Nursing General

NURSING GENERAL

S-au scris foarte multe definiţii despre nursing ,dar toate au în comun faptul că nursingul reprezintă ideea de a ajuta persoanele care au nevoie de a fi ajutate în modul cel mai eficient posibil. Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor de bază în toate serviciile de sănătate. Dintre definiţii amintim: Leininger , 1983 : Nursingul înseamnă îngrijiri de bază acordate persoanelor care au nevoie de aceste îngrijiri, iar îngrijirile de bază constituie inima nursingului, fenomenul distinct central al nursingului! îngrijirea poate avea o e"traordinară semnificaţie de vindecare #i de promovare a unui stil de viaţă sănătos$. Mayerhoff: %ngrijirea care se referă la a ajuta pe alţii să se dezvolte #i să se reactualizeze pe sine însu#i, este un proces , o modalitate de a te corela cu cineva, proces care presupune continuitate, în acela#i mod în care o prietenie se poate suda numai printr-o încredere mutuală #i printr-o transformare calitativă a relaţiei$. Campbe !n 198" #efine$%e n&r'ing& (a: &n mod de manifestare a sentimentului de iubire, cu un singur scop, acela de a ajuta oamenii să cunoască afecţiunea în cele două aspecte ale sale: ca pe un sentiment care este primit #i dăruit$. )irginia *en#er'on: 'olul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-#i menţină sau rec(#tige sănătatea ) sau să-l asiste în ultimile sale clipe* prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur , dacă ar fi avut voinţa sau cuno#tinţele necesare. +sistentul medical trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel înc(t bolnavul să-#i rec(#tige independenţa c(t mai repede posibil$. +efini,ie n&r'ing :- Nursing înseamnă îngrijiri de bază acordate persoanelor care au nevoie de aceste îngrijiri, ele fiind elementul distinct central al nursingului$. %ngrijirea poate avea o e"traordinară semnificaţie de vindecare #i de promovare a unui stil de viaţă sănătos$. ,isiunea socială a nursei nu este întotdeauna clară. Dacă pentru unii asistenta medicală este cea care ajută medicul, pentru alţii, ea practică o profesiune autonomă. %n realitate ea se plasează între cele două e"treme. +stăzi nursa este acea persoană pregătită printr-un program de studiu care include promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor #i îngrijirea bolnavilor din punct de vedere fizic, mintal, cu deficienţe, indiferent de v(rstă #i în orice unitate sanitară. +ceastă definiţie este acceptată de toată lumea, fiind în prezent utilizată #i în 'om(nia. -irginia .enderson define#te astfel nursingul: să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-#i afle calea spre sănătate #i recuperare, să-#i folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea , cu condiţia ca acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoa#terea necesară pentru a face în a#a fel înc(t să-#i poarte singur de grijă c(t mai cur(nd posibil$. /

0riginea nursingului ca profesie a fost atribuită influenţei e"ercitate de avocat, doctor, preot, psi2olog, nursingul este o profesie relativ t(nără.

1lorence

Nig2tingale, care a practicat-o în a doua jumătate a secolului 343. 5omparativ cu profesia de 6(nă la jumătatea secolului 343 , îngrijirile au fost dominate de o impregnare religioasă. 1lorence Nig2tingale a fost cea care a demonstrat că îngrijirile nu trebuie să se bazeze numai pe milă #i caritate, ci furnizarea lor trebuie să se facă pe baza unei înţelegeri profunde a problemelor de sănătate #i boală, să devină obiectul g(ndirii. 4deea de bază a nursingului este aceea că : cei care sunt însărcinaţi cu îngrijirea sănătăţii pacienţilor ar trebui să fie orientaţi mai mult asupra pacienţilor dec(t asupra procesului bolii. C.NCE/0E +E 1A23 ALE /RAC0ICII NURSING 6rocesul de îngrijire lucrează cu trei concepte esenţiale 7 omul, sănătatea #i boala. .m& 7 este o fiinţă unică , unicitatea fiind dată de nevoile psi2ologice, sociale #i culturale ce se alătură nevoilor de bază, biologice ale supravieţuirii. +sigurarea e"clusivă numai a anumitor nevoi, e"cluz(nd alte aspecte , duce inevitabil la un e#ec terapeutic. S4n4%a%ea 7 definită conform 0,S, ca o stare de bine fizic, mintal #i social, ce nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii. 'aportată la boală, sănătatea reprezintă ansamblul forţelor biologice, fizice, afective, psi2ice #i sociale, mobilizate pentru a înfrunta, a compensa sau a depă#i boala. 1oa a 5 reprezintă ruperea ec2ilibrului sau a armoniei individului, prin apariţia unei suferinţe fizice, psi2ice sau prin apariţia unei dificultăţi de adaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă în e"istenţa individului. Con(ep%e #e ba64 (ore a%e: Sănătatea se obţine prin facilitarea procesului natural al organismului de a funcţiona! 6reocuparea primară a asistentului medical este de a menţine un mediu sănătos! %ngrijirile de bază menţin sau spijină adaptările persoanei prin participarea sa activă.! %ngrijirea persoanei reprezintă obiectivul practicii nursingului #i este un proces interactiv! 6ersoanele sunt sisteme desc2ise care interacţionează cu mediul! 8inta nursingului o constituie o persoană #i cre#terea răspunsului ei adaptativ! 6reocuparea nursingului o reprezintă o persoană #i acţiunile ei de auto(ngrijire! %ngrijirea implică promovarea unei interacţiuni optime între om #i mediu! 1iinţa umană este un întreg ireductibil care nu poate fi înţeles reduc(ndu-l la părţile componente! 1iinţa umană #i mediul sunt c(mpuri de energie care interacţionează unele cu altele #i care converg constant către potenţialele lor ma"ime. Con(ep%e #e ba64 (on(or#an%e: conform cărora orice persoană este un individ unic. Nursingul centrat pe pacient semnifică îngrijiri de bază individualizate! fiecare om este un individ unic, #i astfel el solicită o serie de abilităţi unice, de te2nici #i idei special desemnate lui. ,9ra :evin a elaborat o teorie unică care prevede: ;

-

-

4ntervenţia nursing este bazată pe conservarea energiei individuale a pacientului! 4ntervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii structurale individuale a pacientului! 4ntervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii personale individuale a pacientului! 4ntervenţia nursing este bazată pe conservarea integrităţii sociale individuale a pacientului.

4deea de bază a tuturor conceptelor este aceea că îngrijirea persoanei reprezintă obiectivul practicii nursingului #i este un proces interactiv. Definiţia elaborată de 5onsiliul 4nternaţional de Nursing: Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistenţă socială, cuprinde ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor #i îngrijirea bolnavilor fizici, mentali, ca #i a celor infirmi ) 2andicapaţi* de toate v(rstele, în toate formele de asistenţă socială #i a#ezări comunitare$. Din această definiţie reiese că: 4ntervenţiile nursing cuprind #i mediul social, afectiv #i fizic al pacientului! +sistentul medical coordonează activităţile de menţinere a sănătăţii! Stimulează continuitatea acestor activităţi.

Scopul nursingului este acela de a acorda îngrijiri cu rol în păstrarea sau restabilirea independenţei individului pentru satisfacerea nevoilor proprii. 6ersoana va fi ajutată să-#i conserve sau să-#i restabilească independenţa sa, astfel înc(t să-#i poată satisface nevoile singur. Se va favoriza vindecarea #i se va asista muribundul spre un sf(r#it demn. Ro & a'i'%en%ei me#i(a e genera i'%e e'%e a(e a #e: suplinire a dependenţei, adică ceea ce nu poate face persoana #i de a încerca să înlocuiască necesitatea în a#a fel înc(t persoana să-#i poată satisface cerinţele mai u#or! să se ocupe de aspectele psi2osomatice #i psi2o-sociale care afectează sănătatea, boala #i moartea! de aceea nursingul folose#te cuno#tinţe #i te2nici de #tiinţe fizice, sociale, medicale, biologice #i de umanitate ) arta #i #tiinţa*! personalul nursing lucrează ca partener alături de lucrători de alte profesiuni sau ocupaţii, ce participă la asigurarea sănătăţii. 4ndividul, #i unde este cazul, familia sa, se vor implica în toate aspectele pentru menţinerea unei bune sănătăţi. %n activitatea sa asistenta medicală se poate confrunta cu surse de dificultate. +cestea sunt reprezentate de lipsa de forţă, voinţă sau cuno#tinţe ale pacienţilor. 5ompetenţa asistentei rezidă tocmai în cunoa#terea sursei de dificultate #i în adaptarea îngrijirilor acordate în această situaţie. <a trebuie să fie o iniţiativă proprie a asistentei, nefiind determinată de recomandarea medicului. %n urma procesului nursing, se tinde să se obţină ameliorarea dependenţei, iar ideal ar fi c(#tigarea independenţei pacientului. 5onform filozofiilor lui 5arl 'ogers #i +bra2am ,aslo=, asistenta medicală: va aprecia fiecare persoană ca fiind un produs unic al eredităţii, al mediului #i culturii! va avea convingerea că persoana se străduie#te să atingă potenţialul cel mai înalt! >

-

va respecta valoarea fiecărui individ #i va aprecia potenţialul fiecărei persoane! va recunoa#te propria umanitate! se va purta în mod autentic #i original! va permite pacientului să fie el însu#i! va recunoa#te că persoanele au nevoi de bază #i sunt motivate să-#i îndeplinească aceste nevoi! trebuie să respecte fiecare comportament, să-l înţeleagă #i să evite aprecieri de genul rău$sau groaznic$ la adresa bolnavului.

N&r'ing& (a $%iin,4 me#i(a 4 a !ngri7iri or

4storia #i funcţiile nursingului 6rima #coală de îngrijire a bolnavului a fost înfiinţată în /?@A de către 1lorence Nig2tingale. +tunci a început istoria acestei profesiuni. Sora avea rolul de a susţine moral #i prin îngrijiri minime medicale individul suferind. :ipsea însă la acea dată o bază #tiinţifică pentru actul medical. %ncepe acum procesul de instruire #i formare a surorilor cu scop medical, dar cu toate acestea , competenţa lor era destul de limitată. :a început nursingul nu a fost recunoscut ca o disciplină , ca biologia sau c2imia, în sc2imb a fost întocmită o bază de cuno#tinţe #i principii, care, în realitate reprezentau recomandările medicului , ce trebuiau îndeplinite de către asistentul medical. 0dată cu progresele medicinei #i în special al c2irurgiei, încep(nd cu anul /B>A, medicii au transferat o parte din sarcinile lor , surorilor medicale. Colnavul, care p(nă atunci fusese în centrul preocupărilor, a trecut în planul doi, în primul plan situ(ndu-se aspectele te2nico-medicale. %n timp, nursingul a fost recunoscut ca o disciplină separată #i inclus în cadrul universităţilor. %n programele de învăţăm(nt au fost incluse #i alte discipline #tiinţifice, d(nd posibilitatea nurselor să-#i însu#escă cuno#tinţe avansate într-o varietate de #tiinţe bio - psi2o - sociale. +stăzi , nursingul este denumit ca o #tiinţă aplicativă, iar profesionalismul în nursing răm(ne încă o problemă desc2isă. %n anul /BDA, -irginia .enderson descrie cele /E nevoi fundamentale ale omului ca bază a îngrijirilor. 5onform teoriei sale, problemele derivă din incapacitatea individului de a îndeplini aceste nevoi: respiraţie normală! alimentaţie #i ingerare de lic2ide adecvată! eliminarea reziduurilor din organism! mi#care #i menţinerea posturii dorite! somn #i odi2nă! alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare 7 îmbrăcarea #i dezbrăcarea! E

-

menţinerea temperaturii normale a corpului prin modificarea îmbrăcămintei #i a mediului înconjurător! păstrarea curăţeniei #i protecţia tegumentelor! evitarea pericolelor din mediu înconjurător #i lezării altor persoane! comunicarea #i e"primarea emoţiilor, nevoilor, temerilor #i a opiniilor! acţiune conform convingerii religioase #i a sistemului de valori! acţiune în direcţia auto-realizării! recreerea! învăţarea, satisfacerea curiozităţii, care conduce la o dezvoltare normală #i la dob(ndirea unei stări bune de sănătate #i la utilizarea facilităţilor derivate din această stare.

8UNC9IILE NURSEI

6ot fi clasificate în patru categorii: funcţii cu caracter independent! funcţii cu caracter dependent! funcţii cu caracter interdependent! alte funcţii!

6rimele funcţii se referă la faptul că asistenta medicală asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv, în următoarele situaţii: pentru îngrijiri de confort, atunci c(nd el nu-#i poate îndeplini anumite funcţii! atunci c(nd asistenta stabile#te relaţii de încredere cu persoana îngrijită sau cu aparţinătorii! c(nd asistenta transmite informaţii acestuia în limita competenţei sale! c(nd asistenta este alături de indivizi #i colectivitate în scopul promovării unor condiţii mai bune de viaţă #i sănătate. 'eferitor la funcţiile cu caracter dependent, asistenta va observa dacă metodele de tratament #i de recuperare intervin în evoluţia bolii #i vor transmite informaţia medicului. Deasemenea, ea va aplica diferite metode de tratament pentru care este calificată, dar numai la indicaţia medicului. +sistenta medicală are obligaţia de a anunţa medicul pentru orice modificare semnificativă în evoluţia pacientului. 'eferitor la funcţiile cu caracter interdependent, asistenta medicală, colaborează cu alţi profesioni#ti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ. 6articipă deasemenea la activităţi interdisciplinare, colabor(nd astfel cu educatori, psi2ologi, logopezi, profesori, asistenţi sociali. +lte funcţii specifice asistentului medical se desprind din definiţia nursingului dată de 0,S în colaborare cu 5onsiliul 4nternaţional de Nursing: îngrijire a sănătăţii$ #i cuprinde: promovarea sănătăţii! F Nursingul este o parte integrantă a sistemului de

-

prevenirea bolii! îngrijirea bolnavilor ) fizic, psi2ic, mental, 2andicapaţi* de toate v(rstele, în toate unităţile sanitare, comunităţi #i în toate formele de asistenţă socială.

+vem astfel funcţia profesională, educativă, economică #i de cercetare. Goate aceste funcţii scot în evidenţă nevoile esenţiale ale indivizilor, familiilor #i comunităţilor, put(nd deasemenea să identifice mai multe moduri de acordare a îngrijirilor cu impact asupra pacientului. 'olul profesional al asistentului medical îi oferă abilitatea de a comunica eficient cu pacientul #i cu familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor dar #i mediator , găsind modul cel mai corespunzător de îngrijire de care pacientul are nevoie.

N.9IUNI +E E0IC3 :N /RAC0ICA ME+ICAL3

5onform 5onsiliului 4nternaţional al Nurselor, funcţia nursingului este să prevină îmbolnăvirile, să refacă sănătatea #i să aline suferinţele$. <tica trebuie să ocupe un loc important în curricula #colii de nursing. Dintre orientările codului de etică nursing, cele mai importante sunt: -

să promoveze sănătatea,

nursa are responsabilitatea etică pentru persoanele aflate în diferite perioade de viaţă, din primele momente #i p(nă la sf(r#itul vieţii. 1undamentul întregului nursing constă în raportul faţă de individ, indiferent de rasă, culoare, se", limbă, credinţă, politică, naţionalitate sau statut social!

-

nursa trebuie să-#i cunoască responsabilitatea personală #i profesională pentru practicarea nursingului. <a va răspunde de propriile sale acţiuni, din punct de vedere profesional, etic, financiar #i legal!

-

nursa trebuie să asigure o practică profesională actualizată #i să contribuie la dezvoltarea îngrijirilor nursing! în practica sa profesională, nursa trebuie să asigure că este garantul dreptului pacientului la confidenţialitatea informaţiilor ce îl privesc. %n unele ţări e"istă un jurăm(nt al nurselor, care conţine at(t aspecte etice, c(t #i legate de secretul profesional!

-

în activitatea sa, nursa trebuie să arate respect privind activitatea colegilor săi. Domeniul nursingului este at(t de vast, înc(t, pentru rezolvarea unor sarcini este necesară cooperarea cu mai multe persoane!

-

în practica profesională, nursa trebuie să promoveze activ cooperarea între diferite grupe de profesioni#ti, din ţară #i din străinătate! în practica sa medicală, nursa trebuie să promoveze noi abordări în îngrijirea sănătăţii #i să urmărească sau să aibă iniţiative noi privind îngrijirea sănătăţii, prin cuno#tinţe sau capacităţi proprii!

@

-

este de datoria nursei să contribuie astfel înc(t populaţia să aibă încredere #i totodată să respecte profesia sa.

;URIS+IC9IA <I E0ICA ME+ICAL3

<tica medicală este #tiinţa fenomenelor morale, este reflectarea asupra valorilor , principiilor #i normelor care guvernează comportarea normală a omului în societate. <tica profesională este o ramură a eticii , care studiază îndatoririle sociale #i morale , implicate în e"ercitarea unei profesiuni. ,ai e"plicit : în profesia în care e#ti trebuie să faci bine, să faci tot ceea ce ai face pentru propria ta persoană, dacă ai fi în situaţia celuilalt$. <tica îngrijirii bolnavilor implică #i anumite aspecte juridice. <tica medicală are anumite principii: al autonomiei! al absenţei răului! al binefacerii! al dreptăţii!

6rin principiul autonomiei se cere ca noi să respectăm indivizii aflaţi în grija noastră, dreptul lor fiind acela de a-#i controla propriile vieţi. +bsenţa răului este considerată ca fiind cea mai stringentă îndatorire pentru cadrele medicale. 6rincipiul binefacerii este principiul opus răului. Cinefacerea presupune: a face bine, a nu face rău, absenţa răului. 5onform acestui principiu, o nursă nu poate abandona pacientul încredinţat, indiferent de boala acestuia. &ltimul principiu se referă la faptul că în faţa legii toată lumea este egală. &neori între dreptate #i corectitudine se pune semnul egal, de e"emplu : dacă este drept sau nu să se primească sau nu un organ pentru transplant, sau dacă este drept ca o persoană neasigurată să nu poată primi asistenţă medicală. Se #tie că au fost reglementate #i publicate drepturile bolnavului. <le sunt drepturi legale dar #i drepturi de natură etică. Drepturi legale:

-

dreptul la autodeterminare ) consimţăm(ntul* 7 prin care bolnavul are dreptul de a lua decizii personale cu privire la îngrijirea sănătăţii lui. 6rin acest drept, bolnavul are posibilitatea de a accepta sau de a refuza orice forme de îngrijire!

-

dreptul la informare 7 care dă posibilitatea bolnavului să cunoască informaţiile pe care se bazează deciziile luate, privind persoana sa. Nursa are obligaţia de a furniza informaţii referitoare la tipul de îngrijire pe care o oferă personal!

-

dreptul la confidenţialitate 7 prin care bolnavului îi vor fi protejate informaţiile ) confidenţiale*!

D

-

dreptul la îngrijiri sigure 7 datorită căruia nursele au responsabilitatea de a e"ecuta corect toate actele necesare îngrijirii bolnavului.

Nerespectarea acestor drepturi, cu anumite repercursiuni asupra vieţii sau sănătăţii, se vor sancţiona corespunzător, pe cale legală, judecătorească. Drepturi de natură etică: dreptul la demnitate personală 7 este dreptul prin care bolnavul va beneficia de o îngrijire ce respectă demnitatea #i valoarea persoanei, indiferent de eventuale considerente de naţionalitate, rasă, religie, culoare, v(rstă, se". 6e tot parcursul cooperării, trebuie să se stabilească o relaţie de respect de ambele sensuri! dreptul la îngrijire individualizată 7 porne#te de la premiza că fiecare individ este unic, cu atribute fizice, g(nduri, sentimente #i credinţe proprii. Datorită acestui fapt se pot alcătui planuri de îngrijire specifice fiecărui bolnv în parte! dreptul de îngrijiri cu scopul de a deveni independent va fi dat de nursă ori de c(te ori pacientul o cere! mai e"istă #i dreptul de a se pl(nge #i cel de a obţine modificarea îngrijirilor. Nerespectarea drepturilor de natură etică, atrage după sine sancţionarea morală a nursei. Sancţiunile pentru nerespectarea drepturilor legale ale bolnavului, prin care se aduce deteriorarea sănătăţii sau decesul pacientului, sunt sancţionate legal, pe cale judecătorească. Sancţiunile pot fi: - penale 7 e"emplu - luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, încălcarea consimţăm(ntului bolnavului #i traficul de influenţă. 6rintre activităţile ilegale ale nursei, se pot enumera: aplicarea unui tratament preferenţial, neaplicarea tratamentului, înstrăinarea medicamentelor sau ignorarea consimţăm(ntului bolnavului! - contravenţionale 7 contravenţia este fapta care prezintă pericol social mai redus dec(t infracţiunea. <"emplu: neglijenţă în utilizarea aparaturii medicale sau nerespectarea regulilor de igienă! disciplinare 7 produse atunci c(nd personalul încalcă disciplina muncii. Sancţiunile sunt în aceste situaţii: mustrarea, avertismentul, retragerea uneia sau mai multor gradaţii, desfacerea contractului de muncă.

?

SIS0EMUL :NGRI;IRIL.R ME+ICALE

0rganizaţia ,ondială a Sănătăţii este o agenţie specializată a Naţiunilor &nite, cu responsabilităţi în special pentru problemele internaţionale de sănătate #i sănătate publică. Scopul acestei organizaţii este cel de a facilita atingerea unui nivel de sănătate ridicat pentru toţi locuitorii acestei planete. %n /BDD au fost aprobate la nivelul 0,S două rezoluţii: prima , care stipulează că principalul scop al guvernelor #i al 0,S-ului în decadele următoare ar trebui să fie obţinerea de către toţi cetăţenii lumii a unui nivel de sănătate care să le permită să ducă o viaţă productivă din punct de vedere social #i economic$! a doua rezoluţie a recunoscut importanţa nurselor #i a moa#elor în îngrijirile primare de sănătate #i totodată a cerut statelor membre să studieze rolurile #i funcţiile acestora. %n /B?? la -iena a avut loc prima 5onferinţă <uropeană dedicată nursingului, unde au participat nurse din >; de state din <uropa. 5u această ocazie ele #i-au stabilit principiile 0,S , de înfăptuire a strategiei : sănătate pentru toţi p(nă în anul ;AAA. S-a stabilit deasemenea ca principalele funcţii ale nursei să fie: promovarea recuperării. 'ecomandări date de 5onferinţa <uropeană de Nursing : nursele trebuie să sprijine activ politica programului Sănătate pentru toţi$! se va pune accent mai mult pe starea de sănătate dec(t pe cea de boală! se va acorda un rol important îngrijirilor primare de sănătate : promovarea #i menţinerea stării de sănătate, prevenirea îmbolnăvirilor, implicarea indivizilor, familiilor #i comunităţilor în procesul de îngrijire! nursele vor participa la dezbaterile privind politica de sănătate. %n concepţia actuală se consideră că o bună asistenţă medicală presupune trecerea de la îngrijirile terapeutice 7 cărora li s-a acordat un loc prioritar, în dauna îngrijirilor menite să menţină sănătatea #i c2iar viaţa 7 la îngrijirile 46S ) îngrijiri de sănătate comunitară 7 denumite astfel deoarece solicită participarea comunităţii*. 6rin comunitate înţelegem ansamblul unei populaţii de pe un teritoriu geografic, de care este legat prin interese #i valori comune, av(nd o formă de gestiune administrativă, iar membrii săi au interrelaţii cu grupuri sociale #i instituţii. 5omunitatea este locul de unde pleacă îngrijirile primare de sănătate )46S*: indivizi, familii, grupuri. 46S acoperă trei niveluri de intervenţii: îngrijiri de prevenire primară - menţinerea #i promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, educaţia sanitară, prevenirea specifică ) e". -accinări*! #i menţinerea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor #i acordarea de îngrijiri pe durata bolii, a convalescenţei sau a

B

-

îngrijiri de prevenire secundară 7 care urmăresc intervenţii curative, pentru tratamentul bolilor #i prevenirea agravării sau apariţiei complicaţiilor. 'olul asistentei este acela de a descoperi eventualele probleme din timp ) prin vizite la domiciliu sau prin controale periodice*!

-

îngrijiri de prevenire terţiară 7 care urmăresc recuperarea bolnavilor. 'olul asistentei este acela de a susţine persoana îngrijită pentru a se adapta la diferite dificultăţi cauzate de problemele de sănătate, cu rol în recuperarea persoanei.

Se poate vorbi #i de intervenţia de nivel E, în cazul bolilor terminale, atunci c(nd este necesară susţinerea familiei. 6entru asigurarea dezvoltării 46S , sunt necesare trei domenii: identificarea a ceea ce înseamnă 46S 7 intră: climatul, resursele de apă, caracteristicile populaţiei, natura muncii, mediu urban sau rural! iniţierea personalului sanitar #i a consumatorilor 46S 7 intră: pregătirea lucrătorilor sanitari ) în mediul spitalicesc, e"traspitalicesc, sau ca personal de instruire* #i pregătirea populaţiei să poată lucra sau coopera cu lucrătorii sanitari.

+ECLARA9IA +E LA ALMA A0A

+ fost lansată în /BD? la Heneva #i a reprezentat un moment decisiv în programarea sănătăţii comunităţii la nivel naţional #i internaţional. :a baza declaraţiei au stat #ase principii: sănătate pentru toţi înseamnă ec2itate, adică reducerea inegalităţii în privinţa sănătăţii, între state #i dinlăuntrul lor! sentimentul pozitiv al individului despre starea de sănătate prin folosirea capacităţii fizice, mentale #i emoţionale! comunitatea trebuie să fie bine informată #i motivată, #i totodată să aibă o participare activă la strategia Sănătate pentru toţi$! în această strategie este necesară cooperarea multisectorială, în vederea reducerii riscului îmbolnăvirilor #i menţinerii sănătăţii! accentul în sistemul de sănătate trebuie pus pe acordarea îngrijirilor primare de sănătate, dar cel mai important lucru este participarea totală a comunităţii! problemele de sănătate depă#esc uneori graniţele , motiv pentru care este necesară de multe ori cooperarea internaţională. %n 'om(nia, activitatea de ocrotire a sănătăţii se organizează pe următoarele tipuri de unităţi sanitare: cabinete medicale! spitale! sanatorii! case de copii! /A

-

institute #i centre medicale! oficii farmaceutice! autorităţi sanitare judeţene!

Nu regăsim în legislaţia din domeniul sanitar pasaje referitoare la activitatea de nursing. Se impune de urgenţă actualizarea legislaţiei în conformitate cu practica de nursing, în care ar trebui să se ţină cont de 5odul pentru asistentele medicale, 5od care stipulează: responsabilitatea primordială a asistentei medicale constă în a acorda îngrijiri persoanelor care au nevoie în această privinţă! asistenta medicală î#i asumă o responsabilitate personală în acordarea îngrijirilor, dar #i în a-#i menţine un nivel profesional la zi prin educaţie sanitară continuă! asistenta medicală participă la activităţi destinate sănătăţii populaţiei! asistenta medicală împarte responsabilitatea de a coopera cu toţi cei care lucrează în domeniul sanitar dar #i în alte domenii! asistenta medicală participă la progresul din domeniul nursingului.

-

-

M.+ELE, C.NCE/0E, 0E.RII :N NURSING 6entru a putea înţelege îngrijirile de bază, trebuie cunoscuţi termeni ca : modele, concepte sau teorie. 5onceptul se utilizează în cazul descrierii unor obiecte concrete, vizibile, sau , a unor idei cu rol fundamental în viaţa umană. %n nursing, specific este faptul că aceste concepte sunt abstracte #i cele mai des folosite sunt : sănătate, boală, societate #i individ. Georia, derivă din grecescul t2eoria$- #i înseamnă imagine, viziune sau adevăr. %n nursing, teoria este bazată pe e"perimentări riguroase. ,odelul este o reprezentare conceptuală a realităţii, o formă abstractă a realităţii. 6entru profesia de nursă, un model reprezintă imaginea mentală a profesiei, o concepţie a ceea ce ar trebui sau ar putea să fie. Scopul modelelor este de a simplifica o situaţie comple"ă #i de a capacita asistentele să-#i orienteze atenţia asupra aspectelor majore de îngrijire. 6rimul model nursing a fost conceput de 1lorence Nig2tingale, în /?EA, în lucrarea pregătirea formativă a îngrijirii bolnavilor. De-a lungul timpului modelul conceptual s-a dezvoltat #i a influenţat pozitiv pregătirea nurselor, cercetarea dar #i practica în nursing. &n model nursing trebuie să aibă următoarele caracteristici : scopul profesiei! definiţia pacientului! rolul îngrijirilor de bază! // Note asupra nursingului $. %n lucrare au fost definite unele concepte pe care autoarea le-a considerat importante pentru

-

sursa de dificultate pentru pacient! obiectivul intervenţiei nursing! modul de intervenţie! rezultatul scontat!

6e baza teoriei nevoilor lui ,+S:0I ) /BFE*, '06<' ) /B?F* #i .<ND<'S0N ) /BD;* au descris cele mai importante modele conceptuale. +vantajele folosirii modelelor în practică sunt: ajută asistentul medical în stabilirea priorităţilor de îngrijire! clarifică g(ndirea asistentului medical în anumite situaţii practice! este un instrument care leagă teoria de practică!

,odelul conceptual identifică #i define#te factorii sau fenomenele care se desfă#oară în cadrul unei situaţii de îngrijire #i descrie relaţia dintre ei. 5el mai utilizat este modelul conceptual al -irginiei .enderson, conform căruia : asistentul medical îndepline#te funcţii proprii! asistentul medical oferă un serviciu unic societăţii, acela de acordare de îngrijiri de bază! c(nd asistentul medical preia o parte din responsabilităţile medicului în procesul de îngrijire, atunci o parte din funcţiile sale sunt preluate de un personal necalificat. %n accepţiunea -irginiei .enderson: individul este văzut ca un tot unitar prezent(nd cele /E nevoi fundamentale pe care trebuie să #i le îndeplinească! scopul îngrijirilor este acela de a ajuta pacientul să-#i menţină sau să-#i restabilească independenţa #i de a obţine pentru pacient vindecarea! obiectivul îngrijirii este persoana sau grupul de persoane cărora le este destinată activitatea! rolul asistentului medical este de suplinire a dependenţei persoanei, dificultate cauzată de lipsa de forţă, de voinţă sau de cuno#tinţe.

