Obama
Content
Vantul schimbarii, Adierea sperantei.
Inceputul unei noi ere, dupa cum afirma multi.
Despre Barack Obama s-au scris multe lucruri, cu privire la rasa si originea sa. Dar nu s-a mentionat cel mai important lucru, sursa lui de inspiratie : Tanara lui mama.
In fata multitudinii de posibilitati in viata, este de datoria parintilor sa indrume pasii copiilor pe cel mai bun drum.
Obama a avut in mama sa un viu exemplu de generozitate si de serviciu catre ceilalti.
De la ea Barack a mostenit un anume fel de a vedea lucrurile.
“Sa ai curajul sa strabati lumea si sa-ti cauti locul!”
Ann Dunham s-a nascut in Kansas, in noiembrie 1942. Mostenirea cea mai pretioasa lasata lui Obama a fost, cu siguranta, felul sau distinct de a comunica cu altii si cu toti cei care o inconjurau, privirea sa solidara sau plina de compasiune.
Fiica unica a perechii Dunham, Ann a crescut intr-o familie nord americana de clasa medie, in Hawaii.
Tatal ei, Stanley, lucra intr-o companie de mobile, si mama sa, Madelyn, era casnica.
Inca de mica, Ann s-a dedicat studiilor, si chiar in adolescenta, inainte de a termina liceul, a castigat o bursa la Universitatea din Chicago.
Dar tatal sau i-a cerut sa respinga invitatia si sa ramana langa familie.
“Puiul de pasare trebuie sa zboare pe langa cuib”, spunea tatal sau, fara sa-si fi imaginat consecintele pe care urma sa le aduca o astfel de decizie...
Exista camine, si exista familii...
Si Ann, ca o fata cuminte ce era, a ramas langa parintii sai si, dupa ce a terminat liceul, a intrat la Universitatea din Hawaii.
Tanara universitara, rezervata si ganditoare, valora prieteniile, si avea o inclinare speciala pentru cultura.
Lua cursul de Antropologie, si arata un interes special pentru noile miscari ale drepturilor omului.
Viata este compusa din decizii, ale mintii si ale inimii ...
Si chiar de la inceputul universitatii Ann se indragosti de un student african care venise cu un program de schimb de studenti in Statele Unite. Ea, o tanara de 19 ani, inteligenta si timida. El, un tanar inteligent si carismatic, in permanenta in centrul atentiei cu miile de povesti din tara sa natala, indepartata Kenya.
Cine va putea vreodata descifra secretele inimii, misterele dragostei?...
Si uite-i casatoriti!
“Nici nu le creste bine burtica, ca deja copiii stralucesc in ochii mamelor”, a scris odata un poet. Pe 4 august 1961 barza sosi la Ann cu micutul Barack Obama
Intr-adevar, exista momente de pura fericire... Ce urma sa le rezerve viitorul? Viitor, destin, inevitabil, diferite modalitati de a exprima acelasi lucru.
O familie normala, la inceput.
Dar intr-o zi, d-nul Obama a anuntat ca isi va tine cursul la Universitatea Harvard. Acest lucru i s-a parut bizar lui Ann, pentru ca insemna pierderea bursei de studii. Cum va intretine el familia?
Dar d-nul Obama a ramas ferm pe pozitie, motivand superioritatea nivelului de invatamant.
Cand nici nu implinise Barack 2 ani, tatal sau pleca la Harvard. La putin timp dupa aceea au aflat ca decisese sa se intoarca in Africa.
Se spune ca primele amintiri constiente pe care le pastram incep pe la 3 ani. Barack Obama si-a petrecut copilaria fara nici o amintire a prezentei tatalui sau. “Este prezenta in sufletul meu absenta sa”, a scris odata un poet.
Ce puteau face atunci mama si bunicii lui Barry (cum il numeste familia), decat sa-l iubeasca dublu?... Pe masura ce crestea, incepeau si intrebarile: Unde e tata?
