Rent A
Content
Contractul de renta viagera. Renta viagera este reglementata in dreptul nostru in art. 1639 si urm. Cod civil, fiind un tipic contract aleatoriu. Renta perpetua si renta viagera Pe linga renta viagera, a fost imaginata si renta perpetua, in scopul inlaturarii imprumutului cu dobinda. O asemenea renta consta in instrainarea unui bun si obtinerea in loc a unor rente periodice, permanente. Renta viagera este acel contract prin care o persoana numita credirentier instraineaza, cu titlu oneros sau gratuit, un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane (numita debirentier), care se obliga sa plateasca periodic o renta de bani credirentierului pina la decesul acestuia. Deci, partile, intr-un asemenea contract, sint: credirentierul si debirentierul. Calitatea de credirentier o are orice persoana capabila de a face acte de dispozitie, deoarece contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Chiar daca acest contract nu a avut pina in prezent frecventa contractului de intretinere, o analiza temeinica a lui se impune. Delimitare intre renta viagera si de intretinere In aparenta, aceste doua contracte se confunda. Cu toate acestea, configuratia lor juridica este distincta. La contractul de intretinere, debitorul se obliga sa asigure creditorului intretinerea pe viata (care consta in hrana, locuinla, imbracaminte, medicamente etc.); Ia renta viagera, debirentierul plateste periodic o renta. Aceasta inseamna ca, la contractul de intretinere, obligatia debitorului este de a face, pe cind la renta viagera, obligatia este de a da. In acest sens, jurisprudenta a decis ca "cele doua contracte nu sint identice, iar ceea ce le deosebeste este natura obligatiei debitorului prestatiilor succesive. Astfel, contractul de intretinere cuprinde o obligatie de a face, esentialmente personala, pe cind contractul de renta viagera cuprinde o obligatie de a da" . In timp ce renta se poate transmite altei persoane, creanta de intretinere, nu. Spre deosebire de intretinere, renta poate fi urmarita de creditori. In sfirsit, contractul de intretinere este un contract nenumit, pe cind contractul de renta viagera este un contract numit. Caractere juridice ale contractului de renta viagera
In principiu, renta viagera se infiinteaza cu titlu oneros (art. 1639 Cod civil). Elementul aleatoriu consta in durata de viata a credirentierului; daca va trai mult, atunci el va fi in cistig; dimpotriva, daca va trai mai putin, debirentierul va fi in cistig. In mod obisnuit, contractul de renta viagera este oneros. O renta viagera ascunde o donatie deghizata atunci cind renta a fost stipulata fictiv. Caracterul gratuit al contractului a fost prezumat de lege in cazul in care instrainarea bunului, in schimbul rentei, s-a facut in favoarea unui mostenitor in linie dreapta, ceea ce va permite mostenitorilor rezervatari sa poata solicita reductiunea liberalitatii.^1) Cind renta viagera constituie o liberalitate, ea va trebui "sa fie revestita de formele cerute de lege pentru asemenea acte" (art. 1640 Cod civil ), ceea ce inseamna ca vor trebui indeplinite conditiile de fond si de forma specifice liberalitatilor. Renta, in acest caz, va trebui facuta in forma ceruta de legea donatiilor si testamentelor; ea va fi reductibila in cazul in care va depasi cotitatea disponibila; nu va putea fi constituita in favoarea persoanelor incapabile de a primi donatie sau testamente (conform art. 808 Cod civil, este capabil a primi prin donatii oricine este conceput in momentul donatiei; este capabil de a primi prin testament oricine este conceput in momentul mortii testatorului). Cind renta constituie o liberalitate (donatie sau testament), a carei valoare depaseste cotitatea disponibila, art. 844 Cod civil prevede ca "erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile". Tot o liberalitate va fi renta viagera si in cazul in care este constituita in favoarea unui tert, care dobindeste calitatea de credirentier. Practic, vom fi in prezenta unei stipulatii pentru altul, institutie neprohibita de lege. In ceea ce priveste conditiile de fond, renta va trebui sa indeplineasca toate regulile prevazute pentru donatii, insa nu si conditiile de forma ale acestora, deoarece ne vom afla in prezenta unei donatii indirecte (art. 1642 alin. 2 Cod civil). In cazul acestor donatii, nu mai este necesara forma solemna. Contractul de renta viagera are un caracter consensual. Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echivaleaza cu o vinzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul vinzarii. Asemenea oricarei vinzari, proprietatea bunului se transfera de la o persoana la alta, prin simplul acord de vointa al partilor. Aceasta determina caracterul consensual al rentei. Excluzind situatia prevazuta de art. 1647 Cod civil, contractului de renta viagera i se aplica, in general, regulile de la contractul de vinzare-cumparare.