-

0E.RIA LUI A1RA*AM MASL.=

Necesităţile fiinţei umane se pot ierar2iza într-o piramidă. <le sunt împărţite în cinci niveluri: Nivelul 4 7 care este situat la baza piramidei, motiv pentru care va fi primul aspect vizat de către nursă în activitatea ei de îngrijire. +cest nivel cuprinde următoarele funcţii: a respira, a avea o bună circulaţie, a m(nca, a bea, a elimina, a menţine temperatura corpului normală, a dormi, a se odi2ni, a comunica, a se recreea. + tunci c(nd acest nivel este satisfăcut se trece la nivelul următor. Nivelul 44 7 cuprinde nevoia de siguranţă. 4nstabilitatea lui apare în prezenţa unor agresiuni e"terne, cum ar fi: pierderea adăpostului, sc2imbarea mediului, apariţia unor catastrofe sau evenimente sociale. 0rice perturbare a acestui nivel face imposibilă atingerea următoarelor nivele ce au drept urmare producerea dezec2ilibrului individului.

/;

Nivelul 444 7 cuprinde nevoia de apartenenţă. 0mul este o fiinţă socială, prin urmare el nu poate trăi singur. 5elula societăţii omene#ti este familia. 4zolarea bolnavului prin spitalizări de durată, poate duce la apariţia unor tulburări importante, care pot influenţa negativ însănăto#irea individului. %n acest nivel rolul primordial îl are asistenta prin intervenţia sa majoră în procesul de îngrijire. Nivelul 4- 7 este nivelul recunoa#terii individului. <ste cunoscut faptul că individul are un rol în societate, corespunzător dorinţei sale, pregătirii profesionale #i capacităţii sale intelectuale. Nivelul - 7 reprezintă realizarea personalităţii, dorinţa de autodepă#ire #i creativitate a individului. Dacă nivelele inferioare le găsim #i la regnul animal, nivelul - este specific e"clusiv speciei umane. <c2ilibrul celor trei nivele superioare, asigură 2omeostazia psi2ologică a individului. -irginia .enderson identifică /E necesităţi fundamentale, cu componenţe bio-psi2o-sociale, culturale #i spirituale ale individului. +#ezarea lor de la / la /E, se suprapune piramidei ,aslo=, cu menţiunea că, pe primele poziţii sunt a#ezate nevoile fiziologice vitale: /.- a respira 7 este funcţia organismului prin care se prime#te o"igen atmosferic #i se elimină bio"id de carbon. Se adaugă #i nevoia de a avea #i o bună circulaţie. Se #tie că sistemul circulator este cel care asigură integrarea funcţiilor organismului, s(ngele fiind transportorul pentru gazele sanguine! ; 7 a menţine temperatura corpului constantă. 1uncţia de termoreglare este asigurată de către 2ipotalamus #i este variabilă în funcţie de v(rstă, climă, activitatea individului #i de prezenţa bolii! > 7 a se alimenta #i a se 2idrata. +limentele constituie sursa de energie #i substratul biologic pentru celulele organismului. 1ără apă, viaţa nu este posibilă! E 7 a elimina, funcţie care poate fi fiziologică, ca: eliminarea renală ) urină*, eliminarea intestinală ) fecale*, eliminarea prin sebum, transpiraţie, menstruaţie. 6e l(ngă eliminările fiziologice, mai sunt #i cele patologice, un e"emplu fiind vărsătura. F 7 a se mi#ca, a avea o bună postură. +ceastă funcţie asigură independenţa bolnavului în deplasare, în vederea realizării necesităţilor. @ 7 a dormi, a se odi2ni. <ste dovedit faptul că somnul #i odi2na sunt indispensabile pentru integrarea funcţiilor organismului. D 7 a se îmbrăca #i dezbrăca. Din punct de vedere biologic, această necesitate oferă ec2ilibrul termic organismului. 6rin îmbrăcăminte se evită pierderea căldurii #i a umidităţii, contaminarea tegumentelor cu praf #i substanţe iritante #i e"punerea la radiaţiile solare. ? 7 nevoia de igienă 7 care rezidă din nevoia de a-#i proteja corpul împotriva agresiunilor e"terne. -or fi astfel protejate: tegumentele, fanerele ) părul #i ung2iile*, cavităţile #i orificiile ) nas, urec2i, gură, tubul digestiv, organe genitale*. B 7 a evita pericolele 7 care pot afecta organismul direct ) agresiuni biologice* sau indirect )agresiuni psi2ologice #i sociale*. /A 7 a comunica cu semenii. 0mul are următoarea caracteristică: comunicarea . <a poate fi de tip verbal, auditiv sau vizual. Got aici înt(lnim #i se"ualitatea, prin ea realiz(ndu-se sc2imburi interumane, sau se creează sentimente, idei, emoţii, trăiri.

/>

// 7 nevoia de a-#i practica religia 7 asistenta medicală va îngriji pacientul ţin(nd cont de opţiunea religioasă a pacientului #i nu va încerca să modifice convingerile pacientului. /; 7 nevoia de a fi ocupat pentru a fi util 7 este nevoia care se referă la realizarea individului prin studiu #i prin muncă. /> 7 nevoia de a învăţa 7 este nevoia prin care fiecare individ tinde la realizare #i autodepă#ire. /E 7 nevoia de a se recreea 7 este o funcţie fundamentală comună fiinţelor umane. <a intervine favorabil în ec2ilibrul biologic. +ceastă nevoie se derulează în concordanţă cu realizarea celorlalte nevoi, fiind dependentă de gradul cultural al individului, de posibilităţile socio-economice #i de gradul de emotivitate. Nerealizarea acestei nevoi are repercursiuni asupra tuturor celorlalte nevoi. 5ele /E nevoi identificate de -irginia .enderson, a#ezate , se suprapun piramidei ,aslo=.

SA0IS8ACEREA NE).IL.R 8UN+AMEN0ALE

Scopul profesiei de nursing constă în atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor necesităţi, ceea ce este #tiut că duce la obţinerea unei stări de bine #i a ec2ilibrului, at(t biologic c(t #i psi2ologic. Nevoile umane se pot atinge prin următoarele moduri: 4ND<6<ND<N8+ 7 constă în satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana în sine. :a copii , cu c(t v(rsta este mai mică, nevoile vor fi îndeplinite cu ajutorul sau de către alţi indivizi. %n practica sa , nursa va identifica acele nevoi fundamentale care sunt independente, #i nu le va lua în considerare în planificarea îngrijirilor. D<6<ND<N8+ 7 reprezintă incapacitatea persoanei îngrijită de a-#i satisface una sau mai multe nevoi. 5auzele incapacităţii sunt: incapacitate prin lipsă de forţă, de natură medicală ) de e"emplu 7 picioare amputate* sau de natură socială! incapacitate prin lipsă de voinţă 7 e"emplu elocvent ar fi cel în care individul nu vrea să -#i satisfacă singur, una sau mai multe nevoi 7 e". etilismul cronic! incapacitate prin lipsă de cunoa#tere 7 unde se impune ca nursa să intervină în educaţia sanitară a individului! Georetic, dependenţa are patru nivele: Nivelul 4 : independenţă ) autonomie 7notată cu un punct*! Nivelul 44: dependenţă moderată 7 notată cu două puncte! Nivelul 444 : dependenţă majoră 7 notată cu trei puncte! Nivelul 4- :dependenţă totală 7 notată cu patru puncte. /E

-

1iecărei nevoi i se acordă un punctaj între / #i E, iar în urma totalizării punctajelor, putem avea unul din următoarele scoruri: persoană independentă 7 cu un total de /E puncte! dependenţă moderată 7 cu un total de /F 7 ;? puncte! dependenţă majoră 7 cu un total de ;B 7 E; puncte! dependenţă totală 7 cu un total de E> 7 F@ puncte.

Sursele de dificultate sunt considerate ca #i cauză a dependenţei. 1actorii care împiedică satisfacarea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, pot fi de ordin fizic, social, psi2ologic, spiritual, sau pot fi legaţi de o insuficientă cunoa#tere. Nursa poate interveni în oricare dintre cauze. 8a(%ori #e or#in fi6i(: care pot influenţa negativ satisfacerea unor nevoi , din interior ) e". corpii străini tra2eali, torace deformat, lobotomia pulmonară consecinţă a unui GC5 pulmonar*, sau din e"terior ) e". aparatul gipsat, perfuzia endovenoasă*. Sunt peste ;AA surse de dificultate, nursa trebuie deci să identifice dificultăţile #i totodată să adapteze intervenţia nursing. 8a(%ori #e or#in 'o(ia : sunt reprezentaţi prin probleme : relaţionale 7 e". lipsa unei persoane importante ) v(rstnicul*, dezorganizarea mediului familial, izolare, lipsa activităţilor distractive! economice 7 e". condiţii de muncă neadecvate, promiscuitatea, surplus de muncă, insuficienţa resurselor financiare! culturale 7 e". credinţe culturale diferite faţă de sănătate, neadaptarea culturală! probleme legate de mediu 7 e". sc2imbarea bruscă a temperaturii ambiante, umiditate, căldură e"cesivă, frig, poluare c2imică. 6entru rezolvarea acestor probleme, nursa poate interveni singură sau în colaborare cu alţi speciali#ti. %n cazul în care nu se intervine, putem asista la apariţia stressului, depresiei, malnutriţiei, etc. 8a(%ori #e or#in p'iho ogi(: cuprind stările suflete#ti ce pot influenţa negativ anumite nevoi fundamentale. Se încadrează: agitaţia, agresivitatea, delirul, 2alucinaţia, mania sau obsesia. +lterarea acestor factori poate influenţa toate nevoile fundamentale, sau poate fi singura e"plicaţie pentru boala individului. 8a(%ori #e or#in 'piri%&a : a căror acţiune s-a dovedit că este intermediată de către factorii psi2ologici. 1actorii spirituali sunt specifici indivizilor inadaptabili, celor cu tulburări de comportament #i muribunzilor. Lip'a #e (&no$%in,e #e'pre '4n4%a%e, poate influenţa negativ satisfacerea nevoilor fundamentale. Nursa trebuie să le transmită pacienţilor cuno#tinţe de ordin igieno-dietetic, metode de păstrare a sănătăţii, cuno#tinţe despre mediul înconjurător. ,ai e"istă o clasificare a surselor de dificultate, #i anume: surse ce ţin de pacient : c(nd el nu vrea să-#i satisfacă singur nevoile. %n aceste situaţii, nursa va avea un rol didactic! /F

-

surse ce ţin de nursă : e". neacordarea de îngrijiri, sau acordarea de îngrijiri incorecte sau incomplete ) fie că nu vrea, fie că nu #tie cum să intervină profesional*! surse independente de pacient sau nursă. %n aceste cazuri se impune colaborarea cu alţi speciali#ti din domeniul sanitar: psi2ologi, asistenţi sociali, asistenţi maternali, fizioJinetoterapeuţi.

5oncluzie: în procesul nursing este important să se identifice sursele de dificultate. 6e baza cunoa#terii lor , a#a zise grupuri ţintă$, se vor implica în realizarea nevoilor fundamentale.

ASE/SIA 5 AN0ISE/SIA +sepsia este definită ca #i totalitatea mijloacelor de distrugere #i îndepărtare a germenilor patogeni de pe tot ce ar putea fi o sursă microbiană care ar putea contamina o plagă c2irurgicală. Se realizează prin sterilizarea materialului moale #i a instrumentarului c2irurgical, prin dezinfecţia m(inilor c2irurgului #i a tegumentelor regiunii pe care se va efectua actul operator. +sepsia este o metodă profilactică de prevenire a infecţiilor. Sterilizarea însumează procedeele folosite pentru distrugerea tuturor formelor de e"istenţă a microorganismelor patogene #i nepatogene, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. %nainte de sterilizare propriu-zisă, se face pregătirea instrumentelor #i a materialelor: îndepărtarea s(ngelui prin introducerea instrumentelor în soluţie de amoniac /-;K! autoclavarea sticlăriei, recoltoarelor #i a materialelor de laborator! degresarea instrumentelor cu neofalină! spălarea cu apă călduţă, cu /-;K sodă de rufe a instrumentelor!

-

-

Sterilizarea se face prin mijloace fizice #i prin mijloace c2imice. Sterilizarea prin mijloace fizice:

-

prin căldură uscată 7 flambare ) g(tul eprubetelor #i al fiolelor*! prin încălzire la ro#u ) ansa de platină*! prin etuva cu aer cald )instrumentar metalic #i sticlăria de laborator*! prin căldură umedă 7 fierbere )instrumentar metalic, sonde de cauciuc, seringi 7 timp de >A minute la /AAHc*! autoclavare 7 instrumentarul metalic, sonde de cauciuc, mănu#i c2irurgicale, materiale te"tile, seringi record*, timp de >A minute la /;? 7 />?g5!

Sterilizarea prin mijloace fizice se mai poate face prin raze ultraviolete, prin infraro#ii sau raze gamma. 1lambarea provine din franceză 7 flamber #i constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără, p(nă la înro#ire. Dezavantajul metodei este acela că deteriorizează instrumentarul. Se folose#te de aceea numai în urgenţe. 6upinelul 7 este o etuvă cu aer supraîncălzit, cu temperaturi de /DA 7 /?Ag5 . +vantajul este că asigură ca mai bună sterilizare, care este valabilă ;E ore. Dezavantajul constă în faptul că răcirea

/@

instrumentarului se face în apro"imativ EF de minute , la care se adaugă faptul că nu se pot steriliza obiecte din material te"til, cauciuc sau plastic. 1ierberea 7 este o metodă mai puţin sigură, deoarece temperatura apei urcă numai p(nă la /AAg5. <ste folosită la sterilizarea materialului de sutură, tuburi de cauciuc, material plastic #i instrumentarul din metal. Dezavantaj : anumiţi spori, cum ar fi Cacilul tetanic sau Cacilul subtilis, rezistă la temperaturi obţinute prin fierbere #i distruge instrumentarul de metal prin ruginire. <ste o metodă folosită în urgenţe. +utoclavarea este o metodă de sterilizare prin căldură umedă cu vapori sub presiune. Se folose#te la sterilizarea materialului moale #i a celui de sutură. <ficienţa sterilizării se face prin control bacteriologic sau prin teste c2imice. Sterilizarea prin mijloace c2imice se mai nume#te #i dezinfecţie. Dezinfecţia reprezintă distrugerea agenţilor patogeni ) virusuri, bacterii, protozoare, fungi* sau condiţionat patogeni, de pe tegumente #i obiecte din mediul e"tern. +ceastă metodă se face cu: - vapori de formol 7 care se pot obţine din preparate sub formă de tablete, a#ezate în cutii metalice, înc2ise ermetic. Se sterilizează sondele de cauciuc, aparatura de citoscopie, rectoscoapele. +vantajul constă în faptul că nu degradează aparatura, iar sterilizarea poate fi menţinută timp îndelungat! vapori de etilen 7 avantajul metodei constă în puterea de penetraţie a vaporilor, astfel înc(t, materialele #i insrumentele pot fi sterilizate ambalate. sterilizarea c2imică se mai face #i prin imersia materialului de sterilizat în soluţii antiseptice : acid fenic, alcool, cloramină, bromocet. 5e se dezinfectează prin mijloace mecanice ) spălarea, #tergerea prafului* : lenjeria, tegumentele pacientului, m(inile personalului, suprafeţe ) mese, paturi, noptiere*, pansamente, masa de operaţie. 6rin dezinfecţia c2imică, se realizează: spălarea, #tergerea, submerjarea, vaporizarea #i stropirea suprafeţelor. Se e"ecută cu ajutorul: substanţelor cu acţiune o"idantă ) var cloros ;F g K 5l activ, cu cloramină ;F gK 5l activ, cu detergenţi #i cu substanţe ce produc coagularea proteinelor ) alcool, săruri ale metalelor grele*. Se impune respectarea anumitor reguli, pentru ca dezinfecţia să poată deveni eficientă: antibiotice. +cţiunea lor este bacteriostatică, #i anume, opre#te multiplicarea microbiană : cloramfenicolul, tetraciclinele, sulfamidele, dar #i bactericidă ) distrug microbii*: penicilinele, cefalosporinele #i metranidazolul. /D să se respecte timpul de acţiune! să se respecte concentraţia dezinfectantului! temperatura! împiedicarea asocierii a două dezinfectante, e"ist(nd riscul inactivării reciproce! se va ţine cont de rezistenţa germenilor la anumite dezinfectante.

Sterilizarea prin metode biologice 7 se face prin c2imioterapie, mai frecvent cu sulfamide #i

%n blocul operator, în săli de pansamente #i saloane, asepsia se face prin dezinfecţie: formolizarea - se face cu alde2ida formică EA K, în încăperi înc2ise timp de E? de ore! lămpi cu ultraviolete în completare! spălarea m(inilor c2irurgilor ) cu apă sterilă #i săpun*! dezinfecţia tegumentelor 7 e". în cazul intervenţiilor c2irurgicale : vor fi rase firele de păr, vor fi apoi spălate cu apă #i săpun, dezinfecţia propriu-zisă făc(ndu-se cu Ginctură de iod ;K. AN0ISE/SIA <ste metoda care cu ajutorul unor substanţe c2imice cu acţiune bactericidă sau bacteriostatică, distruge agenţii patogeni care au invadat orice plagă. Se cunosc soluţii antiseptice de suprafaţă, cum ar fi : alcoolul de DA grade 7 se folose#te pentru tegumente, mai puţin pentru cele umede #i pe plagă! tinctura de iod ; la mie 7 pentru tegumente #i pentru marginile plăgii! septozolul, folosit pentru tegumentele din zona c(mpului operator! apa o"igenată 7 se #tie efectul său antio"idant asupra celulei microbiene. Nu se folose#te în plăgi neinfectate! se obţine din per2idrol >A ml la un litru de apă distilată! cloramina 7 în concentraţie de F K se folose#te pentru toaleta plăgilor septice #i a mucoaselor! rivanolul 7 soluţie /-; K, folosită în spălarea plăgilor #i mucoaselor! albastru de metil 7 soluţie ; K, folosit în badijonări #i pentru vizualizarea traiectelor fistuloase. 6er os se folose#te ca antiseptic pentru căile urinare. Se cunosc #i antiseptice sub formă de pulberi, cum ar fi: acidul boric 7 folosit în special în dezinfecţia plăgilor supurate cu Cacilul 6iocianic! dermatolul 7 cunoscut pentru efectul său cicatrizant! iodoformul 7 folosit pe plăgi.

-

-

IN8EC9IILE IN0RAS/I0ALICE<0I >N.S.C.MIALE? 5riteriile de definire a infecţiilor nosocomiale 4nfecţia nosocomială este infecţia contractată în spital sau în alte unităţi sanitare cu paturi, #i se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul datorită internării lui în spital sau îngrijirilor primite, fie bolnavul tratat în ambulator, fie personalul sanitar datorită activităţii sale, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu în timp ce persoana respectivă se află în spital. Definiţia infecţiei nosocomiale se bazează pe: date clinice, e"amen de laborator #i alte teste de diagnostic. 6entru ca o infecţie să poată fi dovedită ca nosocomială, trebuie să nu e"iste dovada că infecţia este prezentă sau este în incubaţie în momentul internării în spital.

/?

Grebuiesc considerate ca nosocomiale #i infecţiile dob(ndite în spital, dar după ie#irea din spital )e"emplu: infecţia nou-născutului rezultată prin trecerea prin tractul genital #i diagnosticată după e"ternare*. Nu se consideră infecţie nosocomială , infecţia asociată cu o complicaţie sau cu o e"tindere a unei infecţii prezente la internare, dacă nu s-a sc2imbat agentul patogen sau dacă semnele nu arată o nouă infecţie, precum #i infecţia transplacentară la nou-născut )e"emplu: 2erpes, rubeola, sifilis, to"oplasmoza*, #i care devine evidentă la scurt timp de la na#tere. %n concluzie, fiecare caz de infecţie nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării sau îngrijirii medico-sanitare ambulatorii #i în unităţi sanitare. 4nfecţiile nosocomiale, constituie o problemă de sănătate publică, cu implicaţii deosebite pe plan epidemiologic, clinic #i economic. <le crează dificultăţi importante în actul prevenţional #i terapeutic. 4nfecţiile nosocomiale au fost semnalate încă din anc2ititate. %n 'om(nia, în anul /DEE, apar primele instrucţiuni privind izolarea bolnavilor contagio#i #i primele reguli de asepsie #i antisepsie. 'emarcăm implicarea unor medici de prestigiu în combaterea infecţiilor nosocomiale, cum ar fi : 5. Davilla, -. Cabe#, 5antacuzino. E%io ogia infe(,ii or no'o(omia e: /. prezenţa germenilor în mediul spitalicesc! ;. modul de trecere a germenilor de la un pacient la altul! >. starea bolnavului ) receptivitatea sa*, respectiv statusul imunitar! 5ei mai receptivi sunt pacienţii:

-

cu v(rste e"treme ) nou-născuţii, în special prematurii*, v(rstnicii! imunodeprimaţii ) sero 7 pozitivii .4-, cei supu#i c2imioterapiei*! politraumatizaţii! marii ar#i! obezii, cei cu DL #i denutriţii. sondajele urinare, >@ K, duc la infecţii urinare! ventilaţia asistată, ;/K, duce la infecţii de căi respiratorii! intervenţii c2irurgicale, // K, duc la infecţii postoperatorii! montarea de catetere, @ K, duc la infecţii sanguine! montarea #i manipularea cateterelor, în proporţie de E K, pot da infecţii nosocomiale. bacteriile 7 <s2eric2ia 5olli, Stap29ilococus aureus, Mlebsiella, 6roteus! virusurile 7-. Hripal, adenovirusuri, enterovirusuri! fungii 7 candida. factorul determinant 7 agentul infecţios! factorii epidemiologici primari : izvor de infecţie, calea de transmitere, receptivitatea! factorii epidemiologici secundari 7 de mediu ,medico 7 sanitari #i biologici. /B

5ele mai frecvente cauze de infecţii nosocomiale, sunt:

-

Hermenii cei mai implicaţi în producerea infecţiilor nosocomiale, sunt:

6rocesul epidemiologic al infecţiei intraspitalice#ti, cuprinde:

4zvorul de infecţie este reprezentat de : bolnavii cu leziuni desc2ise! purtătorii de microorganisme patogene 7 cum ar fi personalul medical, cel de îngrijire, studenţii, vizitatorii! apa! aerul! medicamente contaminate! materialul medical contaminat! lenjerie! de#euri.

-

%n BA K din cazurile de infecţii nosocomiale este vorba de o transmitere încruci#ată, prin contact direct de la o persoană la alta. /rofi a@ia infe(,ii or no'o(omia e 'espectarea strictă a regulilor de igienă, este primul mijloc de luptă împotriva infecţiilor intraspitalice#ti. + ceasta se aplică la trei nivele: igiena m(inilor personalului de îngrijire! asepsia la aplicarea îngrijirilor invazive! securitatea mediului.

Dezinfecţia este procesul de distrugere al microorganismelor patogene, în proporţie de BB,BB K ) cu e"cepţia sporilor bacterieni* , dar #i un mijloc de profila"ie al infecţiilor intraspitalice#ti. Dezinfecţia se face la:

-

nivel scăzut 7 distruge bacteriile în formă vegetativă, virusurile #i unii fungi. Nu distruge însă sporii bacterieni! nivel mediu 7 care nici ea nu poate distruge sporii bacterieni! înalt 7 distruge toate microorganismele, dar nu #i un număr mare de spori bacterieni! sterilizarea c2imică 7 distruge toate microorganismele #i un număr mare de spori bacterieni.

Hravitatea infecţiilor intraspitalice#ti, variază în funcţie de starea pacientului #i în funcţie de virulenţa agentului infecţios. 5ele mai u#oare infecţii, sunt cele urinare, cele mai grave, sunt cele produse de germenii prezenţi în s(nge ) responsabili de producerea septicemiilor* #i infecţiile pulmonare, care de cele mai multe ori se pot solda cu decese. +tunci c(nd s-a produs o astfel de infecţie, se trece de îndată la aplicarea măsurilor de luptă în focar. De promptitudinea cu care se iau măsurile, depinde succesul acţiunii de împiedicare a răsp(ndirii infecţiei în unitatea sanitară. 5ele mai importante măsuri sunt: supraveg2erea atentă clinică a tuturor contacţilor #i a personalului sanitar! tratamentul antiinfecţios al bolnavilor! măsuri severe de dezinfecţie #i neutralizare a căilor de transmitere, ţintit pe tipul de germene.

;A

CIRCUI0ELE 1.LNA)IL.R :N UNI039ILE SANI0ARE 1uncţionarea unui spital, reprezintă din punct de vedere sanitaro-epidemic, asigurarea tuturor spaţiilor necesare activităţii medicale #i gospodăre#ti, îmbinate în circuite funcţionale separate pentru diferitele activităţi. 6rincipalele circuite sunt: circuitul bolnavului! circuitul personalului medico-sanitar, a studenţilor, elevilor în practică! circuitul #i regimul vizitatorilor! circuitul instrumentarului #i a diferitelor materiale sanitare! circuitul blocului operator! circuitul alimentelor! circuitul lenjeriei! circuitul reziduurilor. separarea oricărei activităţi aseptice de cea septică,

&n circuit funcţional presupune practic favoriza contaminarea.

separarea obiectelor necontaminate de cele contaminate, presupune e"cluderea încruci#ărilor care pot

CIRCUI0UL 1.LNA)ULUI 4nclude spaţiile destinate serviciului de internare, destinate spitalizării #i e"ternării. <ste evident faptul, că majoritatea spitalelor fiind clădiri vec2i, ar2itectonica acestora nu permite nici măcar în cazul unor reamenajări asigurarea unui bloc de internări. %n mod normal el ar trebui să cuprindă:

-

baia! controlul sanitar! magazia de rufe curate! spaţii pentru colectarea lenjeriei utilizate! garderoba pentru depozitarea ec2ipamentului bolnavilor.

Spaţiul de spitalizare propriu-zisă +ccesul bolnavului de la serviciul de internări spre spaţiul de spitalizare, se face pe un circuit care nu se încruci#ează cu alte circuite funcţionale, #i în special cu acele circuite considerate contaminate ) reziduuri, lenjerie murdară*. <ste indicat ca saloanele separate pentru cazurile septice #i aseptice, în special pentru secţiile de obstetrică, c2irurgie, nou-născuţi, pediatrie. 0rganizarea saloanelor trebuie să respecte normele sanitaro-antiepidemice de luminozitate #i aerisire, de spaţiu #i cubaj per pat, de instalaţii sanitare, de amplasare a paturilor. ;/

<"ternarea bolnavilor ar trebui să se facă pe un circuit separat de celelalte circuite. C:05&: 06<'+G0' 0bligator blocul operator va fi instituit ca o unitate complet separată de restul spaţiului de spitalizare. <l poate avea un centru de sterilizare propriu. S+:+ D< N+NG<'4 Grebuie să aibă circuite funcţionale asemănătoare cu cele ale blocului operator. 5ircuitul instrumentarului, al obiectelor de cauciuc, al materialului te"til, trebuie să se realizeze cu o separare netă. S<584+ D< G<'+64< 4NG<NS4-O Spaţiul său va fi amplasat imediat în apropierea blocului operator. Saloanele ar trebui să aibă /-; paturi. Se vor asigura condiţii de lucru aseptice, aceasta av(nd în vedere riscul mare al infecţiilor intraspitalice#ti asupra acestei categorii de bolnavi. 54'5&4G&: +:4,<NG<:0' 7 cuprinde: blocul alimentar! modul de distribuire al alimentelor, transportul m(ncării în secţii! oficiile alimentare din secţii! distribuţia #i servirea mesei bolnavului. blocul spălătoriei! transportul lenjeriei curate #i depozitarea ei în secţii! colectarea lenjeriei murdare! transportul ei la spălătorie.

54'5&4G&: :<NP<'4<4 7 cuprinde:

-

54'5&4G&: '<L4D&&'4:0' Se iau măsuri pentru evitarea contaminării mediului e"tern, de aceea, colectarea reziduurilor se face în recipiente separate. 'eziduurile infectate se evacuează direct la crematoriu, în scopul icinerării lor, iar cele menajere #i alimentare, se evacuează direct la rampa de gunoi.

SA0IS8ACEREA NE).IL.R 8UN+AMEN0ALE -irginia .enderson a identificat /E nevoi fundamentale, cu componenete bio-psi2o-sociale, culturale #i spirituale ale individului. 8elul profesiei de nursing constă în atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor necesităţi, ceea ce duce la obţinerea unei stări de bine #i a ec2ilibrului, at(t biologic c(t #i psi2ologic. &n deficit poate produce o nevoie. 0 problemă poate împiedica ca o nevoie să fie îndeplinită. Se cunosc cazuri în care mulţi oameni prezintă deficite fizice sau psi2ice, însă datorită capacităţii lor de a se adapta, aceste deficite nu constituie probleme. ;;

5ele /E nevoi fundamentale sunt enumerate în ordinea importanţei lor pentru asistenţa sanitară! ele sunt valabile at(t pentru omul sănătos c(t #i pentru cel bolnav. +#ezarea lor de la / la /E se suprapune piramidei ,aslo=, intervenţia nursing făc(ndu-se tot treptat, de la / la /E, pe primele poziţii fiind a#ezate nevoile fiziologice vitale.