De ce a plecat?
Cand se intoarce?
Si familia, compusa acum din mama si bunici, fara a avea raspunsuri si in masura posibilului, reuseste sa umple aceasta absenta cu dragoste si intelegere.
Bunic si nepot, plaja din Hawaii.
Dragoste sincera, care lumineaza fata. Adevarate momente de fericire....
“O copilarie fericita si asezata pe drumul pe care vom merge pana la batranete,... si aventura noastra existentiala va avea mai multe sau mai putine sanse, in masura in care drumul este de incredere”, a scris odata un poet.
Ann, la cei 20 si ceva de ani, avea inca prospetimea entuziasmului, care o facea sa vada viata ca un ocean plin de ocazii minunate. Se stie ca a rata o dragoste, nu inseamna a rata Dragostea, si a rata o casnicie, nu inseamna a rata Casnicia in viata ta. Asa ca se indragosti din nou.
Fiecare zi are povestea ei.
Cand o dragoste noua infloreste, soarele apare mai frumos, si culorile zilei nasc mai stralucitoare.
Asa ca 1967, in fervoarea celor 25 de ani, Ann s-a decis sa se recasatoreasca.
Pe scurt destinul le-a suras din nou, si barza urma sa soseasca a doua oara in viata lor...
Pe 15 august 1970 se naste fiica sa, care primeste numele de Maya. Ochii lui Ann stralucesc mai tare acum.
In familia sa noua, in afara de sora sa, Obama are si un tata vitreg, Lolo Soetoro, de nationalitate indoneziana.
In primii ani, familia a trait in Hawaii, unde Lolo Soetoro isi completa studiile in Geologie.
Barack Obama avea 6 ani cand familia s-a decis sa se mute la Jacarta, capitala Indoneziei, unde s-au instalat intr-un cartier sarac, din periferia orasului, si unde erau primii straini instalati vreodata.
De la inceput a trebuit sa incerce sa comunice cu copiii, sa fie acceptat, fiind tinta glumelor, datorita culorii si pentru ca era mai grasut, si a reusit destul de repede sa-si faca prieteni in cartier, petrecandu-si serile jucandu-se pe strada, sau cocotandu-se prin copaci.
Pentru prima data Ann lua contact cu realitatea dura a familiilor ce traiau la marginea societatii, si mizeria nu mai era pentru ea doar un concept abstract pentru a se intoarce la ceva palpabil.
La inceput, Ann ii ajuta pe toti care ii bateau la usa, asa ca intr-un scurt timp se forma o “caravana de mizerie” in fata casei sale, ceea ce o obliga sa fie mai selectiva cu donatiile.
Isi impartea timpul intre predarea limbii engleze la Ambasada SUA si sprijinirea proiectelor sociale si actiunilor comunitare destinate sa imbunatateasca conditiile socio-economice ale familiilor uitate de soarta.
Sotul sau obtinu un serviciu la filiala unei companii petrochimice americane, dupa care a fost promovat ca sef, asa ca familia s-a mutat intr-un cartier mai select si a inceput sa frecventeze cercul inaltei societati.
Pe masura ce Ann se integra realitatii tarii, intrigata de mizerie, sotul sau se occidentaliza din ce in ce mai mult, frecventa terenuri de golf si visa la vile, sfarsind prin a fi cucerit de societatea de consum.
Chiar daca perechea discuta rar, de fiecare data aveau din ce in ce mai putine lucruri in comun si linistea incepea sa se instaleze.
Exista 2 tipuri de liniste intr-un cuplu:
Primul este linistea de comuniune, care reprezinta esenta uniunii, unde amandoi se unesc intr-unul singur, o liniste de renuntare, dincolo de cuvinte. Si un al doilea tip de liniste, al cuvintelor nespuse, in care fiecare traieste pe insula sa pustie, unde nici aspiratiile intime, nici miscarile suave ale sufletului nu sunt partajate.