Cind obiectul contractului de renta viagera il formeaza un teren, actul trebuie sa fie intocmit in mod obligatoriu in forma autentica; daca este o constructie, este necesar doar un inscris, pentru a putea fi realizata procedura publicitatii. Contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Fara a fi necesara traditiunea bunului, transferul dreptului de proprietate are loc in momentul acordului de vointa al partilor (situatie similara vinzarii). Asemenea vinzatorului, credirentierul va beneficia de privilegiul recunoscut in favoarea sa. Daca renta este cu titlu gratuit, "ea nu este aleatorie, caci un contract, ca sa fie aleatoriu, trebuie sa prezinte acest caracter pentru ambele parti, in ce priveste prestatiile lor reciproce".^2) Legea permite infiintarea rentei in favoarea mai multor persoane (art. 1643 Cod civil ). Nu este posibil sa se constituie o renta viagera in favoarea unei persoane care incetase din viata la data infiintarii rentei. Nulitatea contractului va opera, chiar daca partile nu au cunoscut ca persoana in favoarea careia s-a constituit renta decedase. Contractul de renta viagera este un contract cu executare succesiva. Conditii de validitate Sub aspectul capacitatii, credirentierul sa aiba capacitatea de a dispune, deoarece renta viagera este translativa de proprietate. Cind renta este un titlu gratuit, desigur, persoana trebuie sa aiba capacitatea de dispozitie ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a unui testament. In ceea ce priveste consimtamtntul, se cer intrunite conditiile de la contractul de vinzare-cumparare. Obiectul rentei viagere il poate constitui un bun mobil sau imobil, care se afla in circuitul civil. In prezent, vor putea forma obiectul rentei si terenurile agricole. Cauza contractului de renta viagera trebuie sa fie licita si morala. Efectele contractului de renta viagera In cazul contractului de renta viagera, legea a prevazut o exceptie de drept comun, in sensul ca, credirentierul nu va putea solicita niciodata rezolutiunea pentru neexecutare, ci numai executarea silita a contractelor (art. 1647 Cod civil) Obligatiile debirentierului
a) Prima obligatie a debirentierului o constituie aceea de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru garantarea platii rentei si de a nu diminua aceste garantii. Astfel, debirentierul poate garanta cu o ipoteca, o fidejusiune etc. plata rentei. n acest sens, art. 1646 Cod civil prevede ca persoana, in favoarea careia s-a constituit renta, cu titlu oneros, poate cere desfiintarea contractului, daca debirentierul nu ofera garantiile promise. Dispozitia cuprinsa in continutul art. 1646 Cod civil nu se aplica contractului de renta viagera cu titlu gratuit. Nerespectarea obligatiei de catre debirentier permite credirentierului sa solicite, prin justitie, desfiintarea contractului. Aceasta solutie va putea fi evitata daca, pina in momentul pronuntarii hotaririi, debirentierul ofera toate garantiile. Cind diminuarea garantiilor nu este culpabila debirentierului, nu va mai avea loc desfiintarea contractului. Daca are loc desfiintarea contractului, debirentierul va fi obligat sa restituie toate bunurile primite de la credirentier. b) Plata rentei. Cit timp traieste credirentierul, debirentierul este obligat sa plateasca renta la termenele stabilite. La decesul credirentierului, obligatia de plata a rentei inceteaza. Atit timp cit renta viagera are un caracter personal, "nu se transmite mostenitorilor, iar urmarirea ei nu se poate face, in principiu, decit de creditor. Totusi, atunci cind este vorba de sume restante, neachitate pina la moartea creditorului, mostenitorii sai preiau creanta in aceste limite si au dreptul sa urmareasca sumele scadente la data mortii". Dreptul la actiune, prin care se pretind ratele scadente, se va exercita in termenul general de prescriptie de trei ani. Renta viagera fiind un contract cu executare succesiva, termenul de prescriptie se va calcula raportat la fiecare rata de renta in parte. Urmarirea rentei viagere de catre creditori In cazul in care contractul de rent: viagera este un titlu oneros, renta este urmaribila; ea nu ar putea fi declarata neurmaribila de catre parti, deoarece ar permite debitorilor de rea-credinta sa lezeze drepturile creditorilor, sustragind patrimoniul lor de la urmarire. Dimpotriva, cind renta a fost constituita cu titlu gratuit, art. 1650 Cod civil permite partilor sa declare renta neurmaribila din partea creditorilor aceluia care o primeste. Prin aceasta, creditorii nu sint prejudiciati, deoarece patrimoniul celui in cauza nu a fost afectat cu nimic. Cu toate acestea, art. 408 Cod civil dispune ca nu se vor putea urmari si sechestra, decit numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creante privilegiate asupra
bunurilor mobile, rentele viagere care s-au daruit debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. Instanta va putea fixa cota-parte din renta viagera care va putea fi urmarita sau sechestrata, cu ocazia producerii executarii silite. Daca renta viagera cu titlu gratuit nu a fost declarata neurmaribila de parti, atunci ea va putea fi urmarita de oricare creditor. Incetarea contractului de renta viagera In primul rind, contractul de renta viagera inceteaza prin moartea persoanei in favoarea careia s-a constituit renta. Implinirea termenului de prescriptie extinctiva va duce la incetarea rentei viagere. In cazul rentei cu titlu oneros, contractul se va stinge prin reziliere, atunci cind debirentierul nu a oferit garantiile promise la incheierea contractului.
