rit sau unui c pitan de vas. Avea un hol spa ios, în stînga se g sea un salon i în dreapta, sufrageria. Pretutindeni vedeai obiecte vechi ² bineîn eles, majoritatea f r valoare, dac vre i s ti i p rerea mea, dar care probabil costau o mul ime de parale. în untru n-am v zut i n-am auzit pe nimeni, a a c am colindat dintr-o înc pere în alta. Nu era un muzeu propriu-zis, adic nu prezenta exponate. Era, pur i simplu, o cl dire istoric reamenajat . Nu am v zut nimic sinistru, nici tablouri cu biserici arzînd, nici lumîn ri negre, nici broderii cu stele în cinci col uri, nici pisici negre, iar în buc t rie nu bolborosea nici o fiertur vr jitoreasc . Nici eu nu tiam de ce venisem, ceva m atr sese în acest loc. Pe de alt parte, cred c sufeream de gerontofobie i gîndul de a sta de vorb cu înc o persoan septuagenar era mai mult decît puteam suporta. Ar fi trebuit s destup sticla de vin de la Tobin i s trag o du c înainte de a m întîlni cu doamna Whitestone. în scurt timp am g sit i magazinul de suveniruri - de Souvenir-uri - care odinioar fusese, cred, buc t rie de var , i am intrat. Lumina era stins , dar prin ferestre p trundeau razele soarelui. Suvenirurile reprezentau o gam larg , de la c r i editate local la obiecte de artizanat din zon , art indian , broderii, ierburi uscate, flori presate, ceaiuri din ierburi, parfumuri florale, lumîn ri (nici una neagr ), acuarele, pl ci de ceramic pictat , pache ele de semin e i altele. Ce-or fi f cînd oamenii cu astfel de prostii? Am luat în mîn o bucat de placaj vechi pe care cineva pictase o corabie de alt dat . în timp ce studiam pictura, am sim it cum m prive te cineva. Am întors capul spre intrarea în magazin i am v zut în prag o femeie frumoas , de vreo treizeci de ani, cu ochii a inti i asupra mea. - O caut pe doamna Emma Whitestone, am spus. ² Probabil dumneata e ti John Corey. ² Probabil. tii cumva dac doamna Whitestone se afl aici? - Eu sunt Emma Whitestone. Ziua promitea s fie altfel. ² Oh! am exclamat. M a teptam la o persoan mai în vîrsta. - Iar eu m a teptam la cineva mai tîn r. -Oh... - Margaret mi-a spus c -i vorba de un tîn r. Dar cred c dumneata e ti mai curînd de vîrsta mijlocie. -Uh... A venit la mine i mi-a întins mîna. - sunt pre edinta Societ ii de Istorie Peconic, mi-a spus. Cu ce- i pot fi de folos? ² P i... nu prea tiu. ² Nici eu. Tipa era înalt , abia cu vreo trei centimetri mai scund decît mine, sub ire, dar bine f cut , cu p rul aten, lung pîn la umeri, proasp t sp lat, dar nu uscat i încre it cu fierul, machiat discret, cu unghiile nedate cu oj , f r bijuterii, f r cercei, f r verighet i f r inel de logodn . Nu era nici prea îmbr cat . Purta o rochie de var din bumbac bej pîn la genunchi, prins de umeri cu bretele aproape invizibile. Pe sub aceast vestimenta ie sumar purta un minimum de lenjerie. Cu siguran , nu avea sutien, dar am deslu it conturul unui bikini. De asemenea, era în picioarele goale. Dac ar fi fost s mi-o imaginez pe doamna Whitestone îmbr cîndu-se în acea diminea , a fi zis c î i pusese chilo ii i rochia, se rujase u or, î i d duse de cîteva ori cu pieptenele prin p r i atît. Era de a teptat c se putea debarasa de aceast inut în patru secunde. Cu ajutorul meu, chiar mai pu in. - Domnule Corey? Te gînde ti cum i-a putea fi de folos? - Da. O clip . Nu era solid , dar p rea f cut pentru vitez i poate pentru rezisten . Avea ochi frumo i, cenu ii-verzui, iar chipul ei, pe lîng

c era atr g tor, la prima vedere p rea i inocent. îmi amintea de fotografiile anilor '60, înf i înd copii care vindeau flori, asta poate fiindc lucra într-o flor rie. La o a doua privire, remarcai c tr s turile ei emanau o sexualitate re inut . într-adev r. Ar mai fi cazul s men ionez c era bronzat frumos i uniform, pielea ei avînd culoarea cafelei cu lapte. O femeie frumoas i senzual . Emma Whitestone. - E ceva legat de so ii Gordon? - Da. Am pus deoparte bucata de placaj i am întrebat: îi cuno teai? - Da. Eram în rela ii apropiate, dar nu prieteni. E îngrozitor, a ad ugat ea. - A a e. - Ai... vreun fir? -Nu. - Am auzit la radio c e posibil s fi furat un vaccin. - A a se pare. Ea s-a gîndit o clip , apoi mi-a spus: - I-ai cunoscut i dumneata. - Adev rat. De unde tii? - i-au pomenit numele de cîteva ori. - Z u? Sper c au vorbit frumos de mine. - Foarte frumos. Lui Judy îi cam pl cea de dumneata, a ad ugat ea. - Nu z u? - N-ai tiut? - Poate. Voiam s schimb subiectul, a a c am spus: Ai vreo list cu membrii Societ ii? ² Sigur. Biroul este la etaj. Cînd ai sosit, tocmai puneam în ordine ni te hîrtii. Vino cu mine. Am urmat-o. R spîndea înjur parfum de lavand . ² Frumoas cas ! am spus eu, în timp ce str b team conacul. Ea m-a privit peste um r i a spus: ² Mai tîrziu am s te conduc s-o vizitezi. ² Excelent. P cat c nu mi-am luat aparatul de fotografiat. A suit scara larg i abrupt i am urmat-o îndeaproape. Chilo ii ei erau ca i inexisten i. De asemenea, avea picioare frumoase, dac ti i ce înseamn asta. La etajul al doilea m-a condus într-o înc pere pe care a descris-o ca fiind salonul de sus. M-a invitat s iau loc într-un fotoliu chiar lîng emineu, iar eu m-am conformat. ² î i pot oferi o cea c de ceai de ierburi? m-a întrebat ea. ² Am b ut deja cîteva ce ti, mul umesc. Ea s-a a ezat într-un balansoar de lemn, fa în fa cu mine, i i-a încruci at picioarele lungi, lungi de tot. ² De fapt, ce anume cau i, domnule Corey? ² John. Te rog s -mi spui John. ² John. Atunci, te rog s -mi spui Emma. ² Ei bine, Emma, am început eu, mai întîi a dori s - i pun cîteva întreb ri despre Societatea de Istorie Peconic. Ce este ea de fapt? ² O societate de istorie. North Fork are un num r de societ i locale de istorie, majoritatea ad postite în cl diri istorice. Aceasta este cea mai important dintre toate i se nume te Peconic, numele indian al regiunii noastre. Avem circa cinci sute de membri. Unii sînt persoane de vaz , al ii sunt simpli agricultori. Ne str duim s p str m, s înregistr m i s transmitem mo tenirea noastr istoric . ² i s afla i cît mai multe despre ea. -Da. ² Prin arheologie. ² Da. i prin cercetare. Avem aici cîteva arhive interesante. ² Le-a putea vedea i eu mai tîrziu? ² Mai tîrziu po i vedea orice dore ti, mi-a zîmbit ea. Oh, inima mea. Vreau s spun, oare m tachina sau vorbea serios? I-am surîs. Ea mi-a zîmbit din nou. înapoi la treab . - So ii Gordon erau membri activi? am întrebat-o. -Da. - Cînd s-au înscris? - Cu vreun an i jum tate în urm . S-au mutat aici, venind de la Washington D.C. Erau din Midwest, dar lucraser pentru administra ia de la Washington. Presupun c tii. - Au discutat vreodat cu dumneata despre munca lor? - Nu chiar.

- Ai fost vreodat la ei acas ? - O dat . - V f cea i vizite? - Doar din cînd în cînd. Societatea de Istorie Peconic favorizeaz rela iile dintre membri. E unul dintre motivele pentru care ne agreau. - Tom se sim ea atras de dumneata? am întrebat eu cu subîn eles. în loc s se simt ocat sau ofensat , mi-a r spuns: - Probabil. - Dar ai avut o rela ie sexual cu el? - Nu. Nu mi-a propus asta niciodat . Mi-am dres glasul. - în eleg... - Uite ce e, domnule Corey... John. î i irose ti timpul de poman , i pe al meu la fel, cu astfel de întreb ri. Nu tiu cine i de ce i-a asasinat pe so ii Gordon, dar crima nu are nici o leg tur cu mine sau cu vreun triunghi amoros în care s fiu implicat . - Nici n-am spus asta. Pur i simplu, cercetez latura sexual ca parte dintr-o investiga ie mai ampl . - Ei bine, nu m-am culcat cu el. Cred c era un so fidel. Din cîte tiu, i Judy era o so ie credincioas . Prin p r ile noastre e greu s ai o leg tur , f r s afle toat lumea. - Poate c a a vezi dumneata lucrurile. Ea m-a privit o clip , apoi m-a întrebat: - Dumneata ai avut o rela ie cu Judy? - Nu, doamn Whitestone, n-am avut. Aici nu sîntem la telenovelele de dup -amiaz . E vorba de investigarea unei crime i eu sînt cel care pune întreb rile. ² Nu fi atît de susceptibil. Am tras aer în piept i am spus: ² Te rog s m ier i. ² Vreau s g se ti uciga ul. întreab -m . ² Bine. Iat o întrebare... care a fost primul dumitale gînd cînd ai aflat despre asasinat? ² Nu tiu. Cred c mi-am închipuit c era ceva legat de slujba lor. ² Bine. i acum ce p rere ai? ² Nu am nici un fel de p rere. ² Nu prea îmi vine a crede. ² S ne limit m la atît. ² Bine. Înc nu-mi d deam seama dac voiam s continuu interviul, nici ce anume c utam. îns în minte îmi st ruia o imagine, un fel de hart , pe care figurau Plum Island, Nassau Point, faleza de deasupra bra ului Sound de lîng Long Island, podgoriile Tobin i Societatea de Istorie Peconic. Dac uneai aceste puncte cu o linie, ob ineai o figur geometric cu cinci laturi, lipsit de semnifica ie. Dar, dac f ceai o leg tur metafizic între puncte, poate c pentagonul c p ta un sens. Care era elementul comun al celor cinci puncte? Poate c nu aveau nici un element comun; dar între ele p rea s existe o leg tur , un numitor comun. Dar ce? M-am gîndit la acel ceva care emisese semnalul sonor în mintea mea cu ocazia vizitei pe Plum Island. Istorie. Arheologie. Asta era. Dar ce anume? ² Cuno ti pe cineva care lucreaz pe Plum Island? Ea s-a gîndit o clip , apoi mi-a r spuns: ² Nu chiar. Cî iva clien ii de-ai mei muncesc acolo. în afar de Tom i Judy, nu cunosc nici un cercet tor i nimeni de pe Plum nu este membru al Societ ii de Istorie. Cei de pe insul reprezint un grup închis, a ad ugat ea. Formeaz un fel de cast . ² tii ceva despre inten ia so ilor Gordon de a face s p turi pe Plum Island? ² tiu doar c Tom promisese Societ ii de Istorie o ocazie de a pune piciorul pe insul . ² Nu te ocupi de arheologie? - Nu chiar. Prefer munca de arhiv . Am o diplom în arhivistic . La Universitatea din Columbia. - Serios? Eu predau la John Jay. Universitatea se g sea cu vreo cincizeci de cvartale mai la sud de universitatea Columbia. în sfîr it, aveam ceva în comun. - Ce predai? m-a întrebat ea. - Criminalistic i ceramic . Ea a zîmbit. i-a mi cat u or degetele de la picioare. S-a a ezat din nou picior peste picior. Bej. Avea chilo i bej, ca i rochia.

Ajunsesem într-un punct în care aproape c trebuia s -mi încruci ez i eu picioarele, s nu observe doamna Whitestone c B rb ia sa începea s se trezeasc din a ipeal . S nu faci pipi decît în

cortul t u.
- Arhivistic , am repetat eu. Fascinant. - Chiar poate fi. Un timp am lucrat la Stony Brook, dup care am primit o slujb aici, la Biblioteca Public din Cutchogue. Fondat în 1841, biblioteca ofer aceea i leaf ca atunci. Am crescut aici, dar dac nu faci afaceri, e greu s cî tigi o pîine. Eu am o flor rie. - Da, am v zut microbuzul. - Exact. E ti poli ist. Deci ce cau i aici? m-a întrebat ea. - sunt în convalescen . - Oh, adev rat. Acum îmi amintesc. Ar i bine. Acela i lucru se putea afirma i despre ea, dar nu trebuia s fac avansuri martorului, a a c am trecut am nuntul sub t cere. Avea o voce frumoas , blînd , optit care îmi p rea teribil de sexy. - îl cuno ti pe FredricTobin? am întrebat-o. - Cine nu-l cunoa te? - E membru al Societ ii de Istorie Peconic. - E cel mai generos binef c tor al nostru. El ne d vin i bani. - Te pricepi la vinuri? - Nu. Dar dumneata? - Da. Pot deosebi un Merlot de un Budweiser. Legat la ochi. Ea a zîmbit. - Pun prinsoare c mult lume regret c nu s-a apucat s fac vin cu ani în urm , am spus. Vorbesc de afaceri. - Nu tiu. E interesant, dar nu chiar atît de profitabil. - Pentru Fredric Tobin este profitabil, am subliniat eu. - Fredric tr ie te peste posibilit ile lui. Mi-am îndreptat spatele. - De ce spui asta? - Pentru c a a este. - îl cuno ti bine? Personal? - Dumneata îl cuno ti personal? Z u c nu-mi place s mi se pun întreb ri, dar de ast dat m g seam pe ghea sub ire. Ah, cum decad marii b rba i ai lumii! - Am fost la o degustare de vinuri organizat de el, am r spuns. Prin iulie. Erai i dumneata acolo? -Da. - Venisem împreun cu so ii Gordon. - Exact. Cred c te-am v zut. - Eu nu te-am v zut. Mi-a fi amintit. Ea a zîmbit. - Cît de bine îl cuno ti? am repetat întrebarea. - De fapt, am avut o rela ie. - Ce fel? - Vreau s spun c am fost aman i, domnule Corey. Vestea m dezam gea profund. Cu toate acestea, mi-am v zut de meserie i am întrebat: - Cînd s-a întîmplat asta? - A început... oh, cu vreo doi ani în urm i a durat... E chiar atît de important? - Ai dreptul s nu r spunzi. - tiu. - Ce s-a întîmplat cu rela ia voastr ? am întrebat-o. - Nimic. Fredric nu face decît colec ie de femei. A durat cam nou luni. N-a fost un record pentru nici unul din noi, totu i n-a fost r u. Am vizitat Bordeaux, Valea Loirei, Paris. Am petrecut week-end-uri în Manhattan. A fost pl cut. E foarte generos. Am chibzuit asupra celor auzite. F cusem o mic pasiune pentru Emma Whitestone i m cam deranja c Fredric ajunsese la borcanul cu miere înaintea mea. - Am s - i pun o întrebare personal , la care nu e ti obligat s r spunzi, am avertizat-o. Bine? - Bine. - Sînte i înc ... Adic ... - Fredric i cu mine am r mas prieteni. Acum are o concubin . Sondra Wells. O mare snoab , chiar i dup nume. - întocmai. Spuneai c el tr ie te peste posibilit ile lui. - Da. Datoreaz o mic avere b ncilor i investitorilor particulari. Cheltuie te prea mult. Partea trist e c are mare succes i c ,

probabil, ar tr i foarte bine din profiturile ob inute, dac n-ar exista Foxwoods. - Foxwoods? - Da, Foxwoods. Cazinoul indian pentru jocuri de noroc. în Connecticut. - Ah, da. îi place s joace? - Dac îi place? O dat l-am înso it acolo. A pierdut aproape cinci mii de dolari într-un singur week-end. La 21 i la rulet . - Iisuse! Sper c i-au r mas bani s - i ia bilet de întoarcere la feribot. Ea a rîs. Foxwoods. î i suiai ma ina la bordul feribotului care pleca din Orient Point cu destina ia New London sau pe feribotul expres i apoi luai autobuzul pîn la Foxwoods, te u urai de bani, dup care te înapoiai la Orient duminic noaptea. O varia ie interesant dup zilele de munc la North Fork i, dac nu f ceai impruden e, te distrai bine, cî tigai cîteva sute sau pierdeai cîteva sute, luai masa, vedeai un spectacol, dormeai într-o camer frumoas . Un minunat week-end în doi. Totu i, mul i localnici nu agreau ideea de a ajunge în preajma p catului. Unele neveste nu voiau ca so ii lor s plece de acas cu banii de pia . îns , la fel ca în toate celelalte, i aici era vorba de cump tare. Prin urmare, Fredric Tobin, viticultorul cel flegmatic i elegant, care p rea în orice clip st pîn pe situa ie, era un împ timit al jocurilor de noroc. Dac st teai s te gînde ti, care joc de noroc era mai riscant decît recolta de struguri din fiecare an? Adev rul era c în acea zon cultivarea vi ei-de-vie r mînea înc în stadiu experimental i, pîn în prezent, lucrurile merseser foarte bine. Nu existaser molime, man , ger sau ar i . Dar într-o bun zi, uraganul Annabelle sau Zeke aveau s spulbere un miliard de struguri în apele bra ului Sound, lîng Long Island, care urma s ajung cea mai mare cuv a tuturor timpurilor. Apoi veneau la rînd Tom i Judy care jucaser la noroc cu minusculii viru i patogeni. Apoi jucaser pe alt miz i pierduser . Fredric mizase pe recolt i cî tigase, apoi jucase c r i i rulet , la care pierduse i el. - tii cumva dac so ii Gordon au mers vreodat la Fooxwoods cu domnul Tobin? am întrebat-o pe doamna Whitestone. - Nu cred. Dar nu pot ti precis. M-am desp r it de Fredric de aproape un an. - în eleg. Totu i, a i r mas prieteni. înc mai sta i de vorb . - Presupun c am r mas prieteni. Nu-i place ca fostele amante s se supere pe el. Vrea s r mîn în rela ii de prietenie cu toate. La petreceri e foarte interesant. îi place s adune la un loc cele aproximativ dou sprezece femei cu care s-a culcat. Cui nu i-ar pl cea? - Deci nu crezi c domnul Tobin a avut o leg tur cu doamna Gordon? am întrebat-o. - Nu tiu precis. Nu cred. Nu-i genul care s umble dup femei m ritate. - Cît galanterie! - Nu, de fapt, e la . Se teme de so i i de iubi i. Probabil a avut cîndva o experien nepl cut . A chicotit cu glasul ei optit. în orice caz, a ad ugat, mai curînd l-ar fi vrut pe Tom Gordon ca prieten decît pe Judy Gordon ca amant . - Cum a a? - Nu tiu. Niciodat n-am în eles afec iunea lui Fredric fa de Tom Gordon. - Am avut impresia c lucrurile st teau cu totul invers. - A a credea toat lumea. Dar Fredric era cel care c uta prietenia lui Tom. - De ce? - Nu tiu. La început am crezut c era un mod de a ajunge la Judy, apoi am aflat c Fredric nu rîvne te la femei m ritate. Atunci mi-am imaginat c era atras de farmecul so ilor Gordon i de meseria lor. Fredric e un colec ionar de oameni. Se consider cel mai important personaj din North Fork. Poate c i este. Nu-i cel mai bogat, dar produc ia de vinuri îi confer o anumit pozi ie social , în elegi? Am încuviin at din cap. Uneori cau i zile i s pt mîni întregi, f r s g se ti nimic. Alteori dai de un filon de aur. Cîteodat descoperirea e în el toare. Vreau s spun c aflasem lucruri fascinante, dar erau oare semnificative pentru cazul meu? De asemenea, nu cumva Emma exagerase? O mic r zbunare din partea doamnei Whitestone? N-ar fi fost prima fost amant care m trimitea pe o

pist fals , doar pentru a face zile fripte fostului partener. A adar, am întrebat-o f r ocoli uri: - Crezi c e posibil ca Fredric Tobin s -i fi ucis pe so ii Gordon? Ea s-a uitat la mine de parc a fi luat-o razna, apoi mi-a r spuns: - Fredric? Nu-i în stare de nici un fel de violen . - De unde tii? Ea a zîmbit i mi-a r spuns: - Dumnezeu mi-e martor c i-am oferit suficiente motive s fie violent cu mine. Pur i simplu, nu-i adeptul for ei fizice, a ad ugat ea. Mereu î i controla perfect atitudinea i starea sufleteasc . i-apoi, de ce s -i fi ucis pe so ii Gordon? - Nu tiu. Nu cunosc mobilul crimei. Dumneata îl tii? Ea a t cut o clip , apoi a r spuns: - Poate drogurile. - Ce te face s crezi asta? - P i... Fredric era îngrijorat din pricina lor. Erau consumatori de cocain . - i-a spus el? -Da. Interesant. Mai ales c Fredric nu suflase o vorb în acest sens i, în plus, nu era adev rat. tiam bine cum ar ta i cum se comporta un cocainoman, or so ii Gordon erau cu totul altfel. A adar, de ce ar fi vrut Tobin s le pun în seam o astfel de acuza ie? - Cînd i-a spus? am întrebat-o. - Nu cu mult timp în urm . Acum cîteva luni. Mi-a povestit c veniser la el i-l întrebaser dac îl interesa o marf de calitate. Ei f ceau comer ca s - i poat asigura dozele. - i chiar crezi asta? Ea a ridicat din umeri. - E posibil. - Bine... s revenim la rela ia domnului Tobin cu so ii Gordon. Deci, dup p rerea dumitale, el era cel care-i c uta pe so ii Gordon i care cultiva rela ia cu ei. - A a se pare. tiu c , în cele nou luni cît am fost împreun , a vorbit mult cu ei la telefon i rareori se întîmpla s dea o petrecere f r s -i invite. Am cugetat la cele auzite. Era limpede c nu se potriveau cu declara iile domnului Tobin. - Atunci ce-L atr gea pe domnul Tobin la so ii Gordon? - Nu tiu. Dar tiu c l sa s se cread c lucrurile ar fi stat exact invers. Partea nostim era c so ii Gordon p reau s accepte jocul, ca i cum s-ar fi sim it onora i de compania lui Fredric. Totu i, în cele cîteva rînduri cînd am fost împreun doar noi patru, se vedea limpede c se considerau egalii lui. în elegi? - Da. Dar oare de ce jucau teatru? Din nou a ridicat din umeri. - Cine tie? M-a privit o clip , apoi a spus: Era ca i cum so ii Gordon l-ar fi antajat pe Fredric. Ca i cum l-ar fi avut la mîn cu ceva. în societate, el era marele mah r. în particular, Tom i Judy se ar tau foarte familiari cu el. antaj. Am analizat ideea pre de cîteva secunde. - Nu sunt decît simple presupuneri. Ipoteze. Nu-i r zbunare sau altceva asem n tor. M-am sim it bine cu Fredric i l-am simpatizat, dar n-am fost jignit cînd a rupt rela ia. - Bine. M-am uitat la ea, privind-o drept în ochi. Ai mai vorbit cu Fredric de la data crimei? am întrebat-o. - Da, ieri diminea . El mi-a telefonat. - Ce i-a spus? - Nimic altceva decît ce comenta toat lumea. Ce se obi nuie te în astfel de ocazii. Am intrat pu in în detaliile acelei convorbiri telefonice i, într-adev r, p rea una de rutin . - Azi ai vorbit cu el? am întrebat-o. -Nu. - Azi-diminea i-am f cut o vizit . - Z u? De ce? - Nu tiu. - Nu tii nici de ce ai venit aici. - Adev rat. Nu voiam s -i explic c , dup vizita pe Plum Island i la so ii Murphy, epuizasem poten ialii martori, c fusesem pus pe liber i c trebuia s iau la întreb ri persoanele pe care poli ia comitatului

nu s-ar fi gîndit s le interogheze. Nu c a fi epuizat i ultimele resurse, dar lucram cumva ferit de ochii lumii. - Cuno ti vreun prieten al so ilor Gordon? am întrebat-o. - N-am prea frecventat acelea i cercuri decît cînd eram cu Fredric. Or, atunci era vorba de amicii lui. - eful poli iei, Maxwell, era prieten cu ei? - Cred c da. Niciodat n-am în eles rela ia lor, la fel cum n-am în eles-o nici pe cea dintre so ii Gordon i Fredric. - Se pare c -i foarte greu s dau de prieteni ai so ilor Gordon. - Din cîte în eleg eu, to i prietenii lor erau colegi de pe Plum Island. Nu-i ceva chiar atît de neobi nuit. i-am mai spus: erau un grup foarte închis. Ai afla mai multe dac ai c uta acolo, nu aici, a. ad ugat ea. - Probabil. - Ce p rere i-a f cut Fredric? m-a întrebat Emma. - Un om încînt tor. Mi-a f cut pl cere compania lui. Era adev rat. Dar dup ce aflasem c se culcase cu doamna Whitestone, aici de fa , eram mai convins decît oricînd c pe lume nu exist dreptate sexual . Are ochii ca m rgelele, am ad ugat. - i privirea lunecoas . - Exact. Pot s te rog ceva? am întrebat-o. - Po i. - Te rog s nu-i pomene ti de discu ia noastr . - N-am s -i dau am nunte. Dar am s -i spun c am stat de vorb . Eu nu mint, a ad ugat ea. îns pot ine anumite lucruri numai pentru mine. - Nici nu- i cer mai mult. în Manhattan nu exist rela ii la fel de strînse ca aici. Trebuia s nu uit am nuntul i s in cont de el, adic s -mi adaptez stilul de munc la aceast realitate. Cum eram un tip inteligent, nu mi-era greu s-o fac. în aceea i ordine de idei, am întrebat-o pe Emma Whitestone: - Presupun c -l cuno ti pe Maxwell, eful poli iei. - Cine nu-l cunoa te? ² Ai avut o leg tur i cu el? ² Nu. Dar m-a abordat. ² Nu- i plac poli i tii? Ea a rîs. Din nou i-a mi cat degetele de la picioare i s-a a ezat picior peste picior. Dumnezeule! Am mai discutat vreme de un sfert de or : Emma Whitestone era la curent cu o serie de bîrfe, tia multe lucruri despre oameni, de i pu ine p reau relevante pentru cazul meu. Problema era c înc nu-mi d deam seama ce c utam acolo, îns era pl cut. Trebuie totu i s adaug c sunt un gentleman. S faci avansuri unei poli iste mai merge, întrucît, în calitate de coleg , te poate trimite la plimbare. Dar cu civilii, mai ales cu o femeie care putea ajunge în fa a procurorului districtual, trebuia s te por i cu m nu i. Nu era cazul s te compromi i sau s compromi i martora. în orice caz, persoana m interesa. Nu sunt un u uratic. înc tînjeam dup Beth. ² Pot da un telefon de aici? am întrebat-o pe doamna Whitestone. ² Sigur. E acolo, în untru. M-am dus în camera al turat , unde am avut impresia c p eam din secolul al nou sprezecelea în secolul al dou zecelea. Aici se g seau birourile Societ ii de Istorie, dotate cu mobilier modern, cu fi iere, copiator i altele. Am folosit telefonul de pe un birou i am chemat robotul de acas . Aveam un mesaj. O voce de b rbat spunea: ÄDomnule detectiv Corey, sunt detectivul Collins de la poli ia comitatului Suffolk. Detectivul Penrose m-a rugat s v telefonez. Se afl la o conferin care se va prelungi. A spus c nu se va putea întîlni cu dumneavoastr în aceast dup -amiaz i c v va suna disear sau mîine". Sfîr itul mesajului. Am închis telefonul i mi-am rotit privirea prin birou. Sub una dintre mesele de scris se vedea o pereche de lapi din piele, foarte probabil a doamnei Whitestone. M-am înapoiat în bibliotec , dar nu m-am mai a ezat. Emma Whitestone s-a uitat la mine i m-a întrebat: ² S-a întîmplat ceva? ² Nu. Unde r m sesem? ² Nu tiu. M-am uitat la ceas, apoi am întrebat-o - Putem termina discu ia la mas ?

- Desigur. S-a ridicat în picioare. Dar, mai întîi, te conduc s vizitezi cl direa. Ceea ce a i f cut. înc pere cu înc pere. Cea mai mare parte a etajului era ocupat de birouri, depozite, exponate i arhive, dar existau i dou dormitoare decorate în stil vechiu. Din cîte mi-a spus Emma, unul data de la mijlocul secolului al optsprezecelea, iar cel lalt era contemporan cu casa, deci de la mijlocul secolului al nou sprezecelea. - Casa a fost construit de un comerciant navigator care a f cut avere în America de Sud, mi-a spus ea. - Cocain ? - Nu, omule. Pietre semipre ioase din Brazilia. C pitanul Samuel Farnsworth. Am încercat salteaua plin de ghemotoace. - Mai tragi cîte un pui de somn aici? Ea a zîmbit. - Uneori. Are saltea de puf. - Puf de egret ? - Posibil. Se g sea peste tot. - V d c a revenit la mod . - Totul revine la mod . Ni te r ut i de c prioare mi-au mîncat rododendronul. Am urmat-o afar din dormitor i ea mi-a spus: Parc voiai s vezi arhivele. -Da. M-a condus în ceea ce fusese probabil un uria dormitor, acum plin de fi iere, rafturi i o mas lung din stejar. - Avem c r i i documente originale datînd înc de la mijlocul secolului al aptesprezecelea, mi-a spus. Acte, scrisori, testamente, decizii legale, predici, ordine militare, acte de na-viga ie i jurnale de bord. Unele sunt de-a dreptul fascinante. - Cum ai ajuns s te ocupi de a a ceva? - P i, presupun c e ceva legat de faptul c am crescut aici. Familia mea se trage din primii coloni ti. - Sper c nu e ti rud cu Margaret Wiley. Ea a zîmbit. - Avem unele rude comune. Nu i-a pl cut Margaret? - Refuz s comentez. ² Probabil c munca de arhiv seam n întrucîtva cu munca unui detectiv. în elegi... mistere, întreb ri care î i a teapt r spunsul, lucruri care se cer scoase la iveal . Nu crezi? ² Acum, c spui dumneata, da. Sincer s fiu, am ad ugat, în copil rie îmi doream s devin arheolog. O dat am g sit un glonte de muschet . Undeva prin zon . Nu mai in minte unde. Acum, c am îmb trînit i am ajuns infirm, m-a putea dedica muncii de arhiv . ² Oh, nu e ti chiar atît de b trîn. i s-ar putea s - i plac . Te pot înv a s cite ti toate aceste documente. ² Nu sunt scrise în engleze te? ² Ba da, doar c engleza din secolele aptesprezece-optsprezece e greu de în eles. Ortografia e cumplit i documentul e uneori greu de descifrat. Prive te-l pe acesta. Mi-a întins un dosar mare care se g sea pe mas . în interiorul lui erau mape de plastic cu pergamente vechi. A deschis la una dintre pagini i m-a îndemnat: Cite te aici. M-am aplecat asupra dosarului i am privit documentul îng lbenit de vreme. ² ÄDrag Martha, am citit. Nu da crezare zvonurilor despre mine i doamna Farnsworth. î i sunt fidel i devotat. Dar tu? So ul t u iubitor, George." Ea a rîs. ² Nu scrie a a ceva. ² Dar a a arat . ² Bine, î i citesc eu. A tras mapa spre ea i a spus: Scrisoarea e trimis de un anume Phillip Shelley guvernatorului regal, lordul Bellomont, la 3 august 1698. A citit scrisoarea care mi se p ruse imposibil de descifrat. Era plin de expresii ca Ädomnii mei", Äumilul dumneavoastr servitor" i alte arhaisme. Tipul se plîngea de o nedreptate care i se f cuse referitor la o disput legat de p mînt. Adic , indivizii traversaser oceanul, veniser pe un nou continent i iat c aveau acelea i neîn elegeri ca la Southwold cu Äw". ² Impresionant, i-am spus doamnei Whitestone. ² Nu-i mare lucru. Po i înv a în cîteva luni. Pe Fredric l-am înv at în dou luni, i el reu e te cu greu s se concentreze. ² Nu z u!

² Nu limba este dificil , mai curînd scrierea i ortografia. - Adev rat. îmi po i da o list cu membrii societ ii? am întrebat-o. - Sigur. Ne-am dus în birou, unde ea mi-a înmînat un registru învelit în hîrtie, cu to i membrii societ ii, dup care i-a pus lapii. - Cum ai ajuns s te apuci de treaba asta? am întrebat-o. Ea a ridicat din umeri. - Nu tiu... E mare b taie de cap. A fost tot o idee stupid de-a lui Fredric, ca s m ridice pe scara social . Eu munceam aici ca arhivar, ceea ce nu m deranja defel. Ulterior, tot el m-a propus ca pre edint i orice vrea Fredric se realizeaz . în plus, fac în continuare i munc de arhiv . Flor reas , pre edint i arhivar al Societ ii de Istorie Peconic. - i-e foame? - Bineîn eles. A teapt s dau un telefon la flor rie. S-a dus la telefon, timp în care eu m-am mai învîrtit prin birou. Am auzit-o spunînd optit: - S-ar putea s nu m întorc în cursul dup -amiezii. Nu, doamn Whitestone, s-ar putea s nu te întorci, dac am i eu un cuvînt de spus. A pus receptorul în furc i amîndoi am coborît scara. - Aici organiz m mici petreceri i recep ii. De Cr ciun e foarte frumos. - Apropo... vii sîmb t la serata domnului Tobin? - Poate. Dar dumneata? - Cred c da. Ca îndatorire de serviciu. - De ce nu-l arestezi de fa cu toat lumea, s -l sco i de acolo cu c tu ele la mîini? mi-a sugerat ea. - Pare nostim, îns cred c n-a f cut nimic r u. - Eu sunt convins c a f cut ceva r u. M-a condus la u a din fa i am ie it din cl dire. Afar se înc lzise. Ea a încuiat u a i a dezlipit anun ul. - Trec eu la volan, i-am spus. Am pornit motorul cu telecomanda. - Dr gu chestie, a spus ea. - E bun ca s detonezi de la distan eventuale bombe de ma in , i-am explicat. Ea a rîs. Eu nu glumeam. Am urcat în vehiculul meu utilitar tip sport i am b gat în mar arier, l sînd înadins portiera deschis . Vocea de femeie a spus: ÄPortiera din dreptul oferului a r mas deschis ". - Asta-i o tîmpenie, a comentat Emma. - tiu. Seam n cu fosta mea nevast . încerc s-o suprim. Vocea, nu pe fosta mea so ie. Emma, care se juca cu comenzile computerului, m-a întrebat: - De cît timp e ti divor at? - De fapt, hot rîrea de divor va intra în vigoare la 1 octombrie. între timp, încerc s m feresc de adulter i bigamie. - N-ar trebui s - i fíie prea greu. Nu eram prea sigur ce trebuia s în eleg. Am ie it din parcare i am întrebat-o: - Ce i-ar pl cea? Alege. - Ce-ar fi s p str m atmosfera? Ce zici de Hanul Generalul Wayne? Cuno ti localul? - Cred c da. Nu cumva e casa lui John Wayne? - Nu, omule. E a icnitului de Anthony Wayne. A dormit acolo. - De asta a înnebunit? Din pricina saltelei numai gloduri? - Nu... cuno ti ceva istorie? - Habar n-am. - Anthony Wayne Nebunul a fost un general în Revolu ia American . El a condus trupele vîn torilor de munte. - Exact. Marele lor lag r a fost ÄAm inima în fl c ri i tu stai pe tulumba mea". Emma Whitestone a t cut cîteva minute, f r îndoial întrebîndu-se dac luase o hot rîre în eleapt . în cele din urm , a spus: - Hanul e pe Great Hog Neck. Te îndrum eu. - Bine. Am pornit spre locul denumit Hanul Generalului Wayne, amplasat într-un punct denumit Great Hog Neck. M-am întrebat dac m puteam adapta la aceste locuri. îmi lipsea Manhattan-ul? Greu de spus. Dac a fi avut bani mul i, a fi putut face i una, i alta. Dar nu eram plin de bani. Ceea ce m-a dus cu gîndul la Fredric Tobin; dup cum aflasem, nici el nu se sc lda în bani; îl invidiam,

închipuindu-mi-l deasupra tuturor - doar avea struguri, gagici, dolari ² cînd în realitate era falit. Mai mult decît atît, era înglodat în datorii. Pentru un om ca Fredric Tobin, s piard tot ce avea echivala cu a- i pierde via a. Ar fi preferat moartea. Dar el nu era mort. Mor i erau Tom i Judy. Exista vreo leg tur ? Poate. începea s devin interesant. Pentru mine îns timpul zbura. Mai puteam face pe poli istul poate înc patruzeci i opt de ore, dup care poli ia din Southold i New York, precum i cea a comitatului Suffolk, aveau s -mi pun pumnul în gur . în timp ce rumegam aceste gînduri, doamna Whitestone îmi d dea indica ii. în cele din urm , m-a întrebat: - E adev rat treaba cu vaccinul? - Cred c da. Da. - Crimele n-au nici o leg tur cu r zboiul bacteriologic? -Nu. - Nici cu drogurile? - Nu, din cîte îmi dau eu seama. - A fost o spargere? - A a se pare, dar eu cred c a fost ceva legat de vaccinul furat. Cine zicea c nu aveam spirit de echip ? Puteam sus ine minciunile oficiale la fel de bine ca oricare altul. Ai alt teorie? am întrebat-o pe doamna Whitestone. - Nu. Doar sentimentul c au fost lichida i dintr-un motiv pe care înc nu-l în elegem. Exact cum credeam i eu. De teapt femeie. - Ai fost vreodat m ritat ? am întrebat-o. - Da. M-am c s torit de tîn r , cînd eram în anul doi la colegiu. i sunt divor at de apte ani, a ad ugat. F socoteala. - Dou zeci i cinci de ani. - Cum dou zeci i cinci? - Patruzeci i doi? - Vireaz la dreapta. Dreapta înseamn în partea mea. - Mul umesc. Era o strad pl cut i curînd am ajuns pe Great Hog Neck, alt peninsul care înainta în golf, amplasat la nord-est de Nassau Point, denumit uneori i Little Hog Neck. Am remarcat c pe acele meleaguri existau trei surse principale de nume proprii: americanii b tina i, coloni tii i agen ii de vînz ri imobiliare. Ace tia din urm de ineau h r i cu nume frumoase, pe care le inventau, ca s înlocuiasc denumiri dezgust toare ca Great Hog Neck. Am trecut pe lîng un mic observator, numit Institutul Custer, despre care pomenise doamna Wiley, i am primit informa ii referitoare atît la observator, cît i la Muzeul Amerindian de vizavi. - Pe so ii Gordon îi interesa astronomia? am întrebat-o pe Emma. - Din cîte tiu eu, nu. - tiai c - i cump raser un pogon de p mînt de la doamna Wiley. - Da. A ov it pu in, apoi a spus: N-a fost o afacere prea grozav . - La ce le trebuia terenul? - Nu tiu... N-am în eles niciodat . - Fredric era la curent cu achizi ia so ilor Gordon? - Da. A schimbat subiectul i, referindu-se la locul în care ne g seam, a spus: Acolo este prima cas Whitestone. 1685. - Apar ine i acum familiei? - Nu, dar am de gînd s-o r scump r. Fredric urma s m ajute, a ad ugat ea, dar... Atunci mi-am dat seama c nu era chiar atît de înst rit pe cît p rea. M-am ab inut de la orice comentariu. Ca i Nassau Point, pe Hog Neck se g seau îndeosebi case i cîteva vile de vacan mai noi, multe dintre ele cu acoperi uri de indril cenu ie, ca s par stil vechia. Am v zut i ni te cîmpuri, despre care Emma mi-a spus c fuseser p uni comunale înc de pe vremea coloni tilor, i ici-colo cîteva p duri. - Indienii sunt prieteno i? am întrebat. - Nu exist indieni. - Au disp rut to i? - Au disp rut to i. - Afar de cei din Connecticut, care au deschis cel mai mare complex de cazinouri de aici i pîn la Las Vegas. - i în vinele mele curge sînge amerindian. - Z u?

- Z u. Acela i lucru se întîmpl cu multe dintre vechile familii, dar e un lucru despre care nu se prea vorbe te. Unii vin la mine ca s elimine anumite rude din arhive. - Incredibil. tiam c era o remarc just din punct de vedere politic, dar de fiecare dat cînd încercam s adopt o linie politic just , o d deam în bar . Vreau s spun c linia politic se schimb cam la o s pt mîn . Mi s-a p rut mai sigur s spun: O atitudine Ärasist ". - Rasial , nu neap rat rasist . în orice caz, pu in îmi pas dac se tie c port în vine sînge indian. Str bunica mea dinspre mam a fost indianc Corchaug. - Afl c ai o culoare superb . - Mul umesc. Ne-am apropiat de cl direa mare cu acoperi din indril alb , situat în mijlocul unui teren cu copaci care se întindea pe cîteva pogoane. Mi-am amintit c v zusem locul o dat sau de dou ori în copil rie. P stram în minte amintirea locurilor v zute în copil rie, scene de var ca o natur moart , ca i cum a fi privit diapozitive printr-un miniproiector. - Cred c am luat masa aici cu familia, pe vremea cînd eram un pu ti, i-am spus doamnei Whitestone. - Foarte posibil. Casa are cam dou sute de ani. Dumneata cî i ani ai? F r s iau în seam în ep tura, am întrebat: - Cum e mîncarea? - Depinde. Decorul e frumos i locul ferit, a ad ugat ea. Nu vom fi v zu i i nu se va bîrfi pe seama noastr . - Bine gîndit. Am tras pe aleea pres rat cu prundi , am parcat i am întredeschis portiera, f r s opresc motorul. A r sunat un clinchet de clopo el i pe schema ma inii a ap rut o portier întredeschis . Hei, ai f cut s amu easc vocea! am exclamat. - Nu vreau s te sîcîie vocea fostei tale so ii. Am coborît din ma in i ne-am îndreptat spre han. Ea m-a luat de bra , fapt care m-a surprins. - Cînd termini programul? m-a întrebat. - Chiar acum.

18
Prînzul a fost destul de pl cut. Hanul era aproape gol i fusese restaurat de curînd, a a c , dac î i d deai frîu liber imagina iei, te reg seai în 1784, iar Anthony Wayne Nebunul umbla de colo-colo cu pa i ap sa i, comandînd grog - ce-o mai fi fost i acela. Mîncarea era în principal american , nimic fantezist, ceea ce se potrivea cu gusturile mele carnivore; Emma Whitestone se dovedea a fi o femeie tipic american , f r extravagan e, ceea ce se potrivea în egal m sur gusturilor mele carnivore. N-am discutat despre dublul asasinat, despre lordul Tobin sau despre alte subiecte nepl cute. Cuno tea bine istorie i eram fascinat de ce îmi povestea. De fapt, nu chiar fascinat, dar istoria dep nat de glasul optit al Emmei Whitestone nu era prea dificil de înghi it. în continuare, mi-a relatat despre reverendul Youngs, care în 1640 î i condusese enoria ii din Connecticut pîn aici, i m-am întrebat cu glas tare dac luaser feribotul de New London, observa ie care a f cut-o s m priveasc cu r ceal . A pomenit de c pitanul Kidd i de al i pira i mai pu in celebri, care navigaser pe aceste ape cu trei sute de ani în urm ; apoi mi-a vorbit despre familia Horton, care d duse numele farului, unul dintre membrii ei fiind constructorul hanului în care ne g seam. Mi-a mai povestit despre generalul Francis Marion, lupt tor în R zboiul de Independen , Vulpea Mla tinilor, de la care ² mi-a spus ea ² î i tr gea numele zona East Marion, de i eu sus ineam c , probabil, exista i în Anglia un ora pe nume Marion. Dar ea tia ce tia. Mi-a mai povestit despre Underhills, Tuthills, cîte ceva despre familia Whitestone i despre persoane botezate Abijah, Chauncey, Ichabod sau Barnabas, ca s nu mai vorbesc de Joshua, Samuel i Isaac, care nici m car nu erau evrei. i a a mai departe. Ping Dac Paul Stevens m plictisise de moarte cu vocea lui parc generat de computer, Emma Whitestone m vr jea cu vorba ei optit , ca s nu mai pomenesc de ochii ei cenu ii-verzui. în orice caz, rezultatul a fost acela i: am auzit ceva care a declan at o reac ie întîrziat în creierul meu de regul treaz. Pingl Am a teptat s repete acel ceva, am încercat s -mi amintesc ce anume fusese i de ce mi se p rea semnificativ. Zadarnic. Totu i, de ast dat tiam

c ie ise cumva la suprafa i c , în curînd, aveam s aflu ce înseamn . Pingl - Simt înjur prezen a lui Anthony Wayne Nebunul, i-am spus. - Serios? Poveste te-mi. - P i, st la masa aceea de lîng fereastr i trage cu coada ochiului la tine. Pe mine m s geteaz cu priviri asasine. Murmur ca pentru el: ÄOare cu ce-i mai bun tipul acela decît mine?" Ea a zîmbit. - E ti nebun. - Cum e corect? Cu ce-i mai bun sau de ce-i mai bun? - Am s te înv engleza secolului al optsprezecelea, cu condi ia s încetezi cu prostiile. - Doamna mea, v foarte mul umesc. Nici nu mi-am dat seama cînd se f cuse trei dup -amiaz ; osp tarul începea s dea semne de ner bdare. Detest s întrerup cursul i energia unui caz, doar ca s umblu dup fuste ² detectus interruptus. Se tie c primele aptezeci i dou de ore ale unui caz sînt cele mai importante. Dar un b rbat trebuie s - i satisfac i anumite necesit i biologice, iar mie îmi cam ardeau c lcîiele. - Dac ai timp, putem face o plimbare cu barca mea, i-am propus. - Ai o barc ? De fapt, n-aveam, prin urmare nu era calea cea mai potrivit . Aveam îns o cas pe rm i un ponton, prin urmare i-a fi putut spune c barca se scufundase. - Locuiesc în casa unchiului meu, i-am explicat. Are un domeniu pe malul cultivabil al golfului. - O proprietate cultivabil pe malul golfului. - Exact. Hai s mergem. Am plecat de la Hanul Generalului Wayne i am mers cu Jeep-ul pîn la locuin a mea, la circa dou zeci de minute vest de Hog Neck. - oseaua aceasta se numea cîndva Drumul Regelui, m-a informat ea în timp ce rulam pe Main Road. Dup Revolu ie i s-a schimbat numele. - Bun idee. - Partea stranie e c institu ia de înv mînt în care am studiat, Universitatea din Columbia, se numea i ea Colegiul Regal, denumire schimbat în egal m sur dup Revolu ie. - Drept s - i spun, dac ar fi s mai avem o revolu ie, mie mi-ar pl cea s se schimbe o sumedenie de denumiri. -De pild ? - P i, în primul rînd East Seventy-second Street, pe care se afl apartamentul meu. Mi-ar pl cea s se cheme Strada Cire ului. Sun mai frumos. Apoi pisica fostei mele so ii, Bulg re-de-Z pad , am continuat eu. Mi-ar pl cea s -i schimb numele i s -i spun R posata. Am mai men ionat cîteva schimb ri de nume, în caz c ar fi venit o revolu ie. Ea m-a întrerupt i m-a întrebat: - î i place aici, la noi? - Cred c da. Vreau s spun c sunt locuri frumoase, dar nu-mi dau seama dac m pot adapta. - Avem i aici o mul ime de excentrici, m-a lini tit Emma. - Eu nu sunt excentric. sunt icnit. - Nici de ace tia nu ducem lips . Aici nu-i un fund de ar , a ad ugat ea. tiu fermieri cu diplome de Ivy League, astronomi de la Institutul Custer, viticultori care au studiat în Fran a, ca s nu mai vorbesc de cercet torii de pe Plum Island i de la laboratoarele Brookhaven, profesorii de la Stony Brook University, arti ti, poe i, scriitori i... - Arhivari. - Da. M deranjeaz cînd cei de la ora ne cred ni te înapoia i. - Fii sigur c eu nu sunt de aceast p rere. - Am locuit în Manhattan nou ani. Eram s tul de ora . Mi se f cuse dor de cas . - Am remarcat la tine o educa ie aleas , combinat cu un farmec provincial. Te afli în locul care i se potrive te. - Mul umesc. Cred c trecusem unul dintre cele mai importante teste care-mi asigurau accesul la ea. Str b team un inut de ferme i vii, iar Emma mi-a spus: - Aici toamna e lung i domoal . Livezile înc sunt pline de fructe, multe gr dini de legume înc nu au fost culese. în preajma Zilei Recuno tin ei e posibil ca în Noua Anglie s ning , în timp ce aici înc se mai strînge recolta. Bat cumva cîmpii? m-a întrebat. - Nu, cîtu i de pu in. Faci un minunat tablou de cuvinte.

- Mul umesc. Deja eram cu gîndul pe primul palier al sc rii care ducea la dormitor. în esen , amîndoi încercam s p rem deta a i i nep s tori, a a cum fac doi oameni cînd tiu c ar putea ajunge în pat. Oricum, am oprit pe aleea lung care ducea la marele conac victorian. - O cucoan mare i sulemenit , a spus Emma. - Unde? - Casa. A a numim noi vechile construc ii victoriene. - Oh! în eleg. Apropo, i m tu a mea f cea parte din Societatea de Istorie Peconic. June Bonner. - Numele îmi sun cunoscut. - O tia pe Margaret Wiley, am ad ugat. De fapt, m tu a mea s-a n scut aici, de aceea l-a convins pe unchiul Harry s - i ia o cas de vacan . - Care era numele ei de fat ? - Nu tiu precis... poate Witherspoonhamptonshire. - î i ba i joc de numele meu? - Cîtu i de pu in. - Afl numele de fat al m tu ii tale. - Bine. Am oprit în fa a cucoanei sulemenite. - Dac e o familie mai veche, pot s-o caut în arhive. Avem o mul ime de informa ii despre familiile vechi. - Z u? O mul ime de secrete de familie? - Uneori. - Poate c str mo ii m tu ii June au fost ho i de cai i prostituate. - Posibil. în familia mea am avut mul i din ace tia. Am chicotit. - Se prea poate ca familia ei i a mea s se înrudeasc . Noi doi am putea fi rude prin alian . - Foarte posibil. Ajunsesem în cap tul de sus al sc rii i u a dormitorului se g sea la numai vreo trei metri. De fapt, eram înc în ma in . Am ajuns, am spus i am coborît. A coborît i ea i s-a uitat la cas . ² E casa doamnei Bonner? m-a întrebat. - A fost. M tu a mea a murit. Unchiul Harry vrea ca eu s cump r casa. ² E prea mare pentru o singur persoan . ² A putea s-o tai pe jum tate. i-acum în cas , un tur prin înc perile de la parter, apoi robotul telefonic din birou ² nici un mesaj ² la buc t rie pentru dou beri i apoi pe terasa din spate, în dou fotolii de r chit . ² îmi place mult s privesc marea, a spus ea. - E un loc foarte potrivit pentru a a ceva. De cîteva luni fac exact acela i lucru. - Cînd trebuie s te întorci la lucru? ² Nu tiu precis. Joia viitoare sunt programat la controlul medical. - Cum ai ajuns s te implici în acest caz? - M-a rugat Maxwell. ² Nu- i v d barca, a remarcat ea. Am privit spre pontonul ubrezit. ² Oh, probabil c s-a scufundat. ² S-a scufundat? - Ah, mi-am adus aminte. E la reparat. ² Ce fel de barc ai? ² O... Boston Whaler... apte metri i jum tate lungime...? - Navighezi? ² Adic , dac tiu s merg cu barca? - Da, cu barca cu pînze. ² Nu. Eu m pricep la b rci cu motor. Tu te pricepi? - Pu in. i a a mai departe. îmi scosesem sacoul i pantofii sport i-mi suflecasem mînecile. Ea î i desc l ase lapii i amîndoi ne sprijineam picioarele goale de balustrad . Rochi a ei bej lunecase pu in mai la nord de genunchi. Mi-am luat binoclul i am privit, pe rînd, golful, ambarcaiunile, smîrcurile - care în copil ria mea se numeau mla tini cerul i altele asemenea.

Ajunsesem la cea de a cincea bere, ea la fel. îmi pl ceau femeile care tiau s bea voinice te. Se ame ise pu in, dar mintea i glasul îi r m seser la fel de limpezi. într-o mîn inea binoclul i în cealalt o Budweiser. - Aici e un punct principal de întîlnire pe traseul de zbor al coastei Atlanticului, un fel de escal pentru p s rile migratoare, mi-a spus ea. A privit cerul prin binoclu i a continuat: V d stoluri de gî te s lbatice, stoluri lungi de cocori i un ir mi c tor de ra e s lbatice. Toate vor r mîne pîn în noiembrie, apoi î i vor continua drumul c tre miaz zi. Egretele se duc în America de Sud. - Foarte bine. Ea i-a pus binoclul în poal i a r mas cu ochii la ocean. - în zilele de furtun , a spus, cînd vîntul sufl cu putere dinspre nord-est, cerul cap t o culoare cenu iu-argintie, iar p s rile încep s aib un comportament bizar. Exist un sentiment straniu de singur tate, o frumuse e r u prevestitoare care trebuie sim it i auzit în aceea i m sur în care e v zut . Am r mas t cu i un timp, apoi am spus: - Vrei s - i ar t i restul casei? - Sigur. Prima oprire la etajul al doilea a fost dormitorul, n-am mai ajuns s vizit m i restul. I-au trebuit exact trei secunde ca s se dezbrace. Era frumos bronzat pe tot trupul, avea carnea tare, corpul bine f cut i propor ionat, exact a a cum mi-l imaginasem. Ea era goal , iar eu înc îmi mai descheiam c ma a. M-a privit în timp ce m dezbrac m i a r mas cu ochii la teaca i la revolverul prins la glezn . Experien a m înv ase c multe femei nu agreau b rba ii înarma i, a a c i-am explicat: - sunt obligat prin lege s -l port la mine. Lucru valabil la New York, nu neap rat i aici. ² i Fredri c poart arm , mi-a spus ea. Interesa nt. în orice caz, am r ma s în cost umul l ui Adam, iar ea a venit lî ng mi ne i mi -a atins pi ept ul. - E o arsur ? ² Nu, o gaur de glon . M-am întors cu spatel e. Vezi? Aici e rana pe care mi-a f cut-o l a ie i re. - Du mnezeul e! ² N-a sfî iat decît carnea. Uit e, prive te asta. I-a m ar tat rana de intrare din partea de jos a abdome nul ui, apoi m-a m întors din nou cu spat el e i i -am ar tat-o pe cea de ie i re, chiar pe fund. Zgîri etura de pe ga mb era mai pu in int eresant . - Puteai s mori, a spus ea. Am ri dicat di n umeri . Cam a a e, doamn . Oricum, era m bucur os c me naj era schi mba se a t ernutul, c avea m prezervative în noptier i c veselul Wil lie Pet er reac iona în prezen a Emmei Whit estone. Am închi s soneria telefonului. Am înge nuncheat lîng pat s -mi spun rug ciunea, iar Emma s-a urcat în pat i i -a î ncol cit pici oarele l ungi în jurul gîtul ui me u. în orice caz, f r s int ru î n am nunte, ne-am desc urcat dest ul de bine, apoi a m adormit î mbr i a i. Era pl cut la atingere i nu sfor i a. Cînd m-a m trezit, lumina soarelui începea s p l easc la ferest re; Emma dormea pe o part e, cu trupul ghe muit. Mi -a t recut prin mi nte c putea m face ceva mai constructiv decît amor de dup -a mi az . Dar ce anume ? M g sea m în i mpa s i, dac Max sau Beth nu- mi dest i nui au date despre raportul medico-legal, autopsi i, i a a mai departe, t rebuia s pornesc la drum l ipsit de toat e atuuri le t ehni ce ale tii n ei poli iene ti moderne. Avea m nevoie de înregi str ri le t elefonice, de raport ul pri vitor la ampre nte, de mai mul te informa i i despre Pl um Island i de permi siunea de a vizit a locul crimei. Dar nu era m prea si gur c voi avea parte de ele. Prin ur mare, m vedea m sil it s recurg la o inve stiga ie discret , la apeluri telefonice, s -mi pierd vre mea cu persoa ne care poat e ti au cît e ceva. Am decis s adopt aceast cale, indiferent cui nu-i conve nea ideea. Am pri vi t-o pe Emma în penumbra asfi n it ul ui. O fe meie frumoa s de la ma ma nat ur . i de teapt . Ea a deschis oc hii i mi -a zî mbit. - Te-a m v z ut cum m pri veai, mi-a spus. - Am la ce s m ui t, am r spuns. - Ai vreo prieten ai ci?

- Nu, dar am pe ci neva în Manhat tan. - Nu m i ntereseaz M anhat tan-ul. - Dar tu? a m întrebat-o. - Deoca mdat sunt li ber . - Bun. Ce-ai zice s lu m cina împre un ? a m întrebat-o. - Poate mai t îrziu. A putea preg t i ceva. - Am sal at verde, mu t ar, unt , bere i bi scui i. Ea s-a ridicat în capul oaselor, s-a î ntins i a c scat. - Am ne voie de o partid de î not . S-a dat jos di n pat i i-a pus roc hia. Hai s înot m. - Perfect. M -a m ridicat i mi-a m pus c ma a. Am coborît la parter, am trecut prin bi rou, de acol o pe teras , a m str b t ut peluza i a m ajuns l a rm. - E o plaj part icular ? m-a î ntrebat. - Cam a a ceva. Emma i -a scos rochia i a aruncat -o l a picioarel e pontonului. Mi -am azvîrli t i eu c ma a. Ea i-a croit drum pri nt re piet rele de pe plaj i a plonjat în ap . I-a m urmat exe mplul. La început, apa mi s-a p rut rece i mi s-a t iat respi ra ia. Am înotat pîn di ncol o de ponton, în largul golful ui cupri ns trept at de întuneric. Emma era o înot t oare bun i rezistent . Am si m it cum îmi a mor ea um rul drept , i ar pl mînul a început s uiere. M crezuse m mai rezist ent, dar efort ul era prea mare pentru mine. Am înotat înapoi la ponton i m-a m a g at de scara veche di n lemn. Emma a venit lîng mine. - Te si m i bine? m-a î ntrebat. -Da. Amînd oi c lcam apa lîng ponton. - Ador s î not în pi elea goal , mi-a spus ea. - Tu n-ai motive s te temi c - i mu c vre un pe te vi ermi orul. - Pescuie ti ? - Cînd i cînd. - Po i prinde pl t ic chiar aici, de pe ponton. - Pot pri nde pl ti c la ma gazinul uni versal. - Dac ie i cu barca în larg la numai cîteva sute de met ri, po i prinde p str vi. - Unde pot face rost de antricoate? - Carnea de vit nu- i prie te. - Ai mî ncat ha mburger la prînz. - tiu. Dar nu e s n tos. Cum nu e nici amorul cu necunosc u ii, a ad ugat ea. - sunt genul de b rbat care î i asum risc uri ma ri , Emma. - Ca mi ne, a replicat ea. Nici m car nu te cunosc. - De aceea m i placi. Ea a chicotit. Ade v rul e c majori tatea femeil or au î ncredere î n poli i ti. Adi c , dac o femei e întîlne te un poli ist într-un bar, este convi ns c respectivul nu-i un psihopat i un a sa si n, c , probabil, are o fi medical curat i ceva dolari în port ofel. în zilele noastre fe meil e nu sunt prea preten ioase. Ne -a m mai tachinat pu in, ne-a m s rutat i ne-a m î mbr i at, lucru foarte pl cut cî nd e ti în pi elea goal , cu t rupul cufundat în mare pîn l a jum tate i c l cînd apa. îmi place apa s rat . M face s m si mt curat i pli n de energie. Am pus o mî n pe fundul ei incredibil, cealalt pe sî n i am continuat s ne s rut m i s c lc m apa. De mult vreme nu m mai si m isem atî t de bine. Ea i-a pus o mî n pe fundul me u i cealalt pe periscop, care s-a ridicat prompt. - Putem s-o face m în ap ? a m întrebat. - Posibil . Dar t rebuie s fii în form . S calci apa i s - i umpli pl mînii cu aer, ca s ai energi e i totodat . .. în el egi.. . s-o faci ... - Ni ci o proble m . Flot orul meu e sufi cient de mare ca s ne i n pe amî ndoi la suprafa . A rîs. Pîn l a urm , am comi s i aceast i spra v acvati c , t imp în care, probabi l, am speri at puzderi e de pe ti. Pl mînul me u se si m ea mult mai bi ne. Dup aceea am f cut amînd oi pl ut a pe spat e. - Ia, uite! am excla mat eu. M i-a i e it cîrma din ap . Ea mi -a aruncat o pri vire i a replicat: - M a tepta m la marele catarg.

Ei, gata cu zbenguiel ile naut ice. Am ridicat pu i n capul din ap i a m privit -o cum se l sa purtat în larg de curen ii refluxul ui. Z u c sî nii ei ar tau ca doi vulcani geme ni în lumi na lunii . - Prive t e, John! St ele c z t oare, mi-a ar t at ea. Am pri vi t cerul spre sud i le-am v zut . - Pune- i o dorin , m-a î nde mnat. - Bine. A vrea... - N-o spune, altfel nu se î mpline t e. - S-a i împlinit, Emma. Tu i cu mine. Ei, nu-i a a c sunt romant ic? ine i cont c deja f cuse m dragoste, ba chiar de dou ori . Dup ce dispare dorin a fizi c , r mîne ura sau iubirea. Cred c m î ndr gost ise m. A t cut pre de cîteva secund e, apoi a spus: - Dr gu din partea t a. - Vorbe sc serios. Am continuat s facem plut a. - Prive t e cerul acolo, c t re vest , m-a î nde mnat ea dup vreo dou mi nut e. Vezi const ela i a Andro meda ? - Nu, c n-a m oc hel ari. - Acol o. Uite! A încercat s - mi identi fice un m nunc hi de stel e, dar, dac sus pe cer exista o cucoan cu numel e de Andr omeda, eu n-o vedea m. - Oh, da! am r spuns, ca s fiu pol iti cos. Am v zut -o. Poart pantofi cu toc înalt. Emma mi -a condus pri virea i mai departe c tre est. - Acol o e Pegas. tii, calul înari pat al muzelor. - tiu. Sîmb t a trecut l-am înscri s în runda a cincea a cursei de la Belmont. A i e it pe locul patru. Emma, care se obi nui se s nu m ia în sea m , a continuat: - Pegas s-a n sc ut din spuma m ri i i din sîngele Meduzei ucise. - Pe buleti nul de curse nu scria a a ceva. - Vrei s mai facem dragoste? -Da. - At unci încet eaz cu tîmpenii le. - S-a f cut . i m-a m inut de cuvînt. A adar, o noa pt e mi nunat - luna aproa pe plin i st r lucit oare deasupra noa str , o briz domoal dinspre rm, mi reasma s rat a oceanului, stel e li c rind pe cerul nesfîr i t i înt unecat , o fe meie frumoa s , trupuri le noa st re pluti nd, s l tînd i coborînd în ri tmul lent al valuri lor. Ce put ea fi mai frumos decît atît ? Dac m gî ndeam bine, era cu mult mai pl cut decît trista mea experien cînd m g sise m la un pas de moarte. De aici m-a m dus cu gîndul la Tom i Judy. Am ridi cat pri virea spre cer i le -am tri mis un gî nd frumos, un fel de salut, un cuvînt de r ma s- bun i promi siunea c voi face tot ce-mi va sta în puti n ca s -l descop r pe cel care le l uase via a. î n acela i ti mp, i-am rugat s -mi sc oat în cale un indici u. Presupun c sent i mentul de total relaxare, de eli berare sexual sa u, poat e, faptul c privea m constela iile, unind î ntre el e puncte de lumin ... ori care ar fi fost cauza, acum în elesese m. Tot tabloul, se mnal ele sonore, punctele, liniile, tot ul se îmbina cu mare repezi ciune i crei erul meu lucra atît de rapi d, î ncît nu reu ea m s -mi urm re sc proprii le gî nduri . - Asta e! a m urlat i mi-a m gol it pl mî ni i de aer în ase menea m sur , încît m-a m sc ufundat . Am scos capul la suprafa , scuipînd în dreapta i î n stî nga. Emma era lî ng mi ne, cu o expre sie î ngrijorat . - Nu te si m i bine? - M simt excelent! -E ti...? - Copaci i c pit anului Kidd! - Ce-i cu ei? Am pri ns-o de bra e i amî ndoi am început s c lc m apa. - Ce mi -ai pove st it despre copacii c pitanului Ki dd? - i-am spus c exi st o legend conform c reia c pi tanul Kidd a î ngropat o part e din comori sub un copac de lî ng mi cul golf Matt ituck. Li se spune Copacii C pitanului Kidd. - E vorba de c pitanul Kidd, piratul, nu? -Da, Wil liam Kidd. - Unde se afl ace ti copaci? a m înt rebat. - La nord de punctul în care sînt em noi acum. Ac olo unde gol ful e ul se une te cu bra ul Sound. Dar de ce.. . ?

- i ce-i cu c pitanul Ki dd? Ce leg tur are el cu acest loc? - Nu tii ? - Nu. De aceea te i întreb. - Credeam c toat l umea tie.. . - Eu nu t iu. Spune-mi . - Ei bine, se zice c i-a î ngr opat comori le pe undeva pe aici. - Unde ? - Unde? Dac a t i, a fi bogat . A zîmbi t. i nu i-a spune

ie.
Ii suse ! î i puteai pi erde min il e. Dac t ot ul se lega... dar poate c m în el a m cumpl it. Nu, fi r-ar s fi e, l ucrurile se legau. Totul se lega. Toat e acele piese di sparate, care p reau s il ustreze Teori a Ha osului, acum se î mbina u, devenind Teori a Uni ficat care expli ca totul . -Da. .. - Te si m i bine? E ti palid la fa , aproape alb strui. - M simt bine. Dar a bea ceva. - i eu. Vîntul s-a f cut cam rece. Am înot at înapoi l a rm, ne-a m luat î n grab hai nel e i, în pielea goal , am t raversat în fug paji t ea spre cas . Am scos din dulap dou halat e groase, carafa de coniac a unchi ului Harry i dou pa hare. Ne -a m a ezat pe teras , unde am b ut , urm rind cu privi rea luminile de pe ceal alt parte a golfului. O a mba rca i une cu pînze pl utea pe ape, cu pînza profilat fantomatic în l umina l uni i, în timp ce nori sub iri se fug rea u unii pe al ii pe cerul spuzit de stel e. Ce noapte! Ce noapt e! Ä încep s în eleg", le-am spus lui Tom i Judy. Ä M apropii." Emma mi -a aruncat o privire i mi -a î ntins pa harul ei. I-a m mai turnat coniac. - Poveste te- mi despre c pi tanul Kidd, am rugat-o. - Ce-ai vrea s tii ? m-a î ntrebat. -Totul. - De ce? - De ce?... M fascineaz pi ra i i. Ea m-a pri vit o clip , apoi m-a î ntrebat: - De cînd? - Di n copil rie. - Are vre o l eg tur cu crimel e? M -a m uitat la Emma. Cu t oat i nt imi tatea noastr , abia o cuno tea m i nu tiam dac era cazul s m încred î n ea i s -i fac confiden e. Totodat , mi -a m dat sea ma c reac iona se m e xagerat la pove stea c pi tanului Ki dd. Str duindu-m s par st pîn pe mi ne, a m întrebat -o: - Ce leg tur ar putea fi între c pitanul Kidd i asasinarea so i lor Gord on? Ea a ridicat din umeri. - Nu tiu. Te-a m întrebat pe ti ne. - Acum sunt în afara progra mului, i-am spus. Pur i si mpl u, sî nt curios în pri vin a pi ra il or i a al tor pove t i de acest gen. - i eu sunt în afara orel or de program. Nici nu vrea u s aud de ist orie pî n mî ine. - Bine. R mî i pest e noapte ? a m întrebat-o. - Poate. S m mai gî ndesc. - Sigur. Am pus l a ma gnetofon muzi c interpretat de mari orche st re i a m dansat pe t erasa di n spate, în pi cioarele goal e, î mbr ca i în halate; am b ut coniac, am privit golful i stelel e. A fost o sear minunat sa u, dup cum se spune, una dintre acele nop i fermec toare i prevestit oare de nenorociri.

19
Doa mna Emma Whi testone hot rîse s petreac noapt ea la mi ne. S-a sc ul at devre me, a g sit apa de gur i a f cut gargar suficient de zgomotos ca s m trezeasc din somn. Apoi a f cut du , i -a uscat p rul cu usc torul meu, l -a piept nat cu degetel e, a descoperit în po et un ruj i ni te fard de pl eoape, pe care i le -a aplicat în fa a ogl inzii mel e de toal et , stînd î n piel ea goal . i -a pus chi lo ii, înc l î ndu- i si mul tan sandalel e i tr gî ndu- i roc hia pe cap. Patru secunde. Era genul de femei e f r preten i i, care nu avea nevoie de prea mul te accesori i ca s petreac noaptea sub al t acoperi . Nu era m obi nuit ca o fe meie s fie gat a înai ntea mea, a a c a trebui t s -mi fac du ul în grab . Mi -am pus blugii cei mai strîm i, o

bluz al b de t eni s i pantofi sport. Mi -am l sat pistol ul încui at în dulap. La propunerea doa mnei Whitestone, a m mer s c u ma ina l a Restaura ntul Cut chogue, adev rat si mbol al anil or 1930. Locul era în esat de fermi eri, furnizori , comercian i locali , cî iva turi ti, oferi de camion i poate una-d ou perechi care începeau s se cunoasc la micul dejun, dup ce f cuser a mor. Ne -a m instalat înt r-un mic se pare u. ² Oare lumea nu va bîrfi dac te vede purtînd acelea i haine ca ieri ? am come ntat eu. - De mul i ani au î ncet at s mai bîrfeasc . - Cum r mî ne cu reput a ia mea ² Reput a ia ta, John, nu are decît de cî t igat dac e ti cu mi ne. în di minea a aceea amîndoi era m pu in caustici . Ea a comandat un mic dej un copi os ² cîrna i, ou , cart ofi i pîine pr jit ² spunînd c nu cinase cu o sear în urm . ² i-ai b ut cina, i-am a mint it. Eu m-a m oferit s m duc dup pizza. ² Pizza nu- i face bi ne. ² Iar ce ai coma ndat acum nu- i face bi ne i e. ² Am s sar pe st e ma sa de prînz. Ce zici de cin ? ² Bineîn eles. Toc mai voia m s t e înt reb. ² Bine. Vino s m i ei de la flor ri e la ora a se. ² Bine. Am pri vi t î n jur i am dat cu ochii de doi pol i i ti în unifor m , de l a sec i a di n Sout hol d, dar nici urm de Max. Ne -a fost adus coma nda i a m mîncat. Ador mî ncarea g t it de al ii . ² De ce te interesa atî t de mul t c pit anul Kidd? ² Cine? Oh. .. pira ii. P i, e fasci nant. Vreau s spun c a pus piciorul chiar aici, î n Nort h Fork. Acum parc îmi a mi ntesc. Di n vre mea cînd eram copil. F r gl um ! Ea s-a ui tat l a mine i mi-a spus: ² Asear erai curi os la culme. Dup cum a m spus, o dat t recut i zbucni rea ini ial din seara precedent , pe care o regretam, încercase m s par indiferent. Dar doa mna Whit estone conti nua s fie curi oas despre motivul curiozit ii mel e. ² Dac a g si comoara, i-am spus, a î mp r i-o cu tine. ² Foarte frumos di n partea ta. ² A vrea s ne înt oarce m î n cl direa Societ ii de Istori e, am continuat eu cît mai non alant cu putin . Ce-ai zice s me rge m azi dup -a mi az ? ² De ce? ² Vrea u s -i cump r ma mei mele un cadou de la magazinul de suveniruri . ² Dac te î nscrii la societate, î i fac rabat. ² Bine. Ce-ar fi s vin s te iau, s zicem la pat ru? Ea a ridicat din umeri. ² Bine. Am pri vi t-o pest e ma s . Lumi na soarelui îi c dea drept pe obraz. Une ori, a doua zi ² îmi pare r u c t rebuie s-o spun - uneori te întrebi ce dracu' a fost î n capul t u cu o sear în urm sau, i mai r u, te î ntrebi dac por i pic propriului t u sex. Dar în aceast diminea eram ani mat de un senti ment t oni c. î mi pl cea Emma Whitestone. î mi pl cea felul în care devorase dou ou pr j ite, patru cîrn ciori , un mor ma n de cartofi pr ji i, pîi ne cu unt, suc de fruct e i ceai cu lapte. Ea a aruncat o pri vire l a ceasul din spatel e tej ghelei i mi-a m dat sea ma c nu purta ni ci ceas. Fe meia asta avea un spi rit liber i totodat era pre edinta i arhi varul Societ ii de Ist orie Peconic. Mi se p rea un contrast int eresant. Mult e persoa ne i -au zîmbit i au salutat -o: mi-a m dat sea ma c era foarte simpati zat . Acest a era î ntotdeauna un se mn bun. Da u cumva i mpresia c m î ndr gost ise m a doua oar în aceea i s pt mî n ? Tot ce se poate. Tot u i, m î nt reba m ce p rere avea Emma Whitestone despre b rba i, în speci al despre Fredric Tobin, poate i despre mine. Poat e c nu j udeca b rba ii, ni ci oame ni i, în general . Poate c -i pl ceau to i b rba ii. F r î ndoi al c nu existau per soane mai deosebit e decît mine i Fredric. Presupun c atrac ia ei fa de Fredric Tobi n se datorase umfl turii din buz unarul lateral al pantalonil or, în ti mp ce, în cazul me u, era vor ba de umfl tura din fa .

în orice caz, am mai sporov it un timp, eu fiind ferm deci s s nu mai abordez subiect ul pira il or sau al c pit anul ui Kidd pîn dup -a mi az . î n cele di n urm , curiozi tatea mea a învins. Mi -a venit în minte un lucru i a m cerut chel neri ei un creion, cu care am scri s pe un erve el num rul 44106818. Am î ntors erve elul c tre ea i am întrebat -o: - Dac a j uca la l oterie aceste numere, a cî t iga? Ea mi -a zî mbit între dou înghi ituri de pîi ne pr jit . - Lozul cel mare. De unde ai num rul ? - L-a m citi t undeva. Ce semnifi c ? Ea s-a ui tat î njur i a coborît gl asul. - Ei bine, în timp ce se g sea în închisoarea di n Boston, sub acuza ia de pirat erie, c pitanul Ki dd a trimi s în secret un bilet so iei lui, Sarah. în part ea de j os a bi letului figura acest num r. - i? - i de trei sute de ani î ncoace, toat lumea încearc s afle ce se mni fic . ² Tu ce crezi c î nsea mn ? ² R spunsul cel mai evi dent e c num rul are o leg tur cu comoara îngropat . ² Nu crezi c era num rul sl ipului dat la cur t orie? ² Iar bate m cî mpii ? ² Gl umea m. Ai pri ns poanta? Glumea m. Ea i -a ridicat privirea spre t avan. Sincer s fi u, era pu in cam prea devre me pentru genul meu de glume. ² Nu vrea u s di scut subi ect ul aici. Ult imul val de Kiddmanie s-a ma nife stat prin anii '40 i nu-vrea u s fiu acuzat c am declan at o nou vîn t oare de comori. ² Bine. ² Ai copii? m-a î ntrebat ea. ² Proba bil. ² Fii serios. ² Nu, n-a m copi i. Dar tu? ² N-a m. Dar mi -ar pl cea s a m. i a a mai departe. Dup un timp, a m reve nit la num r i a m întrebat-o î n oa pt : ² Ar putea fi vorba de coordonat e pe o hart ? Era li mpede c nu avea chef de discu ii pe aceast tem , t otu i mi -a r spuns: ² Bineîn eles c da. Coordonate cu opt ci fre. Minute i secunde. De fapt, acea pozi ie se g se te undeva în preaj ma insulei Deer, în Mâine. S-a aplecat peste ma s i a continuat: Ac iunile lui Kidd dup ce s-a î ntors cu vasul în zona Ne w York-ului, în 1699, sînt docume ntate foarte bine, zi cu zi, de c tre martori credi bi li, pri n urmare e pu i n proba bil ca el s se fi dus pe i nsula Deer s - i îngroape comoara. Totu i, a ad ugat Emma, exist o alt legend privi toare l a aceast insul . Se zice c John Jacob Astor ar fi descoperit comoara lui Kidd sau a alt ui pirat pe i nsula Deer i c aceasta ar fi expli ca ia marii lui averi. A sor bi t di n ceai i a ad ugat: sunt zeci de c r i, pi ese de t eatru, balade, zvonuri , l egende i mi turi legate de comoara c pi tanului Kidd. Nou zeci i nou l a sut di ntre ele nu-s decî t... pove ti . ² Bine, dar numerele pe care le-a t rimis so iei nu dovede sc totu i ceva - Da, ele se mnific ceva. Totu i, chiar dac sunt coord onate de pe o hart , la vremea aceea naviga ia era prea pri mit iv pentru a determina un punct de pe uscat cu o ase me nea precizi e. Mai ales longit udi nea. O coordonat din opt cifre, cu minute i secunde, ob inut prin mijl oacele anului 1699, putea s indice cu totul alt ceva. Chiar i în zilele noast re, cu sist e mul de naviga ie prin satelit, po i gre i cu trei pîn l a ase metri. Dac sapi în c ut area unei comori cu o devia i e de ase met ri, ri t i s faci gropi cu ne milui ta. Cred c t eoria coord onatel or a fost aband onat î n favoarea al tora. - De pild ? Ea a t ras aer în pi ept, exasperat , i a r spuns: - Ei bine, aici... A luat creionul i erve elul i a notat lit erele core spunz toare di n alfabet, adi c DDAOFHAH. Cred c ulti mele trei litere sunt cheia, a ad ugat. - H-A-H? - Exact. Ha, ha, ha! Ai priceput? - Ha, ha! Am studiat literele pe toate p r ile, apoi am întors hîrti a cu susul în j os i a m întrebat: Kidd era bol nav de di slexie? Ea a rîs.