Obama povesteste mai tarziu ca mama lui nu era pregatita pentru singuratate, pentru ca singuratatea era ca si lipsa de aer pentru ea. Merge rau in dragoste, cand nu se spune totul. Asa ca dupa 6 ani, mama a decis sa se separe.
Dupa cum si-a amintit Maya mai tarziu, in ciuda unor casatorii ratate, mama sa nu s-a plans niciodata de traiectoria pe care o luase viata ei. Stia ca Dragostea este ceva sublim, incomparabil cu o dragoste ratata.
Niciodata nu s-a plans in fata copiilor. Departe de a se lamenta de relatiile nefericite, multumea tot timpul pentru copiii frumosi pe care ii avea. Toate acestea sunt mici detalii, care de cele mai multe ori trec neobservate, dar care conteaza foarte mult.
Eroarea este sa credem ca numai chestiile mari sunt importante, cand de fapt adevaratul caracter se manifesta in detaliile subtile ale existentei. Ce era sa faca o mama cu 2 copii, singura intr-o tara straina? S-a intors la primul cuib, asa ca a cumparat 3 bilete pentru Statele Unite.
Perechea Dunham i-a primit inapoi cu bratele deschise. Parintii iubitori sunt si vor fi intotdeauna acolo pentru copiii lor.
D-l Stanley Dunham, Ann, Maya si tanarul Obama: maini care se ating, suras infloritor, propriu acelora care stiu sa valorizeze esentialul in viata. Exista momente de profunda fericire, fara o cauza anume, doar pentru satisfactia de a respira.
Este adevarat, a scris cineva, ca adevarata fericire este in familie,... cand ai afinitate de sensibilitate si spirit.
Si viata continua. Barack Obama, acum la 10 ani, este inscris intr-o scoala din Hawaii. La o asa varsta mica, atata schimbare si atatea mutari...
Unicul copil negru intr-o clasa de 30 de elevi.
Cat despre mama sa, a continuat sa se implice in proiecte sociale prin lume, asa ca micul Obama a ramas sa traiasca cu bunicii si sa studieze in SUA.
Dar cel putin de 2 ori pe an, in vacantele de vara si de Sarbatorile de iarna, familia se reunea. Asa timpul a trecut si copiii au ajuns adolescenti intr-o familie multirasiala, multietnica si multinationala. Obama, fiind cu 9 ani mai mare ca sora lui, o ajuta la scoala. Ii sugera carti, discuri, filme, ca orice bun frate.
Ann, chiar daca in mare parte isi dedica timpul proiectelor sociale, urmarea indeaproape rutina copiilor, dandu-le tot sprijinul si dragostea necesare. Intr-o lume unde cel diferit este privit cu raceala si neincredere, ea a incercat sa imprime copiilor o viziune a frumusetii in diversitate.
“La noi in casa Biblia, Coranul si Bhagavad Gita stateau una langa alta pe masa...”
Barack Obama
“Toate religiile au fost adevarate la vremea lor. Cine este este capabil sa recunoasca acest aspect neperceput al adevarului si sa separe circumstantialul, a invatat acest lucru.
Joseph Campbell
(unul din scriitorii favoriti ai lui Ann)
Cum mama si sora calatoreau in permanenta, stabilitatea lui Obama au fost bunicii, D-l Stanley si D-na Madelyn.
Pentru a intelege putin spiritul perechii Dunham, e necesar sa amintim serenitatea cu care au acceptat ca unica lor fiica, Ann, sa se casatoreasca cu un student african.
Trebuie mentionat ca la inceputul anilor 1960, casatoria inter-rasiala era considerata un delict in majoritatea statelor nord-americane.
In celelalte era tolerata de lege, ca in Hawaii. Dar casatoria intre negri si albi nu era vazuta cu ochi buni de societatea timpului.
Si l-au primit si crescut pe iubitul lor nepot in modestul apartament de 2 camere in care traiau.