Contractul de intretinere Notiune si caractere juridice Contractul de intretinere este acel contract prin care una din parti, numita intretinut, transmite unul sau mai multe bunuri determinate ori o suma de bani (ori bunuri si bani) unei alte persoane, numita intretinator, care se obliga sa presteze intretinere fie intretinutului, fie unei alte persoane, numita beneficiar al intretinerii, pina la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. Este un contract oneros, dar poate fi si gratuit. De asemenea, contractul de intretinere este un contract nenumit; in acest sens, instanta suprema a statuat ca "Contractul prin care o persoana instraineaza un bun al sau in schimbul obligatiei luate de catre dobinditor de a o intretine este un contract nenumit". Acest contract nu este reglementat de Codul civil sau de alte legi speciale, dar existenta sa a fost recunoscuta de jurisprudenta si doctrina juridica. Contractul de intretinere este bilateral, consensual si translativ de proprietate. Caracterul aleatoriu al creantei de intretinere nu influenteaza insa caracterul patrimonial al actiunii in anularea contractului, pentru lipsa consimtamintului la intocmirea lui. In cazul pluralitatii de creditori si debitori intr-un contract de intretinere, obligatia de intretinere care rezulta din conventie are un caracter indivizibil. Deosebirea contractului de intretinere de alte contracte
Distinctia dintre contractul de intretinere si renta viagera, vinzareacumpararea cu clauza de intretinere sau donatia cu sarcina intretinerii, uneori este destul de dificila, fapt care il obliga pe judecator sa stabileasca cu exactitate natura raportului juridic dintre parti. Distinctia fata de contractul de renta viagera. Reglementat de Codul civil (art. 1639-1651), contractul de renta viagera cuprinde obligatia asumata de credirentier de a instraina un bun sau o suma de bani, in schimbul unei prestatii succesive in bani, pe care debirentierul o datoreaza pina la moartea sa. Principala deosebire intre renta viagera si contractul de intretinere este ca, in vreme ce contractul de renta cuprinde o obligatie de a da, contractul de intretinere se refera la o obligatie de a face (art. 1021-1295 si art. 1647 Cod civil). Daca renta viagera poate fi urmarita de creditori, intretinerea nu poate fi urmarita. In timp ce renta se poate transmite, creanta de intretinere este personala si intransmisibila. Daca renta viagera este un contract numit, contractul de intretinere este nenumit. Distinctia fata de contractul de vinzare-cumparare. O asemenea confuzie poate sa apara atunci cind este instrainat un bun in schimbul unei sume de bani si a intretinerii. Faptul ca o persoana isi instraineaza bunul, chiar numai in schimbul intretinerii, face ca raportul juridic sa fie tot o forma a contractului de vinzare-cumparare, de care se deosebeste, intre altele, prin caracterul sau aleatoriu. De asemenea, atunci cind are loc anularea sau rezolutiunea contractului de vinzare-cumparare, partile sint obligate sa restituie prestatiunile primite; o asemenea posibilitate nu apare in cazul contractului de intretinere, "care este un contract cu prestatiuni succesive, iar rezilierea lui nu produce ca rezolutiunea, efecte pe trecut". In contractul de vinzare-cumparare cu clauza de intretinere, obligatia principala este aceea in bani si subsidiara, aceea de intretinere, iar in contractul de intretinere, obligatia exclusiva ori principala este asigurarea intretinerii. Spre deosebire de vinzare, in cazul contractului de intretinere nu este necesara punerea in intirziere si nici acordarea unui termen de gratie. Clauzele obscure, neindoielnice, din cadrul contractului de intretinere, se interpreteaza intotdeauna in favoarea debitorului, pe cind la vinzare asemenea clauze se interpreteaza impotriva vinzatorului.