- N-are rost, John. Mi n i mai luminat e decît a ta i a mea au tot încercat s desci freze num rul vreme de t rei sute de ani. Din cîte se ti e, e un num r lipsi t de sens. O glum . Ha, ha, ha! - Dar de ce? ... adic . .. Kidd era în închisoa re, acuzat de un delict pasibi l de spînzur toare. .. - P i, sigur, nu-i chiar l ipsit de sens i nu-i o glum . Dar num r ul avea sens numai pent ru Kidd i pentru so ia l ui. Ea l-a putut vizit a la închisoare de mai mul te ori . Au stat de vorb . Erau foarte lega i unul de cel lalt. Poat e c el i -a dat vreun indi ciu prin viu grai sa u î ntr-o scri soare pi erdut în decursul ani lor. Era int eresant. Genul de lucruri cu care m ocup eu, numai c indici ul era vechi de t rei sute de ani. - Mai exist i alte teorii? am î ntrebat -o. - P i, cea mai credibil ar fi aceea c num rul reprezint pa i, met oda tradi ional folosit de pira i pent ru a l ocaliza comorile îngropate. - Pa i? -Da. - Pa i începînd de unde? ² Toc mai asta t ia doamna Kidd i nu tii tu. ² Oh! M-a m uitat la num r. Ast a însea mn o mul ime de pa i . ² î i repet c t rebuie s cuno ti codul lor personal. Ar put ea înse mna. .. A privit erve elul, ² patruzeci i patru de pa i î nt r-o direc ie de zece grade i aizeci i opt de pa i înt r-o direc ie de optsprezece grade. Sau invers. Sau po i cit i num rul de l a coad la cap. Cine tie? Nu cont eaz , atîta vre me cî t nu cuno ti punctul de plecare. ² Crezi c acea comoar e îngropat sub unul dint re st ejarii despre care mi -ai vor bit? a m înt rebat-o. Copacii c pitanului Ki dd? ² Nu tiu. Fie a fost g sit , i atunci persoana care a descoperit-o nu a f cut-o public , fíie n-a existat nici o comoar , fíie a r ma s i va r mîne pe ntru totdeauna îngropat . ² Tu ce crezi ? ² Cred c ar trebui s m duc s -mi deschid magazinul. A motot ol it erve elul i l -a îndesat în buzunarul c m ii mele . Am achit at nota de plat i am i e it. Restaurantul se g sea la ci nci mi nut e de Societ atea de Istori e Peconi c, î n fa a c reia Emma î i l sase mi crobuz ul. Am t ras î n parcare, ea m-a s r utat pe obraz di n vîrful buzelor, ca i cum a m fi fost mai mul t decît si mpli aman i . ² Ne vedem l a patru. La Flor ri a Whitestone, Mai n Road, Mattituck. A coborît, a urcat la volanul microbuz ului, a claxonat, mi-a f cut se mn cu mî na i a demarat. Am r ma s un t i mp în Jeep, ascult înd t iril e local e. A fi plecat, dar nu t ia m unde s m duc. Sincer s fi u, î mi epui zase m aproa pe toate firele i nu avea m un birou la care s m duc s mut de col o-colo cî teva hîrtii . Nici un mart or sa u medic l egist nu avea s -mi telefoneze . Pe scurt , m si m ea m ca un detect iv particular, de i oficial nu avea m dreptul s profe sez ni ci ast a. Totu i, luînd în considera ie t oat e fapt ele, de cînd o cunosc use m pe Emma Whit estone f cuse m cît eva descoperiri senza i onal e. Dac avuse se m unele îndoieli în privin a motivul ui uciderii so ilor Gord on, num rul 44106818, g sit în atlasul lor, era de natur s l e spulbere. Pe de al t part e, chiar dac Tom i Judy ar fi fost într-adev r vîn tori de comori ² i nu m îndoia m c fuse ser , date fiind dovezile - nu era neap rat necesar ca moartea s li se fi tras toc ma i de l a aceast îndeletnicire. Ce conexi une dovedi t putea exi sta între s p turi le l or arheologice pe Plum Island i gloan el e pe care le pri mi ser în cap pe podeaua de scînduri din spat ele casei ? Am contactat robot ul telefoni c. Dou me saje: unul de la Max, care m î nt reba unde s -mi expedieze cecul de un dolar; cel l alt de la eful me u, l ocotenentul de pol i i e Wolfe, care îmi cerea din nou imperativ s -l sun l a birou i tot odat m averti za c intrasem î ntr-o mare belea i c în scurt timp avea m s dau de dracu'. Am ap sat pe a mbrei aj i am de marat . Une ori, si mpl ul fapt c te afli la vol an î i face bine. Crainicul de la radio t ocmai spunea: Ä Ul timele t iri referitoare la asasinarea în Nassa u Point a doi cercet tori de pe Pl um Island. Poli ia ora ul ui Southold i a comitat ul ui Suffol k a dat publicit ii o declara ie comun ". Craini cul a citit declara ia cuvî nt cu cuvînt . Doa mne, dac i -am putea convinge pe marii jurnali ti din ma ss- media ne wyorkez s ne citeasc declara ii le de pres , f r coment arii, a m fi în paradisul rel a iil or publi ce. Declara ia comun amintea de

un balon umplut cu aer cald, avînd î n nacel doar dou cadavre. Se sublini a c mobilul dubl ului asa sinat era vaccinul sust ra s. O declara ie separat a FBI-ul ui anun a c nu se ti a dac f pt a ii erau a mericani sau str i ni, dar agen ia prinse se cîteva fire i mportant e. Or gani za ia Mondi al a S n t ii î i expri ma îngri jorarea în leg tur cu sustra gerea acelui Ä vaccin vit al i import ant", atît de necesar în mul te ri ale Lumi i a Trei a. i a a mai depart e. Ceea ce m scotea di n s ri te cel mai mult era c , di n versiunea ofici al a celor întî mplat e, Tom i Judy ap rea u ca ni te ho i cini ci i lipsi i de inim ; mai î ntîi, furase r timpul i resursel e inst itu i ei care -i angaj ase, apoi creaser în secret un vacci n, fura ser formul a i, probabil, cîteva most re, cu inten ia de a le vi nde în schi mbul unor profi turi uria e. Asta în timp ce î n Africa oame nii murea u cu mi ile din prici na acest ei maladii îngrozit oare. Mi -i ima gi na m pe Nash, pe Foster, pe cei pat ru i ndi vizi la costum pe care -i v zusem c oborînd de pe feri bot i o echip de control de l a Casa Al b i de la Pentagon dî nd telefoane peste t elefoane de la Washington pe Plum Island. De îndat ce Se aflase pretuti ndeni c so ii Gord on erau i mpli ca i într-o afacere cu vaccinuri modificate genet ic, geniile de mai sus ve ni ser cu versiunea perfect de acoperire. La drept vorbind, ei voiau s evite panica iscat l a gîndul unei moli me, dar putea m pune prinsoare pe poten iala mea pensie viager de invali ditate c nimeni de l a Washington nu se gîndise la reputa ia so ilor Gordon i a familiilor acestora în mome ntul în care fuse se n scocit pove stea care-i stigmatiza drept ho i . Ironi a ² dac se putea vorbi de ironie în acest caz - era c Nash, Foster i guvernul erau f r îndoial convi n i i acum c so i i Gordon fura ser unul sa u mai multe tipuri de viru i ut iliza i î n r zboiul biologic. Cei de la Washi ngt on, de l a pre edint e în jos pe linie ierarhi c , conti nuau s doarm cu costumele bioprotect oare pest e pijama. Foart e bine. Ia mai d -i în m -sa ! Am oprit la un ma gazin di n Cut chogue, de unde am cump rat un pahar de cafea i un vraf de ziare - New York Times, Post, Daily News i Newsday editat în Long Island. Toate patru reduceau cazul Gordon la cît eva rî nduri pe pagini le din interi or. Nici Newsday nu mai acorda prea ma re aten ie asasi natul ui petrecut pe pl an local. Era m c onvins c o mul ime de persoane de la Washi ngton erau încînt ate c pove stea î ncepea s fi e dat uit rii. La fel i eu. Pentru c ast fel c p t m mîn l iber , în aceea i m sur cu ei. în timp ce Foster, Nash i restul umbla u dup age n i st r ini i terori ti , eu m conducea m dup b nuiel ile mele i dup sent i me ntel e pe care le purta m l ui Tom i Judy Gordon. Era m feri cit i nu prea surprins s descop r c toate presupuneri le mele se dove diser adev rate: c nu era vorba de r zboi biologic, nici de narco ti ce, de ni mic ilegal. Adic , nu prea i legal. în orice caz, înc nu inea m s afl u cine-i lichidase. Fapt la fel de i mportant, ti am c Tom i Judy nu fuse ser infractori i i nten i onam s le redau o reputa i e f r pat . Mi -am terminat cafeaua, am aruncat zi arele pe bancheta din spate i am ie it pe osea. Am mers pîn l a Soundvi e w, un motel din ani i 1950, situat pe rmul oceanului . M -am dus la recep ie i a m întrebat de domnii Foster i Na sh. Tî n rul func ionar m-a i nformat c domni i pe care-i descrisese m deja p r si ser hotelul. Am mai coli ndat pu in cu ma i na - ezit s spun f r ni ci un rost , dar dac nu ti i î ncotro t e duci sau pentru ce motiv, atunci fie e ti func i onar de st at, fie umbli f r rost. Oricum, a m deci s s m duc l a Orient Poi nt. Era o zi la fel de frumoas , ceva mai r coroas , cu briz pu in mai puterni c , tot u i pl cut . Am mer s pîn la st a ia de feri bot Plum Island. Voia m s verific ma i nile di n parcare, s v d dac avea loc vreo activi tate neobi nuit i poate înt îlneam acolo vreo persoa n interesant . Cînd am intrat î n parcare i m-a m a propiat de poart , un om de paz de pe Plum Island mi -a t iat calea i a ridicat o mî n . Milos cum sînt , n-a m trecut cu ma ina pe ste el. El a venit pî n în drept ul meu i m-a întrebat: - Cu ce v pot fi de fol os, domnule? I-a m ar tat legit ima ia i am spus: - Lucrez cu FB I-ul la cazul Gordon. El a studiat legitima ia i actul meu de identit ate, în t imp ce eu îi urm rea m i ni mica. Era limpede c m afla m pe lista l ui de sa bot ori, spi oni i perver i, lucru pe care nu avea de gînd s -L treac cu vederea. M-a privit int o secund , i-a dres glasul i mi-a spus: - Dac vre i s t rage i pe dreapta, am s v fac rost de permi s.

- Bine. Am tras pe dreapt a. Nu m a tepta se m s g sesc un paznic l a poa rt , de i ar fi trebui t s -mi treac prin minte i aceast posi bi lit ate. Tipul a intrat î n cl direa de c r mid , iar eu am î naintat încet în parcare. De felul me u, nu prea suport restri c iile. Primul lucru pe care l-am observat a fost c pe pontonul feribot ului erau parcat e dou ve hicule mil itare. în fiecare am v zut cît e doi sol da i în unifor m i , pe m sur ce m apropi a m, a m reu it s -i identi fic atît pe ei, cît i vehiculele ca apar inînd pu ca i lor ma rini. Mar i diminea nu v z use m nici un vehicul mi litar pe Plum Isl and, dar de atunci l umea se sc hi mba se. Totodat , am re marcat i un automobi l negru Ca price, care putea fi acel a i pe care îl v zuse m ma r i, cu cei pat ru indivi zi l a costum. Am notat num rul de pe pl aca de înmatri cul are. Apoi, mi c înd u- m printre cele ci rca o sut de ma ini parcate, a m v z ut un Ford Taurus cu pl cu e de ma in închi riat ; înclinam s cred c era ma i na cu care ci rculau Nash i Foster. în ziua cu prici na, pe Pl um Island se pet receau lucruri mari. Nu se z rea nici un feribot , nici lî ng ponton, nici la orizont i, cu excep i a pu ca i lor ma rini care a t ept au s sui e vehiculel e la bord ul feri botului care urma s soseasc , nu se vedea nici ipenie de om. Dar cînd a m pri vi t î n oglinda retrovizoare, am v z ut patru - pe nu m rat e - paznici în uniform al ba str alergînd î n direc ia mea, dînd din mîi ni i st rigînd. Era limpede c -l în elesese m gre it pe omul de la poart . Oh, Doa mne ! M -a m îndreptat spre cei patru. Acum îi auzea m stri gî nd: Ä Stai! Stai!" Di n feri cire, nici unul nu i-a dus mîna l a arm . inea m ca raportul pri mit de domnii Foster i Nash s fie a muzant, a a c am cond us în cerc în jurul celor patru pazni ci, f cîndu-le la rîndul meu se mne cu mî na i st rigîndu-le Ä St ai! St ai!" Am efect uat cît eva opturi, apoi, înai nt e ca ci neva s î nchi d poarta de o el sau s -i vin cheful s sc oat arma, am pornit c tre ie ire. Am coti t brusc l a st înga pe M ai n Road i am accelerat, îndreptî ndu-m spre ve st . Ni meni nu a t ras dup mi ne. Iat de ce iube sc eu ara asta. Dou minute mai tîrzi u m g sea m pe fî i a îngust de uscat care lega Orient Poi nt de East Mari on. în dreapta aveam bra ul Sound, în stînga gol ful i înt re ele puzderie de p s ri. Autost rada Zbur toarelor de pe Coa sta Atlant icului. Zilni c afli cît e ceva nou. De oca mdat , de undeva de sus, s-a n pusti t spre mi ne un pesc ru uria . Fusese un pica j perfect cronometrat i minunat executat, o c dere lung i abrupt , plin de elan, urmat de o coborî re lent , dup care pas rea î ni se iar spre înal turi; în clipa urm toare, cu o precizie de frac i une de secund , i-a l sat î nc rc tura pe parbrizul meu, pe care l-a î mpro cat cu verde i purpuriu. Mai sunt i astfel de zile. Am pus î n func iune terg toarele de parbriz, dar rezervorul era gol, a a c n-a m f cut decît s -mi mî nje sc î ntreg parbrizul. Ce scîrbo e nie ! Am tras pe dreapta. Ä La dracu'!" Ve nic inventiv, am l ua t de pe bancheta din spate sticla de M erlot, pe care pl ti se m o groaz de bani la crama Tobin, mi -a m scos din torpedo nelipsi tul briceag cu t irbu on, a m deschi s sticl a, am turnat o parte din Merlot i l-am înti ns cu terg toarel e. Am tras o du c di n vinul r ma s. Nu era r u. Am mai turnat pu in pe parbriz i i ar am tras o du c . Un tip care a trecut cu ma ina pe l îng mine m-a cl axonat i mi-a f cut cu mî na. Din fericire, bomba pe care o pri mi se m a vea o compozi i e apropiat de cea a vinului, a a c parbrizul a r mas de st ul de curat, cu excep i a unei pojghi e purpurii . Am gol it sticl a i am aruncat-o pe banc heta di n spate. Am pornit din nou l a drum. M -a m gîndit la Emma Whitestone. Sînt genul de b rbat care întotdeauna trimi te fl ori a doua zi . Dar s tri mit fl ori unei femei care avea o fl or rie era ceva lipsit de sens. Presupuneam c o comand de flori di n partea mea ar fi l sat -o rece. Ar fi f cut buchet ul i l -ar fi oferit ei îns i. O mare tîmpeni e, dup cum s-ar fi expri mat ea. Trebui a s -i cump r un cadou. Nici sti cl de vin Tobi n n-ar fi fost o aten ie pot rivit . M refer la faptul c fuse ser a man i. în plus, ea avea acces la toate artizanat ele i ma gazinel e de c adouri de prin partea locul ui . Iisuse, fe meia ast a îmi punea o mare pr oble m . Detesta m s cump r fe meilor bijuterii sa u hai ne, dar poat e c t ocmai asta t rebuia s fac. Reve ni nd pe Main Road, am opri t l a o benzin ri e i am f cut plinul . De ase me nea, mi -a m umpl ut rezervorul pent ru terg toare, mi -a m sp lat parbrizul i a m cump rat o hart a zonei.

Am profi tat de pril ej ca s cercetez oseaua, s v d dac mai parca se ci neva prin preaj m i dac m pî ndea. Se p rea c nu m urm rea ni meni , or eu m pricepea m s descop r o codi , indife rent de cele întîmplate pe West 102nd Street. Nu m soc ot eam în pri mejdie, totu i m-a m întrebat dac era cazul s m întorc acas i s - mi iau pi stolul . Am deci s c nu. înarmat doar cu o hart i cu intel ectul me u superi or, a m pornit spre nord, c tre falez . Cu oarecare di ficultate, în cel e din ur m am g sit drumul care ducea spre por i unea la care voia m s ajung. Am parcat, am coborît i am urcat pîn î n vîrful pantei. De ast dat , am cercet at pri n b l ri i i pri nt re i erburile înalte. Am g sit bolovanul pe care ezuse m i a m remarcat c era sufici ent de mare pe ntru a fi folosi t ca punct de reper, dac ai fi vrut s îngropi ceva. M -a m dus pîn l a muchia falezei . Era limpede c în ultimii trei sute de ani stînca se erodase considerabi l, a a c ceva îngropat pe versant ul nordic al fal ezei ² cel dinspre bra ul Sound ² ar fi put ut s fie scos la i veal de vî nt i de ap , poate chiar aruncat jos, pe plaj . Era o teorie pe care abi a acum începea m s-o conturez. Am coborît de pe falez i am urcat în Jeep. Cu ajutorul h r ii recent achizi ionate, am porni t spre partea ve sti c a micului golf Matt ituck. Acolo a m g si t... ei bine, nu Copaci i C pitanului Kidd, ci o tabl indicatoare, pe care scri a Ä Dome niul C pitanului Kidd". Dup toate proba bil it ile, cineva vi sa la o afacere înfloritoare. Am intrat pe Dome niul C pi tanului Kidd, care cupri ndea un mi c grup de ranch-uri de prin anii '60 i case de lemn cu un etaj. Pe l îng mi ne a trecut un pu t i - ierta i -mi jocul de cuvinte - pe bici clet . L-a m oprit i l -am întrebat : - tii unde se afl Copacii C pitanului Kidd? Pu tiul , care avea vreo doisprezece ani, nu mi -a r spuns. ² Se pare c în apropi erea golful e ului exist un pîlc de copaci nu mi i Copacii c pitanului Ki dd. El m-a pri vit, s-a ui tat la ma ina mea, care presupun c L-a impre sionat, fii nd parc despri ns din filmele cu Indiana Jone s, întrucît m-a î ntrebat: ² Vrei s cau i comoara ? - Oh, nu.. . vreau doar s f otografiez copaci i. - C pi tanul i-a î ngropat comoara sub un copac de acolo. Se p rea c toat lumea cuno t ea pove stea, cu excep ia mea. Iat ce se întî mpl a cînd nu erai at ent. ² Unde-s copaci i? l -a m întrebat pe pu ti . ² Priet enul me u i cu mine am s pat o dat o groap mare, pe urm ne-a al ungat poli ia. Copacii sunt într-un parc, a a c nu po i s pa acolo. ² Nu vrea u decît s fac cîteva fotografi i. - Da c vrei s sapi, in eu de ase. - Bine. Condu-m . L-a m urmat pe mi cul biciclist pe o str du erpuit , care cobora spre bra ul Sound, pîn într-un parc de lîng pl aj , în care se vedeau cît eva ma me cu pruncii în c ruci oare. La dreapta era golfule ul Matt ituck, iar ceva mai departe, un port de agre me nt . Am tras pe dreapta i am coborît . Nu se vedea nici un stejar mai r s rit, doar o întindere de m r ci ni i tufi uri de cealalt part e a st r du ei. Cî mpul era m rginit de plaj la nord i de golf l a est . Di ncolo de el , spre ve st, se vedea un peret e de st înc pr v li ndu-se î n mare. La sud de l ocul dinspre care veni sem era o ri di c tur de p mînt pe care se g sea Dome niul C pit anului Kidd. - Unde i-e l opat a? m-a î ntrebat copi lul. ² i-a m spus c fac fotografii . - Unde i-e aparat ul? ² Cum te chea m ? ² Billy. Dar pe tine? - Johnny. Aici e locul? -Da. - Unde-s C opacii C pit anului Kidd? - Acol o. î n parc. A ar tat spre cî mpul întins. Dup toate aparen ele, era un parc nea me najat , o por iune di n parcul pl ajei, ma i curînd o rezerva ie natural decît ceea ce eu, cu mintea mea de l ocui tor al Manhattan-ului, îmi i ma gina se m a fi un parc. i t otu i, nu vedea m ni ci un stejar mai ac t rii. - Nu v d copacii, i-am spus. - Acol o. Mi -a ar tat to i stejarii piti ci, vi inii s lbati ci i al i copaci de acest fel, ni ci unul mai înalt de ase metri. îl vezi pe

acela mare ? m-a î ntrebat. Acol o a m s pat eu cu Jerry. într-o noapt e o s ne întoarcem. - Bun idee. Hai s arunc m o privi re. Billy i -a l sat bi cicleta în i arb , dup care am pornit pe cî mp, împre un cu noul me u asociat. Iarba era î nalt , dar tufele erau r zle e, a a c se putea î nainta cu u urin . Era limpede c Billy nu fuse se prea atent la orele de bot anic , altfel ar fi tiut c cei cî i va copaci nu atinse ser vîrst a de trei sau patru sute de ani. De fapt , nici eu nu m a t ept a m s g sesc chiar stej ari înal i de t reizeci de met ri, cu cranii i oase î ncruci ate sc ulptate în t runc hiul l or. - Ai o l opat în ma i n ? m-a î ntrebat Billy. - Nu, deoca mdat vreau doar s v d locul. Mîine ne întoarcem cu buldozerel e. - Da? Dac g se ti comoara, trebuie s-o î mp r i m. i -am r spuns cu cel mai bun accent de pirat de care eram în stare: - Dac g se sc comoara, fl c ule, am s iau gît ul ori cui î mi cere s-o î mpa rt. Billy i -a dus mîi ni le l a gît, sco înd sunete în bu ite. Am continuat s merg i s î ncerc cu pi ciorul solul ni sipos, pîn cînd, într-un tî rziu, am g sit ceea ce c utam: o buturug uria , pe jum tate put rezit , acoperit cu p mînt i vegeta i e. - Ai mai v zut vreodat a a o buturug ? l-a m întrebat pe Bill y. - Oh, da. sunt pe ste tot. M -a m uitat în j ur i mi-a m i ma ginat vechii stejari care se în l au aici în vre mea col oni til or, pe cîmpul de lî ng marel e golf la bra ul Sound. Aici era un liman natural pentru va se i pe nt ru oa meni i mi -a m i ma ginat o corabi e cu trei cat arge int rînd î n bra ul Sound i ancorî nd ceva mai în larg. Cî iva oame ni au venit cu barca pîn l a mal i au acost at cam în locul unde î mi parcase m ma ina pe str du . Au legat barca de un copac i au mers prin ap pîn pe rm. C rau ceva - un cuf r - a a cum Tom i Judy aduse ser la rm un cuf r. Marinarii ² Wil liam Ki dd i al i cî iva ² au i nt rat în p durea de stejar, au al es un copac, au s pat o groap , au îngropat comoara, au î nse mnat cumva copacul i au plecat, cu gînd s se înapoieze într-o bun zi . Bineîn eles, nu s-a u mai înt ors nici odat . De aceea exist atî tea l egende legate de comoa ra î ngr opat . ² Ac ol o e copacul lîng care am s pat cu Jerry. Vrei s -l vezi? ² Sigur. Am mer s pîn lîng un ci re s lbatic, noduros i b tut de vînt, înalt de vreo patru metri i jum t ate. Billy a ar tat spre baza arborelui, unde se vedea o groap nu prea adînc , pe jum t ate umpl ut cu nisi p. ² Ai ci, mi-a spus el. ² De ce nu de partea cealalt a copacului? De ce nu la cî iva pa i de el? ² Nu tiu. .. am me rs pe ghi cite. Asc ult , ai o hart ? O hart de comori ? ² Am. Dar, dac i-o ar t, s-a zi s cu pri etenia noastr . ² Aaah! a excla mat el i a f cut o i mit a ie dest ul de bun a salt ului î n eternitate de pe o t rambuli n . Am pornit înapoi c t re ma in , cu Buddy Bill y lî ng mine. ² Cum se face c azi nu e t i l a coal ? l-a m întrebat . ² Azi e Rosh Ha sha nah. ² E ti evreu? ² Nu, dar prietenul me u Danny este. ² Unde-i Danny? ² S-a dus la coal . Pu tiul avea st of de avocat. Ne -a m întors la Jeep i am g sit în port ofel o bancnot de cinci dolari . ² Bine, Billy, î i mul ume sc pe ntru ajutor. El a luat bancnota i mi -a spus: ² Ei, mul ume sc ! Mai ai nevoie de aj utor? ² Nu, acum trebuie s m înapoiez i s raportez l a Casa Al b . ² La Casa Alb ? Am ri dicat de jos bi cicleta i i-a m dat-o. Am urcat în Jeep i am pornit motorul . - Copac ul lîng care ai s pat nu-i destul de b trîn ca s fi fost aici pe vre mea c pitanului Kidd, i -am spus. -Da ? - C pi tanul Kidd a tr it acum trei sute de ani. - Mam !

- Ai v zut but urugile cel e mari i putrezi te? Acelea au fost cîndva copaci înal i, la vre mea cînd c pitanul Kidd a ancorat aici. încearc s sapi lîng una dintre ele. - Ei, mul ume sc ! - Dac g se ti comoara, m întorc s-o î mp r i m. - S-a f cut . Dar prietenul meu Jerry ar put ea încerca s - i tai e beregata. Eu nu, fiindc ne -ai spus unde se afl comoara. - Poate c Jerry o s - i tai e ie beregata. - Aaaargh! Am de marat. Ur m toarea oprire, un cadou pe ntru Emma. Pe drum, am î ncercat s mai asa mbl ez în gî nd cî teva pi ese ale aradei. într-adev r, ar fi putut exista mai mult e comori îngropate, dar cea pe care o c utau so ii Gordon i pe care e foarte posi bil s-o fi descoperit , se afla îngropat pe Pl um Island. Era m aproa pe sigur. Iar Plum Island era proprietat e guverna me ntal i orice lucru descoperit pe o propri etate de stat apar i nea stat ului, respecti v Minist erului de Interne. Prin ur mare, solu i a cea mai si mpl de a p c li Cezarul, luînd comoara de pe propriet atea l ui, era aceea de -a muta comoara cu prici na pe propri etatea ta. Totu i, dac închiri ai p mînt, se i vea o proble m . Aceasta t rebuia s fie expl ica i a pentru pogonul de p mî nt cump rat de la Margaret Wil ey. Cu toate acestea, mai r mî neau cîteva întreb ri f r r spuns. în pri mul rî nd, cum de t iuser so ii Gordon c pe Plum Isl and se g sea î ngr opat o comoar ? R spuns: aflaser gra i e preoc up ril or i calit ii lor de me mbri ai Societ ii de Ist orie Peconic. Sau altcineva înaint ea lor b nuise c pe Plum Island ar exista o comoar i atunci se împriete nise cu so ii Gord on, care f ceau parte din personal ul de conducere i aveau acces nelimitat pe insul . î n cele din urm , persoa na respectiv încredin ase so il or Gordon secret ul, apoi to i trei ticluiser un plan, cump ra ser un teren, încheiaser un tî rg, semnat cu sî nge la l umina pî lpîit oare a unui opai , i a a mai depart e. Tom i Judy erau buni cet eni , dar nu u de bi seric . M -am gîndit la ce spuse se Beth - Ä aur corup t or de sfin i" - i mi-a m dat sea ma cît de potri vi t era expre sia. Era li mpede c so ii Gordon int en iona ser s reî ngr oa pe comoara pe terenul lor, ca apoi s- o Ä descopere " i s fac publi c descoperirea, pl tindu- i cinsti t i mpozitel e fa de Stat ele Unite i de st atul Ne w York. Poat e c asociatul lor fuse se de al t p rere. A a trebuie s se fi î ntîmplat. Asoci at ul l or nu se mul umi se cu cele cincizeci de procent e din comoar , pentru care se pre supunea c ar fi trebuit pl t ite impozit e destul de mari. Asta m-a f cut s m înt reb cît valora comoara. Probabi l suficient de mul t ca s j usti fice o dubl cri m . Dup cum îi înv a m pe studen ii mei, o t eorie t rebuia s coroboreze t oat e eleme ntele. în caz contrar, acele eleme nt e se cercau exa mi nat e. Dac faptele erau corecte, dar teoria nu func iona, at unci trebui a schi mbat teori a. în caz ul de fa , cele mai mult e dintre faptele ini iale tri mit eau cu gîndul la o t eorie eronat . F cînd abstrac i e de acest lucru, aveam, în sfî r it , ceea ce fizi cienii ar numi o teorie uni ficat : a a -zisel e s p turi arheol ogice de pe Plum Island, alupa scump , casa de pe rm, închiriat la un pre mare, Spirocheta ancorat în largul insul ei Plum, înscrierea l a Societat ea de Istorie Peconic, pogonul de t eren aparent inutilizabil de pe bra ul Sound, poate i excursia în Angli a. Ad uga i la acestea steagul pirateresc arborat în glum de so i i Gordon, cuf rul de alumi niu care lipsea, num rul de opt cifre din atlasul l or i ob ine i o t eorie uni ficat , destul de soli d , care asambla toate acest e eleme nte aparent disparat e. Sau ² i acesta era marele sau - creierul mi se goli se prea mult de sînge i m în el am total, por ni se m pe o pist absolut fals , inapt me ntal pentru munc a de detectiv i norocos c mi se îng dui se s pun pici orul î n Staten Isl and. i asta era posibil. Adic , ui ta i -v l a Foster i l a Nash, doi ti pi destul de ist e i care dispuneau de toate înlesnirile di n lume, dar care i ei erau complet pe dinafar , porni i pe pi ste fal se. Avea u min i bune, i tot u i r mîneau pri zoni erii vederii lor înguste asupra lumi i: complot ul int erna ional, r zboiul biologic, terorismul mondial i altele ase me nea. Probabil c în via a lor nu auzi ser de c pitanul Ki dd. Foarte bine.

în orice caz, în pofida teoriei mele uni ficate, mai exist au lucruri pe care nu le tiam i nu le în elegeam. Unul dint re lucrurile pe care nu l e t iam era ci ne îi uci sese pe Tom i Judy Gordon. Uneori prinzi asa sinul înc î nainte de -a aduna t oate fapt ele sau de-a î nelege probele de care dispui ; în astfel de cazuri, uneori criminalul se arat coopera nt i - i explic ceea ce i-a sc pat din vedere, ceea ce ai în eles gre it, care i -au fost mot ivele, i a a mai departe. Cînd ob in o m rt urisi re, vreau mai mult decît o recunoa tere a vinov iei - vreau o incursiune î n mi ntea asasi nul ui. Aceasta este o experien util pentru ur m torul caz i întot deauna exist a un nou caz. în situa ia de fa , cuno t ea m ceea ce eu socotea m a fi motivul, dar nu i asa sinul. Tot ce t iam despre cri minal era fapt ul c , b rbat sa u femeie, era o persoa n foart e intel igent . Nu mi -i put ea m i magina pe so ii Gordon punînd ceva la cale î mpreun cu un dobi toc. Unul dintre punctele de pe harta mea mental era crama Tobin. Chi ar i acum, cînd f cuse m l eg tura cu pove stea c pitanului Ki dd i elabora se m teori a mea uni ficat , tot nu-mi putea m închipui cum se î ncadra rel a ia so ilor Gordon cu Fredri c Tobi n în ansa mbl ul datelor. Ei bine, poate totu i avea m s reu e sc.. . am pornit spre podgori il e Tobi n.

20
Aut omobilul alb Porsche, apar i nî nd domnului Tobin, proprie tar, se g sea în parcare. Am parcat i cu ma ina, a m coborî t din ea i m-a m îndre ptat spre cram . Parterul turnul ui central era punct ul nodal al mai mul tor aripi i a m intrat în turn pri n sala de recep i e a vi zitatorilor. Pe scar i pe ascensor era u prinse t bli e pe care scri a Ä Numai pentru personal". De fapt, li ftul din care coborîse domnul Tobi n, cî nd îl întî lnise m pri ma oar , func iona cu cheie, a a c am l uat -o pe sc ri, pe care le prefer, ori cum. Scara era, de fapt, o i e ire de incendiu di n o el i beton, construit în t urnul cu acoperi din lemn de cedru, iar l a fi ecare etaj exi sta o u de o el cu i nscrip i a Ä Etajul al doi lea: contabilitate, personal , facturare"; Ä Etajul al t reil ea: vînz ri, marketing, transport uri pe ap "; i a a mai departe. La etaj ul al patrulea t bli a i ndi ca Ä Birouril e admi ni stra iei". Am continuat s urc pîn l a etajul al cincil ea, unde se afla o alt u de o el, de ast dat f r nici o i ndi ca ie. Am ap sat pe clan , dar era încuiat . Am re marcat o videoca mer de supra veghere i un interfon. Am coborît din nou l a etaj ul al patrulea, unde birouri le administra iei se deschideau c tre o sal de recep ie. în mijl oc se g sea un pupitru de recep ie circul ar, la care nu edea ni meni. în sal a de recep i e se vedeau pat ru u i, care d deau spre birouri, acestea avînd cumva f orma unei pl cinte, efectul neîndoielnic al structuri i ci rculare. Fiecare birou avea o fereast r mare în turn. Cea de a cincea u era închis . N-a m v zut pe ni meni î n nici unul dintre birouri le deschi se i, cum era ora 1: 30, am pre supus c toat l umea era plecat s ia ma sa de prî nz. Am int rat în sala de recep i e i m-a m uitat în j urul me u. Mobili erul p rea s fie din piele veritabil , bi neîn eles purpurie, iar pe pere i se vedeau reprod uceri dup Kooning i Pollock - sau poate copi ii i nepo ii celor care lucrau aici primi ser î ng duin a s - i agate mîzg lelile. Vi deocame ra de suprave ghere era a intit asupra mea, a a c i -am f cut cu mîna. U a închi s s-a dat în l turi i în prag a ap rut o fe meie de vreo trei zeci de ani, cu alura unei func ionare de încredere. - V pot ajuta cu ceva? m-a î ntrebat ea. - V rog s -i spune i domnul ui Tobin c -l caut domnul Core y. - Ave i audien , domnule? - Eu a m u a desc his în permanen . - Do mnul Tobin se pre g te te s mear g s i a prînzul . De fapt, e î n întî rzie re. - At unci îl conduc eu cu ma i na. V rog s -i spune i c sînt aici . Detest s - mi fl ut ur l egi tima ia prin biroul cuiva, afar de cazul în care m duc s -i dau o mî n de ajut or sau s -i pun c tu ele. Cî nd nu urm re ti nici unul din acest e scopuri, unii se enerveaz c le sperii angaja ii cu legitima ia de pol i ie i c int ri cu for a. Spune i-i c e import ant, am rugat -o pe t în ra femeie. Ea s-a dus la u a încuiat , a ci oc ni t cu deget ul, a intrat i a închis u a în urma ei. Am a teptat un mi nut înt reg, ceea ce pentru mi ne înse mna foarte mult , apoi am intrat. Domnul Tobin i fe meia, a mî ndoi în pi cioare, discutau lîng biroul lui . El î i freca barba t -

iat scurt, cu un aer oarecum mefi stofeli c. Purt a un pul over grena, pantaloni ne gri i o c ma t randafirie. S-a î ntors spre mi ne, dar nu mi -a î ntors zî mbetul amical , cu gura pîn l a urechi. - Iert a i-m c am intrat ast fel, domnule Tobin, dar sunt în criz de t imp i a m fost convi ns c nu v ve i sup ra. El i -a dat li ber angajatei i a r ma s î n picioare. Era un adev rat gentle ma n, nici m car nu- i tr da furia. - Ce pl cere nea teptat ! mi -a spus. Ad or expre sia asta. ² La fel i pent ru mine, i-am r spuns. Credea m c n-a m s v mai v d înai nt e de pet recere, apoi , di ntr-o dat , am dat pest e nu mele dumnea voastr . ² Cu ce ocazie ai dat peste numel e meu? Cînd mi-a c zut la a ternut fosta dumitale prieten . De fapt, avea m preg tit un r spuns mult mai pol iticos, a a c am spus: ² Toc mai di scuta m cu cineva despre caz, adi c despre Tom i Judy, despre pa siunea l or pentru vi n i despre cît de încînta i erau c v cunosc. Oricum, persoana re spect iv mi-a spus c ti a c îi cuno tea i pe Tom i Judy. Iat cum a m dat pest e numele dumneavoa str . N-a î nghi it momeal a i mi -a r spuns: ² De asta ai venit ? ² De fapt, nu. Nu i-a m dat am nunte. L-am l sat s rumege cele auzite. Conti nua s r mîn î n picioare în dreptul ferest rei. Am oc olit masa de lucru i m-a m uitat pe fereast r . ² Ce priveli te! ² Cea mai frumoa s priveli te asupra zonei North Fork, afar de cazul în care locuie t i î n turnul farului . ² Adev rat . Panora ma se deschidea spre nord, peste pogoane întregi de vi e. Cele cîteva ferme i livezi di ntre vii creau frumoa se pete de culoare. în dep rt are, uscat ul se ridica în faleze i mpresi onante i, de la î n l i mea l a care m afl a m, putea m vedea di ncolo de ele, pîn l a bra ul Sound. Ave i bi nocl u? l -a m întrebat . El a ov it, apoi s-a dus la un scrin i mi -a adus un binoclu. ² Mul ume sc. Am îndre ptat binoclul c tre bra ul Sound i a m spus: Se poate vedea i coasta statul ui Connect icut. Apoi l -am îndreptat spre stînga, spre por i unea de fal ez care, dup soc otelile mele, era t erenul achizi ionat de Tom i Judy. ² Toc mai am afl at c so ii Gordon cump ra ser un pogon de teren. Dumnea voa st r t ia i ? l -am întrebat pe domnul Tobin. -Nu.

Emma mi-a spus altceva, Fredric.
² P cat c nu s-a u fol osit de priceperea dumneavoa st r în afaceri. Au pl tit dou zeci i ci nci de mii de dolari pentru un teren care nu poat e fi ame najat. - Ar fi trebuit s tie c dreptul de amenaj are fuse se vînd ut comi tatului. Am pus deoparte binoclul i am spus: - Eu n-a m pome nit ni mic despre vînzarea dreptului de amenajare comit atului. Am spus doar c nu puteau a me naja t erenul. Di n cauza pozi iei, a lipsei de ap potabil , a electricit ii sau mai t iu eu ce. Ce v face s crede i c d reptul de ame naj are ar fi fost vî ndut comi tatului? - Se poate s -mi fi ajuns ceva pe la urechi, mi-a r spuns el. - Oh! Deci ti a i c i -au cump rat un t eren. - Cred c mi-a pome ni t cineva de asta. Nu tiam unde se afl locul. tiam doar c nu be nefici a de dreptul de amenaj are. - Bine. M -a m întors din nou spre fereast r i a m îndreptat binoclul domnului Tobin spre st încile fal ezei. Spre ve st peretele cobora abrupt pî n în micul golf Mattit uck i se puteau vedea por iunile denumit e Copaci i C pitanului Ki dd i Domeni ul C pitanului Ki dd. De parte, spre dreapta, la est, panora ma se deschidea pîn la Greenport i di stingea m chiar Orient Point i Plum Isl and. - Se vede mai bine decît de pe platforma bl oc ul ui Empire State Bui lding. Nu-i la fel de î nalt, dar... - Cu ce v pot fi de folos, domnule Core y? F r s dau vre o aten ie î ntreb rii, am spus: - ti i, aici sînte i deasupra întregi i l umi. Privi i la tot ce ave i în jur. Pat ru sut e de pogoa ne de p mî nt, o cas pe rm, un re staurant, un Porsc he i mai t iu eu cît e. Iar dumneavoa str sta i aici, în acest turn cu cinci et aje... apropo, ce se afl la et ajul al ci ncilea? - Apa rta mentul me u.

- Ehei! A a l e place femeil or sa u cum? Nu mi -a r spuns, ci a spus: - Dup întrevederea noa st r de ieri am di scutat cu avocatul me u. -Da ? - El m-a sf tuit s nu stau de vorb cu pol i i a decît în prezen a lui. - E dreptul dumnea voa str . V-a m spus i eu. - Cercet ri le efect uate de avocat ul meu au scos l a iveal faptul c nu mai e ti în sl uj ba efului de poli ie, în calit ate de consi li er în acest caz, i c , de fapt , nu erai nici în mome ntul în care ai discutat cu mine. - E un punct de vedere discutabi l. - Di sc utabil sau nu, dumneata nu mai ai nici un st atut oficial aici . - Corect. Prin urmare, dac nu mai fac parte din pol i i e, put e i sta de vorb cu mi ne. Probl e ma are deci i un alt aspect . Fredric Tobin nu m-a l uat în sea m i a spus: - Avocat ul meu mi-a promi s c va coopera cu poli ia ora ului, dar a aflat c Maxwell nu are nevoie s colaboreze nici cu el, nici cu mine. eful pol i iei e sup rat c ai venit i m-ai luat l a înt reb ri. Ne -ai pus pe a mî ndoi într-o si tua ie delicat . sunt un contri buabi l generos fa de pri ncipalii politicieni local i, a ad ugat el. Am fost extre m de darni c cu banii i cu ti mpul me u, î n efortul de renovare a cl dirilor istorice, în ampl asarea pl cilor come morat ive, mi -a m adus contribu ia la spi tale i l a alt e ac i uni carit abile, incl usiv Asocia ia de Cooperare cu Pol i i a. Am fost suficient de explicit? - Oh, absolut. înc de acum vre o zece propozi i i. De fapt, am trecut s v d dac v-a put ea invit a la prînz. - Am deja o invit a ie, mul ume sc. - Bine, poat e cu alt ocazie. S-a ui tat la ceas i m-a anun at : - Trebuie neap rat s pl ec. - Sigur. Cobor î mpre un cu dumnea voa st r . A tras aer î n piept i a încuviin at din cap. Am ie it di n biroul lui i am mers în sala de recep ie. Tobin s-a adresat recep ionerei : - Do mnul Core y i cu mi ne a m încheiat ce avea m de discutat, a a c nu va mai fi nevoie s revin . Ca s vezi ce înseamn polit e ea. Ti pul era în st are s - i fac o figur , iar tu s nu- i dai seama decît peste cîteva zile. Domnul T a introdus cheia î n broa sca u i i ascensorul ui i , î n scurt timp, l iftul a oprit în drept ul nost ru. Am intrat în lift i am coborî t. Ca s umplu t cerea penibil a ternut înt re noi , am spus: - ti i sticla de Merl ot pe care am cump rat-o? S-a î ntîmpl at s mi fíi e la îndemîn . E stupi d, poate chi ar nosti m, îns cred c dumneavoa str n-o s vi se par a muzant ... am fost ne voi t s -i folose sc con inutul ca s -mi cur un g ina de pe parbriz. - Cum? U a asce nsorului s-a deschi s i a mîndoi a m coborît . - Un pe sc ru uri a mi -a bombardat parbrizul , i -am explicat. El s-a ui tat di n nou la ceas. Jum tatea pe care am b ut-o a fost foarte bun , a m încheiat eu. Nu prea pi c l a li mb . - Ce risip ! i cînd te gînde ti c era vin vechi! a exclamat el. - Era m convins c ast a o s spune i. Tobi n a i ntrat pe u a care d dea spre sala de recep ie a vizit atori lor. L-am urmat. Afar , în parcare, i -am spus: - Apropo, doa mna care m-a f cut s m duc cu gî ndul la nu mele dumnea voastr .. . ine i mi nte? -Da. - Spunea c v e prieten . Dar mul i pretind c v sunt priet eni, ca i so i i Gord on, cî nd în realitat e sunt si mple cuno ti n e, dorni ce s t r iasc în umbra glori ei dumneavoa str . El nu mi -a r spuns. E gre u s at ragi în curs pe cineva care joac rolul seni orului local. Domnul Tobi n era deci s s - i p streze sîngele rece. - în orice caz, ea zi cea c sî nte i prieteni. O cunoa te i pe Emma Whitest one ? Mi s-a p rut c s-a opri t din mers o frac iune de secund , apoi i -a v zut de drum pîn la ma in . - Da, cu vreun an în urm a m avut o leg tur . - i a i r ma s prieteni? - De ce nu?

- Toate Ä fost ele" mele umbl s -mi sucea sc gî tul. - Nu în eleg de ce. Am chicot it. Vreau s spun c era ciudat, dar înc î mi pl cea ti pul , de i îl suspecta m c -mi omorî se priet enii. S nu m în el ege i gre it , dac el ar fi f pta ul , at unci a face tot posibilul s -l tri mit pe sca unul electri c sau orice alt mod de execu ie utili zat î n acest stat pentru pedepsi rea cri mei cu pre medit are. Deoca mdat , dac el se purt a polit icos, m purta m i eu l a fel. Un alt lucru, la fel de bi zar, era c , de la ulti ma noast r întrevedere, aj unse se m s ave m ceva în comun. Adic , amî ndoi mer se se m pî n acolo unde pu i ni b rba i se încumetaser înaintea noa str . .. sau poate nu chiar unul -doi. îmi venea s -i trag o pal m pe spat e i s -i spun: Ä Hei , Freddi e, i-a pl cut la fel de mult cum mi -a pl cut i mi e?" sa u ceva ase m n tor. Dar un gentle ma n nu vorbe te despre leg turile sale amoroa se. ² Domnul e Core y, mi s-a adresat Fredric Tobi n. Am i mpre si a c î i închipui c ti u mai mult e lucruri despre so ii Gordon decît i-am declarat . Te asi gur c nu-i del oc a a. Tot u i, dac poli ia ora ul ui sa u a comitat ului vrea s -mi ia o declara ie, m voi conforma cu drag i ni m . Pîn atunci , e ti bi neveni t aici în calit ate de client i în casa mea ca oaspet e. î ns nu în biroul me u i nu ca s -mi mai pui alte întreb ri. ² Mi se pare rezona bil. ² Bun ziua. ² Poft bun . A urcat în automobi lul Porsche i a plecat. Am privi t î n urm , la turnul Tobin, pe care flutura drapelul negru cu e mble ma proprietarul ui. Dac domnul Tobi n avea de asc uns vreo dovad materi al , aceea nu putea fi decît l a locuin a lui de pe malul oceanul ui sau poat e în apartame ntul de la ulti mul et aj al turnul ui . Evident, nici nu se punea pr obl e ma de o aprobare pentru perchezi i e: nici un j udec t or nu mi-ar fi el iberat un ordin î n acest sens, a adar, se p rea c eram ne voi t s -mi e mi t si ngur un ordin de perchezi i e pentru miezul nop ii. Am urcat din no u î n Jeep i am por nit l a drum. Am sunat robotul telefonic i am recuperat dou me saje. Primul de l a un idi ot anoni m, salariat al sec iei de control a absen el or din cadrul departame ntului de poli i e din Ne w York, care m anun a c mi se a mîna se cont rolul medical pentru mar ea urm t oa re i îmi cerea s confir m me sajul. De fiecare dat cî nd efii nu dau de tine, cer subal terni lor, sec i ei sal arii sau s n tat e s te sune în leg tur cu o proble m la care trebui e s r spunzi . Detest astfel de t erti puri. Ur m torul me saj era de la fosta mea coleg , Bet h Penrose. Ä Bun , John, spunea ea. Regret c n-a m re u it s i au leg tura cu ti ne mai devre me, dar ai ci a fost o nebuni e curat . în orice caz, t iu c nu mai e ti impli cat ofi cial în acest caz, totu i sunt cît eva lucruri pe care a vrea s le discut cu tine. Ce-ar fi s vii încoace mîine dup -a mi az ? Telefoneaz -mi sa u î i telefonez eu, ca s stabi lim locul i ora. Ai grij de tine. " A a deci. Tonul ei era ami cal, dar nu l a fel de ami cal ca atunci cînd di scutase m ult ima oar înt re patru ochi. Ca s nu mai vorbe sc de s rut area pe obraz. Presupun c nu-i o idee prea grozav s t e ar i impetuos î nt r-o î nregi strare tel efonic . Mai preci s, orice ar fi început s se înfiri pe între noi în decursul celor dou zil e pl ine de eveni me nt e se dest r ma se în mod firesc de îndat ce Beth se înapoia se la munc i în lumea ei. Se mai întîmpl . Ac um d orea s discute cîteva l ucruri cu mi ne, ceea ce înse mna c voia s afl e dac i ce anume mai descope rise m. Pentru Bet h Penrose deve nise m un si mpl u martor. Sau, poate, c era m eu ci ni c. Sau poate t rebuia s mi -o sc ot din minte pe Bet h Penrose, ca s -i fac loc Emmei Whit estone. Niciodat nu t iuse m s fac fa mai mul tor rela ii simultane. Era mai r u decî t s te ocupi de zece crime în acela i timp - i totodat mult mai riscant . în orice caz, îmi t rebuia un cadou pe ntru Emma i a m oc hit un butic pe Main Road. Perfect. Am tras pe dreapta i am coborît . Partea frumoa s în America e c se comerci alizeaz mai multe obiecte istorice decî t au exist at i ni ial . Am scotoci t pri n pr v lia mi rosi nd a mucegai, iar proprietara, o b trî nic de treab , m-a î ntrebat cu ce-mi putea fi de folos. - Vreau s cump r un cadou pe ntru o fat . - So ia? Fi ica?

O persoan pe care n-o cunosc prea bine, dar cu care am f cut amor.

- O priet en . -Aha ! Mi -a ar tat cîteva l ucru oare, dar eu nu m pri cepea m deloc l a obiecte vechi . Atunci mi -a venit o i dee ne maipome ni t i am între bat -o: - Sînte i me mbr a Soci et i i de Ist ori e Peconi c? - Nu, dar sunt înscris l a Societ atea de Istori e Sout hol d. Dumnezeul e, c mult e mai erau! - Proba bil o cunoa te i pe Emma Whitest one? - Cum s nu. O fe mei e deose bit . - întoc mai. Caut un cadou pe ntru ea. - Ce frumos! C u ce ocazie?

Obi nuitul dar de a doua zi, în semn de pre uire i afec iune.
- M-a aj utat s fac unel e cercet ri pri n arhive. - Oh, e foarte pri ceput . Ce anume c uta i ? - P i.. . e o prost ie, dar din copi l rie m-a u fascinat pi ra ii. Ea a chicotit. Sau poate a rîs b trî ne te. - Faimosul c pitan K.i dd a acost at i pe rmuril e noastre. -Z u? - Mul i pira i au trecut pe ai ci î nai nte de Revolu i e. Pr dau vasele franceze i spa niol e din Marea Caraibilor, apoi veneau în nord, s - i cheltuiasc banii cî ti ga i pe c i neci nstite sau s - i echipeze cor bii le. Unii s-au st abilit prin partea locului. A zîmbi t i mi-a spus: Cu aurul i bijut eriile lor, au devenit curînd cet eni de vaz . Mult e averi de prin p r il e noa stre au pornit de la comori jefuit e de pira i. îmi pl cea felul ei de a vorbi, u or arhaic. - Mult e averi din zil ele noastre se bazeaz pe corpora ii pi ratere ti, am comentat . - Asta n-a m de unde ti . ti u îns c trafican ii de droguri de azi seam n cu pi ra ii de odini oar . în copil ria mea, a ad ugat b trî na, existau trafican i de rom. Aici localni cii respect l egea, dar ne g si m l a r scrucea c ilor mari time. - Ca s nu mai vorbi m de Autost rada Zbur toarelor de pe coasta Atl anticului. - Aceea e pentru p s ri. - Exact. Dup ce am mai spor ov i t pre de un minut, m-a m preze ntat cu nu mele de John, i ar ea mi -a spus c se numea doamna Si mmons. - Societatea de Istorie Southold de ine i nforma ii despre pira i? a m întrebat . - Da. Dar nu prea mult e. La arhi ve exist unele docume nte i scri sori originale. La muzeul nostru ave m i un afi original , pri n care se ofer recompe ns . - Se întîmpl s ave i o hart ori gi nal , folosit de pira i, pe care s-o pot fotoc opia? Ea a zî mbit. - îl cunoa te i pe Fredri c Tobi n? a m întrebat -o. - Cine nu-l cunoa te? Bogat ca Cresus.

Ca cine
- E me mbru al Soci et i i de Ist ori e Sout hold? M refer l a domnul Tobin, nu la Cresus. - Nu, dar domnul Tobin e un cont ribuabil foarte generos. - Vi ziteaz arhivele Soci et ii ? - Di n cît e ti u, l e-a vi zitat. De i de un an încoace n-a mai venit . Am încuvii n at di n cap. Trebui a s a m perma nent în vedere c aici nu era Manhattan, c aceast comunitate num ra circa dou zeci de mi i de suflete i c , de i nu to i se cuno t eau între ei, fiecare cuno tea pe cineva care, la rîndu-i, cuno tea pe altci neva. Pentru un detecti v, era ca i cum ai fi î not at pîn la genunc hi în n mol . Oricum, cel pu in una dint re c ut rile mele se încheiase. - Mi-a i putea recomanda ceva pentru doa mna Whitestone ? a m întrebat-o pe doa mna Si mmons. - în jurul c rei sume ? - Pentru doa mna Whitest one ni mi c nu-i prea sc ump. Cincizeci de dolari . - Oh.. . p i... - O sut . Ea a zî mbit i mi -a ar t at o oli de noapte di n por elan, cu mî ner ma re, decorat cu trandafiri picta i. - Emma colec ioneaz astfel de obiecte, mi-a spus. - Ol i e de noapte? - Da. Le fol ose te ca ghi vece. Are o întreag col ec ie. - Sînte i sigur ?

- Bineîn eles. Pe aceasta am oprit -o ca s i-o ar t. Dateaz de la sfî r it ul epocii victori ene. E fabricat în Angl ia. - Bine. O cump r. - ti i, cost ceva mai mult de o sut de dolari.. - Ce însea mn mai mult ? - Dou sute. - A fost folosit vreodat ? - Cred c da. - Accept a i c r i de credit Visa ? - De sigur. - Mi-o pute i î mpacheta? - V-o pun î nt r-o pung pentru cadouri . - O pute i lega i cu o fundi ? - Dac vre i. Tîrgul fuse se î nchei at. Am ie i t din magazin cu gloriosul ucal, a mbalat într-o frumoa s pung de plastic, roz cu verde. M -a m dus la Bibl ioteca Catchogue, fondat în 184Î i care pl tea acelea i salarii. Bi blioteca se g sea în cap tul paji t ii comunale; era o cl dire mare, acoperit cu i ndril , i avea o turl care te ducea cu gîndul c acolo fuse se cîndva o biseri c . Am parcat i a m i ntrat. La biroul din fa era o femeie î n vîrst , cu o figur a spr , care m-a cercet at pe deasupra oc helaril or bifocali . I-a m zî mbit i am trecut pe lîng ea. La intrarea î n bibli ot ec am v zut o pînz mare pe care scria: Descoperi i comoara îngropat - Citi i c r i. Un sfat excelent. Am g sit catal ogul care, har Domnul ui, nu era pe calculat or i zece minute mai t îrziu edea m î n sala de lect ur , avî nd în fa un vol um intit ulat Cartea comorii îngropate. Am citit despre un anume John Shel by din Thack ha m, Anglia, care î n 1672 fuse se azvîrlit din a înt r-un boschet; acolo g si se un va s de fier cu peste ci nci sut e de monede de aur. Conform legisla iei engl eze pentru comori descoperi te, orice propriet ate ascuns sa u pi erdut apar i nea Coroanei . Cu t oat e acestea, Shelby refuza se s predea comoara slujba il or regali i fusese are stat, judecat pentru tr dare i decapitat. Probabil c era una dintre pove tile preferate ale Fi scului. Am citit despre legi sla ia comorilor desc operite din Statel e Uni te i din alte ri. în esen , toate sunau ca m a a: Ä Rîde cine g se te, plî nge cine pierde". Totu i exi sta un act, denumit ÄLegea pentru p strarea valori lor ist orice americane ", care spunea clar c orice lucru g sit pe o propriet ate federal i nt ra sub jurisdi c ia Minist erului Agricul turii , al Ap r rii sau al Afacerilor Interne, în func ie de terenul respectiv. Mai mult decît atît, era nevoie de aut oriza ie pentru a s pa pe o propriet ate federal i orice g seai apar inea Unc hiului Sa m. Mare afacere! Totu i, dac descopereai bani , obi ecte de val oare sau orice alt comoar pe p mînt ul t u, î i apar inea, atît a ti mp cît puteai dovedi c propri etarul ini ial murise, c mo tenit orii acestuia nu se cuno teau sa u c obiectel e în cauz nu fuse ser furate. în caz c fuse ser furate, puteai ridi ca preten ii asupra lor dac propriet arii de drept erau deceda i, necunoscu i sau du ma ni ai rii în moment ul în care ob inuser ba nii , bunuri le sau comoara respect iv . La exe mple figurau comoril e pira ilor, bog iile l uate pri n jaf, pr zile, i a a mai departe. Pîn ai ci, toate bune i frumoa se. Ca s pun capac, Fiscul, dînd dovad de o incredibil generozit ate, pretindea impozit numai pe partea pe care o vindeai sau o transformai în bani în fiecare an, at îta timp cît nu erai vîn tor de comori profesionist. A adar, dac erai bi olog, de pild , i de ineai o bucat de teren pe care descopereai o comoar , fie din î ntîmpl are, fie ca urmare a pasiunii tale pent ru arhe ologie, comoar care valora s zi cem zece sau dou zeci de mil ioane, nu pl teai nici un impozit decît dac vindeai o parte din e a. Ce dr gu ! Aproape c -mi ve nea s m apuc de c ut at comori. Dac stau s m gîndesc, asta i f cea m. Cartea mai spunea c , dac o comoar avea valoare ist oric sau reprezenta ve stigi i al e culturii populare - punct î n care, aten i e, era citat ca exe mpl u comoara pierdut a c pitanului Kidd ² atunci valoarea ei cre tea considerabil, i a a mai depart e. Am mai citit un timp i am aflat mult e despre legisl a ia comoril or g si te, precum i cît eva interesante exe mpl e i istorii ale unor cazuri. Unul mi -a at ras at en ia î n mod deose bi t: î n anii '50 cineva a r sf oi t vechi docume nte al e Amiral it i i, de la Arhi vele Publice din Londra. Acolo a dat pest e o epi stol îng lbenit de vre me i scri s

în 1750 de un faimos pirat , pe nume C harles Wilson, c tre fratel e s u. Scrisoarea fuse se g sit pe un va s de pira i capt urat de Marina brit anic . Suna cam a a: Ä Drag frat e, exist trei rîuri, la circa o sut de pa i la nord de al doilea golful e de deasupra insulei Chi ncoteague, Virginia, care reprezi nt ext remit atea sudi c a peninsul ei . La izvoarel e celui de al treilea rî u, porni nd din nord, este o falez care d spre Oceanul Atlanti c i pe care cresc t rei ced ri, l a dist an de vreun metru i ceva unul de alt ul. între ace ti copaci am îngropat zece cufere ferecate în fi er, cu li ngouri de aur, argint , di ama nte i giuvaeruri în valoare de vreo 200 000 de lire sterline. Mergi în t ain pe falez i dezgroap como ara ". Era li mpede c fratel e lui Charles Wi lson nu aj unse se niciodat în pose sia scrisorii , din mome nt ce ea fuse se i nt erceptat de c tre Mari na britani c . Pri n urmare, ci ne g sise comoara ? Marina brit anic ? Sau poat e persoa na care descoperise scri soarea în Arhiv dou sute de ani mai t îrzi u. Autorul C r ii comorii îngropate nu relata sfî r it ul pove ti i. Probl ema era c la Londra exist a un loc nu mit Arhiva Public , sec i a Amiral itat e, i Dumneze u ti a ce puteai descoperi acol o, dac aveai ti mp, r bdare, o lup , cuno tin e de englez veche, pu in l comie, optimism i si m al aventurii. Eram convins c g sise m e xpl ica i a s pt mînii petrecute de so i i Gordon la Londra cu un an în urm . Trebuia s pre supun c i ei citiser ceea ce citeam eu acum i cuno teau l egisla ia comorilor g site. în afar de aceasta, erau sufi cient de int eligen i ca s - i dea sea ma c orice ar fi descoperi t pe Plum Island apar inea st atului ² f r profit de cincizeci l a sut , f r ni mic - i c tot ce ar fi preti ns c descoperi ser pe proprietat ea închiriat de ei apar inea propri etarului , nu chi ria i lor. Nu era nevoie s fii doct or în drept ca s în elegi toate acestea. Proba bil c lui Tom i Judy le trecuse prin mi nte c solu ia cea mai si mpl î n proble ma propriet ii era s - i i n gura dac descopereau ceva pe Plum Island. Dar poat e c undeva pe parcur s î i d duser sea ma c cea mai bun cale - i, în final, cea mai rentabil ² era s schi mbe locul comorii , s anun e descoperirea, s fac publ icitat e, s pl teasc taxe numai pe ceea ce vi ndeau în fiecare an i s intre în istorie drept doi doct ori în t iin , ti neri i frumo i, care g siser comoara c pitanului Ki dd i deveniser putrezi de boga i. A a ar fi procedat orice persoa n int eligent i dotat cu gîndire logic . A a a fi procedat i eu. Mai r mî neau îns cîteva proble me. î n primul rî nd, t rebuia s sc oat de pe Plum Island t ot ce descopereau acolo. în al doilea rînd, comoara trebuia reîngropat î n a a fel, încît descoperirea ei s par , nu numai plauzibil , dar s fac fa ori c ror st udi i tiin ifice. Solu ia era faleza erodat . Pentru mine t ot ul era logic. i pent ru ei fusese l ogi c, numai c , la un mome nt dat, Tom i Judy f cuser sau spuse ser ceva de l a care li se tr sese moartea. Fredric Tobin m min i se în leg tur cu cîteva lucruri , pri ntre care rela i a lui cu so i i Gordon, care p rea pasi bil de diverse i nterpret ri, în plus, Tobin era fie falit , fie l a un pas de fali me nt. Pent ru un detectiv cri minal ist, am nuntul reprezenta un se mnal lumi nos sa u un cl opo el de alarm . Nu numai c Tobin c utase prietenia so ilor Gordon, dar o sedusese ² sau, cel pu i n, o fermecase ² pe Emma Whitest one, de profe si e ist oric i arhi var. Probabil c el era cel care, înt r-un fel sau alt ul, descoperi se c pe Plum Island se put ea g si îngropat o comoar . i proba bi l c tot el fuse se cel care pl tise s pt mî na pet recut la Londra de c t re so ii Gordon, cu sc opul de a face cercet ri i, poate, de a preciza l ocul comori i. Fredric Tobin era pri mul pe list a mea de suspec i , dar nu-i trecea m cu vederea nici pe Paul St evens, nici pe cei lal i sal aria i de pe Plum Island. Di n cîte îmi d deam sea ma, era o conspira ie mai a mpl decît îmi ima gina se m la început i în care put eau fi implica i Stevens, Zol lner i alte persoa ne de pe insul , plus Tobin, pl us.. . ei bine, Emma Whi testone.

21
Nu mi -a fost greu s descop r fl or ria Whitest one; în ulti mel e trei luni trecuse m de zeci de ori prin fa a ei. Am parcat în i mediata ei apropi ere, mi -a m ara njat p rul î n oglinda retrovizoare, a m coborît di n ma in i a m intrat în magazin. Era un l oc foart e pl cut, plin de... fl ori. Mirosea frumos. Tîn rul din spat ele t ejghelei m-a î ntrebat:

- Cu ce v pot servi, domnule? - Am înt îlnire cu Emma Whitestone. - Sînte i cumva John? - în persoan . - A trebuit s fac ni te comi si oane... A tepta i o clip . A st ri gat pe cineva din spatele flor ri ei: Janet, a venit John, o caut pe Emma ! Di n int eriorul flor riei a ap rut Janet, o femei e trecut de patruzeci i cinci de ani, împreun cu alta de vreo dou zeci i ci nci, pe care Janet a prezentat -o ca fund Ann. - Emma întreab dac v pute i întîlni în cl direa Societ ii de Ist orie, mi -a spus Janet. - Ni ci o proble m . - A spus c n-a avut cum s ia l eg tura cu dumnea voa st r , a ad ugat Janet . - Nu face ni mic. M descurc s ajung pî n acolo. - S-ar put ea s î ntîrzi e pu in, m-a preve nit Janet. A avut cîteva comi sioa ne i livr ri. - Ni ci o grij , am s-o a t ept acolo. La nevoie, chi ar t oat noa ptea. Oare chiar era nevoie de trei persoane ca s m pun în t em ? Era li mpede c cei trei m cînt reau din ochi. Tîn rul mi -a î ntins cartea de vi zit a magazi nul ui i mi -a spus: - Dac ave i vreo proble m , tel efona i la acest num r. - De sigur. V mul ume sc tuturor pentru aj ut or. Ajungînd l a u , a m întors capul i a m ad ugat : Frumo s l oc are Emma aici. To i au zîmbi t. Am plecat . Nu-mi fuse se gre u s l e cî tig si mpati a. Am urcat iar în Jeep i am pornit spre Cutchogue Gree n. M detest am pe ntru simplul gînd c Emma Whitestone putea fi î n cîrd i e cu Tobin sa u cu mai ti u eu cine. în fond, puse se întregul personal al fl or riei s - i dea cu p rerea despre noul ei pri eten. Pe de al t part e, cî nd te cul ci cu o femeie pe care abia ai cunoscut -o, trebuie s - i pui probl e ma dac e vorba de far mecul t u sau de agenda ei. i totu i, eu eram cel care o c ut a, nu i nvers. De unde-i luase m numele? De la Margaret Wiley? Nu, îl descoperise m mai înaint e, î n agenda electronic a so ilor Gordon de pe Plum Isl and. Se p rea c între toat e aceste persoa ne exist a o leg t ur . Poate c i Margaret era implicat . Poate c era i mplicat înt reaga popula ie din North Fork, eu fiind singurul r ma s pe dinafar . Ca în acele filme de groaz cu sate locuite numai de vraci i vr jitoare, în mi jlocul c rora î i face apari ia t uristul ne ti utor, în scurt ti mp sortit pie irii. Am int rat în mi ca parcare de lîng cl direa Soci et i i de Istori e. N-a m v zut nici un mi crobuz de fl or rie, ci numai un Ford vechi de zece ani. Am l sat oli a de noapt e pe bancheta di n spate, gîndindu-m c nu era mome ntul potri vi t ca s-o ofer. Poate dup ma sa de prînz. M -a m dus la intrarea principal , pe care era lipit un alt bilet, cu un si ngur cuvînt: Ä Intr ". M -a m conformat. în hol ul mare de l a int rare am strigat: Ä Emma !" Ni ci un r spuns. Am col indat pri n diverse înc peri ale uri a ului conac i am strigat di n nou: Ä Emma !" Din nou t cere. Era de neconce put c descui ase u a i o l sase a a, cu atîtea exponate de jur împrejur. M -a m dus în capul sc ril or i am stri gat din nou numele ei , dar nici de ast dat n-am pri mi t un r spuns. Mi -a t recut prin minte c , poate, era l a toalet i n-ar fi t rebuit s-o st rig. Dac ar mai fi a teptat pu in, i -ar fi put ut înt rebuin a cadoul. Oricum, a m început s urc trept ele, care scî r îiau. Nu afi rm c a fi vrut s a m pist olul asupra mea , dar z u c a fi preferat s -l a m. Deci , am urcat pîn l a etaj i am ci ulit urechil e. Nici un zgomot, afar de trosnet ele obi nui te dint r-o cas veche. Am hot rît s intru în salonul de sus, aflat pe la j um tat ea coridorului . Am încercat s p e sc f r s fac s scî r îie nenorocit a aceea de podea de scî nduri, dar ea scî r îia i ge mea la fi ecare pas. Balamal ele, pur i si mpl u, url au. Iisuse ! Am int rat în salon i, în aceea i cli p , din spatele u ii între deschi se a r sunat un ip t. M -am r sucit fulger t or i am dat cu ochii de Emma care inea o spad îndreptat spre st omacul me u. ² Asta-i pent ru ti ne, pi rat nel egiuit! Mi -a s rit inima din pi ept , cît pe ce s fac pe mine. Am zî mbi t. ² Foarte amuzant.

² Te-a m speriat, a a-i? Purta un tricorn albastru i inea în mî n un pumnal fl exibil din plast ic. ² M-ai luat prin surpri ndere. ² Ar i ceva mai mult decît surpri ns. Am reu i t s -mi recap t controlul i am observat c de ast dat purta pant aloni cafeni i, o bluz albastr i sandal e. ² Am c ump rat tricornul i spada de la magazinul de suveniruri . Ave m o colec ie întreag de prosti oare din acestea pentru copii. S-a dus la fot oliul de lîng e mine u i a luat de pe el o p l rie neagr de pi rat, cu crani ul i oasele încruci at e, o sabie încovoiat , din pl astic, un peti c pentru ochi i ceva care aducea a perga ment . Mi -a î ntins p l ria i peticul, pe care a i nsistat s mi-l pun, cont inuînd s m î mpung în stomac cu vîrful spadei. Mi -a ar tat pergame ntul îng lbeni t pe care era desenat o hart int itulat Ä Hart de pira i". Hart a înf i a nelipsi ta i nsul cu pal mier, o busol , un chip gr suli u care sufla î n chip de vî nt de apus, o rut mariti m t rasat cu o l inie punct at , o corabie cu trei catarge i un arpe de mare lung de nou metri , pl us ma rele X negru care marca lada cu comori . - E ma rfa care se vinde cel mai bine la copii i de t oate vî rstele, a spus Emma. Lumea e fasci nat de comorile pi ra ilor, a ad ugat ea. - Z u? - Tu nu e ti fasci nat? - sunt lucruri int eresante. Pe Fredric îl interesau comoril e pira ilor? a m întrebat -o. - Poate. - Nu mi-ai spus c l-ai înv at s citeasc î n engleza veche? a m întrebat. - Ba da, dar nu t iu ce anume îl interesa s citeasc . Ne-a m privi t un t imp, dup care ea m-a î ntrebat: Ce se înt împl , John? - Nu tiu precis. - De ce m întrebi despre Fredric? - sunt gelos. Nu mi -a r spuns, îns mi-a pus alt întrebare: - De ce ai vrut s ne întîlnim ai ci ? - P i.. . pot conta c-ai s p strezi secretul? - Care secret ? - De spre pira i. - Ce-i cu ei? între a-i spune unui martor ce vrei i de ce anume vrei nu-i decît un pas. Am schi mbat subiectul i am spus: - l-am cunoscut pe sal aria i i t i. Janet, Ann i.. . - Warren. - Exact. Am trecut exa menul. Ea a zî mbit i m-a l uat de mîn . - Hai s te vezi în ogli nd . M-a condus î n hol, apoi în dor mitorul din secol ul al optsprezecelea. M-am privit în ogl inda de perete, cu p l ria de pirat, cu peticul pe ochi i cu sabia în mîn . - Ar t ca un creti n. - Z u c da. - Mul ume sc. - Pun prinsoare c niciodat n-ai f cut amor înt r-un pat de puf. - Nu, nici odat . -Va trebui s - i p strezi p l ria i peticul. - E caprici ul me u sa u al t u? A rîs i, pîn s m dez meticesc, s-a dezbr cat, l sîndu- i hainele pe podea. A r ma s cu t ricornul pe cap i , inîndu-l cu o mî n , s-a t rîntit pe pat , pe plapuma v t ui t , probabil un exponat ist oric valoros, pe care pîn at unci ni meni nu f cuse dragoste. Am int rat în joc i m-a m dezbr cat, p strînd p l ria i peticul. Dup cum a m mai spus, ea era î nalt i avea pi cioare l ungi, i ar paturi le de pe vre muri erau scurte, a a c capul cu p l ri a se spri j inea de c p tîi, i ar t lpile atingeau t blia pat ului. Era un tabl ou a muzant. Am î nceput s rîd. ² De ce rî zi? ² De tine. E ti mai lung decît patul. ² S vede m cît de lung e t i tu. în orice caz, dac nici odat n-a i f cut amor pe o salt ea de puf, s ti i c n-a i pierdut mare lucru. Ac um în elegea m de ce ni ci unul di ntre vechile portrete ag ate pe pere i nu afi a o min zî mbitoare.

22
Mai tîrziu, în sal a arhivelor, ne -a m a ezat amînd oi, în piel ea goal , la ma sa de stejar. Emma a b ut o can de ceai de plante care mi rosea ca o alifie de ma saj. Ad una se ceva material: docume nte ori ginale î n folii de plastic, cîteva c r i vechi, cîteva reprod uceri dup scrisori i docume nte ist orice. Sorbea din ceai i r sfoi a hîrtiile. Eu m g sea m în st area de spi rit caracteri stic b rba il or dup actul sexual, adic m î nt reba m dac s m culc sau s m duc acas . Dar nu putea m face nici una, ni ci alta; aveam de l ucru. - De fapt, ce anume te i ntereseaz ? m-a î ntrebat Emma. - M i ntereseaz comoril e pira ilor. Exist vreuna pri n î mprejuri mi? - Sigur. Oriunde ai s pa, dai peste monede de aur i argint , diama nte i perle. Fer mierii spun c din cauza lor nu- i pot ara p mî ntul. - îmi î nchi pui. Totu i , hai s fim serio i . Nu pot s suf r cî nd al i i fac pe de tep ii. - Prin partea l ocul ui ci rcul mai multe legende i adev ruri despre pi ra i. Vrei s auzi pove st ea cea mai cunoscut ? Pove stea c pitanul ui Kidd? - Da, vreau. Dar nu de la începutul început uril or, ci numai în m sura în care c pitanul Ki dd are vreo leg tur cu aceste locuri i cu comoara îngropat . - Bine... în primul rî nd, trebui e s tii c Willi am Kidd era sc o i an de origi ne, î ns tr i a în Manhattan î mpre un cu so ia, Sarah, i cu cei doi copii ai lor. De fapt, locui au chiar pe Wall St reet. ² Care-i i acum plin de pira i. ² Ki dd n-a fost pirat î n sensul cl asic al cuvînt ul ui. De fapt, a fost corsar în sol da lordului Bellomont, guvernatorul de atunci al stat elor M assachusetts, New York i Ne w Hampshire. A luat o înghi itur de ceai. A adar, avînd împuterni cire regal , c pitanul Wil liam Ki dd a ri dicat ancora din port ul Ne w York în anul 1696 i a porni t în c utarea pira i lor, cu scopul de -a pune st pînire pe pr zil e lor. Bellomont a contribuit cu o sum considerabil din banii personali pent ru a cump ra i echipa vasul lui Kidd, Adventure Galley. Existau i î n Angli a sus i n tori puternici i boga i ai acestei ini iative, printre care patru lorzi englezi i î nsu i regel e Wil liam. ² Presi mt c încep necazuril e. Niciodat nu trebui e s i ntri în cîrd i e cu st atul. ² Ami n. Am a scult at-o cum dep na pove stea pe care o t ia pe di nafar . M -a m întrebat dac i Tobi n o cuno tea i, în acest caz, o aflase înaint e sau dup ce o întî lnise pe Emma Whitest one? Apoi, ce mot ive seri oa se ar fi avut cineva ca s - i închipuie c undeva era îngropat o comoar veche de trei sute de ani care putea fi descoperit ? Dup cum afl ase m din conver sa ia cu Billy, lî ng golfule ul Mattit uck, comoara lui Kidd era un vi s, o pove st e pentru copii. Bineîn el es, se prea poate ca ea s fi existat , da r era înconjurat de nenum rat e mi turi i l egende, dup cum î mi spuse se Emma la Rest aurantul Cutchogue, de atît ea h r i i indicii fal se, încît în ulti mele trei secole ajunse se s nu mai se mnifice nimic. Apoi mi -am a mi ntit de cel care g si se scri soarea l ui Charles Wil son în Arhi vele Publice.. . prin urma re, poat e c Tobin i so i i Gord on d duser pe ste dovezi reale i incontestabil e. ² A adar, a cont inuat Emma, cum n-a avut noroc în M area Caraibilor, Kidd a por nit s caute pi ra i în Oceanul Indi an. Acol o a pr dat dou vase ale Marelui Mogul al Indiei. La bord se g seau bog ii fabuloase, care pe atunci val orau circa dou sute de mii de li re st erline. Azi ar putea valora dou zeci de mili oane de dolari. ² Nu-i r u pentru o zi de munc . ² Nu. Din p cate îns , Ki dd a f cut o gre eal . M ogul ul era aliatul regelui, a a c s-a pl îns st atului engl ez. Kidd s-a ap rat , sus i nînd c cel e dou cor bii ale Mogul ului navi ga u sub pavilion francez, or Anglia i Fran a se g sea u pe atunci în r zboi. Prin urmare, chiar dac vasele Mogul ului nu era u de pira i, r mîneau oricum c or bii ina mi ce. Din nefericire pentru Kidd, statul englez era în rel a ii bune cu Mogulul datorit Companiei Indiilor de Est care f cea afaceri b noa se cu acesta. A adar, Ki dd a dat de belea i singura cale de sc pare ar fi fost s achit e contraval oarea pr zii , adic dou sute de mii de li re st erline. - Bani i deci d.

- Ca de fi ecare dat . Apr opo de bani, din nou mi-a venit în minte numele lui Fredric Tobi n. De i nu era m pr opriu-zis gelos pe vec hea rela i e dintre el i Emma, m-a m gîndit c ar fi pl cut s -l pot pr ji pe Freddie pe sca unul el ectric. Vino- i în fire, John. - A adar, Wi lli am Kidd s-a î napoi at î n Lumea Nou la bordul va sul ui s u, a continuat Emma. A f cut escal în M area Caraibil or, unde a aflat c era la rîndul l ui vî nat i c fusese acuzat de piraterie. Gî ndind în per spectiv , a l sat cam o trei me din prad î n Indii le de Ve st, în grija unei persoa ne de încredere. O mare parte a echipajului nu voia s aib necazuri , a a c i -a l uat part ea cuvenit din prad i a r ma s î n Marea Carai bilor. At unci Kidd a cump rat un va s mai mic, o goelet cu numele de San Antonio i s-a î napoi at la Ne w York, ca s r spund acuza iilor. Pe parcur s, al i me mbri ai echipajul ui au cerut s fie l sa i la rm î mpreun cu pa rt ea lor de prad ; dorin a l e-a fost î ndepl init i au fost debarca i în Dela ware i Ne w Je rsey. Dar Ki dd continua s aib l a bord o ime ns comoar care azi ar valora poate zece sau ci ncisprezece mili oane de dolari . - De unde tii c avea la bord o astfel de comoar ? a m întrebat . - De fapt, nimeni nu t ie preci s. sunt presupune ri bazat e în parte pe plîngerea Mogulului adresat statului britanic, care ar putea con ine i exager ri. - Mogulii mi nt. - Proba bil. Nu uita c , î n afar de valoarea comorii gra m de gra m, o part e dintre bij ut erii trebui e s fie î n prezent pi ese de muzeu. Gî nde t e-te c , dac ai l ua o singur moned de aur din acea epoc , valorînd poat e o mie de dolari, i ai a eza -o î nt r-o vi tri n , î mpreun cu un certificat care s ateste c a f cut parte di n comoara c pitanului Ki dd, ai primi pe ea poat e dublu sau tripl u. - V d c ai înv at marketi ng la Universi tatea Columbia. Ea a zî mbit, apoi m-a pri vit lung. - E ceva legat de uciderea so i lor Gord on, nu-i a a? m-a î ntrebat. Privirile ni s-au î nt îlni t. - Te rog conti nu , a m înde mnat -o. Ea a t cut o clip , apoi a pove st it mai depart e. - Bun. .. se t ie din documente i arhive publ ice c William Ki dd a acost at pe Long Isl and, venind dinspre est, i c a ancorat l a Oyst er Bay, unde a luat leg tura cu Jame s Emmot, un avocat celebru pentr u ap rarea pi ra il or. - Hei , nevast -mea lucreaz l a fi rma respectiv . i î n prezent se ocup cu acela i gen de afaceri. Ea nu s-a si nc hisit de int erven ia mea i a conti nuat: - La un mome nt dat, Kidd a l uat l eg tura cu so i a lui din Manhattan, care a venit la bord ul goeletei Sun Antonio. tim c l a acea dat î ntreaga comoar se afla î nc pe corabie. - Vrei s spui c avocat ul î nc nu puse se mîna pe ea? - De fapt, Emmot a pri mit de la Kidd o sum generoa s ca s -l apere de acuza ia de piraterie. O pri vea m pe Emma Whitest one în t imp ce pove stea. î n lumina l mpii di n sala arhivelor, cu vraful de docume nt e în fa a ei , ar ta i vorbea aproa pe ca la cat edr . î mi ami nt ea de cît eva profesoare, colege cu mine la John Jay: sigure pe el e, t ob de cart e, cal me i competent e în clas , fapt pentru care mi se p reau se nzuale i sexy. Poate r m se se m c u nostalgi a profesoarel or înc di n clasa a asea de l iceu, cî nd înv ase m cu domni oara Myerson, despre care mai avea m i acum vi se erotice. în orice caz, Emma a continuat: - Do mnul Emmot s-a dus la Boston în numele l ui Kidd i s-a întîlnit cu l ordul Bellomont . Emmot i -a î nmînat acestuia o scrisoare se mnat de Kidd, precum i dou permi se de naviga ie franceze, luate de pe cel e dou vase ale Mogulul ui , dovad c Mogul ul f cea joc dublu, colaborî nd atît cu englezi i, cît i cu francezii, a a c Ki dd avuse se tot dreptul s captureze cor biil e. - Cum de tia Kidd acest lucru în mome ntul în care a atacat cor bii le? - Bun întrebare. Dar în cur sul proce sul ui nu a fost pus niciodat . - i spui c avocatul lui Ki dd a predat aceste permi se de naviga ie, acest e importante pr obe ale ap r rii, lui Bellomont ? - Da, dar Bell omont inea ca Kidd s fie spînzurat, din motive polit ice. - Avocat ul trebuia concediat. î ntotdeauna trebui e s dai fotocopiil e i s p st rezi originalul. Ea a zî mbit.