Timpul trece si toti vom pleca intr-o zi.
In februarie 1992, d-nul Stanley Dunham moare la 74 de ani
Tata si sot iubitor.
(in fotografie cu sotia si fiica)
Un bunic si “tata” care si-a iubit din tot sufletul nepotii.
“Viata nu se masoara in anii pe care ii traim..., ci prin cantitatea de fericire care ne-a fost data”, spunea odata un poet.
Si viata continua intre tristetea plecarilor si bucuria sosirilor.
Persoane iubite care pleaca, Persoane iubite care sosesc.
Studiind avocatura si lucrand in Chicago, Barack Obama a cunoscut-o pe tanara avocata Michelle LaVaughn Robinson.
Nu dupa mult timp au decis sa se casatoreasca.
Marian Robinson cu fiica sa, Michelle, Ann Dunham cu fiul sau, Barack.
Doua familii care se unesc.
Istorii, amintiri, vise care se intretes...
Persoane iubite care sosesc, Persoane iubite care pleaca.
In 1995, Ann isi intrerupe activitatile socio-economice in Asia, ca sa-si ingrijeasca sanatatea in SUA. Dupa 1 an de zile, timp in care medicii nu i-au descoperit cauza durerilor . de stomac, noi examene au Diagnosticul tardiv reduce sansele de diagnosticat cancer, si vindecare si pierde lupta incepe un dureros la 52 de ani. tratament in Hawaii.
Plecarea ei prematura lasa familia stupefiata, avand in vedere uriasa dragoste de viata pe care o avea. Vroia sa adopte un copil refugiat, vis pe care nu l-a mai putut realiza. Barack afirma ca cea mai mare eroare a sa a fost de a nu fi fost prezent la capataiul mamei sale in ultimele clipe. Atat familia cat si medicii erau siguri ca ea se va vindeca.
Fiica ei isi aminteste ce inima delicata avea mama sa, plangea usor; era suficient sa vada un animal maltratat, sau un copil victima nedreptatii, sau a cruzimii, o stire sau o veste trista. Pe de alta parte, nu ii era niciodata teama si era foarta hotarata in deciziile sale. A trait in mai mult de 13 tari, si peste tot se simtea acasa. Se considera o cetateana a lumii. Toata viata a lucrat in actiuni sociale, in special in acelea de care beneficiau exclusii si marginalizatii societatii.
Ann Dunham
(29/11/1942 - 07/11/1995)
Indeplinindu-i dorinta, familia si putinii prieteni intimi i-au lansat cenusa in Oceanul Pacific, pe una din plajele din Hawaii.
Fie ca aceasta privire plina de compasiune a mamei sa poata continua sa straluceasca in ochii fiului sau, in timpul importantelor incercari pe care acesta le va infrunta in viitorul apropiat ...
Responsabilitatile si asteptarile pe care Barack Obama le infrunta nu au egal in istoria recenta.
Il vor acompania in misiunea aceasta, care i-a fost acordata, rugile si gandurile tuturor acelora care viseaza la o lume mai buna.
Il va acompania, bineinteles, eterna prezenta a mamei sale, fantana inspiratiei sale intime.
Barack Obama si sora sa, Maya, cu familiile lor.
Perechea Obama cu fiicele lor, Malia Ann (de 10 ani) si Natasha, or Sacha, (de 7 ani).
Maya Soetoro-Ng este profesoara de Istorie, casatorita cu Konrad Ng, canadian de ascendenta chineza, si mama micutei Suhaila, de 4 ani.
Prietenii si familia isi amintesc afinitatea care ii unea pe mama si pe fiu, visul mamei si al fiului, visul unei lumi mai bune, mai juste, fraterne, solidare.
Ce s-ar alege de noi daca nu am mai visa?
Tema musicala: “Magic City”, interpretata de Johannes Linstead si Nicholas Gunn
Tradus din spaniola de Carmen C.