In ceea ce priveste cheltuielile contractului, in timp ce la vinzare, in absenta unei stipulatiuni contrare, ele sint suportate de cumparator, la contractul de intretinere ele vor cadea in sarcina ambelor parti. ^1) Distinctia fata de contractul de donatie. Nu trebuie sa se confunde contractul de intretinere cu donatia propriu-zisa, sau cu donatia cu sarcina. In primul rind, pentru a deosebi contractul de intretinere de donatie, va trebui sa se stabileasca intentia partilor care rezulta din continutul contractului, precum si din imprejurarile de fapt. Nu exista donatie, ci un contract de intretinere, in situatia in care partile au convenit in scopul asigurarii unor avantaje reciproce. Situatia este delicata in cazul in care donatia este facuta cu sarcina donatarului de a-l intretine pe donator sau o alta persoana. In cazul donatiei, partile incheie contractul cu intentia de a face si, respectiv, de a primi o liberalitate. Conditii de validitate ale contractului de intretinere Capacitatea de a contracta. Ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a contracta, deoarece, prin contract, intretinutul transmite dreptul de proprietate iar intretinatorul poate fi obligat la plata daunelor-interese, in cazul in care ar refuza sa-si execute obligatia. Atit timp cit legea interzice vinzarea intre soti, prin analogie, sintem de parere ca nu poate fi incheiat intre ei nici contractul de intretinere. De altfel, potrivit dispozitiilor Codului familiei, intre soti exista o obligatie legala de intretinere. Tertul, in favoarea caruia poate fi incheiat contractul de intretinere, poate accepta sau refuza intretinerea; dreptul de a cere desfiintarea contractului il are doar stipulantul, beneficiarul intretinerii avind doar posibilitatea sa solicite executarea contractului. Consimtamintul. Trebuie sa fie liber, neviciat. Obiectul. Pot fi instrainate prin contract bunuri mobile sau imobile (constructii si terenuri). Important este ca bunurile respective sa se afle in circuitul civil. Cauza trebuie sa fie licita si morala. Daca, de exemplu, se va stabili ca a fost incheiat contractul de intretinere in vederea inceperii sau mentinerii unor relatii de concubinaj, atunci conventia va fi lovita de nulitate absoluta.
Forma. Fiind un contract consensual, este suficient acordul de vointa al partilor pentru valabilitatea conventiei. Desigur, nimic nu impiedica partile sa-si materializeze conventia intr-un inscris (autentic sau sub semnatura privata). Daca insa, pentru instrainarea bunului, legea impune o anumita forma, atunci, pentru valabilitatea contractului, va trebui indeplinita aceasta forma. De exemplu, pentru instrainarea terenurilor agricole, legea cere in mod expres forma autentica; cum legea fondului funciar are in vedere orice fel de instrainare, inseamna ca forma autentica va trebui indeplinita si in cazul contractului de intretinere. Efectele contractului de intretinere Obligatiile intretinatorului Cea mai importanta obligatie a intretinatorului este aceea de acordare a intretinerii in natura beneficiarului intretinerii. Este posibil ca executarea in natura a obligatiei sa nu se mai realizeze, fie pentru ca ambele parli decid, de comun acord, ca obligatia in natura sa se transforme intr-o obligatie in bani, fie ca una dintre parti face imposibila executarea in natura (beneficiarul, prin refuzul nejustificat de a primi intretinerea, sau debitorul culpabil, refuza sa o mai acorde). In caz de neexecutare a obligatiei de intretinere, creditorul acesteia are optiunea intre a cere rezoluliunea contractului (art. 1021 Cod civil) sau executarea lui. Intrucit executarea in natura a devenit imposibila, datorita culpei debitorului, instanta, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere, pentru o suma de bani, platibila la intervale stabilite de parti, sub forma unor prestatii periodice si cu tilu de despagubiri echivalente (art. 1075 Cod civil). In practica judiciara s-a hotarit ca nici creditorul si nici debitorul, invocindu-si propria lor culpa, nu pot cere transformarea obligatiei de intretinere intr-o suma de bani platibila periodic. S-a stabilit ca contractul de intretinere, fiind supus numai dispozitiilor Codului civil, chiar daca transformarea in bani ar fi admisibila, pe durata executarii contractului, suma stabilita in bani nu va putea fi modificata, conform prevederilor art. 94 din Codul familiei, si nici platita global, ci doar periodic, astfel cum au decis partile la incheierea contractului. In principiu, intretinerea va trebui executata la locul stabilit de parti sau la domiciliul persoanei intretinute, daca nu s-a convenit altfel. In cazul in care, prin conduita sa, debitorul il obliga pe cel intretinut sa-si schimbe domiciliul, in absenta altei conventii, creditorul poate cere instantei sa transforme intretinerea intr-o suma de bani platibila periodic.