- Da. Original ele n-au fost prezentat e niciodat la proce sul lui Ki dd, care s-a inut l a Londra i, în lipsa acelor permise de naviga ie franceze, Ki dd a fost conda mnat i execut at. Permisel e au fost descoperit e în 1910 l a Muzeul Bri tanic, a ad ugat ea. - Cam t îrziu pent ru ap rare. - Categoric. în esen , l ui William Kidd i s-a î nscenat un proce s. - Crunt încercare. Dar ce s-a î ntîmpl at cu comoara de pe vasul

San Antonio?
- Aceasta e întrebarea. Eu a m s - i pove stesc ce s-a petrecut dup ce Emmot s-a dus la Boston, la lordul Bellomont , i ar tu, care e ti detectiv, s -mi spui ce s-a î ntîmpl at cu comoara. - Bine. sunt numai urec hi. - Emmot , care se pare c nu era un avocat prea priceput, s-a l sat convins de lordul Bell omont c Kidd va avea parte de o jude cat cinstit , cu condi ia s se predea la Bost on. în realit ate, Bel lomont i -a scri s lui Ki dd o scri soare i l -a rugat pe Emmot s i-o înmîneze. Pri ntre altele, scri soarea spunea.. . A citit dintr-o repr oducere afl at î n fa a ei: Ä Am discut at cu sfetnicii Mai est i i sal e care sunt de p rere c , dac e ti atît de nevi novat pe cît ai spus, po i veni ai ci f r team , ca s pri me ti înt riri pentru a mer ge s - i aduci i cel l alt vas. Cît despre mine, nu m îndoi esc c -l voi convinge pe rege s te iert e". - Gogo i regale, am come ntat. Emma a încuvii n at di n cap i a conti nuat s citeasc di n scri soarea lordul ui Bellomont adresat lui Kidd: Äî i dau cuvînt ul me u i chez uiesc cu onoarea mea c voi face t ot ce i -a m promi s, î i declar din capul locului c , indiferent ce bog i i vei aduce încoace, nu voi ridica ni ci un fel de preten ii asupra lor, îns comoara trebuie l sat în gri ja unor per soa ne de încredere, recoma ndate de sfet ni ci, pîn cînd voi primi porunc di n Angl ia ce trebuie f cut cu ea". Emma a ri di cat ochii spre mine i m-a î ntrebat: - Pe ti ne te-ar fi convins s vii la Bost on, ca s r spunzi unei acuza ii pasibi le de spînz ur toare ? - Ni ci vorb . Eu sunt ne wyorkez, miros de l a o po t cînd e vorba de ceva necurat. ² La fel s-a î ntîmpl at i cu Willi am Kidd. Era ne wyorkez ca ti ne, dar i sco i an. Totu i, ce put ea face? Era un om de vaz în Manhattan, so i a i copiii lui se g sea u l a bordul va sul ui i, în plus, se tia nevi novat . Mai mul t decît atît, avea banii ² o t reime în Marea Carai bilor i restul la bordul vasului San Antonio. Inten iona s folosea sc aceast comoar ca s - i r scumpere via a. Am încuvii n at di n cap. Interesa nt cît de pu ine s-au sc hi mbat î n trei sut e de ani, m-a m gîndit. Iat o sit ua ie în care statul toc mise pe cineva s -i fac treburile murdare, persoa na î i î ndepli nise î n parte mi siunea, dar, din gre eal , crease o proble m politi c pentru guverna n i, care î ncercaser , nu numai s - i recupereze ba nii proprii , dar i partea l ui, ca apoi s -i însceneze un proce s i s -l spînz ure. Dar undeva, pe parcur s, cea mai mare parte a banilor le sc pase printre deget e. ² între ti mp Kidd naviga de colo-colo pe bra ul Sound, de la Oyst er Bay la i nsula Gardiners i pî n la insula Block, a continuat Emma. Se pare c , î n aceast perioad , vasul s-a mai u urat de o parte din înc rc tur . ² Ki dd se descotor osea de prad . ² Se pare c a a s-a î ntîmpl at, ceea ce a dat na t ere la atît ea le gende despre comoara îngropat . Omul avea la bord aur i bijuterii în val oare de zece -cincisprezece mi lioane de dol ari i tia c putea fi capturat pe mare în orice clip . Avea o corabi e mi c , echipat cu nu mai patru t unuri. De i rapid , totu i nu putea face fa unei nave de r zboi. Tu cum ai fi procedat în l ocul lui ? ² Cred c mi-a fi l uat t l p i a. ² R m se se aproape f r echipaj i f r provizii. So ia i copi ii se g sea u tot la bord. ² Dar avea ba nii . Trebuia s ia banii i s fug . ² Ei bine, nu a procedat a a. A decis s se predea. Dar cum nu era prost, a hot rît s ascund prada, adi c partea cuveni t l ui Bellomont , cel or patru lorzi i regelui, pentru i nvesti iile lor. Comoara devenise garan ia vie ii l ui Kidd. Am încuvii n at di n cap. ² A adar, a îngropat comoara. ² Corect. în 1699 împrejuri mil e Manhattan-ului i Boston-ului erau aproape neloc uite, a a c Kidd avea mii de l ocuri î n care put ea acosta, ca s - i îngroa pe comoara în si guran .

² De pild , lîng Copacii C pi tanului Kidd. - Da. Iar mai departe, spre est, se g se sc Lespezi le C pitanul ui Ki dd, proba bil o por i une a fal ezei, din moment ce pe Long Island nu e xist lespezi sau stînci propriu-zise. M -a m ridicat în pi cioare. - Vrei s spui c exist o por iune de falez denumit Lespezi le C pi tanul ui Kidd? Unde ? - Unde va î ntre micul golf Mat tit uck i Ori ent Point. Ni me ni nu ti e cu preci zie. E vorba tot de o l egend . - Dar asc unde un sî mbure de adev r. Nu? - Da, tocmai de aceea e i nteresant . Am încuvii n at di n cap. Una dint re acest e legende - Lespezil e C pi tanului Kidd - îi determina se pe so ii Gordon s cumpere pogonul de fal ez de l a Margaret Wiley. Foarte inteligent di n partea lor. - F r î ndoi al , Kidd i-a ascuns comoara î n mai mult e locuri , a ad ugat Emma. Fie aici în Nort h Fork, fie pe insula Block sau Fisher. Cele mai mul te relat ri indic aceste punct e. - Ce alte locuri ar mai fi? - Mai exist unul confir mat de istorie. Insula Gardiners. - Gardiners? - Da. E un fapt atest at docume nt ar. în iunie 1699, în timp ce naviga î n zon , î ncercînd s ajung l a o în elegere cu lordul Bellomont , Kidd a ancorat în apropierea i nsulei Gardiners, ca s se aprovizioneze. Pe atunci insula figura pe h r i cu numele de insul a Wight, dar era, i conti nu s fi e, proprietatea fami liei Gardi ner. - Adi c , act ualii propriet ari ai i nsulei sunt me mbrii fami liei Gardiner, aceia i care o st pîneau i în 1699? - Exact. Insula a apar inut aceleia i familii î nc din 1639, cînd le -a fost atribuit de regele Carol I. în 1699 John Gardiner, al treilea proprietar al i nsulei, locuia acol o î mpre un cu fa milia. Povestea c pit anul ui Kidd se împl ete te în bun part e cu istoria fa miliei Gardiner, a ad ugat Emma. De fapt , pe insula Gardiners exist Val ea lui Ki dd, precum i un momu me nt din pi atr pe locul în care John Gardiner a îngropat o parte di n comoar , la rug mi nt ea lui Ki dd. înt reaga insul este proprietate privat , t otu i act ualul st pî n î i permite di n cînd î n cînd s-o vizi tezi. A ov it, apoi a spus: Fredric i cu mine a m f ost oaspe i i acest ui domn. Nu a m f cut nici un come nta riu, ci am spus: - Deci acolo chiar a fost î ngropat o comoar . - Da. William Kidd a venit pe i nsul la bordul goelet ei San Antonio, iar John Gardiner a ie it în larg cu o barc mic , s vad cine ancorase în apropi ere de proprietatea lui. Dup toate relat rile, a fost o î ntîl nire amical i cei doi au f cut schi mb de daruri. între ei a mai exist at cel pu in o întrevedere, ocazie cu care Kidd i -a dat lui John Gardiner o bun parte din comoar , cu rug mi nt ea ca acesta din urm s-o î ngroa pe pe insul . - Sper c i-a cerut i o chit an , am coment at. - A procedat chiar mai în elept: ulti mele cuvi nte adresat e de Ki dd lui John Gardi ner au fost: Ä Dac vin s- o recuperez i n-o mai g se sc, î i voi lua, î n schi mb, capul, precum i pe cel al fi ul ui t u". - Mai eficient decît semn tura de pe o chi tan . Ea a sor bi t di n ceai, apoi s-a ui tat la mine i a spus: - Evident, Kidd nu s-a mai î nt ors. Dup ce a primit o nou scri soare bine voit oare de l a Bellomont, s-a pre g t it s mear g la Boston, ca s r spund acuza iilor. A acostat acolo l a 1 iul ie. Ti mp de o s pt mîn i s-a î ng duit s r mî n în libertat e, pentru a vedea cu cine lua l eg t ura. Apoi, la ordinul l ui Bellomont , a fost arestat i pus î n lan uri . Corabia i l ocui n a l ui din Bost on au fost sc otocite, ocazie cu care s-au g si t s cule i cu aur, argint, cîteva bijuterii i diamant e. Era o avere considerabi l , dar nu at ît cît se presupunea c avea Kidd i, oricum, nu sufi cient ca s acopere costuril e expedi i ei. - Ce s-a î ntî mpl at cu comoara de pe insula Gardiners? a m întrebat. - Ai ci m rturi ile difer . Se pare c Bellomont a prins de veste i a trimi s pri n me sa ger o'scri soare bi nevoit oare lui John Gar diner. .. Emma a tras în drept ul ei un facsi mil i a citit: Ä Domnul e Gardiner, l-am re i nut pe c pit anul Kidd în temni a ora ului, împreun cu cî iva oame ni de -ai lui. A fost anchet at de mine î nsumi i de Consi liu i, printre altele, a m rturi si t c a l sat la dumneavoastr o înc rc t ur de aur constînd di nt r-un cuf r i alte pachet e, pe care, în numele Maj est i i sale, v cer s le resti tui i imediat, ca s le pot pune la dispozi i a regelui . Voi avea grij ca efort ul dumneavoa str de a v deplasa pîn aici s fi e r spl tit. Se mnat , Bellomont ".

Emma mi -a î ntins scrisoarea i a m parc urs- o î n fug . Chiar în el egeam cî te ceva. Incredibil, m-a m gîndit, cum supra vi e uise acea hîrtie vre me de trei secole. Mi -a venit gîndul c , poate, alt docume nt vechi de trei sut e de ani, referitor la amplasarea altei p r i din comoara lui Ki dd, era cauza uciderii a doi cercet tori din sec olul al dou zecil ea. - Sper c John Ga rdiner i-a r spuns lui Bellomont ceva de genul: Ä Care Kidd? Care aur?" Ea a zî mbit. - Nu, John. Gardiner nu era omul care s se pun r u cu guvernatorul i cu regele. S-a supus i a transportat el însu i comoa ra l a Boston. - Pun pariu c a p st rat ceva i pentru el. Emma a împins spre mine o hîrt ie i mi -a spus: - Aceasta est e o fot ocopi e dup inve ntarul origi nal al comorii predate de John Gardi ner l ordul ui Bellomont . Origi nal ul se g se t e la Arhi vel e Publice di n Londra. M -a m uitat la fotocopia ori ginalului care era rupt pe alocuri i total indesci frabil pentru mine. Am î mpi ns-o î napoi spre Emma. - Tu chiar po i ci ti a a ceva? - Pot. A ridicat fotocopia în lumi na l mpii i a citit: Ä La 17 iuli e am pri mit de la domnul John Gardiner: un s cule cu praf de aur, un s cule cu monede de aur i argint, un pachet cu praf de aur, un s cule cu t rei i nele de argint i diverse piet re pre ioase, un s c ule cu piet re ne l efuite, un pachet cu crist ale i piet re pre ioase, dou inel e cu carneol, dou agat e mici, dou a meti ste, toate în acela i s cule , un s cule cu but oni de argint, un s cul e cu fragme nte de argint , dou s cul e e cu lingouri de aur i dou s cule e cu lingouri de argint. Greutatea total a aurului men i onat mai sus este de o mie o sut unsprezece uncii , m surat cu si st e mul de greut i pentru metal e pre i oase. Argint ul cînt re te dou mii trei sute cincizeci i trei de uncii, giuvaerurile i pi etrele pre ioase cînt resc apte sprezece unci i..." Emma a ridicat privi rea de pe inve ntar i a spus: O avere considerabi l , dar dac d deai crezare preten iilor M ogul ului fa de stat ul britanic, atunci lipsea de dou zeci de ori mai mul t aur i bij uterii decît se recupera se de pe i nsula Gardiners, de l a bordul vasul ui San Antonio i de la l ocui n a din Bost on a lui Ki dd. Mi -a zî mbit i m-a î ntrebat: Ei bine, domnule det ectiv, unde se afl rest ul pr zi i? I-a m r spuns tot cu un zî mbet: - P i.. . o trei me este i acum î n Marea Carai bilor. - Da. Acea comoar , bine docume ntat , a disp rut, dînd na t ere la sute de legende locale, la fel cum i pe meleagurile noastre ci rcul alte sute. - Da. .. de ase me nea, echipajul i-a l uat part ea cuve nit , înaint e de a abandona cora bi a. - Da, dar toat partea echipaj ul ui nu reprezenta mai mult de zece procente din î nt reaga comoar . A a era în elegerea. - Plus asisten medical i dentar . - Deci , unde se afl restul comori i? - P i, se poate presupune c John Gardiner i-a opri t i el cîte ceva. - Se poate presupune i acest lucru. - Emmot, avocatul, i -a l uat, f r î ndoi al , partea l ui. Ea a î ncuvi in at din cap. - Cît mai r mîne ? Ea a ridicat din umeri. - Cine t ie? Esti m ril e variaz între cinci i zece mi lioane de dolari li ps , î n moned actual . Dar, dup cum a m spus, dac ar fi descoperit pe l ocul în care a fost ascuns , cu l ada putrezit , i a a mai departe, comoa ra ar valora azi dublu sau triplu, la o licita ie la Sothe by's. Numai hart a comori i, dac ar exi sta i ar fi scris de mî na lui Kidd, ar put ea fi vîndut l a li cita ie cu sute de mii de dolari , a ad ugat ea. - Cît iei tu pe o hart l a magazi nul de suve niruri ? - Patru dol ari. - Nu sunt autenti ce? Ea a zî mbit i i -a t ermi nat ceaiul. - Se presupune c Kidd a îngropat comoara în unul sa u mai mul te locuri , ca o garan i e pe care mi za ca s - i r scumpere libertat ea i s scape de spînz ur toare, a m zis eu. ² A a s-a pre supus întotdeauna. Dac a îngropat o parte di n comoar pe insula Gardiners, at unci proba bil c a ascuns-o i în

alte locuri , pentru acela i moti v. Copacii C pit anul ui Kidd i Lespezile C pit anul ui Kidd, a precizat ea. - M-am dus s v d Copacii C pit anului Kidd, i-am spus. - Z u? - Cred c am desc operit locul, îns to i copacii au fost t ia i. - Da, pe l a început ul secolului mai exist au cî i va stej ari uria i. Ac um nu mai e ni ci unul. Oa me nii tot s pau în j urul buturugil or, a ad ugat Emma. - Unel e but urugi se mai v d i acum, i-am spus. - Pe vremea coloni t ilor, c utarea comoril or ascunse de pira i devenise î n ase me nea m sur o obsesie na i onal , încît Frankl in a scri s arti cole de pres împotriva acestei ocupa ii, m-a i nformat Emma. Prin ani i '30 oa menii înc mai s pa u în zona aceea. Nebunia s-a st ins aproa pe cu totul, a ad ugat ea, dar face parte din tradi iile l ocul ui, de aceea n-a m vrut s ne aud ni meni discut înd despre comori asc unse în zi ua în care am fost la Restaurantul Cut chogue. La ora aceast a, j um tat e din ora ar fi r scolit de s p turi . A zî mbi t l arg. - Ui mit or. Deci comoara î ngr opat de Kidd trebui a s fie garan i a vie ii l ui. Cum de nu l -a sal vat de spînz ur toare? - Di n prici na diversel or neîn el egeri, a ghi nionului, a dorin ei de r zbunare. în pri mul rînd, nime ni din Boston sa u di n Londra nu credea c Kidd put ea recupera comoa ra din Marea Caraibil or i , proba bil, aveau dreptat e. Aceea disp r use de mul t. De ase me nea, r mînea u plîngerea Mogulului i probl ema poli tic . Ki dd a jucat inteligent. A pretins iertare absolut din part ea regelui, î n schi mbul comori i. Probabi l î ns c regel e i ceilal i socoteau c , pentru a protej a Compa ni a Indiilor de Est , t rebui a ca Mogulul s - i recapete comoara. Prin ur mare, nu-i interesa s -l gra i eze pe Kidd în schi mbul dest inuiri i l ocul ui în care fuse se îngr opat . Preferau mai degrab s -l spînzure, ceea ce au i f cut. - Dar la proces Kidd a pome ni t de comoara asc uns ? - N-a suflat o vorb . Exist transcrieri ale procesul ui din care reiese c Kidd i -a dat sea ma c urma s fi e spînz urat , i ndi ferent ce ar fi f cut sau ar fi declarat . Cred c a acceptat sit ua ia i, ca ultim act de dispre , a decis s duc secretul cu el în mormî nt. - Sau i l-a dest inuit so iei . - Foarte posi bil. So ia î i avea banii ei, totu i se pare c a t r it destul de bine dup moartea c pi tanului. - A a se î ntîmpl cu t oat e femeile. ² Te rog, f r re marci sexi st e. Spune-mi ce s-a î ntîmpl at cu comoara . ² N-a m suficient e informa ii . Indi ciil e sunt vechi. Cu toate acestea, ti nd s cred c pe undeva mai exist îngropat o parte din comoar . ² Crezi c Kidd i-a spus so iei unde era întreaga comoar ? Am chibz uit cîteva mome nt e, apoi i -am r spuns: ² Ki dd ti a c i so ia l ui putea fi arestat i for at s vorbea sc . A adar. .. cred c la început nu i -a spus, dar cî nd a aj uns în închisoarea din Bost on, urmî nd a fi tri mi s la Londra, probabi l c i-a dat unel e indicii. De pi ld , num rul di n opt ci fre. Emma a î ncuvi in at din cap. ² întot deauna s-a pre supus c Sarah Kidd a reu it s recupereze o parte din comoar . Dar nu cred c Kidd i-a spus despre întreaga comoar : dac so i a ar fi fost arest at i silit s vorbea sc , atunci el ar fi pierdut orice ans de a- i r scump ra via a. Cred c a dus cu el în mormî nt secret ul l ocul ui în care a îngropat o parte a comori i, a ad ugat ea. ² Ki dd a fost tort urat? am î ntrebat. ² Nu, a r spuns ea, i î ntotdeauna s-a pus întrebarea de ce nu. Pe atunci oa me nii erau t ortura i pentru motive mult mai neînse mnate. O bun parte di n povestea c pit anului Kidd nu are sens, a ad ugat. ² Dac a fi tr it pe vre mea aceea, a fi g sit expl ica ia, am spus eu. ² Dac ai fi t r it pe vre mea aceea, te-ar fi spînz urat i pe tine, pentru c ai fi adus numai necazuri. ² Emma, poa rt -te frumos. Am prelucrat toat e infor ma i ile pri mi te i un timp l e-a m sucit în mi nte în fel i chi p. M -am gîndit din nou la scrisoarea detali at tri mis de Charles Wilson fratelui s u i a m întrebat -o pe Emma: ² Crezi c Kidd a me morat toat e locuril e în care a ascuns comoara ? Oare e posibil ?

² Proba bil c nu. Bell omont a c ut at dovezi ale comorii îngropate i a recuperat unel e hîrtii de la locuin a din Bost on a l ui Ki dd, precum i de la bordul va sul ui San Antonio. Printre ele nu exist a îns nici o hart i nici coordonate al e vreunei comori îngropate... sau, dac existau, atunci Bell omont a p strat secret ul. Ar trebui s - i mai spun c Bell omont a murit înaint e de execu i a lui Ki dd la Londra. A adar, dac a avut unele h r i cu comoara lui Ki dd, se prea poate ca acestea s fi disp rut la moartea l ui. Vezi bine, John, a ad ugat ea, c exist o sumedeni e de indicii i neconcordan e. Persoanele i nteresate de acest capitol au f cut pe detec ti vii î n istorie de secole î ntregi. Mi-a zî mbit i a înt rebat: Ei, i-ai f cut o p rere? - Nu înc . Mai am ne voie de cîteva mi nute. - Gî nde te-te pe îndelet e. î ntre timp, eu si mt nevoi a s beau ceva. S merge m. - A teapt o clip . Mai am cî teva înt reb ri. - S le aud. - S zicem c eu sunt c pitanul Ki dd i c am na vi gat pe bra ul Sound de lîng Long Island, vre me de... cît? - Cîteva s pt mîni . - Bun. Am fost la Oyster Bay, unde a m luat leg tura cu un avocat, iar so ia i copi ii mei au plecat din Manhatt an i au urcat la bord. Am fost pe i nsula Gardiners. .. L-am rugat pe domnul Gardiner s îngroa pe o parte di n comoar . tiu unde a îngropat -o? - Nu, mot iv pentru care nu a fost nevoi e de hart . Kidd nu i -a spus l ui Gardiner decî t s fac î n a a fel, încît s -i pun la dispozi ie comoa ra atunci cî nd se va î ntoarce, altfel î i va t ia capul. Am încuvii n at di n cap. - Mai eficient decît o hart . Kidd n-a avut nevoi e nici cel pu in s 'sa pe o groap . - Corect. - Crezi c a procedat la fel i în celelalte locuri ? - Cine t ie? Met oda cea mai obi nuit era aceea de a coborî pe rm cu cî iva oame ni i de a îngropa comoara în t ain , dup care se dese na o hart cu locul exact. - Dar în aceast si tua ie existau mart ori care cuno teau a mpl asa me nt ul . - Metoda t radi ional de p strare a secret ul ui, practi cat de pira i, era s -l ucid pe cel care s pa groa pa i s -1 azvîrle î n unt ru. Dup aceea, c pit anul i omul s u de î ncredere astupau groapa. Se credea c duhul celui ucis va p zi comoa ra. De fapt, chiar au fost g sit e schelete al turi de l zile cu comori . ². Prob prezumpti v a cri mei, am come ntat eu. - Dup cum a m mai spus, a continuat Emma, în acel moment echipajul lui Ki dd era redus poat e la ase sa u a pte oa meni . Dac el a avut încredere cel pu i n în unul singur, care s se î ngrijeasc de corabie i de famil ia l ui, atunci nu i-a fost greu s urce î ntr-o barc , s vî slea sc pî n la primul golfule i s î ngroape cu mî na lui o lad cu comori. Nu-i cine t ie ce scofal s sapi o groa p în ni sip. Filmele de cine matec arat de obicei un grup numer os care coboa r l a rm, dar, î n func ie de dimensiunile l zii, e nevoi e doar de una sau dou per soane. Am încuvii n at di n cap. ² O bun parte di n percep i ile noast re sunt infl uen ate de filme care prezint realitatea eronat . ² Proba bil c a a stau lucruril e, a confirmat Emma. Da r un lucru este corect în filme: orice vîn t oare de comori î ncepe cu descoperirea unei h r i pi erdute. La parter le vinde m cu patru dol ari bucata, dar în decursul secol elor au fost vînd ute nai vi lor cu zeci de mi i de dol ari. Am cugetat la cele auzit e, gî ndi ndu-m c , poate, o astfel de hart ² una real ² ajunse se cumva în posesia lui Tom i Judy Gordon isau Fredric Tobin. ² Parc spuneai c insul a Gardi ners se numea cîndva i nsula Wight, m-a m adre sat eu Emmei. -Da. ² Mai sunt i alt e insul e pe aici care odi nioar aveau alt nume? ² Bineîn eles. Evident, la început t oate insul ele purt au denumiri indiene. Ulterior unele au primi t nume engleze ti sau ol andeze. Dar chiar i acel ea s-au schi mbat î n decursul ani lor, a ad ugat ea. î n Lumea Nou au exist at mari pr obl e me cu denumiril e geografice. Uni i c pit ani englezi nu aveau decît h r i olandeze, al ii aveau h r i care denumeau gre it o insul sa u un rîu; une ori ortografia era

cumpli t , unele h r i aveau l ocuri goale, alt ele d deau i nten i onat informa ii gre i te. Am încuvii n at di n cap i am spus: ² S lu m, de pild , insula Robin sa u chiar Pl um. Cum se nu mea u el e pe vre mea lui Ki dd? ² De spre insula Robi n nu ti u ni mi c precis, dar Pl um Island se nu mea l a fel, numai c se scri a P-L-U-M-B-E. Denumirea pr ove nea de l a vechiul nume olandez al insul ei care se scria P-R-U-Y-ME-Y-L-A-N-D. Se prea poat e s fi exist at o denumire i mai veche , a ad ugat ea, i ar cineva ca William Ki dd, care nu fuse se pl ecat pe m ri ani de zil e înaint e de misiunea pri mit de la l ordul Bellomont , avea sau c ump ra se h r i de navi ga ie vechi de zeci de ani. Nu era ceva neobi nuit . Harta cu comori a unor pi ra i, care putea fi luat dintr-un atl as, put ea con ine cîteva i nadverten e. în pl us, t rebuie s ii cont c în zilele noa stre nu exi st multe h r i cu comori autenti ce, a a c e greu s t ragi o concl uzie general privind corecti tudinea docume nt elor de acest fel. Tot ul depindea de pi rat. Uni i erau t împi i de -a drept ul. Am zî mbit. - Dac piratul a evitat s deseneze o hart , a continuat Emma, atunci se reduc ansele de a descoperi o comoa r pornind de la indica iil e lui scrise. De exe mpl u, pre supune c ai g si un pergame nt în care ar scrie: ÄPe Pruym Eyland mi -a m îngropat comoara.. . de l a Eagl e Rock me rgi trei zeci de pa i pîn l a cei doi st ejari ge meni, patruzeci de pa i la sud", i a a mai depart e. Dac n-ai ti unde se afl Pruym Eyl and, atunci ai fi î n mare înc urc tur . Iar dac ai descope ri c Pruym Eyland era vechiul nume al i nsulei Plum, atunci ar t rebui s g se ti stî nca pe care la vremea aceea toat lumea o cuno tea sub numele de Eagle Rock. Cît despre ste jari, adi o! în elegi ce vreau s spun? -Da. Dup cîteva secunde, Emma a continuat: - Ar hivarii sunt i ei un fel de detectivi. î mi dai voie s - i spun ce c red eu? - Te rog. Ea s-a gî ndi t un mome nt, apoi a început s vor beasc : - So ii Gordon au dat pest e unele i nforma i i referit oare la comoara c pitanului Ki dd sau poate l a alt comoa r ascuns de pira i, dup aceea altcineva le -a descoperi t secretul, moti v pentru care au fost lichida i. M-a privit în ochi. Am drept ate? - Cam a a ceva, i -am r spuns. Acum lucrez l a detali i. - Oare so i i Gord on au recuperat comoara? - Nu tiu sigur. Ea nu a i nsist at. - Dar cum a u dat so ii Gord on pe st e acele i nforma ii? am î nt rebat. Vreau s spun c nu v d nici un dosar i ntitul at Ä H r i cu comori ascunse de pi ra i ". A a -i? - Adev rat . Singurel e noa stre h r i cu comori sunt cele de la ma gazinul de suveniruri. Cu t oate acest ea, atît aici, cît i în alte muzee sau societ i de istorie exist o mul i me de document e înc necitite sau care au fost ci tit e, f r a li se descifra se mni -fica ia. în el egi? -Da. - Vezi tu, John, a continuat ea, cei care r scolesc arhive ca cel e de l a Londra sa u de l a Muzeul Britanic descoper lucruri noi, pe care al ii le -au omis sa u nu le-au î n eles. A adar, cu siguran c mai exist informa ii , fie ai ci, fie în alt e colec ii sau în case parti culare. - în case parti culare? - Da, cel pu in o dat pe an primi m dona i e cît e un obiect descoperit într-o c as veche. De pild , un test ame nt sau un act vechi. Presupunerea mea - i re i ne c -i o si mpl presupunere - e c ci neva ca so i i Gordon, care nu erau de profe sie istori ci sau arhivari, pur i si mpl u, au descoperi t ceva atît de evident, încî t pîn , i ei i-au putut da sea ma ce reprezi nt . - Cum ar fi o hart ? - Da, cum ar fi o hart care înf i eaz clar o zon geografic u or de recunosc ut , dî nd totodat indica i i, direc ii, num r de pa i, coordonate i toate cele necesare. Dac au avut a a ceva, atunci puteau foarte bine s mear g exact l a locul cu prici na i s sape. A refl ectat un mome nt , apoi a spus: So ii Gord on au f cut mul te s p turi arheologice pe Plum Island.. . poat e c utau comoara. - în privin a asta nu exist nici un dubi u. Ea m-a pri vit lung, apoi a spus:

- Di n cît e am auzit, au pus s se fac s p turi pe tot cuprinsul insulei . Adic , se pare c nu prea tiau ce sau unde s caute.. . - S p turil e arheologice au fost o acoperire. Asta l e-a dat posibilitatea s se depl aseze în zonele îndep rt ate ale i nsulei, cu lope i . De ase me nea, nu m-ar mira dac mare parte di n acti vitatea lor arhivi stic s fi fost tot o acoperire. - De ce? - Nu li s-ar fi î ng dui t s p streze ni mic din ceea ce ar fi g si t pe Plum Isl and. E propriet ate de stat. Prin ur mare, au fost nevoi i s - i creeze o acoperi re. Chipuri le, c ar fi g sit în arhi ve ² aici sa u la Londra - o scriere care ami ntea de Copacii C pit anului Kidd sau de Lespezile C pitanului Kidd, ceea ce ² aveau ei s pretind ma i tî rziu ² îi determina se s caute comoara. De fapt, ti au deja c aceast comoar se g sea pe Plum Isl and, a m ad ugat . - Incredibi l. - Da, dar proble ma t rebuie analizat i sub cel lalt aspect. Pornind de l a o hart autenti c sau de la ni te i ndi ca ii scri se care localizau comoara pe Plum Isl and. S zi cem c ai de i ne aceast informa ie. Ce-ai face tu, Emma Whitest one? Ea nu s-a gî ndi t prea mult i a r spuns: - Pur i si mplu, a infor ma st atul. E un înse mnat docume nt ist oric, iar comoara, dac exist , prezi nt i mportan istoric . Dac e l ocalizat pe Plum Isl and, atunci trebui e g sit pe Plum Island. A proceda alt fel nu-i numai neci nstit, dar i o fraud i storic . - Ist oria e plin de minci uni , î n el ciuni i fraude. Pornind chiar de la modul î n care comoara a aj uns acolo. Ce mai cont eaz o fraud în plus? Cel care o g se te o p streaz . Corect ? - Nu. Dac comoara se afl pe propriet atea altcuiva -fie chiar i a st atului ² atunci apar ine proprietarului. Dac a descoperi locul în care se afl o comoar , a accepta o recompe ns . Am zî mbit. Ea m-a pri vit. - Dar tu ce-ai face? - P i.. . dup exe mplul c pi tanului Kidd, a î ncerca s închei un tî rg. N-a dest inui l ocul persoanei a c rei propriet ate e reprezentat pe hart . Ar fi cinstit s dest inui l ocul în schi mbul unei p r i din comoar . Pî n i Unc hi ul Sa m ar încheia un tî rg. Ea s-a gî ndi t l a ce-i spuse se m i mi-a r spuns: - Presupun c da. Numai c so ii Gord on nu au procedat a a, a ad ugat. - Nu. Ei au avut unul sau mai mul i asoci a i care - dup p rerea mea - au fost i mai ho i decît ei. Probabi l, în egal m sur ani ma i de i nstincte uciga e. în real itat e, nu ti m ce anume f ceau so ii Gordon i nici ce aveau de gînd s fac , pentru c au fost li chi da i. Pute m doar pre supune c au por ni t de la date precise, legat e de o comoar a scuns pe Plum Island, i c tot ce au f cut ult erior a fost , pur i si mplu, un iretlic deliberat i inteligent: Societatea de Ist orie Peconic, s p turi le arheol ogi ce, munca în arhi ve, chiar i s pt mîna petrecut la Arhi vele Publice di n Londra... Totul a fost f c ut în vederea t ransport ri i comorii de pe propri etatea Unc hiului Sa m, pe ntru a fi reîngropat pe p mînt ul so i lor Gordon. Emma a încuvii n at di n cap. - De aceea au cump rat t erenul de l a doa mna Wiley, ca s ai b un loc al l or pe care s reîngroa pe comoara. .. Lespezile C pit anul ui Ki dd. - întoc mai. i e i se pare c are sens sau m-a m icnit eu? ² Tu e ti , ori cum, icnit. Cu t oate acest ea, are sens. Am ignorat come ntariul i am continuat: ² Dac miza e de zece sau dou zeci de mili oane de dolari , at unci trebuie s faci treaba ca la carte. Nu te gr be t i, î i acoperi ur mele înaint e ca l umea s - i dea sea ma c ai l sat urme, antici pezi proble mele pe care le -ai put ea avea cu istori cii, cu arheol ogi i i cu statul. Urmeaz s devii nu doar bogat, dar i celebru, în ori ce caz, s ajungi în centrul aten iei. E ti tîn r, atr g tor, intel igent i pli n de bani. A adar, nu vrei s ai necazuri. Ea a t cut un timp, apoi a spus: ² Totu i, ceva s-a î ntîmpl at. ² Proba bil c da.. . fiindc Tom i Jud y sunt mor i. Un timp a m t cut amînd oi. Acum a vea m o mul i me de r spunsuri , t ot u i mai r mîneau o sumedenie de întreb ri . Unele dint re ele riscau s nu - i afle niciodat r spunsul, întrucît, la fel ca Willi am Ki dd, Tom i Jud y Gord on lua ser o parte din tai ne cu ei în mormî nt. în cele din urm , Emma m-a î ntrebat:

² Cine crezi c i-a uci s? ² Proba bil, asociat ul sau asoci a ii. ² tiu. .. dar cine anume? ² înc nu tiu. Te gînde ti la cineva anume ? Ea a cl tinat din cap, îns cred c b nuia pe cineva. îi încredi n ase m o sumede nie de i nforma i i Emmei Whi testone pe care, de fapt, n-o cuno tea m. Dar avea m fler în privin a celor în care put ea m s a m î ncredere. în eventualitatea c m-a fi î n elat i c ea ar fi f cut parte din compl ot , oricum nu cont a, fiindc ea cuno tea t oat poveste a. Dac se ducea i-i spunea lui Fredric Tobi n sa u al tcuiva c începuse m s desc urc i ele, atunci cu atît mai bine. Fredric Tobin tr ia în vîrful t urnul ui i era nevoi e de mult fum ca s ajung pîn l a el. Dac era i mpli cat alt persoan , despre care nu a vea m tii n , fumul ar fi putut ajunge i la ea. într-o anchet vine un mome nt cî nd la i lucruri le s se desf oare de l a sine. Mai ales at unci cînd e ti în cri z de t imp. Am chibz uit asupra ur m toarei întreb ri i am decis s -mi a sum riscul. ² în eleg c o part e dintre me mbrii Soci et i i de Istori e Peconi c au venit pe Plum Isl and, s studieze posibi lit atea unor s p t uri, i -a m spus Emmei. Ea a î ncuvi in at din cap. - Printre ei s-a num rat i Fredric Tobi n? A ov it, proba bil în virtutea înclina iei ei spre loial itat e. î n cele din urm , mi -a r spuns: - Da. O dat a fost i el pe i nsul . - Avî ndu-i drept ghizi pe so ii Gord on? - Da. S-a ui tat la mine i m-a î ntrebat: Crezi c . .. adic .. .? - Pot face specula ii l egate de mobil i de metod , dar despre suspec i nu vorbe sc ni ciodat cu gl as t are, i -am r spuns. E foarte important s nu mai spui i altora ce -am disc utat, am ad ugat. Ea a î ncuvi in at din cap. A I privi t-o. P rea s fie cum o ar t au i aparen ele: o femeie cinst it , intel igent i t r snit exact atît cît trebui e. î mi pl cea. Am luat -o de mîn i a m început s m joc cu degetel e ei. - î i mul ume sc pe ntru t impul acordat i pentru informa ii. - A fost interesant . Am încuvii n at di n cap. Gîndul mi -a zburat la William Kidd. - Deci l-au spî nzurat? a m întrebat. - Da. în Angli a l-au inut î n lan uri mai bine de un an, dup care l -au j udecat la Old Bailey. Nu i s-a î ng duit s aib avocat, martori sa u probe. A fost g si t vinovat i spî nz urat l a locul de execu ie de pe Tamisa. Cor pul i-a fost uns cu catran i atî rnat î n lan uri, ca averti sme nt pent ru al i marinari . Luni întregi corbii au ciuguli t din stîrvul putrezi t. M -a m ridicat în pi cioare. - Hai s be m ceva.

23
Sim eam nevoia s m nînc o por ie zdrav n de paste f inoase, a a c am propus s lu m cina la Restaurantul Claudio. Emma a acceptat. Restaurantul Claudio se afl în Greenport, care ² dup cum am mai spus - are o popula ie de circa dou mii de locuitori, adic mai pu in decît num rul locatarilor din blocul meu. Am mers spre est, pe Main Road. Cînd am intrat în sat, se f cuse aproape apte seara i începea s se întunece. Satul în sine nu este la fel de bizar i de vechiu ca i c tunele; a fost, i înc este, un port activ i un centru de pescuit comercial. în ultimii ani s-a constatat o oarecare tendin de urbanizare: buticuri, restaurante moderne i altele asemenea, dar Restaurantul Claudio r mîne aproape la fel ca în copil rie. într-un timp, cînd la North Fork existau foarte pu ine locuri în care s iei cina, localul exista pe malul golfului, în cap t la Main Street, lîng chei, exact acolo unde d inuie de un secol. Am parcat i am pornit pe jos de-a lungul cheiului. La chei era întotdeauna ancorat un vas cu trei catarge; în apropiere se g sea un bar discret, cu oameni zîmbitori, precum i cîteva ambarca iuni ai c ror ocupan i se g seau, probabil, în Restaurantul Claudio. Era înc o sear pl cut , a a c am f cut cîteva remarci pe seama vremii frumoase. - E o depresiune tropical care se formeaz în Marea Caraibilor, mi-a explicat Emma. - Are i Prozac vreo contribu ie?

- E doar un pui de uragan. -Aha. Un pui de leu. Era pl cut s prive ti uraganele de la fereastra apartamentului din Manhattan. Aici îns , la mai pu in de cincisprezece metri peste nivelul m rii, priveli tea nu era cîtu i de pu in agreabil . Mi-am amintit un uragan de august, la care fusesem martor în copil rie. Se stîrnise aproape ca o glum , dup care devenise însp imînt tor. Deci, mergeam agale i discutam. Primii pa i într-o rela ie amoroas au un farmec aparte - mai precis, primele trei zile - dup care deseori cei doi î i dau seama c , de fapt, nu se potrivesc. De regul , din pricina unei remarci a unuia din ei, cum ar fi: ÄSper c - i plac pisicile". Dar cu Emma Whitestone, pîn în prezent, totul mergea ca pe roate. i ea p rea s se simt bine în compania mea. La un moment dat chiar mi-a spus: - îmi place s fiu cu tine. - Cum a a - P i, e ti altfel decît majoritatea b rba ilor cu care am avut de-a face... to i voiau s afle cît mai multe despre mine, s vorbeasc despre mine, s discute despre art , politic i filosofie, i s afle p rerea mea despre toate cele. Tu e ti altfel. Nu vrei decît s faci amor. Am rîs. Ea m-a luat de bra i împreun am mers pîn la cap tul cheiului, de unde am privit b rcile. - M gîndeam, a început ea... dac Tom i Judy ar mai fi tr it i ar fi anun at c au g sit o comoar fabuloas - o comoar ascuns de pira i, comoara c pitanului Kidd - toat zona ar fi fost invadat de ziari ti, la fel cum s-a întîmplat dup ce au fost asasina i. Tot Southold-ul era plin de reporteri, puneau întreb ri oamenilor de pe strad , filmau Main. Street, i a a mai departe. - Asta-i meseria lor. - E o ironie a sor ii c au venit aici s fac reportaje despre moartea lor, nu despre norocul care a dat peste ei. Am încuviin at din cap. - Interesant observa ie. - M întreb dac ziari tii ar fi venit la Societatea de Istorie Peconic, s afle povestea comorii. - Probabil. - tii, a continuat ea, dup cum spuneam adineauri, au existat perioade de adev rat febr a comorilor. Chiar în anii '30, în timpul crizei economice, i pe la sfîr itul anilor '50, Kidd-mania s-a ab tut asupra acestor locuri, de regul ca urmare a vreunui zvon prostesc sau dup descoperirea unui pumn de monede pe plaj . Atunci lumea n v lea de pretutindeni i începea s sape pe plaje, pe faleze, prin p duri... Un timp a fost lini te... Poate sunt alte vremuri, în copil rie te jucai de-a pira ii? m-a întrebat ea. - Chiar la asta m gîndeam... îmi amintesc c , mic fiind, îi auzeam pe localnici vorbind despre pira i. Dar nu prea mult... am ad ugat. M tu a mea avea preocup ri mai elevate. Ea se interesa de indieni chiar înainte ca indienii s fie aici. - Ai mei se interesau de primii coloni ti i de Revolu ie. Mi-i amintesc totu i discutînd despre pira i. Am un frate mai mare i in minte c o dat sau de dou ori l-am v zut jucîndu-se de-a pira ii împreun cu prietenii. Presupun c era o joac de b ie i. Ca ho ii i vardi tii sau indienii i fe ele-palide. - îmi închipui. Acum copiii se joac de-a trafican ii i cump r torii de droguri. Dar mai este i pu tiul, iar fac un joc de cuvinte, pe care l-am întîlnit pe Domeniile C pitanului Kidd. I-am relatat Emmei povestea lui Billy Vîn torul de Comori. - Istoria se repet , a comentat ea. Poate c pira ii revin la mod . Ai citit ÄComoara din insul " a lui Robert Louis Stevenson? m-a întrebat. - Cum s nu! i ÄC r bu ul de aur" al lui Poe. ii minte indiciul acela stupid, desenul care reprezenta o capr , un ied... în elegi ce vreau s spun? - Sigur. Dar ÄWolfert Webber" de Washington Irving ai citit? - De asta nici n-am auzit. - O poveste nemaipomenit cu pira i, mi-a explicat ea. A zîmbit i m-a întrebat: Ai v zut vreun film cu spadasini din anii '30 i '40? - Mi-au pl cut la nebunie. - Vezi tu, engleza are pu ine cuvinte mai tentante i mai romantice decît pirat, comoar îngropat , galion... ce altceva?

- Spadasin. îmi place cum sun . - Dar Spanish Main? - Da. Indiferent ce înseamn . i tot a a, stînd pe chei lîng vechea i uria a corabie cu trei catarge, în lumina asfin itului, ne-am trecut timpul cu astfel de jocuri de cuvinte, vorbind despre pira i, dubloni, pumnale, petice de ochi, picioare de lemn, papagali, expresii ca Äa fi trimis pe lumea cealalt ", despre insule pustii, pr zi, comori, jafuri, steagul negru cu capul de mort i oasele încruci ate, h r i i cufere cu comori, X-uri care s însemne locurile i - c utînd pe fundul sacului sau, cum s-ar zice, culegînd ultima pic tur de pe fundul butoia ului cu rom ² expresii ca Äa-i înghe a sîngele în vine" i ÄBravo, voinicii mei!" Amîndoi rîdeam cu lacrimi. - îmi placi, i-am spus eu. - E i normal. Ne-am întors pe chei, îndreptîndu-ne spre Restaurantul Claudio, mîn în mîn , ceea ce nu mai f cusem de mult vreme. Dup cum am mai spus, era un local vechi, construit în 1830 i care se voia a fi cel mai vechi restaurant din America administrat f r întrerupere de aceea i familie, Claudio, înc din 1870. Ai mei aveau discu ii în fiecare diminea , cine intra la baie sau în buc t rie; îmi era greu s -mi imaginez o asemenea situa ie pe parcursul a o sut treizeci de ani. în orice caz, din cîte mi-a relatat un barman, cl direa fusese cîndva han, pe vremea cînd Greenport era port pentru pescuitul de balene, iar barul la care m a ezasem împreun cu Emma fusese adus cu lepul din Manhattan pe la 1880. Barul i rafturile din spatele lui erau din lemn de mahon, sticl gravat i marmur italieneasc i avea un aer u or str in i exotic, f r obi nuitul aspect colonial caracteristic acestor locuri. Aici îmi puteam imagina c m aflu iar i în Manhattan, mai ales cînd sim eam în n ri aroma de mîncare italieneasc venind dinspre restaurant. Uneori îmi era dor de Manhattan i de locuri ca Mica Italie, unde în acel moment se s rb torea San Gennaro. Dac a fi fost la New York, în noaptea aceea a fi mers cu Dom Fanelli pe Mulberry Street, oprindu-ne la toate tonetele cu mîncare i încheind seara în vreo cafenea. Era limpede c trebuia s iau anumite hot rîri de viitor. Emma a comandat vin alb, iar barmanul i-a spus: - Servim la pahar ase soiuri locale diferite. Ave i vreo preferin ? - Da... Pindar, a r spuns ea. Bravo, fata mea! Fidel i devotat . Nu voia s bea vinul fostului ei amant în prezen a noului iubit. Asculta i-m pe mine, cu cît înaintezi în vîrsta, ai tot mai multe bagaje de c rat i tot mai pu in vlag s le sal i de la p mînt. Am comandat o Budweiser i am ciocnit paharele. - î i mul umesc înc o dat pentru tot, i-am spus. - Care lec ie de istorie i-a pl cut cel mai mult? - Povestea patului de puf. - i mie. Conversa ia a continuat pe acela i ton. Pe pere i erau o mul ime de amintiri, fotografii alb-negru ale str mo ilor familiei Claudio, vechi fotografii ale unor concursuri de naviga ie din trecut, vechi scene din Greenport i altele. îmi plac vechile restaurante, sunt un fel de muzee vii în care po i s bei o bere. Tot în acest local, prin iunie, îi cunoscusem pe so ii Gordon. Era unul dintre motivele pentru care inusem s vin aici, pe lîng faptul c stomacul meu cerea imperios sos ro u. Uneori î i face bine s te întorci într-un anumit decor, cînd vrei s - i aminte ti un lucru petrecut acolo. Mi-au venit în gînd p rin ii mei, fratele i sora mea, a eza i la aceste mese, discutînd despre activit ile zilei i f cînd planuri pentru ziua urm toare. De ani întregi nu-mi mai amintisem aceste scene. Oricum, am l sat deoparte amintirile copil riei, care prind contur mai u or pe canapeaua unui psihiatru, i m-am concentrat asupra lunii iunie a anului în curs. Venisem aici, la bar, pentru c era unul dintre pu inele locuri pe care le cuno team. îmi amintesc c m sim eam înc sl bit, dar nimic nu reu e te s pun pe picioare un fl c u mai bine decît un bar i o bere. Am comandat obi nuitul cocteil, o Budweiser i imediat am remarcat o femeie frumoas , a ezat cîteva scaune mai încolo. Era

în preajma sezonului turistic, seara devreme, într-o zi de lucru; ploua i barul era destul de gol. Privirile ni s-au întîlnit. Femeia a schi at o umbr de surîs i m-am dus s m a ez lîng ea. - Bun , am salutat-o. - Bun , mi-a r spuns. - M cheam John Corey. - Judy Gordon. - E ti singur ? - Numai cu so ul meu, care-i la toalet . - Oh... Abia atunci am observat verigheta. De ce oare nu-mi amintesc niciodat s m uit la verighet ? Ei bine, chiar dac era m ritat i singur ... dar m-am îndep rtat de subiect. M duc dup el, m-am oferit. Ea a surîs i mi-a spus: - S nu fugi! M îndr gostisem, totu i i-am spus galant: - Mai vorbim. Tocmai voiam s m duc la locul meu, cînd i-a f cut apari ia Tom. Judy m-a prezentat. Mi-am cerut scuze, dar Tom mi-a spus: - Mai ia o bere. Am remarcat c amîndoi aveau alt accent decît localnicii, a a c mi-am închipuit c f ceau parte dintre primii turi ti sau ceva asem n tor. Nu aveau nimic din brusche ea newyorkez cu care eram obi nuit. Ca în bancul cu tipul originar din Midwest care se duce la un newyorkez întîlnit pe strad i-i spune: ÄIerta i-m , domnule, îmi pute i spune cum ajung la Empire State Building sau trebuie s m duc dracului?" în orice caz, nu voiam s beau cu ei, cred c m sim eam cam stînjenit fiindc încercasem s -i ag nevasta. Totu i, dintr-un motiv pe care nu-l voi pricepe niciodat , am hot rît s mai beau un pahar în compania lor. Ei, afla i c , de felul meu, pot s tac mîlc, dar cei doi erau o pereche atît de comunicativ , încît n-a trecut mult i am început s le povestesc despre recentul meu necaz. Amîndoi i-au amintit c v zuser reportajul la televizor. Pentru ei eram o celebritate. Mi-au spus c lucrau pe Plum Island, ceea ce mi s-a p rut interesant, i c veniser direct aici de la serviciu, cu barca cu motor, ceea ce iar i mi s-a p rut interesant. Tom m-a invitat s v d barca, dar am amînat invita ia pe mai tîrziu, nefiind pasionat de ambarca iuni. A venit vorba despre casa mea de pe rm, moment în care Tom m-a întrebat unde anume se g sea i m-a rugat s -i descriu cum se vedea din larg, ca s -mi poat face o vizit . I-am descris-o i, spre surpriza mea, o s pt mîn mai tîrziu chiar i-a f cut apari ia, împreun cu Judy. Oricum, to i trei ne-am sim it minunat în localul lui Claudio i, un ceas mai tîrziu, luam cina împreun . Asta se petrecuse cu vreo trei luni în urm , deci nu de prea mult vreme, totu i aveam impresia c -i cuno team bine. Cu toate acestea, descopeream c existau i lucruri pe care nu le tiam despre ei. - Ei, John! m-a aten ionat Emma. ² Iart -m . M gîndeam la prima mea întîlnire cu so ii Gordon. Chiar aici, la bar. ² Da? E ti foarte tulburat din pricina...? m-a întrebat ea. - Nici nu mi-am dat seama cît pl cere îmi f cea compania lor. M afecteaz mai mult decît a fi crezut, am ad ugat. Ea a încuviin at din cap. Am mai p l vr git de una, de alta. Mi-a trecut prin minte c , dac Emma era mîn în mîn cu uciga ul sau f cea cumva parte din complot, va încerca s m trag de limb . Dar ea a p rut dornic s ocoleasc subiectul, lucru care mi-a convenit de minune. Masa era gata i ne-am dus în curtea interioar , cu vedere spre golf. începea s fie destul de r coare i regretam c vara era pe sfîr ite. Sim isem gustul mor ii ² la propriu, o dat cu sîngele care îmi gîlgîia pe gur - i presupun c zilele mai scurte i vîntul rece îmi aminteau c vara mea se terminase, c micul Johnny, care odinioar privea uimit un glonte de muschet , se maturizase în timp ce z cea în canalul de scurgere de pe West 102nd Street, cu trei g uri de glon în el. America este o ar care î i ofer a doua i a treia ans , un loc al multiplelor resuscit ri, a a c , dac exist suficiente ocazii, numai un idiot irecuperabil n-ar putea s-o scoat la cap t. ² Am impresia c te gînde ti la altceva, mi-a spus Emma.

² încerc s m hot r sc dac s încep cu calmar pr jit sau cu scungili. - Pr jeala nu- i face bine. - i-e dor de ora ? am întrebat-o. - Uneori. îmi lipse te anonimatul de acolo. Aici toat lumea tie cu cine te culci. - Presupun c da, dac te afi ezi cu to i aman ii în fa a angaja ilor. - Dar ie i-e dor de ora ? m-a întrebat ea. - Nu tiu... N-am s -mi dau seama decît cînd am s m întorc. M-am scuzat i am ad ugat: Am nevoie de oli . M-am dus la ma in , am luat oli a i am adus-o, ambalat în punga de la magazinul de suveniruri. Am pus punga în fa a ei i Emma m-a întrebat: - E pentru mine? -Da. - Oh, John, nu trebuia... s-o deschid acum? - Te rog. Ea a vîrît mîna în pung i a scos oli a învelit în hîrtie de m tase de culoare roz. -Ce-i...? Brusc m-a cuprins panica. Dac babomi a de la magazin se în elase? Dac o confundase pe Emma Whitestone cu altcineva? - A teapt , am spus. Poate n-ar trebui s desfaci pachetul... Cî iva clien i se uitau la noi, curio i, indiscre i, zîmbitori. Emma a desf cut hîrtia trandafirie, dînd la iveal oli a cu trandafiri roz. A ridicat-o, inînd-o de mîner. înjur s-a auzit un icnet de surpriz . Cel pu in, a a mi s-a p rut. Cineva a pufnit în rîs. - Oh, John! E foarte frumoas ! a exclamat ea. Cum de-ai tiut? - sunt detectiv.

Oh, ce tîmpenie
Ea a admirat oli a, întorcînd-o pe toate p r ile, i s-a uitat la semn tura me terului. Chelnerul a venit la noi i ne-a spus: - Dac dori i, în spate sunt toalete. Oricum, am f cut mare haz pe socoteala oli ei, Emma a spus c va planta în ea trandafiri pitici, eu am r spuns c asta va t ia cheful oricui ar vrea s-o foloseasc , i a a mai departe. Cînd ne-am epuizat umorul pe aceast tem , am comandat cina. Am luat o mas agreabil , stînd la taclale i privind portul. Ea m-a întrebat dac voiam s r mîn la mine i în noaptea aceea, iar eu i-am spus c da. Ea i-a deschis po eta i a scos o periu de din i i o pereche de chilo i. ² sunt preg tit , mi-a spus. Chiar în acel moment s-a întîmplat s treac pe acolo chelnerul cel glume , care ne-a întrebat: ² Mai dori i cafea sau v gr bi i s merge i acas ? în drum spre casa mea din Mattituck, m-a încercat acela i sentiment, c toate acestea nu se vor termina prea bine, nu cazul la care lucram, nu leg tura cu Emma, nu rela ia cu Beth - indiferent de natura ei ² i nu cariera mea. Aveam senza ia c strania acalmie i cerul senin prevesteau uraganul care avea s vin .

24
A doua zi de diminea , în timp ce m îmbr cam, am auzit soneria i am presupus c Emma, care era la parter, va merge s deschid . Am terminat cu îmbr catul ² pantaloni cafenii, c ma în dungi, pulover albastru i pantofi de sport, f r osete; inuta tipic a zonelor de litoral. în Manhattan persoanele care nu purtau osete aveau de regul în mîn ce ti de metal. Aici era chiar ic. Dup vreo zece minute am coborît la parter i am g sit-o pe Emma Whitestone la masa din buc t rie, bînd cafea împreun cu Beth Penrose. Vai i amar! Era un moment în care se cerea diploma ie, a a c am salutat-o pe Beth: - Bun diminea a, domni oar detectiv Penrose. - Bun diminea a, mi-a r spuns ea. - i-o prezint pe colega mea, Beth Penrose, m-am adresat eu Emmei. Cred c a i f cut cuno tin . - A a cred i eu, a replicat Emma. Tocmai bem cafeaua. - Credeam c ne vedem mai tîrziu, i-am spus lui Beth cu subîn eles.

- A intervenit o schimbare. Asear i-am l sat un mesaj pe robot, mi-a explicat ea. - Nu l-am ascultat. Emma s-a ridicat. - Trebuie s plec la serviciu. - Oh, te duc cu ma ina, m-am oferit. Beth s-a ridicat i ea. ² i eu trebuie s plec, mi-a spus. Am trecut doar ca s iau foile trase la imprimant . Dac le ai, le pot lua chiar acum. ² Sta i jos, ne-a spus Emma. Probabil ave i de lucru. A pornit spre u . Am s -i telefonez lui Warrcn s vin s m ia cu ma ina. Locuie te în apropiere. A tept în salon. A ie it din buc t rie, f r s se mai uite la mine. - E pre edinta Societ ii de Istorie Peconic, i-am spus lui Beth. ² Z u? Cam tîn r pentru o astfel de func ie. Mi-am turnat o cea c de cafea. - M-am gîndit c ar fi frumos din partea mea s te pun la curent cu stadiul cercet rilor. - Nu-mi datorezi nici o favoare. ² De ce, doar ne-ai fost de mare ajutor. - Mul umesc. Am r mas amîndoi în picioare, eu bîndu-mi cafeaua, Beth punînd deoparte cea ca, linguri a i erve elul, ca i cum s-ar fi preg tit s plece. ² Ar i foarte elegant în aceast diminea , mi-a spus ea. - încerc s -mi schimb imaginea. Nimeni nu m ia în serios. Ea purta tot un taior, de data aceasta de culoare bleumarin, cu bluz alb . Ar ta grozav, odihnit i cu privirea str lucitoare. i tu ar i foarte bine, i-am întors eu complimentul. ² Mul umesc. M îmbrac frumos. - Adev rat. Pu in cam prea sever, dar e o impresie subiectiv . Nu-mi d deam seama ce p rere avea despre musafira mea i nici dac î i f cuse o p rerea anume. Pe lîng mica pornire emo ional pe care o sim isem fa de Beth, mi-am spus c , de fapt, m abandonase din punct de vedere profesional. Acum iat c se întorsese. Nu tiam dac era cazul s -i spun c în lipsa ei înregistrasem unele progrese semnificative; sau c , dup p rerea mea, descoperisem mobilul dublului asasinat, a a c erau necesare unele investiga ii privind persoana lui Fredric Tobin. Dar de ce s m leg la cap? Poate m în elam. De fapt, dup noaptea care trecuse, nu mai eram atît de sigur c Fredric Tobin era cel vinovat de moartea lui Tom i Judy Gordon. Poate tia mai multe decît l sa s se în eleag , totu i p rea mai probabil ca altcineva s fi ap sat pe tr gaci... cineva ca Paul Stevens. Am hot rît s v d ce date utile mai puteam ob ine de la ea i ce anume era dispus s -mi ofere. Se anun a un meci strîns. Runda întîi. - Max a pus cap t carierei mele în ora ul Southold. - tiu. - Prin urmare, nu cred c mai am dreptul la informa ii de inute de poli ie. - Vorbe ti serios? Faci pe sup ratul? - i una, i alta. Ea s-a jucat pu in cu linguri a, apoi a spus: - S tii c eu î i respect opiniile i deduc iile. - Mul umesc. A aruncat o privire prin buc t rie. - Asta zic i eu cas . - O cucoan gras i sulemenit . - E a unchiului t u? - Da. El s-a mutat pe Wall Street. Acolo se cî tig bani cu ghiotura. M-a trecut i pe mine în testament. E un fum tor înr it. - Oricum, bine c ai avut un loc în care s - i petreci convalescen a. - Ar fi trebuit s m duc în Marea Caraibilor. Ea a zîmbit. - Nu te-ai fi distrat la fel de bine. Apropo, cum te mai sim i? m-a întrebat. - Oh, bine. M simt bine, cu condi ia s nu m obosesc. - Atunci nu te obosi. - A a am s fac. - A adar, cu ce te-ai ocupat în ultimele zile? Ai prins ceva fire?

- Pu ine. Dar, dup cum spuneam, Max m-a l sat balt , iar eful m-a v zut la televizor în noaptea crimei. în plus, cred c prietenul t u, domnul Nash, a pus o vorb Äbun " pentru mine la superiorii mei. Foarte urît din partea I ii. - I-ai f cut zile fripte, John. Pun pariu c e cam sup rat pe tine. - Posibil. Probabil vrea s m extermine. - Eu nu tiu nimic.

Eu da.
- Partea proast e c , probabil, va trebui s dau anumite explica ii mah rilor de la departamentul de poli ie. ² îmi pare r u. Dac te pot ajuta cu ceva, spune-mi. ² Mul umesc. Am s m descurc. î i strici dosarul dac te culci cu un poli ist care a fost r nit. ² De fapt, ce vrei? S - i p strezi slujba sau s renun i la ea? ² S-o p strez. ² E ti sigur? ² Da. Vreau s m întorc la lucru. sunt preg tit. ² Bun. A a i ar i. ² Mul umesc. A adar, cine i-a lichidat pe Tom i Judy Gordon? am întrebat-o. Ea s-a silit s zîmbeasc . ² Credeam c ai s -mi spui tu. ² Pentru un dolar pe s pt mîn nu prime ti prea mult. Sau poate era vorba de un dolar pe lun ? S-a jucat un timp cu linguri a, apoi s-a uitat la mine i mi-a spus: ² în clipa în care te-am cunoscut, mi-ai fost antipatic. i tii de ce? ² D -mi voie s m gîndesc... sunt arogant, fac pe de teptul, ar t prea bine. Spre surprinderea mea, ea a încuviin at din cap. ² Destul de adev rat. Acum îns îmi dau seama c e ceva mai mult de capul t u. ² Nu, nu este. ² Bineîn eles c este. ² Poate încerc s reg sesc copilul din mine. ² Oh, la asta te pricepi grozav. Ar trebui s revii la adultul care se ascunde în spatele copilului. ² Nu a a se vorbe te cu un erou r nit. ² în concluzie, a continuat ea, cred c e ti loial fa de prieteni i devotat meseriei tale. ² Mul umesc. S ne întoarcem la cazul nostru. Deci, vrei s te pun la curent cu ce am mai întreprins. Ea a încuviin at. ² Presupunînd c ai mai întreprins ceva. Se pare c te-ai ocupat cu alte lucruri, a ad ugat, cu o umbr de sarcasm. ² ine de meserie. E pre edinta... Emma a vîrît capul în buc t rie. - Mi se pare c aud un claxon afar . Mi-a f cut pl cere s te cunosc, Beth. Vorbim mai tîrziu, John. i-a retras capul i imediat dup aceea am auzit u a de la intrare deschizîndu-se i închizîndu-se la loc. - E o femeie dr gu , a spus Beth. Nu- i ia la ea prea multe lucruri, a remarcat. N-am f cut nici un comentariu. - Ai foile cu eviden a contabil ? - Da. M-am ridicat. sunt în birou. M întorc imediat. M-am dus în holul central, dar, în loc s intru în birou, am mers la u a din fa . Emma edea într-un fotoliu de r chit i a tepta ma ina. în apropiere se vedea Ford-ul negru de poli ie al lui Beth. - Mi s-a p rut c aud un claxon, a repetat Emma. Am s a tept aici. - îmi pare r u c nu te pot duce cu ma ina la magazin, am spus. - Nici o problem . Warren locuie te prin apropiere. A i pornit încoace. - Bine. Ne vedem mai tîrziu? - Vineri seara ies în ora cu fetele. - i ce fac fetele în astfel de ocazii? - Exact ce fac i b ie ii. - Unde merg fetele? - De regul , la Hamptons. Toate c ut m so i i aman i boga i. - i una, i cealalt ? - Ce se ive te mai întîi. Ce e mai rentabil.

- Bine. Trec mai tîrziu pe la flor rie. Unde-i oli a? am întrebat-o. - în dormitor. - i-o aduc mai tîrziu. Pe aleea cea lung a intrat o ma in i Emma s-a ridicat în picioare. - Colega ta a p rut surprins s m g seasc aici, a spus ea. - P i, probabil se a tepta s -i deschid eu. - A p rut mai mult decît surprins . Oarecum... descump nit . Ab tut . întristat . Am ridicat din umeri. - Spuneai c nu te mai întîlne ti cu nimeni de aici. - A a este. Pe ea am cunoscut-o luni. ² Iar pe mine miercuri. ² Adev rat, dar... ² Uite ce e, John, mie pu in îmi pas , dar... ² Ea nu voia decît... ² A venit Warren. Trebuie s plec. A pornit spre trepte, apoi s-a întors lîng mine, m-a s rutat pe obraz i s-a dus gr bit la ma in . I-am f cut semn cu mîna lui Warren. Ei, asta era. Am intrat în cas i m-am dus în birou. Am ap sat butonul robotului telefonic. Primul mesaj, înregistrat la ora apte în seara precedent , era de la Beth, care spunea: ÄMîine la zece am întîlnire cu Max, a dori ca mai înainte s trec pe la tine, pe la opt i jum tate. Dac nu- i convine, telefoneaz -mi ast -sear ". îmi d dea num rul de acas , apoi spunea: ÄPo i s m suni mîine diminea sau pe telefonul din ma in ". îmi l sa i num rul din ma in , dup care încheia astfel: ÄDac faci cafea, aduc eu gogo ile". Vocea ei suna foarte amical. Z u c în diminea a aceea ar fi trebuit s -mi telefoneze din ma in . Oricum, asta era. Din experien a acumulat în decursul anilor, tiam c , dac î i scap un mesaj telefonic, de regul i se întîmpl ceva interesant. Urm torul mesaj era de la Dom Fanelli, care îmi telefonase la opt diminea . ÄHei, e ti acas ? întreba el. Dac da, ridic receptorul. Bine, atunci ascult ... Azi m-au vizitat doi tipi de la brigada operativ antiterorist . Un individ de la FBI, pe nume Whittaker Whitebread sau cam a a ceva, b rbat ic i pus la patru ace, i colegul lui de la poli ie, pe care amîndoi l-am întîlnit de cîteva ori, un r noi. tii bine la cine m refer. în orice caz, ineau s afle dac mai primisem vreo veste de la tine. Vor s te vad mar i, cînd te întorci de la vizita medical . E musai s te duc la ei. Cred c cei de la FBI nu dau crezare propriilor declara ii de pres referitoare la vaccinul anti-Ebola. Am impresia c aici se ascunde altceva. Ascult , crezi c ne vom îmboln vi de gonoree i c o s ne cad coco elul? Apropo, mîine sear mergem s s rb torim San Gennaro. Mi c - i fundul încoace i vino la întîlnire. Vom fi la barul Taormina, la ora ase seara. Kenny, Tom, Frank i cu mine. Poate i ni te puicu e. O s mînc m de-o s plesnim. Bellísimo. Molto bene. Vino cu noi, dac ardeia ul t u se simte singur. Ciao. Interesant. M refer la brigada operativ antiterorist . Era clar c nu-i preocupa p trunderea pe pia a neagr a unui leac miraculos împotriva virusului Ebola. F r îndoial c Washington-ul continua s fie cuprins de panic . Ar fi trebuit s le spun s nu- i mai fac griji... e vorba de pira i, b ie i. în elege i? C pitanul Kidd, dubloni, monede de opt b nu i, ce naiba or mai fi i alea. N-aveau decît s umble dup terori ti. Era un antrenament foarte bun. S rb toarea San Gennaro. îmi l sa gura ap dup calmar pr jit i calzone. Iisuse, uneori m sim eam aici ca în exil. Alteori îmi pl cea... natur , lini te, osele pustii, egrete... A fi putut ajunge la Taormina la ora ase seara, de i nu voiam s zbor chiar atît de aproape de flac r . Mai aveam nevoie de timp, or timp aveam berechet, pîn mar i, cînd urma s pun laba pe mine: mai întîi medicii, apoi Wolfe i, în final, tipii de la brigada operativ antiterorist . M-am întrebat dac Whittaker Whitebread i George Foster ineau leg tura unul cu cel lalt. Dac nu cumva erau una i aceea i persoan . în orice caz, am luat teancul de foi cu eviden a contabil . Pe aceea i mas de lucru se g sea punga de plastic de la Podgoriile Tobin, cu placa de ceramic pictat înf i înd o egret . Am luat-o, apoi m-am gîndit: ÄNu", apoi ÄDa", iar ÄNu" i, în cele din urm , ÄPoate mai tîrziu". Am pus-o la loc pe mas i m-am înapoiat în buc t rie.

25

Beth Penrose î i scosese hîrtiile din servieta diplomat i le în irase pe toat masa. Am remarcat i o farfurie plin cu gogo i, i-am dat teancul de foi, iar ea L-a pus deoparte. - Iart -m c a durat atît, i-am spus. A trebuit s -mi ascult mesajele telefonice. L-am primit i pe al t u. - Ar fi trebuit s te sun din ma in , s-a scuzat ea. - E în ordine. Ai u deschis la mine. Am ar tat hîrtia de pe mas i am întrebat: Ce ai acolo? - Cîteva însemn ri. Rapoarte. Vrei s le auzi? - Sigur. Am turnat cafea pentru amîndoi i m-am a ezat. - Ai mai descoperit ceva în eviden a contabil ? m-a întrebat Beth. - Doar cîteva facturi telefonice pu in mai umflate, pe c r ile de credit Visa i Amex, dup voiajul în Anglia. - Crezi c excursia în Anglia a însemnat i altceva, pe lîng afaceri i vacan ? m-a întrebat ea. - Posibil. - Crezi c s-au întîlnit cu un agent str in? - Cred c nu vom afla niciodat ce au f cut în Anglia. Bineîn eles, eram absolut convins c - i petrecuser toat s pt mîna r sfoind documente vechi de trei sute de ani, aten i s se semneze la intrarea i ie irea din Arhivele Publice isau Muzeul Britanic, mod prin care î i afirmau buna lor credin în calitate de c ut tori de comori. Totu i, înc nu eram dispus s împ rt esc teoria mea i altora. Beth a f cut o scurt însemnare în agend . Poate c un arhivar va fi cîndva interesat de agenda unui detectiv criminalist de la sfîr itul secolului al dou zecilea. Odinioar aveam i eu o agend , dar cum nu sunt în stare s -mi descifrez propriul scris, nu-mi folosise la nimic. - Bine, s încep cu începutul, mi-a spus Beth. în primul rînd, nu am reu it s recuper m cele dou gloan e din apa golfului. E o misiune aproape imposibil , a a c s-a renun at. - în eleapt hot rîre. - Bun. Num rul doi. Amprentele. Aproape toate amprentele din cas apar in so ilor Gordon. Am g sit-o pe menajer , care f cuse cur enie în aceea i diminea . Am descoperit i amprentele ei. - Dar amprentele de pe atlas? - sunt numai ale so ilor Gordon i ale tale. Am examinat fiecare pagin cu lupa i cu lampa cu ultraviolete, a ad ugat ea. Am c utat semne, în ep turi cu acul, scrieri secrete... orice. Absolut nimic. - Speram c aici s-ar putea g si ceva. - N-am avut norocul acesta. A aruncat o privire la însemn ri i a continuat: Rezultatele autopsiei sunt cele a teptate. în ambele cazuri, moartea a fost provocat de o traum puternic a creierului, din cauza r nilor de glon , vizibile pe capul fiec reia din victime; amîndou gloan ele au p truns prin fa ... etc, etc. S-a g sit praf de pu c sau pulbere detonant , semn c s-a tras de aproape. Prin urmare, probabil c putem elimina varianta unei pu ti ac ionate de la distan . Medicul legist nu pune mîna în foc, dar opineaz c arma crimei s-a aflat cam la un metru i jum tate sau doi metri de victime, gloan ele fiind de calibru mare: 44 sau 45 de mm. Am încuviin at din cap. - A a am presupus i noi. - într-adev r. Restul autopsiei... S-a uitat pe raport. ... Testul toxicologic: nu s-au g sit droguri, nici permise, nici interzise. Stomacul era aproape gol, poate c luaser un mic dejun u or i foarte matinal. Nu s-au g sit alte semne pe corp, nici o boal depistabil ... A mai continuat în acela i fel timp de un minut sau dou , dup care a ridicat privirea i m-a anun at: Femeia decedat era îns rcinat cam într-o lun . Am încuviin at din cap. Ce mod frumos de a s rb tori celebritatea i averea descoperite peste noapte! Cîteva momente am t cut amîndoi. Rapoartele de autopsie au în ele ceva care cumva î i stric buna dispozi ie. Una dintre cele mai dezagreabile sarcini ale detectivului criminalist este aceea de a fi prezent la autopsie. Este o îndatorire dictat de necesitatea lan ului de probe i justificat din punct de vedere legal, îns nu-mi place s v d corpuri spintecate, organe scoase i puse pe cîntar i altele asemenea. tiam c Beth asistase la autopsia so ilor Gordon i m

întrebam dac a fi rezistat s fiu de fa la scoaterea intestinelor i creierelor unor persoane pe care le cunoscusem. Beth a r sfoit ni te hîrtii i a continuat: ² P mîntul ro u de pe pantofii lor de atletism e compus în principal din argil , fier i nisip. Exist din bel ug pe aici, nu merit osteneala de a-l asocia cu un loc anume. Am confirmat, apoi am întrebat: ² Exist cumva semne c ar fi f cut munc manual ? ² De fapt, da. Tom avea o b ic în podul palmei drepte. Amîndoi umblaser cu p mînt, care le intrase în piele i sub unghii, cu toat str dania lor de a- i sp la mîinile cu ap s rat . Hainele prezint pete de acela i fel. Din nou am încuviin at. ² Ce crezi c f ceau? m-a întrebat Beth. ² S pau. ² în ce scop? ² C utau o comoar îngropat . Ea i-a închipuit c iar i f ceam bancuri, a a c nu m-a luat în serios, exact cum m a teptasem. A mai men ionat cîteva puncte din raportul medico-legal, dar n-am re inut alte elemente semnificative. Beth a continuat: ² Cercet rile am nun ite din locuin a lor nu au dezv luit nici ele lucruri de un interes deosebit. Nu aveau prea multe date stocate în computer, cu excep ia eviden ei veniturilor i impozitelor. ² tii care-i deosebirea dintre o femeie i un computer? am întrebat-o. ² Spune-mi tu. ² Un computer accept o dischet de zece centimetri. Ea a închis ochii o secund , i-a frecat tîmplele, a r suflat adînc i a continuat: - Aveau un fi et în care s-a g sit ceva coresponden oficial i personal , i altele asemenea. în momentul de fa totul se cite te i se analizeaz . Coresponden a s-ar putea dovedi interesant , dar pîn în prezent nu s-a descoperit nimic deosebit. - Orice dovad relevant sau acuzatoare a fost, probabil, furat . Ea a încuviin at din cap i a continuat: - So ii Gordon aveau haine scumpe, chiar i cele de toat ziua. Nu posedau material pornografic sau accesorii sexuale, aveau o pivni de vinuri cu aptesprezece sticle, patru albume cu fotografii - în cîteva e ti i tu - nu posedau benzi audio, aveau un Rolodex pe care-l confrunt m cu cel g sit în biroul lor. Nimic ie it din comun în dul piorul cu medicamente, nimic prin buzunarele hainelor de var , nimic în cele de iarn , care sunt puse deoparte, nici un fel de chei care s nu fi fost ale lor... Se pare c lipse te una, cea de la locuin a so ilor Murphy dac e s dai crezare doamnei Murphy, care a afirmat c le d duse so ilor Gordon cheia casei lor... A întors o pagin i a continuat s citeasc . Era genul de lucruri care îmi captau aten ia necondi ionat, de i, pîn în prezent, nu aflasem nimic extraordinar. - Apropo. Am g sit actul de vînzare-cump rare pentru terenul Wiley. Totul e în ordine. De asemenea, nu g sim nici o dovad c victimele ar fi avut un depozit în banc . Sau orice fel de conturi. Am g sit dou poli e de asigurare, în valoare total de 250 000 de dolari, fiecare numindu-1 pe cel lalt principal beneficiar. Restul beneficiarilor sunt p rin ii i alte rude. Am încuviin at din cap. - Ai f cut treab bun , ai pus în ordine detaliile. - A a e. Nimic interesant pe pere i... fotografii de familie, reproduceri de art , diplome. - Vreun avocat? - Pe perete? - Nu, Beth, un avocat... cine este avocatul lor? Ea mi-a zîmbit i a spus: - Nu- i place cînd altul face pe de teptul, nu-i a a? Dar tu... - Te rog, continu . Avocatul. Ea a ridicat din umeri i mi-a r spuns: - Da, am g sit numele unui avocat din Bloomington, Indiana, pe care îl vom contacta. Am vorbit la telefon cu p rin ii ambelor victime... a ad ugat ea. E un aspect al meseriei care îmi displace. - i mie. - I-am convins s nu vin aici. Le-am explicat c , de îndat ce se va încheia examenul medico-legal, vom trimite r m i ele lor p mînte ti la centrul de pompe funebre pe care îl vor alege. Am s -l

pun pe Max s le comunice c s-ar putea s re inem mai multe obiecte personale pîn cînd, cu pu in noroc, vom rezolva cazul i vom merge în instan . tii, e tare greu cînd ai de a face cu o crim , a ad ugat ea. Moartea e, oricum, dureroas . Dar crima... crima c cumplit de suportat pentru toat lumea. - tiu. Beth a tras spre ea alt foaie de hîrtie i a spus: - Am f cut cercet ri în leg tur cu Spirocheta la DEA, la Paza de Coast i chiar la Vam . Interesant e c to i cuno teau ambarca iunea: b rcilor de acest tip li se acord o aten ie deosebit . Oricum, din punctul lor de vedere, so ii Gordon erau cura i. Din cîte î i amintesc ei, Spirocheta nu a fost v zut niciodat în largul Atlanticului i nici n-au existat b nuieli c ar fi fost folosit pentru contraband , trafic de droguri sau alt activitate ilegal . Am încuviin at din cap. - Bine. Nu era chiar adev rat, dar nu merita s deschid discu ia chiar atunci. - Pentru tiin a ta, a continuat Beth, Formula 303 SR-1 are un pescaj de circa optzeci de centimetri, ceea ce-i permite s pluteasc i la adîncime relativ mic . Transport trei sute treizeci i patru de litri de combustibil i are dou motoare MerCruiser de 7,4 litri, echivalentul a 454 de cai putere. Costul unei astfel de ambarca iuni nou-nou e este de circa 95000 dolari, dar aceasta a fost cump rat la mîna a doua i so ii Gordon au achizi ionat-o cu 75000. A ridicat privirea de pe raport i a spus: E o barc de categoria întîi, mult mai mult decît î i permiteau cei doi s cumpere i s între in , oricum mai mult decît le trebuia pentru a face naveta... Ca i cum ai cump ra un Ferrari ca s -l folose ti drept furgonet . - Ai muncit bine, am remarcat eu. - A a e. Dar tu ce-ai crezut c fac? N-am luat în seam întrebarea i am spus: - Cred c putem terge de pe list traficul de droguri sau orice altceva de acest gen. Cît despre faptul c i-au cump rat o barc de performan , poate c nu aveau nevoie de ea zilnic, ci doreau s-o aib pentru orice eventualitate. - De pild ? - Dac ar fi fost urm ri i. - Cine s -i urm reasc ? i de ce? - Nu tiu. Am luat o gogoa cu scor i oar i am mu cat din ea. Grozav ! Tu le-ai f cut? - Da. Tot eu le-am f cut i pe cele umplute cu crem , i eclerurile, i pe cele cu jeleu. - sunt impresionat, numai c pe pung scrie Brut ria Nicole. - E ti un mare detectiv. - Exact, doamna mea. Ce altceva îmi mai po i spune? A r sfoit pu in hîrtiile i mi-a r spuns: - Am cerut procurorului districtual s ne pun la dispozi ie înregistrarea convorbirilor telefonice ale so ilor Gordon pe ultimii doi ani. Mi-am îndreptat spatele. - i? - Ei bine, dup cum, probabil, b nuie ti, sunt o mul ime de telefoane acas : la p rin i, la prieteni, la rude, i a a mai departe. în Indiana, pentru Tom, în Illinois pentru Judy. Numeroase convorbiri cu Plum Island, plus instalatori, restaurante, i a a mai departe. Cîteva telefoane la Societatea de Istorie Peconic, la Margaret Wiley, dou apeluri acas la Maxwell, unul la re edin a din Connecticut a lui Paul Stevens i zece convorbiri cu tine în ultimele dou sprezece s pt mîni. - Destul de corect. - Este corect. De asemenea, vreo dou -trei convorbiri pe lun cu Podgoriile Tobin din Peconic, precum i cu Fredric Tobin, la Southold i la Peconic. - Tipul are o cas la Southold, pe rmul oceanului, i un apartament la cram , adic la Peconic. Beth s-a uitat la mine. - De unde tii? - Pentru c Emma, pre edinta Societ ii de Istorie Peconic i care tocmai a plecat, este o bun prieten a domnului Tobin. Mai trebuie s te anun c mîine sear sunt invitat la o petrecere la re edin a în l imii sale. Cred c ar trebui s vii i tu. - De ce?

