Rent A

Published on February 2017 | Categories: Documents | Downloads: 57 | Comments: 0 | Views: 446
of 8
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

REZUMATUL
tezei de doctorat “MANIFESTĂRI ALE RENTEI FUNCIARE ÎN AGRICULTURĂ”

a) C U P R I N S

Introducere …………………………………………………………………………….. Cap.I. NOŢIUNEA DE RENTĂ FUNCIARĂ – DELIMITĂRI CONCEPTUALE ……………………………………………………………. 1.1. Pământul – cea mai importantă resursă fizică din agricultură . . . . . . . . . . 1.2. Renta funciară şi proprietatea asupra pământului. Caracterul general al rentei funciare ………………………………………….. 1.3. Originile rentei funciare …………………………………………………. 1.4. Tipologia şi condiţiile formării rentei funciare ………………………….. 1.4.1. Definirea conceptului de rentă funciară …………………..…… 1.4.2. Renta intensivă şi renta extensivă................................................... 1.4.3. Renta funciară – expresie a rarităţii ………................................. 1.5. Evoluţii privind teoria rentei funciare de la fiziocraţi până în epoca modernă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . 1.5.1. Originea teoriei rentei: mercantilismul şi fiziocraţia .. . . . . . . . . . . 1.5.2. Contribuţia lui Adam Smith la teoria rentei funciare . . . . . . . . . . . 1.5.3. Doctrina ricardiană a rentei funciare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5.4. Critica marxistă a teoriei rentei funciare . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 1.5.5. Modificarea doctrinei ricardiene a rentei funciare . . . . . . . . . . . . . 1.5.6. Henry George şi teoria rentei funciare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5.7. Teoria rentei funciare în perioada neoclasică . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6. Conceptul de rentă în epoca modernă . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6.1. Grupurile de interes special şi conceptul modern de rentă . . . . . . . 1.6.2. Fenomenul de rent-seeking . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Cap.II. RENTA FUNCIARĂ ŞI UTILIZAREA TERENULUI AGRICOL …........ 2.1. Teoria structurii spaţiale a producţiei agricole – un model simplu . . . .…… 2.2. Echilibrul exploataţiei agricole – un model optim de utilizare a pământului bazat pe determinarea mărimii rentei funciare ......…………. 2.3. Renta bazată pe capitalul funciar ………………………………………... 2.4. Renta bazată pe capitalul de exploatare a terenului agricol ……………...