Obligatiile intretinutului a) Obligatia de a transmite intretinatorului dreptul de proprietate asupra bunului instrainat (mobil sau imobil). Cind intretinatorul a inceput executarea obligatiei sale, iar beneficiarul intrelinerii refuza sa transmita dreptul de proprietate asupra bunului, intretinatorul va putea opta, fie pentru executarea contractului, fie pentru rezilierea lui. b) Obligatia de garantie contra evictiunii si a viciilor ascunse ale bunului instrainat. Sub acest aspect, ramin valabile cele examinate la contractul de vinzare-cumparare . Rezolutiunea contractului de intretinere In cazul contractului de renta viagera, in principiu, nu este posibila rezolutiunea contractului pentru neexecutare (art. 1647 Cod civil ) . Se pune problema daca, in cazul contractului de intretinere, se vor aplica, prin analogie, dispozitiile art. 1647 Cod civil sau dispozitiile art. 1020-1021 Cod civil, conform carora creditorul poate recurge la executarea contractului sau la rezolutiunea lui pentru neexecutare. Contractul de intretinere fiind sinalagmatic, oneros si aleatoriu, prevederile art. 1020 Cod civil, conform carora conditia rezolutorie este subinteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice in cazul in care una dintre parti nu-si executa obligatia, sint aplicabile.^1) In cazul neexecutarii obligatiei de intretineere, debitorul se afla de drept in intirziere si nici nu i se poate acorda termen de gratie pentru plata; explicatia se gaseste in faptul ca termenele de executare, in cazul contractului de intretinere, au caracter esential. In cazul rezolutiunii contractului de intretinere, in urma inapoierii imobilului creditorului, acesta va trebui sa restituie debitorului impozitele si primele de asigurare pe care le-a achitat, deoarece sumele respective au lichidat doar sarcini ale proprietatii.
In principiu, renta viagera se infiinteaza cu titlu oneros (art. 1639 Cod civil). Elementul aleatoriu consta in durata de viata a credirentierului; daca va trai mult, atunci el va fi in cistig; dimpotriva, daca va trai mai putin, debirentierul va fi in cistig. In mod obisnuit, contractul de renta viagera este oneros. O renta viagera ascunde o donatie deghizata atunci cind renta a fost stipulata fictiv. Caracterul gratuit al contractului a fost prezumat de lege in cazul in care instrainarea bunului, in schimbul rentei, s-a facut in favoarea unui mostenitor in linie dreapta, ceea ce va permite mostenitorilor rezervatari sa poata solicita reductiunea liberalitatii.^1) Cind renta viagera constituie o liberalitate, ea va trebui "sa fie revestita de formele cerute de lege pentru asemenea acte" (art. 1640 Cod civil ), ceea ce inseamna ca vor trebui indeplinite conditiile de fond si de forma specifice liberalitatilor. Renta, in acest caz, va trebui facuta in forma ceruta de legea donatiilor si testamentelor; ea va fi reductibila in cazul in care va depasi cotitatea disponibila; nu va putea fi constituita in favoarea persoanelor incapabile de a primi donatie sau testamente (conform art. 808 Cod civil, este capabil a primi prin donatii oricine este conceput in momentul donatiei; este capabil de a primi prin testament oricine este conceput in momentul mortii testatorului). Cind renta constituie o liberalitate (donatie sau testament), a carei valoare depaseste cotitatea disponibila, art. 844 Cod civil prevede ca "erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile". Tot o liberalitate va fi renta viagera si in cazul in care este constituita in favoarea unui tert, care dobindeste calitatea de credirentier. Practic, vom fi in prezenta unei stipulatii pentru altul, institutie neprohibita de lege. In ceea ce priveste conditiile de fond, renta va trebui sa indeplineasca toate regulile prevazute pentru donatii, insa nu si conditiile de forma ale acestora, deoarece ne vom afla in prezenta unei donatii indirecte (art. 1642 alin. 2 Cod civil). In cazul acestor donatii, nu mai este necesara forma solemna. Contractul de renta viagera are un caracter consensual. Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echivaleaza cu o vinzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul vinzarii. Asemenea oricarei vinzari, proprietatea bunului se transfera de la o persoana la alta, prin simplul acord de vointa al partilor. Aceasta determina caracterul consensual al rentei. Excluzind situatia prevazuta de art. 1647 Cod civil, contractului de renta viagera i se aplica, in general, regulile de la contractul de vinzare-cumparare.