- E un bun prilej de a sta de vorb cu o parte din localnici. Probabil c va fi prezent i Max. Ea a încuviin at din cap. -Bine. - Pentru detalii ar trebui s te consul i cu Max. Eu nu sunt invitat oficial. -Bine. - Convorbirile... S-a uitat din nou la foile tip rite de computer i a continuat: - în luna mai a anului trecut au dat patru telefoane de la Londra, pl tite cu cartea lor de credit: unul în Indiana, unul în Illinois, unul la num rul cunoscut de pe Plum Island i unul de patruzeci i dou de minute la Fredric Tobin, în Southold. - Interesant. - Ce e cu domnul Fredric Tobin? - Nu sunt sigur. - Spune-mi partea de care e ti sigur. - Parc îmi d deai un raport, nu vreau s te întrerup. - Nu, acum e rîndul t u, John. - Nu m joc, Beth. Termin ce ai de spus, ca i cum ai fi în fa a unei s li pline cu efi de-ai t i. Dup aceea am s - i spun i eu ce am descoperit. S-a gîndit o clip . Era limpede c nu voia s se lase tras pe sfoar de John Corey. - Dar tu ai ceva? - Am. Z u c am. Continu . - Bine... unde r m sesem? - La înregistr rile telefonice. - Da. Ele acoper o perioad de dou zeci i patru de luni, respectiv circa o mie de convorbiri, care am cerut s fie analizate. Am dat peste ceva interesant: acum doi ani, cînd s-au stabilit aici, so ii Gordon au închiriat mai întîi o cas în Orient, lîng feribot, i abia dup patru luni s-au mutat în cea de la Nassau Point. - Cea din Orient era pe rm? -Nu. - Iat r spunsul. La patru luni de la sosire, au decis c aveau nevoie de o cas pe rm, de un ponton i de o barc . De ce? - Asta încerc m s afl m i noi, a replicat Beth. - Bun. Eu deja aflasem. Era vorba de faptul c so ii Gordon descoperiser c pe Plum Island exista ceva ce trebuia scos la iveal . Deci cu dou toamne în urm , prima parte a scenariului ² achizi ionarea unei case pe rm i apoi a unei b rci ² era deja realizat . - Continu , am îndemnat-o pe Beth. - Bine... Plum Island. Cei de acolo au f cut pe iste ii, a a c a trebuit s m ar t dur . - Bravo ie! - Am cerut ca întreg con inutul biroului so ilor Gordon s fie transportat cu feribotul la Orient Point, înc rcat într-un camion al poli iei i dus la laboratorul comitatului Suffolk. - Contribuabilii din comitat vor fi încînta i s afle vestea. - Totodat , am cerut ca biroul lor s fie amprentat, cur at cu aspiratorul i inut sub lac t. - Dumnezeule! Dar tiu c nu umbli cu jum t i de m sur . - E vorba de un dublu asasinat, John. Voi, la ora , cum proceda i în astfel de situa ii? - Chem m salubritatea. Te rog continu . A tras aer în piept. - Bine, a spus. De asemenea, am ob inut cartea de telefon cu to i angaja ii de pe Plum Island. în prezent, avem cinci detectivi care interogheaz personalul. Am încuviin at din cap. - Bun. Pe Donna Alba vreau s-o interoghez eu însumi. - Nu m îndoiesc. Dac dai de ea, anun -ne i pe noi. - A plecat? - E în concediu, m-a l murit Beth. De aceea spuneam c cei de acolo fac pe iste ii. - Bun. Deci umbl în continuare cu ascunzi uri. Nu se pot ab ine. E în firea lor de birocra i, am spus. Unde sunt amicii t i, Nash i Foster? ² Nu sunt amicii mei i habar n-am. Pe undeva prin preajm , dar nu se arat . Au plecat de la Soundview. ² tiu. Bun, mai departe.

² Am ob inut aprobarea de-a lua în eviden toate armele proprietate de stat de pe Plum Island, inclusiv pistoalele automate calibrul 45, cîteva revolvere, o duzin de M-16 i dou carabine din timpul Celui de al Doilea R zboi Mondial. ² iisuse! Aveau de gînd s ne invadeze? Ea a ridicat din umeri. ² Presupun c exist o mare cantitate de material militar abandonat acolo de armat . Oricum, au f cut g l gie cînd a fost vorba s predea arsenalul. Am cerut s se fac expertiza balistic a fiec rei arme în parte, a a c vom avea rapoarte distincte, în caz c vom g si vreun glon . ² Bine gîndit. Cînd ai de gînd s înarmezi Plum Island? am întrebat-o. ² Probabil, luni sau mar i. ² Am remarcat la feribot o oarecare activitate a pu ca ilor marini. Presupun c , dup ce ai dezarmat oamenii de paz ai bietului domn Stevens, au sim it nevoia de protec ie. ² Nu-i problema mea. ² Apropo, am spus, sunt convins c nu i-au predat chiar toate armele. ² Dac nu, voi cere mandat de arestare pentru Stevens. Nici un judec tor n-ar fi eliberat un astfel de mandat, dar nu conta, a a c am spus: ² Te rog continu . ² Bine, tot în leg tur cu Plum Island. Am f cut o vizit inopinat doctori ei Chen, care locuie te la Stony Brook. N-am nici o îndoial c înainte de discu ia cu noi a fost înv at ce s spun , întrucît, stînd de vorb la ea acas , n-a reu it s mai improvizeze. Pîn la urm , am determinat-o s afirme c se prea poate ca so ii Gordon s fi furat un virus sau o bacterie uciga , a ad ugat Beth. Am încuviin at din cap. Era o munc de poli ie excelent , conform tuturor uzan elor. în parte, relevant , în parte, nu. Din cîte tiam, existau doar trei persoane care ar fi folosit cuvintele Äcomoara pira ilor" cu referire la acest caz: eu, Emma i uciga ul. - L-am interogat din nou pe Kenneth Gibbs, tot la el acas , a spus Beth. Locuie te în Yaphank, nu departe de biroul meu. E cam lichea, totu i, f cînd abstrac ie de asta, nu cred c tie mai multe decît ne-a declarat la prima întrevedere. Cu Paul Stevens e alt poveste... a ad ugat ea. - într-adev r. Ai discutat i cu el? - Am încercat... dar mereu m-a ocolit. Cred c tie ceva, John, a ad ugat ea. în calitate de ef al pazei pe Plum Island, pentru el nu exist multe secrete. - Probabil c nu. Ea s-a uitat la mine i m-a întrebat: - îl consideri suspect? - îmi treze te suspiciuni, prin urmare e suspect. Ea s-a gîndit o clip , apoi a spus: - Nu sun foarte tiin ific, dar s tii c are figur de asasin. - Cu siguran . Exist o întreag categorie denumit Äpersoane care arat i care se comport ca ni te asasini". Ea nu i-a dat seama dac o luam peste picior sau nu. De fapt, vorbisem serios. - Oricum, a spus Beth, încerc s verific toate datele referitoare la el, dar cei care în mod normal ar trebui s de in toate informa iile, vorbesc de FBI, se mi c încet ca melcii. - De fapt, ei au f cut deja ceea ce le-ai cerut tu, dar nu vor s - i dezv luie nici o informa ie. A încuviin at din cap, apoi, pe nepus -mas , a exclamat: - Al dracului caz! - Asta î i spuneam i eu. Unde locuie te Stevens? am întrebat-o. - în Connecticut. New London. Exist un feribot care face leg tura între New London i Plum Island. - D -mi adresa i num rul lui de telefon. Ea a g sit în agend datele respective i a început s le scrie pe un petic de hîrtie, dar am oprit-o. - Am o memorie fotografic . E de ajuns s mi le spui. M-a privit din nou, cu o expresie u or neîncrez toare. Oare de ce nu m ia nimeni în serios? în orice caz, mi-a comunicat adresa i num rul de telefon al lui Paul Stevens, pe care le-am pus la p strare într-un ungher al min ii mele. Apoi m-am ridicat i i-am propus: - Hai s facem o plimbare.

26
Am ie it pe u a din spate i am pornit la plimbare pîn la rm.

- E foarte frumos, a spus ea. - începe s -mi plac i mie. Am cules de jos o piatr plat i am aruncat-o razant pe ap . A rico at de trei ori, apoi s-a scufundat. Beth a g sit una potrivit , i-a luat avînt i a azvîrlit-o, punîndu- i în mi care tot trupul. Piatra a rico at de patru ori, dup care s-a scufundat. - Hei, frumoas aruncare! am exclamat. - sunt arunc toare în echipa de softball a brig zii de criminalistic . A mai cules o piatr i a aruncat-o spre pilonul din cap tul pontonului. A ratat inta cu cî iva centimetri, dup care a repetat încercarea. Am urm rit-o cum arunca cu pietre în pilon. Acel ceva care m stîrnise nu de mult continua s m înfierbînte i acum. Bineîn eles, fizicul ei ² dar i felul de-a fi, distant. îmi plac femeile distante. A a cred. Oricum, eram convins c tr ise un moment penibil dînd cu ochii de Emma la mine acas i c incidentul o sup rase. Mai mult decît atît, o uimea propria ei reac ie, poate chiar intuise concuren a. - Mi-a lipsit compania ta, am spus. Absen a te face s - i fie dor de cineva. M-a privit scurt, între dou arunc turi, i a replicat: - Atunci, f r îndoial c ai s ii la mine, fiindc , probabil, e ultima oar cînd m vezi. ² Nu uita petrecerea de mîine. Nu m-a luat în seam i a continuat: ² Dac ar fi s suspectez o singur persoan dintre to i cei cu care am stat de vorb , acela ar fi Paul Stevens. ² De ce? Ea a ochit din nou pilonul i, de ast dat , l-a nimerit. ² Ieri l-am sunat pe Plum Island i mi-au r spuns c era plecat. Am insistat i mi s-a spus c r m sese acas , fiindc era bolnav. Am format num rul de acas , dar nu mi-a r spuns nimeni. Alt angajat de pe Plum Island care a disp rut, a ad ugat ea. Am continuat s ne plimb m pe rmul plin de pietre. Nici eu nu eram încîntat de ultima isprav a domnului Stevens. Era un posibil suspect de crim . Dup cum am mai spus, m-a fi putut în ela în privin a lui Fredric Tobin sau, poate, Tobin era mîn în mîn cu Stevens, sau poate nici una, nici alta. îmi închipuisem c , în momentul în care voi ti mobilul, voi afla i criminalul. Dar mobilul se dovedise a fi banul, iar cînd mobilul este banul, atunci toat lumea e suspect . Am mers spre est, de-a lungul rmului, pîn dincolo de locuin a vecinilor mei. începea fluxul i apa clipocea peste pietre. Beth î i vîrîse mîinile în buzunarele laterale ale jachetei i mergea cu capul în piept, ca i cum ar fi fost adîncit în gînduri. Din cînd în cînd lovea cu piciorul cîte o piatr sau o scoic . A descoperit o mic stea de mare aruncat de valuri pe rm, s-a aplecat, a ridicat-o i a aruncat-o înapoi în apa golfului. Un timp am continuat s ne plimb m în t cere, apoi Beth a spus: ² Cît despre doctorul Zollner, am avut o conversa ie agreabil la telefon. ² De ce nu-i faci o vizit ? ² A vrea, dar e la Washington. A fost chemat s dea o declara ie la FBI, la Ministerul Agriculturii i în alte locuri. Dup aceea pleac în c l torie: America de Sud, Anglia i alte locuri în care e nevoie de experien a lui. îl in departe de mine, a ad ugat ea. ² Trimite-i o cita ie. Nu mi-a r spuns. ² Cei de la Washington î i pun be e în roate? am întrebat. - Nu mie personal. Dar cei pentru care lucrez sînt... tii cum e cînd persoanele c rora le la i vorb s te sune nu- i telefoneaz , cînd ceea ce ceri dureaz prea mult, cînd întîlnirile de care ai nevoie sunt amînate. - i eu am lucrat cîndva la un astfel de caz. Politicienii i birocra ii te plimb de colo-colo, pîn cînd î i dau seama dac le po i fi util sau dac ai putea s le faci r u, i-am r spuns. - De fapt, de ce se tem, ce anume ascund? m-a întrebat ea. - Politicienii se tem de tot ce nu în eleg, or ei nu în eleg nimic. Tu continu s lucrezi la caz. A încuviin at din cap. - Ai f cut treab foarte bun , i-am spus. - Mul umesc.

Ne-am întors i am pornit înapoi spre locuin a mea. M-am gîndit c lui Beth îi pl cea s lucreze cu hîrtii, cu detalii, cu micile piese din care se compune mozaicul unui caz. Exist detectivi care cred c po i solu iona un caz pornind de la elementele cunoscute de medicin legal , balistic , i a a mai departe. Uneori era adev rat. Totu i, în cazul de fa , r spunsurile veneau din cealalt jum tate a terenului i trebuia s fii acolo, s le prinzi la timp. - Laboratorul a efectuat o analiz complet a celor dou ma ini i a b rcii cu motor care au apar inut so ilor Gordon. S-au g sit doar amprentele lor, în afar de ale mele, ale tale i ale lui Max în barc . De asemenea, pe podeaua b rcii au descoperit ceva neobi nuit. -Da? - Dou lucruri. Mai întîi, p mînt, am nunt pe care-l cunoa tem. Dar, de asemenea, s-au g sit a chii minuscule de lemn, roase i putrezite. Nu a chii plutitoare. Lemnul nu con inea sare. Un lemn care a stat îngropat i înc mai prezint urme de p mînt. S-a uitat la mine. Ai idee ce ar putea s însemne? - S m gîndesc. - Bine. - Am luat leg tura cu eriful comitatului, a continuat Beth, un tip pe nume Will Parker, referitor la permisele port arm eliberate în Southold. - A adar, printre cei circa dou zeci de mii de locuitori ai ora ului exist circa o mie dou sute de de in tori de pistol autoriza i. E un num r mare, o mul ime de persoane cu care trebuie s st m de vorb , cu toate acestea nu-i o misiune imposibil . - Ei bine, m-a informat Beth, ironia este c , pe vremea cînd b nuiam c ar fi vorba de o molim , nici o misiune nu p rea imposibil . Dar acum nu mai trebuie s angaj m întregul buget al poli iei ca s rezolv m cazul de fa . - So ii Gordon conteaz pentru mine. Pentru mine, uciderea lor are importan . - tiu. La fel i pentru mine. N-am f cut decît s - i explic o realitate. - De ce nu- i suni eful, s -i explici lui realitatea? - Las-o balt , John, m descurc. - Bine. De fapt, în timp ce poli ia comitatului se trezea la realitate, poli ia federal trudea în secret s dea de urma unui f pta departe de cel adev rat. Dar nu era treaba mea. Domnul Tobin figureaz pe lista de in torilor de arme? am întrebat. - Da. Am parcurs lista i am extras cîteva nume pe care le cunosc. Unul dintre ele este Tobin. - Altcineva? - P i, Max. Are un pistol personal calibrul 45, a ad ugat. - Iat f pta ul pe care-l cau i, i-am spus eu, jum tate în glum , jum tate în serios. Tobin ce arm are? M-a privit scurt i mi-a r spuns: - Are dou : un Browning de 9 mm i un Colt automat, calibrul .45. - Doamne! Se teme s nu i se fure strugurii? - Presupun c are asupra lui bani sau alte valori. în ora ul acesta nu-i nevoie de prea multe motive ca s po i ob ine permis, dac te ai bine cu eriful i cu eful poli iei. - Interesant. Statul New York avea un regulament strict privind armele nedeclarate, dar existau locuri în care era ceva mai simplu s ob ii autoriza ie. în orice caz, faptul c F. Tobin avea dou pistoale nu însemna neap rat c el era asasinul, îns sugera un anumit tip de personalitate. Freddie, am conchis eu, era genul de persoan blînd i, dup cum îmi d duse a în elege Emma, incapabil de violen fizic i verbal , de i putea oricînd s - i trag un glon în cap, dac se sim ea cît de cît amenin at. în apropiere de fî ia de rm din dreptul locuin ei mele, Beth s-a oprit i s-a întors cu fa a c tre ap . A r mas acolo, cu privirea a intit asupra golfului - o postur clasic , mi-am spus, ca o pictur în ulei, intitulat Femeie privind marea. M-am întrebat dac Beth Penrose era genul de femeie care, sub impulsul momentului, s se dezbrace i s se arunce în ap ; categoric nu. - De ce te intereseaz Fredric Tobin? m-a întrebat Beth. - i-am spus... se pare c era în rela ii mai apropiate cu so ii Gordon decît mi-am închipuit. - i ce-i cu asta?

- Nu tiu. Te rog continu . M-a privit din nou scurt, apoi i-a luat ochii de la apa golfului i i-a reluat plimbarea. - Bine, a spus. Dup aceea, am cercetat smîrcurile aflate la nord de casa so ilor Gordon i am descoperit un loc în care se pare c o barc fusese ascuns între trestii. - Z u? Bun treab . - Mul umesc. E foarte posibil ca cineva s fi venit pe acolo cu o barc de mic adîncime. Luni fluxul a atins cota maxim la ora 7:02 seara, deci pe la 5:30 apa era destul de adînc , iar în smîrcul de lîng casa Gordon se ridicase la aproape aizeci de centimetri. Prin urmare, po i împinge o barc cu pr jina printre trestii, f r s te vad nimeni. - Foarte bine. Cum de nu m-am gîndit i eu? - Pentru c ai pierdut vremea gîndindu-te cum s faci pe de teptul. - De fapt, nu-mi trebuie timp de gîndire. - Nu afirm cu certitudine c în trestii a fost ascuns o barc , a continuat ea, de i se pare c a a s-a întîmplat. Se v d trestii frînte de curînd. Mîlul nu prezint adîncituri, dar de la crim au mai trecut opt fluxuri, se poate deci ca apa s fi ters orice urm . Am încuviin at din cap. - M i, frate, da' nu seam n deloc cu o crim din Manhattan! Trestii, smîrcuri, mîl, maree, golfuri întinse i adînci în care cad gloan e. Mai curînd aduce cu sergentul Preston din Yukon. - Acum în elegi ce am vrut s spun? E ti complet nerod. - Iart -m ... - Bine, am vorbit la telefon cu Max, care e foarte sup rat c ai f cut presiuni asupra lui Fredric Tobin. - D -l în m -sa pe Max! - Am f cut tot posibilul s -l mai calmez. - Mul umesc. - Ai aflat ceva de la Fredric Tobin? m-a întrebat ea. - Dac am aflat ceva? Am aflat cum trebuie orientat frunza vi ei-de-vie. Cum se macereaz pieli ele i sucul în butoaie. Ce altceva...? - S -l interoghez i eu? M-am gîndit o clip , apoi am r spuns: - Da, ar fi cazul. - îmi dai ni te repere, cam ce ar trebui s -l întreb? - Da. Dar nu chiar acum. în orice caz, las în pace drogurile, viru ii, vaccinurile sau orice altceva legat de munca so ilor Gordon. A t cut mult timp, continuînd s p easc al turi de mine. într-un tîrziu, m-a întrebat: - E ti sigur? - Nu te mint. Ai priceput? - Atunci care este mobilul? Spune-mi. - Mi se pare c i-am stîrnit curiozitatea. Ai priceput? M-a privit pozna , apoi m-a întrebat: - O idil ? O rela ie amoroas ? Gelozie? -Nu. - Terenul cump rat de la doamna Wiley? - E parte integrant . A c zut pe gînduri. Ne g seam din nou pe proprietatea unchiului meu i ne-am oprit lîng ponton. St team fa în fa , amîndoi cu mîinile în buzunarele jachetelor. încercam s -mi dau seama ce sim eam pentru femeia aceasta, în compara ie cu Emma, iar Beth încerca s ghiceasc cine îi omorîse pe so ii Gordon. Mi-a trecut prin minte c , poate, dup ce cazul va fi încheiat, fiecare va avea de rezolvat ce anume sim ea i pentru cine. ² Ia o piatr i arunc-o cît po i tu de bine, m-a îndemnat Beth. ² E o întrecere? - Bineîn eles. - i care-i premiul? - Nu- i face griji pentru premiu. Oricum, n-ai s cî tigi. - Ca s vezi! Nu cumva sîntem pu in cam prea siguri pe noi? Am g sit o piatr mare - rotund , turtit în partea de jos i concav deasupra ² exact ce-mi trebuia. Mi-am luat avînt, ca pentru aruncarea final a unui meci, i am lansat-o. Piatra a lovit apa, a rico at, a lovit apa din nou, iar a rico at, a lovit, a rico at, a lovit, a rico at i apoi a c zut la fund. Grozav! ² Patru! am anun at, în eventualitatea c ea nu num rase. Beth g sise i ea o piatr ² rotund , ceva mai mare decît a mea

i concav pe ambele p r i. Era o alt teorie. i-a scos jacheta i mi-a dat-o s i-o in. A cînt rit piatra în palm , ca i cum ar fi vrut s -mi zboare creierii cu ea, apoi, probabil stimulat de imaginea mental a capului meu s ltînd pe ap , a azvîrlit-o. Piatra a lovit i a rico at de patru ori i s-ar fi dus la fund, dac n-ar fi prins un mic val care a purtat-o înc o dat înainte de a se scufunda. Beth i-a ters mîinile i i-a luat înapoi jacheta. ² Foarte bine, am l udat-o. - Ai pierdut, mi-a spus ea. i-a îmbr cat jacheta i a ad ugat: Spune-mi tot ce tii. ² E ti un detectiv nemaipomenit, n-am s - i dau decît indiciile, dup care po i s reconstitui tot tabloul. Ascult : casa închiriat de pe rm i barca cu motor, pogonul de teren cump rat de la doamna Wiley, Societatea de Istorie Peconic, istoria referitoare la Insula Plum Island i la insulele înconjur toare, s pt mîn pierdut în Anglia... ce altceva... num rul 44106818... ce-ar mai fi? - Paul Stevens? -Posibil. ² Fredric Tobin? ² Posibil. - El ce leg tur are? E suspect? E martor? - Ei bine, se prea poate ca domnul Tobin cu podgoria lui s fie în pragul falimentului. Cel pu in a a am auzit. A adar, e posibil s fi ajuns la disperare. Iar un om ajuns la disperare e capabil de lucruri disperate. - Am s -i verific situa ia financiar , mi-a spus Beth. Pîn atunci, î i mul umesc pentru indiciile nemaipomenite pe care mi le-ai dat. - Ai totul în mîn , feti o. Caut un numitor comun, un fir care s lege toate aceste elemente. Nu-i pl cea jocul, a a c mi-a spus: - Trebuie s plec. Am s -l anun pe Max c ai rezolvat cazul i c ar trebui s - i dea un telefon. A pornit pe paji te spre cas . Am urmat-o. Ne-am întors în buc t rie i ea a început s - i adune hîrtiile. - Apropo, am întrebat-o, ce semnifica ie au cele dou fanioane de semnalizare? Ea a continuat s - i pun lucrurile în servieta diplomat. - Fanioanele reprezint literele B i V. în alfabetul fonetic asta înseamn Bravo Victor. A ridicat privirea înspre mine. - Dar cealalt semnifica ie? Semnifica ia în cuvinte? am întrebat. - Fanionul Bravo înseamn înc rc tur periculoas . Fanionul Victor cere ajutor. - Deci, cele dou fanioane ar putea însemna înc rc tur periculoas , se cere ajutor. - Da, a r spuns ea, ceea ce ar avea sens dac so ii Gordon transportau microorganisme periculoase. Sau chiar droguri interzise prin lege. Putea fi un semnal c tre asociatul lor. Dar tu spui c drogurile i viru ii n-au ce c uta aici. - întocmai. - Din spusele unui coleg de birou, care e i marinar, o mul ime de lume de pe uscat înal fanioane f r un motiv anume, doar ca ornament i amuzament. Pe mare nu po i face a a ceva, dar pe uscat nimeni nu le ia în serios. - Cam a a se pare. So ii Gordon procedau deseori la fel. Totu i, de ast dat ... înc rc tur periculoas ... se cere ajutor... S presupunem îns c era un semnal adresat cuiva, am spus. E un semnal extraordinar, am ad ugat. Nu prin telefon, nu prin celular, doar cu un fanion de pe vremuri. Probabil un semnal prestabilit. So ii Gordon de fapt anun au: ÄAvem marfa la bord, vino s ne aju i s-o desc rc m". ² Ce fel de marf ? ² Ah! Tocmai asta-i întrebarea. M-a privit i a spus: ² Dac de ii informa ii sau probe pe care le ascunzi - a a cum cred eu c faci ² atunci s-ar putea s ai necazuri cu legea, domnule detectiv... ² Ei, haide, haide. F r amenin ri. ² John, eu investighez un dublu asasinat. Victimele i-au fost prieteni, nu ne juc m... ² A teapt pu in. N-am nevoie s -mi ii lec ii. edeam lini tit pe terasa din spatele casei i-mi vedeam de treburile mele, cînd Max a venit la mine cu p l ria în mîn . în seara urm toare, la

aceea i or , st team în parcarea pustie de lîng feribot, dup o zi la bioizolare, i m scobeam în nas. Iar acum... ² A teapt pu in. Eu m-am purtat frumos cu tine... ² Ia mai sl be te-m . Dou zile n-ai dat nici un semn de via ... ² Am lucrat. Tu ce-ai f cut? Discu ia a continuat pe acela i ton. Dup vreo dou minute i-am spus: ² Cer armisti iu. Cearta nu serve te la nimic. Ea i-a rec p tat controlul. ² îmi pare r u, mi-a spus. ² Ar fi i cazul. i mie îmi pare r u, am ad ugat. Ne-am împ cat, dar f r s rut ri. ² Nu- i cer s -mi spui ce tii, totu i mi-ai dat a în elege c , dup ce- i voi relata eu tot ce tiu, vei face acela i lucru. ² A a e. Dar nu în diminea a aceasta. ² De ce? ² Mai întîi, vorbe te cu Max. Ar fi mult mai bine dac i-ai da raportul pornind de la însemn rile tale, nu de la teoriile mele. Ea a chibzuit pu in, apoi a încuviin at din cap. ² Bine. i cînd pot s - i aflu teoriile? - Am nevoie de înc pu in timp. Pîn atunci, gînde te-te la indiciile pe care i le-am dat i vezi dac ajungi la aceea i concluzie ca mine. Nu mi-a r spuns. - Tot ce pot s - i promit, am ad ugat, e c , dac reu esc s asamblez toate elementele, i le voi oferi pe o tipsie de argint. - Foarte generos din partea ta. i ce-ar trebui s - i dau în schimb? - Nimic. Tu e ti cea care are nevoie s - i înceap bine cariera. Eu m aflu la apogeul ei. - Adev rul e c ai dat de bucluc i c rezolvarea acestui caz nu te va scuti de belea... ba chiar dimpotriv . - Mi-e tot una. S-a uitat la ceas i mi-a spus: - Trebuie s m întîlnesc cu Max. - Te conduc pîn la ma in . Am ie it din cas i Beth a urcat la volan. - Ne vedem mîine sear la petrecerea lui Tobin, poate i mai devreme, mi-a spus. - Bine. Ai putea fi perechea lui Max. I-am zîmbit. î i mul umesc c ai trecut pe aici. A ocolit rondul de flori, dar, în loc s porneasc pe alee, a venit din nou în fa a intr rii, a frînat brusc i mi-a spus, aproape pe ner suflate: - John! Spuneai c so ii Gordon s pau în c utarea unei comori ascunse. i cum era o important descoperire arheologic ... pe Plum Island... proprietate guvernamental ... trebuia s-o fure de pe Plum i s-o îngroape pe p mîntul lor... adic pe terenul Wiley. A a-i? I-am surîs i am ridicat degetul mare în semn de felicitare, dup care am intrat în cas . Telefonul suna i m-am dus s r spund. Era Beth. - Dar ce-au g sit? m-a întrebat. - Telefonul ar putea fi ascultat. - John, cînd ne putem întîlni? i unde? P rea ner bd toare, cum era i firesc. - Te caut eu, i-am r spuns. ² îmi promi i? - Sigur. între timp, ai face bine s ii totul numai pentru tine. ² în eleg. -Pa... - John... -Da? - Mul umesc. Am pus receptorul în furc . ² Pentru pu in. Am ie it din cas pe u a de la buc t rie i m-am dus pîn la cap tul pontonului. Descoperisem c era locul ideal pentru gîndit. Deasupra apei pluteau ce urile dimine ii, am v zut o mic ambarca iune croindu- i drum prin pîcla cenu ie. Un vas de croazier era cît pe ce s -i taie calea, dar omul din mica ambarca iune a ridicat ceva, apoi am auzit o siren ² cornul de cea ² i mi-am amintit c flacoanele de sprayuri scoteau un sunet asem n tor cornului de cea , versiunea s rac a cornului de cea electric sau a

clopotului de alam . Era un sunet destul de obi nuit pe ap , atît de frecvent, încît niciodat nu-i acordai aten ie, probabil nici dac l-ai fi auzit într-o zi senin i însorit , fiindc , din cîte îmi aminteam, vasele mai mari foloseau acela i semnal sonor pentru a chema un barcaz care s ia echipajul dup ce vasul ancora în larg. Iar dac l-ai fi auzit undeva, în apropiere, atunci puteai foarte bine s nu percepi zgomotul a dou focuri de arm trase rapid unul dup cel lalt. Amortizorul s racului. Foarte ingenios, într-adev r. Iat c totul se lega pîn în cele mai mici am nunte. Eram foarte satisf cut c descoperisem mobilul crimei: comoara c pitanului Kidd. Dar nu prea f ceam leg tura între Tobin, Stevens sau al ii i cele dou omoruri. De fapt, în momentele în care deveneam mai paranoic, m gîndeam c Max i Emma puteau fi implica i la rîndul lor. Dat fiind ambian a, ar fi putut exista o conspira ie de mari propor ii. Dar cine ap sase pe tr gaci? Am încercat s mi-i închipui pe Max, pe Emma, pe Tobin, pe Stevens i, poate, chiar pe Zollner, to i pe podeaua de scînduri din spatele casei Gordon... Sau, poate, altcineva, o persoan pe care n-o întîlnisem sau la care nici nu m gîndeam. Trebuie s fii foarte circumspect i al dracului de sigur înainte de a eticheta pe cineva drept uciga . Alt lucru pe care trebuia s -l fac ² nu pentru c m-ar fi interesat pe mine, dar pentru c ar fi interesat pe toat lumea - era s g sesc comoara. Micul Johnny pornind în c utarea comorii ascunse. Dar trebuia s -i întrec în iretenie pe pira ii cei r i, s pun mîna pe comoar i s-o predau statului. Era un gînd deprimant. M-am întrebat dac ni te aur i bijuterii în valoare de cîteva milioane de dolari m-ar fi f cut fericit. Aurul corup tor de sfin i, înainte de a cugeta pe îndelete la acest aspect, m-am gîndit la to i cei care muriser pentru acel aur: probabil, marinarii de la bordul vasului atacat de Kidd, apoi o parte din oamenii lui Kidd, însu i c pitanul, care fusese spînzurat pe chei, cine tie cî i b rba i i femei care se ruinaser în ultimele trei secole c utînd legendara comoar a c pitanului Kidd. Iar, în final, Tom i Judy Gordon. Aveam o sumbr presim ire c irul victimelor nu avea s se încheie aici.

27
Pe la ora prînzului am trecut pe la flor ria Whitestone i am livrat oli a de noapte. Nu luasem micul dejun, a a c am invitat-o pe Emma la mas , dar mi-a spus c era ocupat . Ziua de vineri era zi plin pentru flor rii: petreceri, dineuri, i a a mai departe. La acestea se ad ugau trei înmormînt ri care, prin natura lor, sînt evenimente imprevizibile. în plus, exista o comand permanent de flori din partea Podgoriilor Tobin la fiecare sfîr it de s pt mîn , pentru decorarea restaurantului i holului. Desigur, mai era i serata lui Fredric din seara urm toare. ² î i achit facturile? am întrebat-o. ² Nu. De aceea reglez socotelile pe loc. Bani ghea sau carte de credit. F r cecuri. I-am t iat orice credit. Vorbise pe un ton în care se ghicea c ar fi vrut s -i taie mai mult decît atît. ² Pot s - i aduc un sandvi ? am întrebat-o. ² Nu, mul umesc. Trebuie s m întorc la lucru. ² Ne vedem mîine. Am plecat i m-am plimbat pe Main Street. Recenta noastr rela ie suferise o oarecare schimbare. Se vedea limpede c era ceva mai distant . Femeile tiu întotdeauna cum s te in la distan , iar dac încerci s mai tope ti ghea a, atunci ele coboar i mai mult temperatura. Era un joc pentru dou persoane, dar cum podiumul era i a a aglomerat, de fiecare dat evitam s intru în joc. Am cump rat o bere i un sandvi , am urcat la volan i am pornit spre proprietatea de pe falez a lui Tom i Judy. M-am a ezat pe bolovan i am luat prînzul. Lespezile C pitanului Kidd. Incredibil. Nu aveam nici cea mai mic îndoial c num rul 44106818, confirmat de istorie, corespundea zonei erodate de pe versantul abrupt al falezei, unde ar fi trebuit s se afle comoara ² patruzeci i patru de pa i sau patruzeci i patru de grade, zece pa i sau zece grade sau mai tiu eu ce. Puteai face zeci de presupuneri, te puteai juca cu numerele i cu semnifica ia lor, reconstituind pozi ia unui loc dinainte ales. ² Bun treab a i f cut voi doi. P cat c nu mi-a i dest inuit secretul. A i fi tr it i acum. Undeva a ciripit o pas re, ca i cum mi-ar fi r spuns.

M-am ridicat în picioare pe bolovan i m-am uitat cu binoclul spre sud, cercetînd viile i fermele, pîn cînd am descoperit Turnul lui Tobin cel Cumplit, în l at deasupra cîmpiei netede i monotone, cea mai înalt construc ie de prin aceste locuri: substitutul de penis al lordului Freddie. - Mare nemernic! am exclamat cu voce tare. Am decis s plec departe ² departe de telefon, de cas , de Max, de Beth, de Emma, de FBI, de CIA, de efii mei i chiar de colegii mei de la ora . Am privit dincolo de bra ul Sound, spre rmul statului Connecticut, i mi-a venit ideea de a merge la Cazinoul Foxwoods. Am coborît faleza, am urcat la volan i m-am dus la sta ia de feribot Orient. A fost o traversare calm , pe Sound era frumos i însorit, a a c dup o or i dou zeci de minute m g seam în New London, Connecticut, cu Jeep cu tot. Am mers la Foxwoods, un vast complex compus din cazino i hotel, construit în mijlocul pustiet ii - de fapt, pe p mîntul tribului Mashantucket Pequot - un fel de Lua-te-ar-Dracu'-Omule-AlbAici-ne-Lu m-Revan a. Am închiriat o camer , am cump rat cîteva articole de toalet , m-am dus în camera mea, mi-am despachetat periu a de din i, dup care am coborît în cazino, la întîlnirea cu destinul. Am avut mare noroc la 21, am ie it chit la automatele de joc, am pierdut pu in la zaruri i m-am l sat oarecum furat de val la rulet . Pe la orele opt seara nu pierdusem decît vreo dou mii de dolari. Mam , ce distrac ie! Am încercat s m pun în pielea sub ire a lui Freddie Tobin - o puicu la bra , pierderi de circa zece mii de dolari în fiecare week-end, în timp ce crama scotea sucul din struguri, dar nu suficient de repede. Cu toate acestea, continuam s joc, ba chiar deveneam din ce în ce mai nechibzuit cu banii, fiindc eram la un pas de marea lovitur . Nu aici, la Foxwoods. Era vorba de comoara r mas îngropat vreme de trei sute de ani, a c rei ascunz toare o cuno team i care se g sea irezistibil de aproape: probabil c vedeam locul de fiecare dat cînd treceam cu iahtul prin dreptul Plum Island. Dar nu puteam pune mîna pe ea f r ajutorul lui Tom i Judy Gordon, c rora le dest inuisem secretul i pe care îi luasem p rta i la afacere. Eu, Fredric Tobin, f cusem o alegere bun . Dintre to i cercet torii, lucr torii i membrii echipei de conducere cunoscu i de mine, Tom i Judy erau singurii pe care voisem s -i abordez: tineri, inteligen i, siguri pe post, înzestra i cu fler i, mai presus de orice, dornici s tr iasc în stil mare. Am presupus c Tobin îi abordase pe so ii Gordon la pu in vreme dup venirea lor aici, dovad faptul c , dup patru luni, cei doi se mutaser din locuin a lor de lîng feribot în cea de pe malul golfului. Fusese sugestia lui Tobin, ca i în cazul b rcii cu motor. Era evident c Fredric Tobin î i c utase asiduu oamenii de pe Plum Island i, probabil, respinsese o sumedenie de candida i. Din cîte tiam, cîndva avusese un alt asociat de pe Plum Island, dar ceva se întîmplase i persoana sau persoanele cu pricina muriser . Trebuia s verific dac vreun angajat de pe Plum Island murise subit cu doi sau trei ani în urm . îmi d deam seama c aveam o atitudine inacceptabil de subiectiv fa de Fredric Tobin; într-adev r, doream ca el s fie uciga ul. Nu Emma, nu Max, nu Zollner, nici chiar Stevens. Fredric Tobin: Frige i-1 pe Freddie. Oricît încercam s mi-i imaginez pe ceilal i în postur de uciga i, mereu m întorceam la Tobin. De i n-o spusese explicit, Beth îl suspecta pe Paul Stevens i, în orice caz, era o variant mai probabil decît Tobin. Dar gîndurile mele fa de Tobin erau prea mult influen ate de sentimentele fa de Emma. Pur i simplu, nu-mi puteam scoate din minte imaginea celor doi f cînd amor. Vreau s spun c nu m mai tulburaser astfel de gînduri de vreo zece ani. Nu voiam s -l judec pripit pe Freddie, dar am hot rît s merg pe presupunerea c el era f pta ul i s v d dac puteam g si probe acuzatoare împotriva lui. Cît despre Paul Stevens, era foarte probabil s fi fost i el implicat, dar dac Tobin îl recrutase pe Stevens, atunci de ce mai avusese nevoie i de so ii Gordon? Iar dac Stevens nu f cea parte din plan, era oare la curent cu planul? S fi fost Stevens un vultur gata s se n pusteasc s - i ia partea din prad , dup ce greul vîn torii ar fi fost dus de al ii? Sau ac iona singur, f r Tobin i f r nimeni altul? F r îndoial c puteam g si capete de acuzare împotriva lui Stevens: cuno tea Plum Island, avea ocazia, dispunea de arme, se

g sea zilnic în preajma victimelor i, mai presus de orice, era capabil s urzeasc o conspira ie i s - i suprime colaboratorii. Poate, dac aveam noroc, reu eam s -i aduc atît pe Tobin, cît i pe Stevens pe scaunul electric. Dar r mînca i posibilitatea unui alt f pta ... M-am gîndit la toate cele petrecute înainte ca Tom i Judy s sfîr easc cu creierii împr tia i pe teras . îi vedeam pe amîndoi, precum i pe Tobin, ducînd un trai prea ostentativ, cheltuind prea mult, cînd încrez tori, cînd panica i pentru succesul planului lor. Construiser cu migal premisele a a-zisei descoperiri a comorii. Fapt interesant, hot rîser s n-o amplaseze pe domeniul lui Tobin de la rmul golfului. Luaser decizia s dea curs unei legende locale, legenda Lespezilor C pitanului Kidd. Desigur, ulterior aveau s declare c cercet rile îi conduseser spre acel punct, m rturisind i faptul c o tr seser pe sfoar pe biata Margaret Wiley, care avea s - i blesteme zilele fiindc vînduse terenul, convins c era pedeapsa lui Thad. So ii Gordon i-ar fi oferit doamnei Wiley o bijuterie, ca s-o consoleze. Deseori, în cursul investig rii unei crime, obi nuiesc s caut explica ia cea mai simpl , care, în cazul de fa , era într-adev r cea mai simpl : l comia. Freddie nu tiuse niciodat s împart cu al ii i, chiar dac ar fi vrut s împart , nu tia dac comoara era suficient de mare pentru a-i acoperi datoriile i a-i salva podgoriile. Partea lui nu avea cum s fie mai mare de cincizeci la sut , iar partea cuvenit autorit ilor statale i federale cam tot atît. Chiar dac comoara ar fi valorat zece milioane de dolari, Freddie ar fi avut noroc s se aleag cu dou milioane i jum tate. Insuficient pentru un risipitor ca lordul Tobin. Iar dac mai exista un asociat unul în via , de pild Paul Stevens ² atunci, f r îndoial , so ii Gordon trebuia s dispar . Totu i, mai r mîneau întreb ri care nu- i aflaser r spunsul: presupunînd c so ii Gordon descoperiser comoara pe Plum Island, oare o aveau pe toat asupra lor în ziua în care î i g siser sfîr itul în curtea din spatele casei? S se fi aflat comoara în lada frigorific ? Unde era lada original , cea care ar fi trebuit reîngropat i Ädescoperit " într-un mod care s adoarm b nuielile unui arheolog mai iscoditor sau ale unui func ionar de la Ministerul de Finan e? Chibzuiam asupra acestui aspect, f r a mai fi atent la rulet . Ruleta e bun pentru persoane cu mintea plin de gînduri, pentru c e un joc al neaten iei. Ca i automatele, e o simpl chestiune de noroc. Totu i, la automate î i po i cronometra rata de pierdere i po i petrece noaptea într-o stare catatonic , c scînd gura la bandi ii cu un singur bra , f r s pierzi mai mult decît banii de pia . La rulet , îns , la masa de zece dolari, cu un crupier iute de mîn i juc tori pricepu i, ai putea ajunge repede la sap de lemn. M-am ridicat de la mas , am mai luat un avans în bani ghea pe cartea de credit i am plecat în c utarea familiarului joc de pocher. Ah, cîte sacrificii îmi cere meseria! La masa de pocher m-am descurcat bine i pîn la miezul nop ii am ajuns s pierd dou mii de dolari i niscaiva m run i . în plus, eram lihnit de foame. Mi-am cump rat o bere i un sandvi de la bar i am continuat s joc pocher pîn la unu noaptea, f r s mai compensez din pierdere. M-am retras la un bar i am trecut pe scotch. Am urm rit o reluare a tirilor la televizor, în care nu se mai pomenea nimic despre asasinarea so ilor Gordon. Am rev zut în minte întregul caz, din momentul în care Max pusese piciorul pe terasa casei mele i pîn în punctul în care m g seam acum. în tot acest r stimp, m-am gîndit la via a mea sentimental , la slujba mea i la multe altele, ceea ce m-a f cut s m întreb încotro m îndreptam. Deci, se f cuse dou noaptea i eram mai s rac cu dou mii de dolari; eram singur, totu i nu sufeream de singur tate; m sim eam u or ame it, teoretic eram pe trei sferturi handicapat fizic i poate sut la sut handicapat mental, prin urmare aveam toate motivele s -mi plîng de mil . Cu toate acestea, m-am înapoiat la rulet . Nu aveam noroc în dragoste, deci trebuia neap rat s am noroc la joc... La orele trei diminea m-am dus la culcare, dup ce pierdusem înc o mie de dolari. Sîmb t diminea m-am trezit cu un sentiment bizar i în prima clip nu mi-am dat seama unde m aflam. Din cînd în cînd, femeia de lîng mine venea s m ajute, dar lîng mine nu era nici o femeie. Nu dup mult timp, mintea mi s-a limpezit i mi-am

amintit unde m g seam i c m l sasem scalpat de indienii Mashantucket Pequot - sau, mai curînd, provocat financiar de fra ii mei americani b tina i. Am f cut un du , m-am îmbr cat, mi-am împachetat periu a de din i i am luat micul dejun la cazino. Era o alt superb zi de var tîrzie, aproape ca de toamn . Poate a a era vara indian . Am urcat în Jeep i am pornit spre sud, în direc ia New London. La marginea nordic a ora ului am oprit la o sta ie de benzin i am cerut indica ii. Un sfert de or mai tîrziu, m aflam pe Ridgefield Road, un fel de strad din afara ora ului, m rginit de c su e frumoase, acoperite cu indril , fiecare în mijlocul unui teren de dimensiuni respectabile. Fiind semirural, îmi era greu s apreciez dac , pentru a tr i aici, aveai sau nu nevoie de bani. Casele nu erau prea mari, nici ma inile prea scumpe, prin urmare am tras concluzia c era o zon locuit de oameni de condi ie medie. Am oprit în dreptul num rului 17, o cas cu indril alb , caracteristic zonei Cape Cod, situat la vreo treizeci de metri distan de osea. Am coborît din Jeep, am mers pe aleea din fa i am sunat la u . Am a teptat, privind în jurul meu. Pe alee nu se vedea nici o ma in . De asemenea, nici urm de juc rii, a a c am tras concluzia c domnul Stevens era fie burlac, fie c s torit i f r copii, fie c s torit i cu copii mari, fíie î i mîncase copiii. Ce p rere ave i de ra ionamentul meu deductiv? Totodat , am remarcat c locul era prea curat i ordonat. Vreau s spun c ar ta de parc acolo ar fi tr it cineva cu o mentalitate fascist , de maniac al ordinii. Nu a venit nimeni s deschid , a a c m-am dus la garajul lipit de cas i m-am uitat pe fereastra lateral . Nici o ma in . M-am dus în curtea din spate, a c rei peluz se întindea pe o distan de vreo cincizeci de metri, pîn la p dure. Aici se g sea o curte frumoas i pavat , un gr tar, mobilier pentru exterior i altele asemenea. Am mers la u a din spate i m-am uitat pe ferestrele unei buc t rii de ar , frumoase i curate. Am chibzuit dac s operez o descindere rapid , s r scolesc pu in casa i, poate, s -i fur diploma, a a în glum , dar în timp ce d deam un al doilea tur al casei, am observat c toate ferestrele erau prev zute cu alarm . De asemenea, sub strea ina din dreapta mea era o camer video de supraveghere, capabil s se roteasc o sut optzeci de grade. Mare figur , individul! M-am întors la intrarea principal , am urcat în Jeep i am format num rul lui Stevens. Mi-a r spuns robotul, care mi-a oferit mai multe op iuni: fax, e-mail, num rul de pager, adresa cutiei po tale, telefonul de la birou, num rul faxului de la serviciu, adresa e-mail de la birou i, în sfîr it, ansa de a-i l sa un mesaj, dup cele dou semnale sonore. Nu mi se mai oferiser atîtea posibilit i de cînd avusesem de a face cu un automat de prezervative. Am ap sat tasta trei pe telefonul meu, am ob inut num rul de pager al lui Stevens, l-am format, am introdus i num rul telemobilului meu, apoi am închis. Un minut mai tîrziu, telefonul meu a sunat i am r spuns: - Regia Apelor New London. - Da, aici Paul Stevens. M-a i sunat pe pager. - Da, domnule. Ave i o sp rtur pe conducta principal , în fa a locuin ei dumneavoastr de pe Ridgefiled Road. Am vrea s verific m subsolul, nu cumva s fie inundat. - Bine... sunt în ma in ... în dou zeci de minute sunt acolo. - Perfect. Am închis i am început s a tept. Dup vreo cinci minute ² nu dou zeci - pe alee a intrat un Ford Escort de culoare cenu ie, din care a coborît Paul Stevens, îmbr cat în pantaloni negri i canadian de culoare închis . M-am dat jos de la volan i ne-am întîlnit pe peluza din fa a casei. El m-a salutat cu c ldur : - Ce mama dracului cau i aici? - Am ie it la o plimbare cu ma ina i m-am gîndit s - i fac o vizit . - Car -te dracului de pe proprietatea mea! Iisuse! Nu m a teptasem la o primire atît de urît . - S tii c nu suport s mi se vorbeasc astfel. - Nemernicule... mi-ai tocat nervii aproape o diminea întreag ... - Ascult , omule...

- Du-te-n m -ta, Corey! Pleac dracului de aici! într-adev r, era alt Paul Stevens decît cel de pe Plum Island, care se ar tase, dac nu prietenos, cel pu in manierat. Bineîn eles, nu avusese încotro. Acum tigrul se g sea în bîrlogul lui, f r nici un paznic prin apropiere. - Potole te-te, Paul... am început eu. - E ti surd? i-am spus s te cari dracului de aici. i, fiindc veni vorba, dobitocule, aici scoatem ap din fîntîn . Acum, valea! - Bine. Dar trebuie s -mi chem colega. Am f cut semn spre locuin a lui. Beth Penrose. E în spatele casei. - Tu urc dracului în ma in . Eu m duc s-o caut. Mi-a întors spatele i s-a îndep rtat, apoi mi-a strigat peste um r: Ar trebui s cer s v aresteze pe amîndoi, pentru înc lcarea unei propriet i particulare. Ai noroc c n-am tras cu arma în clipa în care m-am dat jos din ma in . M-am întors i am pornit spre Jeep. Am privit peste um r, tocmai bine ca s -l v d dînd col ul garajului. Am traversat în fug peluza, apoi aleea i l-am ajuns din urm exact cînd ocolea col ul cel mai îndep rtat al casei, intrînd în curtea din spate. M-a auzit, s-a r sucit în loc i a dat s - i scoat arma, dar era prea tîrziu. l-am ars un pumn în b rbie, el a scos o exclama ie în bu it i a c zut pe spate, cu bra ele i picioarele în l turi. A fost un moment aproape comic. Am îngenuncheat lîng bietul Paul i l-am pip it, descoperind pistolul lui special de sîmb t dup -amiaz - un Beretta calibrul 6,5 mm ² ascuns în buzunarul interior al canadienei. Am scos înc rc torul, l-am golit i am pus gloan ele în buzunarul meu. Apoi am fixat înc rc torul la loc i i-am vîrît pistolul în buzunar. Am c utat prin portofel: ceva bani ghea , c r i de credit, permisul de conducere, legitima ia de policlinic , o legitima ie de intrare pe Plum Island, un permis port arm eliberat de statul Connecticut, în care erau trecute Beretta, un Colt de 45 mm i un Magnum 357. N-am g sit fotografii, nici numere de telefon, nici c r i de vizit , chei, prezervative, bilete la loterie, nimic interesant, afar de faptul c poseda dou arme de calibru mare, despre care poate na fi aflat, dac nu l-a fi l sat f r suflare la p mînt i nu i-a fi scotocit prin portofel. Oricum, am pus portofelul la loc, m-am ridicat în picioare i am a teptat s sar în picioare i s - i cear scuze pentru felul în care se purtase. Dar el continua s zac acolo, leg nîndu- i capul prost dintr-o parte în alta i bolborosind sunete nearticulate. Nu-i curgea sînge, dar pe locul în care îl pocnisem începea s apar o pat ro ie. Mai tîrziu b rbia urma s capete culoare vine ie, apoi un purpuriu interesant. în orice caz, m-am dus la furtunul de gr din , am deschis robinetul i l-am stropit pe domnul Stevens. Ideea s-a dovedit a fi util , fiindc în scurt timp s-a ridicat, cl tinîndu-se pe picioare, scuipînd i poticnindu-se. ² Ai g sit-o pe colega mea? l-am întrebat. El p rea n uc, ceea ce m trimitea cu gîndul la mahmureala mea din aceea i diminea . în elegeam cum se sim ea. Z u a a. ² Ap de fîntîn . M i s fie, la asta nu m gîndisem. Ascult , Paul, cine i-a lichidat pe Tom i Judy? ² Du-te dracului! L-am stropit din nou i el i-a acoperit fa a. Am aruncat furtunul i m-am apropiat de el. ² Cine mi-a ucis prietenii? El î i tergea obrazul cu o pulpan a canadienei, cînd deodat a p rut s - i aminteasc de ceva, a vîrît mîna dreapt în buzunarul hainei i a scos pistolul. - Tic lo iile! Mîinile pe cap! - Bine. Mi-am pus mîinile pe cre tet, gest care l-a f cut s se simt mai în largul lui. i-a frecat b rbia, se vedea limpede c îl durea. P rea s în eleag c fusese dus de nas, f cut knock-out i apoi stropit cu furtunul. Pe chipul lui s-a a ternut treptat o expresie furioas . - Scoate- i haina! mi-a ordonat. M-am supus, dînd la iveal pistolul meu calibrul 38, vîrît în tocul de la um r. - Arunc - i haina, desf încet tocul i d -i drumul la p mînt. Am f cut precum îmi ceruse. - Mai ai i alt arm ? m-a întrebat. -Nu.

- Suflec - i pantalonii. Mi-am suflecat pantalonii, demonstrîndu-i c nu aveam nici o arm ascuns la glezn . - întoarce-te cu spatele i ridic - i c ma a. M-am întors cu spatele, mi-am ridicat c ma a, ar tîndu-i c nu aveam arm nici la spate. - întoarce-te spre mine. M-am întors cu fa a c tre el. - Mîinile pe cap. Mi-am pus mîinile pe cap. - F un pas mai departe de arm . Am f cut un pas înainte. - în genunchi. M-am l sat în genunchi. - Nemernicule... javr ... Cine dracu' te crezi de vii aici a a, f r s ii seama de proprietate i de drepturile mele civile? Era sup rat r u i folosea un limbaj teribil de obscen. în astfel de situa ii e aproape o regul ca vinova ii s - i declare nevinov ia, iar nevinova ii s se înfurie i s recurg la tot felul de amenin ri cu legea. Din p cate, domnul Stevens p rea s se încadreze în categoria nevinova ilor. L-am l sat s - i verse n duful cîteva minute. în cele din urm , am reu it s deschid gura i eu. - M car ai idee cine ar putea fi f pta ul? l-am întrebat. - Chiar dac a ti, tot nu i-a spune ie, tic los înfumurat ce e ti! - tii cumva de ce au fost uci i? - S nu m iei pe mine la întreb ri, jigodie! ine- i gura aia afurisit ! - Asta s însemne c pot conta pe cooperarea ta? - Gura! S-a gîndit o clip , apoi a ad ugat: Ar trebui s te împu c c ai pus piciorul pe proprietatea mea, nemernicule. Ai s -mi pl te ti lovitura asta. Ar trebui s te pun s te dezbraci i s te las în pielea goal în p dure. Iar începea s se înfurie i devenea din ce în ce mai inventiv în materie de r zbunare. Amor isem în genunchi, a a c m-am ridicat în picioare. - în genunchi! a urlat Stevens. în genunchi! Am p it spre el, moment în care a îndreptat pistolul Beretta drept spre sexul meu i a ap sat pe tr gaci. Am tres rit, de i arma era desc rcat . i-a dat seama c f cuse o prostie: voise s -mi spulbere fuduliile cu un pistol f r gloan e. A r mas cu ochii holba i la Beretta. De ast dat am recurs la un cro eu de stînga, nevrînd s -i r nesc maxilarul drept pentru a doua oar . Speram s aprecieze gestul în momentul în care avea s - i vin în fire. în orice caz, s-a pr v lit în iarb ca un sac. tiam c , dup ce se va dezmetici, se va sim i îngrozitor, prost i penibil, i-mi p rea r u pentru el. Sau, poate, nu. în orice caz, dup cel de-al doilea knock-out, era cert c nu-mi va mai oferi nici o informa ie. Nu-mi f ceam iluzii c -l voi convinge, nici cu vorba bun , nici prin iretlicuri. Tortura ie ea din discu ie, de i ideea m tenta. Oricum, mi-am cules de jos tocul pistolului i haina, apoi, glume cum sînt, am legat între ele ireturile de la pantofii domnului Stevens. M-am înapoiat la Jeep, am urcat la volan i am demarat, sperînd s ajung destul de departe înainte ca Stevens s se trezeasc i s cheme poli ia. în timp ce conduceam ma ina, m gîndeam la Paul Stevens. La drept vorbind, era icnit de-a binelea. Dar oare era i uciga ? Nu p rea, i totu i exista ceva la el... tia ceva. De asta eram sigur. Dar, indiferent ce tia, p stra secretul, ceea ce însemna fie c acoperea, fíe c antaja pe cineva, fie c încerca s scoat un ban din toat afacerea. în orice caz, era un martor potrivnic, ca s m exprim elegant. A adar, în loc s iau feribotul de New London înapoi spre Long Island - ceea ce m-ar fi adus în aten ia autorit ilor i m-ar fi supus unei h r uieli din partea poli iei din Connecticut - am pornit spre vest, pe drumuri l turalnice i pitore ti, cîntînd împreun cu un post de radio muzical - ÄOook - lahoma! unde vîntul m tur cîmpiile, unde spice de grîu ml dioase r spîndesc dulce parfum", i a a mai departe.

Mîna dreapt începea s m cam doar , iar stînga s -mi amor easc . De fapt, mi se umflaser încheieturile. Iisuse! Äîmb trînesc!" Am îndoit degetele de la amîndou mîinile. Au! A sunat telefonul celular. N-am r spuns. Am trecut grani a în statul New York, unde aveam mai multe anse s ocolesc i s driblez poli ia, dac se afla cumva pe urmele mele. Am trecut de Podul Throgs Neck, principalul punct de traversare pe Long Island, i mi-am continuat drumul, dup care am traversat pe Podul Whitestone, loc ceva mai potrivit. - Podul Emma Whitestone! am început s cînt. sunt îndr gostit, sînt îndr gostit, iubesc o fat minunat ! Ador melodiile tîmpite. Dup ce am trecut de pod, am pornit spre est, înapoi spre North Fork. Era un drum foarte ocolit, întrucît trebuia s evit feribotul i nu puteam ti ce m suri avea de gînd s ia Paul Stevens dup ce fusese pus la p mînt de dou ori în propria lui curte. Ca s nu mai vorbesc de c z tura în nas, în clipa în care va încerca s fac primul pas cu ireturile legate. Totu i, ceva îmi spunea c Stevens nu chemase poli ia. Iar dac nu voia s raporteze o înc lcare de proprietate i un atac, faptul era extrem de sugestiv. Paul îmi acordase aceast rund , con tient c va exista i a doua. Problema era c data viitoare î i va alege locul i momentul, luîndu-m prin surprindere. Ei, asta era! Cînd joci base-ball ² ca s folosesc o metafor sportiv ² din cînd în cînd te mai a tep i i la o minge în cap. Pe la ora apte seara eram înapoi la North Fork, dup un voiaj de patru sute cincizeci de kilometri. Nu voiam s merg acas , a a c m-am oprit la Restaurantul Vechi i am b ut o bere sau dou . - L-ai cunoscut pe Fredric Tobin? l-am întrebat pe barman, un tip pe nume Aidan, pe care îl tiam. - Am fost o dat barman la o petrecere dat în casa lui, mi-a r spuns. Dar n-am schimbat cu el mai mult de cinci cuvinte. - Ce spune lumea despre el? Aidan a ridicat din umeri. - Nu tiu... Am auzit tot felul de lucruri. - De pild ? - P i, unii zic c -i homosexual, al ii c -i plac femeile. Unii zic c -i falit i datoreaz bani la toat lumea. Al ii, c -i calic, al ii, c arunc banii în dreapta i în stînga. în elegi? Cu un om ca el, care se stabile te aici i porne te o întreag afacere de la zero, p rerile sînt împ r ite. Pe cî iva i-a c lcat pe b t tur , dar cu al ii a fost m rinimos. Are rela ii cu poli ia i cu politicienii. în elegi? - Da. Unde locuie te? l-am întrebat pe Aidan. - Oh, are o cas în Southold, lîng Founders Landing. tii unde vine? -Nu. Aidan mi-a dat indica iile cuvenite i mi-a spus: - N-ai cum s n-o g se ti. O cas mare, mare. - Bine. Ascult , mi-a spus cineva c pe undeva pe aici ar exista o comoar îngropat . Aidan a rîs. - Da. Taic -meu spunea c în copil ria lui vedeai pretutindeni numai gropi. Dac cineva a g sit ceva, atunci fii sigur c nu sufl o vorb . - Corect. De ce s împart cu Unchiul Sam? - Pe bune! - Ai mai aflat vreo noutate în leg tur cu cele dou crime de la Nassau Point? - Nu, a r spuns el. Eu cred c cei doi au furat ceva periculos, iar guvernul i poli ia ne vîr pe gît tîmpenii cu nu tiu ce vaccin. în fond, ce s zic i ei? C vine sfîr itul lumii? Nu. i atunci ne spun: ÄNu v alarma i, nu ve i p i nimic". Rahat! - A a e. Sînt de p rere c CIA, FBI i, în general, statul ar trebui s - i verifice minciunile discutînd cu barmani, cu frizeri i taximetri ti, înainte de a le vinde întregii na iuni. Vreau s spun c , de regul , cînd am nevoie s simt pulsul realit ii, stau de vorb cu barmanii sau cu frizerul meu, sistem care func ioneaz de fiecare dat . - Ascult , tii ce deosebire este între maladia vacilor nebune i sindromul premenstrual? m-a întrebat Aidan. -Nu. - Ei bine, nu-i nici o deosebire. A plesnit cu cîrpa peste tejghea i a izbucnit în rîs. Te-ai prins? -Aha!

Am plecat de la Restaurantul Vechi, am înc lecat pe-o a i am pornit în direc ia locului denumit Founders Landing.

28
Cînd am ajuns la Founders Landing, începea s se întunece, totu i puteam s v d parcarea de pe rm, în cap tul oselei. Am mai v zut i un monument de piatr cu inscrip ia: ÄFounders Landing - 1640." Am dedus c aici acostase pentru prima oar grupul din Connecticut. Dac s-ar fi oprit mai întîi la Foxwoods, probabil ar fi ajuns aici în izmene. La est de parcare era o cas mare, mare, mai mare decît a unchiului Flarry, construit în stil mai curînd colonial decît victorian. Casa era împrejmuit cu un frumos gard din fier forjat, în fa a c ruia se vedeau parcate cîteva ma ini, altele fiind garate pe peluza lateral . De undeva, din spate, se auzea muzic . Am parcat pe strad i m-am îndreptat spre poarta din fier forjat, care era deschis . Nu eram prea sigur dac aveam inuta cuvenit , dar am v zut în fa a mea o pereche, b rbatul fiind îmbr cat destul de asem n tor cu mine: cu un pulover albastru, f r cravat i f r osete. M-am dus spre paji tea lat i lung din spatele casei, care se întindea pîn la malul golfului. Pe peluz fuseser în l ate corturi în dungi, iar între copaci erau ag ate lampioane colorate de petrecere. Se vedeau lanterne orbitoare, lumîn ri pe mesele acoperite de umbrele, flori livrate de Flor ria Whitestone, o forma ie de ase instrumenti ti, cîteva baruri, o mas lung de bufet. Sumum de elegan pentru litoralul Coastei de Est, cea mai des vîr it pe care o putea oferi vechea civiliza ie, cu contribu ia generoas a vremii, într-adev r, F. Tobin era un mare norocos. Am mai observat o pînz mare, alb cu albastru, întins între stejarii uria i. Pe ea scria: -Petrecerea anual a Societ ii de Istorie Peconic." O femeie frumu ic , în costum de epoc , a venit la mine i m-a salutat: - Bun seara. - Pîn acum e bun . - Vino s - i alegi o p l rie. - Poftim? - Ca s prime ti de b ut, trebuie s por i o p l rie. - Atunci vreau ase p l rii. Ea a chicotit, m-a luat de bra i m-a condus la o mas lung pe care se g seau vreo dou zeci i cinci de p l rii tîmpite: tricornuri de diverse culori, cîteva p l rii cu pene scurte, altele cu pene lungi, altele cu fireturi aurii, ca cele purtate odinioar de Marin , altele negre cu capul de mort i oasele încruci ate. - Aleg p l ria de pirat, am spus. Ea a luat una de pe mas i mi-a pus-o pe cap. - Ai o înf i are amenin toare. - Ce tii tu! Dintr-o cutie mare de carton a scos un pumnal de plastic, la fel ca cel cu care m atacase Emma, i mi l-a prins la curea. - A a! a exclamat ea. M-am desp r it de domni oara cu pricina, care a ie it în întîmpinarea unui grup abia sosit, i mi-am croit drum mai departe pe paji tea care cobora spre rm, cu p l ria pe cap i cu itul la cing toare. Muzican ii cîntau ÄSerenad în lumina lunii". Am privit în jur i am v zut c înc nu se adunase prea mult lume, abia vreo cincizeci de persoane, toate cu p l rii. Am presupus c grosul invita ilor urma s soseasc abia dup apusul soarelui, peste vreo jum tate de or . Nu i-am v zut pe Max, Beth, Emma sau al i cunoscu i. în schimb, am depistat cel mai apropiat bar i am comandat o bere. Barmanul, îmbr cat în pirat, mi-a spus: - Regret, domnule, servim numai vin i b uturi nealcoolice. - Cum! E scandalos. Vreau o bere. Am i p l rie. ‡ - Da, domnule, dar nu avem bere. V pot sugera un spumos alb? Face spum i v pute i imagina c -i bere. ² V-a putea sugera ca pîn m întorc aici s -mi face i rost de o bere? Am umblat de colo-colo, f r bere, i am cercetat domeniul. Din locul în care m g seam se vedea parcarea, punctul în care acostaser primii coloni ti, un fel de Plymouth Rock local, cunoscut numai în zon . Cî i tiau c primul vas dup Mayflower fusese Fortune? Cui îi p sa de locurile doi i trei? A a-i America.

I-am studiat pe oaspe ii domnului Tobin, r spîndi i pe paji tea întins , în picioare, plimbîndu-se, a eza i la m su e albe i rotunde, to i cu p l rii cu pene, cu cîte un pahar în mîn , stînd la taifas. Erau oameni lini ti i sau, cel pu in, a a p reau acum, la începutul petrecerii: nu beau rom, nu f ceau amor pe plaj , nu se sc ldau i nu jucau volei în pielea goal . între ineau exclusiv rela ii de societate. Am v zut c domnul Tobin avea un ponton lung, la cap tul c ruia se vedea un uria hangar pentru b rci. De-a lungul docului mai erau ancorate i alte ambarca iuni i am presupus c apar ineau invita ilor. Dac petrecerea s-ar fi inut cu o s pt mîn în urm , printre ele s-ar fi g sit i Spirocheta. în orice caz, curios cum sînt, am pornit pe ponton c tre hangar. Chiar la intrarea în hangar era un iaht impozant, lung de vreo zece metri. Se numea Autumn Gold. Am presupus c apar inea domnului Tobin i c purta numele noului s u sortiment de vin sau al comorii înc nedescoperite. în orice caz, domnul Tobin era îndr gostit de juc riile lui. Am intrat în hangar. Era întuneric, dar prin cele dou deschiz turi p trundea suficient lumin cît s pot vedea dou b rci, cîte una de fiecare parte a pontonului. Cea din dreapta era o barc tip balenier , mic , cu fundul plat, genul de barc pentru mla tini i ap pu in adînc . Cea din stînga era o barc cu motor, de fapt o Formula 303, exact acela i model ca al so ilor Gordon. O frac iune de secund am avut impresia c so ii Gordon înviaser din mor i, ca s strice petrecerea i s -l însp imînte pe Freddie. Dar nu era Spirocheta ² aceast barc 303 se numea Sondra, probabil dup numele ultimei concubine a lui Fredric. Presupun c era mai simplu s schimbi numele unei b rci decît s - i îndep rtezi un tatuaj de pe. bra . Oricum, dac nu m interesau nici vasul de croazier , nici barca cu motor, în schimb m interesa cea cu fundul plat. Am pus u urel piciorul în barc . Avea un motor la bord i furche i pentru vîsle. Pe ponton se vedea o pereche de vîsle. Fapt i mai interesant, exista i o pr jin lung de vreun metru optzeci, din cele folosite pentru a împinge o barc prin stuf i trestii, acolo unde vîslele i motorul nu erau de nici un folos. în plus, fundul b rcii era pu in murdar de noroi. în partea din fa a b rcii se vedea o cutie de plastic cu tot felul de m run i uri, printre care i un corn de cea cu aer comprimat. - Cau i ceva? M-am întors i l-am v zut pe domnul Tobin stînd în picioare pe ponton, cu un pahar de vin în mîn , purtînd un tricorn purpuriu i sofisticat, împodobit cu o pan lung . M fixa cu privirea, mîngîindu- i b rbu a. Ar ta într-adev r mefistofelic. - V admiram barca, am r spuns. - Aceea? Cei mai mul i se uit la barca cu motor sau la iahtul Chris-Craft, a replicat el, ar tînd spre vasul de croazier ancorat chiar la intrarea în hangar. - Parc se nume te Autumn GalJ. - Chris-Craft e marca fabricii. îmi vorbea pe un ton vag iritat, care nu-mi pl cea. - Ei bine, mititica asta e mai la îndemîna mea din punct de vedere al pre ului. I-am adresat un zîmbet dezarmant. A a fac înainte de a da cuiva lovitura de gra ie. Cînd am v zut Formula 303, am avut impresia c so ii Gordon au înviat din mor i, am ad ugat. Nu i-au pl cut deloc vorbele mele. - Apoi am v zut c nu era Spirocheta i c barca se nume te Sondra, nume mult mai potrivit. ti i dumneavoastr ... rapid, alunecos i fierbinte. Ador s scot din s rite dobitocii. - Petrecerea se desf oar pe peluz , domnule Corey, m-a aten ionat cu r ceal domnul Tobin. - Am remarcat. Am urcat pe ponton i am spus: Frumos loc ave i aici. - Mul umesc. în afara p l riei de culoarea sucului de struguri, domnul Tobin purta pantaloni albi, un pulover albastru la dou rînduri de nasturi i o lavalier stacojiu aprins. Dumnezeule! - îmi place p l ria dumneavoastr , i-am spus. - Vino s te prezint cîtorva dintre invita ii mei, a spus. - Ar fi grozav.

Amîndoi am ie it din hangar i am pornit pe ponton. - Cît de departe e de la dumneavoastr pîn la pontonul casei Gordon? - N-am idee. - Cam cît crede i? - Poate doisprezece kilometri. De ce? - Mai curînd cincisprezece, am spus. Trebuie s ocoli i Great Hog Neck. Am verificat pe harta din ma in . sunt vreo cincisprezece kilometri. - De fapt, ce urm re ti? -Nimic. Pur i simplu, fac conversa ie la malul m rii. Ajunsesem pe peluz . - î i interzic s pui oaspe ilor mei întreb ri despre asasinarea so ilor Gordon, m-a aten ionat înc o dat domnul Tobin. Am discutat cu eful poli iei, domnul Maxwell, care s-a declarat de acord i mi-a repetat c nu ai nici o func ie oficial aici. - Ave i cuvîntul meu c nu voi inoportuna nici un invitat cu întreb ri de rutin despre uciderea so ilor Gordon. - Despre nimic legat de cazul Gordon. - Promit. Dar vreau o bere. Domnul Tobin a privit în jur, a v zut o chelneri cu o tav cu vinuri i i-a spus: - Te rog du-te în untru i adu-i domnului o bere. Dar toarn-o într-un pahar de vin. - Da, domnule, a r spuns fata i a plecat. Doamne, ce grozav trebuia s fie s ai bani i s spui altora: ÄVreau asta sau vreau aia". - Nu e ti genul de b rbat c ruia îi st bine cu p l rie, mi-a spus domnul Tobin. Apoi s-a scuzat i m-a l sat singur. Mi-era team s m mi c din loc, ca nu cumva s vin fata cu berea i s nu m g seasc . Se înserase i luminile de la petrecere clipeau, lanternele str luceau, lumîn rile ardeau molcom. O briz blînd dinspre uscat alunga toate insectele spre mare. Orchestra cînta Stardust. Trompetistul era grozav. Via a era frumoas . M bucuram c tr iesc. L-am urm rit pe Fredric cum î i între inea invita ii, om cu om, pereche de pereche, grup de grup: rîdea, glumea, le aranja p l riile, înfigea spade de plastic la cing torile femeilor. Spre deosebire de alt celebru organizator de petreceri din Long Island, Jay Gatsby, Fredric Tobin nu- i supraveghea oaspe ii de la distan . Dimpotriv , el se g sea în mijlocul musafirilor, printre ei, era cea mai perfect gazd cu putin . Trebuia s recunosc c tipul avea sînge rece. Se g sea la un pas de faliment, dac era s -i dau crezare Emmei Whitestone, i comisese dou crime, dac era s dau crezare instinctului meu, ca s nu mai vorbesc de ceea ce v zusem nu de mult în hangar. Probabil tia c i-am aflat amîndou tainele, i totu i nu era sup rat. îl interesa mai curînd s nu-i stric petrecerea decît s nu-i stric stilul de via , într-adev r, un tip cu sînge rece. Chelneri a s-a întors cu berea într-un pahar de vin, a ezat pe o tav . Am luat berea i am comentat: ² Nu-mi place vinul. Ea mi-a zîmbit. ² Nici mie. Mai avem bere în frigider. Mi-a f cut cu ochiul i s-a îndep rtat. Uneori m gîndeam c Dumnezeu m binecuvîntase cu sex-appeal, cu aur i cu atrac ie animalic . Alteori, îmi spuneam c îmi miroseau gura i corpul. în seara aceea m sim eam în form , înfierbîntat ca un pistol de trei dolari. Mi-am tras p l ria mechere te pe o ureche, mi-am potrivit spada i am început s m plimb printre invita i. Majoritatea erau tineri sau de vîrst mijlocie; nu vedeam prea mult Älume bun ". De exemplu, n-o vedeam pe Margaret Wiley. Cei mai mul i veniser perechi ² lumea e alc tuit în principal din perechi ² dar erau i cî iva solitari care p reau capabili s între in o conversa ie, în caz c nici una din cele dou unice iubiri ale vie ii mele nu- i f cea apari ia. Am remarcat o femeie în rochie alb , cred c din m tase, cu p l ria obligatorie peste p rul lung i blond. Am recunoscut-o ca fiind concubina lordului Freddie, pe care so ii Gordon mi-o ar taser cu ocazia degust rii de vinuri. Fata traversa peluza de una singur , a a c i-am ie it în drum. ² Bun seara, am salutat-o. Ea mi-a zîmbit.

² Bun seara. ² Numele meu e John Corey. Se vedea limpede c numele nu-i spunea nimic, întrucît continua s zîmbeasc . ² Eu sunt Sondra Wells. sunt prieten cu Fredric Tobin. ² Da, tiu. Ne-am cunoscut în iulie la vie. La o degustare de vinuri. Eram cu so ii Gordon. Zîmbetul i s-a topit. ² Oh, ce întîmplare îngrozitoare! a spus. ² Sigur c da. ² O tragedie. ² Da. Erai prieten cu so ii Gordon? ² De fapt... mai curînd Freddie. îmi erau simpatici... dar nu tiu dac i ei m simpatizau pe mine. ² sunt convins c da. întotdeauna vorbeau foarte frumos de tine. De fapt, niciodat nu pomeniser de ea. Fata a zîmbit din nou. Vorbea i se purta frumos, ca i cum ar fi urmat o coal a bunelor maniere. Totul p rea înv at dinainte i mi-am imaginat c Fredric Tobin o trimisese la vreo coal unde fusese nevoit s mearg cu o carte pe cap i s recite din Elizabeth Barrett Browning, cu un creion în gur . Eu unul nu în elegeam cum putea cineva s-o prefere pe Sondra Wells în locul Emmei Whitestone. înc o dat se adeverea zicala c frumuse ea e în ochii privitorului. ² î i place s mergi cu barca? am întrebat-o pe domni oara Wells. ² Nu. Dar lui Fredric îi place. ² Am o cas pe rm, la vest de aici. îmi place grozav s m plimb cu barca. ² Ce dr gu ! ² De fapt, sunt sigur c I-am v zut pe domnul Tobin... stai a a, lunea trecut , parc spre sear , cu mica balenier . Cred c erai i tu cu el. Ea s-a gîndit o clip , apoi a r spuns: - Oh... luni... am fost în Manhattan toat ziua. Fredric a ordonat oferului s ne duc cu ma ina în ora , pe mine i pe menajer . Toat ziua am fost la cump r turi. Am v zut cum î i punea creiera ul la contribu ie i cum strîngea buzele. - L-ai v zut pe Fredric în barc împreun cu... alt persoan ? - Poate nu era el sau, dac era, atunci poate era singur sau cu un b rbat... Ea s-a încruntat din nou. Grozav îmi place s es intrigi. Dar, în afar de asta, aflasem c domni oara Wells i menajera se g seau în Manhattan în momentul crimelor. Cît de convenabil! - i pe tine te intereseaz istoria i arheologia local , ca pe Fredric? - Nu, pe mine nu, mi-a r spuns. M bucur c a renun at i el. Din cîte pasiuni poate avea un om, cum de i-a ales-o chiar pe aceasta? - Poate avea o leg tur cu cineva de la arhiva Societ ii de Istorie Peconic. Ea m-a s getat cu o privire rece i, f r îndoial , mi-ar fi întors spatele, dac n-ar fi ap rut Fredric în persoan , care s-a adresat domni oarei Wells: - Pot s te r pesc o clip ? Familia Fisher vrea s te salute. S-a uitat la mine i mi-a spus: Scuz -ne, te rog. - Desigur, afar de cazul în care familia Fisher vrea s m salute i pe mine. Fredric mi-a adresat un surîs dezagreabil. Domni oara Wells s-a încruntat la mine i amîndoi au plecat, l sîndu- i oaspetele prost crescut s cugete singur asupra comport rii lui urîte. Pe la 8:30 i-am v zut pe Max i Beth. Max purta i el o p l rie de pirat, iar Beth avea o bonet caraghioas . Se îmbr case în pantaloni albi i tricou în dungi, alb cu albastru. Ar ta cu totul altfel. M-am dus la ei, la bufetul cel lung. Max era ascuns în spatele unei farfurii cu cîrn ciori în aluat fran uzesc, felul meu de mîncare preferat. Ne-am salutat i i-am furat un hot dog. - Frumoas sear , a spus Beth. Mul umesc c mi-ai dat ideea s vin. - Niciodat nu se tie ce po i afla tr gînd cu urechea.

² Beth mi-a relatat stadiul cercet rilor întreprinse de poli ia din Suffolk, a zis Max. în ultimele patru zile a muncit pe brînci. Am aruncat o privire c tre Beth, ca s -mi dau seama dac îi pomenise lui Max despre venirea ei la mine acas . Beth a cl tinat din cap imperceptibil. ² înc o dat î i mul umesc pentru ajutor, mi-a spus Max. ² Nici o problem . Telefoneaz -mi f r re ineri. ² Nu mi-ai întors nici un singur telefon, mi-a reamintit Max. ² Nu, i nici n-am s i le întorc vreodat . ² Nu cred c ai motive s fii sup rat. ² Nu? încearc s te pui în locul meu, Max. Ar fi trebuit s te zbor de pe terasa mea, am ad ugat. ² P i... iart -m dac i-am pricinuit vreo nepl cere, s-a scuzat el. ² Mda. Mul umesc. Beth a intervenit, adresîndu-se lui Max: ² John are necazuri cu efii lui fiindc te-a ajutat. ² îmi pare r u, a repetat Max. Dac îmi spui cu cine s vorbesc, am s le dau telefon. ² Nu vreau s te jignesc, Max, dar ei nu vor explica ii de la eful unei sec ii de poli ie din provincie. De fapt, nu eram chiar atît de sup rat pe Max i, chiar dac a fi fost, era greu s ii sup rarea pe un om ca el. în esen , era un tip de treab , singurul lui defect era c întotdeauna î i urm rea propriul interes. Uneori m pref ceam sup rat, ca cealalt persoan s - i închipuie c -mi datora ceva. De pild , o mic informa ie. ² Apropo, i s-au mai semnalat decese în rîndul angaja ilor de pe Plum Island? l-am întrebat pe Max. S zicem, în urm cu doi-trei ani? El s-a gîndit o clip , apoi mi-a r spuns: ² Cineva s-a înecat, vara asta se împlinesc doi ani de atunci. Un tip... doctorul nu mai tiu cum... parc veterinar. ² Cum s-a înecat? ² încerc s -mi amintesc... era în barca proprietate personal ... da... ie ise noaptea la pescuit sau cam a a ceva i, cum nu mai venea acas , so ia lui ne-a telefonat. Am trimis Paza de Coast în c utarea lui i pe la unu noaptea i-au g sit barca goal . A doua zi valurile i-au adus corpul la rm în golful de acolo... A f cut semn din cap spre insula Shelter. - Ceva dovezi c ar fi existat o mîn criminal ? - P i, avea un cucui' la cap i i s-a f cut autopsia, dar a reie it c alunecase în barc , se lovise cu capul de copastie i c zuse peste bord. Se mai întîmpl , a ad ugat Max. S-a uitat la mine. De ce întrebi? - I-am promis domnului Tobin, a a cum i-ai promis i tu, c nu vom discuta astfel de lucruri la petrecerea lui, am r spuns. Vreau s beau o bere. M-am îndep rtat, l sîndu-l pe Max cu un cîrn cior în mîn . Beth a venit dup mine i mi-a spus: - A fost urît din partea ta. - O merita. - Nu uita c sunt nevoit s lucrez cu el. - Atunci, lucreaz . Am v zut-o pe chelneri a mea preferat , care m-a observat la rîndul ei. Avea pe tav un pahar cu bere, pe care mi l-a întins. Beth a luat un pahar cu vin. - Vreau s -mi poveste ti despre s p turile arheologice, despre Fredric Tobin, despre tot ce-ai descoperit i despre toate concluziile tale, mi-a cerut Beth. în schimb, î i voi ob ine un statut oficial i vei beneficia de toate facilit ile poli iei comitatului. Ce zici? - Zic s - i p strezi statutul oficial, oricum, am destule pe cap, iar mîine am s - i spun tot ce tiu. Dup aceea, voi pleca de aici. - John, nu mai face pe inaccesibilul. Nu i-am r spuns. - Vrei s discut oficial cu eful t u? Cum îl cheam ? - Inspector ef Imbecilul. Nu- i face probleme în privin a asta. Orchestra cînta As Time Goes By. Dansezi? am întrebat-o. - Nu. Putem s st m de vorb ? - Sigur. - Crezi c accidentul cu veterinarul care s-a înecat are o leg tur cu cazul nostru? - Posibil. Se prea poate s nu afl m niciodat . Dar eu întrev d un plan. - Ce fel de plan? - î i st bine cu p l ria. - Vreau s discut despre caz, John. - Nu aici i nu acum.