Inceputul unei noi ere, dupa cum afirma multi.
Despre Barack Obama s-au scris multe lucruri, cu privire la rasa si originea sa. Dar nu s-a mentionat cel mai important lucru, sursa lui de inspiratie : Tanara lui mama.
In fata multitudinii de posibilitati in viata, este de datoria parintilor sa indrume pasii copiilor pe cel mai bun drum.
Obama a avut in mama sa un viu exemplu de generozitate si de serviciu catre ceilalti.
De la ea Barack a mostenit un anume fel de a vedea lucrurile.
“Sa ai curajul sa strabati lumea si sa-ti cauti locul!”
Ann Dunham s-a nascut in Kansas, in noiembrie 1942. Mostenirea cea mai pretioasa lasata lui Obama a fost, cu siguranta, felul sau distinct de a comunica cu altii si cu toti cei care o inconjurau, privirea sa solidara sau plina de compasiune.
Fiica unica a perechii Dunham, Ann a crescut intr-o familie nord americana de clasa medie, in Hawaii.
Tatal ei, Stanley, lucra intr-o companie de mobile, si mama sa, Madelyn, era casnica.
Inca de mica, Ann s-a dedicat studiilor, si chiar in adolescenta, inainte de a termina liceul, a castigat o bursa la Universitatea din Chicago.
Dar tatal sau i-a cerut sa respinga invitatia si sa ramana langa familie.
“Puiul de pasare trebuie sa zboare pe langa cuib”, spunea tatal sau, fara sa-si fi imaginat consecintele pe care urma sa le aduca o astfel de decizie...
Exista camine, si exista familii...
Si Ann, ca o fata cuminte ce era, a ramas langa parintii sai si, dupa ce a terminat liceul, a intrat la Universitatea din Hawaii.
Tanara universitara, rezervata si ganditoare, valora prieteniile, si avea o inclinare speciala pentru cultura.
Lua cursul de Antropologie, si arata un interes special pentru noile miscari ale drepturilor omului.
Viata este compusa din decizii, ale mintii si ale inimii ...
Si chiar de la inceputul universitatii Ann se indragosti de un student african care venise cu un program de schimb de studenti in Statele Unite. Ea, o tanara de 19 ani, inteligenta si timida. El, un tanar inteligent si carismatic, in permanenta in centrul atentiei cu miile de povesti din tara sa natala, indepartata Kenya.
Cine va putea vreodata descifra secretele inimii, misterele dragostei?...
Si uite-i casatoriti!
“Nici nu le creste bine burtica, ca deja copiii stralucesc in ochii mamelor”, a scris odata un poet. Pe 4 august 1961 barza sosi la Ann cu micutul Barack Obama
Intr-adevar, exista momente de pura fericire... Ce urma sa le rezerve viitorul? Viitor, destin, inevitabil, diferite modalitati de a exprima acelasi lucru.
O familie normala, la inceput.
Dar intr-o zi, d-nul Obama a anuntat ca isi va tine cursul la Universitatea Harvard. Acest lucru i s-a parut bizar lui Ann, pentru ca insemna pierderea bursei de studii. Cum va intretine el familia?
Dar d-nul Obama a ramas ferm pe pozitie, motivand superioritatea nivelului de invatamant.
Cand nici nu implinise Barack 2 ani, tatal sau pleca la Harvard. La putin timp dupa aceea au aflat ca decisese sa se intoarca in Africa.
Se spune ca primele amintiri constiente pe care le pastram incep pe la 3 ani. Barack Obama si-a petrecut copilaria fara nici o amintire a prezentei tatalui sau. “Este prezenta in sufletul meu absenta sa”, a scris odata un poet.
Ce puteau face atunci mama si bunicii lui Barry (cum il numeste familia), decat sa-l iubeasca dublu?... Pe masura ce crestea, incepeau si intrebarile: Unde e tata?