I A NE).IA +E MI<CARE <I MEN9INERE A /.S0URII ,i#carea reprezintă mobilizarea părţilor componente ale corpului prin acţiuni coordonate. 6ostura reprezintă menţinerea părţilor componente ale corpului într-o poziţie fiziologică, de ec2ilibru #i funcţional. ,i#carea este foarte utilă, pentru că ea asigură:

-

deplasarea bolnavului în scop de apărare, 2rană, sau pentru realizarea unor nevoi fiziologice! o bună circulaţie a s(ngelui! funcţionalitatea tubului digestiv! o bună circulaţie cerebrală #i o"igenare! o bună funcţionalitate respiratorie! un ec2ilibru fizic #i psi2ic! stimulează somnul ! coordonează toate funcţiile organismului. sistemul osteo-articular! sistemul musculo- tendinos! sistemul nervos! aparatul circulator! aparatul vestibular. oase! articulaţii! mu#c2i! organele sistemului nervos: receptori, nervi senzitivi, nervi motori, măduva spinării, encefal. +paratul locomotor 7 care indepline#te funcţia de locomoţie. <ste format din ;A@ segmente

,i#carea este posibilă datorită colaborării mai multor aparate #i sisteme:

:a baza mi#cării stau următoarele componente:

%n realizarea mi#cării #i a posturii intervine aparatul locomotor #i sistemul muscular. osoase, peste E>A de mu#c2i striaţi #i peste >/A articulaţii. Sistemul muscular 7 este constituit din mu#c2i scurţi, striaţi, lungi, laţi #i inelari. <i asigură menţinerea coloanei vertebrale în e"tensie, mi#cările de forţă, direcţia de mi#care. +lţi mu#c2i înc2id marile cavităţi ale corpului ) mu#c2ii abdominali* , alţii permit înc2iderea #i desc2iderea anumitor orificii ) mu#c2ii sfincterieni, mu#c2iul diafragm, orbicularul buzelor*. 6oziţia omului , specifică numai lui, este ortostatismul ) în picioare* 7 poziţie în care membrele inferioare stau lipite, picioarele în ung2i drept pe gampe, genunc2ii #i #oldurile e"tinse. ,embrele ;>

superioare sunt lipite de părţile laterale ale trunc2iului, cu coatele e"tinse ! antebraţele sunt rotate în afară, iar palmele #i degetele e"tinse privesc înainte. +ceastă poziţie este asigurată prin contracţia unui număr mare de mu#c2i #i este posibil de realizat, atunci c(nd verticala centrului de greutate cade în poligonul de susţinere, poligon format de către plante. ,i#cările de deplasare ale corpului sunt: ,<'S&: 7 reprezintă ansamblul de mi#cări e"ecutate de mu#c2ii membrelor inferioare! 1&H+ 7 este realizată prin acelea#i contracţii ce se produc #i în mers, dar cu o frecvenţă #i intensitate mai mare! 1:<34+ 7 sinonim cu îndoire! <3G<NS4< 7 sinonim cu întindere! '0G+84< 7 mi#carea realizată în jurul a"ei lungi, internă sau e"ternă! 6'0N+84< 7 mi#carea de răsucire a palmelor în jos! S&64N+84< 7 mi#carea de răsucire a palmelor în sus! +CD&584< 7 este mi#carea realizată în afara a"ei longitudinale! +DD&584< 7 este mi#carea realizată înăuntru, spre a"a longitudinală. impulsul nervos! contracţia musculară! acţiunea p(rg2iei osoase! mobilitatea articulară.

-

-

-

%n realizarea mi#cării, avem următoarea succesiune:

,ecanismele care stau la baza mi#cărilor sunt de natură neuro-musculară #i sunt acte refle"e. +rcul elementar este format din: organele de simţ ) analizatorii*! căile de transmitere a sensibilităţii! centrii nervo#i! căile motorii! placa motorie ) neuromusculară*. mi#cări de tensiune slabă: scrisul, mi#cările de fineţe #i cele de îndem(nare! mi#cări de tensiune rapidă: mi#cări de forţă! mi#cări balistice: aruncări, loviri! mi#cări de oscilaţie: pendulări.

După participarea anumitor grupe musculare, mi#cările pot fi clasificate astfel:

MANI8ES03RI /A0.L.GICE ALE MI<C3RII

IM.1ILI0A0EA 7reprezintă inversul mobilităţii . ,obilitatea reprezintă capacitatea individului de a se transfera de pe o suprafaţă pe alta. 6rintre cauzele generatoare de imobilitate, înt(lnim: ;E

-

durerea ! prezenţa bolilor sistemului muscular ) atonia musculară, atrofia musculară, contractura musculară, miozitele*! bolile osteo-articulare ) fracturi, entorse, lu"aţii, anc2iloze, inflamaţii, tumori osoase*! boli ale SN5, de e"emplu: accidente vasculare cerebrale, pareze, paralizii! boli psi2ice- cele care se însoţesc de lipsa de interes pentru mi#care! obstacole în calea mi#cării ) pansamente, aparat gipsat*.

-

-

*I/ERREAC0I)I0A0EA <I *I/EREBCI0A1ILI0A0EA .iperreactivitatea reprezintă cre#terea ritmului mi#cărilor #i a activităţii generale a individului. .ipere"citabilitatea reprezintă cre#terea reactivităţii musculare la diver#i stimuli. 6rintre cauzele generatoare amintim: cauze de ordin fizic: tulburări endocrine, reacţii medicamentoase, etilismul cronic! cauze de ordin psi2ologic: tulburări de g(ndire, senilitate, situaţii de criză ) pierderea unui membru al familiei, sapararea de membrii familiei*. NEC..R+.NAREA MI<C3RIL.R 7 constă în dificultatea sau incapacitatea individului în a#i coordona mi#cările, acestea devenind 2aotice, imprecise, inutile. 5auzele generatoare sunt: de ordin fizic : boli ale sistemului nervos ) boala 6arJinson, sindroame cerebeloase*, deficit senzorial ) orbirea*, dezec2ilibre 2idro-electrolitice, reacţii medicamentoase, droguri! de ordin psi2ic: tulburări de g(ndire, stress, emoţii puternice, an"ietate! prin necunoa#tere!

/.S0UR3 INA+EC)A03 7 constă în adoptarea unei poziţii, care nu respectă pricipiile poziţiei anatomice a corpului #i predispune individul la diferite deformări. 5auze: imobilizarea prelungită la pat în cursul unor boli! imobilizarea prelungită în aparate gipsate, atele! poziţii incorecte: în bancă 7 pentru elevi! lipsa e"erciţiilor fizice! terapii diverse: poziţia Grendelenburg ) în urgenţă*, poziţia #ez(ndă, e"tensia continuă a unor fracturi! durere, dispnee! modificări date de anumite boli: opistotonus ) în tetanos*, torticolis, în meningită! deformări osoase ale coloanei vertebrale: cifoză, scolioză, lordoză! deformări osoase ale membrelor inferioare: genu valgum, genu varum, lu"aţii congenitale de #old, picior str(mb congenital. IN0ER)EN9IILE NURSEI %n caz de imobilitate:

-

-

;F

-

planifică un program de activitate, ţin(nd cont de cauza imobilităţii #i de capacitatea pacientului de a colabora! aplică profila"ia escarelor! efectuează e"erciţii pasive! învaţă pacientul care este postura adecvată #i cum să efectueze e"erciţii musculare active! învaţă pacientul cum să respire profund #i să tu#ească! redă încrederea în sine a pacientului. asigură mediul optim pentru pacient: semiobscuritatea încăperii, lini#te, reducerea numărului de vizitatori! supraveg2ează permanent pacientul! înlătură obiectele ce ar putea răni sau incomoda pacientul! administrează tratament tranc2ilizant 7 la indicaţia medicului, unde este cazul, aplică căma#ă de protecţie, c2ingi ) pentru bolnavii agitaţi e"cesivi*. pregăte#te psi2ic bolnavul înaintea fiecărei te2nici de investigaţie sau tratament! planifică un program de e"erciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientului! învaţă pacientulsă utilizeze diferite aparate de susţinere! întocme#te un program pentru Jinetoterapie, ajută pacientul să-#i satisfacă celelalte nevoi în condiţiile imobilizării acestuia! administrează medicaţia specifică, dar numai la indicaţia medicului. a#ează pacientul în pat, respect(nd poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului! a#ează pacientul în poziţia adecvată situaţiilor de urgenţă! previne escarele! efectuează mi#cări pasive #i active.

4n caz de 2iperactivitate:

%n cazul necoordănării mi#cărilor:

%n caz de postură inadecvată:

-

-

I I A NE).IA +E A +.RMI <I A SE .+I*NI Somnul reprezintă absenţa stării de veg2e, at(t noaptea c(t #i ziua. %n perioada de somn se constată o scădere a activităţilor fiziologice, a metabolismului bazal, scăderea tonusului muscular, a ritmului respiraţiilor, pulsului #i tensiunii arteriale. Got acum cre#te cantitatea de 2ormon somatotrop, necesar cre#terii copiilor, sistemul nervos intră în repaus, astfel se poate înmagazina energia #i se pot înlătura substanţele to"ice. Durata somnului depinde de v(rsta individului: nou-născutul doarme /? ore pe zi, copilul mic #i adolescentul dorm /; ore pe zi, adultul între D #i B ore pe zi, iar v(rstnicul, @-? ore pe zi. IN0ER)EN9IILE NURSEI menţine condiţiile necesare somnului!

;@

-

observă dacă perioadele de rela"are sunt în raport cu necesităţile organismului #i munca depusă! e"plică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate! îl învaţă te2nici de rela"are #i modalităţi care să-i favorizeze somnul prin discuţii, demonstraţii, material documentar! admnistrează tratamentul medicamentos la indicaţia medicului! observă somnul, calitatea acestuia, raportul între starea de somn #i veg2e! notează funcţiile vitale #i vegetative, perioada somn 7 odi2nă, comportamentul pacientului.

-

S03RI /A0.L.GICE INS.MNIA C reprezintă absenţa somnului sau scăderea perioadei de somn, sau absenţa senzaţiei de odi2nă după somn. 4nsomnia poate fi : insomnia de adormire 7 adormirea cu dificultate, dar după adormire somnul decurge normal! insomnia de trezire 7 individul adoarme normal dar se treze#te înainte de vreme #i nu mai poate dormi! insomnii dormiţionale 7 treziri frecvente, care făr(miţează somnul! insomnii predormiţionale 7 caracterizate printr-o stare de veg2e prelungită p(nă la instaurarea somnului fiziologic! insomnii post-dormiţionale, este o stare caracteristică persoanei v(rstnice #i celor care se culcă la ore t(rzii! falsa insomnie 7 se înt(lne#te la persoanele care realizează perioada fiziologică de somn ) aţipirile*! co#maruri 7 sunt vise dominante, care determină treziri brusce, agitate, urmate de adormire cu dificultate! somnambulism 7 reprezintă o tulburare paro"istică de somn, caracterizată prin mi#cări dezordonate ale individului, privirea acestuia fiind rătăcită, individul nu răspunde la întrebări, î#i sc2imbă poziţia în pat, se culcă #i adoarme. :a trezire pacientul nu-#i aminte#te episodul de pseudo-trezire! pavor nocturn 7 este o spaimă intensă produsă în somn. <ste mai frecvent înt(lnit la copii, care, pentru c(teva minute, ţipă #i încearcă să fugă, după care adorm #i nu-#i reamintesc înt(mplarea. 4nsomnia scade puterea de concentrare a individului în timpul zilei, diminuează atenţia, individul prezintă gesturi nesigure, este obosit #i încercănat. IN0ER)EN9IA NURSEI aplică te2nicile de rela"are! recomandă pacientului o baie caldă sau o cană de lapte caldă înainte de culcare! celor care se trezesc în timpul nopţii le recomandă să citească sau să asculte muzică c(teva minute, cu scopul reinstalării somnului! nursa va identifica cauza insomniei 7 folosindu-se de culegerea datelor!

-

;D

-

va învăţa pacientul să noteze orarul somnului, timpul, calitatea #i gradul de satisfacţie după somn! va alcătui un program de odi2nă! va administra medicaţia prescrisă de medic #i va urmări efectele acesteia.

*I/ERS.MNIA 7 reprezintă somnul e"cesiv ca durată #i profunzime, adică peste /A ore de somn la adult, peste /; ore de somn la copii, cu apariţie bruscă. S.MN.LEN9A 7 se manifestă prin accese de somn diurn. LE0ARGIA 7 este o 2ipersomnie continuă, care poate merge p(nă la zile sau ani, în care funcţiile vitale sunt mult diminuate. NARC.LE/SIA 7 reprezintă absenţa tonusului muscular însoţită de o necesitate subită de somn. 0 înt(lnim în cazul lipsei de activităţi, postprandial , dar #i în plină activitate. <ste un somn superficial, însoţit de vise desagreabile, transpiraţii #i bufeuri. IN0ER)EN9IA NURSEI: notează raportul somn 7 veg2e, culege date referitoare la calitatea somnului! identifică împreună cu pacientul cauza care precede cel mai frecvent 2ipersomnia! ec2ilibrează psi2ic individul! notează orice sc2imbare în atitudinea pacientului, c2iar după administrarea medicaţiei! programează activităţi interesante pentru pacient care să ajute la evitarea unui somn prelungit.

-

+ISC.N8.R0UL 7 este o neplăcere fizică #i psi2ică datorată lipsei perioadei de odi2nă. 6acientul este iritabil, prost dispus, acuză disconfort, dureri musculare #i diaforeză ) transpiraţii abundente*. 4ntervenţia nursei constă în : depistarea cauzei! favorizarea odi2nei! psi2oterapie! îngrijiri curente care să ofere satisfacţie pacientului! notează orice sc2imbare survenită. faţa palidă, tristă, oc2i încercănaţi, privire înceţo#ată! puls rar, lent, slab! 2ipotensiune arterială! somnolenţă diurnă! tegumente reci #i transpirate! este apatic #i plictisit! scade în greutate. identifică cauza oboselii, planifică împreună cu pacientul activităţi cotidiene care să includă #i perioade de odi2nă! e"ecută te2nici de rela"are! ;?

.1.SEALA 7 pacientul prezintă:

-

-

IN0ER)EN9IA NURSEI :

-

notează funcţiile vitale, ritmul somnului, perioadele de odi2nă #i comportamentul pacientului! administrează medicaţia la indicaţia medicului #i observă efectele acesteia.

III A NE).IA +E A SE :M1R3CA <I +E21R3CA <ste o necesitate specifică fiinţei umane. +paratele #i sistemele care intervin în efectuarea acestor manevre sunt aparatul locomotor #i sistemul nervos. %mbrăcămintea trebuie adaptată :

-

temperaturii #i umidităţii din mediul ambiant! posibilităţilor socio 7 economice! asigurării libertăţii mi#cărilor! ideologiei personale! protecţiei intimităţii personale! personalităţii individului! ec2ilibrului psi2ic al individului. factori biologici 7 v(rsta ) copiii #i v(rstnicii pierd căldura, motiv pentru care 2ainele lor vor fi mai groase* , imobilitatea articulară, tonusul muscular, tipul constituţional ) obezi*! personalitatea individului! activitatea individului! factori religio#i! factori emoţionali, clima! statutul social! munca depusă )îmbrăcămintea va avea rol de protecţie*! gradul de cultură! normele sociale! starea de sănătate, fizică #i mentală. dificultate în a se îmbrăca #i dezbrăca ) cauze independente de voinţa pacientului*! dezinteres pentru ţinuta vestimentară! lipsa de cuno#tinţe în alegerea potrivită a 2ainelor! leziuni traumatice - fracturi, arsuri, plăgi! scăderea forţei membrelor superioare 7 paralizii, pareze! lipsa integrităţii anatomice 7 amputaţiile, obstacole pentru mi#care 7 aparat gipsat, pansamente, c2ingi!

-

Nevoia de a se îmbrăca este determinată de următorii factori:

-

-

C.N+I9II /A0.L.GICE 7 se pot clasifica după etiologie, astfel:

Dificultatea în a se îmbrăca #i dezbrăca o înt(lnim în una din situaţiile:

;B

-

alte deficienţe 7 durerea ,slăbirea, oboseala. deficienţe de ordin psi2ologic 7 stări depresive, accese de melancolie! deficienţe socio-economice, afecţiuni fizice grave, invalidante!

Dezinteresul pentru ţinuta vestimentară:

R.LUL NURSEI:

-

învaţă pacienţii cum să-#i aleagă îmbrăcămintea în fucţie de climă, gradul de efort, activitate, v(rstă, sau prezenţa condiţiilor patologice! educă pacientul privind importanţa vestimentaţiei, identifică capacitatea #i limitele fiziologice ale persoanei îngrijite! îmbracă #i dezbracă pacientul cu paralizii ale membrelor ) se începe îmbrăcarea cu membrul paralizat, apoi cu cel sănătos*, dezbrăcarea se face în mod invers! recomandă 2aine u#or de îmbrăcat, cu mod de înc2eiere simplu, încălţăminte fără #iret! în cazul bolnavilor psi2ici: intervine în orientarea pacientului în timp #i spaţiu , e"plica gestica îmbrăcării, îi aranjează 2ainele pentru îmbrăcat în ordinea folosirii lor, va manifesta respect faţă de bolnav #i va da dovadă de înţelepciune, înţelegere #i răbdare.

-

I) A NE).IA +E A MEN9INE 0EM/ERA0URA C.R/ULUI :N LIMI0E N.RMALE 0ERM.REGLAREA Germoreglarea reprezintă ansamblul de procese #i mecanisme cu ajutorul cărora temperatura corpului este menţinută constant, în condiţiile unor variaţii limitate ale temperaturii mediului e"tern. 6entru a menţine 2omeotermia organismului, mecanismele de reglare intervin astfel: la temperaturi mai mari ale mediului ambiant se scade producerea de căldură în organism ) termogeneza* #i se intensifică mecanismele de pierdere a căldurii ) termoliza*! la temperaturi mai mici ale mediului ambiant dec(t cele ale organismului, procesul se

-

desfă#oară în sens invers , este inrensificată termogeneza #i este diminuată termoliza. 5ăldura se produce prin termogeneză #i se pierde prin termoliză. Sursa termogenezei este metabolismul, adică acele procese c2imice care generează energie pentru desfă#urarea funcţiilor vitale ! o parte din energia astfel obţinută se transformă în energie calorică. Germoliza se produce prin patru procese fizice : radiaţie 7 prin care se pierde p(nă la EFK din căldura corpului! convecţie 7 prin care se pierde >AK din căldura corpului! conductibilitate 7 se pierde tot >AK din căldura corpului! evaporare 7 se pierde ;FK din căldura corpului în condiţii normale de temperatură a mediului ambiant #i la repaus.

-

>A

+tunci c(nd temperatura mediului ambiant este mare, singurul mijloc de eliminare a căldurii din organism este evaporarea, care se realizează prin transpiraţie. +paratul central de reglare a temperaturii este reprezentat de 2ipotalamus, formaţiune neuronală ce aparţine encefalului. Germogeneza este accentuată atunci c(nd organismul pierde căldură. Sistemul cel mai implicat este cel muscular, prin: cre#terea tonusului musculaturii striate! prin apariţia frisonului! prin activitatea musculară voluntară.

Gemperatura corpului omenesc #i limitele acesteia 7 se referă la temperatura organelor interne, adică la temperatura centrală. +ceasta este apro"imativ egală cu temperatura orală ) măsurată sublingual*, temperatura din esofag, stomac, rect, din a"ilă, din cavitatea nazală #i din urec2e. %n condiţii normale, temperatura orală oscilează între >@,/ 7 >D,; 5, iar cea rectală, cu A,; 7 A,F 5 mai mult. Gemperatura centrală poate fi influenţată de : intensitatea efortului! climă! ingestia de alimente! boală! ritmul circadian! se"ul 7 femeile au temperaturi mai mari dec(t bărbaţii datorită influenţei 2ormonale! v(rsta 7 tinerii au temperaturi mai mari dec(t v(rstnicii! nou-născuţii pierd mai multă căldură.

-

:a temperaturi de >B 7 >B,F 5, activitatea nu mai poate continua, la EA 5 mecanismele de reglare încetează, la E; 7E>,F 5, se produce moartea. :a >/ 5 , se pierde starea de con#tienţă, sub >/ 5 nu mai funcţionează termoreglarea, la ;E 7 ;F5, se produce moartea. 6atologia termoreglării se poate datora unor cauze e"ogene #i endogene. Dintre cauzele e"ogene, amintim, acumularea de căldură ) stress termic* #i pierderea de căldură ) 2ipotermia*. +cumularea de căldură cuprinde : sincopa de căldură 7 e"primată printr-o 2ipotensiune arterială supraacută! tulburări ale ec2ilibrului 2idro-electrolitic : edemul de căldură, spolierea de apă, spolierea de sare, crampele de căldură! #ocul caloric 7 carecterizat prin întreţinerea 2ipertermiei la valori de E/5, însoţit de absenţa sudoraţiei #i de tulburări grave ale funcţiei cerebrale! an2idroza 7 caracterizată prin absenţa sudoraţiei în ambianţă caldă! insolaţia 7 se datorează acţiunii combinate a căldurii #i luminii solare ce acţionează asupra e"tremităţii cefalice #i regiunii cervicale. Se cunosc forme grave : cu cefalee, jenă precordială, facies congestionat, pupile miotice, puls mic, filiform, ceafă rigidă. <voluţia este către convulsii, uneori comă terminală. Se cunosc forme foarte grave ) sincopa albă*, în care >/

-

înt(lnim dispnee intensă, temperatura de E> 5, tegumente palide dar calde, decesul survine în c(teva minute. Se mai înt(lnesc #i forme atenuate, manifestate prin astenie, epista"is, congestia feţei, jenă respiratorie #i tendinţe lipotimice! febra 7 reprezintă o reacţie generală a organismului la acţiunea unui agent nociv. Se manifestă prin: sete, oligurie, urini concentrate, cefalee, stare generală alterată, ta2icardie, ta2ipnee, inapetenţă, convulsii febrile, 2alucinaţii sau dezorientare. +lte cauze ce produc febră sunt: emoţiile puternice! afecţiuni cerebrale! substanţe simpatico-tropice ) adrenalina, cocaina, nicotina, cafeina*! substanţe de degradare proteică rezultate din necroza tisulară ) infarct miocardic acut, fractură osoasă, 2emoliza acută*. 5(nd temperatura centrală măsoară înter >D,; 7 >? 5, avem subfebrilitate. ,odificări patologice prin pierdere de căldură:

-

2ipotermia 7 este determinată de scăderea temperaturii corpului sub >@ . 0 înt(lnim la nounăscuţi ) prin lipsa maturităţii sistemelor de termoreglare*, la bătr(ni, în abuzuri de alcool, boli infecţioase grave. Se manifestă prin 2ipotensiune arterială, eritem localizat, durere intensă la nivelul regiunilor e"puse la frig, cianoza buzelor, ung2iilor #i urec2ilor, edem generalizat, oboseală, somnolenţă, apatie #i lentoare în vorbire!

-

degerătura 7 apare prin alterarea circulaţiei sanguine la nivelul tegumentului e"pus la frig.

IN0ER)EN9IILE NURSEI %n cazul unui pacient cu 2ipertermie: aerise#te încăperea! aplică comprese reci! recomandă îmbrăcăminte lejeră! administrează pacientului antitermice #i cantităţi mari de lic2ide! menţine igiena tegumentelor, sc2imbă c(t mai des lenjeria. încălze#te pacientul cu pături! cre#te gradat temperatura mediului ambiant! administrează lic2ide calde! ajută pacientul să-#i păstreze integritatea tegumentelor! ec2ilibrează pacientul 2idro-electrolitic! recomandă consum de lic2ide #i alimente calde, calorigene, atunci c(nd temperatura mediului ambiant este scăzută! recomandă consum de lic2ide #i alimente reci, atunci c(nd temperatura mediului ambiant este crescută, fără grăsimi în alimentaţie #i purtarea îmbrăcămintei desc2ise la culoare.

%n cazul unui pacient cu 2ipotermie :

)A NE).IA +E A 8I CURA0, :NGRI;I0, +E A /R.0E;A 0EGUMEN0ELE <I MUC.ASELE >;

6ielea reprezintă un organ cu funcţii multiple, în structura sa av(nd ţesuturi epiteliale ale epidermului, glandelor, fanerelor, sistemului melanoformator #i ţesuturi conjuctive ale dermului #i 2ipodermului. De la e"terior la interior, organul cutanat are trei zone distincte :

-

epidermul 7 este un epiteliu pluristratificat, pavimentos, cu evoluţie spre cornificare! aici găsim celula ,erJel #i celule melanocite ) ele constituind sistemul pigmentar al pielii, cu rol vital în fotoprotecţie*!

-

dermul 7 constituit din fibre de colagen #i de reticulină, substanţă fundamentală #i mai puţine celule. 'olul său este acela de a asigura elasticitatea, tensiunea, rezistenţa la presiune #i protecţia mecanică a pielii!

-

2ipodermul 7 este constituit dintr-o reţea de trasee conjunctivo-elastice, ale cărei oc2iuri sunt ocupate de lobuli grăso#i, constituiţi din celule adipoase! tot aici înt(lnim #i vasele sanguine, ce au un calibru mic.

4nervaţia pielii este realizată de terminaţiile senzitive ale nervilor cerebro-spinali #i terminaţiile efectoare simpatice cu rol vasomotor #i secretor. Sensibilitatea tactilă este asigurată de corpusculii ,eissner, discurile ,erJel. Sensibilitatea termică este asigurată de corpusculii Mrause ) pentru frig* #i 'uffini ) pentru cald*. Sensibilitatea tactilă #i la presiune este realizată de către corpusculii -ater-6acini. +ne"ele pielii 7 sunt situate în derm #i se prelungesc în epiderm. +cestea sunt: glandele sudoripare! glandele sebacee! părul! mu#c2ii erectori! ung2iile. rol de protecţie mecanică, de barieră, faţă de agenţi de diverse naturi! rol de manta acidă, av(nd un 62 fiziologic între E,; 7 F,?, ce îi oferă pielii proprietăţi bacteriostatice #i fungistatice, precum #i putere tampon pentru neutralizarea alcalilor! are rol electric, prin încărcătura sa negativă! are rol în procesul de tremoreglare! rol în metabolismul general, prin eliminarea apei , a 50; #i absorbţia de 0;! pielea participă la procesele imunologice, prin prezenţa la nivelul dermului #i 2ipodermului a limfocitelor, monocitelor, macrofagelor, celulelor :anger2ans. 6ielea are anumite particularităţi, în special legat de v(rstă. :a nou-născut 7 pielea este subţire #i fragilă, este uscată prin imaturitatea glandelor sebacee, este sensibilă la frig ) deoarece reţeaua vasculară se organizează în E 7 F luni*. :a v(rstnici 7 senescenţa clinică începe după EA ani, este mai evidentă pe părţile e"puse radiaţiilor ultraviolete. 6ielea devine astfel plisabilă, aspră, descuamativă, uneori pruriginoasă. 8AC0.RII CARE IN8LUEN9EA23 SA0IS8ACEREA NE).II +E A 8I CURA0 >>

0rganul cutanat are mai multe roluri:

-

-

v(rsta! temperatura mediului ambiant 7 piele uscată, fisurată, la frig #i v(nt #i piele transpirată la căldură! efortul fizic 7 accentuează transpiraţia #i cre#te eliminarea de#eurilor ) mirosul neplăcut al transpiraţiei*! alimentaţia 7 o piele 2idratată #i elastică poate fi menţinută prin aport crescut de lic2ide #i vitamine +, D, <! factorii psi2ici 7 emoţiile accentuează transpiraţia, mai ales la palme, plante #i frunte! cultura 7 igiena este un bun indicator pentru gradul de cultură al unui individ, popor sau orice entitate etnică! condiţiile socio-economice, se referă la posibilităţile materiale #i statusul social al individului.

-

CAU2E CE +UC LA NESA0IS8ACEREA NE).II - incapacitatea de a se auto(ngriji, pe care o înt(lnim în: atrofie musculară, paralizii sau pareze, impotenţă funcţională, dureri de diferite cauze, ca#ectici, boli consumptive, obezitate, 2ipertiroidie, psi2oze, debilităţi, scleroze! tulburări psi2ice 7 de g(ndire, stress, an"ietate, pierderea imaginii corporale ) amputaţie de membre inferioare*! cauze sociale : sărăcia, e#ecul, conflicte, lipsa de educaţie. să participe la toaleta individului, să participe la îmbăiere, pieptănare, tăierea ung2iilor, îmbrăcare! să ajute la efectuarea toaletei cavităţii bucale sau să o efectueze la bolnavii comato#i! să ajute la efectuarea toaletei genitale! să sc2imbe atitudinea pacientului faţă de igienă #i aspectul fizic! să e"plice pacientului care este rolul igienei! să participe activ la cursurile de educaţie sanitară în #coli! con#tientizează pacientul despre rolul nociv al alcoolului, condimentelor, alimentelor prăjite, conservelor, afumăturilor! va controla alimentele provenite de la vizitatori! va e"plica pacienţilor rolul intervenţiilor în cazul apariţiei unor leziuni dizgraţioase, însoţite sau nu de prurit! ajută pacientul să-#i modifice atitudinea faţă de aspectul său fizic! va preveni infecţiile nosocomiale, av(nd în vedere efectele dezastruoase pe care le au acestea. bolnavul nu trebuie să devină sursă de infecţie pentru alţi indivizi ) vor fi tratate leziunile tegumentare, zonele indemne vor fi riguros igienizate*! bolnavul va fi ec2ilibrat nutriţional ) alimente bogate în legume, fructe 7 pentru afecţiuni alergice #i bogate în proteine 7 în special la persoanele tarate*! educaţie sanitară susţinută! produsele recoltate : puroi, cruste, fire de păr, ung2ii, vor fi corect manipulate #i prelucrate. >E IN0ER)EN9IA NURSEI:

-

%n activitatea sa nursa va ţine cont de patru principii generale:

-

)I A NE).IA +E A E)I0A /ERIC.LELE <ste nevoia care protejează fiinţa umană împotriva tuturor agresiunilor interne sau e"terne #i ajută la menţinerea integrităţii sale fizice #i psi2ice. 1actorii care influenţează satisfacerea nevoii:

-

biologici: v(rsta ) predispu#i sunt copiii #i bătr(nii*, mecanismele de autoapărare! psi2ologici: emoţii an"ietate, stress! sociologici: mediu adecvat, măsuri de protecţie, religia, nivelul cultural #i educaţional al individului.

,anifestări patologice: vulnerabilitatea faţă de pericole, care este dată de : an"ietate) ce poate genera diverse situaţii ca agitaţia , bulimia de stress, insomnie, ta2icardie, 2iperventilaţie, accelerarea tranzitului intestinal*! durerea 7 care se poate însoţi de : tulburări de respiraţie, modificări ale G+, ta2icardie, transpiraţii abundente! starea depresivă 7 care se manifestă prin apatie, astenie fizică #i psi2ică, inapetenţă, lipsă de interes, oboseală! pierderea imaginii de sine 7 intervine prin percepţia negativă a propriului corp #i a funcţiei sale! pierderea stimei de sine 7 situaţie caracterizată prin incapacitatea de a lua decizii.