- At unci, cînd i unde? - Mîi ne. - Ast -sear . Ai spus î n ast -sear . Vi n la tine acas . - P i.. . nu tiu dac se poate... - Ui te ce e, John, nu m ofer s fac dragost e cu t ine. Vreau doar s st m de vorb . Hai s merge m la un bar sa u în alt parte. - P i.. . cred c n-ar trebui s plec m î mpre un ... - Oh. .. bine. E t i î ndr gostit. - Nu. .. adic ... poate sînt... în orice caz, nu-i nici o grab pîn mî ine. Dac a m dreptat e, at unci omul nostru e aici i d o petre cere, în l ocul t u, mîine l -a ine sub supra ve ghere discret . Ai grij s nu-l sperii . Bine? - Bine, dar... - Ne întîlnim mî ine i a m s - i relat ez toat pove stea, dup care eu m retrag. Luni m înt orc în Manhat tan. Toat ziua de mar i am progra m ri la servici u i la doctori. Bine? Mîine. î i promit. - Bine. A ciocnit cu mi ne i am b ut a mîndoi. Am mai sporov it un ti mp i , l a un moment dat, am v zut -o ceva mai departe pe Emma. Disc uta cu un grup de i nvi ta i , pri ntre care i Fredri c Tobin, fostul ei amant i pre supusul uciga . Nu ti u de ce, dar m sc otea din s ri te s -i v d stînd de vorb . înva me rsul lumii , John. Cînd neva st -mea pleca în voiaj de afaceri cu eful ei, Randy Da n, m sup ra m cumva ? Nu prea tare. Beth mi -a pri ns pri vi rea i a spus: - Pare o femeie tare dr gu . Nu i-a m r spuns. - I-a m pomenit în treac t despre ea lui Max, a conti nuat Beth. La aceasta nu i -am r spuns nici atît. - A fost. .. ama nta lui Fredric Tobin, mi-a spus Beth. Presupun c t ii. î i spun asta, în eventualitatea c nu e t i l a curent. Vreau s spun c ar trebui s fii atent la ce di scu i cu ea î n pat, dac îl suspectezi pe Tobin. Sau, poate, de aceea ai intrat în rela ii cu ea? Ca s afli mai multe despre Tobin? John? M ascul i ? M -a m uitat la ea i am spus: - tii , Beth, uneori regret c nu m-a cast rat unul dintre gloan e. At unci a fi fost complet el iberat de sub contr olul fe meil or. - Cu pri ma ocazie, cînd ai s faci dragost e, n-ai s mai gînde t i a a. Mi -a î ntors spat ele i s-a î ndep rt at. Am pri vi t î n jur i, pentru a doua oar , m-a m gîndit c Tom i Judy ar fi trebuit s fi e aici. M-am întrebat dac comoara urma s fie descoperit pe falez chiar în cursul acelei s pt mîni. Oare pîn acum ar fi f cut -o cunoscut prin pre s ? Sau ar fi anun at publ ic în aceast sear ? în orice caz, în seara aceea so ii Gord on erau p stra i la fri gider, comoara r mî nea asc uns ci ne ti e unde, i ar uciga ul se afla, probabil, la nici dou zeci de metri de mi ne, discut înd cu o femeie pe care ajunse se m s-o î ndr ge sc. De fapt, am re marcat c Tobin i Emma r m se ser singuri i st teau de vorb înt re patru ochi. îmi era de ajuns. Am oc olit casa i am aruncat p l ria i spada. Pe la jum t atea peluzei din fa a casei m-a m a uzit strigat pe nume, dar mi -a m v zut de drum. -JOHN! Am înt ors capul. Emma a traversat gr bi t peluza. - Unde te duci? - Unde va unde pot s bea u o bere. - Vi n cu t ine. - Nu, nu a m ne voie de compani e. - Ai nevoie de mult compa nie, amice, m-a anun at Emma. Toc mai asta-i proble ma. Ai fost singur prea mult ti mp. - ii cumva rubri ca iubirilor pierdute di n s pt mînalul local? - Nu m l as atras înt r-o discu ie î n contradictoriu i ni ci nu t e las s pleci singur. Unde te duci? - La Restaurantul Vec hi. - Localul me u preferat. Ai gustat sandvi urile lor cu brînz i sos chi li? M -a l uat de bra i am plecat amînd oi. Am urcat în ma ina ei i dup dou zeci de minute amî ndoi ne g sea m într-un se pare u de la Restaura ntul Vec hi, cu berile î n mî n , a t eptînd nachos i aripile de pui. Cl ien ii obi nui i de sîmb t seara nu p rea u s fi venit de l a fabuloa sa pet recere a lui Freddi e, ni ci î n drum spre ea. - Te-a m sunat asear , a spus Emma. - Parc zi ceai c ie i cu fetel e.

- Te-a m sunat cînd m-a m întors. Pe la mi ezul nop ii. - N-ai avut noroc l a vîn toare? ² Nu. Presupun c dormeai, mi-a spus. ² De fapt, m-a m dus la Fox wood s. Acol o î i pierzi i n dragii de pe t ine. Am mai discut at un ti mp, apoi i-am spus: ² Presupun c nu i-ai dest inuit nimic l ui Fredric despre ce a m discutat . Ea a ezitat o clip în pl us, apoi mi -a r spuns: ² Nu. .. dar i-am spus... i -am spus c ave m o rel a ie. Mi -a zî mbit. Ave m o leg tur ? ² Ar hivarii au în permane n l eg t uri ² 4 i ulie 1776, 7 decembrie 1941. ² Vor be te seri os. ² Bine, serios vorbi nd, a fi preferat s nu fi adus vorba despre mi ne. Ea a ridicat din umeri. ² sunt feri cit i vreau s t ie t oat lumea. M i-a urat noroc. ² Ce gentlema n! Ea a zî mbi t. ² E ti cumva gelos? ² Cîtu i de pu in. Am s -l trimit pe scaunul electric. Cred c n-ar trebui s di scu i cu el despre noi doi i, mai ales, despre comoara pira ilor. ² Bine. A adar, a m luat o cin agreabil , apoi am mer s la ea acas , o vili oar î ntr-un cart ier reziden ial din Cutchogue. Ea mi-a ar t at colec i a de oli e de noapt e, zece în t otal, pe care le fol osea ca ghi vece, a ezate î ntr-o fereastr mare, cu arcad . Darul meu era acum umpl ut cu p mînt în care fuseser s di i trandafi ri pitici. Emma a disp rut cît eva clipe i s-a î napoi at cu un cadou frumos a mbalat, pe care mi l -a î ntins. ² L-a m cump rat la ma gazi nul de cadouri al Soci et ii de Ist orie. Nu l -a m furat, dar mi-a m f cut o reducere de 40. ² Nu trebuia. .. ² De spacheteaz -l . M -a m conformat. Era o carte i ntit ul at Povestea comorii pi-

ra ilor.
² De schi de la prima pagi n , m-a î nde mnat ea. Am desc his i am ci tit: Ä Lui John, pirat ul meu preferat, Cu dragoste, Emma". Am zî mbit i i -am spus: - Mul ume sc. Dint otdeauna mi-a m dorit a a ceva. - Ei, nu chiar dintotdeauna. Dar mi-a m înc hipuit c i -ar pl cea s-o r sfoie ti . - Asta am s i fac. în orice caz, vili oara era elegant , curat , f r pisi ci, Emma avea scot ch i bere, sal teaua era tare, ei îi pl ceau forma iile Beatles i Bee Gees i avea dou perne pent ru mine. Ce altceva mi-a mai fi putut dori ? Ei da, fri ca. Dar avea i asta. A doua zi de dimi nea , duminic , am i e it în ora , a m luat mi c ul dejun l a rest aurantul di n Cut chogue, apoi, f r s m întrebe, a condus pî n la bi seric , o construc i e frumoa s , cu acoperi de indri l , apar inî nd cultului met odi st. - Nu sunt ha botnic , dar uneori îmi ri dic moralul. Prinde bine i în afaceri. Prin ur mare, a m mers la biseric , gata s m asc und sub stran , dac s-ar fi pr bu i t t avanul . Dup bi seric a m recuperat ma ina mea din fa a casei domnului Tobi n i Emma a venit în urma mea pî n la mi ne acas . în timp ce ea î i f cea ceai, am sunat-o pe Beth la birou. Era plecat , a a c i -a m l sat un me saj la un tip care mi-a spus c lucra la cazul Gordon. - Spune i-i c voi lipsi de acas t oat zi ua, l -am rugat. Voi încerca s dau de ea disear . Dac nu, poate veni la mi ne mîi ne diminea , la cafea. - Bine. Am tel efonat l a Beth acas i mi -a r spuns robot ul. I-a m l sat acela i me saj . Cu senti ment ul c f cuse m tot ce-mi st t ea în put in ca s -mi i n promi siunea, m-a m dus la buc t rie. - Hai s merge m cu ma i na într-o pli mbare de duminic , i-am propus Emmei. f - Mi se pare o idee bun .

i -a dus ma ina acas , eu ve ni nd în urma ei, apoi am plecat la Orient Point cu Jeep-ul meu i am luat feribotul de New London. Am petrecut ziua în Connect icut i Rhode Island, am vizitat conacele din Ne wport, am l uat ma sa la Mystic, apoi am l uat feribot ul înapoi spre cas . Am r ma s în picioare pe puntea feribotului, admi rînd apa i stel ele. Feribotul a t recut pri n canalul Gut de lî ng Pl um Island i am v zut î n dreapta farul Ori ent Point. în stînga, vechi ul far de pe Plum Island se ridi ca întunecat i amenin t or pe cerul nop ii. în canal ul Gut marea era agitat . ² Furtuna se îndreapt c tre noi . Marea devine agit at cu mult înaint e s se strice vre mea. Scade i barometrul , a ad ugat ea. Si m i? - Ce s si mt? - Cum scade presiunea atmosferic . - P i.. . Am scos li mba. Nu î nc . ² Eu si mt. sunt extrem de meteosensibil . - i eu. - E ti sigur c nu si m i ? Nu te dor pu in r ni le? M -a m concent rat asupra r nil or i, fi re te, m dureau pu in. ² î i mul ume sc c mi-ai adus a mint e, i-am spus Emmei . ² E bine s - i cuno ti corpul, s în el egi rela ia dintre eleme ntel e naturi i i trupul , i mintea ta. - Absol ut. ² De exe mpl u, eu o cam iau razna cînd e lun pli n . ² O iei razna mai mult decît de obicei, am subliniat eu. - Adev rat , mai mult decît de obicei. Dar tu? ² Eu intru în c l duri. ² Serios? Cînd e lun pl in ? - Lun plin , se mi lun , p t rar. .. Ea a rîs. Am aruncat o privi re spre Pl um Island, pe lîng care toc mai trecea m. Am v zut cîteva l umini pe canal, iar la orizont o lucire în spatel e copacilor, cam pe unde trebui a s fie l aboratorul principal. Al tfel , i nsula era la fel de cufundat î n î nt uneric ca acum t rei sute de ani i, dac pri vea m pri nt re pleoape, îmi putea m i ma gina goele ta San Antonio a Iui William Kidd dînd ocol insulei într-o noa pte de i ul ie a anului 1699. Vedea m cum se coboar o barc într-o part e a cor bi ei, avî nd la bord pe Kidd i , poate, unul sau doi marinari , mai vedea m pe unul dintre ei vî slind în direc ia rmul ui.. . Emma m-a t rezit din visare. - La ce t e gînde ti ? m-a î ntrebat ea. - Pur i si mplu, m buc ur de frumuse ea nop ii. - Nu- i mai luai ochii de la Pl um Island. - Da. .. m gîndea m l a... so i i Gordon. - Te gîndeai la C pitanul Ki dd. - Cred c e t i vr jitoare. - sunt o bun met odi sta i o scorpie. Dar numai o dat pe lun . Am zî mbit. - i e ti meteose nsibi l . - întoc mai. îmi mai pove ste t i despre. .. despre asa si nat? - Nu, nu- i mai pove stesc. - Bine. î n eleg. Dac te pot ajuta cu ceva, spune-mi . î mi voi da toat sil in a s - i pot fi de folos. - Mul ume sc. Feribotul se apropi a de debarcader. - Vrei s r mî i l a mi ne pe ste noa pte? m-a î ntrebat. - P i.. . a vrea, dar... trebui e s m duc acas . - Pot r mîne eu la t ine. - De fapt, sincer s fi u, t rebuie s discut sau s m înt îlnesc cu detecti vul Penrose i ar trebui s v d dac mai este posibi l. - Bine. Di scu ia s-a î nchei at ai ci. Am condus-o aca s . - Ne vedem mîine dup progra m, i -a m spus. - Bine. Pe rm exist un rest aura nt dr gu , la care a vrea s te duc. - Abi a a tept . Ne -a m s rutat în pragul casei ei, dup care am urcat în Jeep i a m plecat acas . Pe robot m a t eptau apte me saj e. Nu avea m chef de ele, a a c m-a m dus la cul care f r s l e ascult . Di minea aveau s fie tot acolo.

în ti mp ce m l sa m furat de somn, a m î ncercat s m gî nde sc ce era de f cut cu Fredric Tobi n. Uneori se întîmpl s ai omul, i totu i s nu fie el. Vine un mome nt crit ic cî nd trebuie s deci zi dac s -l urm re t i î n continuare, s -l înfrun i i s -l sco i din bî rlog sa u s t e prefaci c nu t e mai intereseaz . Ar fi trebuit s -mi dea pri n mi nte i c at unci cînd î ncol e t i un ani mal sau o persoa n , ace t ia pot deveni peri cul o i, mo me nt în care i ntr în joc atît vîn torul , cî t i vînat ul, cel din urm avî nd mul t mai mul te de pierdut. Dar a m uitat s m gînde sc l a Tobin ca l a un ani mal ra ional i viclean, înt rucît îmi l sase i mpre sia unui m sc ri ci, la fel cum i eu îi l sasem i mpre sia c a fi s rac cu duhul. Amî ndoi era m cu t otul alt fel, dar fiecare se l sase oarec um i ndus în eroare de comport ame ntul celuilalt. în orice caz, m soc otesc vi novat pentru ce avea s se întî mple.

29
Luni diminea , cînd m-a m trezit , pl oua, pri ma ploai e dup s pt mîni întregi, iar fermieri i erau ferici i, spre deose bi re de viti cultori. Cuno tea m îns unul care se confrunta cu proble me mai gra ve decît ploai a. în timp ce m îmbr cam, a m a scul tat radioul i am aflat c un ura gan denumit Jasper porni se d e pe coasta st atului Virginia, provocînd un dezechilibru meteorologic toc mai departe, în nord, înspre Long Island. Era m încî nt at c în aceea i zi urma s m înapoiez î n Manhattan. Nu mai fuse se m în apart a me ntul me u din Seventy-sec ond Street de pest e o lun i nici nu-mi lua se m me saj ele de pe robotul telefonic, pe de o parte, fii ndc nu voia m, dar, mai ales, fii ndc uitase m codul de acces. în orice caz, pe l a ora 9 a.m. am coborît sc rile, î mbr cat în blugi de coma nd i c ma cu guler înalt, i mi -a m f c ut o cafea. M a teptam ca Beth s -mi tel efoneze sau s -mi fac o vizit . Pe tej gheaua din buc t ri e se g sea ziarul s pt mînal l ocal, r mas necitit de vineri, a a c nu m-a surpri ns s v d pe pri ma pagin t irea despre cri ma comi s lunea trecut . Am lua t ziarul i cea ca de cafea i m-a m dus pe terasa din spat e, unde am cit it versiunea cel ui mai cunosc ut reporter local despre dublul asa sinat. Tipul era destul de vag, suficient de înc p î nat i avea un stil îndeajuns de defectuos ca s poat scrie pe ntru Newsday sa u pentr u

Times.
Am re marcat un articol despre Pod orii le Tobin, în care erau citate cuvint ele domnului Fredric Tobin: Ä Cul esul va începe de la o zi la al ta, promit e sá fíe un an bun, poate cel mai bun din ultimii trei zeci, afar de cazul î n care vor fi ploi abundent e". Ei, Freddi e, uite c plou . M -am întrebat dac cei condamna i pot cere vin l a ultima lor ma s . în orice caz, am aruncat deoparte ziarul local i am l uat cadoul de l a Emma, Povestea comorii pira ilor. Am frunz rit-o, m-a m uita t la ilustra ii, am v z ut o hart cu Long Island, pe care am studiat -o vreo dou minute, apoi am g sit capit ol ele referit oare la C pitanul Kidd i am citit, la întî mplare, o m rturi e a l ui Robert Livingst on, unul di ntre sponsorii i ni i ali ai l ui Kidd. O parte a m rturi ei suna ca m a a:

Aflînd c numitul Kidd urmu s vin în aceste locuri, s se prezinte în fa a Excelen ei sale, lordul Bellomont, subsemnatul a venit tocmai din Albany, pe cel mai scurt drum de p dure, ca s -l întîlneasc pe c pitanul Kidd i s se pun la dispozi ia în l imii sale. Sosind la Boston, c pitanul Kidd l-a informat c la bordul goeletei sale, aflate în acel moment în port, se g seau patruzeci de baloturi de marf , ni te zah r i vreo optzeci de livre de argint rie. În continuare, sus-numitul Kidd a spus c mai avea i patruzeci de livre de aur, pe care-l ascunsese la loc sigur, undeva pe bra ul Sound, între punctul în care ne afl m i New York, f r . a men iona un loc anume, ascunz toare de care avea tiin numai el.
Am f cut cîteva calcule mentale, din care a rezultat c patruzeci de l ivre de aur ar fi val orat l a ora actual vreo trei sute de mii de dolari , ast a doar l a pri ma socoteal , f r a mai pune la socoteal valoarea numi smat ic , aceasta put înd m ri suma de înc patru ori, din cî te spunea Emma.

Mi -am petrecut urm toarea or f cî nd lectur i, pe m sur ce citeam, era m tot mai convins c aproa pe t oat e personajel e care relatau acel episod, de la l ordul Bellomont la ulti mul mari nar, erau ni t e mi ncino i. Nici o versiune nu coincidea cu celelal te, iar cantitatea i valoarea aurul ui, argintului i pietrel or pre ioase era în realitate mult mai mare. Singurul element asupra c rui a to i c deau de acord era c respect iva comoar fuse se îngropat pe rm în diferite puncte de pe bra ul Sound, l îng Long Island. Nu se f cea ni ci o referire l a Plum Island, dar care alt loc ar fi fost mai potrivi t pentru o asc unz toare? Dup cum aflasem c u ocazi a vizit ei pe Pl um Isl and, pe vre mea aceea i nsula nu avea port, deci era pu in proba bil s fie vizitat întî mpl tor de cor bii în c utare de hran sa u ap . Era propri etatea col oni ti lor al bi, deci inaccesi bil indienilor i, dup toate aparen ele, nelocuit . Iar dac Kidd l sase o parte va loroa s din comoar la John Gardiner, un om complet necunoscut, de ce n-ar fi navigat cei apte sau nou kilomet ri pîn pe rmul cel l alt al golful ui, pe Plum Island, ca s î ngroa pe acolo restul ? Pentru mine avea se ns. Cu toat e acestea, m-a m întrebat cum ajunse se Fredric Tobin s descopere comoara. Ar fi fost încîntat s ne expli ce cu ocazia conferin ei de pres în care ar fi anun at descoperirea. Probabil ar fi spus ceva de genul: ÄPrin munc grea, cuno tin e temeinice de viticultur , persevere n i un pr odus superior. Plus un dra m de noroc ". Oricum, a m z bovit pe teras mult vre me, citind, privind valuri le, analizî nd cazul, a teptînd -o pe Beth, care, dup soc otelile mel e, ar fi trebuit s sosea sc pîn acum. în cele din urm , a m i ntrat în cas prin u a cu gla sva nd care d dea în birou i a m asc ultat cele apte me saje de pe robot. Primul era de la unchi ul Harry, care spunea c un prieten de-al lui voia s închiri eze casa, a a c ori o cump ra m, ori îmi lua m catrafusele. Al doilea me saj era de la locot enent ul de poli ie Wolfe, care spunea doar atî t: Ä M calci pe nervi ". Al t reil ea era vechi ul me saj neasc ultat al Emmei , trimi s vineri înai nte de miezul nop ii, ca s m salute; al pat rulea era tri mis de Max sî mb t dimi nea , ca s -mi dea detalii despre petrecerea lui Tobi n, s -mi spun c avuse se o discu ie agreabil cu Bet h i c m ruga s -i telefonez. Ci nci, Dom Fa nelli , care spunea: Ä Hei, paisano, ai rat at un chef pe cinste . Ce noa pte! Vinul a curs val uri, la Taormina a m ag at pat ru t uriste suedeze: dou ste wardese, un t op model i o act ri . Oricum, l-a m sunat pe amicul nostru Jack Rose n de la Daily News, care va scrie un art icol despre întoarcerea ta la Ne w York, dup conval e scen a în provi ncie. Eroul r ni t se întoarce acas . Frumos. Tel efoneaz -i luni diminea , ca articolul s apar mar i , iar ma h rii de l a departame ntul de poli ie s apuce s -L cit easc înaint e s t e ia la forfecat. A a-i c -s de t ept? Telefoneaz -mi luni, poate be m ceva dup -a mi az , s - i pove ste sc despre suedeze. Ciao". Am zî mbit. Patru suedeze, pe dracu'! Al a selea mesaj era t rimi s de Beth duminic diminea , ca s m întrebe unde di sp ruse m sî mb t sear i cînd ne putea m înt îlni. Al apt elea, tot de la Beth i înregi strat duminic dup -a mi az , confi rma me sajul l sat de mi ne la birou i m anun a c va veni la mine acas luni dimi nea . Deci , cî nd am auzi t soneria, cu pu in î nainte de amiaz , nu m-a m mi rat prea mult v zînd -o î n prag pe Beth. - Intr , i -am spus. Ea i -a l sat umbrela pe teras i a intrat . Purt a alt tai or, de culoare ruginie. Am crezut de cuviin s -i dau de t ire c eram singur, a a c a m spus: - sunt singur. - tiu, mi -a r spuns. Cîteva secunde ne -a m privit unul pe cel lalt . tiam ce avea de gînd s spun , dar nu voia m s aud. Oricum, a spus-o: - Emma Whitest one a fost g sit moart azi-diminea , la locuin a ei. De c tre un angaj at. Dup t oat e aparen el e, e vorba de o crim . N-a m spus ni mic. Ce-a fi putut s spun? Am r ma s pironit locului . Beth m-a pri ns de bra i m-a dus în ca mera de zi, lîng canapea. - A az -te, m-a î nde mnat. M -a m a ezat. A luat loc lî ng mine i m-a l uat de mîn . - Nu tiu ce sim i. .. adic .. . tiu c ai inut mult la ea... Am încuvii n at di n cap. Pentru a doua oar în vi a a mea, nu eu d deam ve t ile rele. Eu eram cel î n tii n at despre uciderea cui va

care -mi fuse se drag. î mi si m ea m mi ntea a mor it . Aproa pe c nu în el egeam, atît mi se p rea de ireal. - Am fost cu ea asear , pî n pe l a zece, i-am spus lui Bet h. - înc nu s-a st abilit ora decesului. A fost g si t î n pat... se pare c a fost uci s pri n lovire în cap cu un v trai , care a fost descope rit pe podea... nu s-au constat at urme de p trundere for at ... u a di n spate era neîncuiat . Am încuvii n at di n cap. Probabi l c uci ga ul avea o cheie, pe care n-o mai î napoi ase, i ar ea nu se gîndi se niciodat s schi mbe încuiet oarea. El tia c , undeva la î ndemîn , exista un v trai. - La pri ma vedere pare a fi tîlh rie. .. portofel ul a fost gol it, banii au disp rut , cuti a de bijuterii a fost gol it . i a a mai departe. Am r suflat adî nc, dar n-a m spus ni mic. - De ase menea, a mînd oi so ii Murphy sunt mor i. Dup cî t se pare, i ei au fost uci i. - Du mnezeul e! - O echip de pol i ie din Southold pat rula pe strada l or cam o dat pe or , inînd sub supra ve ghere casa M ur phy, îns . .. oa menii n-a u v zut ni mic. Cînd le-a venit schi mbul, la opt dimi nea a, poli istul a descoperi t zi arul pe pel uz , unde a r ma s pîn la ora nou , a ad ugat ea. t ia c so ii Murphy se trezeau devre me i - i luau zi arul, a a c ... - Cont inu . - A adar, l e-a t elefonat, apoi a b tut la u a di n fa , dup care a ocolit casa i s-a dus î n spate. Ai ci a v zut c u a dinspre ca mera Florida era descuiat . A i nt rat i i -a g si t pe amînd oi în pat. Muriser în urma unor r ni l a cap, f cute cu o rang aruncat pe covor i mînj it de sînge. Casa a fost r scoli t , a ad ugat ea. De ase me nea, cum pe strad patrula poli ia, e de presupus c asa si nul a veni t dinspre rm. Am încuvii n at di n cap. - î i î nchi pui c pol i i a din Southold e în mare agi ta ie, cum va fi în curînd întregul North Fork. Pent ru ei, i o si ngur crim pe a n e suficient . M -a m gîndit la Max, c ruia îi pl cea s fie lini te i pace. - Poli ia comitatul ui , a continuat Bet h, va t rimite o brigad ope rati v , înt rucît acum se b nui e te c ar fi vorba de un psihopat care jefuie t e locuin ele i ucide l ocatarii, a continuat Beth. Eu cred c cel care i-a ucis pe so ii Gordon ar fi put ut lua din casa lor cheia de l a locuin a Murphy, motiv pent ru care intrarea nu a fost for at , iar u a din spate a fost g sit descui at . Am încuvii n at di n cap. Tobin tiuse c la un moment dat poate va fi nevoie s se desc ot or osea sc de cei doi b trîni i gî ndi se sufi cient de mul t î n perspectiv ca s ia cheia. în mome ntul în care Beth precizase c cheia so il or Murphy nu fuse se g sit la locuin a Gordon, faptul ar fi t rebuit s ne al armeze. Al t exe mplu de subestimare a cri minal ului. - Ar fi trebuit s ne d m sea ma.. . am spus eu. Ea a î ncuvi in at din cap. ² tiu. Cît despre Emma Whitest one. .. ei bi ne, fi e a l sat u a descuiat , fi e i de ast dat ci neva a avut chei a... ci neva cunoscut. .. a cont inuat Bet h. M -a m uitat la Beth i mi-a m dat sea ma c a mîndoi t ia m la ci ne se referea. De fapt, chiar a spus: ² Am pus s fie supra vegheat Fredric Tobin, a a cum ai sugerat. A fost inut sub observa i e toat ziua, dar ni te efi au cont rama ndat opera i unea înt re miezul nop i i i ora opt diminea a.. . di n mot ive fi nanci are. .. în concluzie, nime ni nu l -a suprave gheat pe Fredric Tobin dup miezul nop i. Nu i-a m r spuns. ² Oricum, mi-a fost greu s -i convi ng s accept e chiar i ideea de a -l i ne sub observa ie pe Tobi n. Nu e suspect . Nu-I avem la mî n cu ni mic care s j ustifi ce o supra veghere perma ne nt , a sublini at ea. Era m atent, dar î n mint ea mea se derulau i ma gini cu Emma: l a mi ne acas , înotînd î n golf, l a pet recerea Societ ii de Ist orie, în dormi torul ei, în care fusese g si t uci s ... dar dac mi -a fi petrecut noapt ea acolo? De unde ti use a sa si nul c era singur . ..? Mi -a trecut prin mint e c Fredri c Tobi n m-ar fi uci s i pe mi ne dac m-ar fi g sit dormi nd al turi de ea. M -a m gîndit la Fredri c Tobin i mi l -am i ma gi nat discut înd cu Emma pe peluz , la petrecere. în ti mp ce -i vor bea, probabil ti a c o va uci de. Cu toat e acestea, m-a m întrebat dac o asasi nase ca s-o împiedice s mai comunice cu mine sau era, pur i si mplu, un

me saj : Ä Lua-te-ar dracu', Corey. Lua-te-ar dracu' fiindc faci pe de teptul , fiindc t e-ai prins c eu i -a m omorît pe so ii Gord on, fii ndc te -ai culcat cu fosta mea a mant , lua-te-ar dracu' s te ia". ² M simt oarecum r spunz t oare pe ntru so ii Murphy, mi-a spus Beth. Mi -am i mpus s m gî nde sc la b t rînii Murphy. Fuse ser oa meni cumsecade, cet eni con tiinci o i i, di n neferi cire pentru ei, martori la prea mult e întî mpl ri petrecut e în casa vecin în ulti mii ani. ² Miercuri l e-am dus so i lor Murphy o fotografi e cu Fredri c Tobi n i l -au i dentificat ca fiind tipul cu automobil ul sport , am spus. Tobin are un Porsche alb... I-a m relatat scurt a mea vizit la Edgar i Agne s Murphy. Beth a î ncuvi in at din cap. ² în eleg. ² Asa sinul est e Fredric Tobi n, i-a m spus. Ea nu mi-a r spuns. ² El i-a l ichidat pe Tom i Judy Gordon, pe Edgar i Agne s Murphy, poat e chiar pe veteri narul de pe Plum Island i , î n final, pe Emma Whitest one. Poate i pe al ii . sunt foart e tulburat, am ad ugat. M-am ridicat i am spus: Am ne voie de pu in aer. Am ie it pe u a din spate i am r ma s afar pe teras . Ploaia se înte ise, o perdea cenu i e se cernea din cerul cenu iu î n marea cenu ie. Vî ntul sufla dinspre sud, di n direc ia golful ui.

Emma. Emma.
înc nu-mi re veni se m din oc i di n starea de neacceptare, dar î ncepea m s si mt cum cre t ea în mine furia. Cu cît m gîndea m mai mul t la Tobi n, care -i zdrobise capul cu un v trai , cu atît îmi dorea m s -i zdrobesc i eu east a cu v traiul. La fel ca atî ia al i poli i t i care se confrunt direct i îndeaproa pe cu cri ma, dorea m s -mi folose sc puterea i experien a ca s rezolv eu î nsumi cazul . Dar un pol i i st nu poat e fi om de paz , dup cum un om de paz nu poate fi poli ist . Pe de alt parte, existau mome nte cînd trebui a s l a i deopart e insi gna i s folose ti doar arma...

30
Beth m-a l sat si ngur, r sti mp în care am re u it s -mi mai adun gînduril e. Într-un tî rziu, a ie it pe terasa din spat e i mi-a î ntins o cea c de cafea, în care, dup mi ros, p rea s fi t urnat pu i n coniac. Amînd oi am r ma s t cu i, cu ochii a i nti i spre golf. Dup cîteva minute m-a î ntrebat: - De ce se întîmpl t oat e acest ea, John? tiam c -i datora m unel e informa ii. - Aur, i -am r spuns. -Aur ? - Da. O comoar a scuns , poate comoara unor pi ra i, poate chiar comoara c pi tanului Kidd. - A c pitanului Kidd? -Da. - i comoara a sta se g sea pe Plum Island? - Da. .. din cîte î mi dau sea ma, Tobi n a pri ns cumva de veste i , în el egînd c ni ciodat n-ar fi pus piciorul într-unul dintre cele mai inaccesi bi le l ocuri di n ar , a î nceput s - i caute un asociat cu acces nelimitat pe i nsul . Ea s-a gî ndi t pu i n, apoi a spus: - Sigur.. . acum tot ul se leag ... Societ atea de Istori e, s p turile, casa de pe rm, barca cu mot or.. . eram atît de convi n i de varianta cu mol ima, apoi de cea cu droguri le.. . - într-adev r. Dar, dac faci complet abstrac i e de acest e posibilit i, a a cum am procedat eu, t iind c so ii Gordon n-ar fi fost capabili de ast fel de fapte, atunci trebuie s recl de ti întregul caz. Beth a î ncuvi in at din cap. - Dup cum spunea doctorul Zollner, cînd si ngura unealt la înde mî n e un ci ocan, toat e proble mele sea m n a cuie, a remarca t ea. La rîndul me u, a m î ncuvi in at din cap. - Poveste te- mi tot . D -i drumul. tiam c î ncerca s -mi abat gî ndurile de la uci derea Emmei i avea dreptat e cînd spunea c t rebuia s lucrez, s fac ceva concret. - Bine... cînd am fost pe Plum Isl and, s p t urile arheologice m-a u surpri ns ca fi ind ceva complet str in de firea lui Tom i Judy. Ei ti au ce p rere mi -a fi f cut, a a c nu mi-au pome nit nici odat despre s p turi . Cred c gî ndeau în perspect iv , la o zi ² dup ce, chipuril e, ar fi descope rit comoara pe proprietat ea lor ² în care

lumea i -ar fi aminti t de s p t urile de pe Plum Isl and i ar fi f cut leg tura. Pri n urmare, cu cît tiau mai pu i ni, cu atît mai bine. - N-ar fi pentru pri ma oar cî nd ceva de valoare este mutat din loc i redescoperit î ntr-un loc mai conve na bil , a remarcat Beth. - Toc mai aici era esen a întregului plan. X-ul de pe harta pira ilor trebuia mutat de pe proprietatea Unc hiului Sa m pe cea a lui Tom i Judy. Ea s-a gî ndi t pu i n, apoi m-a î ntrebat: - Crezi c so ii Gordon cuno t eau cu exacti tate locul î n care era îngropat comoara pe Pl um Island ? Sau încercau s dea de el ? Nu i n mi nt e s fi v zut prea multe s p t uri recente pe i nsul . - Cred c informa iil e lui Tobi n erau si gure i demne de crezare, dar poate nu foart e precise. Am î nv at cîte ceva despre h r i le î ntoc mit e de pira i, atî t de la Emma... cît i din cartea aceea.. . Am ar tat cartea de pe m su a din apropi ere. i, di n cîte a m aflat, ase menea comori urma s fie î ngr opat e numai provizoriu, a adar, o part e dintre reperele sau indica iil e de pe hart s-au dovedit a fi copaci demul t disp ru i, stî nci care s-au sf rî mat sau s-a u pr v lit î n mare. .. i a a mai departe. - Cum ai ajuns s stai de vorb cu Emma ? m-a î ntrebat Beth. - Pur i si mplu, voi a m s verifi c Societat ea de Istorie Peconic. Inten iona m s nu pierd mai mult de o or i pu in îmi p sa cu cine a fi st at de vor b ... apoi am cunosc ut -o pe ea i, în cursul conversa i ei, am aflat c fusese a ma nta lui Tobin. Beth a chi bzui t un timp la cel e auzit e, conti nuî nd s pri vea sc i nt golful , apoi a spus: - în conseci n , urm torul pa s a fost s stai de vorb cu Fredric Tobi n. - Nu, cu el discutase m î nai nte de Emma. - At unci, ce te-a f cut s ajungi la el? Ce leg tur ai presupus c avea cu crimele? - La început, nici una. Am f cut munc de detecti v încep tor, a m discutat cu prietenii, nu cu suspec ii. L-am cunosc ut pe Tobin la vie, prin iulie, cînd eram cu so ii Gordon. I-a m relatat episod ul i a m ad ugat : La vre mea aceea nu i -am acordat ni ci o at en ie i m întreba m de ce îl agreau so i i Gordon. Mi ercuri, dup ce am petrecut cîteva ore în compani a lui, am tras concluzia c era un tip de treab , tot u i nu-mi r spundea li mpede la unele întreb ri si mple, în el egi? Ea a î ncuvi in at din cap. - Dup ce a m vorbit cu Emma, a m î nceput s ext rapolez unele rela ii. Ea a î ncuvi in at din nou, privind int pl oaia, aparent cufundat în gî nduri. în cele din urm , a spus: - în aceea i peri oad eu m afla m în preaj ma criminali tilor, a medici lor legi ti, pe Plum Island, i a a mai departe. în t ot acest ti mp, tu mer geai pe o pist cu totul diferit . - Una extre m de va g , dar, ori cum, nu avea m mare lucr u de f cut. - înc e ti sup rat pentr u felul în care ai fost tratat ? - Am fost . Poate de aceea am ac ionat . Nu conteaz . Ideea est e c î i ofer ie t oate acest e date. Vreau ca Fredric Tobi n s fi e arestat, conda mnat i execut at. Ea m-a pri vit i a spus: - S-ar put ea s nu se înt împle a a, iar t u tii asta foarte bine. Dac nu ave m pr obe reale i sol ide, tipul nu va suferi nici o conda mnare. Cred c procurorul distri ctual nu va accepta ni ci s -l pun sub acuzare. tiam. Dar, în acela i timp, ti am i c atunci cî nd proble ma era un c ui, singurul obiect de care aveai nevoie era ciocanul. Eu aveam unul. - Ei bine? m-a î ntrebat Beth. Mai ai i al te probe ? - De fapt, în hangarul lui Tobi n a m desc operi t o barc mi c , cu fund plat , i o pr jin ca cele folosite pentru deplasarea prin inuturi ml tinoa se. Are i un corn de cea . I-a m relatat confruntarea mea cu Tobi n în hangar. Bet h a î ncuviin at di n cap, apoi mi -a spus: - Stai jos. M-am a ezat î n fotol iul de r chit , iar ea s-a i nstalat în bal ansoar. Pove ste te- mi , m-a î nde mnat. în ur m toarea jum t at e de or a m pus-o î n te m , i -am relatat tot ce f cusem î nce pî nd de mar i seara, cî nd ne desp r i se m, i pîn în prezent, inclusi v faptul c pri etena l ui Tobin, Sondra Wel ls, i me najera fuse ser plecate în dup -a mi aza în care so ii Gordon fu-

se ser asa sina i, de i Tobin m l sa se s în eleg c cele dou fe mei se g sea u acas . Beth ascult a, cu ochi i int la ploai e i la mare. Vînt ul î ncepea s se înte easc i , din cînd în cînd, trimitea cîte o rafal mai puternic . Cînd am înc heiat, Beth mi-a spus: - Prin urmare, fapt ul c so ii Gordon au cump rat terenul lui Margaret Wil ey n-a fost o î ncercare de a-l în el a pe Tobin. - Nu. Tobin i-a sf tuit pe cei doi s cumpere t erenul, pornind de la legenda cu Lespezile C pit anului Kidd. Mai exi st un loc, denu mi t Copacii C pitanului Kidd, dar î n prezent acol o se afl un parc . în ce prive t e lespedea sa u faleza, locul nu este indicat în c r ile de ist orie l a fel de preci s cum sunt copacii, a adar, Tobi n ti a c orice falez din zon era la fel de bun . îns nu voia s se r spîndea sc zvonul c el î i cump ra se un teren neutili zabil sus, pe stînci , fapt care ar fi dat na tere l a tot felul de bîrfe i spec ula ii. At unci i -a înde mnat pe so i i Gord on s achi zi i oneze terenul pe banii lor, de i nu dispunea u de prea mul i, îns au avut noroc cu p mî ntul doa mnei Wiley... sau poate c Tobin tia de el. în cont inuare, planul pre vedea c t rebuia s a tepte înaint e de a îngropa comoara, ca mai apoi s-o redesc opere. - Incredibi l. - A a e. i pentru c -i aproape i mposi bil s falsifici vîrsta st raturi lor de p mînt dintr-o groa p , cei trei inten ionau s ascund l ada cu comoara în peretele falezei, pe l espedea descoperit de noi, ca apoi s declare c i e ise l a iveal în ur ma er ozi unii. în mome ntul în care aveau s-o scoat din nisip i argil cu ajut orul unor t îrn coape i lope i, l ocul ar fi fost î n bun parte distrus, iar lada sf rîmat , a a c nime ni n-ar mai fi putut studi a amplasa me ntul. ² Incredibi l, a repetat ea. ² Era vorba de trei oame ni inteli gen i, Bet h, care i-au calculat fiecare mi care. Inten i a lor era s smulg o comoar î n valoare de dou zeci de mili oane de dolari chiar de sub na sul Unc hiul ui Sa m, iar Unchiul Sa m urma s se dumi rea sc abia cînd ti rea ar fi ap rut în pres . Cînd ar fi intrat î n eviden a Fi scului, sit ua ie pent ru care erau preg t i i. I-a m expl icat cum era cu legisla ia comoril or g si te, cu taxa pe venituri i alt ele ase me nea. Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi m-a î ntrebat: ² Dar cum urma Tobin s - i pri measc partea dup ce so i i Gordon i-ar fi anun at descoperirea? ² În pri mul rînd, cei trei ar fi sus i nut c erau priet eni de aproape doi ani . So ii Gord on începuse r s se intereseze de vinuri, ceea ce cred c nu era adev rat, îns repreze nta un bun motiv ca lumea s -i vad în compani a lui Tobin i s -i considere prieteni . I-a m pove stit ce aflase m de la Emma, legat de natura rela iei dintre ei. Totu i, am ad ugat, ast a nu se pot rive te cu ce mi -a declarat Tobin despre rela ia lor. Alt neconc orda n interesant . Ea a î ncuvi in at din cap. ² Priet eni a nu-i un mot iv ca s împar i cu ci neva o comoa r g sit valorînd mil ioane de dolari. ² Nu. A adar, au n sc oci t o pove st e înt reag care s se potri veasc cu descoperi rea, iat ce cred eu... Mai întîi, s-au pref cut interesa i de ist oria local i ast fel au descoperit unele dat e legat e de o comoar ascuns de pira i . î n acest punct , conform declara iei pe care aveau s-o fac presei, au ajuns la o în elegere ami cal privi nd c utarea i î mp r i rea a ceea ce ar fi descoperit. Beth a î ncuvi in at din nou. Vedea m c era aproa pe convins de versiunea mea asupra faptelor pre me rg t oare asa si nat elor. ² So ii Gordon i Tobin, a m ad ugat, urma s declare c r scoli ser vechil e arhive ale diverselor soci et i ist orice di n zon , l ucru perfect adev rat, apoi din Angli a i altel e. S-au convins c comoa ra trebui a Ä g sit " pe terenul lui Margaret Wiley i, de i le p rea r u c o p c liser ca s l e vînd p mî ntul, socoteau c la o vîn toare de comori totul e permi s. I-ar fi oferit lui Margaret o frumoa s bijut erie sa u ceva ase m n t or. Tot odat , ar fi scos î n eviden faptul c riscaser dou zeci i ci nci de mii de dolari, î ntrucît nu puteau fi siguri c acol o fuse se î ngropat comoara. M -a m reze mat de sp tarul fot ol iului, ascult înd vînt ul i ploaia. M sim eam mai îngrozi tor decît oricî nd, m ui mea cît de mult îmi li psea Emma Whitestone, care intrase în via a mea atît de repede i de nea tept at, apoi trecuse înt r-o al t via , poat e undeva printre constela ii. Di n nou a m tras aer în piept i am c ontinuat:

- Presupun c so ii Gord on i Tobi n î i proc ura ser unele docume nte fictive, cu care s - i sus in afirma ia c descoperi ser locul comori i î n cine tie ce arhive. Nu tiu ce aveau în gî nd: un perga me nt falsi ficat, fot ocopi a unui original, chipuril e pierdut, sau poat e ar fi decl arat, pur i si mplu: Ä Nu-i treaba ni m nui cum a m descoperit -o. Vom c uta i alt ele". St atul nu s-ar fi i nteresat cum au g sit -o, ci numai unde anume i cît valoreaz . M-am uitat la Beth. i se pare logi c? Ea s-a gî ndi t i a r spuns: - E logic, a a cum ai în irui t t u faptele... cred totu i c cineva va face leg tura cu Plum Island. - Posibil . Dar de la b nuial la dovezi e cale lung . - Da, tot u i r mîne o verig sl ab într-un plan altfel foart e bun. - Adev rat . Atunci, s - i spun o al t teorie, care se potrive te cu faptel e reale: Tobin nici nu se gîndea s împart cu so ii Gord on. I-a l sat s cread tot ce i -am relatat pîn acum, i-a convins s cumpere t erenul i to i t rei au inventat pove stea cu descoperi rea comori i i cu mot ivul î mp r i rii ei. în realit ate, i Tobi n se t e mea c cineva va face leg tura cu Plum Island. So ii Gord on ar fi oferit cheia localiz rii comori i i mut rii ei de pe Plum Island. Ult erior so ii Gordon au deveni t un punct nevralgic, o veri g slab , un indici u clar al locului de prove nien al comorii. Beth a r ma s t cut , leg nîndu-se î n balansoar. A dat din cap i a spus: - Trei pot p stra un secret doar dac mor doi dintre ei. - Exact. - So ii Gordon erau oa meni inteli gen i, dar i naivi , am continuat eu. Niciodat nu întîl niser pe ci neva atît de r u la suflet i de pervers ca Fredric Tobi n. N-au b nuit nimi c, fiindc repetaser întreg scenariul , cump ra ser t erenul, i a a mai departe. în reali tate, Tobin a tiut de la început c îi va ucide. Cel mai probabil e c inten iona, fi e s î ngroape comoara pe proprietat ea lui de lî ng Founders Landi ng, care este t ot un l oc ist oric, i apoi s-o Ä descopere acol o", fie s-o asc und ai ci sau peste ocean, p strînd nu numai partea cuveni t so ilor Gordon, dar i pe cea dat orat Unc hiului Sa m. - Da, cred c e o posibi lit ate real , acum cînd a m constat at c e capabil s ucid cu sînge rece. - în orice caz, e omul t u. Beth edea cu b rbia spri jinit î n pumn, cu picioarel e proptit e de bara balansoarului. într-un tî rziu, m-a î ntrebat: - Cum i -ai cunosc ut pe so i i Gord on? Vrea u s spun, cum se face c oa me ni cu o agend atî t de înc rcat i -au f cut ti mp s . .. M urm re ti ? Am încercat s zîmbe sc i i -am r spuns: - îmi sube st i mezi farmecul. Totu i , e o întrebare bun . Mi-am pus i eu aceea i întrebare, nu pentru pri ma oar , apoi i-a m r spuns: Poat e c , pur i si mplu, m si mpatizau. Poate t ot u i li s-a p rut c ceva nu era în regul i voiau s aib în preajm un poli ist. Îl cuno teau i pe Max, ar trebui s -l întrebi cum s-a u înt îlnit. Ea a î ncuviin at din cap, dup care m-a î ntrebat: - Deci , cum i-ai cunosc ut? Ar fi t rebuit s te întreb chi ar l uni , la locul crimei . - într-adev r. I-a m cunosc ut la bar, î n Restaura ntul Cl audi o. îl ti i? - Toat lumea îl tie. - Am încercat s- o ag pe Judy la bar. - Un început bun pe ntru o priet enie. - Corect. Ori cum, consi der înt îlnirea o î ntîmpl are fericit i poate chi ar a a a fost. Pe de alt parte, so ii Gordon îl cuno t eau deja pe Max, care m cuno t ea pe mine, a adar, poat e auziser cumva c poli i stul r nit prin î mpu care, despre care se vorbi se la televi zor, era pri eten cu Max i - i petrecea convale scen a în Mattituck. Avea m - i înc am - dou locuri publice în care m afi ez: Restaura ntul Vec hi i Restaurant ul Claudio. A a c e posi bil... dar poate nu. .. greu de spus. Aproa pe c nu conteaz , decît ca idee. Une ori lucrurile se întî mpl de la sine, am ad ugat. - A a e. Dar în me seria noa st r trebuie s c ut m mobiluri i inten ii. Toate celelalte sunt mî na sor i i. S-a ui tat la mine i m-a întrebat: Cum t e si m i , John? - Bine. - Vreau s -mi spui adev rul . - Cam ab tut . Nici vre mea de afar nu m aj ut . - Te doare?

Nu i-a m r spuns. - Am st at de vorb la t elefon cu col egul t u, m-a i nformat ea. - Cu Dom? Nu mi-a spus ni mic. Mi -ar fi dat de tire. - Ei bine, n-a f cut -o. - De spre ce a i vorbi t? - De spre ti ne. - Ce anume despre mine ? - Priet enii t i sunt îngri jora i pentru soarta t a. - Mai bine ar fi îngrij ora i de soarta lor, dac m vorbe sc pe l a spate. - De ce nu î ncet ezi s faci pe durul? - Schi mb subi ectul. - Bine. S-a ridicat în pici oare i s-a dus la balust rad s priveasc valuri le di n golf, care î ncepeau s se învolbureze i s formeze coame albe. - Se apropie uraga nul , a spus. Poate ne va ocoli . S-a î ntors spre mi ne i a întrebat: Deci, unde-i comoara ? - Iat o înt rebare foarte bun . M -a m ridicat la rîndul me u i am privit vîlt oarea valuri lor. Fire t e, nu se vedea nici o ambarca iune, iar vî ntul începuse s a dune tot felul de gunoaie pe pel uz . De fi ecare dat cînd se pot olea cîteva secunde auzea m valuri le izbi ndu-se de bol ovani i de pe plaj . - i unde sunt probele t ale de net g duit? m-a î ntrebat Beth. Cont inuînd s fiu at ent la vre me, a m r spuns: - R spunsul la amînd ou înt reb ril e s-ar put ea g si la l ocui n a domnului Tobin, în bi roul sau în apart a me ntul lui. Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi a spus: - Voi preze nta faptele, a a cum le cunosc, unui pr ocuror distri ctual i -i voi cere ma ndat de perchezi ie. - Bun idee. Dac po i ob ine ma ndat de perchezi ie f r un mot iv proba bil, atunci e ti mul t mai ist ea decît mine. Judec t orul s-ar put ea ar ta cam reticent s e mit un mandat de perchezi ie la locuin a i în biroul unui cet ean de vaz care n-a mai avut necazuri cu legea, am ad ugat. Am pri vit -o at ent în ti mp ce cînt rea vorbele mele. Iat m re ia Americii, am spus. Nu t e treze ti cu poli ia i st atul pe capul t u decît dac au mot ive bine î ntemei ate. Iar dac e ti bogat, atunci le trebui e mot ive i mai bine î ntemei ate decît pentru un om de rînd. Nu mi -a r spuns, ci m-a î ntrebat: - Ce crezi c ar trebui s ... facem acum? - F ce vrei. Eu nu mai lucrez l a caz. Val urile deveni ser t alazuri, lucru neobi nuit pent ru aceast parte a golful ui . Mi-am a mint it c Emma î mi spuse se s prive sc oceanul î n apropierea furtunii . - tiu c pot... adi c ... cred c -l pot prinde pe indi vi d, dac -i vinovat, mi -a spus Beth. - Foarte bi ne. - E ti sigur c el este f pt a ul? - sunt sigur. - Dar Paul Stevens? - El r mîne j ocherul din c r i. Ar putea fi complicel e lui Tobi n la crim sa u l -ar put ea antaj a pe Tobin. Ar put ea fi acalul care a teapt s se arunce asupra pr zii sau, pur i si mplu, genul de om care pare ve nic suspect i vinovat de ceva. - Ar trebui s di scut m cu el. - Am discut at eu. Ea a ridicat din sprî nce ne. - Cînd? I-a m relatat vizi ta mea inopinat la l ocuin a di n Connecti cut a domnului St evens, minus b tai a pe care i -o admini strase m. - în cel mai bun caz, e vinovat c ne-a min i t i c a conspi rat cu Na sh i Foster, a m î ncheiat. Ea a chibzui t pu i n i a remarcat: - Ori s-ar put ea s fie i mplicat mai mul t. Adic ... poat e ave m noroc i g si m unele i ndi cii la l ocul ultimel or dou asa si nate. Ar fi un ele me nt hot rîtor. ² A a e. între timp, Tobin va afla c îl suspect m, or jum tat e din pol itici enii locali sunt la deget ul l ui mic, probabi l are priet eni i la pol i ia din Sout hol d. ² Nu-l a mest ec m pe Max.

² F ceea ce trebuie s faci. Numai nu-l speria pe Tobin, fiindc , dac se prinde c sî ntem pe urmele lui, ori ce probe de i ne o s dispar . ² Cum ar fi comoara ? ² Exact. Sau arma crimei . De fapt , dac a fi omorît dou persoane cu pi stolul meu î nre gistrat i deodat m-a t rezi cu poli ia în birou, a arunca arma în mi jlocul At lanticului i a decl ara c am pierdut -o sa u c mi -a fost furat . Ar trebui s anun i c ai descope rit unul din gloan e. Ast a o s -l sperie, dac mai are pi stolul . Pune pe cineva s -l i n sub observa i e, s vezi dac încearc s scape de pist ol, dac nu cumva a f cut -o pîn acum. Ea a î ncuvi in at din cap i s-a ui tat la mine. ² A vrea s lucrezi cu mi ne la acest caz, mi-a spus. E ti de acord? Am luat -o de bra i am condus-o î n buc t rie. Am ridicat receptorul din furc i i -am spus: ² Sun la bi rou, s vezi dac -i acolo. Ea a sunat la informa ii, a cerut num rul Podgorii lor Tobin i l-a format. ² Cu domnul Tobin, v rog, a cerut ea. A a tept at, cu ochii la mi ne. Ce s -i spun? m-a î ntrebat. ² Mul ume te-i pent ru petrecere. Beth a î nceput s vorbea sc în recept or. ² Da, aici detectivul Penrose de la sec ia de poli i e a comitat ului Suffolk. A dori s vorbe sc cu domnul Tobi n. A a scult at, apoi a spus: Spune i -i c am telefonat ca s -i mul ume sc pe ntru seara minunat pe care am petrecut -o. M-a pri vit scurt, apoi a cont inuat s vorbea sc î n receptor: Bi ne. E o idee bun . A pus receptorul în furc i s-a î ntors spre mi ne: Nu-i acol o, nu se tie dac vine, iar fata cu care am vorbit nu t ie unde s dea de el. î n plus, sunt pe punctul s închid crama, din pri cina vre mii. ² Sun -l acas . Ea i -a scos age nda, a g si t num rul l ui Tobin, care nu figura în cartea de tel efon, i l -a format. ² îi telefonez acas ca s -i mul ume sc pe ntru mi nunata sear petrecut la el? m-a î ntrebat. ² Ai pierdut medali onul de aur al bunici i pe pel uza lui . ² Bine. Domnul Tobin este acas ? a vorbit ea î n receptor. A asc ult at, apoi a î ntrebat: Deci , domni oara Wel ls este acolo? A asc ult at din nou i a spus: Mul ume sc. Am s revi n.. . nu, nu-i transmi te i nimic... nu, nu v fi e team . Ar t rebui s merge i înt r-un ad post pe nt ru cazuri de necesit ate... da, atunci suna i la poli ie sau la po mpieri i vor ve ni s v i a. Bi ne? Suna i chiar acum. A pus receptorul în furc . Era me najera. O est -europea nc . îi e fric de ura gane. ² Ni ci eu nu m dau în vînt dup ele. Unde-i domnul Tobin? ² A plecat f r s lase vor b . Domni oara Wells a r ma s în Manhattan pîn se pot ole te furtu na. Beth s-a ui tat în ochii mei. Unde -i Tobin? ² Nu tiu. Dar ti m unde nu e ste. ² Apr opo, ar t rebui s pleci din casa asta. To i l ocal nicii cu cas pe rm au fost sf tui i s - i p r sea sc l ocui n ele. ² Meteorol ogi i sunt alarmi t i de profe sie, în aceea i cli p lumina a î nceput s pî lpîie. ² i uneori chiar au dreptate, a replicat Beth. ² Oricum, în cursul zilei de ast zi trebuie s m întorc în Manhattan. Mîine diminea a m înt îlnire cu cei care vor decide asupra sor ii mele. ² At unci ar fi mai bine s pleci chiar acum. Vre mea nu se va îmbun t i. în timp ce anali zam op i uni le, vîntul a zburat un sca un de pe teras i lumi ni le au pîlpîi t di n nou. Mi -am a mint it c trebui a s -i telefonez lui Jack Rose n la Daily News, dar dej a ratase m t erme nul pentru articol. în orice caz, nu credeam c eroul r nit se va înapoia acas î n ziua aceea, nici a doua zi. ² Hai s face m o pli mbare, i-am propus lui Bet h. ² Unde? ² S -l g si m pe Fredri c Tobi n i s -i mul umi m pent ru seara mi nunat pe care am pet recut- o.

31
Ploua cu g leata i vîntul vui a ca un tren de marf . Am g sit dou ponc hos galbene î n debara, apoi mi -a m luat pi stolul cali brul 38, pe care îl purta m în tocul de la um r. Ur m torul

lucru pe care t rebuia s -l fac era s ies de pe aleea plin de gunoaie i crengi rupte. Am pornit Jeep-ul, am a mbalat motorul i am trecut pe ste crengile c zut e la p mînt. - Patruzeci de centimetri dist an de sol i trac iune pe pat ru ro i , i -am explicat lui Beth. - Oare i plute t e? - Poate vom a vea ocazia s afl m. Am condus pe st r du el e înguste ale por iunii de li toral din Matt ituck, peste alte crengi rupte, print re capace de l zi de gunoi purtat e prin v zduh, i am desc operi t c oseaua fuse se bl ocat de un c opac r sturnat. - N-a m mai prins un ura gan la ar din copi l ri e, am spus. - Ace sta nu-i un ura ga n, John, m-a at en ionat Beth. Am int rat pe peluza cuiva i am ocolit un copac uri a c zut la p mî nt . - Mie îmi pare a fi uraga n, am re marcat. - Ca s fíie uragan, viteza vî ntul ui trebui e s aj ung la ai zeci i cinci de noduri. Pentru moment e o furt un tropical . A desc his radioul pe un post de tiri i, dup cum era de a teptat, l a ordinea zilei era Jasper. Craini cul tocmai spunea: Ä.. . î ndreptî ndu-se spre nord-nord-e st, vîntul sufl cu o vi tez de pî n la aizeci de noduri, respectiv circa 100 de kilometri pe or pentru aceia dintre dumnea voa st r care nu au cuno ti n e de naviga ie. Vi teza de depl asare est e de ci rca dou zeci i cinci de kilometri l a or i, dac î i va conti nua cursul prezent , va atinge uscat ul unde va pe rmul sudic al insul ei Long Isl and în j urul orei opt seara. Au fost a mpla sat e pancarte de averti sme nt pent ru a mbarca iunile mi ci de pe ocean i de pe bra ul Sound. C l torii sunt sf t ui i s r mîn acas i.. ." Am închis aparat ul de radio. - Un alarmi st! - Casa mea e destul de departe de rm, dac vei vrea s ne opri m undeva mai tîrziu, mi -a spus Bet h. De acolo faci mai pu i n de dou ore cu trenul sau cu ma i na pî n în Manhat tan. Ai put ea pleca dup ce trece vijelia. - Mul ume sc. Un timp ne-a m c ont inuat drumul în t cere i, într-un tî rziu, am ajuns la Mai n Road, care nu era blocat de crengi, îns era acope rit de ap . Nu treceau prea mult e ma ini i aproa pe t oate maga zinele de la marginea oselei fuse ser închise, uncie chiar aveau obl oanele t rase. Am v z ut o t onet pr bu it i un stî lp care se r sturna se, tr gî nd dup el firel e de t elefon i de curent electri c. - Nu cred s -i priasc vi ei-de-vie, am spus. - Nu prie t e la ni mic. Dup vreo dou zeci de mi nute a m int rat î n parcarea acoperit cu prundi a podgoriil or Tobin. Parcarea era pustie, iar pe o panca rt scria Ä închis". Am ri dicat privirea înspre t urn i a m v z ut c nici o fereastr nu era lumi nat , de i cerul se f cuse aproa pe ne gru. De a mbele p r i ale parc rii cre tea vi -de-vie, pe care vîntul o sc utura din toat e p r ile. Dac furtuna se înte ea, proba bil c recolta era compromi s . Mi -a m a mint it mica prelegere a lui Tobin despre i nfluen a moderatoare a climatului maritim - lucru dest ul de adev rat, pîn î n moment ul î n care t e g seai în calea unui uraga n. - Jasper. - A a-l chea m . A privit înjur, pri n parcare i spre cra m , apoi a spus: Nu cred s fie ai ci. Nu v d nici o ma i n , iar locul e cufundat în înt uneric. Hai s încerc m l a el acas . - Mai întîi, s ne ui t m prin biroul lui . - John, e î nchi s. - închis e un t ermen relativ. - Nu, nu est e. Am mer s cu ma ina c t re cram , apoi a m cot it brusc la dreapta, ie i nd din parcare, pe por iunea de i arb dint re cram i vie. Am ocolit cl direa, aj ungî nd în spat ele ei, unde se vedeau parcate cîteva ca mioa ne, pri ntre but oaie de vi n goale. - Ce faci? m-a î ntrebat Beth. Am condus pîn la u a di n spate, de la baza turnul ui. - Vezi dac e deschis . Ea s-a ui tat l a mine i a vrut s spun ceva. - Tu vezi doar dac -i deschis . F ce i -am zis. A coborît din Jeep, a alergat pîn la u i a ap sat pe clan . S-a uitat la mi ne i a cl ti nat di n cap, apoi s-a î ndrept at spre ma in . Am a mbal at motorul i am intrat cu bot ul Jeep-ului în u , care a

zburat de perete. Am oprit mot orul i a m coborît de la vol an. Am prins-o pe Beth de bra i amî ndoi a m intrat, alergînd, în turn. - E ti nebun? - De sus e o priveli te grozav . Dup cum obse rva se m, ascensorul se desc hidea cu cheie, a a c a m por nit pe sc ri. Beth m-a apucat de bra . - Stai! mi -a st rigat ea. Asta-i spargere de locuin , ca s nu mai vorbe sc de î nc lcarea drept urilor civil e... - E o cl di re publi c . - E închis ! - Am g sit u a spart . - John... - întoarce-te la Jeep. M descurc singur. Ne -a m pri vit unul pe cel lalt i am citit în ochii ei: Ä tiu c e ti furi os, dar nu face una ca asta!" I-a m întors spatele i am urcat sc ril e singur. Pe fiecare pali er a m încercat u ile de la bi rouri, dar t oate erau încuiate. La etaj ul al treilea am auzit pa i în urma mea i mi -a m sc os pist olul. Am a teptat înt r-un ungher îndep rtat i am v zut-o pe Beth dînd col ul. Ea a ri dicat privirea c tre mine. - E infrac iunea mea. N-a m nevoi e de compl ici, i-a m spus. - U a era spart . Face m cercet ri, mi -a repl icat. - Asta spunea m i eu. Am continuat s urc m sc ri le î mpre un . La etajul al pat rulea, unde se aflau birourile administ ra iei, u a era tot î ncui at . Ceea ce nu însemna c nu era ni me ni acolo ² ie i ril e de incendiu erau încuiat e pe part ea noastr , dar s-ar fi put ut descuia de partea ceal alt . Am b tut cu pumnul în u a de o el, o dat i î nc o dat . ² John, nu cred s fie ci neva în untru. .. a spus Beth. ² Sper c nu. Am urcat în fug treptel e pîn la et ajul al cincilea, iar Beth a venit dup mine. Am încercat clan a, dar i de ast dat era tot încuiat . ² E aparta mentul l ui? a î ntrebat Beth. -Da. într-o caset de st icl di n perete am v z ut nelipsi ta t opori ca de incendiu, cu t i ul de o el, iar al turi un exti nctor. Am luat extinc torul din peret e, am spart gea mul i am scos topori ca. Zorn itul de sti cl spart a stîrnit ec ouri în t oat casa sc rilor. ² Ce faci ? aproa pe a ipat Beth. Am î mpins- o î napoi i am f cut vînt topori t ii în cl an , care a zburat cît col o. î ncuietoare a î ns rezi sta. Dup al te cîteva izbi turi, o elul din jurul mecani smul ui a cedat , i ar l a ulti ma lovit ur , u a s-a deschi s spre în untru. Am tras aer în piept de cîteva ori. Avea m o senza ie ci udat în pl mîn, ca i cum s-ar fi redeschi s o ra n c reia îi trebuise vre me îndelungat s se vindece. ² John, asc ul t -m . .. ² Taci. Fii at ent dac auzi pa i. Mi -am scos pi stolul de sub ponc ho, iar Bet h mi -a urmat exe mplul. Am r ma s ne mi ca i, apoi eu am aruncat o privire în int eriorul înc peri i pe care toc mai o deschi se se m. între ochii mei i apartame ntul lui Tobi n se i nterpunea un ecran de m tase japonez care asc undea u a de o el de privirea delicat a domnul ui Tobin. Apart a me ntul era cufundat în t cere i înt uneric. Cont inua m s in t opori ca î n mîna stîng ; am azvî rlit -o pri n u a deschi s în parava nul de m t ase care a c zut la podea, descoperi nd o înc pere spa ioas , o combina i e de sal on i sufra gerie. ² Nu put e m i ntra, a opti t Beth. ² Trebuie s i ntr m. Cineva a spart u a. Undeva prin preaj m se asc und ni t e ho i. Zgomot ul pe care îl f cuse m pîn atunci era sufici ent s atrag aten ia ori cui s-ar fi aflat prin preaj m , dar n-am auzit ni mic. Am tras concluzia c u a din spate era prev zut cu alarm , îns proba bil c furtuna f cuse s sune la sta iile de control zeci de alarme pe tot cuprinsul zonei North Fork. în ori ce caz, chiar dac ap rea poli ia, ne puteam desc urca: de fapt, noi în ine reprezentam poli ia. Am trecut în salon, inînd arma cu a mî ndou mîinil e i descrii nd un arc de cerc din stînga c tre cent ru. Beth a f cut acela i lucru di nspre dreapta. - John, nu-i o idee bun , mi-a spus ea. Calmeaz -te. tiu c e ti tulburat i nu- i g se sc ni ci o vi n , dar nu po i face una ca asta. Trebuie s plec m de aici i. ..

- Taci! Domnule Tobin! a m strigat . Sînt e i acas , domnul e? Ave i musafiri . Ni ci un r spuns. Am î naintat i mai mult în sal on, l umina t doar de cerul înnorat vizibil pri n ma ri le ferestre cu arcade i de razele filtrate prin dou lumi nat oare afl ate î n tavanul î nalt de aproape trei met ri. Bet h a venit încet dup mi ne. Dup cum v i ma gina i , era un loc or pe cinst e: sufra geria avea forma unui se micerc cu peretel e convex spre nord. Cealalt jum tate a t urnului, cea dinspre sud, era ocupat de o buc t rie cu acces direct , pe care o put eam vedea din locul î n care ne aflam, i un dormi tor a mplasat în sfertul sud-ve sti c al cercului. U a dormi torul ui era deschi s , a a c am aruncat o privire în untru. Am constat at cu sati sfac i e c eram si nguri sau, dac Tobin se g sea acolo, atunci se asc unse se sub pat sa u î ntr-un dulap, însp i mîntat de moart e. Mi -am rotit privi rea pri n salon. în l umina cenu i e vedea m c era decorat si mplu i modern, potri vit cu ambian a apartament ului din t urn. Pere ii picta i în acuarel înf i au scene pe care le -am recunosc ut: farul Pl um Island, farul Hort on Point , cîteva peisaj e marine, dou -trei case vechi cu acoperi uri de i ndril , chiar i Ha nul General ului Wayne. - Gr ozav bîrlog! a m excl a mat. - Foarte frumos. - Ne maipome nit loc în care s aduci o femei e. Domni oara Penrose n-a f cut nici un come ntariu. M -a m dus la o fereast r care d dea spre nord i am privi t furtuna care f cea ravagii afar . Am v z ut c vreo cî iva but uci de vi -de-vie fuse ser t rînti i la p mînt i mi-a m înc hipuit c strugurii r ma i necule i erau de acum t recu i i aveau s fi e lua i de vî nt. Respectând scenari ul me u, Bet h a spus: ² Nu exist nici un ho . Ar trebui s plec m i s raport m c a m desc operit ur mele unei spargeri . ² Bun idee. Stai s m asigur c f pta ul a fugit . I-a m dat cheile de la ma i n . Du-te i a teapt -m în Jeep. Cobor i medi at. Ea a ov i t, apoi a spus: ² Duc ma ina în parcare. Te a tept un sfert de or . Nici un mi nut mai mul t. ² Bine. ' I-a m întors spatele i am int rat î n dormi tor. înc perea era mai confort abi l i mai elegant , genul de camer în care Binecuvîntarea lui Dumneze u pe ntru Femei aducea sticl ele de a mpani e. De fapt, lî ng pat se g sea o m su i o frapier . A mi n i dac a spune c nu mi -o î nchi pui a m pe Emma î n pat cu domnul Vin. Oricum, nu mai conta. Ea era moart , iar el avea s-o urmeze în curî nd. în stînga era o baie mare, mai mul te du uri , jacuzzi, bi de u, tot tacî mul. Da, via a fuse se darnic cu Fredri c Tobin, pî n în mome ntul în care începuse s cheltui asc mai mul t decît cî t iga. Mi -a t recut prin minte c furtuna de afar ar fi înse mnat rui na lui, în lipsa transfuziei de aur. în dormitor se afla o ma s de scri s. Am desc hi s-o, dar n-a m g sit nimic util sau incriminator. în ur m toarel e zece minute am r scol it toat î nc perea. Reve ni nd în sal on, a m desc operit o debara î ncui at i am spart u a cu t opori ca, dar în untru nu se afl au decît un servi ciu de ma s din argint , cî teva a t ernuturi i cristal uri, un fri gider de vi nuri cu u transpare nt , o cutie de trabucuri cu umi dificat or i alte accesorii ale traiul ui î ndest ulat, inclusiv o col ec ie bogat de videocasete porno. Am c utat prin debara i prin fri giderul de vinuri , dar nici de ast dat n-a m g sit nimi c. M -a m învîrt it prin sal on cu topori ca în mî n , c utînd i sf rî mînd diverse obiecte cu securea, ca s -mi v rs n duful . Am mai v zut i o combi n video-audio, cu televi zor, vi deo, stereo, i a a mai departe, precum i un raft cu c r i. Am de mol at raft ul, scuturînd c r il e una cît e una i azvîrlindu-le cît -colo. Apoi ceva mi-a at ras aten ia. într-o ra m de aur cam de m ri mea unei c r i se g sea un vechi per ga me nt. L-a m luat i l -am îndreptat c tre lumina pali d p truns prin fereastr . Era o hart cu contururi aproape t erse, desenat în cerneal , iar în josul ei scria ceva. Am dus-o î n buc t rie i am a ezat-o pe t ejghea, lîng o veioz de serviciu care r spî ndea o lumin sl ab . Am de sf cut ra ma i a m sc os afar perga ment ul cu mar gi ni zdren ui te. Acum vedeam clar ce reprezenta: o por iune a rmului i un mi c golf. Scrisul era greu de descifrat, regretam c Emma nu era lîng mi ne s m aj ute.

La început mi -a m închipuit c ar put ea fi o por iune din rmul Plum Island, dar Plum Isl and nu avea golfuri , numai port, care ar ta cu tot ul alt fel decît ce vedeam pe hart . M -a m gîndit apoi c ar putea fi schi a golful ui Mattit uck, unde se aflau Copaci i C pitanul ui Kidd, î ns dese nul sem na prea pu i n sa u aproape deloc cu ceea ce v zuse m în atl asul meu aut omobil istic i la fa a l ocul ui. Mai exi sta o a treia posibi litat e, faleza sau lespezile, de i nici de ast dat nu vedea m vre o ase m nare între conturul rmului, aproape în linie dreapt , i cel desenat pe hart , care era curb i prezenta un mic golf. în cele din urm , a m t ras concl uzi a c nu era decît un vechi perga me nt pe care Tobin îl înr ma se ca obiect decorativ. Avea m dreptat e? M în ela m? Am c onti nuat s -l studiez cu aten ie, î ncerc înd s descifrez cuvint ele aproape terse. .. apoi am v zut dou cuvinte pe care l e cuno tea m: Founder s Landi ng. Ac um, c identificase m loc ul, mi -a m dat sea ma c era harta unei por iuni de circa pat ru sut e de met ri din rm, cuprinzînd i Founders Landi ng, un golful e f r nume i ceea ce azi reprezenta propriet atea l ui Fredri c Tobi n. înse mn rile din partea de jos a h r ii erau de bun sea m indi ca i i; am v zut numere i am desl u it cuvîntul Ä Stejar". Am auzit un zgomot în suf ragerie i mi-a m scos pi st olul. - John? m-a che mat Bet h. - sunt aici . Beth a i ntrat în buc t rie. - Parc zi ceai c pleci, i-am spus. - A sosit poli ia din Sout hol d, î n urma unui apel t elefonic de la un paznic. Le-a m spus c t otul e sub control . - Mul ume sc. Ea s-a ui tat prin sufra gerie i a come ntat: ² Ai dist rus-o t oat . ² Ura ganul John. ² Te si m i mai bine? -Nu. ² Ce ai acol o? ² O hart cu comori. Era l a vedere, în rama aceast a de aur. Beth a privit -o. -E Plum Island ? ² Nu. Harta cu Pl um Island, sau oricare alta care le-a dezv lui t comoara, a fost di strus de mult. Aceasta e o hart a zonei Founders Landi ng, unde se afl î n prezent proprietat ea lui Tobi n. ² i? m-a î ntrebat ea. ² Ei bine, sunt convins c e un fal s. î n studiile mele de arhiv a m aflat c po i cump ra un pe rga me nt aut entic i nefol osit din orice perioad a ultimelor secole. î n ora exist per soane care se pricep s a me stece c rbune de lamp , ulei sau mai ti u eu ce i s - i scri e pe el orice vrei t u. Ea a î ncuvi in at din cap. ² Deci Tobi n i-a confec ionat aceast hart ca s demonstreze c lada cu comoa ra era îngropat pe propriet atea l ui. ² Da. Dac te ui i cu aten ie, vezi c î nse mn ri le par s fi e indica ii. Iar dac î i î ncordezi pri vi rea.... vezi acel X? Ea a ridicat perga me ntul. ² Da, îl v d, mi-a r spuns. L-a pus pe tejghea i a ad ugat: Ni ci o clip n-a avut inten i a de a-i l sa pe so ii Gordon s- o îngroape pe falez . ² A a e. Urm rea s le i a comoara, s -i ucid i s-o î ngr oa pe pe propri etatea lui. ² At unci, comoara e îngropat pe p mî ntul lui Tobin? ² S mer gem s vede m. ² Al t spar gere? ² Mai r u. Dac î l g se sc acas , îi sf rî m pici oarele cu topori ca, dup care îl ame nin cu suferi n e i mai groaz nice, în caz c refuz s vorbea sc . Te pot l sa undeva pe drum, a m ad ugat. - Te înso esc. Trebuie s aib cineva grij de ti ne i, în pl us, trebui e s caut medali onul bunicii , pe care l -am pierdut pe peluz . Am pus perga me nt ul î n buzunar ul c m ii, pe sub poncho, i a m în f cat securea. în drum spre scar , a m aruncat cu o veioz într-una din ferestrele î nal te cu arcad . Pri n gea mul spart a p truns o rafal de vî nt, m turî nd cîteva reviste de pe m su a de cafea. - A atins aizeci i cinci de noduri? - Se apropie.

32

Dr umul de la Podgoriil e Tobin la Founders La nding, care î n mod normal dura dou zeci de minute, ne-a l uat acum un ceas, din prici na furt uni i. osel ele erau pline de crengi rupt e, i ar pl oai a biciui a cu atîta furie parbrizul, încît era m nevoit s înai nt ez cu pas de melc, cu farurile aprinse, de i era de abia cinci dup -a mi az . Di n cînd î n cînd, cîte o rafal de vînt ab tea Jeep-ul di n direc ia lui. Beth a deschi s radioul i meteorol ogul de servi ciu a anun at c furt una nu atinsese înc put erea unui uragan, dar ni ci nu mai avea mul t. Jasper conti nua s se îndrepte spre nord cu o vitez de peste dou zeci de kilomet ri l a or , limita zonei de furtun ajungînd l a vre o nou zeci de kilometri de coasta Long Island. Furt una cî ti ga în umidit ate i putere pe m sur ce traversa zona deschi s a At lanti cul ui. - Tipii încearc s speri e pe toat lumea. - Tata spunea c uraganul din septe mbrie 1938 a di strus complet por iuni întregi din Long Island. - i t ata mi-a pove sti t despre el. B t rînii au t endi n a s exagereze. Ea a schi mbat subi ectul i a spus: - Dac Tobi n e acas , te rog s m la i pe mine s vorbe sc cu el . - Bine. - Nu glume sc. De ast dat faci cum î i spun eu, John. Nu vom întreprinde ni mic care s compromit acest caz. - Am i întreprins. Nu- i mai face atîtea griji pentru un caz. Ea nu mi-a r spuns. Am încercat s cont actez robot ul de acas , dar telefonul suna l a nesfî r i t. Cred c l a mi ne acas s-a î ntrerupt curent ul. ² La ora asta probabil s-a î ntrerupt pe ste t ot. ² E impre sionant. Parc încep s - mi plac uraganel e. ² E o furtun tropi cal . ² Foarte bi ne. î mi plac i ele. Mi -a t recut prin mi nte c nu m voi înapoia î n seara aceea în Manhattan, prin urma re voi li psi l a înt îlnirea obligat orie de a doua zi, ceea ce înse mna c voi avea mari necazuri l a servi ciu. î n acela i ti mp, mi -a m dat sea ma c pu i n îmi p sa. M -a m gîndit di n nou la Emma i mi-a t recut pri n mi nte c , dac ar fi t r it i acum, via a mea ar fi deveni t mai fericit . Oricît b t eam eu cîmpii cu via a la ora sau î n provincie, de fapt m i i magi na se m al turi de Emma Whitestone, pesc uind, înotî nd, colec ionînd oli e de noapte sa u orice alte ocupa ii mai aveau cei de pe aici. De ase menea, mi -a venit gîndul c toate leg turi le mele cu North For k se rupse ser : m tu a June muri se, unc hi ul Harry î i vindea proprietat ea, Max i cu mine nu vom mai drege ni ciodat rela ia dintre noi, oricare ar fi fost ea, so ii Gord on muriser , iar acum murise i Emma. Pe lî ng toate acestea, nici în Manhattan lucrurile nu mer geau prea bine. Am aruncat o privire spre Beth Penrose. Ea mi -a si m i t privirea i s-a ui tat la mine. Oc hii ni s-au î nt îlnit i mi -a spus: ² Cerul e foarte frumos dup furtun . Am încuvii n at di n cap. ² Mul ume sc. în jurul por iunii Founders Landi ng erau o mul ime de copaci b trî ni i , di n p cate, buc i mari din ei acoperiser oseaua i paji til e. Ne-a mai l uat un sfert de or s ne croi m drum spre propriet atea l ui Tobin. Por ile din fier forjat erau î nchi se. ² Cobor s v d dac sunt încuiat e, a spus Beth. Ca s scut esc ti mp, am i ntrat cu Jeep-ul în ele. ² De ce nu î ncerci s - i scazi nivelul adrenalinei? a exclamat Beth. ² Asta i fac. în timp ce înai nt am pe aleea lung , a m v zut c peluza pe care nu de mult fuse se organizat petrecerea era acoperi t cu crengi rupte, cutii de gunoi, mobil ier de exterior i tot fel ul de sf rî m turi. în cel lalt cap t al paji tii apa gol fului era învolburat , val uri mari inund a u bolovanii plajei i se sp rgeau toc mai pe iarb . Pontonul lui Tobin rezista bine, dar ici -colo vî ntul smulse se indril a de pe acoperi ul ha ngarului. ² Ciudat! a m excla mat. ² Ce anume ? ² Lipse te iahtul Chri s-Craft. ² Trebuie s fie undeva î n docul uscat, a opinat Bet h. Ni me ni n-ar ie i în larg î ntr-o noapte ca aceasta. ² Adev rat .