De ce a plecat?
Cand se intoarce?
Si familia, compusa acum din mama si bunici, fara a avea raspunsuri si in masura posibilului, reuseste sa umple aceasta absenta cu dragoste si intelegere.
Bunic si nepot, plaja din Hawaii.
Dragoste sincera, care lumineaza fata. Adevarate momente de fericire....
“O copilarie fericita si asezata pe drumul pe care vom merge pana la batranete,... si aventura noastra existentiala va avea mai multe sau mai putine sanse, in masura in care drumul este de incredere”, a scris odata un poet.
Ann, la cei 20 si ceva de ani, avea inca prospetimea entuziasmului, care o facea sa vada viata ca un ocean plin de ocazii minunate. Se stie ca a rata o dragoste, nu inseamna a rata Dragostea, si a rata o casnicie, nu inseamna a rata Casnicia in viata ta. Asa ca se indragosti din nou.
Fiecare zi are povestea ei.
Cand o dragoste noua infloreste, soarele apare mai frumos, si culorile zilei nasc mai stralucitoare.
Asa ca 1967, in fervoarea celor 25 de ani, Ann s-a decis sa se recasatoreasca.
Pe scurt destinul le-a suras din nou, si barza urma sa soseasca a doua oara in viata lor...
Pe 15 august 1970 se naste fiica sa, care primeste numele de Maya. Ochii lui Ann stralucesc mai tare acum.
In familia sa noua, in afara de sora sa, Obama are si un tata vitreg, Lolo Soetoro, de nationalitate indoneziana.
In primii ani, familia a trait in Hawaii, unde Lolo Soetoro isi completa studiile in Geologie.
Barack Obama avea 6 ani cand familia s-a decis sa se mute la Jacarta, capitala Indoneziei, unde s-au instalat intr-un cartier sarac, din periferia orasului, si unde erau primii straini instalati vreodata.
De la inceput a trebuit sa incerce sa comunice cu copiii, sa fie acceptat, fiind tinta glumelor, datorita culorii si pentru ca era mai grasut, si a reusit destul de repede sa-si faca prieteni in cartier, petrecandu-si serile jucandu-se pe strada, sau cocotandu-se prin copaci.
Pentru prima data Ann lua contact cu realitatea dura a familiilor ce traiau la marginea societatii, si mizeria nu mai era pentru ea doar un concept abstract pentru a se intoarce la ceva palpabil.
La inceput, Ann ii ajuta pe toti care ii bateau la usa, asa ca intr-un scurt timp se forma o “caravana de mizerie” in fata casei sale, ceea ce o obliga sa fie mai selectiva cu donatiile.
Isi impartea timpul intre predarea limbii engleze la Ambasada SUA si sprijinirea proiectelor sociale si actiunilor comunitare destinate sa imbunatateasca conditiile socio-economice ale familiilor uitate de soarta.
Sotul sau obtinu un serviciu la filiala unei companii petrochimice americane, dupa care a fost promovat ca sef, asa ca familia s-a mutat intr-un cartier mai select si a inceput sa frecventeze cercul inaltei societati.
Pe masura ce Ann se integra realitatii tarii, intrigata de mizerie, sotul sau se occidentaliza din ce in ce mai mult, frecventa terenuri de golf si visa la vile, sfarsind prin a fi cucerit de societatea de consum.
Chiar daca perechea discuta rar, de fiecare data aveau din ce in ce mai putine lucruri in comun si linistea incepea sa se instaleze.
Exista 2 tipuri de liniste intr-un cuplu:
Primul este linistea de comuniune, care reprezinta esenta uniunii, unde amandoi se unesc intr-unul singur, o liniste de renuntare, dincolo de cuvinte. Si un al doilea tip de liniste, al cuvintelor nespuse, in care fiecare traieste pe insula sa pustie, unde nici aspiratiile intime, nici miscarile suave ale sufletului nu sunt partajate.