IN0ER)EN9IA NURSEI: educă pacientul pentru evitarea poluării mediului înconjurător! îndepărtează sursele cu miros dezagreabil! participă #i organizează programe de propagandă #i control, de educaţie a populaţiei pentru menţinerea unui mediu sănătos! asigură condiţiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare! verifică dacă sunt respectate normele de securitate a muncii, în unităţile cu risc ! supraveg2ează dacă se respectă normele de igienă, salubritate, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare #i circuitele funcţionale din unităţile sanitare!

>F

-

aplică măsuri specifice de prevenire a transmiterii infecţiilor în cazul apariţiei focarelor de boli transmisibile! urmăre#te #i apreciază corect potenţialul infecţios al pacientului, receptivitatea sa la măsurile aplicate! asigură izolarea surselor de infecţie! informează pacientul #i stabile#te împreună cu acesta planul de recuperare a stării de sănătate! efectuează imunizările specifice #i nespecifice, cre#te rezistenţa organismului! oferă e"plicaţii clare asupra îngrijirilor programate! asigură menţinerea legăturii pacientului cu familia! învaţă familia să îngrijească pacientul cu boli psi2ice sau degenerative, cu scopul reintegrării sale în societate, acolo unde este posibil! administrează medicaţia conform indicaţiei medicului! asigură un mediu de protecţie psi2ică, adecvat stării de boală a pacientului! folose#te te2nicile de rela"are pasivă, cum ar fi: terapia muzicală, masaj, cromoterapia! învaţă persoanele cu risc să folosească mijloacele de autoapărare.

-

)II A NE).IA +E A C.MUNICA CU SEMENII 'eprezintă acea necesitate de a sc2imba informaţii cu semenii din punct de vedere fizic #i intelectual. 5omunicarea se manifestă prin toate e"presiile, verbale #i non-verbale, prin caracteristicile individului din punct de vedere comportamental #i se"ual. <"emplu: forme de comunicare sunt considerate: mersul, postura, ve#tmintele. 5omunicarea verbală are următoarele componente: articularea cuvintelor! fonaţia )infle"iunea vorbirii*! gesticulaţia. limbajul corpului$, deoarece se e"primă prin : privire, limbaj,

5omunicarea non-verbală 7 reprezintă capacitatea psi2ică de a transmite atitudini corporale, gestică, mimică. <a poate fi considerată postură #i mers. 'olul nursei este acela de a ajuta pacientul în a se e"prima cu scopul realizării unei comunicări adecvate . De menţionat că este o funcţie cu caracter autonom. 0 formă aparte de comunicare este reprezentată de se"ualitate, cu caracteristicile ei, e"primate încă din copilărie #i p(nă la bătr(neţe. >@

NE).IA +E A C.MUNICA ES0E IN8LUEN9A03 +E URM30.RII 8AC0.RI: 1actori biologici : integritatea simţurilor: văz, auz, miros, gust, pipăit #i ec2ilibru! integritatea funcţiei care permite comunicarea verbală! integritatea aparatului locomotor, care permite gestica sau mi#carea! capacitatea individului de a avea un răspuns erogen ) e"citaţie se"uală*. inteligenţă! percepţie! emoţiile. anturajul individului! gradul de cultură, gradul de educaţie, statutul social! personalitatea 7 este caracteristica individului prin care acesta se impune, se e"primă, se afirmă #i stabile#te legături cu alţi indivizi. /A0.L.GIA NE).II +E A C.MUNICA C care se referă la:

1actori psi2ologici :

1actori sociologici:

-

tulburări de ordin senzorial 7 cecitatea ) scăderea acuităţii vizuale*, surditatea ) scăderea acuităţii auditive*, absenţa gustului, anosmia ) lipsa mirosului*, cacosmie ) miros perceput ur(t*, 2ipo sau 2iperestezie!

-

tulburări motorii 7 pareza ) scăderea funcţiilor motorii musculare* #i paralizia ) dispariţia totală a funcţiilor motorii musculare*. tulburările de limbaj 7 afazia ) incapacitatea de a pronunţa anumite cuvinte*, dizartria ) nu pronunţă corect cuvintele*, dislalia ) nu pronunţă anumite sunete din cuvinte*, bradilalia ) vorbe#te rar *, mutismul ) nu comunică*, ticuri verbale ) b(lb(iala*.

-

tulburări afective 7 agitaţie, nelini#te, an"ietate, 2alucinaţii ) reprezintă percepţii fără obiect, #i pot fi vizuale, auditive, cutanate, motorii, olfactive*! scăderea ritmului ideativ 7 sau g(ndire greoaie. va lini#ti bolnavul #i îl va familiariza cu mediul ambiant! îi va asigura un mediu de securitate #i de lini#te! îi va administra medicaţia recomandată de medic! va învăţa bolnavul să folosească mijloacele proprii de comunicare! va pregăti bolnavul pree"aminare #i poste"aminare. amnezia 7 este o tulburare de a-#i aminti evenimentele trecute! dificultatea de a înţelege, de a judeca! vorbire incoerentă! comportament neadecvat situaţiei date! confuzie! obnubilare ) pierderea temporară a con#tienţei*. >D

IN0ER)EN9IILE NURSEI:

-

Got în cadrul patologiei corespunzătoare nevoii de a comunica, putem înt(lni:

-

Goate aceste modificări le înt(lnim în accidente vasculare, în senilitate, traumatisme craniocerebrale, etilism cronic, tumori cerebrale sau în ateroscleroză cerebrală. Diagnosticul nursing în acest caz este de comunicare ineficientă la nivel intelectual. +lte modificări patologice ţin de factori relaţionali, #i de aici fac parte următoarele simptome: fobia 7 este o frică e"tremă #i nejustificată faţă de o situaţie obsedantă! euforia 7 este o stare de bună dispoziţie, dar fără motiv! delirul 7 este o tulburare de g(ndire, neconformă cu realitatea! ideile de suicid! depresia 7 tristeţe profundă ce poate merge p(nă la pierderea dorinţei de viaţă! demenţa 7 incapacitatea de a-#i controla propriile acte! agresivitatea 7 este manifestarea impulsivă cu conotaţie negativă. oferă pacientului posibilitatea de a-#i e"prima nevoile, sentimentele, ideile sau dorinţele! învaţă bolnavul te2nicile de afirmare, comunicare #i rela"are! antrenează bolnavul în activităţi care să-i dea sentimentul de utilitate! unii bolnavi necesită supraveg2ere continuă #i medicaţie specifică ) psi2otropă*.

IN0ER)EN9IILE NURSEI :

C.MUNICAREA 0ERA/EU0IC3 <ste o activitate planificată, efectuată pentru a obţine relaţii interpersonale între nursă #i bolnav. +tunci c(nd relaţiile între pacient #i nursă sunt pozitive, e"istă posibilitatea unei îngrijiri mai bune. 6entru a se obţine acest lucru, trebuie respectate c(teva reguli, cum ar fi : pacientul va fi respectat, indiferent de gradul de cultură sau de pregătire profesională! vocabularul utilizat trebuie să fie pe înţelesul acestuia! adresarea se face cu dumneavoastră$! tonul utilizat este adecvat situaţiei! nursa î#i va menţine ec2ilibrul necesar! toate te2nicile se aplică atunci c(nd pacientul este cooperant! mimica #i gesturile trebuie să completeze informaţia medicală. ascultarea pasivă 7 nursa se a#ează în faţa pacientului, îl prive#te în oc2i, nu va folosi mi#cări care să-i atragă atenţia #i îi va inspira încrederea! acceptarea ideilor bolnavului fără dispreţ 7 mimica #i gestica nursei trebuie să corespundă mesajului transmis de pacient! adresarea de întrebări 7 care vor fi legate de subiect, vor fi puse în ordine logică, numai după terminarea unui subiect, înainte de a trece la altul, ţin(ndu-se cont de răspunsul bolnavului! parafraza 7 este e"primarea prin care se redă mesajul bolnavului în cuvintele asistentei! clarificarea 7 constă în adresarea de întrebări atunci c(nd apare o ne(nţelegere! focalizarea 7 constă în g2idarea mesajului spre o singură problemă de sănătate, pe care nursa o consideră cea mai importantă!

5omunicarea terapeutică nu este posibilă dacă nu s-ar respecta următoarele etape:

-

>?

-

informarea pacientului 7 se va face numai după ce medicul cunoa#te informaţiile pe care nursa 2otără#te să le divulge! lin#tea în mediul înconjurător 7 favorizează ascultarea pentru reu#ita comunicării cu pacientul! recapitularea 7 este ultimul pas al comunicării terapeutice #i constă în punctarea principalelor idei discutate.

-

5omunicarea este ineficientă în următoarele situaţii: nursa î#i afirmă părerea contradictorie cu cea a pacientului! nursa dă asigurări false, induc(nd în eroare pacientul! c(nd pacientul nu este lăsat să aibă păreri proprii, nursa folose#te o atitudine de aprobare sau dezaprobare e"cesivă faţă de cele relatate de bolnav! c(nd se folosesc stereotipurile #i nu se ţine cont că fiecare bolnav este o persoană aparte! nursa sc2imbă subiectul conversaţiei, ceea ce reprezintă o impoliteţe, sau poate duce la in2ibiţia bolnavului. %n ţara noastră, romii necesită îngrijiri speciale. S-a constatat cooperarea cu dificultate în toate acţiunile sanitare. 4ndiferent de apartenenţa etnică sau culturală, nursa va trata pacienţii la fel, egal #i ec2itabil, respect(nd credinţele #i practicile lor culturale. Se vor da e"plicaţii c(t mai simple #i se va arăta interes pentru toate persoanele. Nursa va evita să atingă pacientul în timpul interviului, va evita familiarismele, mai ales cu persoanele necunoscute. Nursa va urmări #i va interpreta: postura #i atitudinea corpului individului! e"presia feţei! vocea! mi#carea oc2ilor #i contactul cu privirea.

-

)III A NE).IA +E A5<I /RAC0ICA RELIGIA

1iinţa umană nu este izolată, ea este în interacţiune permanentă cu ceilalţi indivizi, cu viaţa cosmică sau fiinţa supremă. 5oncepţia despre lume e"primă o profundă nevoie umană. Sunt concepţii optimiste, altele pesimiste, etice sau morale. <"istă factori care influenţează satisfacerea acestei nevoi, printre care: psi2ologici 7 emoţiile #i impulsurile individului, dorinţa de a comunica cu 1iinţa Supremă, cercetarea sensului vieţii #i al morţii! sociologici 7 cre#tinismul! islamismul! budismul! >B

-

2induismul! iudaismul.

MANI8ES03RI /A0.L.GICE: - culpabilitatea 7 este sentimentul care se poate manifesta prin amărăciune, autoacuzare, autopedepsire, înţelegerea bolii ca o pedeapsă!

-

sentimentul de frustrare 7 care apare datorită obstacolelor în participarea la activităţile religioase! dificultatea de a acţiona după propriile credinţe #i valori, care apare în cazul supunerii unui regim ) detenţie* sau unui tratament nedorit ) transfuzia*! dificultatea de a participa la activităţile religioase 7 prin imposibilitate fizică ) e" tulburări de vedere*! nelini#te faţă de semnificaţia propriei e"istenţe ) preocuparea de sensul vieţii #i al morţii, teama e"gerată de moarte*.

IN0ER)EN9IILE NURSEI : determină pacientul să-#i e"prime propriile convingeri #i valori! informează pacientul despre serviciile oferite de comunitate! mijloce#te desfă#urarea unor activităţi, în conformitate cu dorinţele #i credinţele bolnavilor! încurajează pacientul să-#i e"prime sentimentele în legătură cu problema sa! îl pune în legătură cu persoanele dorite! comunică des cu bolnavul! administrează medicaţia prescrisă de medic! îngrije#te bolnavul fără diferenţă de rasă, credinţă, ideologie sau culoare! confidenţele făcute de bolnav sunt secret profesional, de aceea nu se vor divulga nici unei alte persoane, indiferent de gradul de rudenie.

-

IB A NE).IA +E A 8I .CU/A0 /EN0RU A 8I U0IL 6e tot parcursul vieţii, omul are nevoie să studieze, să muncească #i să se realizeze. +ceastă nevoie este influenţată de următorii factori:

-

biologici : se"ul ) fără o diferenţă semnificativă între cele două se"e*, v(rsta ) în copilărie domină jocul, în adolescenţă apare independenţa, responsabilitatea*, iar perioada adultă se manifestă prin interes #i pasiune pentru muncă #i lupta pentru atingerea scopului propus!

-

psi2o-sociali! culturali.

MANI8ES03RI /A0.L.GICE 7 apar atunci c(nd nevoia nu este satisfăcută:

EA

-

devalorizarea 7 este percepţia negativă a individului faţă de valoarea personală #i competenţa sa! se manifestă prin inferioritate #i sentimentul de respingere de către ceilalţi! dificultatea de a-#i asuma roluri sociale! dificultatea de a se realiza 7 reprezintă inutilitatea #i incapacitatea individului de a finaliza proiectele propuse! neputinţa 7 care reprezintă percepţia individului asupra lipsei de control asupra unor evenimente într-o anume situaţie. <a apare în diverse 2andicapuri, în tulburări psi2ice sau în conflict profesional, e#ec sau lipsă de cunoa#tere.

IN0ER)EN9IILE NURSEI: culege date despre posibilităţile fizice #i intelectuale ale individului! se informează asupra dorinţelor acestuia! orientează persoana asupra acelor ativităţi corespunzătoare capacităţilor sale! încurajează orice activitate care prezintă interes din partea individului: îl stimulează #i îl susţine pentru a menţine performanţa dorită! observă orice sc2imbare în comportamentul pacientului ) depresie, satisfacţie*! identifică împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se realizeze! ajută pacientul să realizeze o percepţie reală a realităţii #i să se integreze într-un colectiv! ajută pacientul în recuperarea fizică #i psi2ică, pentru obţinerea independenţei sau unei dependenţe parţiale.

B A NE).IA +E A SE RECREEA

'ecreerea este o necesitate a fiinţei umane. +ceasta se poate obţine cu ajutorul unor activităţi agreabile, care duc la obţinerea unei bune rela"ări psi2ice #i fizice. 8a(%orii (are inf &en,ea64 a(a'%4 neDoie '&n%: biologici 7 v(rsta! psi2ologici 7 dezvoltarea psi2ologică, emoţiile! sociali 7 cultura, organizarea socială. neplăcerea de a efectua activităţi agreabile, inactivitate, plictiseală, tristeţe! dezinteres în îndeplinirea activităţilor recreative! refuzul d a participa la activităţi recreative. de ordin fizic 7 lezarea integrităţii fizice, reducerea capacităţii funcţionale a organelor de simţ, durerea!

Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifestă prin:

-

Goate acestea se pot datora următoarelor cauze:

E/

-

de ordin psi2ologic 7 tulburări de g(ndire, memorie, alterarea stării de con#tienţă, an"ietate, stress, nerespectarea stării de boală! de ordin sociologic 7 singurătatea, pensionarea, rutina, e#ecuri, conflicte, lipsa de cunoa#tere. e"plorează interesul pacienţilor pentru activităţi recreative! programează aceste activităţi împreună cu pacientul! organizează jocuri distractive, formativ-educative, audiţii muzicale, vizionări de filme, în grup sau individuale! facilitează accesul în biblioteci, săli de lectură! are în vedere ca activităţile să nu obosească pacientul, să nu-l suprasolicite! administrează #i supraveg2ează efectele tratamentului indicat de medic.

IN0ER)EN9IA NURSEI:

BI A NE).IA +E A :N)39A /EN0RU A5<I /3S0RA S3N30A0EA

%n scopul menţinerii sau redob(ndirii sănătăţii, a învăţa este o necesitate a fiinţei umane. 6rocesul învăţării este e"trem de comple". Se cunosc factori cu rol în satisfacerea acestei nevoi: biologici 7 v(rsta ) copiii au cea mai mare capacitate de a înmagazina informaţii, comparativ cu v(rstnicul*! psi2ologici 7 din care fac parte motivaţia #i emoţiile! sociali 7 cel mai important este e"istenţa unui mediu ambiant, propice pentru însu#irea cuno#tinţelor. MANI8ES03RI /A0.L.GICE:

-

-

ignoranţa 7 reprezintă lipsa de cuno#tinţe, atitudini #i deprinderi prin dezinteresul manifestat! dificultatea de a învăţa 7 prin deficite auditive, senzoriale, tulburări de vorbire, tulburări de g(ndire #i memorie, sau prin nivel scăzut de educaţie #i cultură.

IN0ER)EN9IILE NURSEI: identifică nevoile de cunoa#tere ale individului! identifică manifestările de dependenţă #i sursele de dificultate! încadrează individul în grupa de risc #i caută metoda optimă pentru a ajuta individul să înveţe! informează pacientul cu privire la mijloacele #i resursele pe care le poate asigura pentru a favoriza învăţarea! susţine motivarea pacientului faţă de cun#tinţele pe care urmează să le însu#ească! organizează activităţi de educaţie pentru sănătate: convorbiri, cursuri, conferinţe, filme!

-

-

E;

-

stimulează dorinţa de cunoa#tere a pacientului! con#tientizează pacientul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea! identifică comportamentul gre#it al pacientului! corectează deprinderile nesănătoase ale acestuia! întocme#te programe de recuperare #i reeducare a bolnavilor cu deficite senzoriale #i motorii.

BIIA NE).IA +E A MENCA <I A 1EA

+ceastă nevoie este comună tuturor fiinţelor vii, deoarece se asigură aportul energetic necesar desfă#urării vieţii. Sunt aduse în organism substanţe cu rol plastic, se asigură rezervele energetice, plastice #i microelemente, cum ar fi, vitamine #i substanţe minerale. 6rin nevoia de a bea, se realizează aportul necesar desfă#urării activităţii biologice celulare #i e"tracelulare, funcţia de transport #i funcţia de e"creţie. 1ără apă viaţa nu ar fi posibilă. +paratul de import al materiei, este tubul digestiv, care cuprinde: cavitatea bucală! faringele! esofagul! stomacul! intestinul subţire ) duoden, jejun, ileon*! organele digestive ane"e ) pancreas, ficat, colecist*! intestinul gros ) cec, apendice, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, cu porţiunile sale : sigmoid, ampula rectală, rect*. 4nstinctul alimentar face posibilă supravieţuirea organismului. 5entrul refle"ului alimentar este 2ipotalamusul iar centrul saţietăţii este situat în nucleul ventro- medial .<l este centrul dominant, care in2ibă ) atunci c(nd este e"citat*, centrul foamei. Stimularea centrilor nervo#i se face:

-

pe cale nervoasă- e"emlu: impulsuri de la scoarţa cerebrală! pe cale umorală 7 unde rolul important îl are glicemia. /o ifagia7 terminologie nursing: alimentaţie inadecvată prin surplus. 'eprezintă o nevoie e"agerată #i permanentă de a m(nca. <a poate fi fiziologică ) la tineri* #i patologică, în obiceiuri defectuoase alimentare, în stress, tumori cerebrale, 2ipertiroidie, diabet za2arat, parazitoze intestinale sau medicamentoasă.

6rincipalele tulburări ale comportamentului alimentar:

-

-

1& imia 7 terminologia nursing: alimentaţie inadecvată prin surplus. 5onstă în scăderea saţietăţii #i cre#terea accentuată a senzaţiei de foame. 0 înt(lnim în tumori cerebrale, isterie, E>

neurastenie, distonii neurovegetative, disfuncţii endocrine, erori înnăscute în metabolism, alcoolism, tabagism. /rin(ipa e e 'imp%ome #in afe(,i&ni e %&b& &i #ege'%iD: +&rerea #ige'%iD4: la masticaţie - în ulceraţii, tumori! la deglutiţie 7 numită #i disfagie 7 în corpi străini inclavaţi, tumori, ingestia de substanţe caustice! dureri epigastrice 7 în &HD, disc2inezie biliară, diabet za2arat. Anore@ia - constă în lipsa poftei de m(ncare, terminologia nursing fiind de alimentaţie inadecvată prin deficit. 0 înt(lnim în afecţiuni psi2ice, neurogene, boli febrile, neoplasme, alcoolism cronic, 2ipovitaminoze, sarcină, după 'oentgen-terapie. /arore@ia 7 constă în pervertirea apetitului. <a poate fi de cauză psi2ică ) e". coprofagia*, în sarcină ) ingestie de tencuială, păm(nt*, la copii cu deficit de calciu ) pot ingera cretă, var *. Ref &@& ga'%ro5e'ofagian 7 constă în refluarea conţinutului gastric, prin esofag, p(nă în cavitatea bucală. 6oate fi fiziologică numai la sugari. Se manifestă prin pirozis ) arsură retrosternală* #i o înt(lnim în gastrite, ulcer gastro-duodenal, 2ernie 2iatală. Grea,a a'o(ia%4 'a& n& (& Doma 7 o înt(lnim în afecţiuni neuro-psi2ogene, în sarcină, afecţiuni digestive, boli endocrine ) 2ipotiroidia, boala +ddison*, rău de mi#care, în ingestia de substanţe to"ice digestive. 1actori care influenţează satisfacerea nevoii de a bea #i a m(nca: v(rsta! activitatea fizică! emoţiile! clima! religia! cultura. nursa calculează necesarul de calorii pe zi, în funcţie de activitate,de v(rstă! calculează raţia alimentară ec2ilibrată! asigură ec2ilibru între elementele energetice #i cele neenergetice ) apă, vitamine, săruri minerale*! asigură ec2ilibru între principiile nutritive fundamentale: FA-FFK 2idraţi de carbon, /A-/FK proteine, >A-EAK lipide! asigură ec2ilibru între produsele de origine animală #i vegetală! asigură ec2ilibru între aciditate #i alcalinitate! calculează numărul de calorii pentru sportivi, în sarcină #i alăptare! are grijă ca raţia alimentară să cuprindă : glucide E,/ cal. pentru metabolizarea unui gram, lipide B,> cal, #i proteine E./ cal! cercetează gusturile #i deprinderile alimentare ale individului! alege alimentele ţin(nd seama de preferinţele, deprinderile #i nevoile individului! înlocuie#te la nevoie un aliment cu altul.

IN0ER)EN9IILE NURSEI:

-

-

%n cazul alimentaţiei inadecvate prin deficit, nursa : EE

-

se asigură că pacientul are o stare bună, fără greţuri #i vărsături! va ec2ilibra pacientul 2idro-electrolitic, nutriţional, psi2ic! îi va e"plica scopul intervenţiei. va avea grijă ca pacientul să aibă greutatea corporală în funcţie de înălţime, v(rstă, se"! învaţă pacientul valoarea energetică a alimentalor #i necesarul în funcţie de activităţile fizice #i v(rstă! alcătuie#te un regim 2ipocaloric! urmăre#te periodic greutatea corporală.

%n cazul alimentaţiei inadecvate prin surplus, nursa:

BIII A NE).IA +E A ELIMINA 1uncţia de a elimina, îndepărtează din organism, în mod fiziologic, substanţe nocive sau produ#i biologici #i în mod patologic, anumiţi produ#i patologici. ,enţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin procesul de 2omeostazie ) ec2ilibru 2idric, electrolitic #i acido-bazic*. Nevoia de a elimina se referă la: a urina 7 urina este produsul prin care se elimină din organism substanţele to"ice ce rezultă din metabolism, prin intermediul apei! a defeca 7 este mecanismul prin care se îndepărtează din organism materii fecale, rezultate în urma procesului de digestie! a e"pira 7 îndepărtează din organism bio"idul de carbon rezultat din diverse reacţii bioc2imice! a transpira 7 reprezintă procesul de pierdere a apei, sărurilor minerale #i a unei mici cantităţi de uree la nivelul pielii, prin glandele sudoripare 7 cu scopul menţinerii 2omeostaziei termice! eliminarea de substanţe nefolositoare la nivelul fanerelor! eliminarea ţesuturilor mortificate! eliminarea unor produse biologice, cum ar fi: sebumul, sputa, substanţe odorizante.

-

A URINA C aparatul urinar este alcătuit din rinic2i, uretere, vezica urinară #i uretră. &rina se formează prin filtrarea s(ngelui la nivelul corpuscului ,alpig2i #i prin reabsorbţia #i secreţia tubulară. &rina se acumulează în vezica urinară. %n mod normal urina este o soluţie apoasă, u#or sărată, cu miros fad, amoniacal #i limpede! este sterilă. -olumul mediu al micţiunii este de ;AA - EAA mlQ ;E ore: la gravide cre#te volumul de urină, ca #i frecvenţa micţiunilor! la nou-născuţi, cre#te frecvenţa micţiunilor ) /A ori pe zi *! v(rstnicul micţionează mai des, c2iar #i noaptea! EF

-

în caz de des2idratare scade numărul micţiunilor! în caz de ingestie crescută de lic2ide, cre#te numărul micţiunilor! cre#te numărul micţiunilor la frig sau la consumul de medicaţie diuretică! scade numărul micţiunilor la stress sau la nevoie. urină desc2isă la culoare 7 atunci c(nd alimentaţia a fost bogată în vegetale, sau c(nd volumul este crescut! urină înc2isă la culoare 7 în stări de des2idratare ) urini concentrate*, sau alimentaţie bogată în carne! culoare ro#ie 7 ingestie de paracetamol! urină galben 7 portocaliu 7 în consum de furazolidon. urina poate avea un miros puternic atunci c(nd este concentrată ) proces de fermentaţie, alcalină*! p.- ul, care normal este acid, poate deveni alcalin, dacă alimentaţia este vegetală, sau foarte acid, c(nd alimentaţia a fost bogată în proteine! urina la emisie este limpede! densitatea urinei este de /A/A 7 /A>F. /.LIURIA 7 reprezintă cre#terea cantităţii de urină peste ;,F lQ;E ore.

&rina î#i poate modifica culoarea astfel:

-

+lte modificări fiziologice:

,odificări patologice:

-

0 înt(lnim în colică renală, în afectare tubulară renală, diabet insipid, diabet za2arat, criză epileptică, tulburări de ritm cardiac, sau în resorbţia edemelor #i transudatelor. .LIGURIA C reprezintă scăderea cantităţii de urină în ;E ore sub FAA ml. Se înt(lne#te în stări febrile, transpiraţii abundente, vărsături, diaree, 2emoragii abundente, perioada de formare a edemelor #i ascitei, 4'+, 4'5 în perioada compensată prin retenţie azotată, în colică renală. ANURIA 7 reprezintă absenţa producerii de urină ! o înt(lnim în status postoperator recent, arsuri întinse, #oc 2ipovolemic, traumatisme lombare, glomerulonefrită acută, 4'5 în stadiul uremic. ISC*IURIA SAU RE0EN9IA URINAR3 7 reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-#i evacua conţinutul. Se datorează unui obstacol : stricturi cicatriceale, calculi inclavaţi în uretră, 2ipertrofia prostatei. Se mai înt(lne#te în paralizii ale vezicii urinare, infecţii grave, comă. +ISURIA C reprezintă eliminarea cu durere #i dificultate. <ste asociată unui calcul uretral, stricturi uretrale, tumori vezicale sau uretrale, adenom de prostată. NIC0URIA Creprezintă situaţia în care micţiunile se efectuează predominant nocturn. 0 înt(lnim în insuficienţa cardiacă st(ngă, resorbţia edemelor periferice, diabetul za2arat, adenomul de prostată. /.LAFIURIA 7 este atunci c(nd micţiunile sunt frecvente #i reduse cantitativ. 0 înt(lnim în : cistite sau uretrite! tumori de căi urinare joase! E@

-

adenom de prostată! calcul vezical! GC5 vezical! prolaps vazical! tulburări nevrotice.

-

RE0EN9IA 0.0AL3 +E URIN3 7 poate fi acută sau cronică, duc(nd la apariţia globului vezical. 0 înt(lnim în următoarele situaţii: comă! meningite! encefalite! traumatisme vertabrale! septicemii! stricturi uretrale! adenom de prostată.

INC.N0INEN9A +E URIN3 - reprezintă lipsa de control a sfincterelor vezicale, astfel înc(t persoana pierde incon#tient urina. 1iziologic o înt(lnim p(nă pe la ;-> ani, patologic o înt(lnim în : stările de beţie! coma! accidenta vasculate! epilepsie! leziuni medulare! prolaps vezical accentuat. tulburări nevrotice! spina bifida! tulburări psi2ice grave! retard psi2o 7 motor.

-

0 situaţie aparte este <N&'<L4S&: N05G&'N 7 înt(lnită în :

6rintre modificările conţinutului urinei, mai importante sunt: I2.S0ENURIA 7 atunci c(nd densitatea urinei este egală cu cea a plasmei ) în pielonefrită *. *I/.S0ENURIA 7 atunci c(nd densitatea urinei este mai mică dec(t a plasmei. 0 înt(lnim în pielonefrite, diabet insipid, diabet za2arat, GC5, 4'5. *I/ERS0ENURIA 7 urinile sunt concentrate ) densitatea urinii este mai mare dec(t a plasmei*: în glomerulonefrită, AL1UMINURIA 7 înseamnă pierderea proteinelor în urină! în HN1, sindroame nefrotice. GLIC.2URIA 7 reprezintă pierderea glucozei în urină, înt(lnită în DL. *EMA0URIA 7 reprezintă prezenţa s(ngelui în urină #i apare în una din situaţiile: calculi renali, tumori reno 7 vezicale, cistită 2emoragică, GC5 renal, HN1, sindrom nefrotic impur. /IURIA 7 este prezenţa puroiului în urină. <ste un semn caracteristic infecţiilor urinare.

ED

5antitatea de urină emisă în ;E ore este de /FAAml. <a variază după cosumul de lic2ide, la emoţii sau la frig. 'egimul sec, munca fizică însoţită de transpiraţii abundente, scad volumul urinii. <le se încadrează în limite fiziologice.