Pe alee nu se vedea ni ci o ma in , iar casa era cufundat în bezn . Am me rs cu ma i na pîn l a garajul în care se g sea u cele dou ma i ni, o construc i e separat , amplasat lateral i în spatele casei. Am al es partea din dreapta i am intrat cu Jeep-ul în u a rabatabi l , care s-a f cut buc i. Am pri vit cu aten i e prin parbriz i a m v z ut automobi lul al b Porsche chiar în fa a mea, cu o bucat din u a de la garaj c zut peste el; de cealalt part e a garaj ului se g sea un Ford Bronc o. ² Ai ci sunt dou ma i ni... poate c ti c losul e acas . ² Las -m pe mi ne. ² De sigur. Am înt ors Jeep-ul în loc i am pornit spre spatele casei, peste peluz , c tre curtea i nterioar . Aici am opri t pri ntre piese de mobil ier de gr din , împr tiate de vînt. Am coborît cu securea în mî n , iar Beth a ap sat but onul soneriei. Am r ma s în arcada u ii, dar ni meni nu a venit s r spund , a a c am deschi s u a cu securea. ² John, cal meaz -te, pentru numele l ui Dumneze u! Am int rat în buc t ri e. Curentul electric era întrerupt, iar înc perea era înt unecat i t cut . ² Asigur u a, i-am spus lui Bet h. M -a m dus în hol ul central i am stri gat în susul sc rilor: ² Domnul e Tobin! Nici un r spuns. E t i acas , Fredric? Hei, a mi ce! Am s - i retez easta aia blestemat ! Am auzit scîr îind podeaua undeva deasupra, a a c am aruncat sec urea, am scos pist olul calibrul 38 i m-a m re pezit în sus pe sc ri , urc înd t reptele cîte patru o dat . M-am învîrt it în jurul pil astrul ui central i am alergat spre locul de unde veni se scîr îitul. -Mîi nile sus! Poli ia! Pol i i a! am strigat. Am auzit zgomot într-un dormi tor i am dat buzna în unt ru, exact la anc ca s v d cum se închide u a debaralei. Am dat -o de perete i di n unt ru a ipat o fe mei e. O dat i înc o dat . Avea vre o ci nci zeci de ani i era, proba bil, me naj era. - Unde-i domnul Tobin? a m întrebat . Ea i -a acoperi t fa a cu mîini le. - Unde-i domnul Tobin? Beth a aj uns i ea în dor mit or, a trecut pe lî ng mi ne i a prins fe meia de bra . - Totul e în regul , i -a spus ea. Sînt em de la poli ie. A tras-o afar din debara i a a ezat-o pe pat. Dup vreun mi nut de vorb blî nd , am aflat c femeia se numea Eva, c nu vorbea prea bi ne engleze te i c domnul Tobi n nu era acas . - Ma ini le lui sunt în garaj, a spus Beth. - El venit acas , pe urm plecat. - Unde a plecat? a înt rebat Beth. - El l uat barc .

-Barca?
-Da. - Cînd? Cu cît timp în ur m ? - Nu mult , a r spuns Eva. - E ti sigur ? a întrebat -o Beth. - Da. Eu pri vi t la el. A ar tat spre ferea str . Barc plecat acolo. - Era si ngur ? -Da. - Vi no aici, la fereast r , i-am cerut eu Evei . Ea s-a ridicat în pici oare i s-a dus la fereastr . - Barca, am spus eu. Pe unde a pl ecat cu barca? în ce direc ie? a m f cut semn cu mîini le. Ea a ar tat spre dreapt a. - Plecat pe acolo. Am pri vi t golful. Iahtul Chri s-Craft, Autumn Gold, plecase c tre est, dar pe mare nu vedea m ni mic al tceva decît valuri . - De ce a scos barca î n larg? m-a î ntrebat Beth. - Poate ca s arunce ar ma crimei, i -am r spuns. - Putea s al eag o zi mai priel ni c . S-a î ntors spre Eva i a întrebat-o: Cînd a plecat? Zece mi nut e ? Dou zeci? - Poate zece. Poate mai mult. - Unde s-a dus? Ea a ridicat din umeri. - El spus vine disear . Spus l a mi ne stau aici. S nu fi e fri c . Dar mi e mi -e fric . - Nu-i decî t o furtun tropical , am lini tit-o eu.

Beth a l uat-o pe Eva de mîn i a scos-o din dor mit or, apoi a cond us-o pe sc ri pî n în buc t rie. Am pornit dup ele. - Trebuie s r mî i l a parter, a sf tuit -o Beth. Stai depart e de ferest re. Bine? Eva a î ncuvi in at din cap. - G se te l umin ri , chibrituri i o lantern , i -a spus Bet h. Dac i -e fric , coboar la subsol. Okay? Eva a î ncuvi in at din nou i s-a dus la un dulap s ia lumi n ri. Beth a chi bzui t o clip , apoi m-a î ntrebat: - Unde s-o fi dus pe a a o vre me ? - Ar trebui s fie l a cram , l upt înd din r sputeri s - i apere propriet atea, am r spuns. Dar la cram se putea duce f r barc . L-ai v zut î ndreptîndu- se spre barc ? a m înt rebat-o pe Eva. în elegi? - Da. Eu v zut la el mergea la barc . - Avea ceva în mîn ? Am f cut pu i n pantomi ma. în mîi ni ? -Da. -Ce? Ea a decis s - i in gura. - Ce avea în mîn ? a întrebat-o Beth. - Pistol. -Pistol ? - Da. Pist ol mare. Pi stol lung. - Pu c ? Beth a schi at cîteva gesturi, ca i cum ar fi ochit cu pu c a. - Da, pu c . A ridicat dou degete i a ad ugat. Dou . Beth i cu mi ne ne-a m uitat unul la cel lal t. - i s sape, a continuat Eva. Era rî ndul ei s fac pantomi ma, imitî nd mi c rile cuiva care d cu sapa. S sape. - Lopat ? - Da. Lopat . în garaj. M -a m gîndit o cli p , apoi am î ntrebat-o pe Eva: - i cutie? S care? Saco ? C utie? Ea a ridicat din umeri. - Ce p rere ai ? m-a î ntrebat Beth. - P i, s - i spun mai bine ce nu cred: nu cred c Fredric Tobin s-a dus la pescuit cu dou pu ti i o lopat . Cheile, m-a m adre sat eu Evei. Unde sunt cheile? Ea ne-a cond us l a tel efonul din perete, lîng care se g sea un tablou cu chei. Maniac al ordini i cum era, Tobin puse se etichet e la fiecare. Am v z ut c lipsea u cheil e iahtul ui, îns cea de la Formul a 303 era acol o. în timp ce m gîndea m l a urm torul meu pa s necugetat , Eva a spus: - Jos, pe sc ri . La pi vni . Amînd oi am înt ors pri vi rea c t re ea. Ar ta spre u a din cel lalt cap t al buc t ri ei. - El dus jos pe sc ri. Ceva jos pe sc ri. Beth i cu mi ne ne-a m uitat unul la cel lal t. Era li mpede c domnul Tobin nu fusese Patronul Secolul ui i c Eva se ar ta încî ntat c i se oferea pril ejul s -l dea î n vileag - de i în ochi i se cit ea teama i ti am c exista ceva care o însp i mî nta mai mul t decît uraganul. Nu avea m nici o î ndoi al c Tobin ar fi ucis-o, dac nu s-ar fi pus proble ma unui cadavru pe propri etatea lui. M -a m dus la u i a m ap sat pe cl an , dar u a era încuiat . Am recuperat securea i mi-a m luat o pozi ie de atac. - Stai! m-a opri t Beth. Ave m nevoi e de un mot iv plauzi bi l ca s face m asta. - Ave m învoirea dumit ale s c ut m aici? am înt rebat-o pe Eva. - Pofti i? - Mul ume sc. Am izbit cu securea în cl an i am sf rî mat-o cu lemn cu tot . Am deschi s u a i în spatele ei am v zut o scar îngust i întunec oas care cobora pîn la subsol. Po i pleca oricînd dore ti , i -a m spus lui Bet h. Domni oara Corecti tudine p rea s tr iasc o revela i e, în el egînd c amîndoi era m vî rî i în pove st ea asta pîn în gît i c de acum încolo putea m înc l ca i legil e care poat e ne sc paser . A luat de la Eva o lantern i mi -a î ntins-o: - Intr tu primul, eroule. Eu î i asigur spatel e. - Bine. Am int rat primul, cu l anterna î ntr-o mî n i securea î n cealal t . Beth i -a scos pi stol ul i m-a urmat. Era o pi vni foarte veche care abia dac m sura doi metri în l ime. Te meli a era din piat r , ca i pardoseala. La prima privir e,

nu p rea s fíi e mare lucru acol o: era prea umed pent ru a p stra ceva, prea mohorît i sini str pent ru o sp l torie. în linii mari, nu exist au aici decît un cazan i un rezervor de ap cal d . Nu-mi putea m înc hipui ce voia s ne indice Eva. Apoi raza l anternei s-a opri t pe un zid din c r mid tocmai în fundul pi vni ei. Ne -a m apropiat de el. C r mida i mortarul erau de dat mai recent decît vechea temelie de piatr . Zi dul desp r ea jum t atea din fa a pivni ei de jum tatea di n spate i se în l a pîn l a bîrnel e de st ejar ale tavanului . Chi ar î n mi jlocul peretelui se vedea o u de st ejar frumos sc ulptat . Raza l anternei a c zut pe o t bli de alam , pe care scri a: Ä Pi vni a personal de vinuri a Seniorului". Cum Se niorul era l ipsit de si m ul umorului, am pre supus c t bli a t rebuia s fie un cadou pri mit de la vreun ad mirat or sau, poate, chiar de la Emma. - Intr m? m-a î ntrebat în oapt Beth. - Nu mai dac u a e descuiat , i -am r spuns. Regula ment ul perchezi iei i confi sc rii. I-a m întins lanterna i am î ncercat cl an a mare de alam , dar u a era încuiat . Deasupra clan ei am observat o broa sc de alam . Nu-i încuiat , doar î n epenit , am spus. Am izbit cu securea î n broa sc i u a de stej ar s-a despi cat , dar a rezistat. Am mai i zbit -o de cîteva ori i , î n cele di n urm , a cedat. în clipa î n care u a s-a dat de perete, Beth a stins lanterna i ne-a m postat de fiecare parte a u ii, cu spatele l ipit de zid i cu pist oalele în mî n . - Poli ia! a m st rigat. Ie i afar cu mî inile sus! Ni ci un r spuns. Am azvîrlit securea pri n u a desc his . A aterizat pe podea cu un z ng nit metali c. Ni me ni n-a deschis focul asupra ei. - Intr tu prima, a m înde mnat-o pe Beth. Eu a m mai fost împu cat anul acesta. - Mul ume sc. S-a l sat pe vi ne i mi-a spus: M duc spre dreapta. A intrat repede, iar eu am urmat -o. Am dat buzna spre stînga i a mî ndoi a m r ma s nemi ca i , stînd pe vine, cu pistoalel e întinse. Nu vedea m nici la doi pa i, dar sim ea m c î nc perea era mai rece i poate mai uscat decît restul subsol ul ui. - Poli ia! a m st rigat înc o dat . Mîinil e sus! Am mai a t ept at vreo treizeci de secunde, apoi Beth a aprins lanterna. Raza ei a st r b tut înc perea, luminî nd un ir de rast eluri pentru vin. Beth a plimbat repede lanterna de jur î mprej ur. î n centrul camerei era o ma s cu dou sfe ni ce i cîteva lumin ri. Se ma i vedeau i ni te cutii de chibri turi. Am apri ns vreo zece lumî n ri, care au r spîndit o l umin pî lpîit oare în pivni a de vinuri , f cînd s joace umbre i lumini pe sticl e. Pest e tot se vedeau ra stel uri de lemn, dup cum era de a tept at î nt r-o pivni de vi nuri. Mai erau l zi de lemn i cutii de carton pe ntru vi n, unele deschise, altel e închise, îngr m dite ici i col o. Am mai observat a se butii de vi n, fiecare avînd un cep. în perete erau instal a ii fri gorifi ce acoperite cu fol ii de plexiglas. Tavanul p rea a fi din l emn de cedru, iar podea ua de piat r ne lefuit fuse se pardosit cu dale netede din beton. - Eu î mi in cele dou st icle de vin î nt r-un dulap de buc t rie, i -am spus lui Bet h. Beth mi -a l uat lant erna din mîn i a exa minat cîteva sticl e pr fuit e, cul cate pe un rastel . - sunt vechi vi nuri fran uze ti, mi-a spus ea. - Proba bil c pe al lui îl ine în garaj , am r spuns. Ea a î ndreptat l anterna spre peretel e pivni ei, în dreptul c ruia erau stivuit e cîteva zeci de cutii de cart on. - O parte di n produc ia lui e acolo. Butoai ele au etichete. - Exact. Am mai cercet at l ocul un ti mp i a m desc operit un dul pior cu pahare, ti rbu oa ne, erve ele, i a a mai departe. Ici -colo erau ag ate termometre, toat e ar tî nd peste 60 de grade Fahrenheit. - Oare ce î ncerca Eva s ne spun ? a m î ntrebat într-un tî rziu. Beth a ridicat din umeri. M -a m uitat la Beth în l umina l umi n ri lor. Ea mi-a î ntors privirea. - Poate ar trebui s vede m ce-i prin cutiile de colo. - Poate c da. Am început s d m deoparte l zile i cutiile de cart on. Am deschi s vre o cîteva, dar în untru nu era decît vin. - De fapt, ce c ut m? m-a î ntrebat Beth. - Nu tiu. în orice caz, nu vin.

într-unul din col uril e în care se întîl neau pere i i ori ginali se g sea o stiv de cutii cu vin marcate Podgori ile Tobin, toate purtî nd eticheta Ä Autumn Gol d". M -am dus la ele i am început s le arunc în spa iul dintre dou rastele. Pivni a s-a umpl ut de zgomot de st icl spart i de miros de vin. - Nu-i nevoi e s strici un vin bun, m-a t emperat Beth. Calmeaz -te. D - mi mi e cutiile. Nu i-a m acordat nici o at en ie. - D -te la o parte, i-am spus. Am aruncat i ul timele cut ii i iat c î n col , sub el e, se g sea ceva ce nu era vin. Ni ci mai mult nici mai pu in decît o l ad fri gorifi c di n alumi niu. M -a m hol bat l a ea î n lumina lumin ril or. Beth a venit lîng mi ne i a fixat lumi na lant ernei asupra l zii . - Ace sta e obi ectul despre care vorbeai ? Lada de aluminiu di n barca so ilor Gord on? - în orice caz, sea m n cu ea. Dar e un ti p de l ad destul de obi nuit i, afar de cazul în care p streaz ampre ntele lor ² ceea ce sînt sigur c nu-i cazul ² nu vom afla ni ciodat . Eu sunt de p rere c aceast a este lada, am ad ugat. Lada în care to i erau siguri c exist cuburi de ghea i antrax. - S nu exclude m posibil itatea. Eu nu sunt convins mie î n sut de pove stea cu comoara i pira ii . - Ei bine, sper c cei de la amprentare vor reu i s depist eze cîteva ampre nte pe aluminiul acesta t ers de praf. Am pornit spre u , cu gî nd s plec. - A teapt . Nu vrei s . ..? Adic . .. - S-o desc hid? E t i nebun ? S at ing o prob ? N-a ve m ce c uta aici . Nu ave m ma ndat... - Termi n ! - Ce s t ermi n? - De schi de lada asta bleste mat ... ba nu, o deschid eu. ine! Mi -a î ntins lanterna i s-a l sat pe vi ne în fa a l zii, înt re dou cuti i cu vin. D -mi o bati st sau altceva. I-a m dat bati sta mea i , cu bat ista în mîn , a deschis încuiet oarea, apoi a ridicat capacul prins în bal amale. Am îndrept at raza lanternei c tre lad . Ne a tepta m s g si m aur i bij uterii , dar de cum a m s ltat capacul, am v z ut în untru un craniu ome nesc. Beth a scos un icnet de surpriz , s-a t ras î napoi i a t rîntit capacul. A r mas la cî i va pa i de lad , str dui ndu- se s - i vin î n fire. A ar t at cu mîna c tre l ad , dar abia dup cî teva sec unde a reu it s îngai me: - Ai v zut? - Da. E mort. -De ce.. .? Ce...? Am înge nuncheat lîng lad . - Batist a! a m cerut. Ea mi -a dat batista i am deschi s ca pacul. Raza lanternei s-a plimbat prin i nt eriorul l zii mari de aluminiu, în care am v z ut un craniu i cî teva oase. Craniul avea cîte o moned de aram cocli t în fiecare orbit . Beth s-a l sat pe vi ne lî ng mine, cu mîna pe um rul me u, ca s - i me n i n echil ibrul sau ca s se si mt în si guran . î i rec p tase sîngele rece. - E un sc helet uman, a spus. Un copi l. - Nu, un adult mi c de st atur . Pe vremea aceea oa me nii erau mai scunzi. Ai v zut vreodat un pat di n secolul al opt sprezecelea? Am dormi t o dat î ntr-unul. - Du mnezeul e... De ce s fie un sc helet...? Unde-s cel elalt e obiecte. ..? Am vîrît mîna î n lad i am sc os di n unt ru ceva nepl cut la ati ngere. Am ridicat acel ceva la l umi na l anternei. - Le mn putred. Ac um vedea m c sub oa se erau cîteva buc i de l emn putred i, la o examinare mai atent , am desc operit ni te balamale din al am coclit , cîteva scoabe di n fler rugini te aproape î n înt regi me i o bucat de pî nz putred . Oa sele nu erau albit e, aveau o culoare maroniu-ro cat i erau murdare de p mî nt i argil , semn c nu fuse ser îngropate într-un co ciug, ci r m se ser în p mînt vre me îndelungat . Am scormoni t prin lada frigori fic i am g sit un lac t de fi er ruginit i patru monede de aur, pe care i l e-am dat lui Beth. M -a m ridi cat î n picioare i mi -a m ters degetele cu batist a. ² Comoara c pit anul ui Kidd.

Ea s-a ui tat l a cele patru monede de aur pe care le inea în pal m .

² Astea?
² O parte. Ave m aici o part e dintr-o l ad de lemn, fragmente din capacul care cred c a fost for at. Lada a fost înf urat în mu a maua sau pî nza aceea putred , ca s-o fereasc de umezeal vre me de vreun an sau doi, dar nu trei secol e. Ea a ar tat spre craniu i a întrebat: ² Cine s fie ell ² Presupun c paznicul comorii . Une ori un conda mnat, un b ti na , un sclav sa u alt neferi cit era ucis i aruncat peste lad . Pe atunci se credea c duhul celui ucis nu- i va g si lini tea i va al unga pe orici ne i-ar fi descoperi t mormî nt ul. ² De unde tii toate acestea? ² Le-a m citit î nt r-o carte. Iar pentr u cei care nu credeau în supersti ii , care poate observa ser pe ci neva îngropî nd ceva sau re marca ser p mî nt proa sp t s pat i sc or monea u s vad despre ce e vorba, pri mul l ucru de care ar fi dat cu ochii ar fi fost un cadavru me nit s dea impre sia unui si mpl u mormî nt, am ad uga t. Ist ea treab , nu-i a a? ² Mda. Mie mi -ar fi t iat cheful s sa p în continuare. Am r ma s a mî ndoi acolo, în pi vni a de vi nuri, adînci i în gînduri. Con inutul l zii de aluminiu nu mirosea prea pl cut, a a c m-a m aplecat i am î nchi s capacul. ² B nui esc c t oate acest ea urma s fi e date la i veal înt r-un anumit mome nt i loc, o dat cu aurul i bijuteriile. Ea a pri vit fix l a cele patru monede de aur di n palm i a întrebat di n nou: ² Dar unde se a fl comoara ? ² Dac oa sele ar putea vorbi , sunt sigur c ne -ar spune. ² De ce are monede în orbitele ochilor? ² Proba bil vreo supersti ie. Ea mi -a aruncat o pri vire i a spus: ² Ei bine, ai avut dreptate. Felicit ri, ca detect iv ai f cut o treab re marca bil . ² Mul ume sc, am r spuns. Hai s ie i m la aer curat.

33
Am urcat scara di n nou i a m v z ut c Eva nu mai era în buc t ri e. - Cred c am sufi ciente motive s cer un ma ndat de perchezi ie, mi -a spus Bet h. - Nu, nu ai. Ceea ce am descoperit noi nu are leg t ur cu ni ci una dintre cri me, decî t ca probe de ci rcumst an . i asta doar dac dai crezare ra iona mentul ui meu. Trei posi bili martori au muri t, i -am rea mi nt it. - Bine... a accept at Beth. Tot u i, aici ave m ni te r m i e omene ti . E un început. - Adev rat . Merit s dai un telefon. Nu pome ni ni mic de fapt ul c ose mi nt ele ar putea fi vechi de trei sute de ani, am ad ugat . Beth a ridicat receptorul telefonul ui din perete. - Mort, m-a anun at ea. I-a m dat cheil e ma i nii. - încearc celularul me u, a m înde mnat-o. Ea a i e it pe u a di n spate i a urcat î n Jeep. Am v zut-o formî nd un num r i discutînd cu ci neva. M -a m mai plimbat pe l a parterul casei. Era decorat cu obiect e vechi, dup toate aparen ele aut entice, dar care puteau fi i imita ii reu it e. St ilul lor indica î n mare parte Anglia provincial de la mi jlocul sec olului al apt esprezecelea. în ori ce caz, Tobi n ti a cum s - i cheltuiasc banii. î i construi se un univers plin de confort, bun gust i el egan , mai pot rivit cu Ha mptons decît cu North Fork, care se mî ndrea mai curînd cu gusturil e i virtu ile americanului de rînd. F r î ndoi al , locul l ui Tobin ar fi fost mai degrab la Bordeaux sa u m car în Ha mpt ons, l ocui nd al turi de Martha Ste wart, cu care s fac schi mb de re ete de limbi de pas re umpl ute. Deoca mdat îns , la fel ca cei mai mul i , era nevoit s l ocui asc în apropierea locului de munc , unde vinul îl ajuta s - i cî ti ge pîinea cea de toate zilel e. în sufragerie se g sea un frumos d ulap di n lemn sc ulptat, cu sticl cizel at i t i at î n fa ete, con inînd obiect e care p reau a fi de valoare. L-a m r st urnat i a c zut cu zgomot put ernic de st icl spart , urmat de o sumedenie de clinchete. Ador aceste

zgomote. Cred c st r mo i i mei au fost vandali , vizigo i sau ceva ase m n t or. Lîng sufragerie se afla un mic birou; am scormonit prin masa de scri s a î n l i mii sale, dar nu avea prea multe lucruri în untru. Mai existau cîteva fotografii înr mate, una cu Sondra Well s, alta cu adev rata lui i ubire: propria -i persoa n , î n picioare pe puntea i ahtului. l -am g sit carnetul cu adrese i am c utat la Gordon. Tom i Judy erau trecu i acolo, dar numel e lor fuse se t iat cu o li nie. Am c utat la Whi testone i a m desc operit c i numele Emmei fusese t iat. Dat fii nd c o lichidase în aceea i dimi nea i c t irea înc nu se r spîndise, faptul demonstra o minte patologic de ordonat . Ge nul de creier care uneori ac i ona în det riment ul pose sorul ui . în înc pere era i un e mi neu. Dea supra consol ei se vedeau cîrlige pentru dou pu ti, dar ni ci o arm nu era l a locul ei. Eva se dovedise a fi un martor de încredere. M -a m întors în buc t rie i m-a m uitat afar pe fereast ra din spate. Apa golfului se înver una se, dup expre sia b trîni lor mat rozi, dar înc nu era r scolit de furt un . Cu toat e acestea, nu-mi putea m i ma gi na ce c uta Fredric Tobin pe o ase me nea vre me. De fapt, îmi ca m închi pui a m. Dar trebuia s mai dezvolt pu in t eoria. Beth s-a î ntors î n cas , cu ponc ho- ul ud leoarc doar cît alerga se de la Jeep la u . Mi -a dat cheile i mi-a spus: ² O echip de crimi nali t i se afl la casa Murphy i alta la.. . cel lalt l oc al crimei . Nu m mai ocup de cazul Gordon, a ad ugat. ² Mare ghi nion! a m c omentat . Dar nu- i face griji. Ai i rezol vat cazul . ² Tu l-ai rezolvat. ² Tu l -ai f cut s stea în pici oare. Nu t e invidiez pentru asta. Tobi n te poat e dist ruge, dac nu e ti atent cum pr ocedezi , Beth. - tiu... S-a ui tat la ceas i a spus: E 6:40. Echipele de criminali ti i legi ti au pornit încoace, dar va dura un ti mp pîn vor reu i s aj ung prin furtun . Nu vor i ntra f r mandat de perche zi ie. Ar fi bi ne s pl ec m înainte de venirea lor. - Cum ai s l e explici faptul c te g seai dej a în untru? - Eva ne-a l sat s intr m. Era însp i mîntat ... i s-a p rut c se afla în primej di e. Am s insi st asupra acestui punct . Nu trebui e s - i faci grij i, a ad ugat. Voi spune c am coborît la subsol ca s veri fic tabloul electric. Am zî mbit. - începi s înve i s - i acoperi ur mele. Se vede t reaba c ai stat în compa nia poli i t ilor de strad . - îmi datorezi acoperi re, John. Ai înc lcat fi ecare al iniat din regula ment. - i î nc n-a m trecut de pri ma pagin . - Te asigur c nici n-ai s treci. - Beth, i ndividul a ucis trei persoane la care inea m i doi b trî ni nevinova i . Ulti mii trei ar mai fi i acum în via , dac a fi ac i onat mai rapid i a fi gîndit mai mult . Ea i -a pus mî na pe um r ul me u. - Nu te mai soc oti vi novat . Poli ia era r spunz t oare pe ntru siguran a so ilor Murphy... Cît despre Emma... ei bi ne, ni ci nu mi -ar fi trecut prin minte c se afla în pri mejdie. .. - Nu vreau s di scut subi ect ul. - în eleg. Uite ce e, nu-i nevoi e s stai de vorb cu poli i t ii cînd vor ajunge aici . Tu pl eac , eu am s m desc urc. - Bun idee. I-a m aruncat cheil e ma i nii i i -am spus: Ne vede m mai tîrzi u. - Unde pleci f r chei? - S fac o plimbare cu barca. Am scos di n panou cheia Formulei 303. - E ti icnit? - Jura ii înc nu i -au dat verdictul. Vorbi m mai tîrziu. Am pornit spre u a din spat e. Beth m-a apucat de bra . - Nu, John. Ai s - i pierzi via a. îl vom prinde pe Fredric Tobin mai tî rziu. - îl vreau acum, cu mîini le î nc mî nj ite de sînge proa sp t. ² Nu. M strîngea cu putere de bra . John, nici nu t ii unde s-a dus. ² Exist un singur l oc în care se put ea duce cu barca pe o ase menea noa pt e. ² Unde? ² tii bine unde... pe Plum Island.

² Dar de ce? ² Cred c comoara se afl î nc acolo. ² De unde tii ? ² E o si mpl presupune re. Ciao. înaint e s m poat opri, am pl ecat . Am traversat pel uza spre l ocul în care se afla barca. Vîntul vîjîia i un ra m uri a a c zut la un pa s de mine. Se întuneca se aproape compl et, ceea ce-mi conve nea de minune, fiindc nu voia m s v d cum ar ta oceanul . Am înai ntat pe pont on, i nîndu-m de piloni, al ergînd de l a unul la altul, ca s nu fi u aruncat în mare. î n cele di n urm , am ajuns l a hangar, care scîr îi a i gemea di n toate încheieturile. în l umina difuz , am v zut c Formul a 303 se afla î nc acolo, îns baleni era, cea cu fundul plat, disp r use. M -am întrebat dac se desprinse se i fuse se dus de valuri în larg sau dac Tobi n o re morca se în spatele iahtul ui Chris-Craft, ca barc de salvare sau ca mijl oc de acost are pe Plum Isl and. Am pri vi t fix Formul a, care s lta i cobora pe valuri , i zbindu-se de anvelopele docul ui plut itor. Am ov it o clip , î ncercînd s gîndesc ra ional, spunîndu-mi c nu era nevoie s ies cu barca pe furtun , într-un fel sau al tul, Tobin era un om t ermi nat . Ei bine... poate c nu. Poate trebuia s -i vin de hac înainte s - i ia un avoca t i s - i confec ioneze un alibi, înai nt e s prote steze c -i înc lc m drepturi le cet ene ti. Mor ii nu te pot da î n judecat . Am continuat s fixez Formul a cu pri virea i, în lumina pali d , mi s-a p rut c -i v d la bord pe Tom i Judy, zî mbind i f cî ndu-mi se mn c u mî na s m duc lî ng ei. Mi -a venit în mint e chipul Emmei , am re v zut -o î not înd în gol f i surî zîndu-mi . Apoi am v zut figura l ui Tobin la pet recere, în timp ce st t ea de vorb cu ea, ti ind dinaint e c o va ucide.. . Di nc olo de obli ga iile legal e, mi -a m dat sea ma c pentru mi ne singura modalitate de a închide acest caz era s -l prind eu însumi pe Tobin i , dup ce l-a fi prins.. . dar la asta m put ea m gîndi i mai tî rziu. în clipa urm toare a m s rit de pe ponton în barca cu motor. Mi -am rec p tat echili brul pe puntea mi c toare i m-a m dus la locul din dreapta, pe scaunul c pitanului . Ai ci m-a m confruntat cu prima proble m i anume, unde se g sea contact ul. în cele din urm , l -am descoperit lîng accel era ie. Am încercat s re me morez cum î i v zuse m procedînd pe so ii Gor don i mi -a m a minti t c o dat îmi d duser un prospect intitulat Ä Cum s cond uci barca în caz de necesi tate ", pe care m înde mna ser s -l cit esc. î l ci tisem i tr se se m c oncluzi a c nu-mi dorea m deloc s ajung s conduc în caz de necesitate. Iat îns c m g sea m exact în aceast situa i e. Regreta m c nu mai avea m prospectul. în orice caz, mi -a m a mi nti t c trebuia s pun sc hi mb torul de viteze în pozi ia zero, s introduc chei a în cont act, s-o r suce sc... apoi.. . ce? Nu s-a î ntîmpl at nimic. Am v z ut dou butoane pe care scri a ÄPornire" i l -a m ap sat pe cel din dreapta. Motorul de la t ribord s-a pus în mi care. Apoi am ap sat cel de al doilea but on i a m por nit motorul de la babord. Am si m i t c se învîrteau cam greu i a m î mpins a mbele ma nete pu i n în fa , dînd mot oarelor mai mul t combust ibil. Mi -am a mint it c trebui a s l as mot oarele s se înc lzeasc pu in. Nu voi a m s r mî n bl ocat în largul oceanului . în ti mp ce tura m motoarel e, am g sit un cu i t în torpedoul descui at de la bord, am t iat cablul i cele dou parî me de amarare. Formul a s-a ridicat i mediat pe un val i s-a i zbit în peretele lat eral al hangarului , ca m la un metru i jum t at e de ponton. Am trecut imediat în vit eza întîi i mi -a m încle t at degetel e pe cele dou ma nete. Prova era î ndreptat c tre gol f, a a c t ot ce am avut de f cut a fost s împing ma net ele în fa , ca s m arunc în mi jlocul furtunii . Chiar cînd m pre g tea m s fac acest lucru, am auzit un glas în spatel e meu i m-a m uitat peste um r. Era Bet h, care m striga pe nu me, încerc înd s acopere zgomot ul vîntul ui, al apei i al motoarel or. - JOHN! -Da ? ² A teapt ! Vin i eu! - At unci, vi no! Am înt ors barca, am a pucat zdrav n de volan i a m reu it s-o apropii de ponton. Sari! Ea a s rit în barc i a ateri zat î n spatele me u, dar în clipa ur m toare a c zut, din pricina pun i i care se l eg na.

- Te-ai lovit? Beth s-a ridicat, apoi un val a lovit barca, ea a c zut din nou i iar s-a ridicat. -Nu! A reu it s vi n pîn l a scaunul din stînga. - D -i drumul ! - E ti sigur ? - Porne te! Am î mpins ma netele î nainte i am ie i t di n hangar în ploaia care b t ea din t oate p r ile. în secunda urm t oa re a m v zut un talaz uria n pustindu- se spre noi di n dreapta, gata s ne lovea sc lateral . Am r suci t volanul i am î ndrept at barca cu prova î nspre val. Barca a s l tat pe val, a r ma s o clip pe creast , parc ag at înt re cer i p mî nt , dup care valul s-a spart în spat ele me u, l sînd barca efecti v în aer. Apoi barca s-a l sat î n jos, cu prova î nainte, afundîndu-se în apa învolburat . în cont inuare, prova s-a ridicat i pupa s-a l ovi t de ap . Elicele au prins s se învîrt easc i am porni t, dar în alt direc i e. î n h ul di ntre valuri am r sucit barca în loc cu 1 80 de grade i a m îndreptat -o spre e st. Trecînd pe lîng hangar, a m auzi t o t rosnitur put ernic i am v z ut cum întreaga construc i e s-a aplecat spre dreapta, apoi s-a pr bu i t în apa spume gînd . - Iisuse ! - tii ce faci? mi-a st rigat Bet h, acoperi nd vui etul furtunii . - Sigur. Cî ndva a m urmat un cur s care se che ma -Cum s conduci barca în caz de necesitate". - Era vorba despre b rci? - Cred c da. M-a m uitat la ea i Bet h mi -a î ntors privirea. î i mul ume sc c ai veni t, i-a m spus. - Vezi - i de condus, mi-a repl icat. Formula nu înaint a prea rapi d, adic a a cum pre supun c ar trebui s navi gheze cînd vrei s-o st pîne ti pe vre me de furt un . Vrea u s spun c aproa pe tot timpul avea m i mpresia c zbura m pe deasupra apei, pe deasupra golului di ntre val uri, c treceam pri n valuri le care veneau spre noi cu scrî net de elice, c mu cam din ap i apoi ne în l m din nou, ca o pl an de surf ie it î n înt împinarea valurilor. ti am c singurul l ucru pe care-l avea m de f cut era s men in prova î ndrept at î nspre valuri le care veneau spre noi, ca s nu fi m lovi i di ntr-o part e de vreun talaz uria . Probabi l c barca nu s-ar fi scuf undat, î ns s-ar fi r sturnat. V zuse m în gol f b rci r sturnat e de furtuni mai pu in violente decît aceasta. - tii s navi ghezi ? mi -a st rigat Bet h. - Sigur. Se mn ro u la înt oarcere. - Asta ce mai însea mn ? - S men ii se mnul ro u în dreapt a cînd te înt orci î n port. - Noi nu ne î ntoarce m în port. Ie i m în l arg. - Oh. .. atunci ui t -te dup se mne verzi. - Nu v d nici un fel de se mne, m-a anun at ea. - Ni ci eu. Am s m in în dreapta liniei albe duble, am ad ugat. Nu are ce s se î ntîmple. Ea nu mi-a r spuns. Am încercat s gîndesc ca un marina r. Naviga ia nu-i chiar îndelet nicirea me a preferat , dar î n decursul ani lor fuse se m l a bordul a numeroa se b rci i îmi pl cea s cred c re inuse m anumite lucruri înc din copil rie. în i uni e, i ulie i august ie i se m î n larg cu so i i Gord on de vreo dou sprezece ori i , cum Tom era foarte gural iv, îi pl cea s -mi împ rt ea sc entuziasmul i cuno tin el e lui în domeni ul naviga iei. Nu in minte s fi fost prea atent (m interesa mai mul t Judy i cost umul ei de baie), dar eram convi ns c unde va, pe scoar a mea cerebral , exista un l oc or cu et ichet a Ä B rci". Nu trebuia decît s -l locali zez. De fapt , eram convins c ti u mai mul te despre b rci decît îmi î nchipuia m. A a spera m. înaint ase m mult în Golful Peconic i barca se i zbea cu putere de ap î ntr-o sui t de bufni turi zdravene, care f ceau s ne cl n ne din ii î n gur , ca o ma i n care merge pe ste traverse de cal e ferat . Stomacul me u nu reu ea s se sincroni zeze cu mi c ril e b rcii : cînd barca era jos, stomac ul meu se g sea î nc undeva pe sus, iar cînd barca era azvîrlit în aer, st omac ul me u r mî nea jos. Cel pu in, a a mi se p rea. Nu vedea m ni mic prin parbri z, a a c m-a m ridicat în picioare i am pri vit pe deasupra lui , spriji ni ndu-m cu fundul de sp tarul scaunului, i nî nd mî na dreapt pe vol an i stînga ag at de un mî ner fi xat î n bord. î nghi i se m suficient ap s rat cît s -mi ridice tensi unea cu cincizeci de grada ii. începeau s m ust ure ochii de la sare. M-am uitat la Beth i am v z ut c i ea î i t ergea ochii.

în dreapt a mea a m z rit o barc uri a , r sturnat pe o part e, cu chila abia vi zibil , cu pî nza i catargul scufundate în ap . - Du mnezeul e! - Au nevoi e de ajut or? m-a î ntrebat Beth. - Nu v d pe ni meni. M -am apropiat de ambarca i une, dar n-am v zut ni ci o persoa n ag at de catarg sau de vel atur . Am g sit but onul sirenei i l-am ap sat de cîteva ori, dar n-a m re ma rcat nici un se mn de via . - Proba bil au pornit spre rm cu o barc de salvare. Ea nu mi-a r spuns. Ne -a m cont inuat drumul. Mi-am a mi nt it c tocmai eu, cel c ruia nu-i pl cea nici leg narea molcom a feri botului, m g sea m într-o barc cu motor lung de nou metri i care î nai nta î n calea ura ganului. M dureau pi cioarele, ca i cum cineva m-ar fi l ovi t la t l pi cu un cioma g, iar durerea urca pî n în genunchi i î n olduri , în care începea m s si mt junghiuri. Cu alte cuvinte, era nasol al dracului. începea s -mi fi e grea de la sare, de la mi c rile b rci i, de la izbit urile necontenite ale valurilor i di n prici na neputin ei de a deose bi oceanul de cer. Ad uga i la toate acestea condi i a mea fi zic precar de dup accidentul suferi t... Mi -am a mint it vorbel e lui Max, care-mi spuse se c nu voi depune cine tie ce efort. Dac ar fi fost cu mi ne, l -a fi legat la prova. Prin perdeaua de ploaie am desl u it rmul , cam la dou sute de met ri î n stînga, i ar ceva mai î n fa i spre dreapt a conturul lui Shelter Island. tiam c , o dat ajun i î n culoarul ad postit, în partea ferit de vînt a i nsulei, vom fi mai î n siguran , de unde, proba bil, se tr gea i numele insulei . - Te pot l sa pe Shelt er Island, i -am propus lui Bet h. - Mai bine vezi de barca asta blest emat i nu te mai fr mînt a atît pentru mi cu a i fragil a Beth. - Prea bine, doamn . - Am mai fost în larg pe timp de furt un , John, a ad ugat ea pe un ton ceva mai blînd. tiu cî nd e cazul s int ru în panic . - Bine. Te rog s m anun i i pe mine. - în curînd, a repli cat ea. Pîn atunci , cobor sub punt e s iau ni t e veste de salvare i s v d dac g se sc cîteva hai ne mai comode. - Bun idee. Spal - i ochii de sare i caut o hart , am ad ugat. Ea a di sp rut pe scara di ntre cele dou scaune. Formula 303 avea o cabi n spa ioas pe ntru o barc cu mot or, prec um i un cap t de catarg care în curînd s-ar fi putut dovedi uti l. în esen , era o a mbarca iune confort abil i de încredere pe mare, întot deauna m si m ea m î n siguran cu Tom sau Judy la comand . Ni ci l or nu le pl cea vremea rea, cum nu-i pl cea nici lui John Core y, a a c , l a pri ma coa m alb , se înapoiau la rm. i totu i , i at c m g sea m la bord, î nfruntînd una di ntre cel e mai mari spai me al e mel e, privi nd-o drept în ochi, ca s zic a a, în timp ce ea m scui pa în obraz. i , oricît ar p rea de incredi bil, savura m mo ment ul : î mi pl cea s si mt î n pumn maneta de fiecare dat cînd schi mba m viteza, îmi pl cea s si mt vibra ia mot oarelor i volanul . Conducea m î n caz de necesi tate. Prea mul t vre me z cuse m pe terasa din spat ele casei. M -a m ridicat în pi cioare, cu o mîn pe vol an i una pe mar gi nea parbrizul ui, ca s -mi i n echili brul. Am încercat s str pung cu privi rea perdeaua de pl oaie i am cercetat marea agitat , în c ut area unei b rci, mai precis un iaht Chris-Craft, dar abi a reu ea m s disti ng cerul sau lini a rmului, cu atît mai pu in un i aht. Beth a urcat sc rile i mi-a î ntins o ve st . - Pune- i asta! in eu volanul ! mi-a st rigat. Cont inuînd s r mî n în pi cioare, a t recut la volan, în t imp ce eu î mi punea m ve sta de salvare. Am v z ut c î i atî rnase la gît un binoclu. Pe sub ma nt aua de ploai e de culoare galben î mbr case o pereche de bl ugi, î n pici oare avea o pereche de cizme de cauciuc, iar pe deasupra î i puse se o vest de salvare port ocal ie. - sunt hainele lui Fredric? am înt rebat-o. - Sper c nu. Cred c sunt ale Sondrei Well s. Pu i n cam strî mte. Am înt ins o hart j os, pe ma s , dac vrei s arunci o privi re, a ad ugat. - tii s desci frezi o hart ? am întrebat -o. - Pu in. Dar tu? - Ni ci o proble m . Al ba strul arat apa, cafeniul arat uscatul. M uit mai tîrziu. ² Am c utat i un radio, dar n-am g sit nici unul, a spus Bet h.

² Pot s cînt eu. î i pl ace Oklahoma? ² John, t e rog î nceteaz cu tî mpe ni ile. Vorbea m de leg tura radio între ambarca i une i uscat. Ca s pute m cere aj ut or. ² Oh. .. asta voi ai. Ei bine, deci nu ave m radio. ² Jos este un î nc rc tor de telefon mobil, dar nu i un telefon, m-a anun at Bet h. ² Mda. Oa meni i tind s folosea sc cel ul are î n ambarca iuni mai mi ci. Eu prefer aparatul de radioe mi sie-recep i e. î n orice caz, ceea ce vrei de fapt s spui e c sînte m rup i de restul lumii . ² întoc mai. Nu put em trimi te ni ci m car un SOS. ² Ei bine, nici cei de pe Mayflower nu puteau. Nu- i face griji. Ea nu m-a l uat în sea m i a spus: ² Am g sit un pistol de se mnali zare. S-a b tut peste buzunarul ma ntal ei de ploaie. M î ndoi a m c cineva putea vedea un se mnal lumi nos pe o noa pte ca aceea, t otu i am spus: ² Bine. S-ar put ea s ave m ne voie mai t îrziu. Am trecut din nou l a cîrm , iar Beth s-a a ezat pe sc ri l îng mi ne. Ne-a m odi hni t gîtul dup ce stri gase m ca s acoperi m vuiet ul furt uni i i am r ma s t cu i un ti mp. Amî ndoi era m uzi pî n la pi ele, cu st omac ul î ntors pe dos i însp i mînta i . Totu i , o parte din spai ma de a navi ga pe furt un se ri sipise, pe m sur ce ne d deam sea ma c nu ri sca m s ne sc ufund m chiar cu fiecare val. Dup vreo zece minute, Beth s-a ridicat în pici oare i a venit lî ng mi ne, ca s-o pot auzi. ² Chi ar crezi c se duce pe Plum Island? m-a î ntrebat. -Da. ² De ce? ² Ca s - i ia comoara. ² Pe o ase menea furt un nu risc s î ntîlneasc nici una dintre b rcil e de patrulare al e lui Stevens, i ni ci el icopterele Pazei de Coa st , a zis ea. ² Exact. Pe de alt parte, drumuri le sunt impracticabile, a a c ma i nile pazni cilor nu pot ci rcula pe insul . ² Adev rat ... De ce n-a a t eptat Tobin s pun mî na pe toat comoara înainte de a-i lichida pe so i i Gord on? a înt rebat ea. ² Nu tiu ce s - i spun. Poate c so ii Gordon l-au surprins în ti mp c e l e r scolea casa. sunt convins c urma s fie recuperat toat comoara, îns a surve nit ceva. ² Prin ur mare, e nevoit s recupereze comoa ra el însu i . ti e unde se g se te ? ² Proba bil, alt fel n-ar fi porni t î ntr-acolo. Am aflat de l a Emma c Tobin a fost o dat pe insul , î mpre un cu grupul de supraveghe re al Societ ii de Istorie Peconic. Pe atunci, probabil voi a s se asigure c Tom i Judy îi vor ar ta adev rat a ascunz toare a comori i, mai mult ca si gur una dintre gropile arheologice ale lui Tom. Tobin nu avea încredere în al ii, am ad ugat. sunt convins c , la rîndul lor, so ii Gordon nu-l si mpatizau i nu aveau încredere în el. Fiecare se fol osea de cel l alt. ² între ho i apar î nt otdeauna neîn el egeri, a come nt at Beth. Am vrut s prot estez c Tom i Judy nu fuse ser ho i, îns fuse ser . Din mome ntul î n care î ncetaser a mai fi doi cet eni ci nsti i i deveni ser conspiratori, soart a lor fuse se pecetl uit . Nu sunt un moral ist, dar în me seria mea înt îlnesc zilnic astfel de si tua i i. Ne durea gît ul de cît strigase m i de la apa s rat , a a c am t cut din nou. M apropi a m de trecerea di ntre coasta sudic a zonei North Fork i Shelter Island, îns l a gura strî mtorii oceanul p rea mai furi os decît oricînd. Un val uri a , ap rut din senin, s-a opri t o clip deasupra ma rgi nii din dreapt a a b rcii. Beth l-a v zut i a i pat. Val ul s-a spart chiar peste barc i amî ndoi a m avut se nza ia c pe ste noi se pr v lise o cascad . M -a m trezit pe punte i un uvoi de ap m-a m turat în j os pe sc ri ; am ateri zat pe punt ea i nferioar , peste Bet h. Amînd oi ne -a m c znit s ne ridic m în pi cioare i am urcat sc ril e, ag î ndu-ne de balustrad . Barca ne sc pa se de sub cont rol i volanul se învîrtea în toate direc iile. L-am apucat cu putere i l-am inut într-o pozi ie fix , t imp în care m-a m a ezat pe locul meu, l a anc pent ru a întoarce botul b rcii c tre un alt val monst ruos. Ace sta ne-a purt at pe coa ma lui i am tr it senza ia ciudat c pluteam la t rei metri în aer, mai sus decî t linia rmul ui . Val ul s-a rostogol it, spume gînd, i ne -a l sat o clip suspenda i în aer, dup care ne-a m pr bu it în golul dinaintea urm tor ul ui talaz. Am apucat volanul cu put ere i am orientat barca di n nou pe

direc ia est , încercînd s-o cond uc c tre strîmt oare, unde era de a tept at ca marea s fie mai calm decît aici . Am pri vi t î n stî nga, c utî nd-o din ochi pe Beth, dar n-a m v zut-o pe sc ri. ² Beth! a m strigat. ² sunt aici ! mi-a r spuns ea din cabi n . Vin sus! A urcat sc rile în pat ru labe i am v zut c fruntea îi sîngera. ² Te-ai r nit? ² Da. .. m-a m lovit de ceva. M doare fundul. S-a si lit s rîd , dar rîsul ei se m na mai degrab a suspi n. E o nebunie! ² Du-te jos. F - i un martini. .. ame st ecat, nu scuturat. ² Umorul t u creti n se pot rive te cu sit ua ia, a replicat ea. Cabina a început s i a ap , aud func ionînd pompel e din santin . Nu g se ti un banc i pe t ema a st a? ² P i.. . s vede m.. . ce auzi t u nu-i pompa din sant in , e vibratorul Sondrei Well s, r ma s pe unde va sub ap . Ce p rere ai? ² îmi vi ne s m arunc î n mare. Oare pompele pot face fa apei care i ntr în barc ? m-a î ntrebat ea. ² Cred c da. Depi nde cîte val uri se vor mai spar ge pe ste noi . De fapt, remarcase m i eu c volanul devenise mai lene , ca urmare a greut ii apei pe fundul b rcii i în cabi n . Ti mp de zece mi nute nici unul di n noi n-a sc os o vorb . Printre rafal ele de pl oaie i de vî nt , reu ea m s v d în fa a mea la vreo cincizeci de metri ti mp de cîteva secunde, îns nu desc operea m nic ieri i ahtul l ui Tobin i , de fapt, nici o alt ambarca iune, afar de dou b rci mi ci, r st urnate i azvîrl ite ca ni t e vreascuri de fur tun . Am re marcat un nou fe nome n ² sa u poate ar t rebui s spun o nou groz vie - pe care so ii Gordon îl denumea u fenomen t r it al t uri de ei î n ziua de pomin de pe canalul Gut. Val urile din spatel e b rcii veneau cu put ere dep ind-o, izbind î n pupa Formul ei, f cînd-o s se mi te vi olent di ntr-o part e înt r-alt a. Pe lîng ruli u i tangaj, trebuia s m lupt cu a mbardeea. Singurele dou lucruri bune erau c ne men inea m di rec ia spre est i c î nc mai plutea m, de i îmi era greu s în eleg de ce. Mi -am ridicat fa a, l sînd ploai a s -mi spele o parte din sarea de pe obraz i din ochi. Cum tot privea m spre cer, m-a m gîndit: Am fost

la biseric duminic diminea , Doamne. M-ai v zut? La biserica metodist din Cutchogue. Strana din mijloc, pe stînga. Emma? Spune-i. Hei, Tom, Judy, domnule i doamn Murphy... pentru voi îndur toate astea. Peste vreo treizeci-patruzeci de ani mi-a i putea mul umi personal.
-John! -Da ? - La ce t e ui i î n sus? - La nimic. îmi sp l fa a cu ap curat . - î i aduc pu i n ap de jos. - Nu înc . Mai st ai pu in. Dup aceea î i dau ie volanul, s m odihne sc pu i n, am ad ugat. - Bun idee. A t cut o clip , apoi m-a î ntrebat: E ti. .. îngrij orat? - Nu. sunt speri at. - i eu. - Ai int rat în pani c ? - înc nu. Am cercet at bordul i, pentru pri ma oar , am desc operit cadranul pent ru combusti bil. Am afl at c o optime din rezervor era plin , ceea ce înse mna circa zece galoane; dat fii nd cantit atea de combusti bil consumat de aceast uri a alup în lupt cu furt una, înse mna c nu mai avea m mult ti mp sa u di stan . M -a m întrebat dac puteam ajunge pe Plum Isl and. Dac i se termin benzina la ma in , nu-i sfîr itul lumi i. Dar cînd acela i lucru i se înt împl în avi on, atunci este într-adev r sfî r it ul lumii. Cînd r mîi f r combust ibil într-o barc , probabil c e sfîr itul lumii. Mi -am propus s fiu cu ochii pe cadranul de combust ibil. - A început ura ganul? a m întrebat-o pe Beth. - Nu tiu, John. Oricum, pu in îmi pa s . - De acord. - Parc nu erai chiar atît de pasionat de mare, mi-a spus ea. - îmi pl ace marea, pur i si mplu. Nu-mi place s fi u pe ea sau în ea. - Pe Shelter Isl and exist cîteva gol fule e i i ntrînduri . Vrei s tragi la mal? - Tu vrei?

- Da, dar e mai bine s n-o fac. - De acord. 236 NELSON DEMILLE în cele din urm , a m p t runs în culoarul di ntre North Fork i Shelter Island. Gura strî mt orii avea o l i me de ci rca apt e-opt sut e de metri, iar Shelter Isl and, aflat mai la sud, era destul de ridi cat fa de nivelul m rii i destul de mare ca s opun o oarecare rezisten vîntului. Aici vîntul nu sufl a atît de t are i nu st îrnea valuri atît de mari, a a c putea m vorbi cu mai pu in efort , marea fiind ceva mai calm . Beth s-a ridicat în pici oare i a î ncercat s - i men in echili brul, ag îndu-se de mînerul fixat de bord, deasupra sc rii . ² Ce crezi c s-a î ntîmpl at î n ziua aceea? în zi ua celor dou crime ? ² tim c so ii Gord on au plecat din port ul Plum Island pe la prînz. Au înaintat destul de departe în larg ca barca de patrul a insulei s nu-i poat identi fica. Au a teptat i au privi t pri n binocl u pîn au v zut c pat rula t recuse mai departe. Atunci au a mbalat mot oarele i au pornit în vitez c t re pl aj . Dispunea u de pat ruzeci pîn l a aizeci de mi nute pî n la reîntoa rcerea patrulei. E un fapt pe care l -am stabil it chiar pe Pl um Island. Corect? ² Da, dar la vremea aceea credeam c -i vorba despre terori ti sa u despre persoane nea utori zat e. Vrei s spui c înc de pe at unc i te gîndeai l a so i i Gordon? ² Oarec um. Nu t iam de ce sau ce aveau de gî nd s fac , î ns voia m s v d cum ar fi put ut sc oate ceva de pe i nsul . Un obiect furat . Orice. Ea a î ncuvi in at. ² Cont inu . ² Au por nit în vitez i s-au apropiat de rm. Dac o barc de patrul sau un el icopter ar fi descoperit alupa lor anc orat lîng mal , n-ar fi fost ci ne ti e ce probl em , fiindc t oat l umea t ia ci ne erau i le cuno tea barca. Cu toate acestea, din spusel e lui Stevens, în ziua aceea ni meni nu le-a v zut alupa. Corect ? ² Pîn acum, da. ² Deci era o zi de var lini tit i senin . So i i Gord on au mers pîn l a mal cu barca de cauciuc, pe care au ascuns-o pri ntre t ufe. în barc se g sea lada de alumi niu. ² i l ope i. ² Nu, deja dezgropa ser comoara i o ascunseser înt r-un loc din care o puteau recupera cu u urin . Dar, mai întîi, era necesar s fac o mul ime de alte treburi , c ut ri prin arhive, s p turi arheologice, cump rarea terenul ui de l a Margaret Wil ey i a a mai departe. Beth s-a gî ndi t o cl ip , apoi a întrebat: - Crezi c so ii Gordon se asc undea u de Tobin? - Nu cred. Ei s-ar fi decl arat mul umi i i cu jum t ate di n comoar , mi nus cele ci ncizeci de proce nte cuvenit e stat ului. Preten iile lor nu se ri dicau la în l imea preten iilor lui Tobin. De ase menea, ci î i doreau publicit ate, voiau s stîrneasc vî lv ca descoperit ori ai comori i c pit anului Kidd. Pe de alt parte, am ad ugat, preten i ile lui Tobin erau cu tot ul alt ele, ca i agenda lui. El nu- i f cea nici un fel de scrupul e din a- i ucide asoci a ii, ca apoi s - i însu ea sc t oat comoara, di n care s ascund cea mai mare parte, urmî nd s Ä descopere" o mi c parte pe p mî nt ul l ui i s or ga ni zeze o li cita ie la Sothcby's, în prezen a presei i a Fiscului. Beth i -a st recurat mî na sub mantaua gal be n i a scos cel e patru monede de aur. Mi le -a întins, iar e u am luat una i am studiat-o r mînînd cu ceal alt mîn pe cîrm . Moneda avea m ri mea unei monede ameri cane de dou zeci i cinci de cen i, î ns cînt rea mai mul t ² întot deauna m-a ui mit greutatea aurului. Aurul era ui mi tor de sclipitor, iar pe moned se vedea un profi l i cîteva cuvinte aducî nd a spaniol . - Ar putea fi ceea ce se nume t e un dublon. I-a m înapoiat moneda. - P streaz-o, ca s - i poarte nor oc. - Noroc N-a m ne voi e de a a nor oc, ai v zut ce-au p it ceil al i . Beth a î ncuvi in at din cap. A privi t un ti mp cele trei monede pe care le i nea în pal m , apoi l e-a aruncat peste bord. I-a m i mi tat gestul. Era un gest idiot, desi gur, t otu i ne-a f cut s ne si m i m mai bine. Acum în el egea m superst i i a mari narilor de pretutindeni care aruncau în mare un obi ect - sau o persoa n ² la care ineau mult , ca

s cî tige bun voin a m rii, determinînd- o s nu mai fac ce dracu' f cea ea acolo de -i speria de moart e. A adar, ne -a m si m it mai bine dup ce am aruncat aurul pest e bord. Se p rea c î n ti mp c e naviga m paralel cu coast a Shelter , vîntul se mai potol ise pu i n, valurile deveniser mai mi ci i mai rare, ca i cum ofranda adus m rii ar avea efect. Uscatul di n jurul meu era întunecat i complet lipsi t de cul oare, ca ni te morma ne de c rbuni , î n ti mp ce oceanul i cerul luceau cu o st ranie l umin cenu i e i fosfore sce nt . De regul , la ora aceea, de-a l ungul coa stei se vedeau lumi ni, se mn c acolo l ocuiau fi in e omene ti , dar peste tot fuse se înt rerupt curent ul i rmuril e lune caser cu un veac sa u dou în trecut. într-un cuvînt, vre mea continua s fie cumplit i avea s redevin asa si n de î ndat ce vom fi trecut de Shelter, i nt rînd î n golful Gardi ners. Presupun c ar fi trebui t s aprind farurile de pozi i e, dar prin acele locuri nu mai naviga decît o singur barc , tocmai aceea de care nu dorea m s fi m v z u i. Era m convins c nici el nu- i aprinse se faruril e. - Deci so i i Gordon n-a u avut timp s revi n pe Plum Island pentru al doil ea transport înainte de reî nt oarcerea b rcii de patrul , a spus Bet h. - întoc mai, am r spuns. O barc de cauci uc nu poate transporta decît o anumi t greutat e i cei doi nu voiau s lase oasele i cele lalte l ucruri l a bordul alupei, nep zite, cît timp ar fi f cut al doilea drum pe insul . Beth a î ncuvi in at di n cap i a spus: - A adar, au hot rît s ascund ceea ce deja recupera ser i s revin ulteri or pentru grosul comorii. - Exact. Proba bil chiar în aceea i noapte, socotind parîina î nnodat î n grab un indiciu. în drum spre cas , au trecut prin fa a locui n ei lui Tobin de la Founders La nding. Nu m îndoiesc c au f cut o escal , poate cu inten i a de a l sa acol o oasele, lada put red i cele pat ru monede - un fel de suvenir. Cînd au v zut c lipsea Ä baleniera", i -au i ma ginat c Tobi n nu era acas , a a c s-au înapoiat la locuin a lor. - Unde l-au surprins pe Tobin. - întoc mai. Acest a le r scolise deja casa, cu scopul de a simula o spargere, dar i ca s se convi ng c so i i Gord on nu a scunse ser o part e din comoar . - în acela i timp, ca s vad dac nu exi sta vreo dovad incrimi natoare care i -ar fi l egat numel e de al lor. - Exact. Deci so ii Gordon au anc orat l a ponton, moment în care poat e au în l at pavi lioanele de se mnal izare cu se mnifica ia Äînc rc t ur pericul oas , cerem ajut or". sunt convins c în aceea i diminea î n l aser steagul de pira i, se mnali zîndu-i lui Tobin c veni se zi ua cea mare, dup cum fuse se în elegerea. Marea era calm , nu pl oua, se si m ea u încrez t ori, totul preve stea o zi favor abil , i a a mai depart e. - Cînd so i i Gord on au ancorat lîng ponton, Ä baleniera" lui Tobi n era ascuns în smî rcul din apropi ere. - Da. M-am gîndit o clip i am ad ugat: Probabil c nu vom ti niciodat ce s-a î ntîmpl at dup aceea... ce cuvinte i-au spus, ce î i închipuia Tobi n c era în l ad , ce credeau so ii Gord on c inten iona s fac Tobin. La un mome nt dat, to i trei i -au dat sea ma c partene riat ul l or luase sfîr it. Tobi n t ia c nu i se va ivi un alt prilej de a- i lichida asocia i i. Prin urma re.. . a ridi cat pistolul, a sunat cornul de cea i a ap sat pe tr gaci . Pri mul gl on l-a l ovi t pe Tom drept în frunte, Judy a ipat i s-a î ntors spre so ul ei, a a c al doi lea gl on a ni merit -o î n tîmpl tor Tobi n a î ncetat s mai sune în cornul de cea . A deschi s lada de alumini u i a v zut c în untru nu exi stau nici aur, ni ci bij uterii. i -a i ma ginat c rest ul comorii se g sea la bordul Spirochetei, drept care s-a dus la barc i a c utat peste tot. Ni ci ai ci n-a descoperi t nimic. i-a dat sea ma c ucise se gî tele care ar fi trebuit s -i d ruiasc ou l e de aur. Dar nu era totul pierdut. ti a sau credea c poate duce planul l a îndeplini re de unul si ngur. Corect? Beth a î ncuvi in at din cap, a chibzui t o clip , apoi a spus: - Dac nu cumva Tobin mai are un compli ce pe i nsul . - într-adev r, am confirmat. At unci , uciderea so i lor Gord on nu înse mna mare lucru. Ne -a m cont inuat drumul c tre est , pri n strîmt oare, care m sura vre o a se kilometri lungi me i apte sute de met ri l ime î n por i unea cea mai î ngust . Era întuneri c bezn , f r lumini, f r lun , f r stele, doar marea neagr ca cerneala i cerul fumuriu. Abia

deslu ea m se mnali zatoarele de pe canal, f r ele a fi fost complet pierdut i dezorientat, proba bil a fi sfî r it pe st înci sau pe vre un banc de ni sip. Pe rm, în st înga noa str , am v zut cî teva l umini i mi -a m dat sea ma c treceam pe lîng Greenport, unde, f r îndoial , se g sea un generator pentru cazuri de necesi tate. ² Gree nport, i -am f cut eu se mn l ui Beth. Ea a î ncuvi in at din cap. Amî ndoi ne gî ndea m la acela i lucru: s aj unge m în acest port , unde ne-a m fi aflat în si gura n . Mi-am ima ginat c ne g sea m a mî ndoi într-un bar, la o petrecere tradi i onal pe t imp de uraga n: l umîn ri i bere cald . Undeva, în dreapt a, de i ascuns vederi i noastre, era portul Dering de pe Shelter Island. tiam c acolo se g sea un club de i ahting, unde a fi putut ad posti barca. Greenport i Dering erau ulti mele porturi mari i u or na vi ga bi le î nai nte de ie irea în l arg. M-am uitat la Beth. ² De îndat ce trecem de Shelter Island, o s d m de dracu', i -am rea mintit. ² Ni ci acum n-o duce m prea groza v, a repli cat ea. A ridicat din umeri i a ad ugat: Hai s î ncerc m. Ne pute m îna poia oricînd. M -a m gîndit c era mome ntul s -i spun cum st tea m cu combustibi lul. ² Nu mai avem be nzin i undeva, în golful Gardiners, vom ajunge l a legendarul punct f r întoarcere. Ea a aruncat o pri vire l a cadranul de combustibi l i a spus: ² Nu- i face probl e me. Ne vom r st ur na înaint e de-a ni se t ermi na be nzina. ² Sun ca un ba nc t împi t, în genul celor pe care le fac eu. Ea mi -a zî mbit, l ucru la care nu m a tept am. Apoi a coborît sub punte i s-a î ntors cu un colac de salvare: adi c , o sti cl de bere. ² Dumnezeu s te binecuvînteze, i-am mul umit. Barca se leg na atî t de vi olent, încît nu reu ea m s duc sticl a la buze f r s ri sc s -mi zbor di n ii; a adar, mi -a m turnat-o î n gura larg deschis , v rsînd ca m jum tate pe fa . Beth avea o hart î nvel it în plastic, pe care a întins- o pe st e bord, spunî nd: ² Imedi at pe stînga va ap rea Cleeves Point, iar acolo, în dreapta , e Hays Beach Poi nt de pe Shel ter Island. Dup ce t recem de ele, vo m aj unge în st rî mtoarea dint re Montauk Point i Orient Point, unde vijel ia bat e direct dinspre Atl antic. - E de bine sau de r u? - Nu-i deloc de glumit. Am mai tras un gît de bere - o marc sc ump , de i mport, exact cum m a t epta m di n partea lui Fredric Tobin. - S t ii c -mi place ideea de a-i fura barca i de a-i bea berea, a m spus. - Ce te-ar amuza mai mul t, s -i distrugi locuin a sau s -i sc ufunzi barca? m-a î ntrebat Beth. - Dar barca nu se sc ufund . - Ar trebui s arunci o pri vire sub scar . - Nu-i nevoi e... si mt dup cî rm . E un lest bun, a m ad ugat. - Ai devenit dintr-o dat mari nar. - înv repede. - A a e. Du-te s te odihne ti pu in, John. Trec eu la cî rm . - Bine. Am luat harta , am l sat-o pe Beth la coma nd i a m coborît sub punte. în micu a cabin apa se ridicase la vreo opt cent imet ri, ceea ce înse mna c luam mai mul t ap decît puteau s scoat pompele. Dup cum a m mai spus, nu m deranj a s a m pu in balast, care s sporea sc greut atea i echilibrul a mbarca iuni i pe m sur ce se goleau rezervoarele de combustibil . P cat c mot orul nu func iona cu ap . M -a m dus la toalet i am vomi tat în closet cam jum t ate de litru de ap s rat . Mi -am sp lat fa a i mîinil e de sare i m-a m înapoiat în cabi n . M -am a ezat pe una din cu et e i a m î nceput s studiez harta, tot sorbind din bere. M dureau bra ele i umerii, picioarele i olduri le, r sufla m gre u, de i stomac ul o ducea ceva mai bine. Am studiat harta un mi nut sau dou , apoi m-a m d us la fri gider i mi-a m mai luat o bere, pe care am dus- o cu mine pe punte, împreun cu harta. Beth se descurca de minune cu furt una care ² dup cum a m mai a mi ntit ² nu era chiar atît de violent pe part ea ad postit a lui

Shelter Island. Val urile erau mari, dar previzibile, iar vî nt ul l a nivelul m ri i nu ne incomoda prea tare, atîta timp cît i nsula ne ofe rea ad post . Am pri vi t l a orizont i am de sl u it cont urul negru a dou por i uni de uscat marcînd cap tul strîmt orii care ne oferise sigura n . ² Trec eu la cîrm , i-am spus lui Bet h. Tu i a harta. ² Bine. A b tut cu palma pe ste hart i mi-a spus: Ne a teapt o por i une dificil . Trebui e s r mîi în dreapta farului Long Beach Bar. ² Bine, am r spuns. Am schi mbat l ocurile. în timp ce trecea în partea c ealal t , a aruncat o privire c tre pupa i a scos un ip t. Mi -am închipuit c v zuse un val uria i a m apucat volanul, totodat uitî ndu-m în grab peste um r. Nu mi -a ve nit s -mi cred ochi lor: în spat el e nostru, la numai a se metri , am v zut un iaht uria , mai precis un Chris-Craft, mai precis Autumn Gold, care gonea exact în direc i a noastr i se apropia v zî nd cu ochii.

34
Beth p rea fascinat de spectrul uria ei a mbarca iuni care se în l a ameni n toare în urma noa str . i pe mi ne m l uase oarec um prin surpri ndere. Vreau s spun c n-o auzisem ve nind, din pri cina vij eliei i a zgomotul ui propriil or noastre motoare. De ase me nea, vizibilitatea era limitat , i ar iahtul Chris-Craft navi ga f r lumi ni . în orice caz, Fredric Tobin ne luase prin î nv l uire i m obseda un si ngur gînd, prova iahtului Autumn Gold despicînd pupa alupei Sondra. Asta zi c i eu imagine fre udian . în orice caz, se p rea c urma s fi m sc ufunda i. Dî ndu- i sea ma c îl reperase m, domnul Tobi n a pus î n ac i une me gafonul electric i ne-a st rigat: ² Lua-v-ar dracu'! Z u dac mi nt. Am a mbal at i mai mul t motoarele, iar distan a dintre noi s-a m rit. tia c nu avea cum s dep ea sc o Formula 303, nici chiar pe mare agit at . Ne -a sal utat cu un nou: ² Lua-v-ar dracu' pe a mînd oi! Sî nte i mor i ! Sînt e i mor i ! Vocea lui Freddi e suna cumva hîr îi t sau, poate, era doar distorsionat de me gafon. Beth i -a scos pi stol ul Glock cali brul 9 mm, apoi a observat c Tobi n nu se g sea pe puntea de coma nd , expus vi jeliei, ci în cabin , în care ti am c exist a un set complet de comenzi . Totodat , a m re marcat c ridicase parbrizul prins î n bala mal e, di n partea cîrmei. Fapt i mai interesant, c pitanul Freddi e se apl ecase afar pe fereastr cu o pu c î n mî na dreapt , în timp ce cu st înga i nea, proba bil , cî rma. i -a propt it um rul î n cadrul geamului i i-a a intit pu ca asupra noa st r . Ei bine, ne g sea m în dou a mbarca iuni put ernic l eg nat e de valuri , î nv l uite în înt uneric, f r lumini , b tut e de vînt i de talazuri. Presupunea m c acest a era mot ivul pentru care Tobi n înc nu de schi se se focul. ² Tri mite-i cîteva gl oan e! i -am stri gat lui Beth. ² N-a m voi e s t rag decît dac t rage el! mi -a st rigat ea. ² Apa s dracului pe tr gaci! Ea s-a supus. De fapt, a tras toat e cele cincisprezece gloan e i a m v z ut cum parbrizul din drept ul lui Tobin se face nd ri. De ase menea, a m re marcat c F. Tobi n a renun at s mai scoat capul i pu ca pe ferea str . ² Bravo! i-a m stri gat lui Beth. Ea a i ntrodus alt e cinci sprezece gloa n e în pistol i a început s i n ia htul sub supra veghere. întorceam mere u pri virea peste um r, totodat încercînd s in alupa sub control pe ma re a din ce în ce mai agitat . Deodat Tobi n a ap rut din nou î n cadrul gea mului i am v z ut o flac r la gura evi i. ² Jos! a m url at. Pu ca a det onat înc de t rei ori i am auzit un glon înfigî ndu-se în tabloul de bord, apoi parbri zul sf rî mî ndu- se. Beth a r spuns cu foc, tr gînd mai rar i mai si gur decît prima oar . tiam c nu put ea m face fa preciziei pu ti i, a a c am a mbalat mot oarele l a ma xi mum i a m î ni t î nai nte, t ind coa ma valuri lor,

cît mai departe de Chris-Craft. Dup vre o dou zeci de met ri, nici una din ambarca iuni nu mai era vizibil de pe ceal alt . Am auzit trosni turi în me gafon, apoi gl sciorul sub irel, tot mai sub irel al lui Tobin a r zb tut pî n la noi peste ma rea înfuriat : ² Lua-v-ar dracu'! O s v îneca i ! Nu ve i sc pa cu vi a di n furt una asta ! Lua -v-ar dracu'! Nu se m na deloc cu domnul delicat i bi nevoi tor pe care avuse se m ocazia s -l cunosc i s -l detest . Era vocea unui om care pierduse partida. ² Sînte i mor i! Amînd oi sî nte i mor i! M scot ea din s rite s fi u sfi dat de un individ care toc mai îmi ucise se iubita. - Ne mernicul sta va cr pa de mî na mea, i -am spus lui Bet h. - Nu te l sa influen at, John. E un om ter mi nat, i tie asta. E disperat . El era di sperat? Nici noi nu st team chiar pe roze. în orice caz, Beth a r ma s în pozi i e de t ragere, întoars cu fa a c tre pupa i încercînd s - i sprij ine pist olul de sp tarul scaunului. - John, f un ocol mare, ca s -i c dem în spate, mi-a spus ea. - Beth, eu nu sunt John Paul Jone s i aici nu sînte m la o competi ie naut ic . - Nu vreau s -l ti u în ur ma noa str ! - Nu te nel ini ti. Tu fii cu ochii în patru. Am ar uncat o pri vire la cadranul de combust ibil i am v z ut c acul coborî se c tre 0. Nu ne ajunge combustibil ul pentru mane vre, a m ad ugat. - Crezi c se îndreapt în conti nuare spre Pl um Island ? m-a întrebat ea. - Acol o se afl aurul. - Dar ti e c sînte m pe urmel e lui . - Iat de ce va î ncerca în cont inuare s ne supri me. Sa u, cel pu in, s decl are c ne -a m r sturnat i ne-a m înecat, am ad ugat . Un timp nu mi -a r spuns, apoi m-a î ntrebat: - Cum de-a m ajuns în fa a lui? - Presupun c merge m c u vitez mai mare decît el. O lege a fizi cii. - Ai vreun pl an? -Nu. Dar tu? - Nu-i mome ntul s merge m într-un port sigur? - Poate. Dar nu pute m face cale întoars . Nu vrea u s ajung din nou în b taia pu ti i l ui Freddie. Beth a g si t pe punt e harta învelit în plasti c i a desp turi t-o. Mi -a ar tat ceva cu degetul i a spus: - Acol o trebui e s fie farul Long Beach Bar. Am pri vi t spre dreapta i am v zut cli pind o l umin pal id . - Dac merge m spre stînga far ului, poate vom re u i s vede m unele semnalizat oare de canal care s ne conduc la East Mari on sa u l a Orient. Putem ancora undeva , ca apoi s anun m Paza de Coa st sau oa me nii de paz de pe Pl um Island, ca s -i pune m î n gard . Am aruncat o privi re pe hart , l uminat doar de raza mi nuscul a l mpii de citit de la bord. ² Imposi bil s conduc barca pe o ase me nea furtun în canalele acestea înguste. Singurul l oc în care a put ea ajunge est e Greenport sa u, poat e, Dering, dar î ntre noi i cele dou l ocalit i se g se te Freddie. Ea s-a gî ndi t o cl ip , apoi a spus: ² Cu alte cuvinte, nu-l mai urm ri m noi. El e cel care ne urm re te... î n largul m rii. ² P i.. . s-ar put ea spune c -l atragem în curs . - Ce curs ? - Era m convins c ai s m înt rebi. Ai încredere în mine. ² De ce? - De ce nu? Am redus tura ia mot oarelor i Formul a i -a mai mi c orat vi teza. De fapt, îmi convine si tua ia, i -am spus l ui Beth. Ac um ti u precis unde se afl i încotro se duce. Prefer s am de-a face cu el pe uscat, am ad ugat. Ne reîntîlnim pe Plum Isl and. Beth a î mp turi t hart a. ² A a e. A aruncat o pri vire peste um r i a spus: Atî t ambarca i unea, cît i arma l ui sunt mai bune decît ale noa st re. - Corect. Am orientat barca a a c s ajunge m î n dreapta farului i s int r m în golful Gardiners, de unde avea m s ne orient m în di rec i a Plum Island. Cîte gloan e mai ai? am î nt rebat -o. ² Nou în înc rc t or, pl us un înc rc t or de ci nci sprezece î n buz unar, mi -a r spuns.

² De stul de bi ne. Am întors o privi re scurt c tre ea i am spus: Ai tras frumos. - Nu c hiar. ² I-ai destabili zat pozi ia de tragere. Ai fi putut chiar s -l nimere ti. Ea nu mi-a r spuns. - Am a uzit ult imul glon vî jîindu-mi pe l a ureche î nai nte de a se înfi ge în bord, i -am spus. Iisuse ! Ca pe vre muri, la Ne w York. Cum te sim i? a m înt rebat-o dup o clip . -P i... Am pri vi t-o scurt. - Ce s-a î ntî mpl at? - Nu sunt sigur . .. - Beth Ce s-a î ntîmpl at? Am v z ut-o cum î i plimb mî na stî nga pe ste ma nta i cum se crispeaz . i -a retras mî na, care era pl in de sî nge. - La dracu'... a murmurat. Amu i se m. - Ciudat... a spus ea. Nu mi-a m dat sea ma c m-a ni merit ... pe urm , a m si m it ceva cald... nu-i ni mic grav... o zgî rietur . - E ti. .. e ti sigur . ..? - Da. .. Simt unde m-a at ins.. . - Ia s v d. Vino î ncoace. A ve nit mai aproape de locul în care m g seam la cîrm , i-a descheiat vesta de salvare, apoi i -a ridicat ma ntaua i c ma a. Partea lateral a t runchiului, între sîn i old, era plin de sînge. Am înt ins mî na i a m spus: - Stai lini tit . Am pi p it rana i am const atat cu u urare c , într-adev r, era o zgî rietur paralel cu ult ima coa st . Rana era destul de adînc , dar nu aj unse se pîn l a os. în mome ntul în care am palpat profunzi mea r nii, Bet h a scos un icnet . Mi -am retras mî na. - E în regul , am î ncercat s-o l ini tesc. - Asta i-am spus i eu. - Pur i si mplu, am f cut o pa si une din a-mi vîrî degetele în r ni de glon . Te mai doare? - Pîn acum nu m-a durut. Acum, da. - Du-te sub punte i caut t rusa de pri m ajutor. Ea a coborî t sub punte. Am scrut at linia orizontului . Chiar i prin î ntuneric, puteam vedea de o parte i de al ta cel e dou puncte de uscat care marca u cap tul strî mtori i relati v calme. Un minut mai tîrzi u ne g sea m în gol ful Gardiners. Dup alte dou mi nut e, oceanul din jurul nostru ar ta de parc ci neva ar fi potri vit di scul unei ma ini de sp l at la pozi i a sp lat -cl tit. Vî ntul urla, valuri le se sp rgeau cu zgomot , barca era aproa pe sc pat de sub control , i ar eu m î nt reba m ce era de f cut. Beth s-a c rat sus, pe scar , i s-a ag at de mînerul de la bord. - Te si m i bine? a m strigat, încercînd s acop r vîj îit ul vînt ului i vuietul valuril or. Ea a confi rmat din cap, apoi a stri gat: ² John! Tre buie s ne î nt oarce m! tiam c avea dreptate. Formula nu era f cut pentru ase menea ispr vi , cum nu era m nici eu. Apoi mi -a m a mi nti t ce-mi spuse se Tom Gordon pe terasa mea într-o sear , parc trecuser sec ole de atunci: Numai o barc în port e o barc sigur . Dar b rcile nu-s

f cute ca s stea în porturi.
Sincer s fi u, nu m mai speria mare a, nici posi bilitatea de a-mi pierde via a. Ac iona m sub i mpul sul adrenalinei i al urii. M -am uitat la Bet h i privirile ni s-au î nt îlnit. P rea c m în el ege, dar refuza s -mi împ rt ea sc starea de psihoz . - John, dac noi muri m, Tobi n sca p . Trebui e s merge m î ntr-un port, într-un golf, undeva. ² Nu pot ... vreau s spun c a m fi arunca i pe rm i ne-a m îneca. Trebuie s merge m pîn la cap t. Ea nu mi-a r spuns. - Putem anc ora pe Plum Island. în gol ful de acolo pot intra. E bine marcat i l uminat. Au un generator propriu. Ea a desp turit harta di n nou i a început s-o st udi eze, parc încerc înd s afle un r spuns l a dilema noa str . De fapt, cu ajunse se m dej a la o concluzie: si ngurel e porturi accesibi le, Greenport i Dering, r m seser în urma noa st r , iar între noi i ele se interpunea Tobin.