Obama povesteste mai tarziu ca mama lui nu era pregatita pentru singuratate, pentru ca singuratatea era ca si lipsa de aer pentru ea. Merge rau in dragoste, cand nu se spune totul. Asa ca dupa 6 ani, mama a decis sa se separe.
Dupa cum si-a amintit Maya mai tarziu, in ciuda unor casatorii ratate, mama sa nu s-a plans niciodata de traiectoria pe care o luase viata ei. Stia ca Dragostea este ceva sublim, incomparabil cu o dragoste ratata.
Niciodata nu s-a plans in fata copiilor. Departe de a se lamenta de relatiile nefericite, multumea tot timpul pentru copiii frumosi pe care ii avea. Toate acestea sunt mici detalii, care de cele mai multe ori trec neobservate, dar care conteaza foarte mult.
Eroarea este sa credem ca numai chestiile mari sunt importante, cand de fapt adevaratul caracter se manifesta in detaliile subtile ale existentei. Ce era sa faca o mama cu 2 copii, singura intr-o tara straina? S-a intors la primul cuib, asa ca a cumparat 3 bilete pentru Statele Unite.
Perechea Dunham i-a primit inapoi cu bratele deschise. Parintii iubitori sunt si vor fi intotdeauna acolo pentru copiii lor.
D-l Stanley Dunham, Ann, Maya si tanarul Obama: maini care se ating, suras infloritor, propriu acelora care stiu sa valorizeze esentialul in viata. Exista momente de profunda fericire, fara o cauza anume, doar pentru satisfactia de a respira.
Este adevarat, a scris cineva, ca adevarata fericire este in familie,... cand ai afinitate de sensibilitate si spirit.
Si viata continua. Barack Obama, acum la 10 ani, este inscris intr-o scoala din Hawaii. La o asa varsta mica, atata schimbare si atatea mutari...
Unicul copil negru intr-o clasa de 30 de elevi.
Cat despre mama sa, a continuat sa se implice in proiecte sociale prin lume, asa ca micul Obama a ramas sa traiasca cu bunicii si sa studieze in SUA.
Dar cel putin de 2 ori pe an, in vacantele de vara si de Sarbatorile de iarna, familia se reunea. Asa timpul a trecut si copiii au ajuns adolescenti intr-o familie multirasiala, multietnica si multinationala. Obama, fiind cu 9 ani mai mare ca sora lui, o ajuta la scoala. Ii sugera carti, discuri, filme, ca orice bun frate.
Ann, chiar daca in mare parte isi dedica timpul proiectelor sociale, urmarea indeaproape rutina copiilor, dandu-le tot sprijinul si dragostea necesare. Intr-o lume unde cel diferit este privit cu raceala si neincredere, ea a incercat sa imprime copiilor o viziune a frumusetii in diversitate.
“La noi in casa Biblia, Coranul si Bhagavad Gita stateau una langa alta pe masa...”
Barack Obama
“Toate religiile au fost adevarate la vremea lor. Cine este este capabil sa recunoasca acest aspect neperceput al adevarului si sa separe circumstantialul, a invatat acest lucru.
Joseph Campbell
(unul din scriitorii favoriti ai lui Ann)
Cum mama si sora calatoreau in permanenta, stabilitatea lui Obama au fost bunicii, D-l Stanley si D-na Madelyn.
Pentru a intelege putin spiritul perechii Dunham, e necesar sa amintim serenitatea cu care au acceptat ca unica lor fiica, Ann, sa se casatoreasca cu un student african.
Trebuie mentionat ca la inceputul anilor 1960, casatoria inter-rasiala era considerata un delict in majoritatea statelor nord-americane.
In celelalte era tolerata de lege, ca in Hawaii. Dar casatoria intre negri si albi nu era vazuta cu ochi buni de societatea timpului.
Si l-au primit si crescut pe iubitul lor nepot in modestul apartament de 2 camere in care traiau.
