Conceptul de sine i autoreglarea
2 ½ - 6 ani:
± ± ± ± Se define te prin judec i categoriale Exerseaz autoreglarea prin limbaj Recunoa te modalit i de amânare a recompensei Sinele ± apreciat la un nivel foarte ridicat feedbackul primit nu influen eaz prea mult comportamentul ulterior
6-9 ani:
± Se define te prin compara ie cu ceilal i ± Are stim de sine global ± Autoreglare prin limbaj internalizat
Conceptul de sine i autoreglarea
10-13 ani:
± Se define te în termeni de roluri sociale i criterii autonome ± Recunoa te posibilitatea existen ei unor puncte de vedere contrare alor sale ± Utilizeaz autoreglarea ± Stima de sine mult mai sc zut fa a de anii anteriori ± Se compar în permanen cu al ii ± Influen abil
Stima de sine
Aspect fizic Competen colar Competen sportiv Acceptare social Comportament
Stima de sine
Discrepan a între importan a domeniului i percep ia propriei competen e p stim de sine sc zut q Ajustarea importan ei domeniului Insuccesul = atribuit procesului i nu tr s turii stabile
FeedbackFeedback-ul
Centrat pe proces Centrat pe rezultat Centrat pe persoan
Dezbatere
Lauda: efecte pozitive vs. efecte negative
educa ia modern (Droopy)
Lauda
Aspecte pozitive Sincer Adaptat la sarcin Centrat pe proces/efort/corectare a gre elilor Informativ Centrat pe expectan e realiste Str duin a = succes Aspecte negative Prea frecvent Dispropor ionat Centrat pe tr s turi permanente Centrat pe compararea social Centrat pe rezultat Bun, de tept = succes
Strategii de motivare
Precizarea unor scopuri/ obiective precise Înv are prin cooperare (obiective colective i obiective individuale) Motiva ia intrinsec Motiva ia extrinsec
Strategii de motivare
Motiva ia intrinsec (pl cere, mândrie, încredere):
± Activit i provocatoare care s permit tr irea succesului imediat (reu ite pe etape) ± Entuziasm din partea prof/ formatorului ± Asigurarea particip rii tuturor (men inerea copiilor activi) ± Activit i cu aspect de joc ± Laud , centrarea pe realiz ri, feedback pozitiv
Strategii de motivare
Motiva ia extrinsec :
± Rezultatul este efectul unor tr s turi maleabile i nu stabile ± Grafice, puncte pentru progres ± Se valorizeaz atât rezultatul cât i procesul
Jocul
Ce jocuri prefera i? Ce oportunit i de joac avea i? Ce anume din felul de a fi va influen at alegerea jocurilor? Cum au influen at jocurile felul de a fi?
Diferen e de gen
B ie i Activi, zgomoto i Prefer activit ile afar Folosesc mai mult spa iu Grupul de joac mai mare Competitivi Prefer jocuri cu reguli Direc i, explici i, individuali ti Prefer mai târziu decât fetele grupul de acela i gen Fete Lini tite Prefer acitivit ile în untru Folosesc mai multe categorii de juc rii decât b ie ii Mai indirecte, subiective, afiliative
Diferen e de gen ± explica ii teoretice
Teoria consonan ei cognitive Teoria compatibilit ii comportamentale
Teoria preferin elor pentru obiecte i activit i
Dezbatere
Jocul: definire, caracteristici, func ii
Jocul
Caracteristici:
± afecte pozitive: distractiv, pl cut ± primeaz realitatea interioar ± motiva ie intrinsec ± orientare pe proces nu pe produs ± flexibilitate, spontaneitate ± alegere liber
Dezbatere
Teorii explicative:
± De ce se joac copiii? ± Care este scopul jocului? ± Care sunt consecin ele jocului? ± Care este rela ia dintre joc i înv are? ± Cât de mult ar trebui s se joace copiii? ± La ce vârste este important jocul?
Jocul - teorii explicative
Teorii clasice: Surplus de energie Teoria recrea ional Jocul - recapitularea filogeniei Jocul - antrenament
Jocul - teorii explicative
Teorii moderne: Teorii psihodinamice Teoria înv rii sociale Teorii cognitiviste Perspectiva neurobiologic Jocul - valoare adaptativ
Jocul - teorii explicative
Teorii postmoderne: Perspectiva sociocultural Perspectiva educa ional Teoria haosului
Jocul i dezvoltarea
Dimensiunea cognitiv :
dezvoltarea conceptual rezolvarea de probleme gândirea divergent
Limbajul Dimensiunea emo ional Dimensiunea social
Jocul în educa ie
Avantaje:
± afecte pozitive ± libertate crescut ± valorizeaz lumea interioar a copilului ± dezvolt flexibilitatea i creativitatea ± orientat spre proces nu spre rezultat ± ofer sens înv rii, este centrat pe elev ± echilibraz pogramul de studiu
Jocul în educa ie
Dezavantaje:
± progresul este dificil de documentat ± consum mai mult timp ± necesit efort în plus din partea profesorilor dar i din partea elevilor
Criterii de selec ie a materialelor
Atractive, men in interesul, permit utilizare divers , adaptabile Promoveaz valori, interac iunea pozitiv Promoveaz creativitatea, dezvoltarea cognitiv , abilit i motorii Pot fi utilizate cu minimum de supervizare Sunt durabile, u or de cur at, sigure
Spa iul recrea ional
SUA:
± 1905: primele locuri de joac în parcuri ± 1910-1950: echipamente, garduri de protec ie, risc crescut (materiale, func ionalitate) ± ¶50 -¶60: design, estetic , parcuri tematice ± ¶70 -¶90: echipamnet modular, lemn + poliuretan, îmbinarea elementelor ³educative´ ± Prezent: siguran a, spa iu mai mare, ppoliuretan i metal, materiale absorbante
Spa iul recrea ional
Func ii:
± Pasiv p activ ± Înva : mediu, lume, el însu i ± S n tate Exerci iu, schimbare, explorare, asumarea riscului, manipulare, descoperire, cre tere