3 7 7 15 20 25 25 33 40 43 43 46 48 53 57 64 68 79 79 81 89 89 94 101 104

2.5. Metodologii de calcul al rentei funciare – evaluări cantitative ……………. 2.6. Preţul pământului ………………………………………………………... Cap.III. RESURSELE NATURALE ALE JUDEŢULUI CONSTANŢA ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN FUNDAMENTAREA RENTEI FUNCIARE …................................................................................................. 3.1. Aşezarea şi cadrul natural …………………………………………………. 3.1.1. Geomorfologia ………………………………………………….. 3.1.2. Caracterizarea generală a judeţului Constanţa ………………….. 3.2.. Fondul funciar al judeţului Constanţa ……………………………………. 3.2.1. Suprafaţă şi structură ……………………………………………. 3.2.2. Principalele tipuri de sol ………………………………………… 3.3.. Clima judeţului Constanţa ………………………………………………... 3.3.1. Regimul termic .............................................................................. 3.3.2. Regimul precipitaţiilor, umezeala aerului şi alte resurse de apă …………………………………………………… 3.4. Îmbunătăţirile funciare în Dobrogea …………………………………….. 3.4.1. Amenajările hidroameliorative în Dobrogea ……………………. 3.4.2. Lucrările de desecare-drenaj şi de combaterea eroziunii solului ………………………………………………... 3..5. Aprecierea favorabilităţii naturale şi economice a solurilor ……………. 3.5.1. Aprecierea favorabilităţii naturale ................................................ 3.5.2. Aprecierea favorabilităţii potenţate din jud.Constanţa ………… 3.6. Favorabilitatea naturală a solurilor judeţului Constanţa, comparativ ansamblul ţării şi cu ţările Uniunii Europene ……………… 3.6.1. Favorabilitatea naturală a solurilor judeţului Constanţa, comparativ cu ansamblul ţării …………………………………. 3.6.2. Favorabilitatea naturală a solurilor comparativ cu zona Uniunii Europene ………………………………………. 3.6.3. Potenţarea favorabilităţii naturale a solurilor din România în raport cu ţările Uniunii Europene ………………… Cap.IV. ZONALITATEA SPAŢIALĂ A PRODUCŢIEI VEGETALE ŞI GRADUL DE VALORIFICARE AL FERTILITĂŢII NATURALE ŞI POTENŢATE A SOLURILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA ……………………………………………. 4.1. Zonalitatea condiţiilor ecologice pe teritoriul jud.Constanţa ……………. 4.1.1. Clima …………………………………………………………... 4.1.2. Solurile ………………………………………………………… 4.2. Lucrări de zonare a producţiei agricole în jud.Constanţa ………………… 4.2.1. Zonarea ecologică a plantelor agricole în RPR 1960 ………….. 4.2.2. Zonarea producţiei agricole în Dobrogea, nivel 1970-1972 ……. 4.2.3. Zonarea producţiei agricole, orizont 1980-1985-1990 ………… 4.3. Bonitarea condiţiilor naturale şi potenţate a terenurilor agricole din judeţul Constanţa …………………………………………… 4.3.1. Bonitarea condiţiilor naturale …………………………………. 4.3.2. Bonitarea condiţiilor potenţate a terenurilor agricole din judeţul Constanţa ………………………………… 4.4. Valorificarea fertilităţii naturale şi potenţate a terenurilor arabile din judeţul Constanţa …………………………………………… 4.4.1. Valorificarea fertilităţii naturale a terenurilor arabile

107 120

127 127 127 129 132 132 133 138 142 145 148 148 151 152 152 155 158 158 159 164 166 166 166 168 169 169 171 174 177 177 188 190 190

din judeţul Constanţa ……………………………………..…… 4..4.2. Valorificarea fertilităţii potenţate a terenurilor arabile din judeţul Constanţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . ... 4.5. Interpretarea şi valorificarea economică a bonitării terenurilor agricole ........................................................................................ 4.5.1. Câteva aspecte istorice ................................................................... 4.5.2. Valorificarea economică şi ecologică a bonitării terenurilor agricole în România ................................................... Cap.V. RENTA FUNCIARĂ ÎN AGRICULTURA CONTEMPORANĂ DIMENSIUNI ŞI MOD DE MANIFESTARE ………………………… 5.1. De la teorie la practică în abordarea problemei rentei funciare …………… 5.2. Renta funciară şi fertilitatea terenurilor agricole …………………………. 5.3. Potenţarea fertilităţii naturale a solurilor prin progres tehnic şi tehnologic .. 5.4. Renta funciară şi progresul tehnologic ……………………………………. 5.4.1. Material biologic ………………………………………………. 5.4.2. Îngrăşăminte …………………………………………………… 5.4.3. Irigaţiile ………………………………………………………... 5.5. Renta funciară diferenţială în judeţul Constanţa ………………………… 5.5.1. Renta diferenţială ricardiană …………………………………... 5.5.2. Renta diferenţială de poziţie ……………………………………. 5.5.3. Renta de monopol ………………………………………………. 5.5.4. Renta absolută …………………………………………………. 5.6. Repartiţia rentei funciare ………………………………………………… 5.7. Renta diferenţială, arenda şi piaţa funciară ……………………………… 5.7.1. Evoluţii pe termen lung ………………………………………... 5.7.2. Metode şi tehnici de evaluare a preţului pământului ………… 5.7.3. Preţul de piaţă al terenurilor agricole ………………………….. Concluzii ………………………………………………………………….................. Bibliografie …………………………………………………………………………..