Cind obiectul contractului de renta viagera il formeaza un teren, actul trebuie sa fie intocmit in mod obligatoriu in forma autentica; daca este o constructie, este necesar doar un inscris, pentru a putea fi realizata procedura publicitatii. Contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Fara a fi necesara traditiunea bunului, transferul dreptului de proprietate are loc in momentul acordului de vointa al partilor (situatie similara vinzarii). Asemenea vinzatorului, credirentierul va beneficia de privilegiul recunoscut in favoarea sa. Daca renta este cu titlu gratuit, "ea nu este aleatorie, caci un contract, ca sa fie aleatoriu, trebuie sa prezinte acest caracter pentru ambele parti, in ce priveste prestatiile lor reciproce".^2) Legea permite infiintarea rentei in favoarea mai multor persoane (art. 1643 Cod civil ). Nu este posibil sa se constituie o renta viagera in favoarea unei persoane care incetase din viata la data infiintarii rentei. Nulitatea contractului va opera, chiar daca partile nu au cunoscut ca persoana in favoarea careia s-a constituit renta decedase. Contractul de renta viagera este un contract cu executare succesiva. Conditii de validitate Sub aspectul capacitatii, credirentierul sa aiba capacitatea de a dispune, deoarece renta viagera este translativa de proprietate. Cind renta este un titlu gratuit, desigur, persoana trebuie sa aiba capacitatea de dispozitie ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a unui testament. In ceea ce priveste consimtamtntul, se cer intrunite conditiile de la contractul de vinzare-cumparare. Obiectul rentei viagere il poate constitui un bun mobil sau imobil, care se afla in circuitul civil. In prezent, vor putea forma obiectul rentei si terenurile agricole. Cauza contractului de renta viagera trebuie sa fie licita si morala. Efectele contractului de renta viagera In cazul contractului de renta viagera, legea a prevazut o exceptie de drept comun, in sensul ca, credirentierul nu va putea solicita niciodata rezolutiunea pentru neexecutare, ci numai executarea silita a contractelor (art. 1647 Cod civil) Obligatiile debirentierului
a) Prima obligatie a debirentierului o constituie aceea de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru garantarea platii rentei si de a nu diminua aceste garantii. Astfel, debirentierul poate garanta cu o ipoteca, o fidejusiune etc. plata rentei. n acest sens, art. 1646 Cod civil prevede ca persoana, in favoarea careia s-a constituit renta, cu titlu oneros, poate cere desfiintarea contractului, daca debirentierul nu ofera garantiile promise. Dispozitia cuprinsa in continutul art. 1646 Cod civil nu se aplica contractului de renta viagera cu titlu gratuit. Nerespectarea obligatiei de catre debirentier permite credirentierului sa solicite, prin justitie, desfiintarea contractului. Aceasta solutie va putea fi evitata daca, pina in momentul pronuntarii hotaririi, debirentierul ofera toate garantiile. Cind diminuarea garantiilor nu este culpabila debirentierului, nu va mai avea loc desfiintarea contractului. Daca are loc desfiintarea contractului, debirentierul va fi obligat sa restituie toate bunurile primite de la credirentier. b) Plata rentei. Cit timp traieste credirentierul, debirentierul este obligat sa plateasca renta la termenele stabilite. La decesul credirentierului, obligatia de plata a rentei inceteaza. Atit timp cit renta viagera are un caracter personal, "nu se transmite mostenitorilor, iar urmarirea ei nu se poate face, in principiu, decit de creditor. Totusi, atunci cind este vorba de sume restante, neachitate pina la moartea creditorului, mostenitorii sai preiau creanta in aceste limite si au dreptul sa urmareasca sumele scadente la data mortii". Dreptul la actiune, prin care se pretind ratele scadente, se va exercita in termenul general de prescriptie de trei ani. Renta viagera fiind un contract cu executare succesiva, termenul de prescriptie se va calcula raportat la fiecare rata de renta in parte. Urmarirea rentei viagere de catre creditori In cazul in care contractul de rent: viagera este un titlu oneros, renta este urmaribila; ea nu ar putea fi declarata neurmaribila de catre parti, deoarece ar permite debitorilor de rea-credinta sa lezeze drepturile creditorilor, sustragind patrimoniul lor de la urmarire. Dimpotriva, cind renta a fost constituita cu titlu gratuit, art. 1650 Cod civil permite partilor sa declare renta neurmaribila din partea creditorilor aceluia care o primeste. Prin aceasta, creditorii nu sint prejudiciati, deoarece patrimoniul celui in cauza nu a fost afectat cu nimic. Cu toate acestea, art. 408 Cod civil dispune ca nu se vor putea urmari si sechestra, decit numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creante privilegiate asupra
bunurilor mobile, rentele viagere care s-au daruit debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. Instanta va putea fixa cota-parte din renta viagera care va putea fi urmarita sau sechestrata, cu ocazia producerii executarii silite. Daca renta viagera cu titlu gratuit nu a fost declarata neurmaribila de parti, atunci ea va putea fi urmarita de oricare creditor. Incetarea contractului de renta viagera In primul rind, contractul de renta viagera inceteaza prin moartea persoanei in favoarea careia s-a constituit renta. Implinirea termenului de prescriptie extinctiva va duce la incetarea rentei viagere. In cazul rentei cu titlu oneros, contractul se va stinge prin reziliere, atunci cind debirentierul nu a oferit garantiile promise la incheierea contractului.