IN0ER)EN9IILE NURSEI: realizează zilnic bilanţul 2idric! corectează balanţa acido 7 bazică! recoltează urina! asigură igiena tegumentelor #i mucoaselor! administrează tratamentul conform indicaţiilor medicului! în caz de glob vezical: asigură igienă riguroasă, aplică căldură în regiunea pubiană, se stimulează micţiunea cu ajutorul jetului de apă, iar în caz de e#ec, se e"ecută sondajul vezical! în caz de incontinenţă urinară: se recomandă dispozitive absorbante, igienă riguroasă perineal, administrează local creme #i uleiuri, evită consumul de lic2ide seara! reeducarea controlului sfincterian! e"erciţii de întărire a musculaturii perineale! efectuează sondaj vezical la indicaţia medicului! asigură o ambianţă plăcută! învaţă pacientul că trebuie să e"iste o relaţie între nevoia de a bea , a m(nca, a face e"erciţii fizice #i a elimina, pentru a stabili propriul orar de ingestie #i eliminare. A +E8ECA 7 este un act refle" prin care se realizează evacuarea materiilor fecale din ampula rectală la e"terior, av(nd o componentă voluntară #i una involuntară. Gulburările defecaţiei : INC.N0INEN9A +E MA0ERII 8ECALE 7 constă în incapacitatea de a acumula materii fecale în ampula rectală, urmată de pierderea fecalelor, fără a avea control sfincterian. <ste înt(lnită în : afecţiuni ale nevra"ului! come profunde! sindromul cozii de cal! traumatisme ale sfincterului e"tern ! tumori ano 7 rectale.

-

-

0ENESME REC0ALE 7 reprezintă senzaţia de defecaţie insuficientă, urmată de contracţii repetate, dureroase, fără eliminare adecvată. %nsoţe#te de regulă tumorile rectale sau inflamaţia rectală. /IER+EREA SIM9ULUI +ISCRIMINA0.RIU /EN0RU GA2E C constă în senzaţia de eliminare pentru gaze, urmată de eliminare de materii fecale. 0 înt(lnim în colite, enterocolite,tumori ano 7 rectale. %n mod normal materiile fecale conţin @FK apă #i >FK conţinut solid ) grăsimi, microorganisme moarte sau vii, enzime digestive, celuloză, săruri biliare, celule epiteliale descuamate*. 5arateristicile materiilor fecale: E?

-

culoarea variază între maro desc2is #i maro înc2is! au formă cilindrică! au aspect omogen, strălucitor, cu miros fad sau neplăcut! cantitatea este în medie de ;AA 7 EAA g.

-

S03RI /A0.L.GICE: +IAREE 7 constă în emisiuni frecvente de materii fecale neformate ce conţin resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate. <a reprezintă insuficienta digestie sau absorbţie intestinală. +pare în : to"iinfecţii alimentare! tulburări ale digestiei gastrice! diarei pancretice! ileite ! colite! tumori digestive! iradiere! rectocolita ulcero-2emoragică! afecţiuni endocrine! stări alergice! cauze cardiace #i renale. măsoară greutatea bolnavului! realizează bilanţul 2idric, calculează necesarul de lic2ide Q;E ore! învaţă pacientul să-#i facă toaleta regiunii anale după fiecare scaun, să aplice creme protectoare, eventual dezinfecţie locală cu acid boric ; 7 > K, să respecte normele de igienă generală ) a efectelor personale, a salonului, aerisirea încăperii*!

-

-

:N0ER)EN9IA NURSEI :

-

-

repaus la pat pe perioada febrei #i tratamentul stărilor febrile! asigură alimentaţia de cruţare a intestinului în primele ;E ore după diaree! recoltează probe biologice: -S., e"amen coproparazitologic, coprocultura! menţine pacientul într -un ec2ilibru psi2ic! dă dovadă de înţelegere, menaj(nd pudoarea pacientului! lini#te#te pacientul #i îl încurajează în legătură cu starea sa! aplică tratamentul specific afecţiunii.

-

A1SEN9A 0RAN2I0ULUI C pentru materii fecale #i gaze, se manifestă prin balonare intensă abdominală, bombarea abdomenului, vărsături, stare generală alterată. 0 înt(lnim în ocluzii organice sau în ileusul paralitic. C.NS0I/A9IILE 7 reprezintă scăderea motilităţii colonului #i constau în eliminarea de materii fecale la un interval mai mare de E? ore, sau evacuări zilnice, fracţionate #i insuficiente. :e înt(lnim în diferite afecţiuni! megacolon! EB

-

periviscerită! formaţiuni tumorale! des2idratare! &HD! colecistopatii! 2ipotiroidia! into"icaţii cu plumb, opiu, morfină, nicotină.

IN0ER)EN9IA NURSEI : 2idratare cu o cantitate mare de lic2ide! recomandă alimente bogate în fibre celulozice! unde este cazul recomandă la"ative, clisma evacuatorie! stabile#te un orar fi" pentru a stimula refle" defecaţia! menţine ec2ilibru psi2ic al pacientului! învaţă pacientul să facă e"erciţii fizice #i să- #i menţină igiena locală #i generală.

C.L.N IRI0A1IL C este acea situaţie în care apar tulburări funcţionale motorii #i secretorii ale intestinului gros, în absenţa leziunilor parietale colice. ,anifestările clinice constau în eliminări e"cesive de mucus. +fecţiunea este înt(lnită în dezec2ilibre neuro-vegetative, an"ietate, depresii, traume psi2ice #i suprasolicitări. )3RS30URILE 7 definiţie 7 reprezintă evacuarea prin gură a conţinutului stomacului. 'eprezintă un act refle", cu centrul nervos în bulb. -ărsăturile pot fi sau nu precedate de senzaţii de greaţă, vertij, cefalee, salivaţie abundentă, în funcţie de receptorii e"citaţi ) de origine centrală sau periferică*. <fectorii sunt reprezentaţi de fibrele musculare netede din peretele gastric. <le se vor diferenţia de :

-

regurgitaţie 7 sau reflu" gastro-esofagian, care constă în întoarcerea conţinutului gastric în gură! vomică 7 care se referă la eliminarea de secreţii în cantitate mare ) puroi, e"udaţii* din arborele tra2eo-bron#ic în gură.

IN0ER)EN9IA NURSEI :

-

asigură poziţia cea mai comodă pacientului : întotdeauna cu capul lateral, la marginea patului! învaţă pacientul să- #i menţină igiena cavităţii bucale, a tegumentelor #i efectelor pacientului! asigură ajutor în timpul actului de vărsătură! menţine un ec2ilibru psi2ic pacientului, insistă asupra e"erciţiilor de inspir profund, forţat care pot cupa senzaţia de vărsătură!

-

menţine ec2ilibru 2idro-electrolitic #i acido-bazic! administrează medicaţia la indicaţia medicului!

FA

-

observă semnele de gravitate datorate des2idratării accentuate: plafonarea privirii, deprimarea fontanelei anterioare) la sugari*sau apariţia crampelor, pe care le va aduce la cuno#tinţă medicului!

-

notează funcţiile vitale în 10.

ELIMINAREA MENS0RUAL3 C MENS0RUA9IA 7 reprezintă activitatea fiziologică lunară, de eliminare a s(ngelui de provenienţă genitală, la femeile aflate în perioadă fertilă. +cest lucru se produce la sf(r#itul fiecărui ciclu menstrual, dacă ovulul nu a fost fecundat. ,enstruaţia este o stare fiziologică reglată 2ormonal. +pare la //-/; ani, lunar, la un interval de ;? de zile, durează > 7 E zile. <ste moderat dureroasă , cu flu" moderat, cu s(nge ro#u 7 înc2is la culoare #i miros fad. 6utem întălni manifestări patologice : amenoree 7 lipsa menstruaţiei! dismenoree 7 dureri intense asociate menstruaţiei! metroragii 7 2emoragii apărute e"tramenstrual! menoragii 7 menstruaţii prelungite! 2ipermenoree 7 cantitate crescută de s(nge menstrual! 2ipomenoree 7 cantitate redusă de s(nge menstrual! polimenoree 7 menstruaţii care survin la intervale mai mici de ;? de zile! oligomenoree 7 menstruaţii care survin la intervale mai lungi de ;? de zile.

-

SECRE9IILE )AGINALE 7 sunt produse de către glandele situate la nivelul colului uterin, cu rol în lubrefiere #i reproducere. :eucoreea fiziologică este translucidă #i se instalează odată cu pubertatea.

IN0ER)EN9IA NURSEI :

-

observarea #i notarea tipului de 2emoragie ) momentul apariţiei, c(t durează, cum arată, ce semne de însoţire sunt*! pacienta va sta la pat, în decubit! se vor asigura condiţiile de igienă personală! va e"ecuta te2nicile de recoltare a secreţiilor vaginale #i spălătura vaginală în scop terapeutic sau profilactic! efectuează tratamentul specific! menţine starea de ec2ilibru psi2ic, prin lini#tire, te2nici de rela"are, dă e"plicaţii despre boală #i procedurile de investigaţie.

+IA8.RE2A 7 reprezintă transpiraţia în cantitate mare, între / #i /A litriQ;E ore. +pare în: temperaturi mari ale mediului ambiant! efort fizic mare! stress accentuat! efort intelectual! F/

-

-

ingestie de lic2ide mare! neoplasme! activitate redusă a rinic2ilor. asigură 2idratare adecvată , cu soluţii saline pe cale orală, c(nd este posibil! igiena tegumentelor! sc2imbarea lenjeriei! îmbrăcăminte adecvată! aplică tratamentele specifice! dă e"plicaţii despre afecţiune #i cauze! descrie modul în care se poate îngriji singură sau cu ajutorul familiei! aplică tratamentele specifice afecţiunii ! menţine ec2ilibru psi2ic al pacientei, inclusiv e"primarea sentimentelor.

IN0ER)EN9IA NURSEI :

-

-

-

EB/EC0.RA9IE 7 este eliminarea în e"terior, prin tuse, a secreţiilor din căile respiratorii . %n condiţii fiziologice, celulele mucipare din epiteliul mucoasei bron#ice secretă o substanţă proteică, numită mucus, cu scopul de a umecta mucoasa. %n anumite afecţiuni, sputa î#i modifică caracteristicile: 2emoptizie 7 sputa de culoare ro#ie #i aerată! sputa 2emoptoică 7 conţine striuri sanguinolente! sputa ruginie 7 înt(lnită în pneumonii! ro#ie-brună 7 înt(lnită în GC5 pulmonar! ro#ie-gelatinoasă 7 înt(lnită în cancerul bron2o 7 pulmonar! rozată-aerată 7 înt(lnită în edemul pulmonar! sputa cu miros fetid 7 înt(lnită în GC5 pulmonar.

-

IN0ER)EN9IA NURSEI :

-

educaţie sanitară : pacientul va fi educat cum să folosească batista, să tu#ească cu gura înc2isă, să nu îng2ită sputa! învaţă pacientul modalitatea de a colecta sputa, să nu folosească scuipătoarele în alte scopuri, să le spele #i să le dezinfecteze cu soluţie de fenol >K! asigură a#ezarea pacientului în diferite poziţii în pat, pentru a evita staza bron#ică.

BI) A NE).IA +E A RES/IRA <I A A)EA . 1UN3 CIRCULA9IE

F;

A RES/IRA 7 reprezintă funcţia organismului prin care se prime#te o"igenul atmosferic #i se elimină bio"idul de carbon din organism ) respiraţie pulmonară* #i se cedează bio"idul de carbon, rezultat în urma arderilor tisulare. A A)EA . 1UN3 CIRCULA9IE 7 se referă la asigurarea unei circulaţii sanguine adecvate, prin contractilitatea inimii. S(ngele este transportorul pentru gazele sanguine ) o"igen #i bio"id de carbon*, pentru substanţe nutritive #i pentru diferiţii produ#i biologici, necesari organismului. 6rimul ajutor care se acordă unui pacient, va asigura , preferenţial, respiraţia #i circulaţia. +paratul respirator cuprinde căile respiratorii #i plăm(nii. 5ăile respiratorii sunt reprezentate de cavitatea nazală, faringe, laringe, tra2ee #i bron2ii. 'espiraţia se desfă#oară în trei etape: pulmonară 7 respiraţie e"ternă! sanguină 7 transportorul gazelor! tisulară 7 respiraţia internă. +ceasta este adevărata respiraţie a celulelor corpului. +u loc reacţii de o"ido-reducere, în cursul cărora 2idrogenul se combină cu o"igenul, d(nd apa #i energia c2imică ce stă la baza vieţii celulare. :NGRI;IREA /ACIEN9IL.R CU 0UL1UR3RI RES/IRA0.RII Simptome c2eie:

-

-

0USEA 7 este un simptom comun afecţiunilor respiratorii, un răspuns la iritarea căii tra2eo 7 bron#ice, iritare determinată de corpi străini, agenţi inflamatori sau mucus. S/U0A 7 sistemul pulmonar adult produce zilnic /AA ml mucus, care este e"pectorat sub forma de spută. *EM./0I2IE 7 este 2emoragia din tractul respirator, evidenţiată cu ocazia tusei, cu e"pectorarea unei spute cu s(nge. +UREREA 0.RACIC3 7 este produsă printr-o inflamaţie. +IS/NEEA 7 dificultate în respiraţie sau o respiraţie laborioasă. M.+I8ICAREA ).CII 7 care ne îndrumă spre anumite afecţiuni. aplicarea terapiilor medicamentoase specifice! respectarea principalelor obiective: corectarea 2ipo"iei, scăderea retanţiei dio"idului de carbon, corectarea factorilor favorizanţi sau agravanţi, facilitarea mobilizării secreţiilor, prevenirea infecţiilor, reducerea an"ietăţii!

%ngrijirile acordate pacienţilor cu afecţiuni respiratorii constau în:

-

intervenţii non-farmacologice: o"igeno-terapie, evitarea fumatului, asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare #i a unui ec2ilibru psi2ic, asigurarea unui sprijin psi2ologic adecvat.

CIRCULA9IA 7 este asigurată de inimă #i vase. 4nima este organul central al aparatului cardio-vascular, are o singură funcţie, aceea de pompă ritmică. %ncep(nd din luna a 4-- a vieţii uterine, inima bate neîncetat, p(nă la sf(r#itul vieţii.

F>

+rborele vascular este format din artere ) vase prin care s(ngele încărcat cu o"igen #i substanţe nutritive circulă dinspre inimă spre ţesuturi #i organe*, capilare ) vase cu calibru foarte mic, interpuse între artere #i vene, la nivelul cărora se fac sc2imburile între s(nge #i diferitale ţesuturi* #i din vene ) prin care s(ngele încărcat cu bio"id de carbon este readus la inimă*. Simptome c2eie în afecţiunile cardio-vasculare:

.

+URERA 0.RACIC3 7 descrisă ca o arsură,indigestie, jung2i violent. 4mportant este durata durerii, iradierea durerii, factorii agravanţi #i eventuale simptome asociate. +IS/NEEA 7 constă într-o respiraţie realizată cu dificultate. SINC./A 7 este o pierdere temporară a stării de con#tienţă ) produsă prin scăderea flu"ului sanguin la nivel cerebral, pentru o perioadă de timp*

BI)A NE).IA +E A 8I .CU/A0 /EN0RU A 8I U0IL Se referă la realizarea individului prin studiu, apoi prin muncă. <a depinde de satisfacerea celorlalte nevoi #i de capacitatea fizică #i intelectuală a fiecărui individului. 6entru individ lipsa activităţii productive este similară cu sărăcia, cu imposibilitatea de a-#i întreţine familia sau de a-#i realiza un viitor. <ste afectată nevoia de siguranţă socială ceea ce deteriorează ec2ilibrul bio-psi2o-social #i creează premiza bolii. Coala este generatoare la r(ndul ei de discontinuităţi în producţie sau de incapacitate totală de muncă. ,anifestări patologice

-

devalorizarea 7 reprezintă percepţia negativă pe care individul o poate avea faţă de valoarea personală #i competenţa sa! dificultatea de a-#i asuma anumita roluri sociale! dificultatea de a se realiza! neputinţa 7 este percepţia individului asupra lipsei de control a evenimentelor într-o anumită situaţie.

-

4ntervenţia nursei: identifică posibilităţile intelectuale #i fizice ale individului! află dorinţele #i plăcerile acestuia! orientează persoana asupra activităţii corespunzătoare capacităţilor sale de realizare! asigură o mare varietate de activităţi psi2ice, pe care le face atunci c(nd este bolnav! susţine bolnavul pentru a obţine performanţa, satisfacţia sau senzaţia de utilitate! susţine bolnavul în perioada de recuperare pentru a se întoarce la activitatea sa! cooperează cu alţi speciali#ti #i următe#te capacitatea biologică de adaptare #i reintegrare a pacientului! ajută pacientul să-#i planifice ziua, îl încurajează în orice fel de activitate care îl interesează! îi creează condiţii pentru a-l atrage într-o activitate productivă.

-

-

FE

NE).ILE UMANE ALE ASIS0EN0ULUI ME+ICAL 6entru a furniza pacienţilor o îngrijire eficientă, asistentul medical trebuie să-#i îndeplinească #i el nevoile fiziologice. +stfel, este #tiut faptul că cei cu probleme de sănătate, sau probleme familiare nu pot îngriji eficient pacienţii. +sistenţii medicali au nevoie de a se proteja de infecţii, de a-#i desfă#ura activitatea în spaţii corespunzătoare. -or stabili comunicări reciproce cu ceilalţi membrii ai ec2ipei, î#i asigură protecţia psi2ologică, î#i asigură încrederea celorlalţi membrii #i î#i crează astfel un sentiment de siguranţă. Nevoia de a fi iubit #i de apartenenţă, sunt satisfăcute în cadrul familiei #i prin întreţinerea prieteniilor. %ndeplinirea sarcinilor în nursing, creează asistentului medical sentimentul de stimă faţă de sine. +ccentul se pune pe pregătirea continuă a asistenţilor medicali, ajut(ndu-i să-#i îndeplinească nevoia de a cunoa#te #i de a înţelege. +rta, muzica #i frumosul, pot ajuta asistentul medical să depă#ească aspectele triste ale profesiei. 5ei mai eficienţi asistenţi medicali sunt aceia care con#tientizează propriile nevoi #i încearcă o dezvoltare pe plan profesional dar #i personal. <i trebuie să reflecte la satisfacerea acestor nevoi, pentru ca pacienţii să nu fie victime ale frustrării #i ale mecanismelor inadecvate , prin care nevoile asistentului medical nu sunt satisfăcute. 0 forţă adaptativă este o forţă care menţine sau restaurează 2omeostazia. ,ai clar, îngrijirea de bază este o aplicare a forţelor adaptative cu scopul de a recupera pacientul. +sistentul medical reprezintă o forţă adaptativă pentru pacienţi prin furnizarea îngrijirii care corespunde unor nevoi #i care menţine 2omeostazia, #i anume: baia pacientului pentru a combate bacteriile! administrează medicamente pentru a ameliora durerea! 2idratează pacientul pentru a preveni dezec2ilibrele balanţei 2ide 7 electrolitice! comunică cu pacientul pentru a-l ajuta să depă#ească singurătatea #i stressul.

-

SEM A II /R.CESUL +E :NGRI;IRE

FF

6rocesul de îngrijire este o metodă organizată #i sistemică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. <ste un proces centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la orice modificare reală sau potenţială de sănătate. 6rocesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului #tiinţific de rezolvare a problemelor pentru a răspunde nevoilor fizice, psi2osociale ale persoanei pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe #i de rutină. <ste deasemenea un mod de a g(ndi logic, care permite intervenţia con#tientă, planificată a îngrijirilor, cu scopul protejării #i promovării sănătăţii individului.

SC./URILE /R.CESULUI NURSING

După parcurgerea acestui capitol studenţii vor fi capabili să e"ecute următoarele operaţiuni: să definească procesul de îngrijire! să enumere etapele procesului de îngrijire! să prezinte etapele procesului de îngrijire! să cunoască categoriile de informaţie, sursele de informaţii #i mijloacele de informaţie! să prezinte etapa de analiză #i interpretarea datelor! să poată departaja manifestările de dependenţă #i de independenţă! să definească diagnosticul de îngrijire #i componentele lui! să enumere criteriile care permit stabilirea unor priorităţi între problemele de dependenţă! să prezinte etapa de implementare, definiţia planificării #i planul de intervenţie! să prezinte etapa de implementare, relaţia dintre planificare #i implementare #i fazele implementării! să poată prezenta situaţii sau reacţii ale pacienţilor în timpul acordării îngrijirilor! să prezinte etapa de evaluare! să descrie avantajele folosirii procesului de nursing pentru studenţi #i pentru pacient. model nursing! cadru conceptual! model conceptual!

Germenul de concept de îngrijire$ este sinonim cu:

&n model conceptual pentru o profesie reprezintă o imagine mentală a profesiei, o concepţie a ceea ce ar putea sau ar trebui să fie. 5omponentele esenţiale ale unui model conceptual sunt: postulatele! valorile sau credinţele! F@

-

elementele!

60SG&:+G<:< - sunt enunţuri în cadrul procesului nursing care nu trebuie să fie demonstrate. <"emplu 7 orice fiinţă umană tinde spre independenţă #i o dore#te, sau, individul formează un tot unitar caracterizat prin nevoi fundamentale. -+:0'4 S+& 5'<D4N8< 7 modelul -4'H4N4<4 .<ND<'S0N se bazează pe trei valori: asistenta medicală posedă funcţii care sunt proprii! în cazul în care asistenta medicală preia din funcţiile medicului, ea va ceda din funcţiile ei unui alt personal necalificat! serviciul dat de asistentele medicale societăţii nu poate să-l dea nici un alt personal.

-

<:<,<NG< 7 sunt în număr de #ase: /. scopul profesiei 7 e"emplu-care constă în a ajuta pacientul să-#i conserve sau să-#i restabilească independenţa sa, în a#a fel încăt, pacientul, să poată să-#i satisfacă nevoile prin el însu#i, sau în a favoriza vindecarea, sau în a asista muribundul spre un sfăr#it demn! ;. obiectivul activităţii profesionale 7 este reprezentat de persoana sau grupul de persoane spre care este îndreptată activitatea! >. rolul profesiei 7 este reprezentat de rolul asistentei medicale de suplinire a dependenţei, în a#a fel, încăt, persoana să-#i satisfacă cerinţele mai u#or #i fără 2andicap! E. sursa de dificultate 7 la baza ei fiind o lipsă: de forţă, de voinţă, de cuno#tinţe! F. intervenţia aplicată persoanei 7 care va fi orientată spre pacient în globalitatea sa #i care constă în a cre#te independenţa persoanei! @. consecinţele 7 sunt reprezentate de rezultatele obţinute la finalul procesului de îngrijire. 6rintre rezultate amintim: ameliorarea dependenţei, c(#tigarea independenţei sau atingerea scopului. Se cunosc mai multe definiţii despre nursing #i toate au în comun faptul că nursingul reprezintă ideea de a ajuta persoanele care au nevoie de a fi ajutate #i aceasta în modul cel mai eficient posibil. Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor de bază în toate serviciile de sănătate. 4deea de bază a nursingului este :$cei care sunt însărcinaţi cu îngrijirea sănătăţii pacienţilor ar trebui să fie mai mult orientaţi asupra pacientului dec(t asupra procesului bolii$. 6reocuparea primară a asistentului medical este menţinerea unui mediu sănătos. Nursa are anumite atribute în îngrijirile centrate pe persoană: va aprecia fiecare persoană ca fiind un produs unic al eredităţii, al mediului #i al culturii! va avea convingerea că persoana se străduie#te să atingă potenţialul cel mai înalt! va respecta valoarea fiecărui individ #i va aprecia potenţialul fiecărei persoane, indiferent c(t de împovărată sau c(t de bolnavă este aceasta! va recunoa#te propria umanitate! se va purta în mod autentic, original! va permite pacientului să fie el însu#i! va recunoa#te că pacienţii au nevoi de bază #i sunt motivaţi să-#i îndeplinească aceste nevoi!

-

-

FD

-

deoarece toate comportamentele au sens, asistentele medicale ar trebui să aprecieze acţiunile unei persoane ca fiind modalităţi de transmitere a mesajelor în legătură cu sentimentele ei, cu convingerile sau cu starea sănătăţii sale.

:a început nursingul a fost arta de a îngriji, bazată pe intuiţie, pe dezvoltarea de"terităţii manuale mai mult dec(t pe #tiinţă. &lterior, 1lorence Nig2tingal ) prima nursă, om de #tiinţă #i teoriticiană*, a identificat îngrijirile de bază ca o disciplină #tiinţifică, separată de medicină. + fost creată astfel prima #coală de nursing #i o dată cu ea premizele abordării nursingului ca nouă #tiinţă #i artă. +sistenţii medicali au patru responsabilităţi esenţiale: să promoveze păstrarea sănătăţii! să prevină îmbolnăvirile! restaurarea sănătăţii! înlăturarea suferinţei.

'esponsabilitatea primordială a asistentului medical constă în a acorda îngrijiri persoanelor care au nevoie în această privinţă. <l trebuie să creeze o ambianţă în cadrul căreia valorile, obiceiurile, religia #i credinţa individului să fie respectate. +sistentul medical este legat prin secretul profesional #i totodată analizeză îndeaproape informaţiile personale deţinute despre bolnav în ce măsură #i cui să le comunice, în mod con#tient #i fără riscuri. +vantajele procesului de nursing sunt #i pentru asistenta medicală dar #i pentru pacient. +vantajele pentru asistenta medicală: permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului! evidenţiază legalitatea acţiunilor! cre#te profesionalismul! cre#te responsabilitatea! dă satisfacţie muncii. beneficiază de îngrijiri de calitate în funcţie de nevoi! are asigurată continuitatea îngrijirilor 7 planul fiind accesibil ec2ipei de sănătate care are nevoie de un reper de informaţii pentru fiecare problemă! determină pacientul să participe la îngrijiri #i să se preocupe de obţinerea unei mai bune stări de sănătate. 5uno#tinţe necesare pentru asigurarea procesului de îngrijire: nevoile bio-fiziologice, psi2ologice, socio-culturale #i spirituale ale individului! etiologia diferitelor probleme! semnele caracteristice problemelor de sănătate! factorii de risc pentru problemele potenţiale! valorile normale ale parametrilor de sănătate! F?

+vantaje pentru pacient:

-

resursele pentru implementarea strategiilor de nursing! te2nici de nursing, aparatură #i instrumentar, mod de efectuare, accidente! criteriile de evaluare! drepturile pacientului. culegerea de date! analiza #i interpretarea datelor ) probleme, diagnostic de îngrijire*! planificarea îngrijirilor ) obiective*! realizarea intervenţiilor ) aplicarea lor* 7 implementarea! evaluarea.

6rocesul de nursing se desfă#oară în cinci etape:

-

IA

CULEGEREA +E +A0E

<ste primul pas de culegere a informaţiilor despre pacient. Scopul acestei etape este acela de a aduce în atenţie date despre starea de sănătate a pacientului, pe baza cărora nursele vor lua decizii importante în legătură cu diagnosticul de nursing. Datele pot fi subiective #i obiective #i ajută asistenta să ia decizii inteligente în ceea ce prive#te diagnosticul nursing. 5ulegerea de date se desfă#oară conform unui plan care constă în: colectarea de informaţii obiective sau subiective despre pacient! verificarea datelor obţinute! comunicarea tuturor informaţiilor obţinute cu ocazia culegerii de date.

4dentificarea problemelor de îngrijire a pacientului se bazează în principal pe cunoa#terea pacientului, mai e"act pe: cunoa#terea deficienţelor pacientului! cunoa#terea propriilor resurse pentru a face faţă nevoilor de sănătate! cunoa#terea a#teptării acestuia în ce prive#te procesul de îngrijire medicală de care va beneficia! informaţii despre sănătatea sa sau spitalizarea sa. stabile: e"emplu: nume, v(rstă, se", carte de identitate! variabile: e"emplu: temperatura, G+, durere, infecţii, date care se află într-un continuu proces de sc2imbare. Sursele de informaţii pot fi: 4nformaţiile culese pot fi :

-

-

directe 7 e"emplu: pacientul! indirecte 7 e"emplu: familia , anturajul, membrii ec2ipei de sănătate, dosarul medical, anumite sc2eme de referinţă.

FB

,ijloace pentru culegerea datelor 7 cele mai importante sunt: observarea pacientului! interviul pacientului! prin împărtă#irea spontană de către pacient a acuzelor #i simptomele sale subiective, ca de e"emplu: palpitaţii, durere, frica, ameţeala. consultarea surselor secundare. Grebuie căutate semnele obiective care corespund manifestărilor subiective descrise de bolnav. Scopul culegerii de date este acela de a furniza o bază pentru interpretarea #i definirea problemei. /.0bservarea pacientului presupune o capacitate intelectuală deosebită de a sesiza prin intermediul simţurilor detaliile lumii e"terioare. <ste considerat un proces mintal activ. +sistenta medicală va trebui să se ferească de: subiectivism! judecăţi preconcepute! rutină #i superficialitate! lipsa de concetrare #i continuitate.

-

;. 4nterviul este un instrument de cunoa#tere a personalităţii. 4nterviul este eficient dacă se ţine cont de anumiţi factori. <ste important de #tiut momentul oportun pentru pacient atunci c(nd va fi supus interviului, cu respectea orei de odi2nă, a orei de servire a mesei sau a momentelor de oboseală. 4nterviul presupune capacitatea asistentei medicale de a manifesta un comportament care să reflecte: o atitudine de acceptare! o capacitate de ascultare! o capacitate de empatie! o atitudine de respect.

%n cazul în care interviul iniţial nu poate fi finalizat se va reveni obligatoriu, nu înainte de a fi menţionat acest lucru #i pacientului. II ANALI2A <I IN0ER/RE0AREA +A0EL.R <ste a doua etapă a procesului de îngrijire #i reprezintă identificarea nevoilor de sănătate actuale sau potenţiale, dar #i a problemelor bazate pe culegerea de date. +naliza este procesul de interpretare a datelor pentru a elabora o definiţie a problemei. <tapa de analiză #i interpretare a datelor se desfă#oară după un plan, #i anume: interpretarea datelor, care se referă la validarea datelor #i implicit la ordonarea datelor obţinute! colectarea datelor adiţionale ) suplimentare* după caz! identificarea #i comunicarea diagnosticului de nursing! determinarea congruentelor între nevoile pacientului #i aptitudinile membrilor ec2ipei sanitare de a îndeplini aceste nevoi. +naliza datelor se face prin: e"aminarea datelor! @A

-

clasificarea datelor: de independenţă )care permit satisfacerea nevoilor autonome* #i de dependenţă! stabilirea problemelor de îngrijire #i recunoa#terea lor.