- Acum, c sînte m în mare deschi s , ar trebui s put em ocoli , trecî nd de el, ca apoi s ne întoarcem la Greenport. Am cl tinat di n cap. ² Beth, t rebuie s ne men ine m pe ruta marcat . Dac pierdem din vedere se mnali zatoarele de canal, s-a zi s cu noi. Ne g si m pe o rut îngust , ave m pe urmele noastre un individ î narmat cu pu c i singura solu ie e s merge m tot înaint e. Ea m-a pri vit i mi-a m dat sea ma c nu m credea decît pe jum tate, lucru de în el es din mome nt ce nu-i spuse se m î ntre gul adev r. Adev rul era c voi am s -l ucid pe Fredric Tobin. La gîndul c -i omorîse pe Tom i Judy, m-a fi declarat mul umi t s -l v d pedepsit cu moart ea de c tre stat ul Ne w York. Dar, dup ce o ucise se pe Emma, trebuia s -l omor cu mî inile mele. Che mînd Paza de Coa st sau alertî nd pazni cii de pe Plum Isl and, nu mi-a fi achit at datori ile. De fapt, fii ndc venise vorba de datorii, m-a m între bat pe unde umbla Paul Stevens î n noa ptea aceea. Beth mi -a î ntrerupt irul gînduril or. ² John, au murit cinci oame ni nevinova i. E prea mul t, mi-a spus ea. N-a m s - i dau voie s sacri fici inutil via a mea sa u a t a. Ne întoarce m. Chiar acum! M -a m uitat la ea. ² Ai s m a me ni n i cu pistol ul? a m repli cat. ² Dac va fi nevoie.. . Am continuat s-o fi xez cu pri virea i i-a m spus: ² Beth, m pot descurca pe o ast fel de vre me. tiu bine c pot. Totul va fi bi ne. Ai î ncredere î n mi ne. Ea a r ma s mult timp cu oc hii la mine, apoi a r spuns: ² Tobi n a ucis- o pe Emma Whit estone chiar sub na sul t u, i asta i -a r nit orgol iul b rb t esc. A fost o insult la adresa ima ginii tale de ma scul feroce. Ace sta e motivul. Am drept ate? Nu avea nici un rost s-o mi nt, a a c i-am r spuns: ² E unul dint re motive. ² Care sunt celel alte? ² P i.. . m î ndr gost ise m de ea. Beth a î ncuvi in at din cap. A r ma s pu in pe gînduri, apoi a spus: ² Bine... dac , oricum, ne e dat s muri m a mînd oi , at unci m car s cuno t i tot adev rul. ² Care adev r? ² Oricine a ucis-o pe Emma Whit estone... i eu cred c a fost Tobi n... mai întîi a violat -o. N-a m spus ni mic. Trebuie s spun c nu era m totu i prea ocat , în to i b rba ii , i nclusiv filfi zoni ca Fredric Tobin, exist o parte pri miti v , i ar cînd aceast latur întunecat iese la i veal , ea se ma nifest î ntr-un mod pre vizibil i însp i mînt tor. Pot spune c am întîlnit tot felul de manife st ri: vi oluri, tortur , r piri, mutil ri, crime i toate infrac iunile din codul penal . Dar era pentru pri ma oar cî nd un infractor î mi trimitea un me saj personal. Iar eu nu pri mea m ve st ea cu obi nui tul me u sînge rece. O violase. i î n ti mp ce îi f cea r u ei ² sau î i î nchipuia c -i face ² îmi f cea r u mie. Un timp, nici unul di n noi n-a sc os o vorb ; de fapt, zgomot ul mot oarelor i vîjîit ul vînt ul ui î ngre una u orice conversa ie, lucru care mie îmi convenea. Beth s-a a ezat pe scaunul din st înga, inîndu-se bi ne, î n timp ce barca s rea, se leg na din fa în spate i di ntr-o part e în alta, atîta doar c nu se î nvîrt ea i nu se scuf unda. Am r ma s la coma nd în picioare, proptit de scaun. Vî nt ul sufla prin parbrizul spart di n fa a mea i ploai a bici ui a din toate di rec iil e. Combusti bi lul era pe sfîr i te, eram înghe at, ud leoarc , frînt de oboseal i foart e tul burat de ima gi nea lui Tobi n violî nd-o pe Emma. Beth p rea ciudat de t cut , aproape catatoni c , i privea fix în fa a ei, l a fiecare val care se n pust ea asupra noa st r . într-un tî rziu, a p rut s se trezeasc la realit ate i a pri vit peste um r. F r un cuvînt, s-a ridicat de pe scaun i s-a dus la pupa. l-a m aruncat o privire rapid i am v z ut -o cum înge nuncheaz la pupa i cum î i sc oat e pist olul. M-am uitat la marea di n spatele nostru, dar n-a m v z ut decît talazurile înalte venind din urma b rci i. Apoi, în clipa î n care Formula a fost s ltat de un t alaz mai mare, a m v zut di n nou puntea de coma nd a iaht ul ui Chris-Cra ft, la cel mul t dou zeci de metri în ur ma noa st r i apropiindu-se vertiginos. Am luat o hot rî re i am redus vit eza la exact cît î mi tre buia ca s pot i ne barca sub cont rol. Bet h a auzit cum motoarel e î i reduceau tura ia i mi-a aruncat o pri vire, apoi a dat din cap în se mn c î n e-

lesese. i -a î ntors di n nou privirea c tre Chris-Craft i i -a fixat arma asupra l ui . Eram ne voi i s î nfrunt m fiara. Tobi n re marcase diferen a subit de vitez i , pîn s - i dea sea ma ce se întîmpl , iahtul ajunse se l a mai pu in de ase metri de Formula, f r ca el s - i fi pot rivit pu ca l a ochi. Bet h nu i-a mai l sat r gaz i a început s trag foc dup f oc î n direc i a si luetei întunecat e din gea mul c abinei. Am urm rit scena, încercînd î n acela i ti mp s me n i n Formula cu prova pe direc ia val urilor i s m asigur c Beth nu p i se ni mic. Tobi n a disp rut din vedere i m-a m î ntrebat dac fuse se î mpu cat. Deodat îns , refl ectorul iahtului s-a apri ns, l uminî nd Formul a i pe Beth îngenunc heat l a pupa. - La dracu'! Beth toc mai i nt roducea ulti mul înc rc tor, iar Tobin se apl ecase din nou î n afar , i nînd pu ca î n a mî nd ou mîini le, cîrma fii nd l sat li ber . Mi -am scos revolver ul cali brul 38 i m-a m proptit cu spatel e în cîrm , ca s-o î n epenesc în t imp ce încerca m s intesc. Pu ca l ui Tobi n era îndreptat exact c tre Beth, de la mai pu in de ci nci met ri. Ti mp de trei zeci de secunde, t otul a p rut încreme nit a mî ndou ambarca iuni le, Beth, Tobin, eu, chiar i marea. Am ap sat pe tr gaci . eava pu ti i l ui Tobin, vizibil a i ntit asupra lui Beth, s-a î ndrept at brusc spre mi ne i a m v zut fl c ruia de la gura evii, în aceea i clip în care iahtul, a c rui c îrm fuse se l sat li ber , s-a aplecat la babord, a a c glon ul a t recut pe lîng int . Ac um iaht ul se g sea în unghi drept cu pupa b rcii cu motor i îl putea m vedea pe Tobi n pe fereastra l ateral a cabinei . M-a v zut i el, privi rile ni s-au î nt îlni t. Am tras alt e trei focuri în cabin i geamul lateral s-a f cut nd ri. Cînd m-a m uitat a doua oar , Tobi n disp ruse. Am observat c în urma i ahtului era remorcat micu a balenier , pe care o v zuse m în ha nga r. Nu mai avea m nici o îndoial c Tobin i nten iona s-o fol oseasc pe ntru a acosta pe Plum Island. Ia htul era jucat de val uri di n toate p r ile, se vedea limpede c nu era ni me ni la cî rm . Chi ar cî nd m î ntreba m dac îl nimeri se m, prova l ui s-a rot it foarte încet i reflectorul ne-a l uminat din nou. Beth a t ras î n refl ector i, la a treia încercare, reflectorul a explod at în puzderi e de ci oburi i sc întei . Tobi n nu s-a dat b tut i a ambalat motoarele iaht ului. Prova lui s-a apropiat de pupa b rci i cu motor. Ne-ar fi i zbit în pli n, dac Beth n-ar fi scos di n buz unar pist olul de se mnalizare i n-ar fi t ras direct în gea mul cabinei de coma nd a iahtul ui. A ur mat o explozie orbit oare de fosfor, apoi iahtul a virat, chiar în cli pa în care pre supun c Tobin d duse drumul l a cîrm i se ghe mui se s se ad postea sc . Poate avea arsuri, poate orbi se sau chi ar era mort. - D -i drumul ! Fugi ! mi -a st rigat Bet h. Dej a a mbal ase m mot oarele i Formula cî tiga vitez . Am v z ut fl c ri jucînd în jurul pun ii de comand a iahtul ui. Beth i cu mi ne ne-a m uitat unul la cel l alt, întrebîndu-ne dac nu cumva d duse norocul pe ste noi . Dar, în timp ce privea m iahtul lui 243 Tobi n, r ma s î n urma noa str , fl c ri le au început s - i piard di n intensitate. La o dep rt are de ci rca doisprezece met ri am auzit din nou megaf onul pîrîind; javra iar avea ceva s ne spun . - Corey! Vin dup ti ne! i dup tine, domni oar C ea! Am s v omor pe a mî ndoi ! Am s v omor! - Cred c vorbe t e seri os, i -am spus eu l ui Beth. - Cum îndr z ne t e s -mi spun c ea? - P i.. . f r î ndoi al c nu vrea decît s te sfideze. Nu t e-a cunosc ut nici odat personal, ca s ti e c e t i c ea. Vreau s spun, dac e ti c ea. - tiu unde vrei s ba i. - Exact. - Mi c - i fundul, John. Iar se apr opi e. - Bine. Am accelerat, dar vit eza m rit sporea inst abilit atea b rcii. De fapt, un val din fa a noa str m-a i zbi t cu atît a putere, încît prova s-a ridicat î ntr-un unghi abrupt, gata-gata s ne r sturn m pe spate. Am auzit ip t ul l ui Beth i mi -a m înc hipuit c fuse se azvîrlit pest e bord. Dar cînd barca a revenit la pozi ia ini ial , Bet h s-a rostogolit pe punte i s-a pr v l it pî n la jum t at ea sc rilor, unde a r ma s înti ns . - Ai p it ceva? i-a m stri gat.

Ea s-a ridicat în patru labe i s-a chinui t s urce treptele. -Nu. .. Am încet init viteza i i -am spus: - Du-te jos i odihne te-te. Ea a cl tinat din cap i s-a propt it bi ne între bord i scaun. - Tu fii atent la valuri i la se mnel e de pe canal. Eu îl pî ndesc pe Tobin. - Bine. Mi -a t recut prin mi nte c , poate, Bet h avea dreptat e, c ar fi t rebuit s încerc s descriu un cerc i s cad î n spatel e lui Tobi n, în loc s risc s ne ajung iar din urm . Poate c , stînd î n cabina l ui confortabi l i uscat , nu ne -ar fi observat i l-am fi put ut aborda. Dar, dac ar fi dat cu ochii de noi, iar am fi ajuns în b tai a pu tii. Singurul nost ru avantaj era viteza, dar, di n cîte ne d deam sea ma, nu putea m profi ta de ea din pli n pe o astfel de vreme. -Bravo. Bine gîndi t, am l udat-o pe Beth. Ea nu mi-a r spuns. - Mai ai rachete luminoa se? - Mai am ci nci. -Bun. - Nu c hiar. Am pierdut pi stolul de se mnal izare. - Vrei s ne înt oarce m ca s -l cau i? - M-am s turat de bancuril e tal e. - i eu. Dar ast a-i tot ce ne-a r ma s. Ne -a m cont inuat drumul î n t cere, înaintînd pri n furtun , care devenise i mai viol ent , dac a a ceva era posibil . - Am crez ut c s-a zi s cu mine, a spus ea într-un tî rziu. - Nu-l putea m l sa s se mai apropi e atît de mul t, am repl icat eu. Ea m-a pri vit i a spus: - A renun at la mine, ca s t rag în tine. - Asta-i soarta mea. Ori de cîte ori ci neva are un si ngur glon pe eava, m alege pe mine. Apr oape c a zî mbit, apoi a disp rut sub punte. în mai pu in de un mi nut a revenit i mi-a î ntins o alt bere. - De fiecare dat cî nd te por i frumos, pri me ti o bere, mi-a spus. - Nu mi-a u r ma s prea multe mecheri i. Cîte beri mai ai? - Dou . - Ar trebui s aj ung . Mi -am analizat op iunil e i mi -a m dat sea ma c pe cele mai mul te le epuizase m. Ne mai r mî neau doar dou porturi în care putea m ac osta: sta i a de feribot de la Orient Point i golful de pe Plum Island. Ori ent P oint era, proba bi l, undeva aproa pe în stînga, iar pîn l a Plum Island mai avea m trei kil ometri . M -am uitat la indicat orul de combustibil. Acul era pe ro u, dar î nc nu ajunse se la 0. Marea era atît de s lbati c , î ncît uneori pierdea m din vedere gea ma nd uril e canal ul ui pentru mult vre me. tiam c Tobin, care se g sea într-o pozi ie mai ri dicat decît noi , pe punt ea de comand , le distingea mai bi ne. în timp ce cugeta m la acest a m nunt, m-a s get at gîndul c , proba bil , di spunea de radar, de aceea ne g sise. i avea, desigur, i ndi cator de adî ncime, care-i înlesnea înaintarea, chi ar dac pi erdea din vedere geama ndurile canalului . Pe scurt, Sondra nu se put ea m sura cu Autumn Gold. ² La dracu'! Di n cînd î n cînd, la i ntervale din ce în ce mai sc urte, cîte un val se sp r gea la pupa sa u lateral i si m ea m cum Formula devenea tot mai greoaie. Era m convins c barca se cufunda se mul t î n ap . Gre utatea supl i me ntar ne încet inea î nai ntarea i ne f cea s consum m mai mul t combust ibil. Mi -am dat seama c la viteza cu care ne deplasa m, Tobin ne put ea ajunge din ur m . Tot odat , am în eles c eram pe ca le s pierdem atît l upt a cu marea, cît i b t lia noastr naval . Am aruncat o privi re c tre Beth, ea mi -a si m i t ochii a i nti i asupr -i i privirile ni s-au î nt îlnit. ² Dac ne r sturn m sa u ne duce m la fund, vreau s ti i c , de fapt, îmi pl aci, mi -a spus ea. Am zî mbit i i -am r spuns: ² tiu. M-am uitat la ea i am ad ugat: îmi pare r u, n-ar fi t rebuit. .. ² Condu i taci. Mi -am îndreptat aten i a din nou c t re volan. Barca înainta acum atît de lent, încît valurile din urma noa st r se rev rsa u pe st e pupa.

Curînd avea u s treac de cap sau, poat e, mot oarele aveau s fi e acoperit e de ap i sau Tobin ne va ajunge din urm i de ast dat ar fi fost i mposibil s ne mai distan m de el. Beth a conti nuat s -l pîndeasc pe Tobin. Bineî n eles, vedea apa urc înd l a pupa i nu putea s nu- i dea seama c al upa înainta tot mai încet. ² John, l u m ap , mi-a spus. M -a m uitat din nou l a cadranul de combustibi l. Si ngura a ns care ne mai r mînea în aceste ci rcumst an e era s for m motoarele i s vede m ce se î ntîmpl . Am pus mî na pe manet e i le-am împins înai nte pîn la refuz. Formula a început s cî tige t eren pu i n cîte pu in, dup care a luat oarecare vitez . Acum la pupa nu mai p t rundea atîta ap , dar barca se izbea cu put ere de val urile care îi i e eau în cal e. Atî t de violent , î ncî t di n cinci în ci nci secunde p rea c se love te de un zid de c r mi d . Aveam i mpre sia c ambarca iunea se va sf rî ma dintr-o clip în alta, îns coca din fi br de sticl rezist a. Beth se inea bi ne pe scaunul ei, s ltînd i coborî nd o dat cu fiecare val. Ideea de a înaint a cu t oat vit eza d dea roade, ne p stram control ul asupra b rcii i evi tam s mai lu m ap , totu i consuma m mul t combust ibil. Nu avea m îns de al es. Avea m de ales între certitudinea scufund ri i i cea a epuiz rii rapide a combusti bilului. Mare afacere! Dar experien a mea cu cadranele de combustibil - începînd de la prima mea ma in ² m înv ase c acestea ar tau fie mai mul t, fie mai pu in decît aveai în real itat e în rezervor. Nu tiam în ce fel m inducea în eroare indicat orul alupei, dar avea m s afl u în curînd. - Cum st m cu benzi na ? m-a î ntrebat Beth. - Bine. - Vrei s te opre ti ca s faci pli nul i s ceri unele i ndica ii ? m-a întrebat ea pe un ton voi t nep s t or. - Nu. B rba ii adev ra i nu cer indica ii i, oricum, ave m dest ul combusti bil ca s aj unge m pe Plum Isl and. Ea a zî mbit. - Coboar pu in sub punt e, am înde mnat -o. - Dac ne r st urn m? - Acum sînt e m prea grei ca s ne r st urn m. Cel mult ne scufund m. Dar vei afla din timp. Du-te s te odi hne ti. - Bine. A coborît. Am sc os harta din torpedo i am încercat s-o st udi ez, î n acela i ti mp pri vind din cî nd în cî nd oceanul . Departe, spre stînga , am z rit o l umin put ernic i intermitent i mi-a m dat sea ma c t rebuia s fie farul Orient Poi nt. Am aruncat o privire la hart . Dac î n acel mo ment a fi schi mbat di rec ia spre nord, probabil a fi ajuns la sta ia de feribot de la Orient Poi nt. Dar între feri bot i far exi stau atît ea stî nci i bancuri de nisip, î ncît n-a fi t recut de ele decît pri nt r-un miracol. Al t vari ant era s mai î naintez vreo trei kilometri i apoi s încerc s intru în gol ful Plum Isl and. Dar ast a înse mna s i nt ru în canalul Gut, care era sufi cient de pericul os chiar pe mare lini tit i pe vînt normal. Pe furt un ² sa u ura gan - ar fi fost... s zicem, o grea încercare, ca s folose sc un eufe mi sm. Beth a urcat sc rile, cl ti nîndu-se di ntr-o part e în alta, înaint e i înapoi. Am a pucat -o de mîna pe care mi -o î nt inse se i a m tras- o î n sus. Mi -a oferit un baton de ci ocol at nedesf cut . I-a m mul umit. - Apa a ajuns pîn la glezne, m-a anun at. Pompele continu s func i oneze. - Bun. Barca parc s-a mai u urat pu in. - Gr ozav. Du-te jos s - i mai tragi sufl etul. Conduc eu. - M simt bine. Ce- i mai face zgî riet ura? - Bine. Dar ie ce- i mai face creiona ul? - L-a m l sat la mal. în timp ce mî nca m ci ocol ata, i-am explicat ce op iuni avea m. Ea a î n eles perfect ansele de care di spunea m i a spus: - Prin ur mare, ave m de ales între a ne sf rî ma de stî ncile de la Orient Point i a ne î neca în Gut? - Exact. Am b tut cu pal ma pe ste indicatorul de combustibi l i a m ad ugat : Am t recut cu mult de punctul în care ne-a m fi put ut întoarce la Greenport. - Cred c am rat at ocazia. - A a cred i eu.. . Atunci? Ori ent sa u Pl um? a m întrebat -o. Ea a pri vit harta un timp, apoi mi -a r spuns:

- Por iunea di ntre locul î n care ne afl m i Ori ent Point e prea pericul oa s pentru na viga ie. A privit spre st înga i a ad ugat: Nu v d nici i ndicatoare care s arate drumul c tre Orient . Nu m-ar mi ra ca o parte di ntre ele s fi fost smul se i l uat e de valuri. Am încuvii n at di n cap. -Mda.. . - Nu te mai gî ndi la Gut, a cont inuat Beth. Numai un transatlant ic ar reu i s t reac pri n canal pe o ase menea furtun . Dac am avea mai mul t combustibil , a ad ugat ea, ne-a m mai învîrt i pe aici pîn cî nd am ie i di n ochiul furtunii . A ridicat privirea de pe hart i a î nchei at: Nu exi st op i uni. Nu ave m de ales. S-ar fi putut s ai b dreptat e. Tom i Judy îmi spuse ser o dat c i nstinctul de a te î ndrept a spre uscat pe timp de furt un era adesea gre it. Coasta era primej dioas , brizan ii puteau sf rî ma sa u r st urna o a mbarca iune sau o puteau izbi de st înci. De fapt, era mai sigur s conduci î n largul m rii pe vre me de furtun , at îta timp cît aveai combustibil sau pî nze. Dar noi nu avea m ni ci cel pu in aceast ans , î ntrucît pe urmele noa st re venea un i ndi vid înar mat cu pu c i dotat cu radar. Nu avea m al t sol u ie decî t s goni m înaint e i s vede m ce ne rezervau Dumneze u i nat ura. - Men i nem cursul i viteza, am spus. Ea a î ncuvi in at din cap. - Bine. Cam asta e tot ce pute m face... Ce...? M -a m uitat la ea i am v zut c r m se se cu privirea a inti t c tre pupa. Am î ntors capul, dar n-am re marcat ni mi c. - L-a m v z ut ... cred c l-am v zut . Beth a s ri t pe scaun i a reu it s - i me n i n o cli p echili brul, înainte de a fi zvîrlit jos pe punte. S-a ridicat în pici oare i a st rigat: E chiar în spatele nost ru! - La dracu'! Acum era m c onvins c ne me rnicul avea un radar. M bucura m c nu î ncerca se m s fac un oc ol în jurul lui. Nu sînt e m ghini oni ti, dar are radar! i -a m spus lui Bet h. Ne-a depistat din capul locului. Ea a î ncuvi in at din cap i a r spuns: - Nu a ve m unde s fugi m i n-a ve m unde s ne a scundem. - N-a ve m un a scunzi si gur, t otu i s încerc m s fugi m. Am a mbal at motoarele la ma xi mum, cî t igînd i mai mare vitez . Amînd oi urm rea m în t cere cum Formula î i croia drum prin valuri . Am apreciat c atinse sem ci rca dou zeci de noduri , cam o trei me di n performa n a b rcii pe o ma re calm , f r atîta ap în cabin i în chil . Am pre supus c , pe o astfel de vre me, i aht ul Chri s-Craft put ea ati nge cel pu i n dou zeci de noduri , de aceea reu ise s ne ajung din urm . - John, se apropie, m-a anun at Bet h. Am privi t î n urm i a m deslu i t conturul vag al iahtului lui Tobi n, chi ar în clipa î n care urcase pe creasta unui val uri a , l a vreo doisprezece metri în urma noa st r . Dup vre o ci nci minute, sau chiar mai pu in, ar fi putut s t rag în noi cu mare preci zie, în t imp ce arma mea i pistolul lui Bet h ar fi fost, pur i si mplu, i nutile, poate doar s fi nimerit int a print r-o î ntîmpl are fericit . - Cîte gl oan e mai ai? m-a î ntrebat Beth. - S v d... î n butoia încap cinci ... am tras patru.. . deci cît e gloan e mai are poli ist ul în. .. - De ast dat nu mai e de glum ! - încerc s desti nd atmosfera. Domni oara Penrose a rosti t cîteva cuvinte greu de reprodus, dup care a urmat întrebarea: - Nu po i face blest em i a asta s mearg mai repede? - Poate. Caut sub punte un obi ect greu i spar ge parbrizul. Ea s-a repezi t î n jos pe sc ri i a revenit cu exti nct orul; a f cut parbrizul nd ri, apoi a aruncat extinctorul peste bord. - La viteza asta, nu mai lu m prea mult ap , pompel e vor u ura greut atea de la un minut la altul, a a c vom lua vit ez . Plus c ardem combusti bilul, care -i i el destul de greu, am ad ugat . - N-a m nevoi e de o lec ie de fizi c . Era furioa s , atitudi ne mai bun decît rese mnarea pe care o afi ase mai devre me. E bine s fii furi os cînd omul i natura conspir ca s - i vin de hac. Beth a mai f cut cîteva drumuri sub punte, revenind de fiecare dat cu cîte un obiect pe care-l arunca î n mare, incl usiv - din p cate - berea di n fri gider. A reu it s care pe sc ri un televizor portabil , c ruia i -a f cut vî nt pest e bord. De aseme nea, a mai aruncat cîteva hai ne i pant ofi. Mi -a t recut prin minte c , dac Freddie

ne-ar fi pi erdut din ochi i ar fi v zut obiectele pluti nd pe ap , poate ar fi crezut c ne-a m sc ufundat. începea m s cî tig m ceva vitez , dar iahtul se apropia i noi nu ne putea m feri de pu ca pe care Tobin avea curînd s-o î ndrept e spre noi. - Cîte gl oan e i -au mai r ma s? a m întrebat-o pe Beth. - Nou . - Ai avut numai t rei înc rc toare? - Numai? Adi c , t u umbli doar cu o juc ri e am rît cu cinci foc uri, f r s - i iei un si ngur cartu de rezerv , i mai ai t upeul ... Brusc s-a ghe mui t în spatele scaunul ui i i-a scos pistol ul. - Am v zut scîntei a de l a gura evii, mi-a spus. Am pri vi t pest e um r i, bineîn eles, l-am v z ut pe Neînfri catul i Ne mer ni cul de Freddi e în pozi ie de tragere. La gura evii s-a produs d in nou o scîntei e. E u or s t ragi î ntr-o barc zgîl îit de furt un ; mai greu e s ni mere ti , motiv pent ru care nu-mi f cea m prea multe griji; t otu i, la un mome nt dat, amînd ou a mba rca i unile s-ar fi putut g si pe creasta unor valuri i atunci Tobin ar fi beneficiat de avantajul unei pozi ii mai înalt e i a unei evi mai lungi. Beth î i cru a cu în elepciune gloan ele. Am v z ut farul Orient Point chi ar î n stî nga mea, mult mai aproape decît pîn at unci. Mi-am dat sea ma c furtuna ne î mpinse se c tre nord, chiar dac m me n inuse m pe direc ia est. Tot odat , am în eles c nu era decît un singur lucru de f cut i am procedat întoc mai . Am î ntors vol anul mul t spre stînga i barca s-a îndreptat spre Gut. - Ce faci? mi-a st rigat Bet h. - Merge m spre Gut. - John, acol o ne vom îneca ! - Ori ne înec m, ori ne doboar Tobi n cu pu ca, ori i ntr în noi i ne sc ufund , rîzîndu-ne î n nas în timp ce ne duce m la fund. Ea nu mi-a r spuns. Furtuna î nainta dinspre sud i, de îndat ce m-a m orientat cu prova c tre nord, barca a l uat ceva vi tez . Dup vre un mi nut am v zut î n fa a mea, în dreapt a, conturul de l a Plum Island. La stî nga se g sea farul Ori ent. M-am orientat înspre un punct dintre far i coa sta de la Pl um Island i m-a m îndreptat direct spre Gut. La început, Tobi n a venit pe urmele mele, dar, pe m sur ce valuri le deveneau mai mari i mai puterni ce, iar vînt ul care sufla între cele dou fî i i de uscat c p ta vitez super sonic , iahtul a disp rut din vedere i am dedus c renun a se la ur m rire. Eram aproape si gur ce va face în cont inuare i încotro se va duce. Spera m ca pest e un sfert de or s mai fiu în via , ca s verific dac avea m dreptate. Ne g sea m î n Gut , chiar în mij loc, avî nd la vest Ori ent Point, la est Pl um Island, la sud gol ful Gardiners, iar la nord fî i a Sound de lî ng Long Island. Mi-am a mi nt it c Stevens pove sti se cum, în urm cu o sut de ani, un uraga n adî nci se fund ul oceanul ui în aceast por iune i nu m îndoia m c era adev rat. Vreau s spun c oceanul se m na cu o ma in de sp lat care scot ea la suprafa tot felul de lucruri de la fund: nisip, alge, lemn, resturi i gunoaie de t oat e soiurile. N-avea nici un rost s m prefac c mai avea m control asupra b rci i. For mula ajunse se la rî ndul ei o epav plut itoare purtat de viitur . La un moment dat s-a rot it, sau pe în ele sul tuturor s-a r suci t î n loc de cîteva ori, a a c eram cu prova cînd spre sud, cînd spre est , cî nd spre ve st , î ns furt una ne împi ngea spre nord, c tre bra ul Sound, adic acol o unde voia m i eu s mer g. Ideea de a ajunge î n golful format în Pl um Island era aproape ridicol , cînd vedea m cu ochii mei ce groz vie era acolo. Beth a reu it s vin pî n la mine i s-a st recurat al turi , pe sca unul meu. M-a î ncol cit cu bra el e i cu picioarele, în timp ce eu m cra mpona m cu disperare de volan. Era aproa pe imposi bil s vorbi m i ea i -a î ngr opat obrazul în um r ul me u. ² Mi-e fric , am auzi t-o murmurînd. Fric ? Eu era m însp i mîntat de moart e. Era de departe cea mai cumpli t experi en din vi a a mea, dac nu puneam l a socoteal ziua î n care m î nsura se m. Formula se zgîl îia atî t de vi olent, încît eram complet dezorientat. Une ori const ata m c eram lit eralme nt e purta i pe sus i ti am c barca - atît de stabil pe ap - se put ea r st ur na în aer. Cred c nu mai apa din cal ne mai me n inea cu coca în j os cît ti mp era m lansa i pri n stratosfera.

Avuse se m prezen a de spi rit s reduc viteza de îndat ce observa se m c eli cele se învîrt eau mai mult în aer decît în ap . Dozarea combusti bilului este o strategie pe termen lung, i ar eu m g sea m într-o si tua ie pe termen scurt ... oricum, nu se ti e nici odat . Beth se ag ase de mine i mai st rîns i, dac n-ar fi fost i mi nen a mor ii pri n înec, a fi savurat moment ul . Dar a a cum st t eau lucrurile, spera m ca ati ngerea fizi c s-o mai l ini teasc cît de cît. î n orice caz, pe mine m cal ma. Ea mi -a murmurat din nou l a ureche: ² Dac ne sc ufund m, s m strîngi î n bra e. Am încuvii n at di n cap. M-am gîndit iar i c Tobin uci se se deja cinci oame ni de t reab i c era pe cale s provoace moartea alt or doi. Nu-mi ve nea s cred c un ase me nea ne merni c adusese î n jur atîta moarte i neferici re. Singura explica ie pe care o g sea m era aceea c persoa nele scunde, cu ochi mi ci i poft de mî ncare sînt crude i pericul oase. Au ceva de î mp r it cu toat lumea, în el ege i? Sau poat e este vorba de mai mult de atît. în orice caz, furt una ne î mpingea prin canal ul Gut ca pe o s geat printr-o sar bacan . Paradoxal, cred c ceea ce ne sal vase era tocmai furia furtunii i, proba bil , pri nse se m fluxul care se apropia. Adic valuril e, vî ntul i mareea aveau direc ia nord, ceea ce anula cumva vîrtejul m ri i i curen i i di n canalul Gut. Aceea i deose bire ca între apa de l a toal et i cea di ntr-o eava de scur gere, ca s extind anal ogi a. Ac um ne g sea m în Sound, l îng Long Island, iar valuril e i vîntul se mai domol iser . Am a mbal at motoarele i ne -a m îndrept at spre est. Beth era tot în spatel e me u i m înl n uia, dar nu l a fel de strîns. De parte, în dreapt a, se vedea conturul întunecat al vechiul ui far de pe Plum Island. ti am c , dac reu ea m s ajung în spat ele acelui promontori u, era m mai la ad post de val uri i de vî nt, la fel cum se î ntîmplase cî nd în calea furtuni i se interpuse se Shel ter Island. Plum Island nu era la fel de înalt ca Shelt er Island, deci mai expus cure n i lor di n largul Oceanul ui At lantic, tot u i ar fi trebuit s ne ofere un oarecare ad post . - Sînte m în vi a ? m-a î ntrebat Beth. - Bineîn eles, i -am r spuns. Ai fost foarte curajoas , a m ad ugat. i foarte cal m . - Era m paralizat de spai m . - N-are i mportan . Mi -am desprins o mî n de pe volan i i-am strî ns mî na dreapt , care r m se se încle tat pe st omacul me u. A adar, a m ajuns pe partea ferit a Plum Isl and i am trecut prin dreptul farului, care a r ma s în dreapt a noastr . Acum vedea m lumina farul ui, un punct verde care p rea cumva s ne î nso ea sc . I-a m atras aten ia lui Beth i ea mi -a spus: - Pentru vedere pe ti mp de noapte. Ne urm resc ni t e oa me ni ai lui Stevens. - A a e, am î ncuvi in at. Ca m asta-i toat paza de care di spune insula într-o ase me nea noapte. Vî ntul era par i al bl ocat de Plum Isl and, iar marea era pu in mai calm . Auzea m valurile sp rgînd u-se pe plaj , la vreo sut de met ri de noi. Prin perdeaua de ploai e am v z ut o str l ucire l uminoa s î n spatel e copacilor i mi -a m dat sea ma c era lumi na de veghe din cl direa laborat orului principal. înse mna c generatoarele conti nua u s func ioneze, a adar, filtrele de aer i du uril e erau puse în ac i une. Ar fi fost mare ghinion s sc p m c u via di n furt un i s acost m pe Plum Island, ca s muri m de ant rax. Z u a a! Beth s-a despri ns de mi ne i a i e it din ungherul î n care st tuse, adic între scaun i fundul me u. S-a a ezat al t uri, inî ndu-se de mî nerul fi xat în bord. ² Ce crezi c s-a î ntîmpl at cu Tobin? m-a î ntrebat. ² Cred c i-a conti nuat drumul , ocoli nd extremitat ea sudic a insulei . Probabil î i închi pui e c am murit. ² Proba bil, a î nt rit Beth. A a m-a m gîndit i eu. ² Da, da. Afar de cazul în care ine l eg t ura radi o cu cineva de pe Plum Isl and, c ruia tipul de la far i -a spus c am re u it s sc p m cu via . Ea a chibzui t o clip , apoi a întrebat: ² Crezi c are un complice pe Plum Island? ² Nu tiu. Dar vom afla curî nd. ² Bine... i unde se duce Tobin acum?

² Exist un singur l oc în care se poat e duce, i acela se afl chiar pe aceast parte a insulei . Ea a î ncuvi in at din cap. ² Cu alte cuvinte, se î ndreapt încoace di n direc ie opus , a a c vom da na s î n nas cu el. ² Voi încerca s evit înt îlnirea. Dar trebuie, cu ori ce pre , s ajung pe partea ad posti t a insulei, dac vrea s ancoreze i s vin pe plaj cu baleniera. Ea s-a gî ndi t pu i n i a întrebat: ² Noi vom coborî pe insul ? ² Sper c da. ² Cum? ² Voi încerca s ajung cu barca pe pl aj . Ea a l uat din nou harta i a spus: ² Exist stînci i bancuri de ni sip aproa pe pe toat lungi mea plajei. ² At unci, alege un loc f r stînci i f r ni sip. ² încerc. Am mai înai ntat spre est cîteva minute. M -am uitat la cadranul de combust ibil i am v zut c acul atinse se pozi ia zero. tiam c era mome ntul s î ncerc s aj ung pe plaj , î nt rucît, dac se termina combusti bilul, am fi r mas la chere mul vij eliei, adic fi e împi n i în larg, fie arunca i pe st înci. Tot u i, înainte de a atinge plaj a, voiam s v d pentru ultima oar iahtul lui Tobin. - John, se termi n benzina, m-a at en ionat Beth. Ar fi bine s te îndrep i spre plaj . - O sec und . - Nu a ve m nici o secund de pierdut. Pîn la plaj mai sunt vre o sut de met ri. îndreapt barca într-acolo chi ar acum. - Vezi dac reperezi i aht ul, undeva în fa a noastr . Ea avea binocl ul înc atî rnat la gît , a a c l-a dus la ochi i s-a uitat peste parapetul de la prova. - Nu, nu v d ni ci un i aht. Du-te spre plaj . - înc o secund . - Nu! Ac um! Tot timpul am f cut cum ai zis tu. Acum e rî ndul t u s m asc ul i. - Bine... Dar n-a m apucat s îndrept barca înspre pl aj , c vîntul s-a opri t brusc i a m v zut un i ncredibil zid de nori ridicîndu-se î n fa a noastr . Lucru i mai incredi bi l, deasupra capului a m v z ut cerul nop ii, print re norii învolbura i, ca i cum l -a m fi privit din fundul unei fînt îni. Apoi am v z ut stel e, pe care nu credea m s apuc s le mai v d vreodat . - Ochi ul furtunii tocmai trece pe deasupra noa str , a spus Beth. Ac um vîntul se domol ise si m itor, de i valuri le r mînea u l a fel de mari. Lumi na st elelor p trundea filtrat pri n aceast gaur rotund , a a c am v zut plaja i marea. - Spre rm, John, m-a î nde mnat Beth. N-ai s mai prinzi o ase menea ocazi e. Avea dreptate. Vedeam brizan i i i puteam s cal culez frecven a lor, vedeam i st încile ie ind di n ap , vedeam valuri sp rgîndu-se î n larg, se mn c în locul acel a erau bancuri de nisip. - Du-te! - O clip . Trebuie s v d unde a acost at ne mer nicul. Nu vreau s -i pierd urma pe i nsul . - John, nu mai ai combusti bil! - Mai am dest ul. Uit -te dup Chri s-Craft. Beth s-a rese mnat, a dus bi nocl ul la ochi i a cercetat linia orizontul ui. Dup un interval care a p rut a fi jum t ate de or , î n realitate doar un mi nut sa u dou , a ar tat î ntr-o direc ie. - Acol o! a excla mat ea i mi-a î ntins bi noclul. Am încercat s str pung cu privirea bezna i pl oai a i am descoperit , profi lat pe li nia ori zont ului, ceva ce putea fi punt ea de comand a iahtului... . sau, poate, o îngr m dire de stînci . Cînd ne-a m mai apropiat pu in, am v z ut c era chiar i ahtul, relativ i mobil, se mn c Tobin aru nca se -cel pu in dou ancore, :l a prova i la pup . I-a m întins binoclul lui Beth. - Bine. Porni m spre plaj . ine-te bine. Fii at ent la stî nci i la nisi p. Beth a î ngenunc heat pe scaunul e i i s-a aplecat în fa , cu degetele încle t ate pe rama parbrizului spart. Vedea m pe chipul ei c fiecare mi care îi provoca dureri. Am înt ors al upa într-un unghi de nou zeci de grade i am îndreptat -o cu prova spre plaj a care se z rea în dep rtare. Valuril e

au î nceput din nou s se sparg la pupa, a a c am a mbal at mot oarele. Avea m nevoi e s -mi mai ajung combust ibilul doar un mi nut sau dou . Plaja se apropi a i se vedea din ce în ce mai clar. Pe m sur ce înaint am, valuril e care se sp rgea u de ni sip deveneau tot mai monstruoa se i mai asurzitoare. - Banc de nisi p chiar în fa a noa str ! mi -a st rigat Bet h. tiam c nu put ea m vi ra la timp, a a c am a mbalat mot oarele la maxi mum i am trecut peste banc ul de nisip. Plaja se g sea acum la mai pu in de cinciz eci de met ri i m-a m gîndit c ni se oferea o a ns . în clipa urm toa re Formula s-a i zbi t de ceva mult mai dur decît un banc de nisip i a m auzit zgomotul inconfunda bil al fi brei de sti cl sf rîmat e. O frac iune de secund mai tî rziu, barca s-a ridicat din ap , apoi a c zut la loc, cu o bufnitur . Am aruncat o privi re spre Bet h i am v z ut c se inuse bi ne. Ac um a mbarca iunea devenise f oarte lene i îmi imagina m apa n v li nd în untru prin coca sf rî mat . M ot oarele p reau s func i oneze chiar i la vite z ma xi m . Val urile care veneau spre noi ne î mpi ngea u spre plaj , 'dar curen ii submarini ne tr geau înapoi în golul dintre valuri. Dac înaint am cumva, atunci o f ceam cu vit eza mel cului. între ti mp barca lua ap , am v z ut apa cli poci nd la baza sc ril or c are duceau sub punt e. - Nu înaint m! a stri gat Beth. S porni m înot ! - Nu! R mîi în barc . A teapt val ul potrivit. Am a t ept at, privind rmul care se apropia, apoi se îndep rta pre de alt e ase val uri. Am privi t î n urm i a m v z ut cum se aduna u talazuril e. în cele din urm , am v zut formî nd u-se î n spatel e nostru un val uri a i am schi mbat ma neta de viteze pe pozi ia zero, gata -gata s scufund barca. Formula a fost smuci t pu in înapoi, apoi a prins val ul, ceva mai jos de creasta de spum care se for ma. ² Las -te în jos i ine-te bine! a m strigat spre Beth. Ea s-a ghe mui t i s-a ag at de baza scaunul ui. Val ul ne -a proi ectat ca pe o pl an de surf pe crea st a înspumat , cu o ase me nea for , î ncît Formula, înc rcat cu cît eva sute de kilogra me în plus, s-a comportat ca un co de t resti e prins în vî ltoarea unui rîu. Antici pase m o acostare tip amfibie, dar urma s fie mai curînd o debarcare aeropurt at . în ti mp ce era m azvîrli i spre r m, a m avut prezen a de spiri t s opre sc motoarele, a a c , dac supravie uia m acost rii, barca s nu explodeze, în event ual itatea c ar mai fi r ma s combustibil în rezervoare. De ase me nea, m pre ocupa ideea cel or dou elice care ar fi putut s ne decapiteze. ² ine-te bine! a m urlat . ² Nu z u? m-a i ronizat ea. Am aterizat cu prova înai nte pe pl aja sp l at de val uri. Formula s-a rost ogol it pe o part e i amîndoi a m s rit jos, chiar în secunda în care un alt talaz venea s se sparg de rm. Am g sit o ri dic tur stî ncoas i m-a m prins cu bra ul de ea, î n ti mp ce cu mî na r ma s li ber am prins încheietura lui Beth. Val ul s-a spart i s-a retras, iar noi a m s ri t î n picioare i am al ergat cît put eam de repede c tre un teren mai ridicat, î n ti mp ce Beth î i ap sa cu pal ma coa st a r nit . Ne -a m trezit fa în fa cu o falez erodat de valuri i am început s ne c r m pe ea, pe nisip ud i argil , desprinzînd buc i mari de oxid de fier. ² Bine ai venit pe Pl um Island, a spus Beth. ² Mul ume sc. Am reu i t cumva s ajunge m în vî rful falezei i ne -a m pr bu it la p mînt, la o în l ime sigur fa de ni velul m rii . Am r ma s z cînd î n iarb timp de un mi nut î ntreg. Apoi m-a m ridicat în picioare i am pri vit în j os, spre plaj . Formul a z cea r st urnat i a m v z ut c avea coca sf rî mat . S-a rostogolit din nou, purtat de un val care se ret r gea spre larg, apoi i -a rec p t at pozi ia cîteva mo ment e, s-a r sturnat di n nou i un alt val a purtat -o c tre plaj . - Nu mi-a dori s fiu acum în barc , i-am spus lui Bet h. - Adev rat , dar nu-mi doresc ni ci s fiu ai ci, pe insul , a replicat ea. - Di n lac în pu , am comentat eu. - M î mbol n ve ti ! s-a r stit ea. - O idee bun pentr u un tri cou, am sugerat. Ä M-am îmboln vi t pe Plum Isl and. " Te-ai prins? - Vrei s taci din gur m car ci nci minute? - Sigur c da.

De fapt, îmi pri ndea bine t cerea, dup ore î nt regi de vînt, de ploaie i de motoare de alup . Auzea m cum i ni ma î mi bubui a în piept, cum sîngele mi se zb tea l a tî mple i cum îmi vî jîiau pl mînii. Totodat , un glas î mi r suna î n creier: Ä Fere t e-te de oa menii mi ci de statur , înarma i cu pu t i mari ".

35
Am r ma s trînti i pe iarb , încercînd s ne veni m în fire i s ne trage m sufl etul. Eram ud l eoarc , înghe at, plin de vîn t i i m durea pl mînul r nit. îmi pi erduse m pantofii sport, dar am re marc at c i Beth era în pi cioarele goal e. Partea bun era c sc pase m cu via i c mai avea m arma î n tocul de la um r. Mi -am sc os revol verul i m-a m a sigurat c ulti mul cartu era preg ti t de tragere. Beth i -a pi p i t buzunarele i m-a anun at : - E în regul ... îl am i eu pe al me u. Era m î mbr ca i tot în ma ntale de ploaie i vest e de sal vare, dar a m observat c Beth pierduse bi nocl ul pe care îl avuse se l a gît. Am pri vi t apa i rotirea strani e a noril or î n jurul ochiului furtunii. Continua s plou , dar nu prea t are, iar stropii nu erau mî na i de vînt . Cînd e t i ud pî n la piele, nu mai conteaz cîteva pic t uri de ploai e. Grij a mea era s nu face m hipotermie, dac r mî nea m culca i prea mult. M -a m uitat la Beth i am înt rebat-o: - Ce- i face t ietura de pe frunte? - E bine. Am udat-o cu ap s rat , a ad ugat. - Bun. Dar ra na de glon ? - Ne maipome nit , John. - Dar celelalte t ieturi i vîn t i ? - Fiecare di ntre ele e într-o st are ne mai pome nit . Mi s-a p rut c ghicesc în gl asul ei o not de sarcasm. M-a m ridicat i am constatat c abia m mai ine au pici oarele. - Tu te si m i bi ne? m-a î ntrebat Beth. ² Da. M-am a plecat spre ea i m-a pri ns de mî n , s rind î n picioare. Bun, am spus, combi nînd expre siile. Deci am sc pat di n lac, dar n-a m ie it i din pu . Ea mi -a r spuns pe un ton grav: ² Cred c Tom i Judy ar fi mîndri de priceperea t a la naviga ie. Nu i-a m r spuns. M ai r mînea o fraz nerost it , ceva î n genul Ä Emma ar fi mul umit i flat at s vad cît e ai f cut pentru ea". ² Cred c ar trebui s merge m î n direc ia canalul ui Gut, ca s g si m laborator ul pri nci pal, a sugerat Beth. Nu i-a m r spuns. ² Imposi bil s nu vede m lumi ni le, a continuat ea. Vom chema în ajutor pazni cii de pe Plum Island. Eu voi da t elefon sau voi lua leg tura radio cu sec ia mea de poli ie. Ni ci de ast dat n-a m spus ni mic. Ea a ridicat ochii c t re mine. ² John? ² N-a m veni t pîn aici ca s -l chem în ajut or pe Paul St evens, a m replicat. ² John, nu sînte m într-o form de zi le mari, am r ma s de scul i i dispune m numai de cinci gloan e. E ti mpul s che m m pol i ia. ² Dac vrei, mergi în cl direa principal . Eu m duc s -l g se sc pe Tobin. I-a m întors spatele i am pornit pe fal ez , c t re est , spre locul de pe pl aj î n care v zuse m a ncorat iahtul lui Tobin, vreo apt e sute de met ri mai î ncol o. Ea nu m-a st rigat, dar un minut mai tî rzi u p ea al t uri de mi ne. Ne -a m cont inuat drumul î n t cere. P strasem ve st el e de sal vare, atît ca s ne in cald, cît i fii ndc niciodat nu ti ai cî nd puteai ajunge i ar în ap . Copaci i cre teau pîn la buza fal ezei erodat e, î mprej mui i de tufe dese. Desc ul i cum era m, p ea m cu b gare de sea m i nu înaint am prea repede. în ochi ul furtunii vî ntul era slab i aerul foarte l ini tit. Auzea m chiar ciri pi t de p s ri. tiam c ai ci, în ochiul furt uni i, presiunea aerului era ext rem de sc zut i, de i de regul nu era m sensibil la modific ril e de presiune, m si m ea m oarecum.. . cu capsa pus , pu in ca m susce pt ibil. De fapt, sincer s fiu, poat e mai degrab ne rvos i ani mat de gî nduri cri minal e. Beth mi s-a adresat aproa pe î n oa pt . - Ai vreun pl an? m-a î ntrebat ea. - Bineîn eles. - Ce plan, John?

- S nu ne agi t m. - Gr ozav, n-a m ce zice. - A a e. Printre norii cenu ii se st recurau cî teva raze de lun i reu ea m s vede m ca m la trei metri în fa a noa st r . Cu t oat e acestea, era destul de ri scant s înaint m pe muc hi a falezei, di n cauza eroziuni i, a a c ne-a m dep rtat de rm, pî n a m dat de drumul cu pi etri pe care o luase microbuz ul l ui Paul Stevens cînd se îndreptase c tre partea estic a insul ei. Drumul îngust era bl ocat cu copaci smul i din r d ci n , cu crengi rupte, a a c nu avea m mot ive s ne te mem c ne -ar fi put ut surpri nde vreo patr ul . Ne -a m odi hni t pe trunc hiul unui copac pr bu it . Vedeam cum se î n l a în aer aburul r sufl rii noastre. Mi -a m sc os ve sta de sal vare i ma nt aua de ploaie, apoi tocul de arm i bl uza pe gît. Am reu it s sfî ii bluza i am înf urat pici oarele l ui Beth î n cele dou buc i. - Acum î mi sc ot chilo ii. S nu t ragi cu ochi ul, am spus. - Nu trag cu oc hi ul. Te deranjeaz dac m uit , pur i si mpl u? Mi -am scos bl ugii uzi i li pi i de piel e, apoi chilo i i, pe care i-am rupt în dou . - Por i chilo i? Credeam c umbli cu suspe nsor. Nu tiu de ce, dar domni oa ra Penrose p rea s aib chef de glum . Presupun c era euforia supra vie ui torului care t recuse print r-un mome nt de oc. Mi-am înf urat t l pi le î n cele dou fî i i. - i-a dona chi lo ii mei, dar erau atît de uzi cînd m-a m schi mbat în barc , încît nu m-a m obosi t s mi -i pun iar. Vrei c ma a me a? - Nu, mul ume sc. E în ordi ne. Mi -am pus din nou bl ugi i, apoi tocul de pist ol di rect pe piel e, ma ntaua i vesta de sal vare. îmi era cumplit de frig, am început s dîrdî i. Am cercet at rana lui Beth, care sîngera u or, alt fel p rea în ordine. Am continuat s merge m pe drumul ne pi etruit. Cerul începea s se î ntunece din nou; ti am c ochiul furtuni i se depl asa spre nord i c , în curî nd, ne vom g si în por i unea ei final , care avea s fi e la fel de violent ca i pri ma. - Cam pe ai ci a ancorat Tobin, i-a m optit lui Bet h. Din acest mo ment gura î nchi s i aten i e la fiecare pas. Ea a î ncuviin at din cap i amîndoi a m pornit spre nord, î n afara drumul ui b tut, pri n p dure, î napoi c tre muc hia falezei. Cam l a cincizeci de metri de rm a m v zut i ahtul Chris-Craft, luptî ndu-se cu valurile î ntre cele dou parî me de ancorare fi xat e de Tobin l a prova i la pupa. în lumina difuz am v z ut mica bal eni er pe pl aja de l a picioarel e noa stre i am dedus c Tobi n ajunse se pe rm. De fapt, de l a balenier pornea o frînghie care urca faleza, fiind legat de un copac, în apropi erea locului în care ne ghe muise m noi. Am r ma s ne mi ca i , cu auzul încordat , î ncercînd s deslu i m ceva pri n întuneri c. Era m convins c Tobin o lua se spre interiorul insulei . - A plecat s caute comoa ra, i-am optit lui Bet h. Ea a î ncuvi in at din cap i a spus: - Nu ne pute m lua dup el. S a t ept m aici pî n se întoarce. î n acel mome nt am s -l arest ez, a ad ugat . - Do mni oara Virt ute-întruchipat . - Ce dracu' mai însea mn i ast a? - însea mn , domni oar Penrose, c nu arestezi pe cineva care a î ncercat de trei ori s te omoare. - Doa r nu vrei s -l ucizi cu sî nge rece. - Pui pari u? - John, mi-a m riscat via a ca s te aj ut în barc . îmi e ti dator, înc r spund de acest caz, a ad ugat. sunt poli ist i vreau s -l rezolv în fel ul meu. Nu aveam nici un mot iv s discut, decizia mea era deja luat . Beth a sugerat s dezl eg m frînghia i s l s m valuril e s t rag în larg barca, t i ndu-i lui Tobin orice posi bi lit ate de retragere. Eu a m precizat c , dac Tobin avea s vin dinspre pl aja de dedesubt, avea s vad c barca di sp ruse i va i ntra în pani c . - A teapt ai ci i acoper -m , i -am cerut l ui Beth. Am apucat frînghia i a m coborît pe ea cei cinci met ri care m desp r eau de barc , pî n pe plaj a pres rat cu pi etre. La pupa a m g sit lada de plasti c pe care o v zuse m cînd barca se g sea în hangar. în untru se aflau o mul ime de m run i uri, de i cornul de cea c -i descoperise m int en iil e i ascundea unele piese ale basmul ui di n

disp ruse. Probabi l c Fredric Tobin î i închipuia

buc ele. Nu avea nici o importan - oricum, nu-i era dat s ajung î n fa a celor doisprezece jura i. în orice caz, am g sit un cle t e i am scos ti ftul de sigura n care fixa elicea de axul ei. în lad am mai g sit cîteva tifturi i l e-a m vîrî t pe toate în buz unar. Tot acolo a m desc operit un cu it mi c pentru cur at i tran at pe te; l -am luat i pe acela. M-am uitat dup o lantern , dar la bordul mici i ambarca iuni nu se afla ni ci una. M -a m c rat pe fal ez cu ajut orul frînghiei, propti ndu-m în peretel e nisi pos cu t l pile înf urat e în fî iile de chi lo i. De sus, Beth mi -a î ntins mî na i m-a aj ut at s urc. - I-a m sc os t iftul de la elice, am anun at-o. Ea a î ncuvi in at din cap. - Bravo. L-ai p strat, în caz c ave m ne voie de el mai tî rziu? - Da. L-a m înghi it. Chiar am mutr de prost? - Nu ai mutr de prost. Doar faci prosti i. - Astea in de st rategia mea. l -am dat t ifturile i am p strat cu itul. Spre surprinderea mea, Beth a spus: - Ascul t , iart -m pentru cel e cîteva replici mai r ut cioase. Sînt obosi t i nervoa s . - Nu- i face probl e me. - Mi-e frig. Ne-a m put ea... st rînge î n bra e? - S ne frînge m în bra e? - S ne strîngem în bra e. Se zice c , dac stai îmbr i at, î i p strezi c ldura corpului. - Bine. Am citi t ast a undeva. Bine.. . A adar, oarecum sti ngheri i, am început s ne st rînge m ² sau s ne frînge m ² în bra e, eu a ezat la baza unui uria trunc hi pr bu i t, iar Bet h la mine în poal , cu bra el e pe dup gî tul meu, cu obrazul asc uns l a pieptul me u. Acum î mi era ceva mai cald, de i îmbr i area nu avea ni mic senzual , dat e fii nd împrejur ri le. Era, pur i si mplu, un c ontact uman, l a fel ca munca în echip sa u supravie ui rea. Fuse sem mul t vre me î mpreun , ne apropi a m de sfî r it ul aventuri i i cred c amîndoi si m ea m c , de l a moartea Emmei , ceva se schi mbase între noi. în orice caz, tr iam i o experien gen Robi nson Crusoe, Insula comoril or sa u ceva ase m n tor i cred c m distra m l a fel cum se di streaz b i e ii de t oate vîrstele, m surînd u- i for el e cu omul i cu natura. Totu i, avea m impre sia dist inct c Bet h Penrose nu împ rt ea ent uziasmul me u copil resc. Fe mei le t ind s fie mai practi ce i le amuz mai pu in s se stropeasc cu nor oi. De ase me nea, cred c vîn t oarea i uciderea nu au prea mare pri z la femei . Or aici toc mai despre asta era vorba: vî n toare i ucidere. Prin ur mare, a m r ma s un timp î mbr i a i, ascultî nd vîntul i ploaia; priveam c um iahtul se leg na i zbit din toate p r i le de va luri , cu parî mel e înt inse l a maxi mum; era m cu oc hii la plaj a de sub noi i cu urec hi le ci ulit e la orice zgomot de pa i venit di nspre p dure. Dup vreo zece minute ne -a m desprins di n îmbr i are i m-a m ridicat î n picioare, ca s -mi dezmor esc încheiet urile, pri lej cu care a m re marcat o nou i nea tept at în epeneal a b t rînului me u arbore motor. ² M-a m mai înc lzit , i-am spus lui Bet h. Ea s-a a ezat la baza trunc hiul ui pr bu it , prinzîndu- i genunchi i cu bra ele. Nu mi -a r spuns. ² încerc s m pun în pant ofii lui Tobin, am ad ugat. ² M car el are pantofi . ² Adev rat . S zicem c - i croie t e drum c tre i nteriorul insulei , spre locul în ca re este ascuns comoara. Da ? ² De ce c tre interiorul insulei? De ce nu undeva pe plaj ? ² Poate c , ini ial, comoara a fost g sit în apropi erea plajei, poate pe una dintre faleze, poate acest ea sunt Lespezile C pit anul ui Ki dd, dar cu sigura n c so ii Gordon au scos comoara di n groa pa în care o descoperi ser , întrucît ma rginile gropii se puteau l esne pr bu i i at unci ar fi fost nevoi i s sape î nc o dat . Corect? ² Proba bil. ² Cred c so ii Gordon au ascuns comoara undeva în interi orul Fortului Terry sa u pri n î mprejuri mi, ori poate în l abirint ul de fortifica ii de artileri e pe care l -am v z ut cînd am vizi tat insula. -Posibil . ² Prin ur mare, pre supunînd c Tobin cunoa te locul, trebuie s-o transport e pri n p dure pîn ai ci. Ast a ar put ea s î nse mne dou sa u trei drumuri, depi nde de greutat ea ei. Corect? - S-ar put ea.

- Deci , dac a fi în locul l ui, m-a duce s iau comoara, a aduce-o ai ci i apoi a coborî-o pîn la barc . N-a î ncerca s m înapoiez cu barca pîn la i aht pe a a o vre me, ca s nu t ransfer comoara în valuri. Am dreptate? -Ai . - A adar, va a tepta în mica balenier ca furtuna s se pot oleasc , îns va încerca s plece înainte de zorii zil ei, înaint e ca elicopt erul i b rcile de patrul are s - i înceap rond ul. Corect? - Corect i de ast dat . i at unci? - i at unci, trebuie s încerc m s merge m pe urmel e lui i s -i s ri m î n spate, de îndat ce va recupera comoara. Am dre ptat e? - Ai ... ba nu, nu ai. Nu- i în el eg ra i ona me ntul. - E compli cat, dar logi c. - E o prost ie, John. Logica ne spune s r mî ne m aici . Indi ferent ce se întî mpl , Tobi n se va întoarce i ne va g si aici, a t eptîndu-l. - Tu po i s -l a tep i. Eu am pl ecat pe urmele ne mernicului. - Ba nu, nu pl eci. E mai bine î nar mat decît tine, iar eu nu- i împrumut pi stolul meu. Ne -a m pri vi t unul pe cel lal t, dup care eu am spus: - M duc s -l g se sc. Vreau s r mîi aici i, dac apare î n li psa mea. .. - At unci însea mn c , proba bi l, te-a uci s. R mî i ai ci, John. în doi sînte m mai în si gura n . Gînde t e ra i onal , a ad ugat . Am ignorat înd e mnul i am î nge nunc heat al turi de ea. I-a m luat mî na i am spus: - Coboar pîn la barc . Ast fel î l vei putea vedea dac va veni dinspre plaj sau dac va coborî pe frî nghi e. Asc unde-te dup stîn ci. Cînd va aj unge atît de aproape, încît ai s -i po i ve dea si lueta profil at cl ar pri n întuneri c, inte t e primul gl on unde va pe la mi jlocul siluet ei, apoi f repede un pa s î nainte i t rage-i un glon în cap. Bine? Cîteva secunde Beth nu mi -a r spuns, dup care a încuvii n at din cap. A zîmbi t i a r spuns: - i abi a dup aceea spun: Ä Mîinile sus! Poli ia!" - Exact. începi s înve i. Ea i -a scos pi stolul calibrul 9 mm i mi l -a î ntins. ² Dac se î nt oarce aici , n-a m ne voi e decît de un singur glon . Ia -l tu. Mai are patru focuri. D -mi -1 mie pe al t u. Am zî mbit i am spus: ² Sist emul metric m încurc . R mî n credincios armei mel e a mericane cali brul 38, cu ase focuri. ² Cinci. ² A a e. Va t rebui s in mint e a m nuntul. ² Te pot convinge cumva s renun i? -Nu. Ei bine, un s r ut fugar poat e ar fi pi cat bi ne, dar presupun c nici unul din noi nu a vea st area de spi rit potrivi t ,i-am strî ns mî na, ea mi -a r spuns în acel a i fel, apoi m-a m ridicat în pi cioare i m-a m îndep rtat, porni nd printre copaci, departe de faleza b t ut de vî nturi i departe de Bet h. Dup vreo ci nci mi nute a m reve nit la drumul cu pi etri . Mi-am ima ginat c eram Fredric Tobin. Poat e c tipul avea i o busol , dar indiferent dac avea sau nu, era sufi cient de inteligent ca s t ie c trebui a s - i fac un se mn pe un copac, ca s tie por iunea de drum pe care se aña, în raport cu locul de pe plaj în care acostase. M -a m uitat înjur i iat c am g sit o frî nghi e alb , legat între doi copaci afla i l a o dep rtare de vreo trei metri. Am dedus c era busola i mprovizat a lui Tobin i , de i eu nu avea m busol , ni ci un Empire State Buildi ng dup care s m orientez, reie ea c Tobin se î ndrepta aproa pe cu sigura n c tre sud. Am pornit print re copaci, încerc înd s men i n aceea i direc i e. Sincer s fiu, dac n-a fi avut noroc i n-a fi dat peste un indi ciu care s -mi arat e încotro se duse se Tobi n, poate c m-a fi î ntors la Beth. Dar avea m acest sent i me nt - aproape o certit udi ne - c ceva m împi ngea spre Fredri c Tobin i spre comoara c pitanul ui Ki dd. Aveam o vi ziune clar cu mine, cu Tobin i cu comoara, iar în umbrele di n jurul nostru se asc undeau mor ii: Tom i Judy, so ii Murphy, Emma i însu i Ki dd. Terenul se ridica în pant i curînd m-a m g sit la marginea unui lumini . De cealalt parte a lumi ni ului am deslu it dou cl diri mi ci, profilat e pe ori zont ul î nt unecat. Mi-am dat seama c m g sea m la ma rginea fortului abandonat, denumit Fort Terry. M -a m uitat în j ur, în c utarea unui indiciu, i am g sit o funi e care atîrna di ntr-un copac. Era punct ul î n care Tobin i e ise di n

p dure i , t otodat , punct ul de i ntrare la î napoi ere. Dup t oat e aparen el e, pil otul aut omat di n mi ntea mea func iona destul de bine. Dac a fi fost pas re mi gratoare i a fi zburat c tre sud, m-a fi g sit exact î n drum spre Flori da. Nu m mira c Tobi n se î ndrepta spre Fort Terry. Pract ic, toate drumuri le i potecil e de pe Pl um Island se întîl neau aici. în acest loc se g sea u sut e de ascunz tori cum nu se poate mai pot rivit e, print re cl di rile abandonat e i în apropierea bunc relor de artilerie. tiam c , dac a tept am î n acest punct , l -a fi putut lua prin surprindere la î napoi ere. Dar starea mea de spi rit era mai pot rivit pentru vî n toare, nu avea m r bdarea nece sar pentr u o a mbuscad . Am r ma s pe l oc cîteva minute, încercînd s -mi dau sea ma dac de ceal alt parte a l umi ni ului m a t epta cineva înarmat cu o pu c . Din sute de filme de r zboi, î nv ase m c nu trebuia s t raversez un lumi ni , ci s -l ocolesc. Dar, dac proceda m astfel, risca m fie s -l pierd pe Tobi n, fi e s m r t cesc. Trebui a s urme z acela i traseu cu el. Ploaia devenea tot mai deas i vîntul se înte ise. M sim ea m îngrozi tor. Mi -am l sat capul pe spat e, am deschi s gura i a m l sat s curg pu i n ap curat pe fa i pe gît. Mi -am mai reve nit pu in. Am p truns în l umini i a m conti nuat s merg spre sud, pri n teren deschis. Pî nza în care îmi î nf ura se m picioarel e se f cuse zdren e, iar t lpile î mi sîngerau i m durea u. Mi -am repetat c era m mai rezist ent decît Tobin- picioru e-delicat e i c nu avea m nevoie decît de un gl on i de un cu it. M -a m apropiat de cel l alt cap t al lumi ni ului i am v zut un ir sub ire de copaci care desp r ea cîmpi a de î ntinderea fortului Terry. Nu avea m de unde s tiu încotro apuca se i ni ci se mne nu l sase, înt rucît acum cl diril e îi serveau de reper. Nu-mi r mînea decît s gr besc pa sul. Am mer s în zig zag de la o cl dire la al ta, c utînd vreo urm a trecerii lui Tobin. Dup ci rca zece minute a m aj uns lî ng vechiul comanda me nt. Mi -am dat seama c -l pierduse m i c s-ar fi putut duce oriunde: spre sud, pe plaj a cu foci; spre ve st , c t re cl di rea princi pal ; spre est, c tre por i unea în for m de ant ricot. Ori poat e se asc undea pe undeva prin preaj m , a teptî nd s m apropii. Dac nu c umva îl pi erduse m di n vedere, la fel cum se înt împl ase pe mare, ca apoi s vi n în spatel e meu. Nu era se mn bun. Am decis s veri fic restul cl dirilor di n fort i am î nceput s alerg în pozi ia ghe mui t c t re capel . Deodat am auzi t t rosnitura unei pu t i i m-a m l sat la p mînt. Am încre me nit acol o i imedi at a r sunat alt împu c tur . Erau zgomote stra ni i, în bu ite, dup ele nu urma se un pocnet sonor ascu it i ni mic nu-mi uierase pe deasupra capului . Mi -am dat sea ma c gl oan ele nu- mi fuse ser desti nat e mi e. Am alergat c tre peretel e bisericii cu acoperi de indri l i am privi t î n direc ia di n care apreci am c veniser focurile de arm . La vre o ci nci zeci de metri dep rtare am v zut st a ia de pompieri i mi -a trecut prin mint e c focuri le fuse ser t rase în interi or, de aceea se auziser atît de stins. Am pornit într-acolo, dar din nou m-a m l sat la p mînt: una dintre por ile uri a e de deasupra a început s se deschi d . Pu in cîte pu in, ca i cum cineva ar fi tras de ea cu o frînghi e petrecut peste un scri pete. M-am gîndit c poate fuse se înt rerupt cure nt ul el ectric. La ferestrele de la etaj am v z ut o pîlpî ire: o luminare sa u o la mp cu petrol. în orice caz, înaint e de a hot rî ce s fac, di n garaj a ie it o a mbulan mare, cu faruril e sti nse, care a i e it pe drum i a pornit spre est, spre por iunea îngust de uscat care sem na cu osul unui antri cot, unde se g seau rui nele de cazemate. Ambula n a avea un a siu î nalt i t recea cu u urin pest e obsta colele care bl ocau osea ua. Curînd s-a pi erdut în întuneric. în pi cioarele goale, am al ergat cît am putut de repede spre sta i a de pompi eri, mi-a m scos re volve rul i m-a m n pust it în untru prin u a deschi s a garaj ului. în i nterior am v z ut alt e trei ma ini de po mpieri . M aflam de atît a ti mp î n ploaie, încî t l ipsa ei vreme de cît eva sec unde mi -a dat o senza i e ciudat , cu care îns m-a m obi nuit rapid. Pe m sur ce vederea mi se adapta l a înt uneric, am desl u it în cel l alt cap t al garajului o bar vertical i pîlpîirea unei lumi ni care venea di n camera de la etaj, filtrat pri n deschiz tura din tavan. în st înga barei am v zut o scar lat . M-am dus la bar i am urcat treptel e scî r îitoare, cu pist olul a intit î n fa a mea. tiam c nu

m p tea nici un peri col, dup cum t iam i ce aveam s desc op r . în capul sc ri lor se g sea o î nc pere lumi nat de l mpi cu petrol . La l umina l or a m v z ut doi b rba i l ungi i pe prici urile lor. N-a fost nevoie s -i prive sc de aproape ca s -mi dau sea ma c erau mor i. Cu ace tia num rul vi ctimelor cunosc ute ale l ui Tobin se ridica la apte. F r îndoial c nu-mi trebui a un fl eac de proce s ca s -mi înc hei toate socotelil e. Lîng fi ecare pat se vedeau cizme i osete. M -am a ezat pe o banc het i mi -a m pus o perec he de osete groa se i cizme de cauciuc, care mi se potri vea u destul de bine. La perete erau ni te dul apuri, iar pe un alt perete se vedeau i mper meabi le i tri couri at îrnate într-un cuier. Nu c a fi crezut î n supersti ii, dar îmbr ca se m destule haine r ma se de l a mor i. în cap t ul î ndep rt at al camerei era o buc t ri oar , pe tejgheaua c reia am v z ut o cuti e cu gogo i de ciocolat . Am l uat una i a m mî ncat-o. Am coborît sc ri le i am ie it pe drumul care trecea de la est spre ve st, prin fa a sta iei de pompieri. Am pornit pe urmel e ambulan ei, luînd-o spre est, pe drumul pa vat care urca î n pant . Drumul era acoperit de crengi i ramuri rupt e, pe ste care t recuse a mbul an a. Am mai parc urs vre o a pte sute de metri . Dup vizi ta pe i nsul în compa nia lui Stevens, îmi a mi ntea m drumul chi ar i pe înt une ric. Ploaia c dea ca o perdea de ap , iar vîntul începea din nou s rup crengi le copacil or. Din cî nd î n cînd, auzeam cît e o t rosnitur care î mi ami nt ea de un foc de pu c i îmi s rea ini ma î n piept, dar zgomot ul prove nea de la ramurile care se frî ngeau i c deau prin frunzi ul copacilor. Un torent de ap , proveni t din zone mai înalte, se scurgea pe a mbele p r i ale drumului pavat. an uri le de scurgere de pe marginea drumul ui erau pline ochi i nu mai reu ea u s fac fa ; încerca m s -mi croiesc drum la deal, împotriva curentului, ocolind pî rtii de noroi i crengi rupte. Era, cu sigura n , mult mai nepl cut decî t mocirla di n fa a locuin ei mel e. Natura e cumpli t . Une ori natura e îngrozit oare. în orice caz, n-a m fost prea atent la ce se petrecea înaint ea mea, fii ndc în cl ipa î n care am ri dicat privirea, am v zut a mbul an a la nu mai cinci metri mai în fa . Am î ncre menit locului , mi-a m sc os pist olul i m-a m l sat într-un genunchi. Prin ploaia toren i al am v zut c un copac uria se pr bu i se, bl ocî nd drumul în fa a ambu lan ei. Ambula n a ocupa cea mai mare parte a drumului îngust, a a c a m oc ol it -o pri n stî nga, int rînd pî n la genunc hi î n torent ul de ap din an ul de scurgere. Am ajuns la portiera din drept ul ofer ului i a m aruncat o privire în untru, dar î n cabin nu era ni meni . A fi vrut s sc ot vehi culul di n func iune, îns portierel e erau încuiate, iar capota se închidea di n habitacl u. La dracu'! M-a m strecurat pe sub a siul înalt i mi -a m sc os cu i tul. Nu m pri cepeam prea mult la mecanic auto, dar ni ci Jack Spi nt ec torul nu avea prea multe cuno t in e de anatomie. Am t iat cele cîteva furt unuri care s-au dovedit a fi cele de ap i presiune hi draulic , apoi, ca o m sur de prevedere, am mai t iat i cîteva l eg turi electrice. De stul de convi ns c asa si na se m mot orul, am ie it de sub ma i n i a m cont inuat s merg pe drum. Am ajuns în mijlocul fort ifica iil or de artil erie, ni te ruine ma si ve din bet on, piat r i c r mid , acoperi te de i eder i vegeta ie, foarte ase m n toare cu ruinele maya pe care le v zuse m î n jungla de lîng Cancun. Asta se înt împl ase în luna mea de mi ere. Ai ci nu mai era lun de miere. Cu atî t mai pu i n a mea. Am continuat s î naintez pe drumul principal, de i în st înga i în dreapt a mea vedeam drumuri l turalnice, rampe i trepte de beton. F r îndoial c Tobin putea s fi p truns în i nt eriorul cazemat elor pe oricare dintre aceste c i. Mi-am dat sea ma c , proba bi l, îi pierduse m urma. M -a m oprit i m-a m l sat pe vine l îng un perete de beton de lîng drum. Toc mai voia m s fac cale înt oars , cînd mi s-a p rut c aud ceva în dep rtare. Am r ma s ascul tînd, încerc înd s - mi recap t suflul, apoi am a uzit zgomot ul din nou. Era un sunet asc u it, un fel de vai er, pe care într-un tî rziu l-am recunosc ut ca fiind un uier de siren . Venea de foarte departe i abia î l dist ingea m pri n vînt i prin ploai e. Se auzea de undeva dinspre ve st i era for mat di ntr-un sunet lung i ascu it, urmat de altul scurt i din nou unul lung. Nu m îndoia m c era o siren de alarm , una elect ric , probabil decl an at î n interiorul cl dirii pri ncipale. în copi l rie ajunse se m s cunosc si rena de al arm aeri an , or era limpede c acum nu auzeam a a ceva. Nu era al arm de

incendiu, nici de ambulan , nici de ma in de pol i i e, nici alarm pentru sc urgere de radi a ii pe care o auzise m cîndva î ntr-un fi lm d e inst ruire a poli i tilor. Deci , par ial prin elimi nare i par i al fiindc nu sunt chiar un dobitoc, am î n eles ² de i pîn atunci nu mai auzise m a stfel de se mnale - c ceea ce ascult am era alarma care anun a o avarie la sec i a de bioi zol are. - în numele Tat l ui... Cure ntul t rimis de pe continent fuse se î nt rerupt, iar generatorul de rezerv de lî ng cl direa principal proba bil încetase i el s func i oneze; pompele ac ionate de curent de aer negati v se opri ser , iar fi ltrel e elect ronice se defectaser . - Al Fiului ... Undeva, o siren puternic , ac i onat de o bateri e, anun a vestea cea rea i to i cei care f ceau de servici u pe insul în timpul uraganului erau obliga i s îmbrace costumel e de protec ie i s r mîn în a teptare. Eu nu avea m nici un costum. Ce dracu', n-a vea m ni ci m car izmene. .. - i al Sfîntului Duh. Ami n. N-a m intrat în pani c , î ntrucît ti am cu exact itat e ce t rebuia s fac. Ca la coal , cî nd cobora m la subsol de îndat ce auzea m sirenele de al arm , se mn c bombele ruse ti c deau probabil peste Fiorell o H. La Guardi a Hi gh. Ei, poat e c l ucruri le nu st teau chi ar atî t de r u. Vîntul sufl a cu putere di nspre sud spre nord.. . dar dac direc ia era alta? De fapt, furt una se îndrepta spre nord, dar vî ntul sufla î n sens i nve rs acelor de ceasorni c, a a c era de b nuit c orice ar fi fost antrenat de vijelie deasupra laboratorul ui pri nci pal din cap tul vest ic al insul ei putea aj unge aici, în extre mi tatea sudi c . ÄLa dracu'!" M -a m l sat pe vine î n ploaie i am cugetat la toate aceste lucruri - la toate crimel e, l a toat urm rirea prin furt un , l a cum sc pase m de moart e ca pri n urechil e acului, i a a mai depart e ² ca dup atîta z d rnicie omenea sc , orgoli u prostesc, l comie i în el ciune, s vin Doa mna cu Coa sa i s cur me fi rul vi e ii tuturor, f r deose bire. Paf! Ui te a a. în adî ncul sufl etului ti am c , dac generatoarele se defectau, atunci întreg laboratorul elibera în aer tot ce avea în untru. Ä t iam eu! t iam eu c a a se va î ntîmpla într-o bun zi !" Dar de ce toc mai azi? Cum de se î ntîmpl chiar în a doua zi di n via a mea, cînd m g sea m pe insula asta idioat ? Oricum, a m deci s s iau ambul an a, s m apropii cît mai mult de coast , s-o recupe rez pe Bet h, s urc m la bordul mici i bal eniere, apoi la bordul iahtului i s ne î ndep rt m cît mai mult de Plum Island, sperînd s nu se î ntîmple o nenorocire. Cel pu i n avea m o a ns , iar Doa mna cu Coa sa se putea î ngriji de Tobin în locul me u. Mi -a t recut prin mi nte alt gînd, de ast dat unul urît : dar dac Beth, recunoscî nd sirena, lua barca pîn l a iaht i ridica ancora? Am chibz uit pu in asupra acestei eventualit i i am decis c o fe meie în stare s urce la bordul unei b rcu e pe ti mp de furtun nu m-ar aba ndona t oc mai acum. i totu i ... ciuma era mai î nsp imî nt toare decît marea r scolit de furt un . în timp ce cobora m gr bit c t re ambul an , am aj uns la cîteva concluzii . Unu: ajunse se m prea depart e ca s mai dau înapoi; doi: nu voia m s aflu ce hot rîre l uase Beth; t rei: trebui a s -l g se sc i s -l ucid pe Fredric Tobin; patru: oricum, era m un om mort. Brusc ru i nat de lipsa mea de curaj , a m întors spatele cazematel or, cu gînd s -mi înfr unt desti nul . Sirena continua s uiere. Cînd m-a m a propiat de marginea drumul ui, privi rea mea a pri ns o st r lucire lumi noa s , de fapt, o raz care a s get at l a orizont în dreapta mea o frac i une de secund , apoi a disp rut. Am cercet at zona de la marginea drumul ui i a m dat de o alee îngust , pavat cu c r mi d , care traversa h i ul . Am v zut c cineva t recuse nu de mult pe acolo. Mi -am croit drum printre tufe i crengi rupt e i, în cele di n urm , am ajuns î ntr-un fel de curt e joas , împrej mui t de zi duri de bet on cu u i de fi er care d deau spre depozit ele subt erane de muni ii . Pe cul mil e dealurilor din jur se vedeau caze mate de artil erie di n beton. Mi -am dat sea ma c , în ti mpul vi zitei pe insul , st tuse m c hiar deasupra cazemat elor i privi se m î n jos, chiar în aceast curte. Cont inuînd s r mî n ghe muit pe vine î n tufi uri, mi -a m aruncat privi rea peste înti nderea de beton br zdat de cr p t uri, dar n-a m v zut ni ci o mi care i ni ci l umina n-a reap r ut .

Mi -am scos revol verul i a m intrat, cu b gare de sea m , î n curte, apoi am mers î n interi orul ei în sens invers acelor ceasornicului , cu spatele lipit de zi dul acoperit cu li cheni. Am ajuns la pri ma u mare i dubl din o el, î ncastrat în beton. Toat e erau î nchise i, dup bala mal e, se vedea c se deschideau î n afar . De ase me nea, dup moloz ul i gunoaiele adunate î n fa a lor, mi -a m dat sea ma c nu fuse ser deschi se de mul t ti mp. Am continuat s î naintez î n interiorul cur ii , cu senti mentul c era m o i nt si gur , ba chiar o victi m sigur , dac cineva ar fi stat pe parapet ul de deasupra acest ui spa iu deschi s. Am, aj uns la a doua u , la fel de veche i rugi nit ca i prima; dup toat e aparen ele, nu mai fuse ser deschi se de deceni i. Aj ungî nd la cel de al treilea zid al cur ii, cel di nspre sud, am v zut c una din u i era întredeschis . Mol ozul de pe j os fuse se dat deoparte î n mome nt ul î n care se deschise se u a. Am aruncat o privi re pri n desc hiz tura de cî iva centi metri , dar n-a m v z ut i n-a m auzit nimi c. Am tras u a spre mine înc vreo cî iva centimetri i bal amalel e au scî r îit ascu it. La dracu '! Am înl e mnit i mi-a m înc ordat auzul, dar n-a m auzit decît vîntul, ploaia i vaietul îndep rtat al sirenei care anun a pe toat lumea c incredi bilul se prod use se. Am r suflat adî nc i m-a m strecurat în untru prin u a întredeschi s . Am r ma s necli nt it un mi nut întreg, î ncercînd s -mi dau sea ma ce fel de l oc era acela î n care m g sea m. Ca i în st a ia de pompieri , faptul c nu mai st t eam î n ploaie mi se p rea o adev rat mi nune. Nu m î ndoi a m c era i ultima. Loc ul p rea umed i mirosea a mucegai , ca înc peril e în care nu p trunde ni ciodat l umina soarelui. Am f c ut repede doi pa i mari spre stînga i am de scoperit un zid. Am pip it zidul i mi -a m dat sea ma c era di n beton i c avea o form circul ar . Am f cut al i patru pa i î n direc ia opus i iar am întîl nit un zid concav di n beton. Am pre supus c m g sea m într-un tunel la fel ca cel v zut cu ocazia primei vizi te ai ci: tunelul care ducea în ascunz toarea extrat erestri lor de la Roswel l sau la l aboratorul nazist. Dar eu nu avea m ti mp i nu m interesau extraterestri i. Trebui a s -mi dau sea ma dac Tobi n veni se aici. în caz c da, atunci se ducea s ia comoara? Sau m v zuse i m atr gea într-o capcan ? Nu-mi p sa ce era în mint ea lui, atîta vre me cî t se g sea aici. în fa a mea nu vedea m nici o lantern , doar î ntuneric bezn , cum nu exist decî t î n subteran. Nici un ochi ome ne sc nu s-ar fi adaptat la o ase menea î nt uneci me, a a c , dac Tobin se afla acol o, ar fi fost ne voit s î ndrepte l ant erna c tre mi ne, ca s m pri nd în b taia pu tii. Or, în acest caz, a fi tras exact pe direc ia razei de lumin . î ntr-o ast fel de situa ie, n-ar mai fi fost nevoie de o a doua împu c t ur . Imper meabilul i cizmel e de cauc iuc scîr îiau, a a c mi le-am sc os, o dat cu vesta de salvare. îmbr cat î nt r-un elegant toc de arm din piel e, prins pe um r, blugi t ra i pe fund ul gol, un cu i t vîrî t l a brîu i ciorapii de lî n ai unui mort , a m început s p e sc în întunericul de smoal , ridicî nd piciorul ca s evit moloz ul sau alte gunoaie. îmi imagi na m obolani, lilieci , gî ng ni i i erpi , dar mi -a m alungat gîndul: nu obolanii i alte viet i m îngri jorau pe mi ne. Proble ma mea era antraxul din aerul l sat î n urma mea i un psihopat cu pu c , undeva în fa . sfînt Fecioar M ria... întot deauna a m fost o fire foart e reli gioa s , de fapt foarte credincioas . Atîta doar c nu vor bea m i nu m gîndea m mult l a ast fel de lucruri cît vre me totul era î n regul . Vrea u s spun c , în timp ce z ceam lîng bord ur , sîngerî nd de moart e, nu-l invoca se m pe Dumnezeu doar fi indc m g sea m l a ananghie. Mai curî nd soc otise m c erau moment ul i locul cel mai potri vit ca s î nal o rug ciune i , cum nu se î ntîmpl a nimic deose bit. .. Sfînt N sc toare... Piciorul drept a c lcat pe ceva al unecos i a m fost gata s -mi pierd echilibrul . M -am l sat pe vine i a m pip it cu palma de j ur împrejur. Mîna a venit în contact cu un obiect rece de metal . Am încercat s -l mi c din loc, dar nici nu s-a cl intit. M i-am trecut pal ma pe ste el i , î n cele di n urm , mi-a m dat sea ma c era o in fixat în podeaua de beton. Mi -am a mint it c Stevens spuse se c odinioar pe insul existase o cale ferat îngust pe care se transporta muni i a de la vapoare pîn în golf, la bateriil e de artilerie. F r î ndoi al , m g sea m într-un tunel de cale ferat care ducea l a depozitul de muni ii.