Contractul de intretinere Notiune si caractere juridice Contractul de intretinere este acel contract prin care una din parti, numita intretinut, transmite unul sau mai multe bunuri determinate ori o suma de bani (ori bunuri si bani) unei alte persoane, numita intretinator, care se obliga sa presteze intretinere fie intretinutului, fie unei alte persoane, numita beneficiar al intretinerii, pina la data decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinata. Este un contract oneros, dar poate fi si gratuit. De asemenea, contractul de intretinere este un contract nenumit; in acest sens, instanta suprema a statuat ca "Contractul prin care o persoana instraineaza un bun al sau in schimbul obligatiei luate de catre dobinditor de a o intretine este un contract nenumit". Acest contract nu este reglementat de Codul civil sau de alte legi speciale, dar existenta sa a fost recunoscuta de jurisprudenta si doctrina juridica. Contractul de intretinere este bilateral, consensual si translativ de proprietate. Caracterul aleatoriu al creantei de intretinere nu influenteaza insa caracterul patrimonial al actiunii in anularea contractului, pentru lipsa consimtamintului la intocmirea lui. In cazul pluralitatii de creditori si debitori intr-un contract de intretinere, obligatia de intretinere care rezulta din conventie are un caracter indivizibil. Deosebirea contractului de intretinere de alte contracte
Distinctia dintre contractul de intretinere si renta viagera, vinzareacumpararea cu clauza de intretinere sau donatia cu sarcina intretinerii, uneori este destul de dificila, fapt care il obliga pe judecator sa stabileasca cu exactitate natura raportului juridic dintre parti. Distinctia fata de contractul de renta viagera. Reglementat de Codul civil (art. 1639-1651), contractul de renta viagera cuprinde obligatia asumata de credirentier de a instraina un bun sau o suma de bani, in schimbul unei prestatii succesive in bani, pe care debirentierul o datoreaza pina la moartea sa. Principala deosebire intre renta viagera si contractul de intretinere este ca, in vreme ce contractul de renta cuprinde o obligatie de a da, contractul de intretinere se refera la o obligatie de a face (art. 1021-1295 si art. 1647 Cod civil). Daca renta viagera poate fi urmarita de creditori, intretinerea nu poate fi urmarita. In timp ce renta se poate transmite, creanta de intretinere este personala si intransmisibila. Daca renta viagera este un contract numit, contractul de intretinere este nenumit. Distinctia fata de contractul de vinzare-cumparare. O asemenea confuzie poate sa apara atunci cind este instrainat un bun in schimbul unei sume de bani si a intretinerii. Faptul ca o persoana isi instraineaza bunul, chiar numai in schimbul intretinerii, face ca raportul juridic sa fie tot o forma a contractului de vinzare-cumparare, de care se deosebeste, intre altele, prin caracterul sau aleatoriu. De asemenea, atunci cind are loc anularea sau rezolutiunea contractului de vinzare-cumparare, partile sint obligate sa restituie prestatiunile primite; o asemenea posibilitate nu apare in cazul contractului de intretinere, "care este un contract cu prestatiuni succesive, iar rezilierea lui nu produce ca rezolutiunea, efecte pe trecut". In contractul de vinzare-cumparare cu clauza de intretinere, obligatia principala este aceea in bani si subsidiara, aceea de intretinere, iar in contractul de intretinere, obligatia exclusiva ori principala este asigurarea intretinerii. Spre deosebire de vinzare, in cazul contractului de intretinere nu este necesara punerea in intirziere si nici acordarea unui termen de gratie. Clauzele obscure, neindoielnice, din cadrul contractului de intretinere, se interpreteaza intotdeauna in favoarea debitorului, pe cind la vinzare asemenea clauze se interpreteaza impotriva vinzatorului.
In ceea ce priveste cheltuielile contractului, in timp ce la vinzare, in absenta unei stipulatiuni contrare, ele sint suportate de cumparator, la contractul de intretinere ele vor cadea in sarcina ambelor parti. ^1) Distinctia fata de contractul de donatie. Nu trebuie sa se confunde contractul de intretinere cu donatia propriu-zisa, sau cu donatia cu sarcina. In primul rind, pentru a deosebi contractul de intretinere de donatie, va trebui sa se stabileasca intentia partilor care rezulta din continutul contractului, precum si din imprejurarile de fapt. Nu exista donatie, ci un contract de intretinere, in situatia in care partile au convenit in scopul asigurarii unor avantaje reciproce. Situatia este delicata in cazul in care donatia este facuta cu sarcina donatarului de a-l intretine pe donator sau o alta persoana. In cazul donatiei, partile incheie contractul cu intentia de a face si, respectiv, de a primi o liberalitate. Conditii de validitate ale contractului de intretinere Capacitatea de a contracta. Ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a contracta, deoarece, prin contract, intretinutul transmite dreptul de proprietate iar intretinatorul poate fi obligat la plata daunelor-interese, in cazul in care ar refuza sa-si execute obligatia. Atit timp cit legea interzice vinzarea intre soti, prin analogie, sintem de parere ca nu poate fi incheiat intre ei nici contractul de intretinere. De altfel, potrivit dispozitiilor Codului familiei, intre soti exista o obligatie legala de intretinere. Tertul, in favoarea caruia poate fi incheiat contractul de intretinere, poate accepta sau refuza intretinerea; dreptul de a cere desfiintarea contractului il are doar stipulantul, beneficiarul intretinerii avind doar posibilitatea sa solicite executarea contractului. Consimtamintul. Trebuie sa fie liber, neviciat. Obiectul. Pot fi instrainate prin contract bunuri mobile sau imobile (constructii si terenuri). Important este ca bunurile respective sa se afle in circuitul civil. Cauza trebuie sa fie licita si morala. Daca, de exemplu, se va stabili ca a fost incheiat contractul de intretinere in vederea inceperii sau mentinerii unor relatii de concubinaj, atunci conventia va fi lovita de nulitate absoluta.