4nterpretarea datelor încearcă să dea un sens sau să e"plice originea sau cauza problemei de dependenţă a pacientului. ,ai e"act, interpretarea datelor va defini sursele de dificultate. 6entru o bună desfă#urare a analizei #i a interpretării datelor, asistenta medicală are nevoie de cuno#tinţe de fiziologie, fiziopatologie, anatomie, etc. 5el mai important este faptul că această etapă a procesului de îngrijire va conduce asistenta medicală la stabilirea diagnosticului nursing. %n această etapă dificultatea sau comple"itatea poate fi întălnită #i s-ar datora unui număr mare de date culese ) e"primat la cele /E nevoi*, varietăţii surselor de informaţii ) pacient, familie, dosare medicale, etc.*, subiectivitatea persoanei care culege informaţia, sau caracterul adesea grav #i urgent al situaţiei. 4mportant este faptul că cele două etape, culegerea de date #i analiza #i interpretarea datelor, au ca scop final identificarea nevoii care nu a fost satisfăcută #i care este obstacolul în satisfacerea nevoii.

IIA

/LANI8ICAREA :NGRI;IRIL.R

<ste a treia etapă a procesului de îngrijire care începe cu fi"area obiectivelor pentru îngrijirea pacientului #i determinarea strategiilor necesare pentru îndeplinirea acestor obiective. %nseamnă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfă#urare ca #i a precauţiilor ce trebuiesc luate. 6lanul de intervenţie ţine cont de prescripţiile medicale #i cuprinde : obiectivele de îngrijire! intervenţiile.

De reţinut este faptul că planul de îngrijire se stabile#te pornind de la nevoile #i capacităţile pacientului, fapt pentru care el are dreptul de a participa la deciziile privind intervenţiile ce pot duce la atingerea obiectivului principal:$de a aduce persoana la un grad optim de independenţă în satisfacerea nevoilor proprii$. .bie(%iDe e #e !ngri7ire 5 vor arăta clar #i precis care sunt rezultatele pe care pacientul, familia, colectivul #i asistenta medicală speră să le obţină, dar #i care sunt intervenţiile intreprinse de asistentă #i pacient pentru a atinge scopul dinainte fi"at. 0biectivele de îngrijire vor avea următoarele caracteristici: specificitate 7 aparţin deci unui singur subiect! performanţă! implicarea persoanei! realism! observabilitatea.

0biectivele sunt de fapt rezultatele obţinute care trebuie să fie: realiste, măsurabile #i realizabile.

@/

In%erDen,ia 7 reprezintă acţiunea asistentei medicale de a suplini sau de a completa ceea ce pacientul nu poate face singur, cu scopul atingerii unui grad optim de independenţă a pacientului. 6ermite asistentei medicale să-#i aleagă modul de acţiune în scopul corectării problemei de dependenţă a pacientului. 4ntervenţiile pot fi: inovatoare! personalizate! observabile! măsurabile! evaluabile.

4ntervenţiile vor fi planificate pe zi, oră, continuitate #i pe durata pe care se desfă#oară. 6lanificarea îngrijirilor se face în etape: locul luării deciziei #i desemnarea celor ce vor participa la îngrijire! întoarcerea la normalitate! valabilitatea resurselor, sociale sau comunitare pentru atingerea obiectivelor fi"ate! prognoza în ceea ce prive#te rezolvarea problemelor! colaborarea cu membrii ec2ipei sanitare! date suplimentare! planul de îngrijire să se adreseze în mod evident at(t diagnosticului medical c(t #i celui nursing! rezultatele intervenţiilor. %n desfă#urarea etapei de planificare trebuie să se respecte un plan:

/. Determinarea obiectivelor pentru îngrijire: e"emplu: implicarea pacientului, a familiei, a
membrilor ec2ipei! stabilirea obiectivelor prioritare! anticiparea nevoilor #i problemelor bazate pe priorităţile stabilite.

;. Dezvoltarea sau modificarea planului: e"emplu: implicarea pacientului în desemnarea
strategiilor, includerea tuturor informaţiilor necesare îngrijirii pacientului )v(rstă, se", cultură, etnie, religie*! planifică confortul pacientului! selectarea măsurilor necesare îngrijirii pacientului.

>. 5olaborarea cu ceilalţi membrii ai ec2ipei sanitare, cu: identificarea resurselor de sănătate #i a
celor sociale, valabile pentru pacient! coordonarea îngrijirilor spre beneficiul pacientului! delegarea acţiunilor. E. 1ormularea rezultatelor scontate în urma intervenţiilor de îngrijire.

I) A/LICAREA :NGRI;IRIL.R <ste a patra etapă a procesului de îngrijire nursing. %n realizarea acestei etape sunt implicaţi: pacientul, asistenta medicală, ec2ipa de îngrijire #i familia.

@;

+plicarea îngrijirilor are scopul de a ajuta pacientul să-#i menţină sau să-#i recapete independenţa, sau, un oarecare grad de independenţă. 6lanificarea îngrijirilor ) a treia etapă a procesului nursing* #i e"ecutarea îngrijirilor )a patra etapă a procesului nursing* sunt str(ns legate. 5eea ce se decide în planificarea îngrijirilor trebuie să se e"ecute în etapa de aplicare a îngrijirilor. 5ele două etape vor fi consemnate o singură dată într-o rubrică de intervenţii, rubrică care va cuprinde: cui se adresează acţiunea! orarul! natura acţiunii! semnătura asistentei medicale care răspunde. nu se efectuează niciodată acte de îngrijire fără a se cunoa#te efectul a#teptat! se verifică dacă intervenţiile prevăzute sunt întotdeauna potrivite! se vor observa atent reacţiile pacientului! se vor modifica intervenţiile ineficace! pe l(ngă pacient va fi implicată #i familia sa! se va pregăti mediul înconjurător terapeutic. an"ietatea 7 care este un sentiment de inconfort #i tensiune! frica 7 este un sentiment pe care îl resimte persoana faţă de un pericol fizic sau psi2ologic! durerea 7 este o senzaţie neplăcută percepută în diverse părţi ale organismului! ea poate fi însoţită de an"ietate, depresie, frică! singurătatea! înstrăinarea! sentimentul de neputinţă! modificarea sc2emei corporale! pierderea unei fiinţe dragi sau al unui statut social! doliul 7 este o pierdere cu repercursiuni importante asupra persoanei.

-

De reţinut:

%n timpul îngrijirilor pot să apară diverse reacţii:

-

+ceste situaţii pot fi atenuate de asistenta medicală dacă ea dă dovadă de prezenţă umană #i căldură, fiind gata oric(nd să ajute pacientul. 6lan de îngrijire pag.D;.

)A EDa &area !ngri7iri or <ste ultima etapă a procesului nursing #i reprezintă o reapreciere completă a întregului plan de îngrijire nursing. <valuarea începe în etapele precedente #i anume:

@>

-

în etapa de culegere a datelor #i interpretarea lor, asistenta medicală realizează o evaluare pentru a verifica starea sănătăţii de $astăzi$a pacientului #i pentru a observa dacă are toate informaţiile despre pacient!

-

în etapa de analiză #i diagnostic, evaluarea se face cu scopul asigurării asupra faptului că lista de diagnostice de îngrijire este completă #i e"actă! în etapa de planificare se verifică dacă obiectivele #i intervenţiile au fost corespunzătoare #i c(t de bine au fost îndeplinite obiectivele propuse! în etapa de implementare se determină dacă planul a fost implementat a#a cum a fost recomandat #i se vor identifica at(t factorii care fr(nează c(t #i factorii care ajută progresul.

<tapele evaluării: -/. 5omparaţia rezultatelor actuale cu rezultatele a#teptate ale terapiei. %n această etapă se face evaluarea răspunsului) a#teptat #i nea#teptat* cu scopul determinării gradelor succesului intervenţiilor nursing #i determinarea nevoilor de modificare a obiectivelor, a mediului, a ec2ipamentului ori a terapiei. -;. <valuarea acceptării, a complianţei cu terapia prescrisă. <ste etapa în care :

de îngrijire.

se determină impactul acţiunilor asupra pacientului, familiei #i a celorlalţi membrii ai ec2ipei de îngrijire! se verifică dacă testele #i investigaţiile s-au e"ecutat într-un mod corect! se verifică dacă pacientul, familia #i membrii ec2ipei au înţeles informaţiile furnizate.

->. <tapa în care se notează #i se vor descrie e"act răspunsurile pacientului la terapie sau la planul -E. <ste etapa în care se modifică planul atunci c(nd este indicat #i c(nd se restabilesc priorităţile. <valuarea 7 ca ultimă etapă a procesului de nursing 7 ne ajută să răspundem la următoarele întrebări: a fost eficient planul aplicat sau nu #i din ce cauze! dacă am reu#it să ajungem p(nă la sf(r#itul etapei, în conformitate cu planul stabilit! dacă am făcut totul sau trebuia mai mult! în cazul unui e#ec încercăm să aflăm unde s-a gre#it. stabilirea criteriilor de evaluare! evaluarea atingerii obiectivelor! identificarea datelor care afectează atingerea obiectivelor.

<valuarea cuprinde:

6entru evaluare, asistenta medicală culege date subiective #i obiective, ce pot evalua obiectivele propuse, după care le interpretează. <"emplu: frecvenţa respiratorie a crescut de la /; bătăi pe minut la /@ bătăi pe minut. Datele colectate sunt comparate cu criteriile stabilite. %n urma comparaţiei pot fi trei posibilităţi: obiectivele să fie atinse în totalitate! obiectivele să fie atinse parţial! obiectivele să nu fie atinse. @E

+tunci c(nd obiectivele nu au fost atinse, asistenta medicală va reanaliza planul nursing, pun(ndu#i următoarele întrebări: am cules date suficiente! am identificat corect diagnosticul de nursing! am stabilit corect obiectivele! am ales corect intervenţii specifice obiectivelor.

%n planul de nursing, evaluarea este consemnată enunţ(nd progresele pe care le- a făcut pacientul în funcţie de obiectivele propuse. <"emplu: pacientul nu prezintă escare de decubit. %n concluzie, evaluarea : apreciază modul de atingere a obiectivelor! este un proces organizat! determină ree"aminarea planului de nursing! duce printre altele #i la evaluarea calităţii intervenţiilor.

%n cazul în care acţiunile asistentei medicale nu au avut impactul dorit, procesul de îngrijire se reia de la prima etapă, cu reformularea diagnosticului. <valuarea permite reajustarea obiectivelor #i c2iar modificarea intervenţiilor.

D4+HN0SG45&: D< %NH'4P4'< Diagnosticul de îngrijire porne#te de la informaţiile culese #i de la departajarea manifestărilor de dependenţă. %nceputul în definirea diagnosticelor de îngrijire l-a făcut 1lorence Nig2tingale, în anii /?FE-/?FF. Se cunosc mai multe definiţii ale diagnosticului de îngrijire: /. Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă #i prescrisă care descrie reacţia persoanei la o problemă de sănătate! ;. Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau potenţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei! >. Diagnosticul de îngrijire este o problemă de sănătate reală sau potenţială, pentru care nursele sunt capabile prin pregătirea lor să acorde îngrijire!

E. Diagnosticul de îngrijire este enunţul care descrie răspunsul uman al unui individ sau grup, #i
pe care asistentele pot să- l identifice legal!

F. %n anul /BBA +N+D4 ) +sociaţia Nord +mericană De Diagnostic De %ngrijire* a adoptat oficial
definiţia diagnosticului de îngrijire: diagnosticul nursing este enunţul unei judecăţi clinice asupra reacţiilor la problemele de sănătate prezente sau potenţiale, la evenimentele de viaţă ale unei persoane, ale unei familii sau colectivităţi$. 6e baza diagnosticelor de îngrijire se aleg intervenţiile de îngrijire, viz(nd atingerea rezultatelor pentru care asistenta medicală este responsabilă. &tilizarea termenului de nursing încurajează asistenta în vederea iniţierii de intervenţii independente, în vederea efectuării de cercetări asupra activităţii care urmează se fie implementată în funcţie de diagnosticul nursing. @F

6rocesul de elaborare a diagnosticului de nursing 6rocesul de diagnostic este unul de analiză #i sinteză, care necesită din partea asistentei medicale abilităţi cognitive, obiectivitate, putere de decizie #i neimplicarea valorilor #i credinţelor lor. 6rocesul de diagnostic presupune: /. +naliza #i interpretarea datelor, prelucrarea lor! ;. 4dentificarea problemelor de sănătate ale pacientului! >. <nunţul diagnosticului nursing. /. 6relucrarea datelor 7 este un act de interpretare a datelor culese, validate #i organizate în prima etapă a procesului de nursing. 4nterpretarea datelor 7 depinde de cuno#tinţele teoretice despre conceptul de nursing, de e"perienţa asistentei #i de abilităţile ei cognitive. ;. 4dentificarea problemelor 7 reprezintă acea etapă în care asistenta #i pacientul identifică punctele forte ale acestuia. <"emple de puncte forte ce pot ajuta pacientul pot fi: că nu este fumător! că are o familie care îi acordă suport psi2ic! că nu este alergic! că respectă regimul igieno-dietetic prescris.

6unctele forte îl pot ajuta pe suferind să facă faţă unei situaţii de criză sau stress. 6roblemele de sănătate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestărilor clinice 7 semne #i simptome #i pe reacţiile #i comportamentul acestuia. >. <nunţul diagnosticului de nursing 7 este etapa în care asistenta medicală face cone"iuni între problemele de sănătate ale pacientului #i factorii conec#i, factori care determină sc2imbări în starea lui de sănătate. 1actorii etiologici pot fi: factori de mediu, psi2ici, bio-fiziologici, sociologici, spirituali #i culturali. 6rin includerea factorilor cauzali în diagnosticul nursing, asistenta medicală poate stabili strategii de îngrijire pentru pacient. 6entru formularea unui diagnostic, asistenta medicală se poate g2ida după o listă de diagnostice acceptată, din care poate selecta categoria necesară. %n situaţia în care, în informaţiile culese, nu apar factori cauzali, asistenta medicală trebuie să pună un diagnostic pe baza cuno#tinţelor teoretice #i a e"perienţei clinice. Diagnosticul nursing trebuie să denote clar o problemă de sănătate actuală sau potenţială a pacientului, care poate fi rezolvată prin intervenţii independente sau dependente. 5omponenetele diagnosticului de nursing:

/. 6roblema )6* 7 e"primă un comportament, o reacţie, o atitudine, o dificultate a pacientului faţă
de satisfacerea nevoilor de sănătate, din punct de vedere biofiziologic, psi2ologic, sociocultural #i spiritual. Germenii utilizaţi pentru enunţul problemei sunt: alterarea, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate.

@@

<"emplu: alterarea integrităţii tegumentelor! incapacitatea de a se deplasa! refuzul de a se alimenta 7 2idrata! diminuarea mobilităţii fizice. După culegerea datelor, asistenta medicală poate să tragă o concluzie, poate să e"plice clar situaţia #i poate defini problemele. <"emplu: alterarea integrităţii psi2ice! alterarea integrităţii fizice! alterarea stării de con#tienţă! alterarea eliminării intestinale.

;. <tiologia )<* 7 cuprinde factorii cauzali, adică acei factori care constituie obstacole în calea
satisfacerii nevoilor de sănătate. <i pot fi:

-

de ordin fizic, factori intrinseci ) e"emplu: probleme metabolice, infecţii* #i factori e"trinseci ) agenţi e"terni, care în contact cu organismul împiedică funcţionarea normală 7 e"emplu: imobilizare în aparat gipsat sau prin pansament compresiv*!

-

de ordin psi2ologic 7 sentimente, emoţii, tulburări cognitive care influenţează satisfacerea nevoilor) an"ietate, stress, situaţii de criză*! de ordin sociologic 7 e"emplu: interacţiunea cu familia, colegii de muncă, cu prietenii! de ordin cultural #i spiritual 7 probleme de adaptare la o cultură sau insatisfacţii! factori legaţi de necunoa#tere a modului de promovare a unei bune stări de sănătate.

-

>. Semne de dependenţă )S* 7 sunt semne observabile ale incapacităţii de menţinere a sănătăţii, de satisfacere a nevoilor fundamentale. Diagnosticul de îngrijire este format deci din trei părţi #i utilizează formula 6.<.S. <"emplu: 6 7 alterarea eliminării intestinale) constipaţia*! < 7 din cauza imobilităţii! S 7 se manifestă prin scaune rare cu senzaţii de presiune la nivelul rectului #i însoţite de dureri abdominale. 0I/URI +E +IAGN.S0IC +E NURSING /. Diagnosticul actual 7 cuprinde două elemente: problema actuală #i factorii etiologici. :egătura dintre cele două elemente se realizează prin intermediul e"presiei legat de$ sau datorită$. Gipuri de diagnostic actual: disconfort legat de durere! perturbarea imaginii corporale legată de pierderea unui membru! an"ietate legată de iminenţa unei intervenţii c2irurgicale. cunoa#terea complicaţiilor bolii, pe e"perienţa asistentei medicale. <"emplu: un pacient care fumează EA de ţigări pe zi, poate avea un diagnostic potenţial postoperator, #i anume:$potenţial de alterare a respiraţiei legată de fumatul e"cesiv$. >. Diagnostic posibil 7 poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al pacientului sau legat de factori necunoscuţi. @D

;. Diagnostic potenţial 7 poate fi enunţat pe baza istoricului stării de sănătate a pacientului, pe

<rori în formularea diagnosticului de nursing %n formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin următoarele modalităţi: utilizarea terminologiei medicale în defavoarea terminologiei specifice nursingului! utilizarea unui singur semn sau simptom ca răspuns al pacientului la o problemă de sănătate! plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului pacientului la o problemă de sănătate! plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului pacientului! implicarea valorilor #i credinţelor proprii.

-

+curateţea diagnosticului de nursing depinde de obţinerea de informaţii complete #i de prelucrarea obiectivă a acestor date. Dacă sunt omise date, diagnosticul de nursing poate fi un e#ec, iar dacă datele sunt prelucrate necorespunzător, diagnosticul de nursing este incorect. 5aracteristicile diagnosticului de nursing: prezent: incapacitate de menţinere a sănătăţii! risc de accident! risc de infecţie! alterarea mucoasei bucale, etc! alterarea integrităţii tegumentelor! perturbarea somnului! intoleranţă la efort! durere! atrofie musculară! deficit auditiv, vizual! scăderea tonusului muscular! oboseala, proces inflamator sau infecţios! sedentarism! alcoolism! singurătatea! #oc emoţional! @? este un enunţ clar #i concis al problemei pacientului! este specific unui pacient! se bazează pe datele obţinute în prima etapă a procesului de nursing! se sc2imbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la problemele de sănătate! ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate! orientează asistenta spre intervenţii specifice problemelor pacientului! promovează planificarea intervenţiilor independente! facilitează comunicarea asistentei cu ceilalţi membrii din ec2ipa de sănătate.

<"emple de diagnostic de nursing prelute din lista N+ND+, elaborată îm anul /B?@, utilizată #i în

<"emple de factori etiologici:

-

situaţie de criză! condiţii de muncă inadecvate! mediu necunoscut! lipsa intimităţii! spitalizare. un diagnostic de nursing este o problemă de sănătate actuală sau potenţială care conduce la intervenţii autonome! procesul de nursing este analiza #i sinteza datelor! abilităţile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, g(ndire critică, putere de decizie! un diagnostic nursing trebuie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o problemă #i bazat pe date reale! diagnosticul nursing este baza planificării intervenţiilor independente.

5oncluzii:

S3N30A0EA C./ILULUIA +IAGN.S0ICE <I IN0ER)EN9II +E NURSING GENERAL Sin#rom& febri C reprezintă un simptom frecvent înt(lnit în patologia infantilă. ,ăsurarea febrei se face după un repaus de o jumătate de oră #i cu un tremometru verificat. Se face deasemenea de două ori pe zi, dimineaţa #i seara. +sistenta medicală va nota: aspectul curbei termice ) ondulantă, oscilantă, în platou*! intensitatea febrei ) crescută- peste >?,F 5, moderată, sub >?,F 5*! simptome asociate ) anore"ie, oboseală, frison, cefalee, tuse, dispnee, tiraj, cianoză, scaune diareice, vărsături*. :a copil, cauzele cele mai frecvente ale febrei sunt: adenoidita acută, infecţia urinară #i infecţia tuberculoasă. Gratamentul care se impune constă în: repaus la pat! temperatura camerei de /?- ;A 5! alimentaţie corespunzătoare v(rstei #i greutăţii! aport lic2idian suplimentar! combaterea febrei prin: baie progresiv răcită, împac2etări generale cu apă călduţă, administrare de paracetamol /A-/FmgperJg per zi. %n caz de agitaţie se administrează 1enobarbital A,F- ;mg, repetat la @ ore! @B

-

administrarea antibioticelor va fi recomandată de medic.

5onvulsiile febrile sunt definite ca #i atacuri ce apar la sugar #i copil. 1ebra responsabilă de apariţia convulsiilor febrile este mai frecvent determinată de rinofaringita acută, otită medie, pneumonii, gripă, infecţii urinare, boli eruptive. 4nvestigaţiile paraclinice ce se impun sunt: puncţia lombară ) obligatorie la copilul sub /? luni*! 2emoculturi repetate! ionograma sanguină! glicemia! coprocultura! amonimenia! <<H! 5G #i rezonanţa magnetică 7 sunt necesare atunci c(nd e"istă deteriorări ale stării neurologice. Gratamentul are ca obiectiv scoaterea acestuia din criză. Se administrează Diazepam A,>mg pe Jg i.v. sau intrarectal )Desitin*. Doza se repetă la nevoie. %n cazul 51 simple asistenta medicală va lini#ti familia #i va urmări copilul ;E-E? de ore. %n cazul 51 severe se recomandă : spitalizare, puncţie lombară, 2emocultură, ionogramă sanguină #i glicemie, urmat de <<H, 5G sau ',N.

Sin#rom& a#enomega i( C ganglionii limfatici sunt organe limfopoetice în număr de FAA-DAA, de formă rotundă sau ovalară, cu diametrul de F-@ mm, situaţi pe traiectul circulaţiei limfatice. :a nou-născut, ganglionii limfatici sunt nepalpabili, cresc în mărime p(nă la pubertate #i regresează în perioada de adult. Diagnosticul se pune pe: anamneză: v(rsta copilului, data apariţiei adenomegaliei, condiţiile în care apar) infecţii locale sau generale, prezenţa febrei, inapetenţei, disfagie, ec2imoze, dureri articulare*! e"amenul clinic: se va aprecia numărul, volumul, sensibilitatea adenopatiilor, aderenţa la planurile profunde sau superficiale, evoluţia! investigaţiile paraclinice: 2emoleucogramă completă, proteină 5 reactivă! -S., 4D' cu 66D cu ; u, radiografie pulmonară #i sc2eletică, test <:4S+, e"amen ecografic abdominal, puncţie medulară #i biopsie ganglionară. Sin#rom& i(%eri( 7 în momentul apariţiei icterului, nivelul bilirubinei a depă#it /,F-;,FmgK la sugar #i copil #i ?-B mgK la nou-născut. Grebuie diferenţiat icterul de coloraţia galbenă determinată de: carotinemie ) alimentaţie e"cesivă cu morcovi*, unde coloraţia galbenă nu interesează sclerele #i de tratamentul cu mepacrină în infestaţii parazitare. 0rice bolnav cu icter trebuie trimis la investigaţii. 5a #i situaţii de urgenţă: 2epatita to"ică 7 debut brutal al simptomatologiei, anamneza sugestivă )into"icaţia cu acetaminofen #i cu ciuperci cu perioadă lungă de incubaţie*! sindrom 'e9e 7 conte"t de infecţie respiratorie virală, tratament cu aspirină, alterarea stării generale cu 2epatomegalie, encefalopatie acută! 2epatite virale cu debut supraacut 7 icter rapid instalat, 2epatomegalie, urini 2ipercrome, reacţii vasculare, fenomene dispeptice. Sin#rom e#ema%o' C se caracterizează prin infiltraţia seroasă a ţesutului celular subcutanat, la care în funcţie de etiologie se asociază manifestări clinice variate) febră, dispnee, .G+, oligoanurie, 2ematurie, tulburări trofice*. DA

-

<demele trebuie diferenţiate de: celulite 7 în care tegumentele sunt u#or tumefiate, eritematoase, sensibile la palpare! emfizemul subcutanat, care la palpare dă o senzaţie de pernă de aer! obezitate, în care aspectul bolnavului este caracteristic, iar stratul de grăsime nu este depresibil. <demele sunt:

-

generalizate, difuze, prezente în insuficienţa cardiacă congestivă, în afecţiuni renale, stări de denutriţie, boli endocrine )insuficienţa tiroidiană*, reacţii alergice, administrarea de corticoizi! localizate, prezente în procese inflamatorii profunde sau superficiale) edemul RuincJe*! edeme albe moi, pufoase, mai accentuate dimineaţa, prezente în HN1, sindroame nefrotice, 2epatite cronice, stări carenţiale, 2ipotiroidism! edeme cianotice, violacee, mai accentuate seara, prezente în insuficienţa cardiacă, tromboflebite, compresie venoasă! edeme rozate, produse de inflamaţii superficiale, urticarie.

<demele de origine cardiacă debutează în regiunile declive #i se generalizează, accentu(ndu-se în ortostatism #i după eforturi fizice! edemele sunt cianotice #i reci, ferme la palpare. <c2ivalentul edemelor la sugar este cre#terea bruscă #i nee"plicată în greutate. <demele de origine renală din HN1 sunt localizate periorbital sau la e"tremităţi, mai accentuate dimineaţa. Sunt albe, moi, pufoase #i lasă godeu. +sociat înt(lnim 2ematurie, oligoanurie, .G+, proteinurie. <demele carenţiale sunt prezente în sindroamele de malnutriţie, de malabsorbţie, de maldigestie, fiind determinate de 2ipoproteinemie. Gegumentele sunt uscate, pigmentate, părul este rar , subţire, depigmentat. <demele endocrine, mai frecvent, mi"edemul din 2ipotiroidismul congenital, se observă în jurul oc2ilor, pe feţele dorsale ale m(inilor #i în regiunea ing2inală. <demul este palid, rece, dur, nu lasă godeu. Epi'%a@i'& C este datorat structurii mucoasei pituitare, care este subţire, fragilă #i bogat vascularizată. 5auzele epista"isului: traumatisme! infecţii #i inflamaţii! tumori, diateze 2emoragice.

Gratamentul epista"isului este local #i general. Gratamentul local constă în compresia digitală a părţilor moi ale nasului, între inde" #i degetul mare.5opilul va fi ţinut pe pat sau pe scaun, cu trunc2iul ridicat, cu capul împins înainte, pentru a se evita scurgerea s(ngelui în farin ge #i pentru a scădea presiunea sanguină #i congestia venoasă la nivelul nasului. Dacă s(ngerarea este abundentă, copilul va fi a#ezat cu faţa în jos. Dacă s(ngerarea s-a oprit se aplică c(teva zile local unguente cu vaselină sau antibiotice. Dacă s(ngerarea nu se opre#te prin compresie, se poate încerca aplicarea unui tampon de vată sub buza superioară care va comprima artera labială. Se pot aplica deasemenea vasoconstrictoare locale ca

D/

fenilefrina, cu sau fără trombină. +tunci c(nd s(ngerarea persistă, copilul va fi internat #i i se va face tamponament nazal, cu e"amenele paraclinice de rigoare. Sin&6i%e e 7 sunt caracterizate prin infecţia sinusurilor paranazale, ocluzia orificiilor de comunicare sinusale #i inflamaţia mucoasei nazale #i sinusale. Sinuzita este considerată acută c(nd manifestările au o durată de sub trei săptăm(ni #i cronică dacă manifestările clinice depă#esc @ săptăm(ni. Semne #i simptome: tuse tenace, cu recrudescenţă matinală! secreţii nazale purulente! cefalee, dureri faciale! febră!

<"amenul radiologic se impune ca #i ecografia #i rinoscopia. Gratamentul se face iniţial cu amo"icilină >A-FA mg pe Jg corp zi, iar în formele severe se vor administra antibiotice i.v. Drenajul sinusal se indică în prezenţa complicaţiilor SN5, a osteomielitei. 4ntervenţia c2irurgicală se aplică în condiţiile e#ecului terapiei medicale în sinuzitele cronice sau recidivante. S%ri#or& 7 este un sunet aspru, produs de turbulenţa coloanei de aer ce trece printr-o zonă cu obstrucţie parţială, în laringe sau tra2ee, realiz(nd un comple" de vibraţii în ţesuturile din jur. &n stridor care se accentuează rapid #i se însoţe#te de tulburări de deglutiţie impune internarea copilului. 5auzele stridorului acut sunt: laringotra2eobron#ita acută! epiglotita! laringita striduloasă! edemul laringian! corpi străini laringieni! abces amigdalian! abces retroesofagian. mase supraglotice ) vegetaţii adenoide, tumori*! stenoze tra2eale! laringospasm! noduli de corzi vocale.

5auzele stridorului cronic sunt:

A'%m& bron$i( 7 se manifestă prin paro"isme de dispnee e"piratorie faţă de stimulii e"ogeni #i endogeni, prin cre#terea reactivităţii sistemului bron#ic. 5riza de astm bron#ic este un paro"ism de dispnee e"piratorie reversibil, ce răspunde favorabil la tratamentul cu bron2odilatatoare. Gratamentul într-o criză u#oară constă în: lini#tirea copilului #i a părinţilor! adoptarea poziţiei #ez(nde! D;

-

administrarea de lic2ide pe cale orală! administrarea de bron2odilatatoare: Salbutamol, Crican9l, Geofilină! se vor administra anti2istaminice #i în caz de infecţii, antibiotice. la domiciliu se administrează un bron2odilatator cu acţiune rapidă, s.c., cu internarea copilului! în spital se administrează bron2odilatatoare i.v., Geofilină.corticoterapie, o"igenoterapie, antibiotice, fluidificante ale secreţiilor bron#ice #i anti2istaminice.