193 194 194 199 201 201 203 206 214 218 219 220 221 221 227 229 229 230 231 231 232 235 238 251

b) CUVINTE CHEIE: • • • • • • • • • • • Rentă extensivă Rentă intensivă Fertilitate naturală Fertilitate economică Fertilitate de tranziţie Rent-seeking Grupuri de interes special (GIS) Favorabilitate economică Favorabilitate naturală Zonare Bonitare c) SINTEZE ale părţilor principale ale tezei de doctorat Lucrarea “Manifestări ale rentei funciare în agricultură” abordează o temă de mare actualitate, în condiţiile proprietăţii private şi a diversificării formelor de folosire a pământului şi are o dublă semnificaţie: ca demers ştiinţific, prezentând evoluţia concepţiilor despre renta funciară şi ca demers practic, de calcul al mărimii rentei funciare în judeţul Constanţa. CAPITOLUL I “Noţiunea de rentă funciară-delimitări conceptuale” are un pronunţat caracter teoretic, analiza fiind direcţionată către clarificarea sistemului conceptual al rentei funciare. Prin definirea şi clarificarea noţiunii de rentă funciară, precum şi a noţiunii de pământ-factor de producţie, s-a evidenţiat conţinutul şi semnificaţia economică a rentei funciare, subliniindu-se în acelaşi timp interferenţa dintre cele două concepte. În urma analizei originii rentei funciare s-a arătat că această formă de venit reprezintă o plată pentru utilizarea unui bun care constituie obiectul proprităţii private, situată între o limită minimă (cea care corespunde terenului cel mai slab din punct de vedere al fertilităţii/poziţiei) şi una maximă (cea care corespunde terenului superior). Considerată ca fenomen care aparţine sferei distribuţiei, renta funciară se prezintă ca atribut economic al unei forme de proprietate concrete aupra pământului, independentă de calităţile acestuia din urmă. Prin prisma condiţiilor ofertei, s-a pus în evidenţă diferenţirea rentei funciare în funcţie de costul de producţie, determinat la rândul său de fertilitate, de gradul de intensitate a exploatării capitalului şi de poziţionarea terenului în raport cu centrele de aprovizionare şi desfacere.

Prin prisma condiţiilor cererii, s-a pus în evidenţă diferenţierea rentei funciare în funcţie de preţul de vânzare. S-a conturat astfel tendinţa de deplasare a accentului în analiza rentei funciare dinspre ofertă spre cerere, ca efect al noilor realităţi din agricultura românească. În cea de-a doua parte a acestui capitol s-a prezentat o sinteză a evoluţiei teoriei rentei funciare, pornind de la scrierile mercantiliştilor şi ajungând în jurul anului 1935. Deşi accentul cade pe evoluţia în timp a teoriei rentei ca parte a unui întreg (analiza economică) s-a acordat atenţie în egală măsură schimbărilor economice, sociale şi politice care au influenţat abordările generaţiilor succesive de economişti. În CAPITOLUL II „Renta funciară şi utilizarea terenului agricol” s-a prezentat un model de structură spaţială a producţiei agricole bazat pe determinarea rentei funciare. Concluzia a fost că mai aproape de piaţă se va cultiva acel produs agricol prntru care diferenţa dintre preţ şi cost va fi mai mare, respectivii producători fiind deci dispuşi să ofere o rentă funciară mai mare. În continuare, am analizat comportamentul economic al unui utilizator de teren care, pentru a-şi maximiza profitul, îşi ajustează locaţia şi suprafaţa utilizată. Din analiza rentei bazată pe capitalul funciar, au rezultat două concluzii majore: prima - deşi preţurile produselor agricole scad pe măsură ce distanţa producătorului faţă de piaţă creşte, această scădere nu este proporţională cu variaţia distanţei. Influenţa distanţei asupra preţului, deci şi asupra mărimii rentei funciare, se exercită în sensuri diferite. A doua fertilitatea solului, ca şi apropierea faţă de piaţă continuă să favorizeze anumite exploataţii, însă avantajul decisiv îl conferă în prezent accesul la progresul tehnic. Extinderea acestuia determină translarea sursei principale a rentei funciare de la capitalul funciar la capitalul de exploatae a terenului agricol. Din analiza rentei bazată pe capitalul de exploatare a terenului agricol, s-a observat că efectele progresului tehnic agricol au caracter cumulativ. Costurile descrescătoare determină în acelaşi timp valori extrem de diferenţiate ale costului unitar, crescând renta funciară pe exploataţiile mai mari şi mai rentabile. În CAPITOLUL III „Resursele naturale ale judeţului Constanţa şi importanţa lor în fundamentarea rentei funciare” s-au pus în evidenţă caracteristicile agro-economice ale judeţului Constanţa, care întrunesc condiţiile ce permit sesizarea şi cuantificarea tuturor aspectelor legate de fenomenul rentei funciare. Gradul mare de concentrare a producţiei agricole, ponderea mică a populaţiei rurale şi a celei ocupate în agricultură plasează judeţul între cele mai dinamice din ţară. Dat fiind decalajul între nivelul randamentelor la unitatea de