Timpul trece si toti vom pleca intr-o zi.
In februarie 1992, d-nul Stanley Dunham moare la 74 de ani
Tata si sot iubitor.
(in fotografie cu sotia si fiica)
Un bunic si “tata” care si-a iubit din tot sufletul nepotii.
“Viata nu se masoara in anii pe care ii traim..., ci prin cantitatea de fericire care ne-a fost data”, spunea odata un poet.
Si viata continua intre tristetea plecarilor si bucuria sosirilor.
Persoane iubite care pleaca, Persoane iubite care sosesc.
Studiind avocatura si lucrand in Chicago, Barack Obama a cunoscut-o pe tanara avocata Michelle LaVaughn Robinson.
Nu dupa mult timp au decis sa se casatoreasca.
Marian Robinson cu fiica sa, Michelle, Ann Dunham cu fiul sau, Barack.
Doua familii care se unesc.
Istorii, amintiri, vise care se intretes...
Persoane iubite care sosesc, Persoane iubite care pleaca.
In 1995, Ann isi intrerupe activitatile socio-economice in Asia, ca sa-si ingrijeasca sanatatea in SUA. Dupa 1 an de zile, timp in care medicii nu i-au descoperit cauza durerilor . de stomac, noi examene au Diagnosticul tardiv reduce sansele de diagnosticat cancer, si vindecare si pierde lupta incepe un dureros la 52 de ani. tratament in Hawaii.
Plecarea ei prematura lasa familia stupefiata, avand in vedere uriasa dragoste de viata pe care o avea. Vroia sa adopte un copil refugiat, vis pe care nu l-a mai putut realiza. Barack afirma ca cea mai mare eroare a sa a fost de a nu fi fost prezent la capataiul mamei sale in ultimele clipe. Atat familia cat si medicii erau siguri ca ea se va vindeca.
Fiica ei isi aminteste ce inima delicata avea mama sa, plangea usor; era suficient sa vada un animal maltratat, sau un copil victima nedreptatii, sau a cruzimii, o stire sau o veste trista. Pe de alta parte, nu ii era niciodata teama si era foarta hotarata in deciziile sale. A trait in mai mult de 13 tari, si peste tot se simtea acasa. Se considera o cetateana a lumii. Toata viata a lucrat in actiuni sociale, in special in acelea de care beneficiau exclusii si marginalizatii societatii.
Ann Dunham
(29/11/1942 - 07/11/1995)
Indeplinindu-i dorinta, familia si putinii prieteni intimi i-au lansat cenusa in Oceanul Pacific, pe una din plajele din Hawaii.
Fie ca aceasta privire plina de compasiune a mamei sa poata continua sa straluceasca in ochii fiului sau, in timpul importantelor incercari pe care acesta le va infrunta in viitorul apropiat ...
Responsabilitatile si asteptarile pe care Barack Obama le infrunta nu au egal in istoria recenta.
Il vor acompania in misiunea aceasta, care i-a fost acordata, rugile si gandurile tuturor acelora care viseaza la o lume mai buna.
Il va acompania, bineinteles, eterna prezenta a mamei sale, fantana inspiratiei sale intime.
Barack Obama si sora sa, Maya, cu familiile lor.
Perechea Obama cu fiicele lor, Malia Ann (de 10 ani) si Natasha, or Sacha, (de 7 ani).
Maya Soetoro-Ng este profesoara de Istorie, casatorita cu Konrad Ng, canadian de ascendenta chineza, si mama micutei Suhaila, de 4 ani.
Prietenii si familia isi amintesc afinitatea care ii unea pe mama si pe fiu, visul mamei si al fiului, visul unei lumi mai bune, mai juste, fraterne, solidare.
Ce s-ar alege de noi daca nu am mai visa?
Tema musicala: “Magic City”, interpretata de Johannes Linstead si Nicholas Gunn
Tradus din spaniola de Carmen C.