Gratamentul unei crize severe:

Starea de rău astmatic este o urgenţă medicală, reprezentată de un paro"ism de dispnee e"piratorie de o mare severitate, av(nd toate caracteristicile insuficienţei respiratorii acute. Se impune internarea de urgenţă #i: o"igenoterapie, corticoterapie, antibiotice, combaterea acidozei, administrarea de diazepam #i ventilaţie asistată. Sin#rom& #e D4r'4%&r4 5 constituie o cauză frecventă de adresabilitate. 6rincipalele cauze de vărsături: la nou-născut: sindrom ocluziv, reflu" gastro-esofagian, enterocolită ulceronecrotică! la sugar: gastroenterite, infecţii urinare, infecţii0':, intoleranţă la proteinele laptelui de vacă, boli metabolice, invaginaţia intestinală! la copil: to"iinfecţii alimentare,dispepsii ) atenţie la parazitoze intestinale*, abdomen acut c2irurgical ) apendicită acută*! la toate v(rstele: vărsături psi2ogene. 1oa a #iarei(4 a(&%4 C se define#te ca o malabsorbţie temporară a apei, a electroliţilor #i a unor principii alimentare, însoţită de o accelerare a tranzitului intestinal. <tiologia bolii diareice: gre#eli alimentare, cantitative sau calitative! infecţii: enterale) virale, bacteriene, fungice, parazitare*! antibiotice! alergice! malnutriţia. v(rsta sugarului sub > luni! scăderea ponderală importantă, peste /AK! e"tremităţi reci cu puls periferic slab perceptibil ! polipnee! alterarea stării de con#tienţă! oligurie! distrofie asociată. 2emoleucograma, ionograma sanguină, coproculturi repetate, e"amen de urină, uroculturi repetate, e"amen0':, e"amen coproparazitologic. Gratamentul este:

-

Semne de gravitate sunt reprezentate de:

4nvestigaţiile paraclinice care se impun:

D>

-

regimul dietetic 7 în prima fază se administrează gesol sau soluţie glucoză FK timp de /;-;E ore, urmat în faza a doua de administrarea de mucilagiu de orez FK la sugarul peste > luni, decoct de orez, supă de morcovi >AK la sugarul sub ; luni #i peste FAK la sugarul peste ; luni #i în faza a treia, se face realimentarea progresivă, cu introducerea treptată a alimentelor corespunzătoare v(rstei. 4ntroducerea va fi de /A, ;A, >A ml aliment pe masă, fără a depă#i /;A-/FA ml pe zi!

-

medicamentos 7 în formele u#oare de administrează Saprosan /A mg pe Jg corp zi, Smecta / plic pe zi! în formele medii #i grave de boală de etiologie necunoscută se indică Ciseptol @-/A mg Jg pe zi în două prize #i 1urazolidon F-D mg Jg corp zi în >-E prize, timp de E-@ zile.

Sindromul de des2idratare reprezintă o urgenţă, motiv pentru care se instituie urgent: umplerea rapidă a patului vascular cu De"tran /A-;A mg Jg, albumină umană desodată FK sau ser fiziologic ;A ml Jg , administrat rapid i.v. în /F minute! corecţia acidozei cu soluţie de bicarbonat de sodiu ?,EK >-F m<S pe Jg. c2irurgicale 7 orice durere abdominală puternică, care persistă peste @ ore, la un copil, necesită deobicei tratament c2irurgical: traumatisme, ruptură de viscer, sindrom ocluziv, apendicită acută, invaginaţie, torsiune de ovar, 2ernie #trangulată, pancreatită! medicale 7 angine acute, infecţii enterale, urinare, purpură reumatoidă, menar2a la fetiţe, dismenoreele. *ema%&ria 7 se define#te prin prezenţa unor cantităţi anormale de s(nge în urină. 5opilul cu 2ematurie se internează obligatoriu în spital pentru investigaţii. En&re6i'& C reprezintă emisia involuntară de urină ) nocturnă, diurnă sau mi"tă*, la un copil cu v(rsta peste E ani. <l poate fi primar #i secundar. <nurezisul primar 7 caracteristici: debut precoce cu absenţa intervalului liber! predispoziţie genetică! v(rsta de elecţie peste F ani! etiologie necunoscută! este forma cea mai frecventă! capacitate vezicală redusă! se asociază cu tulburări psi2ologice secundare. stări psi2oreactive! enurezis nocturn nevrotic! apariţie izolată a enurezisului! se asociază cu tulburări de comportament! frecvenţa redusă a micţiunilor involuntare! absenţa unor date care să sugereze o cauză organică! absenţa anomaliilor de tip iritativ! tratamentul sedativ #i psi2oterapia sunt eficiente. DE +&rerea ab#omina 4 a(&%4 C poate avea următoarele cauze:

<nurezisul secundar funcţional 7 caracteristici:

<nurezisul secundar organic 7 se datorează unor: anomalii ale tractului urinar, cu sau fără infecţii urinare! infecţii de tract urinar! insuficienţa renală cronică! boli endocrine #i metabolice ) diabet za2arat, diabet insipid, sindrom de pierdere de sare*! boli ale SN5. tratamentul tulburărilor de comportament! tratamentul medical: antidepresoare, anticolinergice, psi2oterapia #i terapia igieno-dietetică ) eliminarea din dietă a unor alimente, interdicţia aportului de lic2ide după ora /?*. Come e 7 coma este o stare de in2ibiţie encefalică, caracterizată prin perturbarea profundă #i de durată a con#tienţei, tulburarea funcţiilor vegetative, reducerea motilităţii voluntare, reflectivităţii #i sensibilităţii. 4nvestigaţiile ce se impun: ionograma sanguină completă, glicemia, ureea sanguină, parametrii ec2ilibrului acido-bazic, leucograma completă, e"amen to"icologic, e"amen :5', fund de oc2i, <<H, tomografie. Gratamentul de urgenţă începe la domiciliu, dispensar sau ambulanţă: adoptarea unei poziţii de securitate, decubit lateral cu capul decliv faţă de corp #i drenaj postural! întreruperea alimentaţiei orale! aspirarea secreţiilor din căile respiratorii superioare #i aplicarea unei canule în cazul căderii posterioare a limbii! umidifierea aerului in2alat de bolnav! combaterea tendinţei la colaps prin umplerea rapidă a patului vascular ) ;A ml pe Jg ser fiziologic*! menţinerea ec2ilibrului electrolitic #i acido-bazic prin perfuzie endovenoasă! combaterea edemului cerebral cu ,anitol, 1urosemid, corticoterapie! combaterea 2ipotermiei! tratament etiologic, evitarea suprainfecţiei! evitarea ulcerelor corneene #i a escarelor de decubit, prin toaleta tegumentelor #i modificarea repetată a poziţiei. *ipo(a (emia C se define#te prin valori ale calciului seric total egale sau mai mici de D,F mgK #i valori ale calciului ionizat sub ;,F mgK. :a sugar #i copil se urmăre#te prezenţa unor semne caracteristice 2ipocalcemiei: iritabilitate, tremor, laringospasm, convulsii, spasm carpopedal, semnul 52vosteJ pozitiv. 1actorii favorizanţi ai ra2itismului sunt: malnutriţia, bolile cronice ) renale, 2epatice*, utilizarea frecventă a unor medicamente ) anticonvulsivante, steroizi*, cazuri familiale similare. Gratamentul constă în administrarea de calciu.

-

Gratamentul se instituie după v(rsta de F-@ ani #i cuprinde:

DF

*ipog i(emia 7 cuprinde manifestări clinice polimorfe, predominant neuropsi2ice, induse de scăderea concentraţiei sanguine a glucozei sub limita fiziologică. .ipoglicemiile reprezintă o urgenţă majoră datorită evoluţiei rapide #i a sec2elelor neurologice care se instalează în absenţa unui tratament. ,anifestări clinice:

-

manifestări adrenergice: tremurături, agitaţie, foame, transpiraţii, palpitaţii, ta2icardie, ta2ipnee! manifestări neurologice: cefalee, confuzie mentală, spasme musculare, 2ipertonie, stare de slăbiciune, convulsii, comă.

<tiologia 2ipoglicemiilor: la nou-născut: dismaturitate, prematuritate, asfi"ia la na#tere, 2emoragii intracraniene, septicemie! la sugar #i copilul mic: tumori celulare, 2iperplazia celulelor beta, deficienţe enzimatice 2epatice. Gratamentul se aplică imediat la suspiciunea de 2ipoglicemie, răspunsul la tratament reprezintă o probă de diagnostic certă. Se administrează: /mg glucagon i.m.! glucoză 2ipertonă, soluţie >AK i.v., A,F gpe Jg corp, rapid cu seringa.

-

Diagnosticul diferenţial între coma 2ipoglicemică #i cae 2iperglicemică Coma hipog i(emi(4:  apare în : diabet za2arat tratat cu insulină în doze mari, aport alimentar scăzut, efort fizic, vărsături #i limitarea aportului!           debutul este brusc! manifestări: foame, tremurături, transpiraţii, tulburări vizuale, confuzie mentală! aspectul tegumentelor: umede, reci, pliu cutanat elastic! e"tremităţi reci! G+ normală sau scăzută! midriază! '0G vii! manifestări piramidale prezente! convulsii! glicemie sub EA mgK.

Coma hiperg i(emi(4: - apare în diabet za2arat neglijat, infecţii intercurente, traumatisme, stress! debut progresiv! manifestări: anore"ie, vărsături, polipnee, obnubilare, somnolenţă! tegumente: uscate, pliu cutanat persistent! e"tremităţi reci, cianotice! G+ scăzută! D@

-

'0G diminuate! manifestări piramidale absente! acidoză metabolică! glicemie crescută, glicozurie prezentă, cetonemie, acidoză metabolică.

-

In%o@i(a,ii e C reprezintă o urgenţă pediatrică, care se pot produce accidental sau voluntar. +titudinea practică pentru diagnostic #i orientarea tratamentului: scoaterea bolnavului din mediul to"ic! evaluarea neurologică #i a funcţiilor vitale: semne neurologice, respiratorii, semne cardiocirculatorii! manifestări degestive) dureri abdominale, vărsături #i diaree*! manifestări cutanate ) coloraţia tegumentelor, temperatura e"tremităţilor, prezenţa unor leziuni*. 4nto"icaţiile mai frecvente sunt cu mono"id de carbon, cu substanţe corozive, cu ciuperci otrăvitoare, cu pesticide organofosforice, cu alcool etilic. 5onduită terapeutică generală: atitudinea generală nespecifică: dezobstrucţie orofaringiană, o"igenoterapie, protecţie termică, abord venos periferic, sondă gastrică, combaterea colapsului, intubaţie #i ventilaţie mecanică! atitudine generală specifică: prevenirea absorbţiei to"icului 7 scoaterea din mediul to"ic, spălături ale tegumentelor contaminate, ale conjunctivelor, provocare de vărsături în cazul to"icelor îng2iţite #i spălături gastrice.

-

0E*NICI +E :NGRI;IRE A N.U5N3SCU0ULUI <I SUGARULUI 6rimele îngrijiri ce se acordă nou-născutului sunt: permeabilizarea căilor respiratorii superioare, legarea, secţionrea #i pansarea cordonului ombilical, aprecierea stării fătului la na#tere, profila"ia oftalmiei gonococice, observarea aspectului, comportamentului #i eventualelor malformaţii, stabilirea se"ului, măsurarea #i c(ntărirea, stabilirea identităţii, îngrijirea tegumentelor, înfă#area. Goate aceste te2nici au următorii timpi de e"ecuţie: aspirarea secreţiilor din nas #i din gură: se introduce o sondă Nelaton nr./;-/E, cu balona# #i se aspiră secreţiile buco-faringiene, înainte de instalarea primei respiraţii! pensarea #i secţionrea cordonului ombilical: se aplică două pense 2emostatice, prima la /A-/F cm de la inserţia abdominală a ombilicului, a doua, spre vulva parturientei! se secţionează cordonul ombilical, se ligaturează cordonul cu fir la ; cm deasupra inserţiei abdominale a cordonului, tampon(nd bontul ombilical cu tinctură de iod! pansamentul cordonului ombilical: se aplică pe bontul ombiloical comprese sterile din tifon, stropite cu alcool DAK, se aplică un strat de vată după care se trage o fa#ă. 6ansamentul va fi controlat frecvent în primele ;E ore, pentru a depista o eventuală 2emoragie! aprecierea stării fătului la na#tere: se vor urmări cele cinci simptome ale scorului +6H+', not(ndu-se cu zero, unu sau două puncte: ritmul cardiac, respiraţia, tonicitatea musculară, DD

-

refle"ele de iritaţie, coloraţia tegumentelor. Nou 7 născutul cu scorul sub D, necesită măsuri de reanimare! prevenirea oftalmiei gonococicese îndepărtează secreţiile palpebrale #i oculare după care se instileză în fundurile de sac conjuctivale, picături de soluţie proaspătă de nitrat de argint /K, după care se #terg oc2ii cu ser fiziologic! e"aminarea sumară a nou-născutului: se stabile#te se"ul, se cercetează integritatea organismului! determinarea datelor antropometrice: se măsoară cu pediometrul ) lungimea copilului*, cu banda metrică ) circumferinţa capului, toracelui, abdomenului*, se c(ntăre#te nou-născutul! stabilirea identităţii : se fi"ează nou-născutului o brăţară ca mijloc de identificare, pe care se înscriu datele măsurătorilor! îngrijirea tegumentelor: se usucă tegumentele prin tamponare într-un scutec cald, se înfă#oară în scutece sterile, încălzite! transportul de la sala de na#teri: se face cu bl(ndeţe, în condiţii de protecţie termică. asigurarea condiţiilor de mediu în scopul prevenirii infecţiilor, a stimulării cre#terii #i dezvoltării, prevenirii complicaţiilor determinate de aspirarea secreţiilor nazo-faringiene sau a vărsăturilor! : a salon:

-

-

-

depistarea unor deficienţe funcţionale: la nivelul aparatului respirator, cardiovascular, degestiv, nervos! măsurarea funcţiilor vitale #i vegetative! recunoa#terea modificărilor fiziologice tranzitorii: scăderea fiziologică în greutate, icterul fiziologic, criza 2ormonală! descuamaţia fiziologică! recunoa#terea unor boli specifice perioadei neonatale ) adinamie, geamăt, ţipăt cerebral, crize de agitaţie, prezenţa semnelor de greutate în respiraţie, apariţia icterului*! îngrijirea tegumentelor nou-născutului: înaintea căderii cordonului ombilical tegumentele se vor curăţa atent cu comprese de tifon steril, se face zilnic toaleta insist(ndu-se în regiunea fesieră, genitală, a plicilor ing2inale, evit(ndu-se zona ombilicală. După căderea cordonului se face baie la ;-> zile. 5ordonul ombilical se mumifică la @-? zile după na#tere iar cicatrizarea plăgii survine în decurs de /;-/F zile. %n caz de infecţii putem avea: blenoragie, granulom, omfalite.

-

0E*NICI +E :NGRI;IRE A C./ILULUI MIC S(op& C aprecierea gradului de dezvoltare motorie #i psi2ică a copilului, în concordanţă cu v(rsta. +stfel: la o lună: va fi apreciată dezvoltarea motorie , asistenta va observa dacă copilul î#i ridică capul pentru o perioadă scurtă de timp #i dacă degetele sunt flectate sau deflectate pe pumn!

D?

supreveg2ează deasemenea dacă copilul are reacţii la stimuli lumino#i, termici, tactili sau zgomote! la două luni: apreciază dacă copilul î#i ridică capul pentru c(teva secunde #i se urmăresc mi#cările globilor oculari ai copilului la mi#carea unui obiect viu colorat! la trei luni: se susţine copilul în poziţie verticală #i se observă capul, care trebuie să fie susţinut vertical >-E minute! se oferă copilului obiecte, observ(nd dacă acesta le prinde cu m(na! la patru luni: se observă întoarcerea copilului de pe spate pe abdomen! se observă dacă copilul prinde jucăriile #i dacă reacţionează la anumiţi stimuli! la cinci luni: se a#ează copilul în poziţie #ez(ndă între perne ! se ridică copilul din a"ile sprijinindu-i plantele pe un plan dur #i se observă îmbogăţirea vocabularului copilului) prin emiterea de sunete*! la #ase luni se observă coloana vertebrală a copilului în poziţie #ez(ndă, cum prinde linguriţa #i cum articulează silabe izolate! la #apte luni: se urmăre#te dacă sugarul se ridică singur în #ezut #i dacă emite silabe stereotipe! la opt luni: sugarul poate să stea în picioare #i tendinţa lui de a face pa#i! la nouă luni: sugarul merge cu u#urinţă dacă are sprijin #i participă la joc cu plăcere! la zece luni: copilul se ridică singur în picioare sprijinindu-se de marginea patului! repetă #i reţine cuvintele simple! la unsprezece luni: copilul merge dacă are un sprijin mobil, prinde cu două degete obiectele, înţelege #i e"ecută ceea ce i se spune! la douăsprezece luni: se solicită copilului să meargă, să arate cu degetul anumite obiecte sau părţi ale corpului! între /F #i >@ luni, copilul î#i perfecţionează mi#cările generale #i pe cele de fineţe, limbajul se îmbogăţe#te permanent, făc(nd progrese în ceea ce prive#te e"primarea. A#mini'%rarea me#i(amen%e or a (opi C se înt(mpină greutăţi datorită reacţiilor de apărare #i a lipsei de colaborare. +dministrarea orală a medicamentelor: asistenta medicală se spală pe m(ini! pregăte#te linguriţe adecvate! pisează tabletele #i drajeurile la indicaţia medicului! corectează gustul neplăcut prin adaos de za2ăr, miere! asigură poziţia corespunzătoare, #ez(ndă ) pentru copilul mic* #i decubit dorsal cu trunc2iul u#or ridicat pentru sugari! asigură imobilizarea copilului cu bl(ndeţe! se ia linguriţa cu medicamentul pregătit! asigură desc2iderea cavităţii bucale! introduce linguriţa aproape de baza limbii #i varsă conţinutul acesteia pe cale digestivă.

-

%n caz de aspirare accidentală a medicamentelor, se întoarce copilul în decubit ventral susţinut pe m(na st(ngă #i i se aplică tapotări repetate în zona occipitală #i toracică posterioară. +dministrarea medicamentelor prin injecţii intramusculare: DB

-

pregătirea psi2ică a copilului! alegerea locului injecţiei! imobilizarea copilului cu ajutor! injecţiile se fac în masa musculară fesieră cadranul supero-e"tern sau pe faţa anterioară a coapsei, treimea mijlocie, pentru imunizări.

+dministrarea supozitoarelor: asigurarea igienei zonei perianale! pregătirea supozitorului! se a#ează copilul în poziţie de decubit lateral! se depărteză u#or cu m(na st(ngă fesele copilului! se introduce cu m(na dreaptă supozitorul în orificiul anal! str(nge apoi fesele între police #i degetele m(inii drepte circa un minut. asistenta medicală se spală pe m(ini! alege regiunea cea mai favorabilă puncţiei venoase, inspect(nd cu atenţie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, faţa dorsală a pumnului sau a piciorului, vena jugulară! Nu se administrează medicamente care prezintă modificări de transparenţă, culoare, miros, gust, cu deteriorări ale ambalajului. ,edicamentele vor fi păstrate în dulap cu sertare. +sistenta medicală va verifica doza prescrisă de medic, intervalul recomandat pentru administrare, efectuează personal tratamentul fiecărui bolnav, supraveg2ează clinic bolnavul #i observă apariţia reacţiilor alergice sau de intoleranţă, anunţă imediat medicul în cazul apariţiei unor simptome #i cel mai important, înregistrează în caietul de pe secţie numele medicamentului, doza, ora #i reacţia bolnavului. ,edicamentele nu vor fi lăsate la îndem(na copiilor.

+dministrarea intravenoasă a medicamentelor:

-

S3N30A0EA A+.LESCEN0ULUI +dolescenţa a fost definită ca perioada din viaţa omului c(nd el nu mai este copil, dar nici nu este încă adult. 5re#terea fizică #i dezvoltarea este însoţită de maturizarea se"uală care duce adeseori la relaţii intime. Got în această perioadă se dezvoltă g(ndirea abstractă #i critică a indivizilor, iar societatea a#teaptă o maturizare emoţională. +dolescenţa începe cu apariţia caracterelor se"uale secundare ) pubertatea* p(nă la maturitate se"uală #i a reproducerii! dezvoltarea proceselor mentale #i a identităţii de adult! tranziţia de la o dependenţă socio-economică #i emoţională totală la o independenţă relativă. 0,S define#te adolescenţii ca indivizi aparţin(nd grupului de v(rstă /A-/B ani, iar tinerii ca indivizi aparţin(nd grupului de v(rstă /F-;E ani. +dolescenţa este împărţită uneori în perioada timpurie, de mijloc #i t(rzie, cu v(rstele cuprinse în grupele /A-/E ani, /F-/D ani #i /?-/B ani. +dolescenţa timpurie: ?A

-

apar caracterele se"uale secundare! se accelerează cre#terea ! g(ndirea este corectă! este preocupat de imaginea corpului, de cre#terea fizică rapidă! în cadrul familiei define#te limitele independenţei sau dependenţei! în cadrul se"ualităţii recurge la autoe"plorare #i evaluare! se întăresc caracterele se"uale secundare! se atinge apro"imativ BFK din statura adolescentului! g(ndirea adolescentului este abstractă! în familie conflictele scapă de sub control! adolescentul î#i testează abilităţile de a atrage se"ul opus! maturitatea fizică! g(ndire abstractă bine definită! orientare spre viitor! în familie transpune relaţia copil-părinte în relaţie adult-adult #i face planuri de viitor. tulburări ale dezvoltării se"uale secundare! dificultăţi ale dezvoltării psi2o-sociale! ritm de cre#tere insuficientă a adolescentului! boli mentale! GC5! CGS ) inclusiv .4-*! reumatism cardiac! afecţiuni dentare! gastroenterite! infecţii respiratorii acute. consumul de alcool, tutun, droguri! alimentaţie deficitară! lipsa e"erciţiilor fizice! practici se"uale cu risc crescut! accidente. rănirea neintenţionată 7 în special accidente rutiere, constituie cauza majoră de deces în r(ndul tinerilor! violenţa interpersonală! consecinţele se"ului neprotejat: o sarcină nedorită, infecţii cu transmitere se"uală, inclusiv .4-!

+dolescenţa mijlocie:

-

-

+dolescenţa t(rzie:

5lasificarea bolilor #i comportamentelor care influenţează sănătatea la persoanele tinere:

5omportamente:

-

6roblemele de sănătate stabilite în perioada adolescenţei:

?/

-

sănătatea mentală - tinerii sunt vulnerabili faţă de factorii de stress, sc2imbările de dispoziţie, depresia #i sc2izofrenia, sunt afecţiuni care dacă sunt recunoscute timpuriu #i dacă sunt tratate pot duce la o vindecare de lungă durată. Sinuciderea este una din cele trei cauze de deces la tineri. Statisticile arată că anual, BA AAA de sinucideri sunt înt(lnite la adolescenţi!

-

nutriţia 7 problemele nutriţionale apărute la adolescenţi pot fi corectate! boli cronice #i endemice 7 datele arată că malaria #i GC5-ul sunt printre cele /A cauze majore de deces la adolescenţi. 5ondiţiile cronice includ boli precum: astmul bron#ic, epilepsia, diabetul juvenil, 2emoglobinopatiile, precum talasemia.

6riorităţile medicale ale tinerilor stabilite de realizatorii de programe pentru tineri: CGS! răni! probleme psi2iatrice! sarcini prea timpurii! relaţii! aspect fizic, intimidarea, stress ) datorat #colii, e"amenelor, #omajului*! accesul la contracepţie! sarcina.

6riorităţile tinerilor:

+dulţii care interacţionează cu adolescenţii ) părinţi, alţi membrii ai familie, profesorii, liderii tineri #i lederii religio#i* constituie o sursă valoroasă pentru a fi consultaţi #i implicaţi. %n lume se insistă tot mai mult pe investirea în sănătatea #i dezvoltarea adolescenţilor. Scopul este acela de a reduce rata mortalităţii #i a sănătăţii precare a acestui grup de v(rstă. &n adolescent sănătos #i bine pregătit profesional va fi un c(#tig pentru societate. 6rincipiul fundamental al lucrului cu adolescenţii este personalul medical care lucrează cu adolescenţii trebuie : să considere adolescenţii ca fiind fiinţe umane #i nu doar cazuri medicale! să înţeleagă nevoile specifice ale fiecărui adolescent! să recunoască punctele de vedere #i perspectivele adolescentului! să ia cea mai bună decizie pentru adolescent! să respecte drepturile adolescenţilor, să ţină cont #i de drepturile #i responsabilităţile părinţilor! să împiedice atitudinile, preferinţele #i convingerile personale de a influenţa evaluarea profesională. Sănătatea se"ualităţii #i a reproducerii la adolescenţi 0,S define#te sănătatea reproducerii ca o stare completă de bine fizic, mental #i social, nu doar absenţa bolii sau infirmităţii, în toate aspectele sistemului de reproducere, ale funcţiilor #i proceselor sale. 6ubertatea anunţă trecerea de la starea de adolescent la cea de adult. 5re#terea #i dezvoltarea fizică se accentuează brusc apăr(nd modificări marcate ale dimensiunii #i formei corpului. Se accentuează diferenţele dintre fete #i băieţi, fetelor le cresc s(nii #i coapsele, în timp ce la băieţi se dezvoltă musculatura de tip masculin. +pare părul pubian, a"ilar, at(t la fete c(t #i la băieţi, sc2imbarea vocii #i apariţia părului facial la băieţi. 0rganele se"uale se maturizează rapid, instalarea menstruaţiei la fete #i iniţierea producerii spermatozoizilor la băieţi reprezintă momente majore. ?; plasarea lor în centru$, mai e"act

-

-

1etele intră mai repede la pubertate dec(t băieţii, de la v(rsta de ? p(nă la /> ani, iar băieţii între B #i /E ani. 6e măsură ce corpul se sc2imbă #i se maturizeză, mulţi adolescenţi devin interesaţi de se". 5onsecinţele relaţiilor se"uale neprotejate:

-

infecţiile cu transmitere se"ulă! sarcina timpurie! avortul nesigur! riscuri medicale la nou-născuţi 7 o mamă adolescentă, ea însă#i un copil, nu are abilităţile necesare cre#terii unui copil! costurile sociale ale sarcinii unei mame adolescente! costul pentru comunitate. informaţiile 7 care ajută adolescenţii să înţeleagă mai bine cum funcţionează corpul lor #i care sunt consecinţele acţiunilor lor! dacă sunt activi sociali ei trebuie să #tie cum să folosească prezervativel sau cum să negocieze practicarea se"ului protejat! consilierea #i serviciile medicale îi ajută pe adolescenţi să se menţină sănăto#i , iar pe cei bolnavi, să se însănăto#ească! adolescenţii au nevoie de un mediu familial #i social în care să se simtă ocrotiţi #i sprijiniţi.

-

6romovarea sănătăţii se"uale #i reproductive a adolescenţilor implică anumite acţiuni:

-

6ersonalul medical este o sursă valoroasă de informaţii corecte pentru adolescenţi. 4nfecţiile cu transmitere se"uală la adolescenţi. 4GS sunt acele infecţii transmise de la o persoană la alta, în primul r(nd prin contact se"ual. 4GS au efecte negative medicale #i psi2o-sociale asupra individului infectat #i în cazul femeilor însărcinate - e"istă riscul infectării fătului #i îmbolnăvirii fătului. 4GS, în special cele cu ulceraţii genitale, facilitează transmierea .4- între partenerii se"uali. 5ele mai des înt(lnite 4GS sunt: infecţia cu clam9dia, gonoreea, sifilis #i tric2omonas. +ceste 4GS pot fi prevenite #i vindecate dacă se administrează antibiotice corespunzătoare. 5onsecinţele 4GS pentru adolescenţi: boala inflamatorie pelvină, care pot lăsa sec2ele, precum infertilitatea! sifilisul terţiar: infecţia cu sifilis netratată provoacă afecţiuni cardiologice sau ale creierului! cancer de col uterin! cicatricile #i problemele asociate cu 4GS pot deteriora dezvoltarea psi2ologică #i atitudinea faţă de se"ualitate mai t(rziu.