Forma. Fiind un contract consensual, este suficient acordul de vointa al partilor pentru valabilitatea conventiei. Desigur, nimic nu impiedica partile sa-si materializeze conventia intr-un inscris (autentic sau sub semnatura privata). Daca insa, pentru instrainarea bunului, legea impune o anumita forma, atunci, pentru valabilitatea contractului, va trebui indeplinita aceasta forma. De exemplu, pentru instrainarea terenurilor agricole, legea cere in mod expres forma autentica; cum legea fondului funciar are in vedere orice fel de instrainare, inseamna ca forma autentica va trebui indeplinita si in cazul contractului de intretinere. Efectele contractului de intretinere Obligatiile intretinatorului Cea mai importanta obligatie a intretinatorului este aceea de acordare a intretinerii in natura beneficiarului intretinerii. Este posibil ca executarea in natura a obligatiei sa nu se mai realizeze, fie pentru ca ambele parli decid, de comun acord, ca obligatia in natura sa se transforme intr-o obligatie in bani, fie ca una dintre parti face imposibila executarea in natura (beneficiarul, prin refuzul nejustificat de a primi intretinerea, sau debitorul culpabil, refuza sa o mai acorde). In caz de neexecutare a obligatiei de intretinere, creditorul acesteia are optiunea intre a cere rezoluliunea contractului (art. 1021 Cod civil) sau executarea lui. Intrucit executarea in natura a devenit imposibila, datorita culpei debitorului, instanta, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere, pentru o suma de bani, platibila la intervale stabilite de parti, sub forma unor prestatii periodice si cu tilu de despagubiri echivalente (art. 1075 Cod civil). In practica judiciara s-a hotarit ca nici creditorul si nici debitorul, invocindu-si propria lor culpa, nu pot cere transformarea obligatiei de intretinere intr-o suma de bani platibila periodic. S-a stabilit ca contractul de intretinere, fiind supus numai dispozitiilor Codului civil, chiar daca transformarea in bani ar fi admisibila, pe durata executarii contractului, suma stabilita in bani nu va putea fi modificata, conform prevederilor art. 94 din Codul familiei, si nici platita global, ci doar periodic, astfel cum au decis partile la incheierea contractului. In principiu, intretinerea va trebui executata la locul stabilit de parti sau la domiciliul persoanei intretinute, daca nu s-a convenit altfel. In cazul in care, prin conduita sa, debitorul il obliga pe cel intretinut sa-si schimbe domiciliul, in absenta altei conventii, creditorul poate cere instantei sa transforme intretinerea intr-o suma de bani platibila periodic.
Obligatiile intretinutului a) Obligatia de a transmite intretinatorului dreptul de proprietate asupra bunului instrainat (mobil sau imobil). Cind intretinatorul a inceput executarea obligatiei sale, iar beneficiarul intrelinerii refuza sa transmita dreptul de proprietate asupra bunului, intretinatorul va putea opta, fie pentru executarea contractului, fie pentru rezilierea lui. b) Obligatia de garantie contra evictiunii si a viciilor ascunse ale bunului instrainat. Sub acest aspect, ramin valabile cele examinate la contractul de vinzare-cumparare . Rezolutiunea contractului de intretinere In cazul contractului de renta viagera, in principiu, nu este posibila rezolutiunea contractului pentru neexecutare (art. 1647 Cod civil ) . Se pune problema daca, in cazul contractului de intretinere, se vor aplica, prin analogie, dispozitiile art. 1647 Cod civil sau dispozitiile art. 1020-1021 Cod civil, conform carora creditorul poate recurge la executarea contractului sau la rezolutiunea lui pentru neexecutare. Contractul de intretinere fiind sinalagmatic, oneros si aleatoriu, prevederile art. 1020 Cod civil, conform carora conditia rezolutorie este subinteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice in cazul in care una dintre parti nu-si executa obligatia, sint aplicabile.^1) In cazul neexecutarii obligatiei de intretineere, debitorul se afla de drept in intirziere si nici nu i se poate acorda termen de gratie pentru plata; explicatia se gaseste in faptul ca termenele de executare, in cazul contractului de intretinere, au caracter esential. In cazul rezolutiunii contractului de intretinere, in urma inapoierii imobilului creditorului, acesta va trebui sa restituie debitorului impozitele si primele de asigurare pe care le-a achitat, deoarece sumele respective au lichidat doar sarcini ale proprietatii.