Am continuat s î naintez, c utînd s nu m dep rtez de ine. Dup cîteva mi nute a m si m i t c linia ferat cotea spre dreapta, apoi a m dat de o asperit ate. Am îngenuncheat i a m pi p it solul. Era un macaz, de unde linia se bifurca spre dreapta i spre stînga. Toc mai cî nd credeam c atî t Tobin, cît i eu ne apropia m de cap tul liniei ferate, iat c ap rea acest macaz afuri sit. Am r ma s în genunchi i a m scrutat întuneri cul în ambele di rec i i, dar n-am auz it i n-a m v zut ni mic. Mi-a t recut prin mi nte c , dac Tobin s-ar fi crezut singur, ar fi inut l umina apri ns sa u, cel pu in, ar fi p it cu n dejde, f r a evita s fac zgomot . Cum nu-l putea m auzi i ni ci vedea, am operat una dintre faimoa sele mele deduc ii, tr gînd con cluzia c el ti a c nu era singur. Sau, poate, era prea departe în fa a mea. Sau, poate, nici nu era aici... i ne iart nou gre elile noas-

tre...
Am auzit ceva în dreapta, ca i cum o piatr sau o bucat de beton ar fi lovit podeaua. Mi -am încordat i mai mult auzul i am deslu i t un zgomot ca de ap . Mi -a t recut prin mi nte c tunelul s-a r fi putut surpa pe alocuri, di n prici na ploii. ...acum i în clipa de pe

urm ...
M -a m ridicat în pi cioare i am pornit spre dreapt a, c l uzi ndu-m dup li ni a ferat . Zgomot ul de ap devenea t ot mai put ernic, iar aerul mai respirabi l. Cîteva minute mai t îrzi u am avut impre sia c tunelul se termina i c m g sea m într-un spa i u mai larg: depozitul de muni ii. De fapt, privi rea mi-a fost atras unde va în sus i am v zut deasupra capului un petic de cer î ntunecat. Pl oaia c dea prin sp rt ur , pî n pe podea. Am mai disti ns un fel de e afodaj în l at c t re deschiz tura din tavan i mi -a m dat sea ma c era ascensorul pent ru muni ii, care odi ni oar ri dica obuze l a tunuril e ampl a sate afar . Pri n urmare, aj unsese m l a cap tul drumului. Am î n eles c Tobi n se g sea acolo i c m a tepta.

36
Fredric Tobin nu p rea gr bi t s - i anun e prezen a, a a c am a teptat , ascul tînd cum c dea ploai a. Dup un ti mp, am f ost tent at s cred c era m si ngur, tot u i si m ea m o prezen str i n în înc pere. O prezen rea. Pe onoarea mea. Foarte încet, mi -a m dus mî na la brî u i am sc os cu it ul. Bineîn eles, Tobin tia c eram eu. Iar eu tiam c era el i c m aduse se î n acest loc cu gî ndul c acolo aveau s - mi putrezeasc oa sele. De ase me nea, tia c , la cea mai mic mi care sau l a cel mai mi c zgomot, ori dac i -ar fi aprins l ant erna, a fi tras în el . în el egea c era de preferat ca primul foc t ras de el î n întuneri c s - i ati ng int a, î nt rucît avea s fie uni cul . A a c amînd oi st team încre me ni i, ca oarecele i pisi ca, fiecare a teptînd s vad cine era pisi ca. Tic losul avea nervi de o el, trebui a s recunosc. Eu era m pre g tit ca, la nevoi e, s r mî n acolo chiar i o s pt mî n . La fel i el. Asc ul tam ploaia i vînt ul de afar , dar evit am s prive sc î n sus, spre deschi z tura di n tavan, de team s nu-mi pierd i bruma de adaptare la î ntuneric pe care o c p t ase m. Am r ma s acol o, în înc perea î ntunecat i umed , si m ind cum m lua frigul l a pici oare, pri n osete, înghe î ndu-mi bra el e goale, pieptul i spinarea. Am si m it cum m apuc un acces de tuse, dar mi l -a m în bu it. Au trecut circa cinci minute, poate mai pu i n, în orice caz nu mai mul t. Probabil c Tobin se întreba dac plecase m f r zgomot . St team înt re locul în care se g sea el i i nt rarea în tunelul din spatel e meu. M î ndoi a m c ar fi putut trece de mine, în caz c i -ar fi pierdut curajul i ar fi vrut s ias . în cele din urm , Tobi n a cli pit, ca s vorbe sc la figurat ; a aruncat ceva c tre un perete îndep rtat, ceva care suna a moned . Ecoul s-a reperc ut at î n uria ul depozit de muni ii. Am tres rit , dar nu destul de tare ca s deschid focul. Tîmpit mecherie, Freddie. A a c a mîndoi a m continuat s st m î n întuneri c, i ar eu î ncerca m s st r pung bezna, s -i aud r suflarea, s -i adul mec frica. Mi s-a p rut c -i v d str l ucirea ochi lor sau a o elul ui, reflect at î n lumina pali d a deschiz t urii din tavan. Sclipi rea venea de undeva din stînga, dar pe întuneric nu avea m cum s apreciez di stan a. Mi -am dat sea ma c i cu i tul me u ar fi put ut reflecta o raz venit de deasupra, a a c I-a m trecut în st înga, depart e de sur sa de lumin .

Am încercat s surprind d in nou sclipirea, dar aceasta di sp ruse. Hot rîsc m c , dac o mai observa m o dat , s m n pustesc asupra ei i s execut un num r cu cu it ul : fandare, t ietur , parare, înjunghiere, i a a mai depart e, pî n cînd a fi ajuns î n contact cu carnea i cu osul. Am a tept at. Cu cît îmi încorda m mai mult pri vi rea l a ceea ce mi se p ruse a fi o scl ipire, cu atît vederea începea s -mi joace feste. Prin fa a ochilor au început s -mi joace pet e fosfore scente, care au pri ns contur, devenind cranii cu din ii rînji i. Muiculi ! Ca s vezi ce însea mn puterea de sugestie! îmi era greu s re spir f r s fac zgomot i , dac n-ar fi exi stat ploaia i vî ntul de deasupra noa str , Tobin m-ar fi auzit, la fel cum l -a fi auzit i eu. Eram convins c avea pist ol, dar nu arma cali brul 45 cu care îi ucisese pe Tom i Judy. Dac ar fi avut o pu c , ar fi încercat s m supri me l a loc deschi s, de la o di stan sigur , din pri mul mome nt î n care î i d duse sea ma c John Corey ve nea pe urmel e lui. î n orice caz, ai ci, în untru, pu ca nu-i era cu ni mic ma i util decît pist olul. Dar nu m a tepta m s ai b o arm de vîn toare. Det un tura pu ti i de vîn toare a r sunat asurzitor în î nc perea închis ; a m crezut c -mi sare ini ma din pi ept . Imediat îns mi-a m dat sea ma c nu era m r nit i, de îndat ce mi ntea mea a î nregistrat direc ia di n care venise î mpu c t ura ² ca m la t rei metri în dreapta mea ² a m tras singurul me u cart u chiar spre punctul în care v zuse m scînteia de la gura evii, f r s mai a tept ca Tobin s ia din nou pozi ie de tragere. Am aruncat pistol ul i m-a m n pust it într-acolo, fandînd i lovind ca un bez meti c undeva în fa , dar n-am întî lnit nici un obstacol, nici nu m-a m î mpiedi cat de vreun trup pr bu i t la podea. Dup cîteva secunde, cu it ul a scrî nit în peretele de beton. Am înlemnit. Un glas, la oarecare dep rtare în spat ele meu, a spus: ² Presupun c acest a a fost ultimul glon . Bineîn eles c n-a m r spuns. ² R spunde ! mi-a poruncit vocea. M -a m r sucit încet spre l ocul din care venea glasul lui Fredric Tobi n. - Parc i -am auzit pi stolul c zînd pe podea, a spus el . Mi -am dat sea ma c , de fiecare dat cînd vorbea, f cea cîte un pa s. Iste b iat! ² Te v d în lumi na lucarnei, m-a anun at. Am re marcat c atacul meu î n direc ia din care se auzi se detun tura m aduse se mai aproa pe de sur sa de l umi n . Vocea s-a mi cat din nou, spunî nd: ² La cel mai mic gest, te omor. Nu în elegeam de ce nu tr sese înc o dat , dar mi -a m închipuit c avea ceva în gînd. Profitînd de acest fapt, m-a m înde p rtat de perete i i-a m r spuns: ² Du-te -n m -ta, Freddie! Brusc, î n spatel e me u s-a apri ns o l umin i mi-a m dat sea ma c m oc ol ise i c eram prins î n fascicul ul lant ernei l ui. - Nu mi ca, trag. Nu mi ca ! Am încreme nit pe loc, cu spatel e la Tobin, care cont inua s - i a i nt easc asupra mea l anterna i o arm nev zut , de un calibru necunoscut, pe care o îndreptase exact spre fundul meu. Am i nut cu it ul l ipit de corp, ca s nu-l observe. - Mîi nile pe cap! mi-a ordonat. Am st recurat cu itul la brîu i mi -a m pus mî inile pe cap, r mînînd tot cu spatel e la el. - Vreau s -mi r spunzi la cîteva înt reb ri, m-a anun at. - i at unci, îmi vei cru a via a. Nu-i a a? El a rîs. - Nu, domnule Core y. Ai s mori. în orice caz, mai întîi î mi vei r spunde la întreb ri. - Du-te dracului! - Nu- i place s pierzi, a a-i? - Nu, atunci cînd e vi a a mea în joc. El a rîs din nou. - Ni ci ie nu- i place s pierzi , am zis. La Fox wood s ai pierdut pîn l a ult ima le cai e. Prost juc tor mai e ti ! -Gura! - Acum a m s m întorc cu fa a spre t ine. Vreau s - i v d din i i fal i i p rul calp.

în timp ce m r sucea m spre el, cu mîini le pe cap, mi-a m supt burta i m-a m zgîl îit ni el , f cînd mî nerul cu i tului s al unece în blugii strîm i. Nu chiar unde voia m, dar cel pu i n nu se vedea. St team fa în fa , la vreo cî i va met ri unul de cel lalt. El i nea lanterna îndreptat c tre burta mea, nu c tre figur , i am v zut c avea în mî na dreapt un pistol aut omat a intit î n aceea i direc ie ca i fasciculul de lumin . Nu i -am v zut pu ca. Era o l antern cu haloge n i fascicul concent ric, din cel e folosi te l a mare dist an . Lumi na nu se r spîndea în jur i toat înc perea era la fel de cufundat î n întuneri c, cu excep ia fasciculului îndrept at asupra mea. Tobi n i -a mi cat lanterna, m surîndu-m din cap pî n în picioare. - V d c i -ai pierdut o part e din î mbr c mi nte, a comentat el. - Du-te dracului! Fa sciculul a z bovit pe tocul me u de arm . - Unde i-e pi stolul? m-a î ntrebat. - Habar n-a m. Hai s -l c ut m. - ine- i gura ! - At unci, nu- mi mai pune înt reb ri. - Nu m scoat e din s rite, domnule Core y, altfel î i trag o rafal exact între pi cioare. Ei bine, nu voia m ca Wil helm Cuceri torul s fieí r pus de gloan e, de i nu prea vedea m cum a putea s nu-l scot din s ri te pe Tobi n. - Unde i-e pu ca ? l-a m întrebat . - Am tra s coco ul i a m aruncat arma în cel l alt cap t al înc peri i. Din ferici re, a detonat f r s m at ing . Dar tu ai c zut în curs . Z u c e ti un dobitoc. - ia stai pu in! i -a t rebuit zece mi nut e de st at î n întuneri c cu degetul în fund ca s - i vin i deea. Cine-i dobi tocul? - M-am s turat de ironi ile tale. - At unci, împu c -m . Nu te-a deranj at s -i omori pe cei doi po mpieri în timp ce dormea u. Nu mi -a r spuns. - Nu sunt destul de aproape ? Cît de departe te g seai de Tom i Judy? Destul cît s r mîn pe piel e urme de praf de pu c . Sau, poate, preferi s -mi zdrobe ti capul, cum ai f cut cu so i i Murphy i cu Emma ? - Z u c a prefera. Poate c , mai înt îi, am s te r nesc i apoi a m s - i zdrobe sc capul cu pu ca. - Ce mai a tep i? R ne te-m . N-ai decî t un glon , idiotule. Du p aceea pun gheara pe ti ne ca uliul pe g i n . D -i drumul! Nu i-a dat drumul i ni ci nu mi-a r spuns. Era l impede c mai întîi t rebuia s - i clari fice ni te probl e me. în cele din urm , m-a întrebat: - Cine mai t ie de mine ? De toat povestea? - Toat lumea. - Cred c min i . Unde i-e prietena? - Chi ar î n spatele t u. - Dac ai de gînd s t e joci cu mine, domnul e Corey, afl c ai s mori mult mai curînd i în chi nuri cumplite. - Iar tu ai s t e pr j e ti pe scaunul electric. O s - i ard carnea i o s - i ia foc peruca, o s i se înro ea sc di n ii fal i , barba o s - i sc oat fum i lentilele de contact o s i se topea sc în ochi. Iar dup ce ai s mori, ai s mer gi în iad i ai s arzi din nou. Domnul Tobin nu mi-a r spuns nici de aceast dat . St team a mî nd oi acolo, eu cu mîini le pe cap, el cu lant erna în stî nga i cu pistol ul în dreapta. F r îndoial , avantaj ul era de partea lui. Nu-i put ea m vedea chi pul , dar mi -a m închipuit c avea o expresie diabolic i satisf cut . î n cele di n urm , domnul Tobin mi -a spus: - Ai ghicit cum e cu comoara, nu-i a a? - De ce ai ucis-o pe Emma? - R spunde-mi la întrebare. - Mai întîi, r spunde-mi tu. A t cut cîteva clipe, apoi a spus: - tia prea mul te i vorbea prea mult . Dar, în pri mul rînd, a fost modul me u de a - i ar ta cît m sup rau i roniil e tale i faptul c - i vîri nasul unde nu- i fierbe oala. - E ti o li chea f r suflet. - Cei mai mul i g se sc c am arm. A a credea i Emma. i so i i Gord on. Acum, r spunde tu l a întrebarea mea. tii ce -i cu comoara ?

- Da. Comoara c pitanul ui Kidd. E î ngropat aici , pe Pl um Isl and. Urma s fie dus în alt loc i redescoperit acolo. Margaret Wil ey, Societat ea de Istorie Peconi c i altel e ase me nea. Nu e ti chiar atît de de t ept pe cî t te crezi. - Ni ci t u. Mai curî nd a fost vorba de noroc. Dar acum s-a zi s i cu noroc ul. - Poate, dar, cel pu i n, eu mi-a m p strat podoa ba capi lar i din ii adev ra i. - M cal ci pe nervi. - în pl us, sunt mai înalt decît ti ne, i ar Emma mi -a spus c se xul me u e mai lung decît al t u. Domnul Tobin a decis s nu r spund provoc rilor mele. Era li mpede c si m ea nevoi a de conversa ie înai nte s m ci uruiasc . - Ai avut o copil ri e trist ? l-am întrebat . O mam pose siv i un tat rece i di stant? Te stri gau copi ii pap -lapte i rîdeau de osetel e tal e ecosez ? Hai , spune-mi . Vrea u s partici p la necazul t u. Domnul Tobin n-a vorbi t un t imp, care mi s-a p rut a fi extre m de l ung. Am v zut cum îi tremurau î n mîn lanterna i pi stolul. Exi st dou teorii pentru situa iile în care o persoan t e are la chere mul ei: una est e s fii blînd i coopera nt. Cealalt e s -l sîcîi pe t ipul cu arma, s -l insul i, s -i macini nervii, pîn face o greeal . Prima teorie est e la ora actual procedura st andard a poli iei. Cea de a doua a fost categorisi t drept pericul oas i nebunea sc . Evident, eu o prefer pe a doua. - De ce tremuri? l-a m întrebat . El a ridicat amî ndou bra ele, cu lant erna în stînga i pu ca în dreapta. Mi -am dat sea ma c - i fixa inta. Hopa! înapoi la pri ma teori e. Am r ma s pri vi ndu-ne unul pe cel lal t i am v zut c încerca s se deci d dac s apese pe tr gaci sau nu. Eu încerca m s deci d dac s scot un urlet ani mali c i s m n pustesc spre el, înaint e s tri mit un glon spre mine. în cel e din urm , a coborît lanterna i pist olul. ² N-a m s m las scos di n s rite de tine, a spus. ² Bravo ie! ² Unde-i Penrose? m-a î ntrebat el din nou. ² S-a î necat. ² Nu-i adev rat. Unde e? ² Poate c s-a dus la l aboratorul principal, s cheme ajutoare. Poate c s-a zi s cu tine, Freddi e. Poate c ar trebui s -mi dai arma , b trî ne. El a cînt ri t propunerea mea. între ti mp, i-a m spus: ² Apr opo, a m desc operit l ada cu oase di n subsolul t u, ascuns sub cuti ile de vin. Am che mat poli ia. Tobi n nu mi -a r spuns. Orice spera n c t ainele lui ar fi muri t o dat cu mi ne se t opi ser . Di n cli p în cl ip , m a t epta m s trag , dar Fredri c Tobin, ve ni cul negociator, m-a î ntrebat: ² Vrei s face m juma -juma ? Apr oape c mi -a venit s rîd. ² Juma-juma'? So i i Gordon i -au î nchi pui t c urma s primea sc jum t ate i uite ce-au pri mit . ² Au pri mit ce meritau. ² Cum vine asta? ² Au suferit o cri z de con t iin . De neiert at. Voiau s predea stat ului comoara. ² P i, de fapt apar ine statul ui. ² Nu cont eaz cui îi apar ine. Cont eaz cine o g se te i o p streaz . ² Regul a de Aur a l ui Fredri c Tobin: cine are aur face legea. A chicotit . Acum îl scotea m di n s ri te, acum îl f ceam s rîd . în lipsa unui coleg, trebuia s joc atît rolul poli istul ui cumsecade, cît i pe cel al poli ist ului r u. Sufi cient ca s ajungi schizofreni c. ² So ii Gordon au ve nit la mine i m-a u înt rebat dac a fi de acord s încheie m o în elegere cu statul, pri n care noi s c p t m o parte considerabil din comoar , î n calit ate de descoperitori , restul urmî nd s fie invest it într-un echipa ment de l aborator ul tra modern, în unele ame naj ri pentru pet recerea timpului li ber pe Plum Isl and, plus un centru de s n tate pe cont inent pent ru copiii angaja ilor, anumit e opera i uni de i gi enizare pe insul , rest aurarea ve st igiil or ist orice i al te proi ect e importante de pe Plum. Noi a m fi fost considera i eroi, filant ropi i ne-a m fi aflat în depli n legali tate. Tobin

a t cut o cl ip , apoi a ad ugat: Le-a m spus c mi se p rea o idee mi nunat . Bineîn eles, din acel mome nt , au fost oa meni mor i. Bietul Tom, bi ata Judy. Fuseser tot al ne t iutori cînd î ncheiaser în el egerea cu Fredri c Tobin. Ha bar n-a vea u cu cine b tuser pal ma. ² Deci , nu te î ncî nta i deea unui or el al copiilor cu numele de Fredric Tobin? l-a m întrebat . ² Cîtu i de pu in. ² Oh, Freddie, p catul t u e c e ti impul siv. Pun pri nsoare c ai un sufl et de copi l. Parc v d c -l p strezi înt r-un borcan pe con sola e mine ului . A rîs din nou. Era mome nt ul s -i sc hi mb î nc o dat starea de spirit i s -i me n in interesul pentru conversa ie. ² Apr opo, furt una i-a di strus viile i hangarul. Eu i-am f cut praf pivni a i apart amentul din t urn. Am inut s te anun . ² Mul ume sc. Nu e t i prea diplomat , a a-i? ² Di ploma i a este arta de a duce cu z h relul un dul u, pî n cînd g se ti o piatr . El a rîs. ² Ei bine, domnule Corey, ti i bine c dumneata n-ai la înde mî n nici o piat r . ² De fapt, ce vrei , Tobin? ² Vrea u s tiu unde se g se te comoara. Vor bel e lui m-a u surpri ns înt rucîtva i i -am r spuns: ² Credea m c se afl aici. ² A a a m crezut i eu. Era aici în august , cî nd so ii Gordon m-a u invit at s fac t urul arheol ogi c al insulei . Chiar aici, în aceast înc pere, ascuns sub l zile cu muni ii. Dar iat c a disp rut. Am g sit un bil et, a ad ugat. ² Un bilet ? Un fel de Ä Du-te dracului"? ² Exact. Un fel de Ä Du-te dracului" de la so ii Gordon care m anun c au schi mbat locul comorii i c , dac li se va întîmpla ceva, comoara va r mîne asc uns pe vecie. ² Prin ur mare, te-ai dat singur dracul ui . Bravo. ² Nu pot s cred c n-au î mp rt i t t aina cuiva în care aveau încredere, a spus el . ² Poate chiar au f cut-o. ² Unui om ca tine, a preci zat Tobin. De aceea ai ti ut c crima nu a vea ni ci o l eg tur cu r zboiul bact eriologic? De aceea ai tiut despre comoara c pitanul ui Kidd? în acest fel, i -ai dat sea ma c era m i mpl icat? R spunde-mi , Core y. ² Ra iona me ntul îmi apar ine î n întregi me. ² Deci , n-ai idee unde s-ar afla comoara ? ² Absol ut nici una. ² P cat. Pu ca s-a ridicat din nou în pozi ie de tragere. ² Ei, am spus eu, poate c tot u i am cît eva indicii. ² Mi-am închipuit eu. i -au t rimi s o scri soare post um ?

Nu, i regret c n-au f cut-o.
² Au f cut unel e aluzii care mie nu-mi spunea u ni mic, dar poate c t u vei î n elege. ² De pild ? -P i... ascult , cît crezi c valoreaz informa ia? ² Pentru tine? Sa u î n general? ² în general. Eu nu pretind decît zece la sut , dac t e ajut s g se ti comoara. El a a intit lanterna spre pieptul me u, chiar sub b rbie, i m-a privi t cu aten ie. ² Te joci cu mine, domnul e Corey? ² Ni ci pome neal . Tobi n a t cut un t imp, sfî iat între dorin a -i arz toare de a m g uri pe loc, f r întîrziere, i spera n a vag c , poate, ti am ceva despre comoar . Se ag a de un pai , l ucru de care era con t ient, dar nu se put ea împ ca cu gînd ul c tot planul se duse se de rîp . Nu nu mai c era falit i terminat, dar nu g si se ni ci comoara, ani întregi de efort se duseser pe apa sî mbet ei i avea mari anse s fíi e judecat pent ru omor, conda mnat i t rimi s pe sca unul elect ric. în cele din urm , a vorbit : - într-adev r, era i ncredi bil . Nu con inea doar monede de aur, ci i bi juteri i. .. bijuterii ale Marelui Mogul al Indiei... rubine, safire, perle prinse î n cele mai delicate monturi de aur. .. i zeci de s cule i cu alte piet re pre ioase.. . Bij uterii le t rebuie s fi val orat vreo zece sa u dou zeci de mil ioane de dolari.. . poat e chiar mai mul t... A oft at u or i a ad ugat: Cred c tii toate acestea. i mai cred c so i i Gordon fie i-au î ncredi n at secretul, fi e i-au l sat o scrisoa re.

îmi p rea sincer r u c nu opt a ser pentru una din cel e dou solu i i, preferabi l pentru pri ma. Cu toate acestea, nu f cuser nici una, ni ci alta, de i, poate, avuse ser aceast inten i e. Dar, dup cum b nuia m, se p rea c so ii Gordon îl l saser pe Tobin s - i închipuie c John Core y de l a departamentul de pol i i e din Ne w York tia ceva; fapt ul ar fi trebuit s -i ajute s r mîn în via , dar nu se întîmplase a a. Pentru moment, m inea pe mine în vi a , îns nu pe ntru mult timp. - tiai cine sînt, cînd am ve nit s t e v d la vie, i-am spus lui Tobi n. - Bineîn eles c t iam. Te crezi singurul om inteli gent de pe planet ? - tiu c sunt singurul om i nteligent din aceast înc pere. - Ei, dac e ti atît de de tept, domnule Core y, atunci de ce stai aici cu mîinil e pe cap, în timp ce eu in în mîn o arm ? - Bun întrebare. - M faci s -mi pierd timpul de poma n . t ii unde e comoara? - Da i nu. - De stul! Ai cinci secunde ca s -mi spui. Unu. .. i -a î ndrept at arma c t re mine. - Ce importan are unde e comoara ? Oricum, nu vei reu i s sca pi, nici cu comoara, nici cu cri mele. - Barca mea e preg ti t s m duc pîn î n America de Sud. Doi ... - Fii reali st, Freddi e. Dac t e vezi dej a pe o pl aj , înconjurat de b ti na e care t e hr ne sc cu ma ngo, t e în el i amarnic. Mai bi ne d - mi arma i voi încerca s t e scap de pedeapsa capi tal . î i j ur pe Dumnezeul me u c am s te scap. Fiindc am s te omor cu mîna mea. - Dac tii ceva, e cazul s -mi spui. Trei... - Cred c Stevens a mi rosit ceva. Ce p rere ai? - Posibil . Crezi c el a luat comoara ? Pat ru... - Freddie, las-o dracului de comoar . De fapt, dac i e i afar i asc ul i cu at en ie, ai s auzi sirena de alarm de la bioizolare. S-a produs o scurgere. î n urm t oarele cî teva ore va trebui s ne prezent m to i la un spital, altfel s-a zi s cu noi. - Min i. - Nu, nu mint. N-ai auzi t sirena? El a t cut un timp, apoi a spus; - Presupun c s-a sfîr it, într-un fel sau al tul. - Exact. Hai s c dem la o în elegere. - Ce fel de în elegere? - Tu î mi dai arma, dup care amînd oi ie im de aici, urc m l a bordul i ahtului i merge m grabni c la spital. Apoi anun m procurorul district ual c te-ai predat de bun voie, ca urmare vei putea ie i pe cau i une i dup un an va urma proce sul, cînd t oat l umea va avea ocazi a s mint . Bine? Tobi n continua s tac . Bineîn eles, ansa de a i e i pe cau iune dup at îtea crime era egal cu zero; de asemenea, v rog s re ine i c nu fol osise m cuvinte ca Ä arest " sau Ä î nchi soare ", ni mic cu conota i e negativ . - î i promit c - i voi sus ine cauza, cu condi i a s te predai de bun voi e, am repetat . Z u, b trîne. Z u! î i dau cuvî ntul me u de onoare. El a p rut s cînt reasc oferta mea. Tr ia un mome nt de mare cump n , fiindc avea de ales între a fugi , a se lupta i a se preda. Mi -am adus a mi nte c Tobin era ghi nioni st cu pl anurile de perspecti v i mult prea orgoli os ca s se retrag î n clipa în care î i epuiza resursele. - M bate gîndul c nu te afli aici în cal itat e de reprezent ant al legii, a spus el . Exact concluzia de care m t emea m. - M bate gîndul c te sim i afect at personal . C i-ar pl cea s - mi faci mi e ceea ce le-am f cut l ui Tom i Judy, apoi so ilor Murphy i Emmei ... Bineîn eles, era perfect adev rat, ceea ce înse mna c , oricum, era m pierdut; a adar, m-a m aruncat spre stî nga, ie i nd din raza de lumin , a m plonjat în întuneric i m-a m rostogolit pe podea. Tobin a mutat brusc lanterna i a tras, dar eram mult mai departe de el decît apreciase. M -am rostogolit apoi în direc ie opus , chiar în cli pa în care a r sunat împu c tura, acoperind zgomotul mi c rii mel e. M -am gr bit s scot cu it ul de l a brî u, înai nt e s - mi ret ez se xul.

Raza îngust de l umin c ut a cu disperare pri n înc pere. Di n cînd î n cînd, Tobi n tr gea or be te i glon ul rico a în zidurile de beton, iar det un tura st îrnea ecouri în întuneric. O singur dat raza a trecut chiar peste mine, dar, î nainte ca Tobi n s - i dea sea ma i s revin în acela i punct, disp ruse m din nou. Joaca de-a v-a i ascunselea cu o lant ern i cu ni t e gloan e nu-i chiar atît de amuzant pe cît pare, dar e cu mult mai si mpl decît v închipui i, mai ales într-un spa i u vast ca acela, în care nu întîlneai obstacole. De fiecare dat cî nd m rostogolea m sa u îmi sc hi mba m loc ul, încerca m s -i în fac ar ma, dar nu reu eam deloc s-o at ing. De i lipsit de arm , avant ajul era acum de partea mea, atît a ti mp cît dobi tocul inea lanterna aprins i continua s trag . t iam unde se afl . Era li mpede c Freddi e cel cu sînge rece pierduse partida. înaint e s -i treac prin mi nte s sti ng lanterna, m-a m repezit asupra l ui ca un atacant la un meci de fotbal. M -a auzi t abia în ulti mul mome nt i i-a î ntors l anterna i pistolul c tre mine, în aceea i clip în care m-a m pr v lit asupra l ui. A scos un i cnet de bal on care se dezumfl i a c zut l a p mî nt ca un popic. F r ni ci o lupt . I-a m smul s pi stol ul din mîn f r gre utat e, apoi i -am luat i l anterna. M-am l sat cu genunc hii pe pieptul lui, i nîndu-i cu o mîn lant erna în ochi i cu cealal t cu i tul la beregat . R sufla greu, tot u i a reu it s î ngai me: - Bine... bine... ai î nvins.. . - Exact. Mi -am f cut vî nt i , cu mînerul cu it ului, i-a m zdrobit osul na sul ui. Am auzit trosnetul i am v zut cum î i î ne te sîngele pe n ri, o dat cu url etul de durere. Url et ele au deveni t scî ncete: s-a uitat la mi ne cu ochii m ri i de spai m i a gemut. ² Nu. .. te rog. .. ajunge.. . ² Nu, nu, nu ajunge. Nu ajunge. A doua lovitur cu mînerul cu itului i-a pl esnit di n ii îmbr ca i, apoi a m înt ors cu i tul i l -am crestat la r d cina p rul ui , smulgîndu-i me a. A gemut di n nou, dar era în stare de se mi con tien i nu reac i ona complet la r utatea mea. Am urlat prin întuneric: ² I-ai zdrobi t capul! Ai violat-o! Javr ti c loas ! ² Nu. .. oh, nu.. . tiam c -mi pierduse m c ontrolul i c , pur i si mpl u, ar fi trebuit s plec de acolo. Dar imagi nile cel or uci i m împre sura u prin întuneric i , dup spai ma t r it în barc , dup urm rirea de pe insul , dup scurgerea de germe ni i dup efortul de a evita gloan el e în bezn , John C orey se î ntorsese la instincte îndelung asc unse. L-a m izbit în frunte de dou ori cu mînerul cu it ul ui, dar n-a m re u it s -i cr p capul. Tobi n a scos un urlet lung i jal nic: ² Nuuuuuuu... Z u c a fi vrut s m ridic i s fug de acolo înainte de a face un ge st regretabi l, dar fi ara care pîndea în str fund uril e fiin ei me le se t rezise la vi a . Am înt ins î n spate mîna cu cu itul i l -am t iat prin pant aloni sub burt : o crest tur adînc , lateral , care i-a despi cat mu c hi i, l sî nd s i se preling i nt estinel e afar . El a ipat, apoi a amu it i a r mas ne mi cat, parc încerc înd s în el eag ce se întî mpla se. Probabil, sim ise fierbi n eala sîngelui, dar cum celelalte se mne vit ale erau bune, probabi l îi mul umea lui Dumnezeu c era în via . Via pe care aveam s-o curm c urînd. Am bîj bîit la spate cu mîna dreapt i am apucat un pumn de intestine, pe care le-am tras spre mi ne i i le-am zvîrlit l ui Tobin în obraz. Ochii lui i -au întîlnit pe ai mei în lumi na lanternei i m-a privi t aproape ned umerit. Cum nu- i d dea sea ma ce era morma nul aburind de pe fa a lui, am soc otit necesar s -i dau o l murire. ² Ma el e tal e, i-am spus. El a ipat, o dat i înc o dat , ducîndu- i mîi nile la fa . M -a m ridicat, mi-a m ters mîi nile de pantaloni i i -am întors spatel e. Urlet ele i i petele l ui Tobin stîrneau ecouri in înc perea înghe at .

37
Nu era m prea ner bd tor s fac cale înt oars pri n tunelul întunecos. în acel a i timp, e o tacti c în eleapt s nu te întorci pe acela i drum pe care ai venit: cineva te-ar put ea a tept a la înapoiere.

M -a m uitat la deschi z tura de deasupra. Niciodat un cer negru, de furtun , nu mi se p ruse at ît de îmbi etor. M-am dus la e afodajul de o el care se ridi ca din podea pî n în tavanul depozitului de muni ii. Dup cum a m mai spus, era un asce nsor care odini oar ridica obuze uria e i praf de pu c la t unurile de deasupra. A ada r, b nuia m c era bi ne construi t. M-am urcat pe pri ma stinghie i am v zut c m inea. Am mai urcat cîteva t repte, erau cam rugini te, totu i rezi stau. Ploaia c dea peste mine pri n deschiz tura de deasupra, iar de dedesubt î mi ajungeau la urechi i petele lui Fredri c Tobin. Era de a tept at ca dup un timp s obosea sc . Adi c , o dat ce t recuse de oroarea i ni i al , ar fi trebui t s ia m suri ca s - i îndese ma ele la locul lor i s - i in gura. în orice caz, pe m sur ce urcam, aerul devenea t ot mai curat . La aproxi mat iv ci nci metri de la podea am si m i t vî nt ul p trunzî nd prin deschiz tur . La ase metri în l ime a m ajuns în dreptul deschi z turi i; ploaia b t ea orizontal , cu violen . Reîncepuse furt una. Ac um vedea m c deschiz tura era împrej mui t de un gard de sîr m ghi mpat , f r î ndoi al pus acol o ca animalele s nu cad în gaur , dup ce cazematele începuser s fie folosit e ca arcuri pentru vite. ² La dracu'! M -a m oprit pe ulti ma t reapt a struct urii de met al, cu trupul pe jum tate afar . Vînt ul i ploaia acopereau ipet ele l ui Tobin. M -a m uitat la gardul de sî rm ghi mpat , înalt de un metru dou zeci, care se ridica în j urul meu. Aveam de al es înt re a m c ra pe el i a coborî t reptele, ca s m înapoiez pri n tunel. Mi -a venit în minte Tobin urlînd din r sputeri , cu ma el e rev rsat e pe podea. Dac î i revenea i- i g sea pu ca sau pist olul? Dac tot ajunse se m pîn acol o, am decis s parc urg i ult imul metr u. Durerea reprezi nt în pri mul rî nd con tienti zarea materiei, a a c mi -a m gol it mint ea de gînduri i m-a m c rat pîn î n vîrful gardului de sîrm ghi mpat , dup care am s rit de part ea cealalt , pe pavaj. Am r ma s acolo cîteva mi nut e, î ncercînd s -mi recap t suflul, frec îndu-mi t i eturil e din pal me i de pe t lpi, fericit c medi cii de la spital îmi f cuser vaccinul antitet anic, în eventualitatea c cele trei gloan e ar fi fost murdare. A adar, f r s iau în sea m durerea prici nui t de t iet uri, m-a m ridicat î n picioare i m-a m uitat înjur. M g seam î nt r-o caze mat circul ar cu di ametrul de ci rca nou metri. Cazemata era construi t în coasta dealului i împrej muit de un zi d de beton înalt pîn la umeri , care odinioar ascundea tunul cel mare a mpla sat aici. în podea ua de beton era încastrat un meca nism de o el folosi t cî ndva pentru a întoarce tunul cu 180 de grade. în cel lalt cap t al cazematei am v zut o ra mp care ducea spre un fel de t urn de observa i e. Din cîte î mi putea m da sea ma, m g sea m în part ea de sud a osului de antricot, i ar cazemata era orientat c tre sud, spre larg. De fapt, chiar auzeam val urile sp rgînd u-se pe rmul di n apropiere. Ac um în elegea m de ce aceste cazemate constitui au arcuri bune pe ntru ani male, gînd care m-a condus l a un alt ul, i anume c în aer pluteau germeni de cium . Nu c a a ceva poate fi uit at cu u urin , dar cred c î ncercam s -mi alung gî nd ul. De fapt, dac îmi î ncordam a uzul, desl u ea m vaierul sirenei. De ase me nea, auzea m r cnetele lui Fredri c Tobin, nu cele reale, ci cele înregistrat e în mint ea mea, i tiam c voi continua s le aud mult vre me de acum înainte. Deci , aceast a era situa ia: cu urlet ele l ui Tobin înfipte î n creierul me u, cu si rena de al arm bi ol ogic î n urechi, cu vîntul i ploaia în obraz, înghe at de îmi cl n neau din ii , fl mî nd, înset at, plin de t ieturi, aproape î n pielea goal , i t ot u i m si m ea m în al nou lea cer. Chi ar am sc os un chi ot de buc uri e i am început s op i. - Tr iesc! a m urlat în b tai a vîntul ui . Tr i esc! în imagi na ia mea a r sunat un glas sub irel , care mi -a spus: - Nu pentru mul t vre me. M -a m oprit din dansul vi ctoriei. - Cum? - Nu pentru mul t t imp. în realit ate, glasul nu era î n mint ea mea, ci î n spatele meu. M-a m r sucit în loc. Pe muchi a zidului înalt de un metru i j um tate, privi nd în j os spre mine, se vedea o siluet înalt , î mbr cat într-un i mpermeabi l de culoare închis , cu gluga tras , astfel î ncî t fa a aproape nu i se

vedea. Ar ta exact ca Doa mna c u Coa sa stînd î n b taia furt uni i, proba bil rînji nd, i a a mai depart e. Sinistru. - Cine dracu' e ti ? a m întrebat . Persoa na - b rbat dup voce i statur - nu mi-a r spuns. M sim eam oarecum pe nibil c fuse se m surpri ns dansî nd î n ploai e i sco î nd chiote de bucurie. Avea m îns sent i me ntul c , pentru moment, aceea era cea mai neînse mnat proble m cu care m confrunta m. - Cine dracu' e ti ? a m repetat. Di n nou nici un r spuns. Am v z ut î ns c persoa na inea ceva la piept. O coas standard? Spera m c da. Cu o coa s mai puteam lupta. Dar nu avea m noroc. Tipul inea în mî n o pu c . La dracu'! Mi -am analizat op iunil e. M g sea m în fund ul unui pu circular, adînc de un met ru i jum t ate, iar pe zidul de lîng ra mpa de ie i re era un indivi d cu o pu c . în concl uzie, m aflam într-un loc adînc, rotund i strî mt . F r nici o ans . Tipul cont inua s stea acolo, int uindu-m cu privi rea de l a o dep rtare de circa nou met ri. Eram o int sigur pe nt ru o pu c . Se g sea prea aproa pe de mine ca s iau în calcul posibil itat ea de a sc pa urcî nd pe ra mp . Singura mea a ns era gaura pri n care tocmai m c rase m, dar aceasta î nse mna s alerg cinci metri în direc ia l ui, s sar pe ste gardul de sî rm ghi mpat i s m arunc orbe te în pu ul ascensorul ui. în t otal mi-ar fi l uat cam patru sec unde, r sti mp în care individul cu pu ca ar fi putut ochi i trage de dou ori . Dar poate c nici nu-mi voia r ul. Poate lucra la Crucea Ro ie i veni se s -mi ofere coni ac. Bun. ² Deci , ce vînt te aduce ai ci, prietene, într-o ast fel de noapt e? a m întrebat . -Tu.

- Moi?
² Da, tu. Tu i Fredric Tobin. Am recunoscut vocea i am spus: ² Ei bine, Paul, eu toc mai plecam. - Adev rat , a înt rit domnul Stevens. Chiar vei pleca. Nu mi -a pl cut tonul pe care vorbi se. Am pre supus c era î nc sup rat pe mine fi indc îl l sase m l at pe peluza di n spatele propriei case, ca s nu mai vorbe sc de toate insul tele cu care-L cople ise m. i iat -l c ap ruse, înarmat cu o pu c . Ciudat poate fi via a uneori . - Curînd vei pleca, a repetat el. - Bun. Toc mai voi a m s ies i.. . ² Unde-i Tobin? - Chi ar î n spatele t u. Stevens a aruncat o privire rapid î n spate, apoi a întors din nou ochii la mine. ² Cei de l a far au v zut dou ambarca i uni : un i aht Chris-Craft i o barc cu motor, a spus el. Iahtul s-a î napoi at în canalul Gut, barca cu motor a reu it s ajung pîn ai ci. - Eu era m în barca cu mot or. Ie ise m la o mic plimbare. De unde ai tiut c l a bordul i ahtului era Tobin? l -a m întrebat . - îi cunosc iaht ul . îl a tepta m. - De ce? ² tii bine de ce. Senzorii i microf oanel e mel e au depist at cel pu in dou persoa ne la Fort Terry, precum i un ve hicul . Am verifi cat la fa a locul ui i iat -m . Cineva a uci s doi pompieri. Tu ai fost acela? m-a î ntrebat. ² N-a m fost eu. Ascult , Paul , mi -a î n epenit gîtul de cînd m uit în sus la tine i am înghe at. Mai bine urc ra mpa, s me rge m la laborat or la o cafea, i -am propus. Paul Stevens a ridicat pu ca i a îndreptat -o c tre mine. ² Dac te clinte t i di n loc, te l ichidez. - Am în eles. ² Am o dat orie de pl tit, dup cîte mi -ai f cut, mi -a reaminti t el. - Trebuie s încerci s - i consumi furia cu un sc op c onstr uctiv... - Taci dracul ui din gur ! - Bine. Instincti v, am si m it c Paul Stevens era mai periculos decît Fredric Tobin. Tobi n era un uciga la , care fugea î n clipa în care adul meca pri mejdia. Era m convi ns c Stevens avea fire de asa sin, fi ind genul de individ capabil s te t rimit pe lumea cealalt tot continuînd s te priveasc î n ochi. tii de ce am ve nit aici, eu i Tobi n? l -a m întrebat . Cu pu ca î ndreptat spre mine, mi-a r spuns: - Bineîn eles c t iu. Comoara c pitanului Kidd. - înc t e pot aj uta s g se ti comoara, m-a m oferit .

- Nu, nu po i . Comoara e la mine.

Oh, Doamne.
-Cum ai. ..? - M crezi prost ? So ii Gordon m soc oteau un dobit oc. Am ti ut precis ce se ascundea în spatele acelor s p t uri idioate. Le -am urm rit fiecare mi care. N-a m fost sigur ci ne era asoci atul l or, dar nu mai pîn în august, cînd Tobi n a venit pe i nsul în calit ate de reprezentant al Soci et ii de Istori e Peconi c. - Bravo pentru munca de invest iga ie. Voi avea grij s pri me ti medali a de st at pentru eficien .. . - ine- i gura ai a afuri sit ! - Da, s tr i i. Apropo, n-ar trebui s por i o masc sau ceva ase m n t or? - De ce? - De ce? Ce se aude nu-i sirena de alarm biol ogic ? - Ba da. E un exerci i u. Eu l -am ordonat. Tot personalul de serviciu pe insul în timpul uraga nului se afl în l aborator, îmbr cat în combinez oa ne, i execut exerci iul de alarm biologic . - Vrei s spui c nu vom muri t o i? - Nu. Ai s mori numai tu. B nui se m c acestea vor fi cuvi ntele lui. - Orice ai fi f cut, nu poate fi l a fel de grav ca o cri m , l-am informat eu pe un ton oficial. - De fapt, n-a m comi s nici o crim , i ar pe tine va fi o pl cere s te lichidez. - Uci derea unui pol i ist est e... - Ai înc l cat legea i, din cîte tiu, e ti un sa botor, un terorist i un uciga . Regret c nu te -am ghicit mai devre me. Mi -am încordat trupul, gata s m n pustesc spre pu ul ascensorului , con t ient c nu avea m ni ci o ans . Dar t rebuia m car s încerc. - Mi-ai spart doi din i i mi-ai plesnit buza, a cont inuat St evens. în pl us, tii mult prea multe. Eu sunt bogat, iar tu e t i un om mort , a ad ugat. Adio, clovnule. - Du-te-n m -ta, dobitocule! i-a m stri gat. în clipa urm toare m-a m n pust it spre pu ul ascensorului , cu ochii, nu l a sîrma ghi mpat , ci la el. A îndreptat pu ca spre mine i a ochit . Nu avea cum s m rat eze. A r sunat o împu c t ur , dar n-a m v zut nici o scî nteie l a gura evii lui Stevens i nici n-a m si m it durerea s get îndu-mi trupul . Chi ar cînd am ajuns l îng gard i m pre g tea m s sar pe ste sîrma ghi mpat , ca s m arunc cu capul în j os în pu , l -am v z ut pe Stevens s rind în groa p , cu gî nd s termine cu mi ne. Cel pu i n, a a mi -a m înc hipuit. în realitate, se pr bu i se în untru i ateriz ase pe pavaj cu fa a în jos. M -am lovit de sîr ma ghi mpat i m-a m oprit. Am r ma s pe l oc o cli p , î nlemnit , cu ochi i l a el. S-a zb tut pu in, ca i cum s-ar fi l ovi t l a coloan , ceea ce pe scurt înse mna c s-a zi s cu el . Am auzi t i nconfundabil ele sunete gîlgîite care preced plecarea dintre cei vii. în cele din urm , zvî cniril e i gîlgîitul au încetat . Am ridicat privi rea c tre creast a zidului. Beth Penrose se uita în j os la Paul Stevens, cu pist olul spre el. - Cum ai ajuns ai ci? a m întrebat-o. - Pe jos. - Vreau s spun... - Am pornit în c ut area ta. L-a m v zut pe Stevens i m-a m luat dup el. - Noroc ul meu. - Nu acela i lucru se poate spune despre el. - Trebuia s stri gi: Ä Nu mi ca ! Pol i ia!" a m come ntat eu. - Las-o balt , a replicat ea. - sunt de part ea ta. Era cî t pe ce s m omoa re, am ad ugat . - tiu. - Ai fi putut trage mai devre me. - Sper c nu- mi critici presta ia. - Nu, doa mn . Frumoa s l ovi tur . - E ti teaf r? m-a î ntrebat. - Da. Dar tu? - sunt bine. Unde-i Tobin? - E... Nu-i aici. Ea s-a ui tat di n nou la St evens i m-a î ntrebat: - El ce caut ai ci ? - Un si mpl u mî nc t or de st îrvuri . - Ai g sit comoara? - Nu, dar a g sit-o Stevens.

- tii unde este? - Toc mai voi a m s -l întreb. - Nu, John, tocmai voia s te î mpu te. - î i mul ume sc c mi-ai salvat via a. - îmi e t i dat or. - Bine. Deci, asta e. Cazul e clasat , am spus. - Cu excep ia comorii. i a lui Tobi n. El unde e? - Pe aici, pe undeva. - E înarmat? E periculos? - Nu, a m r spuns eu. N-are el ma e pentru a sta. Ne -a m ad post it de furtun într-un bunc r de beton. Ne-a m luat în bra e, ca s ne înc lzim, dar ne era atît de frig, încît nici unul din noi n-a reu it s adoarm . Am st at de vorb toat noaptea, frec ionîndu-ne bra ele i pici oarele ca s nu î nghe m. Beth m tot întreba unde se afl a Tobi n, a a c i -am oferit versi unea î mbun t it a confrunt rii din ma gazia de muni i i, ad ugi nd c -l înjunghiasem i c era r nit mort al. ² N-ar trebui s -i aducem îngri jiri medi cale? m-a î ntrebat ea. ² Cum s nu! Mîi ne dimi nea l a pri ma or . Ea n-a sc os o vorb timp de cît eva secunde, apoi a spus un si ngur cuvî nt : ² Bine. înaint e de i vi rea zori lor am pornit înapoi spre plaj . Furtuna se potolise i, înaint e s apar elicopt erul sau b rcile de patrul are, am pus l a loc tiftul i am mers cu ba rca pîn la iaht. Am tras cepul acest eia i am l sat -o s se sc ufunde. Apoi am plecat cu iahtul lui Tobi n la Greenport, de unde l -am sunat pe M ax. El ne -a întî mpinat la debarcader i ne-a condus l a sec i a de poli ie; aici am f cut du , ne -a m pus haine uscat e i osete c l duroa se. Un doctor de pri n partea locului ne -a exa minat i ne-a sugerat s ne trat m cu antibi otice i ou cu sl nin , ceea ce suna foarte îmbi etor. Am luat mi cul dejun î n sala de conferi n e a l ui Max i am f cut un ra port c tre eful poli i ei. Max era cînd uimit, cînd stupefiat, cînd sup rat , cî nd feri cit, cînd i nvidios, cînd u urat , cî nd îngrij orat, i a a mai departe. - Comoara c pit anul ui Kidd? repet a el. Sînte i si guri? în timp ce luam al doi lea mic dej un, Max m-a î ntrebat: - Deci numai Stevens cuno tea locul comorii? - Cred c da, am r spuns. El s-a ui tat fix l a mi ne, apoi la Beth i a spus: - Sper c nu- mi asc unde i nimi c... - Bineîn eles c eu i-a ascunde, am replicat. Dac a ti unde se afl aur i bijuterii î n valoare de dou zeci de mili oane de dol ari, tu ai fi ultimul c ruia i-a spune, Max. Adev rul este c aceast comoar a disp rut din nou. Tot u i, am ad ugat, ti m c exist i c pentru sc urt timp s-a aflat la Stevens. Deci , cu pu in noroc, poli i a sa u FB I- ul ar putea s-o redesc opere. - Di n pri cina comorii au murit atî i a oa meni, încît m bate gî ndul c e blest emat , a spus Bet h. Max a ridicat din umeri. - Blestemat sa u nu, mi -ar pl cea s-o g se sc. Di n ra iuni ist orice, a ad ugat el. - Absol ut. Lui Max îi venea greu s a si mil eze i s prel ucreze t oat e informa iil e; t ot repeta întreb ri l a care dej a pri mi se r spuns. - Dac raportul devine int erogatoriu, atunci fie va trebui s -mi che m a vocat ul, fie t e bat m r, l -am ave rtizat . Max s-a si lit s zî mbea sc i mi-a spus: - Iart -m . .. pur i si mplu, m doare mintea. .. - Mul ume te-ne c am f cut o t reab bun , a intervenit Beth. - V mul ume sc c a i f cut o treab bun . Apoi s-a î ntors spre mi ne: M bucur c te -am angaj at. - M-ai pus pe li ber. - Da? Las-o balt . Dac am în el es bine, ziceai c Tobin e ste mort , mi -a spus el. - P i.. . nu chiar... ultima oar cînd l-am v zut ... adic . .. poate trebui a s i nsist c avea nevoie de îngri jire medical . Max s-a ui tat l a mine o cl ip , apoi a î ntrebat: - De fapt, unde se afl acest depozit subteran? I-a m dat indica ii cît mai precise i Max a ie i t gr bi t s dea un telefon. Beth i cu mi ne ne-a m privit peste ma sa di n sala de conferin e a lui Max. - Vei fi un detect iv grozav, i-am spus.

- Chi ar sunt un detectiv grozav. - Da, e t i. Cum s t e r spl t esc c mi-ai salvat via a? - Ce-ai zice de o mie de dolari ? - At ît valoreaz vi a a mea? - Bine, at unci cinci sute. - Ce-ar fi s te invit la ci n ast -sear ? - John... M-a pri vit i mi-a zî mbit oarecum nost algic, apoi a spus: John. .. in foarte mult la tine, dar... E prea.. . complicat ... prea.. . adi c ... dup toat e aceste mor i... Emma... Am încuvii n at di n cap. - Ai dreptate. Telefonul de pe ma s a început s sune i am ridi cat recept orul. Am a scult at, apoi am spus: - Bine... Am s -i comunic. Am pus receptorul în furc i m-a m întors spre Beth: Doa mn , v a teapt li muzi na de la poli i a comi tat ul ui. Ea s-a ridicat i s-a dus la u , apoi s-a î ntors spre mi ne i mi -a spus: - Telefoneaz -mi dup o l un . Bine? Ai s m suni ? - Da, î i promit. tiam îns c n-o voi c uta. Privirile ni s-au î nt îlni t, i-am f cut cu ochiul, ea mi -a r spuns la fel. I-a m tri mis o s rutare din vî rful deget elor, ea mi -a r spuns la fel. Apoi Beth Penrose mi -a î ntors spat ele i a ie it. Dup cîteva mi nute M ax s-a î napoi at i mi-a spus: - Am tel efonat pe Pl um. Am disc utat cu Kenneth Gibbs. îl ii mi nte? Asistent ul lui Stevens. Oa meni i de paz i -au descoperi t eful. Mort. Domnul Gibbs nu p rea deloc t ulburat i ni ci prea curios. -Ni meni nu strî mb din nas la o avansare nea t eptat . - Mda. I-a m mai spus s -l caute pe Tobi n în depozit ele subte rane de muni ii. Bi ne? - Bine. Nu mai i n mi nte în care anume. Era î ntuneric. - Bine. S-a gî ndit o clip , apoi a spus: Ce porc ri e! Ce de hîr oage va trebui s .. . S-a uitat înjur i a întrebat: Unde-i Beth? - Cei de l a poli ia comitat ului au veni t dup ea. - Oh. .. Bi ne... Toc mai am pri mit un fax oficial de la poli ia din Ne w York, î n care mi se cere s te g se sc i s t e i n sub paz pîn la amiaz , cînd vor sosi aici, m-a i nformat el. - P i, aici i sînt. - Ai de gînd s-o t ergi? -Nu. - Promi te-mi . Altfel, va trebui s te închid într-o ca mer cu grati i la ferestre. - î i promit. -Bine. - Du- m cu ma i na pîn acas . Am ne voie de cîteva lucruri. - E în regul . A ie i t i , i mediat dup aceea, un poli i st î n unifor m , vechiul me u amic Bob Johnson, a vîrî t capul pe u : - Ai nevoie de o ma i n ? -Aha. Am plecat cu el i m-a dus pî n la casa unc hiului Harr y. Am îmbr cat ni te haine ar toase, pe care nu scri a Ä Proprietat ea sec i ei de poli ie a ora ului Sout hold", mi -a m luat o bere i m-a m a ezat pe t erasa din spate, cu ochii la cerul pe cal e s se însenineze i l a marea care î ncepea s se calmeze. Cerul avea acel albast ru aproa pe i ncandesce nt de dup furtun , dup ce aerul a fost cur at de orice urm de poluare. Proba bi l c a a t rebuie s fi fost bol ta cu o sut de ani î n urm , înaint e s apar locomot ivele di esel, camioa nele, ma inile, b rcil e, rafin riile de petrol , ma inil e de tuns iarba, chimi calele, pesti cidele i mai t iu eu ce naiba. Peluza ar t a mizerabil dup furtun , îns casa era î n stare bun , de i nu avea m c ure nt electric, i berea era cald , fapt foarte sup r tor, îns ava ntajul era c nu-mi func i ona robotul t elefonic. Proba bil ar fi trebui t s a tept poli i a newyorkez , cum îi f g duise m lui Max, î ns a m che mat un taxi i am plecat spre gara Riverhead, de unde am l uat trenul spre Manhattan. întors în aparta me nt ul meu din East 72nd Street dup atîtea luni de absen , am constatat c pe robot m a teptau treizeci i ase de me saj e tel efonice, adic num r ul maxi m pe care îl put ea înregi stra. Menajera a ezase core sponden a pe ma sa di n buc t rie, ci rca cinci kilogra me de t împe nii .

Printre facturi i alt e prost ii, era i hot rî rea defi niti v de divor , pe care am l ipit -o de fri gider cu un ma gnet. Toc mai m pre g tea m s arunc morma nul de coresponde n nedorit , cînd mi -a at ras aten ia un plic al b. Avea adresa scris de mî n , i ar la expedi tor figurau so ii Gordon, de i ti mbrul po tal era din Indi ana. Am desc his plicul i am scos trei foi de hîrt ie l iniat , scri se pe o parte i pe alta în cerneal albast r , cu o cali grafie ordonat . Am început s cit esc: Drag John, dac aceast scrisoare va ajunge în mîinile tale,

înseamn c amîndoi sîntem mor i... deci salut ri de pe lumea cealalt .
Am pus scrisoarea deopart e, m-a m dus la frigider i mi -a m luat o bere. ² Salut ri din lumea mor il or vii, am mor m it . Am continuat lectura.

tiai c vestita comoar a c pitanului Kidd era îngropat undeva, prin apropiere? Ei bine, poate c între timp ai aflat. E ti un tip iste i sîntem convin i c ai dedus cîteva lucruri. Dac nu, iat povestea ei.
Am luat o înghi itur de bere i am cit it urm toarele trei pagini , care reprezentau o croni c am nun i t a eveni me ntel or legate de comoara lui Kidd, Plum Island i rela ia so ilor Gord on cu Fredri c Tobi n. Scri soarea nu con i nea element e surpri z , doar cîteva det alii care î mi sc pa ser . Referitor la anumite lucruri, cu pri vire la care f cuse m si mple pre supuneri, de pil d cum fuse se desc operit asc unz toarea comorii pe Plum Island, so ii Gord on scri au:

Nu dup mult vreme de la sosirea noastr pe Long Island, am primit o invita ie de la Fredric Tobin la o degustare de vinuri. Cu acea ocazie am mers la Podgoriile Tobin i l-am cunoscut pe Fredric Tobin. Au urmat alte invita ii.
Deci a a î i începuse Fredri c Tobin ma ne vra de seducere a so i lor Gord on. Di n cî te se spunea în scri soare, într-o bun zi Tobi n le ar tase o hart primi tiv , desenat pe un perga ment, f r a le po me ni cum ajunse se în pose si a ei. Harta î nf i a Ä Pruym Eyland ", cu coordonate, m sur t ori î n pa i, repere i un X mare. Rest ul pove tii era previzibil: nu pe ste mul t timp Tom, Jud y i Fredric încheiaser pactul diavolului. So ii Gordon decl arau deschis c nu avea u î ncredere în Tobin i c el va fi , probabi l, vi novat de moartea lor, chiar dac tot ul ar fi f cut s par un accident sau ispra va unor agen i str ini . Tom i Judy aj unse ser , în cel e din ur m , s -l cunoa sc pe Fredri c Tobi n, îns trezirea la realitate durase prea mult timp i se petrecuse prea tî rziu. Scrisoarea nu pome nea ni mic despre Paul Stevens, despre care nu con inea nici un fel de i ndi cii. Mi -a venit gîndul c Tom i Judy fuse ser la fel ca animal ele cu care l ucrau: i nocen i, naivi i sorti i piei rii din pri ma cl ip î n care puse se r pi ciorul pe Plum Island. Scrisoarea se încheia astfel:

Amîndoi te-am simpatizat mult i am avut încredere în tine, John. tim c nu vei cru a nici un efort ca s se fac dreptate. Cu drag, Tom i Judy.
Am pus scrisoarea deopart e i a m r ma s mult timp privind în gol. Dac scri soa rea ar fi ajuns l a mine mai devre me, ult ima s pt mî n din via a mea ar fi fost cu t otul alta. F r îndoial c Emma ar fi tr it i acum, de i, probabil , n-a fi cunosc ut-o nici odat . Cu un veac în urm , cînd oa meni i aj ungea u l a o r scruce în via a lor, erau ne voi i s ia o hot rîre. în zilele noa stre tr im în interiorul unor microcipuri ; l a fi ecare nanosec und ni se deschid i ni se î nchid un milion de posibil it i. Iar l ucrul cel mai r u e c altcineva apas pe but on. Dup vreo jum t ate de or , timp în care am cuget at l a sensul vie ii, am auzi t soneria i m-a m dus s r spund. Era poli ia, mai precis ni te clovni de la Mi nisterul de Interne care, dint r-un mot iv sa u al tul, p reau furio i pe mine. M -a m dus cu ei la Sec ia Unu de poli ie, s le explic de ce nu î ntorsese m t elefoanele oficiale, de ce nu m preze ntase m la convocare, ca s nu mai vorbe sc de i spra va mea ca poli ist al ora ului Southold. eful me u, l ocotenentul Wolfe, era i el de fa , ceea ce nu-mi mi rosea deloc a bine, îns tot

acolo se g sea i Dom Fa nelli , care mi -a f cut o pri mire c lduroas i cu care am sc hi mbat cîteva glume. în orice caz, superiorii i -au dat înainte cu tî mpe niil e, afirmî nd c i nt rase m într-o mare belea, a a c mi -a m c hemat avocatul i un reprezentant al DEA, iar pîn în sear aj unse se m pe punctul de a încheia o în el egere. A a-i via a. Sensul vie ii nu prea are leg tur cu binele i cu r ul, cu drept atea i cu nedreptat ea, cu datoria, onoarea, pat ria i altele ase me nea. Sensul vi e ii const în a încheia tîrgul cel mai potri vit.

38
Pe Tenth Ave nue se cernea o ninsoare fin . Din l ocul în care m afla m, la etaj ul al aselea, vedea m fulgii dansînd în lumina str zilor i a faruri lor de ma in . Studen ii mei începeau s sosea sc , dar n-a m întors capul spre ei. Era pri ma or de curs di n acel se me stru i m a tepta m la vreo trei zeci de studen i, de i nu m uitase m în cat alog. Cursul se numea ÄProcedur pe nal 709" i era subinti tulat Ä Inve stigarea omucide ril or". Urma s aib loc cincisprezece se mi nari i de cîte dou ore, în fiecare mi ercuri a s pt mînii , pl us prelegeri le. Cursul f cea cît trei diplome. Aici urma s discut m met ode de izol are a scenei cri mei, de i dentificare, cul egere i p strare a probelor, rel a iile de lucru cu al i speci ali t i, printre care t ehni cienii de la amprent are i echi pa de legi ti, precum i metode de i nterogare. în ultimele patru se mi na rii urma s dezbate m cîteva cazuri cel ebre. Nu multipl ele asasinate de la Nort h Fork i Long Island. Asta avea m s le î nvederez studen il or de l a bun început. De regul , studen ii de l a cursul me u vari au de la persoane dornice s devin poli i t i l a detectivi afla i în trecere prin Ne w York pe banii alt cui va, l a cî iva poli i t i î n uniform , di n ora i din zona li mit rof , care rî vneau insi gna de erif sau care doreau s ai b un atu la exa menel e de avansare, i, din cînd în cînd, cîte un avocat al ap r ri i, care afl a de la mi ne cum s - i sc oat basma curat infrac tori i pe baza unui chi ibu de ordi n tehnic. Odat avuse se m un student care nu li psise de la ni ci'un se mi nar, nu-i sc pa se nici un cuvînt, luase califi cativul A, ca dup curs s se duc i s -l ucid pe ama ntul so iei lui. Crezuse c va comit e crima pe rfect , dar un martor oc ular accidental îl ajutase s ob in o ca mer pe cori dorul care ducea la scaunul elect ric. Asta ca s vede i ce se poat e întî mpla . Tot u i, eu cred i acum c merita calificativul A. îmi scri se se m numele pe tabl , iar dedesubt notase m de numirea cursului pentru a a-zi i i Sherlock Hol mes care aveau nevoi e de ceva mai mul t decît numel e profe sorul ui i num rul s lii, ca s fi e siguri c se g sea u la locul pot rivit. Deci un punct al în elegerii la care aj unsese m c u depart a me ntul de poli ie di n New York consta în îng duin a de care trebuia s benefici eze unul ca mine, cu handicap de apt ezeci i cinci la sut . Pe lî ng aceasta, inst itu ia urma s - i retrag toate acuza iil e împot riva mea i s -mi a sigure un post de asistent i un contract pe doi ani la Colegi ul de Drept Penal John Jay. Exi sta o strîns leg tur între NYPD i John Jay, deci pentru ei nu era ceva prea greu de rezol vat. Cît despre mine, tot ce trebui a s fac era s m pe nsionez i s fac declara ii publice favorabile departament ul ui de poli ie i efi lor mei. în prezent îmi respecta m angaj a me ntul. în fiecare zi, cînd mergea m cu metroul , spunea m în gura mare, s m aud toat lumea: ÄPoli ia ne wyorkez e ne mai pomenit . îl ador pe locotenentul Wolfe. " A sunat cl opo elul i am plecat de la fereastr , ducîndu-m la catedr . - Bun seara, m-a m adre sat studen ilor. sunt John C orey, fost detectiv crimi nalist în cadrul NYP D. Pe b nci ve i g si un sumar al cursului , o list de lect uri, necesare i op i onal e, precum i cîteva subiecte de lucr ri i proiect e. To i ve i sus i ne proiectel e în fa a colegil or, am ad ugat.

Ceea ce m va scuti pe mine de treizeci de ore de citit.
Am mai tr nc ni t cî teva fraze despre curs, despre calificative, prezen , i a a mai departe. Am pri ns pri vi rea cî torva st uden i din pri mele rînduri: vîrst a lor varia de la optsprezece la opt zeci de ani; aveam b rba i i femei, albi, negri, asiat ici, lat ini, un ti p cu turba n, dou fe mei cu sari i un pre ot cu guler înalt, tipic cul tului roma no-catoli c. Asta se putea întîmpla numai la Ne w York. Presupun c t o i împ rt ea u acela i interes fa de descoperirea

criminali lor. Crima e fasci nant i înfri co toare; e marele t abu, poate singur ul deli ct pe care toat e cult urile din toat e epocile l-au conda mnat ca fii nd principal a ofens l a adresa societ i i, a tribului, a clanul ui, a individul ui. A adar, î n timp ce vorbea m, a m observat o mul ime de ochi str lucitori i de capete care se mi cau în se mn de încuvii n are. Am tras concluzia c to i doriser s vi n aici ² ceea ce nu se î ntîmpl a întot deauna într-o cl as . - De ase menea, vom e xa mi na cît eva abord ri ne tiin ifice ale inve sti ga iei, cum ar fi no iunil e de presupunere, insti nct i intui ie. Vom încerca s defini m acest e... - Iert a i-m , domnule det ectiv... Am ri dicat privirea. în ul timul rînd am v z ut agitîndu-se o mîn ridicat . Iisuse! M car s fi a tept at pîn îmi termina m disc ursul. Mîna provenea de la un corp, dar pose soarea mîinii se a ezase în spatel e unui tip soli d i nu vedea m decît degetele care cont inuau s flut ure pri n aer. - Da? a m r spuns. Di n ba nc s-a ridicat Beth Penrose. Am f ost cît pe ce s cad di n picioare. - Do mnule detectiv Corey, a spus ea, ve i vorbi i despre problema perc hezi iei i confisc rii legale, despre drept urile suspec ilor în cazul perchezi iei il egale i despre cum trebui e s col aborezi cu un coleg sau o coleg , f r s -i calci pe nervi? Clasa a izbuc nit în rî s. Eu nu era m cîtu i de pu in amuzat. Mi -am dres glasul i am spus: - Eu... Lua i o pauz de cinci mi nut e, m înt orc imediat. Am ie it di n clas i am pornit pe cori dor. Toate celelalte clase aveau cursuri i coridorul era pusti u. M -am oprit la î nitoare i am luat o bine meritat înghi itur de ap . Beth Penrose st tea la cî iva met ri mai încolo, ur m ri ndu-m cu pri virea. Mi -am îndreptat spatel e i m-a m uitat la ea cîteva clipe. Purta blugi alba tri i strî m i, bocanci , o c ma de bumbac în ca rouri , cu mînecil e sufl ecate i deschei at la gît. Era mai b i e oas decît m a teptase m. - Ce- i mai face rana de glon ? a m întrebat-o. - Un fleac. O si mpl zgîri etur , totu i mi -a r ma s se mn. - S le poveste ti nepo ilor cum ai c p tat -o. - A a a m s fac. St team uit îndu-ne unul l a cel lalt, în cele din urm , ea a spus: - Nu mi-ai telefonat. - Nu, nu i -am telefonat . - Do m Fanelli a avut amabil itatea s m i n la curent cu mi c ril e tale. - Z u? Cî nd am s -l întîlnesc, am s -i trag un pumn î n na s. - Nu, n-ai s-o faci . î mi place Dom. P cat c e c s torit. - A a spune i el. Te-ai înscris la grupa asta? - Sigur c da. Cincisprezece se mi narii a cît e dou ore, în fiecare mi ercuri. - i ba i atîta drum, tocmai din... unde l ocuie ti ? - Hunt ingt on. Fac mai pu i n de dou ore cu ma ina sa u cu trenul . Orele se ter min l a nou , a a c voi ajunge acas t oc mai bine pent ru ti rile de ora unsprezece. Dar tu? m-a î ntrebat. - Eu ajung acas pent ru t iril e de ora zece. - Te-a m întrebat cu ce t e ocupi în afar de munca de profe sor? - Am de stul de lucru i a a. Trei cursuri de zi i unul seral . - i-e dor de me seria ta? m-a î ntrebat. - Cred c ... da. Mi -e dor de me seria mea, de tipii cu care am lucrat , î mi lipse te senti mentul c fac ceva... dar, cu si gura n , nu mi -e dor de bi rocra ie sau de t împe nii . Era mome ntul s porne sc pe o cale nou . Dar t u? Tot reprezentant a legii? - Bineîn eles. sunt o eroi n . sunt iubit . Fac cinste pol i i ei i se xul ui me u. - Iar eu fac cinste sexul ui meu. - Nu mai se xul t u e de p rerea asta. A rîs. Era li mpede c f cea conversa i e mai bine decît mi ne. A schi mbat subi ectul i a spus: Am auzit c de cîteva ori ai fost s st ai de vor b cu procurorul distri ctual din Suffolk. - Da. Tot mai î ncearc s l mureasc ce s-a î ntîmpl at. îl ajut cît pot, dat fiind rana de la cap, care îmi provoac o amnezie sel ecti v , am ad ugat. - Am a uzit . De aceea ai uit at s -mi telefonezi? - Nu, n-a m uitat.

- At unci... A renun at s - i mai duc fraza la bun sfîr i t i m-a întrebat: Ai mai fost la North Fork de la... - Nu. i, probabil, nici n-a m s mai merg vreodat . Dar tu? - M-am îndr gostit de acel e locuri i am cump rat o c su de vacan l a Cutchogue, cu cî iva acri de p mînt i o ferm . îmi a mi nte te de ferma tatei din copi l ri e. Am vrut s -i r spund, dar am decis s m ab in. Nu-mi d deam sea ma unde puteau s duc toate acest ea, îns mi-a m înc hipuit c Beth Penrose nu f cea naveta t rei sau patru ore în fiecare miercuri doar ca s ascult e vorbele în elept e ale mae strul ui, pe care dej a le auzise, iar în sept e mbri e l e respi nsese par i al. Era li mpede c pe domni oara Penr ose o i nt eresa ceva mai mult decît trei diplome de colegiu. Pe de alt part e, eu m obi nui se m s nu mai între in rela ii cu nimeni. - Age nt ul local de vînz ri imobiliare mi -a spus c propriet atea unc hiului t u a fost vî ndut , a spus Beth. - Da. Nu ti u de ce, dar vest ea m-a î ntrist at. Ea a î ncuvi in at din cap. - Ei bine, po i veni s -mi faci o vizit l a Cut chogue în ori care week -end. M -a m uitat la ea i am spus: - Mai întîi, îns , ar t rebui s - i telefonez. - sunt singur , mi-a r spuns. Dar tu? - Ce i -a spus fostul me u col eg? - C e ti singur. - Dar nu m si mt si ngur. - Mi-a spus c nu ai pe cineva anume. Nu i-a m r spuns. Am aruncat o privire la ceas. Beth a schi mbat subiectul. - Sursele mele de la biroul proc uraturi i district uale m-au i nf ormat c se va ajunge l a proces, m-a anun at ea. Sent in a nu se va negocia. To i sus in acuza i a de cri m cu pre meditare i conda mnarea la moarte. Am încuvii n at di n cap. Poate n-a m a mint it despre acest lucru, dar Tobin cel scalpat i eviscerat supravie ui se. Nu fuse sem prea surpri ns, fiindc t iam c nu-l r nisem de moarte. Evi tase m s -i ati ng arterel e, s -i înfig cu itul în ini m sa u s -i tai gîtul, cum proba bil ar fi trebui t s fac. Cred c în subc on t ientul me u nu eram capabil s comi t o crim , d e i, dac eforturil e mel e de a-l potoli i-ar fi provocat moartea pri n oc sau o ma si v pierdere de sînge, nu m-ar fi deranjat. Dar a a, Tobi n se g sea într-o celul izol at a închisorii comi tatului, a t eptînd fie dete n i a pe via , fie un oc elect ric care s -i zgîl îie siste mul nervos cent ral. Sau, poate, o i njec ie letal . A fi vrut ca stat ul s se hot rasc odat . Eu opt a m pe ntru sc unelul elect ric: mi -a fi dori t s fac part e dintre martorii ofici ali, ca s v d cum îi iese fum pri n urec hi. Nu aveam voie s -l vizi tez pe ne mernic, dar am avut gri j s pri mea sc num rul me u de telefon de acas . Nenorocit ul m suna de l a pîrnaie o dat la cî teva s pt mîni. Eu îi reami ntea m c via a lui cu vinuri , femei, muzic , Porsc he, b rci cu motor i excursii î n Fran a se sfî r i se i c , înt r-o bun zi , nu peste mul t vre me, va fi sc os di n celul în zori i zi lei i executat. La rîndul l ui, îmi spunea c va sc pa nepedepsit i m sf tuia s a m grij cînd va fi pus î n libertate. Ce orgoli u monume ntal avea jigodia! - Am fost la mormî ntul Emmei Whi testone, John, mi-a spus Beth. Nu i-a m r spuns. ² Au îngropat-o î n cimi tirul acela vechi i frumos, pri ntre celelalte mormi nt e ale famil iei Whitest one. Unel e dateaz de trei sute de ani. Am t cut i de ast dat . - Am înt îlnit -o o singur dat , la tine în buc t rie, dar mi-a pl cut i am vr ut s -i pun cîteva flori pe mormî nt. Ar trebui s faci acela i lucru. Am încuvii n at di n cap. Ar fi trebuit s m duc la flor ria Whitestone i s -i salut pe cei de acolo, ar fi trebui t s merg la înmor mî ntare, dar n-o f cuse m. Nu m si m ise m în stare. ² Max a întrebat de tine. ² Nu m î ndoi esc. Crede c m scald în aur i bijut erii în val oare de dou zeci de mil ioane. - i chi ar te scalzi ? ² Bineîn eles. De aceea sunt aici , ca s cî tig un ban în plus, pe lî ng pensia de i nvalidit ate. - Ce- i face pl mînul?

² Bine. Am obser vat c vreo cî i va studen i î i pierduser r bdarea i ie iser pe coridor, ducîndu-se l a vesti are sau aprinzînd u- i o igar . Trebui e s m întorc, i-am spus lui Bet h. - Bine. Am pornit pe cori dor împreun , mer gînd cu pa i rari. - Crezi c se va g si vreodat comoara c pit anului Kidd? m-a întrebat. - Nu. Cred c paranoi cul de Paul St evens a ascuns- o at ît de bine, încît va r mîne nedesc operit alt e trei sut e de ani. - Proba bil c ai dreptate. P cat. - Poate c nu. Poate c ar t rebui s r mî n dracului acolo unde este. - E ti supersti ios? - înaint e nu era m. Ac um nu tiu sigur. Am ajuns la u a clasei. - Am de scoperit c î n cl dire exist o pisci n . Te duci vreodat acolo? - Une ori . - S pt mî na viit oare îmi aduc costumul de baie. Bi ne? -Bine... Beth? -Da ? . .. m vei pune înt r-o si tua ie penibil ? - Nu. Da r m a tept la califi cativul A. Am zî mbit. - Fac tot ce-mi ceri , a ad ugat ea. - Nu pot fi mi tuit. - Pui pari u? Cî iva studen i din sal se uitau l a noi, u oti nd i zî mbind. Am int rat în clas , eu, la cat edr , Beth, la locul ei, în ultimul rînd. - Printre noi se mai afl un detecti v criminali st, m-a m adre sat eu clasei. Domni oara Beth Penrose, de la pol i ia comi tatului Suffolk. S-ar put ea ca pentru unii di ntre dumneavoa st r numel e s sune cunosc ut, el fiind legat de o crim petrecut nu de mult la North Fork, Long Island, i în curs de rezolvare. Am lucrat împreun la acest caz i fi ecare di n noi a avut ceva de înv at de la stil ul i tehnica cel uilalt. De ase me nea, domni oara Penrose mi -a sal vat via a, a a c , pentru a o r spl ti, dup ore o invit s be m ceva. Toat lumea a apl audat.

biblioteca rao
De la clasici la contemporani, într-o formul grafic nou , cei mai reprezentativi autori pentru

biblioteca dumneavoastr
Au ap rut:
Emily Brontë LA R SCRUCE DE VÎNTURI FM. Dostoïevski CRIM SI PEDEAPS DEMONII I.S. Turgheniev UN CUIB DE NOBILI Gabriel Garda Marquez UN VEAC DE SINGUR TATE Hermann Hesse JOCUL CU M RGELE DE STICL

Thomas Mann MUNTELE VR JIT J.R.R. Tolkien FR IA INELULUI
Prima parte a trilogiei ST PÎNUL INELELOR

CELE DOU TURNURI
A doua parte a trilogiei ST PÎNUL INELELOR

Robin Cook RISC ASUMAT Nelson DeMille FIICA GENERALULUI John Grisham TESTAMENTUL Colin Forbes CATACLISMUL Dean Koontz UNICUL SUPRAVIE UITOR Nout i
5 5

Lev Nikolaevici Tolstoi
CAZACII SI ALTE POVESTIRI

Ernesto Sabato
ÎNAINTE DE T CERE

John Grisham
FR IA
5

Nelson DeMille
PLUM ISLAND

clubul cârtii rao
i dumneavoastr pute i deveni membru al CLUBULUI C R II RAO, beneficiind de urm toarele avantaje: Ve i primi cu maximum de rapiditate c r ile comandate i ve i fi informat cu regularitate despre ultimele apari ii, planuri editoriale, oferte speciale. Pentru c r ile comandate, editura suport costurile de transport prin po t . In plus: I pentru 2 c r i se acord o reducere de 10; > de la 3 c r i în sus se acord o reducere de 15 i titlul de membru al CLUBULUI C R II RAO.
t

Pentru detalii suplimentare ne pute i contacta la telfax: (01) 212.57.80; 212.57.85 E-mail: rao.bbx.logicnet.ro A tept m scrisorile dumneavoastr pe adresa: Editura RAO C P . 2-124Bucure ti Acum ne pute i g si i pe Internet: www.rao.ro sau www.rao.inet.ro Pagin proiectat i g zduit de inet, www.inet.ro La grani a dintre secole, impulsurile criminale s-au rafinat, ca de altfel i uciga ii pl ti i. Gazul sarin e mai eficient decît Kala nikovul, germenii patogeni mai greu depistabili decît glon ul în frunte. De aceea moartea a doi microbiologi de la un Centru de Boli ale Animalelor ridic semne de întrebare i merit nu doar un necrolog, ci i o anchet . Cel care î i asum efectuarea ei este John Corey, un poli ist newyorkez dispus s mearg dincolo de aparen e, pîn în inima unei urzeli care, nedestr mat la timp, ar însemna un dezastru (în cel mai bun caz) continental.
i

9789735763558