S3N30A0EA A+UL0ULUI %ngrijirea adultului presupune identificarea mai multor tipuri de diagnostice nursing #i totodată de îngrijiri aferente acestora. ?>

&nele diagnostice nursing se concentrează asupra nevoilor fiziologice actuale ale pacientului, pe c(nd altele se concentrează pe problemele psi2ologice #i psi2osociale ale adulţilor. 1ormularea diagnosticelor nursing presupune realizarea de către asistenta medicală a unei evaluări de nursing completă #i atentă. 6entru acest lucru, ea se va folosi de etapele procesului nursing formul(nd în final un diagnostic nursing.-a elabora apoi un plan de îngrijire nursing adecvat fiecărui pacient, prin care să asigure o îngrijire cuprinzătoare, individualizată #i corespunzătoare momentului. %n concluzie nursingul general reprezintă îngrijirea acordatăpentru diagnosticul nursing enunţat, indiferent de boala pe care o are pacientul. A%i%&#inea a'i'%en%ei me#i(a e !n fa,a (e or mai fre(Den%e afe(,i&ni a e a#& %& &i A8EC9IUNI :N S8ERA .ARAL 7 bolnavii cu astfel de afecţiuni , prezintă unele particularităţi în ceea ce prive#te îngrijirea lor. Saloanele vor fi bine aerisite, lini#tite) cei cu afecţiuni otice suportă mai greu zgomotele* iar organele interesate vor fi bine îngrijite, cu respectarea riguroasă a igienei. %n cazul în care pavilionul urec2ii este interesat, asistenta medicală îl va #terge cu tampoane sterile de vată uscate sau înmuiate în alcool sau în apă o"igenată. Nu se va folosi în niciun caz tinctura de iod. %n cazul prezenţei cerumenului, acesta va fi îndepărtat prin spălătură auriculară. +tunci c(nd sunt prezente secreţii purulente la nivelul urec2ii, asistenta medicală va face recotări pentru frotiuri #i medii de cultură, în vederea identificării germenilor cauzali #i a antibiogramei. Se vor aplica comprese local cu scop antiinflamator #i analgezic. %mbolnăvirile urec2ii interne sunt însoţite adesea de sindroame vertiginoase, caracterizate prin apariţia de greţuri, vărsături, transpiraţii, tulburări de mers #i 2ipotensiune arterială. :a indicaţia medicului asistenta medicală va efectu tratament cu tranc2ilizante, sedative, depletive, diuretice, antialergice, neuroleptice, antiinflamatorii #i antiemetice, sub formă injectabilă, de supozitoare sau perfuzii. %n sfera 0.'.: înt(lnim frecvent traumatismele #i cel mai des 2emoragia nazală) epista"isul*. %n faţa unui astfel de pacient, asistenta medicală va acţiona astfel: aduce pacientul în poziţie #ez(ndă! desc2eie căma#a pacientului în jurul g(tului! îi solicită să sufle nasul u#or, nară cu nară pentru a elimina astfel eventualele c2eguri de s(nge formate! apleacă capul bolnavului u#or înainte #i cu pulpa degetuluide la m(na corespunzătoare e"ercită o compresiune p(nă c(nd acesta vine în contact cu septul nazal! compresiunea va dura /F minute! în cazul 2emoragiilor mari se face tamponamentul anterior sau posterior al foselor nazale #i c2iar cauterizarea vasului care s(ngerează. A8EC9IUNI ALE .C*IULUI C oc2iul este segmentul periferic, receptor al analizorului vizual, care împreună cu ceilalţi analizori pune organismul în legătură cu lumea înconjurătoare. ?E

-

%ngrijirea acestor bolnavi este foarte importantă #i de aceea rolul asistentei medicale se rezumă la efecturea tratamentului curent, la supraveg2erea pacienţilor, la urmărirea evoluţiei lor #i la munca de educaţie sanitară. +sistenta medicală va trebui să cunoască te2nica aplicării medicaţiei în oc2i #i a pansamentelor oculare dar #i a recoltării secreţiilor prezente la acest nivel. %n cazul pacienţilor ce au suferit intervenţii c2irurgicale, asistenta medicală ăi va pune în saloane semiobscure, în poziţie semi#ez(ndă, cu capul rezemat comod c2iar #i atunci c(nd dorm. A8EC9IUNI RES/IRA0.RII IACRS 7 rolul asitentei medicale constă în: supraveg2erea atentă a curbei febrile! supraveg2erea tulburărilor de respiraţie! monitorizarea frecvenţei, a amplitudinii, a ritmicităţii #i a caracterului respiraţiei! notează intensitatea #i orarul tusei! asigură 2idratarea acestor bolnavi cu scopul fluidificăriisecreţiilor pulmonare. CRI2A +E AS0M 1R.N<IC C este o stare de urgenţă medicală, caracterizată prin dispnee e"piratorie, zgomotoasă, însoţită de o tuse rebelă #i de cianoză. 4ntervenţia asistentei medicale constă în: aduce bolnavul în poziţie de ortopnee! asigură o"igenoterapia! încurajează bolnavul să elibereze căile respiratorii prin eforturi de tuse #i e"pectoraţie! la indicaţia medicului va administra miofilina intravenos lent! continuă cu perfuzie cu 2emisuccinat de 2idrocortizon! în caz de e#ec, se face intubaţie sau tra2eostomie, în vederea dezobstruării #i asigurării ventilaţiei pulmonare. /NEUM.NIILE C sunt îmbolnăviri ale aparatului respirator cu repercursiuni negative asupra suprafeţei respiratorii dar #i asupra funcţiei aparatului cardiovascular. 6neumoniile au un caracter infecţios, motiv pentru care se impun sarcini în plus personalului sanitar. 6rin deficitul de o"igenare, pneumoniile generează multiple tulburări psi2ice, de care va trebui să se ţină cont în proc=esul nursing aplicat pacienţilor. 4ntervenţia asistentei medicale constă în: va a#eza bolnavul în poziţie semi#ez(ndă, în vederea u#urării respiraţiei! îi va spăla cu alcool mentolat, în vederea înviorării circulaţiei periferice! va recomanda o alimentaţie mai mult lic2idă #i bogată în vitamine! va insista pe educaţie sanitară, în special pe efectul dăunător al fumatului în bolile bron2opulmonare. +sistenta medicală care lucrează în astfel de servicii este bine să petreacă mai mult timp liber în aer curat #i să se prezinte regulat la controale periodice. 1/C. C este numele generic dat unui grup de afecţiuni, anatomic #i clinic diferite, care au însă ca element comun un sindrom obstructiv bron2ic. ?F

-

C650 apare la v(rste mai înaintate, între FA #i @F de ani, cu manifestări severe c2iar de la început. 6rintre cauze înt(lnim: fumatul 7 pe primul loc! factori infecţio#i! factori to"ici! factori c2imici! factori genetici.

Colnavii acuză tuse cu e"pectoraţie, dispnee, =2eezing #i prezintă tegumente pigmentate cu e"tremităţi cianotice #i calde. %n stadiu ultim apar semnele de insuficienţă cardiacă globală, c(nd bolnavul stă adesea sprijinit pe membrele superioare pentru a u#ura acţiunea mu#c2ilor respiratori. 6rognosticul bolii este sever #i are tendinţa spre agravare. C650 este invalidantă cu compromiterea capacităţii de muncă. 1.LILE CAR+I.G)ASCULARE *0A 5 este un sindrom clinic caracterizat printr-o cre#tere a tensiunii arteriale sistolice, diastolice sau sistolo-diastolice, peste valorile considerate normale, de /EA per BA mm.g. Netratată, afecţiunea duce la complicaţii, cum ar fi: infarctul de miocard, 2emoragia cerebrală sau insuficinţa cardiacă #i renală. 4ntervenţia asistentei medicale: determină presiunea arterială corect prin metoda auscultatorie! G+ va fi măsurată la ambele braţe, în clinostatism dar #i în ortostatism, dacă este posibil după repaus fizic #i intelectual! va c(ntări pacintul zilnic! va administra tratamentul medicamentos la indicaţia medicului! va asocia un regim alimentar 2iposodat #i 2ipocaloric.

+pariţia unor simptome ca: cefalee intensă, tulburări de vedere, ameţeli, greţuri, tulburări de con#tienţă sau angină pectorală trebuie să ne atragă atenţia apariţiei unei urgenţe 2ipertensive. S0./UL CAR+I.5RES/IRA0.R Gablou clinic: pierderea con#tienţei! absenţa pulsului la artele mari) carotidă, femurală*! apnee sau respiraţie agonică! midriază areactivă la lumină! abolirea zgomotelor cardiace! culoarea gri-cianotică a tegumentelor.

%n asemenea cazuri se face resuscitarea cardio-vasculară după regula +C5D: +. air=a9s 7 eliberarea căilor aeriene: îndepărtarea corpilor străini buco-faringieni! e"tensia capului #i tragerea mandibulei înainte #i în sus) manevra <smarc2*. ?@

C. breat2 7 respiraţia artificială: gură-la-gură! gură-la-nas! gură-la-tub! respiraţie artificială cu mască cu o"igen /AAK! intubaţie, iar unde nu este posibil, se practică puncţie tra2eală.

-

<ficacitatea respiraţiei artificiale este demonstrată de mi#cările respiratorii, de regresia cianozei #i de apariţia murmurului vezcular bilateral. 4niţial se practică două respiraţii artificiale rapide, apoi se fac alternativ masaj cardiac #i respiraţie artificială in raport de /F:;, în cazul unui singur reanimator, sau de F:/, în cazul a ; reanimatori. 1recvenţa respiraţiei artificiale este de ;A pe minut. 5. 5irculation 7 cirulaţia : în orice stop cardiac primul gest trebuie sa fie o lovitura de pumn în zona precordială, urmat de masaj cardiac! masajul cardiac e"tern se aplică pacientului a#ezat in decubit dorsal pe un plan dur, punctul de compresie fiind în tremiea inferioară a sternului la adulţi sau la jumătatea sternului la copii! frecvenţa masajului cardiac: ?A pe minut la adulţi, BA pe minut la copii #i /;A pe minut la sugari! raportul compresie-decompresie trebuie să fie peste FAK. stabilirea unei căi venoase de acces )de preferat cateter venos central*! administrarea de adrenalină A,F-/ mg diluată cu B ml soluţie Na5l A,BK, fracţionat intravenos sau în doză triplă pe sonda esotra2eală, repetat la >-F min! atropină A,F-/ mg intravenos în bradicardie sau bloc atrio-ventricular grad 444! lidocaină /AA mg intravenos sau endobron#ic în bolus, ulterior ;-E mg pe gJ corp pe oră în 6<-, în fibrilaţie sau flutter ventricular. A8EC9IUNI A1+.MINALE Ab#omen& a(&% C în care simptomul principal este durerea abdominală, cu debut brusc, însoţit sau nu de alte tulburări cum ar fi: inapetenţă, ercutaţii, vărsături, tulburări de tranzit. 5aracterul durerii poate fi: continuă progresivă 7 în apendicite, colecistite, pancreatite, ulcer penetrant! colicativă, cu perioade nedurereoase 7 în colică litiazică biliară sau renală! durerea din perforaţie 7 cu debut supraacut, însoţită de semne de peritonită! durerea isc2emică intestinală, cu debut supraacut, apoi cu o ameliorare a durerii, ulterior asociindu-se cu semne de peritonită! Sediul durerii ne poate ajuta la localizarea leziunii, astfel: D. Drugs 7 terapia medicamentoasă :

-

-

-

în epigastu 7 stomac, duoden, căi biliare, pancreas, colon! în 2ipocondrul drept 7 căi biliare, ficat, duoden, pancreas! în 2ipocondrul st(ng 7 stomac, pancreas, splină!

?D

-

în fosa iliacă dreaptă 7 apendice, cec, mezenter, ane"a dreaptă! în fosa iliacă st(ngă 7 tract urinar st(ng, ane"a st(ngă, colon descendent! regiunea ombilicală 7 duoden, jejun, ileon! 2ipogastru 7 intestin subţire, stomac, vezică urinară! spate 7 înt(lnită în pancreatită, sau anevrism de aortă abdominală! umărul drept 7 în colecistite #i sarcină e"trauterină! în scrot sau labii 7 în litiaza ureterală.

-

Durerea poate iradia în :

-

Durerea poate prezenta o anumită ritmicitate sau periodicitate, ca cea din ulcerul gastroduodenal. Durerea poate fi calmată de m(ncare) în ulcerul gastroduodenal*, de vărsătură) în stenoza pilorică*, prin administrarea de medicamente sau prin anumite poziţii antalgice. Colnavul cu abdomen acut va fi e"aminat atent, complet #i riguros, i se vor face e"amene de laborator #i e"amene paraclinice, toate st(nd la baza elaborării corecte a diagnosticului #i a măsurilor terapeutice ce se impun. 'ezultatele depind de precocitatea cu care se pune diagnosticul #i de intervalul de timp în care bolnavul prime#te ajutorul necesar. +i'pep'ii e C sunt tulburări digestive, care fără a fi grave, crează un disconfort neplăcut pentru bolnavi, care pot acuza: greţuri! vărsături! pirozis! anore"ie! tulburări de tranzit.

Se produce o acumulare de gaze în stomac sau în intestine, care produc balonări greu de suportat #i emisiuni de gaze prin gură) eructaţii* sau anal) flatulenţă*. +ceste gaze se acumulează în stomac fie prin aerofagie, fie prin ingestia de lic2ide carbogazoase. Hazele mai sunt prezente #i în anumite afecţiuni, cum ar fi: ulcerul gastroduodenal, gastrita cronică sau neoplasmul. %n cadrul sindroamelor dispeptice funcţionale, etiologia ne se cunoa#te, ea atribuindu-se consumului de: alimente acide, condimente, tutun, alcool sau stressului. +cestor bolnavi li se recomandă mese regulate, cu evitarea alimentelor responsabile de suferinţa produsă, în unele cazuri c2iar psi2oterapie. Co on& iri%abi 5 este o afecţiune funcţională, fără substrat organic, caracterizată prin crize dureroase) colici*, prin distensie abdominală #i scaune variabile, perioadele de constipaţie altern(nd cu cele de diaree, totul evolu(nd în cadrul unei dezordini nevrotice. 4ntervenţia asistentei medicale: supraveg2ează pofta de m(ncare sau inapetenţa, cantităţile de alimente consumate, modul masticaţie al alimentelor, prezenţa greţurilor #i a vărsăturilor, eventualele dureri abdominale, prezenţa meteorismului, a flatulenţei, a diareei sau a constipaţiei!

??

-

va adapta alimentaţia după afecţiunea pacientului, dar în toate cazurile alimentaţia va fi fracţionată în cantităţi mici #i administrate des! recomandă alimente u#or digerabile #i bogate în vitamine! va urmări personal felul scaunelor #i conţinutul lor, put(nd decela prezenţa de produse patologice, cum ar fi: puroi, mucozităţi #i paraziţi! pregăte#te pacientul pentru e"plorări radiologice, endoscopice sau pentru biopsia mucoasei digestive! acolo unde se impune va recolta probe din sucul gastric sau din materiile fecale! asigură permanentizarea toaletei anale la pacienţii cu incontinenţă intestinală! administrează medicaţia indicată de medic, punctual, respect(nd orarul faţă de alimentaţie! va semnala medicului orice semn secundar apărut în evoluţia pacientului, cum ar fi: pirozis, eructaţii, tulburări de vedere.

4ntervenţia asistentei medicale în bolile 2epato-biliare:

-

în perioada acută a bolii, internarea este inevitabilă, bolnavii vor fi amplasaţi în saloane mici, lini#tite, evit(nd efortul fizic #i psi2ic! bolnavii vor sta în decubit dorsal, în scopul asigurării unei irigări optime a ficatului! alimentaţia trebuie să fie fracţionată în doze mici, de mai multe ori pe zi! în perioada acută a 2epatitelor, bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului, asigur(ndu-se un aport bogat în 2idraţi de carbon #i vitamine!

-

sunt interzise: băuturile alcoolice, alimentele prăjite si condimentele! în cazul cirozelor regimul va fi 2iposodat! va urmări : culoarea sclerelor #i a tegumentelor, prezenţa pruritului, culoarea scaunelor, apariţia foetorului 2epatic, aportul 2idric #i de lic2ide, culoarea urinii, greutatea corporală, apariţia sau dispariţia edemelor, eventualele modificări de comportament!

-

va monitoriza : temperatura, pulsul, G+, respiraţia, diureza! apariţia febrei, melenei, 2ematemezei #i a convusiilor se vor raporta imediat medicului! va recolta probe din : s(nge, urină, fecale, sucuri digestive! pregăte#te sondaje e"ploratoare #i terapeutice! asigură transportul bolnavilor pentru e"amenul radiologic! în caz de ascită voluminoasă, va pregăti bolnavul #i instrumentele pentru puncţie evacuatoare. Sunt cazuri în care bolile 2epato-biliare pot fi de etilogie infecţioasă. %n aceste cazuri se

-

impune să se ţină cont de normele de securitate #i protecţia muncii, cu scopul de a preveni infecţiile intraspitalice#ti. .epatitele acute virale, 2epatilele cronice acoolice #i cirozele 2epatice, evoluează de cele mai multe ori spre insuficienţă 2epatică acută. +pare astfel icterul, foetorul 2epatic #i tulburările neuro-psi2ice ) de la somnolenţă, dezorientare temporo-spaţială #i agitaţie psi2o-motorie, p(nă la convulsii #i comă profundă *. Se pot instala 2emoragii fatale. +ce#ti bolnavi vor fi izolaţi în rezerve bine încălzite.

?B

4giena corporală se va face numai la pat. +limentaţia se face i.v cu soluţii de glucoză /A-;AK iar aportul caloric va fi de ;FAA->AAA calQ;E ore. %n cazul instalării comei se va asigura o"igenoterapia #i permeabilitatea căilor respiratorii. 4ntervenţia asistentei medicale în bolile renale : va urmări tulburările de emisie urinară! notează cantitatea de urină pe ;E ore, densitatea #i caracterele calitative ale acesteia! notează zilnic cantitatea de lic2ide consumate, cantităţile eliminate #i greutatea corporală! notează mirosul urinos al respiraţiei, prezenţa pruritului, eventualele tulburări de con#tienţă, de respiraţie sau convulsii! va semnala apariţia sau dispariţia edemelor! va recunoa#te faza precoce a edemului pulmonar #i ia măsurile necesare p(nă la sosirea medicului! va face educaţia sanitară pacienţilor în convalescenţă privind regimul dietetic #i tratamentul e"traspitalicesc! pacienţii trebuie să #tie că în cazul apariţiei unuia din simptomele: diaree, greaţă, vărsătură, trebuie să se adreseze medicului. /R.1LEMA0ICA ALC..LISMULUI, 0A1AGISMULUI <I A +R.GURIL.R +lcoolismul este acea stare în care individul #i-a pierdut libertatea de a se abţine de la consumul de alcool. -(rsta la care s-a constatat cel mai mare consum de alcool este cuprinsă între ;F->A ani, semnaliz(ndu-se o cre#tere îngrijorătoare la adolescenţi. 5onsumul de alcool reprezintă cel mai mare risc în apariţia afecţiunilor somatice, a bolilor cardio-vasculare #i 2epatice. Se produce degradarea personalităţii, demenţă alcoolică dar #i cele mai mari costuri medicale #i sociale. Statistic s-a constatat o incidenţă crescută a neoplasmului bron2opulmonar la fumători faţă de nefumători. +v(nd în vedere efectele negative ale tutunului , se impun măsuri de prevenţie primară #i secundară. 6si2oterapia este importantă ca #i măsurile de igienă de viaţă, măsurile dietetice #i măsuri de susţinere a unei discipline fizice, prin desfă#urarea de activităţi sportive. Drogul este o substanţă capabilă să modifice dispoziţia afectivă, con#tiinţa de sine #i raportarea individului faţă de lume. 5a #i alcoolicul, to"icomanul nu va declara niciodată doza reală consumată sau eventualele asocieri de alte substanţe. +cestor pacienţi li se va e"plica riscul la care se e"pun, în special prin utilizarea substanţelor injectabile: 2epatita de tip C, 5 #i .4-. /.LI0RAUMA0ISMELE %ngrijirea bolnavilor traumatizaţi începe de la locul accidentului, măsurile de reanimare continu(ndu-se #i în timpul transportului p(nă la spital. BA

4ntervenţia asitentei medicale: instalează aparatul de perfuzie, inclusiv s(ngele, acolo unde se impune! dezobstruează căile respiratorii! asigură o"igenoterapia! supraveg2ează atent pulsul arterial #i capilar, respiraţia, G+, rezerva alcalină, p2-ul, ionograma sanguină #i diureza! o atenţie sporită o va acorda venelor abordate, e"ist(nd riscul apariţiei tromboflebitei) de-a lungul venei pielea devine aprinsă, ro#ie, caldă, cu tumefierea zonelor învecinate*. Se impune de urgenţă mutarea canulei.

S3N30A0EA )ERS0NICULUI In%erDen,ii #e n&r'ing genera %mbătr(nirea este un proces comun pentru toţi indivizii, dar fiecare persoană îmbătr(ne#te diferit, în funcţie de mai muţi factori: genetici, de nutriţie, de mediu, de stress, mod de viaţă sau de cultură. Sunt cercetători care susţin teoria acumulării lezionale$ în procesul de îmbătr(nire, teorie care se bazează pe acumularea de proteine cu structură modificată, rezultate din procesul de catabolism.+cestea scad capacitatea organismului de a menţine ec2ilibrul fiziologic, duc(nd astfel la îmbătr(nire. <"istă o etapizare a procesului de îmbătr(nire, #i anume: v(rstnicii: între @A-DF de ani! bătr(nii: între DF-?F ani! longevivii: peste ?F ani. 6ersoanele v(rstnice sunt considerate persoane cu risc, sunt persoane cu nevoi speciale, care necesită ajutor #i protecţie pentru a putea trăi în condiţii decente #i pentru a se integra c(t mai mult în familie #i societate. 6ersoanele v(rstnice sunt persoane vulnerabile #i devin astfel categoria din populaţie cu cele mai mari consumuri de servicii #i prestaţii medicale. 0 caracteristică a acestor persoane este polipatologia . S-a constatat deasemenea faptul că bolile au evoluţii mai severe, răspund greu la tratament, se cronicizează frecvent, comparativ cu alte categorii de v(rstă. +fecţiunile cele mai frecvente sunt în sfera cardio-vasculară, neurovasculară #i psi2iatrică. 4nfirmităţile, invalidităţile #i 2andicapurile apar frecvent la persoanele v(rstnice, ceea ce le fac uneori dependente de îngrijiri permanente. Datorită acestor situaţii, uneori, personalul medical are tendiţa de a avea stereotipuri negative faţă de pacienţi, pe care îi consideră pacienţi ur(ţi #i fără #anse de vindecare. Nu trebuie să uităm că persoanele v(rstnice au : dreptul la îngrijire! B/

-

dreptul la alegerea locului unde să fie îngrijiţi ) în instituţii sau la domiciliu*! dreptul de a i se respecta demnitatea, dorinţele! dreptul de a fi informat! dreptul la consimţăm(nt #i confidenţialitate! dreptul de a primi îngrijiri p(nă în ultima clipă a vieţii.

+sistenta medicală are obligaţia să identifice #i să evalueze nevoile acestor pacienţi #i să acorde îngrijii astfel înc(t să obţină redob(ndirea independenţei acestora, cre#terea calităţii vieţii, ameliorarea sau vindecarea bolii. 6lanul de îngrijire trebuie modelat după caracteristicile personale ale individului, după cuno#tinţele sale #i după e"perinţa sa de viaţă. SENESCEN9A este acea perioadă din viaţa omului în care se constată o regresie a tuturor structurilor #i funcţiilor organismului. ,orfologic se constată atrofierea #i scleroza diferitelor organe #i ţesuturi, iar funţional, se constată scăderea capacităţii de adaptare a organelor #i sistemelor organismului. +ceste transformări atrag după sine diferite modificări patologice, #i anume:

-

la nivelul SN5 se produce distrugerea celulelor nervoase! în cazul pierderii totale a neuronilor piramidali necorticali se produce atrofia cerebrală, caracterizată prin apra"ie, afazie #i demenţă senilă! vasele coronare prezintă un traiect sinuos, sunt indurate #i prezintă calcificări! aorta prezintă fibre de colagen) ce înlocuiesc fibrele elastice*, fiind zone vulnerabile #i de elecţie pentru dezvoltarea anevrismelor! venele sunt ectaziate, rigide, valvulele devenind în timp incompetente! la nivel cardiovascular asistăm la încetinirea pulsului, la cre#terea tensiunii sistolice cu scăderea diastolicei, la scăderea mi#cărilor toracice urmată de reducerea capacităţii vitale!

-

-

dacă sunt afectaţi centrii 2ipotalamici sau corticali, asistăm la scăderea senzaţie de foame #i de sete, la scăderea adaptării la variaţiile de temperatură #i la diminuarea capacităţii de concentrare, de memorare, de g(ndire sau atenţie!

-

tulburările de somn sunt frecvente #i are loc o inversare a ritmului circadian! constantele biologice se modifică: -S.-ul, 2ematocritul, numărul eritrocitelor, 2emoglobina #i cratinina! scade numărul glomerulilor renali, urmată de scăderea filtrării glomerulare, încep(nd din decada a 4- 7a de viaţă! mucoasa gastrică se atrofiază, apăr(nd mai des leziuni de metaplazie! scade secreţia salivară, scade secreţia acidă #i enzimatică stomacală ) produc(ndu-se mai u#or colonizarea stomacului cu .elicobacter p9lori*! la nivelul colonului, datorită involuţiei musculaturii apar diverticulii! constipaţia este favorizată de dieta săracă în celuloză #i din cauza sedentarismului! greutatea ficatului se reduce dar î#i păstreză ar2itectura! vezicula biliară are pereţii îngro#aţi #i suferă un proces de ptoză #i atonie!

-

-

B;

-

la nivelul oc2iului apar modificări: corneea devine mai groasă, cristalinul trece printr-un proces de scleroză, acuitatea vizuală se reduce, apare frecvent cataracta, glaucomul sau degenerescenţa maculară!

-

la nivelul urec2ii: se constată o scădere a acuităţii auditive, în special pentru sunetele de frecvenţă înaltă! îmbătr(nirea fiziologică a sistemului osteoarticular #i muscular se manifestă prin: scăderea forţei musculare #i a toleranţei la efort, mersul care devine mai încet cu pa#i mici #i limitarea mi#cării articulaţiilor!

-

coloana vertebrală suferă #i ea modificări: se accentuează curburile fiziologice, discurile vertebrale se tasează, mai frecvent la nivelul coloanei cervicale #i lombare! fenomenele articulare sunt precoce #i au în general caracter evolutiv lent! apar tablouri specifice de artroză ) gonartroză, co"artroză*! la femei apare procesul de involuţie a aparatului genital, caracterizat prin: dispariţia foliculilor ovarieni #i prin atrofia epiteliului genital, uterin #i al trompelor. +ceste modificări duc la instalarea menopauzei!

-

-

ţesutul celular subcutanat suferă #i el anumite modificări ce duc la scăderea turgorului, lucru apreciat prin:persistenţa pliului cutanat dorsal al m(inii #i prin evidenţierea pliurulor mentoriene #i ale feţei anterioare a g(tului.

Con'e(in,e e pro(e'& &i #e !mb4%rHnire '&n%:

-

scăderea capacităţii de adaptare la orice tip de sc2imbări! scăderea rezitenţei organismului la îmbolnăviri, agresiuni sau stress! apariţia îmbolnăvirilor frecvente #i concomitente )a#a zisa polipatologie*! pierderea autonomiei individului! dependenţa parţială sau totală a individului! mortalitatea crescută.

6rocesul bătr(neţii este considerat un proces biologic natural, caracteristic ooricărei fiinţe vii. Sunt însă situaţii în care se constată intervenţia anumitor factori specifici din mediu social #i psi2ologic care, fără a determina îmbătr(nirea, pot favoriza accelerarea #i ad(ncirea procesului de îmbătr(nire, printre care amintim:

-

pensionarea 7 cu pierderea relaţiilor sociale #i cu diminuarea veniturilor! însingurarea 7 prin plecarea copiilor sau prin pierderea partenerului de viaţă! îmbolnăviri #i accidente 7 cu apariţia anumitor boli specifice ce duc la 2andicapuri ) motorii, surditate sau orbire*! dependenţa 7 reprezintă necesitatea individului de a fi îngrizit de către o altă persoană! e"cluderea socială 7 caracterizată prin pierderea de roluri #i statute! tendinţa de a ignora drepturile #i libertăţile individului! tendinţa de a ne respecta demnitatea fiecărui individ. dezvoltă boli specifice!

Cara(%eri'%i(i e !mbo n4Diri or per'oane or DHr'%ni(e:

-

B>

-

dezvoltă concomitent mai multe boli! bolile au tendinţa de a evolua spre cronicizare #i complicaţii! bolile organice se împletesc cu cele psi2ice! bolile au tendinţa de a se agrava , av(nd risc mare de mortalitate! bolile se însoţesc frecvent de anumite infirmităţi, duc(nd astfel la dependenţă #i la imobilizări! apar mai frecvent escarele, incontinenţele #i demenţele! bolile duc la stări grave, fără tendinţă de vindecare, stări care necesită un volum mare de îngrijiri #i totodată c2eltuieli mari.

-

-

Dintre afecţiuni amintim: arterioscleroza, boala +lz2eimer, .G+ geriatrică, cardiopatia isc2emică, 2ipertrofia benignă de prostată, incontinenţa de urină, diabetul za2arat #i tulburările psi2ice. %ngrijirile acordate acestor pacienţi vor fi bine adaptate fiecărui individ #i afecţiune în parte, cu respectarea satisfacerii nevoilor fundamentale, în scopul obţinerii independenţei lui. Dacă nu se poate obţine vindecarea în totalitate, obiectivul asistentei medicale este acela de a identifica acele probleme care necesită asistenţă de specialitate. <ste cunoscut faptul că mulţi v(rstnici locuiesc singuri, că activitatea productivă s-a prelungit ) a crescut v(rsta de pensionare*. 6entru aceste persoane îngrijirile geriatrice ar fi de preferat să se bszeze pe activităţi profilactice. 4ntervenţiile trebuie să stimuleze pacientul să-#i îmbunătăţească stilul de viaţă, să se mute într-un mediu mai sănătos, să măn(nce mai sănătos, sau să apeleze la nevoie la serviciile sociale. Sunt din păcate anumite situaţii, c(nd din punct de vedere al unui tratament curativ nu mai este nimic de făcut. +ceste stări sunt denumite stări terminale, #i sunt definite de majoritatea autorilor ,ca stări ce preced orice fel de moarte, indiferent de v(rstă #i diagnostic, cu e"cepţia morţilor subite sau prin accidente. Diagnosticul de stare terminală revine medicului, el va 2otărî momentul preluării pacientului în ingrijiri paleative. %ngrijirile paleative sunt definite ca un comple" de măsuri cu scopul ameliorării suferinţelor bolnavilor incurabili. %ngrijirile paleative se acordă în ec2ipă: asitentă medicală! asistentă socială! psi2olog! infirmieră.

+cest tip de îngrijiri se pot acorda într-o instituţie ) spital, cămin-spital* sau la domociliu ) aici se includ în ec2ipă membrii familiei, vecini #i voluntari*. %ngrijirile paleative includ: îngrijiri infirmiere 7 2rănire, 2idratare, menţinerea igienei, sc2imbarea lenjeriei! igiena cavităţii bucale! sc2imbarea poziţiei bolnavului c(t mai des posibil, evit(nd astfel pe c(t posibil apariţia escarelor #i a pneumoniei! sc2imbarea sondelor urinare sau folosirea materialelor absorbante în incontinenţele urinare! BE

-

combaterea durerii: cu analgezice obi#nuite sau opioide) c(nd sunt prescrise de medicul specialist*! tratamentul simptomelor: greţuri, vărsături, dispnee, constipaţie, etc, însoţirea permanentă a pacienţilor avuţi în îngrijire! comunicarea permanentă cu pacienţii, care le poate oferi un anumit suport moral.

%n toată această perioadă este important felul în care este susţinută familia, în a#a fel înc(t ea să poate depă#i aceste momente dureroase.

%

BF