suprafaţă dintre ţările din vestul Europei şi România, au fost comparate principalele elemente ale cadrului natural: solurile, resursa termică şi resursa hidrică. Concluzia a fost că solurile din România sunt cel puţin tot atât de fertile ca şi cele din Europe de Vest, resursa termică este asemănătoare, ca şi cea hidrică, cu deosebirea că partea de sud-est a României în care se încadrează şi judeţul Constanţa, face parte dintr-un climat cu elemente de continentalism excesiv, mai rece şi mai uscat, cu amplitudini mai mari ale elementelor climatice. De asemenea, gradul de intensitate moderat al caracteristicilor climatului oceanic şi un plus de umiditate favorizează principalele culturi cerealiere în Europa de Vest în care chiar şi cultura ovăzului rezistă peste iarnă. În aceste condiţii, diferenţele la producţiile medii sunt datorate în primul rând gradului de intensivitate, respectiv utilizării unui volum mult mai mare de resurse precum îngrăşămintele, substanţele de protecţie a culturilor, la care se adaugă un plus de calitate a proceselor tehnologice. Aşezarea spaţială, naturală a producţiei agricole pe teritoriul judeţului Constanţa este puţin diferenţiată ca structură, aceasta deosebindu-se teritorial mai mult prin “intensitate”, respectiv prin nivelul randamentelor la unitatea de suprafaţă, care la rândul lor, sunt determinate în primul rand de factorii edafici şi mai puţin de cei climatici, mult mai uniformi. În CAPITOLUL IV „Zonalitatea spaţială a producţiei vegetale şi gradul de valorificare al fertilităţii naturale şi potenţate a solurilor din judeţul Constanţa” , în urma prezentării modului de distribuţie a principalelor elemente climatice – temperatură, precipitaţii – s-a observat că distribuţia teritorială a acestora pe cuprinsul judeţului permite constituirea de zone de productivitate suficient de distincte pentru formarea rentei diferenţiale pe criteriul favorabilităţii condiţiilor naturale. În ceea ce priveşte solurile, repartiţia teritorială a celor cu însuşiri de fertilitate intrinseci diferite este mult mai neomogenă decât în cazul elementelor climatice. În ultimă analiză repartiţia solurilor va influenţa în primul rând zonalitatea condiţiilor de favorabilitate naturală. Pornind de la premisa importanţei zonării producţiei vegetale în fundamentarea calculelor de determinare a rentei funciare, s-au prezentat şi interpretat concluziile principalelor lucrări de zonare a terenului agricol din România şi Dobrogea. Pe baza hărţilor de bonitare a condiţiilor naturale la principalele culturi a zonărilor succesive 1960, 1973, 1976 s-a reconstituit un număr de trei zone de favorabilitate reprezentative care au permis în continuare punerea în evidenţă a modului de manifestare a rentei funciare diferenţiale I şi II pe teritoriul judeţului Constanţa.

La stabilirea celor trei zone de favorabilitate s-a ţinut seama şi de actualul program de reabilitare a sistemelor de irigaţii din jud.Constanţa în perimetrele reabilitate urmând a se manifesta şi efectul rentei diferenţiale II. În CAPITOLUL V “Renta funciară în agricultura contemporană, dimensiuni şi mod de manifestare” s-a prezentat tipologia fertilităţii terenului agricol din judeţul Constanţa, pentru a clasifica şi diferitele tipuri de rentă funciară: un anumit tip de fertilitate va genera un anumit tip de rentă funciară. Au rezultat trei categorii de terenuri, pentru fiecare fiind calcilată renta funciară diferenţială. Principala problemă a fost separarea factorului natural şi exprimat prin nota de bonitare naturală generator de rentă ricardiană adică diferenţială de gradul I de celelalte tipuri de rentă. Ne-a interesat în special separarea rentei diferenţiale II obţinute ca urmare a creşterii potenţialului de producţie al terenului, respectiv a modificării sau potenţării notei de bonitare. În determinarea mărimii rentei funciare, am utilizat randamente din anul 2004, unele dintre cele mai mari, pentru că doar în condiţiile unui asemenea randament a fost posibilă aplicarea metodologiei de calcul. Pentru calculul rentei funciare şi mai ales pentru separarea rentei diferenţiale I de renta diferenţială II această diferenţiere a celor două forme de investiţii (din care doar aceea care creează capital fix corespunde categoriei economice de investiţie) este importantă întrucât crearea de capital fix poate fi echivalată cu crearea unei noi capacităţi de producţie prin potenţarea fertilităţii solului şi ea se manifestă indiferent dacă se investeşte sau nu în factori de producţie respectiv creşterea consumului de capital circulant. În ceea ce priveşte relaţia rentă-arendă, pot fi trase două concluzii care pot servi şi ca recomandări pentru oportunitatea de a folosi o metodă sau alta: • Prima concluzie este aceea că amplitudinea cuantumului arendei sau rentei trebuie să fie mai mare şi să se suprapună într-o măsură mai mare cu scara notelor de bonitare (în valori relative, fireşte); • A doua concluzie (pentru metoda profitului) este aceea că în realitate profitul este sensibil mai mic decât cel rezultat din calcul. Aceasta atât datorită nerealizării nivelului randamentelor la unitatea de suprafaţă cât şi a preţurilor pe piaţa liberă (de fapt dominată de tendinţe monopoliste) care sunt mult mai mici decât cele de referinţă recomandate în urma rezultatelor cercetării de profil.

CURRICULUM VITAE

COSMA SORINEL Address: 4, Primaverii Street, Bl. ST9, Sc. A, Ap.6, Constanta Phone: 0723 769919

Personal Details • • • Date of birth: April 3, 1969 Nationality; Romanian Marital status: married

Studies • 1996 Trainer for a PhD at the Academy of Economic Studies of Bucharest, the Faculty of Agroalimentary and Environment’s Economy • • 1990-1995 – “Ovidius” University, Constanta, Faculty of Mathematics and Economic Sciences”, specialization: “Tourism – Services” 1984-1988 – “Ovidius” / “Mircea cel Bătrân” Highschool, Constanta

Foreign languages French English

Work history • October 1996 “Ovidius” University Constanta The Faculty of Economics General Economics Department • • • February 2003 Feb 1999 – Feb 2003 Oct 1996 – Feb 1999 Lecturer, permanent tenure on History of Economic Thought / Microeconomics / Macroeconomics Junior lecturer Junior assistant

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close